Analele Universităţii ”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003

_______________________________________________________________________________________

ASPECTE PRIVIND IMPACTUL EXPLOATĂRILOR PETROLIERE

ASUPRA VEGETAŢIEI ÎN AREALUL MORENI – jud. DÂMBOVIŢA

MIHAELA SENCOVICI*

Cuvinte cheie: poluare, petrol, vegetaţie, salinizare, ruderalizare

Abstract: Dambovita is one of Romania’s counties of importance and tradition in exploiting oil
reserves. There are three areals in this county. The oldest areal of oil exploatation dates from the
beginning of the 20th century, at Gura Ocnitei (1901), Moreni (1903) and Razvad. The causes of the
pollution are determined, first of all, by the leaking out of the transport pipes, by the leaking and the
random eruptions in the drillings areas, as well as in the areas of oil deposits. The frequent damage
of the transport pipes is caused by the corrosive effect of the salty water and by the very high
pressures at which work is done. The random eruptions around the oil wells are caused by the big
number of tools and operations made in too small a space (the well square). The transport pipes are
also damaged by criminal activities. The main places affected by S.P.Moreni are the localities
Ghirdoveni and Bucsani. In Ghirdoveni the areal of the farms affected by saturation has got smaller
(about 5 farms). Bucsani area has suffered the impact of the leakage from the injection station with
the same name and of the mud infiltrations from the Pascov river. As concerns the nature of the
vegetable species, the most affected are the ligneous species (especially the trees) whose
reproduction potential is lower than that of the herbaceous species. The latter species, naturally
regenerated sometimes, have the capacity of using the superficial soil layer, in which the pollution
process was weaker. The destruction of ligneous vegetation has a long term effect in most cases due
to the persistence of the polluting agents in the soil profile for a long period of time.

Dâmboviţa este unul din judeţele ţării cu pondere şi tradiţie în exploatarea

zăcămintelor de petrol. La nivelul judeţului sunt conturate trei areale. Cel mai vechi areal
al exploatărilor de petrol datează de la începutul secolului XX, la Gura Ocniţei (1901),
Moreni (1903), Răzvad (1902). Cu timpul ele s-au extins şi mai la sud pe valea Ialomiţei,
conturându-se un al doilea areal în sud-estul judeţului (Bucşani, Bilciureşti, Cojasca). După
anul 1960 s-au făcut noi explorări şi s-au descoperit importante zăcăminte de petrol în zona
de câmpie, la sud-vest de valea Dâmboviţei, care au fost puse în exploatare prin metode
moderne. Principalele exploatări se fac la Titu, Corbii Mari, Cobia, Costeştii din Vale.
(Fig..1)1

Cauzele poluării
Acestea sunt determinate, în primul rând, de scurgerile ce au loc din conductele de
transport, din scurgerile şi degajările dezordonate din zonele de extracţie, cât şi din zonele
depozitelor de ţiţei. Avariile frecvente ce apar la conductele de transport sunt motivate de
efectul coroziv al apei sărate şi de faptul că se lucrează cu presiuni foarte mari. Degajările
dezordonate din jurul sondelor de extracţie se datoresc numărului mare de utilaje şi
operaţiuni care se fac într-un spaţiu prea mic (careul de sondă). Conductele de transport
sunt avariate şi de activităţile infracţionale.

*
Universitatea Valahia Târgovişte
1
Datele ce vor fi prezentate provin din cercetarea proprie din teren şi din statisticile Direcţiei Silvice
Dâmboviţa.

185
 Analele Universităţii ”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003
_______________________________________________________________________________________
Prin exploatarea ţiţeiului, terenurile sunt supuse unei poluări fizice şi chimice.
Poluarea fizică este reprezentată prin compactarea terenurilor în urma circulaţiei utilajelor
de tonaj greu, prin unele lucrări abandonate, excavaţii şi vetre de sondă. Poluarea chimică
este mult mai gravă şi poate fi cu ţiţei, cu apă sărată şi mixtă (cu ţiţei şi apă sărată).

