'1!i"!,'IIr vim~r 011 oblectului. ell cCl'ldl1ia, de .a fI privit
IVb difl~t{ia :~i de 13. d~rtarea Ia care s-a tkl,lt
~. s!~c;lh.!np.. Ri!pl'e~~ plan! a, ooi~hllu~ din . ..,ljI rmltl d,11) proiettarea. puncteJor sale pe . • ",1 €lui ri!'preZX!ntarl! ....;;. nu mit pfllT! 'tie; proi'oc~
lIurat de a ddea Tn eentrul de grellta,te (afta1: fa i<'i'ersectla med f800101') al u_iunghlufu I ecbllateral o:'I! hir4 Se pot tmplil1:i latu rife in doW pjr11 eg,ate d'rec:t . in' 3xooometrie (pcntru iii cOl:'Istrui m!3"dia. I'I"~). intrtldt :l!JXOfIometriil eS1Je 0 proieclie para-
r
~.' :'. , ' j
- fl'" ~~<~"'" ,;) .,~: - ,
lell ~i deci p&tre.az:! constant raper.', tu I 51 mplu .• Til moo ~ani1tor se obpn ",trrurll'e ~'Q ~i Va ale _cerorialti doi tetraedri regul<rl;l (frg. 0.2.6). Pentru amuZ<lmoot. sti. se &~e iMD! 'irei tetre:hi L ldenticl poe relele AVV3> BVVII ~r CW! (fig. 0.2.7). ,
SfmeQ'/Q (.lira de 1:11'1 pooct C (~emru~ de slmetrJ'e)~ Sllnil.etrloulll pl:ll1l~IiII:WiI A r'i1~ d:e Glmtrul de: s!jmemi:e C $!I! 'Q'b~I!i!E! UliIl!IId pUfi.c,tdA, ~!,! ,~LI!liCj)J:!~ e ~~ IUlil'ldl ~ proelun.g~'.r-e u,n :5le&lmm,. CAl egal Cill seg;mel'l1t1U!1 ,AC. 'p.'u,nctul Al e:!.'te sImetricliI I !.ii' A f~ de C
",{ii\e;"Oij.1). ,',' , . .;. ~ ., . '
".Srmi~fU1 fQ~ d'e 0' dre~ptcl {~ (<IX<!. die sime1:rie)-
'Simdil'i!;ul S·il!!l1tt!!ll!llui A. filjiSi de dreapt .. ,(,6,), se Qb· 'line dude .dlll Jpul1ctlllA. 0 perpBfIIHcu !iI!rl pe (a), i~ I '~I Iluin!:l t!!'e:ceillialtl 'parte a dreptei (A) un
'911
- . .Jtg,
.l
~. ;
~.I q
,t~. Ol~,
~e!m,IHlt: IAiI. 'eg\1J1 eu AI. Se oblJinc' ·sirnetri~ul' PIT. all rlunc~'l!Ilul A. fata, de: dlr~apta (6) ~fig" 00;,2:.1). Simet)ria fa~ de '1I1I ,i'1QII [F']J '(planrl!J,11 de s!metfi e:). Simetricul jilunduf,uiA_ fa,:!. de pl,anuj P 51!! ,oDlin,e QUICJTlid din fUlUic:tIl~1 A '0 pefp'endio~diira pe plaf'ilill [,f] ~11 ,!nJIJ]l!Id: de (i~I!l!I~1 ' ~r~ ill ,IUli Y'n s.qm~M lAm. eg3~1 'tll A.li" Se . e :~um etr\lcLl~' A~ <II· pUilttlLilu!i lit. la'~ de pr!!!I'Il,!!' [Pl,', 0,2,,3) .. OriQl~e ali' H,~itW,~U. S"imetf1e, simet,icli'l s:r metric:1l hi i este pYnttid Ifli~
~i. ' .
Doui fligurl sill'l~ ~j,mdrke fall de 'lUI 'P,UIle:t; 0 ~ sau !!In plan. 1iI1I~!!. tn1ir'e !?Ylilctele 1,01i' se p'olitq ru.bili o c:orespondenii !bh.mlvoc5t astrel ca p,und:!!!11t ocrrespllil1:zilOiire ~ili fie sim(!:trice ii'l rapoft C;U i,iil ,pUil,q" ,oaxj !~U' 'I!I!!I p~an.
!lpec~'Va, pe, I(~ 5e Q~i!ie, persp~Jv'a A.BC II. tfi'" - I1ln cen,tr;u de (mllJiI'osie U;:
ti~ghil.ilui' ,A:i~C;- din .pjlnui ortwnta' [~d. v.iwt~ - n ax-II de omor.c>gle ,~6),.
dhl PlIlii(!tIlW u; , . ". -" . . lDa!i:~. plilfl(t~1 H., e~te OmOI(!g;lil pun.etului M. el
- tr.iuoghiul AlBk peate fi i'i'lterpretat Q, p~tll tr,eoo!!l! sit ~ ,~fre Slhl-fl.t pe dreapta mot ..
de ',lillJ\iF~i!i"ilrU'iilc~'t1 ~~ j),t:alil'L!lll. or~~liIt~III[P~1 ,de .5ur~~ Pir,jlil denllilie. dille! ipllIinctul til es~ om.ologli I PUl'lt~ 'IUflIIM arrlfJc:lalii n ipnn fafita tnt.!ngluulara· Wlui M f1~ de centrul de omologle:n W de a~ die A~, .IPr.l.<:t~.it~t.a 'i!i'l,··"I~~i.J1 '~l1'ac·,DP:Jli. _ -.' . .' IOl'llcI0"g:~e'(4~. IN.Il ene l@mtolog;Yi ~'IJ~ N {iL1iii ,de III alllbelel·mrerp-ret5rl,. PIilrn:;ltIlJ -G es.te (entrul die aO!ja~i slstem de mnologie ~tuncl c:ind:
{Pi]' ,I (PaJ ciitre (ol"lli(l eele doua f1glJrl omor~g'l! ~. MN ~f MJN1 stl'lt coney rente i,O"II'-".o punct affut
dete-rmln! 'aXil de pell'spect;Mta1!e ~@"I" . pe drea;pt.a ,tA) -iiiUIilC,tillll!:l! .
. '
.:' *" "J .'f
, J
.-. !
. fa bloul' de perspectiva
I •• , ....
Hezultt de:_ aid d, drellpta M1Nl este o~oloag,a dreptel MN {fI,g. o.2.:ro)., 11'1 cazul omQiogler ill, dOU! tl-Iung.hiuri". se QbserWi c3 cl reptele aue lmesc virluri omoloag.@ (MMJ;' NN.- fi rp~)_ s:fnt" 'conournnte 'In O. in "l:imp c.eIOituri1eromolooge ale celor d?u:1 'triunghiyri se ~ntifne5'C dout cl'1:e douili pe aKa d"l omolo,gie'[6:] (fig. 0.2..21):
MiN n M~N.t -to (1'.; MP n M1Pl ~,~; NP n NJP~ -+ y.
r:lll'lcteie de' Int:er"Setlic obtil'lute stnt a:, fI ~I y,. in ca- 7111 omotC!8iei plane g-enerale iii dolta 1:riunghil.lri se n'~t·l ne Q carrl'i,gurafie de 10 puocte (cere pte vfr· (uri aJe celo:r dOlli trl!.l"8l1 ill rio pu nctele 'ft, p, ~i y ~:i centru I de omologle O~ care se nu mefle ~ grm~lJkI Des1:irf~. !
(Imotetia este un w partiCular .ol o.mologii!i g!l1e,E r Ire tare inteNlne atuncl dlld di~pa:re axa de omor, ~je ). respectiv esie aTunca,t8, la iofinit. E.lemell-
!. I emu I uf de omotetle Sint; .
un centrU de omo"'betie il:. -
o axl de omotetle .. fla,U, I .. , ilifinit... . _, ' .
~" uwl omotetiel a. ~ 'triUrigfliurf (f.g: ·0:2.22:), •• \fed!:'! a se oE><iin dou:l trlun,ghiuti" aIS!!menea. " Iru~:t ra;t~rlle oroo_loage de,,!nparalele (~ Pil,," t ·, .. 1 Situote p~ 1.!X!I &! ClmOte1:IE', care e~:e la infin it, " ~fj,~ ~i eJe 101 il'lfinl't).
OMOTETIE 1H SI'ATW
~nj'sm!J1 perspe.cti:vcf rron~e. om.tie. Tn s:pa.~ tiIJ .an! ~i conflguratle de: pu~, dar intf-o l'rrterpretare spa\'ial!., Un -exemfllu de aplkajie 11 ~on$"tltuie per:spec,liva: front!liL til care f!:leme_Ilb::!le din relIlitateslWa.te.in plane paralele ClJ tabloul de perspectiW stm ai'l:emenea _cu reprezendri le lor
. pi.! tahlou (fig.o.2.2~). », -, '. ".
AFttnTAlE:
Afinit3Wi, erte un cal particular .al'omol08ieii genetale care inter-vine a:tl..mci dnd dispare cent1'ul de amologie .0. (erte ar1JnGlt la. irdlnlt)~J.Elemmtele
sistwnului de aflnlt:ate s1nt ded: ' .
- (I drrecfTe de :a(j'l'Iitate (provenlnd. ·din afUnm.. rea 13 ltmrllt it centnrlui deom~ogle foI);
- 0 axi de' iillnJtate (tI.) .. -" ~. .
JIl c<lzul aFln iUfii' a dOillli trilln,ghluri (fig. 0.224), .se ohlin,,_ practic: 0 pmiec.tie 'pa:ralell cluj)! dlre(;fla de-ilifinita,te, latutlle aline ale celor"~olli triungbiuri • 111Utnindu--se douii dte dOli. pe an de aflnt~ in___"
pund:el!!-~. , ~I y. . .:."~.~. -, ~ _ - '
.Ap-llca~ (1_ o(infmfif: ' .ctI'Ilstruc~o'- uneI"-figur:l' afme. Se de., TntJ'<l repre:z:en.tare· a;:~~ric! . oa~, !:In p!!n~gon regll rat ABCDE. D.lnotCind' vkfui .At &1 une-.i fele. pentagQnale 'jd~ceadlacente retel ABCDE dup:i ia.turl. DE. se ceH! s~ se d'esetIez:e acea:s1i fatl in imregfmlE! (fig:~ 0.1.25).
·-15
tJe.sw tefmk, ,tiI'1~ 0 prot . ":mterif(deJa. di$~ tanli il'lfinitl). plStr'euil pa I dteptetor ~In :;~~ ~i rapor1~1 iii, trel pU'n~e co1Jn1or;e. .dar,.", i.ndepirteaza de perce .. ' Cl!M _ Ia. .1II:Zlliit~ a Obie_ctU1U.i din natu~. Ef are un grad mal mue de a~ractiw8:. ,D"eS'ellul tehnic: pmil'l'tli <Iou! tipur:i de :re~~
tiri: ' ' ..
- ~~ Wro~) axcn~Cif" oblinut! prin prcleqia. obfectLlhd pee un plan de P.ro.ieq:r'O al«Jflol'l'le:'trlc. 3fHat 1~rrm fatl de axe[i£! de ceer-
dom:te din' $patlu 0.3.3):
. - rep!euntareao} o!tIJg~ak'Ji! obtinuUi prfn proieqia obieduluf pe plane ~iIOlle~ cu axele deroordonate din sp;.tiu (fig. 0.3.4)i deoarece proleqJa pe un s!ngur ~an mol determll1i obie.dul <1111 spalilJ (ea cll 0 imagine calibltivl de lIollHn, dar n~ J_li cantita,tiW mt:u~ili. dedt tn Sfllltnite con-
d1lli). se ' proleqli pe alte plane. . .+'
Cea lMi 5' prez:l!ntare o.rto,gonalii este epura
de geame:trl~ descrlpti1lli a lui Monge. obtinua prln dou!l prnieCfii ort:ogONIle pe do\J§, pra~e OI'tOfl,O' nale'. urmam de rabaterea ul'Ild pran pe: celaJalt.
, : . "4
.• due 1'1 u I h h n i c, care redil fa '5'Cari ade\'iirnte!e forme ~i milirimi ~i care folo~e prare_q,la l'.ilr.,lel! (dUndrtd) ol"tqgonalt; di~i" de PI"QPeIol re esie perpendicular.! pe planu I de prOle.tlle. De.sel1ul perspectlv. roreiplInde srtua~l\el ~'11 <are "h!o'crvatortll (centrul de proieqir.) se an! ',a, (I dis'!~nra fil'lmi de 'obied, in limp Ce desenul tehnic l'1otesptlncm sltlliil1el in care observaklf'ul (Gentrul ,Ie proiect!!!)'w' aJ1ii fa 0 d i:stan1~ rnnnf'ti de Qbied;, l'rCIiatill obiectulll i pE pr:2ll1ul de proiec;ie mnd :><;trel parnlel§.
rl'e~emd ~',v, fUnd 0 proieqie dintr-Yn c:en. H"U aHat la diml'llii fmila (fIg. 0.3.1). red:l obiectu r rllilf aproape de perceptia sa tn realitrte dec"rt dCS4!f'iuf tehnic care e-Sl. ,mal "abstract" din II.Cest punct de vede:re. Ace~!rt~ asemanere cU .reaHtatea !lig. 0.3.1) se (ace in dauna relil\iflor f{leti"ice·{lun:~i'nji, ;sYl'rafeJe, ungniuri) care se 'deformem.
• "Iclnd d Ifleila interpr!!"(area me:rridl sau ,,!fI.8stJ-
• '\I'o:r.l" obiec.tllfui reprezentat in desen perspectiv. !!ajlQrtul a trel puncte coTil1far! nu se plbtrell..%l III perspectM.
liS. 1.3.1
f
ID.~eapta DE ...... fi <l!X;.1I de Ol.~i.nila.te. SlKmiU!l1ea op~tmor est!! cea dinfigura 0.116.
A:1fl~~~l'lt~ in' sPlllIfiu': Il!Imbr~1 M:lAlC1~. 11'1 IIp.lli~l!a ,re~ Gl'l~e~. pen:1.'a.gQl:UJiI_ re,g,ulat ABCDE. ~one n. de
. ex!!mpl1u, Ullid'Lm ftt@i~e unul '[lal'~edn~r~gulat cu 112 f* ~e -. :od!eeaedlr,Y ,~Uh!t)l: 0,. ilJjlll .• torul ann.ht 11:"1 :s:p;q:lu se J?~ construlih.tregul
dod!ilca~rY.· .
o al:ta taJlPli.ca~~e. iii. afil'litlftii in sp~;1!J 0 c.o.tlsti'tuie tr<ll5ai1"\~ Llffibi'elor la soare. CI.1I'1Q¥ci1rlCi uniJ'bra t~;sata. de Ulil ~limct 1\. ,~!, enel ~I!m:hide"i. s:e eere dl~~e~ ~area umbt-ei 1~1:e de int~egui oo:rrttlr (fig, 0.1.'27).
16
~ d~ <iilmitate e-ste drapta d,e inw~ie dlmrfi plaJ1IJ~1 tn care este typri~i! ,de$ch~dlereil tlil~a. ell fe!~tr!)' ~.~ p~aJ;illl! p~ t~ii1! ,~ade! 'lijmbr,a. RezQI,w;re~. problem!! este da~ inCi~r<Ii O.l~.
0,3. llf!UR~ DE REPREZENIARI DE ARHrfEC(lJ:AA
i,iipo!.Dg)ia." ~epiFeile!Ftl~!~nOIi de aT'bilEKt1!r~ fn br:di·
meJ:lsionat ~J:!de tipof,O:'gi~ si$t:em~lor ~~
~ro~eL\llie, i.n il:r'niitec.tl!llli!~ CQ!1!~tr~c~illi se
'fOao~es(: dQvil, :dp,url de d~en~ (~ f~U\tiIt a1 ~,i$.,· temului de proieq~e fotOlOit (Gl'Ie~~1J,1963)j~j
,ilflulliliie; " J
= due n u i p e r sp e c ti v, care redJ as~~'~I'e din spa~iu:~i folo.s~fte ~r@iec~~a een~~I~ '~Go·
nk~: .
'S-~om~!Fj'a ClncrNl't!¥gi fi por"[iI~,.llv,J
.
ntre eele_ dQui!i, tTp4rl de reprezentari ale desenu-
teilOIc,. repfezentarea, iOO:;IOOffietrk".!. ~ste mill roape' <lei pe~a vizual1 a oblectului din Mtu~. !rind 'Q~imlglne mlitativ& de velum (fig:. 0.3.5), ~ tnsl 0 ~iectPl! p! un ,singur piM. ea 'permlted:oat,e 'tlpurile de iMsur'ittori. De exemIi de~i raportlll a trel punct,e coli niare (raportuL npll.l) se. P§Streai~ nu se pI~tr~ lite r.e:~,~if :tric'e c~m sltlt suprafe~e ~r tmghiurire, eve at de1brrnate. ,
IU'O de getJim@trle elm:' -, a lui Mo.rJge eereeIz! aceste defect:e met oferind do.u3, proiectii togon!le -care pastrea2ii, toate relatiile -metric,e, :!usiv sllpraf~ele iii unghiu rile. Ea, pretinta insii
z
gradLiI eel mel i'f!il[t de abSftr.l!CUzare dintre to:-.urep~tafile bldi mensiol1ale ~ se lndepilrtcil!a eel lMi rnult de pi"rceplia Vl2uaia a Qbie:ctului tlill n'aturli. ~i sinermll de Oltiiir'13 perm.l,te dctefTll i, j'lareti metrldl a obic:ctull.li di n doui! p_roieqii Ol"lo, gon.ale, de multe Of"i este ne~I'! Il"ItroollceJ..::= .... u~ejatre,",ill' prol~U. 'pellt~ inlele,g,er;ea obi.ectulll i (fig. 0.3.6). Prac.tlC. UI1 oblect de artut!Ctul'"a COl LIplk:at nece~jU mulUple tepr~entari,: planuri, secliunl, fa.tade etc.
RepreltenUl'i [.e in Proieqie: Qf'togonall s1nt atit de precise indt permit cOl'lstruc~ia obiectu,lui de arldtectu rl. PlanurUe ~ ,exeWlie POot fl: planuri de fuudaJU. pJanurlle d i feritelor niveiuri, pl .. nuri de cofDlr~, seCliuni. qlr~teristi~e~ planuri de invelitOilre. detaIii de f!~Ii, drrtal]i de firJis;aj etc. DatoriU gr~dul~li rJdiCiLt de ab.~tracliZ<lre, ac:e$'~ reprezenmri COli" stitllfe un lil'l1baj 5pecific ~e arhit«turo'i ~r COm.t'd"tI':·· iii ~i desctrra.rca ~i iiifelegerea lor nece~it'i 0 preg jtire de ~p&ialitIW.
'.is- Q.3A
Ig.
J ) artea in til HEPREZENTARI DE :A.RHlTECTURA TN GEOMETRJA [)F:SCRIPTIV A SI -AXONOMETRII;r'
I LEMENTE DE GEOMETRJE DES'CRIPTIVA
! ~. PUNCTUL ~I DREAPTA
.1·iTEMUL DE PROIEqlS DUBLU ORToGONAl '·'-'NGE
~
Sbtcmul d~ profeqie dublu ortogoo:al (nllmit 'I1onge) este aldittrit din ~oui'i plane perpendlcu~ [H] ,i ['I] care se nll mesc plane de p.rorec~je:
[HJ este planul erbental de proiec.tie 1,>1 LV] ~ste ranul verti~ de prolectle.
i)f'P!lptll de lnterseqle ox dlntre aceste dcmii ~;vIci de prdeqie se rlume,te linieo de pCim;l1t. tele dou:!, pf<ll'le! de pllOte-Cl-ie [1-1] ~i [V] s1nt neUmi',+.AI} ~i impart spatiul in patrLl zone numfte: d'edre, (eI~ patru u ngh iu rl d ledre se noteazll. de la. r la N (fig, 1.1'.1.,. Un p~rw::;t A. dln spa'\:ill SoC: va proiect .. , f'2. rcle d'oull plane H ~I V 1n doul puncte a ~i ~'t Ylt/mi te prelect We puncrul ui A.
lig> 1.1.1
,~
Al TllEllEA PLAN DE PROrECTl1E
Pentru redarea eral corrip!etA a formel obtectulu i reprezentat .• se introd.uce unal treUea pla.n de proiec.lre, perpendleular pe celelaftei dou~ plane [1-1]
~ I [V]. Ej se n umerte plan u I Ia.teral de' proiec.1 ie :~.i se l'Ioteaz~ [W] (fig, 1.1.2.). Planul lateral de prorec:tie_ [W] este perpe1'lairo iar P,e lin la, de pilimint OX. Tn ace"asu. reprezentare, eriee oblect va avea trel prel ~ttli: prol eqia. orizontal5, pe planul [H], proiectIa vertrcal1i pe ph:lfluf Mt proieClJa l!lteralii pe planul [W]. Se presupune un o~iect in spa,liu ' (de exem pill un SCilU n) a~eza,t ca in figlJra: 1.1.3. Project1nd fiecare punct al obiedu!u i res:pec;tiy pe cele trel plane de prolectle, se obtln cele trei p.roIe<:fi'i aJe obiectulul, Pe:l'ltn.r a fire:prezentate in doua dtmenslunl, oed pe tin plan (plan,eta, tabla, caiet)j ~Ie dou.a proi!l!CtH pe planele [H] ~ 1 [W]
i:rebuLe aduse tn ptilll1iul prol,eqlei vertlcele, ' r. ~ pectlv 111 [V). Astlel. plaru.l1 [HJ s:e ro~·t@ 1il jtl~ LII .. llnlel de pamill'lt OX plfl~ cind se slipralP\Jru~ l>e~~~
• \ planull [VI, iar' phll'lul tWlse Ifotet,te l~~urnj' 11)',-1 oz, 'pjilili, ,dind Sf! $l;I!plCiilipline i1 el peste Ipllairmll II '<I (fig. 1.1.4.). Pe acella~i plan SIB obl.in c:el~ trCli Ph, ieqiii (ori~Ol"ltalii, verticaUi ~i I .. .terala) ale obh.du,luI repr~fltat. in figura 1.1.4. se peate obs.~r .. 1 corespondenta eelor trei pro",!!c~H. Prill intf'\l,d", cerea - 1p;1~IlY~ ul Iliillt'eral de: j;llro:i eeli e (W]" s:p1!l.\iu I :t L' ~ Ima~i este div!i:l,alit]n I?a,tl'~ '1lI11'1,glt!ullIlrrn dli~dl~li!:,dil i'l~ i I '!iiI'I:Ig!~rlllJlri uied'we (ng.1.1.5.). Cele optt!fii:edfl~ ~,,: noteazs de I'~ Ii ~a Villi:.
COORDONATELE IDESCfUPTlVE
'Pozij.iia !!!lflUj 'pl.intt A din sp3tilJ este det~imilllata d~: trei coerdonste descriptive. absdsa, depiirtarea, ~i cota, Absdsa punctulul este distanta lui fata de pbmu.l Ilatera~ d~ protectle i:wJ ~i ~ m~:>oar,a, pe ,000a OX. De:pi:litUWOO - PUlf1I.dU,IIUI i es:te: dlstantah.!l de plan ~ III \!'ert;!,caJl de proi!ecl~ie_M $1il se maSClalr~ p~ goca 0'1,. ICota' punel:'I.JI~u.ii en~ dlis,t"~Jrnla I~ui die! plgJliiI,l,!~i crizontal de p roJ:ec.ti e: [HOI ~ i se masoara - pe a)iili OZ. Punctul 0 este originea sistemulunOXt 01', OJ'. Prin r!1ba~eieo (suprepunerea) planelor d~ proie, .. Jie [H} ,i iWJ pe pliill'llLll vertical de ,pr(>leqi,e [\I] se obtine '" rep,rez'tmtaf'l! b:idiimeilnl!slol'!ala [lin dl!ou:i dllmens1iIUl"lli), a P'UI!I1I.ctu!lliIIi A din spa~ihJ., prin oe!l!e 1rti prQi eq u pie plMej e [H]" [V] ~i ~W]. r 11 figu rile 1.1. (;, ,i 1.1. "'J !i~ vad segmelYwle de dreapta care miisoar'L abselsa, departarea ,~r eeta pu nctu II.! I A, situah r.esp-Il!ctii'l( p~~ IDo:.i!i!le OX, OY ~I OZ. '~fI!t!"udt cel~ "lni plane de p:mieq ie stln,it ~e,rp.eatl1dk:YllaJre _ to<it,~ 1l,1i11~1'Ie: eh.~! ~f{lrm,ea2) un tl'.iBcilfllli' tridireptur!:gjl'!C)I" albKi5i1, dt!par1i:OIrea ~,i ceta puncteler dill SPrall:iu 51:! pot rIilMUlrll, ifn ffllIi rnulte f~luri. ca in figurlle: ~ .1.9, 1.1.9 ,I 1.1.10. Coresponden\ele respective in epuro (ad I,,] in tripU.i pr-oieqi'e ol'togollatA) .lie v,ad ~i ele in cele trej calluri (pemru absc::isa,p (h!partare ~i ,Oijta). Gooro)oflatell,e II!IJnuiil p'il!Ill1l:t s,TII:iI,tsclrit$e tllill Iparan1lteg, ~i1o:rd iII'H:~a IP,I'e'ze rnULd!':absd:si, .:ffie.,palirUlJre, coU" de sxemplu A (11. -6" 9). Peotru un punct sitlJat in~ri€drul 1 (~el reprezentat in. 'fjgurjle_1.1.0 1.1. 9 ~i 1 J .10). toate roof~MMe (a~i~ de paJ._ tarea ~i eota) sint pozifive, Aceste eeerdenate se mboar,ai pe axele ox~, or fi' ,oz, Ipornjifld de la P'l.lilil.ctull () in d,lre(.'~la .indl"cl'b:'i' de sage;i .. Coo,rdQna\tele sint negative, atunci cind sin'll. slitu131e dincolo de pUnc!ul 0 ~i se ma.Si03r~ in sens inven pe axele deccordcnere. PUI'Ictele situate in celelalte triedre (IL .. Ym) au eel pUfio una dun coordonate lITI;egativBI. R!e,pr,ezenla:r,e:a p:l:!IlIldelo:r dmiiill1ic.e$te
l
--1 _-_ ..... - WI
~ I I i
~ 1 I I
I H .s->:
l~ _"~-
'Fig. 1.1.6
z
·z
"
fig. U.S
r
v,
z
z
X~'~r- ~O~·. __ ~_Yo
'tare
,~irCCl in proiectia triortogoflala este ceva .'.,pi ic a U, intrucit eerespendentele dlntre - ~. proicqii ale punCtulu:i siot mar pUliil evi,'.. ocee:a., eS'te r-eoomandabBii ~nal in mal . " ~ "'$pond entelor '~n $pO"Jiu, ffe p-e macheU" .•• _~ltfo1: axonornetrld. 0 asernenea ana1i~
y
fig. 1.1.9
z
z
lig.1.UO
pentru tom situatiile es:te teprez.entaU iii fi'gurile 1.1.11 ... 1.1.1-8. Figurile 1.1.19 •.• 1.1.24 nus-. trem pOzitiile pclrti'ClJla1e ale punc.telor di n SP~iUf respectiv pe axele de ooordonate OX. Oy ~i OZ, a'tittn por~i un~iil nega:Uvi. cit fl in portiul'le3, pozt--
; ~ presupune d exlstl douit pu ncte situate In trl~'ll"ul 'I: A (4, 1. ~) ~i 1(1, 3. 4) ale ci!mr proieCi!i ;l'~ cele trei plan uri de: proiectie sin!; a, a', a,',1 if b. b', ~u (ng. 1.1.25.). Unind :a ell h, :3:' Ctl b' ~f Il~' "'I b", se obt'n prQiec.tijle segmentu!ui de dreaptii
fig. 1.1.2.5
I •
PUIICTUL FIE 02 Nf6ATIV
y
IIg. 1.T.24
."
