Preseriptia extinctiva I. Consideratii generale Nofiune. Prescriptia extinetiva este sancfiunea de drept civil care consti in stingerea dreptului ‘material la actiune neexercitat in termen, in condifiile stabilite de lege. Dreptul la acfiune, asa cum este definit de art, 2500 alin. 2 C.civ. este dreptul de a constrange 0 ersoani, cu ajutorul forfei publice, si execute o anumitd prestafie, s& respecte o anumita situatie juridica ‘sau si suporte orice alta sanctiune civila, dupa caz. Natura juridicd. Prescripfia extinetiva este o institujie cunoscutf tuturor ramurilor de drept, nu doar dreptului civil. Astfel, prescripjia se infitiseaza ca o institutie juridic& avand un caracter complex, natura acesteia urménd a fi stabilita pentru fiecare ramura de drept in parte, fn ceea ce priveste dreptul civil, prescriptia extinctiva este o sancfiune indreptata impotriva pasivitiii titularului dreptului subiectiv civil, care, in cond ile legii, nu va mai vea posibilitatea de a obfine protectia juridic& a acesteia prin exercitarea dreptului. Prescriptia extinctiva este reglementatii de Codul civil prin articolele 2500-2544, dispozitii ce reprezint& dreptul comun aplicabil, in conformitate cu art. 2516 alin. 1. (G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generald, Editia a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012, p. 289-291) IL, Funefiile prescripfiei extinctive Principala functie a prescripfiei extinctive consti in asigurarea stabilitiii si securitatii circuitului civil. Atéta timp cét un drept subiectiv civil nu este exercitat, iar obligatia corelativa nu este indeplinita, asupra existenfei si valabilitajii dreptului si respectiv a obligafiei exist incertitudine; de aici rezulta forja stimulatoare a prescripici extinctive. Existenfa prescripfiei extinctive il determina pe titularul dreptului si acfioneze, si iast din pasivitate, deoarece altfel el este sancfionat, nemaiputénd apela la forfa coercitiva a statului pentru ocrotirea dreptului siu; de aici rezultd funcfia sancfionatoare a prescriptiei extinctive. (C.T. Ungureanu, Drept civil. Persoanele. Suport de curs, Iasi, 2013, p. 27-28) UL. Efectul prescripfiei extinctive Dreptul la actiune are un sens material si unul procesual. Potrivit noului C.civ., prin prescriptia extinctiva se stinge doar dreptul material la acriune (art. 2500). Dreptul procesual la acfiune nu se stinge, este imprescriptibil, el facdnd parte din dreptul de petijionare garantat de Constitutie, De asemenea, dreptul subiectiv civil nu se stinge prin prescriptie. Dreptul subiectiv civil supraviefuieste (impreun’ cu obligafia corelativa) devenind imperfect, natural, care poate fi protejat numai pe cale de excepfie, nu si pe cale de acfiune. Faptul ci dreptul subiectiv supraviejuieste reiese din art. 2506 C.civ., care in alineatul 2 arata c& dupa implinirea termenului de prescriptie, cel obligat poate si refuze executarea prestafiei, cea ce inseamné c& titularul dreptului nu mai poate apela la forfa coercitiva a statului pentru realizarea dreptului sau.Conform alin. 3, cel care a executat de bunavoie obligajia dupa ce termenul de prescriptie s-a implinit nu are dreptul s& ceara restituirea prestafiei, chiar dacd la data executirii nu stia ci termenul prescripfiei era implinit. in plus, alineatul 4 arati cd recunoasterea dreptului, fiicut printr-un act scris, precum si constituirea de garanfii in folosul titularului dreptului a clirui acjiune este prescriptibila sunt valabile, chiar daca cel care le-a facut nu stia c& termenul de prescripfie era implinit, (C. T. Ungureanu, Drept civil. Persoanele. Suport de curs, Iasi, 2013, p. 28) IV. Domeniul prescriptici extinetive Prin domeniul prescriptiei extinctive se infelege sfera drepturilor subiective civile care intra sub incidenta prescriptiei; aceasta inseamné c& pentru a stabili care este domeniul de aplicare a prescriptiei ttebuie si se determine care drepturi subiective civile sunt supuse prescriptiei extinctive gi care nu, Pentru aceasta se utilizeaza dou criterii: > natura drepturilor subiective civile, in functie de care se face distincjie intre domeniul prescriptiei in materia drepturilor patrimoniale (drepturile de crean{&, drepturile reale principale si drepturile reale accesorii) si materia drepturilor nepatrimoniale; ~ actul normativ care reglementeazi prescripsia, in functie de care se face distinefie intre domeniul prescriptici reglementate de Codul civil si de alte acte normative. Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor patrimoniale: 1. Drepturile de creanji in principiu, drepturile de creanti, indiferent de izvorul lor (acte juridice, fapte juridice licite sau ilicite) sunt supuse prescripfiei extinctive, Conform art. 2501 alin. 1 din Codul civil, drepturile la actiune avand un obiect patrimonial sunt supuse prescriptiei extinctive (daca prin lege nu se dispune allel); categorie a drepturilor patrimoniale este cea a drepturilor de creanfi. 2. Drepturile reale accesorit Drepturile reale accesorii sunt garanfii ale drepturilor de creanfi. Cum drepturile de creanfé sunt prescriptibile, si drepturile accesorii lor sunt prescriptibile. Potrivit art. 2503 alin. 1 din Codul civil, odat cu stingerea dreptului la acjiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii. (G. Boroi, L. Stinciulescu, Institujii de drept civil in reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012, p. 282-283) 3. Drepturile reale principale Regula este c& drepturile reale principale sunt imprescriptibile, Asta inseamna c& dreptul material la actiune, prin care se urmfreste apirarea unui drept real principal nu se prescrie, indiferent de timpul seurs. in art. 2502 C.civ. se prevede ci dreptul la actiune este imprescriptibil in cazurile prevazute de lege, precum si ori de cate ori, prin natura sau obiectul dreptului subiectiv ocrotit, exercitiul sau nu poate fi limitat in timp. Actiunile prin care se urmareste protectia drepturilor reale principale se numesc acfiuni reale. Sunt imprescriptibile extinctiv urmatoarele acjiuni reale:+ acfiunea in revendicare imobiliard sau mobiliard, intemeiata pe dreptul de proprietate publica, indiferent cd titluarul este statul sau o unitate administrativ teritorial; + acfiunea in revendicare imobiliardt si mobiliard intemeiata pe dreptul de proprietate privata (art. 563 alin, 2 C.civ.); + acfiunea in partaj (art. 669 C.civ.); - actiunea negatorie, adic& actiunea prin care proprietarul unui bun cheama in judecat& pe cel care pretinde c& este titularul unui drept real (altul decat dreptul de proprietate) asupra bunului respectiv, contestiind existenta acestuia (art. 564 C.civ.); + acfiunea confesorie, prin care se urméreste apararea unui drept de superficie; ea poate fi intentata impotriva oricirei persoane care impiedic& exercitarea dreptului, chiar si a proprietarului terenului (art. 696 C.civ.); + acfiunea in grinifuire, adic actiunea prin care proprietarul unui teren, in contradictoriu cu proprietarul terenului vecin, solicita instanfei si determine prin semne exterioare, intinderea celor doud terenuri invecinate; prin acfiunea in granifuire se aptra insusi dreptul de proprietate asupra unui imobil si deci urmeazA soarta actiunii in revendicare; - petitia de ereditate, adic& actiunea mostenitorului cu vocafie universal sau cu titlu universal care poate obfine oricdnd recunoasterea calitifii sale de mostenitor contra oricdrei persoane care, pretinzéind c& se intemeiaza pe titlul de mostenitor, poseda toate sau o parte din bunurile din patrimoniul succesoral (art. 1130 C.civ.); + acfiunea ipotecaré, adic& actiunea creditorului ipotecar prin care urmareste bunul ipotecat pentru a-si satisface creanja (art. 2504 C.civ.). Nu toate acfiunile reale sunt imprescriptibile. Urmatoarele acfiuni reale sunt prescriptibile extinetiv: - acfiunea posesorie; posesia este exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de proprietate (sau al altui drept real, cu excepfia drepturilor reale de garantie) asupra unui bun de c&tre persoana care il stipdneste si care se comport ca un proprietar (art. 916 C.civ.); in caz de tulburare sau de deposedare, Posesia este apdrata prin acfiunea posesorie, prescriptibil’ intr-un an de la data tulburarii sau deposedaiii (art.951 C.civ.); + acfiunea in revendicare imobiliard, in cazul prevazut de art. 572 C.civ. care se referd la avulsiune; - acfiunea in revendicarea animalelor domestice riticite pe terenul altuia (art. 576. C.civ.); + acfiunea confesorie prin care se urmiteste apiirarea dreptului de