Gabriela Lemeni Mircea Miclea (coordonatori) CONSILIERE $I ORIENTARE — GHID DE EDUCATIE PENTRU CARIERA Autori: Smaranda Barog Monica Crigan Kallay Eva Gabriela Lemeni Bianca Macavei Mircea Miclea Oana Negru Laura Petra Sebastian Pintea Alexandru Subtirica Aurora T. Szentagotai Szentgyérgy Zsolt Anca Tarau Editura ASCR Cluj-Napoca, 2008Capitolul 4 MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL INVATARIT Obiectiv principal: Dezvoltarea abilittilor de informare necesare in optimizarea performantei in invajare, a procesului de fuare a deciziilor si a rezolvari de probleme. Managementul informatiilor se refera la identificarea, evaluarea si utiizarea adecvata a informatillor pe care le avem la dispozitie la un moment dat, pentru a rezolva probleme gi a lua decizii optime. Un management eficient al informatitor este un element esential al functionarii si adaptarii persoanei la mediul social si economic aflat in permanenta schimbare. Fie c& este vorba despre informatie orala, scrisé sau in format electronic, principalele abilitati care permit exploatarea eficienta a informatiilor vizeaz&: * identificarea surselor utile de informatie si descoperirea in cadrul acestora a informatiilor relevante pentru o sarcind daté — abilitafi de identificare/cdutare a informatiilor, « evaluarea calitatii informatiilor si identificarea surselor de distorsiune — abilitéti de evaluare $i prelucrare a informatiei; = utiizarea informatiei in rezolvarea de probleme gi in luarea de decizii - abilitati de utilizare eficient’ a informatie. Abilit&tile de management al informatie! ofer3, de asemenea, suportul pentru o invatare eficienta. Asimilarea cunostintelor si realizarea produselor invatarii presupune aplicarea contextualizata gi creativa a acestor abilitti. 97Manualul profesorului 4.1, CAUTAREA INFORMATIILOR Cautarea informatiilor presupune identificarea surselor utile de informatie si descoperirea in cadrul acestora a informatillor relevante pentru o sarcina data. Strategiile de cdutare a informatiitor sunt cu atét mai importante cu ct sursele de informatie disponibile se diversific’, iar deciziile implicd In general combinarea informatiilor provenind din aceste surse. Desi strategille de cAutare sunt particularizate pentru un anumit scop al c&utari, profesorul poate stimula formarea unor strategii mai generale de identificare a informatiei, care pot fi transferate la situatii noi de c&utare. Strategiile de cdutare a informatiei se diferentiaza in functie de tipul de informatie: pe suport scris, orala, in format electronic, 4.1.1. Tipuri de informatii In functie de suportul comunic&rii, exist’& mai multe tipuri de inform: "Informatie pe suport scris: se gaseste in general in c&rti, reviste, broguri, pliante, culegeri de texte, de exercitii, etc. Accesul la acest tip de informatie ¢ facilitat de librari, biblioteci sau alte spatii destinate lecturii. In ultimul timp, posibilitatea de comand electronica a unor cérti favorite, prin Internet, faciliteaza si mai mult accesul la informatia de acest tip. = _ Informatie orala: poate fi receptata prin participarea la prelegeri, cursuri, intainiri pentru discuti. De asemenea, pot fi ascultate casete care sintetizeaz continutul unor cari, permit invatarea unei limbi straine, etc. * Informatie in format electronic: poate fi accesata prin intermediul computerului, fie pe suport magnetic (dischet, CD) fie prin Internet. 4.1.2 Surse de informare Informatiile pot fi obtinute din surse formale gi din surse informale (vezi Planificarea carierei). O sursa este identificatd ca find formala in masura in care isi propune in mod explicit s8 ofere informatii dintr-un anumit domeniu al cunoasterii. Daca oferta de informatie este involuntara, adic sursa nu isi propune in mod expres sd transmita un continut informational pentru a fi receptat de public, avem de-a face cu o sursa informala (tabelul 4.1). Tabelul 4,1. Surse de informare Surse | * _manualele gcolare formate |» _ bibliotecile (reale sau virtuale) + _programele mass-media educative (de exemplu, emisiuni pe Discovery) Surse | * _ emisiunile de divertisment informale | * _experienta directa * refeaua