AB ~'i anum~: ab - proieqie orizootala, a'b"proieClie vertic,aU!, a"b" - proieC'~ie laterall. Tn ftgura. 1.1.26 se obser~ corespo~e;nta eeler tn!l'i prole(li I,. T I'!'trud't d reapta AB" nu ,este paralela saU perpendkulara pe n ki unu I di ntre cele tr~j p Tane de pro) ectf e [H]. [V]. (\IV]. ea se nume~te dmaptd oorecafe. ln cazul mal g~ner1lil. proioctJile dreptel see note:~" (d), (dJ ~i (d'? (fig. 1.1.21).
fig. 1.1.23 ["I1\F.An A U>l S,ISTEMUI. -DE PROI EellE
s~ pre!lopune di exisd: Mull, flY I:'IJcre situate in trif'" Il"ui !; A (:'h 1. 2) ~i B (1, 3, 4) :ale war proiecti i P'" ce ~e trei planuri de proiec~ Ie stilt: 11, a'. :11," ~i tl.tl, ~'j' eng:. 1.1.25.). Unind acu b. '1/ cu b~ ~I ~j .- -I b", se obI}" proiOC\:Hle segmti: ntu lui de d reapt!
..
PUNCTlJI. PE OZ NEfjAJIV
f ~O,CI •. -.2J
'f
f]g. 1.1.24
AS ~i anu me: s,b - proieqie orizontllii. a'b~proie(t1!l: vertiicaJ5, a"'b" - proieclTe r<lte.t"al:l. 11'1 figura 1.1.26 se ob$erv~ core5p~,:,den1a celer trel proiecti i. 1 n1:ruci't dreapta AB, ",n 1I e51:e para,h:li sau perpend icular~ ~ nid un ul dhrt:re cele trel pl,a,ne d. e proie.qre:. '~. H], (V]. [WJ" sa $.ill n~ meJte drmlPtD oorecare,. ln cazul mai general, prol~ctllje dreptef
se no-lean (d). Cd') ~i (d't) (fig. '1.'1.17) •
~ig. 1.1.26
(d)
_x __ --L... __ .......:::!,O •
~
fiS. 1.1.21 Z
'~9'- 1.1.211 Z'
~. 1.1.:n
v'
I,
• fig. 1.1.32
Celor dalJa prorl!CfU, crlznntala i r ve rtlca til (J d'), Ie corespunde intotdeauna 1n mod biun r'\;'Q! o dreaptii. in sparIu ~i reclproc, OJ cOl"ldl\ia ca. Ul,hl punct det in I,)roiec~ie orb::ontarii pI! (d) .sill·i cor"t~ Fl!.mdoi on punct to proi~,la vertic .. l!i pe (dIJ.In figllJ', 1.1 ;28 cere douii pj'o rec.tii flY indepl.inesc: ooud i ~ p, enunl'a,t~ anterior" deaeeea proieq:lile (d) ~i (.1', nu pot reprezenta 0 drea~ in spa-llu.
rme/e clre 1 i .. ~ IUei aille 4). " Pu 1)( t. Ii
de i r1birse:ciUl: a e unci d r\'lpte ell pisnele de p 1"0 ieqie se numesc urmele dre.p-tet Utmele oriZOlILul\"l, vertkclld ~i lo~erafiiale dreptei slnt de fapt punu.-l. dreptel are au respectlv cQta, depl1rwr~. SilY Ill; !idS" nule, Ul"mj!!I(~ dreptel se rlotem de obi< t;'j (h. h'). (v, 'II')', (w, WI) ca in figura 1."1,29. figUl; 1.1.30' reprfrlinUi comtnu::,iif direc.t' in epurh" u rmeler d tepceji AB. til sistemu I de pmieq k .Moilge (diJ~h.l ortogonal). cele doua urine (11, tl', 'l'i (v, v') ale unei drepte (d, d') pe cere doua pl;,ol de proiect-ie [I-J] ii [V] sa oorin ca. 10 figurile '1.1. ~'I Ji 1.1.32.
In epura: (fig. 1.1.31) ,Sill! ol:lst.r:vii di urma orlzont .. 1;'1 se ~ete~m ina m;;'!i l'ntT1 pri~ p.roi e.!;fla . ei . ve~tk,_j ~~~ h', in timp ee !J rrna vertlCa.la se determi n3 rll.H Tntii prin prolectla ei ori"Zontal~, v: Celelelte pl u, 1eqi i se ob~il'l pj':J II simpla. coreS po ndcnta [lil.lfl i'~ 'L: ~ a' proiectiei pm"lc.telor. praprieratea, de bjJZ{l a g, n
metrje:i descrtptlve . .
/1
~ - I ,.
89. 1.1.34
;''i ~,eetermine ~ dreapta D (d, d') un punct M (Ill, hi') de ~- 2, Se oh5erv:!. d! punClu~ aota't re,'lin, din tntersectla dreptel datn ell u!" plan erl-
; (lll loll de ootii 2 (ng. 1.133). ;0 cpu ra 1.1.34 se : • :U('1 0 p"raieli!i _Ia linia de pamini OX 1<1 CMa 2 ~j o;.Q ~~se,"?1e prnieqia mi. Apdi. prln corespoo~eflt<'i., r.-:l determ i ni prelectla o.r1lOfitili In a plJf!c,tu lu i r 1 t ;lutrt.
[l f' ",.00 (I dren • till (I {lou/
I, PH'do~,.' sa se etermi ne pe reapti'l ..' . un I ! tn(] Y (Il, n') de d epa,l·tare 2 ('ng. 1.1 .35.. . Analog I II prob!ema precooel'ltj, inrersec.tind dneaptl data
• I r un planfrol'l'tal de: dep~,rtare 2. falil! de planul
",- I ical de prof ectie, Sf!: obliflll!l pundu I N d\lJtat. i'l ('pur.!.! (fig. 1.1.36) se d uce: Q paralel:i la I in ra de : 1mint OX la defdi,rhi'iea 2 ~I se' ~~e proieqia- 1"- AjiFOi. prln oorespondent:i. se deterrnTn1'l prcie<". ~~, v-enkaii! n' a pu nctul u:i N.
r
~: I
r~. 1.1.35
v'
.~.
,
I. " f .. :
Fig. 1.1.37 .'
c.onc,h.J zie. ' . elf plal'lelcl'! (ti]. M i~ .
: I i'guril 1.1.31 sint redate poz;iUi!e carac.teristke' [W] silIt, respectlv, W.&i#i~t~lo, ~ff.lI~H~i ',:, -:lreptel ~i reprezerrtarea lor in slstemul de pro- ~. - .~h iar . ... ."pe planele 'lie triortogonal (fig. 1.1.38, a ... g). Pentru com- . .' [V] ~i [VV] sint,. tespetUv. d~t~t6a1a;.J 'rti~ie, .se poate wde{l drnap1a carnca,re AD. II"! t~~Pft· ~i em; i/fiitoAiri(t.o.ritald;:'-At.a cum este stn-
, 'I
, ~ .
~ __ ~+-~O~I ~~~,
• !
XI
Ib'.W'
f'
IIiIRt:PJ1E •
~NID·OR!Wnll'Al.E
DREIP'I'E DE lCAPl\T
fig" 1.11,,39
P02HIAIilELAliVA A OOU;J; DIiUTi
•
te~l~j~ ~n ngura 11,,1..39; ,d:reptele froriw.od~,OIii1Ii1talle ,l!nt fmli iI~lI!a~i t!lmpo,1 ollitz<intale ~i frQnto<!le., Dr~iP-':-~ \ele de CI!p:lt sirrt sirrruitan oril)ol'lta!l'~ .~~ de pr,om. ;" ' -~ume -:$a, , A~a cum :Iillr QlreiP~e!e \"el1i,ca~e $'int mn ilceiTa$i tilFiil$l dr'e;P'~e sa vedl~ i'lil, fi.gu,ra 1.110401, ab, este IP!lraleia ,1.1 ~ $\ ilfootafe fi drepte de Iprofit IPentr,u evitareaJoonfu- w'!;' e$'te IPllralelii eu cd'. Pentru ca. enuntul' ~ fie zltlor, dreptele: _,or;~zontale care, 111.1 sint nld deOQre~t, este necesar ea. ~jl m cea de ~ trela prClieq:il.! caplt. nid fronto-oriz,ol:l!blle pot. n Il1Iil.lmirte ,!(jI"/~nh1fe (!pe IplalnJII, [WJ). eele ,I:!oui dilr'f1pte Sa, fie para~lele oo~~- 1.'11 mod sl,rnilar, se pot IlU In i fn:mtal@ ea- (fig. 1.1.41). Rec.~ peeea este adevaraU - proiee.lii le fc:CIf"ctl drepttle de"prom 'oare(are. ·ceJor doui dr~pre p~ [H]. [vJ~i'[W] nu pO'lt n 9~oul
a,
'-.
-I
r~. 1.7.4.9
z
11'
\ .~
J~g ~9'-' -"7"-I~f----..I----.J~
'( fig. 1.1.41
Cond ilia netesarl ~f ~UndeMi La . ire cencurente in ~.pal.iu erie a. p roj~cfi i Ie lor de iioel~i n lime si fie oorn::ut"ehte re~pediV in d01J:i puncte siw:ate _pe aa:e~ 1 I in le ' ds ordine perpendklll:a,ri pe: OX. rnfigurHe: 1.1.42. ~.i 1,1 ,43, aeeste doua pllIncte, I ~ i i', deffnesc punetu I
I ,n n spa,ll u, Cond il1a est:e necesarl pentru 1:oate '_f'!~ trel proi,eC1i i ale drepteror pe planel,e [tI],
'. VI ~i [\I\'].
! n majoritatea cezu rllor ~int$ufkiente eele doul ;'1 oiecli iortogomide in slsternu I de protectle Mo~,. Drepte neparalele ~, JlKfCOF'lCUr:enre sint drep1ele ,.ale '_ ~ ror proi eqii mJ satis:[a.c n k:i condi~ia de pllrale! j. In ,ijf niei ~ondi\i!1 de c.oncurenti. Ele sint -.~repte
'~·recare.
r· rinC"(j(ea' co.nro.ren~i ono! drepte se fac-e ca in . i! ura 1.1.44. Pri 11 pu newl de ooncuretlti al liner
r:
r
f~g. 1.i.44
prolectii (de exernpl u cele w~1c1lIe) se duee Q ~ inie de Ol'dl ne perpendl:Cular!i. re OX. Dad e'a. irrtil n~~t!1! punctu I de eonc:uren\<i a celodalte· prolec- 111. dr-epte! e S'int c.cmcllrente~ dii'd. nUl ele sint oorecare una fata de: c.lI.'laialtli.
PRIMUL UlI£DRU ~
y fig. 1.1.11
At lfl£ILEA lFtIEDRU
I
I ...... '
~.
r;'rr
.AL OO~EA TRIE DIHl .
.ig. 1..1.12
AI:. .PATRLUI\ HII£DR.U
lntersecVo di!lUe 0 dteap~"e-ft1caJli # Ull 'plan oorecariC. Problema se reduce la determi nsrea U rll! i punct pe :supnfala pianului. care s4 aparlin~ in aadali limp ~j drepteL Vertiula este locu~ geome~ tric <II tuteror paneteler de absdsii. ~I depa,rt!1re c:'Orlst.mte :ti de cota, v<lriab iii, Pe acest lee geometric trebuie deterrnlnatii; COla punct.YIl!~ care se ana pe suprafata plarru III i (fig. 1.3:1). Pu.nctul de lo~ers.ecfle autat se vagAsi dec;~ la intersoclia dlntre vertk.Olla d!it~ ~i 00 dreap"ta oareCaI'e co:I'ltir'lUl~ in pl<ii.l'l.ul dill.t. i n f]gura 1.3.2. s-a ales d reapta carll se sprij~nili pe Vi'rful M{m. m') ~i pe lIrma Qrl~ol'ltalii a pilanuiui (P) i} care este COI'U;U ren~ cu vertical .. 'in punctul [(I. 11- Con pu nc:tu tuj .10. tl este ;'Istre! determln:ati, ill prolectia verUcaUl. Punctul de lnters:eclie di ofre d reapta vertiui.a ~~ plan ul oareca re peste fi determina:t ti CI,I ~jl.ltOfYI unel drepte fr0!rt;a!~ S1aU oriz.o.n.~le care se sprij ina. pe vertlcala dati ~I apatline pl<ll'lu~uf [PJ (fIg. 1.3.3 ~i 1.3.,4). Tn $flllit, se maf poam forosi ~l 0 d reapta de cea mal' marepamill. <I plan ul ui in nport ell p:hmul crlrental de proiecli,e [1-1] (figt 1.3.5 fi 1.3.6).
Im~,i:S'flC~;ia dilltre " d.reop~d d~ capat ~i· un p~(;J/'i OOfCcare .. Ca. ~1 13. -dre.apti:! ~rtk1!~fli, irlterse(.lil'l. dlntre Q d reapta de' cap!t ~i un pran oar>ecru-e. se red um la problema determinirii unul pum:t pe supufata p!anu~ui. Dreapu'de: c.a.pa..t este lecul geometric :al tuturer 'pill nctelcr de CQ,ti ~'iillb~~'js~ Wl1stai'\te ~i
...... ----~- 'Repre~t&ri de dllte>c:h.lli in pom:c.k!g dostoripdva ~ oemJlaetrlfi
[VJ~ .li1 ,[vJ- [~J prln latlJra. M~ atriu~ghi!Jlui MNP ~I [V] pfln la-tun Be a ti"lunghh.du I, ABC. Planul [VJ,t Viii. krterwcta triu nghiu I A~C ~ I.I~ d reaplll 12. pu ndeJe 1 ~i lfHndsitu!ite pe laturile AB. respectiv AC. ite trTuogh LU I.u 1. 5e o,b;servi d. dreaptil 1:2 ~ inttJ l'Ief1e latu ra ,M N. I ... lura prl fl C<i.r'e a.fost,dus: pl:m~1 Nil. tn pum:.tul k. in mod :a~emaIl:nor pta:nu I [V~ va i nters.ecta trh.lngh iu i MNP d up! dre<llpta 3'h p't.mcte situate p'e laturlle MP. respectiv ~~, S~ observt de asemanei, ci ac.easta. dreap·'
. V'
v~ 1
I
"Is. 1.2.34
fig .. 1.'2.35
38
U l4va intill'l i btura Be {1a.t1J r.i pri n (are .s·a dus planul [Vi] 10 punctul S. Unind cele dOUii pum:te R. ,j S. Sf: obti ae int'enec.tia d lntre pladle trl u!lghiuw lare date ('fig. 1. 1. 34). Vlzi oi Ii ta~ea if!ter~oc~iei se studm to proiec:tie orlzontali. aOeU~iod d iferent!. de cote a purde1011'' t i:a.r in protoc~ le vert:kili zern'parind d@p!r1a.rHe punctelor,
SCi se !'k1etmin1i!: pn::lill'<plle dreptei d~ illter~lk c do1M' pJcme d~ (ieccre prio 'cite douii drepte p(1f(de{~~. Se due dbu!l. pia ne <lUXiUil re de n iv,ed [H'] ~i [HH (rigt 1. 2. J5). Pfa,n ul [!-it] intersec teCiza Ilecere din pia-:
, , nele date d up~ cite 0 orizontali; Ce.le dot.l~ orizontale se im11nesc in punctul Jg. fj •. c~r~ ,este astfel pu~ct com un cerot doW! plane date I m~i:aL Planu! [!-lin m-
·t.ers.eaeazi .lii,.d c-ele. '. dou ...• 1 Plal'!.e dlJp.i. dcu.11'1 Orj.zo.n.~ tile Care se intiloes..::: in punctul I ~,~'), f !ltNdt ill
punctul I (I. I') oeste punct comun celor doul! pJane i nijj.ale, reZ1J 1t1l. d dreapt:a. de lntersectlea acestora ert~ d reapta I} ~ j, II r}.
1.3. kflATIIlE D!Nt RE DR~PTE ~I: PlANE
'I)
Lr M~
_,_,.-- . _...--
v
Rg. 1.3.2
fi'g. 1.3.3
x_~
Imersec,ia' dJ'ntr,c (I dr,e!1lptdiool"e~i!l'm ~i un p}fltloate(',"{in!. Se c.omid erl .d reapta 'oarecare (D) :,;1 plom ul oarecare [f], (fig. 1.3.9). Pion drespta tD) se duce un [p!11a-1iII 'lIl1xi[lii~r,!, de ,c~pM. [[C). Cde d!o~aplaJliie:, [PJ 11 [q. se hiters&te~ dupa Q dreapa IMV (hV', h'vl Ornapta Oed, d') este oontinutl in plal'lul [q ,(firgi. 1.3, ~i_O), IDreapta HiY' (bv, 1il'v~) es:tei:()ntin uta. _ a.tit lin pl,u~'1l11 [C]I. dt $i'i'lrn" plan!J1 [P], rlill~ri.ldt ,ambeil1e di'"'Qp~ ~tllt wUl\ill'ute 1m plan uf ~uxiHui' [rC], ,e::Te se VQl" mtersectOl. Punetul lor de IflI'wrsectle 1(1, ")
~s:te PUllil,tt!!l111 die illil11jMllrser:lie dluf .. ~pe dre~pta oare~re
o b s e r vall c. In cazu I' i~te:r~'edl:iei IJIIl Ui~, plan eM 0 dreaptii oarncare, planul a~)(iliar' Cilre'$f! -dtlC'e pri'lIiI' ;j~!!as,W dre~lpt!i, est,e UPlr p!'Otil d€l~,co,pil't .,~!liU uln pkm \lC!i"tiooJ. ~:i:· nu "Iln [p~lanoatecaJ.re.,· Phllfil~de de cap.it -~i oe'~ vertlcale, ,mn.:! ,p'aoo, ptoiectal1te, au ufmele: vertTe:a~e. resp>ectlv ,oriloflta!e~, jdel'il'tice eu jtI,fo'reqiHe [I!c,r: yetdcall,e~, IreS"pee;t~v O;~lizontalle." Diiin
aaeas"tli cauza, punetele lor de interset\i"e cu orlee d reapta se dete,miflii 'imooiati in ~rutit( pr~ieq:iUe [Ilor v"(!l'i.tcOlI'i;l·· .~i!!: OlIna' Ipe:' ulrin~a "~ei~tJT:¢'a'l!,ai _ a' pl<l!lIlul"~li (11111 ,eam I iPlai1l~ h!l i de t.ajpat) $a~ 'jpn:;lii eqj'lll~ lor ,Mizorrtale 'se af1~ pe urma orlzontai~, il . fl1al'lyfui (tn CiliZiU:1 'pian!lJlll!lli 'fel'tk.aI~I, 't' i. ;~I t ·fl •.• !· iC .; ••
s;,:s~ deWo:!lfle! pfio.i'ectl'f,ie punCitlJl.lll!l1 M!ml,IIiiiI') ,til' ,a1f.l~ dreGP~4 D(d; d')rllU/"'e~te p.Ja,r1!J1 tri.!Jll.IIMJtllf ABC. Pri~ dir~apta (D) se dut,e plilflul auxillar vcrUcall [r, (Hg. 11.Ji:1:3). Aa=st pl:an :se in'terseC'lleaza cu P~,aJri~11 triUlrkg;htu~uidu.lp1i, dreapta (ill, 1'11" care,5e tai,e cu dllellpta ,~O)~1i !PUllildltlll IM(m. rnI'), ,Mena e~te FUinctul de ~nterseqie dintre dreapta, (D) ~i plill'llulltril:luiilgnliulild ABC. Vizi.ltii I itatea iiinte,rseciliei se stud iall III pFl')iect.ie Qrbro'nhUl, .mai i:zind d ife!r,~mlita die co,te ill. p!JImJ,e;te.ibr", IfaJr ill Iproijec~~!! ""e,rth:a~a! c:omparind depi!l"~rile dlverseler puncte,
,,,,,10' ptiAC~I:l~' A(a:,at), dat, ~d se doc(ii Q di((l'aj'llf,c1ii, ' -i) care's,ciI 1fur,IMnsca drepte./e O(d,d,) Vi &.(3. 8:') ~ __ e ~Iii plil~j,le! ,DQ,rOCGfe! .unCi! .fiCiI~ ,dee (;fOiI'alta,; DU[p1li ClllIlffl SCi vede in s~taila axo:nometrla 1.3.14,' S!! poate den'lill,i IlI'lU 'b~ne p~lli1Inul~ d~tleif'mhi'l'a:t de' d rI!i:'alP'ta (0:) ~I plUnctul A! dutind prin A 0 panll eM. (Di)la dir'eaJpta (t'I~. Illiiiiitie'i'ser:;lia dillil,tf'~a.cest plat!"! ~i dre'ap'ta 4(&' •. i?:se Qbtil'ieil'l modu!1 cunOS<;II,,lt, dUc:lnd prl'n dlreapd 'un, p1an :a,iJllldlllar v,ett!ical [VJ~.i ,intersecti,i:1lr~~u.IJ . ClUi Ipla!I1I'ii1~ defin~t de dreptele p3nll'~I'!!. (D) ~'i ([Ill)' DIli'UiPU_ de, ]nterse.ctie CilIiE! rezlll't~ (1 2" 1'2,') determ~n,! pl.U'!ctu'l de intJer.'let,,;ie~, !~~' pI!: ol'\ea:p:tEl
40
liS- 1.3.11
A(8.8,). Dreilpta G(g, g') se 'obfine unlnd pe A (11 ~. Trarspunerea rl!iZOl\I~ril 'it! dubll profecl[e ol'tCigonalA este nustraR in fi'gura 1.3.15. SollJ\:ia rroblemei este dreapta G(g. g')r care treee pri n pUflC.1:U! A~i SI!: sptijin!i pe dreptele D(d" d') ;-1 8 (3'. 3"1.
[)IlE~ ~I PLANE fErtPI:lN DlCULARE
Dreop~a perpem:l.'mlal'« pe un phm. Teo, rem a ri e P I! r pen die U 101 r i t a t e afirmA Cil 0 dreaptii .perpendkulad, .pe un pTan ate pl1:)iec1,ill~ perpenchculare respeenv pe urrnela de ;1l:.eta~1 nume ale planulul (fig. 1.3.16). Se ia draapta (D),
- ~rpend h::UI01I.rili, pe planu I [P:J. PJan_ul el ' proleetsnt (ha~lIta,t 11'1 figura) est.e perpendicular a:tit, pe pl;;lnul [P]. dt ~i pe planul [H]. ded este per~endkulilr- ,i pe dreapta lor de :il'lter:sectie, urma orizorrtala (P) :'\ ptanuloi. Urma, (P). 'fiind perpendiculara pe p1al'lU! prcleetant, este perpeod leu lar~ pe odce dreapta din seest plan. dedi implicit, !iii pe preiectla erlzontal~ (tt) a dreptel (D) (,fig. 1 ,;3.17). :irl mod asernaniter se demQn;!>treazai, perpendfcularitatea· -1n' pto·
ieqie vertjcallS. ~
._ ,. ". II r-:
Ago 13.M
, fig. 1.3.15
Ihmlil'l1a d!t lIeomelrle dllsaipliri
Ploo perpeoo1culor pe 0 dreoptiJ. ~ se determine urrnele (P) $'i (P') ale pJanldui are trece prln punotul A(a, &I') ,I. este perpeil~kular pe 0 dreapta D(d. d1 data. 5e oonsidert punctul I\(a, al situat
le 0 d reapti orlzontal!1 a planulu i dlutat (f1g.1.3,.18). Ori:wntala h.. {S', 31 a viitOrulul plan [PJ
fis. 1.3'.'~
• ~. I ~
, . ,.1- ,.
