naticd nu este nimic mai anevoios, care sd necd- stacole mai mari in calea celui care cal- , impartirile, extragerile de radeicint pdrrate gi cu rcuiese in mintea mea prin ce mijloc maiestrit, departez aceste piedic logarithmorum canonis descriptio (1614)" idee matematicit abstracta a fost primit& cu mai mult entue ‘ate stiinfificd, decat introducerea logaritmilor. $i cu grew astepte mai pufin o asemenea invenie. Nu Napier si al sogiei sale, Janet Bothwell, John s-a naiscut in saci este necunoscut) pe domeniul familie sale, Castelal Merchiston, lang cunose putine detalii despre primii sii ani de viagi. La vespreece ania fost trimis la Universitatea St, Andrews unde a studiatreligia. a eenit in jard, dupa o sedere in straindtate, si s-a clsitorit cu Elizabeth svut doi copii, iar dupd moartea primei sofii in 1579, s-a clisitorit cu Agnes 4 avut inca zece copii. Cel de-al doilea fiu din aceasta cisatorie, F yublicerea postumd a scrierilor lui John Napier. Dup moartea intors la Merchiston, unde gi-a petrecut restul her aldomeniului.$ Judecind up indeletniirile tindruluifn 1579 a inventat 0 Pre a golului. fn 1579 837 nti uni. Am j siruri pent Fertiliza a 1 minele de cir { cuprins Far’ notul de a invada dugman naturale § supraveghea nivelul ape sebit fade chestiunile militar Filip al Helen al Spaniel ar ft fost PY pur re si poatt incendia vapoare’e uuzei cu o mie opt sute a i circumferinia de patra ut cu ,o guri mo- y pentru .a naviga toate aces- militare, fiind tru oglinzi uriage Arhfinede de aparare a Sin tatlea de a constr o piest de artilerie pabili rei indkime depageste un picion," UN CAE P™ rie moartea peste tot," ba chiar si un dispozi seme pentru vitimarea dusmanul” ci vreuna dintre aceste masini birt de fier care st seme pe sub ap, cu seufundatori tea anticipand tetnologia mi a fost construitd vreodati. ‘Aga cum se intampltiadesea, subiectul multor legende. Se pare cle vesnig chiral Una dine intmplile use De uni yein cre necjea, deoarece ciuguleau boabele de cereale de pe terenurile sale. Napier sca prove vesinul cf va pride porumbeil dat na ine acasd, dar acesta bajgnorat dsprejitor fn zva urmatoarevecinuls- gsi porumbeii ziicind pe jumiitate : ing Tui Napier Napier mu fcuse alteva decit st imbibe granele cu 0 bauturk as ee era e at : de-abia se mai puteau migca. Se mai spune c& in lucruri. A anungat cd hor in vi cocogul sfu cel negru. Servitorilor lis-a ordonat s& aan Oe ee a ‘ingtie cocosul pe spinare. Nu stiau ci Napier mAnjise pasdrea cu funingine, Tasesael din cameri, fiecdrui servitor i s-a cerut s arate mainile; vinovatul, temandu- : i avea mfinile curate, ceea ce Ia dat de gol. ? Se ' inclusiv furibundele sale campanii religioase = ie de variate ca Napier a devenit a cam certire}, angajandu-se deseori in dispute cu eama sa este legati de porumbeii un omcu preocupari atat:Joun NAPIER, 1614 coamenii de stiinkd st-si petreacs mai mutt timp rmomentul si apari'o invenfie care st-i elibereze de acest calvar Ny ancerce 0 solutic. Z Nu stim cum i-a venit lui Napier idee, Micfind calcule numerice anevoioase. Era lapier s-a incumetat si pea foarte bine la tigonometrie, iar formula Fa Be = 1/2 [coe AB) — coed cw fi era, flirt indoiald, familiar’. Aceasta formula si cel similare pentru cos A B sin A sin B erau cunoscute sub nume Pay t cuvdntal