sociala (persoanele cunoscute: prieteni, rude, specialist intr-un domeniu) 98‘Managementul informatiilor si al invataril 4.1.3 Strategii de cdutare a informatiilor Cea mai cunoscuta si mai eficienta strategie de cdutare a informatiei este tehnica celor 6 pasi (a lui Eisenberg $i Berkowitz), prezentata mai jos. Ea ofera o secventa logicd a activitatii de invatare si permite optimizarea procesului de c&utare de informatie. PASUL ACTIVITATILE DETALIERE A ACTIVITATILOR DE CATRE ELEV Pasul 1: Definirea problemei $i | Care este sarcina mea propriu-zis8? Definirea identificarea in fini maria tipului de informatio caiutat Ce tip de informatie imi este utilé pentru aceasta sarcina? Pasul 2: Identificarea tuturor | Ce surse posibile mi-ar fi de ajutor in Identificarea | surselor disponibile, | rezolvarea acestei sarcini? surselor selectarea celor mai potrivite sau mai usor accesibile Ce surse sunt disponibile si care ar fi mai Potrivite pentru a le folosi? Aceasta este o listé de cérti care mi-ar fide folos: Aceasta este 0 lista cu alte surse de informatie pe care le-ag putea ulliza: Care dintre acestea tila? i este oare cea mai 99‘Manualul profesorului Pasul 3: Localizarea surselor gi accesarea lor Localizarea surselor (atét sursa de informatie, cét sia informatie’ dorite in cadrul acesteia) ‘Acum c& am decis ce fel de surse s& utllizez, unde le gasesc gi cum le folosesc? Dupa ce am localizat sursele posibile, mi se pare cumva c& am prea multe / putine surse de informatie? Stiu exact unde s& gasesc informatia care ma intereseaza in cadrul fiecarei surse identificate? Pasul 4: Extragerea informatiei | Ce pot sa folosesc din aceste surse? Utilizarea relevante dintr-o informatie | sursi ‘Cum s& ma asigur c& valorific din plin ceea ce utiizez (jau notie, inregistrez, schematizez, citez sau reformulez)? Pasul 5: Organizarea Tin ce forma va fi necesar s& finalizez sarcina? Sinteza informatitor din S8 scriu un referat, s& pregatesc 0 prezentare, multiple surse $i 4 gasesc idei esentiale? prezentarea rezultatelor ‘Sub ce forma o sa prezint informatia? Care sunt etapele pe care trebuie sa le parcurg ca sd realizez ceea ce mi-am propus? 100Managementul informatiilor gi al invatSrii Pasul 6: Evaluarea ‘Am indeplint toate cerinfele sarcinii? Evaluarea rezultatelor Evaluarea eficienfei procesului de rezolvare a problemei | Am facut o planificare bund in vederea prezentéii finale? Cum ag putea imbunatati procesul de cdutare: pe vitor? 4,2, EVALUAREA SI PRELUCRAREA INFORMATIILOR, Bombardarea informational a lumii moderne nu mai e o noutate. Primim tot timpul mai multe informatii decat putem prelucra, mai multe informatii decat ne sunt necesare, De asemenea, nu toate informatie primite sunt acurate, Unele sunt imprecise, altele sunt incorecte. Cum putem sa le deosebim pe acestea din urma de cele corecte? Cum evaluam informatia primita, inainte de a o utiliza? 4.2.1. Modalitati de prelucrare a informatiei Cand oamenii au abilitétile si motivatia necesaré pentru a prelucra informatia primita (de exemplu, sunt interesati sa infeleaga un fenomen, trebuie s& ia 0 decizie pe termen lung, etc.), ei vor urma ruta centrald de prelucrare a informatiei, adic’ se vor gandi critic la mesaj, il vor evalua rational si se vor lisa convingi de puterea argumentelor. Cand camenii nu au abilitatile necesare sau motivatia de a prelucra informatia primit (de exemplu, nu realizeaz o sarcina interesanta pentru ei, problema nu ii afecteazé in mod direct sau sunt grabiti), ei vor urma ruta perifericd de prelucrare a informatiei, nu se vor gandi cu gr la cele receptionate si se vor lasa convingi de alte elemente decat puterea argumentelor. Aspectele care influenteaza prelucrarea informatie’ tin de: (1) sursa din care provine informatia; (2) forma mesajului; (3) caracteristicile persoanei. 