-, '
.~ , .. ~
I, -Ii
fig. 1.3.17 .~
x
• (J
41
dusli prin punttul A{a. a:'~i astfelin,r:it ,a d He perpendiclIhlra piCd), all"e ulrm'a_ 'V'!Wtii'LilJ1i v'. Perpendl'- cu'l'ara dl!lsii lIfrv" pe (cli') este IJlilma verti,ca~i (P') a ph'inuh!illi cl.'iin1tirt. Re'l!!.llt~" 1P;I!Cl" pdi'i care Si!!i dLKe ,Uii"liiiii! o:riiron'tala (P) parateil aI (8), Plan ... I (PP'), aV1'nd urrn-ele sale perpend;cu'~are •. resp~tiV' pe: proi&1jUe de aceliJil nume ;ale dreptei (D), va fii
perperlC;lic:u111ar pi! dl'eapta (D)I. _
D'n~aptdperperu:lla,llaro pe 0 dnwJlpti1. Sli $'e _ eenstrui~d, ,proiec.tii1e unel p:erpcndkulare a (li. ~') pe o. dreapti oarecare !D(d, Id') dusa ,dintp!..in I"Llnc;t Mem, 1IIiI) extlel"ior le~)IiIJllura 1.:U91, se d'tjc,!: prtn 'PtJn~tILlII H, ~n p~illJiil( pet:piiiilldi!c,u ~i!r pe dretlpta, (D)~ PIl! care, I) \1<1, iI~terseC:l:a, in, p'l.Jnc:tui I. Dr~pta, 1M este perpe.ndl;:;;ulara ciutatl. fn figllr!l '1.3.20, pr-o-
. "
, PxO··
bl'ema s.e va, rezelva <J'S~fe~l: "1I ajl"il'~IO,lr'uil frontalel ~(f. r'), se d,IJQ~ prrl.n pU'"'r.tIJ~ M(IiIlI, m;') plan.!.!1 (PP') per,pel'l.di.(:i.ila:r pe d iieapta. da.ti D( d, d')._ Acest plan
. (PP') este inter!iectat de dr>fi!lI.pta D(d. (I') 11"'1 punctul 1(1. I'), eare se obtine eu a:j!Jtoru~ plQirmhJili a1Jxilf!lr die ICiip!t (IQ:QI) gus priliJl dreaptil (D~. Perpel1d'i'!:ul,ar,ilI ~{i, ,;)') ,@s,j)e dcterliliii,rlOlta, pFin iProi~c~iile dreptei !Mil, (IlilJ, m'I'). Ca ~i Ia. problema precedent.a. urrnele planului (rpi) sa putsau oblil"l,e ~i eLI aju~ tcrul l.irli~i orlzentale duse pril'l P!.ll!mWJI, M'(IIR. Iml
42
2,.
METODEtE, GEOMEIRiEI DESCRIPTIVE
Ikprezentnrea in proioct Ie a, vol um~~b:r. din spa, iu ~c Iace ell ai utoru I unor cOI,sfructu geome1rice, ~ onstruc t il care nu se pot reallza dadi, nu !ie, (unO$( .. devaira:lel e mari rna fi u nghiu ri ale unor elemente i,lane ale acester \!'~I!J rne, . . ,
~et:ti un ile, ~nterser.ti ~ le ~I II pi rde .. de vol ume ,& car ,mll lin ite 'trililsforrnlln .ale proiect!! ror. astrer mdt ,<;~'1 se ob\ in~ unele elemen1:e ~i figu ri plane in <!deviI JiLl. m~rime, Pentru ase obtlne a cest lucru este IIf!'al:S~r si se ad u1::!lifigu ra plana paraleli cu unu I din planele de proJoctie. Metodele de transfermare
H prniec::ti iJor sin!: , ., _ . . .
.• - metoda. !ii~himb3,di pianelor de prmectle;
-- metoda rota~"ei:
- metoda rabaterl l,
2.1. METODA, SCHiMBARn PlANELOR:
DE PROI ECrlE " ~. './':,'
Aceastl. metod! este i!ustrata Tn Khita ax:onometridi din figur'a 2.1 .1,; De -exemplu, pentru ob\ln e rea U riel. alte i magi ill (proieqi i) a,-' 'unuj eb ioct sau vol um din s.patiu se poate efec.tlIa o;.sthimbare de. p'an verth;o'} de pr(l'ec~ie. ~I, '1n. loc. <re.3 pro-iecta obfec.tlJl pe planu} vertical 'de ptOIeq:le M. se va protecta pe Un plan vertleal oo~ecare [V1] ales tn futu:lre dein1enli« obsemtoruh:JI (de exempiu dfreqia D). t~ flgura 2.1.2 1n taWl schimbij:rU planulul vertical de prorec.tili!, proiectla orilontaJii iI. oblectuhd sau volumului ramine: ace~l; mo.dificlndu-se numa! proiec~i:a Vf!Tticall.Jn furiqfe de pozilia. noului. pr,~!'1 vertlcal de Pl1?ieC1ie JViI rezu111l 0 nau! nnie de p.1mint. we s-:e va nota 01)(1'
·H
SCHIMIIAREA DE PLAN. ViJI .. T1CAl D'S PR01ECJII FENTRU UN PUNCT
5e ool"lS!derl un punet A in, spatiu. FMtnfld planul or'izoillal [H]. ~e ia U rrI alt plan vertical I:V:J. cafe va t'merse~ta planu I [H] du p! noua lin ie de pi,mint 0lXt (fig. 21.3). s.e.ob$ervi ~. 1n sd1,imbarea de plan 'Vertical de proieclie, r~mtn i nvarlante cot'a P,lu'!CI:l1lui ,I prnJecpl'J lui of{zcmtafif ,i se schi mb~ . dipartarea pundului ,f proieqia lui verllcold
(fig. 2.1.4). .
SCHIHBAREA DE PLAN QRIZONTAL DE PROlECTJE· PENTR.U U~ P'UNtT
Se ~ol'l:Side:rI un pu net B in spath.!. Pistrind ',plilfiU I vertical de projec,'ie M. se la un ali plan orizonu! de proteqie [HJ ca:re 'ill. intel"socta planul M d up~
noua linie de plimTIl~ ~~ (fig. 2.1.5). ,
Se ,ob:sel'V~ d in schTmbar,ea de plan orizontai de prol~le ~irl rnvariante (ng. 2.1.6) M,partareo puncMui ~i proiectJo Ill,' vertkala it 51! schlmDa em(t plmc:t.uluJ ~ ~ P(oloct,(1 lUi orrZOlloola.
y
fi'g. 2.1.3
SCHIKBAREA DE PLAN ViRTICAL DE PROlECTIE PENTRU 0 DREAPTA
Se di segmentul de dreapHi A (a.. a,') ~, B (I>, b'). !iii.! ale,ge un nou plan vertical de proieqie[V]] (fig. 2.1.7). Nolle: prelectll verticale ale punctelcr A ~i B VOf fl a;: ,i bi. Se oo}ine astfel noua pr,01e-<lte verticalai a segmentel ui AB.
SCH IMBAI\EA, DE PLAN Oil.iZ,ONTAL DE PROUiqUl, PE HTIW 0 DFlEAHA
Sf! procedeaz~ analog c:ucazul precedent ~i se 00- ~ine neua proole-qle orizontaJ.a: a dreptel 31bj,
(fig. 2.1.8). ,.
. r ronsformare4 unel dreprP1 oarecare rn dreapt(J frontaU! se poate obllne prln ,sch!mbar1=a planulul vertical de proiectle tng. 2.1.9)., Naua linre de p:amint 0.1~trebU'ie sa fie 1151(1;,1 alea=oa, inclt .sa fie paralel~
ell proli!C~ia orlzoat a !i ab a, dre:ptei. ,
fig. 2.1.5
T n:lllsformarea IJflel drepte oorecore in dreaptll' or}.. 700t.a'd se obtillE! pl"in schlrnbarea de plan crlzootal de protect!£! COg. 2.1.10). Nou[I Hnie de piimlnt 0,1)(:': trebuie, sa IJ~ astfel aleasa itlcit sa fie paralel:ll, cu protectia verticani' a'b' a dreptel, Unghiul ~ pe care dl"lei!lpta ori'zontaI3. 11 face cu planul vertkal de proiec:~le apal'll! in adeViirata marl me. Tron,(ormOIe<1 lJl'Il!!{ drepte oarewre In drnaptfj verttOJ/ii. Pe:ntru ac.easti tt1'!nsformare siot nece.sare dolta schim~ri de plan (fig. 21:11): prlntr-o schim-
-"
...
Jig. 2.1.1
'ig. :2.1.1
o
bare de plan yertical [VJ, drea.pta oateca~ idevl~e ' dreapla froot!lit Urrn~ a ~~ua _~h11~m d~ p1a~ erlzental [!'it} prl n _01 re "d~p-hl: fro~taJ~
deyine: dr.eapU vertn~mi. __ ." ." " . .,,_.
Tn:lI1~twmorea unef drepte Gar-teaR:!. 11J ~ ~r~a de
£apdt. l.a i!lceasti transformare :sfnt pecesare doul s_c~ i m b.ar! de plsn _ (f!~ 2.1.12): printf:O -~th i_m~re . de plan orh:oo.tal l Hal. d Ni!aipta oareqi~ <levine Ql'eaptA orizoi'rtal!. jar [a a doua, SCMrI)bare. d~ 'p~n vertical [vJ, Sill transrormfi in d~;'Iptl ~el ~~.
fie. 2.1.10
I.I
)!,s~a~_~till de la :Utll p~ncf Fa I~ drnr!JjJ,tii,- Se daM ·1PlIl'dl.ll~ M em: m? ~il dflll!apt!l! AB (,b,a'b,): Pf~hscfuJli,mb!lire de plilililverti~ de 'proi~i'e {fig, 2:1.13}, sieaduce ~r-eapta il1l 'p;o.zitie Wontala. Se dyce perpendiC!iiJlia:ra R.l.ll?l pe neua fJiroh'lq:ie, verticala ~~ se obliil. pl'oiec.
Wl~ .SiegmElntuTu:j emp, m':p') c.are-m~SQa:ra d .
de Ia.pund '~a: <ire-a,p'tA. Printr"C} a. dot1<l1. sch~mba
p~:a~ Qriozoota! de'proi~ctie!: r~u!tli:rnz~='mal)z ade. \"tiiraUmi!irirn,e a S€gmeiltul'ut care m-isOar! dbtanta
de ,hi ptmclu,! t1 la dtea,pta. ' -
DMtanta d)ntn! dllUQ drt;pte ~r()l€de. Se (fall d r~p1e~e I~ralel,-e: O(d, d~) ~j a (a" 31. (fig,. 2.1.14). se f!it: dOu!l.5dlllmb~!ri de pta.p d@ proieqie.,-ill'l iiI~iI. fel lnt'it se 'aduc cele do<uA dtepte ~cgra1e~e 'In p01:itie fro.n- 1:aliili,. bii!riilpol iirn po:z;i~le v,ert,~Cll.!~,. Ade'Vilir.lIt<i !marhne a dis~a.nlei ,dml'lttn-e eele dOMa dlreptese iiIlIisoad to nOi~I,! ~ proi~~~h!. ori~!'lRt8ila,~bi8 ~d.a.
o.
li9.·2.1.13
SCMIMMREJ. _Ol! flA~ VIE;R.r~!cAif. DE fRO~Eql E P'ENTI'1..l,IIUN PLAN
Se;dl ~.n pl .. n~r~re ,(f'P~P'), r,epre~ntat }p.tin U r.1lll1! 0' Ig. 2.1.1 5). Se n~ege un noli p hm 'J/!ertl'~~ de ,Proj~lie [',It]. no'u~ linie depamintmn~ 01}(1' Ur!iIla O:riZOllt!li~a a. ,f11<lJ'Iului (II") va ramifl!CJ acoo:l,'~L
x Px
_ _
UrMfi vtlwtkali. ins! se V~ ob1inc t.lflind puactul ~:wi,t Se pr6a!dean analog eu c.a:ml p~ellt~, ~ I:pllre.le (afTat pe: nova lillie de p!miot) c:u pl1nct:ul 1 (l. 11 din -figurIle 2.1.19 il 1.1.20 ifustreaza doua variante de: pe vechea ur~ wrUca,i1'ii _ a, planu Iy i, c.are: sa pk- de schimbne de plan orizonti'll, de proit(,tie, I 1n t,em ~i pe' noU.a IJrm:'.i vertkalli. In epura _ ambele cazuf,i se pistre~zA ir'IVaria"te~ !.Irm.G· ver.tJ-,., (fig. 2.1 ,16) <lces! pu net: I (d i'). care se jJistre'i!zi poe mlr;" pioJ1oluf ~i d~/ldrrore<l p'u!1duM I (I, _ n _ , t~rmi! verUcflll'i a planlJlu~~ 1rebl.lie rapo~"a't la,IlQ~ar Tromfo!mar.ea umli plCln .aare,caro 111. phm vertical. lln Ie d e ~m1nt 01 Xl. Dup3 eu m 00. ob~er\ra. pt01 'I!:\]a Se dectueni.o .schi_mbare de plan. orllOntpl de proori2ontal~, ~ a punctului I rAmine acee3!fi 1n ce~E! iecfie, aleg,iilduoSie neua Ifnie de pamint as:tfel 1'ndt dot/a situ:alH. Dln I se va rldlca ~:f perpe:ndictdar-i 5a. He perpendkularii pe ,urma verticaia' a plal"ll.llul
pe °1)(1 il se va lua cota Unvarj~nt~) lUi I, obfinil"ld (fig. 2.1.21). I: .• ,," .• ;
prolecjla sa vert lcalii i~. Un lnd pro 1 E:'.q la. f~ (1J P.o: I' Tronsfarmaroo unul plan oarocare, m _ plan :de ,~pa!. SQ obtine nouOI, urmll vertiod3. a pltmului (PD. ln Se erectueaza eschfmbare de pr.t11"1 vertical ··de prefigura.2;1.H este. ar;j;tata 0 ~Ita. wrla!U~ de schim~ leqiej 3~tfel i~t noua linie d~ p3mi~nt QiX, sa fi~ bare de pian vertleal d e proH!C.~ ~~ a unu I plan OO.N!~ perpendlOJ lara . pe urlTll1l:. ol"lz:c.ntala ; , a' ,plantJ lul c<lre (Pf' "pry. Cit ~i in figu ra 2.1,16, se pistrefl2:.a .eng. 2.1.22).. .. . ,;.. .:
lnvarl'ante i urma ori.z-omcfa u pJe1fiului fi cow PUrl'- DJstanfa de /(J. un pUllet 10 un plan. Se, eli'! pu nd.I,J.!
wM 1(1, I~). ' A {a, a1 jl planul ~ecare. ~xpr (fig •. 2.1 ~). ~e transf'otm1i prllnul 'In plan df OIp!t tu1ndwnc!J1I. I in i e de pamtrlt 01)(:1 perp.enoicu lari _ pe u rma orl: .funtar~ a pr;;muruf .. Noua proieC\:ie,"vertkala a punctulul A ~te··'<Ii, jtlr perpendkular.i ar5f~ pe noua U rmil.vettkaJ1I p~, a : phmu lu i de C<i p.U,' rrdisoar~
dIS"t:<ln1Ol de 10\ PUllet la plan. ,.,_, ., ;' " ., .;
DE F.'ROIEql E f.ENT'RU UN PLAN
Se dll pkmu I o.1J'&B re (PP... P')J re prezentat pri 1'1 urrne (fig., 2.1.·18). Sc ale,ge un nay plan oriz:otftal de proie!:,tie [HJ],. nooa !ll"!i~ de piim'int fiilld 0'1)(1'
lig.2.U9
lig. 2.1.19
fig. :2.] :22.
fig. 2.130
4'7
'.
'Mlwa'rot!i' miirhrre (I' !llle'i ngl:!l~pl~\l"u!'. S'e di~ "U,nlii'l- . Uflthj 03lfeaili"'e ABC (fig. 2"1.24),, Printr-e sct; knbare de p!lafivel'1ica~ de proiec~ie,.se poarlie transformaphi.!I1u1 RC@!itUj 1t;riullghiintr-un. plan de capa,t. P,elltl'u aeeasta :'iii!/! dlcu~ 0 orii,'z(mta.'la a tdul1ghiulllui. CM. (em, ~nrI') pri,~ virfull G (e. ~O ~~S!@: a!ege nwa lin le de plmint Ol.~, p@rpel'ldk:lIiar3 pe proi~c~i~ ol"l~olll"l:ahl ,i!! orizoi'lltale,i cr-t,. ln aees,t rei" ,prj n s'clii,i,li'1lbar,eta de plan vertk:al d:e prQj,eclie, orizonta'i:a,deY:ine dreap,ti; de Itapat. i~r plal'lul triul'lghiu!l,Ii deville plan de ap!t. PrIntr-o flI'OU3 schlrnbare de p-~afi ori.rontll!1 de: pro;te.c1ie, SI1:: a4111C.e ,p13iiill!Jl~ tr i,u'n~ ghlul~t lntr-ufl plaO orizoIital.!h prole<1ia orizontala ~:e: poarilte oitli trh!llI'1ighi'il.ii1 iifiadev~r'at~ marililll,e:. Perpendic!1{affl com-una 0- d"otiC1 dreple Q'ar~ore. Cele dlolLli dre:pte eareeare :sirht 'D "dl .eI')' ii~ ,6. r(.~11 8') eng;. 2.1.2:5), S,e a ,~eJl' un ,P!,U1Ct A atbitrnr pe: dreapta. (D) ~i ~e dlJlc~ 0 pair.al'rel! :(AJ) 1a, drl!'apta (~). Se alege Il!!IlOPUrict oareCal"ti B lIP e: (~) ~Ise dUlce perpend leu lara din B pe p!allul determinat de dreaptele (O) ~i (A3)' Tlr,ansliaiEilnd ;iu~e2!ita perpendliCiLlladi dll!!llp:l dllrecfia d rept;el (4) ,pinJ aUnge d reap-ta, (D), Sf obl\ne p-~rpen-
{ L fig. 2.1.24
1,0}' .
d.ky'~ar,'li rom~m'~ a ()l!!ltOt d!01!l'~ dreiP'~e r{O) ~i (/l;). IJi epurli .. ('fig, 11.2.6). planu 1 deterfrdnat de d reptele I(D)I ~i(&J se traJ!lsforma Ij'ntf""t!n pi1!!i1 dercilIpiU" Pun.ctul .. oare;:are 'B, (bb') de pe dreapta (4) 51!: tlr,ans~O:i"m:i ~In 11 (b], .Ibnl, uade b ~ .~ b. P~rpendk~!lilr'lI b-i, q d tisa!. eli n h; pe (~) est:e perp~nd icy lara. C'OltnliJlrt. fidn:d sa, alunece Slegmrel'litUJl1 'be p~oj cVm d jn,tilrle~te d!'~,pta, (10), se obtln pto,le~~me (mn" lItl'n') ale perpl~ndki.dal'ieii' MN' roomlJl"ladr,epiliel'or (O)~ii Co}
fig. '2.1..21i
,i.
.1 -r '
I - >
,
_.. . _ .. __ . j_ 9_
fig. 2..1:28
A pU ca:~le a Siehi In biil'li de plan. Se di U 1"1 cub seCl:iomt en infigura 2.1" .17.. a~e.zat pi:: pl:an u! orizontal de prelectle, Se cere ~i'i sea~el.<e: peste el JoJl"! till b identic., astfel mdi cele dou!' trju ngh iu rl d eS~fl':' nne Sa se suprapun~ perfeer, 5e efectuem (I SlLhim.b.,rc de plarl" de proiertle, aregind!J-se noua linle de r)-:'lmint 0lXi, <i:>tfeT inert pfanur tr'ullghluhd _de secpune .s~ devin;l, plao at'! cap~t.. se folos~te apoi transformarea prin ,simetrieJ co.nstrlJindu~Sie slrneII ic:ul cubulur· initial fCl.t~. de planu! de: seqlune, flltrudt me 0 schfmbare de plan de proiec~,e. ~t~ p~s"tre-a:z~ lovarlante eetele pu ncteler ~i pmie:tli., orl-zontalA a volumului. in tr1ln~f6rmarea prin s i metrle s-su dus si metrleele tuturer virfuri lor y,)! t.lmuhj~ dat, lntructt plan LJ I de ,si m~trie a d evenit plan de Ci.I~iit, problema s-a transform<rt in preblernl'i plan!. ln proiectie vertleala, slrnetrleul volumulal se poate obtiJ'1e dlrcct prln decakare (rig. 2.1.28.). Si metrieu I !lstfel ob\inut se wboo.r",8, "l'loOi in prorectieorizontal.l ~i Sf! <Lfl7:lI. apel in pro-
;'>ctia ll'lltli!la a c.ubul U i. .
1.2. METODA ROTATIEI
, pre deosebi Fe de metoda seh Imbid i planelcr de I,roiectie, in care unul dln planele de proreq:ie i~r
, 'odifieill pozitTa, in metoda ro't<Itiei slstemul de pre-. , 'qie famine pe Icc, Tar volumul stu&at'tll s.c:nlmbi:ii
~ "liilTa. retlndu-se in juru] unel axe, de rotatie.
. , ;t(est fel, ~e modifid arnbele proi.ec:tH ale volu, , .. lui, nu nureal una dintre ele (ca!a metoo<Lochim-
, kii planului de proieqle). A~ele: de rotatie fo]o-
, t f' sint fie perpend lculare, fie paralele c.u pianete
" proiec.lie,
.'
• r
r:
.. , .
x
, - I I
i. 0 ' ..
III • • a~ H,' 'I -, • - - • " •
"
~ • I I
- ~~ {~ ~ ~ .• v ~
ROTA1"IA DE NIVEL A PlJNCTUlUI' " ." ,or, ,: ',~.~' ',.
I ! ~. ~ I ...... - • ~-, 'f ~ I ~.. ~. _ •
Se numefle rmll\ie de nivel.rro1ati<l tn oj urui unei axe: vertiade (fig. 1.2.1).- in rotilia de- nivel," ,orete panceelor r!rntn irwariante. lar prolecfrf.'l - OfJZOIltll.lff f~f p&ttf!(lzd fWmG,. mod ificil"ldu-fi -doar: ,po,zi;ia (fig. 1.2.2). De asern enea, se obsern d: ' - - orr.ce punct deserie prirr rotatia in juruf 'unei
;!!x.e U 1:'1 cere: . ~ ,.' . ! '
- phm u I eerculul este perpendicu lar pe a:d;
- centrul c.e:rcu lu i se afI~ fil i n1erseqi:a axel eu
planu I cercu lu i; ' ...
- raza c!I!f"CUlI ui eRe d istd:ntll de 1<1 punct la centrul
cercul ui (in adev3rirt3 rnliri me)., ,.; . -
10 c.az,u~ de mal sus, axa mnd -Vei1ka!ii~ tot~ia pUllctulul sa face ·!ntr--l.m plan de nivel.' . '".
I r. t _. _-.,~R.,;
I ~ /
itOTA TlA OlE .FRONT A PUt..(CTU~'
. ./
Se· fllJme-~te rotatie de front ro1atia,ftI Jund une! axe de capM (fig. 223). In ace.st gi;, rm.;fa punctuhll A in spa!! u se efectueaza .frru.tu n plan defrcnt (f] sltuat la deplirt~re~, puntw lu i . A fata de pI.a.f1ul vertical. Cef((Jj f' uraghiul de" n:m:rfle se prolectena:, !rt ~ evara~ I~r marl me pe pliil'l~~ v,ertkar de pr~ !eqle. ProLeq:11I, orlzon1<l1a 3. Sf!:, deplaseau pe 0
r ,
•
-l,..___,,11- ~ If_
l!:t '
1'If}
I,
o
fig. 2.2.3 fig. 2.2.,1
paralela la lil'lia de Il'!mtnt OX (fig. 2.2;4). in rotatia, RlOT,AlIA IDlE Nlr'llEl A. DR!EPllil de f~oot ram.in i nV'ail'iM~e IcmpatUltl/e ~lIndeIQJI'~ iilli' proieqic' !ferticQ~(i ;,JpdstfeozO ior:m(J, modirfidli\t-< dli~se do!W p02ii~i,aJ.
Ro:taiia p:llfnctlJJrui astfeJ ,flildt s:a: ,se siw.eze ~ (II c:lreaptd. 'Se efettue&u. (l rotat1e de I'!ivd a punttul!.li A (a. a~). Tnfigl.!ra1.25. pentru a deter-mlna p!lzitra a~1 de r()tati',e~ 1:rebll,ie sa, S'E! dud 'Il:In pJian de nivel priin ','lJInaUI!.A, fi !li\ !le,giseasci.j~tersec,~l"'_ A'1 {3J;), a~,a dreptel.ioul pIlll!l"Iyl de ll'livei. Pentru ca pUl:'\ctiJl, Aprln rotalie si ajuflga, pe dreapta I:) (d, d,; axil - de rotaUe \l'ertictli~ trwul,e a'iein.a. pe mediato:a.rea segmooilil.llill1J11 AAI t( orluade pe ,a<:easta Imedilam3lI"El:. irnduS'iv frn, mijilocul, hili AA;). '
/W(!lya prUlilauJyl <lit,rel trn:n: si'i Sre sit,ue'~ intN.III plan. Se,efe(.Ul,ea:za,O I'otati~ de nlvel a punctt!J'ilii A (a, :a:'). ~rJ fig'llFa .2.2,r5, 'oellll;! do,lllIa soh.l'~ilii ale prebiemel ~e g,asisc 181 ilil.llterse~l<l, ,ljeirCU~U~ (leSOIl"~5 de pUlrnctlJl1 ,A eu Qriml1ltilla plallill.lt.ui D (d I, (11, care se
afl;a, Is cob. rptmctul.ul A. .,
Se duce pelr]pendricularn. W',!! pei preleqla OIt'lzontal;, (d) it d,rep1,e:i ~1 CIJ ra:.!.a WoiIi se descrle areul de cere Hi corespunt.itor ulIg,hlulUi Qi (fig. 2.'1.7)" Tangent" 'tn '" la <icest c~rceste proie~i~ ori7!O:rnta!ili. ro1l:il.i (dJ ,iI drepteii D' (,d. ,d'). Proiecl'le!. a' ,d,escrieo p'ar,llerl~ 13 OX ~l, ~l'Iti~l!'Ir~~,te in Il!~ I,iil'lia de ordine ridic;rL,l 'in 11,' Peatru a fiXfI pi'oieq:ia vertical! rotita <da ~ drrep(ei (d), se m(l,f rote~,tJE!: pu nctull B (b, Ib') .d~s ilrbitrar' pe dreapta (I[):). Se r,ema,fca farptl.lll: d, I~IIII ob!!I'!Nato~:" care pri\i'~~,i:e:difl, w spre IP~I'IUU~ ~" vede ill s,ti,nga sa proieqia b. A!la.~og. ,privind sP' ~ ali' acest ob:servator dln w va tre'bu'l sj "fad.! tot iB $dng,a sa prQiec~ia rotlt1i b1• 11'1 figiLira 2.1.8 S8 'poill'~, vedea 1Cli. dad! axa de rota'IVie, inH~'llie1t,e drei31ptill d",l, este~uifliciellit sa ~e roteasca un si.fli'l:ul" PU.!'IILt .,1 dre'pt'l!l,. decereee i'!xI~ta UI1 a it pUflid CCine riminc propril.ll sau rotit (plioctuir de [ntel'sec~i'e dil~b '0:' dr~apn ~~ i!lX~).
