Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Psihoterapia 3 PDF

    Uploaded by

    Maria Nistor
    11 views42 pages

    Original Title

    psihoterapia-3 (2).pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    11 views42 pages

    Psihoterapia 3 PDF

    Uploaded by

    Maria Nistor

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 42
    im TULBURAREA DE BANICK $1 AGORAFOBIA ‘Mai mult, inind seama de comorbiditaea acestor tuiburdri cu cae ii dau feama ef posed fesursec dea conola un aie de panied, De ‘xemplu,o persoani poate evita sofa dace tee en alae de ‘anil i pote submina capaciatca dea conduc in siguats vite stair de teama panic inlude, de obi, zonele aelomate, spate deschise,auabuzle, went, spate fshise ‘Ssuaie fw cae individ! se afl departs de cand on in care m2 ose print sjutor Rein cl acest evi sit secundate fc de bazd: fica de panied. Este agadar mult mai powivit st descriem agoraobia dept tama de un aac depasid, cae poate determina 18 TULBURAREA DE PANICK $1 ACORAFOSIA De cine st evite orice situate saw activate eare poate prowoca ‘este atacus sau inpedica obiete auton Este mporeant sf facem dstintia inte temerle prineipal cele secundare Indivizi cu tlburti de panic vor webu s ivete sit congoleze tema fundamental, atacuile de panict. Petr ndivia x twlburti de panicl si evitri agorfobice, ful cl tama de amunit sities secunar ec de anxetate Inseam, petra 4 lavinge problemcle apuafobiei, uebuie sf inveje sf contleze anxioaea fi atacrile Ge pani Ovatd controll aceast team ima, 0 prsoant care sufert de agoraobie poate inva ssi Acpigeasc cama smayionald Pe mire inv tac ig po contro anxetatea tactile de pani pot infunca ace stati pe eae lea evita anterior, conv ind eX pot preven! atacuile e panics “Tapa fundamental In agraobie exe deers fesvent ca 0 team de lesin su colaps, de a aves ua tac de cord, dea Tanebuni, ea psn consol asuprainestineor sa a veri sau rice a ip de contol persona. Teme secuare sau situjionae sit mumerease Si variate, Aces Leet clad orie stuaie despre cate individu {st inchipaie c8 poate prove si el este acta es 9 ansieate rigiat. Important est ef individ ma tebuie experimenters un tae de anxietate tn toate acest siti, doar ered stuaia ‘ear putea prosoca nal In aces Sens, ou dor stacurile de ansizae, ci modal in cae individu! Le evaiusza dererminddezvoliarea une anumite emer siuajonale. Din experenga aoasu2, aprcape oj foumeni care sufrd de o tlburae de panic de ling drat june sf vite unee sina de fee panic Masura evita va determina Cantata de inp $ enetie necesara dep acest probleme Anum tls confunate wear cuagoafbiaisclud depres, sehiotcnia, obia social irfburaeaobsesi-compulsivs. Orcum, 6 inelgere cored a nati agorafobie, aga cum a fost desis thai sus, permite in general o clasificare mai usoars a acstor tuba (GHD PRACTC PENTRU PACIENTL 19 11. Cum se dezvotré tulburarea de panic $i agorafobia ? LLL Stresul Penura mult oameni,primul atze de panied are loc fnt-o petioad’ e srs rdicat Stesul poate fi psihologi sau fixe. Stresl psihologi :cerarle cu pirni sau eu partenerl, deces sau boald in famile, probleme cu alte persoane din afara familie, probleme financare sav presiunes de I serviciy ‘Stresul fic: este provocat de boals,epuizare din caura orelor suplimentare de muned, abuz de aleool sau medicamente, ipsa sommulu, glicemie seizuté din eauza dietei ete 1.12. Anxietatea Ai strsul fiz, ts ce psibologic pt produce o react axioass ‘Aczasta ea este consecingainevitabil.asuesubi, i un eft obigauit ‘Adesea, foctori de sttes si anxetateaasoriathpoc fi desta de subsli, ar, in aceste stuf, o prsoant este mult mai vulntabilt uni stac e panic trun moment sou alt, fiecare se simie strest si reastoneazi eyenind snxios. Tousi, nu ti cate experimenteazianxitatea ezvolh tacuri de panic, Intchares este de ce nit osmesisufers 6e atacuri de panied, in timp ce aims Din pleate, pind scun ma exisl un singur rispuns la aceasthtnrebare. Exist tons diferite cxplicai posible In primol rind, unele dover sugerearicXcamenti cae dezvois lurid pane agorafobie au fost supis uni sires mai mare dct ee normal chiar iainteaprimulu atc, deveing asf mai volnerebi dect alt fn al doen tind, este posi ca cei cate dervotéstacri de panic si fie mai predispasi le ses sik se {ngijoreze cu prvite la tactile de pack dect ai Mw TULBURAREA DE PANICA St AGORAFORIA 1.13. Hipervemtitatia sau respiratia acceleraté ‘A hipervenil inseam a respira excesi, fie pea repede, fe prea ‘rofund. Respiratiaanormald treceadesea neobservat de pacint, dat ‘mi efectlehiperventilaiei, Simptomele includ amejeal, senza e furnicduri la mini sav piioare, sitbiciunee picioarcor, pal- pita, incoréare seu durere in piept si o team din ce in ce mai ‘ceeuaté Aceste simptome sintrezltaal