Iolanda Mitrofan Adrian Nuta Consilierea Psihologica

You might also like

Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 78
Tolanda Mitrofan Adrian Nut Consilierea psihologica. Cine, ce si cum? (repere pentru formarea experien @ Editura SPER Colectin Caiete Experientiale Nr. 28 Bucuresti, 2009 - reeditare Cartea a aparut sub egida Societati de Psihoterapie Experiential Romana © ecitja a 2-a 2008; 2005 Esitura SPER ISBN 973-8389-00-7 Toate dreplurile sunt rezervate Editi SPER. Nico parte 2 lueriril_ au ponte fi coplath, tradusi saw Teprodusi In orice fel fra acordl sers al edit Deserierca CIP a Bibliowecti Nationale a RomAniet MITROFAN, IOLANDA Consilierea psihologicd: cine, ce i eum? / Jolanda Mitrofan, Adrian Nufa. - Bucuresti: Editura SPER. 2005 Bibliogr ISBN 973-8383-30-7 T.Nuts, Adrian 37.048 371.121 pom Difuzare ~ Editura SPER dul. Chigindu 12,Sect. 2, Bucuresti ‘TellFax: 031,104.38.18 / 0722 508 098 ‘Tehnoredactare si coperta: Madalina Voicu ‘Cuprins: Invodveere ‘CAPITOLULI Consilleres - concept, tipur,otape .. 411.02 este consorea gical este oa acrosats? 412.ilrene gt itererono tre consilor plhlogia i Tecan ° a ide sonsioe plage @ sock 1% Engl tnd pons do cette sont 15 Evaunoa minci co contoe ‘18. Cony falters slo conto 1.7 Conetoreaa ajo do aor CAPITOLUL Consilerea psihologic’. Cine, ce si cum? .. 2.1, Conse a pesca erapeus~ eer britain eee, 2°Co ela renee noc pacar unl co 22. Cocath pr i race nal consi 25, Dio in me de oni 22 emaroaproctonsmol i coior 2:2 Oneatiaton ah do rope 233 folate doen pete 2.3.4. $8 injalagam tacerea cliontutsi = 235 Pole oon nempb 28. sh azapam erat 2.27. cumak owtam autamagres in aes #228 Sane rasan aan SES i ii i 40, Saire do scopes 21. ota Goa Sa si 23.12. Denctarea pope sls oriins 24Cun po aca apt prose mi onsiin = padenpior BeReeeses pesan CAPITOLUL Mt (Cteva repere etice In practica de consiliere ‘CAPITOLULIV Formarea experiential a consilierulul 4. Contin ca prezen —competeria alocanoastr ‘42, Dimensun' sla personal oonsruts. CB ce etaic oe? et ‘42: Fomarsa consol in gral expos ‘44. Abate da contact profeions 45 Ascataea, Secular eal vers pesbascire “4.51. Blosje in autre a 482. lapel aac elon nn 453, Programa secete = CAPITOLUL V Aspecteundamentae ale comunic (in consis BU UMN) en - 5.1 Puna iso. 8.2. Aomelo comic BRR ‘CAPITOLUL VI Vocea, Componenté esential in procesul consiliert 6.1. Tonul 82. Anson 63. Vaumul 84 Dice. 85. Viza ita 8.8, Pout s2seR £ CAPITOLUL vit ‘Aspecte subtle In practica consilieri. Mecanismele de ‘parare ale Eulul (MA) . 74. Depasarea 72. Femajure econ 140 1a 148 148 149 182 154 De la bun inceput facem precizaea cf actual suport de curs ce scop familiarizarea studenflor sau aspirantior in practica ihologiei si a asistenfei sociale cu citeva notiuniintroductive vind confinutul activtifi de consilier psihologie si social, sum si cu teperele obligaterii ale formirii consilieralut ca i si ea profesionist. Nisa plrut important si facem 0 serie de delimitri ceptuale privind tipurile de consliere, competenjele necesare i ile ei directe, preeum si supra diferenelor si interferenelor te consiliere si psihoterapie ~ dous discipline strans conectate tico-metadologic. "Mult mai importants ins considerim cA este informarea Jui asupra abilttlor comnicaionale, emotionale gi tae pentru munca de consilier, cae in de dezvoltarea li, de formarea propriv-risi pentru practicarea acestei fs eu succes. Un alt obiectv este cunoasterea si respectare citorva repere cadrului etic si deontologic al desfasurrii muncii de consliere, CAPITOLULT Consilierea - concept, tipuri, etape 1.1. Ce este consilierea si cui fi este ea adresata? fn teen’ genera conse ete 0 activist psitloed eof venti pe flan afer fn stile de a ole demas exsenia nine stead aera adapta, rafenae imegrae soi. Ea ee icles er ptnce unis laren cpsiir eee tata povociior vi, en roblnelr surest are crea personal, Confotaticvo divest de tn Gel aidan In crete (onomi, socio re olf, cao, cament de cele ma dvr vse, Se ra nclog lig tmvercardpesoae e aoe ct na mil su rat pin seit. fret de eran ef eto lt caput # peomante Si mgt ros 8 ff an neo de aor sea peny pura depiq tac dvens i cal ra Pele cu semen apa per supa ‘elmegrre rena rie Consterea prologic exe o intervene de seu sot at ng drach in sop reve rene au se or poleme personae (mofo copie aan) impact ‘inal, foil 9 oc. Sr rtaieaar a scoped 0. pash argh de rome ee cle scoala ne de weabitar er ert sail doa cele de sport pbaemotion erased saps tgrate oman fen a soap, hela taro intervenor creumscise conse eae Cetin mor no srt de coping existe rel elo loca, complement st compensa, io nett percace, oni i, gupule saw coe tn ale si pisesca propre soli, uliaandy potential de dispun. In