101Manualul profesorului (1) Aspecte ce tin de sursa * Credibilitatea sursei, O sursa este credibilé daca e considerata expert in ‘domeniut respectiv si daca e considerata de incredere (adic nu credem c& sursa are motive ascunse pentru a transmite mesajul respectiv). * Atractivitatea sursei, Ne lésdm convinsi mai degraba de un mesaj emis de © sursa placuté. O sursd e placuté daca e atractiva fizic sau dacd 0 percepem ca find foarte aseméndtoare nou’. (2) Aspecte ce tin de mesaj * — Lungimea mesajului, Dacd oamenii nu sunt foarte interesati de mesaj sau nu pot sé prelucreze in profunzime, mesajele lungi sunt cele mai convingatoare. Cand oamenii vor si pot s& prelucreze cu grijé mesajele, lungimea mesajului are un impact pozitiv doar daca nu dilueazé mesajul, respectiv daca nu da impresia de vorbarie goala. + Discrepanta fat de parerea initial a auditoriului, Mesajele care nu sunt prea discrepante fata de parerea initial a celui ce receptioneaza mesajul pot duce la schimbarea parerii sale, in timp ce mesajele foarte discrepante vor fi din start respinse, nu vor avea nici un efect. = Amenintarile, Mesajele care inspira teama (de exemplu, ,Fumatul provoaca cancer’) sunt mai rapid asimilate si duc la schimbarea atitudinii auditoriului doar daca contin atét argumente cat $i sfaturi legate de modul in care se poate evita pericolul respectiv. + Trdirile pozitive asociate, Dacd mesajul inspira trairi pozitive, el va avea un impact mai mare, deoarece oamenii sunt mai ugor de convins daca sunt intr-o dispozitie buna. (3) Aspecte ce fin de persoana care recepfioneaza mesajul = Tipul de argumente preferate, Unii oameni cauté argumente cat mai multe gi ct mai puternice intr-un discurs, in timp ce altii se lasd convingi de apelul la imagini sociale atrégatoare (ma las convins s& fumez, fiindca atunci voi semana cu elevii mai mari). + Valorile persoanei, Pentru a fi convingator, un mesaj trebuie sd faca apel la valorile culturale ale audientei 4.3, UTILIZAREA INFORMATIILOR Pornind de la premisa cd am reusit s& identificém si sd extragem dintr-o multime de informatii pe cele mai relevante gi am evaluat in ce masura ele corespund nevoilor noastre (Subiecte dezbatute In capitolele anterioare), pasul urmator ar fi utilizarea cat mai adecvatd a lor. 102Managementul informatiitor si Date, informatii, cunostinte Informatiile pot fi utilzate in masura in care ele sunt transformate in cunostinte. Informatiile devin cunostinte atunci c&nd sunt interpretate intr-un anumit context. Una si aceeasi informatie poate furniza cunostinte diferite in contexte diferite. S2 lum exemplul unui termometru pus in fafa noastra, Putem observa niste cifre imprimate pe marginea lui. Aceste cifre ne vor indica date referitoare la temperatura mediului in care ne afiam (-13 grade). Datele pot lua valori pe o scala de la ~40 de grade la +40 de grade. Pe baza acestor date putem spune cd temperatura este scdzut8, cea ce inseamna c& avem o informatie despre mediu care are deja semnificatie pentru noi. Dacd pe baza acestei informatii vom concluziona ca este frig, c& trebuie s& ne imbréicém mai gros si cd nu sunt ganse de ploaie, inseamna c& am transformat informatiile in cunostinfe. Existenta cunostinfelor este conditionaté prin urmare de operarea cu niste unitati inferioare cu care opereaza orice sistem cognitiv. Figura 4.1. surprinde relatia dintre confinuturile informational care stau la baza functionarii sistemului cognitiv uman. Cunostinte Context Informatii Date Figura 4.1. Relajia date-informatji-cunostinte Datele sunt simboluri care exist pur si simplu gi nu au 0 semnificatie in sine. Ele reprezinta un fapt sau o stare a unui eveniment si constituie materia prima a cunoasterii. Datele sunt informafii potentiale. Ele descriu o parte dintr-un eveniment si nu furizeaz vreo judecata sau interpretare gi nici nu determina actiuni. Cantitatea datelor nu reprezinté intotdeauna un argumet al calitéti informatilr. Informatiile sunt date prelucrate, inzestrate cu 0 anumita semnificatie gi sens prin raportarea lor la alte date sau cunostinte. Informatia poate fi perceputa ca © parte utiizabila dintr-un ansamblu de date. Ea furnizeaza rspunsuri la intrebari de genul: "cine?”, "ce?", "unde?”, "cand?" i este util cand decidem ce avem de facut, dar nu gi cum anume vom face. Informatie = date + semnificatie Cunostintele sunt continuturi informationale cdrora li se poate adduga o valoare de adevar. in acest context ele pot fi adevarate sau