can s le de regulile prostaferetice jnseamni ,adunare gi scdere"in limba g adoua expresii trigonometrice ca s expresii trigonometrice, cos(A — B) si cos(A + B) in acest caz. Deoarece este mai usor si aduni si si scazi decat si inmuljesti si sx imparti, formulele de mai sus furnizeaz4 un sistem primitiv de reducere a unor operat aritmetice la altele, mai simple. Este probabil ca aceasti idee si fi fi sugerat lui Napier calea cea bun’. Oaltd idee, mai direct, ar porni de ta termenii unei prog i , de la cuvantul care Teac, Importanja lor const in fapt Bse 1ul cd produsul Poate calcula ca suma sau diferenta altor o resii geometrice, un sir de numere in care raportul dintre doi termeni consecutivi este fix. Acest raport se numeste rafia progresici geometrice. De exeinplu, sirul 1,2,4,8, 16, ... este o progresie geome- tricd de ratie 2. In general, daci notam rafia cu q, atunci, incepind de la 1, termenii pro- gresiei sunt 1,q,q?,q°, si aga mai departe (de rejinut c& al n—lea termen este q"—). Cu mult inaintea lui Napier se observase relafia simpli dintre termenii unei progresii si exponengii (sau indicii) rajiei. Matematicianul german Michael Stifel (1487-1567), in cartea sa Aritmetica integra(1544), a formulat aceasti relafie in felul urmiitor: dact oricare doi termeni ai progresiei 1, 9,97, q°,.. . rezultatul va fi acelasi cu cel adundim exponenfii corespunzatori.” De exemplu, q?-q° = (q-4)-(4-4-4) = -q-q = q, rezultat care se putea objine adunind exponentii 2 si 3. Analog,4 ‘fh i (care mai theaiu va fi nui pat), tune ume impr numero ar i i hy Tents cu adunarea $1 eaderea exponentilor [0 xj mult, ridicarea unui nury Wy y eredick tution cu cl iss Jo ori) ar fi echivalenti cu dunare abe: I, insusi de p ot gcc fnmulpiren 1H eT jar determinarea ridicinii di iy, é num ar fi echivatentd c e adert repetate—ceen ce inseamnd impair ty fiecare operagie aritmeticd ar ff redust la una inferioart in ter thia operas reduce foarte mult Corves a calculelor numerice SA ilustrim modul fn care function sa aceastit idee, alegdind numérul 2 drer Tubetal II. prezint puterile succesive a 2 incepind cu 5 fq = 12, Si presupunem ca dorim si fnmuljim pe 32 ti wad si pisim numerele 5 si respectiv 7 Adundnd acesti expone fn sens invers clutind numérul 4096, deci am gisit rezultatul dorit a Gorim si aflim cit este 4°. Gasim intai exponentul lui 4 ‘irul al cirui exponent este 10 si constatiim ci este 10 im c& este 1024 ‘objinem 10, Cut apoi num: sion, « = (22)8 = 2!° = 1024. cu I pentru care corespunde exponentul 12; aces nmulfirii. In exemplul urmator, si presup i presupui adic’ 2, pe y 42, pe care il tnmuljim cus lucrul exclusi i = lusiv a pase {ntregi nu este necesari o schemi atit : ese Pesci numai daca ar functiona pentru orice a se intémple asa, trebuie ins si umplem tabelul nostru, ceea ce se poate face in dowdyon NAPIER, 1614 ve fiecare ca pe 0 nowi unitate, Deoarece scopul situ principal era si redueti part Fe jaborioasd din calculele trigonometrice, a urmat procedeut folosit in trigonometrie, de impart raza unui cere unitate in 10.000 000, sau 107 parti. Astfel, daca seidem a 107-a parte din unitate obtinem numirul cel mai apropiat de | din acest sistem, adi 10-7 Pir 0, 9999909. Acest numair a fost deci rafia (pe care a numit-o yproportie *) folosita de Napier in