Roro(i(l creptei astfel inch :sit aevin('l pamlela cu uno' de n[vet (in jurul uneJ axe verticale), care/ aduc.e din p/rme.Je de proJecfje. Se cere sa se roteasd drea.pta. orlzorrta 1:1 in pozitie de copot (fig. 2.2: 12): dreapta D (d. d1. astfelincitsii devlni parale,ra ell RotoJia drepte'J (Istre/incit so 'seo situeze' rllt~-tln 'p/an uncl din planele de proi&1ie" 0 rot:af-ie de "'i'vel a ~t;prjll urme, Fie' .dre.ap1i1,_D (d,~d.1.~i p!anul (PPJ!~1 drepte i' (D) 0 trnnsTorm5intN) dreaptfi frontalii. (f 18. 2.2.13). See 'Oeterml na, mar thtil. pro!oo;h le dae.:! se '''fa roti protecfia erlzonta ra: (d) a dreptel puilC.tu 11.1 i l (t, 11' delntersec}[e d i ntre dreepts CD) ([»~ f. !M.·.··ctnd .... d~ine ~araleUicu linia.de pa.m .. int ~i planul [P:]. utllb!.iod plenul de cap.at [0] ~lIS pdn OX (fIg. 21 .. 9). 0 mW~re de (rOJ'lt a, dre pte! (D) o (D). Se _ slege an vertical:1 de' ~iet astfef 1nclt tral'lsforrna 1ntr-o dretJptd orjl.!H.unfil, dac.\ se va sa tread. prin punctul r, care devine propriul sau roti pr,pf eelia vertka'l;t: (d') a d repte:i (D) pfmi dnd rotit, Pentru gas! rea un~ i al do'Uea plJm::t eomun devine par,arel! eLl Jinia, de p~mint OX (f'g. 22.10). tntre (D) fl [f1. se roterte erma orizon1al~ (h) a
Rot,afkr dre.ptei astfel tndt :;0 devfnCii petpe-ndi'C-ularti d reptel (0). ptna dod se <rFain (b.J pe u rma
pe UIlU/ din pJamde de proiecFe. Printr-o rotatie de oriz.ontali a planului [P]", Seg'!lentu_1 biw determlni
i'llif apol prlntr-e rota;ie de (ront, Sf! adua! dreapta Iec'\la ver-flal~ rotita d~ este aetermlnati de h{,I'. Pro[ron,taI5, frrtr.o poz;tie 1fera~(J/~ (fig'. 22.11). _ in blerna mal ~dmlte 00 rolutie_ prln' _p~ieC!la- ,{I~:
mod analog. prlntr-o rooofie de fro.nt (in j urul IJnei r '
roce de apit) se peate aduce d reapta ; D} Vn rn'lzil le pl. __
, j"". I ~
orlz,om:ala, pentru a apoi sa se efec,tueze 0 rotalie
fig. 2.2.12
~I
-:
~.
; 'OJ
51
IOTAl'A Dil NIYa A IPLANUWI
1 n fi'gu ra 22.14 se duce perpend leu lara Wi _ pte urma lorttontall (fl) a' plan.lIl ul ~i OJ rna WI se descrle arcul, de cere lit corespun:i'iMor u nghi !Jlu i de rotalle do~lt. Tangentam I!J. este u rma orIzontal ~ rotlta (PJ la" p.lam.ilul d~t., Irrtruclt punctul l (i. i') este proprlul $ilu'rotit, se pocrte obline urma Vet'tkahi r;otiti. a~ifnd punc.1ui ,I pe 0 ori20n1alii a p!amdui D_ (d, dJ). Rezolvare:a problernei Sf simpnfId .~ axa _ de rotatie se alege ehiar Tn phUHlI vertical de prol~ct:le (02. 2.2.15).
RaWfia plClm.d~1 ast{eS l11d't W dl!m,g'ill pe,rpMtiJoolor' pe lNlul dIn pI.1rJeM de pro.iecp.e. 1n fIgu ra 2.2.16, se efecweq:zi" l"otaJ:ie de nrvel a plar;u.duI [p] in juru1 axel 'lfertkale (w. w1. astfel lnclt pozltla ratna, (PJ a.. urmel ~rizontEile it plan ului [P] 54 fie perpendlculsra pe linia de p;lmtnt: rfmJ,lt! Pi!!' Pl.lnctul_ • (I. I'" unde axa, (w, w') j'rrtersectea2~ planul dati r~mine Tn rotatie proprhd ,sail rotit, Orizontala o (d. d? coresp1Jnzitoare punctuiul I devine du~
r~tie dr.~p~a de ~Pat DJ, Cdl,. d,D .. PU.n.c.re .. le . ~l..1(, .. fl d1 = Vi _ determ Inil, u rma \!'er1n:::aJ!i rotltl (P'J
a planului dat, care astfel este transformn, in plan de (aplt.
In fl,gl.lfa 22.17, ratatia de front a planulul [p]in JUful, ax@~, de c.apl.t W. (WIN')' aduce plsnul [P]tl) pozitia (P1PhPD. de· plllll prelectarrt falii de p!all:lIl orlz'omat de proiec.1:ie.
Tn,. figura 2.218, pentn.:l ea planul [f1 sill devifla, paralel eu Hnia dill., ~ pamint, ded .p.' erpe:.ndkular pe planul 11I1era1. de pt-oieqiej se alege. de exemplu, e ad vertical1i de. ro:tali1e W(w. W). ,i S1! .. efectu: ea'Za. 0 rotq:'le de nivel a planul ui [p].' astfel 'inct,. u rrna orrzootal~ {p)s& ocupe poii1J a. (P:J, paraf ell cu linla de pa.mint. (je ia dreapta (0). COrl1inutli in planul [P] ~i ,coorurentil eu aXEl de rotatie 1n I, :i'j
se reteste OdilIa cu p I ~nlJ I [P],: s.e obtille pozTlia so a ro1i1:5 (DJ) ~i urrna \i1e1-tical!i, (!ift> pe unde va tre:oe urma verticala roti~ (P,D a p!al'luluf.
- ftotafhJ! . pJanulfJi astre) mete s'''- devind paroJe! cu Ul1u} d,n pI,m~/e de prot&lle. in trgu ra 2.2.19. prlatr-o retatie de nlvel ~I una de" front. se aduce planul earecare [PJ mal intii 10 pozili@ de caplt. tar apol in p02.itie de plen de nivel. Preblerna adrnite dou!soluti i: (P ~ ~i (P;). in mod aSem!lniitor. in figura 2,1.20.. 511) efectue)aza rnsl lntli orotalle de front ~i spol 0 rotalie de nlvel, ad ucind planu I earecare [P] in. pozill a v-erfic;da (P~) ,i apel in poz.i1:ia fr"'Om:aii (Pt), Problema ad~ iie ~i SOh.Ltia (I' J.
lldevOfQtG molime Q ~lUe'l fpgurl pJ(lIle'. Se cere determi.nata ilde\1iita:m milirime a trlunghiulul ABC, 'Uti, Uiind metoda ~otathd (fig. 2~~21). Se duce prln punctul A (a, a') 0 axavertkala de rota.tl~ W{w,w') ii se roWt-te orizOI!l1.illa G (g, g') a triunghiulul. astlel mdt sa. d!..>vintl dreilpti de capst GJ(gl' gD. Puru:.tele B ~iC se r?test in BI fi <:'1' proLocliilc lor verticale b1 ~ i c,i fllnd colin i!!re cu ~. Phm ul tri uoghl ulu i a deyer'lit ~strel p!al'l de capolt. 0 l'O\jl lie de front 10 ju rul axel W1 (w~. wD. d !Jsil! prl ~ L pu ncnn A. aduce plan ul de. capa,t al trlu ngh lu lu i in pozitie de ni'lffil. .MJ.evara,ta mari me a ttl unghi lI-
Ju I este a~Cr . .
Rat'crrla a doOO plane co sa c1evll7a poralele. 5e dau planele [PJ ~i [Q] (ffg. 2.2.22). Plaoul [Q] Sf! rote~1~ de n lvel, astfel 'mcit urrna sa Qri;l!ontaia sA devi 1M paralela c.u ~rma orlzontalil a planuluL (P]. in nou. po:zilie. plane le s,.e- i ntersecteazii du pa orizontal.1 ,A (8. S·). s.e IIJt!ge 0 a deua ~ de rotatie par'Zl.ld;1 CU acea5"t~ orizantalii il se rot~~te phmul [Q] ill j u ru I el pina devlne paralel cu planul [P].
tig. 2.2.1S
Its. 2.2.14 :
fig. 2.2.11
'i, I
p'
o
x
p
- fig. :2'.~.2IJ
{gtl _2.2:.21
x p
F\ ~'IJ
rig. 2.2.19
53
i!\pUcalie. Clibul din 'figllra 2.2.23 a suferit (I rotatie de frollt ~l apel 0 rotatie de n Ivel. Efectuati ind 00 rotatie de fr'oot, ,astfel inelt sa sltuati cl.lbul cu Un singur vir! pe p}anul orizontal _de proieqle.
Douli, raufii Ilsemin:1toare au fost apl icate prlsmel din 'figura, '1.2.2:":J. d_e:ci 0 rot.a,lle de front ~i apoi o rotil~ie de nivel. -EfectlJiiI.~i ind 0 rotat;ie de front, astfel indt prlsrna sa 'fie <Ic~zati ClJ un $,lngllr virf fie pia nul orirontal de proiectiel
Figl.lr-a 22,,25 rt!prezlnt~ rctatla de&orl't ,I rota"ia de n lvel a un@i pi ramkle dll p'te p.!trate, iar figura 2,,1.26 reprezinti rotatia de fnqnt ~i de nivel II, IJ nul con,
. ApUatte.,.Se cere sa se ef~ctuete seqiuneail'ltr-o piramida, oblic~ dupa un plall oarecare (fig. 2.2.27). Se transfor:rn~ pbm 1..11 oarecare in plan de capat. PUl1ct.ele de interseqie se determ.in~ in proie<;lia orizol'luia, ro'tita ~ i se trenspun apol, tn prQiec:"tlil(:
i ni~hde ale pi ram i del, .
(ApJicatle. S;i se ~xe 0 pir"ar!1ida d reap'ti hexago. nail astfel in.d't sa a:tbi, ban tntr-u n plan carecare (PP ~ P1 (fig. 2.1.18). $e: transJorm3. plan u I 10 pl.u I de a.pi!t. Se a~ai!A plramida pe el, prlntr-e rota~it; de fr,oot ~i a poi SCI a,azA pe un planoorecan: (PP~ P') prlntr-c rul:a!le de ntvel.
54
.~ "II 01-
X Jf'
lit eg t b II c
w
I .
i
i
,
I
I
I
I
. In' dh e 'il . n d e fig.2.U4
x
,
~,
x
.. ;u
r-t~r -,.. : .., -; . I • ~ " •
H!etoda r,a:baiiller~~1 '~Sib~ 1J!l «(Jl ~lJrdcw,."af ,air met!@de,~ rotofiei ~i u rmij:re~re ~,t1area unoI' adevarate maori ml
miHllii . (J)<£' frqnoo/e ~a~or!mn_ (axa de raba1l)ere),
artfe~ 1ndt phm!J~ "!la- d-evlf!a. ~ontiflut tn (sa.u pa.nII em ()~')plalllii!~,I!ede 'IPfio:i:ec.l:~e.R.ilibate:rCf!'ili !Jllillllll~. [l.UJIIllC.t ~!iiJ1Ji a - 'U nei d f!ep~ este de fapt rabaterea plai'l'u Iu i denni1. <:Ie pyn_ct: (~~1.1 d~tlptili) fi ,aiX<I. de Faoo:t~lre.
MMilERIEA 'I.lI~U IPLAN O.A,RJEC'A:RE
p~ PibAitiUl OI!i-~Z,OlNTA!- D[ PP",OllE.ql~
1'1fi1lscl1m~a _ aXofioliiilfl!riiit:ilI d~llilr. a 2.3.1, 5112 <irata
cez ene ~,}Gil! d'f! lli.abatere, PI;,olb~emil tie reduce Iliil
. raba:lierea U(11..!j pUilct V (v, v'). _~e apar~~ne, pla~u.~ I uli."in j'u.rlJII . ;D,'!d~e i~abater\@: (P). i?'erltru ~~,~ph~ 1- cerea ·rezo~v~rif. $-.<1 ales punctul V (If. '11') .ciwar pe u rma verticala (P')"'!! rAan!.! lu i. Aee~f_ pu rid . Vf! de- 5(Jrile 1~I!!oe'r~ perpe.!ii! c:lk.lliir!au' ~pe ,iJ[",~ (IF). g~l(':ld '?!i!il:il~ trul w (la inters.ectia axel (P) cu pl~~t;l1 cercului) ~I razll ,,'w, and pUr:J.duII V (Y, V") va iij~nge tn piaoul ori:Z.on:tail 1[If1]I, Irllm cen;:t!i~~ i se ~g. a~tJl1!rnf!:, pe I[~I~I. tn oo~firata L'no1irime. se I'loteaz:!l eu Vo poZI'llI. rabatutia. p!.Jl!ii!i(.t~l~i V (v" v'). ,p,e pl~lf!u~. [H]!;il" tln~ml aeast pi:mct 'LIlli P~. se aU~ '1!Jrrng, (P n), dad pia'lIH ~~ c'PPl'lP') (jat a fost ralla-tut pe plaf!ulori~l)[ai I.HJ. Se' ob~.tlrva ca ~p!flnIUlI pelr[~mm:HcultBir peax;). dew~ihJtere, dus prl I) V (v, \1'), d e'i.'~lrmi nil in $p.a\il.!l t 1"1 u~ ighlll~ Vy'w, triYl\'il.h~ drepwnghl<; CIJ uflllhLU~ drept iinv ~;iaJl,llnrilCjJ ca ~ell,ete'!lV' ~i~ 'II: w ('lllIlliliO~ilJ'N:~: l~f~O" toer1gJ~ W v' este raza de rabatere OJ p!1J neWI ul V(v v') 11111 jmu I mmei (Pl.
56
rn epura 2.3.2t acest trtul'lghi a fo_st 3~ternut. tn plarnJ I l'ab~7nd urma, vertkaUi (P'1 a_. plaoyluj>1n, (PQ,: Juorjzorrtal de proiectle [H]~, prln rabaterea punctului 1'nd (P), ell axa; de r,aba1ere .. ~e, rnb;at totodati 'il V (lI'· '1/) in jurul catetej v«. Triunghiul vwv" ebtl- ~~izQ.n~lele planulul car~, - _ tree , Ptin pu-:"c,tele nut este in adevjrFl'til mllri me ~1 SI! I1lJme~te trl- ~ ·.B, ~i C. Dad, se folo5elte. ,~,~ de .af1mta~e Q~I)rJilg'hi de pazi{ie. Pentru a ana punctul vO' rabitu't':J1 ~re 1!fO:le.clia orfrontalii abc ii,t~~en\!a .. ~boCo, punetu lu i V (v, v') in ju rU I urm~i (P) -(<in de rflb~r ·este sulklent sa: S!'l duc~, 0 . singu r~, orizot'l,ali in tere) pe: planuf [H]. se - intersec:teaz.a artul- de cere _r,abatere ,~i sij, se folos~ 0)((1 de ,.C(initdte, (urma
de f1t:zi-wvl ~i _centnl W' ell prelungirea perpe:!1d.k~- (P) .. , .. .. - '.-','. r , ,' •• :'
la,rei 'NY' dusi pe: urrna [P], sau d lrect, far~ 3J u:totu! " " '" ., .
g,lrea perpend lcularel vw pe u rrna [P] 'C,\l cerc.-u I . ,;
de ta~ PxY' i! eentru P~. Paa~15 constrln:.ti,e se R.idicarm, raooterii' este opem~.k:! hwe1,',W rabateri],
bazeaza pe obser\fatla c~. prin rnb~te:r~,segmeflttJl ,n. fl,gura 2.3.6, au fcst deterl'l1ioate I,.Irmele ,(r) Pxv' al urmel verticale a 'phm1JhJi -se vede pe plC'lrJul ~i·.~) ale unul plan, CtlJ'I?s(ifl_d _proieq:Ble" punetu[HJ in adevarat! miirime,. In frnal. se uneste P" eLI JjJ~ M(m. m') din plan ~J rll,b;i,terea, I'no a ~~Wi ,Y;o "i se oblin!! urma (Plo) rabi,tutaa planului.· punct' p,e planul [HJ- Se d~erml'n_a,. w p.e _med,iaFigu rile 2.3. 3 ~,i 2.3,4 reprezint;li, N!bml'!!a, planu- tQ~rea.. s'fgme:ntul ul ~ml, (t.mde. mlfl.:J. este. eeta. lu i '_u1 . PP:.tP' in jurul urmel (P) foloSil1d. de 'acea~ta M) ~l se d\.l~ p~in W .~~{I'I'f(P) perFiendi<;Ul~.,l f!!f!, data .rabaterea Q_reptel ortmnbde [)(d~d'}._d\J~ ~.m""" Urma. [_P'] se ob1ane .unfnd P ell Y (~rma .prin punctul A fl apar~int~d ,planului {~Pl<P1.: $e '~,rth:all1 a. dreptei qrizontale I!('d/ a1\::e -trece 'prill obrerv.A d rabaterea unet .drepte orl20!lti,!e, a p-u~ul',~ 1M ·,r aparlil)(i'-'pranulu'i PP". .,.' .'"
~ :!"" "f t ~ - ,. ~ I • .:. ~ -;. • •• '_. • _-;~ ~~ 'I Iii I L !. I· I ;".
teres ponetu1ul "V'. in; v.o~ ,~hjdnd<!,P'O! .. pr_in !t. sa_u a~ ~ pa~rel.1i I., u_rmil orfz?nt~f~ a, ~!i'lnUJpi .en.
Dis-tall~ de fa un' puoct ra e' d..wPlit' Rabattrid ~'(in ,p.!all, de njv~r {If. nu pe plallul .. primntaJ de proi!!f1:ie _ (ff))! _ ~e ... re.du,: - dimensi ul'IlIe: tri, ungh i~ lui, ~~ r~b~t_l!re •. '1a~a, ee f~! ta _ qperl-~nL(gr-~~ ~ se,. m.dud
acest'pl~f11 in ~:UllI'll:1 oriiillOIClu:rlei AIM(am, al'11ilil"'iI ']jlfid'e A em inWrseq'ia dreptei (6) CY p~anul de niwi. Se: la- lin p~nc.t ii!.rbiuar a(b~ b} pe d~a,p1a (6).
'~lIrese Ifabaibel ~n pl!1.In~11 de Iffilli~elcu ;~~ur~~r~l!
truu~gIl\ii'LjI<L~i de I _ wrol~l' 51:! oi:l!pOle asitfe~1 f8;p}.
rabatErea pe plaJ'HJ! cle nivel a. dreptei' ta). pe care
rI!!IPt'"eZ":mt!i adevaralilliil miilrillill1le a - die l~apYI!iilr:~
'l;ull 1-1 la dreapla (.6.). Se 111iboal'1Oe pu nctul Po d~n raba,tere, per1tru aetetminar-ea proi€q,iUor oriYJrI'tfll~e ,ivertica,tea ~~ ipefpend~~.u~illr-e,L
Ade\!ilrCltCl m.51imea !.!ng~]!Jl'Ul clJpri,ns :f'I'1~Rl dwa
.~ drepte COOCU'ren1e. In figura 2.3.8. se Cl.:mstru i~t:e yrma QrirofltaJ<ii hie, a pllanu ~u.i for~tat:, de eel e do~ai dlrepte IO(d. l!ill) ,i /j,. (aill li')~:i se iaaC@:ili~il\~ 1~llliilliil~ ca axi de rabatere, Se rabste punctel tM(m, m') die lnt~rsoctie a ce!l)r dou3 drepw ii'll mg pe pI anu I ori· :rolilta~ de 1~l'\Ore(;~,]e (r<llba.t!l!"'ea,~.iCI ~u.(jl~~r:ll$!tu.~nd
itri'Uinghiliu~1 de lP~itie wrilll11'1l1' Un~lfIli'l!JIICiIJpri:!ii!S
in'tre (8~ fi (d~) SiIi! Qb'ti ne in ad evarata m;!r~-
me. AG~~J r'ezotvare se po.at-e vedea ~;i 1n frgl,) ra 2.3.9',~1 dir,fe;re:ii1~a c~ t,i9ibaclier1ei'l setace tii1lttr'·I~lij .. !p!,~n, de nivel' (H'). Tf~U!lgMu~ de po:ziJte'v,a, n M:aj mic: .~~ rez:o!:va,rea o!CIJp1i mai pUlin spatiu.
Uhl~jlJ,i ,~it!tre odifea:p~' ,~Ir II:1I:! :prG{i. ~eililltru <lana :adeva:rata m!!rhillilea .ufI,ghi u~ ui eu p:~ nSfllintroe dl'fleapta A (3, 31 ~i p!aflul [Pl. dart: pri n urme (Hg. ?- 3.1 0)" se dluceprilililiiltr-U!]1 IPll.IlrlC;t, Ollifiecare IM(m,m(),s'Tntuat pe dre~ti: (l!.), "-lPerrpendkY!llar~ (ma" m-'at)pe plamd &.t. Se rabate piiJl1ctuj M pee un plIan de ni~1 (H~! tn j~rl!Jll axeli .AB(abj at b~, $jjuati in acelafE p~liIn (!fI'). Seo:b~ili1le tliil adiev~rat~ m~rilme UIIDIigiffilhiJl cupril1s tntre p:erpendklJlara dusa din M ~1 df\eapti
(lll.}. Unghh,l! d~¢i3Jmes",e 1~lt'lghhd~o;m[plemeI11l1l:<lfr x
'" ~ ~ - ~ aria! in adel.!1l"ata, marlme in plenul 2
de [1iiI,i';!le~l.
Ung~.rlJl dirHre OO!Jrl p{(,lne. Avin.d planele eerecere - [a~. ungh 1 uj di il'tr~' cele dmJ;t1: p~i:line ~ .pa"'~1i:
prln dQL,II~ ilIm.ertodl~. Diilntlr"IWI'ri pun.::! Qare(;alr~ IH(m .• m1) din spa.ti;u- (r~g. 23.n). se due n@rma:le~c (perpendk:1Jlar{lte) paeele dOiJa piane.$e rebate .PUfH:tn:ll Mpe: un pll<1l'! O<lreaH'e de: nive ~ (H') ~ ~ S~ obti~e ad:ev.]lrataliiJiil',!Jlifiiim,ea '!!JIn,~hiIIUlllulli ta: Ciuprlin~ lntre cele doui norrnale, Ungh~ u~ cit-mrt, a. d intre ooJe d6uii plane P ~i Q se ob'J:i ne hjind su pU mentu~ uliTIl\i!:l;IiY'llul~ ~.
Gea. dell: dOI!!!'~ n:iJ,E3todl~e.s,iI!e !"IeIP:,l!2leilill,1tlllit1i: il!lill ~ijgmr", 2.3.12. Prill punctul M(m, rn'], situ:ail: pe dreaptc! A (8:,S? de intersec:tie: dintrecce~e d01Ja plane ~PJ $i l[(n se d~c~ II,!!ICII ,pla1ti'l, [Fl.] l~,erpendicu,lla:r [pe pl<U:i1~ l,~ I[P1I ~i rQ]. ,cI~;i ~w r= ,(AJ', 'Se d'etiermilliiJ:~p~~oilec~m'il:l ori~tate m-a ~i !l1Ib ale drepte![or deil'!tel"Scqh; d intlit! plal!'lllli R cu fi~OJre dfn phmele [F] ~i (ell Un,ghil~ll·~. ClJI,priWil$ 1I1'1itre aceste '~lu@pte de i'~,1t\0rsec· , ~ie .este uflghh.ll c5uU!t~r :se ob~ilflell11 gdeV~ralt~
miiri me prifl rabaeerea pu nctuh/J MR~ pi~n U I ori:2!l:lIl:ilta~ de lp'ro~ec,tle,-l ~iimdc.aaxiI de rnbaUr(i!' I.IrmiJ OriZiOl'ltail1i!j [R:].
AdeWJrot<1' mdrime " ~ne~ figlJri [>I'mle. Peniru a .ina a.devircaJ,ta. l'Il~r,hne a tr~u'nglh ~1Ji~U ~ A.BC (fig. 2.3:.13) IP.n]n meioda r.~b<l.teJiUi~,se la e ,oi,ulzontal1ii ;1.Itnillm ghi uh,(i (~a care trece prin B(b~ b1) ~i ~ rabak trhmghiul il1 jun,d el, pinli cmd aJlIng~ 10 phlnul die n~i'llel lre~,pecthl 1~H;'l Se ob~:~ne ra!b~elre'a~!blic~., adevMO't:1! mllifme III triungniu!tLai ,A'BC.
li9' :2;U
" ,.
(deer' perpendk;utara, . pe frontala)., 0 -. constructle .mai pretisili se poa1e- obline ducrndellpsa prln opt
puncte, - •. - ' .. "" ,,: ,
3.,:Tn 'figura 2.3.11" ,~Hl a~a:t un con circular- drept pe .un plan oareare PP xpt. prl IT rid ic_area rabaterl], In figu 1"8.,.2.3: ,0., s-a aiezat urr cub de m:uchi e 'data, pe un plan' oarecar>e· (PFjIi,P'} .: -prin 'ridlcar-ea rllbai-
!~er:il.~·:-· J).·-I .,,~ ," ~
,'. -'
,;; .... _.
. "
.
f~ ~j.~·t
. - .. - ~ ..
ii U II, ~~-_
" '
.'
o
- "
.. _ ... ~! -.
c~
"'fll U,lB
3.
REPREZENTARI.'-'AXONOMETRICE
,- -~- 1 ~
.~.
