Default 119570750571 PDF

You might also like

Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 51
ROMANIA CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURIL SECTIA PENTRU PROCURORI HOTARAREA nr. 52 din 27 februarie 2018 Prin adress n1-2/17472; 3022018, minise jestie «insite Sect pentru procuroria Cons Superior al Maiti solictare de acondare a aviel pene revocarea din fini de procicor geal Diet Nationale Anicorupte a doamack procuror LAURA CODRUTA KOVESI Prezent in etings Sef pont procurod dn data de 27 februace 2018, mise juste, dom Tedorel Yonder, sstnutpropuncres de revocare inna in data de 252.2018, Consul Superior Meier. Minis us, invedesind ex tml uric al prezene solic i eonstinie art 132 din Constnaie gi art. 54 alin. (4) portar la art. 51 alin. 2) lit. bg alin, (@) cin Legea or. 3053/2004 privind starutul judecitorlor si procurorilor, republicat, rmodificrile si completitile ulterioare, a precizat cf intervalul evaluat acti a managesial procurorli ye al Dice Nafonale Andicoruppe ba constnt peroata foruaie 2017-febroaie 2018 sia reiterarprincipalee angumente expe in ct Toit in seding Sci ponte aise ofr posibilitates de a Formula obiceiani si piri fal de soiciarea de revocae asa din fungi de conduceredesnuti, procurorl sef LAURA CODRUTA KOVES! a artat ef aprocises propuneresministrlu usici neintemelat si nedovedit, prezentind angumente st nscrisusi in combaterea motivelse ‘Bocca Cals Pla Tawar ‘Webs wees 0 cde revocare formulate in raporul prvind activtatea managerial dela Disecfa Nafional Anticorappic Analzind solictares ministrlui justjel gi documentele atagte, Secyia pentra procurori a Consliului Superios al Magisteanui refine urmétoazele Prin adresa a. 2/1747 02.2018, minisrul justi a inainae Secfiei pentra procurosi a Consiislui Superior al Magistratusi propunerea de revocare din foneyia de procure sef sl Dizecfici Nationale Anticorupye a doamnei procuror Laura Codeuya Kévesi, expunind urmatoarcle motive: 144, Comportameniul ipsit de Joititate constinutionlt al procuronulut sf a Dietici Natonale_Ant sc di fn curl anu 201 7 ¢ dc oaturk constinujonal in cate Cura Ci i citcumstantiat_form_competenta Directsi Nationale Anviconptic, in_doui_ dine oni in ameatul cf is sonstiuiona Asef, snisrl usc invederstfaprul ef ~ in cuprinsal Deciici xnh/2017 a Curt Constinsionale a refinut ci Direcyia [Najionali Anticonuptic a acfonae alin rine si s-a arogat © competenfi pe care nu o posedi, in cone in care Ministerul Public nu are competenga de a desfigura acai de cercetare penali cu privire lt legaltatea gi oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor, Af de condita ecoaeasa exo are grand aprile sara patriot tat, _goranat deat. 1 alin) din Cons, deare Minister Dab m dari dept aribile prove de Const gd gy, dari aregh atid ox apart pater lative san Carpi Consigianat, bn asta su intepretre 6 plane a ei, procure 3 riers wn ceils ire piri y ter legit fire xienele de redature i spl are de legit, fd a ance cmpotenta de a te substi antrtiilor ompetete i axest domenia. (..) Prin verona inantanlor core a fot adipatd Ordonanta de gens & Cavern an. 13/201 pene moifcare si completares Leg w286/ 2009 priind Codul penal pa Lagi ae 135/2010 priind Coal cde pred pomal, Miniserad Puc — Parcel de pe hing Inala Carte de Casa g8 Just — Dinstia National Airy ga argat competent da getuso anced peal far. tim demenis care essed adr egal. ce pate conde a a by inttuional dn perpen lipase onsale omsara ssparapa cela puter sta Tare Beery Goa Pcl NIB aor ° Wak wae. siderentele Deciziei az 611/2017 4 Custii Constiuyionale au indieat fapeul i, prin conduita sa, procurorul sof al DNA nu numai ci inlitur «prior orice colaborace Joint cu sutoritatea care exercté suveranitateapoporului — Parlamentul- Romine al Ppora i pista defprares activ tui, eb aspect inden tir de ptr prin interedin comior parlamenare ww) Danna Lanna Codes Kaen rips la le dd treba formulae de iia pecald de ance, Mai ml acatd siuapie arvborata cu inputs cise de a sabi alerde,deyi inteprins n edemer vedere andi ator ervaan area fp are ngtinga cipreeenimentele cera, dar cramp compere motive fal ala fot date ‘in calitate de mato: intrum dosar de write penal flat raul Parietal dep tings