MINISTERUL Ty es Aurora. ETL Gheorghe eon Manual peniru clasa a 8-a | e hp |Lumea modernd, ca urmare a acfiunié omulut, linde sat dislnugtt armonia cadnulai natural in cave trie Capacitatea tehnicti mo- orne do transformare a habita- li natewal al omit eile aslteé considerabilt 4 va fe 46 maine Avantal tehnio, paradoxal, impinge civilcafia spre dstragere. De aceoa, rerervele planolei lrebuio gespodiivile cu tnfolapciune, ‘an natuna loebuie covctild Goal trebuie st fe convins ott nu ave doaptul moval de a provece didragoreaianon speci de Mantes gi animale, poluarea smediula, eploatarea nevafionalt «2 nesansolor naturale el. Pontina acest motiv, el tre baie sat fie comstiont of viitorul omeninii depinds numai de atitudinea froctoui loouiton al Manele: fofit de corotinea natumi Salt de ce, tn acest.an, vefi inva despre lagile care guver neaxd echilibrele tn matund $6 modal cum tnebuie si se implice focave dink 0%, penis respect ‘aceite lagi: tn can combian ne in- duoplim spre un daxastra Manelar rebut si iubim ys o0v0- im natura inainte ca ca sd moari!intre toate planetele sistemului solar, Pamantul sia creat cel mai tanar tnvelis. , care include materia vie (organismele), dar si materia nevie (solu, subsolul, aerul, apa. Biosfera se afl Intr-o continua transformare in care un rol important! au uzinele vii —organismele. Stiinja care studiaz& conexiunile dintre organis- mele vi la nivel supraindividual si mediul lor de viafi se numeste Ecologia ofera societatii umane date valoroase ‘n vederea folosirii rafionale a resurselor naturale si a protecjiei mediului inconjurator, efort care se depune pe tot Globul in acest scop. Revolutia tehnico-stiintifica si cresterea nume- ric& a populatiei pun in faja omenirit 0 serie de probleme privind insisi existenfa ei. Dintre acestea, cele mai importante sunt: (Programul ,Om si biosfera” U.N.E.S.C.O.) * poluarea mediului; * consumul enorm de materii prime din resur- sele de hrana si energie ale intregii omeniri, in prezent si tn viitor; * incalzirea climei; + deseurile si experientele nucleare; * pericolul armelor de distrugere in masa etc. Oamenii de sting au atras atentia asupra multor dezechilibre naturale produse de om, care pot degrada mediul inconjurator daca nu se iau masuri imediate. Din aceasta cauza, cercetarile se Indreapt& spre cunoagterea ct mai am&nunfita a biosferei, pentru a se putea inijia activtaji practice fara riscur Protectia mediului constituie o problema de nivel internafional. Rolul cel mai importantii revine ‘Organizatiei Nafiunilor Unite care, printre preocu- parile sale, se ocupa si cu problemele globale ecologice de mediSub egida O.N.U. a fost'creatd o serie de orga- nisme.dintre care cel mai important este Consiliul de Administratie a Programului Nafiunilor Unite pentru Mediul inconjurator, la care a aderat si tara noastra. Grija pentru ocrotirea mediului s-a manifestat la poporul nostru din cele mai vechi timpuri. Astfel, prima lege a fost data de Stefan cel Mare si se numea legea braniste’”, prin braniste injelegandu-se acel loc in care nimeni nu avea voie s& vaneze, si pescuiascd, sa taie copacii si si p&suneze. La inceputul secolului al XX-lea, datorits unor naturalisti de seam, precum Emil Racovit’ si Grigore Antipa, s-a aprobat prima lege modern de protectie a naturii (1930). In baza acestei legi, tot in anul 1930, a luat nastere si Comisia Monumentelor Naturii, care a sustinut o vast campanie de infiinfare si protectie a parcurilor si rezervatiilor naturale din jara noastra. In anul 1973, dup’ prima Conferinta Mondial& asupra Mediului (Stocholm - 1972), s-a aprobat o noua lege privind protectia mediului si s-a infiinjat Consiliul Nasional pentru Protectia Mediuluil Inconjurdtor. ‘Ca semn al importanfei ocrotirii Terrei, omenireal sirbatoreste in fiecare an, pe 5 iunie - Ziual Mondiala a Mediului. Anul 2000 oferd ocazia reconsiderarii relatilor ‘oamenilor cu planeta pe care traiesc, precum si a relatiilor dintre ei, pentru asigurarea pacii in lume. Studiul ecologiei din acest an scolar va ofer’ o baz teoretic’ pentru infelegerea ansamblului de preocupairi si masuri ale societ’tii umane indreptate in directia protectiei mediului, dar si 0 serie de observati, Iucrari practice pe care le puteji efectua tn laboratorul scolii, in excursii, in gridini, tn. parcuri, pe malul apelor etc. Observand cat mai multe aspecte din viata plantelor, animalelor si omului.veti descoperi si njelege legaturile care exist’ intre diferite organisme si mediul lor de viafa si vefi infelege de ce trebuie s8 ocrotim Planeta Albastrd, problema majora a umanitatii de care depinde asigurarea viitorului biologic al omului.I PLANTE $1 ANIMALE DIN DIFERITE MEDI DE VIATA. iefuitoarele traiesc acolo unde gasesc cele necesare vietii: hran’, ad&post, ap’, aer, 0 anumitd temperatura etc. Toate acestea constiuie mediul lor de via. Totalitatea factorilor externi care acjioneazi si influenteaz& tn mod nemijlocit viafa unui organism reprezints mediul de viata, Viejuitoarele traiesc in diferite medii de viata: terestru, subteran, acvatic si aerian. ‘in apropierea scolii se pot tntalni diferite medii terestre: 0 cimpie, o padure, un parc, o livad8, 0 pajiste, o plaja marina etc. Pentru studierea unui astfel de mediu este nece- sar si va deplasafi in teren (fig. 1). STUDIUL ORGANI DINTR-UN MEDIU TERI ‘In acest scop, aveti nevoie de un echipament adecvat locului, de caietul de notige si un creion, precum si de unele ustensile si aparate ecologice pentru studiul diferitilor factori de mediu (fig. 2). Care sunt acestia? Uni sunt factori lipsiti de viaga (olul, lumina, temperatura, umiditatea etc.); alfi factori sunt plantele si animalele existente in mediul respectiv. * Mod de lucru Pentru studierea diferiilor factor lipsiti de viata analizati urmatoarele: * caracterizaji, din punct de vedere climatic, me- diul studiat; * apreciaji suprafata studiat; * determina pozitia geografic’ a mediului ales cu ajutorul unei busole; * misurafi straturile de sol si recoltati probe de sol de la diferite adancimi cu ajutorul unui harlef sau al unei sonde si punefi-le tn pungi de plastic sau de carton; in zona montana, mai ales, colectati si diferite roci, folosind 0 mica geanta de voiaj; * masurafi temperatura aerului la umbra, la soare, si din covorul ierbos cu ajutorul unui termometru de aer; temperatura solului sau cea dintr-un furnicar se masoara cu termometrul de sol; * determinafi cantitatea de ap’ c&zuti intr-un in- terval de timp, cu ajutorul unui pluviometru; * determinati umiditatea atmosferic& cu ajutorul unui higrometru; * determinafi viteza vantului cu ajutorul anemome- trului; * apreciafi suprafaja luminatd direct de la soare; * determinasi gradul de nebulozitate folosind o scar convenfionala de la 0-10 dupa cum urmeaza: 0-3 = cer senin; 3-7 = cer jumatate acoperit cu nori; 7-10 = cer complet acoperit cu nori.termometrl de aer are sradafia pind la 100°C pluviometrul ‘ete un linda, In interior cu si 0 pani: apa colectatd ire ncard fmineafa, cu tli care oe indicd inshimea oe nt pent Sotectare ‘de roci Toti acesti factori din mediul terestru studiat in- [iRaaaam fluenjeaza viaja plantelor si animalelor pe care le veti identifica, tot pe teren, in ora urmatoare. Ro ee Rt coe ee a Prine teeters ca sc er | 1.Inscriesiintr-un tabel datele obtinute privind 2 Deena une sent acl 2: caracterizarea factorilor lipsiti de viagé din 3. Dati exemple de viefuitoare care apartin | mediul terestru studiat si urmariji evolutia lor in diferitelor medi terestre de viaja (inclusiv | | diferite anotimpuri. mediului subteran). Xx == eZ dea alFig. 1 ediul de viajd al unui organism este complex, deoarece pe lang compo- nentele lipsite de viata, el include diferite organisme cu influent’ asupra lui. Viefui- toarele nu pot trai izolat. Astfel, o cAprioara vine in contact cu alte c&prioare, cu anumisi dusmani si parazit,cu diferte plante care constituie hrana ei etc. OARE LE DIN Pentru studiul plantelor si animalelor dintr-un mediu terestru sunt necesare ustensile si materiale, majoritatea cunoscute din anii anteriori (de exemplu, deplantator, cutit, botanier’, pens’, pungi de plastic, presa pentru plante, pliculefe,fileu entomologic, borcane cu lichide conservante - alcool si formol -, curs pentru unele animale ver- tebrate, lup’, aparat de fotografiat sau filmat etc.) (fig. 1 si fig. 2), * Mod de lucru * Cercetarea plantelor * Recunoasteji plantele de pe o anumita supra~ faa si grupati-le in: plante erbacee, arbusti si arbori. * Colectati frunze de arbori, de arbust si plante erbacee pentru determinare si intocmire de ierbare. * Observati distribusia diferitelor plante in functie de lumina, apa, temperatura etc. * Observati unele adapta ale plantelor legate diferite relatii dintre plante, dar si dintre plante si animale. * Cercetafi resturile de plante moarte de pe o suprafata de 1 m?; incercati s& stabiliti plantele de la care provin. presi pen plante A fileu entomologic > bborcan cu lichid conservant > vumbrela” Aine secle dn Sin 9 bus Fig. 2 - Ustensile pentru recoltarea materialelor biologice* Mod de lucru © Cercetarea animalelor * Thregistrati animalele de pe o anumit& suprafapa si grupati-le pe increngaturi. * Colectati animalele din sol, ietboasd, de pe trunchiul copacilor si din coroana acestora et. * Colectagi probe de sol (in pungi de plastic sau borcane), pentru a identifica in laborator diferite animale (fig. 3 si 4). * Apreciati distribuyia numerica si fn spafiu a diferitilor indivizi animali * Descoperiti unele adaptati ale animalelor la conditiile de mediu. * Observati relatiile dintre unele animale, pre- cum si dintre animale si unele plante. * Cautati cuibur' si adposturi ale unor animale; Notafi numarul oudlor sau al puilor. Din studiul organismelor din diferite medi te- restre se desprinde concluzia c& fiecare mediu studiat se caracterizeaza printr-o anumit’ flor’ si faung, in strans& legatura cu factorii respectivi de mediu. (numar, dimensiuni, adaptari, relatii cu alji indivizi etc.). Urmatii evolutia acestor date in diferite perioade ale anului, 2. in laborator, pentru identificarea animalelor din so, se foloseste palnia Berlese (vezi imaginea aliturata). 3. Intocmisi un referat cu tema: Cum influenfeaza omul un anumit mediu terestru. (Ge ia ca exemplu mediul studiat). in vegetatia Pentru colectarea plantelor ji prinderea’ animalelor trebuie respectate urmitoarele reguli ¥Culegesi numai exemplare absolut necesare si in numar ct mai mic! Nu distrugeti plantele si animalele ocro- tite, cuiburile de pisir,scoarfa copacilor! Nu maltratafi animalele! (Se recomand, ‘mai ales, colectarea unor parfi moarte pprecum cochili, oase, pene etc.) Nu lisafi gunoaie in mediul studiat! Palnia Berlese este fixatd pe 0 sit deasupra ccdreia se aprinde un bec. La capatul palniet se pune un bborcan opac, lar pe sitd se pune proba de sol. Datorité luminit, animalele trec prin sita si cad Intr-un vas cu alcool, |o serie de adaptari care le permit cresterea, dezvoltarea si reproducerea in acest mediu. Pentru studierea unui mediu acvatic este necesar s4 va deplasati fa malul unei ape (fig. 1). * Mod de lucru Primele observatii vor fi indreptate asupra unor caracteristici ale apei cum sunt: temperatura, transparenfa, viteza de curgere a apei, oscilajile de nivel, pH-ul, substratul geologic etc Pentru masurarea unor valor ale apei vetifolosi ustensile, aparate si materiale specifice, procedand astfel (fig. 2 si fig. 3): * intocmifi o schiff a mediului acvatic studiat; + apreciati suprafaja 51 pozitia sa geografica; ‘+ masurafi temperatura apei cu un fermometru special sau, in lipsa lui, cu un termometru de aer, ejuitoarele care trdiesc in mari, oceane, temperatura se masoara la suprafafa apei sau pe fluvii, rauri,lacuri, balvietc. au camediu vertical la diferite adancimi. in cazul din urma se de via apa. foloseste 0 butelie de scos apa; Fiecare mediu acvatic se caracterizeazi prin» masurafitransparenja apei cu ajutorul discului anumiti factori natural, iar viefuitoarele prezinté Secchi; termometru Z Dutelia de scos apa discul Secchi este 0 ~ ere, ee tbl voptt ab, cu ee pina start cy domed 30 em Fig. 1 © / on ileal 7 | start cu Spendat de 0 \ stupa cu dop de | jacana Sear rat cee eagd cn grr disaster a 0 ‘greutate; discul se scufundi in apa si ind abia se mai zis, se cteste sticla se lasd in apa si, printr-o smuciturd a ‘snurului, se deschide $1 se umple cu apa; se Scoate si se introduce ‘adincimea pe temometrul § min, sfoard: ea indicd dupa care se citeste roike sradul de temperatura g aise alb transparent a apel Fig. 2 © "1Jn mal in amonte si se Uurmireste cind a ajuns in aft lao distangt de 5 or! ‘ajimea ape. Se aplicd formula: v= = viteze tn ms Aq) tetoraT se Test pe Tal ape putin mai sus de un jalonfxat pe ~ Fig. 2 - Populatie de foc XP 7Fig, 3 - Biocenoz& terestra * abundenja— proporja (exprimata in procente) dintre numaul si greutatea (biomasa) indivizilor unei speci fafa de cele ale celorlalte specii dintr-o proba sau din totalul probelor adunate in acelasi timp (de exemplu, gandacul de Colorado dintr-o cultura de cartof este in numiir mare si are biomasa mult mai redus& tn comparatie cu numarul si biomasa plantelor de cartof din acea cultura); * dominana ~ se referd la prezenja majoritara Lirero eee ens Fig. 4 - Biocenoza acvatica a unei specii in biocenoza (de exemplu, stuful este specia dominant din Delta Duniirii). * diversitatea~ este determinata de numarul de specii din structura biocenozei (de exemplu, Piidurile de foioase au un numar mare de populatii ‘in comparatie cu padurile de conifere; pajistile de munte in comparatie cu cele de step’ etc,); cu cat gradul de diversitate este mai mare cu atat biocenoza este mai stabil’. unitara si complex de populatii legate de un anumit biotop. Trasdtura caracteristicd a unei biocenoze 0 constituie relafile interspecific. Dintre caracteristicile unei biocenoze, cel mai important eleme diversitatea (componenta) speciilor. Dieter i 1 Descrieti o biocenoz’ din apropierea scolii. |Ce plante si animale populeaz’ aceasta | biocenoz&? Ce relatii se stabilesc intre ele? 2. Ce deosebire este intre o populatie si o biocenoza? |__ 3. Dati exemple de biocenoze terestre si biocenoze acvatice! cos eer neeet Se ue Rae etre! (eterna 4. Inscriegi intr-un tabel indicatorii structurali, | dupa ce afi analizat 0 anumiti biocenoza. Ce | concluzii se pot desprinde din datele objinute? 5. Dati exemple de biocenoze in care predo- mina o anumit’ populatie. 