uzufruct, a dreptului de uz sau abitatie si a dreptului de servitute; tuturor acestor actiuni li se aplicé prevederile art. 696 C.civ. (referitoare la actiunea confesorie de superficie, mu ins& si alineatul 2, care arata c& dreptul la actiunea confesorie de superficie este imprescriptibil); ~ acfiunile prin care se apdré drepturile reale corespunzitoare proprietafii publice, adic& dreptul de administrare, dreptul de concesiune si dreptul de folosinfa cu titlu gratuit (art. 866 C.civ.); acestor 4acfiuni li se aplica prin asemanare dispozitiile art, 696 alin. 1 C.civ., fiind dezmembriminte ale dreptului de propietate publica si deci prescriptibile. (C. T. Ungureanu, op.cit., p. 30-31) Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale. Regula cu valoare de principiu este c& protectia drepturilor nepatrimoniale prin actiuni in justitie nu este limitati in timp, putindu-se objine oricdnd. Principiul imprescriptibilitajii drepturilor nepatrimoniale este consacrat expres de art. 2502 alin. 2 pet. 1 C.civ., gisindu-si justificarea pe caracterul perpetuu al drepturilor nepatrimoniale si pe imprejurarea c& aceste drepturi sunt inseparabile de persoana fizicd sau juridica, {n categoria drepturilor nepatrimoniale intra: drepturile personalitafii, asa cum rezult& din art. 252 Ceiv,, drepturile de autor si conexe, drepturile care privese identificarea persoanei fizice si juridice, $.a. Sunt imprescriptibile numai actiunile care apard direct drepturile nepatrimoniale, nu si acelea prin care se solicita repararea prejudiciului suferit prin incalcarea lor. Astfel, potrivit art. 253 alin. 4 C.civ., persoana prejudiciata prin incalcarea unui drept nepatrimonial poate cere despagubiri sau, dup caz, 0 reparatie patrimoniala pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daci vitimarea este imputabild autorului faptei prejudiciabile. in aceste cazuri, dreptul la acfiune este supus prescriptiei extinctive. (G. Boroi, L. Stinciulescu, op.cit,, p. 284-285) V. Termenele de prescripfie extinctivi 1. Nofiune. Termenul de prescriptic extinctiva este intervalul de timp, stabilit de lege, induntrul c&iruia trebuie exercitat dreptul material Ia actiune. Acest termen, potrivit noului Cod civil, poate fi stabilit si pe cale convenfionala, in sensul c& irfile pot s& il modifice. Astfel, parfile, in limitele si in condifiile previzute de lege, pot deroga prin acord expres de la durata termenelor stabilite prin lege, marindu-le sau micsordndu-le, Totusi, noua durat’ a termenelor nu poate fi mai mic& de un an si nici mai mare de 10 ani, cu excepfia termenelor de prescripfie de 10 ani sau mai lungi, care pot fi prelungite pani la 20 ani. 2. Clasificare Termenele de prescripfie extinctiva sunt generale si speciale. Termenul general, Potsivit art, 2517 din noul Cod civil, termenul general de prescriptie extinetiva este de 3 ani, Astfel, pentru acfiunile personale, prin care se urmareste valorificarea unui drept de creanta, termenul general de prescriptie extinctiva este de 3 ani (art. 2517 din noul Cod civil); acest termen este aplicabil, prin analogic, si acfiunilor nepatrimoniale prescriptibile extinctiv, pentru care legea nu stabileste un termen special. Termene speciale. Noul cod ci prevede termene speciale de prescriptie, aplicabile unor actiuni reale sau personale, dup caz. Exist& termene de 10 ani, de 2 ani si de un an, La acestea se adauga si alte termene speciale, intre 6 luni si 5 ani, care se intdlnese in cuprinsul codului, in cadrul diferitelor institusii,in noul Cod civil, potrivit articolului 2518 se prescrie in fermen de 10 ani dreptul la actiune privitor la: ~ drepturile reale care ma sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse unui alt termen de prescriptie; - repararea prejudiciului moral sau material cauzat unei persoane prin tortura ori acte de barbarie sau, dup caz, a celui cauzat prin violenfa ori agresiuni sexuale comise contra unui minor sau asupra unei persoane aflate in impos litate de a se apara ori de a-si exprima voinfa; - repararea prejudiciului adus mediului inconjuriitor. Termenul de 2 ani, conform art. 2519 din noul Cod civil, se apli - dreptului la actiune intemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare; ~ dreptului la actiune privitor 1a plata remunerajiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza contractului de intermediere, Termenului de un an, conform att. 2520 si 2521 din noul Cod civil, ti sunt supuse unele actiuni care au la baz raporturi izvorate din prestarile de servicii: - profesionistilor din alimentafia publica sau hotelierilor, pentra serviciile pe care le presteaz’; - profesorilor, institutorilor, maestrilor si artistilor, pentru lecfiile date cu ora, eu ziua sau cu luna; ~ medicilor, moaselor, asistentelor si farmacistilor, pentru vizite, operafii sau medicamente; + vanzatorilor cu aménuntul, pentru plata marfurilor vandute si a furniturilor livrate; ~ mestesugarilor si artizanilor, pentru plata muncii lor; ~ avocatilor, impotriva clientilor pentru plata onorariilor si cheltuielilor; termenul de prescripie se va calcula din ziua riménerii definitive a hotarérii sau din aceea a implcdrii pirfilor, oti a revocdrii ‘mandatului; in cazul afacerilor neterminate, termenul de prescripfie este de 3 ani de la data ultimei prestafii efectuate; ~ notarilor publici si executorilor judectitoresti, in ceea ce priveste plata sumelor ce le sunt datorate pentru actele functiei lor; termenul de prescriptie se va socoti din ziua in care aceste sume au devenit exigibile; + inginerilor, arhitecfilor, geodezilor, contabililor gi altor liber profesionisti, pentru plata sumelor ce li se cuvin; termenul prescriptiei se va socoti din ziua cdnd s-a terminat lucrarea; > dreptului la acfiune privitor la restituirea sumelor incasate din vanzarea biletelor pentru un spectacol care nu a mai avut loc; + actiunii izvordte dintr-un contract de transport de bunuri terestru, aerian sau pe api, indreptat impotriva transportatorului; termenul este de 3 ani, atunci cdnd contractul de transport a fost incheiat pentru a fi executat succesiv sav, dup caz, combinat, cu acelasi mijloc de transport sau cu mijloace de transport diferite. VI. Cursul prescriptiei extinctive Termenul de prescriptic extinctiva are un inceput, marcat de data la care incepe si curgi prescripfia extinctiva, o duratd, precum si un sférsit, marcat de data implinirii prescriptiei extinctive,1. Inceputul prescriptiei extinctive Regula generald, Regula generala privind inceputul prescriptiei extinctive este prevazutd in art. 2523 din noul Cod civil, potrivit cdruia prescriptia incepe s& curga de la data cénd titularul dreptului 1a actiune a cunoscut sau, dupa imprejurdri, trebuia sii cunoascét nasterea lui. Noul Cod civil prevede dout criterii: unul subiectiv, si anume data de la care titularul dreptului la actiune a eunoscut nasterea lui si altul partial obiectiv, si anume data de la care, dupd imprejurdri, titularul dreptului la acfiune trebuia st cunoascé nasterea lui. 2, Suspendarea prescriptiei extinctive Prin suspendarea prescriptiei extinctive se infelege orice modificare a cursului acesteia, ce const fn oprirea de drept a curgerii termenului de prescriptie, pe timpul cat dureaz& situatiile, limitativ prevazute de lege, care il pun in imposibilitatea de a actiona pe titularul dreptului la acfiune. Pentru a interveni suspendarea prescriptiei, cauzele de suspendare trebuie s& apari in timp ce prescriptia este in curs (adica intre momentul in care a inceput s& curga si inainte de implinirea termenului de prescripfic); daca apar inainte ca prescripfia s& inceapa si curg’, nu intervine suspendarea, ci amanarea inceputului prescripiei extinctive. (C.T. Ungureanu, op.cit., p. 34-38) Cauzele de suspendare. Conform articolului 2532, prescripfia nu incepe si curg’, iar, daca a inceput s& curga, ea se suspenda: 1). Intre sofi, cat timp dureaz& casitoria i nu sunt separati in fapt; exist o imposibilitate morala de a actiona. 2). intre pirinti, tutore sau curator si cei lipsifi de capacitate de exercifiu sau cu capacitate de exercifiu restrans& ori intre curatori si cei pe care fi reprezintd, ct timp dureazA ocrotirea si socotelile nu au fost date si aprobate; existd aici o imposibilitate morala de a acfiona, 3). intre orice persoan& care, in temeiul legii, al unei hotirari judecdtoresti sau al unui act juridic, administreaz bunurile altora si cei ale ciror bunuri sunt astfel administrate; aceasta cauz& de suspendare ‘se aseamini cu cea precedentd, dar este mai general’, incluzénd toate cazurile de administrare a bunurilor altuia, indiferent de izvor (lege, hotrre judecditoreasc’, contract). 