munca de consiliere scopul este sprijinirea lor in a4 reaalva problemele pin resrse propri. pin rea aitudinilor, concepfilor si comporamentslor in contente existenfale specific. Situatile de via si ise pi cet teen ya anumite waume gi spans dezadapatve sau palo thos! enor sf Indviile i calesve semuienive in Tnslogore si schimbare perspective! evaluative problemelor de vif, pede o parte, i aupraimagini de sine deat part opr patlogee de masion inp Relaia de conser se conigueszAdinamic fre di az namie inte doi pli ~ lle (careadesea se comport similar cu sau prefgureaz roll pailoterapeut, fr ca prin accasa sil substitu) gi clienal ~ tet al activi de conse Specific munci de conser sunt focalizarea i lrificarea ut unet probleme sau al unui context de vif waumatizan ty sau de rise, asupra lism. Efortl_ consul teste de al oglnd pe ciet fn comet suai cu care ei a ca pte cen conn ed ats mai complet propile nevi, astepttri si posibtai de a fog sax de a rezolva si dep probleme personal. Ea mi tint Card hum pres de exprre ops = Ciggiingeiceie ina paigedrsroi ) ae protien. Actas tenn cl od para fe peiner Uo atl comics Gel cx nth asian) ope grew ol poi de Necrahare, deci acne Peer pectin. Aces oo tg sponta, up co Er fet sprit ps a ps alte eels snag Were esernficed cveinenle x rece mans atl cee ren oe ca ome a aii factors saad colt psinoemotionalé si cognitiva pe care consilierul a manifesta-o pe parcursul indir. ‘Rolul consilieului profesionist este de a tnsfi si stimula procesul de autoexplorare al clicntului siu, sjutindul, si onstentizeze si sl acorde sens evenimentelor gi stirilr sal, far ai indica suv sugera proprille explicatil. Consilieral nu este un profesor” care predi o lectie de vial, ci un co-partcipant i un ‘prijin avizat in erearea de cdtre client a unor strategiipersonale rezolutive, in este totodati un reper emotional ech ‘ientului in munca pe care 0 parcurge cu sine. Consilierul se va tbjine de ai configura clientului un nou plan sau scenariu de vit {dup proprile- presupuneri sau nevoi de acfiune si nu se va substitu in nici un caz acestuia in Tuarea decziilor sau a optiunilor, respeetindui valorile ‘Responssblitatea comilierului presupune exeritial contient de ase feri si impund si sh sugereze prope solutit sa interpretri ‘lientuli,evitind cu ribdare st profesionalism tentatia focil& de a+ presctieacestuia scenaritaltemative de vial si solufit prefabricate, Se complezenfii sau decirabile social, eventual educative”. In schimb, Ile va putea reperiza,susfne i valida cu entuziasm pe cele pe care beneficial consilierii le va concepe, implementa sau Schimba in viaja sa cotidiand, descurajindu-le pe cele fantasmatice Sau nerealiste.Astel,consilieru l va reconecta trepat la realitatea, ‘la posibiltgilor sale, ajutindu-l sf dedramatizeze tvenimentele stu trie, decuplindu-| de la fantasme producatoare de suferingl, sjutindu-l sisi accepte limitele eu naturale, ‘deculpabilizindwt pentru vinireale sau imaginare. Add, altfl sp, I ya. ajula sii gestioneze gi controleze propria viatl_mai ‘responsabil, deblocandu-i si recanalizandui energia spre seopuri mai realiste si echilibrante. In cazal in care procesul clarificirii si ‘ecuperirit clientului se anunyt a fi mai dificil, pe termen tung, necesitind o profunzime si o subiiitate psihologicd mai talté a slucruli” terapeutic, precum si cunostine si abilitifi tehnice Terapeutice “spevifice, consilieral va orienta azul clire un psihoterapew-psiholog sau medic, cu competen{aacredita in someniu, 2 Desi de cele mai multe ori consilierea este © munca centratt ersoand, nu este exclusé nici practicarea ei sub forma consilerit de cuplu, de familie, de grup. Trecerea fluid a unui proces ‘entrat pe o problemi situational, in-an proces fic centrat pe focalizarea catzelor psihologice si tale mai profunde, pe psihodinamicile personae 5 famille, ch adesea, spre binele clientului principal gal celor conectafi fit. fe, aceasa meant ck un conifer este superpozail sau nil eu un pelhaerpeatMunes de chip este ce ta iv ir competene bine stable i reseaea Tor previa nerve, concnd tenet pen lem proces pin i recuperator sa ngratr.Cind tn ar sau 9 felis ie subect" comm lute intereni pogesie, lidnensonle,atusnea epi de spjin consent ede can vanced cc. Pee file abocaz sau sacrificial progres clentui. © chip de rei, reeupere sau Ge acne. reventvd neal armonis, conplonenta sncon in benefice Superarea 3 inernperzae de spin mua in ech exe gl de cura profeionalsmus tn acest dome. Asser de fe un superior a echpelterspenie (dn ar cone, He fe aston socal, face parte integan) fatwa, 9 ficienascetor presi inrcnetate, dezolind but profeomall 9 ineriant irre medic, polo, ial, defelog, Knettepeu, just, pie pista sau ale implica (volar, stuf). Ea este hci succestll fia islactilordeloe nein tn domenil foarte larg al ass mylexe a persoaelor ifcalat. ecull din cele de mal sus c& munca de conse exe rsimizatr sau chit tempeuic “perru profesinist Bb 1.2. Diferente siiinterferenfe intre consiliere psihologic’ si psihoterapie fers de sje psiologis, educational i soil ese comand te doa domi apictive~ conse poli ‘aacnele destagurarea, unc matraprblematlr cert, epee ior vai ca neni 9 dura siti pot ‘if pans tn totaiae-Dey pe anarblu ele dou potest Sint em sun eon wea i pn ive” Ste aber pei Desi am ul de consiliere este uzitat gi in alte domenii ale vie sorte cum ae feel pri, adie, finan, pli weve paholgiedpesupun, duph majortaten anol, 6 cote (oad Mara Lina Stine, 203, pa.) FE CHE = fm penis le mnm dpa eum wesc Traum orient dean conser co compen utc care, pn eae de mau profesional, reece alata pe elo, ftsnd teh lng. pe care lea cobandt pin educafic # foemae seafront este, co postni versie seria; 2, Remetog ew eave abiaten dea tna deci de a ‘erfea emotvreeprolemelr tls genet. tecveat tematvel plano de va jd ccs eesSincwea su evn Caaizeach proces de haze {Pesan de che clint sau aparinton, recum si Sesoprns sli vate penta mests 4, ules netted nol comport attain. apt Wale Lewis C990, pag 90) conse poate 1 elses lkepe nan proces de fnvlarprdar” prin cae aE sunt ut st iene comportameatl cre webuie sthbat eapele adecrate ces schimbii, Reza fl ea cot cle inne cen ent schinbaress campormental a PREG etl cont» constirll scence Soul muta ete fndament O raf de cone 4 fen este acea in cate ci doi sunt egal si stabilese Impreun scopure. In cazal asset copilor mscrocie sealiare, parative, adapate ntsc paste Iaegere «coi am obigatr (gac8 repivdo 5 Ja, dan cure copie Mec dia ser de nad tito clip ine mt cu sdvdrat co scopes et 5 intent do cal nde se design cohorts atu robeneicu cars connate, pani crate Conse ese capactea dot ft we sees cena preipne abit pil de comune enae A desire mata cer ermeral este mod de vis pein como deo cl aconeara tun moderator al dezvolt ator pon ane medial peat sale plop ainchat ereonaliiit Sle aca t blochet soon fet proce de conic Deducsm desist importants factor personal tn st pos case fs er coogi jl, gc flea cu cpt dea sim empaa def destin. Aces Incr ete perfect wala crs i pibotrpic, uum accent mat are pe IG ten ‘hel mods sa jo tcnecostoelopice Mae ee alhoterapeatl precum si al unt yolum de cnopine tripe mult ma larg aan rasa ladiilor mentale gi psihosociale. i ca Jeti scum i ctevacaraeriici dierentoue ale rail conparav ecole plot cl, Pstoterapia se adeseic8 cel mai adesea unor-probleme Setmifcave din sf sind pice, psesonatios formate, avind in cent tum, pire, dures Dlecajl fn “dezvolire,reactviea, newt ssn conscinfle docile ale pihozlr. tulburiior acing (oxiodependenealcotsn), tuba de nt el si alimentar, comportamentelor suicidare, tulburvilor de identiate te; 1s 16 2. pritteraia ese predominant 0 stvite curtis de TSredioes in ene. ce. consierea toms cirnd prevent; devote ide ezaes a Patera antenert on demon explants versenare (http insight) Gas Teh {Sop poanalice,Ptlxinice expreal) su ‘Sina (erp sou fctinde pe pb ‘Sarporumerle, cutive lon ‘sentimente expr sa neexprimate verbal de client, dar sugerate sa relevate nonverbal. Empatis, ea 0 component de bz a pesonaliii cconslicrului poate fi. masuradh i expritnat sub mai multe forme. Ivey (1988) dsingeerpatia substractiv (prin care consi se depaiteaz de client, empata baal i care rspunsurle consul sunt parlcle ‘eu enunful client) si adv in care eispunsulconsierul invadeaz iMeite si senimetele client), Respectul presupune menginerea nel atitudini non evaluative {ah de clint, atenje acordatl clicntulu, aeveptarea sa neconditionats si valrizarea lui cao perseani demnni de stimd i valoare, cum arma Rogers (1951), Sincritatea si onesttatea se refer la poita fat de sine consilieraui, congrucaja iat idole, sentimentle, Ccomportamentul i orentarea sa teoretic. Sinceitatea gi deschiderea de sine sunt ,pasaportl” cltre incredereaclientulu Rolajia de conse realizes gun proces de influent social Sensul acestei forme de influenf social const in simularea une deel armonioase a cel asisat. Acestlucru nu se poate realza decit daca un conser fi dezvolt la eal aio serie de cali. Pitas, Hoffman si Splete (1984) consider cole mai sermilicatve cali cae definesc un conser sun: competent, pura inmates, Prin competent, autoriinfeleg abilitatea consiieruui de &- si aceepta proprile limite, dea se comporta pozitiv cu clieni, de a mite asteptaet realise fay de client Puterea se referh la abilitatea consilierului de a influenta clientul firk a contola, iar intmitaten vizeazA abiitatea lui de ‘Stabilo relate sincerd gi deschisd, rd