6. Ce diferen}a este intre cele doua caracte- | ristici ale unei biocenoze — frecvenfa si abundenja?iecare populatie, ca si in cazul biocenozei, prezint& anumite caracteristici dintre care uunele sunt mai importante. * Efectivul populatiei reprezint& numarul de indivizi al unei populatii la un moment dat. Pentru majoritatea speciilor, efectivul se aproximeaz’ pe baza unor esantioane din mai multe puncte ale biocenozei. Cifre exacte se objin numai in cazul Uunor specii rare, a unor specii cultivate sau ingrijite de om si al populatiilor umane. * Densitatea populate’ este numarul de indivizi raportat la unitatea de suprafaj’ sau volum (de exemplu 1000 arbori/ha, 10 000 larve de insecte/ m? de api etc.). Pentru aflarea densitatii unei populatii de plante erbacee se folosesc rame din lemn sau metalice de 11m? (in lipsa acestora se poate folosi sfoara); pentru animale, densitatea se apre- ciaza folosind capturarea cu ajutorul capcanelor, extragerea de probe din ap’, din sol sau frunzar. * Distribugia in spatiu a indivizilor (ig 1) poate fi: = uniforma, cand distanja dintre indivizi este Ce este 0 populatie dintr-o biocenozsi Dati exemple de diferite populati.din biocenozele studiate, aproximativ egala (de exemplu, arborii care fn con- ccurenga pentru lumina se gasesc la distanfe egale); = grupata, cand indivizii sunt concentrayi in locurile cu factori de mediu mai favorabili, Se intal- neste la majoritatea viefuitoarelor cu tendinti de grupare (ghioceii, turmele de antilope, bancurile de heringi etc.); — intémplatoare, care presupune o aranjare neuniforma a indivizilor. Ea se intalneste, mai ales, la organismele care traiesc in medii omogene (protozoare, gandaci de fain’, paianjeni etc.). + Structura pe varste se exprima prin proportiile diferitelor clase de varsta(tineri, maturi, varstnici). Ea influenteaza direct numarul si densitatea indivizilor. ‘in functie de reproducere exist trei varste ecologice (fig. 2): ~prereproduciitoare (pana la prima reproducere); —reproducatoare (intre prima $i ultima reproducere); ~ postreproducatoare (dupa ultima reproducere). KEK KEK KK * x Fig. 1 - Distibuja * *% indivizilor unei % populaji in spatiu © So 8 = distribute grupats; C} C= distibusie intimplatoare. varsta in ani 65 5 15 populatie fn populaie crestere stabil Fig. 2- Reprezentarea sgraficd a unor ‘exemple de structuri pe varste ale une! populatii @ ‘numar de indivi populatie in scidere 19* Structura pe sexe difer’ si ea foarte mult, Dominarea femelelor presupune dezvoltarea numeric’ a populatiilor, cea a masculilor presu- pune regresul populatiei, iar raportul de egalitate 1:1 presupune o populatie stabild (fig. 3). Dinamica populafiei reprezinta totalitatea mo- dificarilor cantitative ale unei populatii sub influen- {a variatilor diferiilor factori abiotici si biotici. Evolutia unei populatii cunoaste mai multe faze: * faza de inceput, in care densitatea populatiei creste treptat * faza de crestere exponential, in care reste rapid numeul de indivizi« faza stafionard, in care lao anumita valoare a densititii populate! actioneaz’ factori inhibitori, astel incat cresterea populatiei se diminueaza si treptat devine stationar’ (fig. 4). Unele modificairi cantitative sunt aritmice; ele se pot produce accidental datorit’ unor calamitafi (inundatii, incendii, cutremure etc.) Alte modificari sunt ritmice, produse de succesiunea anotimpurilor (de exemplu, numérul indivizilor din majoritatea populatiilor este mai redus iarna decat vara; de asemenea, iara, multe viefuitoare migreaza). 41, 2,3 = mascull si femele de varsta prereproducitoare 455 = masculi i femele de varsta reproducstoare ‘masculi de varstl postreproducstoare Age: Fig. 3- Structura pe sexe $i varste Intr-o populatie de babuini @ _- —Capacitatea de dezvotiare ___ Fig. 4- Dinamica unet populatii de drojdie de bere © 1. Alegeji pentru cercetare 0 populatie de plante si una de animale. inscriefi intr-un tabel valorile obsinute pentru fiecare parametru. | Desprindesi concluziile! 2.Dati exemple de calamitsti care pot distruge | unele efective de populatii. 3. Cand se inregistreazé o densitate constant a unei populatii tn functie de varsta indivizilor? Dar in functie de sex? 4. Dati exemple de modificari numerice ale ‘unor populatii dintr-o biocenoz in decursul diferitelor anotimpuri. Folositi si datele oferite de Calendarul naturii din anii anteriori.Ecologia este stiinja care studiaza: a. zonele geografice de pe Glob b. ecosistemele . conexiunile dintre viefuitoare la nivel supra- individual si mediul lor de viaga 2, De ocrotirea mediului in fara noastra se ocupa: a. Comisia Monumentelor Naturii b. Guvernul farii €. Consiliul Nafional pentru Protectia Mediului Inconjurator ‘8. In anul 1935, Emil Racovita, intr-o comunicare fécuta la Academie, spunea: ...n.yHomo sapi- ens a cucerit paméntul cu adancimile, inaljimile, apele si atmosferele sale, dar aceasta mareatt bogatie si singurd zestre o exploateaz’ nechibzuit si salbatic”. Ce concluzie se poate desprinde? ‘4. Definiti mediul de viafa al unei plante sau al unui animal. 5. Mediul de viatd poate fi: a d. aerian @. Alegeti pentru fiecare aparat (A-D) intrebuinfarea corespunzatoare (a-d): AA. sondai de sol ~ B. pluviometru . higrometru D. anemometru a. masoard‘intensitatea vantului b. determina umiditatea atmosferica ©. misoara cantitatea de api din precipitatii d. recolteaza probe de sol din adancime 7% Dasi exemple de valori obfinute din studiul efectuat de voi privind factorii abiotici care actioneaza in mediul terestru studiat. ‘8. Ce putefi cerceta intr-un perimetru de un m? de padure, livadé, pajiste, cultura de grau etc.? 8. Cum influenjeaza diferitii factori abiotici Viefuitoarele din mediul terestru studiat? 40. Alegeti pentru fiecare ustensila (A-D) de lucru Intrebuintarea corespunzatoare (a-d): 2A. termometru B. butelie de apa G. disc Secchi D. flotor a. masoara viteza apei b. scoate apa de la diferite adancimi c, m&soar temperatura aerului sau a apei d. masoara transparenta apei 44, Cu mira hidrometric’ se masoara: a. adancimea apei b, cotele zilnice de nivel ale apei . viteza apei d. temperatura apei 42. Dati exemple de valori obtinute din studiul efectuat de voi privind factorii abiotici care actioneaza in mediul acvatic studiat. 43, Ce legaturi exista intre gradul de oxigenare a apei si viefuitoarele caracteristice mediului acvatic studiat? Explicafi ce importanfa are gradul de oxigenare al apei potabile, ‘44. Determinati continutul de oxigen al unei ape astfel: adéugasi in apa colectaté intr-o eprubetd cateva picaturi dintr-o solusie de sulfat de mangan $i iod tn fodura de potasiu. Cu cat apa este mai intens coloratd, cu atat ea confine mai mult oxigen. 48. Cum influenteaza diferitii factori abiotici viefuitoarele din mediul acvatic studiat? 46. Asociati plantele din primul grup cu plantele caracteristice din cel de-al doilea grup: A. plante din zona stufului B, plante din largul apei . plante din apropierea malului a. lint, otrajel de balt3, cosor b. papurd, trestie, ment, stanjenel de balt ¢.nufaralb si galben, ciuma-apelor, sigeata- apei, piciorul- cocosului de ap’ 47, Omul poate modifica factorii de mediu in care traiesc diferitele viefuitoare? Argumentafi. 48, Completati corect careurile acestui joc. Ce ume va aparea pe coloana A — B? A 1. tip de mediu de viags 2. alt mediu de viays 3. agiiune de protejare a mediului de catre om actiune de colectare a materialului biologic wvelisul viu al Terre Print 0 sve Statul apr natura alt mediu de viata alt medi de viajs(e Ce-este un blotop! © Ce este o biocenozi? @ Ce legatura (de viata? Dat exemy biocenoza nu poate exista fara un anumit biotop. De exemplu, plantele si animalele dintr-o pdure nu pot exista far api, aer, lumina, temperatura, sol. Intre elementele care alcatuiesc biotopul si cele Care alcatuiesc biocenoza existdrelafii foarte stranse care creeaz& 0 anumita unitate. Unitatea structurala si functional care se stabileste intre un biotop si 0 biocenoza constituie un ecosistem (fig. 1) Plante Fig. 1- Ecosistem @ Animale Biotop Un lac, 0 pidure, o pester’, o plsune, o livads sunt cateva exemple de ecosisteme. Un ecosistem se caracterizeazi printr-un anumit biotop in care se gaseste o anumiti biocenozs. Ecosistemele sunt foarte variate datoriti diferitelor biotopuri si biocenoze. Unele ecosisteme au o biocenoza saraca (de ex. pesterile), iar altele au numeroase specii (de ex. o pajiste de cimpie). {ntre Un ofganism gi mediul su Fig. 2 - Ecosistem terestru - 0 padure © * Clasificarea ecosistemelor Ecosistemele sunt naturale si antropizate. Ecosistemele naturale sunt ecosistemele nemo- dificate de activitatea omului. Ele sunt prezente in toate zonele geografice, de la ecuator la poli, Ecosistemele naturale pot fi: terestre (ig. 2) si acvatice (fig. 3). Ele pot forma complexe de ecosisteme denumite biomi (tundra, taigaua, pidurea ecuatorial8, desertul, savana, marile si oceanele etc.). in fara noastra exem- ple de biomuri sunt Delta Dundtrii, Marea Neagr etc. Fig. 3 - Ecosistem acvatic - un raue 23Ecosistemele antropizate sunt influentate ‘modificate de om. Ele sunt into continua extindere, in stransd legaturd cu dezvoltarea societitii omenesti Exemple de ecosisteme antropizate sunt culturile agricole, livezile, lacurile de acumulare etc. (fig. 4), Fig. 4 - Ecosistem antropizat - lac de acumulare @ * Delimitarea ecosistemelor Fiecare ecosistem este delimitat spatial de ecosistemele vecine cu care are ins un perma- nent schimb de materie si energie. Trecerea de la un ecosistem la altul se face treptat. De exemplu, pornind de la poalele Munfilor Bucegi spre varf se succed mai multe ecosisteme: padurile de foioase, padurile de conifere, zona subalpina cu jnepeni si zona pajistilor alpine cu Muschi, licheni, plante taratoare. Ecosistemele terestre sunt usor de delimitat de ecosistemele acvatice prin jarmul apelor, dar sunt mai greu de delimitat intre ele. * Structura unui ecosistem Ecosistemul are o anumita structurd spatial’ care depinde atat de insusirile biotopului, cat si de cele ale biocenozei, in raport cu speciile existente in biocenoze, ecosistemele prezinti o distributie pe zone si straturi. De exemplu, intr-o padure, zona de la marginea ei se deosebeste de cea din interior atat prin insusirile biotopului cat si prin vietuitoarele Caracteristice. De asemenea, intr-un lac, zona litoralé diferé din punct de vedere ecologic fafi de zona din larg. Elementele biotopului si ale biocenozei variaza si pe verticala, cea ce duce la aparitia unei stratificari. Prin stratificare, vieuitoarele folosesc optim fiecare spatiu vital cu conditile sale de mediu + Intro padure de foioase sunt ciferte staturi (ig. 5 ~ stratul mineral in care nu ajung ridacinile plantelor; = stratul organic al solului in care se gasesc rid& Cinile plantelor si multa materie organic’; ~ stratul de frunze uscate in care se intalnesc ciu- Perci, muschi si numeroase insecte, moluste etc.; ~ stratul erbaceu format din plante erbacee si animale care se hranesc cu acestea; = stratul arbustilor format din arbusti si 0 faun’ bo- at, mai ales, insecte si pisiri; = stratul arborilor reprezentat prin tulpinile si Coroana arborilor impreuna cu numeroase psi, mamifere arboricole etc. stratul arborilor. stratul arbustilor— stratul ierbos. stratul de frunze uscate stratul organic —) stratul mineral Fig. 5 - Stratificarea un * intr-o pajiste de step’ se disting: ~ stratul ierburilor inalte (de exemplu, colilia ); = stratul ierburilor scunde (de exemplu, pirul); = stratul de sol in care sunt rédcinile plantelor. + Intr-un lac se pot identifica urmatoarele zone: > Zona stufului cu plante iubitoare de apa care trdiesc la marginea lacului; ~ zona plantelor plutitoare ale c&ror flori si frunze plutesc pe suprafata apei; = zona plantelor submerse tn care traiesc plante scufundate in masa apei; ~ zona de fund care este lipsiti de vegetatie.1. Alegeti rispunsul corect! * Ecosistemul reprezinta: a. plantele si animalele dintr-o biocenoza; b. plantele si animalele dintr-un anumit biotop; . plantele si animalele impreuna cu un biotop. 2, Cum se explica existenta diferitelor plante si animale specifice unui anumit ecosistem? 3. Identificaji, in drumefiile voastre, tipuri de ecosisteme. Notafi, pentru unul dintre acestea, caracteristicile biotopului si elementele biocenozei. rn 4. Subliniati, in caiet, cu o linie ecosistemele | naturale si cu dou’ linii pe cele antropizate: livada, pajiste alpina, sera, padure de conifere, bazin piscicol, plantatie de vie, lac, cultura de rau, réu, padure de foioase, sat, pajste de step, Jac de acumulare. 5,Stabiliji intr-o schema stratificarea dintr-o livad’ si comparafi-o cu stratificarea unei pduri. 6. Acvariul poate fi considerat un ecosistem. Prin ce se caracterizeazi biotopul? Dar biocenoza? J ECOSISTEME (6 cum se clasfici ecosistemele naturale? NATURALE Ce fel de ecosisteme sunt padurile? qeReSrey | (gemSna reere toed Aw 1 fara noastra, datorit’ reliefului foarte variat si | a climei temperate, exist numeroase tipuri de ecosisteme naturale. Ecosistemele terestre sunt mai numeroase si mai variate in comparatie cu cele acvatice. Dintre acestea, padurile ocupa o treime din suprafafa fri. Ele se etajeaz’i dup’ altitudine si relief, urcand de la campie, pana pe versantii muntilor (la 1600- 1800 m). Dup& componenta vegetal’ dominant, pdurile din fara noastra se clasifica in pduri de Padurile de stejar se intind in zonele cu altitudine de pana la 700-800 m (fig. 1). ‘in zonele de campie, aceste paduri sunt for- mate din stejar brumariu si stejar pufos. ‘In zonele de dealuri joase, ele sunt formate din sear In smesec cu cera gape cu sta in zona dealurilor inalte se intalneste gorunul — alt& specie inrudité cu stejarul ~ care formeaz’ paduri intinse numai de gorun (numite gorunete) sau in amestec cu alte specii de foioase. Fig. 1 - Padure de stejar @ foioase (stejar si fag) si pduri de conifere (brad, molid, pin). In fiecare tip de padure trdiesc vieju- itoare caracteristice, intre care exist numeroase relatii. Copacii din componenfa padurilor prezint& unele adaptari la mediu, care le confera o mare capacitate de concurenja cu alte plante si anume: au suprafata mare a frunzisului; au crestere mare in indlkime; au trunchi bine ancorat in sol printr-un sistem complex de ridicini; majoritatea ating varste inaintate (de exemplu, stejarii si tei — 1000 de ani).