MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGÃ CURTEA DE APEL

ALBA IULIA
Alba Iulia, str. I.C.Brătianu nr. 1
Tel. 0258 / 810278; 0258 / 810964 Fax. 0258/810291

DOS. NR. 151/P/2005

RECHIZITORIU
5 august 2008

(...), procuror general adj. şi (...), procuror la Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Alba Iulia,
Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul nr. 151/P/2005
privind pe învinuiţii:

1. RHC, cetăţean român şi britanic,

cercetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art.
323 C. pen., complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C.pen
rap. la art. 208 al. 1, 209 al. 4 C.pen. cu aplic. art. 2801 al. 2 C.pen. şi art. 41 al. 2
C. pen.
2. IL zis „JA”, cetăţean sârb,
cercetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art.
323 C. pen., complicitate la infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 26 C.pen.
rap. la art. 208 al. 1, 209 al. 2 lit. b şi al. 4 C.pen., cu aplicarea art. 280 1 al. 2
C.pen. şi 41 al. 2 C. pen.
3. JDS, zis „R”,
cercetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev de art.
323 C. pen., efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile
arheologice, prev. de art. 73 al. 1 din Legea nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 al. 2
C.pen.; furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, art. 209 al. 2 lit.a şi al. 4 C.pen. cu
aplic. art. 2801 al. 2 C.pen., art. 41 al.2 a C.pen. în condiţiile art. 33 lit. a C.pen.
4. CC,
cercetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiunilor de asociere
în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen., efectuare
neautorizată a unor detecţii şi săpături arheologice prev. de art. 73 al.1 din Legea
182/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 C. pen. , de furt calificat prev. de art. 208 al. 1,
209 al. 2 lit. a şi al. 4 C. pen., rap. la art. 2801 al. 2 C.pen. cu aplic. art.41 al.2
C.pen., în condiţiile art. 33, lit. a C. pen.
5. BI
6. LV
cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat prev. de art. 208
alin 1, 209 alin 1 lit. a, alin 2 lit. b, alin 3 C. pen. (modif. prin Legea nr.
140/1996) cu aplicarea art. 2801, alin. 2 C. pen.
7. LI
cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului de
ocrotire a unor bunuri, prev de art. 2801 C.pen. cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen.
8. MD
cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii
de infracţiuni prev. de art. 323 C.pen., de şantaj prev. de art 194 al. 1 C.pen., de
efectuare neautorizată a unor detecţii şi săpături arheologice prev. de art. 73 alin.
1 din Legea nr. 182/2000, de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 alin. 2 lit. b.
şi alin.4, rap. la art.280/1 alin. 2 ,cu aplic. art. 41 al. 2, în condiţiile art. 33 lit. a
C. pen.
9. OLO, cetăţean român şi francez
10. PRM
inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 323 C.pen.şi
efectuare de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice prev de art.
73 alin. 1 din Legea nr. 182/2000, cu aplic. art. 41 al. 2, în condiţiile art. 33 lit. a
C.pen.
*
* *
11. CI zis „M”
12. BIA
13. DPM
14. BN
15. PC zis „D”
16. MI
cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare neautorizată a unor
detecţii şi săpături arheologice prev. de art.73 alin.1 din Legea nr.182/2000 cu
aplicarea art.13 C.pen.
17. IF
18. SVA
19. BAR
20. SN
21. AS
22. AA
23. KE
cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prev. de art. 221 C.pen.
rap. la art. 2801 C.pen.
24. PV, cetăţean american
cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2801 C.pen. şi art.69
alin.1 din Legea nr.182/2000 cu aplicarea a rt.33 lit.a. C.pen.
25. GD
26. SSI
cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prev. de art. 221 C.pen.
rap. la art. 2801 C.pen.
 27. BI
28. PAI, persoană cu dublă cetăţenie română şi
germană
29. VP, cetăţean german
30. ŞI
31. CI
cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de efectuare neautorizată a unor
detecţii şi săpături arheologice prev. de art.73 al.1 din Legea nr. 182/2000 cu
aplic. art. 41 al. 2 C.pen., de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 2 lit. a cu
aplic. art. 2801 al.2 şi art. 41 al.2 C.pen.
32. NG, cetăţean român şi belgian
cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. art. 329 al. 1
şi 2 C.pen.
*
* *
33. GRV
cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii
de infracţiuni prev. de art. 323 C.pen., complicitate la furt calificat 26 rap. la art.
208 al. 1, 209 al. 4 C.pen. rap. la art. 2801 al.2 C.pen. cu aplic. art. 41 al.2 C.pen.
34. MM zis „CDP”
35. BDL
36. CSR
cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208
al.1, 209 al.1 lit. a, al. 2 lit. a şi al.4 rap. la art. 2801 C.pen. şi art. 41 al. 2 C.pen.
37. JI
cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2801 C.pen
38. CSM
39. LM
40. SI
 41. BV
cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat prev. de art.
208 al.1, art. 209 al. 1 lit. a şi al. 2 lit. a C.pen. rap. la art. 2801 al. 2 C.pen.
42. GA, subofiţer de poliţie
cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra
intereselor publice prev. de art. 248 C.pen. şi complicitate la furt calificat prev.
de art. 26 rap. la art. 208 al.1, art. 209 al. 1 lit. a şi al. 2 lit. a C.pen. rap. la art.
2801 al. 2 C.pen.
43. IM, ofiţer de poliţie
44. VWT, cetăţean britanic
45. DD zis „D”, cetăţean austriac,
cercetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art.
323 C.pen., complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C.pen.
rap. la art. 208 al. 1, 209 al. 2 lit. a şi al. 4 C.pen., cu aplicarea art. 280 1 al. 2
C.pen, export ilegal de bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural
naţional prev. de art. 69 al. 1 din Legea nr. 182/2000 şi cu aplicarea art. 41 al. 2
C. pen, în condiţiile art. 33 lit. a C.pen.
46. IVR, cetăţean român,
cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii
de infracţiuni prev. de art. 323 C.pen., complicitate la nerespectarea regimului
de ocrotire a unor bunuri prev. de art. 2801 al. 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2,
C. pen.
47. AG zis „G”, cetăţean sârb
48. IZ
49. DD, cetăţean român şi francez
50. GŞ zis „B”
51. PIL
cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208
al.1, 209 al.1 lit. a, al. 2 lit. a şi al. 4 rap. la art. 2801 C.pen.
 52. PI
cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului de
ocrotire a unor bunuri prev. de art. 2801 al. 2 C.pen. cu aplic. art.41 al.2 C.pen.
53. DM
cercetată pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art.
26 rap. la art.208 al.1, 209 al.1 lit. a, al. 2 lit. a şi al. 4, cu aplic. art. 2801 C.pen.
54. CCL, cetăţean italian
55. DCM, cetăţean italian
56. GI
57. CLL
58. PA
59. APD
60. DL
61. DE
62. MI
cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prev. de art. 221 rap. la
art. 2801 alin. 2 C.pen
63. SBD
64. TA, ofiţer de poliţie judiciară
65. RC, ofiţer de poliţie.
66. TD, cetăţean turc
67. DW, cetăţean olandez
cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii
de infracţiuni prev. de art. 323 C.pen., complicitate la infracţiunea de furt
calificat prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 208 al. 1, 209 al. 4 C.pen., în
condiţiile art. 2801 al. 2 C.pen.
 EXPUNEM URMĂTOARELE:

În fapt:
Despre circumstanţele mediului infracţional în care s-au comis faptele
Lumea interlopă a judeţului Hunedoara a evoluat, în ultimii ani, prin
structurarea mai multor grupări infracţionale având ca obiectiv exploatarea în
mod organizat şi maximizarea profitului infracţional obţinut din oportunităţile
apărute pe plan local, naţional şi internaţional: efectuarea unor detecţii şi
săpături neautorizate în siturile arheologice clasate monument istoric - ale
rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei - în scopul localizării şi însuşirii de
bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional, contactarea unor
filiere internaţionale pentru traficarea şi valorificarea acestor bunuri, efectuarea
de recuperări, încasarea de taxe de protecţie prin şantajarea unor oameni de
afaceri, exploatarea prostituatelor etc.
Situaţia de fapt stabilită prin ordonarea fluxului informaţional şi a
probaţiunii privind lumea interlopă din judeţul Hunedoara şi municipiul Deva -
caracterizat în presa ultimilor ani drept “Cetatea crimei“ sau “placa turnantă” a
comerţului ilicit cu bunuri aparţinînd Patrimoniului Cultural al României - pune
în evidenţă existenţa mai multor grupări infracţionale specializate în acest
domeniu şi aflate, funcţie de circumstanţele obţinerii profitului infracţional, în
raporturi de rivalitate sau de parteneriat.
S-au structurat astfel, grupările violente conduse de condamnatul CC, zis
“M” (în prezent în urmărire internţională), inculpaţii BC, zis “BB” şi SL, zis
“S”, trimişi în judecată (cauză aflată pe rolul Tribunalului Argeş), pentru
infracţiuni de şantaj, proxenetism etc. Gruparea condusă de inculpatul CI, fost
subofiţer de poliţie trecut în rezervă, era alcătuită din foşti sportivi şi avea ca
obiect de activitate, în principal, traficul cu bunuri arheologice aparţinând
Patrimoniului Cultural Naţional însuşite din siturile arheologice protejate, ale
Munţilor Orăştiei, precum şi executarea de recuperări prin violenţă şi
ameninţări la adresa victimelor, violarea domiciliului acestora, şantaj prin
stabilirea şi perceperea de „amenzi” unor persoane care le-au lezat interesele
ilegale. Aceste fapte formează obiectul dosarului nr. 45/P/2005 al Parchetului de
pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, aflat în prezent pe rolul Tribunalului
Hunedoara, dosar nr. 41/97/2005 (rechizitoriul vol. V, f. 361). Prin conexiunile
deţinute în viaţa publică, liderul grupării a întreprins demersuri la Ministerul
Culturii şi Cultelor pentru a se încredinţa “protecţia” rezervaţiei arheologice din
Munţii Orăştiei unei firme de pază pe care urma să o înfiinţeze, vizînd astfel
atingerea a două obiective: asigurarea exclusivităţii în “protejarea“ (în realitate
exploatarea) siturilor arheologice, precum şi “accesarea” unor fonduri
comunitare pe acest motiv.
Asociaţiile infracţionale conduse de liderii NMN şi HCS aveau ca obiect
efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice aflate în
paza şi administrarea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva,
localizarea şi sustragerea unor tezaure, organizarea unor filiere interne şi
internaţionale de valorificare a bunurilor aparţinând patrimoniului cultural
naţional, fapte cercetate în dosarul susmenţionat, aflat în prezent pe rolul
Tribunalului Hunedoara.
Faptele învinuiţilor, ce formează obiectul prezentei cauze, disjunse cu
ocazia soluţionării dosarului nr 45/P/2000, au fost comise după cum urmează:

