Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 3 Partea 3 MEF-MA Polinoame ORTOGONALE - FINAL PDF

    Uploaded by

    Paragina Iulian
    26 views7 pages

    Original Title

    3 Partea 3 MEF-MA Polinoame ORTOGONALE - FINAL (1).pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    26 views7 pages

    3 Partea 3 MEF-MA Polinoame ORTOGONALE - FINAL PDF

    Uploaded by

    Paragina Iulian

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 7
    sorsimarestoniersenoane anole “ematich abordat; Aproximarea minkmax: Miimtzaen eoel la Interpolarespolnonias; Apoximares sensu lor mal mil parte; emente de tora aproximde Painoameertogorala, Problema genelb OBSERVATIE Aceasta sectiune este 0 parte a Aproximaril functor, dedic ;polinoamelor ortogonale 4.2 Aproximarea minimax. ‘Trecem acum la considerarea cou de-l doles eres d ‘max(¥(o)~ (el) = minim. penta x Cla.) o Exempul lui Runge cin fo) = M042), pent xet-8, 5) @ 4 artat ci aproximarea prin interpolaro, chiar daca trece prin nodur, poate prezenta ered mar (chiar ifint de mari) tre nodun. De aici provine ideea de a Incerca gasivea unel aproximéc ‘optimate pe ft interval 2b, nu numa in nodur. © expimare matematica a acest! el este 88 se minimizeze eroarea maxima Irie funcia (x) si aproximanta gt), acic8 tert (1). amit anterior. ‘Asif formulata problema mule de func udm pe a) ‘momentan incomplet defnité deoarece nu am preczat din ce 4.2 Polinoamele Cobisev ‘Vom Incepe prin a presupune iarési cA functia aproximant’s gfx) apartine mul polinosmelor. Criterul de minimizare a erori maxime (1) face refriela un arume interval fa, Decarece rezultatele de mai jos pind de interval, adoptm un interval eanonic [1,1 © transformare de scars s2-a12 Hoan x02 (i BS poale_aduce orice alt interval fn oe ce! canonle. De data aceasta nu vom sore functia. aproximanta g(x) ca © combinatie Snir de monoame. Examinind comportarea moncamelor x pe interval [1,1] se consid c toate iau valor absolute maxime la capetee interval, prin Uurmare este de apteptat ca eronle de aproximare s& nu fie distrbuite unform pe inerva. Aceasta sugeroaza cautarea_unor polingame cafe #8 nu varieze monoton pe {-1. 1). Int, varia ‘monotond face della descrierea unor vara rapide ale funcpel fin interior interval [-1, 1] Ceca ce ne tebe este o mune de polnoame defite po [-1, 1 ce 8 posta descrie ase! de ‘ara nt-un mod cat mai economic, adic folosind un num mic de poinoame. undlileriaonomorice considerate anterior prezentau partial o atiel de comportar: 08 21m $i sin x dasciau vaaile de perioada 4 08 4mm $i sin 4m desciau vatatile de perioads 172, ¢.m.. Spunem patil deoarece nu a fost Indepintd si dorinia de economiciate ~ avem dou func, sin s1 cos pent descriorea varatiior deo anumit perioads. Pe_baza functilor ‘taonometrice putem ins introduce o clasé remarcabilé de polnoame descopeite de Cebasev 8 iro favorable aproximari optim: sectiune. 1 [MeToDA ELEMENTULUI INIT -METODE APRONIMATVE Paton 3 ste Arse orsinweetontier oon rananle Worn ia E,W inreducer vaiabla 06 70, ri rn reailo z=0086, 0=orcco82 “ ‘84 considerém acum functia T2608 m8. Funcfa are nredcin pe (~ Tye) =c0s m=0) Op =(2k-Ae/2n, k= 1,0, o 2008 0, = cos{(2k-1)M/2N, K= I, Din identitateatiganomatrica 08 n84c0s{n-2)8 =2 cos{n-1)0 cos 0 o deducom o relate de recurenta pentru T(2) Telel222To-l2)-Te 2) ” Deoarece Tiz)=1, Tz)=2 lar Te), 2), rozults din (7) prin operat de adunare gl inmulire, pute observa ci Tn(2) sunt polinoame de gradul n, denumite polinoame Cebagev relative intervalul compact [-1, 1]. Funclia cos n8 se numste functia generatoare a acestor potineame. Graficele primelorcateva poinoame Cebégev sunt prezentate in fig. 1, fat expresile or abel ‘ Tmpround cu exprimare moneameler 2'In functie de Tie), KE 0, n, 1 toe PR : : Sage oa" 02 0 02 Figura 4 Vaiaia primelor 6 potincame Cabisov 2 [MeTODA EEMENTULUI FIT METODE APRONMATIVE artes 3 tats Apia orsinares oiler ona gale Tabolul 1: Exprsile primelor 6 polinoame Cebigev Ta z 0 4 Te 17> Ty 2 Tata 3 =eva™ ean 4 ered BIT TB 5 eae OTST Ts So observ din fig 1c fecare poinom Cebigev de grad mal nat poate descrie vaifi mal rapide ale uneitunti pe interval f-1, 1} Polinoamele cu un coeficient 1 al termenuiui de arad maxinn se numese.polinoame monice. Din formula de recurenta, se observa ca in T(z) cosfientul ld 2" este 2", afl ined potnom monic T(z) ezultat cn T(2) este Tega) 2° Tale) ® sent 2 ce le face adecvate anroxima min: ‘aceoa cd “Dintre toate polnoamete m bn fiat, T2) are cea mai mi valoare absolut pe interval, 1 In continue se dau dou apicatiimportante ala potiamelor min-max 4.4 Elemente de teoria aproximatll ‘Din cole prezentate pind acum, s-ar prea c8 problemele de apcori aspocte ad hoo. lssate le alegersa