Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de ”Dretp” POPESCU Alexandru Luerare individuala la disciplina DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC Stabilirea frontierelor maritime. Aspecte teoretico-practice Autorul Popescu Alexandru Chisinau — 2017Cuprins: 1; MARA TERITORIALA 5.5205 sarsciovectiscrocinencbtrsepctocestesencetenrdttcatventucontee Il. ZONE MARITIME ASUPRA CARORA STATELE EXERCITA DREPTURI Ill, MAREA LIBERA... ae IV. ZONA INTERNATIONALA A TERITORILOR SUBMARINE.........0..:e0011 V. STRAMTORILE INTERNATIONALE...ssssscccsssssscecosssnseccsssnnscecsssneseessese]3 VI. CANALELE MARITIME INTERNATIONALE. ......ssssesesseeeseeeeeeee BIBLIOGRAFIE.. sees 5 +20I. MAREA TERITORIALA Prin marea teritoriala se infelege o portiune de mare de o anumita latime care se intinde de-a Jungul teritoriului unui stat si care este supusd suveranitagii sale 14, cu solul, subsolul si spafiul aerian de deasupra acesteia, face parte integranta din teritoriul de stat, Statul riveran exercit’ asupra marii teritoriale toate drepturile decurgand din suveranitatea sa la fel ca si in privinfa teritoriului terestru gi a celorlalte elemente ale spatiului acvatic, findnd, insd, seama si de exigentele navigafiei maritime internationale. in marea teritoriala statul riveran exercit drepturi cum ar fi -dreptul de exploatare economics a zonei (pescuit, protectia resurselor marine, bogitiile solului si subsolului marin ete.); -dreptul de a reglementa navigatia (securitatea si politia traficului, caile de navigati pilotajul si prevenirea abordajelor, transporturile, protectia cablurilor submarine si a conductelor petroliere, cabotajul etc.); -dreptul de protejare a propriei securititi (conditiile trecerii navelor, stabilirea de zone interzise, controlul vamal, fiscal si sanitar, etc.); -drepturile decurgand din competenta jurisdictionala de a solujiona orice iti i privind zona, Statul riveran este obligat si comunice prin avize cAtre navigatori orice modificare a regulilor stabilite si s& fac& publicitatea cuvenita, prin hari maritime, culoarelor de navigatie si sistemelor de separare a traficului Specificul marii teritoriale, care o deosebeste de apele maritime interioare, este dreptul de trecere inofensiva al navelor comerciale straine, Acest drept presupune ca nevele comerciale si poata naviga prin marea teritoriala a altui stat, fara a intra in apele interioare si sa traverseze marea teritorial® spre porturi sau din porturi spre larg, Pentru a fi inofensiva, trecerea trebuie si fie continua si rapid. Oprirea si ancorarea navelor strine in apele teritoriale sunt permise, dar numai in masura in care acestea sunt determinate de furtund, etc.) nuite ale navigatiei sau de imprejurai fortuite (avai Navele ce patrund in marea teritorial® sunt obligate si nu sAvargeascé acte impotriva pacii, iii, ordinii publice sau intereselor statului riveran si si respecte reglementarile privind caile si regulile de navigatie. Potrivit art. 8 al Conventiei din 1982 privind dreptul marii se considera ci trecerea unei nave prin marea teritoriala nu mai este inofensiva daci nava respectiva: ameningé cu forfa sau foloseste forta impotrive suveranitatii, integritijii teritoriale sau independentei politice a statului riveran sau in orice alt mod contrar dreptului international;efectueazi manevre sau exercifii cu arme de orice fel; culege informatii care pot si aduc& prejudicii apardrii sau securitagii statului 3riveran,desfigoard acte de propaganda care prejudiciaz& interesele aparirii sau ale securititi; permite decolarea de pe nava sau imbarcarea pe nava a oricdror aparate de zbor,imbarca, debarca sau lanseazA tehnica militara, scafandri, submarine sau orice alte instalafii in masura sa efectueze cercetari subacvatice, imbarci sau debarci méarfuri, bani sau persoane cu incalcarea reglementirilor statului riveran; sivarseste