3.1. iNTRODUCERE. REZOLVARi INTUITIVE
R.c:prez.enti!irit e d~r1'ptiVe ale obl ectelor n u sugereaza "dlntr-e datil imaginile -acestor obiecte 'a~ cum Sf: vl'id ~f pentruacest rnotlv se rocurge la
rerrezent~i"ea. lot' ·in pqrspectlv1j. . ,
.~. 3.1.1
-I
j .
.
Axormmetria este ('j persj)edIv!; ccmwn~iofl1lli; deoarecel !!Ii ad m tte parele Ilsmu t ra:z.e:lor \!'i:z:lhile" decl sltuarea 1<1. ~l'Ifinit 3. punctului de ved.ere. Falii' de repr&entiri le in d ublu ortogonal, reprezenUrea axonometrfd este mal ~proape de' pe.upli3; vlzua Til' a ' eblertulu i d fn natur~, oferi n.d 0 .magin e calitati'vi de velum, FIgura 3.1.1 reprezint! axolUlmetria. i;rometrlcli a unel sdri struc:turate dill oouli raml:ie. Planul,scaril este eeJ dln 'figura 3.1.2. Tn "axonometrie, dqi- raportcl a trei puncte eell-' nia:re (rapbrtul simplu) se pastreaz~. nu se ~s~ tre&zii alte relalH metrlce, cum sint suprafetel e: ~ i unghiurile. care apar defolrm,~. in ax.:ol'lometria immetrTcA, de exem pi ti, seghientele: de d reapta se pot - misura: ~I compare. dl red nu mal dad sin"!:. conti n uta in (SSiU psralele cu) Qna dl n cere trel 'I)(~ de eccrdenate (fig. 3.1.3). Un segment orlentat dupii' arlee altlii direqie din sp~iu nu mai poate fi miisurat imedi'1It,· ci prln metede pe care le \10m
preze:rrta. - in dJ rsu I aeestu i capitol. .',
,.
~,
z
Muite probleme de pozitie ~e pot rezohia direct in arx'Hiorn"etrle~, folosjnldu~se met:ode: i!'ltlJlitive bszste lpe Ed'emenlte degeorne1:rilie in spallliu: prebleme desectiyni' plane, interse~ii d,e corpurl ~i ohh:u' lmete IprobJeliine de '1iJI'Igh~Uft Se 'liar el<E!niF pi inca. (ite'ila. aseraenea m,erode de rezo~¥,a:re di~ re~tli'fl <lXOflQme:trie, folo~i I'!d axencmetrla IlOome1iflid!", ·ai. diliei rPrropril(l~ate dlidiinc:tl!lv.1l. esteaceee ca uniUlne de milisluta pe cele trel ax,L'l: die (>(mrdILl~ nate sint idemke"
AI~II~,a~I,.i;. Un cili!lb a~~'I; 'cu of,a~i§: ttl 'pla:lilIlliJlli 'Orill2)OIltal de proiecfie este reprezentat in axenometrla ilOmetrld (ng. 3.1.4). S~ .. se d~s:en~ze direet 1n axo· Il'iiomel:rie seq:i'li!llneaT plrii1rl CJ~I~: dlei!!elrtm~f!aft:A de plallllWjl1 c.are cOfi'J,lne p1.mctele .A, B ,~D.
Oouili. d,ifl I~.atu:ri.le I liiIi diesec1i'lUne s~nt ,evi-
dent!!!: Ala ~1 AliD'.. desec.llune [S]I :taiil"lf(!lele
s1,.Iperioo.r1i. ~ i infed,oara .. le cubu Illi d upa. diOua dl!",e'p~e 'pairalh;:ll!~. PrilFlI 'I!IrmaFe,.se d'i!!l:o!. !~rill'i!l D '0' ~ra:lelii la AB, 'oblin~nd!l$tfel pe C, eel de-sl poltFiJlea vkf ~Ip_ enelul de $eqiune (fig. 3.1.5). Daca d~~elh:~ !prQ sml1it IP·~~~in !'I1I~~~oiill1ipl ~cali!!e (fig. 3.1 .6). se poole fo~,os[ i n1eI"59:!;.tia plan ulul de $e~hJine [5] cu· ,phmu~ ori:ll:omtrEaJ'i de prol:!l'{;lie [H].
Dr~~ta de lntersectle trees pdf! pu!"!ctuf [~" Un "I doi ~f'apll1net.al el se ob1i ne: golsind u rma hi a d rep 1: • .-. Ale 't ~olilll~ilr:ilIJlj~e i,im, plillllwlil [5])1 PiI'l_ .p~<rIiilILli (H~I. Dre,~i-' ~., Ell perrnlte r>ii S(jl gii£ealldi virfu[ !I) ai poligaml!!,i de seq:iI..I:ti'!Cjl· .. Latura AS se ob!ine iUind cili !".~t~; pam'lIi~[ltal 'C;~ lED (fig. 3.1.8). Aoest 'ea:!: flU este d:iifk ~~" eiputindu-se r~zolva, Gi.~l priml.ll c,az, prln pitt.,· Illel,nsm (fig. 3<.1.9) ..
eel d,e·a!1 treilea ~az ef>t~ mai com pi kl:i.t (fig. lU tj:J, imrllctt c.eletrei pu I'Icte (3 Fe defln~phm I.! I do.t 5e~:iIUlIIM!m.j: S(!: .af~;\shdllJla.iiIle. IP e ImI'IlUcllriilile (l",boh!I~." c1 pe C!~Je trei f~\e vi~~bile ale sele, Se g~£t'}t1;; dr~,pta de il!1lt~·r'5>eC:lie dirltr~' p~i!lnul de ~ecliuu~
fig. :U.II
I
iig.3.U:tJ
~ i plan uiorlzol'ltai de preleetle, Se auti dec! u rmele oriZOl'lule' hI ~i hg ale drepteTor 13, respeetlv 12. c.ol"ltinute in planul de seqiun~. Cele doul urrne hI ~1 hI!: se _obtln la h:l'iel"Sectia drep1elor 1'3 _~i 12 eu p.roiec:~iUe lor or'i2:orrt2ire (fig. 3.1.11). I ) reapta hi,h,g perm ite 5a Sit!:: g:lSe<1sC.l P ri rnele doua vil'furl ale pol igonu lui de sectlune: A ~i B. Virru ri le C if F se ohtin i mediat, unl nd pe B cu :3 ti rle ,A cu 2. (rig. 3.1.11). UltJmele doua vtrrurl. D <ri E, Sf! oblln fie dl,ldndprln 1 0 paralela la AB. lIe dudod 'dln C ~i din F pa:ra.!ele 13. AF. respectlv
nc.' _
fIg. 3.1.11
Notif. $ i in u ttl m 1.11 cu, a ~I 1n ceielalte. st!!: oOOe\l''Idi posibiIitatea de rem/v ore pe cdi mult1pleOl, problemel, Sf! peate decl verlflca uJOr corectitudi Ilea, solutici propuse.
Apl,lca'~ie. Des1!!:I'l<!,l,j di rect in axooometrie i20ITIe-tridt interseq:iaoelor dOlla pi ram ide drepte piirate di 11 figY t11 3.1.13, stllnd d, au axele vertic:aJ II! coofundate.
Axul vertical eernun fnleapii ceJ.e douii pat rate tn. punetele 1 ; I 2 {fig. 3.1.14). Seqil.!n lie pri n pirarnl de la cotele 1 ~i 2 sint doua pitrate mal mki
Rg. :11.14,
lluirnb MJ'at 10. <;:01:<1 .. :jl!1:: obtine 'Iritersecitfld rnuc.hi'l ViA eu rnediana '112N a fel,e( VJiE. porigol1ul .rtr1mL '~e~tnl de r(l1'It~rsect~e ,~sle 3'43:~3:43 .
. Aplroa:f!e: Cu by! din figura 3.1 .. 1 g 'El~~,e a~~t cu 0
Apnc~.li[) a fQ$t a:leas;l pentru a i.h.!~·tra Itmi:~ele ~'e~olv~rillgrinibljJitiye~F:i ~xQnome:!:de (Lh~ai!" at,Ync~ cind este verba de axo(lometrie ilOflletri(1i). S e. d,e~c:;oliinIPi~rl ealpJij~!,fa tl'l!l f!jta;I~H'= .de ili'i!'zot\Jo.Il_ Trebyi~eQJjiel:at pe fM~ $~perio.ari1 a cubu~ul ~!DI p.a:tr~t Identic CIJ aCe.Jiua. dOl, oriental d lI.l:i dli,rnc.tia (6). 1P'~rdbl'!Uf!I~~e die rflzolv1li~ S:i'lfllt:
1) oon&truurea itl plaoul fete! superiears a cubului a unel drepte perp1endituratce in A pe (0.); 2~ldeterlmilirlialf\e\l lPe (~.) ~,~ pe Iperpeiliidlkll!ill"r<l i"~I.}' pre (tl.J a u !'lor se.,gm.cmte egaJe cu much ia GubuJ HI
(re;;pe~t~v (;1..1 I~l~ rill p:atraUdui.). ,
A!l'I1ibe'll~ pmbille:me siflt me1trUce. refe;:iifld.~i"~f! i.1 masuriit{)ri de ungh ilmi ~i segmente. I f1tnH.i I pir~lllli!l pmht~llin1~eS~e Umil caz IP:~:II;tici!JJar r(c(ms1i:i'Il.l~,!il,~ u[)'!lIi t!nghi de S'{r'in A)\ :s:~ poote rezoiva prin 01., ~er\Jalre dlrecta ~J ~ prln apllesrea prGpr~ela\i[ aXDM~e~riei die a pistli:.<l!. m!~slJ r.n~e:g Ii'Im.e:rr1i~e'l!ol· I'" di recti i p;aralele cu axele de coon::kmaif!.
Se noteaz.a, fat,a sLJrmdoar.a. a cubulul ell MNPO «(,ilg. 3:.1.17).. P!rell!.!l,rllgilndi drealpta rCa} ~:e Obl~hll puncteie 1 ~] 1 pe mudiiiJ·~ cubului. Dac5 se i.'ILI segoo'llfilteleM,3=N f ~~l !Q2 ..,." P·4", dn~liIlpt!l!H \,1,jil. I ~ perpell1drcui<lJri pe (.6.). '[h::mo<flrtr~i~ este imedi;,~a: d(!ld r~petam operaliile in pr,m (fdg, :U.1 B), ~<~ oh~e.liv~ cili ce[~ dio'!Ja trap eze idieili!li1l;iceNl11M;, U M34Q au laluriJe doua. dte do~~ perp.elld~c!,1I.ln."
iL!iI.3.U5
dedt bazeJiI'!i:,.· Astlfel~ . SraJ!!,!1 ob~iir!lJ!t 'P'r.il[rJd'e! dkJllliI~ pol !goone ale intenoctiei. Poligon ul .strfrob c.en~ ira~,a! inite~~c,~~,eJ ce[ot dlo~a pir~iiiI'!idl'e S!l" obUiflle priin 'PvoprieUtiie de s~metrie aie ~n'lsamb~ull!Ji. P'rj~, my I s:lu \liff ana.t la rota :3 5e obllne lntersectrnd 1~:Ll~hi(l,~H. C~, :~e~.'iaima _v,.MI. 11. fie~~fI. V~AID. (f~g. 3.1 :15). in mod is !'ITIII'ar, pn mlllJ V1rl :3iJpo~ IgQII1Il,1l m
.~ .
6.4,
N<:-t'l-. -----<Jp
r!en-l:r'H tonstruc~ra perpcnd'k:ulardfh A pe {.6j. d. se gllseasdi 0 alti rezelvare r rrtu itMi..
Construlrea pe (fl.) ~i pe perpendh::ufara in A pe (.:1) a unor segmente egale cu muchla d.lbulul flU se mal po;rte face: prin metode i ntu ltlve, cl nea1lsiti
rm studiu mal flprorund<lt (II proprle.U~Hor axeno- f metriel, Se va remlv.a prOblema dupa acurnularea
,. 'r.mcn telor necesare,
12. PROPP-IETATILE -AXONOMETRIE!
ORTOGONAlE
Prin reprezent£lffl (lxononl'etrfcd se irr~elege ffgura care !Ie oblfne did se pl'olccteatii. un obleet pe un plan 'indinat f1ltl de c:eje trel axe de alordonate:. A<est plan lncllnat se nurneste plan axonGmetric, Dreptele de i nte:rs.eqie d lntre plan ul axenorn etric ~i planele fe1e1or tr.iedruh.li tridreptungnic de re- 1'~I"inFi OXYZ formeazi un trlunghl ABC, numlt IrjungM aXMomef.r'c (frg. 3.2,.1). In (ll(Qnometrja ~H!.OgO;no/O, ... direqia pl'oiec.taotelor este· lrrtetdea-
una perpendkularoi pe planul axcnometrlc ' (se spune cl directi.iL de proioctie este ortogonal~.
rROPR.IETAT1~E lRIUNG.HIUlUI AXONOMETlUC .
in !}XDnometria ortogonarili. triunghiul axenometrle este intotdeauna 1rilll1ghl OIsclltrt·unghi'. S<e prolectc.aza ortogonal pe planul axenornetr icin 0' odginea oomuni:i a <'I. machlller trledrulut tddreptunghk de referin~ (fi~. 3.2.2). Pmiec:tii1e muchlllor sin'!:. dreptele orA, O'B ~i O'C :ti S!!l nurnesc exe .(]xo,J'Om,('trice sau oxe-imagi.rle. Punctul 0' este ortocentrul UilJngl~tlluj axenernetrle (punetu] de intersectic a inaliimilor). lilt lIx'elei nmglne. sint in1iltimile trll..lnghiului axenernetrie ?i b'sectoar·efe triunghiului ortlc .A'B'·C.
ngura 3.23 demonstroearll. eo'l orke triunghi ;;J$o;u,:it~u.ng n i poate f ales trl unghl axonometric. A!Otfd, punctele: .N, S' ~i C' se ol1in duclnd inil([mile tn triunghiul ABC. La il'ltenectia. fn:ll'timilor !'cwltii proiectl.a 0' a punctului O. Pentru a 00-
[Ine adevirata mlrime a segmentulv.1 QQ'se con~trufefte pe ~C', prin inscriri're trrtr-un sernkerc, I <lbntarea OoCC' a triung!1iuluj dreptunghie:, oec
(\!'. fj·g. .3.1.2). Seimento I Ooor este ade\i'~rata rniidme iii. segmen:tuh.dOO' din spatlu, Prin rabatarea I ri ungh iu 11.1 i OAR in WB (fig. 3.2.3). se obti nee ldev1l!ra:ta marime OoC' a segrnentuiui din spil.liu OC·· (80te:z: ~i Miresw, 19'70).
,"
x
Eig.3.2.1
flg •. .3.2'.2'
<.._
COEFIOENTI DE REDUCERS ~J SlCAIU
Dad a, p ~t 1" sint lInghiurile pe care lefac axele-lrnag,ine cu muchiiie triedrulul de referin11, ~i dad-sf considet1i 0 unlWe de masuli. u pe rnuchiil e trledrulul de: referintl ~i se proiecteaa. ertegonal pe axele-lrnagine •. re oblin wei segm.ente !.III' 1.1)' ~i !.lot
eng, 3.2;4) astfel 10<:11: •
Segmentele U,., u!j' "i i U:z sint mai m iei dedt u, iar oas f£, cos Il ~i cos',. se n.umesc coeficienfl de teducere. R-e,tatia~fundamentalii dintre eI e-$te~
00S2 ~ + ,c:oslll ~ + 0Yi.1 Y = 2.,
Segmentele I.Ix, Uy ~i u_I. se n u rnesc un'~I{-{qlle pentrll fleeare ax.
Scarffe axoncmetrj'ce $int. tocmai axele-l magi ne di\dzate 1n parti egale OJ !ungimi!e unitilUor~tmiilgille respective., Construclia, s.carilor axcnometrice .este ilustraU in 'figLlra 3.2..5. Ca ,I Tn frgura 3.1.3, se fclesesc rabaterile 'tritmg~iuriIDr acC' ,i OAB. Pe catetele a,c~or t:rl unghi U ri Sf! fall in adev-anta marl me Uri itiJ,Tle de m!'isu.ra, de pe cele trel axe de cccrdenate, Teate aceste Imitili au acee a ~t lungtme 1.1. Uniti:\:ile de mils_ur-i se proiecteaza pe: axele-irnagine (pri r'I rid karea rabat-.eri i) ~j se oblin IJnU'd~leillXlglne ~. 11,. ~i u~ (car:elll cazul general ~e, OlXQOOmetrle sitlt diferite una, de eelel 1IIt~).
RfL"TJA fUNDAMENTAlA. A AXONOME:TRlil OITOGONALE
DadS se noteui ~o'ax = ctt. i:O'OY = ~l fl «O·OZ = YI' ceslnusurile acestor unghlurl dau
Us. 3..2.4
direqia' prelectarrteler in raport cu axele cartezlene (fig:. 3,.2.6). iotre ac~te eeslnusurl e:xista reialia CUllo:SlGUtA :
e0s2al + C~2:~l + cos'llYl = 1.
De aid SI! poate deduce expresia: sin!;t« + sina f) + .sJ'nlfll y ,,,,,"' 1.
Aceasu expresle se mai poate serle: (~ 0:: + cos2 ~ + cos:!! "( ..,. 2.
Oed, suraa pMra'telor coefkienlHor de reducer I.:' este constarrta 'il egaJa cu 2.
Dreaptd OClrewre (fig. 3.21). Dreapta ~ i pro lee ~ i ~ ei pe planul orizonClI de prol.ec.lie constituie [maginea compleffl a dreptei ;i'i pe baaa lor se.f'":.,t determh'la teate urmele dreptef: urrna u1 pe [HJ: urrna ~ pe [WJ; urma ua pe [V]. Proie<:.liile unui puna de' pe dreaptii, se obtil1 dudnd paralele I .. <Ixele-ima_glne (prole<.liile JUI m" pe [H]. [W] ~i [V) Sint respectlv mI' m~, ~i ms).
fig. U.S
fig. 3:.2.6
fig. 1.2.1'
Dreap~ per"eI~di(ul(J,ra pe unuJ dinplone/e reperuJui (fig. 3.1:.8). Proiectla pe planul respectlv este reclus! 11.1 1,11'1 punct, iar prolectlile pe eelelalte plane ale ~perulul sjnt paralele eu lIxa care indica direc:ti,a perpendkula ri1i pe planu I eonslderat,
DMGpf15 parole/a ell (ji'lul a'in pJaneJe reperullr' (fig. 3.2.9). Dreapta este p<'irah~!~ (IJ prolertla ei pe plan u I reperul ui cu C31'C dreapta este para1 eliii. Pozitia, I"elativi a dOlla drepte este ilus1rata In figurile 3.210 ... 3.].11.
--
, 'f " I
, .-
... -.(,"~ _ • " i I ~ ... ~,
- ,r I
I 0'
u
u
2"
I· '.
frs,. 3.2."9 '
Z·~ ..'
'':''- ..
",
fig. 3.2.111
Drep(e COIlcurente (fig. 3.2.1 0). Dou~ drepte sint coneurente dad' proieqiile lor pe erkare dln pl~~ nele reperu lu i siht· concurerrte, ta-r - BnUie de ordi ne oores.pLmz.itoa:re punduh.l~ de ·hiterse.cti~ stnt respediv para.r ele cu axele-l magl ne, In; trgu ra 3.2.10 Sint repre'z.errtate 11'1 ~ a.xollOrfietrte .' d9ua drepte cencurente in punetu] 1.
61
brepoo Poroj~ie (itg. :3 2.11). t rltruclt prolec1;i ile (paralele) pe orf.ce p}i!l1'! a doua drepte paralele sint -paraI ele, se oblin trel perechl de d repte peralele, 0 uc1nd Ilnii de oroil'1e parslele la axe'Je-ilTlag~ne. se poale ebtlne pozitia .. in spa'~iu" (de, fapt, proieq:ia pe plan u I IiXQnometrk) acelor dou,!! d repte,
R.eprezentarea planuJul tn.axonometrie este llustrat\\ in fJgl.lrile ).2.12. .•. 3.2.14.
Plan aarecafe (fig. 3.2.12). ,Un plan earecare este dep1irt repreeemat prl III dou~ urrne sau prin dOl!! proietti I ale elemerrtelor are- i1 determTni!i (doui drepte eoplsnsre, dreapt! ~i punet, figura geome- 1rk~). T n figu r3, 3.212, planu I [P] ede dat prl n
t
-.-
-1'
urma [PJ ~i prolectii~e I.JrlUL punct H, respeetlv .m. ,i m2• PentrLI a construl u rma [P aJ a p tan!.!111 i, se determin& tntii IfII• apci se duce prln {m*, IlIJ) o dreaptii, arbitrarii tonlinl.!ta in ptanul dat [PJ. Prln urma verficali. U1 va trece urma (PaJ. Plan perpendku/IJr pe l!Jlul din planeJe repen./Li (fig. 3.2.13). Orice plan perpendicular pe unui diu planele r-eperulul carte:zian are doua din urmele ~,Iep'liralele cu axa ce .511! apune planulu] reperulul, In figura, se vede planul Pl,P~Pa perpendicular p •. :
XZ ~i 0 dreapti (0) continutA in acest plan.
,§ No, I: t rn ~~hi~I'e a)!ionornetri~e folo~tte ab-lIl'u.lel •• 111 'tlC'xt s-au RoUt ele mentcle din spa·till (pui'l£:t~ ~i (k~ f.l'~ J' 1:11 I:~r~ct'ere marL [1'1 iIoe.st capitol, ac:ele.a~i elefl)entlil ~IJ' L !lOUte eu c:!rac.1ere micl 1I\'501ite de il_steris~. pentru a ~" di~tinli!! Ci(i elementele prcprlu-zise din sp-i,lilJ ~i iii r,e1ili!: \", ,de fapt,loate ,Ii,e~!,e pUllet!: ~i drept.e 51nt prQi~ii pie pt'illWI IIXOnometric"
I
'z -
ng.U.13
Plan fJl1ra'e1 eu uool din plane/c ropemlu.1 eng. tl.14). M(m~, fill LIn pian [0] paralel ell pia-nul [p]dat Urmele (P~ ii (PJ' ale pianui1.ri parlllc:h:u YZ si~t _ prin eele trei urme ale~ sale, Se censtruleste tn patalde cu O'Z' il O'Y'. Dou5, dr'l!pte, wn1fnute ~ 0 dreaptll oarecar_e: (ullliJ;! t.I,1uJ ~t sa duee prln rntr~un plan par<'!,lel cu unal ,din planele' reperului punc:tu! 1'1 0 dreaptl. piralell la ea. Doo;\l. din ursu proiec.\i1Ie pri ndpa'e fi dbu~ d I mre proieq iii e mele aceste i drepte vodi 'Vi ~i 'i;, Dreptele (QJ 1i(~.J
secundare confundat·e. r ii (Qa)1I (Ps) care troc prin V:l' respectlv prin va'
, stnt urrnele pl<lnulu I ~!,rtat.
Pozitia 1"fl;lativ~ a douii plane in axoncmetrie esee
ilu5irat~ in figurHe 3.2.1 S ...• 3.2.18.
Plane parale'e (fig. :11.15). Dadi doua plane' [1'1 ~i [Q] sint paralele, urrnele lor pe eels tre] plane d~ proiactie :5'7nt p.at:'afele. Se duce prlntr-un pund
t
Pione C01'u;urellte. DtiC'Ii. dou! ~13n@ s'tnt concutente. eel pytin 0 R,er~e _ de u'r'!l~ ~de ace!air F"Ii.lme sint OOl'l'Clirenm. 1n flgu ra 3.2·16 su;rt _ date dol.l~ plane tp] ~i [Q] ale oror urm~ com::uro®t! tn (~stnt (PJ ~I (OJ, Trrt:ruclt (PJ II (OJ f~ (PJII (Q~ rezulti ci dre-""'..pta. lor de 1merseqT e &*. este perpend ku-,
l.alii. pe planu I XZ. Dad dOlJi plane 00 nu mal d01l5 pe.rech i de urme ~nc:u rente, ce.lI de ~ trela pereche de: u rme se ccrnpune ·dl n dOLI:!, drepte pa:rlllele. in Figura .3 .2.17 se dau planele [P] ,i [OJ ale cl.ror urme (PJ~i (~ ~i respectlv (PJ ~i'(Ql) sint ~COIir c;u rente. in acest ca<;, dreapu de. ihte:rseq~e a+ me deterrn i Il~ta de urmelr:! u~ i ~. aflate It intersectla urmeler (PJ CIJ {Qj~I (Pz) cu (OJ. 1'n figura
,. se pone observa ~ ntersoclia ~e lor douii plane.
Cea de-a trela urma 0 ire: afJil la ioffnit, de unde rezulia. eli urmele (Pal ~i (Qill :slot pa.ralele.
r n general, douil. plane concu rente au lIrmel e lor de acel~i T'I ume ooncure:nt~. CaziJl general a dM plane COl"ICurem:e (\lst!! i Ius.trnt _ 1n fpgura 3.2.18..
Fie pianed~ [P] ~i [QJ eencurente, Cere trel punc1e 111, ~ i1 Ua,o care rezult! la inte'neC\:ia urmelcr de acel~i oume ale celo~ doua P~Oe:i $oint ,on_(Uren'l~. preapta care le UI'1~~f! .elsie dfeapt~. de intel"Seti1e 11 eelor dQua pr~l"Ie. Prolectlir:~i"ePte:i de inte:r:sootfe pe planul orizont311 este. ~lui:·· ._ :_:
D,,,,eC):p~ ;t!lillfQ{r.dd ,el!:! I~U pll()\i1, 0 df1ea;pt~ este pil:ra~lI!i~1i cu tm platl dacii este partllela eLI 0 df'@<lptii a p!antl!ui
(1i1Iei~ijstra;t)", \... .
Oreaptil cOlicureJUii cu un ilJ'Un mg. 3.2.19). fie p~'anul (P] ~i dre.Jp:ta .\ (~*, 81), 5e Quce p.-in dlF@apli"i UliIll p~ilIlill ver~kal~ care 51! ,~nt~i;sect!ea:z:ilI cu [P]I; I,ainter,seq:ia e i ClI a'l' re.lulta pu nctu~ I 0 *, I JJ ~l!tat.