Inala Corte de Casi i Juste. impor care a conse 1m impediment eal ponte continuance acti partametar, sunt de matured area wm ay in ait some speci de ance, boa sure a deterinat Paramental Ronnie 52 adopte © bani prin care prelmgete terme de atte al comic cv 60 de sie. fn vedees continua demersrilr gale entry reaiges ‘biter tx spl cra a fost declanat controll parame () prin condits sn, prsurarn if a1 Diet Nationale Autor mu rural el tlatrt a prio ers eolaborare ial cu anit ‘ure eset sarranitate poprahi—Parkamentl Romani ified partie a carifare nor ape late dew eeniment de interes publ: (.) Or prin atvtatn atte ss persana care pa 0 func de condoceretntra andritte publish a tatu seb asgae pret! func seni, care impameo conduit kal oka mara necro range denna pubic, av spat ce representa sot inrdeen eerie de ten in aortas statue. Exeter funtion rblie de condom, ca de ale u orice fans pubs én sek ru poate fi recgrmat dear ka ‘deplinrea rept, obatier i indatoriior care le pune manda denn, propane a rin laaltate fat dette aloe rine coms pri Conta i rep fa de eee ator ple 2 arin in rportar de claborar. Din at context nl oda rina rir rpreentant al antritior abs de w preent idea afer docementle nari sa lnjormapie mle gi somcndete i foga cmiilr parkmentae de ancbetd in opal clair wwor impr df cares cond la flare adenine chen de interes ni” CO ‘ese Burp Cakes Pv HB con = in_ouprineul Decisici :757/2017, Curtea Cons @ apreciat ci parchetul/ DNA nu are competent de a incepe urmastea penall in privinga oportunitii ‘emiteti actelor administrative individuales iv prijs epartuitait ete axtulnt administration, unitate depart ware competent de Hate urmarina penal nd are competence fe de mata penal sae lgdturd cx emiterea esti) ma eitd ii un mecanisor de conta portant enter atu administra. Prin wrmare, da lea permite reac we anunite pean administrative ses creo kasd fa maja de upriera guna adinisrato, we poate fi pt in cai comurara oportuntait apres din mem? “Asadar, ca lemden in susineren motivelor anterior expuse, ministrl justifei a cenungat uematoarele: -compottament constind in inctleateasistematicd a Constiupel = punctul exercitawea conducerii unc! insttupi cu incalearea limitelor de competent ale scesteia— punetele 1,4 conduit procurorul sef prin care inliturk « pron oxice colaborare loialt cu uroritgile publice ~ penctal 3 5-6, Acreditarca competcasci Ditectici Navionale Anscompie de evaluase pccelor de oposnuniite a slaborisii unot hotles de Guvern.sspecte cuprinse in unl din comunicarele de prs ale insivyi i lipsa de asumare a unelinciletia dispozigilor consttujionale si legal, respect a corecttii unel astfel de conduite, prin retragerea ultetioari a comunicatuli invocat, retngere argumentatd de fapeul et wale cyprine fr omnia an epiaa single opn alent Ca toni in ssfinerea propunedi de revocare au fost indicate: -eserctarea conduceril unet institu eu ineilearealimitelor de compet ale acesteia~ punceal 5 Jun comportament de neasumare 2 unei_erori in conducerea insticuii/eomunica public a acesteia- puncral 6 7inciarea pencils cave guvemncand casrsitarea Gunetei de conducere a une ‘utoritisi publice aspect constatat implicit de etre Curtea Constitagionala si expliat pe lang in cuprinsul dectilor su-menfionate in sensul & isin DNA mete isi Gane ict Parlamnt, nici Cat Contain, nie stand deja cf cata de condor al ‘Wakes Pc0 teint dann prior po treet respecte competeneleegae ale DNA, prem i bd 9 eoduita constiionad heigl?” Miviserl justiged a Ficut timitese la Avizul privind compatbilitatea cu principilleconstiuyionale si statu. de drept.a acfuniot-Guvernulu Romi cu privite Ia alte insecupi ale staufui sila Ordonanya de urgeng! a Guveenolui de modificare a Legit nr.47/1992 peivind organizarea yi functionarea Cusqi Consttuyionsle si Ordonanga de urgengi a Guvernului de modificare si completare a Legit nt. 3/2000 privind onganizarea si desflguracea refecendumului in Romania, a adoptat dela cea de-a 93: Sesiune Plenard/Veneyia, 415 decembrie 2012. in cuprinsul propuneti sa susfnut: folosireanelegal, de eltre procurorul sef al DNA a resurselor umane si materiale, in sensul detumaci Dicecici Nationale Anticonupie de Ia scopul si competenele sale legal, o