4), in cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercifiu restrans’, cat timp hu are reprezentant sau ocrotitor legal, in afar de cazurile in care exist& o dispozitie legal contrara; in acest caz existi o imposibilitate juridic’ de a actiona; astfel, daci minorul sub 14 ani, interzisul judecaitoresc sau minorul intre 14 si 18 ani sunt titulari de drepturi subiective prescriptibile, prescriptia nu curge fmpotriva lor, iar daci a inceput si curgi se suspend, pana la numirea reprezentantului/ocrotitorului legal, dupa caz. 5). Cat timp debitorul, in mod deliberat, ascunde creditorului existenfa datoriei sau exigibilitatea acesteia; acest caz de suspendare are ca scop sanctionarea debitorului culpabil, care, prin demersurile lui impiedica pe creditor si-si exercite dreptul la actiune;6). Pe intreaga durata a negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe cale amiabild a neinfelegerilor dintre parti, ins& numai daca acestea au fost finute in ultimile 6 luni inainte de expirarea termenului de prescriptie; aceasta cauzii de suspendare are ca scop solujionarea prin bund infelegere a litigiilor; ea a fost impus& din necesitafi practice, mai ales din sfera comerciala; pe durata negocierilor, parfile nu fac acte de intrerupere a prescripfiei, pentru a arita buna lor credinfA si convingerea in rezultatul pozitiv al acestora; 7), in cazul in care cel indreptafit la actiune trebuie sau poate, potrivit legii ori contractului, s& foloseasc& 0 anumitd procedurd prealabil, cum sunt reclamajia administrativa, incercarea de impacare sau altele asemenea, cit timp nu a cunoscut si nici mu trebuia s& cunoascé rezultatul acelei proceduri, ins nu mai mult de 3 luni de la declansarea procedurii, dac& prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen; in acest caz existi o imposibilitate juridica de a actiona; titularul dreptului la acfiune nu se poate adresa instanfei sau a ales si nu se adreseze instanfei, inainte de parcurgerea procedurii prealabile. 8). in cazul in care titularul dreptul au cel care I-a incalcat face parte din forjele armate ale Roméniei, cét timp acestea se afld in stare de mobilizare sau de rdzboi; 9). in cazul in care, cel impotriva c&ruia curge sau ar urma sd curgd prescriptia, este impiedicat de un caz de forfa majora si facd acte de intrerupere, cat timp nu a incetat aceasta impiedicare. Efectele suspendirii prescriptiei extinctive, Conform articolului 2534 alin. 1 din noul Cod civil, dupa incetarea suspendaii, prescriptia igi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare, Dup’ incetarea cauzei de suspendare cursul prescripfici este reluat din momentul in care fusese oprit, 3. Intreruperea prescriptiei extinctive Prin intreruperea prescriptiei extinctive se intelege modificarea cursului acesteia, constind in inliturarea prescriptiei scurse inainte de aparifia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinetive, Fundamentul intreruperii prescripyiei const in aceea c& nu se mai justificd producerea efectului extinctiv al prescripiei, ori de céte ori, fie titularul dreptului material la actiune iese din pasivitate si introduce o actiune in justifie, fie cel in folosul céruia curge prescriptia (debitorul) renunfé la atitudinea de impotrivire fafa de titularul dreptului (creditorul) prin recunoasterea datoriei sale ori este pus in intarziere, Cauzele de intrerupere. Cauzele de intrerupere (ca si cele de suspendare) sunt legale, limitativ prevazute de lege si produc efecte de drept, instanja doar constatind producerea lor. Potrivit articotului 2515 alin, 3 din noul Cod civil, parjile pot, prin acord expres, s& modifice cauzele legale de intrerupere; ‘nu le pot suprima, inlocui sau crea altele noi. (G. Boroi, C.A. Anghelescu, op.cit, p. 346-347) Cauzele legale generale de intrerupere sunt prevazute in articolul 2537 din noul Cod civil: 1), Recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, fécuta de cel in folosul c&ruia curge prescriptia. intreruperea prescripfiei are loc printr-un act voluntar de executare sau prin recunoasterea, in orice alt mod, a dreptului a c&irui acfiune se prescrie, facut de catre cel in folosul c&ruia curge prescriptia. 