* Caracteristici ale biotopului * soluri: brune si brun-roscate de pdure; * temperatura medie anuala in jur de 10°C; * lumina care ajunge pana la suprafata solului, filtrata printre coroanele arborilor; de aceea exist numeroase plante erbacee si arbusti. * Componente ale biocenozei (plansa |) * arbori: predomina stejarul sau diferite speci inrudite cum sunt cerul, garnifa, gorunul; in Padurile de gorun in amestec apar: carper { ulmii, tei, frasinii, paltinii de campie, artarii; Padurile de fag, numite si fagete, sunt rispandite In zonele cu altitudini intre 600-1300 m (ig. 2), coset * Caracteristici ale biotopului | * soluri: brun-acide, brune de padure si soluri podzolice; * temperatura medie anual de 6-8°C; | * precipitasii abundente (600-1000 mm anual); | + lumina slaba, atunci cand frunzisul este complet; de aceea plantele erbacee se dezvolti | cu precadere la inceputul primaveri. | © Componente ale biocenozei (plansa ) * arbori: predomin’ fagul insojit de mesteacain, | paltin de munte, carpen, ulm de munte, te. In partea superioara a padurilor de fag se gisesc si cconifere (molid si brad); | * arbusti: scorusul de munte, socul negru, alunul, murul, paducelul, cornul; * plante erbacee: putin numeroase (ferigi, feriguja, muschi, licheni, mierea-ursului, alior, matréguna, vinarija, paius etc.); 26 * arbusti: macesul, paducelul, socul, lemnul | ainesc, comul, porumbarul; | * plante erbacee: golomajul, paiusul, rodul-| pamantului, plante cu bulbi care infloresc prim’- vara etc.; * animale nevertebrate: viermi, paianjeni, mel insecte ‘(radasca, croitorul lemnului de stejar, inelarul etc.); * animale vertebrate: broasca bruni, brotacelul, salamandra, soparla, sarpele, cioc8nitoarea, Bugustiucul, cucul, pupaza, lupul, vulpea, cipri- ara, ariciul, veverita etc. Fig. 2 - Pidure de fag @ * animale nevertebrate: mai ales, insecte (cir’- busul de padure, croitorul fagului); * animale vertebrate: multe pasari si mamifere | initoarea, ierunca, gaita, mcdleandrul, sore- ccarul, huhurezul, cerbul, ursul brun, jderul, rasul, viezurele, mistreful, veverita, pisica silbaticd etc.) )SALAMANDRA 9 < we uu a io “ =) Qa —< a PADURE DE MOLIDive Paidurile de molid, numite si molidisuri, ocup’ regiunile tnalte ale muntilor nostri, de la limita superioara a fagului pana in zona subalpina. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m (fig. 3). in nordul Carpatilor, limita inferioar’ a piidurilor de molid atinge, in unele locuri, 600 m. * Caracteristici ale biotopului soluri: podzolice brune; temperatura medie anual de 3-5° precipitatii de 800-1300 mm anual; lumina foarte slab&; padurile sunt intunecoase; Uneori, vanturi puternice (ca adaptare frunzele coniferelor sunt aciculare, avand o suprafafa redusa de evaporare a apei). * Componente ale biocenozei (plansa |) arbor: predomina molidul. La limita superioar& crese zimbrul si zada, in palcuri sau in amestec cu molidul. La altitudini mai mici, molidul este in amestec cu pinul si bradul, iar la limita inferioar’, cu fagul; in rarigti si vaile tiate de ape, patrund mesteacdnul, paltinul de munte etc. arbusti: pujini, numai in luminisurile pduri afinul, merisorul, zmeurul, coacizul de munte; plante erbacee: foarte putine specii. Pe sol trdiesc ciuperci, iar pe scoarfa copacilor, muschi conn fortes ean rel a aun Plantele 1, Masurafi temperatura aerului din interiorul tunei paduri, la marginea ei, in litierd si in sol. Notafi datele si desprindesi concluziile, 2. Determinayi plantele dintr-un perimetru de plidure. Executatio schifi cu sectiunea pe vertical. 3. Comparati o padure de fag cu una de molid si una de stejar. Ce concluzii se desprind? Nei nalele dintr-o padure sunt in stransa relajie cu str JR DE MOLID si licheni (de exemplu, m&treata-bradului); mai ispandite sunt ferigile; ‘animale nevertebrate: putine insecte (omida paroas a molidului, viespea, cariul molidului etc.). O fauna specifica se gaseste in litierd (frun- zisul format din frunze uscate czute pe sol); ‘animale vertebrate: soparla de munte, n’parca, pitigoiul de bradet, forfecuta, cocosul de munte, iocéinitoarea, mierla, acvila de munte, soarecele vargat, veveria, jderul. ) Ree re a CUS roa un m? de 4.Cercetati resturile de plante dint litiera si notafi c&ror plante aparjin aceste resturi 5. Determinafi animalele dintr-o proba de sol de padure si una din litier’. Comparati-le! 6. Dagi exemple de adaptari ale unor organisme dintr-un ecosistem de padure. no7. Observati plantele lemnoase, arborii si 10, Recunoasteti arborii de la care provin arbusti dito pidure de foioase si completati _frynsele dn mnogines de al os, in caiet datele din tabelul de mai jos: car sarap Ni ~SaEen QUAD 8. Descoperiti pasarile din p&dure: cum se @ cs numesc; unde cuibaresc; daca sunt migratoare. 9. Explicati de ce la nivelul munfilor procentul de paduri este mai mare decat la cmpie? Bh Ee TE © Cum influenteaz& padurile clima unei zonet ‘© Ce importanja materiala au pdurile pentru om? Ce sar intmpla daca s-ar defrisa integral pidurile de pe Glob? intreaga Europa Centrala arfi acum acoperit’ moderat’ care influenfeaz zonele inconjuratoare __ de p&duri. (circuitul apei, vanturile, circulajia aerului etc.). Ea In prezent, defrisarea padurilor este mult mai _menfine umiditatea si scade temperaturile extreme redusi decat in trecut, ins& ea continua (fig. 1). De din timpul veri si ale iernii; de asemenea, micso- Ce trebuie pastrate si extinse suprafefele impiidurite? reazi puterea vanturilor. in pdure, zpada se Raspunsul il vom afla in cele ce urmeaza. topeste lent, impiedicand astfel revarsarea raurilor in care se adund apele din zpezile topite. La fel se intampla si cu ploile: copacii refin picaturile de apa pe frunze si ramuri, care apoi se scurg, fiind absorbite prin sistemele radiculare (50% din apa de ploaie); astfel nu se ridic& nivelul apelor raurilor. ‘Inconcluzie, padurea amelioreazé clima, impie- dicd inundaiile si alunecérile de teren, precum si eroziunea solului. Datoritd fotosintezei, ea imbogafeste atmosfera cu oxigen, contribuind la mentinerea vietii Pentru omul modern, pidurea este un loc recreativ, de odihnd si uneori, terapeutic. F 4rd acfiunea de secole a omului aproape _Pdurea, datorit copacilor sai, are o clim’ Fig. 1 - Deftisarea unei piduri @ 29Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit lemnul copacilor din pidure drept combustibil si ‘material pentru diferite obiecte (fig. 2). Ulterior, lemnul a fost folosit si la constructile navale, la armarea galeriilor de min’, construirea traverselor de cale ferata, ca material de constructie pentru locuinte sau pari ale acestora etc. in prezent, desi s-au descoperit numeroase materiale care inlocuiesc lemnul, acesta continu’ si fie folosit pe scara larga, in special, pentru: - producerea mobilei (mai ales esenfele tari); - fabricarea scndurilor, hare, rsinilor, mati antficiale etc. (mai ales esenjele moi Lemnul nu este singura materie prima pe care 0 ofera pidurea, Fructele si florile multor plante de padure se folosesc la ceaiuri sau pentru obfinerea unor medicamente. Alte fructe sunt comestibile si se Cconsumi proaspete sau preparate (siropuri, dulcejur. Pidurea reprezint un important fond cinegetic, une- le animale find vanate pentru came, blanuri,coame etc. Datorit’ taierilor efectuate de om si a unor calamitaji naturale, cum sunt furtunile puternice (fig. 3), dar mai ales, incendiile repetate din anumite zone ale Globului, astizi exists suprafefe intinse de pe care pidurea a fost nimicits. Distrugerea terenurilor forestiere se practic’ si ‘in prezent. Trebuie taiaji ins numai anumiti copaci si, In acelasi timp, trebuie plantafi alii, pentru ca padurile s& se refaca. Efectele despaduririlor sunt: ‘eroziunea solului si, implicit, sciderea fertiliti lui; inundariile si alunecarile de teren (fig. 4); reducerea precipitatiilor prin scdderea cantitiji de apa din atmosfer’ rezultatd din transpi- ratia plantelor; ccresterea frecventel si intensificarea vanturilor datorit& absorbtiei caldurii de catre terenurile defrisate, care genereaza diferente de temperatur’; disparitia multor specii de plante si animale care populeaza pidurile (s-a estimat ci la fiecare 30 minute dispare o specie datoriti desp&duririlor!).. Din aceste cauze, pidurea trebuie protejata si ‘ngrijta, aceasta fiind o datorie a tntregii umanitafi. {in drumefiile voastre printr-o pidure ‘trebuie respectate urmatoarele regu: + Nu se rup puieti si scoarfa copacilor! ¥ Ocrotijicuiburile de pasiris vizuinile animalelor! ¥ Aprindefi focul in p&idure numai tn locurile autorizatet 7 Strdngeti gunoaiee i resturile menaje- re din locurile unde afi poposit!fluenteaz copacii biotopul unui ecosistem de pidure? 2. De ce este mai snatos si-fi petreci timpul [liber intr-o padure decat in localitate? 3. De ce, 0 dat cu distrugerea masiva a idurilor, se schimba si clima pimantului? 4. Explicaji ce legitura exists intre despdurii siz a. inundat b. alunecari de teren; ¢. eroziunea solului; © Ceeste 6 pajister @ Ii'care zone geogratice se gasesc pajisti? |e Cum este stratificd vegetatia intro pajiste? erbacee perene. in prezent, pajistile naturale sunt tot mai putine, datorita intervensiei omului. Multe dintre ele sunt pasunate natural de oi, capre etc. (fig. 1). in solul unei pajisti se gisesc bacterii, ciuperci, alge, precum si milioane de ame, care contribuie la formarea humu- sului si mineralizarea substantelor organi- ce, creand astfel conditi favorabile pentru numeroase specii de plante. Dupi talie, plantele formeaza stratul ierburilor scunde 5 stratul ierburilor inalte. Pajistile se clasific’ tn functie de altitudine in pajisti: de step’, subalpine si alpine. | " pajistile naturale predomina plantele Fig. 1 in plan indepaitat se poate observa 6 stand de of @ d. scderea precipitatillor; €. cresterea poluarii atmosferice; f. disparigia unor vietuitoare. 5. Informati-va si dati exemple de rezervati forestiere (silvice). 6. Lungimea total a rédacinilor unui fag de 70-75 ani este de aproximativ 23 km. Calculati | cat insumeaza radacinile dintr-o padure de 200 ha, care are 700 arbori la ha. Ce concluzie se | poate desprinde? ———— eee 34Pajistile de step sunt raspandite in unele zone de cdmpie si podisuri joase (de exemplu, partea centrala si sud-estica a Dobrogel si stepa Baraga- nului) (fig. 2). Ele sunt, in general, lipsite de paduri. Rarele palcuri de p&duri sunt alcatuite din specii iubitoare de caldura si rezistente la seceta. Pajistile de step’ ofera conditii favorabile de viati mai ales, insectelor si vertebratelor mici. Plantele erbacee au, in general, ridacini adanci, limbul frunzelor redus si deseori acoperit cu ceard sau perisori protectori, Datorita desjelenirii terenurilor ocupate de Pajisti si transformarii lor in terenuri agricole, suprafefele cu pajisti tipice de step s-au redus. {© Caracteristici ale biotopului * soluri: brun-deschise de step& si cernoziomuri cenusii; | © clima: aspra, cu veri calde, secetoase $i ierni | geroase; | * temperatura medie anual de 10-11°C; tempe- | ratura maxima este de 25-30°C; * precipitafii reduse (500 mm anual); se inregis- treaza perioade lungi de secet’. Pajistile de munte, subalpine si alpine, se Basesc la 0 altitudine de peste 1800 m (fig. 3). Pajistile alpine ajung pnd la 2500 m. Ele se caracterizeaza printr-un biotop specific, cu tem- peraturi scizute, vanturi puternice si viefuitoare adaptate la aceste conditii vitrege de viata Plantele sunt pitice, multe dintre ele taratoare sau cu frunze dispuse in rozeta la suprafaja solului. Frunzele sunt acoperite cu ceara sau cu perisori protectori. Unele plante au frunze suculente. Datorité luminii puternice, in general, florile sunt viu colorate. Animalele au de obicei, culori inchise, pentru a capta razele solare. 32 Fig. 2- Aspect dint-o pajiste de steps © * Componente ale biocenozei (plansa 1!) | * plante erbacee: majoritatea sunt rezistente la secetit: graminee (golomatul, pirul, colilia), peli- nul, ceapa-ciorii, licerna, trfoiul, cicoarea, spinul; * arbusti: porumbarul, pducelul, lemnul cainesc; | «* animale nevertebrate: viermi, pianjeni, insecte (icuste, cosasi, greieri); * animale vertebrate: gusterul, prepelita, potami- cchea, ciocarlia, graurul, uliul, soarecele de camp, harciogul, cértija, popandaul, iepurele etc. Fig. 3 - Aspect dintr-o pajiste de munte @ |* Caracteristici ale biotopului i: podzolice de tip alpin; eri scurte si ierni lungi, geroase, cu mult z3pads (7-8 luni pe an); * temperatura medie anual in jur de 0°C; | + precipitatii bogate, cuprinse intre 1200-1400 mm anual; * vanturi puternice; * lumind de intensitate mare. * Componente ale biocenozei (plansa I!) * plante erbacee: graminee (teposica, paiusca) si specii cu lori viu colorate (cupele, garofita de munte, inura, clopojeii, brandusele, floarea de colt * arbusti: merisorul de munte, smardarul; * arbori: lipsesc complet; * animale nevertebrate: insecte, p&ianjeni, melci; + animale vertebrate: broasca rosie de munte, tritonul, soparla de munte, vipera, vulturul, acvila de munte, capra neagr& (in Carpafii Meridionali). animalele mai des intalnite intr-o pajiste. Adunafi pentru ierbar plantele caracteristice. 2. Sapati o groapa in solul unei pajisti si observati cum sunt asezate rdacinile unor plante si pand la ce adancimi ajung ele. 3. Masurafi umiditatea solului dintr-o pajiste si observafi structura lui. 4. Colectagi o proba de sol dintr-o pajiste si determinafi animalele prin procedeul cunoscut. 5. Notafi, in cursul anului, schimbarile care se produc in biocenoza unei pajisti 6. Informati-va ce arbori pot fi intalniti uneor' fn pajistile de step. 7. Observati la o plant’ caracteristic’ din- {t-0 pajiste: cand infloreste; ce insecte o viziteaz’; ce adaptari prezintd. 8. Completafi, in caiet, urmatorul tabel: ‘Observati si notai care sunt plantele si + Pigunatul pe pajistitrebuie ficut in mod ‘fiona Animalele nu vor paguna intr-un singur loc; ele vor fi mutate dintr-un loc ‘in atl pentru a nu se distruge vegetafa. ¥ Unele paiisti sunt populate cu plante pe ‘care turgti trebuiesile oroteasci (ex. nar- ‘dsele din Poiana Narcselor-jud. Brasov). [tp de poe aracoristic le biotopuliPAJISTE ALPINA SMIRDAR* Caracteristici ale biotopului temperatura aproape constanta, in medie de 10°C; pesterile sunt izolate de variasiile de temperatura ale mediului extern; umiditate foarte ridicata; lumina nu patrunde decat foarte putin, la intra- rea in pester’; ventiagia este slabs, pesterileflind spatilinchise. * Componente ale biocenozei Lumea viefuitoarélor din pesteri este siracd. Plantele lipsesc complet. Doar la intrare, unde pitrunde pusin’ lumina, se pot vedea pe perefii umezi alge unicelulare asemanatoare cu verzeala-zidurilor. In pesteri exist’ bacterii si unele ciuperci care se dezvolt& mai ales, in locu- rile unde apa de infliltrasie aduce materie organic’. Lumea animal este reprezentata prin specii de nevertebrate care se hrinesc si se reproduc numai in condifiile acestui biotop. Ele se numesc organisme troglobionte (de exemplu, viermi, crustacee, paianjeni si predominant, reprezen- tangi ai unor ordine de insecte). Speciile adaptate la viata tn pesteri se deose- besc de formele care traiesc la suprafafa paman- tului prin unele caractere cum sunt: pigmentatia slab’ a corpului (sau lipsa ei totala), alungirea apendicelor corpului (antene si picioare) care servesc la orientarea in mediu prin miros 5 pipait si regresul ochilor. (In pestera Postojna din Slovenia triieste tn ap& un amfibian numit Proteus care este lipsit complet de ochi si are corpul depigmentat,) In apele subterane din pesteri traiesc de asemenea, putine viejuitoare si anume, larve de insecte, viermi, crustacee. ‘In multe pesteri se intalnesc diferite speci de lilieci, mai ales, la intrarea in pestera (ig. 2). Cu | excrementele si cadavrele lor se hranesc unele nevertebrate care ajung aici prin refeaua de fante sau deschideri ale pesterilor. Pe timp de iarna, datoriti temperaturii mai ridicate decat in exteriorul pesterii, alaturi dejeci, se retrag pentru hibemare unele mami- fere mari_precum urs Cu studiul ecosistemului pesterilor se ocup’ biospeologia. Parintele acestei stiinje a fost | savantul roman Emil Racovié (1868-1947), care | a explorat aproximativ 1500 de pesteri, din fara si strainatate. In anul 1907, el a editat revista Biospeologica, care a stat la baza nasterii noil stiinfe. in anul 1920, Emil Racovita a infintat la Cluj primul institut de speologie din lume. In prezent cele mai interesante pesteri din fara noastra au fost declarate rezervafil speologice, fiind ocrotite prin lege. in unele au fost gasite fosile de hiend, rinocer, mamut etc. In Pestera Ursilor — jud. Bihor si in Pestera Muierilor — jud. Gorj s-au gisit numeroase urme de viata si resturi fosile ale ursului de cavern’ ~ Ursus spelaeus, disparut cu mai bine de 15 000 de ani (fig. 3) Fig. 3 - Schelet de Ursus spelaeus - Pestera Muierilor @ 1. Ce adaptiri au viejuitoarele din pesteri? 