2.5.4 CAN paralel Convertoarele parale! sunt, din punct de vedere al conceptiei, cele mai simple gi sunt totodata cele mai rapide. in figura 13 este prezentata schema unui asemenea convertor de trei biti. HE 28 2R UR OR 2R OR GR Use Logicil de decodificare by bby Fig. 13. CAN paralel pe trei bifi Cu ajutorul divizorului format din cele 8 rezistoare se realizeazi tensiunile de prag pentru cele 7 comparatoare. Acestea sunt: W/16Ui, 3/16 Cree 13/16Uig. Se mai poate eventual utiliza un al optulea comparator, avand drept prag tensiunea 15/16U;.; , cu scopul sesizirii depagirii. ile comparatoarelor indic& nivelul tensiunii in asa-numitul , ineficient din punct de vedere al numirului de biti utilizati. in consecinté va fi necesard o logicd de decodare, care realizeaza trecerea la trei biti. Precizia convertorului este determinaté de calitatea comparatoarelor si de precizia cu care sunt realizate pragurile. Aceasta din urmi, este, la randul ei dependent de precizia realizirii divizorului rezistiv. Dezavantajul major al schemei consti in numirul mare (2° - 1), de comparatoare de mare vitezi . Aceasta implic& si consumuri foarte mati. Utilizind aceasta tehnica, se realizeazA in prezent convertoare de cal mult 6-8 biti, de vitez mare (timpi de conversie de zeci de nanosecunds) utilizate pentru achizitia semnalului in oseiloscoapele numerice, sistemele video, instalatii radar. Ca exemplu, circuitul AD9002, produs de Analog Devices, este un convertor de 8 bifi, cu o rata de conversie maxima de 150 Mesantioane/secunda.2.5.5 CAN paralel-serie Avand in vedere complexitatea ridicata a convertoarelor paralel in cazul in care este necesar un numar mai mare de biti, se pot realiza combinatii de 2-4 asemenea convertoare, fiecare lucrand pe maximum 4-5 biti. © asemenea schemi este dati in figura 14, unde se realizeazi un convertor de 8 biti, utilizénd dowd convertoare paralel de 4 biti. Primul CAN genereazi primi 4 biti (cei mai semnificativi) ai rezuttatului Titarzere —_ ote — CAN 4biti cna fp 7 | 4 biti = Fig. 14. Realizarea unui convertor de 8 biti cu 2 convertoare paralel cu 4 biti Valoarea cuantizati pe 4 biti este apoi aplicaté unui CNA, si rezultatul este scizut din semnalul initial, evaludndu-se in acest mod eroarea de cuantizare. La efectuarea acestei scdderi, semmalul de intrare va trebui sd fie intarziat cu un timp egal cu timpul de conversie al primului CAN. Eventual, se poate renunfa la aceasti intirziere, dac se utilizeazi un circuit de eyantionare-memorare la intrare, care si mentind semnalul aplicat la intrarea convertorului constant pe durata unei conversii. in continuare, eroarea rezultati dupa prima conversie este si ea cuantizati in al doilea convertor, care genereazi ultimii 4 biti ai rezultatului. in acest mod se obtine un convertor de 8 biti utilizénd 30 de comparatoare, in loc de 255, cate ar fi fost necesare in varianta paralel. Evident, si timpul de conversie va fi mai mare, el incluzénd de doua ori timpul necesar unui CAN, plus timpul de conversie al CNA. Un exemplu de asemenea convertoare este familia AD7820, 7821, convertoare de 8 biti in doud etape, lucrand la circa 1MEHz. Un convertor mai rapid este AD9049, lucrand cu 9 biti, la o frecventd maxima de 30MEHz.3.1 Introducere. Schema bloc Conceput initial ca un instrument destinat doar vizualizirii semnalelor, deci creasii unei imagini calitative, osciloscopul a fost unul dintre ultimele instrumente care s-a incadrat in tendinta de trecere spre instrumente numerice. Osciloscopul numeric a apSrut din necesitatea de a face si acest instrument apt pentru a fi inclus intr-un sistem automat