false. De exemplu, 103Manualul profesorulul pentru rezolvarea operatiel 8417x114 este necesar’ cunoasterea algoritmului de inmultire a dou’ numere formate din mai multe cifre (respectiv “cum anume” realizam acest calcul), intrucat nu este suficient& informatia referitoare ta *ce’ reprezinta aceste numere. La nivelul sistemului cognitiv, informatia reprezinta "materia prima" pentru doua activitati specifice: (A) rezolvarea de probleme si (B) luarea de decizii A. Rezolvarea de probleme Rezolvarea de probleme este una dintre cele mai importante abilitati necesare in dezvoltarea personala a copiilor gi adolescentilor. Aceasta abilitate le permite acestora sd facd fa{d intr-un mod eficient unor situatii problema cum sunt: sustinerea unui examen, indecizia in alegerea unei specializari la terminarea liceului, respingerea de catre colegi, izolarea in clasd, luarea unor decizii responsabile gi evitarea implic&rii in comportamente de risc. Confruntarea cu situatii problematice gi tentativele de rezolvare ale acestora ocupa o mare parte din sfera comportamentului uman. Problema este definité ca diferenta intre starea curenté $i o stare dorit8, diferenté care nu este depasité spontan datorité existentei unor obstacole: obiective (condifii fizice, sociale) sau subiective {expectante nerealiste, absenta informatiilor). Rezolvarea situatiei problematice implicd gasirea unei solufii sau alegerea unei alternative dintre mai multe solutii posibile prin urmare, rezolvarea de probleme presupune Iluarea unei decizii. Tipuri de probleme probleme clar definite: dimineafa am Intdinire cu antrenorul si nu pot s8 ajung Dupa gradul de definire: probleme slab definite: sunt nemuumit in ultima weme. (—»| probleme specifice: am chiult astézi de la ore si ‘maine avem lucrare de control Dupa gradul de specificitate: probleme generale: mi-ar plécea s& cumpar o maging nou’ anul acesta +) probleme minore: astézi nu ma pot uita fa meciul de Dupé criteriul importantei: fotbal ">| probleme majore: am 16 ani si sunt insdrcinata 104Managementul informatilor gi al invaarit Cu cat o problema este mai bine definita gi mai specific’, cu atat mai ugor se vor gsi solutii de rezolvare (vezi figura 4.2). Problemele slab definite vor conduce la solutii rezolutive neclare sau vor persista prin absenta reperelor rezolutive. Evaluarea tipului de problema este un proces individual si personalizat. Rezolvarea de probleme implic’ parcurgerea mai multor etape: Recunoasterea problemei a Definirea problemei eel Cautarea unor solutii alternative 4 Luarea deciziei 74 Aplicarea solutiei alese 74 Evaluarea consecintelor Figura 4.2. Etapele rezolvarii de probleme Atitudinea fata de probleme Dincolo de urmérirea dezvoltarii unor abilitati de rezolvare de probleme este important de urmérit care este atitudinea elevului faté de probleme, prin ce miijloace reuseste sa le rezolve, iar in cele din urma motivarea elevului sa confrunte problemele si sd se angajeze in rezolvarea lor. Invatarea, formarea gi dezvoltarea tunor abilitati rezolutive pot preveni reactiile de evitare si cdutare a unui refugiu in ‘comportamente dezadaptative si ddundtoare (consum de alcool sau droguri), O modalitate de a dezvolta o atitudine pozitiva fata de probleme este constientizarea faptului ca pentru rezolvarea problemei pot exista concomitent mai multe solufii acceptabile. Criterii de evaluare a modului de rezolvare a problemei + daca problema a fost recunoscuté corect daca a fost determinaté cauza probleme’ in mod corect = daca au fost identificate alternativele de solutionare a problemei daca in luarea deciziei asupra solutiei optime s-a avut in vedere care Pot fi consecintele alegerii unei solutii dintre cele altemative * daca a fost selectaté cea mai adecvata solutie = daca solutia a fost implementata in mod corespunzator = dac& consecintele rezolvarii problemei coincid cu anticiparea facut 105Manualul profesorului B. Luarea de deciz Luarea unei decizii reprezinté procesul de selectare a unei alternative dintr-o multime de variante disponibile la un moment dat. Luarea de decizii este component esentjala a vietii noastre cotidiene (exemple de decizii: cu ce sa te imbraci, la ce or s& mananci, ce program TV s& urméresti, etc.). Constanta modului in care lum decizii ne defineste stilul decizional. Avesta poate fi: = rational, caracterizat prin tendinta subiectului de a analiza logic alternativele; * intuitiv caracterizat prin utilizarea unor strategii personale in luarea deciziilor (intuitie, banuieli, superstiti); = dependent, caracterizat prin cdutarea de spriin din partea altor persoane pentru a lua 0 decizie; = evilant, caracterizat prin tendinta de a evita situatiile decizionale, chiar si atunci cand alternativele sunt clar specificate, Persoanele cu stiluri decizionale diferite au moduri variate de a aborda o situatie problema, de a cduta informatiile necesare rezolvarii ei si de a le pune in aplicare. Desigur, in diverse ipostaze putem folosi diferite abordari in luarea unei decizii, dar modul in care ne comportém in general in situatiile de decizie se cristalizeaz intr-un anumit stil personal. Rationalitatea umand este limitata; niciodaté nu vom putea spune ca definem toate altemnativele unei situafii de decizie. Idea este s& ne asiguram c& le-am identificat pe cele mai importante gi cd am ales-o pe cea optima, Sa lum exemplul luarii de decizii in orientarea elevului spre anumite profesii (figura 4.3) DEZVOLTAREA CARIEREI ANGAJARE CAUTAREA UNUI LOC DE MUNCA. LUAREA DECIZIEI EXPLORAREA PROFESIILOR AUTOCUNOASTERE Figura 4.3. Etapele orientarii in cariera 106Managementul informatillor gi al invari Pentru a identifica profesia cea mai potrivitd, elevul trebuie s4 "culeaga” informatii din mai multe directii: s& identifice care este nivelul de dezvoltare al abilitatilor sale (personalitate, aptitudin’), care sunt interesele gi valorile care-i ghideaza existenta, Etapa autocunoasterii este urmaté de etapa investigatilor privind oferta de profesii existente. Evident, scopul este s4 gasim profesia cea mai potrivita cu interesele persoanei, dar si cu cerintele privind abilitatile necesare pentru a practica profesia respectiv’. Aceasta se suprapune practic cu etapa “c&utari” de informatii din diferite surse, completate cu experienta individuala a decidentului. Pe de o parte sunt informatille legate de profesie: care sunt activitatile specifice profesiei, ce aptitudini sunt necesare, care sunt trasaturile de personalitate dezirabile, care este statutul profesiei respective intr-o societate, etc. Pe de alt parte se affa elevul sau cel care cauté un loc de muncé cu trasaturi proprii: calitatifizice si psihologice, sistem de valori, grup de interese, etc. Decizia nu este altceva decat reducerea cAutarii de informatii a o multime finita de alternative dintre care, pe baza evaluaiii, se alege pe cea care asigura 0 potrivire maxima intre cele doud componente. Astfel elevul va urma in continuare cursurile scolilor care formeaza specialisti intr-un domeniu de care se simte apropiat si prezinté toate premisele care sa ji asigure eficienta in domeniul ales. Desigur, momentul de “potrivire” nu trebuie s4 fie unul dinainte stabilit, ci mai degrab& apare in mod spontan pe parcursul evolutiel individuale si a procesului de informare. 4.3.2. ,Comercializarea” informatiilor: considerente etice Informatile sunt produse vandabile. Aga cum se vinde un autoturism ca instrument pentru deplasare, asa ¢i informatile pot fi vandute, respectiv cumparate, pentru a rezolva probleme, a lua decizii sau pur i simplu pentru a largi baza de cunostinte si a deveni mai informat. Furnizorii de informatii de pe piat oferd aceste servicii contra cost sau gratuit, dupa caz. Informatia este ins& un produs intelectual care este protejat fata de furt. © lucrare copiat de la colegul de banca, de exemplu, poate fi considerata furt intelectual deoarece acesta a investit timp si energie in c&utarea informatilor si in utilizarea lor pentru a rezolva tema intr-un mod propriu. Dincolo de regulile de ordin moral, legislatia in vigoare confera drepturi de autor asupra produselor intelectuale, protejandu-le de folosirea abuziva si frauduloas’ a acestora (de exemplu, "spargerea’ site-urilor de Intemet este o fraud si este pedepsita ca atare). 