3, Ce regulitrebuie respectate la viitarea unei pester? 2.Explicati termenii: troglobiont, biospeologie, _4. intocmiti un referat cu descrierea unei pesteri rezervatie speologicd. pe care afi vizitat-o! ECOSISTEME =~ : ry le Ce in locali NATURALE” [SCotwutiauee?” ACVATICE |e Ce vietuitoare populeaza aceste ape? de ape curgatoare (parauri, rauri, fluvii) si ecosisteme de ape statatoare (lacuri, balsi, mari etc.). Jara noastri are o bogat’ rejea de ape Dup’ pozitia lor geografic’, raurile sunt: de ‘munte, colinare si de ses. Cele mai multe réuri sunt Insojite de brauri de p&dure, cu specii caracteristice zonei prin care curg. Din amonte spre campie se ‘ntalnesc conifere, fag, stejar in amestec cu ulmi si mesteceni, sdlcii i arini, care se ancoreazii bine in solurile umede si moi, Fsvsee acvatice se clasifica tn ecosisteme curgatoare, printre care si un important fluviu - Dundrea. Curentul si viteza unei ape curgitoare sunt elementele principale care determina fizionomia acestui ecosistem si componenta biocenozei. Din punct de vedere ecologic, cursul unui ru se Imparte in. zone longitudinale, fiecare avand 0 specie caracteristic’ de peste. ‘Apele curgaitoare din jara noastra apartin uneia dintre cele doua zone: * zona superioard sau zona pastravului (zona de munte si colinara); * zona inferioaré sau zona crapului (zona de $es).Zona superioara (jig. 1) \® Caracteristici ale biotopului * substrat din bolovani si pietris (la raurile colinare apare si nisip); * viteza mare de curgere a apei (5-6 m/s la raurile de munte si mai redus& la cele colinare); * apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura | relativ scazuta; * frecvente cascade; * nu se depune material organic’ din cauza cu- rentului puternic al apei. * Componente ale biocenozei (plans li Fig, 1-Zona superioar8 a unui rau * plante: alge verzi si muschi de apa bine fixafi pe pietre; * animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee bine fixate de substrat; * animale vertebrate: pesti (zglivocul la malul apei, grindelul pe sub pietre, pastravul, lostrita, | boisteanul in masa apei); pe unii pesti stau prinsi cu ajutorul unor ventuze chiscarii - vertebrate inferioare; dintre amfibieni frecvent apar broasca verde, tritonul, iar dintre ps8ri se pot intalni mierla si codobatura. In raurile colinare, pestii caracteristici sunt: mreana, molanul, bibanul MUSCHI DE APA PASTRAV ZONA SUPERIOARA A LOSTRITA & Teton SuntZona inferioara (‘ig. 2) * Caracteristici ale biotopului * albie larg’; * viteza apei mica, iar debitul mare; * substrat format din nisip si mal; * apa tulbure; * cantitate redus& de oxigen tn apa ; |» temperatura apei ridicat& vara si sc&zuta iama {pind la inghejarea apei); * depozite de material organic pe fundul apei. * Componente ale biocenozei | + plante: in masa ape, algele verzi microscopice | formeaza fitoplanctonul. Plantele superioare sunt: lintifa, iarba-broastei etc, + animale nevertebrate: animalele microscopice din masa apei formeaz zooplanctonul (protozoare, Viermi, crustacee);in mal sunt viermi, scoici, melci, larve de insecte; * animale vertebrate: pesti (caracteristici sunt crapul = fig. 3, stiuca, cleanul), broaste, serpi, | precum si numeroase pasari (care, de obicei, \cuibairesc in luncile raurilor). Fig. 4 - Fluviul Dundrea @ 6 ~ Soim dunarean @ * Caracteristici ale biotopului * albia propriu-zisa bine consolidata (tig. 4); | * adancimea medie de 10 m; | ¢ api foarte tulbure; | * pe fundul apei este mult nisip si mai ales, mal; * oscilafii ale nivelului apei tn funcjie de canti- | tatea de precipitati * Componente ale biocenozei * plante: fitoplancton bogat ; | | * animale nevertebrate: zooplancton dezvoltat, | melci, scoici, raci etc.; | * animale vertebrate: pesti (crap, lin, platic’, rosioar’, biban, somn, stiuc’, scrumbie de Dunatre fig. 5, ceg’),serpi de apa, pasari (oimul | dundrean — fig. 6). Din Marea Negra patrund pentru reproducere: morunul, pastruga, nisetrul. | ene SS anyCe caer eset erry Pee RUC eSpace ree ee c c ete ¥ Evitaji aruncarea in api de gunoaie, hhartl sau diferite obiecte menajere! ¥ Pescuitul nu este permis decit in anu- mite perioade ale anului, cind pestii ‘nu sunt in perioada de depunere a icrelor. fours ferent Corer cn toare si determinati temperatura. Notafi si alte datele objinute la studiul unui mediu sreare, Caracteristci ale apei, dupa modelul celorinva- 5, Ce adapta prezintl vieultosrele de sana fate la inceputul anului. superioara si inferioara a unei ape curgatoare? | 2, Descrigfi viata dint-o api curgitoare. Notaji 6. Alegefi rdspunsutile corectet | Vielutoarele observate, ce pest prind pescari, ce» Pest’ care trdiese n raurle de munte sunt sari triesc tn preajma acelei apel ete, a. crapul; b. pastrivul; e. mreana; d, lipanul; 3. Adunati cateva pietre de pe fundul unui _e.stea lest parau sau rau de munte; determina, n labora-_* Pestii care trlesc tn raurile de ges sunt: torul coli, plantlesianimaleleexistente pele, _a.boiteanul.zglévocul;ecrapul; rica; ‘4. Lunjioproba din subsratul unel ape curgitoare _e bibanul; f. sala, | 1. Colectayio probs din apa unei ape Curg’- si analizati in laboratorviejuitoarele. Comparai cu acurile sunt, tn general, fntinderi adanci de apa in care, de multe ori, lumina nu itrunde in adancime, fapt ce determin’ absenga vegetatiei in zona de fund a lacului (ig. 1), Biotopul unui lac este diferit n functie de altitudine, substrat,suprafafi addncime, compoziia ape etc. Tofi acesti factori condijioneaz viata Intr-un lac, deter- minand o flor si o fauna caracteristice. Dupii zona geografica lacurile, la fel ca si raurile, sunt: de munte, colinare si de cémpie. De fa mal si pana in centrul lacului se delimi- teaz&, in funcfie de vegetatie, mai multe zone (vezi lectia Ecosistemu)),LAC * Caracteristici ale biotopului ) Cmee * temperatura variaza in functie de zona geogra- | SAEs fica si anotimp; de asemenea, se diferensiazi o paturd superioard a apei, unde temperatura este | Yariabild so paturd inferioard, unde temperatura af ste Constanta (+4°C); * lumina p&trunde in straturile superioare si lipseste in adancime; datorita ritmului zi/noapte, animalele din masa apei coboara ziua in adanci- ‘me si revin la suprafafa in amurg: * salinitatea difera de la un bazin la altul (lacuri z | strate, lacuri de ap’ dulce) si chiarin acelasi bazin, | BB intneea | in functie de precipitaii, evaporarea apei etc.; | + transparenta apei depinde de cantitatea de | materii organice si minerale aflate tn suspensi lacurile de ses au transparenja sc&zut’; | | * concentrata de O, variaz8: straturile de la suprafa- | 1% sunt mai oxigenatte decat cele din profunzime, iar lacurile de munte — mai oxigenate decat cele de ses. SAGEATA-APEL * Componente ale biocenozei (plansa V) Zona stufului este reprezentata prin: | | * plante: papur, trestie, rogoz, stanjenel de | baltd, sigeata-apei, aflate la marginea lacului; | | * animale neventebrate: parameci, hide, raci,melci, | lipitor, larve de insecte 5 insecte (ibelule, fanfai); animale vertebrate: broaste, serpi de ap’, p3siri (berze, starci, raje silbatice), sobolan de ap’; | Zona plantelor plutitoare este reprezentata de | plante fixate pe fundul lacului si care au frunze plutitoare (nufar alb, nufar galben); tn largul lacului se gisesc plante plutitoare cum sunt: lintiga, cosorul, otrajelul de balta etc. Impreuna | omide paroast a stejauli ~ clocinitoare ~ ulul pstrelelor * int lac sau baltd = alge =» dafnii(ciclop — buh de bal -» barzd, ‘= In Marea Neagr’ — fitoplancton (P) -+ zooplancton (C,) > scrumbil(C,)-> pest ripitori mari(C,) -» pescérusi(C) (ig 4. Fig, 4 - Lant trofie in Marea Neagra ‘inunele lanjuri trofice, prima veriga 0 constituie materialul organic mort, de origine vegetala sau animala, urmatd de verigile animalelor saprofage si zoofage (ex: frunze moarte — rama -> cartipa) ‘Numarul verigilor intr-un lant trofic este variabil; frecvent sunt 3-5 verigi, rareori ajungand la un numar mai mare. Acest numar este limitat datorita ‘mai multor factori dintre care amintim: ‘ nu toata hrana (substanta) dintr-o veriga trofic’ este transferata la veriga urmatoare; 0 parte este neutilizabil3, alt’ parte neasimilat8, iar alta parte se pierde prin respiratie; volumul limitat al cantitatafii de substante minerale care p&trund in veriga inisiala si care depind de resursele minerale din sol; « dimensiunea hranei (de exemplu, o balen’ sau un elefant nu pot fi inghitite de alte animale); « cresterea consumului de energie spre capatul lanjului trofic (animalele zoofage consuma mai mult& energie pentru a obfine prada decat anima- lele fitofage, iar acestea, consuma mai mult’ ener- decat produc’tori). ‘ntr-un lant trofic se constata cresterea dimensi- tunilor consumatorilor spre capitul lui. in mute languri trofice intra si omul, care poate fi: © consumator din ultima verigs (de exemplu, plante + animale domestice > om, sau, prin consumul de peste, omul incheie unele lanuri trofice) (ig. 5); Fig, 5 - Omul, verig8 dintr-un lang trofic @ * consumator dintr-o veriga intermediara, urma- toarea verig’ fiind constituita din diferiti paraziti la ‘om (viermi paraziti, fanfari etc.). ‘In ecosistemele antropizate, datorita interventiei ‘omului, lanfurile trofice sunt mult mai scurte decat ‘in cele naturale, deoarece dispar o serie de verigi (insecte diundtoare, p&séri care se hrinesc cu acestea, animale care nu-5i mai pot gisi un ad&post prin distrugerea unor plante etc.) ‘intr-un ecosistem, lanfuriletrofice nu sunt izolate unele de altele. Ele se intretaie in anumite puncte de contact sau noduri. In aceste noduri se gisesc specii care consuma hrana diferitd si de aceea pot funcfiona in doua sau mai multe lanfuri trofice (de exemplu, o planti de grau este consumats de insecte, dar si de diferite mamifere; uliul se hraneste cu pisiri, dar si cu mamifere mici). Datorité intretzieri lanfurilortrofice, biocenoza se prezinta ca o refea. Ea se numeste refea trofica (ig. 6).Intr-o refea troficd sunt /anfuri trofice principale, alcatuite din specii dominante ca numa $i languri trofice secundare, conectatetntreele prin diferite verig Rejelele trofice dintr-un ecosistem vin in con- tact si cu ecosistemele vecine (de exemplu, reteaua troficd a unei_pajisti de campie si cea a unei monoculturi). In zona de contact se constat un numar mare de specii care sunt active in ambele rejele (de exemplu, pe malul unui lac cuibaresc numeroase pisari care se hranesc cu peste). Intr-o refea troficd circulagia substanfei nu este liniara ca intr-un lant trofic, ci descrie un ciclu trofic, in care toate lanjurile trofice se inchid si se reunesc prin descompunaitori dupa schema: substante anorganice -» producatori (P) > consumatori fitofagi (C,) + consumatori zoofagi (C,, C,) > descompunatori (D) > substanje anorganice (fig. 7). Fig. 6 - Fragment de rejea trofic’ dint-o pidure Lanjurile Grenier 811. Explicafi termenii lang trofic, refea troficd, eee aegis cciclu trofic (vezi si imaginea alturat’). 2. Explicati din punct de vedere ecologic pro- verbul Pestele cel mare inghite pe cel mic. 3. Intocmiti scheme ale unor lanjuri trofice: ‘a. din fiecare ecosistem studiat; b. in care omul este consumator primar, secundar, tertiar. 4. Dati exemple de: a. lang trofic diurn; b. lan} trofic nocturn. 5. Observati cum functioneaza diferite languri trofice dintr-un ecosistem in decursul unui an. 6. In lanjurile trofice scurte (de exemplu, algd — purice de ap — crap) se acumuleaz’ mai mult energie tn ultima verig’ decat fn langurile lungi (de exemplu, algé — purice de apd > sardina — peste de prada mic —> peste répitor mare). Care este explicajia? 7. Analizati fragmentul de rejea trofic& din figura 6 si imaginea alaturata. Stabiliti: a. categoriile trofice; b, lanturile trofice; c. nodurile refelei trofice. 