Fig. 1. Arii de concentrare a activităţilor de exploatare petrolieră

186
 Analele Universităţii ”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003
_______________________________________________________________________________________

Principalele localităţi afectate de S.P.Moreni sunt: Ghirdoveni şi Bucşani. Suprafaţa

forestieră efectivă poluată accidental de Schela de Petrol Moreni este de 1,4 ha, fiind
necesar ca, pentru reconstrucţia ecologică, să se facă amenajări pe o suprafaţă de 2,4 ha.
Sunt afectate pădurile Lupoaia, Gruiu, Mija, formate din gorunete, făgete, cvercete (cu
stejar şi cu cer, gârniţă, gorun şi amestec). În localitatea Ghirdoveni arealul gospodăriilor
afectate de sărăturare cuprinde circa cinci gospodării. Zona Bucşani a suferit impactul
scurgerilor de la staţia de injecţie cu acelaşi nume şi infiltraţii de mal din râul Pascon..
Localitatea (zona de nord) beneficiază de trei puţuri forate de Schela de Petrol Moreni şi de
un rezervor cu staţii de pompare şi clorinare la staţia de tratare Lazuri. Distribuţia apei din
aceste surse se face defectuos, iar procesul de sărăturare a pânzei freatice este aproape
generalizat în localitatea Bucşani (media valorilor la indicatorul de cloruri: 830 mg/l faţă
de CMA excepţional de 400 mg/l).

Consecinţe ale poluării

Salinizarea şi/sau alcalinizarea are un impact mare asupra vegetaţiei forestiere. De
regulă, arborii sunt afectaţi, în primul rând, urmaţi de vegetaţia erbacee. Se remarcă faptul
că unele specii prezintă o rezistenţă mai mare la salinizare, cum ar fi cerul comparativ cu
stejarul şi plopul alb. Salinizarea şi alcalinizarea solurilor este marcată de dezvoltarea unor
plante erbacee halofile (Solium perenne, Plantago major, Rumex crispus, Atriplex patula)
şi a unor plante indicatoare de sărăturare (Juncus inflexus, Tripleurospermum inodorum).
În zona studiată (în cazul scurgerilor mari), petrolul formează o crustă cu grosime
variabilă, care împiedică procesul de infiltrare şi evaporare a apei în şi respectiv din sol.
De asemenea, schimbul de gaze al solului cu atmosfera este practic întrerupt. Reziduul
petrolier oscilează între 2-58,3%. Pentru aprecierea intensităţii poluării cu petrol, s-a
utilizat scara: poluare slabă < 0,5%; poluare moderată 0,5-1%; poluare puternică 1-5%;
poluare foarte puternică 5-10%; poluare excesivă > 10%.
Rezultă că poluarea cu petrol din zona Schelei de Petrol Moreni se încadrează de la
poluarea puternică la cea excesivă.
În ceea ce priveşte natura speciilor vegetale, se constată că cele mai afectate pe
termen lung sunt speciile lemnoase (mai ales arborii), al căror potenţial de reproducere este
mai redus decât cel al speciilor ierboase. Acestea din urmă, care s-au regenerat uneori pe
cale naturală, au capacitatea de a folosi stratul superficial de sol, în care procesul de
poluare a fost mai slab. Distrugerea vegetaţiei lemnoase are de cele mai multe ori efect pe
termen lung, datorită persistenţei agenţilor poluanţi în profilul de sol o perioadă mai mare
de timp.
Astfel, într-un număr de 91 relevee botanice (din care 69 efectuate în arealul
forestier poluat) a fost remarcată următoarea situaţie: în 20 cazuri nu a mai fost semnalată
vegetaţie lemnoasă; în 43 cazuri arborii sunt uscaţi în totalitate în majoritatea releveelor; în
6 cazuri arborii prezintă decolorări şi defolieri de la 5 la 100% sau sunt în curs de uscare;
22 de relevee au fost efectuate în arealele martor, limitrofe zonelor afectate, în 6 cazuri
arborii prezentând de asemenea decolorări şi defolieri.
Asociaţiile vegetale ierboase prezintă, de asemenea, diminuări ale gradului lor de
acoperire (frecvent în 18 relevee): pe traseul scurgerii agentului poluant, plantele sunt
distruse în totalitate (acoperire 0%), în zona limitrofă parţial afectate (acoperire între 25-
80%), gradul de acoperire fiind, în acest caz, variabil pe suprafaţa analizată.(Tabel nr. 1).

187
 Analele Universităţii ”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003
_______________________________________________________________________________________

Influenţa poluării asupra vegetaţiei ierboase

Tabel nr. 1
Gradul de acoperire (%) Nr. situaţii Nr. situaţii Nr. situaţii
cu poluare martor
<5 9 7 2
6-25 12 1 11
26-50 22 14 8
51-75 9 8 1
>75 21 21 -
Acoperire variabilă
0 – 25 10 10 -
0 – 50 4 4 -
0 – 75 2 2 -
0 – 90 2 2 -
TOTAL 91 69 22
(Sursa: Direcţia Silvică Dâmboviţa, 2002)