teama respingel La acestea 2 jente pentru exercitrea profesiei de consiier, cum ar fi: de a demonstra nivelul de expertcd. (competent), vitatea (capacitatea de a fi plicut si de a induce ginduri Biv dese sine), eredien ela din vl ha de (8 intre comportamentul verbal gi cel non-verbal ~ mimic, gestal, neuro-vegetaiv, emotional). ‘Nivelul de competent (abiltare si deprindesi de consiire) se antrena si optimiza prin programe speciale. Dup Egan (1988), ingl de abiltare urmareste dezvoltarea urmltoarelor abit: ‘tabilcea une ela ,turative = comunicarea de baz si avansatd; + ajutorloferitclientlui tna descoper cle de auto-ajutorare siauto-stimulare; = Catificarea probleme: (problemelor) formularea scopului sau afnte; + _elaborarea unui program de dezvoltare; = implemeniarea prograumulu; ‘evalusrearezltatelor finale, ‘Acste depinderi profesional facta la asia dezvltares unce ropa de ezvaea problema de aut-esponsabizare E1apele unui proces de consiiere, priviti ea 0 reagie de tor sunt, fn acord cu Ganda (1984): 1. facltarea ~ etaph axata pe injelegere si explorare de sine, ‘baza a trei abil ale consilierutul: empatie, respects til cald 2. tranztia ~ facilitarea propriei tnflegeri si a angajicii tn chimbare. Aceasta necestl concretefe, adevar i deschidere de sine partea consiliruli; 3. acfiune ~ angajeazi alte dout abilitii ale consilierului: fruntarea si urgenfa pentru a determina clientul 4 se implice intr direcie corespunzatoare Cunostinjle teoretce Hl ajutt pe consilier st aibe acces Ia logiaclienfjlr, la dinamica personaliii lor in situa variate, ar fi orientarea teoretci pentru care opteazi un consiler (psioinamics, cogniiva sau umanistexperieniald), el webuie si 2 cana fate tne wore penonlii st poste cnet ese ech (vrs), dere cooepicle de ta le tr 9 modeled bar alpina A eter motehieh meal, conse, ct gi peiotenp eee inceg personne, chs Prk Date Scene medio nrapie Se del sa fo izre anal io snare a resucoe a ae pn care etal es eer pres mace seemed en conextl ai inca wise inden deo fore” « consiechpofeiomle a pe pic A eects a conn exe faire dew mae: ia fn considerare mdiul social, psibic si fic al elentului Topol consid este dea pregi 0 coresponden dinamich ‘inte persoand si meu. Recultatulepliciri acestel interventi este denvoltarea sine rihosoea, afl Int sf ating an nivel de fanetionre, superior eave de probleme de vial, frtfiare ia fafa schimbliilor, 0 ‘aplae mai lexibla, un mai bun contol al proprct vet, -Virind ssetilo pstho-sciale mai mult decit cele intagihie fe recta sh crestert, consilierittrebuie sh cunoasc semniicaia SezyoNoncepe precum: rol social, comporament social, omportament de >, sacnile dezvoliri, raportl dite commpoitate si grupul social, program de prevenire sau remediee, (LM Stinescu, op cit, pag. 27) CAPITOLUL IL Consilierea psihologica. Cine, ce si cum? 2.1. Consilierul ca persoan’ fick — eficienta si Pecfectonali terapeuticd — eficieng’ si So po fehares ce ume sig efi uu cone fn ce misurtpemoana profs sn ro ces Mpls Indearvita pci ce poet Silenra (6. Can. 9) eal tnt neue! Scar hee nb coal ee Inc percad. In regen pew concep doin uncasiere a teoriilor personalititii si psihoterapici, poti inva Aingnosic gi imerventi tenice, posi cuncagc dinamica_peiho- omporamesiala Cu toae cf asfel de cunogine sabi sunt scfm vpn cel lene po a i 9 Tonic» re ompeuich cv ect pe do tp face lie note uname expense cat nent In i en, poset Coy oe nets mn ome nai poco eco se halal rep ec re chsh Deck prin einem cegaees ychune n cal Dot ene nevi of dp ol modnem cers hntrea pop nour exkeg Cn el prick wt oinfe, cclienii intr-o directie pozitiva este exemplul nostru viu: cine suntem si Shee depos omen ok Dp pcm pen «ea is proprihpcl.. Sueer ab rvaes!moduil a cae po fhm in denies ca pence lc} consis neve oti, alr tek de erence pc, esa Presb pons saa pio fence acne ‘consiliere. fn masura in care rm deschis la autoevaluare, nu numai ci- eat conn dt ade wenenen, coc fara ers ecole stile’ do, pefenoeit. Ponoina 3 profesionistul sunt enti care se impletesc si mu pot fi separate reaitate (op. cit, pag. 20) CCredinjele’ si comportamentul conslierului sunt facto importangi, O bun pate din literatura dedicatéformiri consileilor scoate in evidengi capacitatoa terapeutului de a priv la, a Tjelege se accepla pe sine tn aceeasi misuri ca si sinele altel persoane. CCaltatea reli’ consilierclient pare a fi cea care facilteazd tn cea ‘mai mare maurd erestereain cele doud part implicate. ‘Studie lui Cobs (1986) aati c8 urmétoarele atitudini sunt asociate cu suecesil fr activtatea de consi ~-consiierl este interesat de cum apare humea din punctal de vedere al lientului stu: are opinii pozitive despre oameni, fi considers demni de incredere, capabili i