Despre regimul juridic de protecţie a siturilor arheologice clasate

monument istoric.
Protecţia specială a monumentelor istorice din România, inclusiv a
siturilor arheologice clasate în categoria monumentelor istorice, s-a realizat după
anul 1989, prin instituirea regimului juridic de protecţie reglementat de
Ordonaţa Guvernului nr.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural
naţional. Astfel, conform art.20 alin.1 din acest act normativ, cercetările
arheologice sistematice se puteau executa numai cu autorizaţia prealabilă a
Comisiei Naţionale de Arheologie şi, după caz, inclusiv cu avizul Comisiei
Naţionale a Monumentelor Istorice. De asemenea, art. 20 alin 3 şi 4 prevedea
că: bunurile culturale mobile descoperite ca rezultat al cercetărilor arheologice
sistematice, precum şi descoperirile fortuite sunt de drept proprietate publică,
indiferent de regimul de proprietate asupra terenului din care acestea au fost
recuperate. Din momentul descoperirii şi până la încheierea procedurii de
clasare, care se declanşa din oficiu, bunurile culturale mobile descoperite în
condiţiile de mai sus beneficiau de regimul juridic de protecţie prevăzut pentru
bunurile clasate în categoria tezaur.
Aceste dispoziţii privind protecţia bunurilor arheologice mobile,
indiferent de modul de descoperire, au fost preluate în art. 45 alin.1 din Legea
nr. 182/2000 privind protecţia patrimoniului cultural naţional mobil, astfel:
„bunurile arheologice, epigrafice, numismatice, paleontologice sau geolitice,
descoperite în cadrul unor cercetări sistematice cu scop arheologic ori geologic
sau în cadrul unor cercetări arheologice de salvare ori având caracter preventiv,
precum şi cele descoperite întâmplător prin lucrări de orice natură, efectuate în
locuri care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, conform art. 136 alin. (4)
din Constituţia României, republicată, intră în proprietate publică, potrivit
dispoziţiilor legale”. Din momentul descoperirii bunurile prevăzute la alin. (1)
sunt supuse procedurii de clasare, iar Serviciile deconcentrate ale Ministerului
Culturii şi Cultelor decid asupra instituţiei căreia i se vor transmite în
administrare bunurile arheologice respective.
Persoanele fizice care au descoperit în mod întâmplător bunuri din
categoria celor prevăzute la art. 45 alin. (1) sunt obligate să le predea, în termen
de 72 de ore de la descoperire, primarului unităţii administrativ-teritoriale în a
cărei rază a fost făcută descoperirea (art. 48 alin.1 din Legea nr. 182/2000). În
acest caz procedura de clasare se declanşează din oficiu (art.11 pct.1 lit. e din
Legea nr. 182/2000). În timpul desfăşurării procedurii de clasare din oficiu a
unui bun cultural mobil, „acesta se află sub regimul de protecţie prevăzut,
potrivit dispoziţiilor prezentei legi, pentru bunurile clasate în tezaur” (art. 17
din Legea nr. 182/2000, cu modificările şi completările ulterioare).
Siturile arheologice de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura
naţională, rezultate din mărturiile materiale, bunurile mobile ce fac parte din
categoria „tezaur al patrimoniului cultural naţional mobil”, precum şi bunurile
imobile de valoare, sunt protejate prin clasarea în categoria monumentelor
istorice, precum şi în Lista patrimoniului cultural mondial. Totodată, asupra
unităţilor teritorial administrative în care se află aceste situri s-a instituit o
măsură specială de protecţie, acestea fiind declarate zone de interes arheologic
prioritar (art. 2 lit. g din Ordonanţa Guvernului nr. 43/30 ianuarie 2000).
Între siturile arheologice clasate în lista monumentelor istorice ce cuprind
vestigii arheologice: structuri, construcţii, grupuri de clădiri, precum şi terenurile
cu potenţial arheologic reperat, sunt enumerate începând din anul 1957 „Cetăţile
dacice din M-ţii Orăştiei, comuna Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara”(vol.V, f.
251-360).
Lista monumentelor de cultură de pe teritoriul României aprobată prin
H.C.M. nr.661/1955, completată cu H.C.M. nr.1619/1957, publicată de Editura
Academiei, cuprindea la poz.111 „Rezervaţia arheologică cetăţile dacice,
Orăştioara de Sus, Costeşti, regiunea Hunedoara”. Lista monumentelor istorice
situate pe teritoriul comunei Orăştioara de Sus aprobată şi comunicată de
CNMAS (ordinul nr. 6380/20.11.1991), cuprindea 17 monumente între care sunt
enumerate cele din Grădiştea de Munte, Costeşti, Blidariu etc. (vol.V f.251-
360). De asemenea, Lista monumentelor istorice a judeţului Hunedoara, afişată
pe site-ul cIMeC Institutul de Memorie Culturală Bucureşti (1997) cuprinde
monumentele istorice din zona comunei Orăştioara de Sus la pct.52-54 şi 82-86.
Siturile arheologice din Munţii Orăştiei au fost incluse începând cu anul 1999 şi
pe lista monumentelor patrimoniului mondial UNESCO, având nr. de
identificare 906 (vol.V, f. 256-266), fiind protejate, de asemenea prin ordonanţa
nr. 47/30 ianuarie 2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a
monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial.
Monumentele susmenţionate se află în paza şi administrarea Muzeului
Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (hotărârea nr. 13/1997 a Consiliului
Judeţean Hunedoara, vol.III f. 437 şi urm., f. 9) încă de la înfiinţarea acestuia în
anul 1920.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, privind delimitarea rezervaţiilor
biosferei parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiei
acestora, ca măsură suplimentară de protecţie, s-a înfiinţat Parcul Natural
„Grădiştea Muncelului-Cioclovina”, în limitele căruia sunt cuprinse şi protejate
inclusiv siturile arheologice din Munţii Orăştiei.
În plan administrativ, protecţia siturilor – monument istoric din Munţii
Orăştiei s-a realizat printr-un „Plan urbanistic zonal pentru zonele protejate:
Cetatea Costeşti (Cetăţuia), Cetatea Blidaru şi Cetatea Sarmizegetusa – Regia –
Grădiştea de Munte din comuna Orăştioara de Sus”, care marchează limita
zonei arheologice, precum şi prin Regulamentul local de urbanism, elaborate de
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea
Teritoriului Urbanproiect – Bucureşti, aprobate prin Hotărârea nr. 11/2001 a
Consiliului Judeţean Hunedoara, emisă în temeiul Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării construcţiilor, republicată în 1997 (vol.III, f. 430).
Drept urmare, principalele căi de acces spre „Sarmizegetusa Regia” şi
celelalte cetăţi dacice au fost marcate cu panouri care informează şi avertizează
publicul cu privire la regimul special de protecţie a zonei (planşele fotografice,
vol. III, f. 432 şi urm.).
După descoperirea, în anul 1996 a unui tezaur de monede „Koson”, mai
mulţi lideri ai lumii interlope din municipiul Deva, foşti valutişti, cămătari etc.
între care NMN, HCS, CI ş.a. (inculpaţi în dos. nr. 45/P/2005), înv. JDS, CC,
RHC ş.a. au început să exploateze noua oportunitate de îmbogăţire rapidă.
Aceştia s-au reprofilat prin constituirea unor echipe de braconaj arheologic,
având ca obiectiv principal efectuarea de detecţii şi săpături ilegale în siturile
cetăţilor dacice din M-ţii Orăştiei, aflate în paza şi administrarea Muzeului
Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Scopurile urmărite constau în
localizarea, sustragerea şi valorificarea tezaurelor de interes arheologic, prin
încălcarea regimului juridic de protecţie a siturilor clasate monument istoric,
precizat în actele normative susmenţionate.
1. Despre sustragerea tezaurului alcătuit din brăţări şi monede, din
punctul arheologic „Sub Muchea Cetăţii” şi valorificarea acestuia pe filiera
româno-anglo-americană
Înv. RHC, a fost colecţionar amator de monede în Cluj Napoca şi
frecventa cluburile numismatice. După 1996, a contactat grupurile de braconieri
din zona Munţilor Orăştiei şi, asigurându-şi călăuze, a început să efectueze
detecţii şi săpături neautorizate în diverse puncte arheologice despre care
obţinea informaţii că s-au descoperit monede antice şi alte artefacte. Întemeindu-
se pe contactele sale internaţionale, învinuitul s-a impus ca lider de reţea şi a
coordonat o vastă activitate de colectare a pieselor arheologice descoperite şi
sustrase de alţi braconieri (grupurile învinuiţilor CC, JDS, BI, NMN, DE ş.a.),
realizându-şi un important stoc de bunuri arheologice pe care le-a depozitat în
locuinţa sa din..... Aici şi-a stabilit sediul firmei SC „..."SRL, înmatriculată
conform certificatului seria A nr...şi având ca obiect de activitate „activităţi de
comerţ cu amănuntul în magazine specializate (obiecte de artă, articole de
numismatică şi similare, obiecte de colecţie, antichităţi şi bunuri culturale – în
condiţiile legii – cărţi şi cataloage în profilul obiectelor de mai sus”. Societatea a
fost dizolvată de drept, conform art.30 din Legea nr.359/2004, pentru lipsă de
activitate, timp în care acesta desfăşura o activitate energică pe piaţa neagră, ce
reprezenta principala sursă de venit a familiei sale (a se vedea evidenţa
ieşiri/intrări la frontieră, vol. II, f. 433).
 Astfel, la 15.11.2003, ora 11.27, învinuitul RHC (..) este contactat de DE
căruia îi spune că are întâlnire cu AG, reprezentant al grupării sârbe a reţelei de
traficanţi:.........
În aceeaşi zi, la ora 17.38, învinuitul RHC () contactează pe DE,
confirmând întâlnirea cu AG, care anterior la un târg de antichităţi din Munchen
s-a prezentat cu numele de G:
...
La 03.12.2003, ora 18.58, DE este contactat de G (), care îi spune că înv.
RHC a găsit „marfă”:
....
Învinuitul se deplasa frecvent în străinătate pentru a contacta dealerii de
antichităţi de pe piaţa neagră internaţională, unde valorifica artefactele din
stocul impresionant colectat din M-ţii Orăştiei şi depozitat la Cluj Napoca, pe
care le scotea ilegal din ţară. Pentru a da o aparentă formă legală comerţului cu
bunuri culturale sustrase şi scoase ilegal din ţară, RHC şi-a înfiinţat două firme
de profil, în ţări cu piaţă de artă dezvoltată: în SUA a înfiinţat „...LLC”, cu
sediul social în ...(înreg. la 22 sept. 2001), iar în Marea Britanie, „...Ltd”, cu
sediul în ...(înregistrată la 8 noiembrie 2001, vol. II, f. 478).
În acelaşi scop, pentru a conferi o aparentă legalitate deţinerii detectorului
corp delict marca „Fisher”, seria CZ-20 42769, pe care îl utiliza la săvârşirea
faptelor, după declanşarea anchetei, învinuitul a solicitat autorizaţie de deţinere a
detectoarelor de metale, emisă de I.P.J. Cluj... Cu ocazia percheziţiei domiciliare
efectuate la 14 iunie 2007, organele judiciare au procedat la ridicarea
detectorului, care a fost pus la dispoziţia instanţei (procesul verbal de percheziţie
domiciliară, vol. I, f. 178).
Învinuitul BI era angajat muncitor forestier la SC..., sectorul Grădiştea şi
era cazat în cabana forestieră din zona Tâmpu, (loc strategic de cazare şi centru
operaţional al grupării braconierilor din siturile arheologice), aflată în gestiunea
învinuitei LV. Totodată, învinuitul lucra în aceeeaşi brigadă cu soţul acesteia,
învinuitul LI, tehnician. Soţii L se aflau în relaţii apropiate cu ing. GRV, fost şef
de sector la SC..., devenit apoi şeful Ocolului Silvic Grădişte, implicat în traficul
cu artefacte. Acesta i-a ajutat să-l angajeze pădurar în zona de domiciliu,
începând cu anul 2001, pe fiul lor, înv. LM, care este cercetat, de asemenea,
pentru braconaj arheologic.
După ce au aflat despre descoperirea, în anul 1996, a tezaurului de
monede Koson din punctul „Feţele Albe”- Dealul Muncelului (Dealul Bodii)
(monument istoric nr. id. 22A047), de către învinuitul DD ş.a., din dorinţa de a
se îmbogăţi rapid, învinuiţii, au desfăşurat o activitate sistematică de detecţii şi
săpături neautorizate în siturile cetăţilor dacice Sarmizegetusa Regia (nr. id.
22A041) şi Costeşti Blidaru (nr. id. 22A033), pusă în evidenţă, între altele şi de
multitudinea gropilor rămase în perimetrul acestor situri.
În vara anului 1999, în timp ce efectuau detecţii în punctul arheologic
“Dealul Grădiştii – Sub Muchea Cetăţii” (nr. id. 22A041), la o distanţă de 40 m
de incinta sacră a Cetăţii “Sarmizegetusa Regia”, înv. BI şi LV au localizat un
tezaur alcătuit din două brăţări dacice, din aur, 200 monede Lysimach, din aur
şi 500 tetradrahme din argint (procesele - verbale de conducere în teren şi
cercetare la faţa locului, raportul de expertiză muzeografică (vol. I, f. 219-234;
vol. X, f. 188-222). Tezaurul a fost ascuns la domiciliul învinuiţilor LI şi LV, iar
în perioada următoare a fost prezentat mai multor persoane în scopul
valorificării pe piaţa neagră a antichităţilor. Învinuiţii au arătat atât groapa, cât şi
tezaurul, lui GRV, precum şi martorului ST, care este rudă prin alianţă cu
familia L.
Organele judiciare au fost conduse, de martorul cu alte date de identitate
IA, la locul unde învinuiţii au efectuat săpături neautorizate şi au constatat
existenţa mai multor gropi degradate în timp, martorul indicând una dintre ele.
Despre aceasta expertul a concluzionat următoarele: „Groapa se găseşte în
arealul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia care aparţine civilizaţiei dacice şi
se datează între sec. I î. Hr. – II d. Hr… aceasta ca şi mulţimea celorlalte din
preajmă putea conţine artefacte arheologice. Ca urmare a cercetărilor
arheologice dar şi a activităţii „detectoriştilor”, cunoaştem că atât pe Dealul
Grădiştii, cât şi pe Piciorul Muncelului, pe Ceata, la Rudele, Meleia, Blidaru şi
în alte puncte au fost ascunse în gropi artefacte aparţinând epocii dacice. În
general ele constau în unelte (de fierărie, tâmplărie – dulgherie, agricole … ),
arme, obiecte de uz casnic, materiale de construcţii etc. Cea mai mare parte a
gropilor au fost interpretate drept locuri în care au fost ascunse, în grabă, diverse
piese ce urmau a fi recuperate după trecerea pericolului, respectiv invazia
romană”(raportul de expertiză arheologică, vol. X, f. 209- 210).
În primăvara anului 2000, învinuitul LI a predat brăţările şi o parte din
monede, martorului ...pentru a le prezenta martorului DE în vederea evaluării şi
găsirii unui intermediar care să le valorifice pe piaţa neagră internaţională.
Acţiunea nu a reuşit, astfel că martorul ST i-a restituit bunurile învinuitului
(proces-verbal de prezentare pentru recunoaştere vol. X, f. 183-186). Ulterior,
prin intermediul lui GRV, l-au cunoscut pe înv. RHC, colector zonal de
antichităţi, cu contacte internaţionale, care a cumpărat piesele şi le-a scos
ilegal din ţară. În scurt timp, familia L a prosperat material. Învinuitul LI şi-a
deschis propria firmă de exploatări forestiere S.C. „...” SRL Grădiştea de
Munte, iar fiul său s-a căsătorit cu fiica înv. B, care i-a devenit angajat, reuşind
să secretizeze o bună perioadă de timp sustragerea tezaurului. Conform
declaraţiei lui RHC, în anul 2001 piesele se aflau deja la firma acestuia „...” din
SUA. La 27 decembrie 2002 au fost prezentate de RF, pentru examinare,
expertului PM, din Los Angeles, California care, prin concluziile raportului de
expertiză a confirmat autenticitatea acestora (vol. I f. 256-260). Cu factura nr.
1439/7 mai 2004, emisă pe firma ...LLC, înv. RHC a vândut o brăţară, de 680
gr, (cf. expertizei MNIR 683 gr, vol. I, f. 223) firmei „...,, cu preţul de 40.000
dolari SUA. Conform menţiunii efectuate pe factură, prima tranşă de 20.000
USD s-a plătit prin transfer bancar la 13.05.2004, iar a doua tranşă de 20.000
USD s-a plătit, în acelaşi mod, la 15.07.2004 (vol. I, f. 265).
 A doua brăţară, de 760 gr (cf. expertizei MNIR 764,94 gr, vol. I, f. 230) a
fost transmisă, cu factura proforma nr.1439/7 mai 2004, aceleiaşi firme pentru a
o vinde în consignaţie cu preţul de 45.000 dolari SUA, însă nefiind vândută a
fost restituită învinuitului la 21 februarie 2005. În condiţiile în care învinuitul a
fost citat în mod repetat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, iar
în urma audierii a declarat că nu cunoaşte nimic şi că nu deţine asemenea piese
(vol. I, f. 51) acesta a vândut brăţara, în august 2006, firmei „....es”, din New
York cu preţul de 30.000 USD, din care suma de 29.000 USD a fost achitată
firmei „..LLC” prin virament bancar.
În septembrie 2006, autorităţile judiciare române s-au sesizat, din oficiu,
despre faptul că această brăţară era expusă spre vânzare la Expoziţia bienală a
anticarilor organizată la Grand Palais, din Paris, în standul firmei „...” din New
York. Au fost sesizate, prin cerere de comisie rogatorie internaţională,
autorităţile judiciare franceze care, la 20 septembrie 2006, au procedat la
ridicarea şi indisponibilizarea piesei. Reprezentantul Galeriei, TD, a declarat că
brăţara era depusă pentru a fi vândută în regim de consignaţie de învinuitul DW,
din München (vol. II, f. 165-167).
Din actele de urmărire penală efectuate de autorităţile judiciare germane,
prin comisie rogatorie internaţională, rezultă că înv. DW a mai fost cercetat
pentru trafic cu antichităţi. La percheziţia efectuată la domiciliul acestuia s-au
descoperit şi ridicat mai multe artefacte de valoare, precum şi o fotografie a
brăţării indisponibilizate (vol. II, f.201). Audiat cu referire la provenienţa
brăţării, înv. DW a declarat că deţinea piesa de cca 30 de ani şi că ar fi moştenit-
o de la bunicul său. (vol. II, f. 200-204, vol X, f. 427-491).
Or, din examinarea caracteristicilor a rezultat, fără dubii, că aceasta este
perechea brăţării cumpărată de „...”, ce i-a fost restituită înv. RHC, care - la
rândul său - a vândut-o firmei „...”. Din actele de urmărire penală efectuate a
rezultat că învinuitul DW, având ocupaţia declarată de administrator de imobil,
este utilizat de TD ca „om de paie”, respectiv ca persoană „de acoperire” folosită
pentru a semna facturile de vânzare privind bunuri culturale provenite din
săvârşirea de infracţiuni.
În decembrie 2006, organele judiciare franceze au ordonat o expertiză
muzeografică la Centrul de Cercetare şi Restaurare al Muzeelor din Franţa,
Louvre. După examinare şi efectuarea analizelor, expertul a concluzionat că
piesa reprezintă o brăţară dacică, originală “tehnicile de fabricaţie evidenţiate
corespund celor cunoscute în antichitate, prezintă asemănare tipologică cu
brăţara de argint descoperită la Coada Malului, datând din sec.I î.e.n.”, precum
şi că „brăţara din Dacia şi eşantionul de aur din Brad prezintă valori identice”
(vol. II, f. 237-280).
În raport cu aceste concluzii, organele judiciare franceze au restituit
brăţara (denumită de experţi “Mica Pariziană” şi identificată cu nr. 5)
autorităţilor judiciare române care au predat-o, la 24 ianuarie 2007, Muzeului
Naţional de Istorie a României, din Bucureşti.
Artefactul a fost examinat, de asemenea, de experţii români care au
concluzionat că: „piesa prezentată este o brăţară plurispiralică din aur aparţinând
unei categorii de podoabe tipic dacice … databile din secolul I a. Chr.”, aceasta
putând fi „considerată podoabă şi însemn de rang regal dacic”. „Fiind autentică
şi provenind de pe teritoriul României, brăţara examinată este încadrată în
inventarul patrimoniului cultural naţional, clasa tezaur” (vol. I, f. 233).
„Brăţara nr.5, deşi prezintă toate caracteristicile tipologice ale brăţărilor dacice,
se deosebeşte de celelalte 4 prin cel mai înalt titlu al aurului, dar şi printr-un stil
mai elaborat al decorului” (vol. II, f.237-280).
În februarie 2007, firma „...din New York, aflând adevărata provenienţă a
brăţării-pereche, de 683 gr, a sesizat organele judiciare române, punând la
dispoziţie fotografiile, facturile şi raportul de expertiză privind cele două brăţări.
Din raportul de expertiză efectuat de PM, din Los Angeles, rezultă că cele două
piese sunt brăţări tracice originale, confecţionate din aur natural de 22 carate,
“metoda de prelucrare corespunde tehnicilor de realizare a obiectelor de
podoabă din antichitate”, iar “caracteristicile tehnice combinate, inclusiv a
compoziţiei elementelor tipice ale aurului aluvionar, metoda de prelucrare şi
caracteristicile suprafeţei corespund datei de prelucrare propuse” (vol. I, f. 256-
260).
Brăţara a fost trimisă pentru examinare la Cabinetul expertului dr. BD, din
Frankfurt pe Main de unde, după confirmarea originii, a fost recuperată, prin
comisie rogatorie internaţională de autorităţile judiciare române. În conformitate
cu dispoziţiile art. 4 din Convenţia de la Roma, din 1970, privind recuperarea
bunurilor culturale furate, ratificată de România prin Legea nr.149/1997,
Ministerul Culturii şi Cultelor, ca reprezentant al Statului Român a achitat firmei
„...”, cu titlu de compensaţie echitabilă, suma de 52.000 USD (vol. III, f. 24).
La 2 august 2007, brăţara-pereche (denumită de experţi Mica
Newyorkeză) a fost predată în custodia Muzeului Naţional de Istorie a
României. Expertizele efectuate ulterior au formulat următoarele concluzii:
„piesa (n.n. brăţara nr. 9) reprezintă creaţia originală a artizanilor daci cu o
valoare excepţională … brăţara aparţine patrimoniului cultural naţional şi
trebuie inclusă în clasa Tezaur” (vol. III, f. 227- 244).
Din investigaţiile efectuate în cauză pentru recuperarea bunurilor, a
rezultat că depozitul monetar alcătuit din 200 piese Lysimachos şi 500
Tetradrahme a fost valorificat, de asemenea, prin firmele învinuitului RHC.,
Conform raportului de expertiză o parte dintre monedele şi artefactele
examinate se prezintă într-o stare apropiată de cea în care se aflau în momentul
extragerii din sol (depuneri de pământ), iar o altă parte a suferit un proces de
restaurare realizat de persoane de specialitate. Monedele prezentate pe site ca
depozite distincte reprezintă, în fapt, părţi ale unui mare tezaur monetar sustras
din situl „Sarmizegetusa Regia”, din care mai multe loturi au fost recuperate de
la alţi membri ai grupării şi depuse la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. Alte
piese provin din situri arheologice dobrogene. Valoarea monedelor şi
artefactelor oferite spre vânzare de învinuitul RHC a fost estimată la 30.679 Є
(vol. I, f. 439).
La 16. 01 şi 14. 02. 2006, după ce a luat la cunoştinţă despre cercetările
care se efectuau, privind traficul cu bunuri arheologice, învinuitul observând că
era atent controlat la frontieră şi nu mai putea scoate ilegal artefacte, a predat la
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, cu ofertă de vânzare, 105 de piese
arheologice reprezentând diverse tipuri de arme şi unelte dacice din fier, bronz şi
plumb. Conform expertizei, piesele sunt încadrate în categoria “Tezaur” a
Patrimoniului Cultural Naţional, provin din situl Munţilor Orăştie şi au fost
evaluate la 30.000 Є (vol. I, f. 299). Fiind solicitat de organele judiciare să dea
relaţii despre vânzători, acesta a acceptat parţial, indicând grupul învinuiţilor
care operau în situl arheologic „Sarmizegetusa Regia” (vol. I, f. 51).
De asemenea, la 09.05 şi 04.06.2007, imediat după ce i s-au adus la
cunoştinţă învinuirea şi dispoziţiile de impunitate ale art.280 alin. ultim din
C. pen., fiind agasat de controlul atent practicat de organele Poliţiei de
Frontieră, RHC a predat Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei 4000 de
piese antice, provenind din braconajul arheologic, colectate prin grupul
învinuiţilor de la Orăştie din situl arheologic “Sarmizegetusa Regia” şi alte
situri din ţară, clasate monument istoric. Conform concluziilor raportului de
expertiză muzeografică, piesele sunt în valoare de 40.000 Є şi au fost propuse
de experţi pentru a fi clasate în categoria “Tezaur” a patrimoniului cultural
naţional (vol. I, f. 300)....
În Din investigaţiile efectuate prin comisie rogatorie internaţională de
structura specializată britanică „...Unit” rezultă că învinuitul nu poate fi găsit
deoarece se deplasează frecvent în SUA unde îşi continuă activitatea având ca
partener de afaceri pe dealer-ul RF (vol. X, f. 395-427).
 2. Despre sustragerea a două tezaure de brăţări din punctul arheologic
“Sarmizegetusa Regia” Căprăreaţa şi valorificarea acestora pe filiera sârbo-
central-europeană.
În dimineaţa zilei de 6 mai 2000 echipa compusă din HCS, NI, NIF
(transportator), care opera din 1999 în Munţii Orăştiei, dotată cu un detector
marca „Spectrum Wait”, furnizat din Belgia de către NAM şi dispunând de forţa
de muncă a martorilor RF şi RR, a localizat în punctul „Căprăreaţa” al sitului
arheologic „Sarmizegetusa Regia”, o groapă de cult din care şi-au însuşit 10
brăţări spiralice din aur masiv, având greutatea cuprinsă între 930 -1200 gr. În
aceeaşi noapte, la domiciliul lui NIF, tezaurul a fost împărţit astfel: 3 brăţări i-au
revenit lui NI, 3 lui HCS, iar 4 lui NIF.
Valorificarea tezaurului sustras din punctul arheologic „Căprăreaţa” al
sitului „Sarmizegetusa Regia” (devenită, cu toate măsurile de secretizare, de
notorietate în Deva, ca urmare a prosperităţii vădite a membrilor grupării), a
determinat o vie agitaţie în lumea interlopă a municipiului Deva, materializată
pe de o parte, în disputa pentru împărţirea prăzii, iar pe de altă parte, în
recrutarea unor noi membri în echipele trimise pentru a efectua detecţii şi
săpături ilegale, în siturile arheologice protejate, în vederea descoperii de noi
tezaure.
În contextul agitaţiei produse, la 30 noiembrie 2000 a survenit asasinarea,
prin împuşcare, a unui om de afaceri în centrul municipiului Deva. Ancheta
declanşată cu această ocazie (dosar nr. 828/P/2000 al P.T. Hunedoara), a
relevat, între altele, noile oportunităţi exploatate sistematic de membrii lumii
interlope, respectiv braconajul arheologic şi traficul ilicit cu bunuri culturale.
Înregistrările de convorbiri telefonice şi percheziţiile efectuate la domiciliile
suspecţilor au pus în evidenţă preocupările lor pentru efectuarea de detecţii şi
săpături ilegale în siturile arheologice protejate din Munţii Orăştiei (piese
arheologice, detectoare, manuale de utilizare, cataloage numismatice etc), dar şi
creşterea bruscă a nivelului stării materiale a acestora: cumpărarea de locuinţe,
autoturisme de teren, aparatură electronică şi electrocasnică, deşi nu aveau surse
licite de câştig etc.

În perioada 26 – 29 mai 2001, echipa de braconaj arheologic compusă din

NMN, ZM, MD şi RFF, s-a deplasat cu autoturismul de teren condus de ZM în
punctul arheologic „Căprăreaţa” unde primii doi au efectuat detecţii, iar M şi
R, săpături în locurile indicate de aceştia. În 26 şi 27 mai 2001, braconierii au
localizat o groapă de cult amenajată din lespezi de piatră, deteriorată în timp, în
care au descoperit 3 brăţări spiralice din aur, iar în ziua următoare încă 2
brăţări similare pe care şi le-au însuşit, apoi le-au valorificat ilegal, piesele fiind
pierdute pentru patrimoniul cultural naţional.
Brăţările au fost împărţite astfel: câte 2 piese au revenit lui NMN şi ZM,
iar o piesă, deteriorată prin lovire cu sapa, i-a revenit lui MD. Pentru a evita
împărţirea banilor rezultaţi din valorificarea brăţării cu RFF, MD a înscenat o
spargere la locuinţa înv. MD unde păstrau ascunsă piesa, susţinând că aceasta ar
fi fost sustrasă de hoţi neidentificaţi (vol. III, f. 306).
Localizarea şi însuşirea tezaurului în zilele de 26 – 29 mai 2001 este
relatată detaliat în declaraţia martorului....