reduceriidioxiului de carbon din singe ca urmare a respiraietexcesive Control acestor simptome va fi discuat in sestunea 2 1.1.4. Caracteristicile personalitatii ‘Un at posibil modv pentru care tulburiile de panic si aporafobia ‘nu afecteazi pe tot lumea ese faptl oamenit au natur deri Cei mal mul dine cei care sufert de tulburasi de panied si aporafobie au tendinya dea se ingrijora. Ei sin adeses preocupai peste isu de numeroaseaspeste ale vet lor, mal ales de sénatea Jor Cind lucruile merg rau sav altel decit ne-am agtepta, uni dint noi considera c& problema este mult mai drasic# sau mai ‘1avdecttin ealiate Control acesiorgindui nocive de inxiorae, fate contibuie desea la ansietat, va i discutat in detaliu mai zi in acest ghid ‘Deocamdat, ne vom Indreptaatengiaasupra ataculu de panic, 1.2. Natura panicit Un atae de panics este © schimbare ruse eau 0 crizh in care event spetat, anaiogi sau Ingrozigt taco situs fn care eet mai rmuljicameni mu sar teme. In timpal unuia inte aceste atari ‘tej observa urmatoarle senza + Inuostiere respiratiet 4 Bai accelerate ale inimii + Amat ‘+ Fumicturt ale degetefor de la mfini sau picioare (GktD FRACTIC PENTRU PACIENTE ui Senzatia ch v8 sine” sau va doare fn piept Senzate de Sucre sau inabusite Senzatie de esin Transpirgie Tremuricui D Frisoane sau valuri do eatin Derealizare(senzatia ed leerurile din jur mi sit reale) Usetcune a gurit Grea sau ,ururesi” fn stomac =Picioare mai Vedere nectar Tensiune muscular Senzatia ct nu vA putt adune gindurile sau vrbi Frica de moatte, de amu v3 pierde contotul sau acon Int-un sod nebunese Cind panica devine sever, coi ma mui cameniinceatcd 8 last din situafa expectva, in spetanta eX frica va dspirea, sa ncearel 4 obvindajucor, pentra 2 avea pe eineva altar care se poarte de ‘iff In caz cf legind, fac infaret sau o aw razna. Uneori, uni ‘oameni prefers fie singuri in cazul uni tae de panied, pentru a ru se face deri ‘rimele atacari de panic sit de obice forte inspaimintoare, ‘deoarece reprezinl o expetienta nowt, ciudat si anormala. Totus, ‘dup multe ascmenea experiente, majritatea oamenilor sti In ‘uincalinimi lore este putin probabil si-sipiardi contol, s& se rbugeascd,s8 moar sau si inpebuneasea Cel putin, deocaindats ‘nu Ii sa Intimplat asa cova Totusi, se tem cd data viltoare poate #1 ale, ef urmitoul alae poate fi el mai grav Unit oamenireugese se resemneze in fala ataculi de panica, desi nu lea placut siciodach ‘Avacuile de panicd apar rareori eu adeviat din senin Desi primal atc are oe, de obiee,i-un moment In cae indivi se afl sub presiune emotional sau se simte rBu (Ge exemplu, refwcerea dup grip®) ori cind este obosit si exenuat si ineepe sf se sim la capitol puerlor Primo] ate de panic sé inssleazd rareoiatunci in IULBURAREA DE PARICA $1 AGORAFOBIA cind o persoand este cu adeviet fn siguramts, relaxai si eliberata de stres 1.3. Dezvoltarea temerilor situarionale (Cei mai mul oameni inva sf anticipeze sitwaile tn care poate avea loc un atac de panick Aceasta nu Inseam eX sitmatia este ‘neapliatperiuloas, ci eX ei o pot indentifeaca pe un lo imprepei ea weaunatac de panics. Avioaele, emule, auobuzele,Wfirile ‘au scirilerulante sf desea considerate astel de ocur, de vere ce urebuie si se opteascl inane pute cobor. A stale bancd sau int-un magazin reprezin o siuatiedifilé din acelsi ‘oti. Dacd afi ft ng-adevarsinguri, ca tunel cind vl atlag acasé 1 mu wef vecini pe care sB-i sunat, ind condueeti pe un drum necitculat sau cind vi afta in-un Toe pustiu precum o plaja ori un ‘imp, sar produce acelas eft: cine ar ven si vi jute daca intra Im pana Daca sofa de unulsingur si sine prinsIn-un arabutel, ‘i confruntai cu toate aceste probleme: find singuri, au vi se ‘oats acordaajuor simu putei psi masinedack inca In panes Desigur, pentru nil oameni, frie dea se face de ts cintreste nai mult decit nevoia de ajutor sar face orice pentu af singurt CCind se petrece un anumit eveniment in vietile noastre, ekutim © cexplicaje La fel, cin experimenters un atse de pani, oameni cautt 0 explicaic tn timp ataculul de panic, 90% dintreeei care Suleré de agorafobie nu vor gsi o explicate plauzibils peatru ‘motvulatcului Stesul, anxictatea si hiperveatiaia, care au cauzat de fptatacal, nu sintvzute ca motive de edt petsoana respectvl, Ldooatece cle se dezvoltstrepat si individol este adeseainconstient e prezena lor Persoancle cu agoratobie explicd in mod eronatatacul de panics fn functie de situatia in care acesta 2 aut loc Un moti al vest ssocierl este procesul conditionari. Deoazece experienta panici si Jooul in eare sa produs au avut loc in acelasi timp, procesul de condiionsre duce la © asociere mental a celor dovl evenimente ‘Aminttenataculi este asociaté cu amines situa in care a avat (GD PRACTIC