prietenosi, = are o imagine de’ sine povitivi si tnoredere in proprile abies = imervenfia in calitate de consilier se bazeazt pe valorile personae ale lieu 2.2. Ce calitifi personale necesit4 practicarea unei consilieri eficiente? Se pare ch cea mai importen cliste «unui conser ficient ete autenitaten. Ca forma fundamental de iviar, Conse si tenpia sollita um praccian dispus s2 abandoneze toll ecctip apa se manifests cao persoan elite ‘ean context rela dela pecan la persoand client oat xparimenta stl crexere. ‘ct un coniier akg sf se ascot fo epatle sigan rouli profesional elnul va rispunde nace mane ascuznde- 52 a anal sto, de cone. Dack imam doar exper eit aSandonim proptile eat, valor pop sne, ezal va fi © Sense ste. Tooma pin aterticats nas vor paca jung 2 foarte aproape de problemele clienfjlor. n misura a care avem speranta cH schimbarea cast merit tote riscurile gi eferturile, vom putea transmite si clienjilor speranta cf, la réndul lor, aa capacitatea de a even pesoana cae sunt in reaitae gi pe care o pac ‘Mai simplu spus, in ealitate de consiieri devenim repere ‘modele pentr cliengi nostri. Dact ini comportamental nostr va fi ‘incongruent, dac& vom opta pentru o actvitate cu rise sefaut gi vom decide s& rlimfinem ascunsi si vagi, ne putem aylepta ca gi client ‘ogtri sa imite acest mod de-a fi si 5 fie neinrezitor. Dac vor fi: autentci si ne vom dezvalui la momentul potrivit, clini vor tinde Si prea acestecalitai $i, ase, vor fi onesti in interactine cu no Gradul de autenticiate si sinitate psihiek a consilienlui ese variabila crucials care determin devenirea. Un consilier vin” are nevoie si. posede cunostine, competent in aplcares tehncilor si sim etic. Doar faptul de a fi ,o bund perscand” nu te face Tas, first, un consilier eficient. Dar ce calitii personale i fac pe consilier,erapeutie” adic 6 prezentioptimizatoare pens ali? Analizind conslieri care s-au dovedit eficienfi, G. Corey identified un ansamblu de cali sicaracterstici personal, Tati care sunt acestea = consileri ficient au o identizate. Fi sin cine sunt, ce sunt capabili 8 deving, ce vor de la vial, ce este esenfial. Sunt Aispusi si-si reexamineze valorle si scopurile. Nu se ‘indesc doar la ce asteapt celal de la ei sire straduiese #8 {waiascd dup’ anumitestandarde intricare, = se respect si se autoapreciaza. Dincolo de simul propriei valor si forte, por davai ajuor si dragoste. ia plus, sunt capabilisiceard ss primeasci de la alti Nu se izoleaz& de celal, ca un fl de demonstrare a propril puter. = sunt capabili ssi recunoasea sisi accept propria putere. Se simt adecvati cu ceils le pert altora si fe puter {in prezena lor. Nu-isubapreciaz pe ceili pentru a resi pulere fath de el. yi folosese puterea in mod sindtos, in beneficial liemilor si evils abuzeze de ea, sunt deschisi la sokimbare, Au bundvoinfa si curajl de a pilsi coea ce este sigur si cunoscut,stunci cind nu sunt satisficuicu ceea ce au sau cu ceea ce sunt. fi extind cunoptingle de sine si de ai. RealizeazX cl 0 Cconstinf limita fnseamnd o libertte limita. Mai degraba dct sii investeascd energia in comportamente defensive, rmenite 8 evite experiena, ei se implic8 in sarcinile propuse ‘de realitate. sunt dspusi gi capabili sa tolereze ambiguitatea. Intrucst cresterea depinde de abendonarea familiaruli gi pitrunderea fn teritorii necunoscute, oamenii care sunt angst Intr-un proces de dezvoltare personald sunt dispusi si accepte un ‘anume grad de ambiguitate in ersten lor. Pe misurh cei “ntirese Evl, ei manifesth mai multh ncredere in ins ‘ceea ce inseamni mai multA inoredere in judecitile procesele lor intuitive gi disponibilitatea de a experimenta ‘oi comportamente. Ei ajung eventual si realizeze cB sunt ddemni de ineredere. {i dezvolt un stil propriu de consilere care est al filosofci siexperienei lor de vat. Cu toate c8Imprumut liber idet i {ehnici de la af terapeui, nu imité mecanic sil ator. pot experimenta si cunoaste lumea clienul Empatia or teste non-posesiva, Sunt constienfi de proprile conflcte si Suferinje $i au un cadru de referini pentru a se identifica cu lf; m acelasi timp fast nu-gplerd propria idemtiate prin supraidentficare cu cela se simt vii $i alegerile lor sunt orientate spre vigil. Sunt ‘angajti in ati din pln, mai degraba decd dinu-o existent ‘agezati odati pentra totdeauna. Nu accepti ca evenimentele ‘bi modeleze pas. Au o aitudine activ fait de vag. sunt cutentic, sinceri i onesti. Fri a emite pretenti Tnceared sk fie gi 8 facd ceea ce gindesc gi simt. Sunt dlispusis8 se dezvaluie altora cu un anume discemamant fat de stuatia gi persoana in raport cu care fac acest ler ‘au sipul umorului. Swat capabli sh priveascd evenimentele efi intro perspectiva ma larga Nu au uitat