Valorificarea celor 2 tezaure de brăţări dacice a reprezentat principala

preocupare a liderilor în perioada care a urmat.
2.1. Prima pereche de brăţări a fost scoasă din ţară ilegal, de către NAM,
în noaptea de 9/10 mai 2000, ora 00.09, cu autoturismul său marca Opel Vectra,
nr. de înmatriculare …, prin Punctul de Control Trecere Frontieră Nădlac şi
transportată pentru valorificare în Germania şi Belgia (adresa I.G.P.F., vol. XVI,
f. 109). Conform declaraţiei de martor a expertului dr. BD din Frankfurt pe
Main, în vara anului 2000 a fost solicitată de un tânăr român care lucra în
Belgia, şi pe care l-a descris cu semnalmentele lui NAM, pentru a certifica o
pereche de brăţări spiralice, dacice, din aur. Tânărul i-a precizat că piesele
aparţineau familiei lui, fiind găsite de fratele său, cu detectorul de metale, în
apropiere de Deva.
Din datele precizate ulterior, conform notei de examinare, vizita a avut loc
la 22 august 2000, iar la cântărire a rezultat că piesele aveau greutatea de 1.075
gr. respectiv 1103 gr. (vol. III, f. 247). Expertul nu i-a eliberat actul solicitat,
însă la cererea organelor judiciare române, cu ocazia executării comisiei
rogatorii internaţionale, a emis un certificat de autenticitate în care a
concluzionat: „Prin aceasta certific faptul că am analizat cu ajutorul unei lupe
ce măreşte de zece ori, perechea de brăţări de aur în formă de şerpi stilizaţi,
corespunzătoare tipului de brăţări de argint în formă de şarpe din tezaurul geto-
dacic de la Coada Malului (publicată ultima dată în catalogul de prezentare
„Coif de aur, sabie şi tezaure de argint, bogăţii de 6.000 de ani de istorie
românească”, 1994, p. 176, nr. 593), care mi-a fost prezentată cu scopul de a-i
verifica autenticitatea. Am putut recunoaşte clar urme de unelte, care nu lasă
nici o îndoială asupra faptului că la cele două brăţări, care formau o pereche,
era vorba despre lucrări dintr-un atelier de prelucrare a aurului şi nu despre
copii moderne” (vol. XVI, f. 146 şi urm.).
La solicitarea organelor judiciare române, efectuată prin comisie rogatorie
internaţională, la 30 septembrie 2005, organele judiciare belgiene au procedat la
efectuarea unei percheziţii la domiciliul inc. NMA şi înv. NG din 3900 Overpelt,
Lindelsebaan, nr. 289. Din procesul-verbal de percheziţie domiciliară rezultă că
organele poliţiei judiciare au găsit într-o casetă de bijuterii din dulapul aflat în
sufrageria locuinţei susnumiţilor “două documente redactate în limba germană
de unde rezultă în mod clar că NA a fost în posesia unei brăţări dacice”
inculpatul fiind arestat începând cu 30. 09. 2005, ora 1130. Actele ridicate,
reprezentând două contracte de consignaţie, au fost puse la dispoziţie organelor
judiciare române (vol. XVI, f. 307 şi urm.).
Din examinarea contractelor de consignaţie rezultă următoarele :
 a. Contractul de consignaţie încheiat la 01.10.2001 între AMN, și .... ,
reprezentată de W. W. comerciant, are ca obiect “vânzarea unei brăţări dacice
de mână în formă de spirală, din aur, diametrul cca. 11 cm., înălţime 8,5 cm.,
greutate 1103 g. Capetele plate ale brăţării sunt fiecare în formă de solzi
stilizaţi, care apoi se transformă în şerpi. Semne caracteristice ale brăţării sunt
nişte ornamente mici in formă de inimă, care sunt încrustate în aur pe partea
interioară a capetelor de şerpi, respectiv la capătul părţii cu solzi. Secolul I
înainte de Cristos. Din vânzare, vânzătorul primeşte o sumă minimă de D.M.
90.000” .
b. Contractul de consignaţie încheiat la 20 ianuarie 2002 între AN şi MP,
..., privind “o brăţară de mână dacică, in formă de spirală, aur, diametrul circa
11 cm, greutate 1103 g, pentru a o vinde în regim de consignaţie. Din vânzare,
domnul AN primeşte o sumă de vânzare în valoare de D.M. 100.000. În caz că
vânzarea nu se va efectua până cel târziu la 27. 01. 2002, domnul N va primi la
data de 27. 01. 2002 brăţara înapoi“.
Ambii comercianţi au declarat că neputând vinde brăţara, au restituit-o lui
AMN. Este de remarcat, de asemenea, că brăţara de 1103 g depusă în
consignaţie la Prill şi Wihelm este una dintre cele 2 piese prezentate de
inculpatul NAM, la 22 august 2000, expertului BDL.
La 12. 04. 2002, ora 20.44, a fost interceptată şi înregistrată 0 convorbire
telefonică, deosebit de edificatoare pentru preocupările asociaţiei infracţionale,
privind valorificarea bunurilor arheologice însuşite, discuţie purtată între inc. NI
şi CC, fosta concubină a inc. NMN:
Conform declaraţiei martorului ... (), NMN ţinea ascunse cele două brăţări
împreună cu 30 de monede de aur „Lysimach” şi 30 de monede de argint, la
domiciliul lui DB, sportiv de performanţă din municipiul Deva, fiind naşul de
botez al fiului acestuia.
 2.2. Învinuiţii IL zis “JA”, cetăţean sârb, din Belgrad şi DD zis „D”,
cetăţean austriac de origine sârbă, cu domiciliul în Viena, sunt colectori
regionali de antichităţi, din zona Europei de Sud – Est şi fac parte dintr-o reţea
internaţională de trafic ilegal cu bunuri culturale, împreună cu AG, MS, SM, JD,
JM, ND, AT ş.a. Reţeaua îşi are centrul la Zürich, în Elveţia şi cuprinde mai
multe grupări de intermediari originari din spaţiul ex-jugoslav, fiind cunoscută
pe piaţa neagră cu a antichităţilor cu apelativul de „Cartelul sârb”.
În perioada respectivă învinuiţii frecventau zonele cu situri arheologice
din România, iar după fiecare descoperire a braconierilor, aceştia contactau
intermediarii din România (a se vedea lista intrări-ieşiri la frontieră, vol. III, f.
369), deplasându-se în Deva, Reşiţa, Timişoara sau Arad. Serviciile de
interpretariat pentru limba sârbă erau asigurate de martorul GA, cetăţean sârb,
ZP zis „Z”, TC, COA şi înv. IVR, cetăţeni români. Intermediarii TC şi IVR s-au
aflat în anturajul lui GA, DD, D ş.a. din perioada embargoului când erau
implicaţi în contrabanda cu carburanţi. De asemenea, IL cunoaşte limbile
engleză şi germană, iar DD vorbeşte limba germană, în care au comunicat cu
intermediarii români. Colectorii sârbi achiziţionau piesele cu sumele de bani
avansate de dealeri importanţi din Elveţia şi Austria.
Astfel, la 03.12.2003, ora 18.58, intermediarul local DE este contactat de
Goran (), pentru a-i transmite ultimele informaţii privind membrii reţelei şi
organizarea unei licitaţii de antichităţi la Munchen:
......
În perioada 2000–2002, înv. IL i-a contactat pe HCS şi NI direct, iar pe
NMN prin intermediari (PZ, CC, TF şi HR) de la care a cumpărat 3 perechi de
brăţări spiralice pe care le-a scos ilegal din ţară, transportându-le la Belgrad (a
se vedea evidenţa intrări – ieşiri la frontieră şi listing-ul convorbirilor telefonice
(vol. III, f. 369). Două perechi le-a vândut unui colecţionar cu Galerie de
antichităţi în New York (pe care l-a asigurat că bunurile erau proprietatea sa),
cu suma de 265.000 dolari SUA. Conform comunicării, colecţionarul a efectuat
plăţile astfel:
- 6 februarie 2001, 25.000 USD, ...Co., Budapesta;
- 9 martie 2001, 20.000 USD.. Co., Budapesta;
- 30 martie 2001, 40.000 USD numerar IL;
- 20 noiembrie 2001, 20.000 USD, ...Co., Budapesta;
- 16 aprilie 2002, 15.000 USD, ...Co., Budapesta;
- 3 decembrie 2002, 20.000 USD, ...Sabac, Ljubliana, Slovenia;
- 22 aprilie 2003, 10.000 USD numerar IL;
- 6 mai 2003, 10.000 USD, ..., Ljubliana, Slovenia;
- 4 iunie 2003, 10.000 USD, .., Ljubliana, Slovenia;
- 19 noiembrie 2003, 30.000 USD, IL, ..eu Zurich;
- 29 martie 2004, 20.000 USD, IL, ...Zurich;
- 8 iunie 2004, 20.000 USD, IL... Zurich;
- 23 septembrie 2004, 10.000 USD, IL, ..u Zurich;
- 30 decembrie 2004, 15.000 USD, , IL, ...Zurich.
În luna iunie 2006, colecţionarul american a sesizat prin avocat organele
judiciare române, exprimându-şi disponibilitatea de a restitui piesele în
condiţiile acordării compensaţiei echitabile prev. de art. 4 din Convenţia de la
Roma, din 1970, privind recuperarea bunurilor culturale furate, ratificată de
România prin Legea nr.149/1997. Brăţările au fost trimise pentru examinare la
Cabinetul expertului dr. Barbara Deppert-Lippitz din Frankfurt pe Main, iar
după confirmarea originii, repatriate prin cerere de comisie rogatorie
internaţională. La 8 ianuarie 2007 au fost predate în custodia Muzeului
Naţional de Istorie a României, din Bucureşti (proces-verbal vol. III, f. 177).
Conform concluziilor rapoartelor de expertiză muzeografică efectuate în
cauză „piesele (n.n. brăţările nr. 1-4) prezentate sunt brăţări spiralice din aur …
piese originale aparţinând orfevrăriei geto-dacice … descoperite împreună, ca
părţi ale aceluiaşi tezaur (depozit) îngropat cândva în a doua jumătate a sec. I a.
Chr”. „Fiind autentice şi provenind de pe teritoriul României, cele 4 brăţări
examinate trebuie încadrate în inventarul patrimoniului cultural naţional, clasa
Tezaur” (vol. III, f. 169, 195- 216).
Statul Român reprezentat prin Ministerul Culturii şi Cultelor a acordat
colecţionarului american, cu titlu de compensaţie echitabilă, suma de 270.000
de euro.
Conform desfăşurătorului operaţiunilor efectuate în contul învinuiului IL,
de la Banca Leu Zürich, comunicat prin comisie rogatorie internaţională
autorităţile elveţiene, învinuitul a încasat între 19 noiembrie 2003 şi 30
decembrie 2004, 4 tranşe de plăţi, respectiv 95.000 U.S.D., sumă virată de
colecţionarul particular din conturile firmelor Sekhmet Ancient Art Ltd. şi Tanis
Antiquities Ltd. Suma de 95.000 USD a fost pusă la dispoziţia instanţei în
vederea recuperării unei părţi din compensaţia plătită de Statul Român (vol. III,
f. 61, vol. XV, f. 50 şi urm).
În anul 2004, înv. IL l-a contactat, la Zürich, pe un colecţionar elveţian
căruia i-a vândut a treia pereche de brăţări dacice. După ce a aflat adevărata
provenienţă a pieselor, colecţionarul elveţian a sesizat autorităţile române pentru
restituirea acestora în condiţiile acordării compensaţiei echitabile prevăzute în
art. 4 din Convenţia de la Roma. Piesele au fost trimise pentru examinare la
Cabinetul expertului dr. BDL din Frankfurt pe Main şi repatriate prin cerere de
comisie rogatorie internaţională. La 2 august 2007, a treia pereche de brăţări a
fost predată în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
Statul Român reprezentat prin Ministerul Culturii şi Cultelor a acordat
colecţionarului elveţian, cu titlu de compensaţie echitabilă, suma de 140.000
euro.
Din concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, rezultă că
„piesele (n.n. brăţările nr. 7-8) reprezintă creaţii originale ale artizanilor daci şi
au, în consecinţă, o valoare excepţională nu doar prin conţinutul impresionant în
aur de bună calitate, ci şi prin contribuţia unică pe care studierea lor o va aduce
la împlinirea cunoştinţelor noastre în domeniul artei, al religiei şi al civilizaţiei
dacice în ansamblul său … ele aparţin patrimoniului cultural naţional şi trebuie
incluse în categoria tezaur” (vol. III, f. 227-244).
La examinare, pe reversul porţiunii aplatizate a piesei nr. 7 s-a constatat
existenţa unor incizii recente, reprezentând iniţialele „C” şi „N”,
corespunzătoare numelui inculpatului IN (expertiza muzeografică vol. I, f. 221),
precum şi iniţialele „A şi „T” corespunzătoare numelui dealerului sârb AT din
Zürich, a cărui casă de licitaţii este locaţia comercială în Elveţia, a înv. IL
(expertiza criminalistică, vol. III, f. 479, 480).
Organele judiciare au fost conduse de martorul COA la barul din
Săcămaş, jud. Hunedoara, pe ruta Ilia – Lugoj, unde, în iulie 2004, a avut loc
întâlnirea dintre înv. IL cu învinuiţii CSR şi MM pentru efectuarea uneia dintre
tranzacţii (proces-verbal de conducere, planşă fotografică, declaraţii, listinguri,
vol. III, f. 346 şi urm.). Din investigaţiile efectuate a rezultat că înv. IL a intrat
pe teritoriul României, conform evidenţei intrări/ieşiri cetăţeni străini, la
04.07.2004, prin punctul de frontieră Stamora Moraviţa, cu autoturismul marca
Mercedes, având numărul de înmatriculare BG 5550, însoţit de intermediarii săi
MS şi TS.
Activitatea infracţională a înv. IL zis „J” şi a cartelului sârb a continuat
până în anul 2006, prin intermediarul MS, care apela frecvent, prin translatorul
COA, pe CC şi ceilalţi învinuiţi din asociaţia infracţională a braconierilor de la
Orăştie şi Deva.
...
2.3. În perioada 2001 – 2005, înv. DD zis „D”, membru al „Cartelului
Sârb”, se deplasa frecvent din Viena în România, iar prin înv. IVR din satul
Bucova, jud. Caraş Severin (localitate aflată în apropierea sitului arheologic
„Sarmizegetusa Ulpia Traiana”) contacta grupurile de braconieri din judeţul
Hunedoara pentru a colecta piesele arheologice sustrase.
 În anul 2003, învinuitul s-a deplasat în România şi a cumpărat de la ZM,
cu suma de 40.000 de euro, o pereche de brăţări dacice care i-au revenit
acestuia din împărţirea tezaurului sustras, în 26–28 mai 2001, din punctul
arheologic „Căprăreaţa”. Învinuitul a scos ilegal piesele din ţară şi le-a
valorificat pe piaţa neagră, astfel încât au ajuns la un posesor dispus să le
restituie Statului Român.
O altă brăţară din acelaşi tezaur a fost vândută de înv. DD prin dealeri
germani, unui colecţionar din SUA care a contactat autorităţile române pentru a
o restitui în condiţiile Convenţiei internaţionale de la Roma din 1995.
Legătura dintre gruparea braconierilor din judeţul Hunedoara şi „Cartelul
Sârb” reprezentată de înv. IL, DD, AG, precum şi conexiunile spre Marea
Britanie şi SUA, rezultă din convorbirea inc. ZM cu interpretul TC (…..) la
05.07.2001, ora 13.26:
3. Despre filiera română
3.1. Învinuitul JDS este unul din liderii grupării braconierilor, având
conexiuni strânse cu CI, NMN, CC şi membrii echipelor acestora.
3.1.1 La sfârşitul lunii ianuarie 2001, înv. JDS a constituit o echipă de
braconaj arheologic împreună cu CI zis „M”, PC zis „D”, DP - Marcel zis „L” şi
BN. Ultimii trei au fost transportaţi de C cu autoturismul său de teren, Jeep –
Pajero, însoţit de CI şi cazaţi în satul Grădiştea de Munte, la locuinţa lui BIA,
unchiul lui BN .
Timp de o lună, echipa de braconaj asigurată cu provizii de JDS şi C,
cazată şi călăuzită de BI, a efectuat fără autorizaţie, detecţii şi săpături în situl
arheologic „Sarmizegetusa Regia” (Vârtoapele, Feţele Albe şi Dealul
Muncelului), utilizând detectorul de metale - corp delict - marca „Garett CXIII”,
cumpărat în acest scop de înv. JDS.
Învinuiţii au localizat şi sustras din „Dealul Muncelului” 9 monede din
argint, iar din „Vârtoape” o toartă din bronz sculptată, reprezentând un cap de
om, un bol din bronz şi o caserolă cu coadă, din cositor, precum şi 6 monede,
bunuri care au fost luate de învinuiţii JDS şi C. De la înv. PC au fost ridicate
cele două vase din metal şi trei monede care se află în prezent la Muzeul
Naţional al Unirii din Alba Iulia (foto, vol. VII, f. 40).
În luna mai 2001, la Staţia Moll din Orăştie, învinuiţii JDS, CI şi PC, l-au
contactat pe martorul ŞE zis “M” care era însoţit de SSI şi au cumpărat de la
acesta 40 monede antice (12 monede greceşti din argint – tetradrahme, 18
monede romane din argint – denari şi 10 monede romane din bronz) ce
proveneau din situl arheologic „Sarmizegetusa Regia”. Cu această ocazie,
învinuiţii i-au dat martorului 11.000 mărci germane în bancnote false, dintre
care mai multe bancnote în valoare de 2000 mărci germane false au fost predate
organelor de poliţie.
Cu referire la fapta de punere în circulaţie a bancnotelor falsificate,
străine, prev. de art. 284 C.pen. şi înşelăciune prev. de art. 215 al.2 C.pen., s-a
sesizat Serviciul de combatere a criminalităţii organizate din cadrul I.P.J.
Hunedoara.
Cele 40 de monede romane şi greceşti, în valoare de 5.100 Є, au fost
valorificate de învinuiţi pe filiera sârbă, fiind scoase din ţară şi pierdute pentru
patrimoniul cultural naţional (vol. VII, f. 345).
La percheziţia domiciliară efectuată lui Şerban Emil la 31 mai 2005,
organele de poliţie au ridicat şi depus la Muzeu următoarele bunuri care fac
parte din patrimoniul cultural naţional: 2 inele din bronz, o verighetă din metal
alb, o monedă din metal alb, un vârf de săgeată, o verigă şi 2 fragmente de
obiecte arheologice din metal.
3.1.2. La 10 iulie 2001, organele poliţiei judiciare au surprins o nouă
echipă de braconaj arheologic compusă din învinuiţii JDS, MI şi martorul CA,
în timp ce efectua detecţii neautorizate în Punctul arheologic „Căprăreaţa” la
distanţa de 500 m de incinta Cetăţii „Sarmizegetuza Regia”, cu detectorul corp
delict marca „Garett CRIII”. (vol. VII, f. 102) .
 Cu ocazia percheziţiei efectuate la 16 martie 2006 la domiciliul
martorului CA, au fost descoperite şi ridicate următoarele acte şi bunuri: o ofertă
de vânzare din 10.12.2003 adresată Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei
Cluj-Napoca, având ca obiect mai multe bunuri arheologice, un contract de
vânzare - cumpărare încheiat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj
Napoca, având ca obiect 47 piese arheologice, un studiu în limba engleză, „The
antique bronzes: typology, authenticity”, autor dr. DA, 2 cataloage de licitaţii,
în limba germană cuprinzând prezentarea monedelor antice şi a preţurilor
acestora (vol. VII, f. 209, 284-285).
În perioada 1998-2005, învinuitul JDS organiza acţiunile de braconaj,
mobiliza echipele alcătuite din BTC, MD, PS, CC, CS şi asigura dotarea cu
alimente, cazare, telefon mobil şi alte mijloace necesare pentru efectuarea de
detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice (rapoarte plt. maj. GA,
proces verbal interceptări vol. VIII, f. 416 şi urm., vol. XV, f. 31- 229).
Relaţia strânsă de subordonare a înv JDS cu inc. CI pentru sustragerea
din siturile arheologice şi valorificarea artefactelor, precum şi rolul de „nepot”
(executant) al inc. MD în cadrul grupării, rezultă din convorbiri .
.....
Pentru dinamica şi modul de organizare a activităţii de braconaj
arheologic sunt deosebit de ilustrative următoarele convorbiri telefonice din
care rezultă poziţia de lider a învinuitului JDS dar şi relaţia de subordonare faţă
de inculpatul NMN care avea deja un capital important de „bani negri” produşi
din valorificarea brăţărilor, precum şi o poziţie dominantă în lumea interlopă,
prin conexiunile sale cu reprezentanţi ai autorităţilor:
În 23.10.2003, ora 11.10, JDS îl contactează pe MN (………..), pentru a-l
împrumuta cu 1500 Euro să cumpere un detector de metale:
.
La 17.11.2003, ora 15.36, JDS contactează pe liderul coordonator NMN
(……..), spre a-i solicita aprobare pentru ca echipa lui să poată intra la detecţii
în situl „Sarmizegetusa Regia”. Nedelcu îi aprobă, cu precizarea că va trebui să
„cotizeze”:
La 30.10.2003, ora 16.10, BTC contactează pe JDS zis R (………..), pentru
a-i raporta rezultatul braconajului din cursul zilei, recrutarea de „pălmaşi”,
precum şi acţiunile planificate în viitor:
La 30.10.2003, ora 09.34, BTC este contactat de JDS () pentru coordonarea
echipelor de căutători din teren:
R – Aha…Îi zic la P să vină acolo la… (vol. XV, f. 158).
La ora 18.02, BTC contactează din nou pe JDS (), care le-a asigurat loc de
cazare şi masă:
La 01.12.2003, ora 20.55, BTC contactează pe JDS ()zis „Rudel”, căruia
îi raportează retragerea unei echipe de braconaj din munţi, întrucât se fac
controale :
La 01.11.2003, ora 12.47, BTC a fost contactat de JDS (), căruia îi
precizează că se va duce la Deva să-i restituie datoria de 500 de euro lui NMN.
Învinuitul îi cere să ia detectorul pentru a efectua împreună o acţiune de
braconaj:
Descoperirile şi incidentele ivite erau raportate de membrii echipei trimise
în teren, prin telefonul mobil încredinţat lui BTC, iar înv. JDS le coordona
acţiunile :
La 31.12.2003, ora 20.30, BTC contactează pe JDS (…….. – nr. utilizat
de GC), căruia îi raportează descoperirea unui depozit monetar într-o oală :
Echipele de braconaj conduse de înv. JDS şi inc. NMN, acţionau conform
intereselor conjuncturale, fie în cooperare, aducând „investitori” din Bucureşti,
împrumutându-şi jeep-urile, detectoarele, banii etc., fie în concurenţă.
La 09.11.2003, ora 21.02, BTC este contactat de JDS (), căruia îi spune că
NMN i-a luat jeep-ul pentru a se deplasa la Grădiştea de Munte, cu un investitor
din Bucureşti, care doreşte să cumpere echipamente de detecţie de 100.000
dolari SUA:
 La 23.11.2003, ora 15.52, BTC este contactat de NMN (0722.370.747),
care îl avertizează să nu mai meargă la „Sarmizegetusa Regia”, deoarece ofiţerii
specializaţi ai I.P.J. Hunedoara îl aşteptau să-l prindă în flagrant, la braconaj:
La 13.02.2005, ora 17.10, JDS este contactat de NMN (0722.370.747),
care-i solicită restituirea unei datorii din afaceri ilegale:

3.1.3. În luna iunie 2003, inculpatul CI zis „P” sau „G” a iniţiat colectarea
şi intermedierea vânzării, unor clienţi din Bucureşti, a două brăţări deţinute de
NMN. Operaţiunea urma să fie executată împreună cu AP, coleg de recuperări la
S.C. VGB Bucureşti, aparţinând patronului IM. În acest scop, CI i-a cerut
“locotenentului” său MD să-l contacteze pe DE spre a intermedia cumpărarea
celor două brăţări dacice din aur. Acesta s-a conformat, iar după achitarea unui
avans de 10.000 dolari SUA, la 16 iunie 2003, MD s-a deplasat la Bucureşti cu
autoturismul condus de DE şi s-a întâlnit cu „Pionul”. A primit suma de 55.000
dolari SUA, despre care CI susţine că o avea de la un prieten, apoi în aceeaşi
seară, în jurul orelor 23:00 DE i-a predat banii lui NMN, la domiciliul acestuia.
Inculpatul N, aflând că banii veneau de la CI (care l-a şantajat anterior în mod
repetat – a se vedea denunţul, vol. VIII, f. 132) şi că preţul la care vindea
brăţările în Bucureşti era mai ridicat, a luat banii şi a dispărut. În această
împrejurare inc. CI, care era de asemenea intermediar, i-a adresat ameninţări lui
DE pentru a-i restitui banii. (declaraţii, vol. VIII, f. 142, lista apelurilor
telefonice).
Duminică, 20 iulie 2003, când DE se afla la cabana sa împreună cu
familia şi paznicii, liderul CI a intrat în curtea cabanei sale însoţit de 5
“echipaje” din Bucureşti şi Timişoara, alcătuite din 15 indivizi violenţi, conduşi
de AP şi BC, ambii angajaţi ai SC VGB Bucureşti, ca recuperatori. CI şi alţi
membri ai grupului recuperatorilor, pentru a determina victima să execute
„debitul”, au exercitat multiple violenţe asupra acesteia (vol. VIII, f. 142). La
plecare, „Pionul” i-a acordat termen de restituire a banilor până miercuri 23 iulie
2003, ameninţându-l cu represalii fizice constând în „ruperea picioarelor” fiului
său minor. Pentru această faptă CI a fost trimis în judecată în dos.nr.45/P/2005,
aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara.
În cursul săptămânii care a urmat, la 23 – 24 iulie 2003, conform
înţelegerii intermediate de ZM, NMN a predat una dintre brăţări lui JDS şi DE,
pentru o nouă sumă de 35.000 dolari dată de CI. În vederea predării sumei de
bani reprezentând preţul brăţării, „P” i-a cerut înv. JDS care şi-a asumat calitatea
de garant al tranzacţiei (operaţiunea era garantată cu autocamioanele firmei sale)
să urce în autoturismul condus de DE, marca Peugeot 406, cu nr. de
înmatriculare ..şi să se deplaseze cu acesta pe ruta secundară Şoimuş – Uroi,
peste râul Mureş.
În momentul în care au ajuns în apropierea satului Uroi, au fost depăşiţi
de autoturismul Mercedes, gri-metalizat, cu nr. de înmatriculare ……, condus de
AP, din care a coborât inc. CI care efectua în urma lor verificări de contrafilaj.
Acesta a predat învinuitului JDS o pungă din plastic în care avea euro şi dolari
în valoare de 35.000 dolari SUA (adunaţi de CI şi provenind din încasările mai
multor Staţii LUKOIL din zonă). Învinuitul şi-a continuat apoi drumul, până la
domiciliul lui DE unde a predat banii lui D luând ca garanţie cheile
autoturismului Peugeot 406. DE s-a deplasat la casa de amanet a lui ZM, care a
verificat banii cu lampa de raze ultraviolete, apoi l-a contactat pe NMN stabilind
o întâlnire pe str. Liliacului, în blocul nr 24. ZM a intrat singur în bloc, unde a
predat banii lui NMN şi a primit brăţara într-o pungă din plastic. În continuare,
l-a condus cu autoturismul său pe DE la domiciliu, unde i-a predat brăţara.
Învinuitul JDS a primit piesa de la DE apoi şi-a pus-o pe mână, sub geacă, după
care a fost condus de DE, cu autoturismul, pe Calea Zarandului, bl. nr. 50, scara
C, unde C a urcat în apartamentului lui CI şi i-a predat-o acestuia. La întoarcere,
învinuitul era iritat deoarece „P” s-a declarat nemulţumit că brăţara cumpărată
de la NMN avea o greutate mai mică (sub 1200 gr.) decât cele achiziţionate
anterior.
 În cursul cercetărilor efectuate, o unitate operativă a MIRA a surprins şi
supravegheat fiecare fază a acţiunii de traficare a brăţării, conform raportului de
supraveghere operativă şi imaginilor ataşate (declaraţie martor, rapoarte de
supraveghere operativă, planşe fotografice, vol. XVI, f. 25).
A rezultat astfel că, în timpul tranzacţiei lângă blocul lui CI se afla parcat
autoturismul marca Mercedes, gri-metalizat, cu nr. de înmatriculare ………..,
AP fiind la domiciliul acestuia. Conform verificărilor efectuate în bazele de date
ale evidenţelor autoturismelor înmatriculate în România, în perioada 20. 05 – 23.
10. 2003 autoturismul susmenţionat a aparţinut numitului AP, care era angajat
recuperator de debite, împreună cu CI, al SC VGB Bucureşti (patron Iancu
Marian).
La 22.09.2003, ora 14.00, JDS contactează pe CI la telefon nr. ……….,
pentru a afla dacă acesta şi-a primit partea din valorificarea brăţării, pentru a fi
repartizat la detecţii, precum şi pentru a-i formula o nouă ofertă de valorificare
:
...
În luna iulie 2003, CI i-a solicitat lui DE ca în contul datoriei pe care
pretindea că o are faţă de el, să transfere dreptul de proprietate, asupra cabanei
sale din zona Râul Mare-Retezat, în favoarea “locotenentului” său, MD, însă D a
respins pretenţia. Ulterior, fiind ameninţat cu incendierea, DE a fost nevoit să
vândă cabana.
NMN pretindea pentru cea de-a doua brăţară, pe care o avea lăsată
garanţie la inc. Ciota Călin, încă 35.000 dolari SUA, însă ulterior a amânat
tranzacţia motivând că era supravegheat de Poliţie. Totodată, CC refuza să o
restituie susţinând că NMN nu i-a restituit împrumutul în termenul stabilit.
În septembrie 2002 inc. NMN s-a deplasat în mun. Hunedoara - cu una
dintre brăţări asupra sa - şi a împrumutat de la inc. CC, persoană din anturajul
aceloraşi grupări infracţionale suma de 20.000 dolari SUA, lăsându-i garanţie
acest artefact. Între cei doi inculpaţi a intervenit, ulterior, înţelegerea ca brăţara
să-i revină lui CC pentru stingerea datoriei. În perioada următoare, CC a
executat o pedeapsă privativă de libertate (10.04.2003-2.07.2004), iar după
liberare acesta a început să formuleze oferte pentru vânzarea piesei.
La 12 iunie 2007, inculpatul a fost surprins în flagrant în mun. Hunedoara
de ofiţeri ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în timp ce oferea
brăţara spre vânzare. Piesa, în greutate de 1062,55 gr. a fost predată în custodia
Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, inc. CC fiind trimis în
judecată pentru această faptă, în stare de arest preventiv, în dos. nr. 15-
D/P/2007 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată
şi Terorism, Biroul Teritorial Maramureş.
Din concluziile raportului de expertiză muzeografică rezultă că „brăţara
supusă expertizei este un obiect autentic, databil din sec. II-I a. Chr., care a făcut
parte din tezaurul descoperit în anul 2000 la „Sarmizegetusa Regia”, dealul
Căprăreaţa, din care au fost deja recuperate brăţările nr 1-4, care fac obiectul
dosarului”(vol. VIII, f. 287). Prin sentinţa penală nr. 636/19 decembrie 2007,
pronunţată în dos. nr. 3698/100/2007 al Tribunalului Maramureş, CC a fost
condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de nerespectare a regimului de
ocrotire a unor bunuri, prev. de art. 2801 al. 1 C.pen. şi de tăinuire, prev. de art.
221 Cod penal, la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare (vol. VII f. 28-29).
3.1.4. În luna februarie 2002, în timpul desfăşurării anchetei, realizatorul
TV, TRD a reuşit o penetrare a reţelei infracţionale din municipiul Deva care se
ocupa cu traficarea obiectelor arheologice de patrimoniu, realizând un film
documentar în care doi membri ai reţelei, caracterizaţi tăinuitori, au acceptat să
prezinte, sub protecţia anonimatului, pe lângă alte obiecte de patrimoniu (brăţări,
monede de aur de tip Lysimach etc.), o brăţară spiralică din aur.
În seara zilei de 9 martie 2002, martorul TRD arăta pe postul OTV: “Ceea
ce vedeţi aici, în mâna mea, este o brăţară de aur masiv, ascunsă de unul dintre
căutătorii din această zonă, o brăţară pe care, v-o garantez, orice muzeu din
lume şi-ar dori-o. Are în jur de 1.500 grame, e incredibil!
 Poate n-o să vă vină să credeţi, dar este crudul adevăr: Muzeul Naţional de
Istorie, în subsolul căruia într-o cameră blindată sunt expuse cele mai valoroase
obiecte din aur descoperite în România, nu are o brăţară ca cea aflată acum în
posesia bandelor de căutători din Deva. Există totuşi una foarte asemănătoare
dar, aş spune eu, din păcate, din argint” (procesul-verbal de sesizare, transcrierea
discuţiilor, imaginile capturate de pe înregistrarea video, vol. III, f. 320- 333).
În vederea examinării imaginii acestei brăţări, în cauză s-a ordonat o
expertiză muzeografică, ce a concluzionat că “brăţara în litigiu aparţine unei
categorii de obiecte arheologice care se încadrează în patrimoniul cultural
naţional, clasa tezaur”, fiind o piesă originală a cărei recuperare este imperios
necesară…
„Această brăţară, la care se adaugă şi cele menţionate de doamna expert
BDL, reprezintă un orizont de podoabe necunoscut până acum în epoca dacică
clasică (secolele II a.Chr. – II p.Chr.), ele fiind singurele exemplare realizate
din aur”(vol. XV, f. 597).
Din actele de urmărire penală efectuate de organele judiciare a rezultat că
cele două persoane prezentate de RT ca tăinuitori, membri ai reţelei
traficanţilor cu obiecte arheologice de patrimoniu, sunt inculpaţii CI şi MD
(devenit “locotenentul” lui C), autoturismul de teren, utilizat pentru deplasare în
rezervaţia arheologică Grădiştea de Munte, cu numărul de înmatriculare ……..,
aparţinea lui CI, iar prezentarea unor antichităţi: vase, monede de aur Lysimach
etc, a fost realizată de acelaşi inculpat, în propria locuinţă. A rezultat totodată,
că liderul CI a promovat şi sponsorizat realizarea reportajului cu interesul de a
elimina concurenţa, reprezentată de grupările de braconieri conduse de N, CJ şi
H, respectiv de a-şi asigura exclusivitatea în braconarea sitului „Sarmizegetusa
Regia”.
Pe parcursul urmăririi penale, martorul NCB a sesizat organele judiciare
despre faptul că deţinea un film color cu mai multe imagini ale brăţării ce a
revenit - după împărţirea celui de-al doilea tezaur - lui MD, film pe care l-au
realizat în toamna anului 2001, cînd au fotografiat împreună brăţara, la
domiciliul lui M. Filmul a fost ridicat la 20 iulie 2005 din portbagajul
autoturismului lui NCB, iar după developare s-au obţinut fotografiile din planşa
depusă la dosar (vol. VIII, f. 156), reprezentând o brăţară spiralică cu urme de
lovire. Despre această brăţară, NCB declară că i-a aparţinut lui MD, care o ţinea
ascunsă acasă la înv. MD şi a fost vândută prin intermediul inculpatului CI lui
IM zis “ME” (patronul SC VGB Bucureşti), pentru a fi oferită cadou unui
important colecţionar din Bucureşti.
NCB cunoaşte, din relatările inculpatului MD că în afacere a fost implicat
şi Bivolaru Gabriel care a garantat plata preţului cu autoturismul Mercedes ML
430, nr. de înmatriculare ….., înscris pe numele prietenei sale, martora WOR.
Autoturismul i-a fost predat drept garanţie lui CI, în vara anului 2002, fiind
restituit de acesta după o perioadă de 5 luni, la achitarea integrală preţului.
Conform declaraţiei martorului IG, brăţara dacică a fost vândută de inculpatul
CI lui IM cu preţul de 80.000 Euro (vol. XVI, f. 8-11, vol. III, f. 304 şi urm.).
În mai 2006 organele poliţiei judiciare au identificat şi ridicat de la sediul
S.C. „..” SRL Bucureşti, casetele video conţinând înregistrările originale ale
investigaţiei efectuate în februarie 2002, de martorul RT la Sarmizegetusa
Regia. Acestea au fost supuse unei expertize de identificare criminalistică a
imaginii care a concluzionat, între altele, că brăţara spiralică din înregistrări este
altă piesă decât cea aparţinând inc. MD, ce apare în filmul fotografic ridicat de
la N. (vol. VIII, f. 413 şi 469, vol. XVI, f. 78 şi urm.).
Din actele de urmărire penală a rezultat că brăţara prezentată în reportajul
martorului RT era o piesă lăsată în garanţie, în anul 2001, de inc. NMN lui MM,
pentru un împrumut de 20.000 dolari SUA necesar plăţii unor datorii către
partenerul de afaceri italian, în vederea preluării restaurantului „Western” din
municipiul Deva. Ulterior, piesa a fost vândută de MM, cu suma de 35.000
dolari SUA, inculpatului CI care a valorificat-o pe o filieră în curs de
investigare.
 3.1.5. În luna februarie 2004, numitul AP, recuperator de debite la SC
V.G.B. Bucureşti, a fost împuternicit de directorul general al SC „Rafo Oneşti”
(societate care era în curs de preluare de către SC VGB Bucureşti), „să semneze
toate documentele, actele procedurale necesare preluării în contul creanţei a
bunurilor garantate de către debitorii SC „Rafo SA”, respectiv să ia în plată
staţiile de carburanţi ale unor societăţi comerciale din zona de vest a
Transilvaniei, între care staţia de carburanţi Baia de Criş, jud. Hunedoara,
aparţinând SC „Trans Oil Baia Impex” SRL. Administratorul acestei firme a
refuzat să semneze actul notarial pregătit de AP.
În noaptea de 2-3 martie 2004, doi indivizi mascaţi - neidentificaţi - au
atacat staţia cu sticle incendiare, faptă soldată cu uciderea unui angajat,
vătămarea corporală gravă a celui de al doilea şi distrugerea, prin incendiere, a
staţiei. Ulterior, sub imperiul circumstanţelor menţionate, asociaţii firmei şi-au
transmis drepturile de proprietate asupra acesteia, cu titlu gratuit, lui CI, iar unul
dintre asociaţi a emigrat în Canada.
Efectuând urmărirea penală pentru identificarea autorilor faptei, DIICOT
Bucureşti a supravegheat, cu autorizarea instanţei, convorbirile telefonice ale
suspecţilor, rezultând, între altele, şi continuarea preocupărilor grupărilor din
Deva pentru traficul cu bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional.