de masura controlat de un calculator. + Acest instrument imbina principiul osciloscopului cu esantionare cu posibilitatile de memorare numerica a imaginii + La aceasta se adaugi facilitatile largi oferite de posibilitatea de prelucrare numericd a informatiei achizitionate, cu ajutoral unui microcalculator incorporat. te. Ext Fig.1. Schema bloc a osciloscopului numeric Structura osciloscopului numeric: % — Oseiloscopul este prevazut cu doua canale, fiecare avind atenuator calibrat (ACY) si preamplificator (Pay) propriu, deci vor exista reglaje separate pentru coeficientii de deflexie gi pozitia pe vertical Din preamplificatoare se extrag semnalele pantru sineronizarea interna. 4 Iepitile preamplificatoarelor se aplicd unui convertor analog-umaric (CAN) prin intermedi unui multiplexor anatogie (MUX)in cazul unor osciloscoape de viteze mai mari se pot utiliza si convertoare separate pentru cele doua canale Semnalul numeric rezultat dup’ conversie este stocat intro memorie rapida, memoria de achizitie(MA). Aceasta memorie este cititi la anumite intervale de timp de catre microcaleutatorul aparatului (UC) in partea de jos a schemei este blocul de sineronizare si baza de timp. Se poate utiliza sincronizare inte, cu unul din cele doua canale, sau extern’, cu semnalul Trg-Ext Cireuitele notate cu AS si CF reprezinti amplificatorul semnalului de sincronizare si circuitul de formare, la fel ca in cazul osciloscopului analogic. Baza de timp (BT) este controlata cu un oscilator cu cuart, de mare stabilitate si are si rolul de a genera impulsurile ce comanda esantionarea si conversia. Partea din dreapta a schemei este blocul de afisaj. S-a considerat cazul unui afisaj de tip clasic pentru un osciloscop, in care semnalul util este aplicat pe plicile de deflexie pe verticali, iar pentru deplasarea pe orizontal se foloseste un semnal de baleiaj La unele osciloscoape modeme se utilizeazi sistemul de afisaj cu rastru, specific monitoarelor TV. in acest caz, 0 important deosebita capata semnalul de control a stralucirii, aplicat pe grila (G), care contine de fapt informatia util.3.2 Achizitia semnalului in osciloscopul cu esantionare Ca si in cazul osciloscopului analogic, este necesara crearea unei referinte (origini) de timp. + se realizeaz prin compararea nivelului semnalului cu un nivel reglabil - nivelal triggerului PAAAAA. invalidare SY__' (emer) CS; hoes h cs Previgger" CS) ™ Postrigger 3 Fig. 2. Generarea impulsurilor de triggerare 4 Semnalul pentru trigger se ia din partea analogic’ a osciloscopului (inainte de CAN). 4 Cand nivelul somnalului este egal cu cel al triggorului, pe frontul semnalului selectat (+ sau -) se genereazi un impuls sincro (SY) ¢ © Dupa aceea, un interval de timp, care in cadrul osciloscopului analogic corespundea cursei directe si refinerii, impulsurile SY, chiar dacd mai sunt generate, nu au efect (sunt invalidate) ¢ — Unalt impuls SY valid se poate genera numai dupa trecerea acelui timpUn cielu sincro (CS) reprezintA un interval de timp, cel mult egal cu intervalul de timp dintre doua impulsuri SY valide, asociat unui singur impuls SY valid. Reciproc, unui impuls SY valid ii corespunde un singur CS. Un CS poate sa contina: + o zona pretrigger (inainte de impulsul SY) + o zona posttrigger (dupa impulsul SY) Durata de timp asociata unui CS, va fi notati cu TZ, gi va mai fi numita “fereasird de achizitio”. Este intervalul in care se iau asantioanele necesare reprezentirii imaginii (in realitate procesul de esantionare este de obicei continu). ‘Numarul de esantioane corespunzator ferestrei de achizitie va fi notat cu NV, (lungimea