Marimi fizice in dozimetrie

1.Activitatea Definitie: reprezinta numarul de nuclee radioactive care se dezinte-

greaza in unitatea de timp.
A=dN/dt
Unitati de masura: s-1; Bq(becquerel); Ci(curie).
Echivalenta: 1 Ci=3,7 1010dez/s=3,7 1010Bq ;
1 Bq=27 10-12Ci
Observatii: marimea caracterizeaza sursa de radiatii
2.Fluenta Definitie: reprezinta raportul intre numarul de particule care traver-
seaza aria sectiunii diametrale a sferei asociate punctului din cimpul de
radiatii si aria sectiunii .
Φ=dN/da
Unitati de masura :nr.particule /cm2
Observatii:caracterizeaza cimpul de radiatii
debitul fluentei reprezinta viteza de variatie a fluentei in timp

3.Expunere Definitie:exprima raportul intre valoarea absoluta a sarcinii electrice

totale a ionilor de un anumit semn produsi intr-un volum de aer si masa
acestui volum ,in conditii normale de temperatura si presiune
X=dq/dm
Unitati de masura:Roentgen(R)
Echivalenta:1R=2,58.10-4C/Kg
1C/Kg=3876R
Observatii;se defineste debitul expunerii X=dX/dt
X,X sint aplicabile numai radiatiilor X si γ
4.Kerma Definitie:reprezinta raportul dintre energia cinetica initiala a particolelor
incarcate produse de catre particula neutra in elemen-tul de volum de
masa dm si masa dm
K=dEc/dm
Unitati de masura:J/Kg=gray
Observatii: descrie transferul de energie de la cimpul de radiatii la
substanta iradiata, la fel transferul liniar de energie(TLE)
5.Doza absorbita Definitie: reprezinta energia medie cedata de radiatia ionizanta ele-
mentului de masa iradiata
Unitati de masura: J/Kg-1 ; Gy ; rad;
Echivalenta:1 Gy=100 rad
1 rad=10 mGy
Observatii:marime masurabila
 Marimi fizice in radioprotectie

1.Doza mediata pe tesut Definitie: reprezinta doza medie absorbita de unitatea de masa
din tesutul iradiat

VT
DT=1/mT  Ddm
0
Unitati de masura: J/Kg-1 ; Gy
2.Doza echivalenta Definitie: reprezinta produsul intre doza absorbita DT,R mediata
pe tesutul sau organul T, datorita radiatiei R si factorul de pon-
dere al radiatiei R,(WR)
HTR=WR DTR
Unitati de masura: J/Kg; Sv; rem
Echivalenta:1 Sv=100 rem
1 rem= 0,01 Sv= 10 mSv
Observatii: WR= 1 pentru toate energiile radiatiilor X,γ,β.
WR= 5 pentru neutroni termici
Factorul de ponderare WR a fost stabilit functie de tipul si
energia radiatiei pentru a exprima eficacitatea biologica relativa in
inducerea efectelor la doze mici.
3.Doza efectiva(eficace) Definitie: reprezinta suma ponderata a dozelor echivalente
provenite din expunerea externa si interna HT, efectuata pe toate
tesuturile si organele corpului

E=ΣWTHT
ΣWT=1

Unitati de masura: J/Kg (J/Kg-1);Sv(sievert)

Echivalenta: 1 Sv=100 rem
1 rem= 0,01 Sv= 10 mSv
Observatii: Daca nu se specifica organul, doza maxima admisa se
refera la doza efectiva
Factorul de pondere tisulara (WT) exprima contributia relativa a
organului/tesutului T la detrimentul total. Doza echivalenta, uniform
da o doza eficace egala, (ΣWT=1).