Astfel, la 19.03.2004, orele 23.24, postul telefonic nr. …… aparţinând

inc. CI apelează ……… un membru al grupării şi discută despre deplasarea de
la Viena a unui expert în antichităţi, indicat de DI în vederea obţinerii
certificatului de autenticitate pentru nişte bunuri culturale „răcite” (provenienţă
ilicită acoperită), de mare valoare, reprezentând „munca pe o viaţă la toţi” cei
implicaţi în trafic:

...
 Învinuiţii au investit în ultimele tipuri de detectoare performante şi în
autoturisme de teren care să le asigure accesul în zonele cele mai dificile ale
siturilor din M-ţii Orăştiei. „Marfa” obţinută din activitatea de braconaj
arheologic era plasată, pentru valorificare, colectorilor sârbi şi italieni care
veneau la întâlniri în România, învinuitului RHC din Cluj-Napoca, precum şi lui
CI. Aceştia o revindeau comercianţilor de antichităţi din Austria, Elveţia,
Germania ori în Marea Britanie şi SUA, inclusiv pe piaţa e-bay.
Astfel, la 11.12.2003, ora 13.50, DE este contactat de CS, pentru a-l anunţa
că reprezentanţii „Cartelului sârb”, AG şi SM au sosit la Deva după „marfă”
Învinuitul CC organiza acţiunile de braconaj şi mobiliza echipele
alcătuite din învinuiţii CS, CSR, SSI, BTC, ECA ş.a. Asigura dotarea cu
mijloace necesare pentru efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în siturile
arheologice, (autoturismele de teren marca Suzuki, ……. şi ………, detectoare),
precum şi contactul cu colectorii autohtoni şi internaţionali, care se realiza la
„Cafeneaua 21” din Orăştie, aparţinând lui DMA, membru al grupării, precum şi
barul „Con” din Orăştie.
În luna iulie 2003 înv. CC s-a prezentat în Staţia de distribuţie a
carburanţilor West Oil din Orăştie unde i-a vândut martorului PN 160 monede
antice din argint cu preţul de 2000 dolari SUA. Pentru a se convinge că
monedele erau originale, acesta le-a prezentat martorului Purece Silviu – Istrate,
cadru didactic la Facultatea de Istorie şi Patrimoniu a Universităţii „Lucian
Blaga” Sibiu, care a constatat că piesele examinate, majoritatea denari
republicani şi imperiali din argint, precum şi tetradrahme greceşti (o parte de tip
Macedonia prima) erau originale, provenind din situl Munţilor Orăştiei şi
necurăţate, cu aspect de piese descoperite de curând.
Întrucât martorul PN dorea să-şi recupereze banii investiţi, învinuitul i-a
luat monedele, cu promisiunea că îi va restitui şi el banii. Ulterior, la stăruinţa
acestuia l-a condus la domiciliul său unde i-a dat în schimb două colane dacice
torsadate (torques), din argint (un colan cu capătul rupt), sustrase prin săpături
ilegale din situl arheologic “Sarmizegetusa Regia” (procesul-verbal vol. IX, f.
102-106) Conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză cele
două colane au val. de 15.000 Є, respectiv 75.000 Є şi se încadrează în categoria
Tezaur a Patrimoniului Cultural Naţional (vol. IX, f. 65 şi urm.).
La 25 ianuarie 2006, la solicitarea organelor judiciare, martorul a predat
următoarele bunuri arheologice: două colane torsadate (torques) din argint, trei
fibule, patru inele, un medalion, 67 monede romane şi greceşti şi cinci piese
antice din metal (procesul-verbal şi raportul de expertiză vol. IX, f. 106).
Conexiunile internaţionale multiple ale înv. CC rezultă şi din convorbirea
purtată la 20.04.2005 ora 10.54, la telefon nr. ………………, cu FD cetăţean
sârb, stabilit în Austria-Viena, cu referire la un lot de monede curăţate oferite de
ST, din Sereca, persoană care a venit la întâlnire cu piesele în buzunar. FD îi
oferea pentru ele suma de 3.500 Є şi urma să-i aducă un aparat de detecţie lui
CC:
În lipsa dealer-ilor străini, o parte dintre bunurile arheologice au fost
plasate colecţionarilor din ţară, dintre care unii au înţeles, pe parcursul anchetei,
să le predea organelor judiciare, după ce le-au aflat provenienţa ilegală.
SSI este cunoscut ca membru al grupului de căutători condus de învinuitul
CC fiind semnalat frecvent în zona siturilor, în autoturismul de teren marca
Suzuki condus de învinuit (înregistrări convorbiri telefonice, şi proces – verbal
investigator sub acoperire, vol. XV f. 62-63, f. 334) .
La 7 februarie 2006, cu ocazia unei acţiuni desfăşurate de organele
specializate ale poliţiei judiciare SSI a predat un tezaur compus din 92 monede
antice (86 denari romani republicani şi imperiali, 6 tetradrahme greceşti),
provenind din situl arheologic „Sarmizegetusa Regia”. Monedele au fost predate
Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, iar în urma examinării de specialitate s-
a stabilit că fac parte din patrimoniul cultural naţional, clasa tezaur (vol. XIV,
f. 158-175).
 3.2. Învinuitul MD, bodyguard la restaurantul „B”, local ce aparţine
inculpatului CI, a fost recrutat de acesta în asociaţia infracţională pe care o
coordona, având misiunea de a pune în executare, împreună cu MD
(“locotenentul” lui C) şi alţi membri, dispoziţiile date de acesta.
Pentru modalitatea de recrutare şi misiunile încredinţate de inc. CI
membrilor grupării sunt semnificative declaraţiile martorilor cu alte date de
identitate IC şi RD conform cărora, în primăvara anului 2003, inc. CI efectua
recrutări pentru desfăşurarea activităţilor de braconaj arheologic în M-ţii
Orăştiei, acesta urmând să asigure mijloc de transport, mâncare pentru fiecare zi
de căutări, precum şi 10% din preţul obţinut pentru bunurile valorificate. Pentru
a fi mai convingător, inculpatul a exemplificat cazul descoperirii mai multor
brăţări dacice din aur, împrejurare în care pentru una dintre ele a obţinut „de la
un cumpărător din Bucureşti suma de 80.000 dolari SUA”.
3.2.1. În temeiul informaţiei obţinute în timp real, la 4 iunie 2002,
organele de poliţie au reuşit surprinderea în flagrant a echipei alcătuită din MD,
ME şi mai mulţi indivizi, rămaşi pentru moment neidentificaţi, în timp ce
efectuau săpături în situl arheologic al cetăţii dacice Băniţa, judeţul Hunedoara.
Această faptă a inculpatului MD este componentă a activităţii infracţionale ce
formează obiectul dos. nr. 41/972005 aflat în prezent pe rolul Tribunalului
Hunedoara. Ulterior, un alt membru al echipei a fost identificat în persoana
învinuitului MD, care anterior, în anul 2001, a ascuns la domiciliul său brăţara ce
i-a revenit lui MD din împărţirea celui de-al doilea tezaur (vol. XVI, f. 151 şi
urm.).
3.2.2. La 14.06.2002, cunoscând din investigaţii împrejurarea că
învinuitul MD a participat la săvârşirea actelor de braconaj arheologic din
siturile Munţilor Orăştiei, executate de echipa “locotenentului” MD, dotată cu
autoturism şi detectoare, respectiv coordonată de inc. CI, organele poliţiei
judiciare au continuat cercetările şi au procedat la efectuarea unei percheziţii
domiciliare în vederea descoperirii brăţării sustrase.
 Cu ocazia percheziţiei, în locuinţa învinuitului a fost descoperit un rucsac
confecţionat din pânză de camuflaj, în care se afla un detector de metale marca
Minelab Explorer, demontat, utilizat la comiterea faptelor de braconaj
arheologic. Într-un buzunar al rucsacului a fost descoperită o piesă arheologică
apreciată de experţi ca fiind o ţintă ornamentală, dacică.
La descoperirea rucsacului, învinuitul MD s-a opus examinării
conţinutului acestuia, s-a închis într-o cameră şi l-a contactat telefonic pe liderul
CI căruia i-a cerut ajutorul. Inculpatul a solicitat să discute telefonic cu poliţiştii
şi s-a prezentat ca fiind un avocat din Bucureşti, avertizându-i că percheziţia
autorizată de instanţă era “abuzivă” şi, în consecinţă, să nu fie ridicate
detectoarele până va veni el să clarifice situaţia (proces-verbal, vol. VIII f. 113-
114). Totodată l-a trimis la locul percheziţiei pe „locotenentul” MD care a
încercat să intimideze organele de poliţie ameninţând că va aduce televiziunea,
ceea ce a şi realizat. La faţa locului a apărut o echipă a fostului post de
televiziune local Tele 7 ABC Deva, care a efectuat înregistrări video şi a luat
interviu învinuitului MD şi poliţiştilor.
În prezenţa apărătorului asigurat de inc. CI, a martorilor asistenţi şi a
echipei televiziunii locale s-a procedat la examinarea şi fotografierea
componentelor detectorului din rucsac, precum şi a unui alt detector descoperit,
demontat, într-un dulap. S-a constatat că învinuitul poseda două detectoare de
metale neautorizate marca „Minelab Explorer” având seriile CX 15361 şi XA
21558 despre care a declarat că aparţin unui prieten a cărui identitate nu o poate
spune (inc. CI) şi care le-a cumpărat din Austria, conform actelor de provenienţă
pe care le-a prezentat organelor de poliţie (procesul-verbal de percheziţie şi
planşele fotografice, vol. VIII, f. 114). Totodată s-a opus ridicării detectoarelor
cu motivarea că aparţin prietenului său.
Conform raportului de examinare întocmit de specialiştii Muzeului
Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva piesa depusă la muzeu reprezenta o ţintă
ornamentală confecţionată din fier, din categoria ornamentelor descoperite în
zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, datează din perioada dacică, şi face
parte din patrimoniul cultural naţional, fiind evaluată la 50 euro.
Ulterior învinuitul MD s-a sustras urmăririi penale, a restituit detectoarele
lui CI, iar la 28. 09. 2002 a părăsit ţara (procesul – verbal vol. VIII, f. 23).
După reîntoarcerea în ţară, şi-a reluat activitatea infracţională (inclusiv
detecţiile ilegale) sub acoperirea de bodyguard la barul inculpatului CI. Cu
ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la 31 mai 2005, la locuinţa sa a fost
descoperit un nou detector de metale neautorizat demontat, marca Multiple
Harmonic, DFX, Wide Band PW 624-0398, corp delict care a fost ridicat şi pus
la dispoziţia instanţei.
3.2.3. Prin rechizitoriul nr. 45/P/2005 s-a dispus trimiterea în judecată a
inculpaţilor CI şi MD, între alte fapte, pentru asociere în vederea săvârşirii de
infracţiuni prevăzute de articolul 323 C. pen. şi şantaj prev. de art. 194 alin. 1,
cu aplic. art. 41 al C. pen. (şase acte), dispunându-se disjungerea cauzei cu
privire la participantul MD. Din actele de urmărire penală efectuate în cauză au
rezultat următoarele:
Inculpatul CI, aflând că omul de afaceri DD, persoană cu dublă cetăţenie,
româna şi americană, avea anumite litigii civile în legătură cu patrimoniul unei
societăţi comerciale cumpărate în municipiul Deva, s-a oferit să-i rezolve
problemele prin relaţiile pe care le avea în Capitală. În acest scop, l-a prezentat
pe DD unor persoane cu funcţii importante în instituţiile statului, inclusiv ex-
consilierului prezidenţial Dan Iosif pe care l-au vizitat în perioada 16.04. –
14.05.2003, de trei ori, la Palatul Cotroceni (declaraţie DD şi adresa S.P.P., vol.
VIII, f. 212).
Văzând că a trecut o perioadă de timp şi că nu s-au luat măsuri în favoarea
sa, DD (care între timp a obţinut relaţii despre CI) nu l-a mai căutat pe inculpat
întrerupând legătura cu acesta.
În luna aprilie 2004, CI însoţit de MD, s-a prezentat la biroul omului de
afaceri făcându-i cunoscut că pentru serviciile de care a beneficiat îi datorează
suma de 10.000 dolari SUA. La refuzul acestuia, inculpatul i-a spus că în acest
caz îşi va schimba planurile de concediu şi-l va căuta acasă în California, apoi s-
a ridicat de pe scaun îndreptându-se ameninţător spre acesta. De teamă, DD şi-a
retractat refuzul, însă a motivat că nu poate plăti dintr-o dată o astfel de sumă
mare, pentru că nu o putea scoate din bancă. Inculpatul i-a pus în vedere că nu
este necesar să scoată banii, ci să-i transfere într-un cont pe care i-l va comunica
ulterior, după care a pleca însoţit de MD.
La 30 aprilie 2004, în timp ce DD se afla la bordul autoturismului însoţit
de soţia sa şi numita SD, a apărut în faţa maşinii un tânăr (identificat ulterior în
persoana lui RFF, angajatul inculpatului C) fiind nevoit să oprească. Acesta s-a
apropiat de omul de afaceri căruia i-a dat un bilet cu menţiunea “MD, cont 2511
dolari – 115172 (USD, BCR filiala Deva)” spunându-i: “Iulian a zis să depui
banii în contul acesta”. Apoi tânărul s-a îndepărtat, îndreptându-se către un
autoturism marca “Audi T.T.” la al cărui volan se afla MD. DD a sesizat
organele de poliţie fiind audiat în legătură cu aceste fapte la 5 mai 2004,
depunând totodată biletul primit (vol. VIII, f. 212).
A doua zi, la 6 mai 2004, în biroul acestuia s-a prezentat învinuitul MD,
membru al echipei de braconaj arheologic, bodyguard la barul de noapte
„BOBO”, care i-a spus că este “mesagerul” lui CI şi a venit să întrebe dacă îi dă
banii inculpatului sau nu, iar în acest din urmă caz îi va comunica lui C pentru
“a şti ce să facă”. Mesagerul l-a avertizat să nu întârzie plata, deoarece s-ar
putea să nu-i mai trebuiască şefului său. DD temându-se pentru viaţa lui şi a
familiei s-a adresat cu un memoriu Ambasadei SUA, precum şi organelor de
urmărire penală, în cuprinsul căruia arăta modul în care era şantajat şi cine erau
autorii acestei fapte, pentru eventualitatea că aceştia şi-ar fi pus în aplicare
ameninţarea cu represaliile.
Relaţiile de parteneriat stabilite între echipa înv. CDS condusă de BTC
Cosmin şi cea a inc. CI, condusă de „locotenentul” MD, cuprinzind şi pe
învinuitul MD, bodyguard, privind „executarea în contrapartidă” a unor
debitori, rezultă din supravegherea convorbirilor telefonice ale acestora.
În urma activităţilor ilicite desfăşurate de asociaţia infracţională condusă
de CI, acesta datora anumite sume de bani, înv. MD şi inc. MD, împrejurare care
a generat o situaţie tensionată între lider şi membrii grupării. Astfel, la termenul
din 15 iunie 2007 înv. MD s-a prezentat la Tribunalul Hunedoara cu o pungă
conţinând documente şi a provocat un incident pe holul instanţei, ameninţându-l
pe inc. CI cu predarea documentelor judecătorului în cazul în care nu-i va da
banii cuveniţi (dosar ...al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara
(vol.VIII filele 73-77) .
Anterior, la 12.04.2005, orele 19.22 – 22.38, MD i-a apelat pe rând pe
DE, MD, CI şi pe ME (fratele său) pentru a se plânge că deşi i-a fost fidel lui CI,
acesta l-a înşelat refuzând să-i dea banii ce i se cuveneau lui, învinuitului MD şi
martorului RFF.
În consecinţă, fiind citat pentru termenul din 16.04.2005 la Parchet era
dispus să declare tot ce ştie şi „fiecare să meargă unde îi este locul...să meargă
la puşcărie 20 de ani, 30 de ani”.
4. Despre filiera româno – franceză
4.1. În cursul cercetărilor efectuate în cauză, organele judiciare s-au
sesizat despre faptul că în luna august 1996, o echipă de braconaj arheologic
compusă din GŞ zis „B”, din satul Târsa, nepotul său PL din Orăştie, şi DD zis
„F” sau „P”- persoană cu dublă cetăţenie, română şi fraceză, originar din
Orăştie, cu domiciliul în Lyon (Franţa) - au sustras, prin detecţii şi săpături
neautorizate, din punctul arheologic „Dealul Muncelului”, un tezaur alcătuit din
3.000 de monede Koson, pe care l-au valorificat pe piaţa neagră internă şi
internaţională. O parte dintre acestea au fost predate, contra cost, unor muzee şi
bănci, fiind recuperate de organele judiciare 558 monede Koson.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat că o monedă
Koson care provenea din tezaurul sustras de la „Sarmizegetusa Regia” a fost
vândută de învinuiţi colecţionarului SI din Alba Iulia. La percheziţia din
16.03.2006, efectuată la domiciliul martorului SI, au fost identificate
următoarele bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional: colecţii de fibule,
inele, aplice, opaiţe, statuete, altare, vase şi fragmente ceramice, cărămizi,
colecţie de monede cuprinzând 92 monede romane din bronz (sesterţi, aşi,
dupondii), 39 monede romane din argint (denari), 1 monedă din argint grecească
(tetradrahmă Thasos), 4 monede bizantine din bronz, o monedă din aur tip
Koson, precum şi un inel roman, din aur (procesul-verbal, vol. XIV, f. 238).
Percheziţia a continuat la „Biroul de proiectare S”, unde au fost
identificate următoarele bunuri: colecţii de fibule, inele, catarame, aplice, altare,
piese ornamentale, statuete, coloane, opaiţe, piese ceramice, cărămizi şi tegulae,
colecţie de monede alcătuită din 82 monede romane din bronz, 8 monede dacice
şi greceşti din argint, 1 monedă bizantină din bronz (procesul-verbal , vol. XIV,
f. 248).
Colecţiile de monede şi alte bunuri arheologice însuşite ilegal din siturile
arheologice Sarmizegetusa Regia, Apulum (Colonia Aurelia Apulensis – Partoş)
au fost ridicate şi depuse la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, iar o altă parte,
care nu puteau fi ridicate, au fost lăsate în custodia martorului SI conform
proceselor-verbale de percheziţie (vol. XIV, f. 238, 248).
În cursul urmăririi penale s-a stabilit că o parte dintre monedele Koson au
fost cumpărate de MI, intermediar pe piaţa neagră a anticariatelor din Bucureşti.
La percheziţia domiciliară efectuată acestuia au fost descoperite următoarele
bunuri provenind din braconajul arheologic: 261 monede (1 din aur, 16 din
argint, 243 din bronz şi 1 taler austriac) şi 153 obiecte arheologice (fibule, inele,
brăţări, cercei, aplice, vase din ceramică, vase din bronz şi vase din sticlă).
Piesele ridicate au fost depuse la Muzeul Naţional de Istorie a României.
4.2. Inculpatul OLO este fiul lui DM, cercetată pentru valorificarea la
Lyon, Franţa, a unei părţi din tezaurul de 3000 monede koson, sustras în august
1996 de învinuitul DD, GS şi PIL. După descoperirea şi valorificarea acestui
tezaur, inculpatul OLO a investit o parte din banii obţinuţi de mama sa, în
achiziţionarea echipamentelor necesare continuării activităţilor de braconaj
arheologic: un autoturism de teren, marca Daewoo Musso, trei detectoare de
metale mărcile „Sovereign”, „Minelab”, „White’s Spectrum”, două staţii de
emisie-recepţie marca „Motorolla”, echipamente destinate camuflajului,
escaladării şi efectuării de săpături în situl arheologic.
În perioada 2000 – octombrie 2007, inculpatul s-a deplasat în mod repetat,
însoţit de inculpatul PRM, asiguraţi cu logistica susmenţionată, în zona sitului
arheologic „Sarmizegetusa Regia”, unde se cazau la martorii CN, JI din Beriu şi
CM din Dealul Strugariului, apoi efectuau detecţii şi săpături neautorizate în
următoarele puncte arheologice ale sitului: Dealul Strugariului, Dealul
Muncelului - Feţele Albe - etc. (declaraţiile martorilor, conducere în teren,
planşe fotografice, vol. XI, f. 250 şi urm.).
În cursul anului 2007, inculpaţii au efectuat acţiuni de braconaj în lunile
iunie şi septembrie, apoi au revenit în seara zilei de 2 octombrie, când s-au cazat
la domiciliul martorului JI din Beriu, unde şi-au parcat şi autoturismul de teren.
În dimineaţa zilei de 3 octombrie 2007, OLO şi PRM s-au echipat în ţinută
de camuflaj, au luat un detector şi s-au deplasat în situl arheologic în punctul
Dealul Strugariului, unde s-au cazat în podul grajdului martorei CM. În zilele de
3 – 4 octombrie 2007 au efectuat detecţii neautorizate în zona acestui punct
arheologic.
La 3 octombrie 2007, sesizându-se despre săvârşirea faptelor de braconaj
arheologic, organele judiciare au efectuat o percheziţie, autorizată de Tribunalul
Hunedoara, la domiciliul martorului JI, unde au descoperit două detectoare de
metale mărcile „White’s Classic SL 099999” şi „Pulse Star 2”, seria 5418,
precum şi în autoturismul de teren al inculpatului OLO, în care se se aflau: două
staţii emisie-recepţie Motorolla, un acumulator pentru staţie de emisie-recepţie,
o husă pentru detector de metale şi 81 de acumulatori pentru acesta, echipament
de camping şi escaladă, unelte pentru săpat, bani, înscrisuri şi alte bunuri.
 În noaptea de 3/4 octombrie 2007, inculpaţii au avut o convorbire
telefonică cu martorul CN şi aflând despre percheziţii, au părăsit în grabă locaţia
în care se aflau, la CM. Au îngropat detectorul şi s-au ascuns, neputând fi
descoperiţi în cursul acţiunilor de scotocire desfăşurate de organele de poliţie şi
efectivele de jandarmi.
Inculpaţii au fost localizaţi şi depistaţi prin mijloace de supraveghere
electronică, autorizate conf. art. 91 al. 2 C.p.p., fiind urmăriţi până în noaptea
de 5/6 octombrie 2007, când au fost reţinuţi pe raza localităţii Avrig, jud. Sibiu,
unde au ajuns cu un autocamion luat la autostop. A fost descoperit şi recuperat,
de asemenea, detectorul îngropat marca „Minelab Sovereign Extra Sensitive”,
seria 36654, care a fost pus la dispoziţia instanţei împreună cu celelalte obiecte
corp delict.
x
x x