2). Introducerea unei cereri de chemare in judecaté (ori de arbitrare). De asemenea, prescriptia se intrerupe numai dac& cererea este admisd printr-o hotirare cu autoritate de lucru judecat. in cazul in 8care este admisi, dar s-a prescris dreptul de a cere executarea silitd, se considera c& hotirérea nu are autoritate de Iucru judecat, si cel indreptiit poate face o noua cerere, cfnd dreptul lui la actiune este imprescriptibil ori cénd nu s-a prescris inca (articolul 2539 alin. 3 din noul Cod civil). Daca cererea este respinsd sau anulaté, ea nu intrerupe prescripjia, dovedind lipsa de temeinicie a pretentiei, ori formularea unei cereri nule, anulabile sau inadmisibile. 3), Punerea in intarziere. Potrivit articolului 2540 din noul Cod civil, prescriptia este considerat {ntreruptd prin punerea in intirziere a celui in folosul c&ruia curge, numai dac& aceasta este urmata de chemarea lui in judecata, in termen de 6 luni de ta data puneril in intirziere. Cele doua conditii care trebuie indeplinite pentru ca punerea in intarziere s4 aibé efect intreruptiv sunt destinate si impiedice pe titularal dreptului la actiune si abuzeze de aceasta cauzii, fir’ a avea, in realitate, intenfia de a-l acfiona in judecati pe cel pus in intarziere. Efectele intreruperii prescriptiei extinctive. intreruperea sterge prescripfia inceputi inainte de a se fi ivit cauza de intrerupere, iar dupa ‘intrerupere incepe s& curgi 0 nou prescripjie. Natura noii prescriptii, care incepe si curga, diferd in functie de cauza de intrerupere. Daca intreruperea prescriptiei s-a ficut prin recunoasterea dreptului de c&tre cel in folosul caruia curgea, va incepe si curgi o noud prescriptie de acelasi fel. in cazul in care prescripia a fost intreruptd printr-o cerere de chemare in judecatd ori de arbitrare, noua prescriptie, care este de alt natura, $i anume prescriptia dreptului de a obine executarea silitd, nu incepe s& curgi cét ‘timp hotirdrea de admitere a actiunii nu a rimas definitiva. (C.T. Ungureanu, op.cit., p. 42-44) 4. kmplinirea prescriptiei extinctive Stabilirea momentului la care se implineste prescriptia extinctiva implica un calcul care presupune cunoasterea urmitoarelor elemente: a termenul de preseriptie aplicabil in spe{a; b— data de la care incepe si curga: ¢~dacdi a intervenit sau nu vreo cauza de suspendare sau de intrerupere; d—regulile in functie de care se determina momentul la care se implineste prescriptia extinctiva. Primele trei elemente au fost deja analizate. Al patrulea element reiese din articolele 2551-2556 din noul Cod civil, la care face trimitere articolul 2544, Astfel, regulile aplicabile calculului termenelor se aplica tuturor termenelor, indiferent de natura si izvorul lor, deci nu numai termenelor de prescriptie, ci si oric&ror altor termene se regsesc in cuprinsul noului Cod civi Astfel, cénd termenul este stabilit pe sdptdméni, luni sau ani, el se implineste in ziua corespunzatoare din ultima saptiménd ori lund sau din ultimul an, Dac& ultima lund nu are o zi corespunzitoare celei in care termenul a inceput si curgi, termenul se implineste in ultima zi a acestei ii Se socoteste a-cincisprezecea zi. Daca termenul este stabilit pe 0 lund si jumatate sau pe mai multe luni si jumatate, cele 15 zile se vor socoti la sfarsitul termenului. Cand termenul se stabileste pe zile, nu se ia in calcul prima si ultima zi a termenului. Daci ultima zi a termenului este o zi nelucritoare, termenul se implineste la sfarsitul primei zile lucratoare ce fi 9urmeaza. Termenul se va implini la ora 24 a ultimei zile. Cu toate acestea, daca este vorba de un act ce trebuie indeplinit intr-un loc de muncé, termenul se va implini la ora la care inceteazA programul normal de lucru. Acesta este sistemul termenului exclusiv — pe zile libere — cdnd nu se ia in calcul nici prima zi, nici ultima. Cénd termenul se stabileste pe ore, nu se iau in calcul prima si ultima ord a termenului, Actele de orice fel se socotese faicute in termen, daca inscrisurile care le constatA au fost predate oficiului postal sau telegrafic cel mai tarziu in ultima zi a termenului pana la ora cAnd inceteazi in mod obisnuit activitatea la acel oficiu. (G. Boroi, C.A. Anghelescu, op.cit., p. 356-357) 10