8. Analizati imaginile de mai jos si recunoas- teji care sunt producatorii, consumatorii si des- compundtorii. Cum circula diferitele substanje ‘in cele doua lanfuri trofice? intre care categoriium&rul si masa plantelor verzi (P) dintr-un N ecosistem (de exemplu, un lan de grau) este mult mai mare decat numérul consumatorilor C,. Dac& am comprima toate plantele de grau (P) s-ar objine un strat mult mai gros decat al consumatorilor C,, iar stratul consu- matorilor C, ar fi mult mai subgire decat stratul C,. Organismele care aparfin aceleiasi categorii trofice, deci au aceeasi functie trofic’ poarta numele de nivel trofic. Nivelurile trofice poartd numele categoriilor trofice (de exemplu, plantele de grau formeaz’ nivelul producatorilor, soarecii de camp - nivelul consumatorilor primari etc.). Numarul nivelurilor trofice este redus (cel mult inci) datorit, in primul rand, pierderilor de energie Care sunt categorie trofige? Ce legs exist tive elet } PEEVES Fig. 1 - Piramida toficd intr-un ecosistem terestru @ 83 transferata de la un nivel trofic la altul. Unele organisme apartin unui singur nivel trofic (plante autotrofe, animale fitofage, animale zoofage si animale parazite). Alte organisme apartin mai multor niveluri trofice in funcie de hrana consumata (porcul mistret care este omnivor, vrabiile care vara se hrinesc mai mult cu insecte, iar iarma cu seminge si resturi menajere etc.). indivizii aceleiasi_ specii apartin unor niveluri trofice diferite (de exemplu, puietul unor pesti este fitofag, iar adultii sunt zoofagi). Daca asezam nivelurile trofice dintr-un ecosis- lang trofic se objine grafic 0 piramid’ numita piramida trofica (fig. 1 si 2). Ea exprima raporturile intre nivelurile trofice succesive.Fig, 2 - Piramida trofic Piramida numerelor (fig. 3) este reprezentarea grafic’ a numarului diferitelor organisme din fiecare nivel trofic la un moment dat. Ea exprima numérul organismelor din fiecare nivel trofic al unui ecosistem la un moment dat. Acest numar este reprezentat grafic prin aria unui dreptunghi. Baza piramidei 0 formeaza nivelul produ- catorilor, iar varful piramidei, nivelul consuma- torilor terfiari. ingustarea piramidei, spre varful et indic& descresterea numérului indivizilor care apartin speciilor respective (talia acestora creste, ins). De exemplu intr-o padure, numarul product- intr-un ecosistem acvatic ® torilor este mai mare decat cel al consumatorilor. Piramida numerelor se aplica in orice ecosistem, terestru sau acvatic. Exist insi si excepfii care se ‘nscriu sub forma unor piramide imperfecte (de exemplu, intr-un ecosistem acvatic, fitofagele pot consuma rapid fitoplanctonul si inmultindu-se foarte mult, ele pot depiisi numarul producatorilor); tun alt exemplu este atunci cand producatorul este foarte mare in raport cu consumatorul direct (de exemplu, stejarul si omizile paroase ale stejarului). Daca ‘tn locul numerelor se ia in considerare biomasa unui nivel trofic se objine tot o piramida troficd numita piramida biomasei (fig. 4 si 5). Fig. 4 - Piramida biomase inr-un ecosistem de ap dulce @ee TEEnIEETEEaIEnEEnIIEIIEIIIRIIEIIEEERE Biomasa unui ecosistem reprezinta numarul de indivizi inmulit cu greutatea (masa) fiecérui individ la un moment dat. Ea este raportatd la o suprafat determinata (m? i km?). ‘in majoritatea ecosistemelor terestre, dar si tn unele ecosisteme acvatice, biomasa scade de la nivelul producatorilor spre nivelul consumatorilor terfiari. ‘ ‘ Poate apdrea ins gio piramidéréstumats cand, Fi8- 5 -Piramida biomase int-un ecosister terest @ consumatorii au o inmultire foarte rapida greutatea lor 0 depiseste pe cea a producitorilor. Astiel de cazuri se intalnesc, destul de frecvent, in ecosistemele acvatice, unde biomasa producito- rilor este mai mica decat cea a consumatorilor si de aceea, piramida biomasei apare rastumat’ fig. 6). 4g/m* fitoplancton zooplancton Fig. 6 Piramida Pisturnata a biomasei int-un ecosistem acvatic @ | 1. Explicagi termenii: nivel trofic, piramida 6. Construifi prin desen (sau din carton) dife- | trofic’, piramida numerelor, piramida biomasei. _rite piramide trofice. | 2. Stabiliti nivelul trofic corespunzator pentru 7. Carui tip de piramida fi corespunde cea |_urmatoarele organisme care apartin unui ecosis- din imaginea de mai jos? Ce concluzii se desprind? | tem de pdure si unui ecosistem acvatic: stejarul ... matasea-broastei ciocénitoarea crapul fitofag . omide-piroast stiuca barza uliul pasarelelor acvila ... 3. intr-un anumit spafiu natural exista o relatie relativ stabil intre masa producatorilor, a ‘consumatorilor si cea a descompunatorilor. Explicati aceasta afirmatie! 4. Cand se poate inregistra o piramid’ rstumata a biomasei intr-un ecosistem acvatic? 5. Efectuafi un studiu asupra unor specii de . animale dintr-un ecosistem apropiat, privind P = fitoplancton (24 g/m’) . numarul indivizilor pe o unitate de suprafaga si , = zooplancton (13 g/m?) regimul lor de hran, C, = biban (2,4 g/m’) ‘Cum se modifica ele in decursul unui an? C= stiuca (0,1 g/m?)‘a urmare a proceselor metabolice care au loc in organismele dintr-un ecosistem, acesta se caracterizeaz printr-o anumits productie biologicé produsi de indivizii unui ecosistem. ps i exprima cuantumul de cre5- teré-a substanfei organice intr-un interval de timp. Spre deosebire de producfia biologic’, biomasa este cantitatea de substanga organica vie existenta {in ecosistem la un moment dat. Productia biologic’ a ecosistemului (globala) este reprezentatd printr-o productie primard (dato- rat producitorilor) si 0 producfie secundars (dato- rata consumatorilor indiferent de nivelul trofic). 1 este masa de substant’ orga~ nic’ sintetizata de producatori intr-o anumit’ unitate de timp si un anumit spatiu (fig. 1) Ea asiguré eficienfa schimbului de energie si CO: HO. N:P, Kone oi? ot ka yoo Ce rol au producatori®? |e De unde provine materia organic’ int-un ecosistem! ‘Cum circu: materia intr-unecosistem? ENERGIE CALORICA circulatia nutrientilor intre producstorii, consu- matorii si descompunatorii dintr-un ecosistem. Producfia primara se exprima printr-o productie bruta si una neta. Producfia primara bruta (PB) este sporul total de biomass si energie realizat de producstori. © parte din energie este folosita pentru desfisurarea diferitelor procese metabolice ale produc’torilor (sinteze organice, miscare, reproducere etc.). (© alta parte se acumuleazi sub forma de substan} organica tn corpul acestora. Producfia primard neta (PN) reprezinta sporul cde materie organic’ realizat de producstori din care se scade cantitatea de materie organic’ consumata prin respiratie pentru desfasurarea proceselor metabolice, Deci, PN = PB - consumul respirator. fig. 1- Prin fotosintezi se realizeazi transformarea eenergiel luminoase in energie chimica ‘Aceasta este stocata fn materia organicd produsa de plante sub forma de PRODUCTIE productie primara @ PRIMARA ROOPN constituie sursa de hrana disponibila pentru nivelul trofic al consumatorilor primari (fitofagi). Ea nu rmane constanta in ecosistem, deoarece o parte este neutilizabild, iar unele p&rji din corpul plantelor mor $i intra in descompunere (fig. 2). Fig. 2 Productia primard neta circula in nivelurile consumatorilor @ ‘Masurarea producfiei primare, Pentru masurarea productiei primare se folosesc mai multe metode. * Estimarea CO, in procesul de fotosinteza int-un ecosistem terestru. Se acopera plantele de pe dous suprafefe egale cu cate un clopot de sticla (unul transparent, celalalt opac). Dupi 24 de ore se deter- mina volumul CO, consumat de plante tn unitatea de timp, pe o anumit suprafata (24 h/m?). * Estimarea O, in procesul de fotosinteza din activitatea planctonului. Se determin& cantitatea de O, din apa, apoi se umplu doua sticluje (de capacitati egale) cu plancton (0 sticluya este transparenta si alta opaci). Dupa 24 de ore se determina cantitatea de O, solvit in apa. Diferenta dintre cantitatea de O, solvit initial in apa (L) si cantitatea de O, din sticluja opacd (N) indica consumul de ©, pentru respirajia planctonului (R).. R=L-N Cantitatea de O, eliberat’ in procesul de fotosin- teza din sticlufa (A) este proporjionala cu asimilatia (productia primard neta) si este data de formulele: A=LR, PB = R+A (gO,/mi/zi) + Metoda recoltei este folosité tn agricultur’, Productia primara net& se evalueaza pe baza canti- tii de substanf’ organic’ produsi de o anumita suprafajd de teren in unitatea de timp, reprezentata prin recolta (exprimata de obicei tn kg sau Vha/an). Ds exemplo, doc nto cur de cmp PB = 2600g/n*/an, ar pentru nevoile vegetatil se consumé 1400g/m?/an, atunci PN = 1200g/m'/an; dacé se considerd ci din PB animalele consumé 300g/ s/o, ir sapofitele 400g/n*/n, chun rmne PM = 500g/m'/an. E = energie luminoasi PB = productie primara brut PN = producfie primard neta SN = substanfa neutilizata =D Productia primar dintr-un ecosistem variazi (fig. 3), Ea este influenfatd de factorii climatici tn timp si de resursele de saruri minerale din sol, precum si de cantitatea de clorofila disponibila pentru captarea luminii. UFMAMI|AS OND Fig. 3 - Variatie sezonier’ a unei producti de fitoplancton &mp 1. Ce deosebire este intre productia si biomas&? Dar intre productia primara si producjia secundara? 2. Ce exprima productia primara bruta? Dar producfia primard neta? 3. Ce metode de m&surare a productiei pri- mare cunoasteti? 4. De ce sunt necesare masurarea si cunoaste- rea producfiei primare dintr-un ecosistem? 5. Analizati valorile productiei primare nete din tabelul de mai jos. Ce concluzii se desprind? Calo de pou | Pare de feonse Padure tropical Ton de posto | Zon toa 200-800g/m?/an 1200-1500g/m?/an 30009/n'/on 200g/m*/an '200-600g/m?/an ‘© Cee injelege prin productie primara? ‘© Daji exemple de variatii ale productiei primare Uniform, ci variaza in limite foarte largi, de la un ecosistem la altul. Astiel, padurile (care reprezint8 10% din supra- fata continentelor) fixeaza jumatate din energia convertit’ de toti producatorii primari ai Globului; terenurile agricole ocupa insi un loc modest, de numai 5% din productia primara neta globala. Oceanele (care ocup’ 70% din suprafafa Terrei) particip3 numai cu 40% din productia primara neta global’. Distributia productiei primare in mediul marin este si ea diferita. Zonele de productie mare sunt platourile continentale, marile subarctice si zonele recifelor de corali (ig.1) Factorii de care depinde productia primara sunt iferiti in funcfie de caracteristicile biotopului si cele ale producatorilor. * Un prim factor il constituie substanfele mine- rale din mediu. Din practica agricola se cunoaste ca numai o anumits cantitate, suficienta si com- P € Glob, productia primara nu este Fig. 1 - Recif de coral ® pleta, de siruri minerale poate determina o productie primara net8 ridicata la hectar. Lipsa unui singur element chimic sau insuficienfa lui cantitativa poate afecta productia. Un alt exemplu ‘loferd matrile fra curenti ascendenfi, care din lipsanor elemente nutritive au productivitate scazuta (de exemplu, Marea Neagra in comparatie cu Marea Nordulu) * Condisiile de clima (temperatura, apa, lumina, diferiti factori meteorologici etc.) pot influenta si ele productia primara. In tundra arctica si etajul alpin, factorul princi- pal care limiteaz’ productia primara il constituie temperatura scazutd; ridacinile plantelor nu se pot dezyolta intr-un sol inghefat. ‘in padurile ecuatoriale, temperatura ridicata limiteaza si ea productia primard. jn terenurile aride, deserturi si stepe, lipsa apei determina 0 productie primara foarte scizuta (fig. 2). Fig. 2 - Zona desertic’ cu pusin’ vegetajie ® Variatiile meteorologice peste limitele optime de toleranga ale unor plante de cultur’ pot compromite recolta (de exemplu, grindina, inundatiile, furtunile puternice etc.) * Un alt factor care influengeaz productia pri- mara este raportul dintre procesul de producere a substantei organice si cel de descompunere. Acesta din urma este intens cand temperatura este ridicat De exemplu, coeficientul de descompunere este de circa 10 ori mai mare in apele tropicale decat fin cele reci. Asa se explica de ce pescuitul oceanic este mai eficient in marile reci comparativ cu marile calde (fig. 3). * Variafia biomasei producatorilorin limite mari poate determina ,prabusirea” productiei primare. De exemplu, in cazul fenomenului de ,inflorire a apelor”, algele se inmultesc excesiv, insai la un mo- ment dat mor $i intra in descompunere. * Activitatea omului influenteaza si ea atat Fig. 3 -. Productia primar’ (mai ales, fitoplanctonul) din miarilereci determing existenfa in aceste zone a unei cantitji mari de peste @ productia terenurilor de cultur& cat si a terenurilor cu vegetatie spontan’. ‘Omul actioneaza in mod pozitiv pentru obsine- rea unei productii agricole ridicate la plantele de cultura (de exemplu, prin folosirea unor ingrass- minte, amendamente, erbicide etc.) ig. 4). Uneori insa, acfiunile lui pot avea rol negativ (de exemplu, introducerea unor substante toxice, suprap8sunatul, folosirea unor substante radioac- tive etc.) El poate influenja negativ si productia de peste din mari si oceane atat printr-un pescuit excesiv, cat mai ales, prin poluare chimic&, radio- activa ete. 4 = Producjie de porumb @ iva wn agrictr ser 1525 ky de orm ec, ara, recolteazé 7500-10000 kg de porumb boabe la hectr... Tupinil,frunzele si radicinile reprezint 5 ele 5000-8000 kg de materie vegetal. 89Lees ar ee eect Bee re aerate ‘1. Comparati productia primara a unui ecosis- tem continental cu cea a unui ecosistem oce- anic, Ce concluzii se desprind? 2. Cum variazas, in general, productia primar& diferitele ecosisteme, de la Ecuator la poli? 3. Intocmiti un tabel cu factori limitativi ai productivitafii primare tn diferite ecosisteme. Dati exemple concrete. 4. Cum este influenfata producfia primar de cereale de catre depozitarea unor substange chi- mice in straturile adanci ale solului? 5. Ce rol are lumina tn sporirea productiei Primare? Ce se intampla cu plantele de tomate Val din imaginea aldturat in 30 de zile? 6. De ce este necesari masurarea si cunoas- terea productiei primare dintr-un ecosistem? biocenoza nu poate exista in absenja |consumatorilor, desi baza ei troficd este asiguraté de productia primard. Aceasti productie depinde de activitatea consu- ‘matorilor din toate nivelurile lanjurilor trofice. Energia stocata in biomasa producstorilor este transferat’ consumatorilor sub forma de hrana de la un nivel trofic la altul. O pare din hrana asimilata este folosit& pentru sintezele proprii, iar o alta parte se elimina, prin 3. PRODUCTIA SECUNDARA SI CONSUMATORII ‘ata prin fotosinteza de catre organismele autotrofe este ,,cel mai grandios ene ee Productia primara variaza in functie de caracter DO ae eae ae eee procesul de dezasimilatie, sub forma de fecale, urina etc, Din hrana asimilat’, o parte serveste pentru nevoile energetice, iar alta parte se acumuleaza sub forma de biomass (ig. 1). reprezinta biomasa acumu- lata in ecosistem ca urmare a asimilajiei organis- melor heterotrofe (consumatori si descompunstor). Transferul de biomasa de la producatori la consumatorii fitofagi precum si transferul debiomas& intre celelalte categorii de consumatori variaz8 de la un nivel trofic la altul si de fa un ecosistem la altul (fig. 2) * La camivore, productia secundara este mai mare decat la animalele erbivore. Aceasta se explica prin faptul c& hrana vegetalai este mai greu de digerat si consine mai pujin& energie, spre deosebire de hrana carnivorelor care se diger& aproape in intregime, eliberandu-se mai mult energie. Camivorele consuma aceasta energie in deplasarile active pe care le fac in cAutarea hranei. * La animalele fitofage, eficienta asimilarii depinde, in primul rand, de valoarea nutritiva a plantelor sau a unor piiji din plante (de exemplu, 15% la animalele care se hrdnesc cu lemn; 40% la cele care se hranesc cu frunze; 60% la erbivorele care pasc iarba; 80% la cele care consuma seminte sau fructe). La animalele carnivore eficienfa asimilarii este {in limite mai stranse (de exemplu, la insectivore 70-80%, iar la carnivore 90%). + In general, consumatorii de talie mare consu- m8 mai mult’ hrana si au 0 producjie secundara mai mare decat consumatorii de talie mica. Fig, 2 - Fiecare nivel trofic indic& productia si biomasa realizate la nivelul respectiv @ {n-un ecosstem merin, produc biomasascad de la nivel productoror spe cl ol cnsumatoror de vr. 22 2 04g+» inceea ce priveste tipul de ecosistem, produc- sia secundara este de obicei, mai ridicata in ecosis- temele terestre decat in cele acvatice; de asemenea, {in agroecosisteme decat in ecosistemele naturale. ‘in agroecosisteme, omul elimina multe speci care arputea concura pentru hrana cu animalele domes- tice, in timp ce th ecosistemele naturale, productia se- ‘cundarase repartizeazi tntretoate speciile consumatoare. ‘necosistemele acvatice, producfia secundara este mai ridicata cand algele verzi, si tn general, fitoplanctonul, sunt fn cantitate mare. * Raportul dintre productia a dou’ niveluritrofice consecutive se numeste eficienfa ecologic’. El este de 10:1 intre producitorii si consumatorii de ordinul I si creste la consumatorii de ordinul Il, Il etc. Datorita eficienfei ecologice se poate explica de exemplu conviefuirea in savanele africane a erbivorelor (mii de exemplare de antilope, gazele, zebre etc.) si cea a camivorelor mari (numar redus de lei, tigri, gheparzi etc.) fSrd a se perturba echili- brul numeric dintre aceste populafii. Astel de relaii numerice se stabilesc in toate ecosistemele natu- rale. Eficienta ecologica depinde foarte mult de structura nivelurilor trofice. Ea este ridicata cand nivelurile trofice au populatii mult diversificate. Cunoasterea eficienjei ecologice este un parametru necesar pentru ocrotirea animalelor (mai ales, prin reducerea vanatului), in cresterea animalelor domestice, cultura pestilor etc, 1. Ce este producjia secundara? 