5. Despre alte tezaure recuperate de organele judiciare

5.1. Învinuitul KE, colecţionar din Miercurea Ciuc lansa comenzi de
cumpărare atât spre gruparea învinuiţilor din judeţul Hunedoara cât şi spre
gruparea de braconaj arheologic de la Constanţa. Agentul de cumpărări al înv.
KE era învinuitul IF asociat cu înv. SV la magazinul de antichităţi „Caesar” din
Alba Iulia, care se afla în contact cu NMN, ALA din Deva, CC ş.a. din Orăştie,
iar la Constanţa cu înv. AS (procesele – verbale de înregistrare a convorbirilor
telefonice vol. XIII, f. 126).
Cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi la magazinele de antichităţi ale
învinuiţilor au fost descoperite şi ridicate următoarele bunuri aparţinând
patrimoniului cultural naţional: 7 cărţi vechi, în valoare de 4.200.000 lei; 1.061
monede şi 632 bancnote vechi în valoare de 22.916,77 euro (KE, vol. XIII, f.
165); 16 bunuri de arheologie, în valoare de 500 euro; 4 documente, în valoare
de 600.000 lei; 182 monede, 2 bancnote, 13 medalii, ordine şi decoraţii, în
valoare de 484,06 euro; 1 icoană pictată pe lemn, în valoare de 500.000 lei (IF,
vol. XIII, f. 88); 146 monede, în valoare de 6.908 euro; 16 obiecte de podoabă şi
piese de arheologie, în valoare de 1.600 euro; 14 cărţi româneşti şi străine , în
valoare de 53.000.000 lei (SVA, vol. XIII, f. 249); 76 piese arheologice, în
valoare de 6.042 euro; 193 monede, în valoare de 2.094 euro; 11 obiecte de
cult, în valoare de 17.500.000 lei; 5 piese de bibliofilie, în valoare de 16.900.000
lei (SN, vol. XIII, f. 297); 537 piese de arheologice, în valoare de 20.922 euro;
130 monede şi 1 medalie în valoare de 37,94 euro (AS, vol. XIII, f. 141).
Valoarea totală a bunurilor a fost evaluată la suma de 61.504,77 euro şi
700.000 lei. Învinuitului i-au fost restituite bunurile care nu formau obiectul
cauzei, conform dovezii depuse la dosar.
5.2. Învinuitul PV, cetăţean american, se deplasează frecvent în România
pentru a-şi vizita rudele aflate în comuna Balşa, jud. Hunedoara, respectiv firma
fratelui său PV (cetăţean american) cu sediul în mun. Orăştie şi administrată de
rudele rămase în ţară.
La 21 iunie 2005, înv. PV a fost depistat la controlul efectuat pe
Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara, având asupra sa un
tezaur alcătuit din 287 monede romane (denari republicani şi imperiali) şi un
inel roman din bronz, bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional,
nedeclarate şi disimulate în 4 ciorapi.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză (procesele-verbale ale
investigatorului sub acoperire, înregistrările convorbirilor telefonice vol. XV, f.
336 şi urm.) rezultă că bunurile arheologice nu reprezintă o moştenire rămasă
după tatăl învinuitului, decedat, care ar fi fost găsită după 23 de ani, în podul
casei părinteşti, aşa cum a susţinut acesta. În realitate monedele reprezintă un
tezaur cumpărat şi tăinuit de învinuit provenit din activitatea de braconaj
arheologic practicată în situl – monument istoric – „Sarmizegetusa Regia”, pe
care acesta intenţiona să-l înstrăineze ilegal în SUA, fiind astfel pierdut pentru
patrimoniul cultural naţional.
 5.3. GD din Orăştie este cunoscut drept colector local de piese provenind
din braconajul arheologic.
La 20 ianuarie 2006, cu ocazia unei acţiuni desfăşurate de organele
specializate ale poliţiei judiciare, pe linia protejării patrimoniului cultural
naţional, susnumitul a fost identificat ca fiind persoana care, la sfârşitul lunii
decembrie 2005, i-a vândut martorului Pătrăşcan Ion Sorin, din Orăştie, cu suma
de 50 euro, un depozit alcătuit din 25 monede (17 monede antice romane şi 8
monede feudale), un opait şi o fibulă, romane, sustrase prin braconaj din siturile
arheologice protejate.
Monedele au fost predate de cumpărător organelor judiciare, fiind depuse
la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. Din raportul de examinare numismatică
rezultă că cele 25 monede, opaitul şi fibula, fac parte din patrimoniul cultural
naţional clasa tezaur, fiind evaluate la suma de 590 euro (vol. XIV, f. 195 şi
urm.).
5.4. În 1999, BI, membru al „Asociaţiei Căutătorilor de Comori şi
Tezaure” din Reşiţa şi DC, l-au solicitat pe CI din Grădiştea de Munte să le arate
locul numit „Râpa cu Galbeni”, unde în 1802 a fost descoperit un tezaur de
monede Lysimach.
Aceştia au efectuat detecţii în perioada 1999-2000 în zona „Dealului
Anineşului”, unde au descoperit, în cavitatea unei stânci, o trusă de scule (un
compas, două dălţi, trei piroane, o cheie, trei cuţite, un crampon, un echer etc.),
o sabie „gladius”, un vârf de lance şi mai multe unelte gospodăreşti (topor,
sapă, cute), pe care le-au predat Muzeului Banatului Montan din Reşiţa.
CI a descoperit, de asemenea, în aceeaşi zonă, prin pădure, mai multe
unelte, pe care şi le-a însuşit şi pentru care a fost cercetat în dosarul nr.
422/P/2004, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Orăştie, fiind sancţionat
administrativ cu amenda în valoare de 1.500.000 lei (ROL). Acesta intenţiona să
valorifice piesele prin intermediul numitului BC din Arad, împrejurare în care au
fost ridicate de organele de poliţie şi predate Muzeului Civilizaţiei Dacice şi
Romane, secţia Orăştie.
În cursul anului 2000, BI, împreună cu ŞI şi PI, membri ai Asociaţiei
Căutătorilor de Comori şi Tezaure din Reşiţa, precum şi cu VP, cetăţean german
originar din Reşiţa, au efectuat detecţii neautorizate în cetatea dacică „Piatra
Roşie”, unde au descoperit un fragment de vas din bronz care a fost predat
Muzeului Banatului Montan din Reşiţa, împreună cu alte 72 de piese
arheologice (monede, fibule, aplici etc.), descoperite în urma altor detecţii şi
săpături neautorizate efectuate în situl arheologic Cetatea Mehadia, jud. Timiş.
Valoarea pieselor a fost estimată la 1.740.000 lei.
5.5. La 7 iunie 2006, efectuând acte de urmărire penală în dosarul cu nr.
151/P/2005, pentru recuperarea unor tezaure arheologice, organele specializate
ale poliţiei judiciare din cadrul I.P.J. Hunedoara s-au sesizat despre faptul că
numitul AC din Sarmizegetusa, deţinea ascuns la domiciliu, în vederea
valorificării ilegale, un depozit alcătuit din 181 monede romane, denari din
argint, care, conform expertizei, aparţineau patrimoniului cultural naţional, clasa
Tezaur. Monedele au fost predate de AC organelor de poliţie, care le-au depus la
Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.
5.6. De la domiciliul lui VSD din Sibiu, au fost ridicate 54 monede,
reprezentând emisiuni monetare medievale şi moderne, precum şi o monedă
bizantină din aur, 4 vârfuri de săgeţi din bronz, un inel din bronz, o carte
românească editată la 1872, 3 volume „Vente aux Encheres” vol. I, II şi IV,
editate de Bogdan Stambuliu. Au fost restituite susnumitului, conform dovezii,
bunurile care nu au legătură cu cauza.
5.7. Prin rechizitoriul nr. 45/P/2005 s-a dispus trimiterea în judecată a
inculpatului NAM, persoana cu dublă cetăţenie, română şi belgiană, între alte
fapte, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 al. 1 şi 2 C.
pen., dispunându-se disjungerea pentru fapta participantei NG, soţia sa.
 Din materialul probator administrat în cauză, rezultă că începând cu
primăvara anului 2002, învinuita NG l-a ajutat pe inculpatul NAM să recruteze
din România, respectiv din judeţele de origine, Hunedoara şi Neamţ, mai multe
persoane de sex feminin, pe care le-au îndemnat, transportat şi plasat la diferite
locaţii din Belgia pentru a practica prostituţia, obţinând în acest mod foloase
materiale, prin perceperea unui procent asupra veniturilor obţinute de aceste
persoane din practicarea prostituţiei.
În cauză au fost identificate cert, ca transportate în Belgia pentru
practicarea prostituţiei, 5 persoane: BA (fostă M), NM, IEC, CIM şi BCC.
Din probaţiunea administrată s-a putut stabili că inculpatul NAM a obţinut
cu titlu de folos material, de pe urma practicării prostituţiei de către aceste
persoane, suma de 6.050 euro (50 % din câştigul realizat: B – 4.500 euro, M –
7000 euro, Ignat – 600 euro), ce urmează a fi confiscată de Tribunalul
Hunedoara, conform disp. art. 118 lit. d C.pen.
5.8. IZ este cetăţean român, cunoscut pentru preocupările de colector
local al monedelor provenind din siturile arheologice. În acest scop, se
deplasează frecvent în străinătate şi este vizitat de cetăţeni sârbi implicaţi in
traficul cu bunuri de patrimoniu, dar şi de dealeri români ca învinuitul RHC
originar din Cluj, cu domiciliul in Londra, având strânse relaţii de afaceri ilegale
cu membrii grupării din Orăştie .
La 15 aprilie 2004, cu ocazia unui control efectuat de organele Poliţiei de
Frontieră, IZ a fost depistat, împreună cu cetăţeanul sârb ND, în autoturismul
taxi cu nr. de înmatriculare ……. condus de martorul BN, în timp ce se deplasa
spre Moldova Nouă, având în bagaje un tezaur alcătuit din 2990 monede
romane imperiale, din bronz, precum şi 600 piese din bronz (obiecte de
podoabă, piese ornamentale: fibule, aplice, inele, butoni etc.) cu urme de
extragere recentă din sol.
Conform afirmaţiilor sale, învinuitul a cumpărat tezaurul, cu preţul de
9.000.000 lei (ROL), de la persoane necunoscute din Bucureşti.
 Din concluziile expertizei numismatice efectuate în cauză rezultă că
piesele examinate reprezintă un valoros tezaur monetar de epocă romană târzie,
aparţinând patrimoniului cultural naţional, ascuns în jurul anilor 408-423 în zona
Ostrov – Cernavodă, evaluat la 33.139,4 Euro.
5.9. Din actele de urmărire penală a rezultat că DFS, custode al Secţiei
Sarmizegetusa Ulpia Traiana a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, a
aderat la „Asociaţia Căutătorilor de comori şi Tezaure din România” cu sediul în
Reşiţa, participând la acţiuni de braconaj arheologic. Cu ocazia percheziţiei
efectuate la domiciliul acestuia au fost descoperite şi ridicate următoarele:
costum de camuflaj, 2 aparate de emisie-recepţie, manualul de utilizare a
detectorului de metale Garrett GTI 2500, fragmente ceramice, 252 monede,
cataloage numismatice etc. Susnumitului i-au fost restituite, conform dovezii,
bunurile care nu aveau legătură cu cauza.
5.10. Învinuitul CSR a fost muncitor forestier la S.C. Sargetia Orăştie.
După ce a aflat despre descoperirea tezaurului de monede Koson de către GŞ zis
“Burelu” ş.a., în august 1996, în punctul arheologic “Dealul Muncelului”,
învinuitul a început să efectueze detecţii neautorizate, în această zonă a sitului
Sarmizegetusa Regia, folosind detectorul de metale corp delict marca White’s,
împrumutat de la Gavriloiu Silviu din Ludeşti.
În toamna anului 1998 a închiriat un detector marca CX Garett, de la DE,
pe care ulterior l-a cumpărat. În anul 1999, învinuitul a localizat în punctul
arheologic “Dealul Muncelului” un tezaur alcătuit din 5000 denari romani din
argint, pe care şi l-a însuşit, ascunzându-l la domiciliul său din satul Căstău,
com. Beriu.
Cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul învinuitului, la 18
decembrie 2000, organele de cercetare penală au descoperit, într-o groapă săpată
în rondoul de flori din curtea casei, un lot de 1656 monede rămase
nevalorificate, depuse într-o pungă din plastic. S-au descoperit, de asemenea,
componentele unui detector demontat, marca “Garett Treasure Mound”, două
cataloage numismatice în limba germană, publicate la 11.10.1999 şi 10.11.1999,
un contract de cumpărare a autoturismului marca BMW ……, factură fiscală şi
chitanţă de achiziţionare a autoturismului Dacia 1310 Berak ….., fişa de
înmatriculare a autocamionului Roman ……., contractul de cesiune şi actul
adiţional privind societatea comercială “Buluse şi Garaicu SRL” Beriu,
contractul de vânzare-cumpărare a suprafeţei e 3961 m. p. în satul Căstău,
precum şi două telefoane mobile, marca Bosh şi Sagem. Rezultă astfel, că
învinuitul deţinea echipamente şi documentaţie (cataloage numismatice de
licitaţie) specifice practicării braconajului arheologic, precum şi împrejurarea că
acesta a dobândit în ultima perioadă bunuri de valoare deosebită (trei
autovehicule dintre care un autoturism de lux, o societate comercială, terenuri,
două telefoane mobile).
În aceste circumstanţe, socrul învinuitului, JI, cu acelaşi domiciliu, pentru
a evita urmărirea penală a ginerelui său, a prezentat organelor de cercetare
penală o versiune nereală a faptei, constând în „apărarea standard” a
braconierilor, respectiv că tezaurul reprezenta o “moştenire a familiei”. După o
primă soluţie de neurmărire, emisă în baza acestei apărări, şi după apariţia unor
probe certe privind participarea învinuitului la activitatea sistematică de
braconaj arheologic desfăşurată de gruparea din Orăştie, prin ordonanţa din 25
august 2006 s-a dispus redeschiderea şi reluarea urmăririi penale în vederea
completării acesteia, precum şi conexarea dosarului la prezenta cauză.
Din concluziile raportului de expertiză muzeografică efectuată în cauză
rezultă că monedele reprezintă un tezaur de denari din argint emişi de Republica
romană (sec. III î.Chr. – I d. Chr. , circa 211 î.Chr. – 14 d. Chr.), fiind bunuri
care aparţin Patrimoniului Cultural Naţional, a căror evaluare este în curs.
În perioada 1997-1998, învinuitul, împreună cu o echipă de braconaj
arheologic, a efectuat detecţii şi săpături neautorizate în punctul arheologic
“Muchea Cetăţii” unde a localizat şi sustras un tezaur alcătuit dintr-un „şarpe
din aur” şi o cantitate neprecizată de monede din aur care au fost valorificate pe
filiera sârbă (planşa anexă, foto. 9).
Pentru faptele şi persoanele susmenţionate, cauza va fi disjunsă în vederea
continuării urmăririi penale şi elucidării integrale a situaţiei de fapt.