inregistrdrii - record lenght) Fereastra de timp vizualizatd, reprozinti zona vizualizati din semnal a cdrei durati va fi notati cu T,. Evident7, <7, De exemplu, s& prosupunem ca pentru reprozentarea semnelului pe ecran sunt necesere \; puncte. Considerim Nj=512 puncte deci, daca graticula are M, diviziuni, putem alege dimensiunea desfagurarii_ pe orizontala de N;’=500 egantioane (50 esantioane/diviziune), 12 esantioane ramanand in afara caroiajului marcat. Rezulta: T, =N,C, =N',T; unde 7; reprezinta intervalul de timp intre doua esantioane alaturate reprezentate pe ecran. Moduri de achizitie Exista dou moduri de achizitie: 4 Esantionare én timp real (roal-time-sampling) + Achizitia unei imagini vizualizate are loc intr-un singur ciclu sincro. + Dezavantaj: necesita o achizitie foarte rapida in cazul semnalelor de frecventa foarte mare. + Avantaj: permite achizitia (memorarea) semnalelor intr-o singuri trecere (single-shot). + Acest mod de lucru este foarte util pentru semnalele nerepetitive. Esantionare in timp dilatat (echivalent) (repetitive samping, equivalent time sampling). + Se poate aplica numai semnalelor repetitive + Achizitia unei imagini are loc intr-un numar uneori foarte mare de eichuri de sincro (este echivalentul osciloscopului analogic cu esantionare), + Reuniunea ciclurilor sinero necesare constituirii unei imagini va fi numita ciclu de achizitie + in cazul osciloscoapelor cu egantionare in timp real, notiunile “ciclu de achizitie” si “ciclu sincro” sunt echivalente.3.3.1 Interpolarea Pentru un osciloscop cu esantionare in timp real, ar fi normal ca T=T., deci esanticanele reprezentate sa fie chiar esantioanele achizitionate. Vom avea deci yr 10-1 1 = ms = 20ps, > = S0kHz 500 we Si T, i, si atunei T,=7, dar, freevent, N,>N, si 7.>T7, pentru a da posibilitati mai mari de reprezentare a semnalului pretrigger. Exista insa situatii in care relatia T;=7, nu mai poate fi respectata. In principin este posibil ca N, Din relatia de mai sus ar rezulta cf, = » deci f, creste cfnd C, scada L I, = Rezulti ca 4 Dar £ nm poate fi marit peste o anumita valoare faye = N,C, pantra C, mic, este posibil ca T;=—2—® Com» iar apoi se doresta extinderea imaginii memorate (deci micgorarea valorii C., Crmen)- “ Aceasta inseamni ci din fereastra de timp vizualizata la memorare, Tien, S¢ Va Vizualiza numai o parte, Ty =CyNy =CemamN 1g =~ Dar numarul de egantioane disponibile in aceasta fereastra nu mai este Ny =TimemTs! ci Ng =T,Ts1 = @ in ambele cazuri, pentru a pastra caracterul de continuitate al imaginii vizualizate, trebuie realizata o interpolare.Ny. # Aceasta presupune unirea celor “= puncte disponibile prin curbe continue, dupa © anumita reguld, sau realizarea restului de puncte V, -—£ necesare pentru ca imaginea s& aib3 cele N, puncte necesare gi unirea lor eu o curb continua. Fig. 3. Interpolarea liniara Tehnici de interpolare % — interpolare Iiniard, adica prin unirea punctelor respective prin segmente de dreapti. (figura 3). Procedeul se poate aplica daci numirul de puncte disponibil nu este prea mic. ¢ — Interploare de banda limitard = pomeste de 1a ideea cA semnalul este de banda limitata. Aceasta ipoteza se poate justifica prin aceea ca osciloscopul numeric (ca si cel analogic) are oricum banda limitat’. Prin urmare, dacd vrem s8 vizualizim semnale de bandi mai larga decét aceea a osciloscopului, ele vor fi oricum denaturateInterpotarea de bandé timitaté Problema se pune in felul urmator: + dispunem de esantioanele x(72T_)—x(aNT)); + dorim si refacem toate esantioanele de tipul x(mT)) x@ x6T) x(0T}) Fig. 4 Interpolarea de banda limitata