107Manualul profesorului 4.4, TEHNOLOGIA INFORMATICA $i DE COMUNICARE (TIC) Produsele (serviciile) societ&tii informationale (Internet, e-mail, web site-uri, calculatoare) au devenit obiecte de larga utilizare deoarece asigura 0 comunicare mai rapida si asigura accesul fa un volum imens de informatii. Argumentele pe care se spriina afirmatiile de mai sus tin de uriasa capacitate a sistemelor electronice de inmagazinare si prelucrare a datelor, de posibilitatea de structurare rapid’ a acestora dupa diferite criterii, etc. Principalele functii ale tehnologiei informatice si de comunicare sunt: + susfinerea proceselor de informare + facilitarea comunicdirii interumane Tabelul 4.2. Avantajele si dezavantajele TIC Avantaje Dezavantaje Facilitarea comunicarii la distanta (e-mail, chat-room) Sustinerea acumularii de cunostinte (stocarea si organizarea informatilor) ‘Acces la surse variate de informati Dependenta de tehnologie Confidentialitatea informatilor (nu poate fi pe deplin asigurata) Secutitatea informatillor (piraterie) ‘Acces contra cost la informatille valoroase Pierderea caracterului personal al relatilor interumane (anonimatul) (biblioteci virtuale, site-uri, soft-uri educationale) . * Eliminarea constrangerilor legate de timp si spatiu (invatamant la distant) 4.4.1. Internetul Intemetul este un sistem de retele interconectate, "o cale de transmitere a datelor la nivel mondial, un mecanism de raspandire a informatilor si un mediu de interactiune intre oameni si calculatoarele acestora, facand abstractie de pozitia geografica’, (Institutul National de Cercetare — Dezvoltare in informatica). Internet- ul estesi 0 refea internationala de calculatoare ce permite circulatia informatiei intre calculatoarele interconectate in retea, intr-un timp foarte scurt. internet-ul acopera toata lumea, are posibilitatea de extindere permanenta, nelimitata si prezinté un potential extraordinar pentru tot ceea ce tine de comunicarea umana, de informare, documentare gi alte activitati din domeniul academic, economic, politic, social, etc. Funefiile uzuale ale Internet-ului " informarea, accesul la baze de date si calculatoare aflate la distant; = comunicarea intre doua sau mai multe persoane; = publicarea unor materiale pentru o mare varietate de beneficiar. 108‘Managementul informatiitor si al invatarii Localizarea informatiilor pe Internet Stocarea fizicd a informatillor din mediul intemet se face pe calculatoare ultraperformante, numite servere si sunt vizualizate prin pagini (site-uri) web prin intermediul c&rora utiizatorul poate selecta calea spre locatia unde este stocata informatia dorita. intr-o asemenea acceptiune Intemetul nu este altceva decat *panza mondiala'’ a tuturor site-urilor. Sa ne imaginam dificultatea intampinata de cele mai multe persoane de a gsi informatia utila printre cele peste 8 milioane de web site-uri existente pe Internet. Localizarea informatiei se poate face prin: * Introducerea adresei corecte a site-ului, De exemplu vrem s& aflam informatii despre repartizarea elevilor in functie de nota de la examenul de capacitate in liceele din oras. Pentru a afla acest lucru putem accesa pagina de web al Misterului Educafiei si Cercetarii (de exemplu, www.edu.to sau www.admitere.edu,fo). * Utilizarea cuvintelor cheie care descriu cel mai bine domeniul vizat. De ‘exemplu, daca avem de redactat un referat despre fauna din Delta Dunari trebuie s "culegem’ cat mai multe informatii despre aceasta tema. in acest caz vom stabil niste cuvinte cheie (fauna, Delta Dunaiii) care ne vor ajuta s4 gasim paginile ce contin informatii despre fauna din Delta Duna Dar unde introducem cuvintele cheie? Pentru aceasta avem nevoie de un “motor de cdutare” pe Internet! Motoare de cdutare Motorul de cdutare este un program special creat pentru identificarea locatiei unor continuturi informationale (web site-uri) in functie de nigte date input (de exemplu, cuvinte cheie). Cele mai cunoscute motoare de cdutare sunt Google, Yahoo, AltaVista sau cele in limba romana cauta.ro, go.ro, etc. Acestea permit 0 scanare a tuturor site-urilor existente pe Internet folosind cuvinte cheie prin care definim domeniului