acte de poluare grav a mediului;desfasoara activitayi de cercetare, pescuit sau orice alte activitaji care nu au o legitur’ directa cu nay Intrarea navelor strine cu propulsie nuclear in marea teritoriala este supusd in unele state, inclusiy Romania, unei aprobari prealabile, Submarinele si celelalte nave submersibile au obligatia ca in marea teritoriald s8 navigheze la suprafafa si s& arboreze pavilionul najional Trecerea prin marea teritoriala a navelor militare este de reguld liber. Un mare numar de state, intre care si Rom , aceasta trecere unei aprobatri prealabile, desi nu exist nia, supun, ins: prevederi exprese in acest sens in dreptul international marea teritoriald sunt stabilite de Conditiile trecerii inofensive a navelor maritime pri legislajia interna a fiecdrui stat care are iesire la mare, Statul riveran nu poate impiedica trecerea inofensiva prin marea sa teritorial. El poate, ins, si stabileasc& in cuprinsul acesteia zone maritime de securitate in care este interzisi intrarea navelor strdine de orice fel sau a unor categorii de nave, poate suspenda temporar dreptul de trecere inofensiva in anumite zone si poate si ia in marea sa teritoriala masurile necesare spre a impiedica sau intrerupe orice trecere care nu este inofensiva. Statul riveran exercita jurisdictia asupra navelor aflate in pasaj inofensiv, in anumite conditii Pentru navele comerciale, statul riveran poate efectua acte de instructie penal sau de arestare a unor infractori cu privire la faptele penale sivarsite la bordul navei numai dac& consecintele infractiunii se extind asupra statului riveran; a fost incdlcati ordinea public& in marea teritoriala, exercitarea jurisdicfiei a fost ceruta de cipitanul navei ori de un agent diplomatic sau consular al statului de pavilion, pentru reprimarea traficului de stupefiante. Conform legislafiei sale de politie fiscal sau vamala statul riveran are dreptul de vizita, de rejinere sau de captura a navelor comerciale straine, de control al documentelor navei, al incAreaturii acesteia si al documentelor echipajului, de confiscare a produselor interzise aflate la bordul lor, putnd aplica sanctiuni pentru incalcarea regulilor stabilite Dreptul de urmérire a navelor care au incalcat legile sau regulamentele de orice fel privitoare la regimul mari teritoriale poate continua si dupa iesirea in marea liberd a navei infractoare in ce priveste jurisdictia civila, statul riveran de regula nu poate opri o nava aflati in pasaj inofensiv pentru a-si exercita jurisdicfia civila asupra persoanelor aflate la bordul navei, darpoate lua fafa de navele comerciale masuri asiguratorii pentru obligafii asumate in legiturd cu trecerea prin mare Navele de razboi si navele de stat straine afectate unor scopuri necomerciale se bucura de imunitate de jurisdictie in marea teritoriala a altui stat. in cazul in care nava respectiva sau echipajul acesteia incalc& legislatia statului riveran nava poate fi obligat& si pAraseasc’ marea teritoriala. in asemenea imprejurari raspunderea pentru orice prejudiciu produs de navi sau de echipaj revine statului de pavilion, Lijimea marii (ritoriale este, potrivit Conventiei asupra dreptului mari din 1982, de pani la 12 mile marine. fn timp, aceasta lijime a variat, mult& vreme find stabiliti la 3. mile marine, care corespundea puterii de bataie a unui tun, far ca acest limita s& fi fost vreodata unanim, acceptati. Ea s: extins ulterior, prin legile interne, ajungand la oarecare stabilitate regula celor 6 mile marine, i ulterior, 1a conferinfa privind dreptul marii din 1958 s-a recunoscut dreptul statelor de a-si stabili Latimea marii teritoriale intre 3 si 12 mile marine Preocupate i-si Mirgeasc limita marii teritoriale pentru a avea acces neingradit la exploatarea economic’ a zonelor de coasti, in anii ,70, unele state sud-americane si-au largit marea