pentru N=5 Daca x(t) este de banda limitala, teorema esantionarii ofera o solufie a problemei. S& admitem conditiile de banda limitata. X(w)=0, lof > wry Spectrul semnalului egantionat cu perioada T, va fi 12 > X(w-nQ, T= # Ye-0,), X,(w) pect wy <49, > fw — Sa vedem in continuare care ar fi modalitatea practicd de realizare a interpolarii. Vom defini semnalul v(nZ}), avand perioada de esantionare 7, obtinut din x(n7;) prin introducerea de esantioane nule: Ox(n7,), pentru » =kV, v(ur,) =F = OD pentru n ¢kN xn) %69=VO) fe 7h; sh, day sh, { Fig. 7 Spectrul semnaluli egantionat > — Deoarece egantioanele lui v(t) sunt identice cu ale lui x(t), ¥,(w) =X, (w) Dar v esta esantionat cu perioada Tj, asa fineét spactrul sau e periodic eu parioada an a, =22 =o, T, r, > Pentru a obtine esantioanele fui x(@) cu o perioadé 7; =— trebuie s& extragem din spectrul V,(w) numai portiunile centrate pe freeventele k',=kNOQ,, adica X(w-O'). Intuitiv, aveasta se poate realiza cu un filtru numeric de tip trece-jos Incriind la freeventa de egantionare 1/7,> Altfel, aplicand teorema esantionarii: ybnt,) = Fex(uv7,)sinew(m ~nvr, = = Yv(ir kinew, m -I)7, -y sine(wJ7, v((m -1)r,) > Aceasta reprezinta insi convolutia secventelor (IZ) si sZ): paves unde nT, 1 stor.) = sinclar) anf ae > — Daca introducem transfonmatele z ¥(z)=S(z\r(z), 8) = Y'sT)2" iar in domeniul freeventa: y s(nT, Je seit reprezinta 0 dezvoltare in serie Fourier de forma )? 4,e “" “Tia unei functii21 periodice de variabilé w si cu perioada de repetitiew, = Se poate verifica usor 1 ci aceasta functie are forma din figura 8, unde w, = = =n2% 9 Hie) Intr-adevar: on nD, on nT; AT iy sine nr, B an a2 ‘o Identificdnd cu A,: IT} =‘ w,sinel an AT; tw, =15 4-2 Qn T,3.3.3 Modul de Iucru “anvelopa* Acest procedeu se introduce pentru a permite vizuslizarea unor impulsuri foarte sourte, de durati mai mici decét perioada de egantionare corespunzitoare coeficientului de deflexie selectat. Vom presupune C, >C, cu freeventa respecti numérul de esantioniri in fereastra de vizualizare este mai mare decit N; ‘en. in modnl de Incmn anvelopa, esantionarea mi se mai face , ci cu frecventa maxima, finax, indiferent de C,. in consecinta, 1 De exemplu, daca C,=MC,,, numarul de esantioane luate este N,=MNs. ° + + ‘Nu se memoreaza decat Ns esantioane in memoria de achizitie. Epantioanele luate se grupeazi cate 2M, formand in total Ny/2 grupuri. Pentru fiecare grup se stocheaz4 in memorie numai esantionul de valoare maxima si col de valoare minima din grup, deci in total N; egantioano in plus, procedeul de extragere a anvelopei se poate extinde si pe mai multe cicluri de achizitie (ca si medierea), numérul de achizitii find reglabil si cu posibilitatea de Iucru pe un numér infinit de achizitii (cdutind in permanenta esantionul maxim si cel minim pentru fiecare calula temporala vizualizata). Acest mod de lucru permite descoperirea unor variatii rapide (impulsuri scurte existente peste semnal, eventual cu aparitie putin frecventi). (figura 14) Na pao nageModul de lucru anvelopa mai poate fi utilizet pentru a evita erori grosolane in interpretarea unor imagini ce apar in unele cazuri. SA presupunem cd dorim s4 vizualizam un semnal sinusoidal de freeventa f=1/T si ca initial, necunoscdnd forma semmnalului, coeficientul de deflexie Cy este ales prea mare. astfel incét 70.57. Esantioanele vizvalizate sunt cosmuf, = cosn(2km -w;) =cosnwT; undew! = 2k —w . Este posibil ca 0 In cazul in care la intrare avem zgomot alb xi], cu valoare medie nul si cu varianta 2)=6?, pentru zomotl de la ii aver x voles, Sole , X ebzle))= Leclhle akLhle = = SP