PENTRU PACIENIL 1s oc: Aewathasociene duce Ia credina 8 siuaja a caveat sca, cea ce, mai api, duce la devote temeiorstatiorle 3 ‘evitarea anumitor situa Dupi cum an menfonat anerior. ma toate stale eviste de rersoanle cu agraftbieconsiie neapiat loc atacitor de Dick precedes Ele tebuie dos crea co ani suatie poste proveca un ats de panics pene oevila Aeest ue explict temerie ever rapide ici acre apler area ex aonb. Deasemenes, exc tml rapid icare ep dezvota acest tomeri De ft, tn 30% dince perseele ou agratobie, Citas se del nao spina de fe primi sac de panied Proce prin cae se risindec sete comporamente de vitae Sao emer est tno ea generalize ste importants riclegst conceptle de conifionate si gene tale, deouree sce same! ipl imine scar Sine atacurle de pani i sia ete cae su fost sonst de aceste do prosese Unalt mot pent cre oameni ate fer de stead panic eave viata stile emt est cela ise vA ieapabis Sh contlere atc de panied in respect state Denarece nic este ncontlai,prsans respect incpe snes In opti cu potileconecne al nv aa panic, jena Su posta inire De esempl, sic iarjor et omen i vr face o pire procs despe vo dct Isoa fn pi uci putea rint (Pe voi sa pe ce dag) ded vs pietde.comzotl Iniferen Gemoty pare loge ita sittin careconsecinice obi ata de panic (Se pl i inp ce conde © mas) sin Inspimtnatoure “inti-vl & teaa peisipal in agoafbi ete teama dun sae de panic sau de snail, 9. fea de anumite fcr sas SinapiTemeclesitajonale sine secondare. Un tatamen reas impli in pri ind, inva va consol anata $i * aucurle de paca si apo, im al doilea rind, cu sjucoral acestor ‘conostnt, 8 vi invingeti temerie siuationale ut TULBURAREA DE PANICA $1 AGORAFOBIA 14 Evitdrile subsite Deja am discutat despre evitiea stuayilr teale, dar exists alte tipuri de evitare ear, desi mai subile sit oti legate de stacuile se panicd ‘+ Eviteti mpdicatia de orice fl, chiar da v-apresris.o medical? Dimpotivs,evitai shies din cast firs medicagie? Evita exerci fizic? "Evita filmele foarte emosionale, cum a f filmele de proaza sau hint cele foarte triste? Evita dest din casi ind este foarte cald sau foarte fig? [Nu vi place sf Siti speriati sav ingrovii? ‘Evia va afl departe de ajutoral medical” ‘Sinueiatengi a lee iesire de ungengt? Evita statl in pcioare si mersul fra sprijin? acl ati rispuns afirmativ, aunci acest forme de evitare sint legate de atacurile de panied si va uebui si le dept Distragerea aenjei poate acjiona ca o alté forma de evitare ‘Muli oameni inceared .si depageasca” in acest mod siwatile f= cate se tem cf vor aves atacuti de panied De exemplu, daca simp © devenii anos! sau v3 cuprinde panica + vey mera ner de iti ie de concenat pate? + Deschidt fetestele? Asal uci Ia un vou rier? 4 Tncereagsvaginan a parte? {gape cine care exe In presi x8 worbensc despre cov, one? + Casa nena? + Nuits fn and? act ai cerca aceste mucori (sa ind le folosii, seaman ck ‘au ajutat in recut s8 depasiti un atac de panica si probabil vi vor (GhuD FRACTIC PENTRU PACIENTL us ‘jualin vitor Cu toate acestea, devin adeseaobiceiuri puerice, jar mul oameni ajung s& depindl de ele. Pe tsmen lung, aceste ‘state, desi ma sintpericuloase, nu sin ici utile, a imp cit eu Schimibelementul esental al atzcurilor de panied sau al ansetiii cu privte Ia apariiavitoarelor atscusi de panics Tnplus, dack sitet prea ocupai si vi distragetiatentia, mu vegi ‘putea utiliza teaicile Tavatate pentru a v8 contro gindurile care Vi Ingrijoreazt. fn timput unui tac de penict, gindurle si afirmatile pe care un individ gle impune implicd un destin iminent, anume 3 ceva ingrozitor este pe cal 53 se Trtimple,cees ce atrage dupa sine 0 ingrijorare foarte maze in legitua ex prezentl gi vitoral Exists © aniipare a ce este mai elu io team’ referitoare Ia ceca ce lurmeazI si seine Mal mult, apare sentiment eX evenimentete sar putea desigura haotie sau i invidal musi va putea control ile Vor analiza modal in cae afl de glnduri pot declanga, rclumgi reactile anxioase 1.5: Fundamentete programului _Acest program vi inva st vi modifica rEspunsurile prin schimmbarea ‘modulai dea gind sia flukiincare reationag la anumiteeveninente TInesena, vet Invaja noi metode de control, Programul acoper tre stati de baz * thnici menite sf modltice terurile pe care vile spune; + teniei menite si controkze senza tizice teil tle pentsu coniuntatealucrrilor de cate Vi este teama si pe care le evita Vor incepe eu fehniile de contol ditect asupra. majoritati sexzajilr fizice, prin control respira si ensiunii musculare ‘Muli oameni respiri prea profund atunciclnd au un ase de panics, iar dacd uncon le vine sf fact exact pe dos. Respiraia accelerat consitie motivl principal al agraviii senzayilor de pani pe care le experimental; de sees, Invlnd & vi conta respira, vet