repastizare nelegal a sarcinior, din aceeasi perspectiva si un comportament vidit neconstitafional, contr principiior staului de drept, consfingie de art din Consttuja Roméniei” — acestea fiind si ‘temeiurile indicate pentru revocare 8 went ee, lar ditions, lr de ws dermal ‘inpuse musiseatibe. constaare ce a reiegt din raportul Inspecyici Judeiare privind activitatca managerial a DNA, raport fn care 8-0 teyinut yexitenfa anor incr ka sahara abate dsplinare pre deat. 99 lt, p) dn Leea nr. 30312004 de ie roca pf che dis abstrtianarea atv de contri constuirsa in mad nell a amesitr amide 9. Lepbaaes is lor a dares cusitatiouala imprejorae ce a rezulat din declaraile peocucotulu sf dec, cu refine lh OUG 13/2017 Ca temeiuri ale evocisi pentru punctele 8 59 au fost indicate: ‘comportamentul contra stautului procurocul un sta de deep -lipss unor apticedini manayesil, iv sensul comfurie funeyel de management cu aceea de conducere disereionars 10. Peioitguee sluiondié doco a atic. atitind ome oi inl andere minimal de eit i deonaloge ae unui magia, cixcumstanye recut acyiunii disciplinare exercitate de cite InspectiaJudicineh fat de Laura Codeuja Kéves, cadeal pprocuror sef al Direciei Nagionale Anticorupfi, la 12 ianuatie 2018 ‘ron Bossa Gs Ppa Bere a” Wet worwcami 90.0 Ca temeiuri ale revocieii au fost indicate: comportamentul vidit neconstitujional si legil,contrae satura procuroruli intrun stat de drept si lipsa unor aprcudini rmanageriale, in sensul confuried fimetiei de management cu aceea de conducere iseregionars. 1, Cantatas atl si ato Coit Constante, aspect. ce a evesit din declaraile publice ale procurorului gef Laura Codruja Kovesi, care conyin afimayi ppotrivie cirora amar w dee’ Cit Consininale de refine a abt sricin 245 de care a fost clase fmt mai pot ft repre pnd de 188 de aione de eure, dae $i aprecieri unilatersle i contrare Consituii, asupra necestii intimin unorfapte. 12, Contests anti ator Darlamentlt prin declaraile acordate ip aul 2017 pentru postul BBC, Euronews si aiaruluiLibertatea in cuprinsul citora a fost lansat un tac Is adeesainstituilor, poiticenilor gi oamenilor de afacei, find invocat: un ssc uriag Ja adresa sistemuluijudiciae, peal cd modifictie leyisladve sunt un pretext pentru a climina capacitatea organelor de urmaive penal de a descopen side a dovedt infracyiuni si cl loptaanticorupyie va 6 teeminath. 13, Critic vehemente formulate cu refering a unele propuneri_de modificars legisativd (gil use vor avea un efoce devasttor”. asst la un festival disperat al inculpatlor), desi solute legislative respective ay fost dovedive ulterior ca_find constitutional, co Jn oafectae iremedhibilt ii Rominic 14, incifearca solu si locului prosurorilor in-un stat de deept, dat si aceeditansa r wonului decit cel. Constitute, cu teimitere Comisei de la Vs Sa evidentat faprul ci procurorul sef al Ditecyli Nafionale Amicorupye a Aeclarat cl exist o incercare de a crete autoritatea ministrului Justi’ asupraactvitait procurorilor, cea ce va afecta grav independenfsacestors", in condiile fn care exist © dlistincte clard intee judecitori §1 procuros, acesta din uema neinfaptuind justia st ‘neficind paste din puterea judecatoreased, motive pentru care nu beneficial de accist starut precum judecitot ‘a susjinut, in cuprinsul propunesi cd inte-un stat de drept, procuronul chiar 51 sef al DNA, trcbuie si respecte principal legaliigi, Or, prin conduita procurorului ge DNA - de a dispune legiuitorului, autositlor executive si Curfii Constituyonale Trae Dociep ahs Poa 1B cre ‘WebronremI9 9 ‘condita de urmat, au fost culpabilzate aceste institut pentru pretinse prejudicict ale Dbugetului(pejudiciri neconseatate de vreoinstanyi de judecati) 4, i Eo, circumstance a-reiesit in incegistraile din sedinga de luceu operates din data de 30.03.2017, organizath la sediul DNA. S.aficut trimitere la documente existente la uerarea nt. 16. Crestorea numinulsi de achitii sporitea cheluililar si rapostisi eronate, Aaspecte rejinute de ciore ministeul jusiet prin compazare cu activitatea ator unit de parchet si prin analizarea datlorstatistce existente in esporral Ministerului Public 17, Linde implica: a pocuronlui sef DNA in idoifcarea si climinarea ‘comportamentelorabuzive ale pracumailor(evempla dat: domnul procuror Negulescu) 18. misutiin ost so instjcit sfulsficas ‘manscririi unor convarbitcefonice find indicat dosarul “alte Cu de Casati 5 Jusfic. 