Helle —a)- Sabb eb ae) 4 % Daca zgomotul este alb, atunci egantioanele de zgomot sunt necorelate astfel incat Wy? ij Ebb) =o go fej Puterea medie a zgomotului la iesire este deci o2=0? Sh] v rezulténd o reducere a 2gomotului in raport 3/8, deci o cragtere in raportul 8/3 a raportului SIZ expat) q 2a Fig. 17. Caracteristica FTJ numeric » — Evident, filtrul respectiv nu € un filtru ideal, el conducand la o anumita reducere si a frecventelor utile. intr-adevar, caracteristica sa este: Heh) = 0256 Ps + 0,25e7s 405=0,50+coswl,) reprezentata in figura 17.> Desi exista gi metode analogice pentra misurarea acestor mérimi, in prezeat predomina metodele aumerice datorité preciziei ridicate si a complexititi relativ reduse. Se {ntilnese, frecvent, dou categorii de aparate: mumaratoare universale care, in afara masurarii frecventelor mici, pot masura i pericade de repetitie, intervale de timp, rapoarte de frecvente, durate ale impulsurilor, numarare de impulsuri etc. + frecventmetre numerice, avind doar _posibilitatea masurarii frecventei Frecveatmetzul poate fi considerat un subset al numaratorului universal. 5.1. Blocuri componente ale num 5.1.1 Schema bloc > — schema bloc este data ia figura 1 intrare_| Jprincipala co] Circuit de] frm |. fumarator] torului universal Te Esl fBazade | ty 25E [Decoditicator IJ Atisaj timp Bic |_TRANSF Fig.1. Schema bloc a numaratorului universal 1.2. Circuitul de intrare > — Realizeazi o serie de opcratii de conditionare a semnalului i contine in principal urmitoarele elemente (figura 2):+ Atematorul calibrat are céteva trepte si au necesité o precizie deosebita. in principal are rolul de a evita depisirea gamei dinamice de intrare. + Circuit de protectie, de cbicei realizat sub forma unui limitator cu diode. + Reglaj al nivelului triggerului, realizat de fapt prin insumarea cu o tensiune continua replabila, + Amplificator diferential, cu posibilitatea inversarii polaritatii (Ts .. Ts) + Trigger Schmitt (T7, Ts) Caracteristici determinate de circuitul de intrare Impedanta de intrare— . pand la frecvente de ordinul zecilor de MHz se prefera orezisteata de intrare de 1 MQ. in paralel cu care apare. inevitabil. o capacitate de ordinul a cateva zeci de oF. + pentru frecvente mai mari se prefera o impedant capacitatii este mai putin important. a de 50Q, la care efectul gana dinamica — definita ca domeniu al semnalelor de intrare pentru careamplificatoarele care preced triggerul se comporta liniar- este mai putin important decat la alte aparate, de exemplu osciloscoape, volimeire. Tosi, depagirea acestei game poate conduce la fenomene de saturatie, ce limiteazA comportarea in frecventa gi poate duce la sc&derea impedantei de intrare. © limitare la intrare este necesara pentru protectia amplificatoarelor. Aceast protectie este eficienta in cazul impedantei de intrare de 1 MQ, si mai putin eficienta in cazul impedantei de 50 Q, caz in care se pot utiliza gi sigurante foarte rapide Sensibilitatea - este definita ca semaalul de intrare minim care poate fi masurat — specificata de obicei pentru un semnal sinusoidal, in valoare eficace. Sensibilitatea este determinata de diferenta dintre pragurile Up+ , Up- ale triggerului (fereastra trigger): u,.