reduce multe nue simptomele panicit {nplu, extiile de relaxare us TULBURAREA DE PANICK 51 AGORAFOBIA muscular vor migra nivel general deste de tense, juind si vclaxaea muscular atune cad v& tcorda Unit oameni cep sete rapid stale cae er putea delanga ania, male cele in cre mu pot sepa ugor sain care mu est ‘jor disponibit Avast eviare pare limites panic pe exmen seus, dpe tren ung, majoiatca cueniloe dd site dine jn ce mai mul stale respective si chia 3 devin lega d cosa Sau inegpabil si se descuce pe com prope ‘La theput, evita siailor are au produs pics pare un Tuent logic, deoarece aceasta, inal, reduce mumial atecailor ‘Una dine probiemele legate de even stair inca se produce ppnia este ef, de iesare dat ind 0 stuf est evi, nevoin de 4 evita data vioae este i mai mate In flu acest pica 90 ‘ai consti singura problema, deoarece eames arganizeaxa tn mod treevent via Sn jana cist depun wn efor i 0 aaxietate consldsabile In acest sens, plaifiind ce a fick ty cama care ‘ar produce pana sau cums eviteallasea in stain ere panica este posbilt In acest fe, agoalbia se poste dezol, Alobindind 0 vat proprie ‘Unatouea pate a datamentll ipl expuserea asia crite, cate a fost sceiate fn ueeut cu panic samen. O alt ‘ompoventt important a tatamentlu ete examinareaIurulor pe care vi le spunet rae, tn impol sau dup un tac depend si cetetareatptrlor specific de interpre reste 51 presupueri «axe conibui a ansetatza dammeavoestes, Ve via cm 8 pune lanka acest presopnerlinerpteti rst, examining dover Pe Ing aceasta, lament va impli examinatea senzatilor Sain cre au dvenit 0 paste »Yeaci! de panies va aula sk experimental no repetat cst Sena, asl Inc a provosce ‘mai pun teams "Eat important sv dai seama ch coinairea consol asapra miei panic exe o apne ce webuie Invas. Penta & ficient, aceste abil ebue exeste fn mod tepuat_ Cu cit {vest mai mul im aces progtam, e a ean reat mai thus Sucesu aces program mu dpinde de seveiatca pasicit sau de evitaeac, deci tip o experiment sau de vir dunes Voast, cide motvia de avi schimba real (ok PRACIIC PENTRU PACIENTL 1 1.6. Obstacole in calea inscindtosirit ‘Un alt factor de care se gine seama este persisenjaagoratobiet in ‘unele cezuri, exist diferte obstacole fn ealea insindtogisi, care erpetueazi fobia © stuatie doosebit de dificil se intinese atunc ‘ind indvidul care suferd de agorafobie sau o persoand important din viaga sa are ceva de cigtizat de pe urma boli, De exemplu, ‘camenit accept agorafobia partenerului desl de repede, deoarece unc sin siguri ef acesta le va rime credincios pent c& este ‘dependent dee. O persoanitcu sgorafobiepreferd si mind invalid pent a evita luarea deciilor eu privire la desgurares restului ‘vigil sale Asemenea dependene nu par si cauzeze atzcurile de Pranic injale, dar pot face insitosirea cites. In acest program, ‘et nvja cum s8 rata atzcurile de panicd. De asemenea, va tebui i vodeli dad exis obstacole cave vi determina rimines agpafobic scum pute i le watai_Ne vom inoaree la aoest aspect mal trziu In program 1.7, Natura anxierdpii 0 alarm adevératce ‘amen cave au suferitatacuri de panied ajung in cuind si se teams Chiat $i de cea mai marunt ried, deoatece sive le incepura unui atac de panic are foc o crestee a anxietti Dar stares de anxetate este tl Si presupunem usmitoarele: sintefi pe puncul de a ttaversa Strada, cind un autobuz ind cu vitezd tn intersect, le dost doi metr Geptare. Va spetai si va Inosreti In fag pe rows Insé chiar inate de a incepe 88 alergat, cteierul devine eonstient de pericol Imediat, adrenalina este eliberts penta a activa sistomu) nervos involunta, care produce instataneu 0 serie de schimbni tn ‘organism Fiecare dine acestea va permite s reactionai rapid, s vila sdnivea isi scapati de pericol. Prin cxaminatea feedtei schimbii pe tind, putei clarifica avanajele acesui rispuns de alarm ue TULBURAREA DE PANICK $1 AGORAFOBIA ‘+ Resprayia se accelevea2a, iar mile si plitini se deschid larg Aste, cestecantiatea de oxigen necesari mushilor Baul iim s presiunea singel se inteesc ast ncitoxigemul si lementele nutritive de care are nevoie organismal s8 oath fi Itaasportate rapid acolo unde este nevoie de ele + Singele este trimis eatre muschi, in special muse mari de la picioae: O camttate mai mica de singe este alocatd zonelor care ‘nu necesito nutrte imediatd Singele se scurge din cap si este posibil st raminei .alb de fries” + Musehii se incordeazd, pregitindu-vi sd actionai rapid. * Capacittea de coagulae a singlui crete, astfl Inctpierderile de singe 8 fie minimalizate in evenoaitatea rin *Tanspizatiasporeste peat a cori organismal, impieditadd ‘ise suprainclzeascd stun ind incepe activitatea fied. Vasele de singe se dla si se apropie de piele penta a rBcorisingele © Mina se concentieard