2. Cum variaz& productia secundara la diferiti consumatori?. 3. Explicati de ce doua animale aproximativ de aceeasi talie (0 oaie si un lup) consuma cantitaji diferite de hran’, pentru a acumula 11 kg de masa vie (respectiv 80 kg de iarba si 5 kg de fesut animal). 4. Ce cantitate de fitoplancton este necesari pentru a produce o tona de ton, stiind c& pentru ‘ase obfine 0,5 kg masa vie, o hamsie consumé 5 kg fitoplancton, o scrumbie albastra ~ 5 kg de hamsii, o palamid’ — 5 kg de scrumbii, iar un ton ~ 5 kg de palamida? Ce concluzie se desprinde? 5. Ce concluzii se pot desprinde din analiza : modelului alaturat? 6. De ce nu este rentabila cultura unor pesti ripitori? 7. Dati exemple prin care omul poate creste ficienja ecologic’ Intr-un ecosistem. co turatie la 700 zile co turafe la 180 zile Model mecanic al biomasei si producfiei de substan organica intr-un ecosistem marin.4. CIRCUITUL MATERIEI $I FLUXUL ENERGIEI IN ECOSISTEM fe Care Suni © Ce rol A | ntr-un ecosistem are loc permanent circulatia diferitelor elemente si compusi chi Elementele chimice migreaza la nivelul biotopului prin slufii apoase sau gaze, iar la nivelul biocenozei prin lanfurile trofice. | Circulatia permanenté si reversibild a elemen- telor chimice intre mediul abiotic si organismele vii ale biocenozei si din organismele vii din nou in biotop se numeste circuit biogeochimi | Circuitul se produce datoriti funcjllorvitale ale | organismelor (hranire, respiratie, transpiratie, ex- | crefie), dar si prin moartea lor sau a unor organe Ce intré in sfera de activitate a descompunatorilor. | Substanfele minerale sunt preluate din mediu de citre producitori, iar de la acestia, consumatori primari preiau substanjele organice din care o parte circuld la consumatorii secundari etc. Dupa moar- din organismele vit atdede mNmM4Z—20407 mnm>N—-e>mmZz—-= Fig. 1 - Circuitul materiel intr-un ecosistem orincipalele elemente ubstangele c Dar animalele? tea producatorilor si a consumatorilor, substanjele corganice sunt descompuse de catre descompunatori si redate mediului sub forma de elemente chimice. Astiel se reia circuitul (ig. 1). Circuitele biogeochimice pot fi /ocalesi globale. Cele locale au loc in diferite ecosisteme (terestre sau acvatice), iar cele globale au loc la nivelul Terrei (participa toate ecosistemele de pe Glob). © Circuitul apei Rezervele de ap8 ale Terrei se menjin constante datorit8 circuitului permanent al apei in natura, in care padurile au un rol important (fig. 2). Distribusia apei pe Terra (%) + 97% —mari si oceane * 2% — —ghejari si calote polare * 0,6% —ape continentale * 0,01% —in atmosfers Fig, 2 - Circuitul apei intr-un_ecosistem de padure 93‘in ecosistemele terestre, o parte din apa de ploaie se scurge la suprafafa sau se evapora, iar 0 alta parte patrunde in pmant, unde este absorbiti de rédacinile plantelor sau ajunge in panza freatic’. Prin transpiratia plantelor, o parte din apa din sol revine in atmosfer’. Prin transpiratie, padurile ‘menfin ridicat& umiditatea atmosferic’. ‘Scurgerea apei poate accentua eroziunea solului. Cu cat solul este mai pujin permeabil, terenul mai inclinat si vegetafia mai sirac’, cu atit eroziunea solului este mai mare. (O padure refine de 6-25 de ori mai mult& apa decat 0 pajiste. * Circuitul carbonului Carbonul intra tn compoziia tuturor substanjelor corganice din corpul vietuitoarelor. in ecosisteme, el provine din respirajia viejuitoarelor si intra in compozitia aerului atmosferic sau este solvit in apa sub forma de CO,,. Prin fotosintez8, carbonul din CO, este fixat in materia organic’ vie (difertii compusi organici); dup’ moartea organismelor, compu: organici sunt descompusi si carbonul este redat mediului (apa sau aer) Astfel se reia circuitul (fig. 3) Fig. 3 = Circuitul CO, intr-un ecosistem terestru sau acvatic © * Circuitul azotului Azotul intrd in compozitia proteinelor si acizilor nucleici din corpul organismelor vii. in ecosis- temele terestre, azotul se glseste atat in atmosfer’ Cat si in sol (mai ales, in humus) (fig. 4). bacterii nitrficatoare bacterii fixatoare de N Fig. 4 - Circuitul azotului intr-un ecosistem terestru @ + In ecosistemele terestre, azotul atmosferic ajunge in sol prin oxizii formati fn aer sau este fixat in sol de catre unele bacterii libere sau bacterii fixatoare de azot care trdiesc in nodozitatile dé pe ridacinile leguminoaselor. Plantele iau azotul din sol aflat in compusii anorganici (mai ales, azotafii); la consumatori, azotul va ajunge o data cu hrana. ‘Azotul este pus in libertate dup descompunerea organismelor moarte sau a unor produgi de excretie (acid uric, uree etc.) si redat circuitului. + In ecosistemele acvatice, azotul atmosferic intré tn compozitia apei prin oxizii formafi in atmos- fer ca urmare a descarcarilor electrice, precum si prin scurgerile de apa care contin azotaji, compusi amoniacali, azot organi Azotul va fi consumat de alge si plantele acvatice. Prin intermediul lanjurilor trofice, azotul va trece in corpul animalelor. Dupa descompunerea organelor moarte 0 parte din azot intra tn circuitul bacterian, find transformat {in nitrafi si ciclul se reia; o alt& parte trece in sedimente sub forma de compusi humici.* Majoritatea elementelor chimice din scoarta terestra migreaza ciclic, fiind vehiculate prin ma- teria vie, Unele elemente sunt refinute ins’ tn cantitate mare (de exemplu, masa lemnoasa din paduri refine cantitati mari de K, Ca, Mg, Na; pe fundul oceanelor se formeazi, de exemplu, depozite mari de carbonat de calciu provenit din dinfii rechinilor, din oasele pestilor si mamiferelor etc. care nu pot usor descompuse de cétre bacter ip 1. Definii ce este un circuit biogeochimic. 2, Alcatuiji scheme cu circuitul unor elemente chimice intr-un ecosistem terestru si unul acvatic (de exemply, circuitul fosforului). 3. Care ecosisteme au cel mai important rol {n circuitul apei? Ce concluzie se desprinde? 4, Daji exemple de elemente chimice care intré in alcatuirea unor roci de origine biogens. 5. Executaji o schema simpl8 dupa imaginea alfturata a circuitului azotului fn natura si com- pletati legenda. Explicafi cum se produce acest _ J” uit. 6. Ce reprezinta imaginea de mai jos? Notati principalele fenomene care se produc. eae ae ett erent Sete urn iy i si factorii abiotici din ecosisteme tra eres tte me et Pec ene Tear ceceprincipala surs: © Cine capteaz’ aceas ‘© De unde provine entru a supravietui, organismele au nevoie P= energie pe care o folosesc in sinteza substanjelor organice necesare cresteri, dezvoltarii si activitatii lor. Din aceast’ cauzi, functionarea unui ecosistem este conditionat’ de consumul energetic. Sursa principal de energie intr-un ecosistem este energia solara. Ea este captata partial de producstori si variaza tn functie de anotimp (fig. 1). parte din energia solar’ captata de cétre plante nergie? Prin ce proc este transformati th substante organice (productie primar net, aro parte se pierde in procesulrespiratei. Energia stocat& in productia primar’ net constituie sursa de hrand pentru consumatorii fitofagi, iar productia acestora constitui de hrand pentru consumatorii secundari si pro- cesul continua mai depart. Trecerea energiei de la producatori la consu- ‘matori prin intermediu! lanfurilor trofice se numeste flux energetic (ig. 2). Fig. 1- al plantelor nt SS Vara Energia solar’ este captatd in ecosistem mai mult primavara decat vara, in functie de stadiul de dezvoltare = energie luminoasi = energie necesari fotosintezei SN") = substanfe neasimilabile PB’ = producfie primara brut PN, ,, = producfie primar nett Fig. 2 - Transferul de energie intr-un ecosistem de campie @{in natura, fluxul energetic este unidirectional si universal, ‘Intr-un ecosistem, fluxul de: ‘energie functioneazi pe baza celor doua principii ale termodinamici * Conform primului principiu al termodinamicii, ‘energia se transforma continuu in ecosistem (lumina energie chimicd > energie mecanica etc.); ea nu este creata si nici distrusa. * Conform celui de-al doilea principiu al ter- ‘modinamici, transformarile de energie sunt insofite de pierderi de caldura care sunt cedate mediului In natura, nici o transformare de energie nu poa- te fi eficienté 100%, Energia se diminueaza de la o verigi la alta a lanului trofic, deoarece o parte este inapoiati me- diului sub forma de caldura, o altd parte este ‘consumatii in procesele vitale proprii, iar o alta frac- siune este inglobata in produsii finali de degradare (fig. 3). energie din moleculele organice WIRE energie eliberats sub forma de caldurs Fig, 3 - Diminuarea energie’ intr-un lant trofic Fluxul de energie intr-un ecosistem se caracte- rizeaz& prin: * energia stocata in productia neta scade in langul trofic de la producatori spre ultimii consumatori; * energia eliminat prin respiratie creste de la producatori spre consumatorii de rang tot mai inalt; * pierderile de energie se teduc de la nivelul producattorilor spre cel al consumatorilor de varf; * eficiensa utilizarii energiei (asimilarii hranei) creste de la nivelul producatorilor spre cel al consumatorilor de vart. Prin eficienta energiei utilizate, deci a asimilarii hranei, se injelege ci numai o parte din energia captata de veriga lantului trofic este stocat’ in moleculele proprii, cea mai mare parte fiind folosit’ pentru procesele vitale. Animalele camivore mari, de varf, au cea mai ridicata eficienta a utilizarii energiei, deoarece la lun consum mic de hrana, asimilarea este mare. Animalele fitofage consumi o cantitate mare de hrana, iar asimilarea, deci eficienta utilizarii energiei, este mult redusi, Energia consumata pentru nevoile proprii este mai mica la producatori fata de consumatorii rimari si mai mica la acestia fata de cei secundari. Cantitatea de energie acumulaté de vietuitoare in fiecare veriga a lanjului trofic poate fi ilustrata Brafic sub forma unei piramide care poartd numele de piramida energiei (fig. 4). Ea exprima raportul dintre valorile energiei inmagazinats in nivelurile trofice. 21 kV/m*/an Fig. 4 - Piramida energiei Fluxul de ener zie intr-un ecosistem este perma. Pee cae ce Cee rte Ceres Cue ous merce Mra ee reinnoiesc continuu pierderile de ene Crea ae meetin tee Perna—_ $$ Explicafi cum se realizeaza fluxul de ener- eee penn lan} trofic terestru si unul acvatic. z intocmiti pentru fiecare o schema explicativ’. 2. Cum se aplic& principiile termodinamicii {ntr-un ecosistem? 3. De ce lanturile trofice, de regula, nu pot '~ 10° ‘avea mai mult de cinci verigi? 4. Ce importanga practic’ prezinté cunoas- terea fluxului energetic intr-un ecosistem? 5. Analizaji bilangurile nutritionale si energe- —> d=86 tice din imaginile alaturate. "= Randament slab de productie la un organism Ce concluzii se pot desprinde? (Vezi si tabelul nevertebrat (omida fluturelui de varza). de mai jos.) R=32 Omid d=19 ‘= Randament bun de producfie la un vertebrat poikiloterm (salamandra). R= 888 d=98 * Randament foarte slab de producfie la un vertebrat homeoterm (chifcan de padure).‘4. Ce importanta au relatile trofice tntr-un eco- ®. Ce factori pot impiedica acfiunea descompund- sistem? torilor? Gandigi-va la condille in care s-au for- ‘mat cérbunii sila cele in care se formeaza turba. 2. Structura trofica a unei biocenoze reprezinta: ‘40, Care sunt animalele din imaginea de mai jos a. cantitatea de hrand dintr-un ecosistem ce apartin mai multorlanfuri trofice? Pe ce nivel b. categoriile trofice dintr-un ecosistem trofic se afla: ciocénitoarea, soarecele, vulpea, | . tofi producatorii dintr-un ecosistem veverija, stejarul, vulturul, omida stejarult 3. Producatorii sunt organisme: a. fotoautotrofe b. chemoautotrofe c. heterotrofe 4 Producatori iau din mediul extern: a. substanfe minerale b. substanfe organice . lumina | 8. Dasi exemple de consumatori |, I, Ill si IV | dintr-un ecosistem terestru si unul acvatic. | fe Ascciall cart cole dou chiara: ‘44. Dati exemple la fiecare categorie trofica? Ce se poate explica prin aceasta schema? A. fitofag a. porcul mistre, ursul B. zoofag b. fanjarul, tenia E fc C. omnivor cc. girafa, capra neagra D. parazit d. pelicanul, ghepardul aa ‘7. Explicati ce s-ar intampla daca ar lipsidescom- |S pundtorii dintr-un ecosistem? 8 Dupa ce crterii se pot clasifica lanfurile trofice? 42 Care sunt deosebirile dintre piramida nume- Dati exemple pentru fiecare! relor, cea a biomasei si cea a energiel?‘43. Recunoasteti animalele din imaginea de mai 48 intr-un ecosistem, pierderile de energie prin jos si construifio rejea trofica. respiratie au loc Ia nivelul: ‘a. producatorilor b. consumatorilor . la fiecare nivel trofic ‘48, Priviti imaginea si explicati cum are loc fluxul energetic. Completafi legenda, in caiet. 44. De ce este dificil construirea unei piramide a numerelor in care plantele care ,susfin” tro- ficun singur camivor sunt in numéir de 500 000? 120. Prin ce procese se elibereazatcarbonul in atmosterd? 48. Ce fel de piramida se construieste cand para- | ziii se hréinesc cu consumatori (de exemplu, 24. Prin descarcarile electrice azotul din atmosfera paduchii de pasari si o buinija)? se combina cu oxigenul, iar produsii se dizolva in apa de ploaie. Unde ajung ei? 46. Piramida biomasei poate fi résturnata daca: 22. Agricultorii adauga ingrasaminte chimice a. producatorii se reproduc rapid pentru a creste concentrafia de azotafi din sol. 