În drept.
Fapta învinuitului RHC de a se asocia în perioada 1998-2007 cu învinuiţii
CC, CSR, Borza Traian, JDS, TD, membrii „Cartelului sârb” ş.a., pentru
efectuarea unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice din M-ţii
Orăştiei, clasate monument istoric; localizarea, sustragerea şi însuşirea pe
nedrept a unor tezaure arheologice; valorificarea acestora pe piaţa neagră
internaţională a antichităţilor, întruneşte elementele constitutive ale asocierii în
vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzute şi pedepsite de art. 323 C. Pen.
Fapta învinuitului RHC de a primi în mod repetat în perioada 1998-2007
şi de a tăinui, în vederea valorificării, bunurile arheologice sustrase:
- două brăţări dacice din aur, de 765 gr. (305.600 Є) şi 683 gr. (272.800
Є), 200 de monede din aur de tip Lysimachos (130.000 Є) şi 500 monede de
argint tetradrahme (75.000 Є), în valoare totală de 783.400 Є, primite de la
echipa învinuiţilor LI, LV şi BI,
- lot de 25 denari de argint, lot de 6 piese monetare din bronz
(Procopius), inel din aur cu camee (epocă romană), brăţară tracică din argint
(26,84 gr.), tezaur de 58 denari imperiali, lot de 99 denari republicani din
argint, depozit de 43 denari romani din argint în oală de lut în valoare totală de
16.300 euro, bunuri vândute pe e-bay, primite de la echipa de braconaj a
învinuiţilor CC, CS, CSR, CD ş.a.
- lot de 105 piese arheologice reprezentând diverse tipuri de arme şi
unelte dacice din fier, bronz şi plumb, în valoare de 30.000 euro; 4000 piese
arheologice (monede, vase, arme etc.) în valoare de 40.000 euro colectate de
RHC prin echipa învinuiţilor din Orăştie şi Deva, predate de acesta conform art.
2801 al.3, la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca;
constituie complicitate la infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art.
26 C. pen, rap. la art. 208 al. 1, 209 al. 4 C.pen. cu aplic. art. 280 1 al. 2 C.pen şi
art. 41 al. 2. C. pen.
În condiţiile art. 33 lit. a şi 34 C. pen.
Fapta învinuitului IL, colector regional de antichităţi, de a adera, în
perioada 1998 – 2007 împreună cu cetăţenii sârbi GA, SM, DD ş.a.- cunoscuţi
ca membri ai „Cartelului sârb” specializat în traficul de antichităţi - la asociaţia
infracţională a învinuiţilor CC, CSR, NMN, NI ş.a. în vederea organizării reţelei
de efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice din
M-ţii Orăştiei, clasate monument istoric, localizării, sustragerii şi însuşirii pe
nedrept a unor tezaure arheologice, valorificării acestora pe piaţa neagră
internaţională a antichităţilor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii
de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. şi ped. de art. 323 C.pen.
Fapta învinuitului IL de a primi în mod repetat în perioada 1998 – 2007 şi
de a tăinui în vederea valorificării, bunurile arheologice sustrase:
- 4 brăţări dacice din aur, de 982,20 gr. (392.400 Є), 1076,72 gr.
(430.400 Є), 1115,31 gr. (446.000 Є), 927,98 gr. (370.800 Є), în
valoare totală de 1.639.600 Є primite de la înv. NMN şi vândute unui
colecţionar american;
- 2 brăţări dacice din aur, de 1200 gr. (478.400 Є) şi 1139 gr. (454.400
Є) în valoare de 932.800 Є primite de la inc. NMN şi NI, vândute unui
colecţionar elveţian;
constituie complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art 26 C. pen.
rap. la art. 208 al. 1, 209 al. 2 lit. b şi al. 4 C. pen, cu aplic. art. 280 1 al 2 C. pen.
şi art. 41 al 2 C .pen.
În cond. art. 33 lit. a şi 34 C.pen.
 Fapta învinuitului JDS de a se asocia în perioada 1998-2005 cu învinuiţii
CC, CSR, Borza Traian, RHC, inc. NMN ş.a., în vederea efectuării de detecţii şi
săpături neautorizate în siturile arheologice arheologice din M-ţii Orăştiei,
clasate monument istoric; localizarea, sustragerea şi însuşirea pe nedrept a unor
tezaure arheologice; valorificarea acestora pe piaţa neagră internaţională a
antichităţilor, întruneşte elementele constitutive ale asocierii în vederea
săvârşirii de infracţiuni prev. şi ped. de art. 323 C. pen.
Faptele învinuitului JDS de a efectua, în perioada 2001–2005, în mod
repetat, detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic „Sarmizegetusa
Regia” împreună cu înv. CC, CS, MI ş.a., de a sustrage şi valorifica bunuri
arheologice (depozit de 5 monede din argint din „Dealul Muncelului”, depozit
de 6 monede, două vase din bronz şi argint şi o toartă de vas din „Vârtoape”-
recuperate; depozit de 40 monede antice: 12 tetradrahme de argint, 10 monede
romane din bronz şi 18 monede romane din argint în valoare de 5.100 euro,
primite de la ŞE, valorificate şi pierdute pentru patrimoniul cultural naţional;
4105 piese arheologice predate de înv. RHC la Muzeul Naţional de Istorie a
Transilvaniei Cluj-Napoca în valoare de 70.000 euro; de a ajuta la 23 iulie 2003,
intermediind şi garantând cu autocamioanele firmei sale, valorificarea unei
brăţări dacice din aur, vândută de inculpatul NMN cu suma de 65.000 dolari
SUA inculpatului CI, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:
- efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate într-un sit arheologic,
prev. şi ped. de art. 73 al. 1 din Legea nr. 182/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.
pen;
- furt calificat, prev. şi ped. de art. 208 al.1, art. 209 al. 2 lit. a şi al.4 C.
pen. cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen.
În condiţiile art. 33 lit. a şi art. 34 C. pen.
Faptele înv. CC de a iniţia, împreună cu învinuiţii CSR, JDS, RHC, BT,
inculpatul NMN, constituirea unei asocieri în vederea săvârşirii de infracţiuni;
de a efectua în perioada 2000– 2007, în mod repetat, detecţii şi săpături
neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, împreună cu învinuiţii
CSR, JDS, BT, SSI, SA ş.a.; de a sustrage şi valorifica 4105 piese arheologice
depuse de înv. RHC la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca,
în valoare 70.000 Є, depozit de 160 monede (denari republicani şi imperiali din
argint şi tetradrahme greceşti) pierdute pentru patrimoniul cultural naţional, în
valoare de 7.200 Є; două colane dacice torsadate (torques), în valoare de 90.000
Є, 3 fibule, 4 inele, 1 medalion, 63 monede romane şi greceşti, 5 piese antice din
metal – recuperate, în valoare de 3.071 Є ; 1700 denari romani vânduţi inc.
CCL şi pierduţi pentru patrimoniul cultural naţional, în valoare de 5o.000 Є;
300 denari, aplică din bronz cu două capete umane, în valoare de 15.000 Є – 50
Є/piesă; brăţară din bronz, în valoare de 500 Є – bunuri negociate cu FD din
Viena, pierdute pentru patrimoniul cultural naţional; tezaur de 91 de monede
antice (85 denari romani republicani şi imperiali, 6 tetradrahme greceşti în
valoare de 9.100 Є – recuperate şi depuse la Muzeul Naţional al Unirii din Alba
Iulia), bunuri în valoare totală de 235.771 Є, întrunesc elementele constitutive
ale infracţiunilor de:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. şi ped. de art. 323 C.
pen.,
- efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice,
prev. şi ped. de art 73 al. 1 din Legea 182/2000, modificată şi completată cu
aplic. art 41 al. 2 C.pen.,
- furt calificat prev. şi ped. de art 208 al. 1, 209 al 2 lit. a şi al.4 C. pen. cu
aplic. art. 2801 al 2 C. pen şi art. 41 al 2 C. pen.
În condiţiile art. 33 lit. a şi art 34 C. pen.
Faptele înv. BI şi LV de a sustrage, în vara anului 1999, prin detecţii şi
săpături neautorizate efectuate în punctul arheologic Dealul Grădiştei, sub
Muchia Cetăţii, al sitului arheologic „Sarmizegetusa Regia”, două brăţări dacice
din aur, de 683 gr. (272.800 Є) şi 764,94 gr. (305.600 Є), 200 de monede din aur
Lysimachos (130.000 euro) şi 500 monede din argint – tetradrahme (75000
euro), în valoare totală de 783.400 Є, pe care şi le-au însuşit pe nedrept, apoi cu
înv. LI le-au valorificat în perioada 2001 – 2006 prin intermediul înv. RHC,
bunurile fiind pierdute pentru patrimoniul cultural naţional, întrunesc elementele
constitutive ale infr. de furt calificat prev. şi ped. de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a şi
al. 2 lit. b alin 3 C. pen. (modif. prin Legea nr. 140/1996, cu aplic. art. 280 1 al.2
C. pen.
Fapta înv. LI de a valorifica în perioada 2001 - 2006 brăţările şi monedele
în valoare de 783.400 Є sustrase de învinuiţii BI şi LV din situl arheologic
„Sarmizegetusa Regia”, prin intermediul învinuitului RHC, bunurile fiind
pierdute pentru patrimoniul cultural naţional întruneşte elementele constitutive
ale infracţiunii de nerespectare a regimului de protecţie a unor bunuri prev. de
art. 2801 al. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen.
Fapta înv. MD de a adera la asocierea infracţională iniţiată de inc. CI în
scopul săvârşirii de infracţiuni la regimul de protecţie a patrimoniului cultural
naţional, precum şi infracţiuni de şantaj întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 al. 1
C. pen.
Fapta înv. MD de a urmări şi ameninţa împreună cu CI şi MD pe DD, om
de afaceri cu represalii fizice asupra sa şi a familiei sale, pentru a-i plăti liderului
asociaţiei CI, suma de 10.000 dolari SUA, folos injust, întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de şantaj prev. de art. 194 al. 1 C.pen.
Fapta înv. MD constând în aceea că în perioada 2002 – mai 2005, în mod
repetat a participat la efectuarea de detecţii şi săpături neutorizate în situl
arheologic al cetăţilor dacice din M-ţii Orăştiei, clasate monument istoric,
activitate coordonată de inc. MD şi CI; de unde a sustras o ţintă ornamentală în
valoare de 50 euro şi a ascuns o perioadă de timp brăţara lui MD (în valoare de
300.000 Є), în locuinţa sa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor
de efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice prev.
de art. 73 al. 1 din Legea nr. 182/2000, modificată şi completată, cu aplic. art. 41
al. 2 C.pen., de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 alin. 2 lit. b. şi alin. 4,
rap. la art. 280/1 alin. 2, cu aplic. art. 41 al. 2, în condiţiile art. 33 lit. a C. pen.
Faptele inc. OLO de a se asocia, în perioada 1998-2007 cu înv. DD, DM,
VW, GS, PL, PRM s.a., în vederea săvârşirii de infracţiuni la regimul de
protejare a patrimoniului cultural naţional, de a efectua în mod repetat detecţii şi
săpături neautorizate în siturile arheologice din M-ţii Orăştiei, clasate monument
istoric, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de asociere în vederea
săvîrşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen, efectuare de detecţii şi săpături
neautorizate în siturile arheologice, prev. de art 73, al. 1 din Legea 182/2000, cu
aplicarea art. 41 al. 2 C. pen.
În condiţiile art. 33 lit. a şi 34 C. pen.
Faptele inc. PRM, de a adera la asocierea inculpaţilor OLO, DM ş. a. în
vederea săvârşirii de infracţiuni la regimul de protejare a patrimoniului cultural
naţional, de a efectua în mod repetat detecţii şi săpături neautorizate în siturile
arheologice din M-ţii Orăştiei, clasate monument istoric, întrunesc elementele
constitutive ale infracţiunilor de asociere în vederea săvîrşirii de infracţiuni
prev. de art. 323 C. pen, efectuare de detecţii şi săpături neautorizate în siturile
arheologice, prev. de art 73, al. 1 din Legea 182/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2
C. pen.
În condiţiile art. 33 lit. a şi 34 C. pen.

Despre vinovăţie:
a. Asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Acţiunile de iniţiere respectiv aderare, care constituie elementul material
al infracţiunii, au fost săvârşite de inculpaţi cu intenţie directă, calificată, prin
scopul urmărit ştiind că iniţiază constituirea unei asocieri sau că aderă la o
asociere care are drept scop săvârşirea unor infracţiuni la regimul de ocrotire a
unor bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional, respectiv efectuarea fără
a fi autorizaţi a detecţiilor şi săpăturilor în siturile arheologice clasate monument
istoric, însuşirea şi valorificarea pe piaţa neagră, în ţară şi în străinătate a
bunurilor arheologice sustrase din situri (a se vedea şi V. Dongoroz ş.a.,
Explicaţii teoretice ale Codului Penal Român, vol. IV, partea specială, Editura
Academiei, Bucureşti, 1972, p. 685).
Asocierea s-a materializat în realizarea unor structuri organice, grupări
conduse de lideri: RHC, IL, CC, JDS, NM, CI etc.; secondaţi de „locotenenţi”:
MD, BTC etc. care dispuneau de un număr variabil de „subordonaţi” („pălmaşi”
– MI, BIA, DP, CSR, CS, EC, SSI etc., colectori intermediari: IF, ALA, AS, IZ,
GA, SM, MS etc.; „oameni de ordine” – MD, RFF şi „detectivi” – DB, BP) cu
atribuţii repartizate şi care executau ordinele (Despre trăsăturile traficului cu
bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional, a se vedea Em. Stancu, Tratat
de Criminalistică, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 666). Pentru
relaţiile de subordonare existente între învinuiţi şi inculpaţi sunt ilustrative
convorbirile telefonice care urmează.
Poziţia înv. CC, de lider al grupării şi colector zonal, precum şi
conştiinţa sa vinovată rezultă şi din convorbirile telefonice avute cu JM,
legătura sa din Viena:....

În acelaşi sens este de remarcat supravegherea ordonată „detectivilor” din

grupul său, DB şi BP, asupra victimei DE, şantajată pentru suma de 65.000
dolari SUA, care intenţionând să comunice discret organelor judiciare situaţia în
care se afla, a fost urmărită de „detectivi” şi fotografiată la o asemenea întâlnire
cu ofiţerul de poliţie. Fotografiile descoperite cu ocazia percheziţiei domiciliare
efectuate inculpatului CI au fost depuse la dosar, (a se vedea procesul verbal de
percheziţie şi „precizarea” inculpatului).
Membrii grupărilor au reuşit să inducă o puternică temere prin acţiunile
lor de urmărire şi şantajare, utilizând violenţe şi ameninţări cu represalii (răpiri
- martorul PZ din Frankfurt pe Main, ruperea mâinilor şi picioarelor, ameninţări
cu tăierea organelor genitale, tăierea tendoanelor membrelor inferioare etc.)
exercitate asupra locuitorilor din zona comunei Orăştioara de Sus, în scopul de
a-i deposeda de anumite obiecte de patrimoniu, pe care bănuiau că le deţin
(declaraţiile martorului PZ, martorului DV, respectiv învinuitul CC, convorbire
telefonică CI despre jurnalistul CŞ).
Preocuparea membrilor asociaţiei infracţionale de a penetra structurile
instituţiilor de stat şi de a atrage persoane influente, cunoscându-le „zonele de
interes”, rezultă şi din convorbirea inculpatului CI, şeful înv. MD, cu alt
membru al grupării:

Ermetismul şi conspirativitatea, trăsături ale asociaţilor criminale care

derivă din nevoia obiectivă de autoprotecţie, de evitare a penetrării propriilor
structuri de către organele abilitate prin lege, rezultă din următoarele măsuri de
autoprotecţie: utilizarea de nume conspirative („Pionul” pentru inc. CI,
„Unchiul D” pentru superiorul ierarhic, „G” pentru inc. MD, ,JA’ pentru IL, R
pentru JDS etc.); protecţia convorbirilor telefonice ale inc. CI (harta relaţională,
vol., f. ); utilizarea de autoturisme cu numere de înmatriculare străine sau luate
în leasing şi schimbate frecvent; asigurarea captării prin mijloace proprii a
informaţiilor necesare şi prin racolarea în acest scop a unor deţinători de
informaţii din cadrul serviciilor de specialitate, organelor judiciare, precum şi
din media.
Pentru conspirarea acţiunilor, învinuiţii obişnuiau să schimbe cartela
telefonică sau să vorbească de pe un telefon public:
Analiza listingurilor privind frecvenţa contactelor telefonice ale liderului
CI şi ale „locotenenţilor” acestuia, realizată cu programul investigativ de
calculator „Analismo Buk” a permis realizarea unor riguroase hărţi relaţionale
care indică conexiunile acestora cu ofiţeri din cadrul unor servicii de informaţii,
ziarişti, cadre de poliţie şi magistraţi.
 În condiţiile penetrării structurilor instituţiilor statului, liderul CI era bine
informat despre activităţile organelor judiciare şi afirma, în convorbirea avută la
20.10.2003, ora 1306, cu „locotenentul” MD:
C
Specializarea inculpaţilor în recuperări prin şantaj şi conştiinţa vinovată a
acestora rezultă între altele din convorbirea avută de inculpatul MD (G) cu BT
din care rezultă efectuarea de recuperări în contrapartidă:
Este de remarcat, de asemenea, capacitatea grupării infracţionale a înv.
MD, condusă de inc. CI, de a-şi asigura „consilieri de specialitate” şi de a-şi
realiza un dispozitiv cu interfaţă în media, alcătuit din „pălmaşi” specializaţi
pentru a executa dispoziţiile sale şi a aplica lovituri prin presă (trăsătură
specifică organizaţiilor criminale), în încercarea de a manipula opinia publică şi
a influenţa cursul înfăptuirii justiţiei prin invocarea unor pretinse „falsuri”,
„maradone ale organelor judiciare” etc, precum şi de a intimida reprezentanţii
unor autorităţi.
Începând din iunie 2005 şi până în prezent, la comanda grupării
traficanţilor, „reporterii de investigaţii” PN şi VR au declanşat, în apărarea
asociaţiei infracţionale a inc. CI, o campanie de presă împotriva reprezentanţilor
autorităţilor judiciare care au instrumentat cauza, intenţiile lor rezultând fără
dubii din chiar titlurile articolelor denigratoare publicate: „Dosarul aurul
dacilor a murit!”, „Aurul dacilor comandă politică! etc.
Astfel, în această acţiune, la 19.11.2006, ora 20:21, CI de la tel. nr.
………. contactează la tel. nr……… pe VR,”jurnalist de investigaţii“, pentru a-i
da misiunea de a face o “interpelare pe linia de muncă la Consiliul Superior al
Magistraturii” şi a-i promova interesele cu ocazia controlului ce se efectua de
inspectorii CSM la Parchetul Tribunalului Hunedoara, cu ameninţarea că „va
da în ei, în ziar”:
În aceeaşi zi, la ora 00:45, CI de la tel. nr. ……….. contactează pe NP
(………..) şi îi comunică stadiul realizării strategiei concepute împreună:
contactarea legăturilor, denunţarea anchetatorilor săi privind pretinsa implicare
în grupuri de crimă organizată, precum şi coordonarea acţiunilor cu cele ale
avocatei E.

La 23.01.2007, ora 15:37, CI este contactat de VR (...........) – “jurnalist de

investigaţii”, căreia îi relatează modul în care l-a ameninţat pe jurnalistul CŞ
care a scris articole defavorabile în presă, cu “ruperea mâinilor şi
picioarelor”, ameninţare pe care dorea să o reitereze, în direct, în cursul
emisiunii tv :

b. Infracţiunile de furt calificat (bunuri de patrimoniu) şi nerespectarea

regimului de ocrotire a unor bunuri.
Siturile arheologice clasate monument istoric ce cuprind vestigii
arheologice: structuri, construcţii, grupuri de clădiri, precum şi terenuri cu
potenţial arheologic reperat sunt proprietatea publică a Statului Român
reprezentat prin Ministerul Culturii, fiind atribuite în administrarea instituţiilor
publice, muzeele (art.7 şi 8 din O.G. nr. 68/1994 privind protecţia patrimoniului
cultural naţional, art. 3 şi art. 10-16 din O.G. nr. 43/2000 aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 182/2000).
Situl monument istoric “Sarmizegetusa Regia” este parte a domeniului
public şi se află în administrarea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din
Deva , de la înfiinţarea acestuia (vol. V, f. 251-360).
Prin activitatea lor infracţională inculpaţii au localizat, detaşat, apoi şi-au
însuşit pe nedrept bunuri arheologice încorporate în monumentul istoric, care în
calitatea lor de mărturii ale civilizaţiei materiale ale strămoşilor îi şi confereau
sitului valoarea de monument istoric, atribuit patrimoniului muzeului, clasat şi
protejat conform legislaţiei în vigoare.
Examinând problema obiectului material al infracţiunii de furt, literatura
de specialitate reţine că imobilele nu pot constitui obiect material al furtului,
doar părţile componente ale acestora (ex. materialele componente ale unei case,
odată ce au fost detaşate de corpul construcţiei, devin bunuri mobile şi însuşirea
lor constituie înfracţiunea de furt (T.Vasiliu ş.a., Codul penal comentat şi
adnotat, partea specială, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1975, pag.255).
Conform art. 20 al. 3 şi 4 din O.G. nr. 68/1994, în vigoare la data
săvârşirii faptelor, bunurile descoperite sunt proprietate publică şi din momentul
descoperirii, beneficiază de regimul de protecţie prevăzut pentru bunurile clasate
în categoria “tezaur”.
Apărarea de circumstanţă că bunurile însuşite nu au aparţinut
patrimoniului cultural naţional deoarece încă nu au fost supuse procedurii de
clasare urmează a fi înlăturată deoarece ele sunt - în mod vădit - elemente
detaşate dintr-un monument istoric deja clasat şi sunt protejate încă de la
detaşare, iar pe de altă parte ar fi neraţională interpretarea legii în sensul
posibilităţii ca braconierii interesaţi de însuşirea bunurilor să le prezinte în
prealabil pentru a declanşa procedura de clasare.
Calitatea de monument istoric al sitului arheologic, este de notorietate, iar
inculpaţii o cunoşteau dovadă fiind şi faptul că membrii asociaţiei braconierilor
îşi orientau acţiunile exclusiv spre zona protejată a cetăţilor dacice unde se
cunoaşte că s-au descoperit numeroase tezaure şi chiar după ce au fost surprinşi,
fiind sancţionaţi, şi-au continuat activitatea infracţională (actele de constatare,
declaraţiile martorilor PA, PE şi MF, raportul plt. maj. GA, vol. VIII, f. 418,
XVI, f. 57). Totodată principalele căi de acces, spre situl arheologic
“Sarmizegetusa Regia” au fost marcate cu numeroase panouri de informare şi
avertizare a populaţiei (planşele fotografice, vol. I, f. 144).
Accesul în zona protejată fiind controlat cu o barieră şi un punct de
control (planşa fotografică), instalate pe drumul spre situl arheologic
„Sarmizegetusa Regia”, în localitatea Costeşti, adeseori inculpaţii se avertizau
reciproc pentru a evita trecerea pe la bariera unde autorităţile efectuau verificări,
împrejurare care de asemenea demonstrează conştiinţa vinovată a acestora
(procesele–verbale de interceptare, vol. XV, f . 168, supra cit. p.107).
În raport cu aceste considerente, inculpaţii au acţionat cu vinovăţie sub
forma intenţiei directe: au avut reprezentarea urmării activităţii pe care o
desfăşoară, respectiv trecerea bunurilor de patrimoniu din posesia
administratorului, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în sfera lor de
stăpânire şi au urmărit realizarea acestui rezultat. Au urmărit de asemenea,
valorificarea prin înstrăinarea acestor bunuri pricinuind pierderea lor pentru
patrimoniul cultural naţional, urmare care s-a şi realizat. Prin înstrăinarea unui
bun se înţelege transmiterea acelui bun unei alte persoane sub orice formă în alte
condiţii decât cele prevăzute de lege (A se vedea O. Loghin, T. Toader, Drept
penal român, partea specială, Casa de editură şi presa “Şansa” SRL, Bucureşti,
1994, p. 429).
Dacă cu privire la pierderea bunului la care s-a făcut referire mai sus a
fost săvârşită şi o altă faptă, care constituie prin ea însăşi o altă infracţiune, în
cauză sunt aplicabile prevederile referitoare la acea infracţiune, cu aplicarea art.
280¹ al.2 C.pen. Astfel, într-o speţă similară, instanţa supremă a decis că fiind
îndeplinită cerinţa prev. de art. 280¹ al. 2 C.pen., se impune să se reţină ca
inculpaţii care au sustras bunuri de patrimoniu dintr-un muzeu şi le-au ascuns,
au săvârşit o singură infracţiune, aceea prev. de art. 208 rap. la art. 209 lit. a, e, g
cu aplicarea art.280¹ alin. 2 C.pen. (T.S., Secţia penală, dec. nr. 1320/1984, în
R.R.D. nr. 9/1985, p. 78; Aug. Ungureanu şi A. Ciopraga, Dispoziţii penale din
legi speciale române, vol. VII, Ed. Lumina Lex, 1996, p. 462).

c. Infracţiunea de efectuare de către persoane fizice neautorizate a unor

detecţii sau săpături în siturile arheologice prev. de art. 73 al. 1 din Legea nr.
182/2000, intrată în vigoare la 27 ianuarie 2001.
Infracţiunea a fost săvârşită de inculpaţi cu vinovăţie în modalitatea
intenţiei directe. A fost comisă în mod repetat, în realizarea aceleiaşi rezoluţii
infracţionale de a efectua detecţii şi săpături în condiţii de neautorizare, în
siturile arheologice, în vederea localizării şi însuşirii obiectelor arheologice de
patrimoniu încorporate în monumentul istoric.
Faptele inculpaţilor de a efectua fără autorizare detecţii şi săpături în
siturile arheologice nu constituie contravenţia de desfăşurare de activităţi de
cercetare arheologică de către persoane neatestate, precum şi folosirea
detectoarelor de metale în alte condiţii decât cele prevăzute de lege (art. 5 al. 7)
prev. de art. 24 lit. f din Legea nr. 378/2001 privind protecţia patrimoniului
arheologic publicată în Monitorul Oficial nr. 394/18 iulie2001. Această
contravenţie sancţionează fapte de pericol social redus, abateri ce aduc atingere
activităţii de cercetare ştiinţifică arheologică cu care inculpaţii nu aveau nimic
comun. Este de remarcat, totodată precizarea legii că faptele susmenţionate sunt
contravenţii dacă “potrivit legii nu constituie infracţiuni”. Ori, inculpaţii erau
asociaţi încă din anul 2000 în vederea săvârşirii de infracţiuni la regimul de
ocrotire a bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional.

MIJLOACE DE PROBĂ...

