Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Preot Parohie Icircnnoire Emilianos Timiadis

    Uploaded by

    Simion Octavian
    11 views43 pages
    Recomand

    Original Title

    Kupdf.com Preot Parohie Icircnnoire Emilianos Timiadis

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Recomand

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    11 views43 pages

    Preot Parohie Icircnnoire Emilianos Timiadis

    Uploaded by

    Simion Octavian
    Recomand

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 43
    Mitropolit Schinbore fi umanenesitore nu a fost niiodt voor Ante sere nese EMILIANOS TIMIADIS deseo o Featenf enor Dest din punt de rcere ectedloge,o purite foc porte an Bherco oiersld al Hist, ooo ete Const sno comune de eure, i bat ferme, cores tpt eu pee! 9 ese fi core se impotrivese deat sa ieitece fa Apart pe cate cresting 938 st toe Pr incercares Undew pe tases, pawresul fst pet for porohia ne pore ca aed stole gat i cer eee Peri Bere ne ovrizcozd conto ed nines este on proces core carer ite 0 vif, ob este 0 arsd scone Freed ti trbule 38 accept pur single creat Stognore sau st canttcse ney oeete tae tatsprtvote in contra tebe so propo loc conatont siete, reoconere si tering. Ar treba wehoze pe et fo Instrainal pe eet care viquese Ta metgheg Mielec 9 oat pe cel core eo Ucn cent crete, El rebut seat facet consis care sunt ete, cong inet core zon popt reattat Th tint feu de rope tor me | PAROHIE xp, me | TNNOTRE Mrrropour EMIIANOS TIMIADIS PREOT PAROHIE INNOIRE Nofiunt $1 orientari pentru teologia si practica pastorald Copera: Spares picksatelor weenie tli), ‘Mandstiea Vatoped, Mune Athos, 1312 Acest cae a fost rst cs aproarea spi! auroral, Ihul Pressing Miropodt Enilanos Tana, Geneva, si publ ‘i ct permistnes formal # Eats Haly Cross Onodox Press (Go Goddatd Avene, Brookline, Massachusets 02146, USA), 1 Faculatea de Teologie Onodoxa Andre Sauna, Sibiu 1 Futura Sophia, penta prezenta versiune ‘Traduceres fort fcut8 dupa ongialul fn limba engl -METROPOLITIAN EMILIANOS TINIADIS, Pres, Parish & Renewal Concepts for Pastor Hfecuvess, Edited by George K. Duval, Holy Crass Orthodox Pres, 1994 escrierea CIP Bibliotecl! Nationale LEMILIANOS TIMIADIS, aitcopolit Preot, parohie, ianoire: noiuni i oriental pentra tcologia si practica pastoralé/ mtropolt Emilancs Tamiadis, tad, Paul Brssnowsk, Bucutes: Edita Sophia, 2001 poem. SBN 9738207.00-2 1. Brusinowski, Paul rad) 5 Introducere Schibarea fri umane nstitoare au a fost niciodts ugoa- i. Actiunile imnoitoare iniflnese deseo o rezistent enormé, [Desi din panct de vedere ecleziologic, o parohie face parte din Diserica universal a lui Hristo, towsi ea este constitu din tt-o cominitate de oanteni, birbati gfeme, care se lupté cu pied si greel i care seTmpotrivesc descor sf inainteze mai ‘parte pe calea cresting sis se lase pusi ln incercare, Undeva pe Waset, progestl a fst opi, iar parobia ne apare ea ind aticd gi aled(it din mireni egoist. arin Biserici ne avertzearS continuu ec mintirea este ‘un proces eare darea7A increaga via, cl este o curs asc ent, Preotul nu Gebuie s4accepte pr si simplu aceasta stag hare sau sf capituleze in fata acestei rigiiti spiritual; din ‘contra, tebuie sh propoviduiascé constant, si invefe,s8 reac fioneze, sh interving. Ar rel si vziteze pe cel ce au fost in Hina, pe cei care viefuiese la marginea viet bisericest, si fv doar pe cei care se afl activi in centrl acesteia. El trebuie accle congtinge care sunt adormite, constintele ‘propria lor eaptivitate, in langurile ficute de pro- pile lor mai ‘Departe deaf un ritual, cclebraves euharisticd i implied pe membr al parobie, provocndu- Ia noi acfuni. Este miterea de a pune in practic cesa ce sa spus in Anaforaua aristcd: sh aducem nu doato simpli diruire pasivd, cio to- fall autodiruire, o total diruite a sufletelor noastr, a inte hhoastre fige. Este un pact care confirma c& credintanoasteé a ost coneretizata si pus Tn actune TRecent, in multe biserici, ortadoxe sau neortodoxe, sa pus mare accel pe restaurareateologickcuharistce,adied a inviti- furl dupi cate fn centul viet parobale se afd Euharitia. Ca 5 reps a deve malta ferent ir ta Trepat pare mt tal vata ge, Pr sb sta inportan tele eharsice, eee acordt toms prea mich impos tesoge bapa. Adena tne dat parole wei cepa dea cle, de Ie Vr adic de a Erne, i de jo, e In Boe, pagel fendament regener natn Hts nit desir, oreo fe tor sl manasa, te por armas. srl webu na tl fe 9 a pd SG fet Mat nai ee ab deal propa te ah fovnicasc,ca mai apo, dor ep tb ose de pro