19. Lipsa efecrudsi unor vscificis in ceea ce priveste cegivorsarsa solugonct sauzslor cu consecinya presrieni cispunderii penale in uncle dossre psnale-(esempla at: dosarl Microsoft, dost eu un pejudice uri). pcurifind data ca exemple sicuaia DNA Ploeg. Conchasionind, ministral juste a evidengiaefaprul cB ix raporml de evaluate a ‘ficienjei managerile yi a modului de indeplinite a abligafilor procucoralui sef al DNA uurmate a promunyrii de citre Curtea Constituionala a Decizti ne. 68/27.02.2007, Constita ci a existat si exist un confit jurdie de maturk constituonall intre Ministecul Public — Parchetul de pe lingt Inalta Curte de Casayie si Justje ~ Direcyia Nayionala Ansicorupfi, generat de acjunea DNA de asi aroga atribuyia dea verifcalegalitatea gi fportunitatea unui act normativ, inst nu a acjionat la acel moment, Acest rezulat regativ, cate se admugi au doar alte dou conflicte constnyionale uterioare, ci $i imprejuricie expuse in propunere, au justifies, in opinia domnulai ministry, formslarea Propuneri de revocare. Minisrul justia preciat cf doamnei procurorgef au i pot 6 negate meritle, inst acestea nu pot justfca conduita prezantati, ce legtimear ‘es: Bac Cas Peat Bacon Webrwencont 0920 Jn drops, propunesea de revocare a doamnei LAURA CODRUTA KOVES! din funeyin de procutor geF al Direcici Nationale Aaticorupyie a fost intemciati_ pe isporitite art. 54 ali, (4) coroborat cu at 51 alin. (2) lit. b) si alin. 3)46) din Legea nt 1303/2008, Aw fost atagate urméroarele documente: raportul ministului juste or. 4303/2502.2018 privind actvitaten managerialé s Digecyci Nayionale Anticorupyic cu proponerea de revocare a procuronuli gf al Direciei Nayonale Anticorupfi; decile CCurpi Constituponale ne, 68/27.02.2017, 611/03.10.2017 si757/23.11.2017; sport de conteol ae. $115/1]/982/DIP/201 ‘managerial yi a modului de indeplinire a aibugilor ce decurg din leg i tegulamente de I Inspectii Judiciare, prvind veificareaeficenyet cite conducerenstrctut centre + Dizeeei Najionale Anticorupe, precum si a respects nomelor procedarle gi regulamenare de cite procuror si personal auxiiar de speciitate din cade parchenii vat; Avial ae. 685/2012 peivind ompatbitate cx principle consionale i statl de rept a ajunitor Guvernl st Parlamental Rominii cu piel als insti ale sta 5i OUG de modiieare a Lei oc. 47/1992 privind ongniare i Fueyonarea Cui Consiuionle si OUG de rmodiicare si completare & Ley ne. 3/2000 prvind organiarea si desjurea referendums in Romain; Revol. 2 Direc de inspecle judcia pentss procuod, privind, priate stele, acjunes discptinas formulas impouiva procurorli sta Direct Naonale Amcorupi, Lawes Codes Kvess poral Comic de Ia Ven pivnd standacle europene sefedioaee la indepeadeng sstemuli judas por deactivate al Parchetli de pe Hing Ina Care de Casati Josie pe anvl 2016; Hovasinea nx. 328/2008 peivind Codul Aeonrologie ab judec torilor si procuroilor, precum si comunicatcle de presi ale suanic p16 februari 2018, Inspect Juaiciare din davele de 12: Procurorul gef al Diecfiei Nayjonale Antcorupye, Laura Codruja Kavesi, a prezentat in sedinga Secfiei pentru procurori un punct de vedere privind propunerea ‘ministrului juste, evidengind, ca principale argumente pentru fiecare dintre cele 20 de motive de revocare invocate, urmatoarele: 1. Lipsa de previzibiltate a legisaficd poate duce In intexpretarea diets unor Aisporigt legal si, ulterior la pronunjarea unor decizii de admitere a unor exceprii de TNs Boca Cas Para IB accor ‘Webs nesmI 0 neconstituyionalitate sau I declansarea unor confictejuriice de naturi constitujional, imprejurace confirmatt de cele 50 de decsii de admitere a unor excepyiireferitoare la slifeite dispozii.legale,printe care si doud-dintre decile de-admitere'# con itelor de ‘aturk consttugionali (pentru anul 2017). in ciuda acestora si altor 11 conflcte de consttufonaltate constatate anterior, au a exstat nici siuagi in care sa se fi soliiat sancyionarea ori schimbarea din funcfic a persoanelor care au condus acest institu. Sa susfinut, de