Latura civilă. Conform adresei Ministerului Culturii şi Cultelor valoarea

prejudiciului produs Statului Român prin sustragerea şi valorificarea ilegală a
tezaurelor de brăţări dacice este de 6.575.600 Є.
Au fost recuperate în cursul urmăririi penale 9 brăţări spiralice în valoare
de 3.150.800 Є.
Pentru recuperarea pieselor, Statul Român a achitat până la data
soluţionării prezentei cauze, compensaţii echitabile prevăzute de Convenţia
internaţională Unidroit în sumă de 52.000 USD firmei Word & Co., 270.000 Є
colecţionarului american şi 140.000 Є colecţionarului elveţian.
Organele judiciare au recuperat, de asemenea, următoarele cantităţi de
artefacte aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional, clasa Tezaur: un lot de 105
piese arheologice reprezentând diverse tipuri de arme şi unelte dacice din fier,
bronz, plumb în valoare de 30.000 Є; un lot de 4.000 piese arheologice
(monede, vase, arme etc.) în valoare de 40.000 Є, colectate de înv. RHC prin
echipa învinuiţilor din Orăştie şi Deva, predate la Muzeul Naţional de Istorie al
Transilvaniei din Cluj Napoca; depozit de 5 monede din argint, două vase şi o
toartă de vas antic recuperate de la JDS; 2 colane dacice torsadate (torques) în
valoare de 18.000 Є, 3 fibule, 4 inele, 1 medalion, 63 monede romane şi
greceşti, 5 piese antice din metal în valoare de 3.071 Є predate de martorul
Peia Nicolae, cumpărate de la înv. CC şi depuse la Muzeul Naţional al Unirii
Alba Iulia; tezaurul de 91 monede antice în valoare de 9.100 Є ridicate de la
SSI, din echipa înv. CC şi predate Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia; o
ţintă ornamentală în valoare de 50 Є ridicată de la înv. MD şi predată Muzeului
Naţional al Unirii Alba Iulia.
Până în prezent au rămas nerecuperate: 3 brăţări primite sau cumpărate de
inc. CI de la MD, MM şi NM, valorificate în Bucureşti; două brăţări în greutate
de câte 1075 gr., respectiv 1103 gr. aflate la inc. NAM, două brăţări cumpărate
de înv. DD zis D de la inc. ZM şi o brăţară valorificată pe o filieră în curs de
investigare. De asemenea, au mai rămas nerecuperate: 200 de monede din aur
de tip Lysimachos (130.000 Є) şi 500 monede de argint tetradrahme (75.000 Є),
primite de la echipa învinuiţilor LI, LV şi BI; lot de 25 denari de argint, lot de 6
piese monetare din bronz (Constantinopolis), inel din aur cu camee (epocă
romană), brăţară tracică din argint (26,84 gr.), tezaur de 58 denari imperiali,
lot de 99 denari republicani din argint, depozit de 43 denari romani din argint
în oală de lut în valoare totală de 16.300 euro, bunuri vândute pe e-bay, primite
de la echipa de braconaj a învinuiţilor CC, CS, CSR, JDS ş.a;

Despre profilul socio-moral al învinuiţilor şi inculpaţilor

Înv. RHC este cetăţean român şi britanic. Iniţial a fost colecţionar amator
de monede, iar după 1996 a început să practice braconajul arheologic
implicându-se în activitatea grupărilor de profil din zona Munţilor Orăştiei şi
alte zone cu situri arheologice din ţară. A devenit lider de reţea şi colector
regional de antichităţi în Europa Centrală şi de Sud-Est, cu numeroase contacte
internaţionale, în traficul cu bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural
al României.
În vara anului 2007, după ce a fost învinuit, şi-a vândut apartamentul din
Cluj Napoca şi a fugit din ţară stabilindu-se împreună cu familia la Londra. În
prezent se sustrage urmăririi penale. Din investigaţiile efectuate de autorităţile
britanice prin cerere de comisie rogatorie, la sediul social al firmei „Ulpia
Numismatics” Londra nu are activitate, iar învinuitul nu poate fi găsit, fiind
frecvent plecat în SUA unde îşi continuă activitatea infracţională.
Nu posedă antecedente penale. Recunoaşte că a emis facturile pentru
vânzarea celor două brăţări, însă susţine că practică o activitate comercială
permisă de lege. A vădit rea-credinţă, continuându-şi activitatea infracţională în
timp ce era citat la organele judiciare şi declara că nu cunoaşte nimic în cauză.
Învinuitul IL este cetăţean sârb, colector regional de antichităţi în Europa
Centrală şi de Sud–Est. Este unul din liderii grupării sârbe de traficanţi
cunoscută sub denumirea de „cartelul sârb” cu centrul la Zurich. Din
investigaţiile autorităţilor competente rezultă că în Serbia este cunoscut cămătar,
având conexiuni strânse cu grupările interne şi internaţionale de traficanţi cu
antichităţi ş.a.
Fiind audiat prin comisie rogatorie internaţională de autorităţile sârbe a
declarat că nu ştie nimic cu privire la vânzarea brăţărilor sau altor artefacte
provenind din România, că nu-i cunoaşte pe învinuiţii şi inculpaţii din prezenta
cauză şi nici pe făptuitorii sârbi implicaţi în traficul cu bunuri arheologice
aparţinând patrimoniului cultural al României.
După ce a aflat învinuirea, IL a comunicat autorităţilor judiciare române
că este ocupat şi călătoreşte mult, indicând organelor judiciare să-i contacteze
avocatul, OC de la Biroul avocaţial Hogah & Hartson de la Geneva, care-i
acordă asistenţă juridică şi în executarea de către autorităţile elveţiene a cererii
de comisie rogatorie internaţională, respectiv biroul unde îşi are domiciliul
procesual ales.
Procedându-se la citarea sa prin autorităţile elveţiene, avocatul OC, care
iniţial a confirmat că este mandatat de înv. IL să-i asigure apărarea, a precizat că
învinuitul este necunoscut la această adresă.
Ulterior s-a răzgândit şi a confirmat primirea citaţiei susţinând că îl apără
pe învinuit doar în problemele comisiei rogatorii internaţionale. Cu toate
acestea, a trimis un memoriu la dosar în numele clientului său formulându-i
diverse apărări şi avertizând organele judiciare române să nu-i încalce drepturile
procesuale (memoriul avocatului, vol. III, f. 123) în condiţiile în care învinuitul
a declarat că oricum nu se va prezenta în faţa autorităţilor judiciare române. Nu
este cunoscut cu antecedente penale.
În finalul urmăririi penale înv. IL a transmis prin fax un act medical
eliberat pro causa invocând o afecţiune la genunchiul drept care l-ar împiedica
să călătorească în România pentru a lua cunoştinţă de materialul de urmărire
penală (acte medicale similare au trimis DD şi AG).
Înv. JSD este asociat unic al S.C. „Universal Impex” SRL Deva şi S.C.
„J.R. Impex Construct” SRL Deva, administrată de soţia sa JSR. Este cunoscut
ca membru marcant al lumii interlope din mun. Deva, face parte din gruparea
lui NMN şi are strânse relaţii de afaceri ilegale cu CI, MD, BT, CC, DE, ECA
ş.a.
A fost surprins în mod repetat în situl arheologic „Sarmizegetusa Regia”
efectuând detecţii şi săpături ilegale şi a facilitat vânzarea unei brăţări din aur de
către NMN lui CI, garantând tranzacţia cu autocamioanele firmei sale.
Posedă antecedente penale pentru două fapte de ucidere din culpă în
cursul unor accidente de circulaţie. A fost arestat în Germania pentru „tăinuire
de bunuri furate, primite de la o bandă organizată” (vol. VII, f. 468).
Înv. CC este asociat unic şi administrator al S.C. „Beta Gamma
Construct” SRL Orăştie.
 Are o poziţie de lider colector cu multiple contacte internaţionale în
ierarhia asociaţiei infracţionale a braconierilor siturilor arheologice, având
conexiuni cu toate filierele internaţionale de trafic: sârbo–central-europeană,
româno-anglo – americană, româno-franceză şi română.
Pentru exploatarea organizată a siturilor arheologice s-a preocupat de
dotarea cu echipamente de detecţii, autoturisme de teren, a cumpărat teren apoi
şi-a construit o cabană în punctul arheologic Dealul Bodii, de unde se cunoaşte
că a fost sustras tezaurul de 3000 monede koson, cabană ce reprezintă centrul
operaţional al braconierilor în zona sitului „Sarmizegetusa Regia”. Nu posedă
antecedente penale.
Înv. BI este muncitor forestier la S.C.”Exprod Trans Lemn”SRL
Grădiştea de Munte, proprietatea înv. LI. A acţionat ca „pălmaş” în echipa de
braconaj L iar în cursul urmăririi penale a negat săvârşirea faptelor, dovedind
nesinceritate (a se vedea şi raportul de testare poligraf vol. X, f. 176 şi urm.).
Fiind citat pentru prezentarea materialului de urmărire penală s-a internat în
spital. Nu este cunoscut cu antecedente penale.
Înv. LV zisă „Excavatorul” este angajată la S.C. „Exprod Trans Lemn”
SRL Grădiştea de Munte înfiinţată de înv. LI după valorificarea brăţărilor. Este
liderul echipei L, cu o vastă activitate de braconaj arheologic. În cursul urmăririi
penale a avut o poziţie nesinceră (a se vedea şi raportul de testare poligraf, vol.
XIV, f. 177) încercând să-l influenţeze pe martorul Stănilă Traian pentru a
reveni asupra declaraţiei date privind circumstanţele valorificării brăţărilor. Nu
posedă antecedente penale.
Înv. LI este asociat unic şi administrator al S.C. „Exprod Trans Lemn”
SRL Grădiştea de Munte înfiinţată după valorificarea perechii de brăţări dacice.
În faza urmăririi penale a fost nesincer în declaraţiile date (a se vedea şi
raportul de testare poligraf (vol. XIV, f. 177). Nu este cunoscut cu antecedente
penale.
 Înv. MD a fost angajat ca bodyguard la barul „Bobo”, aparţinând S.C.
Arturia SRL Deva, având ca asociaţi pe CM şi HC (soţia şi cumnatul inc. CI),
iar în prezent este şomer.
A avut rol de bodyguard şi „pălmaş” în gruparea inc. CI, subordonat
„locotenentului” MD. În perioada 28.09.2002 – 2003 s-a sustras urmăririi penale
plecând în Spania.
A fost nesincer în declaraţiile date privind circumstanţele comiterii
faptelor. Nu figurează în cazierul judiciar cu antecedente penale.
Inc. OLO este o persoană fără ocupaţie, având dublă cetăţenie română şi
franceză, cu domiciliul în România. Este membru al grupării de braconieri care
era condusă de tatăl său vitreg, înv. DD, decedat în anul 2007.
În această calitate a realizat investiţii importante (deşi nu are o sursă
legală de venituri) pentru echiparea unui autolaborator de braconaj arheologic
(jeep, 3 detectoare, staţii de emisie recepţie, unelte de săpat, baterii de schimb
etc.) şi a desfăşurat o vastă activitate de braconaj în situl arheologic
„Sarmizegetusa Regia”, unde a fost prins în flagrant împreună cu inc. PRM.
Contrar evidenţei surprinderii în flagrant, nu recunoaşte săvârşirea faptelor. Nu
posedă antecedente penale.
Inc. PRM este angajat „om de ordine” la Clubul „Arta” Braşov. Este
membru al aceleiaşi grupări, participând la acţiunile de braconaj arheologic
organizate de inc. OLO. În cursul urmăririi penale a adoptat o poziţie nesinceră,
deşi a fost urmărit şi surprins în flagrant la braconaj, în compania inc. OLO, în
situl arheologic „Sarmizegetusa Regia”. Nu posedă antecedente penale.

Măsuri procesuale
a. Urmărirea penală şi punerea în mişcare a acţiunii penale.
Prin rezoluţia din 3 mai 2007 s-a dispus începerea urmăririi penale
împotriva înv. RHC pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap.
la art. 208 al.1, 209 al.4 C. pen. cu referire la art. 2801 C. pen. Ulterior, prin
rezoluţia din 4 martie 2008 a fost schimbată încadrarea juridică faţă de RHC
din infracţiunile pentru care s-a început urmărirea penală în infracţiunile prev. de
art. 323 C. pen. şi art. 26 C. pen. rap. la art. 208 al.1, 209 al.4 C. pen. cu referire
la art. 2801 al. 2 c. pen cu aplic. art.41 al.2 C. pen. şi art. 33 lit. a C. pen., aşa
încât faptele săvârşite de acesta au primit încadrarea juridică expusă la secţiunea
„în drept”:
Prin ordonanţa din 4 aprilie 2007 s-a dispus extinderea urmăririi penale
faţă de învinuitul IL pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 323 C. pen. şi
art. 26 C. pen. rap. la art. 208 al.1, 209 al.2 şi al.4 C. pen. cu referire la art. 2801
al. 2 c. pen, iar prin rezoluţia din 4 martie 2008 a fost schimbată încadrarea
juridică faţă de IL din infracţiunile pentru care s-a început urmărirea penală în
infracţiunile prev. de art. 323 C. pen. şi art. 26 C. pen. rap. la art. 208 al.1, 209
al.4 C. pen. cu referire la art. 2801 al. 2 c. pen cu aplic. art.41 al.2 C. pen. şi art.
33 lit. a C. pen., aşa încât faptele săvârşite de acesta au primit încadrarea juridică
(completă) expusă la secţiunea „în drept”:
Faţă de JDS a fost începută urmărirea penală prin rezoluţia din 15 aprilie
2001 pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2801 c.pen. şi art. 73 din Legea
nr. 73/2001, iar la 31 octombrie 2005, s-a dispus schimbarea încadrării juridice
dn infracţiunile pentru care s-a început urmărirea penală în infracţiunile prev. de
art. 323 C.pen; art. 73 al. 1 din Legea nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen.,
art. 208 al. 1 C.pen., art. 209 al. 2 lit. a C. pen. cu aplic. art. 280¹ al. 2 C.pen., în
condiţiile art. 75 lit. a C.pen. Ulterior, prin rezoluţia din 4 martie 2007 a fost
schimbată încadrarea juridică din infracţiunile pentru care s-a început urmărirea
penală în infracţiunile prev. de art. 323 C.pen; art. 73 al. 1 din Legea nr.
182/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen., art. 208 al. 1 C.pen., art. 209 al. 2 lit. a şi
al. 4 C. pen. cu aplic. art. 280¹ al. 2 C.pen., art. 41 al. 2 C. pen., în condiţiile art.
33 lit. a C.pen.
Împotriva lui CC a fost începută urmărirea penală prin rezoluţia din 27
iunie 2007 pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 73 al.1 Legea nr.
182/2000, art. 323 C. pen. şi art. art. 208 al.1, 209 al. 2 lit.a C. pen. cu referire la
art. 2801 al. 2 C. pen. cu aplic. art. 41 al. 2 C. pen. Prin rezoluţia din 4 martie
2007 a fost schimbată încadrarea juridică din infracţiunile pentru care s-a
început urmărirea penală în infracţiunile prev. de art. 323 c. pen art. 73 al.1
Legea nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 c. pen, şi art. art. 208 al.1, 209 al. 2 lit.a
şi al. 4 C. pen. cu referire la art. 2801 al. 2 C. pen. cu aplic. art. 41 al. 2 C. pen. în
condiţiile art. 33 lit. a C. pen., aşa încât încadrarea juridică completă a faptelor
săvârşite de învinuit este cea expusă la secţiunea „în drept”.
Faţă de înv. BI şi LV s-a dispus începerea urmăririi penale prin rezoluţia
din 17 iulie 2007, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.
a şi al.4 C. pen. cu referire la art. 2801 c. pen, iar prin rezoluţia din 4 martie 2008
a fost schimbată încadrarea juridică faţă de BI şi LV din infracţiunea pentru care
s-a început urmărirea penală în infracţiunea prev. de art. 208 al.1, 209 al. 2 lit. b,
al. 3 C. pen. (modificat prin Legea nr. 140/1996) cu referire la art. 280 1 al. 2 c.
pen, aşa încât fapta săvârşită de BI şi LV a primit încadrarea juridică expusă la
secţiunea „în drept”.
Faţă de înv. LI s-a dispus începerea urmăririi penale prin rezoluţia din 17
iulie 2007, pentru săvârşirea infracţiunii prev. art. 2801 c. pen, iar prin rezoluţia
din 4 martie 2008 a fost schimbată încadrarea juridică faţă de LI din
infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penală în infracţiunea prev. de
art. 2801 al. 2 c. pen cu aplic. art. 41 al.2 C. pen., aşa încât fapta săvârşită de LI a
primit încadrarea juridică expusă la secţiunea „în drept”.
Faţă de MD s-a dispus începerea urmăririi penale prin procesul-verbal
din 30 iunie 2003 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului de
ocrotire al unor bunuri prev. de art. 2801 C.pen. Prin ordonanţa din 5 octombrie
2005 s-a dispus redeschiderea urmăririi penale şi schimbarea încadrării juridice
din infracţiunea prev. de art. 2801 C.pen. în infracţiunea de furt calificat prev. de
art 208 alin.1, 209, alin.2, lit.b şi alin.4, cu aplic. art. 2801 al. 2 C. pen. Prin
rezoluţia din 4 martie 2008 s-a dispus extinderea urmăririi penale, încadrarea
juridică finală fiind: asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323
C.pen., de şantaj prev. de art 194 al. 1 C.pen., de efectuare neautorizată a unor
detecţii şi săpături arheologice prev. de art. 73 alin. 1 din Legea nr. 182/2000, de
furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 alin. 2 lit. b. şi alin.4, rap. la art. 2801
alin. 2 ,cu aplic. art. 41 al. 2, în condiţiile art. 33 lit. a C. pen.
Acţiunea penală se va pune în mişcare faţă de învinuiţii RHC, IL, JDS,
CC, BI, LV, LI, MD , prin rechizitoriu.
Împotriva numiţilor OOL şi PR a fost începută urmărirea penală prin
rezoluţia din 6 octombrie 2007 pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 73
al.1 Legea nr. 182/2000, art. 26 al.1 din OG nr. 43/2000 cu aplic. art. 41 al.2
c.pen. Ulterior, prin rezoluţia din 6 octombrie 2007 a fost extinsă urmărirea
penală privind săvârşirea de către aceştia a infracţiunii prev. de art. 323 C. pen.,
iar prin rezoluţia din 4 martie 2008 a fost schimbată încadrarea juridică faţă de
OOL şi PR din infracţiunile pentru care s-a început urmărirea penală în
infracţiunile prev. de art. 73 al.1 Legea nr. 182/2000, art. 323 c. pen cu aplic. art.
41 al.2 c.pen. şi art. 33 lit. a C. pen., faptele lor primind încadrarea juridică de la
secţiunea „în drept”.
Acţiunea penală a fost pusă în mişcare împotriva acestora prin
ordonanţele din 6 octombrie 2007.
Materialul de urmărire penală a fost prezentat învinuiţilor şi
inculpaţilor după cum urmează: JDS prin procesul - verbal din 21.07.2008; (vol.
XVI, f. 356) CC prin procesul - verbal din 26.06.2008 (vol. IX, f. 440); LV şi
LI prin procesele - verbale din 25.06.2008 (vol. XV, f. 367 şi 369; BI prin
procesul - verbal din 24.07.2008 (vol. XVI, f. 352); MD prin procesul - verbal
din 25.06.2008 (vol. VIII, f. 271); OLO şi PRM prin procesele - verbale din
23.06.2008 (vol. XI, f. 348, 349);
S-au sustras urmăririi penale nefiind posibilă prezentarea materialului de
urmărire penală, cu toate diligenţele depuse de organele judiciare, învinuiţii
RHC şi IL.
 RHC după ce a luat cunoştinţă despre învinuire, în noaptea de 15 – 16
iunie 2007 a părăsit teritoriul României împreună cu familia, stabilindu-se la
Londra. În prealabil şi-a vândut locuinţa din Cluj Napoca, apoi a plecat inopinat
în condiţiile în care avea termenul de audiere în cunoştinţă. Fiind citat în mod
repetat în vederea prezentării pentru recunoaştere a perechii de brăţări recuperate
şi a prezentării materialului de urmărire penală. RHC a refuzat să se reîntoarcă
în ţară invocând riscul unei posibile „arestări abuzive” (vol. I, f. 12-32, 86-87;
vol. XVI, f. 360).
IL a refuzat să dea curs citaţiilor organelor judiciare române iar pentru a
se sustrage urmăririi penale a utilizat următoarele procedee: invocarea
programului încărcat care presupunea călătorii de afaceri repetate în Elveţia şi
SUA; evitarea posibilităţii de a fi citat la domiciliul din Belgrad prin cerere de
comisie rogatorie internaţională, invocând deplasările în Zurich unde avea
proces de contestare a măsurii asiguratorii asupra contului său bancar solicitată
prin comisie rogatorie internaţională de organele judiciare române; solicitarea de
a nu fi citat la avocatul său din Geneva; solicitarea de termene pentru a-şi angaja
avocat în România; solicitarea garanţiilor de impunitate conform art. 12 din
Convenţia de asistenţă judiciară în materie penală (pentru alte fapte decât cele
pentru care a fost citat) iar în final trimiterea, tot prin avocatul elveţian, a unui
act medical eliberat pro causa din care rezultă că medicul îi recomandă să nu
călătorească (acte medicale similare au transmis DD şi AG – vol. III, f. 65-90,
412-418, vol. IV, f. 429 şi urm.).

b. Măsuri procesual preventive.

Prin ordonanţa din 6 octombrie 2007 emisă în dosarul nr. 151/P/2005
inculpaţii OLO şi PRM au fost reţinuţi pe timp de 24 de ore. Ulterior, prin
încheierea penală nr. 50 din 6 octombrie 2007 emisă în dosarul nr.
4088/97/2007 al Tribunalului Hunedoara s-a dispus arestarea preventivă a
acestora, pe timp de 29 de zile.
 Prin încheierea nr. 52/2007 din 25 octombrie 2007 emisă în dosarul nr.
1370/57/2007 a Tribunalului Hunedoara s-a dispus înlocuirea măsurii arestării
preventive cu aceea a nu părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile, măsură care nu
a mai fost prelungită.
În temeiul art. 88 din C.pen. urmează ca instanţa de judecată să deducă
din pedeapsa ce o va aplica perioada reţinerii şi arestării preventive a
inculpaţilor pe durata cuprinsă între 6.10–25.10.2007.

c. Măsuri asiguratorii
În cauză, s-a dispus prin ordonanţa din 10.05.2005 luarea măsurilor
asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale înv. JDS. Astfel, prin
procesul verbal din 12.05.2006 s-a indisponibilizat imobilul situat în …………,
proprietatea înv. JDS, un autoturism marca Nissan Patrol Y60A având seria de
şasiu ……… precum şi un autoturism marca Audi S6 cu seria de caroserie …….
De asemenea, prin ordonanţa din 20.07.2007 s-a dispus luarea unor
măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale înv. LI, LV şi BI. Prin
procesul - verbal din 24.07.2007 s-au indisponibilizat autoturismele proprietatea
înv. LI şi LV, după cum urmează: Aro 461 serie şasiu …., Aro M 461 serie şasiu
…., TV 14 serie şasiu …. şi Dacia 1310 L serie şasiu …….., precum şi de 20
părţi sociale deţinute de către înv. LI la SC „..” SRL Grădiştea de Munte. De
asemenea, s-a indisponibilizat imobilul situat în..., înscris în CF ..de Jos, nr.
...proprietatea înv. BI.
Prin ordonanţa din 20 iunie 2008 s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii
asupra bunurilor mobile şi imobile ale înv. CC.
Prin cerere de comisie rogatorie internaţională autorităţile judiciare din
Cantonul Vaud, Elveţia, au luat măsura sechestrului penal asupra sumei de
95.000 USD aflată în contul înv. IL obţinută din vânzarea brăţărilor şi care se
află la dispoziţia instanţei. Printr-o cerere similară, s-a solicitat autorităţilor
sârbe indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile ale înv. IL din Serbia până
la concurenta prejudiciului cauzat Statului Român.