tesut/organ gonade piept maduva, colon, ficat, tiroida, suprafata alte tesuturi
plamini, stomac sani, vezica, osoasa, piele si organe
esofag
WT 0,20 0,15 0,12 0,05 0,01 0,05
 Marimi I.C.R.U. pentru monitorizarea mediului si individuala
A. MONITORIZAREA MEDIULUI
1.Echivalentul de doza ambientul Definitie: Echivalentul de doza, intr-un punct din cimpul
2.Echivalentul de doza directional Definitie: Echivalentul de doza intr-un punct din cimpul
B.MONITORIZARE INDIVIDUALA
1.Echivalentul de doze individual,
penetrant
2.Echivalentul de doza individual,
superficial
de radiatie, care ar fi produs de cimpul expandat si aliniat
corespunzator in sfera ICRU, la o adincime d, pe raza ce
se opune directiei cimpului inclinat.
Unitati de masura: Sv (sievert)
Observatii: Cimp expandat si aliniat inseamna cimp de
radiatii in care fluenta si distributia unghiulara si
energetica sunt identice cu ale cimpului expandat dar
fluenta este unidirectionala.
de radiatie, care ar fi produs de cimpul expandat
corespunzator, in sfera ICRU, la o adincime d, intr-o
directie specificata, Ω.
Unitati de masura: Sv (sievert)
Observatii: Cimp expandat este acel cimp derivat din
cimpul real a carui fluenta si ditributie unghiulara si
enegetica au aceleasi valori pretutin- deni in volumul de
interes ca si cimpul real in cimpul de referinta.
Definitie: Echivalentul de doza in tesutul moale, definit
ca in sfera ICRU sub un punct specificat pe cap la o
adincime d, care este adecvata pentru radiatia puternic
penetranta.
Unitati de masura: Sv (sievert)
Observatii: Aceasta marime este potrivita pentru organe
si tesuturi situate adinc in corpul care va fi iradiat cu
radiatie puternic penetranta.
Definitie: Echivalentul de doza in tesutul moale sub un
punct specificat pe corp la o adincime d, care este
adecvata pentru radiatia slab penetranta.
Unitati de masura: Sv (sievert)
Observatii: Aceasta marime este potrivita pentru organe
si tesuturi superficiale care vor fi iradiate cu radiatie slab
penetranta cit si puternic penetranta.
 Responsabilitati

1. Atit medicul ordonator cit si practicianul trebuie sa fie implicati in

procesul de justificare la un nivel corespunzator, conform competentelor stabilite
de Ministerul Sanatatii si Familiei.
2. Orice expunere mentionat in art. 1 aliniatul 2 este efectuata sub
rsponsabilitatea medicala a unui practician, asa cum este specificat in
reglementarile Ministerului Sanatatii si Familiei.
3. Aspectele practice pentru o procedura, sau pentru o parte din ea, pot fi
delegate dupa caz, de catre utilizatorul instalatiei sau de catre practician, uneia
sau mai multor persoane, abilitate in acest scop, intr-un domeniu de specializare
recunoscut.
4. In cazul examinarilor medico legale se vor respcta procedurile stabilite
prin reglementarile Ministerului Sanatatii si Familiei.
 Proceduri

1. Pentru fiecare tip de practica radiologica si pentru fiecare echipament

trebuie sa fie stabilite protocoale scrise.
2. Recomandarile continind criteriile de prescriere pentru expunerile in
scopuri medicale cuprinzind dozele de iradiere, stabilite prin reglementarile
specifice ale Ministerului Sanatatii si Familiei, trebuie cunoscute de medicul
ordonator al expuneri in scopuri medicale.
3. (a) Pentru practicile radioterapeutice este obligatorie implicarea unui
expert in fizica medicala.
(b) In practicile curente de medicina nucleara terapeutice si in practicile
de medicina nucleara de diagnostic trebuie sa fie disponibil un expert in fizica
medicala.
(c) Pentru alte practici radiologice trebuie sa fie implicat un expert in
fizica medicala, dupa caz, pentru consultarea in procesul de optimizare incluzind
si dozimetria pacientului, asigurarea si controlul calitatii, si acordarea, in caz de
necesitate, a avizului in materie de protectie contra radiatiei in cadrul expunerilor
in scopuri medicale.
4. Auditurile clinice trebuie sa se desfasoare in conformitate cu
reglementarile specifice ale Ministerului Sanatatii si Familiei.
5. Anual, Directiile de Sanatate Publica judetene si a municipiului
Bucuresti vor evalua cazurile de depasire cu regularitate a nivelurilor de referinta
in diagnostic si masurile corective luate in aceste cazuri, informind autoritatile
competente.
 Pregatirea