asemenea, ef potvit ar. 147 alin (4) din Constiuyje, decizile sunt general obligatori si au putere numai pentru vitor, astfel ei ministrul justified nu poate apiea reroactiv efectele unei astiel de deciil si nw poate sepeoga unui magistiat ef nu a revizut ce decir vor G pronunyate si cum vor 6 motivate pentru asi adapta ‘comportamentul instturional, cu ait mai mule eu eit pronnganes lor es cur cu opine majoritar, 2. Cu privire la punctul 2 din propunere, procurorul sef Laura Codruja Kévesi subliniae eX a fost prima dati end 0 decsie « Curyi Constinujionale a analiza temeincia ‘unei sesizéri penale, competent exclusiva, pin la acel moment, a onganctor judiciare Anterior acestei deci, nici dispoztile legate, nici practica onginetor judiciare si nici dloctrina juried mu excludeau sivicyrea inftacyiunilor de fivorizarea Fiptuitorului ori folosiren influengei sau autortii de clare © persoané ce define o functc de condacere {nte-un partid in scopul obginesi pent sine sau pentru altul de foloase necuvenite prin romovarea sau adoptarea unor acve normative, astel ct interprerarea Custii nu putea fi Previzutd. Mai mult, doamsa procuror a evideniat considerentele Deciziei nt 236/19.042016 a Cunji Consttujonale, potiit cfrora omgancle de urmirire penal sesizate cu privire la sivirgrea unei fapre penale de citre una sau mai muike personne ‘ucbuie si facto minima verificare a susineriloe din care sf rezulte tit existent faptei incxistenja vreunui caz care impiedicS exercitarea actunii penile, cit si suspiciunes reronabild cl s- sive o fapetprevzutt de legea penal 3. invederatprimirea mai multor invita in curs anului 2017 dea se prezenta in fags ,Comisici speciale de anchett a Senatului si Camerei Deputailor pentru vesifiearea aspectelor ce jin de organizarea alegerlor din 2009 si de rezultatul sceutinuai Dexidenyal” si de a furniza informa legate de obiectal de activitate al eomisci la acesten a comunicat in seis emu devine informagi si/sau documente necesare elarificti ‘eo Bocur Caa Fess HIB ror Webs enmI0 imprejutitlor si cauzelor in care sau produs evenimentele supuse cercetci parlamentae. De asemenes, a aritat cf in raport cu aceste aspecte, a Ficut o verifcare din partes Inspecfci Judiciae, prin rezoluyia eu ne. a Direcyci de inspecfe judicial pentru procurosi din find deciss casaees, ca urmare a aprecierii ci refi repetat al procuroruluisef al Direcyei Nayionale Anticoruptie de a se prezenta fiic in faja comisei parkamentare au intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare” si in ,lipss unei constatiei a inctlessit dispozigilor leale si a standardclor de conduit impuse magistajlor”. 4, Au fost evocate pasaje apreciate elocvente din Decizia nt. 757/2017 a Cusgi CConsttuyionae: Priv mar orunal de arrive penal este singural competes apnaoe rie ka indepen sondardet de bavi renal, ate ind die apcarca ar. 305 ain (8) din Cade proce pal Amalie asst, Carew costa a ete somptetd 3 reife acd exit probe insure 4 rule baiala sonal entry inperes unr penal Dasigia de ate ones penal in personne eto camel eclsin onganul de armrie pence poate J santolat, att ng cit de plano a viea pte care wu inte ub imidents ‘eg pene faved nase sens, of Dein 68 dn 27febrare 2017) siCurtes refine, in stain) alr evar, in seg lata de parcel mn erates Aelita botriior de Cera, ofl fe savin sine de ersan mai mae persone care poate pot cides sub indent lit peal. fusd, modal de instramentare a eae mu poate f era pe lea at, 146 ite dn Conti, ecg amu ete de competenta Cui Continionae eure sce eran de nrarie penal 3 inca o dri penald in personae.” 5.-6. ‘care face ceferire ministrul justife, din data de 22 septembrie 2017, respectiv: a precizat adresa de intemet unde a fost publica comusicarl de pres a betp://woww.pnato /comunicatxhtmlfid=8375, precur si faprl ci acesta a Fost emis eu respectatea disporiilor legale nayonale si comunitare in materia comunicavit publice st ‘ua fost retras, replsind-se si in prezent pe site, in access forma 7. Sea sustinut faptul ck mosvarea ministulujustijici din aport pleaci de la rmengiuni cuprinse in ,Avizul privind compastiliatea cu principile constitujjonale 51 statul de drept a acfunilor Guverlai Rominiei cu privee la alte insticui ale staal si COrdonanya de urgenya a Gusemuhii de medifiare si completare a Leyii ne. 3/2000 o/s ‘Webi wwismI 0920 privind omganizares si desfigurareareferendumului in Roménia”, ine acest aviz nu are nicio leginurt cu Direcia Nayionalé Anticorupyie sau cu aciunle procurorului sef al Diecici Nationale Anticorupyic. 