x x
x

În raport cu împrejurările în care învinuiţii IF, SVA, SN, AS, ALA, KE,
PV, au comis faptele de tăinuire prev. de art.221 rap. la art. 280 1 al. 2 C. pen.
(au avut o activitate secvenţială), precum şi circumstanţele personale ale
acestora (nu posedă antecedente penale, au cooperat cu organele judiciare pentru
elucidarea situaţiei de fapt şi recuperarea unor bunuri), urmează a se reţine în
sensul prevederilor art. 181 din C.pen., că faptele acestora nu prezintă gradul de
pericol social al unei infracţiuni, impunându-se scoaterea de sub urmărirea
penală conform dispoziţiilor art. 262 pct. 2 lit. a, art. 10 lit. b1 C.pr.pen.
Aceeaşi soluţie de scoatere de sub urmărire penală conform dispoziţiilor
art. 262 pct. 2 lit. a, art. 10 lit. b1 C.pr.pen. se va dispune şi faţă de învinuita NG
pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 al. 1 şi 2 C.pen.,
avându-se în vedere circumstanţele personale şi reale reţinute în speţă.
Reţinând însă faptele în materialitatea lor, în scop preventiv şi în vederea
reeducării acestora li se va aplica sancţiunea administrativă a amenzii prev. de
art. 90 şi 91 lit.c din C. pen. în sumă de câte 1000 lei.
În ceea ce îi priveşte pe învinuiţii CI, BI-Antoniu, DPM, BN, PC, MI,
raportat la momentul comiterii faptelor se constată că în cauză s-a împlinit
termenul de prescripţie a răspunderii penale, motiv pentru care se va dispune în
temeiul art. 262 pct. 2 lit. a, art. 10 lit. g C.pr.pen. încetarea urmăririi penale,
pentru infracţiunile de efectuare neautorizată de detecţii şi săpături în siturile
arheologice prev. de art. 73 al.1 din Legea nr.182/2000.
De asemenea, se va reţine ca fiind împlinit termenul de prescripţie a
răspunderii penale faţă de PAI, VP, ŞI, CI, motiv pentru care se va dispune
neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunile de efectuare neautorizată de
detecţii şi săpături în siturile arheologice prev. de art. 73 al.1 din Legea
nr.182/2000. La fel, faţă de MI şi SI pentru infracţiunea prev. de art.221 C.pen.
rap. la art. 2801 C.pen.
Faţă de BI, SSI, ŞE, AC şi GD se va dispune în temeiul art.10 lit.f
C.pr.pen. şi art. 280¹ al.3 neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea de
nerespectare a regimului de ocrotire a unor bunuri prev. de art. 280¹ C.pen.
întrucât făptuitorii au înlăturat rezultatul infracţiunii făcând ca bunurile să reintre
în Patrimoniul Cultural Naţional.
Cu referire la MI urmează a se dispune, în temeiul art.10 lit.a şi b
C.pr.pen., neînceperea urmăririi penale pentru efectuarea neautorizată de
detecţii şi săpături prev. de art. 73 al.1 din Legea 182/2000 cu aplic. art. 41 al. 2
C. pen., precum şi pentru nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri prev.
de art. 280¹ C.pen. întrucât faptele sus-menţionate nu există, iar deţinerea
neautorizată a detectoarelor de metale constituie contravenţie prev. de art. 28 din
OG nr.43/2000, republicată.
Faţă de VS se va dispune, în temeiul art.10 lit.d C.pr.pen. neînceperea
urmăririi penale pentru infracţiunea de nerespectare a regimului de ocrotire a
unor bunuri prev. de art. 280¹ C.pen.
Întrucât învinuitul DD a decedat la 14 iunie 2007 în Lyon, Franţa, în
cauză urmează a se dispune faţă de acesta în temeiul art. 262 pct. 2 lit. a
C.pr.pen., încetarea urmăririi penale pentru infracţiunea de furt calificat prev.
de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, al. 2 lit. a şi al. 4 rap. la art. 2801 C. pen.
În temeiul art. 267 al. 4, art. 245 lit. b C. pr. pen.şi art. 118 lit. b C.pen.
urmează a se dispune confiscarea detectorului corp delict White's Spectrum
XLT, având aplicat sigiliul Poliţiei judiciare Lyon, aparţinând învinuitului şi
utilizat la comiterea faptei.
Cauza se va disjunge faţă de DM ş.a. în vederea continuării urmăririi
penale.
 Sub aspectul competenţei teritoriale este de observat că activitatea
infracţională a învinuiţilor şi inculpaţilor s-a desfăşurat pe raza mai multor
judecătorii: Deva, Orăştie, Petroşani, Cluj Napoca, Timişoara, Arad, Reşiţa etc,
precum şi în străinătate.
Activitatea preponderentă s-a desfăşurat, însă, pe raza de competenţă a
Judecătoriei Deva unde îşi au domiciliile liderii principali ai asociaţilor
infracţionale: CI, NMN, JDS, HCS, înv. MD, MD, DE ş.a. De asemenea, în
zona mun. Deva s-au organizat cele mai importante activităţi infracţionale şi
întâlnirile cu învinuiţii sârbi; aici au fost ascunse, apoi valorificate, principalele
artefacte sustrase din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei.
Pe rolul Tribunalului Deva se află în curs de judecare cauza având ca
obiect secţiunea activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţii CI, HCS, NI,
NAM, NFI, NMN, ZM, MD şi PFS.
*
În vederea elucidării situaţiei de fapt şi stabilirii adevărului urmează a se
dispune disjungerea cauzei cu referire la persoanele şi faptele expuse la pct.34 –
67 din prezentul rechizitoriu. (pct.V din dispozitiv).Cu privire la susnumiţii
cauza va fi disjunsă, urmând a fi cercetaţi într-un dosar separat.
Având în vedere cele expuse,
În temeiul prevederilor art. 262 pct.1 lit. a şi b din C.pr.pen.:

DISPUNEM :

I. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi

Trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. RHC - fiul lui M şi E, născut la ...j, domiciliat în …………….,

- pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art 323 C. pen,;
 - complicitate la infracţiunea de furt calificat de obiecte de patrimoniu
cultural din situri arheologice prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 208 al.
1, 209 al. 2 lit. b şi al. 4 C. pen. cu aplic. art. 2801 al. 2 C. pen. şi art.
41 al. 2 C. pen.
În condiţiile art. 33 lit.a C.pen.

2. IL zis „JA”, fiul lui fiul lui B şi V, născut la .., în …………, cetăţean
sârb, posesor al paşapoartelor nr………. şi nr………, emise de autorităţile din
Serbia;
- pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art 323 C. pen;
- complicitate la infracţiunea de furt calificat de bunuri de patrimoniu
cultural prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 208 al. 1, 209 al. 2 lit. b şi
al. 4 C.pen. cu aplic. art. 2801 al. 2 C. pen. şi art 41 al. 2 C. pen.,
În condiţiile art. 33 lit.a C.pen.

3. JDS zis „Rudel” - fost C, fiul lui R şi V, născut la data de , în Mun.

Deva, jud. Hunedoara, cu domiciliul în …………..,
- pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen.,
- efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice,
prev. de art. 73 al. 1 din Legea nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen.,
- furt calificat prev. de art. 208 al. 1, art. 209 al. 2 lit.a şi al. 4 C.pen. cu
aplic. art. 2801 al. 2 C.pen., art. 41 al.2 a C.pen.,
În condiţiile art. 33 lit.a C.pen.

4. CC - fiul lui N şi E, născut la data de …….., în ………., cu domiciliul

stabil în ………….,
- pentru săvârşirea infracţiunilor de:
 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen.,
- efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice
prev. de art. 73 al.1 din Legea 182/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 C. pen.
- furt calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 2 lit. a şi al. 4 C. pen., rap. la
art. 2801 al. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 al.2 C.pen.
În condiţiile art. 33, lit. a C. pen.

5. BI – fiul lui I şi L, născut la ………. în ……….., cu domiciliul stabil în

…………….,

6. LV, (născută A), fiica lui S şi M, născ. la ……………… în …………..,

domiciliată în ……………….,
- pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- furt calificat prev. de art. 208 alin 1, 209 alin 1 lit. a, alin 2 lit. b, alin 3
C. pen. (modif. prin Legea nr. 140/1996) cu aplicarea art. 2801, alin. 2 C.
pen.,
În condiţiile art. 33 lit.a C.pen.

7. LI – fiul lui A şi M, născut la ………. în ………, cu domiciliul stabil

în ……………,
- pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, culturale ce fac parte
din patrimoniul cultural naţional prev. de art. 2801 C. pen. cu aplic. art. 41
al. 2 C.pen.
În condiţiile art. 33 lit.a C.pen.

8. MD - fiul lui I şi L, născut la data de …………., în ………….., cu

domiciliul stabil în …………….,
- pentru săvârşirea infracţiunilor de:
 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen.,
- şantaj prev. de art 194 al. 1 C.pen.,
- efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice,
prev. de art. 73 alin. 1 din Legea nr. 182/2000,
- furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 alin. 2 lit. b. şi alin.4, rap. la
art.280/1 alin. 2 , cu aplic. art. 41 al. 2,
În condiţiile art. 33 lit. a C. pen.

• Trimiterea în judecată a inculpaţilor

9. OLO - cetăţean român şi francez, fiul lui V şi M, născut la ……….. în

…………, cu domiciliul în …………….,
- pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen.,
- efectuare de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice prev.
de art. 73 alin. 1 din Legea nr. 182/2000, cu aplic. art. 41 al. 2,
În condiţiile art. 33 lit. a C.pen.

10. PRM - fiul lui V şi M, născut la …………. în ……………., cu

domiciliul în ……………, cetăţenie română,
- pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen.,
- efectuare de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice prev.
de art. 73 alin. 1 din Legea nr. 182/2000, cu aplic. art. 41 al. 2,
În condiţiile art. 33 lit. a C.pen.
II. 1. Scoaterea de sub urmărirea penală - în temeiul prevederilor
art. 262 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b¹ din C.pr.pen. şi art. 18¹ din C.pen. ,
a învinuiţilor:
 IF - fiul lui G şi E, născut la data de …………, în …………., cu
domiciliul stabil în ……………..,
SVA - fiul lui G şi E, născut la data de ……….., în ……………, cu
domiciliul stabil în ……………...
SN - – fiul lui P şi I, născut la data de …………, în ………….., cu acelaşi
domiciliu stabil pe Str. ………………,
AS - fiul lui P şi S, născut la data de ………….., în ……………, cu
acelaşi domiciliu stabil pe ……………,
ALA - fiul lui LA şi E, născut la data de ……….., în ………….., cu
domiciliul stabil în ……………..,
KE - fiul lui A şi I, născut la data de ……………, în ……………, cu
acelaşi domiciliu stabil pe ……………..,
PV - fiul lui I şi M, născut la data de ………….., în ……………, cu
domiciliul în …………………..,
- pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prev. de art.221 rap. la art. 2801
al. 2 C. pen.
NG - fiica lui I şi A, născută la data de ………….., în ………….., cu
domiciliul în …………………,
- pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 al. 1 şi 2
C.pen.
Aplicarea, în temeiul art. 90 şi 91 lit.c din C. pen., a sancţiunii
administrative a amenzii în sumă de câte 1.000 lei pentru fiecare dintre
persoanele expuse la pct.II.
Se stabilesc cheltuieli judiciare în sumă de câte 200 lei pentru fiecare
făptuitor.
2. În temeiul art. 262 pct. 2 lit. a, art. 10 lit. b C.pr.pen. dispunem
scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului:
BAR - fiul lui IL şi V, născut la data de …………., în ……………, cu
domiciliul stabil în …………………;
 III. Încetarea urmării penale – în temeiul art. 262 pct. 2 lit. a, art. 10
lit. g C.pr.pen. - faţă de învinuiţii:
CI - fiul lui N şi V, născut la data de …………, în …………, cu acelaşi
domiciliu stabil pe ……………,
BIA - fiul lui A şi M, născut la data de ………., în …………, cu
domiciliul stabil în ……………,
DPM - fiul lui V şi M, născut la data de ……….., în ………….., cu
domiciliul stabil în …………..,
BN - fiul lui natural şi S, născut la data de ………., în …………, cu
domiciliul stabil în ……………,
PC - fiul lui G şi M, născut la data de …….., în …………., cu acelaşi
domiciliu stabil pe ……………..,
MI - fost S, fiul lui C şi L, născut la data de ………….., în …………, cu
acelaşi domiciliu stabil pe ……………,
- pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare neautorizată de detecţii şi
săpături în siturile arheologice prev. de art. 73 al.1 din Legea nr.182/2000,
întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.
În temeiul art. 262 pct. 2 lit. a, art. 10 lit. g, art. 267 al. 4 C.pe.pen.,
dispunem încetarea urmăririi penale faţă de DD pentru infracţiunea de furt
calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, al. 2 lit. a şi al. 4 rap. la art. 2801
C.pen., întrucât a survenit decesul făptuitorului.
Menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse în cauză asupra autoturismului
Pontiac Firebird cu nr. înmatriculare ………., proprietatea înv. DD, asupra a
sumei de 7.950 euro depusă la Banca Comercială Română, Sucursala Judeţeană
Alba, în contul nr. ………….. EUR.4 (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Alba Iulia, precum şi asupra următoarelor depozite având ca titular pe înv. DD:
10.000 USD, 10.000 euro, 10.000 euro şi 2920 euro, depuneri în numerar cu nr.
…………, efectuate în 11.07.2005, la Banca Română pentru Dezvoltare –
Groupe Societe Generale, Agenţia Orăştie, jud. Hunedoara.
 În temeiul art. 267 al. 4, art. 245 lit. b C.pr.pen., art. 118 lit. b C.pen.,
dispunem confiscarea detectorului corp delict marca White's Spectrum XLT,
având aplicat sigiliul Poliţiei judiciare Lyon şi aparţinând înv. DD, detector
folosit la comiterea faptei.
În temeiul art. 267 al.4 C.pr.pen. dispunem menţinerea măsurilor
sechestrului asigurator luate în cauză asupra sumelor indisponibilizate şi
bunurilor următorilor învinuiţi: IL, JDS, LI, LV, BI, OLO.
Luarea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor ridicate de la
următoarele persoane: AS - 131 monede şi 456 alte piese; AD - 6 monede; RHC
- 4.000 monede şi alte 105 piese; KE – 445 monede; SVA – 146 monede, 16
piese arheologice (podoabe), 14 cărţi vechi; SN – 76 piese arheologice, 193
monede, 11 obiecte de cult, 5 piese de bibliofilie; MI – 261 monede, 4 vase din
metal, 11 vase ceramice, 3 vase din sticlă, 1 statuetă, 22 podoabe, 1 unealtă, 128
alte obiecte; SI – 231 monede, 25 vase ceramice, 1 vas de sticlă, 8 statuete, 2
elemente arhitecturale şi epigrafice, 142 podoabe, 4 unelte, 25 arme şi 174 alte
obiecte, ZR – 1 carte, 5 alte piese şi un detector de metale, marca „Mineleab
Explorer”, seria XA 06004; MM– 36 monede; BDL – 3 cărţi; GCD – 2 săbii;
BTA – detector de metale „White’s XLT Spectru E”, cu seria A045580; Şerban
Emil – 1 monedă şi alte 7 piese; MAC – 7 monede; DFS – 1 vas de lut preistoric
fragmentar; 9 fragmente de os, 6 fragmente ceramice, cartuş cal. 7,57 mm,
manual de utilizare detector de metale marca Garett, legitimaţia de membru al
Asociaţiei Căutătorilor de Comori, 2 staţii de emisie-recepţie tip „Stabo”,
echipament de camuflaj, 33 cataloage de numismatică, 14 cataloage
numismatică descompletate, 18 hărţi militare în copie, 5 volume de arheologie, 6
hărţi turistice. Bunurile sunt depuse la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Luarea măsurii sechestrului asigurator asupra unui detector marca Fisher
seria CZ – 2042769, ridicat de la înv. RHC, a unui detector (disc şi tijă), marca
White’s DFX, ridicat de la înv. MD, a următoarelor bunuri ridicate de la inc.
OLO: un autoturism marca „Daewoo Musso”, 3 detectoare mărcile:
„Sovereign”, „Minelab” şi „White Spectrum”, 2 staţii de emisie-recepţie, marca
„Motorola” 110 baterii, 2 lămpi, 2 unelte de săpat, 1 cuţit de vânătoare, 1 spray
paralizant, precum şi: un disc de detector de metale, de tip „Minelab Explorer”,
cu seria XC 08705, 4 huse pentru accesoriile detectorului de metale, o chingă de
purtat detectorul pe umăr, un prelungitor pentru disc (tijă), o altă piesă accesorie
din plastic, 3 perechi de căşti audio de culoare neagră, din plastic, un manual de
utilizare pentru detectarea metalelor, marca „White’s Spectrum XLT”, o hartă a
zonei Orăştie-Grădiştea de Munte, lucrarea „Valea Grădiştei”, publicată în
Editura Sport Turism având ataşată harta Văii Grădiştei, cinci cartele Smart
Romtelecom, Alo şi Connex Go, ridicate de la înv. CC, un detector marca Grand
Penetration Locator aparţinând inc. NMN şi CC, lucruri care au servit la
săvârşirea infracţiunilor.
IV.
1. Neînceperea urmăririi penale – în temeiul art.10 lit. g C.pr. pen. -
faţă de: PAI, VP, ŞI, CI, pentru infracţiunile de efectuare neautorizată de detecţii
şi săpături în siturile arheologice prev. de art. 73 al.1 din Legea nr.182/2000, iar
faţă de MI şi SI pentru infracţiunea prev. de art. 221 C.pen. rap. la art. 280¹
C.pen., faţă de BMA, NM, IEC, CIM şi BC pentru infracţiunea de prostituţie
prev. de art. 328 C.pen., întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a
răspunderii penale.
2. Neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 10 lit.f C.pr.pen. şi
art. 280¹ al. 3, faţă de: BI, SSI, ŞE, AC, GD şi PN, pentru infracţiunea de
nerespectare a regimului de ocrotire a unor bunuri prev. de art. 280¹ C.pen.
întrucât făptuitorii au înlăturat rezultatul infracţiunii făcând ca bunurile să reintre
în Patrimoniul Cultural Naţional.
3. Neînceperea urmăririi penale, în temeiul art.10 lit.a şi b C.pr.pen.,
faţă de MI pentru efectuarea neautorizată de detecţii şi săpături prev. de art. 73
al.1 din Legea 182/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 C. pen. şi nerespectarea regimului
de ocrotire a unor bunuri prev. de art. 280¹ C.pen. întrucât faptele sus-
menţionate nu există, iar deţinerea neautorizată a detectorului de metale
constituie contravenţie prev. de art. 28 din OG nr.43/2000, republicată.
4. Neînceperea urmăririi penale, în temeiul art.10 lit.d C.pr.pen., faţă
de VS pentru infracţiunea de nerespectare a regimului de ocrotire a unor bunuri
prev. de art. 280¹ C.pen., precum şi faţă de JSD pentru săvârşirea infracţiunii de
înşelăciune prev. de art. 215 al. 3 Cpen.

V. Disjungerea cauzei - în temeiul art. 38 rap. la art. 45 al. 1 din

C.pr.pen. - cu privire la numiţii:
- MM, TLF, BDL, MAC, DE, ZR, RFF - cu referire la săvârşirea
infracţiunilor prev. de art. 208 al. 1, art. 209 C.pen. cu aplic. art. 280¹ al. 2
C.pen. şi art. 73 din Legea nr. 182/2000;
- GRV cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea
săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C.pen., complicitate la furt calificat 26
rap. la art. 208 al. 1, 209 al. 4 C.pen. rap. la art. 280 1 al.2 C.pen. cu aplic. art. 41
al.2 C.pen., MM zis „Cap de porc”, BDL, CSR, cercetaţi pentru săvârşirea
infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a, al. 2 lit. a şi al.4
rap. la art. 2801 C.pen. şi art. 41 al. 2 C.pen., JI, cercetat pentru săvârşirea
infracţiunii prev. de art.280/1 C.pen., CSM, LMD, SI, BV, cercetaţi pentru
săvârşirea infracţiunilor de furt calificat prev. de art. 208 al.1, art. 209 al. 1 lit. a
şi al. 2 lit. a C.pen. rap. la art. 2801 al. 2 C.pen., GA, subofiţer de poliţie, cercetat
pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice
prev. de art. 248 C.pen. şi complicitate la furt calificat prev. de art. 26 rap. la art.
208 al.1, art. 209 al. 1 lit. a şi al. 2 lit. a C.pen. rap. la art. 280 1 al. 2 C.pen., IM,
ofiţer de poliţie, VWT, cetăţean britanic, AG zis „G”, cetăţean sârb, IZ, GŞ Zis
„B”, PIL, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art.
208 al.1, 209 al.1 lit. a, al. 2 lit. a şi al. 4 rap. la art. 280 1 C.pen., PI, cercetată
pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului de ocrotire a unor
bunuri prev. de art. 2801 al.2 C.pen. cu aplic. art.41 al.2 C.pen., DM, cercetată
pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 rap. la
art.208 al.1, 209 al.1 lit. a, al. 2 lit. a şi al. 4, cu aplic. art. 280 1 C.pen., CCL,
cetăţean italian, DCM, cetăţean italian, GI, CLL, PA, APD, DL, DE, MI,
cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prev. de art. 221 rap. la art.
2801 alin. 2 C.pen., SBD, TA, ofiţer de poliţie judiciară, RC, ofiţer de poliţie,
TD, cetăţean turc, DW, cetăţean olandez, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor
de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C.pen.,
complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C.pen. rap. la art.
208 al. 1, 209 al. 4 C.pen., în condiţiile art. 2801 al. 2 C.pen.
- MI, CAA, CC, IM, GCD, ŢCG, SM, TFL, IL (pentru alte fapte), TA,
WW, SBD, GD, GA, RHC (pentru alte fapte) – cu referire la săvârşirea
infracţiunilor de tăinuire prev. de art. 221 C.pen. şi favorizarea infractorului
prev. de art. 264 C.pen. cu referire la art. 280¹ C.pen.;
- AP zis J, MI şi LD – cu referire la săvârşirea infracţiunilor de şantaj prev.
de art. 194 al. 1 C.pen.;
- BTC, CR, ZR, CV, DF, ECA, FD, JD, TC, COA, ST, AD, CA, PAI, RIF,
BN, BF, SA - cu referire la asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de
art.323 C.pen. şi pentru efectuarea neautorizată de detecţii şi săpături în siturile
arheologice prev. de art. 73 al.1 din Legea 182/2000.
Conform art. 264 din C.pr.pen., dosarul va fi înaintat Judecătoriei Deva,
urmând a fi citaţi:
1. Inculpaţi:
- RHC din …………………..
- IL zis „JA” din ………………….
- JDS zis „R” - din …………….
- CC - …………….
- BI - …………...
- LV, din ……………….
- LI, din …………….
 - MD, din …………………….
- OLO din ………………….
- PRM din ………………..
2. Parte civilă:
- Statul Român prin Ministerul Culturii şi Cultelor, Bucureşti, P-ţa
Presei Libere, nr.1;
3. Martori:
- DE, mun. …………………;
- RFF, mun. ………………;
- NCB, mun. ………………;
- CSM, cu domiciliul stabil în ……………..;
- GA, cetăţean sârb, domiciliat în ……………..;
- ST, ……………….;
- RG, ……………….;
- TC, mun. …………..;
- PN, mun. …………….;
- COA, mun. …………..;
- DD, mun. …………….;
- RR, din ……………….;
- RF, din …………………;
- DLP din ………………..;
- MAL, ………………..;
- TG, ………………….;
- OTE, ………………..;
- RNM, …………………;
- IE, ……………………..;
- MS, ……………………;
- TRD, …………………;
- MFI, mun. ………………;
- OI, …………………..;
- RCC, mun. …………….;
- TIM, mun. ……………….;
- PSI, cu reşedinţa în …………….;
- CA, com. …………..;
- DRR – penitenciar …………;
- PMF, penitenciar ………..;
- MI, mun. ………………….;
- IM, mun. …………………..;
- PB, comuna ………………..;
- DB, mun. …………………..;
- SSI, mun. ……………………;
- ŞI, Penitenciarul ……………;
- GA, cetăţean moldovean, cu reşedinţa în …………..;
- DCR, mun. …………………;
- FA, sat ……………………;
- DI, mun. …………..;
- DF, mun. ……………;
- CN, sat ……………..
- CM, sat ……………..;
- JI, com. ……………;
- LMD, mun. ………..;
- BF, ……………;
- NCB, …………….;
- IOP, mun. …………;
- MG, mun. …………….;
- SDL, mun. ……………;
- BV jr., mun. ………….;
- DM, mun. …………….;
 - ECA, sat …………….;
- FOB, din ……………….;
- HMA, mun. ………….;
- HR, mun. ……………;
- IF, mun. ………………;
- PZ, com. ……………;
- ŞE, sat. ……………….;
- SV, mun. ……………….;
- TFL, …………………;
- WW, ……………...
- PZ, ……………;
4. Martori cu alte date de identitate:
- IN;
- MV;
- CV;
- IA;
- PI;
- CP:
Se stabilesc cheltuieli judiciare în sumă de 1.000.000 lei, ce vor fi
suportate de inculpaţi în solidar, conform prevederilor art. 191 din C. pr. pen.

PROCUROR GENERAL ADJ., PROCUROR,