Professional Documents
Culture Documents
Exercitii Imaginea de Sine
Exercitii Imaginea de Sine
( suport de curs)
Obiective operaţionale:
- să cunoască noţiunea de imagine de sine;
- să înţeleagă rolul imaginii de sine în dezvoltarea armonioasă a copilului;
- să recunoască caracteristicile unui copil cu stimă de sine scăzută sau ridicată;
- să găsească modalităţi de dezvoltare a stimei de sine la copii utilizând propria
experienţă, din copilărie.
Resurse:
- psihologice: motivaţia cursului;
- de timp: 2 ore;
- materiale: flipchart, markere, fişe de lucru, retroproiector, folii, casetofon,
hârtie A4 şi A1, plicuri C6.
Desfăşurarea activităţii:
1
afişează la flipchart toate „stelele”, după care, prin voluntariat, se prezintă 3-4 dintre
ele.
DECLANŞAREA ACTIVITĂŢII:
Pasul 1: consilierii anunţă tema activităţii şi propun cursanţilor să formeze grupe
de câte 4, prin alegerea unei culori. Pentru exerciţiul „ Cine sunt eu ?”, fiecare cursant
primeşte partea I şi după ce se explică modul de lucru, se completează individual
grila în 5 minute. Individual, se compară coloanele 2 şi 4 de pe fişa de lucru. În
grupul de lucru se distribuie fiecărui cursant partea a II-a a exerciţiului care trebuie
completată, pe rând, de toţi ceilalţi membri ai grupului (anexa 2).
Pasul 2: consilierii cer părinţilor să dea o definiţie a stimei de sine, listează
răspunsurile pe o foaie de flipchart, apoi prezintă foliile cu definiţia şi caracteristicile
stimei de sine (anexa 3).
Pasul 3: se solicită 6 voluntari pentru jocul de rol „Scaunul în care te simţi bine”
(anexa 4). Fiecare voluntar primeşte un plic ce conţine o situaţie şi trebuie să
simuleze comportamentul copilului prezentat în situaţie; să recunoască şi să justifice
tipul de stimă de sine şi să joace un rol (în perechi 1 cu 2, 3 cu 4, 5 cu 6) pentru
ocuparea scaunului.
Pasul 4: se utilizează metoda recenziei prin rotaţie. Cursanţii revin la grupul
format în pasul 1. Pe table şi pereţii sălii se afişează 5 coli de flipchart cu câte o
întrebare. Fiecare grupă trece prin dreptul fiecărei foi şi răspunde la întrebare. După
terminarea rotaţiei, se discută răspunsurile date, se justifică, pentru a recunoaşte un
copil cu o stimă de sine ridicată sau scăzută, cum putem dezvolta stima de sine a
copilului. (anexa 5).
Pasul 5: se prezintă cursanţilor „Povestea băieţelului” (anexa 6).
Anexa 1
2
Steaua personala
Două lucruri pozitive care te
caracterizează :
Două lucruri de
Două motive care eşti mândru/ă :
pentru care te
apreciază oamenii :
Două lucruri pe care
ai dori să le schimbi
la tine :
Două obiective de
Două lucruri pe care
viitor :
le aduci într-o prietenie :
NUMELE ŞI PRENUMELE:
3
Anexa 2
CINE SUNT EU ?
(imaginea de sine)
Prima parte a acestui exerciţiu te va ajuta să obţii informaţii despre EUL tău actual şi EUL tău ideal. Partea a
doua a exerciţiului îţi va da o imagine despre modul cum te "văd" alte persoane.
PARTEA I1
Îndoaie foaia între coloanele 2 şi 3. Notează în coloana 2 câte un "X" în dreptul adjectivelor care, după părerea
ta, exprimă o trăsătură care te caracterizează. Îndoaie apoi foaia între coloanele 3 şi 4 astfel încât coloana 2 să fie
acoperită. Notează în coloana 4 un "O" pentru fiecare adjectiv care exprimă însuşirea pe care ai dori să o ai dacă ai
putea fi o persoană ideală.
NUMELE__________________________________________
1. 2. 3. 4.
1. impresionabil
2. plin de umor
3. independent
4. prietenos
5. pătimaş
6. ambiţios
7. interesant
8. cinstit
9. atrăgător
10. rezervat
11. entuziast
12. şmecher
13. mediu
14. sensibil
15. demn de încredere
16. aspru
17. inteligent
18. comod
19. vesel
20. invidios
21. energic
22. cheltuitor
23. politicos
24. iscusit
25. emotiv
26. sigur pe sine
27. liniştit
28. curajos
29. maleabil
30. interiorizat
31. echilibrat
32. fragil
33. sincer
34. relaxat
35. tonic
36. puternic
37. cinic
38. riguros
39. impulsiv
40. apatic
PARTEA a II a2
1
Adaptare după materialul „Management personal” – prof. Octavian Patraşcu
2
Adaptare după materialul „Management personal” – prof. Octavian Patraşcu
4
Notează-ţi numele pe acest formular. Roagă-i pe colegii din grupa ta să bifeze, pe rând, în
coloanele 2, 3 şi 4, adjectivele care consideră că ţi se potrivesc. Compară apoi adjectivele bifate de
ei cu lista ta (coloana 2), completată în partea I a exerciţiului. Vei obţine o imagine comparativă
între modul în care te vezi tu şi modul cum te văd alţii. Concluziile le vei trage singur !!!
NUMELE__________________________________________
ADJECTIV
1. 2. 3. 4.