teritorialé pana spre 200 mile marine. Aparifia si consacrarea conceptului de zona economica exclusiva prin Conventia din 1982 asupra dreptului marii a facut posibild stabilirea unei limite acceptate de 12 mile marine pentru toate statele Limita interioara de la care se masoard Litimea mérii teritoriale o constituie linia de baza Aceasta poate fi de doua feluri: normala, la litoralul fara sinuozitati; dreapta, la celelalte, fiind o linie ce uneste punctele extreme ale formatiunilor de insule, stanci, ete. strans legate de uscat si punctele cele mai avansate ale litoralului Limita exterioari a marii teritoriale este o linie paralel& cu linia de baz, aflat la 12 mile marine de aceasta Portiunea de mare aflata intre linia de baza dreapta si farm face parte din apele interioare ale statuluiII. ZONE MARITIME ASUPRA CARORA STATELE EXERCITA DREPTURI SUVERANE Suveranitatea deplind a unui stat maritim asupra teritoriului siu se exercita pana la limita exterioara a mari teritoriale, dincolo de care incepe marea liber’, Nevoile de securitate ale unor state, sau de realizare a unor interese propi porfiuni de mare situate dincolo de limita exterioara a mérii teritoriale au dus la aparitia si consacrarea unor zone speciale in care statele sunt indrituite s& exercite anumite atribute ale suveranitaii lor. Aceste zone sunt: zona contigui, platoul continental si zona economic& exclusiva. Zona contigua Este porfiunea din mare care se intinde dincolo de limita exterioara a marii teritoriale pand la © distanta de 24 mile marine de la liniile de baz spre larg, in care statul riveran are anumite drepturi exclusive, precis determinate in acest spatiu statul riveran este indreptiit sé exercite controlul pentru prevenirea incdlcdrii ile vamal, fiscal, sanitar legilor si regulamentelor sale din dome: i al regimului de fronti Statul riveran poate lua orice masuri de prevenire si de sanctionare a incilcdrii legislatiei proprii in aceleasi condifii ca si in teritoriul su national, dar numai in domeniile mentionate Din punct de vedere istoric, la originea zonei contigue stau zonele in care anumite puteri maritime si-au rezervat inc& din secolul al XVIll-lea unele drepturi de control exclusiv in domeniul vamal, apoi si in alte domenii, pentru protejarea mai bund a intereselor lor, in conditiile in care marea teritorial nu depasea 3 km in largime. Platoul continental - sub aspect geologic platoul continental reprezint& prelungirea in panta sub apele marii a farmului unui stat riveran pa nd la zona abrupta. Sub aspect juridie Convengia asupra dreptului marii din 1982 defineste platoul continental ca id solul si subsolul spatiilor submarine care se intinde dincolo de limita exterioara a mari teritoriale de-a Iungul prelungirii naturale a teritoriului terestru pant la limita exterioari a taluzului continental, sau pana la o distanfé de 200 mile marime masurati de la liniile de bazi ale marii teritoriale acolo unde limita exterioara a taluzului continental nu ajunge pana la aceasta distanta, in situatia in care taluzul continental se intinde pe distante pe distante foarte mari, de multe sute de kilometri, aceeasi conventie stabileste c platoul continental nu poate depasi 350 de mile de la linia de bazi sau de 100 km dincolo de punctul in care adancimea apei atinge 2500 m.Delimitarea platoului continental se face, in limitele stabilite de conventia menfionati, de catre fiecare stat riveran pentru zona sa intre statele vecine sau intre farile situate fafa in fafa delimitarea se face prin acordul partilor temeiul dreptului international, cu. conditia ca solutia la care s-a ajuns si fie echitabila. Consacrarea juridic& a platoului continental a apairut si s-a impus dupa al doilea rizboi mondial, atunci cind perfectionarea mijloacelor tehnice de exploatare a resurselor submarine (flora fauna, zAciminte de tifei si gaze sau metalifere) a