s& rida, in special de proprile slabiciuni si contradict. Simul lumorului fi face sii vadi problemele Ino perspectivi de ansambla. fac gregeli $i sunt dispusi stile admizd. Invags din greseli, fit s8se supraincarce cu favinuiri despre cum a fi putut sau trebuitsactioneze. in general trdiesc tn precent. Nu sunt fixafi fn trecut sa viitor. Sunt capabili si experimenteze, si Biased acum si aici, altri de ali, Poe tmpertisiemorile stor in bucurie sau suferinfd si sunt deschisi fafa-de propria experienti emotional sunt eapabili sd se yreinventere”. Pot revitalza $i recrea relat semmificative din viata lor. Iau deci asupra modului In care ar vrea sa se product schimbarea gi lucreszi pentru a ddeveni persoana cae le-ar pices sf devind fac alegeri, opyiuni care le modeleaza viaya. Nu sunt vietimele decizllor pripite. Sunt capabilis& le revizuiasca ddacd este necesar. Pentru cA sunt intro continu uoevaluare, na sunt constinsi de autodeinii limita. sunt sincer’interesaji de bundistareaaltora. Aceasti ‘reocupare este bazath pe respect, gi, inereder si evaluare teala 4 celorafi. Sunt dispusi si-i provotce pe ,ceiali semnificativi" s& riménd la rindul lor deschisi fai de procesul crsteri ‘apreciazi influent cuturit. Sunt consienji de modul in care propria cultura ft afecteazA si respect diversitatea valotilor presupuse de alte culturi. Sunt eonjtienti de diferenele de clas socal, ras gi sex. 4 implicdprofund in munca lor si extrag din ea sensuri noi. Pot accepta recompensele rezultate din munca lor 3i pot ‘admite cu onestitate nevoile Eului gratficate astfel In acelasi timp nu sunt sclavii muneii lor si faptul de a avea 0 afi pind nu depinde exclusv de ea. Au 3 Je dau sentimentul snsului si autoreaizai imperfectunile 2,3. Dificultifi in munca de consiliere S& urmirim acum si ce faseamnd un consiier mai putin cexperimentat, cam ce gafe gl erorl, precum si ce caracterstici ppersonale ar putea tmpiedica 0 persoand sd practice efcient munca ddeconsilier La cella pol, consi! ineficiensi Iucreazi activ la ‘demonstrarca umanitifi Tor. Nw reugese si facd dstnete tre cine ‘aj icine este ajutat. Aitudinea lor const in 2 imparts propre probleme trecute si actuale gi de a folosi reat pentru a-si stisface proprile nevoi, Desigur, putin sunt capabili s-0 recunoas, pentru simplul motiv e& au sunt conjtieni de sine si de felul in care se folosesc” de client. © pseudorcalitate se degajd din nevoia lor de afi faut ca mani i fcercarea disperath de afi ei ing eyuea’, ‘Consileri de acest ip tind si sccats pe client din cenrulatenii, Dpundndu-se in schimb pe ei fngigi tn aceasth ipostarA. S-ar putea si fac croarea de ai incirea pe acesia cu reat weeStoae sau imprest pe care le au despre ei ar dezviluirea pe care o fac sabe dreptefect ‘iachiderea” emotionais a clientulu. Punctul eheie este ef dezvaluirea far trobui si abe efectl dea incuaja clentl si-gi adinceas’ nivel de auloexplorare sau de a aprofunda reatia terapeuticl. Deseori, ‘deeviuiile excesive ale consilieruui i av origina in nevile sale fiustrate i, tm acest caz, nevoile cliente rnin secundare sau -suspendate vAm gait urmatoral reper folostor pentru a determina cd anume cusodecvdirea este faclltazoare (ne mirturiseste Corey, din fexperienta si de consilies)... fn primul rind, dezaluirea sentimentele persistent, legate direct de tranzactiaprecentd poate fi {folositoare. Daci in mod constant sunt plicisit sau irtat fnr-o ‘sedinfa de consilire, devine exenial sd dezvdlui ceea ce simt. Pe de ‘ltd parte, cred cd este imprudent si impditdsest orice tire sau Jantece fluctuants pe care 0 experimented. Timpul este important. Pentru mines raportez mecantc evenimentle din trecutul meu ar putea fio pseudodezvdluire.” (apud G. Corey, 1991, pag. 12-23) 36 2.3.1. Evitarea perfectionismului in consiliere Studengii care umearh si lucreze fa serviit_umane constiere obignese 8 se supuni pe ef Ist lao uriash presiune, Spunindasi Hien cum ar Be Trebuie sd gi tt ce exte de sit despre proesia mea yi dct art este ceva ce eu mu af mt vor vedea ea pe un incompetent" .Dact wn clint mu se ste mai Dine este vina mea, dact as fi tir-adevar projesonst mu ay face agree, ,.Trebue at fu comer perfect $ acm st of putea rovoca page srioase”,.Trebue ofa th stare si aut pe i ei fare tm cer ajo, dact exe cineva pe care ru pot si aceasta tnt dovedeye incompetena”, Trobe sh radix mere incredee! Nu exist nesiguranf de sine ‘Una dine cele mai freevente err este ste imaginim ca trcbuie 3 fim continu perfec Desi ratonal stim e& oameni mt sunt perfet, emotional ne este grew si acceptim. Este nevoie de earajpentri ne admitepropile imperfeciun. In. earea ‘Terapeatul imperfect”, Kotlet st Blau dezvol ideea conform Girvia consent educsionali uebuie si