Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 15 views

    D Umbre Si Oglindiri PDF

    Uploaded by

    ralucaok

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    D Umbre Si Oglindiri PDF

    Uploaded by

    ralucaok
    15 views47 pages

    Original Title

    38975793-D-Umbre-Si-Oglindiri.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    15 views47 pages

    D Umbre Si Oglindiri PDF

    Uploaded by

    ralucaok

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 47
    8.3. TRASAREA UMBRELOR Una din aplicafile geometriel’ descriptive tn ar- hitecturé 0 constituie trasarea_umbrelor volume- lor de arhitecturd. Studiul umbrelor ‘n schite sou proiecte de arhitectura si sistematizare are scopul de a pune in evidenga formele si proportile volu- melor §| ale detalillor prolectate. Umbrele contri- bule la crearea impresiei de relief a obiectelor reprezentate. Din punctul de vedere al geometriei descriptive, troseul umbrelor const In determinarea Jini core ‘S@are Potten” landed de_cea_ umbrita ‘Sursadelumineesté"ae doa’ tipuri: - —Jumindortfceta™(luminare, bec etc); sursa lumntrosss este situa Ia digtant—finits;razele de lumin8 formeaz& un fascicul de Grepte-cencurente; fenomenul se’ asimileazi cu proiectia centralé sau conicd: este cazul omologie! tn care centrul de ‘omologie este surse de lumind, iar axa de omologle este intersectia dintre planul dreptei de separare nif umbra gi lumind si planul umbreis 5 tid carl (Soares ur urs, uminons este punctulait M st sli iy bey taste este punctul. w, penumbra lui este aria elipsei-cores> ‘punzitoare,; cercului.ABCD ., perspectivi, Dg asemenea, daci” umbra verticalel, Mm este my, enuinbra ei este myBim, Jn” Gzl.prismei drepte dreptunghiulare se repetd ‘Eongtrucfia. din figura 15.5.3 pentru fiecare. virt cargslas& umbra (fig. 15.5.4). Se observa o zon’ de tumbrafrhal putin densi — penumbra, care tncon- jurd umBra purtat’. Apare un efect de rotunjire alvitfurilos $1 0 micgorare a umbrei purtate, Acest ‘fect este, rai accentuat in cazul surselor de lumind artifical, nepunctuale gi situate la distanje mici de obigct.; Lurjina, foarte puternicd @ soarelui estom- Peaek or rn penumbra. GhADATA Lm 914 Umer Wants ESN : behtrd,d mai bun’ redare a efectelor observate in naturd, tresarea umbrelor prin proiecfia conic’ se completenz¥-cu un studiude modelare sau dé gra- daffeprn’tenté.2-luminil gi a umbrelor propr purtate."AcedstiSecrealizeazi tn desen prin teh- nies rendu. =,» Pentru a explica aceasti: tehnict de modelare a zonelor.luminate sau'umbrite ale unui obiect se face apel lao serie de elementé de fotoretrie. (© sursi de lumind se caracterizeaz3 prin, imenstorea ei. Douk surse de lumina de aceeasincensitate pot produce acupra ochiuui efecte deosebite. O 32 ! fig. 15.58 sursi de lumina se mai caracterizeaz’ 3i print fucirea ef, adica prin. intensitatea, pe, Unilates suprafaié." Zona luminata a unui obiéct se +aue terizeazi prin iltuninorea ei E Huninasea uni suprofefe totes punct af ci. « proportional cu cosinusul unghlulul (8) af racers i te cu normale suprofeyel in acel puct gi hes proportional cu patratul distanfel (¢) o junsivtn a sursa de Buns Rezulti eX razele de tumind de egalé incidens determin’ pe 0 suprafata puncte egal lumina care formesz’ curbe de egald tlyminare. Dov menea curbe de cgalé iluminare.spropiate ck 1-1 fig, 1555 Keprezentarl dé orhitecturd In perspec: fig. 18.56 ‘mink zone egal, luminote, Acestea’ dau adeyarata forma a obiectului (fig, 15.5.5). Fie un ecran’AB care primeste lumind directa de la soare gisecranul CD care primeste lumina indirect’ de [2 ecranul AB (fig. 15.5.8). Ecrany| CD nu-primegte iluminarea proptie a ecranului AB, ci iluiinarea lui tn proiec- fie. Dach_ un observator priveste ecranul AB, primeste de la acesth o iluminare proiectatd. caro: depinde ‘de ‘unghiul’de sub care este privit-"~e) si de distanta de la care este privit ecranul. Se poate: Spune deci c& iluminarea proiectaté este propor~i fionalé cu, proiectia suprafefei si invers:proporss fionalé cu ‘pétratul ‘distentei pink la -punctul dot vedere. \ Fie un plan orizofital luminat de soare sub unghiul 0. Fiecare punct “A al: planului orizontal: produce. punctulul de vedere Oo iluminare protectat’ ("ig 155.7).