'b. producatorii nu se reproduc rapid in care culturi nu este nevoie de astfel de . consumatorii fitofagi sunt numerosi Ingrasaminte? De ce? d. parazitii se hrdnesc cu consumatori 22. Numarul nivelurilor trofice intr-un ecosistem 47. Productia primar bruta reprezinté energia: este limitat de: a. fixatd prin fotosinteza a. biomasa total a producatorilor b. disponibil pentru consumatori beficienfatransferului ce energie inte nivelur (10%) . disponibila pentru descompundtori c. biomasa enormé a producatorilorIV ECHILIBRUL UNUI ECOSISTEM U A nitr-un ecosistem se inregistreaz’ permanent | variatii ale factorilor abiotici. Cu toate acestea se stabileste o relatie de echilibru intre diver- sele populayii si are loc un flux normal de materie si energie de la producatori la consumatori si des- ‘compunatori. Se vorbeste in acest caz despre un echilibru ecolo; Echilibrul ecologic se mentine atata timp cat cauzele perturbatoare nu afecteaza activitatea unui component (variatie nedorita peste limita de toleranja a unor factori climatici, invazia unor consumatori straini etc.). In cazul unor dezechilibre grave, ecosistemul nu se mai reface. Pe langa funcfia de circulatie a materiei si functia energetic’, ecosistemul are si o functie de autore- glare sau autocontrol prin care este mensinut echilibrul lui. Autoreglarea este capacitatea ecosistemului de a-si pastra constant, pe o perioada mai lunga de timp, at&t compozisia biocenozei, cat si densitatea populationalai a diverselor specii. in cadrul acestui proces, factorii perturbatori ai unui ecosistem sunt inactivati Datorita autoreglarii se asigura stabilitatea ecosistemului - starea ecosistemului tn care pertur- batiile pot fi echilibrate si astfel, biocenoza nu sufera modificari pe o perioada lunga de timp. Ecosistemul are mai multe mecanisme de auto- control dintre care mecanismul principal se ba- zeazii pe relatiile trofice Menfinerea unei populati tn ecosistem depinde de retnnoirea continua a resurselor de hrana si de limitarea inmukjrii indivizilor ei. Fiecare populatie este supusa controlului mai multor populati Tibia factor 1. ECHILIBRUL UNUI ECOSISTEM OREGLAREA SI STABILITATEA ECOSISTEMELOR Gradul de stabilitate variaza de la un ecosistem la altul. * Ecosistemele cu refele trofice complexe sunt mai stabile decat ecosistemele cu pufine lanfuri trofice. {in primul caz, un rol important tl au consuma- torii polifagi. Acestia sunt consumatori care actio- rneaza in mai multe lanfuritrofice in functie de tamu firea specillor care le servesc drept hran (ig. 1). ki Fig. 1 = Vulpea, buthita, cucuveaua si jderul sunt const ‘matori polifagi, care actioneaza tn’ mai multe lanjuritrofice Dac’ © populatie are tendinja de crestere nu- meric’, va creste si presiunea consumatorilor (pa- raziti, pradatori) care va stopa inmultirea (fig, 2). Daca populafia scade numeric, consumatorii se vor deplasa spre alte specii. De exemplu, numarul lacustelor este controlat de hran& si automat de 101consumatorii lor (broaste, soparle, pasiri insecti- vore); de asemenea, numarul soarecilor este controlat de numérul uliilor sorecari. ‘in al doilea caz, consumatorii sunt monofagi si pot disparea in mas’ cénd, datorita cresterii unei populatii, este distrus’ masiv sursa lor de hrand; astfel se perturba stabilitatea ecosistemului. * Ecosisteme stabile sunt si cele care au condisii uniforme de biotop de care se leaga existenta unei biocenoze cu numar mic de specii, imp indelungat. De exemplu, In mlastinile de turb8, unde din lips de consumatori primari, biomasa se transforma in turb&. In astiel de ecosisteme, refeaua troficd este foarte simpla. * Stabilitatea unui ecosistem depinde si de biodiversitatea acestuia. De exemplu, in paduril ecuatoriale, recifele de corali, deltele unor fluvii exist un numar mare de populafii si implicit, refelele trofice sunt foarte bogate. * Ecosistemele naturale sunt mai stabile decat cele artificiale. De exemplu, intr-o padure de stejar, inmulfirea exagerata la insecta numit& cilugarita limiteaz4 hrana disponibila datorité decimarii rapidg a populatiei de catre pasiri. ‘intr-o livad’ ree ee cere tcl stabilitatea acestuia ee ic Pe ect Fig. 2 - Numérul uliitor sorecari dintr-o populate este reglat de canti- tatea de hrand (respectiv, soareci) si invers, De cele mai multe ori, aceasta relajie numeric’ este influentata si de anotimp ‘ns, numarul speciilor este redus si de aceea, in cazul inmultirii excesive a unor déunstori, livada poate fi distruss. * Autoreglarea si stabilitatea ecosistemelor depind si de interventia omului in ,economia” na- turii. De aceea, pentru asigurarea stabilitaii ecosis- temelor naturale, omul trebuie s& se bazeze pe 0 profunda cunoastere a relatiilortrofice, a legaturilor inseparabile dintre biocenoz& si biotop tig. 3). ‘numa de pridtori ‘uma de cerbi distrugerea praditorlor Fig. 3 - Efectul intervengiei omului asupra unei populatii de cerbi {in anol 1905, pe platourile din Arizona tréiau 4000 de cerb. Pentru protearea acestor, intre anit 1905 1920, au fost distrusi de cétre om aproximativ 8000 de pradatori (coioti si lupi). Rezultatul nu a fost cel sperat: populafia de cerbi nu a crescut ci a scizut,ati exemple de ecosisteme stabi | $i instabile. Motivati exemplificarile! 2. Ce importanga are functia de | autoreglare tn ecosistem? 3. De ce principalul mecanism de autoreglare intr-un ecosistem este legat de complexitatea refelei trofice? 4. Urmariji, in imaginea alaturat’, | relatia numeric’ intre 0 populatie de iepurr si una de rasi. Ce concluzie se des- | prinde? 5. Analizati structura troficd dintr- ‘mlasting sau balt& din apropierea scol Apreciati capacitatea de autoreglare si stabilitatea ecosistemului studiat in prezent si viitor. 6. intocmisi un referat cu tema: Omul |» stabiltatea ecosistemelor. ‘Dupat anul 1800, in Golful Hudson din Canada s-a facut recenséméntul pieilor de animale capturate prin vndtoare. Numérul pieilor de iepuri si nurmarul celor de ras au indicat variatiile populatiilor acestor animale. Rasul este principalul prédator al iepurilor. (« Ces np un econ cid ancjia de utoreglne ul) ficients? cosistemele sufera o modificare per- E manenta in timp. Ele au o existent’ limi- tata si, in dinamica lor, parcurg o evolutie care se modifica ireversibil. Succesiunea ecologica reprezint& procesul irever- sibil de trecere a ecosistemuului prin diverse faze de evolutie, de la formare si pana la maturizarea lui, si este rezultatul interacfiunii dintre biocenozi si biotop. Prin activitatea ei, biocenoza modifica biotopul care devine impropriu pentru speciile care au determinat schimbarea lui. Acestea dispar treptat, fiind inlocuite cu alte specii care gisesc condi ‘© Cum evolueaza diferite ecosisteme in timpul unui an? Dar int-un ip mai indelungat? Dati exemple! favorabile in noul biotop. Astfel, treptat, 0 biocenozi este inlocuitd cu o alta biocenoz’. Ecosistemele pot parcurge o succesiune primard sau 0 succesiune secundarg. Succesiunea primara are ca punct de plecare un mediu lipsit de viaj’ (de exemplu, straturile proaspete de lava vulcanic’, un izvor nou aparut, coastele montane erodate, dunele de nisip nou for- mate, coastele marilor care se retrag etc.). in final, a se termina de exemplu, cu un biotop umed Insoyit de 0 biocenoza de padure sau un biotop scat insofit de 0 pajiste de cmpie etc. fig. 1). 103Transformarea unei zonei desertcelipsita complet de vegetatie Intr-o pajiste de cdmpie; ea trece prin fazele A, B, C. Succesiunea primar& are loc intr-o perioada foarte lung’ de timp (uneori sute de ani). Succesiunea secundara are loc prin colonizarea unui mediu ocupat deja de o biocenoza cu o alté biocenoza (de exemplu, un lac care se umple cu aluviuni se transforma intr-o mlastind si apoi fntr-un teren uscat cu arbori si arbusti fig. 2). De obicei, aceast’ succesiune apare in urma unui eveniment natural (sau artificial) care distruge parfial viejuitoarele de pe un anumit exemplu, defrisarea sau arderea unei paduri, bararea unui rau, colmatarea unei bali (umplerea cu aluviuni sau diferite gunoaie) etc. In toate aceste cazuri, refacerea ecosistemului porneste de la biocenoza existentd intr-un ecosistem. Succesiunea secundar’ se produce in timp foarte scurt in comparatie cu cea primara. Fazele (stadiile) pe care le parcurge un ecosistem {n succesiunea sa ecologic se intalnesc in ambele tipuri de succesiuni. jintr-o succesiune ecologicd a unui ecosistem, ordinea acestor faze este urmstoarea: este faza de inceput in care biotopul este colonizat cu specii pujine, dar cu mari capacitaji de adaptare, inmuljte si repro- ducere (de exemplu, la un biotop arid, primi care se instaleaz& sunt lichenii). Produc&tori sunt repre- zentafi printr-un numar mic de specii, langurile trofice sunt pufine si scurte si de aceea, stabilitatea ecosistemului este sc&zuts; se caracterizeaz& prin: numar mare de specii; refele trofice complexe; autoreglarea $i stabilitatea ecosistemului evident accentuate. In aceasta faza se identifica caracteris- ticile tipice ale unui ecosistem; este faza de final cand ecosistemul prezint o diversitate si o stabilitate pe 0 perioada de timp mai indelungats. Uneori, succesiunea ecologic’ poate fi declan- sat de catre om, De exemplu, in agriculturs, omul reeaza ecosisteme tinere, cu stabilitate redusd, in care biotopul controleaza biocenoza, spre deose- bire de ecosistemele naturale, unde biocenoza mo- difica biotopul. De multe ori, omul intervine si in succesiunea ecosistemelor naturale. De exemplu, prin defrisarea irafionala a padurilor, omul distruge ecosisteme mature care pot perturba stabilitatea mediului la nivelul intregii planete.C- Formarea unei mlastini emele au 0 evolufie exprimata printr-o cote emer starry tae Ost Coma ete tien pays reece ae DSR me cura eens aren D - Formarea ecosistemului de pidure Fig. 2 - Succesiune secundara Transformarea unui ecosistem acvatic intrun ecosistem de ppadure poate trece prin fazele A, B, C, D. ¥_ Omul trebuie si protejeze cit mai mult | Posibil ecosistemele naturale, deoarece | distrugerea lor, de cele mai multe ori, este ireversibili, iar refacerea unui eco sistem natural distrus are loc intro Perioad foarte lungi de timp (zeci sau | chiar sute de ani),Fis = 1, Explicati cum are loc o succesiune primara pe o stanca golas din zona alpina si una de pe un teren agricol necultivat. 2. Ce fel de succesiune caracterizeazé zona din imaginea alaturata? 3. Dati exemple de ecosisteme tinere si de ecosisteme mature. 4. Prin ce se caracterizeaza un ecosistem natu- ral tanr? Dar un ecosistem natural matur? 5. Ce legaturd existd intre factorul timp si evo- lujia unui ecosistem natural? Dar timp si evolutia unui ecosistem artificial? 6. Dati exemple de activitafi umane care au 2s la baz cunoasterea succesiunii ecologice. ami. 7. Privifi graficul alaturat si explica a. ce factor a distrus populajia de lenesi din 5 ecosistem; ‘9 b. ce tip de succesiune a avut loc dupa eruptia vulcanica. ‘numa de indivizi erupfia vuleanulut Krakatoa (1883) Evolugia unei popula de lenesi in Insula Krakatoa. 8. intocmiji un referat cu tema: Rolul omului in succesiunea ecosistemelor naturale si impac tul asupra planetei. (Observati cu atentie si explicati imaginile de mai jos.) -Dati exemple! ela aparitia sa, omul a influentat mediul [Distinct sop ideplinirii necesitajilor sale. O dati cu cresterea populatiei, multe ecosisteme naturale s-au transformat in ecosisteme ale ase- ZArilor umane, cu urmatoarele consecinte: * distrugerea sau afectarea biocenozelor naturale; * modificarea calitijii aerului, apei, solului prin diferite deseuri de origine menajera, industriala si agricola (gunoaie, detergenti, pesticide, deseuri ra- dioactive, reziduuri industriale etc.) * introducerea de speci noi de plante si animale etc. ‘in impurificarea mediului cu dife- Poluarea consta i rite substanfe - poluanfi - datorta activtijilor umane (V. plansa VI). Ea acjioneaza in atmosfer’, ap’ si sol. * Poluarea atmosterei Aerul este izvorul de oxigen al viefuitoarelor, necesar respiratiei. El este generatorul de energie prin arderile diferitelor substanfe. In acelasi timp aerul este sursi de dioxid de carbon necesar fotosintezei, sursa de azot necesar plantelor etc, Poluarea aerului se produce prin emisia unor gaze si pulberi solide fine in atmosfera (provenite din arderile diferitilor combustibili casnici, combus- tibili industriali, combustibili pentru motoarele masinilor de transport etc.). In atmosfera au fost puse in evident peste 100 substanje poluante dintre care mai importante sunt: — dioxidul de sulf i oxizil de azot care impreun’ cu apa dau nastere ploilor acide ce contin acid sulfuric si azotic; acestea ard fesuturile superficiale ale plantelor, determinand jn cele din uma uscarea acestora;irtd organele de sim; modific’ pH-ul solului etc. (ig. 1); Ce tip de ecosistem sunt asezarile umane? Ce rol are omul in mentinerea structuriitofice a unui ecosistem antropizat? Exemplificafi unele actiuni negative ale omului asupra mediului siu de via. Fig. 1 - Efectul ploilor acide asupra unei piduri @ ~ dioxidul de carbon n exces favorizeaza refine- rea cdldurii la suprafaja pimantului, impiedicand reflectarea ei in straturile atmosferice; se produce asa-numitul efect de sera, cu implicafii mari la nive- lul planetei topirea ghejarilor polari, inundatii etc.) (fig. 2); Fig, 2- Efectul de sera @ 107Fig. 4 - Reducerea poluairii aerului prin filtre la Unele instalati industriale @ Fig. 5 - Reducerea poluaii unei ape prin instalarea tunor baraje @ = hidrocarburile florurate sau clorurate, care afecteazi stratul de ozon cu rol in filtrarea si refi- nerea radiatiilor ultraviolete ~alfi oxizi, dar mai ales anhidrida sulfuricd, care {in condisii de umiditate atmosferica si in prezenta unui strat de aer cald, imbogateste atmosfera sub forma de aerosoli, formand un compus toxic numit ‘smog (ceaja) (fig. 3). Acesta ingreuneaza respiratia Viesuitoarelor si diminueaza expunerea la soare (fotosinteza). Ca misuri impotriva poluarii atmosferice mai importante sunt + diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul filtrelor si a unor tehnologii moderne aplicate in industrie (fig. 4) * construirea de vehicule cat mai putin poluante; * plantarea unor zone verzi de protectie etc. * Poluarea apei Apa este necesard viefii. Ea este folosita aproape in toate sectoarele de activitate ale omului, in consumul casnic, tn producerea de energie, ca mijloc de transport etc. Sciderea calititii apei se datoreaz: * apelor reziduale industriale; + apelor menajere; diferitelor substantelor folosite in agricultur’; + imbogitirii cu substante organice ca urmare a depozitelor de gunoaie si resturi menajere, a pre- lu&rii unor ingrasaminte etc. Poluarea apelor duce la diminuarea producjiei de biomass, uneori afectand pan’ la disparitie unele organisme; de asemenea, puternica dezvoltare a fitoplanctonului poate duce la degradarea ecosiste- melor respective ca urmare a lipsei de oxigen care se manifesta. Cele mai importante masuri impotriva poluarii apei sunt urmatoarele: * construirea de baraje (fig, 5); * epurarea apelor reziduale (cu ajutorul fltrelor, a unor substane chimice sau a unor bacterii biodegradante etc.); * construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si reziduurilor, pentru a impiedica deversarea directa a acestora in apele de suprafat’; * constructia de zone de proteqjie a apelor etc.Plansa VI SURSE DE POLUARE A MEDIULUI© Poluarea solului Solul este spatiul de viaf’ pentru numeroase viefuitoare, dar si baza de constructie pentru asezari umane, drumuri etc. Poluarea solului este strans legata de poluarea aerului si a apei. Ea se produce ins&, mai ales, cu pesticide si ingrisminte chimice pe baz de azot $i fosfor. O parte dintre acestea sunt luate de plante $i astfel ajung fn corpul animalelor si al omului, alterand funcjia diferitelor organe. Dintre masurile tmpotriva poluatii solului mai importante sunt: * constructia unor zone de depozitare a gunoaielor; + diminuarea eroziuniisolului prin plantarea arborilor; * folosirea judicioasa a ingrasamintelor, pesticidelor, precum si a metodelor agrotehnice Care spores¢ fertlitatea solurilor etc. € 1. Culegeti date privind poluarea aerului din zona in care locuiti (umiditate, emisii de gaze si praf, circulafiaautovehiculelor, spatii verzi, industrie etc.). Aproximati gradul ei de poluare. 