8. Procurorul sef al Direcfei Napionsle Antcomupie, Laura Codkuja Kivesi a fnvederat ci aspectele refinure de ministral juste: din raportul ne 5115/1J/982/DIP/2017 privind eficienza managerial si modul de indeylinie de etre ‘conducerea structuri centrale a Direyiei Napionsle Anticorupfie @atribusilor ce deeurg, dln leg egulamente, nu se regisesc in Hotdsires nr. 686/31.10.2017 a Sceyici pene procurosi, nefind insuyite in procedura de aprobare a raportalu,astfel ed nu pot sta la bara revociti sale. A precizat cin rezoluta ne 1 Directii de inspeeye judicies pentrs procutosi din sesizacea din oficiu a fost clasat, intrucit au sa comis niciun act de obstrucfionare « contolului, ax prin rzoluyia oe «8 Directii de inspecfejudicinet pentru proauror emis in sa constatat ed mu sa incileat nicio dispoziie legal 9. Procurorul set al Diretici Nagionale Anticorupfie Laura Codnuya Kévesia admis folosirea expresici mi-am asumat dosarul”, explicind ci aceasta a visat vevifiarea legalitapiactetor emise potrivt leg. De altel, a precinat ef aceste aspecte au constitit cobiccrul unei verificasi efectate de InspecyiaJudiciad si soluyionate pria rezoluja de clasare nt 10. A indicat cA motivele de revocare sunt vidit subiective $i neintemeiat, Sustindnd ci ministul justiei au isi poate insusiacuzapile Inspectii Judciare si au ke poate da valoare de adevi ignotind spirale si probele formulate in aceasti procedu dlsciplinars ML, Procurorul sf al Dizectci Nayonale Anticorupyic, Laura Codraja Kavesi, a sublinia ef nu a emis niciojudecatt de valoare cu prvire la deci Cui Constitugionale si mu a exprimat niciun fel de opinie erica sau laudativi la adresa motivati sau a Aisporitilor decivci, ci doar a explica, int-un cadeu profesional, efectele pronungiei acestei deciit asupra activtii procurorlor anticorupyie. A mai preczat ei ini ‘ministrl justi a ingiat 0 dezbatere public privind sedefinitea abuzului in serviiy in cord cu decizile Curjii Constitionale nr.405/2016 si 392/2017, in acest sens find ‘organizate evenimente chiar la sediul Ministerulu Justijei De altfl, in Horérigca nt. "ss Bacon Cle Pa Bacon 1265/2015 a Comsliului Superior al Magistaturii sa stabi ca, in structura rapoartelor de bilany ale instanjelor si parchetelor, un capitol separst si privensct impactul principalelor modifi legislative asupra activitii instanye, respect parcheta 12, A invederat cd in toate intervurle pe care lea acordat jurnalitlor comin sau strinia eispuns la intrebaricespectind legea si codul deontologic al procurorlo, fia a contesta in opinile prezentate public autortatea altel institut a starului, Fapeul ci a cexprimat opinii cu privie la propunesi de mocificare legislativd nu poate constitu, in aprecicrea sa, 0 contestare a auroitg actelor patlamentul, nein interzst nici de lege si nici de Codul deontologic. 13. \ aprecat cf iningasea Sectci pent invesdigarea infractunilor din juste au este oportuna gi nici necesacS, cu prectzarea cH nu a exprimat niciodaeé opinia privind neconstirionali fea une astfel de disporii legal. Mai mult, a aritat cf Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 a Cusji Consttujionale a constamt constituyjonaiatea acestei moditici legislative, ape ce au echivaleazd, automat, cu oportunitatea sau necesitatea une astfel de misur [Nu in ukimul end, doamna procueor a evidenyiat netemeiniciaalegailor privind afectarea imaginii Rominici, in condigile ia care sedvitaea Directci Nationale _Anticorupyie a fost apreciath povitiv pe plan internagional (rspoartele Comisiei citre Parlamentul European gi Consiliy — 27.06.2016, 95.01.2017, raportal GRECO). 