-U,- pio’ 2 Aparent poate fi marita prin apropierea pragurilor. in realitate, prin ingustarea ferestrei trigger scade imunitatea fata de zgomct, deci in ultima instant, sensibilitatea este lumitata de zgomot. UUp Uz Fereastra trigger IL Fig.3. Alegerea pragurilor de triggerare 5.1.3. Poarta principala Este un circuit $1, avand pe una din intrari impulsurile de aumarat iar pe cealalté un semnal de comanda ce determina deschiderea portii pe o durata determinata de timp. 5.1.4. Baza de timp Este constituita dintr-un oscilator de mare precizie si stabilitate gi un lant de divizoare de frecventa Formator impulsuri 0 ot Amplificator| Ose. ext. ? separator |g 10" fio" f/10De mare importanti pentrs eroarea de masuré a aparatului este eroarea relativa a frecventei etalonului cu cuart Eo = fo, Precizia frecventci oscilatorului cu cuart este influcatata de mai multi factori: - temperatura: ~ variatia tensiunii de alimentare; ~ imbatrdnirea (stabilitatea pe termen lung); = cémpuri magnetice: ~ cémpuri gravitationale: - vibratii, umiditate etc. Variatia cu temperatura in cazul unui oscilator cu cuart bine construit, frecventa de oscilatie depinde practic numai de parametrii cuartului, dar si acestia depind in oarecare masura de temperatura. Modul concret de variatie depinde de tipul cuartului (fig. 5). Exista o temperatura in jurul cireia Af / f =0 alt aa Fig. 5. Dependenta parametrilor cuartului de temperaturi 33> — Oscilatorul poate fi construit + cu functionare in aer liber RTXO (room temperature crystal oscillator). Printr-o alegerg ban a tditurii cristalului se poste objine un coeficient de variafie de 2,510° + oscilatorul compensat in temperatura - TCXO (temperature compensated crystal oscillator). in acest caz cxisté un clement variabil cu temperatura, al cérui cfect va conduce la o vafiatie in sens invers a frecventei. (de exemplu o dioda varicap comandata de un termistor). Pe aceast cale se abtine un coeficient de variatie ca temperatura de 5.107°C. + oscilator termostatat cu dova variante: - eu sistem de incdlzire inchis-deschis (Incélzirea este cuplati cand temperatura din incinta scade sub o anumita valoare si decuplata cénd depaseste o alta valoare) ~ eu control proportional (curentul de incalzire este comandat continuu printr- ‘un amplificator, in functie de temperatura din incinta si cea ideala). in acest caz se obfine un coeficient de 7.10°°C. Variatia cu tensiunea de alimentare > Eroarea rezultaté din aceasté variatic este determinaté de eficienta sistemului de stabilizare a tensiunii de alimeatare si de schema utiizat4 pentru oscilator. in Pancipia se pot obtine coeficienti de variatie de ordiaul 107-10 pentru o variatie de 10% tensiunii de alimentare (inainte de stabilizare). Variatia in timp > | Are doud componente: "outacse pe termen lung f Naim) pel temmen scust 5 lo 1s zile Fig. 6. Veriatia in timp a stabilitatii cvartului + mbétranirea - caractesizata prin stabilitatea pe termne lung- este 0 deplasare lent dar continua in timp a frecventei datorata misrarii unor particule mici intreFig. 6. Variatia in timp a stabilitatii cvartului . imbéitranirea - caracterizata prin stabilitatea pe termne lung- este o deplasare lenta dar continua in timp a frecventei datorata migrarii unor particule mici intre cristalul de cuart si electrozi. Depinde de tipul cristalului si de regula este mai important in prima lund de utilizare. Valori tipice sunt de 10°°-10° luna. + stabilitatea pe termen scurt, este afectata de defecte microscopice in structura cristalului si de instabilitatea circuitului oscilator. Are un caracter aleator, fiind deseori considerata un zgomot de faza (variatii aleatore ale fazei sau frecventei) Este specificata prin valoarea normata medic pitratica pentru o secunda gi poate avea valori de 1071-107. in general, oscilatorul etalon are un trimer ce permite un reglaj in limite reduse a frecventei. Cunoscand stabilitatea pe termen lung si impunind 0 eroare acceptabila rezulta intervalele de timp la care este necesara o