tncurajeze 0 discue deschisa gi sincera despre err. Ei icurajaz4 cir s se deshida {ah de propile eror is le consider cape nste opti pen cregerea gi dezvoliarea personal i profesional. Peed este vrba de terapei i consilien ineepitri sau eu expricnl, tn ambele cazuti se Tntmpla x8 se Tach grepeli, De aceea este necesird supervizarea. Es asigurd suport i cadrulavizat al accept lors corer uleicare. ack ne canaizim cnergia cite o imagine a perfectianii, ne ‘va sine punt enerpie pens afi prezeng altri de elon nog Important exe 8 fv din greseli. In formarea consiierlor ete rnecenar af fe peovocaf nai revs opinia conform clea eh ar treba s8cunoasc ttl is fac tot perfect. Ei vor fi fncurajat s8- 4 impayeas greele sau c2ea ce el perosp ca find ca ae Deck sunt dispus s8 accopte of fac groyll i sigh deel Indie in eaifele de supervizare i vor gio direct care fi va conde spre cree. a 2.3.2. Onestitatea fafa de propriile limite 6 tear pe care cel mai mul dine noo am ext fot de propriile noastre limite ca terapeuti sau consilieri. Ne temem cé ne roe ape eco dack wom spon: Sit ed ma dot ‘Jur cca problemas eds de nfrmata i abilitten seers pena a vita acest problemi Ero! No tack ha vom per espectl eel, ba chiar vom ciiga puinsncerte ade innelor nose 1a un exemple: re ant ye pucurelfrmii a sarc de a asta unc Hoan Fl vince dora de acta despre posiliatea sete pene hs isin, Mai mute fbi Invade fica ‘cms nv frmare: aay pea mara poo de aang pcepere tn abordarca accel probleme? Ar eb Jae ape inc ev 0 par ofnceptoare? hr rebut gti cam seca? O nagicrecee © ipreste negra dere cabnea de cae fact ipa ma pos htm etc? Dar fata care sete nace stage? escent aeree mana cu ef? oe eset doar de infomatit? Doar informa pot reobva rotena? sh fre, conse fecpitor rig ln a tnd det eh poate pea complet oi el 1 wit cost Us apt pant al est stan ct cue me dieSntnagepars cam tsar Is te pce, chiar ack te lipege exe, Burin Gace conse de a acepe Te cafes aja sei capeana dea peat nto iin veri drt 8 any ne putem asiepta sh eajim cu fecare client. fa timp, charg sot x oxprena evi apt au poser 569 tat Ges dette lor, end tnt fet ai ch sot Stn deere muse po cup, cut a pin ane ato Siete terpouted semen, bine #8 snot caine $c SSH asamp ct ne po cup chiar Sty cu soce Me te moninem un cl deat ne coos ‘mod eal mick sa ere 2 eps cena ana considera 3 flint. De exempl, putem firma ona vom i capable ‘sii nicola, denen ne pte dente ea,m atten Incredere in oi, enc acest apt ne-ar putea deprima sau ale In sees cz ar fi bine si aflim sau st tsi ce constuie penru te © oli” si shiner 8 ne decider elie aceaetegeve de cen. Dac yom fc cst hr or Cos ex mal mite catpr de F dee am creat. Accasta ese valli per alte up Fersoane cu handicap, adolescen. cop, alcotc,toxcoman Prosituate ete Insinte de a hott cl nu avem experen{§ sau cali ersonale pentru a avea suces { munca ci anumie catego de Pecans srw popular de dv oh wren 5 rn acl categor de cle cae mune ara. Sar pleas fim suring opr roses 2.3.3. Relafia cu clienfii dificili sau pretenfiosi © problemi major care-i pune in tneuretrd pe theepitori fe cum ste descurci cu client pretentiogi sau mofturoi. De multe fr terapeuti si consiliri tnd s8 se impovireze cu ceria nerealit® ‘dea se acordaajutor,indiferent de cat de mari sunt pretentil. Cum © pot manifesta acestea? Intro diversitate de forme: clientii va pot sna din cind tn cind acasi s se pot asepta Ino discute lung; pot ‘ere si va vada’ mai des i pentru mai mult timp deedt est posiil Wor $4 Vs intilneascl fn societate, vor sf ave rifé de ei, si v8 Seumai responsable or, se asleapt st manipula ate persoane sofia, soful, parini,copill ~ pentru ca acestia si accepte punctal ge es oer pik conta ep de © ale de a sepa de tote aseste probleme ale tla fale nereaate et ima de pit godin aa te, eg colabrr sl vt facet cance agepae Avis. de clini Clarice relafei i temealconeacuall log ese de drt sv sete de ate eal ersten » si blocaje tn provesul de consiliere. Ar putea fi folostor si revedef Impreund cu supervizoral eAteva gedine ss evaluati modul fn care ‘-afisimgit eft timp afi devenit ,vitima” unui client cu pretenit excesive si cum ‘ati ficut fai. Veti fi surprinsi cite dintre problemele lui va afecteaza direct si au legiturd cu proprile dv. ‘probleme. Reamintt-vi ce pretenti a emis clientlfati de dv..Cum ‘eafi descurcat sau blocat ino astfel de situate? Afi putut spune [NU elientiloratunci cdnd afi dovit? V-ati opus clientlorpreteniost ‘sau voi Hsat manipula asa cum si alt au feut-o fnaintea dy? ‘Acum probabil ci inelegeti de ce un supervizor va poate ajutaS8 v8 profundati analiza personali care si Vi disponibilizeze si lucrtt ficient, inclusiv in astfel de situai, Explorarea contratransferurilor pe care le dezvoltat in relia terapeuticd este extrem de utili pentru 4 preven repetareaunor erri de contact terapetic. 