ce ne intereseaza. Desigur, in afara de cele amintite mai sus exist nenumarate alte motoare (practic orice web site poate avea unul) dar acestea sunt mai restrictive si permit doar o scanare partialé (de exemplu, motoarele bibliotecilor virtuale cauta dupa cuvinte cheie, dar numai in web site-ul propriu). Portalurile Portalul este considerat un web site cu functii multiple, destinat unei comunitati mai largi, cu scopul de a reuni informatii relevante din mai multe domenii side a satisface un spectru mai larg de nevoi. Un portal ofera o serie de avantaje: = asigura un continut mai bogat in informatie, deoarece preia elemente din domenii foarte vaste, marind astfel puterea de informare; + fumizeaza modalitati rapide de localizare a informatiei si a servicilor relevante pentru utilizator (motoare de cdutare proprii, taxonomii — centrate pe directoare, personalizarea utilizatorilor, etc.); 109Manualul profesorului = ofer& confinuturi informationale permanent actualizate, O list cu portalurile de interes comun in limba romana: http://www. xportal,3x.ro/PORTALURI.htm! = oferd o sinteza a informatiilor de actualitate la momentul respectiv. Precautii in utilizarea informatiilor: = nu toate informatie necesare sunt disponibile pe Internet, = nu este garantat accesul gratuit la toate informatille necesare; = multe pagini web igi modifica adresele; * autorii, sursele si credibilitatea acestora sunt greu de verificat. Posta electronica Este o aplicatie care a rezultat din nevoia spontana a utilizatorilor de a trimite mesaje asemenea postei clasice, dar intr-un timp mult mai scurt. Acest serviciu permite: = trimiterea de mesaje (scrisori) de posta electronica spre utilizatori din intreaga lume; = vizualizarea listei scrisorilor primite in cutia postal (mailbox); + receptionarea mesajelor din intreaga lume. Chat rooms si forum de discutit Comunicarea la distant prin utilizarea Internetului poate lua si alte forme in afard de posta electronica: prin canale chat sau forum-uri de discutii. Chatul este un loc virtual de intalnire a oamenilor de pretutindeni in care se poate discuta on- line prin transmiterea unui text introdus de la tastatura. Acesta este un canal de comunicare prin care interlocutorii pot transmite si receptiona mesaje simultan. Utilizatorul canalului de chat poate alege din lista persoanelor conectate in acel moment pe canal persoana cu care doreste s4 comunice. Cuvantul "forum" a fost utilizat in Roma anticd pentru a denumi piata publicé. Era un loc de intalnire si de discutii despre evenimentele cotidiene. Dictionarul Webster defineste cuvantul “forum” drept loc de intainire unde se discuté" pe marginea unor subiecte ce apartin unor domenii de interes diferite. ‘Similar, forumul de discutii reprezinté 0 locatie virtuala, prin care oamenii pot ‘comunica, pot transmite pareri in legaturd cu nigte teme stabilite sau pur si simplu pot afla care este parerea unei comunitati fafa de un anumit subiect. In acest fel se formeaza 0 comunitate (un grup de utiizatori de Internet) coagulata in jurul unor teme de interes comun. 4.4.2. Centre de informare si formare. Servicii de consiliere prin telefon Intr-o societate In care se vand din ce in ce mai mult servicii si nu produse, ‘au inceput s&-si facd aparitia furnizori de servicii care igi ofera servicille prin intermediul TIC, in speta prin Intemet. in Romania exist numeroase instituti, 410Managementul informatiitor $i al invatarit centre sau companil private care ofera servicii in domeniul consilierii in carier&, prin intermediul Intemetului. Desigur, existé de cele mai multe ori o locate fizicd a furizorilor de servici, dar acestia isi fac publice ofertele si isi desfasoara activitatea si prin Intemet. Unii dintre ei au un spectru mai restrans al ofertei si pun accent doar pe oferirea de informatii (de exemplu, Jocuri de munc& vacante), iar altele includ in oferta si pachete ce privesc formarea celor interesati inclusiv prin cursuri la distant, medierea muncii sau Serviciul Electronic de Mediere a Muncii: a) Serviciul Electronic de Mediere a Muncii (SEMM) lansat de Agentia Nationalé a Ocuparii Forfei de Muncd (ANOFM). Acesta