operatie de recalibrare a oscilatorului 4.1.5. Blocul logic de control I Fumnizeaza semnale de comanda pentru diversele parti componente astfel incét aparatul sa indeplineasca functiunea dorita Poate fi comandat manual sau automat, prin intermediul unei interfete pentru legdtura la o magistrala de calculator. %—y—,_I7 maanse| [Reser Ts Ti tk [Be I CR a jan Aituces Fig. 7. Blocul logic de controlPrincipalele functiuni ale acestui bloc sunt: + comanda inchiderea gi deschideres portii principale: + comanda transferul continutului numaratonitui in memorie, la sfirsitul unui cicta de masura; + seseteaza decadele numaratorului; + comanda timpul de afisare (reciclare); + genereaza impulsurile necesare afigajului dinamic; + comanda indicatiile de dimensiune: Hz, kHz, MHz, s, ms Us si punctul zecimal, indicatorul de depasire si de deschidere a portii: ‘Din structura sa, doua blocuri sunt esentiale: + bistabilul de comanda a portii principale care va fi notat BCP (figura 7) ; + circuitul de reciclare, notat cu CR Bistabilul de comanda a porfii principale (BCP) + primeste doud semnale: = unsemnal de tact Te si - _unsemnal de comanda CMD. si + are drept iesire un semnal CPP , ce comanda deschiderea portii principale. + fn functie de modul de lucru al instrumentului Ja ua moment dat, se utilizeazi drept semnal de tact - fic impulsurile date de circuitul de intrare, - fie cele obtinute de la baza de timp. + La fiecare semnal CMD=1, BCP genereaza un singur impuls CPP cu durata egala ou perioada de repetitie a tactului. in figura 8 este data o schema de BCP realizat cu doua bistabile J-K, iar in figura 9 sunt reprezentate formele de uada corespunzatoare.Q za Te < {__, cmp Fig, 8. Bistabilul de comanda al portii principale, realizat cu 2 bistabile JK cMD | T_ UU Q=CPP Q Fig. 9. Formele de unda corespanzitoare BCP din fig. 8 Circuitul de reciclare primeste CPP si, pe fiontul cazator al acestuia, care marcheaza de fapt inchiderca portii principale, deci terminarea unui ciclu de masur’, genereazé, in ordine, semnalele: + TANSF - pentru transferul continutului numaratorului in registrul de memorie, ca sezultat al masurarii; + RESETN -reseteaza numaratorul; - aduce CMD in 0, pentru o durata de timp reglabilé (timpul de reciclass) dupa care CMD revine in 1, facdnd astfel posibila reluarea masuritosii (figura 10), cee ~L Trnsé_ | ResetN__ JL cMD tenia Fig. 10. Functionarea circuitului de reciclare5.2.2 Masurarea perioadelor 0,1 1 10 100 1000 Div. BTPrincipalele caracteristici ale acestei configuratii sunt: + Tactul numaratorului este furnizat de baza de timp: vom nota perioada acestuia cu Ts bbaza de timp furnizeaza de aceasta dati o seferinta de frecventa. + Tactul BCP este dat de circuitul de intrare (figura 19); noténd perioada acestuia cu 7, rezulti cf aceasta va fi gi durata deschiderii portii principale; + Din baza de timp se selecteaza frecventele mari, incepand cu frecventa oscilatorului cu cuart. Vom Ia de exemplu fg =10MH2z, sezulténd perioade ale tactului de Te, de 0.1, 1, 10, 100 ps + Numarul de impulsuri M numarate gi valoarea perioadei citite Ty, vor fi deci T oT astfel incat rezolutia optim@Ngrespunde frecventei maximbikelectate din baza de timp. Semnificatia indicatiei si pozitia virgulei Fig. 19 Rezolutie Ts=0.1 ps Tax=0,1Nx Hs) XKXXXXx ((8) Ol ps Ts=1 ps Tra= Ny (Hs) MEXXKX x (U8) 1s Ts=10 ls Ta=10N, (p= XXXXX.xx (ms) 10 ps =0.01N, (ms) Ty=100 fs Tux100N,([s)= xxx Xx (as) 100 ps =0.1 Ne (ms) T Tra= Nx (as) XXXXXXX (as) I ms Ts=10 ms Tau=10Nx(msJ= XX XXX.XX (10 ms =0,01 (s)Erori A) Eroarea de cuantizare Ca gi in configuratia precedent, deoarece Nj, este