trezit interesul pentru valorificarea de c&tre statele dezvoltate a unor asemenea resurse. Regimul juridic al platoului continental s-a conturat la inceput ca o practic unilaterala a unor state, care a cApitat caracter de cutuma, iar apoi a fost consacrat in cadrul ,Conventiei asupra platoului continental” semnata la Geneva in 1958, de unde a fost preluat Conventia asupra dreptului marii din 1982. Pe platoul continental statul riveran exercit drepturi suverane de explorare si exploatare a resurselor sale naturale. Nici un alt stat nu poate dobandi drepturi asupra platoului continental fra consimfimantul expres al statului riveran. Totusi, statul riveran nu poate npiedica un alt stat de a instala si a utiliza conducte si cabluri submarine in perimetrul platoului séu continental. Traseul acestora se stabileste, ins, impreund cu statul riveran Drepturile statului rinveran in platoul su continental nu depind de ocuparea efectiva sau de vreo declarafie expres& din partea acestuia, Drepturile asupra platoului continental nu pot aduce atingere mérii libere de deasupra acestuia si nici spatiului aerian respectiv, care ramén in afara oricdrui drept de suveranitate Statul riveran este {inut si exploateze platoul su continental fir ca prin aceasta si se stanjeneascd navigatia liber sau si se aduci atingeri grave resurselor biologice ale mari El poate s4 construiasca sau si implanteze insule artificiale sau alte instalafii destinate explorarii si exploatarii_resurselor din zona si si stabileasca in jurul acestora zone de securitate de pana la 500 m, eu condifia ca ele s& nu fie amplasate in locuri ce ar stingheri utilizarea normala a c&ilor de navigatie. Zona economic’ exclusive Conceptul de zond economica exclusiva este de dati recenta, el apirind dupa 1946 cand unele state sudamericane, interesate in protejarea resurselor lor piscicole, au instituit anumite zone de protejare a pescuitului in dreptul litoralului lor, dincolo de marea teritoriala, pe distante variabile de pana la 200 mile marine in largul oceanului, Asemenea zone au fost ulterior stabi si de alte state, in special din Asia si Africa, Pe cale conventional acest drept a fost consacratprin ,, Convenfia asupra dreptului marii” din 1982, ca una din cele mai importante noutiji aduse de aceasta conventie. Zona economica exclusiva este 0 porfiune a marii libere care se intinde spre largul marii pe distanta de 200 mile marine de la linia de baz& de la care se masoari marea teritoriala, Zona economica exclusiva nu face parte din teritoriul national al statului riveran Ea este supust jurisdictiei acestuia numai in ce priveste unele drepturi economice de exploatare a resurselor. in zona economica exclusiva statul riveran are drepturi suverane in ce priveste explorarea si exploatarea, conservarea si gestionarea resurselor naturale, biologice si nebiologice, ale marilor si oceanelor. Liberatea de navigatie, de survol si de agezare a cablurilor si conductelor submarine, pe care in acest zon. © au toate statele lumii in marea libera trebuie sa fie respectata Statul riveran poate construi si utiliza in zona insule artificiale, instalafii si lucrari in scop economic si este singurul in drept sit autorizeze si si reglementeze construirea si utilizarea unor asemenea instalatii de catre alte state. El are, de asemenea, dreptul de a desfisura cercetarea stiinfifico-marina in zona si de a stabili masurile de conservare a mediului marin, celelalte state avand nevoie pentru asemenea activitati de autorizarea sa Statul riveran poate desfigura in zona activitaji de pescuit, dar si alte activitati de exploatare si de explorare in zona in scopuri economice, cum ar fi producerea de curent prin utilizarea apei, a curentilor marini si a vantului etc. In privinta pescuitului, statul riveran poate stabili: volumul total al capturilor de peste, volumul propriei