'-..
DelWrolnat~' lu ",~~i ,~iI'l~~ segmelH ,d~ dfClaiP~G. Se cautii ad iungime a !i@gmerrtulu'i
Se c.onstrlUi@:rte un plan axorremetrie AIBC ~~. se i n.te!1i:e.:.teiilZ~, cu plamll vertlcal care pro~e:<;tedL.i
seg'iIiliM~i!l,tllJlll pe plr,i3J~llu:11 X¥" ~.2,,2~1}.Ac'es,t :phm
tale planu! ,~xon(:lmetric _p.! dreilpW. Yt'V'1) c .. I!,;
este ~.~ax..a de afin irtate.
Se raba:te ph'!nlJi verticilill ceoOlf'lltine .segment'uIIM'N' pe ph:lnul ax.onome1ric. Se va nbat.e intiitrllll"lghi,ul '" ~O'I v~ (fil:g.. 3.2.2:2), Sa OOr1!SlINIl ie~te tFi!!Fii~fof'n\i"'~ld ann al punctulul (0)'. Jfhmghlu~' vIQ~¥~ este dreptj,mghic: in Ql" d~~ S~ duce semkereul peV'l'Vll, IlDire3!p~avz~ iIOi>tll! tralO$fOlilrillat;a ,a:fll'!il'8I a dreIP'il:a~,
Q),V2; II, mi m* 1.1 nl ~. tv:levilirata III n;gi me <i ~egmen.tl! I IIi dolt MN e$te Slegnm eilTIli~~~ IMI~N~'i i~~a"iI: in neilla.~le ,d'~ afinTtat-e cu m'l'n*(unde axa de afinif.ate este 'll.y~ '~ilr' dur!!.clia de a,fjnuta.te e~te Q!,- Q~.
Rahtiite,,~(l Yf!!.!.! pM"I'j oar,B(t1r,e pe plONut .:iIXCill"lometrj,c. Fie: :ABC: planul axenoraetrlc ii f~P~ un plan cerecare dOl.! lprun Ullrme (flIlg.3,2" i3). lRaJba~ell'elii j;l'~1l!!lu,rli:11 esta deterrn in:a.t:fi, daci se ('U neaste tililMef'ea !LIn,I.1i s~ngu Ii" pUllet al s~.Y.
Se la pllJil'l r:~ylll P'~.. Ax,a ije raJbamer,e (a~ilrillitare)1 e~~e 'Ii']v,&, D istiJ.nt.a de Ii! Pyla plenu 1 A~C. se obli Fie prl n rab-iolterea IplanlJ!LJi .ZYP~ IPllimul AIBC. in j!!.l~ull axef ory' (flig. 3.::l:.2~), Se ''-Qnsitr'l:il'ie~te sernic:er!Cui de dlametru BS'. Se obtine O"B care f!Ste ril.oo.te~ rea semrm.iaXi@lii aY, i,ar .di~:l:aJl1li:a D a pYI!1l.CtUI~'Il.I~. 1~'1 !ol. planul ABC este p~p;".
inl figu1ra 12.25, se c.on$Uuh~fte ri!b<lt~rea: pUn'lctulu~ di1!il!~at P~. 'R,abalerea er;~e p~ ~.~ ~e ,g~ljJe~te ",e perpe'111:' dlcui!'!ra dusa dio p~ pe V3I.Vg (axa _de afintt<lh:). Ad!evarata rmiillrinm,e'i1I. dist'i!!Iill,~e,ii die la ''1 laaxa ""Iv~ este lpoteflY:za urlui trhm,g!hi dreptungMc:a:h'! carui cat.et-e Silll,t p~e ~i dista~~:a pYr;~ de till fI', ta pl.anul a~o:n OIiTffil:~tJr1i:1i: ABC. IDed' r~!l!>ai,ter@\a iltrlllJlnghiliu~liui P'lv:tV2. din planul PIP~ ~~ ptaflul ~)(On<oourtrk, este uuu~ghl,ul P~VI"'g.
&g. 3 .• 2.21
fig. ,:U.22
n""·rrminora! perpendl:c.rilaref pe 0 dreopt11 Cuprill~ti in1f-UI'II.lJ din plaoeJe reperulu., Fie drespta (0) in pl.mul XV (fig. 3.2.2.6). 5e dm::e dfn .orrginea O'
• I pc-rpend iCJJ [ati. poe (D). Se rabata pl.uwl XY P'I! i "I.lnu I aXOFlO!1l-et ric, iLOf'lstru i nd sem ic:e:rc:ul pa ,000:B,
· rrr,. 3.2..27), Prin af1 nita1e 5e constru ~~te rabaterea II "ptei lD) ~I se duce din 0" 0 perpendk:ulara pe "'~' Seintoa.n:e' di rI rabatera ac:ea:sU perpend leuh rii ~i se ohtine perpend leu lara pe dreapta (0). '" um lie dispurm de teate elementele necesare !"~'Illru a I"'elolv.a problema din fi.gura 3.1.16. Se · ,f),~te triunghiul MPQ'in HPQo ii triunghlul 'MPN _'. MPNo (fig. 3.22.8). Segmei1tu'! 11 se rabate in
L': ,r _
c. .,
Z"
(
fig 3.2.'25
• ,' •• "' _ ,I' _ _ ~ ~;L ........ ,1
71-
1'02.0. In pundul A :se raha:te tn ~. Pn'lctic se ebtl fie profeq:ia or12onta:lilil. fe1ei stl perleare ;3 cubulu~ suprnpus:a peste imagined. axonometrlcA. 5e coos1ru i~te 9' 'perpe:ndkuiarl 1n Ao pe 1020. (fig. 3.2..29~ ~i 'se m~soori pe €:11 ~i pe Ao 10 segmente
egal'!!: eu. latura pat"ratului (de: exemplu, MQJ.
"
1.!J
_. " ,_, __ -'1..~._____ r'
fig. 3.2.26
01
Se obti n v1rfuri le On ~i DQ care se ad lfCifl 8X'onom!.:~ trie fn B i! D.
Pri n paralellsm se ob1:i ne OIl patrul ea. v1rf C ill fe,~ i ; nferioare a eebu III i su pe rlor (fig. 3"2.30). Se Who struieste cubul in 'intregime, ~tiind di. il1alljm~\l ~<i este Ident.f.ci ClI 'rnaltimell ~rimlilui cub,
3.3, 11 PU RI LE DE REP P:EZENTA,R.f AXONOMETRJCE ORTOGONAlE
~= ~ =y.
izornetrid iii. un ui oblect aP<'\re. l'QaJ mare f~' de dimenslunile sale reale de 1,224 ori. Deel, un ctlb sa eenstruleste luind muchi,f cubulul redus! ra 0,82. ~I ~zind-Q pe: ceJe: trel aXe-fmagTne (fIg. 3.3..3). f iii fIgu ra 3.3.4 este repreze&tat un cub eu cereu ,j
. r fl1scr!se pe fetele sale, tercu ri care 1n axooometria:
lzemetrke Jzometrlc3 apat elipse egate, _ .:
Axonernetria iz:ometrj~ este eea mai simpla, de censtru it (mtrudt se piimeazi acee!l;i unftate pe toa1:e, c:~re., tr~i axe), oar imaginea ohtinut3 prln
aceanil axonometri~ as.cu nde 0 parte di n refatiH e di ntre . elementele sjltlli.de, da,torfl:i uno; coindd!'i!nt~ supaiitoare. 1n eazul c:ubullJr,'· de exernplu, trei dirrtre pl!llnelle diagonale ale ac.e!;~uia apar il1 axonometria irometridi sub. fOf'ma uno~ se:gmente
de dr~pt!. t' "
~~
A XONOM ETRIA IIOM ETfucl' ~, . I;
R~ I "'tia caracter fstica a . ax..ol'lometrie r elite:
Tl"iunghiul axonometri:c este ecMmero'. lar ilXelc: im~gine (sxcnornetrlce) fae lntre ele unghlurT de c120~ (ng. 3.3,cl). Cele trel iiJx'e~lrnagi[le au aceea~t ~cara co.mun~ (fig. 3.3.2.). Coefidentul de redueere pentru flecare din cele trel d i req it este de a pi"o;ldmativ 0,82 ~nvers" re prszentarea : axonomct ddl
z
z
(
1 ng.~". 3.3..~
I ~ I
z t
-.' .
z
f!' .". ~. .,
~. ,
y
us .. iJ.4
fig- 3.305, I'
_ 3.3.6
Z nnl
fig. 3.3.7
~AXONOMnRIA DIME,TRIa.
ReI:a,lJa alrKter~.istkii a axonometriei dlmetrke este:
Triunghiul axoflometrk este isosc.el, iar dauii. din unghiuriJe pe care [e fac ax.ele-imO\lglne tntre d,~ sint egaJ e (fig. .3 ,3.5). DOU3 .. xe-l mag ioe all <J'eeol'l- j
sara. ,
UmslruC::fkl IJxe/or in olWllome(ria cJjmelrk~. Diu relalill, fundamental!!i il axonemetrie! ort'Ogcl'lale ~.; pot deduce unghiur.ile dirrl:reaxele-irnagil'1~ 'UI axonornetria di me:trid (fig. .13 .6). C~~$tr IJ~! I,~ pradkii se (ace uti I iz1nd d i ViZfU n i e''ia1e pe iI;",,,; perpendlcu lare (ca in 'fjgll rAJ, a:;tfei rezlI!till dj r ... ~ t ungh iuri Ie cti,utOite. Se iau spre dreapta 1:1 d ivh:i u [, i egale p~ orlzontaJili i'l !.1M pe ver"ticaJ.!l, iar SJ)J':: stin_ga, {I dlvizil1 oi egale pe oriz:ontllla ~i 7 d ivi2i U L ,i pe vert iula.
wstrucpa unui cub in GXO'Mm!!trj.e (j'ffietricd ~k irustrat~ io ffgura 3.3.1. Dou~, din rnuchille <ubuhll au d rmensiu n i ~g:ale.tn ti m p 01l a treia rnuehl e olIp.i! ..: de l ungi me ,~um:itat:e. Pe fet-e[e ,ubuh.d au ru~-I insc:ris.e el ipse, repni!z.ent~d c.ercu ri le inscti5e III pirtra.te •.
¢l}1;XONOMETRtA ANIZOMElRIe.A
Reiatia caracteristlca a axonometrle i an izometr it ~ este:
Triunghiul axcnome!tri, esta ,5CflJen, flecare ~~"~ are alta, scar~, iar oJ"tocentrul 0' ocupa 0 pozi~l<;c oa~car~ in lnterlorul triunghlului ABc.. Se poal,.; ebtlne 0 bu n! reprezentsre an lzometrlca dad! M1 areg lntre LXeJe-imilgil1e ulIghiurile de m5~, 120" ~i13S9 (ng. 3,3.8) .. A.ceswr valori Ie cerespund unlt!tlle lm.agine U'-';J !Jl' ~i u~ red use :aproxfma.tiv III rapOl;1tf'tele S: 10, 6: 10 respediv 9; 1 {I,
Sf: pot obl i M ~i gnfJc 1I IIi a~IIe-! mag inc, conslderlnd sistem u I de axe dat ~i lJ nltates reali u din spa,li II. Se rabate (fIg, 33.9) tn O~ ~i O~' pe planu] axon, .. · mfltrf c originea cornu n~ .l much illor tried ru iu i d~ rererl fl1.:li ~i se ~$ilzj pe rabaterea much ii lor u nitah.~J reaia 0, pina in puactele u~, u: ~i \l~. Re:"Vl!nfnd din rabetere, se oblin pe axe unitiJile duta.re (fig. 3.1,9). Un elt exe mplu. pentru aile cend i1i i ale trl u ngh lulu i 3xonorru~~tr k, este dat t~ ngl! ra 3. 3.1 0, Con.~tructia unul cuL 10 axenometrie antzcrnetrk ~l sa ob\ine !tHnd muc.tiiiJe I'~du.sf:l conform celor d!C: mal Sus •. Flecare muchie apm-e de altll dime:nsitln~:.
1n figllra 3.3.11, pe fete.! e cu bul U1i au lost inS1=dse cercu rr, care (i,p.ar 1n axonometrie elfpse, _ •
'''eo
'~
RIg. 3.3.8
z
z
In, frgt.ltHe 3.3,.1Z ,I 3,.3.13 sint ilustrate douii rasMteJ sau gh!ital"e 'axotlo metrrce. Care pot fi folo:si'te' pentru c:onstruC1ia. directl a unor volume, tn a:l!:O!'IO,.m.d, rl,e lzom~, .rfd, (fll:,' 3.3.12) silu ,i1nt.:o1'lotrlM~i~
In "':i~Qn~'Mfltrj,'ili ~btiGi: -ilkee1ia proietl~nte!or' nu ij'l'i!lj es:te o:r~~gCl<lllaJJI!. cIT 'OOllfe(are" ,~elle.lrma;gin.f;l$I~ uniUtHe.i magine pot fl alese atbitrar pe plg~·H.I~ <I'I<ofl,o'me"l:ric, deoarece" confQrm 'teorem';:'i ! l'.IiPohl ke, til'el segmen.te·,oaJIi'~re s;if!~iliilte ps Ipl<liIi'lIU~11 !)'jo:rnc· metrte, pornind din ac:et~[ punct eomun de InterseiC~te, pOlt fr" ~trOO~deiliUln:a oorfS"id e,m,tie ca pro,ue<.ti i p~rajde Iii: trel sl~g[li1e~~e ~g.~lle 'PUlrta.te ptL'! ,ce ~e mi'f:i much ii ~le. ~m.li t~r~ ru trid reptungl'1 lc
Teorem; ~~.;{p.p~!~ are cQnsedhtefo3rt!f! lnteres;~me pelf"\trtl axonom,e1i~a obH~. Mprli!~mp~nern ea YIi'(:ITIi'sa relP.re_Z)e,n,~hl, ~!'!' tl!XOIlQmetll'ii'e lUi'll (:I!;!IIO, in a~iiI feJ'inclt una din fetele sale ~l aparili un ~tr4t p~r,fw., ]n (lm\11'Cm~tlrlaort{lgona~d ace$1it I:m;lfu, flU
p.allale~1li ttl patru m~chli a~e c~bIJIYi, jar iITI"gi.!~., !::~!f'1e s,e'd~lilCi!e to ax.ononmeuuleeSTieaoeea din r~g~!I~"11 3:4.2 (id@!ltici tU 0 vedere or Ila\~ a cubulu! . :a~e:zat pe plam~l oriWVl~<ll de Pl' "", e).
WI':! (iI'Mi'1~ret1'~)[] ,obl'/l.:"ij. 'ool'lld!i~'i~g;suHci'el'lt1i lea uua dil! fe!ele cubtllui ~Ii. apara' un . piitn.lt perfect este 1" ect:iv,a! $~, fli:e IP~rilllda 'c~ plil,fl'ull aX:Oi:l,mliill~gn, r1el:,\[a a:<0l10metrfca de PII'Oieciie (ll) ~:~l·. ?<bHca f<!t,a de pf,aflu~ 4;<Oi["~[imet r Ie (ng. 3.43), .... I ~~i nl~o'lJ aii':/ononnJle'lill"li:cj ee se Ob~UI'Mi! IflSrerll!(I ~ ~~"
figura 3.'1.4. Cu dt dipe'l~" <!r:ooOlfletrka de pi 'J i~fie (~) face 1,.Ir'! ur\ghi lTI<!i rnie CUI rlanuloi.d' imIOme'ilril~ ABC (Hg. 3,4.5), ·~IJ i:ltut ~m~,ine~~ '!;';;~.fil", rne-tricii obUdi, obi i f1Yt;'i este mal OJ def errnata", old 1<"
maJi d:ep~rtil.lit~ die IperC!e,pl~ia Vi~~ldilli. li.!Im~~i'I:l. {~ig" J,A.~,~ lifI~i" i I e axonometrice obt inu te pr i n prol l;\.[I' pe planY~ a~c;momeUk ABCs'ub u~ umghu LTIrl;.~L aseernana, de exernplu, C~ umbrele 1;'i~.He pll I' .• mIDt de ebiecte .saupersQn;aje in, lumiflll 3OaT".hlr ~Ii;! ;a..~.finHt.
I'll Ilxele·:lmagfoe arbitrare Sf! aleg dOlla ul'!it1iti-imarr ... • ('g'lle" Vor f trei sitl.mtil pOillbllp. (fig. 3.4.9):
(-n:wrUe ,~rtlw'arl'l a f e acestu i tip de 0XOf'loIrurtrie f,bl kili sint ;J)1.Qoometria obi id1 dimetria or~rol'lta I~ ii axonometrla oblic~ dimetrica frontala_:
Ix
fig. lA.S
Axonometrta ob.IJcc dimetridi (ldmnwl~. Ax.ele IlI1iX ~i MY sint petpendkurare. axa ~Z'se:a,lege de obieei vertical~ tar unitAtile -imagihe sin(u;-- IIf .;. liz (fig. 3,4.9). Pentru obl;i n eT'ea U ri~f ~meflea axenornetri i se fvlos-e,te d i~ed' ,p1r:JIllJi cOOsfluc~ei. cafe r,iimine 'neddormat (fig. 3.4.10). Se recomandi ca pe a:oca i»Z .sa se aJ~g;i 0 u nitate-tn:uligine '.I.I~
ma'f mfd dec:it celelalte., ~,' "
Acest 1: ~p de <lxQnometrf e: obi ia ~. tlU m'e~te ~ i cGvafiera ~i are o [ar:ga, ,ufiJizare in arhitectur-4. Figura 3.4.11 reprezll'lt!i·o sxcnemetrie cavalier~ a u n ~ i lcc;;Yi ll1e du p:a 1ndep5rtar'e1'l acoperl~u lu l, Axonometria, perm ite redarea spati u It! i interior. ~i a elem.el"lterolr de mobil1er. Tn. fi,gurile 3.4 .. 12. ~j 3.4.13 s-a studIat trecerea dtl! 13, 0 poerspeci:ivl, <I)OClnometr'a ca!lolieriJ fa un,a ooroc(l're (T dnd$escrJ, 1975). Cea de-a doua exonometrie se poote obtine
~
z
. '.
,z
z
'17
di!l'l prima prin, eooorirea ,plall'lluh.!i COfl~t,UC~I';c CIUI aJj ~'~Orl~II!lJ1110r ~ill"llii dleoltdl~ne. '!ille,gel'~iI !jlil~t~ U uniti'ti~imaglne u~ diferlte ~~ schimbarea unghiu" ri lor dl,li:i"tre axe,
IY: ,Ai<onomeltricrobj'}cCJ diffletrlcQ from~ld .$1 aceas ~ l
. reprez:enta.re poarW nume Ie de per~pec(f¥il '(JV~J' 1i~lfQ." iln,a,'C.est cal" t<lb~,OIlfi~ de perspoctiv:ll ~slte' UII "I dln fele~'e vertlcale ate trr,C!dru~uitr~drep·tu~ghh: de rererurrJ;aJ. Axele ~ma\E:ifle (OJ,Y ~iwZ sint perpe I i dr[~ullar'e~ i~lr '!]nlilt~tine..;iim~girle!!l;r """ I~:' sFlntdlilf~~ i ~." de UK (Wig. 3."1.'14). In OIiI'hlt,eClt:l.!r~. pentru ronstnJ,qhl Linel.1lstitl de ii!xonometdise 1io,~os~~te d ked (<II FI~i. j consitrUe\\(iet Tli'Ifig!l!I,ra: 3.4~1.s este tep~e~rltat1i .<J. oonstrl.lc~ie if! p~rsp~Uv:li caYi'll ier~fton1(!Mi.
Iig •. 3.4.12
/ <Fig. UJ3
AXONOMETR.iA OBLICA IZOMETR.ltl OARECARE
Axele-rmagine s:1nt alese arbttrar, dar unitilitHe-frnagfne sint egale til< = 1I)' = UJ: (Og. 3.4.16).
Cm:l1rile pcmfc(Jlare ale acestu] tip de reprezentsre
z
r
fig- 3AJ.S
ftg .. 3.4.16
sin!; aX01lOiJ'letria obfica rzometrica ori2OOtah'J, la care sxele ooX ~i 00 Y sint perpendlculare, tar "Xi. 6iZ este verticalii (fig·. 3 .. 4.'11) ~i Qxorrometfla ronw .rlOmetriw frontoU1. la Olfe axelem Y ,I mZ .stllt perpen~ diculare, lar axa (.;IX este: aleas! arbttrar (rig. 3.4.18).
y
x
fig. 3.4.14
fig. 3.4.1·7
19
CERCUL 91" SFERA ~
,
4.1. CERCUl
CERCUL rw PLAN DE N IVal
Centru I. cercu lu i este ww', lar raza sa este lW (fig. 4.1.1). PrC?ieqJa crizontali a cerculul este in ade:w vArn.tii. rn!i:rime, in timp.~proiec.l[a vertiatili este un segment de dl"eilptii a'b', unde A ~i B· slnt punctele dln extrema :~-tinga ~i extrema dreapta ale cerculu~. Un punct oarec1'I1"e dat prln proiec~ia sa vert1<::aJ.~ (1. 'J are drept corespolldente in plan doul!! prcl e.r.1 u orIzontale, 1 ~ ~ 2.
CER.CULIN PLAN fR.ONT AI.
Adwanrta mir'[me II eerculul ()pare de dataaceaste In profeqia. vertic-ali (fig. 4.1.2). Proiect:ia orfzon-
tala ~ste U 11 segment. de d r"eapU ab egal in hmgi me eu (113 metrul cercului, Un punet oarecare dat prin Prclecl[O!. 53. orizo.ntaUi (1) are drept oorespondel'lte
d?_ui pr!?ieq.if verticaJe, Y ~i 2'. -
",- .
~t -.,
a
z------
fig. 4.1..1
CONSTRUCTIA AXELOR EUPS,ELOR DUPA CARE S.E PROI£CT.E.AZ~ UN CERe SlnJAT ·INn.-UN PLAN If] OAT PRiN URMS:
FolQSim rebaterea pp~ PJ a planului c:ercului (PP:.,f"j pi! planul orizcntal de proj~c~ie. (fig. 4.1.3)_ J i~· w"'!' cen_trl1l cerc~lui .~i Wo rabaterea sa pe pl:ulUl om.on.tal de pr·Qlec:W:l. Ax.ele ab 5: i ce se 'Obi il ~ rldlernd din rabaters diarnetrul 'orizootal a-'I, al cerculul ~i dlarnetrul ene.o p~rpendiculm' p~" ,:; (dupA dreapta de rea mal mare panta a planului). Ax>ele proil.lC·~lef vertlcale slnt y't: £ii «'f:5'. Ell!' .. , abti n rid icind dj n rabatere d iame.tr'u I frontal "(i'~I' al cerculul ~i diarnetrul ~ perpendlcutar pc . I
Punctel·e 1. 2. 3 fi -4 sitrt rn!jloacele laturllor 1'·1 tratulul reprezentat in axonornetrle izornel t ...
(fig. 4.1~4). Se ccnstruieste reportul 'IFf pe jLlriM tatea diagonalei. Sc obline mal lntii punctul .
fj'g. 4.1.3
flgl. 4.1.4
,fig. 4..2.1
'1'11.
pe di'1I8onaia AD, prin rabaterea: ruh 1'1. pe~ diagd~ n3r~. Pundeie 6, 1,1 8 se obJin.1dn· parai,e[e duse
la laturlle poltrattilur. RaportulV1se· poate 'c6nst"ri'1i $i pe jum"':t.:atea laturH-"CB,obtir'l.indu-se ~~nd:!J1 6, ptj n . rebaterea 1 u iN· ~i 'dep lasare8 > paraleUi ~ cu· l~'-
tum A.e. ', .• ~ J: :,'", 11
4.2. SFERA
I ~ I •
• 13
Sfera este .IOClJl geomett'ic: aJ pI,mctel9r d,ln'· ~p:altt egal depirtate1 de un :pli.lnct fix I'lum it a:m:rul sfetei mg. 42.1). Pell1ru re-zolvare(i prol:ilemelor CU s.fere este necesara evidentierea. pe sfer4 a YnO( lil'lii car,acterlstke. ~i anurne; cercurJ!e' mari ale ·sferei (ecu<rt.orul. rnerldlanele etc.),. ceh:urj· rnal . mlcl (pa,ralel i i ~ .a, ). ConwnlrUe aptlrente· a le "s:(-ert! t in {" proleq:iile oriron1ala $1 vertkali, stnt cercurt mari !;de sferei.
.., PU NCrE fiE SFEaA
• t!
• ~ I !.