2.3.4, Si infelegem tcerea clientulut Pentru terapeutal incepitor, momentele de ticere pe parcursul une sedinte de consiliere ar putea pirea ore. Se fatima te simjim ameninati de ticere si si recurgem lao manevea nepotrivit de a 0 rupe, pentru a'ne descirea anxitatea, Corey ‘exemplified o astfel de situate din experienta sa de consi: ..fur- sedingd individual cu 0 eleva de licew care avea un debit verbal foarte ridicat, se insald cere sférgital sedinfeio tacere apasctoare. Tacerea fete il face sd se grabeased si emitd edieva interpreta la ‘coon ce ea spuiese mai devreme. Cind supervizorul su a ascultat Inregistrarea a exclamat: Ai vorbit asa cum a rut ea! Nu ai auzit ce spunea. Parez ci nu va mai veni la gedinga vitoare.” Ea s-a Intors tomsi i anwnci el a hotirat st mu mal intervind pentra a se clibera de anxietate. Asa cd a preferat sé mu inceapa el dialogul, ci sd 0 lase pe asi! inceapa. A asteptat aproape o jumitate de ord yi ‘au jucatjocul »Tu primal... Flecare stitea si se wita la celia, In 0 {final aw inceput st exploreze amdndot ce au simft flcare dintre ei tn faceatdcere, ce au simtt fa de rdcerea celullal ‘Tacerea poate avea multe semnificatit gi in activitatea de cnsilere este necesar Si invitim si descoperim aceste semnificat ltd citeva semmificapi ale ticerilor ce survin int-o sedingh individual sau de grup client se poate gindi fn lniste la lucrurile pe care tocmai Je-a diseutat; fei evaluenzd mgt insight -uriabiarealizate; = clientul poate asepta ca terapeutul si ia conducerea si si ‘decid ce sA spund, iar trapeutul poate ageptaacelagi lueru de la client; + client si terapeutal pot fi picts, preocupa distast sau ot si nu aibe nimie de spus pentru moment; lent poate i ostil fail de terapeut si astfel si inceaps jocul Bu siaw aici ea o stand de piatra si observ dact el (ea) poate ajunge la mine"; = clientul gi erapeutul pot comunica fart cuvinte. Ticerea poate spune mai mult decat cuvinwle si probabil {nteracfiunea s-aFicut a suprafata si améndurora le este fied ‘sau ezti si ajungi la un nivel mai profund. In concluzie, ete bine sh explorati semnificaile posibile ale i impreuni cu clientl. Veti ajunge astfel la sernificyia et reali $1 veli evita s& atribuiti clientulei ale intent sau si vi Droiectai proprile nelinisti si preccupir... Pte incepe prin a Teeunoaste ticerea si sensimentele pe cae le resimiii fal de a. Este preferabil decit sA vi facefi cl ou existé isi umplefi golul cu o ‘orbre ira rot sau de complezent, ori si vorbitlZgomecos pentru 4 vA ,auzi" unol pe celilat. Pentru a vi. simi confortabil, cfutati ‘impreund semnificataticeri i emotile pe care le ascunde a 2.3.5, Relatia cu clientii neimplicati (© problema cu care vi puefi confrurta fn dialogu trapeus este cea legat de client care avo partcipae redusi in procesul de ceonsiliere sau psiboterapeutic. Lipsa lor de motivare este pusi evident de uitarea sau anularea frecventi a intlnirlor, de indiferonja sau neasumarea nici uncia dinte responsabiitiile ce fh revin in procesul de explorare si schimbare. Exe ujor pentru eonsilierit ncepatori se lase arast in jocuri” neproductive eu astfl de elenf, in misura tn eare consilieral investeste emotional mult mai mult deca clientul, Este posbil ca ferapeutul (consiierl) s& incerce prea mult si se fact ines si accepta,firk si emith vreo preteticasupra cleniloe. El esto asfel ‘upramotvat s8 apa drept important gi eficient in relate, dar efectal teste de a crea condi de deesponsabilizre din pateaclentuti, care ‘sfegreseazi” fn rolul de copil neajtorat. fn opinia speciaistion din omeniu este 0 eroare smut Infruni ciental care mse impli st ‘kai oattudine hiperprotctva— ,terpeutul-bomnboand”. Aceasta este valabi gi pent client lips de voingt. In numeroase cazari, terapenfi inefcieni invocd lipsa de parcipae, reacta de reste insurmontabilé a clientului, ca explicate a lipsei de progres. In realitate cauza esuatii relat terapeutice se aft in contratransferrile pe cae le minifest trapeuti ineepitori sau neexperimentaj. Una inte cauze este tama lor ci dacd ar fi ma putin implica clental ma ‘va mai reveni in consliew, Excesul de_implicare al terapeuulut antreneaza deficit de implicare, im ,oglind®, a clientulu. Injelegett fastfel de ce este cesar 8 pasirim un echibira al reli, pentru €& fnumai astfel ea poate deveni ,terapeutica". Tocmai confranarea ‘direct, sincertaten este cea care duce I un nivel mii mare de implcare a clentului. Dac el isi persist suite, si ntirzie sau st refuze i vind la indir or st nu realzeze sarciile pe care gi lea sumtin timpol sau in afara terapei, atunci tebuie fntrebat doc

You might also like