Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Rev. Unu PDF

    Uploaded by

    Anonymous 54ZxrG
    6 views8 pages

    Original Title

    Rev. unu.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    6 views8 pages

    Rev. Unu PDF

    Uploaded by

    Anonymous 54ZxrG

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 8
    Urmuz premergatorul a par spirituala —dar na spirituatismst searbiad ai profesorilor de fiiozolie—ca pe un peisaj putind fi se zizat cu simfurile, dar un peisaj torturat de febre, Kicind liniile si Isbec site sf sintetizind culorile intr'o alta, necunese arda ocki gi st fie pent ei cao pulps dezgoi el genezic. de continua primenire a creierului, pe care i fine mereu treaz, aceasta copulatic d'ntre ochi si peisajele erece tale, iscind o percepere a lumil in delir, si o agitatie interioara ridicind singcle in artere, pind Ja fnaitimea balcoanelor de pe cari te aranci eu capul le acestea claco Peisa parte, necesitind pind Ia ele un lung vo‘aj inauntra, dupa ce te-ai atins, Hi last pentru tot- deaunt pe limbi un gust putemic de esenfe sublimate cari fac ochiul intors fo lumca obignaiti sa devie—dacd nu absent gi cenusia cl neastimpaarat gi corosiv incercind in fiecare lucru © mugcatara, Aste’, dint meditafie care il va fi dus cine stie pind peste cite granifi ale rcalitati! si din violenfa necesitatii de a fi prezent intr'un concret pe care 2 dispretuia si din care sar fi vrut eva~ dat, S'a nascut arta acestui straniu Urmuz, care akituri de Emi- nescu, prin sbuciumul si sfirgitul lor tragie, prin incapatinarea de a nu gisi in viata vreun confort oarecare, sunt singuri la nol cari au ridicat pulsatile literaturii pina acolo unde peste ocean leva dus Edgar Pod si in Franfa galeria ciudatd, de pa- nopticum, a poetilor blestemafi Scrisul acestui nu mai putin blestemat Urmuz orictt ar pai. rea de paradoxal si de trisnit e totusi impregnat cu filonul substantial al unet eterne probleme si eroii lui vor rimine multi vreme fn literatura aga cum numai caraghiosul Don Ouijite a ui Cervantes a stiut si ramina si cum din atitea frumusefi ale ecranului vor ramine deasemenea doar caraghiosii Buster Keaton si Charlie Chaplin si cred ci nu e greu de gisit corespondente suliciente intre arta acestora si aceia a Ini Urmuz. Sarjata si caricaturala fa prima impresie, devine dupa un timp tot atit de simpla si de tragic omeneasca. Pe Urmuz mi inchipui in viata — mai ales in viata sociala de mizerabile conveniente—ca pe un copil incuiat de piinfi lui ir'o camera. Acolo, singura lui acfiune conforma eo ristu hare a ordinel apasitoare, o schingiuire si o schimbare a sensul utiitarist al fiecdrui obiect cu care a fost inchis, urmuz sravard de S, Perahim uU ‘Astfel cutia pianului e umpluta cu maruntisurile de pe eta- jere, iui Napoleon ii sti mai bine cu mustafi, obiectelor de pe pe masa sub pat si celor de sub pat, in soba. ‘Aceste simple niizbitii, aceste copilarii cirora nu Ii se cord niciodaté larga infelegere pe cari o merita, inchid totust in ele un simbure de autentica si desavirgitt tragedie. La fel Urmuz, prizonier al unei viefi lamentabile, in scrisul lui a ficut acelas lucru, Traind printre oameni de cari il despartea pripistii de sen- sibiitati s'a amuzat —exasperat si tragic— st ingurubeze unuia un capac la spate, altuia un gratar de fript peste in barba— operatii cari daca la suprafafa par facile, adincite, se desvaluie ‘a fi fructul unei inteligente ascutite, a unui spirit de observatie deasupra obignuitulul, a unet largi Intelegeri a oamenilor si a unei laborioase munci de framintare gi de aierisare a stilului a logicei sia vocabularului—iar cind toate acestea au fost ter- minate, sa umplut {easta propriului cap cu gloanfe de plumb. Tragedia lui e poate tragedia fiecarvia dintre noi. Astiel, paralel cu scurgerea timpului Urmuz capita tot mai mult 0 s ificatie de zodie sub a carui lumina halucinanta ne-am regasit cu spaima mai de mult, la 18 ani, cind numele tui a fost impri- mat pe frontonul unei reviste ca o solidara stringere de mind trimisé dincolo in moarte, ca si acum in foamna aceasta cind editura Unu— si editura Unu si se stie, pentru imbecili si pen- tru posteritate, tas¢ama’ Sasa Pana, adic’ inima si buzunarul ui pe care o serie nenumarata de abstinente dela tot ce e pla- cere imediata si vulgard, 11 pastreazai cit mai intact spre a fl poi risipit Lari nici o ezitare pentru biruinfa unul crez in care se inctipifineaza si stiruie fara vre-o oboseald oarecare, clip cu clip’, aga cum poate numai ideia de diavol a mai staruit si fie vesnic alituri de cea de dumnezeu — ti strfage intr'un volum scrisul lui de netumerisi si de incigit dureroase. Cu prilejal acesta, numele luf care luveste atit de dareros tn sufletul fiecaruia dintre noi, ar trebui poate fixat in locul care ise cuvine in arena literara. Dar in afara de teama ci el nu poate fi fixat, ci va hue neca mereu pe planuri diferite, mai e si desgustul pentru pei- sajul in care ar trebui ficuta operatia. Cu cine si-] compar? Linga cine sil agez? Care era cue oarea si consistenfa Uteraturil noastre In timpul cit el a trait si a scris? Sunt mulfi acei cari nu se indolese cA el a fost premer torul, cel dintil de aici si de aiurea care din vielul penifei ca de pe o trambulina a ficut primul salt pe o planeta noua cu o alt atmosferi si cu 0 noua geografie a credem la fel, fi recunoastem aceasta, pentru tortura geniulai lui care ii va fiars creiert sbucium si de insomie. Deaceia, la ace: nici o medalie, nici un fotoliu postum pentru el; cl lisindwl si circule cu desivirsire liber printe'un (inut care poate existii undeva ii trimitem acolo—acum la aceasta a fa saptea anlversare dela plecatea iui—dragostea

    You might also like