sale capturi si, prin acorduri cu alte state, cotele de pescuit ale acestora in zona, acordénd in aceasta privingé un regim preferential tarilor fara litoral si celor dezavantajate economic, asa cum se recomanda in cuprinsul Conventiei din 1982II. MAREA LIBERA Principiul marii libere a fost formulat in 1609 de marele jurist Hugo Grotius, in condifiile in cate, datoriti dezvoltirii comerjului international, vechiul principiu al m&rii inchise, specific evului mediu si de care profitau marile puteri navale ale epocii care revendicau drepturi exclusive asupra unor mari sau a unor portiuni din oceane, nu mai satisftcea interesele proprii cu acces in toate zonele lumii Principiul s-a impus apoi pe cale cutumiara, dar consacrarea sa conventional nu s-a produs decat in secolul nostru prin Conventia de la Geneva din 1958 asupra mirii_libere. Conventia mentionata definea marea liber& ca acea parte a mérii care nu apartinea marii teritoriale sau apelor interioare ale unui stat si asupra cdreia nu se exercita suveranitatea vreunui stat, fiind deschisé tuturor natiunilor. Unele noi precizari s-au adus prin Conventia din 1982 in care se arata c4 regimul juridic al marii libere se aplict ,, tuturor spatiilor marine care nu fac parte din zona economic’ exclusiva, marea teritoriala ori apele interioare ale unui stat si nici din apele athipelagice ale unui stat — arhipeleag’ Regimul juridic al marii libere este guvernat de principiul libertafii marilor, potrivit c&ruia marile si oceanele lumii sunt deschise tuturor statelor, indiferent daci acestea au sau nu iesire la mare si nici un stat nu poate si-si declare suveranitatea sa asupra vreunei parti libere, Principiul libertatii marii confera statelor lumii o serie de libertati concrete in marea libera libertatea de navigatie, libertatea de survol, libertatea de a pescui, libertatea de a ageza cabluri gi conducte submarine, libertatea de a construi insule artificiale si alte instalatii autorizate de dreptul international si libertatea cercetirii stiintifice. Primele 4 libertati apartin dreptului clasic, d consacrate ca atare prin Conventia din 1958, iar ultimele doua sunt prevazute pentru prima oara in Convenfia din 1982, constituind una din inovatiile in materie aduse de aceasta. yertatea marilor nu este, ins, absoluta, Convengia din 1982 impune statelor obligafia de a coopera in aceasta zona si de a-si exercita libertafile consacrate ludnd in considerafie interesele celorlalte state, precum si drepturile acestora. cu privire la activititile din zona internationalé a spatiilor _subma e. Marea liberd trebuie sa fie utilizata in scopuri exclusiv pagnice, fiind interzise , de exemplu, experienfele nucleare in marea liberd si spatiul acrian de deasupra sa (tratat din 1963) sau plasarea de arme nucleare pe fundul marilor si oceanelor(tratat din 1971). Marea liberd nu este, , neutralizata gi denuclearizati, restricfiile mentionate avand un caracterparfial, astfel ci in timp de pace in marea liberd este permis& existanga flotelor maritime militare, iar in timp de rzboi marea liberd poate fi folosita ca teatru de operatii militare De asemenea, in marea libera statelor le revin o serie de obligati in legatura cu prevenirea si sanctionarea unor fapte care constituie ameninfari la adresa intregii comunitafi intemationale - de a preveni si pedepsi transportul de sclavi pe navele aflate sub pavilionul lor; = de a coopera pentru rep area pirateriei in orice loc aflat in afara jui - de a coopera pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante gi de substante psihotrofe; ~ de a coopera in interzicerea emisiunilor neautorizate de radio si televiziune care isi au baza aceasta zona ete. Navele de rzboi ale tuturor statelor au in acest sens dreptul de a vizita orice nav, indiferent de nafionalitatea pavilionului acesteia, daca exist suspiciuni ca la bordul sau se s wwarsesc fapte de natura celor mentionate si de a urmari o asemenea nava pan ce aceasta intra in zona de jurisdictie a unui stat Statele au, de asemenea, obligatia de a coopera pentru a asigura ca navele comerciale si poat& naviga in deplin& securitate si de a lua toate masurile pentru prevenirea abordajelor pe mare si acordarea de ajutor navelor aflate in pericol, echipajelor acestora si celelalte persoane aflate la bordul navelor. 