Devine preocupadi de un singur gind Cate este pericolul si com pot ajunge intr-um Joe sigut”, fn age fel inet coleate lucrusi wee neobservate © Digestia este iaserupta: Stomacul nu mai diger8 hrana Gura se suet, deourece se produce mai puting saliva. Mincarea cade grou Ia stomac s poate apiteasenzalin de great sau de ura” fn stomac. fn schimb, glucoza este eiberatt in singe pent a Iiza energie (© Sistemal imumitar incetineste Pent 0 perioadi scurt de timp, organism! isi concentteaz8 toate eforutle pentru a sezpa ‘© Muschi sfincteralu se contract, astel inci 8 nu elimine aici o umd care Si-i permits unui pridator 83 vl urmzeasca ‘Actvarea automat a reactii de tip ,lupt sau Fog" est con care W% petmite si fugit sis seapatl. Raspunsu lupe sau ful” est 0 reacie automati care vit determina, in prima fazi, si fugit de peticol. Abia cind scaparea este imposibila va vei intoarce si vet lpia pentru a scBpa cu viajf Spre densebire de aceasth alarm Pentru sahara vie, este cla cl nu toate cpurile de anxietate ‘aceeasiintensiate.Gindul la un examen medical sau un inerviu de ‘angajare poate crest nivelulanxieti, dar, In general, mu in aceeas (GHID PRACTIC PENTRU PACIENTI 1 smisuri ca tn situayin in care v-ar jest dinate un etine turbot ‘Oricum,indiferent do gradul de anxetste experimentat, acesa este ‘contolt de sistem nervos involuntar. Fie c3 este vorba de panied ‘sau nelingt vag, se deciengeazS reacia de tp Tupi sau fugi™ ‘Alarma este dat, dar int-un grad mai mic De asemenca, anxitatea Vi ajuti si efectuail orice activitate calificatd, Dac soteyt complet telaxat cind dati un examen, jucatt ‘un jos, reotvat un confi inte copii umneavoastr sau dscutat o ‘problem cu rudele prin lian, mu vei fae rot ce vi st in puting PPontrs a face ceva ine-adevas bine, ebuie sf let, neribdtor 38 ‘4 descurcay cit mai bine sam concenrat” Anettea madera vi poate face mai ficient Cei care suterae rulburar ansoase se tem adesea ‘de orice anxitats, chiar side aceea cae fi poate suas efecteze 0 sctivitate in mod corespunator_ Eli fac deseor rie pot plerde ‘controll sw po intra fa panic gi, prin urmare, evité orice anxietate oss eat paces cons pone oa i E vote z Fe an Pawan fame Pa Nhe ei CCind oamenii devin prea anxiosi, teams poate feta cu per- formanja, denatece sint concentra asupa simpromeloranxitii vor sl scape Nivelurlesdicate ale anxietiii pox duce Ia gresll, Co cites sarvina mai ifcls, cu att ete ma importants v3 eontrlag eu atenge anxietatea; in mod ideal, ar trebui st réminei alert, 150 TTOLBURAREA DE PANICA $1 AGORAFOBLA Sncondai ss deinei controll, pentru oeficienté maxima. Relaia ‘inte anxietate gi apiudine este prezentaté in diagrama precedent. ‘In acest curs vet Invaia clea tehnici pent a vi pista ealmal atunci cind sitagia 0 core, sf fit alert, incordati si define ‘conirolul in momentee dificile 1.8. Amxietatea : 0 alarmé falstt Problemele de ansetatesurvin atunci cin rispunsu de tip lupt sau fugi” este prea install. La fel ca slo alsim’ de mayin fomte sensibila care se declangeazi cind nu trebuie, doc alarma corpului este prea sensibill, rispuasil lupe sau fugi" se va produce la ‘momentul nepotsvit. Daei alarma se declangeaz pres usor, este ‘mai probabil si devenitianxiogi tn situa imeare, tn mod notmal, ae persoane nu at teactiona ast. De exempl, ceva cave suferd erulbutare de panic si agorfobie devine nelinic in supermarket ‘tnd Inpieioare a co, se va simgi ames avind un vag Seiment de ineliate Dac reacta de alarmd se delanseaz wor, sa pata gin Dict innchunese 5 alerg ca urbat prin magazin, sgn, injurind gi Tovind oamenii?™ Drepe urmae, se va retrage in siguranfa cast I ack afi devenit anxiogi in situa in care alte persoane mu ar reactions Ia fel, aces cru indict faprl 8 ,alstma” de enxiiate (ispunsul lupe sau fugi) este prea sensibid. React alarmei, ‘merit 58 vl protejeze de autobuze periculoase, tau frit si alte pericole fizice, a fost declansati 1a momente nepouivit ‘Reacfia de tip lupe sau fugi" este folositoare pe termen tn special dacd pericoll poate fi evitat prin efort irc, dar instil pe ‘ermen lng 9 cu siguran{ ia situafile stesante din mea modern [Nu va juts fogit ind agentul de circulate vi tage pe dreata si nici st ripostsi ic cind VS amenint seful. Tosi, deoatece teat de pupa sau gi” le ea flosvorestimosilor nostri, aceasta nc face parte din fina noastr3 Nu e de miraze ci, atuni cid sitem ameninai, ne sufoeim, avem palptai, senzatic de great iar mshi piioazeor si brajelor ne furnied si memur, deoarece toate ‘acest reac a f lle dacd ar trebui fugim sau 8 luptim (MID PRACTIC PENIRU PACIENT! 