Hemel pe care fe rsp sje sx rb pase ea thu, urate soa, mina Epes pe fel exempta sesame pri ee fa ‘ee tha conigavre se wc asi pastel eto Not ti in recon no sci enigeall care ete ce ince mal mol dlp oAt mer tmfsi et Geist a tel par does ca pov se pret rice ste, dose apt ca rte nami Se Scope dette avi i desta Evangel tute st pitt, pia smart ete sess prin ape tla pene mination. Lae, ses eae se Saga la Care tele fe dzovat sel inst prune Darel ca sk fad pe toll nl puso ‘Acca poe sevlrt near tn eve a Bsc un let cao cre ptr sine fundamen eascnenen Siro spina ane Personae mediocre nap ok S:ecupe de lta sarc pore, a ales dar fp i site pretest prep on numa de probleme eae Si seit omen coe atu de a st fy br, Drofen nelei, Ups de eglam, ste st fin eapab Salim seaegi ine panies, st umatin port $ ne spin, 1h ln inh e ast pu eed lr sunt gate gute ecarepaobleonodord posed enorme eur, iiferet de plangere 9 de eile pipe. Dash aceue poten Sua flop actvste piv ane cle pops ngs Pah yo tantome ina commie ve ian mnirrstome ma de define cla dep le ral dnt ceding pociamai picts ei reali vif fe a cae eee reece tar late tan pan tere iledtd pruned, ni {GU aged inteaga nh ase cas transtorme gl inf ‘cze ia san acuvtatea unand. Acca ipa de conexivne 9 prods acea clad de eetn nominal pe cae Yedem tn fe~ {ke poroie. Pi Biserell au acenust. desea cesposa. biliatea pretlor reenter Ia aces) eedinciot nega ls Siujla cated color boca, El tau iniemaa eu pe ‘Goji Implinssed misiinea lor co spntuniate ‘ompromis,profand convinglaoue, Doar atc vile for ‘or deen pine de en. pete Prima aces impact al credit a 96- ceatatea fp) ef fntupaes i Hon, pane, stg, faves flaca Su set iteralinde eo propa no minute’ Hfstloia efor anropologia, sfecaxeh propia ower conde; dar aceaslcelae a Webi 38 fl rexjprock. “Ving reg lic mal ult dor simpa lar canon 2 Biciaceior pent mame 2 viepy mort Invi Il Htstos De asemenea, crest parcpl tn Heiser 9px ‘netexs, pling vil i tmanul (cL Cor. 13) Pin (tre, nities ma pote ons tlie, cll aoe transform relaia nouert eu Dummoeze tn sell ti, ‘turn umeok gli umane, favierea il Hison esa tat omniunen ct Dumneze, pliindne de dagoste de viah SSotmneelaed tant Pavel»spus: urea lui Dumnezen 8 terdrae nine nose, pin ‘Sfiil Du, Cel drt nou” om 5,5)" Tnolres exe consicketl dau ca un efor doa reacia spital o parle. Vind sumeroasle anomal, contd Tera oareas ts van cocina ented ae {ot fell de aie, deo invatote, eu acopl de a adie 0 ‘iat dhhovniceasel mai consistent © ascmenea munch et ‘Acese dimensun le hrisologel sl soerilogiel au fos tate de confrinja ezumeaich din Rodos. Grecia amare 1985). tit~ tisnd pe Histon Cel estignt wi inva fn context sci, ult fe dino de 2 4¢ Vor goli, devenind un pustiu adeviirat, devenind vid. = fae pee epee be tees icocenrnee al io eo tie Be nate en ce gl ere ayaa er a Keates pe tt rae a am rt a piesa genase Sipe a Carmo nominal Ace cna secre ig an mes ioe RR {i cosa, Pal tr een ae op fe em ai le fen Bona sm Com es? teen ha greene mt, oto logiile superficiale pe cure laicii i at 6 clas lige ate cw te Doran no oa be ce sa a en Sn en ae Aopen et eee ree ica ata tc, Ga de ts Soon nn te SO ccf a on eM ‘consuma energie,pro- Efectesimilae ale aestl tent disproportionate pot fi vi- ate si in predied. In Gmpul de azi activitatile sociale si pas- ‘orale ocupl ati timp ined rimdne putin pent pregitirea ei enti a prediclor noaste. Cum 2iua de daminici vine epede, ‘tune? pregitim foarte repede una, Ca urmare, predica este forte siraci, aproape mizerabill. Find neprepitii, folosim platitudin’ si generalitifi, risednd si epetimn aceleas idei pe fare le-am mai spus sith trecut, Credieiosi se plictsese re pede de calitatea acestor predic. Problema care st allt in fa oastr est una foarte serioasd. Nu tebuie si subestimim niet ‘dat inteligentaascaltitorilornogti. Na tebuie sf uitim nici dati cd Dumnezeu a fcredinjat propoviduirea cuvéntului Siu buzelor si iimilo noasre. Este o sinergie,o strinsi cooperare inte divin st man. Aga precum i-afolosit In Vecbiul Testa- ‘ment pe prof, iar in Noul Testament pe Apostol, tot aga ne foloseste in decareul veactrior pe noi, pre, ea si-qi comb. hice limi mesajul Siu. De acoea ar trebut si petecem mai mult imp ta contemplate, pregitinda-ne preicie act ne supraestimam capactile noaste gi darurilecu cae sniem inzestaji i rune mai pregitim predentin inten fete periculos de autoinredere g1 de supracstimare excesvl ‘Aceasta este arogant, mind, nerespectarea mandatuli nos: fev de apostoli wimigi de Dumnezou. Referitor Ta un asemenca ez, Dorel din Gaza a seri: {Cate este folosul daca fugim cu capol inainteinspre pros- tie Nu forma opinia ci mas exits st al cle siguel de mat. Nu chibzui ce vel fice, dack mu ai pe cine si intebi. Dac © persoanitdoreste di tout initma of cunoascd in adevievoia Jui Dumnezeu, atunel Acesta mut Tas de capa lui, cf lai este potvitvoinfei Sale dumnezeegti, Dact omul ii tguzd cu fadevirat inima sa in voia lui Dumnezey, tunel Aces va li ‘mina gi un copil mic, atel ca acesta #8 pont spune voia Dom ulti, Dar dacs omol nu doreste cu adevirat Voa lui Dumne- eu, dar totui merge la un profet spre clliuire, atunci Dumne- zeu va pune ininima profetuhi o stare potivit ca deceptia pe ‘are 0 are fn inima Sa. Seriptura rice: «Dack profetl vorbeste ‘1 amigeste, tunel sunt Eu, Domnal, Cel eae amigeye acest profet (lez’ 14, 9). Din acest motiv este de datorin nowt si ne folosim tontdabiitates ea sf ducem o curs dreapt inpre 9 Yoia tui Dumnezeu si, sii maven inredere in ees ce ne ‘opteteinima nostra ‘Aceasti aitudine de ech poate fi formulatd mult m. Sscut In oc 8 se gindeasl ces fac si cand sd fac, prose a tebut sii Indrepteatengia asupea propre ui stig asap felului i care trebuie sk flee. Activiite poate decent et'ey (duc la rezultatl dort, dad Se dovedeste afro atime fash oe ‘et i fd spiritualtate adaned. De cite ori nu tngelim came rin activititsocio-culturale, spre ane ascunde propria noesed ‘oliciine 71 Ceea ce contea este fii nu ati afer (A. adres poporulu din bsericS si lerull esto operaie ler. 5,5). Teas putea vorbi de multi care au fost azvacti in Inve mizerie, deoarece au fost chemati si pliteasc intregul ret al pcatelorlor™, Thi. 23: PG 48.18. ‘nit importa shui lergice. Aste, oameni asteapel de la noi si fim decenp, ambi eu cei din preajma noastr, generoi ‘cei cae ne sprijin, si aceasta este tom. Prin urmare, vem ln Iaicat care nu este deloe implicat in vias litrgied a Bi Seri. Eu sunt ultima cares afirm ci Dumnezen neste slut (1 adevirat atu cdnd it jut aproapele, ins dack se ajunge i umanitaismal 8% Inlocuiaselslyjies'iturgie’, atunci el devine slujre a cretri, in loc de slujire Creator. Este 0 situate grit, nu potem sli pe aproapele pn nu-L slujim, ‘nai inti, pe Dumnezeu. Cel Caze ne cheam’ ma inti este ‘Dumnezeu, iar noi suntem dator si stim in sanetwar Siu Oficiul liturgie si pastoral al preotului Distinct crater urge ceptor fe eve ck rpm a rat tea es glo nl picipe Scie x h teint ino sol kot ¢ aie la Pte cove oa cl onl nl pe roms th mir at So me Cpl xem pets vn tet ier a ep ppl cad sglfues Se e Dre noua suchas poser aad oa Fe tae eta cream aor Ses nse tl lode ness mis Sle ose, [usa sunt, pcplings find glans sel pon cao nay cena pl a Ir ete Prog cen dope td Bor scp i Hann Css mori vl ead ecru puis flr ens pe vo pepvtniosh Havin scion Biches ae p's ae ae Bb piven ocx peo neg Pn shone de ft oral in co of rultae sine econ vic inet te a ede fe Uy Sona eed yu cn al a mca peace goustre. In acest context este de real folos s4 se citeascli parabo- Scan lon lg pt eae canara te cpl ee mglcuec a seinoa ra pean ett Ew conn palo cu peck epoca or ae Toate componentele sunt de importanté egal [Nu este de recomandat sf se imparth sau si se gradeze ‘proof in variate ei Tuncit si categoi, spunind ci una este mai importants deat celelate. Toate sunt necesie, coat ali thiese impreuni o unitate indiviaibilt. Dac funtialtargicS prootul ete uneoriexagera de lire uni eolog, aceasta m fnseamni ef unica si exclusiva datore a preotael este limit Ta slujrea permanent, iva si noaptea. Dar iain de toate, este migiiuea? Este ea doar simpli mijlocire gi sluire nic sa, ni cumva, implica toate aceste componente Iiturg fi actiune viitoare gio confirmare a confinuturler lor? Desi ur, Liturghia este atl central al slut, dar exsth gi o al Titurghie, fitrghia dupa Linu’, exprimati in acte conc “Tendings setual este sh se doa o at de mare important ci portamentului morals asistenfei umane, inet se acordi 0 fan Bria, The Lihurgy er the Liturgy. Goaev WCC Piblistions, 1996: In, Lirughia dp Larghi, Ed. Aten Bucur 1996, (0.2) 2 3 a jitea la Temp, ar asstenga social au teeuto pe cel din arm plan. Samriteanul tilostiv na -a ginditc8 poate pier timp) Teg rile celui eXaut pe marginea crumlu, Pik eit, = prt de pe ale pentru a acorda ator st a1 dace pe rit la un han. Hristos a Hat acest exemplo, wtind el sunt momente lind asistenta de scest tip este mal importants decat datria formal de sujie litre Sujirea liturgied mu va rémine niciodatd meapreciattt Oficind regulatshujele bsercest, preotul va fl de un real folos turme! pistorite, chiar dack