2. Dati exemple de surse de poluare a apei din localitatea voastra! 3. Care este drumul parcurs de gunoaiele din localitatea voastra? Ce cantitsti de gunoi provin din gospodaria voastra? Apreciafi componentele degradabile biologic si cele nedegradabile. |“. Identificati sursele de poluare din planga VI. 5. Intocmifi un referat cu titlul: Efecte ale po- Judrii mediului asupra omului si un altul cu ttlul: Importanja reciclarii deseurilor menajere. 6. Apreciati calitatile apei potabile. limpede fara germeni patoal ard duritate far materii organice Fiecare cetdjean trebuie si cunoascd efectele poludrii mediuluit ¥Tofi oamenii planetei trebuie si lupte pentru folosirea energiei atomice in seopuri pasnice. Poluarea radioactiva are un impact distrugitor rapid asupra ‘umanitaii 7. Observati imaginile de mai jos si desprin- luziile! desi concluziil AK 3 olen arbor ir? ‘mil sooo dsr . Jets Efectele negative ale emanatilor industriale ‘supra unei paduri. 1290-181 1690 1650 1970 1600 Relatia dintre cresterea concentratiei CO, si cresterea temperaturii pe Glob.(© Ce surse de poluare ale abfuldi, apel $1 solului cunoasteit © Ce este un agroecosistem? : Dati exemple de surse de poluare din diferite agroecosisteme! Broecosistemele sunt integrate in mecanismele biosferei si de aceea, de cele mai multe ori, poluarea lor depa- geste nivelul local dintr-un ecosistem, afectand si Celelalte ecosisteme naturale. in ultimele decenii, datorit& aplicarii de n tehnologii, s-a ajuns la crearea de agroecosisteme moderne, dar o dati cu mecanizarea agriculturi, administrarea ingrisimintelor, a pesticidelor etc. radul lor de poluare. ‘in agroecosisteme, poluarea se reflect, mai ales, ‘in degradarea solurilor, determinat de o poluare naturala si una artificiala. Poluarea natural este provocaté de cauze natu- rale: inundajii, alunecari de teren, depozite sedimentare produse de vant etc. Poluarea artificiala apare ca efect al activitati ‘omului, Sursele de poluare sunt cunoscute de la Poluarea aerului, apei, solului (ig.1). Multe dintre aceste surse de poluare sunt speci- fice numai agroecosistemelor: oe * Poluarea cu ingrissiminte chimice (mai ales, cu azot si fosfor) are efect negativ asupra: frtilitsti, structurii si capacitajii solului de refinere a apei, precum si asupra organismelor din sol. Aplicarea excesiva a ingrisamintelor depaseste capacitatea de absorbjie a plantelor si astfl, azotati sau fosfatii ajung in apele freatice si de aici, in cor- pul plantelor sau al animalelor (vite, pesti etc.) si, {in final, in corpul omului. Cantitatea substantelor provenite din ingrasa- mintele chimice este foarte mare, mai ales, in solurile sarace, unde agricultorii aplicd o cantitate ‘mai mare de ingrisminte chimice si completeaz’ gunoiul de grajd cu dejectiile provenite de la fermele agrozootehnice; astfel creste gradul de de- teriorare a agroecosistemului respectiv. * Poluarea cu pesticide (Lindan, Aldin, DDT etc.), Acestea se folosesc pentru distrugerea unor daunatori la plante. Uneor', in afar’ de daundtori, sunt distruse tnsi familiile de albine, unele insecte neddundtoare si Fig. 1 - Surse de poluare intr-un agroecosistem — cultura agricola i circuitul diferitelor substante ct sol, apa si corpul viejuitoarelor, inclusiv al omuluiisa insectivore etc,, ceea ce deregleaz, de multe ri, echilibrul biologic (ig.2), Plantele, desi absorb prin radacini o cantitate mic de pesticide, acestea se acumuleaza si apoi ajung in hrana animalelor si in final, in hrana omu- lui, c&ruia Ti pot provoca imbolnaviri grave. ‘Cea mai mare cantitate de pesticide se acumu- leaza in sol si are un efect poluant asupra mediului microbian al acestuia. S-a constatat c& pesticidele rezista foarte mult timp in sol (de exemplu, DDT-ul - 4-30 de ani). ». Pe lang actiunea de distrugere a buruienilor, erbicidele (ca si pesti- Cidele) administrate in cantitiji mari pot distruge culturile agricole (fig.3). Ele pot influena negativ viata biologic’ a solului. Aplicate in exces, ele determina poluarea ape frea- tice, dar pot ajunge si in hrana omului, datorits absorbjiei lor de ctre plante si transferului la ani- male, unde se pot acumula in concentratii mari. (de irigatii sau apa freatic). Apa este componenta major’ a functio- nari unui agroecosistem. in prezent se simte o criz& a apei atat in farile industriale, cat si in cele slab dezvoltate cu climat arid. Din aceasta cauza se im- pun masuri de protecjie impotriva poluirii apei in agroecosisteme, Poluarea apei provine atat din circuitul apei care inglobeaz& o serie de reziduuri si deseuri din activitatea umana, cat si ca o consecinga a eroziunii, fn urma c&reia sunt antrenai nitrati, fosfasi etc. In multe ape, inclusiv crescatorii piscicole, po- luantii pot distruge cantitati mari de peste. Deseori, acestia pot fi vazuti mori la malul apelor (fig. 4). One cece eee Sy ae ace Chemie ty RS Ste gato ee ee impun pentru inliturarea poluan| Cicer eee re Reet es eared atc)1, Observati consecinfele poluar unui rau (sau lac) fn care s-au deversat dejectii de la un combinat zootehnic. | 2. Care element al biotopului unui agroecosistem suporta cel mai mare grad de poluare? 3. Ce efecte de poluare afi observat {intr livads, gradina de legume sau 0 cultura de cereale? 4. Priviti piramidele din imaginea alaturaté si desprindeji concluziile. —¥ 5. intocmisi un referat cu tema: Miasuri pentru evitarea poludrii unui Piramida biomasei Piramida concentratiei de ODT agroecosistem, Into cultura de grt (puncte presi precepa DDT) | (Cum trebuie gospodirite resursele naturale? De ce? ) ‘© Dati exemple de actiuni ale oamenilor in vederea exploatatit ‘ational a resurselor naturale. Wvilizafia actual foloseste aproape toate _Padurile sunt principalele ecosisteme in masura si resursele naturale pentru ale transforma _ocroteascé dversitatea populatilor vegetal i animale, n bunuri care servesc la cresterea gra-precum sisi impiedice eroziunea solului fig. 1) dului de confort al oamenilor. Resursele naturale Cuprind orice component din mediul natural ca apa, solul, plantele, animalele, resursele minerale ale subsolului etc. ‘Omul trebuie sa gina seama de epuizarea acestor resurse si si le utilizeze chibzuit. Folosirea abuziva @ acestor resurse se manifest, in special, prin = defrisarea pdurilor; ~ suprapsunatul; = supraexploatarea resurselor oceanice. Defrisarea padurilor. Conform unor date, in anul 1975 producjia mondial’ de lemn a fost de 2,4 milioane m?, Se apreciaz& c3 in anul 2000 consumul de lemn ise va dubla, iar pana la sfarsitul secolului al MXXI-lea, padurea tropical virgina risca s& dispar’, Fig. 1 - Sol erodat din cauza unei despaduriri @ 113Activitatea de exploatare si industrializare a lemnului trebuie corelat permanent cu acjiunea de impadurire si cu potengialul productiv al fondului forestier. Prin impdurir se pot reduce mult suprafe- jele desertice (fig. 2. Fig. 2- Reducerea suprafefelor desertice prin plantarea unor puieti & Suprapasunatul, Cresterea animalelor este 0 ramurd a agriculturii foarte important pentru omenire (fig. 3) ins, prin suprapiisunat, se produc grave degradari ale vegetatiei si ale solului, ‘In prezent exist’ o preocupare generala de salvare a vegetatiei distruse din cauza pasunatului excesiv, mai ales in nordul Africi, prin plantarea de perdele forestiere care sa opreasc4 procesul de degradare. Fig.3 © Supraexploatarea faunei terestre, Omul acjioneaza asupra componentelor faunei terestre in mod direct prin vanatoare, si indirect, prin defrisarea pdurilor, suprapasunat etc. Tinultimele secole, ca urmare a actiunilor umane, au dispSrut numeroase specii de animale (bourul, zimbrul, tarpanul etc.) si s-a redus mult numgrul altor specii care sunt pe cale de dispariie (capra neagr’, dropia, vulturul plesuv etc.). Dintre ani- male, cel mai mult au avut de suferit pasérile si mamiferele. 114 Fig. 4 - Rezervatie de animale din Africa @ ‘in prezent, in majoritatea &rilor se iau masuri vederea interzicerii vanatorii intensive si a braconajului. Pentru protejarea unor specii s-au creat deja parcuri si rezervatii naturale (fig. 4). Supraexploatarea resurselor oceanice. Cu toat’ bogitia florei si faunei pe care le defin marile si oceanele, se constata ci rezervele lor sunt exploa- tate in mod intensiv, mai ales in apropierea jarmu- rilor puternic populate de om. Datorit& pescuitului excesiv, in prezent s-a diminuat mult cantitatea de peste in numeroase locuri de pe Glob. De asemenea, se constati si 0 regresie a taliei pestilor capturati, cea ce reflect sciderea numericd a indivizilor in varsté datorita intensificarii pescuitului. Osituatie similara se inregistreaza sila alte grupe de animale marine: broaste Jestoase de mare, languste, stridii, foci, balene etc. Pentru pastrarea echilibrului biocenotic al hidrosferei se impune o cunoastere precisd a ecologiei populatillor de interes piscicol in vederea evaluarii mai exacte a acestora; de asemenea, cresterea in bazine amenajate a unor specii ma- rine de interes economic este un alt mijloc de a pistra echilibrul ecosistemelor marine. * O alti cale important ca resursele naturale stnu fie risipite este reciclarea si gasirea unor surse similare de diversi inlocuitori. Astiel, in multe tri se inregistreazi reducerea consumului de combustibili naturali (lemn, c&rbuni, petrol) prin noi surse de energie provenite din biodegradarea deseurilor, fora vanturilor, a valurilor etc.f 1. Care sunt cauzele alunecarilor de teren unele zone colinare ale Carpatilor romanesti? 2. Explicati din ce cauze a aparut fenomenul de eroziune tn pajistile subalpine din Muntii Bucegi. Dati si alte exemple similare. concluzii se desprind? | 4, Explicati din ce cauze a scazut numarul tunor specii de pesti din Dunare, Delta Dunari si Marea Neagra. | 5. Cum pot fi tranformate zonele desertice in zone cu vegetatie? 6. Intocmisi un referat cu tema: Exploatarea rafionali a resurselor marilor si oceanelor. ae “e Care sunt factorii princi ¥ Ocrotiji plantele yi animalele dectarate ‘monumente ale naturil! Bridufii din piduri nu trebuie tala! Vanatul si pescuitul nu se practic’ decit in anumite perioade ale anului si ‘numai de citre persoane autorizate! Psunatul se practicd numai in anumite locuri alese de comunitate! 3. Analizaficiftele din imaginea alaturatd. Ce_ Jy | ‘America Latin 00% 40% | ‘Asia de Sud Paes 40% 60% | “Asia de S-E | ie Total 1994 geis 48% 52% J jpali Ge stau la baza relatitor dintre speciile unei biocenoze? Ge se injelege primechilibrut un A 1 ecosistemele naturale, relatiile dintre speci conduc la adaptiri reciproce, ceea ce face ca speciile si depind’ unele de altele. Datorita acestor relafii se menfine starea de echilibru a speciilor din ecosistem, efectivele lor pastran- du-se intre anumite limite. ecosistem? Introducerea sau distrugerea unei specii, ca urmare a acfiunii voite sau involuntare a omului, tulbura echilibrul dintre speciile autohtone $i creeazi noi lanturi trofice in ecosistem. Multe dintre acestea pot produce grave dezechilibre pentru om. 115‘In intervenfiile sale asupra naturii, omul s-a condus dup’ avantaje imediate, ignorand corelajile foarte complexe care se stabilesc intre specii. * Savantul englez Charles Darwin a dat un exem- plu concludent in cea ce priveste aceasti com- plexitate. El a facut legatura, la vremea sa, intre numirul pisicilor crescute de domnisoarele batrane din Anglia, cel al soarecilor, al bondarilor (ale cror cuiburi sunt distruse de acestia) si recolta de trifoi rosu (polenizat numai de citre bondari). ‘In acest caz, lantul trofic depinde in ultima instanga de factorul uman (fig. 1. Fig. 1- @ Uneori, din necunoasterea relafiilor dintre specii, intervengiile omului au dus la adevarate dezastre ecologice. * Astfel, cand s-a descoperit insula Sf. Elena (1513), aceasta era acoperit’ cu paduri care, in trei secole, au fost distruse datoriti caprei domestice adusi de om pe insula. Astazi, insula este lipsiti de piduri, avand un teren arid si o clima aspra. Prezenta caprelor a avut acelasi efect si in alte zone geografice. * Introducerea iepurelui de vizuina european (15 perechi) in Australia (1870) unde nu existau dusmani caracteristici (vulpi, lupi, pasar ripitoare) a devenit o calamitate prin inmuljirea lor excesiva. in scurttimp, milioane de iepuri au distrus vegetafia care era hrana oilor, sursa de existent a fermierilor. Starpirea lor nu s-a reusit nici prin vanatoare, nici 116 prin vulpile aduse, care au preferat s4 manance pasirile domestice. Abia in anul 1911, cand au fost adusi iepuri bolnavi, s-a produs 0 epidemie in randul iepurilorautohtoni i numéiul lora scazut foarte mult. * in Martinica, in secolul al XVIl-lea, colonistii au adus un sarpe veninos - jarka, pentru ca sclavii 8 nu pariseasca plantatille. Sarpele s-a inmuljit excesiv si atunci au adus mangusta din India, care a distrus serpii, dar, la randul ei, ea a devenit o calamitate pentru pasdtile domestice care au fost preferate ca hrand. * Crapul european, introdus in America la ince- putul secolului, s-a inmultit excesiv in detrimentul unei specii autohtone de crap, distrugand in bund parte vegetatia acvatica din apele pe care le popula. Cu greu a fost stavilita inmuljirea acestuia. * Si lumea plantelor ofera numeroase exemple. Astiel, cactusul adus la inceputul secolului al XIX-lea din America in Australia s-a inmuljt foarte mult in detrimentul celorlalte plante, find distrus abia dupa aproape un secol, cand omul a importat un fluture din Argentina, care a devorat tulpinile de cactus. * Zambila de ap’ este cunoscutd astazi ca ,flagelul verde”, deoarece, adus’ din America tropical ca planta omamentala in bazinele din Africa si Europa, a invadat tn scurt timp aceste bazine, bloctnd multe canale si cursuri de api (fig. 2). Fig. 2 - Zambila de api a invadat apele fluviului Congo @