un numér intreg, or, 0 Ny =p*9+ Bre deci Bocy, Een Tz Tp ty Ty Bm Fess ory er 1 ety Se constata ca in aceasta configuratie eroarea este proportionala cu frecventa semnalului si are valoerca minima cénd se lucreazé cu frecventa maxima a bazei de timp. Sa comparim aceast4 eroate cu eroarea de acelasi tip in cazul configuratiei frecventmetru. Avem in cole dou’ cazusi Tf. Vor numi frecvensa critica frecventa pentru care |€', %215, fer > Sop Tate Va, Te, Pentru o evaluare corecta, vorn lua pentru fiecare caz perioada bazei de timp care conduce la ‘croarca minima, deci 1 Ser VTapaex! 3, min De exemplu, peatru Tr =0,1 Us, Tsr=10 s, se obtine f.=1 kHz. Pentru ff, (la fiecvente mici) este mai avantajos modul de lucru periodmetru, in timp ce la frecvente mari, fof, este de preferat configuratia frecventmetsu. om 8) Erori datorate imprecidéi oscilatorului cu cuart ‘Numarul citit este interpretat ca . 7, Evite, unde Tgp este valoarca nominala a perioadei bazei de timp. fn realitateT, =7 M0 = 7, deci (©) Erori de basculare a tiggerului Sunt cauzate de zgomotele suprapuse peste semnalul de intrare si zgomotele cauzate de circuitele de intrare ale numaratorului. Sunt erori aleatoare care se manifesta prin variatii alcatcare ale momentelor de declansare si de revenire, conducdnd la o variatic aleatoarc a timpului de deschidere a PP. Sa evaluim aceasta eroare. red En or, ‘Vor aproxima seifnalul in jurul nivelului de prag cu tangenfa ia acel puact si vom considera un impale perturbftor de amplitadine E,. Noténd cu tg panta tangontei, Fig, 21 | Ate 1p = Ea In cazul cel mai dofdtiprab€$@ eroare detGbhs contrar poate apdirea la bascularea uemiitoare, care conduce la Iuagirea cu 2 AT, a timpului de deschidlere a PP. Rezulta o eroare relativa 2Ey T Tytga dulo) unde tga = reprezint’ panta de variatie a semnalului (slew-rate). in jurul lew, pragului, Evident, eroarea este cu atét mai mare cu cat panta este mai mica. in cazul unui semnal sinusoidal: du) u(t) =Usin(ur) = =Uweos(ut) Panta maxima se obtine cand semnalul trece prin 2210 sin(ar) =0 = cos(ut) = 41Valoatea optima a pragului este deci U,, = 0, peatru care se obtin ett En 1 En 7 Tw 1 U u De exemplu, pentrs un raportseranal / zgomot =~ =100. deci 20 dB. se obtine 3% wid —[%] 1 valoare destul de ridicata, chiar in conditiile unui raport semnal / zgomot bun. Deoarece aceasta eroare este generatd de zeomot, este normal ca ea sd fie exprimata sub forma exorii medii patratice, wy? Hy ace y2 = 1 HEY = led? + AY =P eG in care s-au presupus ca erorile corespunzatoare basculérilor succesive ale triggerului sunt independente. Daca se pun in evidenti cele doua tipuri de zgomote: - Ner- zgomotul propriu al CI: - N-- zgomotul ce insoteste semnalul: T, 2aMasurarea perioadelor multiple Rezolutia gi precizia se pot imbunat facind misurarea pe un aumar mai mare (10 sau 100) de perioade. Configuratia de masurd este data in figura 22. Singura deosebire fata de cea precedenta const in introducerea unui divizor de frecventa cu céteva decade intre CI gi BCP. Ca urmare, pentru un factor de divizare 10%, ry [=] -k x Rezolutia este evident 10“ T,,. deci de’ 1B oxi mai bund. Acelasi remaitat sar putea obtine §i utilizind o frecventa de la BT de 10* ori mai mare, dar s-ar putea ajunge Ja recvente prea mari si numéritorul ar fi greu de realizat. sad Eroarea de primul tip va fi deci se reduce de 10* ori Eroarea datorati bazei de timp riméne nemodificaté fh 784 =p Eroarea datorati triggerului rémine 2 AT, , dar pentru 10* 7, deci pentru Tx 2Ar, 10°T, Miirea lui k conduce isd la cresterea foarte important a timpului de misurare ere sg10-*