1. (a) Se va asigura c practicienii si acele persoane mentionate in art. 5

aliniatul 3 si art. 6 aliniatul 3 au o pregatire practica si teoretica adecvata
scopului practicii radiologice si sunt competente in radioprotectie.
(b) Se stabilesc cerintele de scolarizare si pregatire in radioprotectie din
anexa nr. 4 ca obligatorii pentru personalul mentionat la lit. (a).
(c) In procedurile de recunoastere ale diplomelor, certificatelor sau a
calificatelor sau a calificarii oficiale corespunzatoare a acestora, Ministerul
Sanatatii si Familiei va tine cont si de pregatirea din anexa nr. 4.
2. Persoanele care urmeaza programe de pregatire relevante pot participa
la aspectele practice pentru procedurile mentionate in art. 5 alianiatul 3.
3. Se va asigura perfectionarea teoretica si practica continua dupa
obtinerea unei diplome si, in special in cazul utilizarii clinice de noi tehnici,
organizarea perfectionarii in raport cu aceste tehnici si cu cerintele de
radioprotectie relevante.
4. Se va asigura introducerea unui curs de radioprotectie in programele
(curriculum) de baza ale invatamintului medical si stomatologic.
 Niveluri de referinta in diagnostic
conform seriei Radioprotectie a CE nr. 109/1999