aceasta nu va pata, datort programului Je munci incSreat, sk particpe Ta utrenit ives emi, Am convingerea ck colo unde Litughia este oficial cu 3: Ininte de tone, afl ca casi fie Ineleasi de etre ‘redincosi, nv exista nic o diminuare a apecieni din partea Seelora cae particip Ia ea, Numeroase persoane afin e® ss voile noaste religioase sunt plictsitoare, ci ar ofeti puine ‘anse de partcpare, ch Teeturile biblices-ar face ri, e8 grup file corale a i einsprat,e¥ intreagn destigurare a stubel na farcontibui le nitare suletelor spre sere mai Tnalte sav a0 ar ‘rea evlavie sa extaz, Trebuie si le reamintim acestora cf sly tele bisericests sunt, im peiml rind, jets Inde si doar inc dental un instrument de edifiare Preoel este constient cf px iegialincununitor al vocafet sale este celebrarea Sfintelor “Taine. Aceasta este leeiaexperienei, nu de mai mici impor: tania decit cata tologie!. Atunci clad parohia se adun c= 0 ‘omunitate mesianic a eelorriseumpirai a afl in Euharstie Cental vie et duhovnices Conducerea pastoral Se pot acord numeroase sensuritermenulut de ,a pistoi" (a condice asemenea unt pista). Ficare limb are propre ‘modalitji dea exprima lueruile. Este sigur cl termeni precum) “ponducitoe” saa ,pstor” au avut i imbajulebraic un carscter| ‘aeralist. Inst problema principals este ct aver nevoie de [iutor in momentele mat difielle ale viet. Exist mai molt fe Tt de conduce. Unil ar putea 88 conduct oameni a fel eum sa conde masnile sao tri de i. Un alta ar putea sie Ph pe omen Ih acu conduct la el cum at con ce un astometal. Se ma pote Ia exemplul la) Moise cae conde pf i Ire spe Tara Fagin ead pro- lor lori iptv vite lor. De sbemenea, ma ext po hil #4 conduct pe oat Tafel eum se spune in legend cx ie 9 put de jotta ~ eine din at in WA condice” tebe nes ip aceasti cart in context ie i manitoue a ui Hristo sa Biserci Sale pentrs uma ite, ube cae este dest de des ignral sa chat greit lea tune cn ce are i vedare sees umn. S- iu de I Chaleedon din 451 lr aL uta pe Cel cose dir- ce sie pe afi) arelut ice Tul Augustin: Puterea mnezeasel a Iai Hristo ten creat licen Int Hristos tn np! pains Sale te-a mini Taine fraps re ca fol elberacea onl in rob Tah de sine tsus, ah cn sp tes papa Leon cel Mare “Cavan ui Dunenss, Duzaezea inssi a deveit Fil Onis, asfel eX pin lures sabicinor nowt, i sce ute Ia umnezeien Sa 9 rmdndnd ceea ce erg asumind ecu ce nu ea, want natu aevSet a slujterai Sty eu max Ihra sdeviesta pe care o avea, nt egal cu cea a lul Dum tenes Ta” ‘Claes adevirul 9 fret adevie mete wgour ZAvem vole deo mio cae sine jute Roll cleiul xt Tp principal acela de ane aja si gisim adeval ide a lace tin scesta princi vieps noaste,stimulentl vei zice trnsfomatlrl et promovatral demnutips omenet, fn sest fens a Tost concepith prota, Dummezeu tebe ita peni fH El exe ascuns din pricing slbicini g ptiilor nowsze Ties Durnenen nate o invent, Leste odescoperie. In [stopeg, Stan Pavel is cenzeea predice pe dimaezeulne~ Eunoscut (Fapte 17, 2). Atick end flosim doar inteligenta oust, not ne puter uni ev Dusinezea numa ea co fin ecenosctt Dumnezeu ‘iebule clutat fm permanent Dum >in By. 10,15, 6, PL3S.1512. % Pradic 21; PL8.192, 35 nezew trebie descoperit necontenit. fa weest domeniv, Fericiul ‘Augustin ne-a leat une reflec pertinent: .Dumnezeu tre bie itat necontent finded trebuie inbit rt sari. si dae se intimpi aces, cescind dagosen, atime crete i cB ‘ea, pe Care cineva Loa gist” [De asemeriea:,Acela ce cath pe Dumnezeu, casi giseas- in El un od mai inal, glsindw-L pe El, aut si eu mat ‘mare ardoate™”. ,Ratiunea sprjiniti de credinfi si credinat ‘speijni de har so Tndreapté neincetat spre Dumnezeu cel in ib” ,Unirea eu Dumnezen marcheazd cea mai important dine cat, nde este pinipilexistenfi, ramen tx turorIuerusior legen ivi.” ‘Educa religioasi este laborioasi. Cere nu Jour banvoint i dorings fermi, ci i 0 stume ucenicie fall de cei mai in ‘uhovnici, prin pasiorala. Transmiterea ere adevate in ‘oi forme i in modal stistcstoare este o adevirat stn ‘finial loan Guth de Aur face urmitonrele remarci in comen- tural sla teologia Evanghelstulu Toa: “EI! numeste pe Dumnezen tn aclagi timp Via si Lumi- 1 Inte-adevdr El ne-a dat lumina cunostige si, prin aceasta, via. Pe seurt fe ni un cavant nu ne poate invita adecvat ‘despre Dumnezed, fie aici dout, rei san eat de multe cuvint; ‘dr ar fide dort, milcarcuajutorul multorasemenea cuvint, ‘i putem ineleg, desi bscur,lacrurife lui Dumnezeu™ ‘Mireiasufletilu, ceedings in transcenden(a Logosuli divin si canoarterea mentlitiii omenesti sunt