14, Sa argumentat de etre procuronul sef al Direciei Napionale Anticorupyic, Laura Codrugn Kévesi, faprul ef modiicareaformel actuale a art. 3 alin. 1 din Legea ns 03/2004 privind statutul judecttodlor si procurosilor prin eliminarea mengiunit enale rund cind au fost suspiclni de comitere a unor fapte pense) De afl in cea ee privestewtinle acura din spay public, a preciat ef au fost dispute mai mule smisuri ca catacter manages chise€ach ny sina un contol item, ce af Jublat contol genet de sesiare dn ofc a Inspect Juice 18, Sa invoeat fp et female fone grave ale minstrulijstijl sunt nal, dat ind pal ef fn chien dt de pronunat n dsarl al inal Car de Cassi Justi, e Face rfrel existe un eo rattle 8 &unoe miloae de probi fulsficate de cite procuro. 19, Refeitor la dosaal Micosot, exemplcat de mins jus, sa menonat Cf, dei sesizaren a fost adresstd DN la 9 ani de a incheiren contac respec au fost emise 4 rch in cae a fox tii deca mai mul inculpai, prin care $12 fost mint, nul dnt dein condamnat defini intprocurori au dspos risus asigunor pent recoperzea pei cura, n cuantum de 625 milioane Fat 5 22 milioane USD. 20. Procurorel sef al Directici Nagional Anticorupye, Laura Codruya Kéxesi, a precizat ci isi mentine argumentele invocate la punctul 17, subliniind, totoda, ct potrivt dispoziilor legal, vesficarea unor potenjale abateri disciplinare este atrbutul cexclusiv al Inspect judiciae. ‘eos Borsey Gas Psa HIB cor Webswew cio Jn dovedten angumentlor prezentate, procuonul yet al Diteyei Nafonale Ansicorufe, Laur Codrjs Kine a deus, in copie, umstoatle ace: port privind cxcrcaen mandate de procuroe sef al Direeei Nayonale Andeomupie vind pesos 1 ianvare 2016-30 funie 2017, resale Inspect Judcare ne. Hodis Plenuli Coniilat Sopesoe a Nagistatui 1472/19112.2017 gi ar1265/2411.2015, extras (fla 24) din Hotirirea nx.686/31.10.2017 a Secjci pentru procurori a Consiliulai Superior al Magisraturi si o Gls cu numere de -dosare penalerepartzate doar procuror Morara Torga Mihaila. efector 1a propuneres de revocare, Secjia pentru procurori refine urmitoarle: Din vesficaren dostrulsi profesional, remslti ef doamna procuror Laura Codruja Kivesi a fost aumiti in funcjia de procuror gef al Direcjiei Nayionale _Anticoruptie incepind cu dat de 16.05.2016, prin decretul Pregedintelui Romaniei 1. 376/07.04.2016, publiat in Monitorul Oficial al Rominiei nt. 261/07.042016. Secfia pentew procutos constatt ci dispozigille art. 51 al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecitorilor si procurorilorinsinaie un cadrul legal privind revocarea din funefile de conducete,sabilind nu doas situaile in care aceasta poate interven si ttulasii propuneri, ci si aspectele ce teebuie analizate cu ocavia vesficteit clor ppatru componente managetiale: omnia gent aciridi, comportaentl yi cmmniaren acnmarsareponsabiltai i apie managria, desceise i slineatele 3)-(0. Se constaté ci, in cupriasl propuneri de revocare, cu ocazia dezvoltin celor 20 de motive, nu s-4 ficut referze punctual la niciunn dintre atribusile legale incslete, nefind specificats expres componenia managerial vizat in deburul materiale, ministruljusiei a indicat fspral eX analiza saa vizat corganizarea eficient, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabiltglor yi aptitadinile managerial, it in finalul prezentsii mosvelor 1-10 au fost indicate temeiusi ale revociti, inst singurele care se pot regsi in cupsinsul disporiilor legale sunt cele de Ja motivul 7: folie noel, de re praca fal DNA a reser uae i materi sensul deturntii Ditecjici Najionale Anticoruptic de la seopul gi competenyele sale Tis: Bacay Caos Perna IB ear legale, © mpumizan nell a saninir, din scoessi perspectiv8, wn comportament vidid ecnstinponal, conteat principilorstaului de drept, consfingte de aet.1 din Constivuia Rominie" Pot fi asimilate componentei comunicii temeiurie invocate la motivele 1, 5, 19 5110, dat find caracterul exemplificasiy ar nu limita al disp. art 51 alin.) De asemenea, in jedinga Secfiei pentru procurori din data de 27 februatie 2018, tituanul prezentei propuneri de revocase a invederat c& aceasta riguegl tute ele 4 conponete al atribilor managerial Cu toate acestea, se observd existenja unei enumeriei generice a componentelor ‘managerial, ict 0 individualizare concrer: a resursclor ncegal flosite, a deficientelor ‘comportamentale, a atribuyilor legale ncindeplinte sau a aptitudnilor managerile ‘nexistente sau manifestae defectuos. Sectia pentru procurori urmeasi a analiza Mecare dintre cele 4 componente