celui care abordeazé o problems concreté eau ata, Pentru a Pulea vedea mod natural In care aparcrterle de aproximare ciscutale pana acum avem nevoie de un cadru teoretic mai general. Efertul depus in asimilavea acestuia este pe depin replat in aprecierea unt probleme de aproximare deja parcurse. In plus, deoarece aproximarea st Ia ‘baza multor altor algortm, cadrul teretc va avea aplicati directe gi In ale procedee numerice, Yom px aba intuitive decd nals tulle {sore aproxima. De asemenea, vom Incerca formularea unei analog geomettce ute ‘simi acastor noi, 1.44 Spat vectoriale slo. foma. (6) a func de anroxmare at («)= 3a (1) aft lass ste Incét determinarea 3 conduct la sisteme de eva in a remarcat apoi cA oy ‘ cate fi compet arbitar_ajun sugerares proprietai de independenta iniard. De fapt. am ales elemente dino stuctura bine cunoseuts din algebré, aceea de spafiy vrctorial sau_spatifiniar. Notém un spall vectorial arecare prin V. Elementele spativui se numesc vector, Denumiea sugereaz’ orginea ‘geometricd a notunitr, ins vom putea interpreta ca "vector" functile g(x) eau funcia gf). In ‘efinija acestel structurialgebrice itr opera de adunare Inte vector! gi de inmulire a vectrlor 3 eee ____hwresinres itr tainonne ogala ‘i mumere reale sau complexe, danumita scalar, cum arf parametil a. Mulia din care se iy scalari 0 notém cu S. De regula avem scalari din mulmea numerelor reale, S=R, sau din ‘muljmmea numerelor complexe, S=C. Far a repeta toate propretie dn defiia unui spatis vectorial, vom reine ca + pin inmutrea unui scalar cu un vector, rezutatul este un vector, ‘+ _adunarea vectotilor se obtin tot vector. ‘+ vectotinenul unk = 7, se numesc iniar dependent daca unl cntre e se poste expima 2 0 combinaje thiard a celia adica sf exste scala a, nu of nul, atl Int sa ae loc egaitatea ‘+ numérul maxim de vector nar independent int-un spat vectorial se numeste dimensiunee spatulu. Acoasts dimenciune poata frie sau if ‘data stablt edt de mare este un spatiu vectorial V, ne punem problema cum puter 28 descriem efcient un element oarecare uEV. Insirumentul adecvat panru acest acop este rofunes de bazé a.unui spat vectorial Aceasta este orice mulfme de vector Iniar independent In numar egal cu imensiunea spailu V. Orce alt element al spat poate { exprimat ca o combina lniard a elementolor cin baz’, aim cateva exemple utile de spati vectorial. ‘+ Spatiul eucidian de dimensiune 3. Avem 3 vectori 7,7, care sunt liar independenti ia cofice alt vector se poate exprma ca © combinaje lniard a acestora, de exemply V=7.+] +0,5% sau pe sout ¥=(1,1,0.5). © Polinoamele py) de grad cel mut egal cu N-1 formeazé un spatiu vectorial de dimensiune N, pe cared vom nota Th. Intr-adevae monoamela 2°", © 1.N sunt lniar independente. Un alt elemental spf vectorial, de exemplu p(x)=1x+0,5x, se poate ‘exprima ca o combinajeliiard de monoame. Netalia prin coeficeri scalar este pit, 1, 03). + Muljmea C%-1,1) a functilor infiit derabile pe axa reala formeazi un spat de limensiune infin, Int-adevar monoamele x, KEN sunt lita independents, ark poate lua valor ori de marl. Crce tuncteifntdervabila se poate ecrie ca o combina iniard de ‘monoame conform teoremei de dezvoltare n sere Taylor. De exemplu e'=texex'/26x/6+ 28 cael notale prin coeficienfi este e'=1, 1, 12, 1/8...) ‘+ Mutimea C10, 1] funettor continue pe interval [0 1. Sunt linia independente functile sinakis, cos2irtx, k € Z. Conform teoremel de dezvoltare in serie Fourer, once funce ‘continus se poate scre cao combinatio liniaré de sin si cos. In particular notaie prin confiienti (1 12 ' rea unor ana mma abelacia de hn el aeorette nls alam Analoplo rat ceronara ‘matematice, dar vom prefera sa fm onest asupra modu In care se ange la demonstra ‘ales se bazeaza de cole mai multe of pe ointulie ce este doar apo! verticat igus. 41.42 Produsul scalar gi ortogonalitate SA folosim analogia pentru a introduce 0 clasificare a bazelor. Incepem cu consideraroa spall vectorial plan familar. Din geometie, lim c& sinpitatea exprimari un vecter ino baz sau alta provine dn faptul ca bazele sunt ortonormate. Pentty ca si in spafile vectorile 4 [METODA ELEMENTULU FIT - METOOE APRONMATIVE Pontes 3 Mate Anite vem posibitatea folosri unor baze In care abstracle 6 aver aceeagl ugurnis do Tue sl deplasarle 88 posta fi descrise simplu, este necesar s8 generaizam nolunea geomeltick de ‘rtogonalitate prin introducerea une uncti care 88 ne arate cit de aproape de a fl ortogonal se afd doi vector Functia cauata este denuma grodus scala, ‘Vom nota produsul scaler @ dol vector uv prin (uv. Dein formala a predusulul scalar este precizaté de propret urmatoare, unde wv, CV, 2, b ES: 1 DV*V—=S 2. (0, 20 gi, =O

    You might also like