vite care sunt ne= esate preotului in susfineren efortului de cfuta adevirul cu ‘rina de a1 impli i altora. Aceasta este metoda recoman- ati de Ferieitul Augustin fn comentaril iu la primal verset al vanghelie a para: “Patten somatich din om nu se poate Talla spre cele inate. Dara nem acest cru c¥ rebut si rimfnem tient? De ce sunt eiite acest cuvinte dacl nu se poate spune nimic despre fle? Din ce motiv sunt ele aduse Ia uechile noasre dace him nici o explicate, daci nu sun injelese? an in fret mi bizui pe milostiviea lui Durmnezeu de 2 acorda fieciuin o ex- Plicfie, flecirua conform nevoilor sale, sh sk dieuiased fe- ‘iru inolegerea de cae este capabil, deoarece Fl Isusi, Cel Care vorbeste despre aceste Taine, poate si spun de ceea ce ste El capil, Ci, Inr-adeVir, cine este capabil sk le expri- me in ceea ee sunt ele in esenfa lor? Nu mice teamé sh spun, Areilor,c& Youn mu Tea expus astel; ela vorbt cum a purut Pentru ei a fost un om sa Vorbit despre Dumnezeu Dumnezed tsa inspirat, este adevarat, dar Yoana mas om. Tot cea spus 36 Mhtoreaza inspira, Fark aceasta ni ar putut pune nimic ese acu Tain ns vorind pin inp, ik ok ox ni tina in tooth adincimea ei a spus ceea ce este permis fouls spusemcu pevie Ine % Earn Pea OA, 3, PL 37.1392 21 De Pit 15.2: PLAD 1058, De Videndo De, Ep, 187; PL33.596. Canina Fausto 2, 7: PL ADT In Jean. Bvag, Homl. 2.4 56 osst i deta aa bisericeaset eesti hitate stone cand a afirmat: mite Meu, acolo sunt g¢ Je aa sting 8 Nicolo” si mu Eu voi seolo”. Aceast i Yenit El ef El era acolo iain Structura de origine Organizarea de la fnceput a comunitifitcrestine Sen ack etaminim organizarea Bizet primace putem vedea tn singur empl, 0 Singur inact tes peesidat de wn epscop ajutat ce pezbter. Cad aumirl celor boca a : ‘rea devenit neces ererea nor not comnts clesia- tee, Perecupile gi activtten misionar al avt ca rez © constant mitre tertonlor late de erin, preeon iid rea unr no Toca de cl Sm special Tn orale mst pop recum Roma sit Alexa. In aceee congress # inj presbyterol,Acestia era nui de episcopi oe, 2 fiona in mele tor, depindeas Ins tote de i nefind inde Penden. La ncepi, marea ding care sept istic eps opal de mole comnii erin ads la nevesitatea nami nor ether Vitter cere nvems musiuace i, esi px patie. Apo, de- hingul mpl, elle grup de crestn inn propre or pao, ‘Vor cits tn zaar clave doveziscse despre formele po cae leat avit Ie ceputacete commit primar. 1 aceasa & Boeri sat paraiet) st a modul In cate poate fi ea saat. De aces, studile recente refertoae la natura paro fn sunt deloe surpinzitoare, Aceasts cercetare, inluzind tituatile de conflict din comunitatea umand mai larga ct itsea paroiei locale de a daun rigpuns acestorconflcte cde mare important. Stdile en privire la modu de Imnoire porcilor noasre bolnave pot redeschide acest domeni de are ns din panete de abordaredierte gi pot contribu 1s nelegere mai adap a Biserci locale in iva de ai. Preecupsile nosste pivtoare la identitates iserici locale Tegate de preccupaile pentru mintuirea fttegit comunity jane: La acest nivel, conceptele eu privire la natura Bisereit Trebui 3 pund accent ait pe context, eit si pe coninut sia fonsiderareparticularal in inegrtatea sa, mai degrab deed ‘poment izolat din universal. Vaitatea est poate Insusiea de parohei toate cellule earactersticiavindu-si origines ta. Unitatea parohiei decurge din unitaten dumnezeit i indest cel mai bine imaginea divin in unitatea ei, De ase- nea, aeeast urate semniick unitea Tui Dumnezeu cu um lea In setivittea sfingitosre s manfuitoare a Tui Hristos. cacti unre a ate ick o legit cu egaltate si solidaitatea vali. Ea are ca ridcing velata strinsi dinre Biserct i ine ze,relaie exprinatk prin prezenta Duhului Sfant in pa- fe Sfingenia Bisercit deriv de la sfinfenia lui Dumnezeu, east sfingenie, sad unite cu Dumnezeu, nu este condiionats feyirea din lume, cide implicaea enorasilor in mantuires gi fies restluisocietii prin iuminateasfinitoae a Biserieh le Ficcareexpresie ltargie ne invth prism izlarea si 88 altri Trupul 3 inti a relajie eu Dumne- sv fait surorile noastr. In cal parohiei euharistce, ten orgaiea a membrilor ei este real, inde acestia sunt sacramental et Capul Bisciit Cae le duieste viata 3 reat in unites Dual. De aceea, Enharista este nuit noni (conwintine"). Prin Euharstie toate eolelalte Taine prinese carscteruleclezial. Celebrarea liargici a Eubavistiet 6 ‘expr caracterl comuniuni prin fap eX membri Biserci se adund pentnssivaryrea unor aete comune de slujire. Uni cnt, alti cites, tn timp ce 0 a teia pare