1. impresionabil
2. plin de umor
3. independent
4. prietenos
5. pătimaş
6. ambiţios
7. interesant
8. cinstit
9. atrăgător
10. rezervat
11. entuziast
12. şmecher
13. mediu
14. sensibil
15. demn de încredere
16. aspru
17. inteligent
18. comod
19. vesel
20. invidios
21. energic
22. cheltuitor
23. politicos
24. iscusit
25. emotiv
26. sigur pe sine
27. liniştit
28. curajos
29. maleabil
30. interiorizat
31. echilibrat
32. fragil
33. sincer
34. relaxat
35. tonic
36. puternic
37. cinic
38. riguros
39. impulsiv
40. apatic
Anexa 3
Elevul 3: Sunt cel mai bun fotbalist din echipă. Fratele meu s-a însurat ieri şi întreaga
familie era extrem de fericită. Profesoara mi-a spus că sunt un elev foarte bun.
Săptămâna trecută am câştigat un premiu pentru desenele mele frumoase.
Elevul 4: Fiecare râde de mine. Prietenii îmi spun că le pasă de mine, dar nu cred că
le place cu adevărat de mine – nu le place chiar deloc. Părinţii mei mă întreabă
întruna de ce nu iau note la fel de mari ca ale surorii mele. Cred că nu sunt bun de
nimic.
Elevul 5: Îmi place să citesc şi săptămâna trecută am avut destul timp să citesc cartea
mea preferată. Mă înţeleg foarte bine cu cel mai bun prieten al meu. Am luat o notă
proastă la matematică, dar îmi dau seama că pur şi simplu nu am talent pentru această
materie. Deşi am luat o notă proastă, sunt în continuare mulţumit de mine.
Elevul 6: Săptămâna trecută am câştigat un premiu pentru că sunt cel mai arătos băiat
din întreaga clasă. Eu însă nu cred că arăt atât de bine. Cred că sunt urât. Părinţii îmi
spun întruna cât sunt de deştept. Deşi am rezultate bune la şcoală, nu primesc
niciodată cele mai bune note din clasă. Prietenii îmi spun că ar vrea să fie ca mine,
dar eu nu-mi dau seama de ce ar vrea ei acest lucru.
Anexa 5
9
Într-o zi un băieţel s-a dus la şcoală.
Băieţelul era mic, „Acum o să facem o farfurie”,
Iar şcoala era mare. a zis profesoara.
Dar când băieţelul a văzut „Grozav”, s-a gândit băieţelul,
Că intrarea în clasa lui căci îi plăcea să facă farfurii.
Se făcea printr-o uşă direct din curte, Şi a început să facă farfurii de toate formele şi
A fost foarte fericit, mărimile.
Iar şcoala nu i s-a mai părut Dar profesoara le-a spus copiilor:
Atât de mare ca la început. „Aşteptaţi, vă arăt eu cum să faceţi !”
şi le-a arătat cum să facă o farfurie adâncă.
Într-o dimineaţă „Aşa, acum puteţi începe”, a zis profesoara.
Când băieţelul se afla în clasă,
Profesoara le-a spus copiilor: Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei,
„Astăzi o să facem un desen.” Şi apoi la ale sale.
„Grozav”, s-a gândit băieţelul, Îi plăceau mai mult farfuriile lui,
căci îi plăcea mult să deseneze. Decât farfuria adâncă făcută de profesoară,
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri: Dar n-a spus un cuvânt. Şi-a transformat farfuriile lui
Lei şi tigri, într-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie
Pui şi vaci, adâncă şi mare
Trenuri şi vapoare ... Ca şi cea făcută de profesoară .
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate Şi foarte curând, băieţelul a învăţat să aştepte şi să
Şi a început să deseneze. privească
Şi să facă lucruri ca şi cele făcute de profesoară.
Dar profesoara a spus: „Aşteptaţi ! Şi foarte curând
Nu începeţi încă !” n-a mai făcut nimic de unul singur.
Şi a aşteptat până i s-a părut că toţi copiii sunt
pregătiţi. Şi s-a întâmplat într-o zi
„Acum o să desenăm flori”, Că băieţelul şi familia lui
a zis profesoara. s-au mutat într-o altă casă,
„Grozav”, s-a gândit băieţelul, într-un alt oraş.
căci îi plăcea să deseneze flori. Şi băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală.
Şi a început să deseneze flori frumoase, Şcoala nouă era şi mai mare,
Şi le-a colorat în roşu, portocaliu şi albastru. Şi nu avea nici o uşă
Prin care să intre direct din curte în clasa lui.
Dar profesoara le-a spus copiilor: Trebuia să urce nişte trepte înalte
„Aşteptaţi ! Vă voi arăta eu cum să coloraţi.” Şi să meargă de-a lungul unui coridor lung
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde. Până ajungea la clasa lui.
„Acum puteţi începe”, a zis profesoara.
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei, În prima zi de şcoală,
Apoi s-a uitat la floarea lui. Profesoara le-a spus copiilor:
A lui era mai frumoasă decât a profesoarei, „Astăzi o să facem un desen”.
Dar n-a mai spus nimic. „Grozav”, şi-a zis băieţelul,
A întors doar foaia şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă.
Şi a desenat o floare ca a profesoarei, Dar ea n-a spus nimic.
Era roşie cu tulpina verde. s-a plimbat doar prin clasă.
10
EVALUAREA ACTIVITĂŢII
Vă mulţumim !
11