In fIgura 4.22 sint determinate. 0 serie de puncte (liezate pe .supfafaf,<J sfere.i. folosin:du-se iinille: carac:~ te rlstlce ale acestel a. Astfel" pu octele A(II., iii') ~ i B( b. b') se afl~ situate pe ecuator. Pentru a ob~ine proieqi i I e vertlesle al e pu ncte lor D1 fi l\. a caror proieqie oriz:ontala este d, se .s6ct.ioJ'l~za, sf'era. cu un plan fronud: arnsta. determina: ill proieqie vertiCal~ lin cere, identiflcat c,u~ !ljutorlli' punctulul C(c. c') afJa.t pe oouatorul sfetei. Tn moo 5imi~ 1<I.r, dad' $e d~ proieq!a vertrcal1l. of' a" punctelor
e
'fig- 4.2.3
:81
sc:hirnbarea de p[iiln, se obtin ac.esu puncte tn cd>;; doua pro'ec~ii - orizonta.la ~i l{ertic.aI4. Cele dOUJ poocte de inte>rsec~.ie sint aa' ~.i bbl,
Jntersec-~i(l unei sfere eu 0 dreaptd oarecare (alta me toda). Tn fJgul"'a 4.2.5 se dau sfer-a de centru WW';ii drespta oerscsre D{d. d'). Se dlXe prln dreapta (D) un plan de: capi.t care seqiooeau. sfera d upi. un ce'l ( , Se rabata acest am: in [urul diametndui .sill frOnl<l1 1'1', pin,a c:ind este continut 1n p!anul frontal <II
In Figura. 4.2..3 s-a. efec:wat 0 ,seq:ionare a sferei eu diametrulul respectiv (~i. prin urmare, VOl apan:.! un plan de olvel (determi!1i1hdu-se astfel un para.lel in pro]ec:~ia vertia,li ca Ij n cere perf'e:Ct). Odii HI ,,,I sferel)~ p'entf1l a se ,gasl pun,te' e de interseqie cu oercul se riibate ~i d reap'a (D). obllllil'ld prolec
a sferei cal!'. dreapta oriz(,)lltala. 11a vi!rticali rabAtuti:i (d~). La il'ltersec~ia cu cen.ul
. .'. _ .. ..... _ I"abatut se ob~in punctele de interseqle raooh! l,·
i~eq:ra IJl1el *recu 00 dreaptiJ OOreCGfe.Pentru a~ ~i b'. Prin jntcwcer~a dtn raoaiere se o1JliH
--lntefs~ta-sr.erei=c.u=o~r:el'!p~:_ell_':-ecal:edk:f~ e:I~c~=p~nctel~-de-i rrterseqle d lntre dreapU: OOrec.<lI' ~ tllat~, e SCihlmbare de phm .vertlcal de prcueqlil!, (D~ ~i sferA tn cele doul prolectll ortogonete,
• in ~ fel tncit drea.pta Sa devillti 0 d reapti frontal~ . .
frontal. se determinii un cere frontal pe sferi ,l se"/ CONSTR.UCTIA UNEI FRO~TALE TANGENT&!
obtin punctele de irrtersectte a sferei OJ dreapta lNTR-UN PUNCT LA. SfER.A
tn neua proiec~ie vertkala. Prin revenlrea din in figura 4.2,.6 se dau Men de 6ef'ltru wwi ~i Pl.lilCLOI A(a. a'). Sf! duce prln punctul A un plan ("ClIlt",' care seqiolileazi srera dl.lpi un cere. Tangent.! in punctul /II. la acest cerceste frentala ciuwta,
f.1 ,i F~ I cele d .. ~Ui proieqit orizentale 'I, ~i. t se determma. ~q:lonind srent. OJ un plan de _ nlvel .care tret~ ,prln. fl., Cu aJutorul punc.wlui. E(e, e') !iitu!1t pe conturyl aparent vertical al sferei, se obl:ine tri pr~teq;le or.lzonta,li eercul care deter~ mina pel 'f1 ii fa-
~
fig. 4.2A
o
,fig. 4.2.5
82
r-r I'>N TANGENT SFEREl fHTk·UN PUNCT I·,=. SUPRAFAT}l
punctul M .. Urma verticaJ~. a F!lanu:lui tangent va trece pri n 'l ~i Va n perpend ku r!lra pe w'm' .
till"", mV) apartine plitQtllui de tangen1ii ciilltat.
, If" ",r·ece proiectiOl ei orlzenta I~ mv este perpendl'1lklra pe proi.ectla orlrontll.l~ wm a razel sferei if'!
x
o
x
Ne pr-opo nem s1!i. ducern planele tangente 103. sfera: din fIgu ra 4 . .2.8 parslele cu plan ul En dll,t prln urme. Pdn centrul sferei Sie duce d.-.eapb. D(d. d') perpend feu lara. pe plan til [P]. . Aceas~ d reaptii fntersecteaz:i sfe-ra. in pu m::tele '(0:. g,1 fi (~, [3.'). Piarlele Ungente la sfera in l!Iome punete stilt planeIe TP ~I T1Tf cautate. Urma drizont<llil. Tl r ese dl n figuri.
Tn fIgura 4.1,9 au fo~t dsterm inate proiectiUe ell rbel de: intet"Slecl i e di ntre 0 S'fera ~i 1I n plan de cap.;lt,
tangenta tmr-un punct curent M(m, m') al curbel de sec\iu fie ~i <3Jo;)ele secttun if, Proteqia o,rfz.ootal;i, a cerclilui este 0. elipsa c.ol'lStruit~ anarog ce!or dln Figura 4.1.3. T angenta il:'l puru:.tuJ .M este dreapta de fnterseq:ie dintre pla.nu! tangent la s:fer~ tn acel puna: ~i plan ul secant.
~. ! .-
~'n ffgura1.2.1QI se dau sfera de centra (w. w') ~~ planul oarec:aN! dat prin urrna P'P" P'. Pentru ob~hlil,eireill ICl.!lfbej' deseqilUlI!i1iei a. s!Were'i ,cy .tcut p~<l!FlI" se e~ech.!,e~a. 0 sehimbare de plan vet1k:a1 de p,roiec:~ 1 e, I uindu-'5Clt noua I! nle de p1imtnt 0:nXJl in a~a
. X . fiel~ i'!'i·cit p~aJi"l11.I1 [or] .s~. IdJevio,a plan, die cBIP<it.SeapHcji
-"frr:.......~....;.f~-+~.f......+--:---~-~-L!!O constructie dln flgu fa pr~cedenta ~ i se obri n doua axe (dlame.1.lie petpendicu~are) ale cer{ului de sec ~iiull'iI@. f'ril'n ilil!t,oalr'c'ereiil din sdhimbar,ea de pl,m vertlcal de prot~~ie se obl.n cele doy3 d lametre Iperipelildioi,Ji.lare ,.111,~ eerculul de 5iec·t·iuIl1e: ill cele dOl Iii prol ec~ h ortlo!ona~I'e. Pentru mal lUll rtl, pl'\li.'!dr~i;: in- trasarea elipsclor. $e: po1l'te folosl 0 c.cmstrucl1e
• ;[1 lor 'prill;ill opt Ipuru:te, ~iJtli)Jdlll-Sel mrnc! daua, di~me'it re perpendlcuiere (construcfie nell'ustratii ak:i) .
• r.. i;:"
i""
p
. fig. 4.2."
x
$fer:Ci h:mg:enrii UOOf eMurf. Se dau 1rei cenu ri d rclll,lar'e dreptecu 'ba;1:e:l;e: situate frfl P,h1!;lIlIl.Iii ,olfli~Oil'1lt<'II, de prote.clie (fug.4.2.11). Se ~oore sil. se iI~e2le 0 $f~r;l de ra~ datta In, <I~[1 fel ;fidt $i fie 1!:angenta simultah
ICe~,ali' trel ,~onlJld. -
Se ~aza eel e trel ccn u rl in plan astfd 'illdt veru 'c,ala pe cOIr'ese \I',il s,i;fui centro I sfer~i dutate 1>,1 fie to a<ell~i optan frontal C'IJ centrul unula din corna I, in aceS'! {el. centurul apsrent al sfe:rei in proiec\i~' velf1ticai;~ ~ili f:i tailil:ge!'lt. ~il, g,ell1ier'atoarea: de: ,oo.rn,t~II' a xonulnl, Con$truc~la seobti!1e slrnplu, duclrwl c pa.ra I.e,~~ la a,ceas.ti gellerartoare la d istanli egal~t 01.11 raza sfel'1el, date. Au lost figuute ~i sferele dlt:: rali maX.Lm1i ~I minima Care 'i'nd,eplinll'S'C aceasta CQodiifie.
,Sfer;e tan~(e e;der,ior. S,~ sa ~e:ze pe trel sfer.~ egale de: raz!i, data, sltuate p-e. plan\.:! I orlaentsl tlu pr,oIec~ie :~Iiltange!"lte illrtf1e: 1!1:,lle dOl(J!ai cUe doU!., (I a pOitra ~f~ra, de raza d~blii, (fig. 4,2.11).
Centrul sfe:rei t;liut<l.t.e se proiecteazli orizontal ~n esn trul de gn~ul<J~~ a~ trlungh i'Ll'ku i a'licarnu ~t d'l centrele c:;e:lor trel sfere eg,!i~e. Se alege poziJj,L acestcra jim plen in a~a rei i,iilc;'t \Ie 1"~~~aJllI ,pee care :,,~ va arIa centrul sfere! ca:u;tllle s~ fie euprlnsa 11 i ac.~!<Ii~i plan frontal cu centru] ul'I~ia dfn eeietr.J sfere leg'.llie. i:li1la(ies,~ felli, ''Orltll!lh'1l!1lr~I''e apar,ent,,,j verticale ale celor d.oua.i>fere \lor fi ti!ngent~ (fig:. 4,.2.rl~: s-a ob~jn!Jt ac.e.st lueru prlntr-o schim~ bare de pla'lil vertic!}11 de pldeet1ie. Se'dbtili)eaSllfd corn centrulul sferei diutate ~i~se trilsea:z~~~acea$tj ,ster-a,
fig. 4.2.11
; 'j,' tcmgerl'!L'l interjor. Se cC)h$ider1 0 sferl'i I ~m~parent.l de .greslrne neglijabil~. de ta~ data, I l·;.,Ui pc pl<lnul orizontal de preleetle (fig. 1j.,:U 3). , 'lC(;!i]St.i sfp.ra se VOr 3iezatrei sfere egale, de '~,'i dat1i, tangente lntre ele douii dte dou1l~i
"1'8~l1te irrteriar sr>erei date. Sa :toe determi'ne '"rpi£: tangente interior sferel marl ii. slmulten,
. '~l~p.nte ex.terior celor trei s.fern mid.
'" ;. nlll1lre.. este ilsemaoocr.are celor dQ~;1 rezol,rj preeedente, Prjn 'ob~in,erea uner contururl '~~'ente vertlcsle .. le srerelor. se tnmsforma ,· .. tic probTema de geometric in ~pati'U in prob'e- 1 dn ~;oometrie pl'IIlI!,. Se ("'ere rezolv;at'! decl Q
,~J~mii de tangenJiii intedaar~ ~i exterioa,ri .... <:_ .. r ..... r l de rate dirl'!tit~ ~ll chiar nocuno~ute. r 'q ~ ].13 cuprindfl; rt:!~.olvan."(l" Id~ntifjc<rl.i ope. '" -i'~"f.,W~t~"
x
5.
FORME POUEDRAlE
5.1 f POLIEDRE. R.EPRE;ZENT ARE.
SEqiU Nl ~L lNTERSECrU _
Un ~fedn.r !isle un corp g!!Omtrt:rr!C mars! nit de fete plane. Fet,ele sale sin! pol igoan e ell un an umit oumir de la-u.ri. LawrUe poligoanelor constituie mochlUe poUedrului ~i rezulti,· dln in'terseqfa a doY4 fete alarurate ale sale. Mai multe muchll ale you! polledru s1nt-oon'cul'ent'e in1r-un plmct nurnlt 'llfq al poltedrului, care me toto data pu net cemu FI pentrll eel POlin trel fetc: ale: poHedrului.
Pol led rele pot fi Cll~ sau C:01JCl1ve.· Polied rele oonvexe s1nt acel~ pol iedr1! care nu pot fl seqio~ nate de plane Ie propriilor lor fete .. Poli~rele pot fi duificate in regulate ~i, I'!!!!mgldate. Pohedreje regulate' vor fl studiate tn 5ubcapi101u!, 5.2. ,
, ,
REPA.EZENT~REA, PQLIEDULOI\
Tn figl.l~ 5.1.1 este reprlm!nta~ in cele dooa proj:e.qii ortog'ooale (I pri'amidl oarecare. Vizibflitotea in proieqia orizoota,'I\a se 5wdim comparind cotele
fig. 5 .• 1.1
fig •. 5.1.2
i
!
! I··
1- I
o
"-
.1.1
'h('~"Selor pu ncte ill te piram ldel, jar vlzibi litatleil in. i'ill'oie<::t.i@ vel"~kaJ';l Sie ~tudi(!ziii_ c:omparinld d~, I' -j/1iJriJe -p!.Hlctelor, A\ttndl m" pi'1oiiec.t1a vertliea!I'ii ,"1 Ilflui I'uncc sjnrat poe suprafa{O 'pJrafflidel, s:e pot ~:_if~il dOWi'a Pit",o]oc1:iuori~milt{jjle" una pe ;[~<I. ABS ~i, 1H ~iI pe fa\:i IReS a piram ldei (Ml ,i resp&tiv mJ.
f"irr~u(rc:Ua j),r,()j(:'~iMolr unei Pi,wjt1J,ide ~Cj:l~agllll(!re~ I' '~.I jkl'~. Se cer-e sii se c.onS'tru~as.o'i proiec:~m'e I~ nel
rir"mide pe't"ltttiigonale regulate'. eunesetnd filTa la- a
"'I-"m SAB cu_ careeste ,a~e'zata pe plttlilllJlJl, o'rlizon~ "'P~,.:.'f. 'T-"---+~06tF-~--:lK+--~-l---_:::_, I.!' die prni,ectie. Se co:nstruieile1n rab3tetepe Ii; II, Ji U pe'liiJ/tatg,on,u~ regll ~ir~ i.~~cr~s, !n cere (fig_ 5,.1.2)-
'I f1la dd. a virrul'ui Ded. til} se ,obtine oOlflsiderTnd "lIlictul a1 de il'ltersec\ie 11 arcelor de cere de ra:dl.
If': (.il; :~m s:bl]<' iOif eota me;; H~ a p1.!llncte!or C~lli E
I "1.tlIUL din intersec1ia' areulul de ra:za .lcmm (U "I!·,e~lptii l1Kdl~.
S !"llhmi pr'" plane prolieCtam!ri';fn figtlJ ra "5.1 J r~ec;· ,j1oHiI.tea, piramklei dup~, un plan de c.ap.U se obtine " ol1l::urind puactele de intersec·tlr~ ,lIle 'planlJlhlli ICU lOuchUie plramldel din- proiec.lia: vertiulli in proi",qia o,rizon1:ala •. pas1rtnd eerespondenta muchiUlor. A,d'ev,ararta 'm:irimt'lasec.fi'lJllnU (notatiii, eu ("Jl!l),~J 51! ob~lne prlntr-e rabatere a pianu'ut 'k~: $jeq;~i IIIlne (Iplan de ~pit) pe Ipla,J;'i,ul _:o,r~:.l:o!pltaJl de prGl'etlle', lin [urul urmel oriWf'lt!l!I'e (P, •
. ','.'qlul1lj ,pJil1 plane a(l!l'(!cere;. Dlld plenul de sectiune '~~lJE OOJr&.31r~, se efe~1fueim o~d~imha:n! de p!~an ,Ie proie:e-\ie (in acest c.;rz, planul [\']). 1n ~ rei '1Ilr it :si se tl!iilnsfotfl'u'!!plaJt1I!,1lI de 5,ec1il~f1~ iil'i pila,ll! ! -roiectant (fig. 5.1.4). Plramida se obtine In rl'Clua I ,miec~ie \ilertiCiJlli 'Oliieztnd vi,f!!.ll '!I'~ 13. OO1a. (Ul"lOS.' !lll~ din veehea IProiectue ¥E!rtii'clIlii. Oap!ka1liie l~cmiinMQare a fo-st prezentata la metoda rotatiei. rJ ... altfel. ;;1 til cazu] pi.ram'idei dinfigufi! 5,1.4 sa i ,o."II,1,! folesi dleoPQlIlriv,~ metoda IrOlta~iei (;ad!Jdn~' III se planul ow-e,'Care in p<lzitie de plan proiectant).
--
if. Ice prhl drealPit:a un p,llanl :pro~edail'!t· (irtll acest '''. 'JO plan de 'Cia, pitt) !it 5eSiec~:i'Ol'lleazi pd~i'edlrt!il eu 'J'g. 5.1.5). La illtersec~ia dintre dreapta ~i po,lt-,,1 dl" scctilJillcC r,ezulfrtai ,c.e:le dl:illJla pune:bi! de . ' .. t (,- q it: dintre d reapUi ~I pol iedru,
,.
fig. ~1..4
"fil. :5,:U
IDe$lFA~IUIRA:1iIE IDiE POLIEJDRE
A desfa~urii, il1.Jprtfa~a lat.era!i a I,mui poliedliu tn~eamni 8i adi~oeto1liilie f~li'iile sail',e' ~na.~e:I~il pJ~an. Pentru obtinerea de:sii~unit.ei piramide!i dtn {igura .5.1.6,. S.·iU de1erm.inat til adewrala miirime 100te muehll le sil',e. Astfe:~, rnw:hla SA nind~j'\ofltalll~
87
apare in proloc\ia: 'Verth;ali in adevara~ miirime. pr-lntt..,o-, rabatere de plan; proiectant (decapiH) MuchiUe se:'§J,SCs:e rote-s~ pinli. d_od ajung if! pozl- pe ptanul, .erlzonte] de prolec.\ie. '. -
lie fronhlli,. ~ Prbie~me J~ vertiule VOf deveni Se 'rlomesc:·wlrlsfo-rmate prJn ~,~!.Ir(lre ate puocte.s"b~ ,I sh::'. ~es~um.a.:p'ira~.id~i se cOffifl'UL'\e din- kw: it' 'Iiniilor "tra'sate pesupr:afajiil unu.1 polledru,
tr-o suc.ce.slune de tnunghll.lrl a¥!!Ule In planul puri\Jte:le §i linlile c;or"'e$pllnz~oo.r'e din. flgu.ra ob-
frontal al mHchlel 'SA:',',·' . tinuu 'pr'in" des:Ia~u;rarea· pClI'iedriJl~j,. respeetlv. Prism" din figu~ 5.1.7 se -poare de- a~erneneil. des- Pre~upun'!nd C11 prtsma ene sec,tioMtili de un pl<lIl
rime. Se rabat muchille: pi! pla.nlJl- erlzontsl de pr-o- pqa1e fi ' obtihlJt in desT~urat:i, urmirind pmi~l{l ie~ie,~Uj]~ .. SeCj:i ~nea : tr:an~~~rsa.I~, .. ' p~ rp'en~ leu 11Ir:--\ .: puncre lor aflate re flecare di n . m uchi.' (fi~. 5.1.8),. pe mud; II poate fI aflaU in adevarat.i~ millnme tq1.~ Oesr5,u ratele polled,relot pot f I fol ostte . ~ I pf!n1r u
. aile problerne de acest tip, ca, de exemplu, deh:-rmioorf'O . uQsetrh.li eel mai scurf' d intre doua p1.l net e situate pe fete diferlte ale unui poliedru etc.
. "
.
,I ~
-y INnruiECTII DE POLlE~RE .
• •• ~ II _" I
"
I'
L
'rr ~,
.'
A lntersecta douii pol i edre tns:ea,rnna a determ ina punetele in care muchiile unul poltedru tfltiln~..sc 'fetele celuilalt poliedtu ~i reelproc, Dad lntersec- 1ia generea.za un singur _ potignn plan ~IJ ,s1:rimb. se spune ci este 0 i ntersectl e de gell rupere. Dad apar d~a polig.oa~e (unul de Irrtrere ~i u;nul \11:
,
/
I
-j
r
~
s .... l.
. I
fig- ~.1.'
_! I
. ~fig •. 5.1.'1 -~', _ : ~
fig. 5..1.8
88
ltep~~nt6r1 ,de ·Qlthiilc:turi in. gftlllletria dlesc.ripliviii ;Ii axOa;)OIll!;' ~.i !
, .
ie~lre), inte1'Soc~lil e"ste d.e gen pi1W.lll'dere. Partea oomunl). a doul poUedre - care 'se i nterse:cteili se numeste 'Oifl comun :Sl1tU ·~alid- conum. lntersectla il doua peited re se obtlne clIaj utorul uner f;>hme CJ!JxiJ'iare duse prin much HIe poil led relcr,
IlItcr~li{J oOOua piFai;lide. Pentru i nterseqia a C10ull plramlde se' due _'plane- auxi'liare care contin ~e rtnd mochllle poltedrelor ~~. urmCl o(i~Qjlfc"(f a dreptefcare unefle cere dou1i virr~rl (res~c.ti~ punctn I I di n figura 5.1 .. 9). Un astfel de .plan: ~onl ine (I muc~j'e. a unu la d rn pol iedre ; i ill settionea:z.t pee cer~ la It d upi douo g'el'lleFcUI.are. r ntersectla d i ntre mllch le ~ r gen e ratoa re determ in~ punde1e de i t'ltrare ~i lesire a fOuchiei pdmului po'l'edhJ in eel
de-al deilea pclledru, r _ ~-,--.-:------,.--
Dacti baaele plramldeler se afl~ sjtu~,te in pl'ane -, "'. ~~-
d ife'rite" se vQr folosi de ase menea. p h:ine l:;ilrE!: tree " .. . . - .
prln muchllle poliedrelor ~i prin drsaptace unep:e ~ . . I, •
vtrfurUe lor. in acest caz se folose.s:c urmele ateSlor ~ '" t ,,-~
"lane pe ambele plane a~t:! bazelor - deel ' fru;d~IJI!I!! \_:~' ~: \
de d repte care tree prm pu nctele r,· re:s:pectlv J ---""-- ........ -~......\,........::......,,--__..
(ng. 5.1.10). PJ 1I1'lU I fJ" con1ine muchia '1"",- a plramldei VII ~i generll,toareie Vi ii "112 afe pirsrnldel VI' Muchla inten::eptealij eele do!U~ generato:a.re 1n punctele 1 si 2. care s:tht pUl"ldefe de interser::,\ie a m uchlel V. A. 01 pi ram ida VI' 1'0 mod sl mi!at se oolil'! - pl.lm:teie :3 ~] -4.de interseClie' a mut:hiei. VllS, c~ pi,ramida V~. Figura 5.1.10 Uustreazii rezoIV_ilr,eor~ in· axonornetrle a lntersectlel _dintre .cele .dow.
pi Ilffl~de.; . . , . "
10 figura 5.1.11' este Fe'Zolvatii in dubll prolectii"! .. ,
In' pf~,m.ll" oriz,?rrtal de prolec~ie ~'i -0 pirami~~ cu .~,
b~za intr~un plan vertical oaracare: Urmele pl;m.e- "
lor iluxi lia,re cooverg in plll'l'tu I I d in plan ul [H] ~ ~ in punetu I Ir di n p!anu I 'l;l'e rt rcal dat, Este stud i01l.ti ~j vizihil itatea
Daca plnmide~e sint partkulare ('pinunide drepte _:X.:_··· -9~r;_~-nI~~ ..... """40.&.l ...... .j.!,~ ...... -~I-~,..;; ell baaele poUg,oo.oe regulate t!:tc.). rezelvarea il"ltersectlel se SiffipJifJca, intrucit SI! folosesc propriet51ile dl~ slmetrle, In fi.gura S.p?,_~le doui plram ~de au ' oozelli pitra.te. sint pl ram fde . drepte ~i au .,cela~i ax vertic .. d ~ in acest eill sil1t $uficiente dooli pu nde de. iomrse(.tie pentru a dererm 1 na tntr-egui peligon de - .j ri'tersec;~Te al . eelor (;loU-a": pkalliide. Cl" 1 elalb! ~ase pund-e au ace'le8.\ii cote ca prl rnele dou~ ~i ",ce~r pt!:i!itie pe fetele pi ram ldelor, Pen;-, 1I'u deterrninarea prlrnelor dOlla punc~ de inter•• t'!q le, sint s.u fidElntrr douli, sectit.mi verticaJe prln rele dou~ piramlde, duse prln punctele ill il b, resrectiv e sl f.~,
icla CIJ muehflle prism!!!i, respectiv dreepta (D) tl'l FIgura 5.1.13. ~i in acest caz, flecare plan auxHiar contine 0. muehie <'I UI'IIJi3 dj:n poliedre: ::;i il sectioneaz.~ pe eel de-al doilea du pa douigene.ra,toare (care s1nt cOOCU rente ill [V] tn ci:lZul pi ram ldei ~j sint. p.u·a,r~de cu rnuchi ih! tn Ca2:U r prismei). I nters~.{: liil m uchlel cu cele d Ol.Ja generatoere determ 11111 cele dooi, pu m:te de 1nterseqi e a pol iedru lu i res-
I ntersec.1 la -din ngllr,~. $,,1.14 este un 'i;!!lii!: liiIlai .l;!~lmlpIIWit! da toritii faptul ui dj, ~i pi ram ida ~i prtsma au bazel€! p;'itrl'l!te. 5;lnt amtndoua. drepte iii au aX!!. vertlc:ala fflffill'Ii1i!i. Punctele poil'igO!IilIUtI:l.li de: jinterse~lie se determ'ina d'ireef din pr-oj,ectia othontala~i $Ie rj~ did\ apoi 'in p,roiecfla vertical~. In aeest OiZ, pradic mjl este ll'iI'l!~ol'e de plliarne; aJUlxiillllian:~"
Inter sec~i(l _ drri'~re .dou~ p~P~I:ne_. Pentru rnrolvarea in~e,rs)C!:'~~'!li dlunt,~"e d!oua :pris me", se due plQllle aux.iIjmY:.! j)arall'!!:lleciJ rrlUlCl1rl ~"e 14!e ~Olr ,clIOlUl,i[ prlsme, ~tn ,lcest fel; Hecate 1ll'lail des prtn rnuchla I!.Ifmi prlsrne Viii s;ectii:ona ee .. lk~ha prism a d ~Ipli dOu.J!ij g,elileraiil:1'l'<llre;, pe (.are se deterrn ina eele doua pu nete de lnterseetie. In fig,lJl'<I 5.1.15,. ili'l,trllcit ~ele doOJa, prisme stnt prlsme drepte, pl<lIIilII!f.Ii!'<lllXi'lial·'e 5,Uritpe'rpenci'i'w, lare ti pe [H] ~i pe [V] {sint decl, plane de: ,profi1;.,
~n ",tJ':ZlJigeIIEr'!l~ air unor prlsme ob~ite, di.rec~JtDi ,1JI',r·
me-loll' planflof auxware se ae--rerrrmna CI tlCI iilg - ,p nn~ tr-un PiJm~,t oa~clll'll!~ ern ,spa~[u dO!:I<8i drelPN ceneurente (fi'ec;are dIn ele paraleli! tU" m uchllle unela d latre II?riS:W1!~) ~~, die11telrlil"l,i,mlltllild u/mele Ipla,n!.VMJli. o~ recare dennit de 'eele doul drepte COl'lct:!l"ente (fig. 5.11.16). Dueind un f!!5ckul de drepte psralele (JUI aceste I.!rme' pl'ilo ,{ti:ecar,el vtrf al bazelerceler dOlla prlsme, se poate determlna IlmittJirrterseq.lei dlntre eele d¢ua pri~me. Astfel, limlita ,triunghlului i'n~'lii!lt,alt f\epr,ezil!lt,~ lliimitll de la can! ul1.Pl'rpe ilr:ilil1,e:r· sec\:ia. Urmele (orizl>n'taJ~ ii vertic;;all) planlllu'i parall~! (,0 much U le eeler dOIlJi!! prlsme si~, (P) ~i I,"')" E~"e- 3i~fo-st ob~~:i'11'ute dtudlrnd pr.ilf1l':lif-U!J ',' plJt~tt
mu:chiill:e 'liJln'le! pris'lii!'le ~l: C'SI~t~. dlrOOpIta p.ara~eJai Ct.l much HIe cele i !'lIte prlsme, Cele doua d repte determ in~ planul PP'x P-'. V jz fbi ('t.atw im,euseqiels@ pOlIte studilia. iln pm'li'!!l:::tilta oJf"izontalla;, ,coflilipillriind 'I!itJ,~ell!e puactelor, jar tri - proi'ec~ia vertrcal~. Qompiuind departarile punctelo'r.
x
fig. 5.1.16
l'n figur~ .5.1.11 ~te illJ:strat caz!Jj' generaJ <II intersect lei ,a" doull. 'Fi~m.e trlungh hJ!art!! . obi iCe in axenernetrle. ,Sa pot vedea urrnele p lane lor aux lll are pa,r-a! ele ell; ml,lcnlile ameelor p rlsme, In acest 'CaI, ell! f1n'! plane.oerecare. intrllcl't trlunghlurlle hasume, car:a dau - UmJtele intersecli@i. sirlt plasate a:mll'ldoui ?e ba:za .acelelair prlsme, va fi 0 inter-
set;~i~ Ide, gen ~~rarie. ,. .!