este un instrument informatic care mediaza cererea gi oferta de locuri de munca. Folosind formutarul de competente, angajatorii creeaza profilul locului de munca vacant, identificand competentele, studiile si experienta in munc& necesare. Persoanele aflate in cAutarea unui loc de munca creeaza profile similare, folosind un formular asemanator, pentru a-si descrie competentele, studiile si experienta. SEMM foloseste aceste informatii pentru a realiza o mediere exacta intre profilul persoanei si oferta actuala a locurilor de munca. Faptul c& acest serviciu de mediere a fortei de munca functioneaz in cadrul unei institutii de stat (ANOFM) face ca folosirea lui sa fie gratuita. In acest fel se asigura un acces mult mai larg al beneficiarilor fa astfel de servicii care de altfel sunt oferite contracost publicului. Consilierea prin telefon este un serviciu prin care un consilier cu pregaitirea necesara lucreaza cu un client pentru a facilita clientului s&-si exploreze starea, problemele personale. Consilierea prin telefon se desfagoara in conformitate cu niste reguli si standarde bine definite, cea ce face din aceasta un serviciu agreat de publicul larg. Trebuie avute in vedere, ins, céteva avantaje si dezavantaje ale consilierii prin telefon: Avantaje Dezavantaje = eficienta si promptitudine = comunicarea se realizeaza fara + este disponibil tot timpul contact direct, este impersonala * permite realizarea unui contact facil | * _confidentialitatea comunicarii are cu beneficiari indepartati de suferit + identitatea interlocutorilor este * posibilitatea de a acorda *ascunsa” (depasirea inhibitilor, feedback este mai redusa favorizeaza persoanele emotive) + _ inl&tura inhibifjile cererii ajutorului Varietatea furnizorilor de informatii si de servicii de consiliere si orientare in cariera este foarte mare. Acestia pot exista in cadrul unor institut publice sau pot fi unitéti private care igi au domeniul de activitate in aceast& sfera de interes. Centrele de informare $i consiliere privind cariera funcjioneaz in cadrul unor unitati de invatamant preuniversitar, in Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca si in Directiile Judetene de Tineret si Sport. Rolul acestora consta in furnizarea de informatii cu privire la piata munci, la posibilele rute educationale si la sprijinirea antManualul profesorulul procesului de evaluare si autoevaluare a potentialului psihologic al cdut&torului unui loc de munca. Asociatia Nafionalé de Orientare $colari si Profesionalé (ANOSP, www.capp.ise.fo) este 0 asociatie profesional care organizeaza si desfasoar’ actiuni in domeniul orientarii gcolare gi profesionale, in beneficiul tinerilor gi al adultilor. ANOSP are ca obiective: oferirea de asistenta si consiliere privind cariera, formare, informare si cercetare. CAteva adrese ale unor Centre de Informare, Orientare si Consiliere care pot fi accesate prin intermediul Internetului sunt: = wwwise.ro/consiliere/consiliere. htm! = www.psychology.ro/expert = http:/icipo-gate.uaic.ro + www.ciocp.ro = www.capp.ise.ro b) O noutate o reprezinta consilierea la distant sustinuta de refeaua Intermet, Consilierea on-line pentru cariera este o modalitate rapida de informare si de comunicare si, nu in ultimul rand, un serviciu modern adaptat la nevoile clientilor. Folosirea tehnologiei in scopul consilierii are cateva avantaje evidente: * face posibilé participarea la procesul de consiliere in functie de programul lientului; = participarea nu este condifionata de prezenta fizica intr-o locatie anume; = economiseste timp si bani atat pentru furnizor cat si pentru beneficiar ¢) Sa lum un exemplu: a gsi un loc de munca nu este deloc un lucru simplu — ai nevoie de timp, de rabdare, de energie si trebuie s8 depui eforturi semnificative doar pentru a afla care este oferta actuala de pe piata. Asadar unde se afla locurile de munca si cum sd le gasesti? lata cdteva locatii unde putem gasi rspunsuri la aceasta intrebare: = JobsResurseUmane.Ro (http://resurseumane.rol), * My Job (http:/www.myjob.rol); = BestJobs (http:/bestiobs. club ro/nb/index.ph); * Bursa Muneii (htto-”amuw.bursamuncii rol), 412