10IV. ZONA INTERNATIONALA A TERITORIILOR SUBMARINE Descoperirea pe fundul marilor si oceanelor, in zona marii libere, dincolo de limita exterioara a platoului continental, a unor importante zaciminte care in conditiile dezvoltarii spectaculoase a tehnicii contemporane ar putea deveni in scurt timp exploatabile a adus in prim planul preocuparilor statelor lumii, in special a celor cu o dezvoltare tehnologic& mai putin avansat, necesitatea stabilirii unor reguli de drept international privind exploatarea acestei zone, tfel ca ea si nu se facd in beneficiul exclusiv al statelor dezvoltate, ci in folosul tuturor statelor lumii. Mai multe rezolutii ale Adunarii generale a O.N.U,, incepand cu deceniul al gaptelea, au instituit un moratoriu asupra exploatirii fundului mérilor si oceanelor, in asteptarea convenirii unui regim international si au stabilit unele principii privind exploatarea acestei zone, declarata ca patrimoniu comun al umanitagii Convenfia din 1982 asupra dreptului mari a stabilit regimul zonei care constituie patrimoniul comun al umanitiii, in sensul c& in aceast& zona explorarea gi exploatarea resurselor sale trebuie s& se fact cu participarea si in beneficiul tuturor statelor si popoarelor. intrucat convenfia stabilea principii care exprimau indeosebi punctul de vedere al; {arilor in curs de dezvoltare, unele state dezvoltate nu au semnat sau au amanat ratificarea acesteia, astfel c& in 1994 s-a incheiat un Acord privind aplicarea partii a XI-a a Conventiei din 1982, menfionandu-se cA ambele instrumente juridice trebuie si fie interpretate si aplicate impreuna atunci cand este vorba de regimul zonei patrimoniului comun al umanitai Potrivit Conventiei, nici un stat nu poate si revendice sau si exercite suveranitatea sau drepturi suverane asupra vreunei parti a zonei sau asupra resurselor sale, dupa cum nici un stat si nici 0 persoan fizic& sau juridicd nu poate sa-si insugeasc vreo parte a zonei sau a resurselor sale Resursele zonei sunt inalienabile, drepturile asupra acestora aparfinand intregii_ omenir Zona trebuie si riman& deschisi utilizarii pagnice de citre toate statele, Piri discriminari, indiferent dac& acestea sunt riverane sau fari litoral.Fiecare stat trebuie si vegheze intreprinzatorii, persoane fizice sau juridice care poseda cetiifenia sau nationalitatea lor sau sunt controlate de acestea, s& respecte intocmai regulile stabilite pentru exploatarea resurselor zonei, find rispunzatoare daci nu au luat masurile necesare in acest scop. uwPentru rezolvarea problemelor privind exploatarea zonei prin convenfie se creazd un mecanism institutional format din: Autoritatea internafionalé a teritoriilor submarine, o organizatie international, cu organisme corespunzatoare, prin intermediul cAreia statele parti organizeaza si controleaza activitatile din zona in folosul intregii omeniri; intreprinderea, care desfigoar in zon& activitati de explorare si exploatare, de transport si comercializare a resurselor extrase; Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, care cuprinde camere speciale pe categorii de diferende, ca organism _jurisdicjional in zona internafionala a teritoriilor submarine orice activitate se poate desfigura numai pe baza unei autorizafii eliberate de Autoritate pe baza unor criterii economice stabilite intr-o anexd a Convenjiei siin Acordul din 1994. Activitatile pot fi desfigurate fie de catre Intreprinderea subordonata