T 1'1 sftt;itr' tn figu ra ,5.1-.1 B 'este II ustratll j,flt:er::w;fia dintre 0' pristnd ,r (I p{ramfd(f,. 'am bele avirid anu m it e partlclJ 1arifili. . Astfe:1t pitaiYIida: ~ste: dre:apt~ 1 i ell l:i3~m . plsnu I' orizqntal d ei pmiectie, in tim I? ee prIsm~ 'are 'ITIL!ch'ii le ot'iz'oo'tale.' Di n acest motlv. r.ezcih)~e3: ,esi.e-'.slmprfie,a~. S~ poa1~ ere,w~ - 9
~~i~fXl'h{. ~ ~/d'11_ vert'leal de pnlP'ec~ie-! in ~ fel loot: f~"tete _ pris~e!. sa ._de~inij,,_ plane! de Q1plt.ln a.testie coodltii. il')ter.s~ia aces'tOr fete: cy rnuehjile pUa_m_idei .se obllne imooiat. S~ revine apol I_a proieqiile ortogonot!e ini~iille.
fig. 5.1.18 - ,
92
5.2. POI,I.EDftEi\'.J1: RE!GiUlAT,1E ~I DUA~RE lOR
rNmu/(l Jui Ellier.. Daca V eSie numan,lIi de virFur~, 'M este rl'u'nIIiinlll de much1iii, I.u" f '''Site nll!ll'n5il'wl de r~l~e ;<lle !.Ilm,!i IPQliedlru re,gulmrt. ;iuJll'!d "!i,e velr.lfka rclaJ'iil;
Prin ob5er-valle diroct'i. se oonstat\1, d1 'iritJng~,i~1 V1C este ioo.s:oell' (fig. 5::2,;6): V1 =, '1C (1nii!;illillea ~eiei t'rilJn:glli echiii,late,r,al). Se va l!.ia tied. s1istemul de p,i"o,i~J:~l,e, a<5tfel Iinc'11. tri unghi ul V1 C sill, {Ie 11'1 po,'We fremt1!hi. lmpllclt {ala ASV va n c.on'~~'nlJti iiltW-iJl'l ~'llIn de caplt. Se deseneaza ded proiec~ia o;ri,1Qnrt~la ABC, se rld ii.:1li d.rept:e cle erd lne ~;i se la i~~ oomp~ din punc,t,ul c!un.g,imeil rnuchiei el.l = ~,,;:i~,},. ob1inind pe v', Tetraedrul astfid reprezentat este ,iI~e~!lt 'CIJ 0 fgJll il'l plai'iU'1 ,olri,rontal de proiec!lie (fig. !).2,7).
Rep",e.z,e,nta re,lI ;t.et~drru I~ i re,gul<rt a~e~t 'Cu 0 fntA orJzoilta!ii ~i eu un virfin plarl'ul ori:zontal die ~r,oit!!qie este 'jl11ustnta, i'm, ngur<l 5.2.8. In ng~r,aJ 5,2.'9 este repr,(!'zeli'lltat te~I".a.edriIJlil re,glJlat a~e~t, pe 01 muc,hie. intrl.lcI't dOllii muehli opuse ale uflui
,
Iig. 5.2.2
..1'
fig~ 5.2.4
11,. 5.:2.5
.
tetra,edru neg-ulat ~ill'lt drep,te perpend'fculrllre ~i)J1 sp<Jfl'u.' muC:hl<t opus! mlLlchie'j si1luate t'o planl~11 [I-ij se IPoM,e o:eseli1><li i med iat i.n prol~tie orlzent.a,I~: ea aste fn ooevarcati mar;me Ji se fuj!:J'mi~
te~te ell muchla din p!llaoull IEM]. ;', ,w -
?
Co
-~uF~--~~ __ --~~~
-0
.' ~
.. -:. f - •
\ \ "" _ IIJ.· 5.2.1
~ "
, . '(_ . ..:. - / .
REfR!EZi:NT AREA CUBULlJi
"-
o
=.. ..,
ln flgura 5.2.1.0 este ~prezentat un cub ~Lflo!'lat cu un plan anfel incit sec.fiul'l~ este un hexagon reguiat. Pri n rotati i de l'IiVillil sau de front, Sf:! pot oill1ne reprezen~r! dublu ortogona.le ate (ubuluj In diverse pO'zitlh ·(ILI 0 f<l'~ to p~anu t orizomai [tI] (f~.. 5.2.11 $1 5.2.12). ell 0 much 1 e in [1-1] (fig. 5.2.13) Sill cu un .'vlrf 'm [H]. In Calul din flgu fa 5214. cubul ar~, 0 diagonaia interio.ar-ii in pmilre v.ertkaUi. lar contu ru I aparen11 erlzorrtal me un hexagon regulat.
in azul po-litle' .,pe un virfu a octaedrulul regula:t (flg .. 5.2.15) •. se poate o~rva c~. patru muchil ~I~ cAtlJiesc un pitrat ABCD a,ez;rt orizont:a.~j eeea ce permlte reprezentaree ufOar~ in dubli prolec~le ortogonali (fig. 5.2.16). DIn aceastl reprelentare !:e trece in reprezentarea d i n figu ra 5.2.17, prlrrtr-e ~.ch i mbare d e pl~ 1'1 vertical de prolectle sau prin ~ t 1"-0 rotaJie de !'I iVel ,
Prin rotai-/i de (root se oblll'l pozillUe din figllra '1.1.10 (octaedrul regulat este ~ezat pe 0 muehie) ~i dij n fr~lJra. 5.2.19 (octaeclru ~ regul:a:t este 3~@'b'rt pe e (ali). in flgur-a 5.2.19. deoarece dooa fete opuoo ale u nui octaed ru regu la.t sint paralele, aparTn plan dou1'i. triul1ghluri ~hi~a.terale .egale, dlsf:!use rotit unu I fala de cellilalt il av1nd ilc.elafl c.entru ~ ~onturul .apatent orizontal· es:te Uri hexagon ref.ulat.
Col'IsJderind dodecaec!rut ;.regulat lI~ezirt pe: 0 fa'~~ se polte desena imed~~ in! plan fOlta, sa, superloar~ (de . asemenea orizont.a.ra) ABCce ~i prof eqUle muchii lor care p,lead d tn A. B. C, D ~i E (fig. 5.210). Awnd puncteje a, b, Co do e ii Q (fig. 5.2.11) if. ~tiind d diagonalele paraJere ale pel1t~ghanelor ,'int eg,31e. Sei ol:llln punc:te!e ct ~r el' Punct:ul d1 se
ani, (o,r.rufnd proprJetatea de' pa'rale,fism dlntre 0 dia.gooar~ g lll1ui pentagon regulat ii latura opusa. in prole(lla verticalii Sill: determinA panerele [H~J ~j
[Hll· , .
Se completea~ (lpOi pmieq la orizontalA (pr in slrnetrie) ~i se ·ddicii punerele astfel obtlnute in proiec~ia vertia.ii (fig. 5.2..22). Pri'n rOl(lfii de from S!;! , • reprezinJi dod ecaedru ~ ,a~ezat pe U 11 viff (fig. 5.2.23) ~i pe 0 rnuehle eng. 5.1 .. 21).
x
0: ---;--- ; ,
Bg $.'2..21:.. .:,
. Ug. 5.2.22
fig. 5.2.23
"
a
Considerind U-S!!! Uri kosaed ru regulat ~e'Zd.1 pe 1.1 n Vitr, se ohserv! seq:iu nea Qri~optani pentagonala ASCDE. care se .poirte re~et'lta imed iat in p.~an (ffg. 5.2.25). 0 a. doua seq:iu ne orizol'lta~a este tot un pen'Ulgon. regulat. ~ezat· retlt ra~ de pri mu I.. Se deseneoru. dec! in pm·ieqie orizontalii virfi.lrile· a. b. c. d, e iii v (fIg. 5.2.26). in preleetle vertical!se obl;ine vitful vt il pal ierete [Hi] fi [H~] .
. Reprezentarea comp·re:ti este cea dio figura 5:1.27.
Prin rotGI~{i de fmnt" se repr~zihti, kosaedru1 regulat a~e.zat cu 0 fatill in planur orizon1a1 de prdiectie (ng. 5.2.28) ~i cu ~ muchle in planul orizo:n.1111 de proiecti!! (fig. 5.2 . .29).
reprezinta sltuatia 10 Care tetraedrul are: Q. fa~A orimr'ltald (jar eubul are 0 <;Iiagonali il'l1erioar~ In pozr~ie· verticali).
Octaoorul {egu/at. 5e 'peste ob1i:ne un ectaedru regu rat prfn un ire.a c:e:ll1re'or fete:lor unu i cu b (fig. 5.2.33). Relalia. dlntre rnuchla octa.~drul!Ji (Lo) ~i
rnuchia cubulul (lcl este Y2il. Figura 5.2.34 ilustrea~. situatia in ~re cubul .!lre doua fete orlzen-
r "
TetroodillJ ngul"t. Se pot inscrIe del 1etraedri Fe-
gulati in a,celaif' cub- (f(g·.: .. 5.2.30). Ref.a'fla di n.tre muchia tetrasdrulul ~(LT) ~i much!a. cubulul (lc:)
me VI Figura 5.2.31 iI ustrea2!i situatlain care cubul-are dauii. fule' orlzorrtele,' iarflgura 5.2.3~
,fig. 5;2,3;(1
'La le, htr F'gura .5.23.5 f'e:prezihti situstia in care cubuf are 0 diagonaJ.,. lnterioari tn pozitie vert]cali!, lar ectaedru I are doo;i, ft*~ erlzontale,
lcoroedru.1 mgulot. loosaed ru I" re,gulat se lnscrie cub printr-c (onstruetie asemanlitoare (fig. 5.2.35 Va"! le segrnentelor patalele se oblin din aceee 'Flguri (5.1.37). uncle se peate observa, d. Lo + L • .:
IJIS:I'LOt. ' 1- I "".;':'
Dadecaedrul regular. Dodecaedrul regulat se peate tnscrle in cub pornlnd de la trei perecl1i de segmente egale ~i paralele, .plasate pe centre Ie: fe~elor cubulu i (fig. 5.2.36). Valoo rea segmenteler se poate ooline dlatr-e censtructle grand, c:e eerespunde rel'atiei lo = Lc (3 - V"5)p. (fig. 5,231). Se ob] in cele doul prol&tii din figura 5.2.38.
--'~J
-- 'j,
___ .~ I
"i-",_
Rela,\ia, este: La"'" to <V5-1)f2. Se obtin ce
oouo\ prote.clH din figura 5.:2.-10:. t , "'
Figura 5.2.41 Hustreazili rnatrlcea inte:r~rer,atiil(
. dlntre cele clnei po!iedre N.a.gulate (CritcMOI 1965).
. .
Og. :5.:2.31
I,
."
ANALIZA POLrEDRELOj!. REGULATlE
: I',' .
Figu rile 5.1.43 ... 5.2.46 eviden~iuJ planele dete r minate de perechlle de: muchH opuse al@ iOOSil;" ed ru lu i. construite ca .se,g mente egale ii paralele, situate pe centrele fe\eJor opuse ale ClJbuluj'.
Se pcia,te" dectllll, 0 anali:zi a polledreler regulate prin s~ionarea ell plane" e'Videntierea unoI' plane medlane, d iagonale etc. AniillUza este ,il ustraU prlntr-un kosnedru ~regalat tnscrls iil'tl'-iJn cub(fig. 5.2,42).
._ ~ ,. .
, , _. "
~ ., I ~~ j.. • 1.
100
fig. 5.2.44
fig. 5:2.46
_ . ~ _"-. _ I
I~I • I '
:O'l~: ,~-, O"~ @,~ ,'.@"
~ '-:. ' - f'
, - .
~.. - .- - -- - ,..: ~.
I !
1'00-'--- 1
I ...........•..••.. il.I - · 1 I
" , .•.. , I.... II
I 'I' ......,
I 'II I
., ,.
~ ~ ~ _
e- -~-
. 0··········.'11.· " · .. .r .••. '.
_. L ".'
I l~ _ [ " "1, ,'_'-, ., . ..-'
• I' #'". '.
" -',.:,',:
II
~, I~
IF-
® 0 O"~:-
........ ' , ~ I, ~' "..
, " ,'. ~'. '-'-< - '
WI
o
0,
>,
101
.• ~ .'; - ~ .. : .. -'"
..
~
~.. .. .. _.-'
I_,. n
c ,,;. . '. <ij-
- -~ ..
..
~, )
"', I
- .. ~'" '-
..... G0 ..
\ .. :;_)
fi·g. 5,3,,51
-,
.:t'
.J}'
.'
Exis~1'S asernenea d'rep1t.'un.gh·iurii lrlltlr:'UI1l ii'msi;i,. edeu regula! ,] latu~lIe: lor se e.n! ·in raportLlI de aliI'
perec~i de fete adlacente ale lc'osae~rulll.li regulat. TrJun.ghiurile h!ifur.arte· din ftgura 5.2 .. 50 pol cons,. tiiltuili, dac;a sUifer.a 0 QJ.I~oal·,atlr.al'lls/orman!de IPozitic. fel'ele trillnghiulare ale unui clIboaaedru (poli~
edru s!miregu,11It}, .. : .. :.... . . .
Anallm ~gurOJje( j~'5!Gedr(lle pr/n: fmpachetari de !;fere. Se po.aiJj~ oblune 0 conf~8lLlratne k:maednliJ. p.~iin. im p.ach~mal'\~a. a p. 5~ere. rrl'l V.1!rll!lil~a I ~n.g. 5.2.51). cele 12 slere .SU1~ ~ardQnat.e ca cjooa eollere ,ill1lt~rlme(l.iIar"!!1 de tfie.,t:in(i s,fer·e lpiluS! o.sfe·~ ilFli' vi,rlf ~i ·'0 sfera: I'a baza.Jn· valria!l'~t.a a Ilr·-a (fig. S.2.51') (de ·'12 sfere 51nt ordonate ca. u~ :pachet central de~<lse
sfel"(l phis dotJIi!iJgrup!rii'·de dt'e trei s~eli~(o .~n.l~l:lre ·in- vi"rf ·~i una 13.· bam :pa,eiletul'LJIi oentral},··
P<I'Cii se unesc c:entrele tutorcr fe,~eiQr unui polledru re,g:ul~t. se ob,ine "dualul" .. ('sau ·"redproc:ul") ~:'tu. Re::m It1l, d in a~aS'U coo~trm::th~ ~ dualu I IJ nu i I'orledru va !lIvea num~rul de virfuri egtd cu num:l· ru I de fete ale polf edrul ui. in 1~1!l1, f ntrudt nu ma,· nrl de: fete aJe cubului este ecSal ClI mJrryi1rul de vir'~ fl fri ale octaed n.1I ui reg!.! lat fi invers; rezu Itli d nt:t<ledrul regur a t este dual\J1 cubului fi lnvers {rig. 5.2, J{) ~ ~ 5.2,57).
I n mod as.emllill~tor, deosrece n u m:i ru I de f ele ale dodec.aedrllfui N!guTat est.e egal 0.1 numarul de \lfrhi rl ale icosaed rul ui r~gulat. rezulta ci kcsaedru I
~.-
reguhrt, este dual!.! I dodea.ed ru lu i regulat ,~i lnvers (ng. 5.1,59 ~i 5.2.59). Du-alu I' tetraed rtllu i regu lat esw efmsu~i! deoarete t~raedrul. are acelOlir n urnM' de fete: il de vil:furi (4) . Jn figura 5,260 s-a OOl:in!Jt dualul tetra'edrului regulat, prfl'! unlrea centreler
fetelor sale.. '" . . ,._'. ". '
uri irea. 'cerrtrelor fq:,elol(" tlnu i ~ po-lied ru nu este slnguf<li 'transf'Ormare care perrni~~_tons1ndrea dU<tlulu islu.' Sill: p6ate vtarifica in to.ate figu rUe de mtli sus ci 0 <lId. .posibmt~te de oDtJiiei'e a: dualului (I coMtitu le c"ofI~trui rea in nec~r~. Vtr( ~I paned ru 11.1 I regulaf respl!div a 1I1luJ pran egal indinat f~ de {ete!e care .se inttl~esc in aceL 'wf. ~ntersec.t'e
'·lnjumaki.~{retl mochWor. Unifld mij!oocele muchilj'lor unul poli'~drl.l regul\a1: se 'Qb~il'l'elUn IpoliedlrlUJl semi·, . 1'1~&~lat. Se obtil'l asde~ ,olilbpcml!d~~' ("rill DlI'ljlJlmatif,irea, m,lUIcnlilo.r cubului sau ,prin ;n}umlitilirea mudnli]lo,n- o~taedrIJM) ~i icosdodec:(lledrtjl' (prin Injymamlir,ea muchiilior iwsa:edru.u~ 'sauip:rln ~liIj,um1rtati'll'OO lliIlIl'Chiillllj'l' dodiecaedl'ylui). Ace5t !ucro S€! eXiP[icij. i)rirn, filiptU,1 ell", altit cubul. cit ~,j octaedru I. 8u!l(;ela~i humi'ir de muchi'. (lind duale. AU'!:I~i lucru este '1al\1bil peli'ltrlli foosaedru ~I d~de:caedr:Ul. re~ire,. Aceasti!i oper,~i,e mal, ('olillp'llrC::llnt~ perrnite obfliil'l~'rea ,clI'b!l:'tlli ,f;e~i,t ,~i !\\. dIJderoedruluf t~it Te~:iroo mudlUlo{" Prijnm~lrea, muc'hmor c.u'txJc.ta.. edrului SilO ioosdodec.ae.drull'yj se 'ob~11iI rombcubocwed1i!:l1 ~ii rOMbilcusdGcl'e~(il'edllll~,
Ni~ 11: a . Vorn nota rej:ele ~oliedr,ek!i,r 0:;:11 ~3' Fl' Fs. ~i Fd; dU,pA cum sint trillnghiuri, p;ltra;te.pent~g()laf'le sau 'h@xagoilne regu'!at~e.-
Farm" po!'ied,a(.
Cuboc~ed'''!!J'~ a~dtlJi~ diifl ,a5e' ,fet'e p_a:trat'e' ,I 'apt rei@ tri1.!J'fi.gh~L1n eehl la;t:eta~Q,..{6F". + OF,),' se ob~in e pri,!:,!, i,liIjilll'rlliitati.reac ,!:mlQhHlor clIbu\yf (fig. 53.2) say prln 1nj u~ta.til"ea m uch ii'lot eetaedru lui re,gIJ,lat (fig. 5.3.3)!.
sohde 'egale de 1ltel~1 "tap: d~l. la fi.ecare virhe· '.. .... .... ". .
succ:edl.:i~diferent de sens, tota.B1a:tea tlpurllor de P_o.lledr!.'!l~ SIl!mlr~l.I!atese. po't,~bti~e .pr!n: trun-
f!!l:'lude' poii~ ru lu i. .!. . ... r' chi ere, TnJ !J~il.1Atm~~ ro uctullor il te-WI!!· ..
P~rjeWtl'e poUedre}r;, semir:egulate. Poliedre!e s~~.(~~uI1Chjer~. Trunchierea preiupuoe tlllierea vT?lI . . m nregu late ,aLI urmiittoarele pmprTetlli: rller pol,J:cre!or f"egUiiit1e 3$tfel tncH .. fe'le~e'aC::5> • . _ .. mate.· '.fe1.e1e polledreler semiregula,te sint poll- tora sa l~i dubleze mJ~rul . de ml!dl,!I (trmngh,lul
goone 'regu:rat:e: . ' ecbllateral devine he-x:agon r"egL.ilat, pai1ratul devine
- teate muehille lor sint egale;' , , octagon regulat, pen1agonul re:guJ'at devine decs-
_, loate unghiurilesolide ale polledrelor sernlre- gon regulat, lar l"iex.a,go1'lul regulet devine doo\\::·
fJlate sin~ egale: • (a,gon regulat).
- ~ ,~'.. • f .'.
'. - TE T RAEORU l '" nHJN(H]AJ .
.'
, ,
~'i·· ~. '
- ~
. - ,.,.-
OCTAEDRUL TRUNCHIATaf _"
A
, ;/ ~
, / \
,1\
---..,~- '..\'. ",
~ .... ,
liS., 5.3.7
flig. 5.3.9
106
, t
RQJliJeliel:'ltiiri de wl'Illec1.urtii r.n polljeli601 descQIIlptiva ~i 'QlClnome1ri(
Procedeul de trunchlera se poate aplica nu numal polTedreior regulate, ci ii uner pcliedre sernlregulate. rez.ult7nd cite polil1ldre. semiregula1;e: C(JOOchlcdrul tT-unc:Ii/at (Hg. 5.3.13) ~i 1000SdodficaOOfUi UIJi!C/liot (fig. 5.3.1.4). Construqia..u:es:tor doua poll edre S1ilmir-e.gul:ate se poate face apl kfnd pe nluc..hia eubulul. respectlv it dedecaedrulul t-egulatt I-~:poartele din figurile 5.3.13 " 5.3.14.
(ul)ul tept :lie poate construl pcrnind de lea un cub. ~' letele ~r!J iase tnKdu p:~"tra:te conform figu ri i
fig. S.3.12
5.3:.15. Peflecare latu rl a piitratu~u I se lau .segmente propartkma1e eu numete!e: 420, 156,.· 124 -(fig. 5.3. ~ 6). Pri n unl rea: virfuri lor pMratelor fnserlse pe f~el@ eueulul _ re1:ulti fete!e triunghiular"e ale
cubulul teslt, .
Coostructia OOdecaOOrului 'tfilt - esie- ~_nitOare cu tea i1 cubuluJ- te~rt. (fig., 5.3.18).- 56. tnscriu PEl' fetele dodecaedrulul t€gul~ pentagoa:ne r~gula:tet intocma.! ca in figura 5.3~19, luind Ill':! laturi seg.mel'lte proporJkmale ell F'lumereJ,e: 116, 91, 43. Im~imi!l
I .
-.~ .
\ t- _ •
I'.·
fl9- un
. C U BOC TAEDRU l TfWNCHIAT' •
1
fig. 5.3.13
107
, .
• ~ • ~I. :
,. ,
),
"
i
420
t 456
~.12.i.t
~---+
456 .:~.
420
fig. 5.3.16
'~
~ j'
I : l t , .1 . :!
. . : ". rrg. 3.1.15
Finala ca~\.~obVn~ este, 01',( la cubul t~it, Q sUltl! de • fete jnal marl (pentagoi3im:! regu late). m~rgilil ire de f*1 rnai. mId, .trilingh iu !are (rig. 5.3.17). N umaN I de 00 fel~ triul'I.gili u lare ale dodecaedru lu i t~it rezul~ drn 1.2". pa>che:te de .d're 5 trhmghiuri adiacente ~.iwrilor ·,celor 12 fete pentagorlale (t~ total 60 fe~~, p~us-, 20. _(ele '·1riun,ghh.llare corespunza-
toare vtrTu rlror dodecaoorulul: ill illal. ,
Desf.;qorareJe ctd orf 3 poliOOre semkeguhae s1nt iI urtrate In figu rile, 5. 3,20-5. 3: 32.
• . _ ....
~ ~ {"
108
~" s > ; ~"' "
,S\'fll:e~GI trQn~~l'md"rUo;r ~:i"$~1 JC:d~.se rob~in'-: prJ.lied'r~le, ~-emir~guirt:ite. Figura 5.3.3:3 i IIJ~rea:m tMr:1s't9rma-_ rile prin care 5e. ebtln polied rele,~,semireglJ 1m •. pOi"iiili'nd de' II'a PQ.Uiedlrele tregulllil1te; Se '()(lIil,tY!I'eazili douii famil/i, una bazata Il'!:. cub ;1 octaedru, cea-
DDOECAEORUl lIE~I r
](OSAE [lIR ~iIL TRUN(I'IIAT
r US OCT.41 DR1JL
fig. 5.3.2DI
"
r E lRAEO RU l. TIRUNl[litllIA i' ..
fig. S.3.2~
fig. 5;3:.22
forma 'pol'illdrale __ ........ ~~~_ ....... __ ~_~~~~_..;... ~_~
£log. 5.3.23,
DrO.OEIC.il;IEI[lRlJIl TRlINCHIAf
109
laltili, bazatli. pe lcesaedru ~i dod ecaed ru. .Dln ce le douli peredli 'de duale se oblin cuboctaedrul ,I Iccsdodecaedrul" care genereazi, mal departe fiecaN!- aj1:e doml pol ledre sem.ir'eju late.