ale atribugilor manageriale prin raportarea motivelor invocate in suspinecea Propunerié de revocare nu doar Ia alineatele (3).6) dia art. 51 al Legii ne. 303/204 privnd tatu judecttoior si procurorilo, cia auibule Iga ale procuroculi sof a - wutzute de ast. 7 intcrinari al Dissciei Nasionale Anicomuptie.aprobat prin ondinul miniseuuljustiik a3/2015, csi compl csoare Potivielegi a verificaea onganizati eficiente a actvitiil vor fl avute in vedere, In principal, urmatoarele oriené folosirea adcevatd. a resurselor umane si material, cevaluarea necesiijlor, gestionarea situapilor de ctiz8, report resurse investi rezultate obyinute, gestionarea informagilor, organizaten pregitti si pesfecionsti profesionale si epartizaea sarcinilor in cadeulinstanjeloe sau parchetelot. (art. 51 alin (6) din Legea ne 3038/2004), 1a verificarea comportamentului $i comunicdtii vor fi avute in vedere, in Principal, comportamencul si comunicacea eu judecstori, procutodi, personalul ausilia, justiabili, persoancle implicate in acral de juste alte instru, mass-media,asigurarca accesului la informayile de interes public din cadrul instngei saw parchetuli_ i ‘tansparenjaactulu de conducere. (at 51 alin. (4) din Legea nt, 303/2004) ‘ares: Boca Cae Pn alee Webrwewemnl O20 La verificntea asuméeii responsabilitagii vor 6 avute in vedere, in principal, indeplinizea atibufilor previzure de lege si regulamente, implementaree stmategilor nafionale gi secvengiale in domeniul justi si respectarca principiuui distrbuisialeatort sau, dups caz, al repartini pe exten obiective a cauzelor (ar. $1 alin (5) din Legea nt 303,/2004). La verifcarea aptitudinilor manageriale vor fi avute in vedere, in principal, ‘capaciaten de organizare, capacitatea rapid de deciie, eezistenja la stres, autopesfecfionarea capacitaten de analiza, since, previziune, stategie gi plniicare pe termen scurt, media gi lung, iifaiv si capaeitatea de adaptare rapid. (art. Stalin. (6) din Legen nr 303/200), Secfia pentru procuros, evaluind punctual fceare dint cele 20 de motive Jnvocate in cererea de revocate, refine urmatoaele 1.S-a imputat procurorului gef al Direcyiei Nationale Anticorupyie, Laura Codruja Kivesi, generarea a 3 conflicte juridice de naturi constituyional’, ce den un nent Joiali i comportament sanefionat in doud conflicte de natuei constitugionald constatate de Curtea Constitusionala prin Deciziile nr. 68/2017 gi 611/2017. in opinia ministuli juste, constatarea unui singur conflict juidic de natura consttujionali nu are sptitadinea de a determina revocarea, inst situaia este diferict in cazul existengel a 3 astfel de sesiaie int-un singur an, dintre care 2 admise, deoarece poate fi refinut un comportament constind in incilcarea sistematicd a Consttusici. Analizarea incileatii sistematice a Constituyiei presupune, in opinia Secfict pent: procurosi,circumscrierea sa prezentului cadru procesual si se concretizex inte-o cercetace a modalitt de indeplinire a atsibuilor prevazute de lege sl egulamente Una dintze atsibuyile procurorul sof direcic, mengionatl la art T lit a) din Regulamentul de ordine intevioarl al Dieyiei Nagionale \nscorupyie © constitue conducerea si coordonates intregit activity a Direciei Nayionale Anticorupyi, cu luarea sisurlor pentru buns organizate gi functonare a ncesteia, Tes Docu Galas Pera 1B coor WebronwreI9.20 Secfia apreciazA inst ei interpretaren anumitor dispositi penale ji procesual penile, intro maniert diferiti de interpeetces uitesioard a Cust Consituyionale a aceloragi.dspozii,.nu poate echivala cu o.incalare a atributei menfionat, Seca pentru procurori are in vedere considerentele deciziei nr. '838/27.05.2009, in cuprinsul cirom Curtea Constitusionala, dupa consiatarea unui conflict jurdie de narurd constituyionalt inte autortate judecitoreasca, pe deo part, gi Parlamentul Rominiei si Guvernul Rominie, pe de até parte, refine ci sPotvit art. 147 alin. (4) din Constitute, "Decizile Cucji Constéutionale se publict in Monitoral Oficial al Rominiei. De la data public, decile sunt general obligatosi si au putere sumai pentry vitor", Efectul ex nune al actslor Curfi constituie 0 aplicare a principiului neretroactivitigi, garanjie fundementala a

You might also like