-Aceasta iluminare descreste odat& cu depar; tarea punctului A $i tinde citre’zero cind. A tinde: catre infinit, Deci, in perspectiva, iluminarea unui Redarea unor aspecte naturale in. perspa plan descresie citre: oreapra:sur ap fugéi>tinzind teoretic:citre zero “Acestfénémen isextranspune! insdeseful perspectiv printr-orinchidererca tentei sau oindesire: & hagutilor7<étrs linia ofizontuluis- Experienta perspective dei observatlewarati:: i umbrele = proprie *ginpur tata aley: unuiripanow vertical se: deschid .catre: linia‘orizontululs ajungind Fas ifuminarea la.care se-inchide'un altipanou vertical uminat: direct (fig. 15.5.8. °- avers) ie Jin tratatul su. dexperspectivasAvsGheorghiv 04 exemplub‘unpr panourl verticale colorate:In-doua culeri +-jumatatea: de -sus'sintr-ohsculoare inchis& iar cea de Jos Intro culoare. deschisd (fig. 1559). 343 fig. $55.10." Gitre ind diferénta. de’ culoare se arjuleats panolrile ajungind s& abt aceeagiculoare j cy mediul amplant. Deci culorile tnchise ‘se com- red ca,umbrele, Rezulté cf th perspectivs, catre ia orizontului, diferenfele de tonuri se anileezi ajungindu-se la 0 culoare"unie8 so iluminare une form’, determinate de peisa), de claritatea atmos- ferei $i de: pozitiasoarelut pe bolt Fie-up cilindru vertical luminat de un soare virtual inten caz side: unssoare: real in alt caz. In cazul soareluis virtual (fig.15.5:10), umbra purtata se supune reguliienunfate, degradindy-se, pind sjunge si sesplardicatte linia orizontului. In cazul soarelat real (ig 155.11), umbra:purtaté vine cétre obser- Yator:si este mal. inchstlinghcilindru, Aich action neazi alt fenomen — bolts: cereascd devine sursd de Tumina-cifuedcare face ca umbra purtata 38 se degradeze:cStre® privitor. Punctul Ay, find, mai apreape de-cllindruvedermai puyin din -bolte ce-» fig, 155.11 reasca,.de aceea este mal umbrit decit A, Supra punind cele doua efecte — al departarti gi al lumi- hii difuze atmosferice,-se poate spune cé umbrele purtate citre linia orizontulul se degradeaza sai Fepede decit cele purtate citre observator. Atmos fera devenité sursi de lumina difuz’. degradeazt si umbra proprie a cilindrului din figura 15.5.10. Astfel, umbra proprie a cilindrului este mai des- chisé c&tre partea dreapta, dind nagtere la un efect de contrast intre zona luminatd si cea de umbra proprie. Analizind cazul a.dou8 .sfere situate la distante diferite de un plan, se constaté c8 umbra fig. 15.513 Roperentéci de othitecturd In perspectivd puriatd pe planul mei apropiat este mai tnchiss ecit umbra purtati pe planul mai dep&rtat (fig 15512). Cind sfer® este mal aproape de planul pe care {ast umbr8, ea ecoperé mai mult din bolta cereasc Lumina difuza a bolt ceresti degradeaz’ mai p ‘ernic umbra purtata, cind sfera este mai departe tle planul pe care lasi umbra. Planul la rindul sav ‘levine sursa de lumina indirects degrading umbea pproprie a sferel. Efectul este mal puternic, cind sfera se aflA mai aproape de plan Rezulta deci ci umbrele purtate se degradeaz’ pe inisurd ce, se depirteazi de obiect, iar dack obiec: tul atinge’planul pe care lasi umbr3, punctul de contact este cel mai inchis punct al umibrei purtate S-a constatat, de asémenes, <4 umbrele proprii sint mai deschise decit umbrele purtate. Dac’ un obiect lasi umbrat peste un-alt obiect (fig 15.5.13), aceasta umbré purtata are’ zona ef cea ‘nai inchisi tn vecindtatea zonei luminate si se des- chide pind la punctul de pierdere (Q), cind se con- topeste cu umbra proprie a obiectului. NIJLOACE GRARCE DE GRADARE ‘A LUMINII $1 A UMBRET in desenul perspectiv.gradatia ‘luminit si a umbrej se realizeaza’ cu ‘ajutorul hagurilor, ‘tentelor si punctelor. re Daca se tréseazd pé un ecran alb o serie de benzi nnegre de latime ni la distanta a unele de altele (ig. 15.5.14),'se constati ci privite de la 0 anumits departare acestea se unificd Titr-o tent uniforms cenusie, Aceasta este tronsparenja hajurii respec tive i este determinata de raportul dintre albul suprafetei $i totalul ei i a nfa Mumarul de hasuri nu este luat la tatimplare,

    You might also like