Ruderalizarea vegetaţiei şi degradarea terenurilor datorită lucrărilor de exploatare a

petrolului a avut ca urmare, pe lângă dispariţia speciilor vegetale în urma defrişării sau
decopertării, apariţia proceselor de eroziune de suprafaţă. Acestea sunt puse în evidenţă şi
de prezenţa unor specii de plante pionier care recoronizeză arealele degradate (Tussilago
farfara, Chenopodium allium, Portulaca oleracea, polygonum aviculare).
Suprafeţele plane sau cu pantă mică sunt invadate de specii ruderale caracteristice
(Urtica dioica, Cirsium avense, Cirsium vulgare, Soranum nigrum).
Salinizarea este de tip cloruric: în soluţia sărată predomină ionii de clor (Cl -) şi de
sodiu (Na+). În cazul acestui tip de salinizare (poluare) proporţia sării (clorura de sodiu)
depăşeşte 70-80% din totalul sărurilor solubile din sol. În raport cu conţinutul anionului
clor (Cl-), solurile din zona forestieră sunt slab până la moderat salinizate (30-100 mg/100
g sol). Conţinutul ionilor de clor şi sodiu (8-150 mg/100 g sol) depăşeşte frecvent pragurile
critice (30-80 mg/100 g sol pentru clor şi 20-50 mg/100 g sol pentru sodiu), ceea ce
determină blocări ale procesului de nutriţie şi uscare a vegetaţiei.
În condiţiile de umiditate ridicată şi în prezenţa plastică unor procente mari ale
ionului de sodiu structura solului se degradează devenind plastică, adezivă şi se transformă
într-o pastă lipicioasă, iar în perioadele uscate, ea devine foarte compactă şi crapă. Evident
aceste tipuri de procese sunt nefavorabile vegetaţiei.

Măsuri pentru reconstrucţia ecologică

În cazurile cu poluare moderată, puternică şi foarte puternică, instalarea vegetaţiei
forestiere este practic imposibil de realizat fără executarea prealabilă a unor lucrări care au
ca scop diminuarea conţinutului de săruri din sol şi refacerea fertilităţii acestuia. Astfel,
Ocolul Silvic Moreni a efectuat şi efectuează lucrări pentru reconstrucţia ecologică a
terenurilor: lucrări de curăţare a terenului de vegetaţie uscată (tăierea arborilor şi scoaterea
cioatelor); arături de omogenizare pe 2,422 ha; fertilizarea cu îngrăşăminte organice;
limitarea extinderii poluării.Cea mai importantă operaţie este introducerea unor culturi cu
ierburi perene tolerante sărăturării, ce vor fi folosite în primii ani pentru ameliorarea
terenurilor înaintea plantării speciilor lemnoase tolerante. Acestea vor fi folosite şi în cazul
în care terenurile nu mai pot fi amenajate pentru cultivarea speciilor lemnoase şi vor fi
folosite pentru hrana animalelor sălbatice, precum şi în vederea ameliorării solurilor pe
termen lung (peste 20-30 ani).În acest sens sunt indicate următoarele specii: Lolium
perenne, Bromus inermis, Trifolium repens, Mililotus arbus. Deasemenea se pot folosii
plante medicinale indicate pe terenuri poluate ca : Matricaria inodora, Sinapis alba,
Brassica nigra, Sillibrum marianum. Dintre arbori pentru replantare sunt recomandate

188
 Analele Universităţii ”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003
_______________________________________________________________________________________
următoarele specii: cer, gladiţă, dud, ulm, frasin pufos, cenuşar, sălcioară, păducel, cătină
albă.

Concluzii
Impactul produs de activitatea petrolieră asupra terenurilor se poate rezuma în
următoarele aspecte negative: fragmentarea terenurilor agricole şi silvice de către
drumurile petroliere; îngreunarea lucrărilor agricole şi silvice; poluarea apelor de suprafaţă
(potabilă, piscicolă, irigaţii); poluarea aerului în apropierea parcurilor şi depozitelor;
modificări de peisaj, dispariţia vegetaţiei în anumite zone puternic poluate; poluarea apelor
subterane care au devenit improprii consumului populaţiei sau consumului industrial;
defrişări în perimetrele împădurite din zonele de amplasare a obiectivelor petroliere;
dispariţia faunei în zonele de amplasare a obiectivele petroliere (nu în totalitate).

Bibliografie
Roşu Al., Ungureanu Irina, (1977), Geografia mediului înconjurător, Edit. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti
Ştefănescu Luminiţa, (1994), Gestiunea deşeurilor şi mediul urban, Mediul Înconjurător,
nr. 4 ICIM, Bucureşti
Vespremeanu E., (1981), Mediul înconjurător şi ocrotirea lui, Edit. Ştiinţifică şi
enciclopedică, Bucureşti
*** (2002), Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa, A.P.M. Dâmboviţa
*** (2002), Amenajamentul Ocolului Silvic Moreni, Direcţia Silvică Dâmboviţa

189