1st Simptomele unui ata de panic sn, desigu, foarte asernitoare, eoarece acess reprezint un rspuns de ip, lupd sau fugi declangat a momentul nepotrivit. Dar, dupl cum sete, mu exist un perieol ‘exter: temul probabil cd mu vaderaia, supermarket nu vaiua foc, ‘oj mu ne vom sufocsajtepting la cond la bench. Stim c#anxitatea roast ste iragionald. In felul scesta, oamenii cate a acti de ac jung s se teams dee ngs crezind es panica Teva declansa Jun ae de cord, iva face sisi plandé controll sau si moart 1.9. De ce am alarme false ? aed atacurile de panel sint simple alarme flse, cauzate de fpeal cf recta de tp lupe sau fugi” se declangeaza prea user, de ce se fim oestlueru? Ce vi face mai redispus s rescionai aft docit majritatea oamenilot? Cetoeivle psitologice au scos la Iveala trl cauze ale unei alarme de anxietate sensiile Prima este sesul, dat am discutat deja tn ce misura el anxetatea sporeste. A ua este sesptaiaacceleraté (Sau hiperventiatia, iar despre asta ‘vom discuta mai trziv. Al eilea moti este cauzat de natura sau petsonaltaea dumneavoast 110 Bfectut personatinayit Personalitaea se refed la modu obisauitin care eactionim, simi si me comportim zi de zi Cei mai multi cameni care solicit ‘uatament se considera in general nerwgi,sensibili, emotivi igi fac aif usor Acestluera are avanajele sale, inclusly fapul de a fh sensbil fide cella oament Dar emotvitata si rendinga de a vi face gril vi pot face mai vulnerabil in manifestarea rulburiil de ‘panied, Oamenii coun grad rdicat sau general de nervoritate ind si eactoneze Ia evenimenielestesante cu o excita fizios mai mate ~Atunct devin prea constenji de modifi usoare ale senztilor corporate, pe care le considerd in mod etonat semne ale panicii Tehnicle de pti sstatgile de relaxare pe care le veti ovata vt ‘vor ajutas& controlat acest aspect al personaliiii Cumneavonstrd i TULBURAREA DE BANICK $1 ADORAFOBIA LA. Recwmat Cind camenii se afl in situa stresante sau ameninitoare, se ‘declanseai un rspunsfriologic automat Acestrdspuns este, probabil, f parte a strutuii noaste fiziologice de mii de ani. Este o reacie primitivs, care pregteste oameni st se apere sau si fogx de sursa de tres Aceasta produce modificri care pregitese corp pentru 0 sotune fri energicd ‘Toate acese schimbri sat rapid inversate indati ce activitatea Fivick energicd este Sndeplinitt Acest lucra explick de ce multi ‘carmen ig mirturisesedoring dea fu su de agi cheltui tn alt fel cenetgia frie stune cid se af in stuf stesanie Tous, atic. se Impl freevent stn fim In stare i ne angajm imediat in-0 asf de activittefzict si, de aceea, sntem mal pun cepabis inversim aceste modifica, ‘Aceast problema inverstiespunsulu de tip Lupe sau fui” spare mal degra fn situa incarerispunsol este actvat de ginduri stuesante sau ingrijortoare, decit tn situaile ameningicoare din punet de vedere fire. tn acest caz,schimibirilefizce persist mai ‘mult det inate stu, Pentupersoanele care tind ss ingrioreze rea mult, aceste schimbari pot fi destul de tuburatoate si pot ‘constitu 0 sursi de anxitate considerabila. Acest cru duce la 6 fctivare permanent a raspunsului lop saufugi” i, asl, fareg, cielul se continut. De accea, uatamentul rebuie sf vizeze roperea acestut cere vieios, una dittre modalitti find controlulhiper- venta 1.12. Hiperventitayia [Ne vom indtepta atenyiacftre un aspect particular al raspursuh -lupt sau fugi", deosebit de important in twiburarea de panic si ‘gorafobie, mai procs eresterea rtmulut respraiet sau respzayia aceeleat ‘Dupi cum am discutat Sn contextul espunsulu lupe san fugi”, larma de anxiotate implict o cresiece 2 vitmulul respiratil, care ‘OlmD PRACTIC FEN?RU PACIBNTL 1s oats iardutitisimptomele ee apar in impultuburdrilor de panicd sLagotafobei. Aceste simptome sit importante, decareve eamenil se tem de reacfia de anxietate chiar mai mult dect de percolul unel sitmait. Respratia acelerai are puterea de & irSuti simptomele ‘ncetil St vedem cum se poate Intimpla acest aera. Diagrama ne stati cum sin intereonectte componentele majore ale respraiei i de cte or inspirém, oxigen intré In pli. Oxigenul este ‘cansportat fa sage, de unde este preluat de o substan chimica, nuit hemoglobins, cae wansport oxigen prin organism. Oxigenul teste apoi elberat de hemoglobin, pentru afi folosit de esllcle corpulu. Celulelefolosese oxigennl si generearé un produs inti - dioxidul de carbon, care este eleratinapoi in singe, junge in pUimin este expitat Ra — once roxip DE CARBON A since ET ee Dat dact hemoglobina ,prinde” oxigenul, cum se desprinde cesta ulterior Care ese element care elibereaz oxigensl? Ch este dioxidul de carbon. Cind hemoglobina inflnese dioxidl de carbon, oxigenul este doblocat, asl Ini sa pou ajunge in celele corpului, De aceea, desi este importants inspirim oxigen, este la {el de importants existe dioxid de carbon in singe, pentru caacesta ise ULBURAREA DE PARICA St AGORAFORIA 4 clibereze oxigomul. Respitaia