rostesterugiciun Uni of daruie, in timp ce alt pregtese acest dari ofe- rite-ducindu-le la alta. Celebrant le consaer,credincosi participi in comun, astel wnitatea atiuilorlturgice este ex primaté in mod viu. De mare importana este, de aemenea, ‘Sirutul ple, pezent informa slitugiedveche. Este invi roast de a'restabili si de a stringe legiturile iubini, le care ne unesc eu ceilalti Inante de ane uni sacramental ct Hristos. ‘Acelaf sens comunitar este prezent in flcare formal lite ick. Tn flecarerugiciune subiectal ete exprimt la plural, ‘cd se cere un har individual, deoaece comunittea te scazi Tui Dumnezeu,declarind care sunt nevoile membrilore Se Intimpi totugica din cand in cand sie iroduse anu \devieri, In care indviduslul predomin asupra comunitarulul seminindu-se, astel, germeai ai decedenfe. Atune ‘ego-l se furigeazi tn slujrealturgicS, aceasta est lips spiritul comunitar care © anim, Noi avem nevoie de repetar ‘constant a asipurdrit ci mu suntem singuri, neprotejtt san ne pra, ci ci Dumnezeu-Ttil poarté grj8 de no, cB altfel ‘eovireste sentimental eX sunfem orfani tn acest Univers vast ameniniter. ‘Nu este o exagerae si se spuni ci marele adevir pe cate 1 suds crestnismul uma este fapeul etn sunteny sing in relaieintimd eu Creatoral nost Care ne ciliuzest pus Care ne ajuti tn rezolvarea problemelornoaste gi Care exe tot ‘deauna preg si ne apere, De fap, erent eestini ida ‘un plan absolut ,rlaia’,finded rela cine Persoance Sf ‘ei Treimi distingeeretinismul de orca alt religie Dack picisim cimpal religiei gi inirim in ee al filozot ptem vedea ci absolutizarea prinepiului .zelatie” este ‘mare fnsemnitae, advcind schimbin fiecitel probleme. O Inchis mn fortireaja sa nu ae nei o valoare. In momentul inc intré into relate eu cineva, primeste un sens al exstene Aceastitelaje poate i legiturt ct univereul material (da ete implieat in domenil ceoetri since), sat cu oamet (act implicarea sa este in gitee etice, in seastl cel ma iil). De sci un studi al absolutizariteaiorsehimbtca- eri inreagn atitudine umand. Mai dograbi edt si fie in rea une himere in sine, aceasta devine un pas semnificaiv istvia unei persoane penta adincirea une rela date Ceca ev] intereseazd inate de orice pe un fizcia, politi- n su pe oricare alt fim omeneased ete intestate relic ei cu un fenomen, om sau o persoank iubth. Sentimentele se sunt puse la incercare fn acesth elie, din et cd cis Ja suprafa dificuletile st posible. Este adevirat in limbajolcurent termenul rela este Vag, de seven este ne- ut de subliniatfaptul cf problems care ce pune na este nea nei relat ubrede, cia uneia puternice, aestaimplicind di ne de sine si sci mutual. Relatiasranei care dio imagi- absolutul mse va tansforma ncioda into tendin de jane, dee stunei elnd o parte incearel si o domine pe cea tl. Fuziunea duce inevitabil Is moartea reliiel. Accasta 56 neste i flafievnossie cu Dumezeu, tn care nate lo, in un caz, 0 tendinti de absorbite 4 umantlui de citre Du ‘Aceasti relate pistreaza earaterl de koinoni, de con dintre dow persoane san enti. O rlaiestransl pres: ine mentinere libere. asocier a dowl frje, dows elemente, uk. inf. In carat care unul dintre aceste doud elements dese sau pier, atunci msi relayia este distus8. Prin urma- ere. Aceasth conversutie are valoarea ei oricare afi cont ul, Uni ar putea gindi ci artist face excepie de la aceastt ul, pe motivul ei acesta ar rin defini, o int soliar, ce lumea din jurul sau. Desgur,chigr dic rf 93 el eteazi niciodatl si comunice: este obliga la aceatta prin jar intermedi are sle(cuvint,sunet, euloi et). Relatiatrebuie sit fe paterni,alfel nici ni exist, © relaie ick dintre dovi persoane mediocre este mai desivirsitt una superficial dintre doi cameniafabil, In asemened rednga unui ciceli este mai valoroass dee aceea a 66 o Dlct wii teotog, dick rlatis ulkimului cu Dumnezew este si Cll seademicd si nu sincert sau intensi, Am dezvolt ‘cea refletieasupra rela, ide deschide eal spre ‘ism ate de necesar ia prablemele de 2 eu 2i. Redescopei puter si tira care partin unui copit al lui Dumnezeu, sa {el pen intra fra team in viral tragediet umane. aroha, care este Uturgied prin Insisi natura ei, disp sau la cele mai ascunse nevol ale roaste. Dumnezeu, Crestor furor Fa fleut pe om o fini sceal. A ales si fac din rei tia Sa cu oumenito relate colectiv, n care au este anulatt ‘sonata sau responsabiltatea moralé a individulu, 6, ‘grab, Te confers valoae, itroducind fin individual plinal dumnezeiese al mannii via comunitate Voia ui D fezeu, care are Un rol determinant inrelafa