I. Implementarea legala si aplicarea in practica a nivelurilor de referinta

in diagnostic (NRD)
1. NRD constituie un set de niveluri pentru o procedura standard, pentru
grupuri de pacienti cu dimensiuni standard sau pentru o fantoma standard si nu
pentru expuneri individuale si pentru pacienti individuali.
Tinind cont de aceasta, daca acest nivel este de regula depasit, trebuie
revizuite procedurile si/sau echipamentul si trebuie luate masuri corective, dupa
caz.
Daca se depaseste acest nivel nu inseamna ca examinarea este efectuata
necorespunzator si atingerea acestui nivel nu inseamna automat ca se desfasoara
o practica buna, deoarece imaginea poate avea o calitate necorespunzatoare.
Deaorece procedurile pentru examinari nu sunt identice, fiecare procedura
necesita propriul nivel de referinta in diagnostic (NRD).
2. In principiu, NRD sunt aplicabile pentru procedurile standard in toate
domeniile de radiologie, atit in radiodiagnostic cat si in medicina nucleara.
Totusi, ele sunt utile in mod particular in acele domenii unde trebuie realizata o
reducere considerabila a dozelor colective sau individuale, sau unde reducerea
dozei absorbite inseamna o reducere relativ mare a riscului:
- examinari frecvente, incluzind programele de depistare medicala
(screening);
- examinarile cu doza mare astfel ca tomografia computerizata si
procedurile care cer timpi mari de fluoroscopie, astfel ca radiologia
interventionala, si
 - examinarile pacientilor mult mai radiosensibili, ca de exemplu
copiii.
3. Dupa ce au fost stabilite NRD, doza pacientului trebuie sa fie evaluata
fie pe fantome standard, fie pe grupe de pacienti de dimensiuni standard, pe
echipamentul radioliogic din fiecare camera al fiecarui laborator, in mod
periodic, in scopul de evaluari anuale pe termen lung si dupa fiecare schimbare
majora sau service.
4. Exista doua metode difeite de aplicare a NRD: folosind o fantoma sau
folosind pacienti.
Utilizarea fantomei prezinta citeva avantaje. In mod normal sunt suficiente
una sau doua expuneri pentru fiecare vizualizare, pentru fiecare tip de examinare
si pentru fiecare bucata de echipament radiologic. Totusi utilizarea unei fantome
este posibila numai daca:
- NRD sunt stabilite pentru o fantoma si tipul specific de fantoma
este disponibil pentru toate instalatiile radiologice, sau
- sunt disponibili factori de conversie de la fantoma la pacient.
5. Pentru anumite examinari numarul de pacienti disponibili intr-o
perioada realtiv scurta este insuficient. In plus, pacientii pot diferii mult in
dimensiune si forma, astfel incit exista numai citiva “pacienti de dimensiuni
standard”. Se mentioneaza ca exemplu NRD utilizate pentru pacienti de
dimensiuni standard cu grosimea AP a toracelui de 20 cm si o greutate de 70 kg.
Se recomanda ca masuratorile sa fie realizate pe pacienti cu dimensiuni
standard sau pe pacienti cu dimesiuni apropiate de dimensiunile standard, de
preferinta cu o greutate medie de 70 ± 3 kg. Pentru mamografie trebuie sa fie
utilizata o fantoma standard.
6. Din cauza numarului mic de pacienti cu dimnesiuni standard se pot lua
toti pacientii disponibili in perioada de masuratori si se poate lua media dozei ca
rezultat pentru un pacient de dimensiuni standard. Aceasta va da informatii
rezonabile despre doza, cu conditia ca numarul pacientilor sa nu fie prea mic: de
exemplu un minimum de 10 pacienti. Deoarece forma si dimensiunile
persoanelor difera de la o populatie la alta, se poate evalua un domeniu tipic de
pacienti de tara. Pentru a se utiliza NRD armonizate, factorii de corectie trebuie
sa fie evaluati si aplicati.
7. Daca dozele masurate pe un esantion de pacienti cu dimensiuni standard
sau pe o fantoma standard pentru o procedura standard depasesc de regula NRD
relevante, trebuie realizata o revizuire locala a procedurilor si echipamentului.
8. Aceste revizuiri legate de NRD vor cauza, in cele mai multe cazuri, o
reducere a dozelor in partea superioara a cozii curbei de reprezentare a
numarului de examinari si a dozelor acestora. Daca de exemplu autoritatile
competente sau organismele profesionale stabilesc NRD la 75% sau oricare alt
procentaj din curba dozei pentru RX - diagnostic pentru o examinare particulara,
aceasta valoare trebuie sa descreasca in timp.
In plus, atit in RX - diagnostic cit si in medicina nucleara tehnicile noi si
procedurile imbunatatite pot influenta distributia dozei sau activitatea
administrata in oricare sens.
9. Asa cum s-a mentionat mai inainte atingerea NRD nu inseamna
intotdeauna ca se realizeaza o buna practica. Asigurarea calitatii incluzind
controlul calitatii trebuie sa fie continuata chiar daca NRD nu este depasit si in
mod particular daca dozele sunt cu mult sub NRD.
10. Mai mult, doza nu este singurul aspect: verificarea constanta a calitatii
imaginii si procesul de auditare clinica vor optimiza sistemul.
11. NRD este de asemenea un instrument important pentru auditul clinic,
care poate furniza o baza pentru o evaluare retrospectiva si pentru recomandari
in a imbunatati procedurile.
 II. Procedurile pentru stabilirea nivelurilor de referinta in diagnostic

12. NRD trebuie sa fie stabilite atit pentru RX - diagnostic cit si pentru
medicina nucleara, iar daca acestea sunt de regula depasite trebuie sa se
efectueze o investigatie si trebuie sa se ia masuri corective potrivite.
Din acest motiv, in RX - diagnostic acest nivel trebuie sa fie mai mare
decit valoarea medie a dozelor masurate pe pacient sau pe fantoma. Deoarece
curba de reprezentare a numarului de examinari si a dozelor acestora prezinta o
coada lunga, nivelul pocentajului de 75% pare potrivit. Utilizarea acestui
procentaj este o prima aproximare practica pentru a identifica acele situatii cind
este urgent necesara o investigatie.

II.1. RX - diagnostic

13. NRD pentru RX - diagnostic trebuie sa se bazeze pe dozele masurate

in diferite tipuri de spitale, clinici si practici si nu numai pe spitalele bine
echipate. In tabelul II.1. sunt date exemple de NRD care au fost deja utilizate in
mai multi ani in diferite state membre. Aceste valori reprezinta 75% din dozele
la suprafata de intrare masurate in cursul supravegherilor si testarilor efectuate in
1991/1992 in diferite state membre. Tabelul II.2. da NRD exprimate ca produs
doza suprafata (PDS).