avcelera cteste amxicuatea ma entra ed inspiim prea molt oxigen, ci deoarece expicim prea mult Gioxid de carbon ‘Respraia aceleratl micgorea7 nivelul de dioxide earbon, In ‘imp ce respraia lent sporeste Orpanism functioneazd cel mai ‘bine cind exist 0 balan ince oxigen si dioxid de carbon. Cind espraiaccelerat,singele este inciscat cu mal mult oxigen decit dioxid de carbon Clad are loc acest dezechilibra, apar anumite schimbse in organism ‘Una dine cele mai important schimbari este ingustareaanumitor ‘vase do singe In particular, canttatea de singe cate etcull spre creer descrese. Pe Tingd aceasti ingustare a vasclor de singe, ‘hemoglobina Is sporestecapactaea dea .prinde” oxigemal Ase, ‘mai puin singe ajunge In anumite pari ale organismal. Mai mult ‘xigenul transpostat de slag este putin probabil si fle eiborat tn cele Inmod paradoxal oq respiraiaacelera mesupune insprarea ‘une camitgi mai mari de oxigen, mat putin oxigen este, de fap, ‘wimis care anomite parle ceierluis organismal. Acest Iueru eclangeaza dou cauegoril principale de senzait Unele senzatt sine produse de usoara reducere de oxigen in anumite pitt ale ereieruli. Acest simptome includ Sengatia de tire a espratiet Ameteali Derealizare sau depersonatizare Lucrurile din jr par trate Contuzie Palpcai Fumiedturi sau amoral in piioate, Rigidiatea musehilor Palme tangpirate Gurl sau gt seat ate sau pe fat ‘Este important si tim eX reduccrile de oxigen sint slabe si complet inofensive ‘Una dinte cele mai neplicute senza cauzate de hipervetiatic este sentimental de sufocate. Acesta vi determing si respira si mai (GHID PRACTIC PENTRU PACIENTL 138 profund sau mai repede, ceed ce va Inniutii simptomele Dac resprajia acelerat contin, pot apirea alte simptome, precum + Mer + Greats ‘+ Senzatin de respiratie ingreunatt + Durere in piep, aptsare sau disconfort Parasia mschilor "© Cregterea anxietitit sau fret ‘+ Groza ed ceva cumplit este pe eale si se intimple, de exempla un infarct, un accident vascular sau chiar moartea Cind oameniihipervenileazd, utllzeazi mal mulls energie decit fu nevoie. Acestlucru poste produce alte simpome ‘+ Puseuri de ealéura + Tanspiratie “» Senzaja de oboscala {© Muschi bos, mai ales muse piepsutut Dact privim listele senzailor fixie prods de hiperveailate, ‘observ o suprapunere cu simptomele care apar de obicel tn mpul sacurilor de panics. Este usor de vizat cum cameni pot interpreta rest senzagile produse de hiper ventilate ca sere ale unor boli fizice grave fn aces ca, le crese anxetatea, hperventleazs mai mul i ast i induuaese sau prelungese sirpromele [Ene important s8 ne amintim ct hiper ventiltia produce senza fizie neplacute 1, pent uni lspliminiicae), dat ele nu int periculoase. Senzayile fice produse pot fi percepute ca nepldcate ‘in punct de vedere fzi, dar nu sine @tunitoare Cin hiperventilayia se opreste (sau cid intervin meeanismele de apitae ale computa), sewatile dispar © alt ceringl pentru supravieguite este echilibul niveluilor de ‘oxigen sion de carbon dia organism. Corp areamumitemecaisme ‘de apiare care impiedicd aceastl rela 8 devina prea dezectiieat (Cind hipervensiatis cureazt mai moltt vieme, corpul ia misusi pentru. corecta. Exist mimetoase exemple de mecanisme de apirare 6 "TULBRRAREA DE PANICK $1 AGORAFOBIA care mentin funcia corpulul; de exempl, exist un mecanism de apicare care mentine presiunea singe la un nivel stabil, preveningd ssf lesinul de fiecare dati cind ne idicam in picioare Alte ‘mecanisme de apirareregleaz somal, alimentaia st temperauta le sit incorporate, de lung dural si, in general, automate ‘Respiraia are un contol automat gi volusiar. Accast inseamnd cf, arunei cd mu v8 gin laa, compul si mengine iumal respira. acl dori, puteli modifica acest rm; de exemplu, vi pute ine respittia sub api In sectiunea 1.13, vet invata avanajele acest aspect voluntar al controtului respiasei de 2 tedvee simpromele panic produse de hiperventistie ‘Desi cameniieac\ioneazs diferi a respiatiaacelersta,simptomele listate si cele raportate de obicei. Aceste simptome ale hipet- ‘vente pot indutisimptomeie tacurilor de panic. De asemenca, Iriperventiatia moder poate determina un individ sé ran Int-0 sare de anxitate porpenat Cu rise de a ne repeia, cel mai important Iucru care webuie sublinat cu prvi la hiperventilaie este ck aceasta na prezint nici uw perigol Chior dact vi simpitt inconforabil si uneott foaste ‘neplicut,anxictatea sever nu v8 face ru din punet de vedere fic ‘Acsceratearespratiei este o parle a Fspunsulul «Lupe sau fugi”, ‘este ajadar parte a unui Hspuns biologic natural meni si protejeze ‘organismul. Astel, este 0 reacie automatd transmisd e:eieralui, entra ca acesta si se astepte la un pericolimediat i pentru ca individu x sims nevoia de a fag