Lui cw umanita ‘etermini caraterlrolatiei nouste cu El. Prin urmare, slit trebuie sf aibi earacter comunitar din doit motive: mai pentr ca prin actualizarea tanelor [ui Durmnezeu se cont ‘elua noastr cu El, g poi, pentru prin ea are loc into ‘ea noite Iu Dumnezen In Lirurghie tol este lepat de com rita i total areca prim Scop mantuirea comunititi. Invik poste fi suitor al unei atin Hiurpice doar tn masa inc BBisenci se asociazt lui, conferind © valour colectiva actl vir ndividual 'NOi suntern copit ai Litughiel gi mirenit aot pot imagines ei fm viele Tor, Tncluderea lor in eomanitate este de profundi, feat aceasta determin’ fiionomia lor spiritual voeatia lor coneretd In imp si gradul glrificlrt lor finale Yesnicie. Infean organism, flere membru primeste prop Cnttate gi proplle caracteristici conform locului pe care ‘cuit si funetiei pe care o define tn nreg:Int-un mozai, fi fate piesk mica exe aleash de artist in funtie de culoarea 51 Toot pe care vrea ca aceasta ssl ocupe In inte ‘Aceast relafie dire Damnezeu i los Ia plstrat pe din vem tinie §frumos, apirindu-, totodati, de deren i Inrejele sotiei Tui Puttar. Acest condicitoregipteani-a incre Gingr evreutut Tost toate ae sale. Datorit cesta fpt losit ‘dort i fe onest si fir indulgent fat de pica. il timitor ia reaming soe fui Puttar: In esa aceasta i ne neni mai mare dectt mine gi de Ia nimie mu sunt opit aide a tne, pent ctu esti femea ui. Com das fae ex eave eu ta pctese nantes Tui Dumnezeu ? (Fa. fe 39. 9). Este de semareat cums atitudinea li fost a fost ica datonth faptulude& era contient cl se afla sub st Sgherea Ini Dumineze gi ed au Vola si rupe relia sa ct El Crecna in Durie imbigigeaz nameroase aspect le vie~ sini root sat eneriag. Aces aspecte se reflecteard recipro, © itdieet una pe cell. Ca tn ate indeumitor al com Tamentuieresin,profetul Mbeianereamintet te element: fs ria, onl, cee ce este bun si eea ce Dumnezen cere de lie: dreptte, nbz, rilosivie gi cu smerenie sf mers nanten maui Durnezeali ti" (6,8) itsarea extraordinar, cursjul i chiar bucuria cat i carac= eax pe mart atunci cind se tndreape spre maria pot f plicate dour prin profunda convingere ci Hrstos este ch ei est sentiment I face expabili 4 tansceandlegile natu 6. inetul de suprvietsire. Bi prefer un eroism divin supra al, mourtes in ocul vedi Dintre numeroasele ate mart ‘slogem acela al Vibiei Pespetua, 0 tiniri matroani de fa fe bat care a suferit moartea in amfiteatrl din Caraga fn 11203" Chiar Tertalian a sevis un referat despre acest mar fh, deoateceoferd un exemplu despre spirit dumnezeiese de rifeia penta iubizea Tai Dummnezen si pentru mretia mult este Biseriitinere din Africa de Nord. peta in area pent cl era Msircina tn op un, iar veide~ inci a femelior insiinate era interzsi. Cind un gardian hitebat-o: ,Acum sufei ata de mult, ce vei face cind ve f reat la fale eilbatce 7", ea a rispuns imediat cu cura crce suf eu acum, sf pentra mine ins, dar ane un tut vf in inc, Cae va suferi pentru mine, la fel cum si et utr cum pein EI. Tn rispunsu Felice we afl cela sen- it de af deja una cu Hiists, dea fi unit cu El. Pe acest fn © Passio Sanctanim Perpetuoe of Felichats. 1, 5, 28, ed. H. Mosel (Oxford, 1972). hd 15,6, 31 @ ao eee peices, «= ae eer rene eee ee 7a nt tt ce SMM or Pomerat mete cea erator gare =0 es eee eee crac eee Set ea eee poe Sees Saami one ee eee ee See a ee ese eed Soe eee [enema eterna EScSeae eee See dincolo de spatiu si timp, degi cei care cred in El D intalnes Senet Sones 1 eee ee nartrlor pilejul dea imita cea cea ficut Hestos pe Cro- ick ineredinjarea total in mana lui Dumnezeu, Peatru i roi aleredinet rest au are nici un sens, de restul nu ,Nimeni nu poate si estingk mana Lui (providers spuni Lai «Ce a ica s" (Dan. 4, 35). (ind Fuse si ucenicul siu au fost Inconjuali de carele unui in care ela St disrupt, uoenicul a strigat cite Elise: Vii, stipainul meu, ce si facem % El insi ia zs: «Nu te to- ici cei ce sunt cu noi sunt mai numerosi decit cei ce sunt fy §1.a deschis Domul cehitslujitoruui gi scesta a vlnut {ot muntele era pln de ca gi care de foe fimprejurul lui El (UV Reg. 6, 15-17). Ceca ce au vizut ei a fost prezenta mezeu, revirsarea Dubului Siu, Duh care se reveleaz tot roel Zahara a srs: Nu pin puter, nck prin tie, Dubul Meu ~ sce Dornul Suvaet (46) Dumneaet ne exec mune prise anc art sont ik de spe EL ne apie ind suntem erature Sale. 40 dst sgt ev, acete Jos Incr am aut of puerea este I (Ps: Gl) ena onan ese povesea unui intelectual rs evavios din pis tet. Invite e ete un nb ncn, rita vite de snjenealt