Autoritatii, fie de catre statele parti ori de persoanele fizice sau juridice aparfinand statelor, in asociere cu Autoritatea, si privese cercetarea stiintificd, explorarea si exploatarea resurselor din zona, indiferent de natura acestora igure ca activitatile din zona s se faci in mod eficient si cu Statele parti sunt obligate si 2 evitarea risipei, in aga fel incat s& se asigure proteofia si conservarea mediului marin, precum si conform principiilor unei gestiuni comerciale sindtoase, preocupandu-se de evolutia armonioasi a economiei mondiale si de evitarea oricaror dezechilibre in preturile si comerjul mondial, cu luarea in considerare in mod special a intereselor firilor in curs de dezvoltare sia farilor dezavantajate geografic, De asemenea, in exploatarea zonei trebuie si se find seama de desfigurarea normal a activitatilor din marea liberd (navigatie, pescuit etc.), de regimurile juridice ale celorlalte spatii marine si in special de interesele si drepturile statelor riverane in legdtur’d cu zicimintele minerale care se extind in zonele aflate sub jurisdictia nationala a acestora sau dinspre aceste zone spre zona care formeazi patrimoniul comun al umanitagi 12V. STRAMTORILE INTERNATIONALE Stramtorile internationale sunt intinderi de apa situate intre portiuni de uscat forménd treceri inguste pentru navigatie. Regimul juridic al acestora intereseazA atat statele riverane, pentru asigurarea propriei lor securitafi, cat si celelalte state ale lumii, pentru faci ‘area navigatiei libere 4 navelor proprii, stramtorile ficand posibild scurtarea rutelor intre diferite porturi ale lumii Pana la Conventia 1982 asupra dreptului marii, dreptul international nu cuprindea reguli general acceptate privind navigatia prin stramtorile intemafionale, existand doar reglementiri punctuale asupra unora dintre acestea: Bosfor si Dardanele ( a Marea Neagra), Sun, Belul Mare si Belul Mic (1a Marea Baltica), Gibraltar, Magellan etc. Regimul juridic stabilit prin Conventia din 1982 prevede ca prin stramtorile care leagi 0 parte a m&rii libere sau o zon economic’ exclusiva cu o alt& parte a mari libere sau a zonei economice exclusive statele au un drept de trecere in tranzit pentru navele lor, similar dreptului 1a, Aceasta inseamna ca navele in cauz& trebuie s& de trecere inofensiva prin marea teritori realizeze un trafic continuu si rapid , sa se abjind de la orice activititi care necesita 0 autorizare prealabild din partea statului riveran, sau care sunt interzise de acesta, ori care ar stanjeni navigatia si si respecte reglementirile privind navigafia in zona stabilite de statele riverane. Statele riverane au obligatia de a asigura dreptul de trecere in tranzit a tuturor navelor in deplina securitate, fra nici o discriminare. Ele riman, ins’, suverane asupra acestor strimtori Stramtorile Marii Negre Constituind singura iesire spre Marea Mediterani pentru firile riverane Marii Negre, stramtorile Bosfor si Dardanele prezint& atét pentru farile respect , cat si pentru alte tari, o important& politica, militara si economica deosebitd. Stabilirea unui statut internafional al Bosforului si Dardanelelor s-a ficut pentru prima oara prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1874, pana atunci Imperiul otoman exercitand suveranitatea sa deplind asupra acestora.Altereglementiriau fost realizate indeosebi prin Tratatul de la Adrianopole (1829), Tratatul de la Londra (1841) si Conventia de la Lausanne(1923). Sub imperiul acestor reglementiiri internationale regimul juridic al acestor stramtori a oscilat intre libertatea deplina pentru navigatie a navelor unor state (Rusia, Anglia etc.) sau pentru toate statele lumii si inchiderea lor total pentru navele militare, demilitarizarea si neutralizarea lor. Regimul juridic actual al celor dot 1936. strdmtori este stabilit prin ,Conventia de la Montreux” din 4s