ipervensiaa este rareori evidona pentru observator sau chiar pont persoana care o experimenteaz5, putin ffoare subi. Aceasta ‘mai ales 6acd individu a respirat pun acelerat mai mult timp. fa cest eax, poate avea loro seadere evident nivelulu de dioxid de carbon, dar, fiinded organismal e eapabil si compenseze aceasti scdere, este posbil si nu apard simptome. Tosi, avind in vedere 8 diosdul de carbon este menjinat la un nivel sczut, organisiul ‘A mai face fat une viltoare deseresten si chiar sto ict schimbare fn vital respitatei (de exemplu, un ofa, un etseat sau un iene) poate decianga simpiomele (GED PRACTIC PENTRU PACTENTI 1s 1.13. Tipuri de respiratie acceleratit Exist cel putin patra tipi de respraie aceleratd pe care nebuie sie rocunoastgi. Prime tei tind si Fie episoice si sit, probabil, ‘maj comune la cameni cu fob spcifie, Acest luca Inseamnd au oe numat n timpul epsoadstor de anxetateridicat,cind sine expusi la ceea ce vi tnfticoseazt. Al patrules tip este obignuit: se {nimpld mai des s este, in pincipi, un obicei sau sil neadecvat de respira 1 Respiratia greoate sau rapid: 0 aste de respitaie ate Toe tn perioadele de anette sau fied acutl ex va reduce foarte repode nivolurile de dioxid de carbon si va produce o crestere scceleada a anxieui © Ofaral sé cdscarul: acestea tind $4 aibd toe in petioade de sdezamigir sau depresio si ambele implies respirati excesiv de sinca “© Gifu: ore te aunt cind oameni se gindese Ia Incr initeo- stoae, cum ar fi sf fact un Iucra pe care -au evitat mult timp “+ Respite acceleratécromicd tau comune: acest ip de respiraie implica mici crestert in proforzime sau in viteza respiraiel, susfinute pe o perioads indelungara. fn general, acest ler se ‘nnimplt in perioadee de neliniste Nu ese de ajuns c8implict © stare de panica, dar persoana se sime nelnisti, mei si incapabil s gindeasc car. Dac astel de caren sn plasati in prezenta obicctuui de care se tem, ir vital respiraielsporeste chiar spon, se poate declanga panica ‘Relata dnt dectangatorifbiei i hipervenale este ezumatt {n iagrama urmdtoare 158 TOLBURAREA DE PANICA st AGORAFOBIA = Z Respaie secleash Tinpiome eater ii “Titres respape: (upat dupe PM. Setkovsks,.Hyperventlation and anxisiy", Cerent Opinion in Psi. 1988, ar 1, p78) 1.14. Mituri frecvente despre simptomele anxietaii CCind fice ese intens2, oameni sl fac desea grit In legiturs cx posiiele consecine ale niveurlor extreme de amxstate> se tem cl nxicttca va sepa de sub conta sau o¥ ar putea provoca probleme trie sau psthice grave. Ca rezultat,tocmal senzaile devin smenin- ‘toate $i pot declanga rspunsul Ia anxctate din nou. De aeea, este important si revizaim cele mai comune greseli de interpretre eu peivite Ia anxietate 114.1, Teama de a innebuni Multi osmeni se tem eX tanebunese cind experimenteaza senzaile firice ale atacului de panied. Este posibil sf creadd c& suferd de © boala menala grav, num schizofenie Tousi, schizoftenia si auacurile de panics sic diferite. Aracurile de panied inep deodati $1 stendinta dea se repeta. Schizofenia se instleazA weptat i, oda simpomele declansae, ele mu ma apr si dspar,precum atacurile de panied Menitestarea panel est, de asemenea, destul de diferiti de (Glu PRACTIC PENTRU PACIENTL 19 ‘cena schizofeniei, Oamenit cate suferé de schizoftenie manifest incoerng in gndire si vor, iui sau creding ciudste si alucina [ue acelagt Iucru cu sonzatia de ,vid mental” sau cu nelinistea fh e lucruré de care alte persoane nu se ingrjoreaza. Convingerile stan includ primirea unor mesae bizare din aja. Un exemplu de >alucinatie poate f auzirea unor voc. fn plus, deoareceschzeftenin se poate trmsmite din generajc in generaie gi ae o putericé bax ‘enetich, numa snumii oameni devin seizofrenic, celal nepu- tindu-se imbolnvi, ovitt de stesagiar fi. Insist, oamenis care ervoltl aceest mlburare manifests, de oblee, sinptome moderate pe pazeursl inegii viet Prin urmare, dock mu manifesta acest Smplome, tune este putin probabil 4 dezvoltativulburarea Acest Toru este valabit in special dact aves peste 25 de ani, deoarece sechizofteniaapare de obice in adolesceni, pin spre 20 de ani 1.14.2. Pierderea controlutui Anum cameni cted eX vor .pietde contotul” cin inr tn panics ‘Cheodata, se tem c& vor devent complet paralza simu se vor mai putea migca,Alteori, se tem c& nu vor mai fi constieni de ceea ce fac sivoralerga ca nebunii lovind camenil sau Injury ficindunse do 1s. Este clar de unde provine acest sentiment dae vi aducet mime de diseusia ex privite le rispunsul de tip _luptt sau Fugi (Organismal este gata de aiune in momenral tn care se declangeazi ‘ispunsul de ansetate gi adesea apaze o doringtcoplesitvare de a fugi de periool Problema este eX, ature} cind mu folosis aspunsul e cp

    You might also like