stunt ind ocr a tas ffl pine care. Desgur cl gaia crea regi toate bucalle th fen onset a inca De ce na nctel aceesth ence Bi mnearepregitispetl ents tne?” Dupd un moment re oasptee aerate: Al fst tt de ub iar eu iumese mult pena cla gto astfel de near pea fe Der cur a pics sf mdnine 9 fac except gang nm “i ‘nteaga Biserci posteste in aceasi peioadtu Postlui Mare Eu sunt consient eX fecare face in acest timp jet, abtinin- due de lao astel de mincare, discplindndse pe sine. Cum ‘putea ca doar eu singu si fac ubetractie Mai tirciu, tn aceeas 2, oaspetele a devenit din now stn) nit atuneicind a auzit elopotele bserct din apropiere, este! 8 atrasatenjia gazdei asupra lui. fnu-adevi, sine ca pestle coe din api. Acum este invitati la sljteinireaga commit Tar eu? Cum pots stau sci gsi am mt alitur gitar ei 'Na, este imposibil smu acolo unde sunt celal.” Actele maririce ne oferé mitrit imensulut sprit com tar care a animat viata primlor marti. Acestenaraiunt ‘dovadi asupra efit lor interoare. Momenful suprem al xi ten lor este 0 exprimare a ceea ce a tit sit el ma i tens acesti cameni in timpal vie lor. Den interes partial sunt migiciunile pe care le ostese marti, rigiciun in care nulgumire fui Dumnezeu pentru vaja lor sim eate cereripentrInteaga Bisercl,o reminiscent a rugiciunit Aincosilor (oratio fide) din sinaxele lo, Acestes pot fi Site chiar la Stantul Pavel yi nu lipsese din nil un formalar Liturge veche. Citim unele exemple ‘Marina Pavel din Garza a fost condamnat si fie decapi ‘Cand ajuns Ia Tocul exceutiei cert eliiloreteva mor sd reculegere pentru ase mga. Aenul martiric ne spune ch ‘ugatpentns intreaga Bisrid, apoi ,a cert pentru evei a fie primi de Dumnezen prin mijlocrea lui Histos, dupa care ‘oprins in sceeagirugiciune i pe samatineni i, in stage, rigal ca si cel care se aflau Tne in riteire sin necuno Jui Dumnezeu si vin le eunogtinga adevirui ga ered ‘dup cum fot aga n-a itt nici de mulimile amestcate care slau in jurul ui. ar 1a uri de ot, 0, mare gi negra tate! sa rugat si pentru judecdtorul care Lat ost la moat ‘Pentru mpirai si pent cel ce avea si tie fm curnd capal™ Frumousi si pnd de expresie eet gi replica Stantlat ru ‘wosus,episcop al Taragonei, lite un erestin cate [a rugat sf si miflocease’ pentru el, stuncicind sfantl va fads Stilp:,Trebuie sk mi gindes Ia Inteaga Bisericl sabornice de Ia Rstrt pn ta Apus", SU ne rearnntimn ceea ce a scr ntl Ignatie al Amtohiet pe drummal maririulul .Nu-mi dai mult decdt aceea def jertficIui Dunnnezea: ettelnicul ‘nc gata... Sunt gris al iui Dumnezeu gi sunt mcnat de i Selon ca fa gst pne cura a Heisoe™. In actul mario aficani Lucius gi Montanas ni se spune unc cind acest gi luau rimas bun de la fai retin eu area pi, martial Fabian a eerut init gi septs: Noi vi jn pce ube : sPoruned nowt vit dau vous. Si vd iubiti nal pe alt, vam iubit si Eu pe voie"™ In toote aceste texte putem urmiri strinsa legituré dinire ni, orice a face e,pistrind Tn mite nile lor imag VTrupulut uni al ui Hristos. Cand suferea un martir nu a> tin individ, ei un membra al conmunitii, iar aceasta su influent Mtreagacomunitate fologia nu era fico pent crestni Ii, ci, mai degrabi, Ficutt de loti credncioni impreun, tindadu-se seama Je 6 expercnfele mari familia lui Dumnezeu, Papal de ne aceluiagi Trup al lui Hrisos, vib eat inviibil te mai sensibil; toate problemele ale devin ale Itegi fami imnezeu. Doetrina spate, de asemenes, intel comi- JO asemenesinteraciune dintre membii Biseici se vede bine in recta deschis fh de cei care inceared defor. reine adevirate(numith de ated artodoxie, penta nla comuni,refuzand sX impartigease punctal de vede. gull Tryp. Insstind pe propria sa indviduslitale el i dela comunitate.Prefera in locul simfonieto htero- re devenea, i fina, cacofonie, ellen peste consen. i Trup als rss, “© Busen, Mati din Pateatina 8 tril Str Mantas, Lad satrap. trun mod comunitar, nu ca peo eredings personal pe care ar inventa-. Apoi. un peat sivigit dem membra al comniti ‘nu consider evo eldere a integiicomnit. Intregul trp st {eres de pe urma tansgresiunii uno fate, la fel cam 3¢ sf bu ‘ura de ntoareerea side restararea li ca mem al Biserii (Cd un frate de-al lor se ea, toni cellalti membri ai comuni tit sale se bucurau, avind sentimental eke ng ur Imre ncn el pe ealea reintoureerit la Durnnezeu. Iubirea cretinilor pentru fume ate ea exemplu iubiea I Dummnezen pentr cretia Sa Cea mai mate gt esenial 4 iubint Biserci (adil a bin eel ear cred) pent ( pcitoas este credintaadnct in faptl ef Iumea nu va fi

    You might also like