tabelul su fn continua meni succesivi ai progres e gi-a asumat misiunea de a gilsi, prin anevoioase scaderi repetate, ter- a fost una din cele mai neinspirate incercari pe care un om de sting s-ar Incumeta si Le infrunte, dar Napier a dus-o 1a bun sfarsit, cu preful a doutizeci de ani din viag' (1594-1614) pe care si i-a petreeut facand calculele re- spective. Tabelul stu iniial confinea exact 101 elemente, incepand eu 107 = 10000 000, urmat de 107(1 — 107) = 9.999 999, apoi 107(1 — 10-7)? = 9999 998, si aga mai departe pani la 107(1 — 10-7)! = 9999 900 (ignorand partea fractionara 0, 0004950), fiecare fermen objindndu-se prin sciderea celei de-a 107-a parti din termenul precedent. Apoi a repetat tot procesul incepaind din nou cu 107, dar luand ca proporfie raportul dintre ultimul siprimul numar din tabelul initial, adica 9 999 900 : 10 000 000 = 0, 99999, sau 1— 10 an ‘Aldoilea tabel continea cincizeci si unu de elemente, ultimul fiind 107(1 — 10~*)°®, sau aproximativ 9995 001. A urmat al treilea tabel, cu doutzeci si unu de elemente, folosind rafia 9995001 : 10000000; ultimul element din acest tabel era 107 x 0, 999579, sau aproximativ 9900 473. in sfargit, din fiecare element al tabelului, Napier a creat inc& saizeci si opt de elemente folosind ratia 9 900 473 : 10000 000, foarte apropiati de 0, 99; rezulta cA ultimul element era 9900473 x 0,99°%, foarte aproape de 4998 609—cam jumitate din numirul original. Fireste ci astiizi asemnea calcule ar fi lisate in seama calculatorului; chiar si un calculator de buzunar ar fi suficient pentru a le duce la capt in cateva ore. Dar Napier oit si calculeze folosind doar tocul si hartia. E de infeles prin urmare Cu sigurarjoan NAPIER, 1614 s care ca pe © noua unitate. Deoarece scopul su principal era sa reducd partea ex. din calculele trigonometrice, a urmat procedeul folosit in trigonomet nui cere unitate in 10000000, sau 107 pari. Astfel, dac& sc&dem a 107-a adicé 1~10~7 st numar a fost deci ratia (pe care a numit-o ,proporfie") folositd de piri raza in unitate, obtinem numarul cel mai apropiat de 1 din acest sistem, 1999999. Ac tabelul sau prin anevoioase scaderi repetate, ter- din cele mai neinspirate incercéri Napier a dus-o la bun sfarsit, cu prepal a doulizeci de ani din viati (1594-1614) pe etrecut facdind calculele re- spective. Tabelul stu initial conginea exact 101 elemente, incepand cu 107 = 10000000, 1— 10-7)? = 9999 998, si asa mai departe 39 900 (ignordnd partea fracjionard 0, 0004950), fiecare termen obfinandu-se prin sciderea celei de-a 107-a pari din termenul precedent. Apoi a repetat tot procesul incepand din nou cu 10”, dar ludnd ca proportie raportul dintre ultimul siprimul numar din tabelul initial, adicd 9 999 900 : 10 000 000 = 0, 99999, sau 1—10~°. ‘Al doilea tabel continea cincizeci si unu de elemente, ultimul fiind 107(1 — 10-*)®°, sau aproximativ 9995 001. A urmat al treilea tabel, cu douiizeci si unu de elemente, folosind rafia 9995001 : 10000000; ultimul element din acest tabel era 107 x 0,99957, sau aproximativ 9900473. in sfarsit, din fiecare element al tabelului, Napier a creat inc saizeci si opt de elemente folosind rajia 9 900 473 : 10000 000, foarte apropiaté de 0,99; rezulta cd ultimul element era 9900 473 x 0,99°, foarte aproape de 4998 609—cam jumitate din numirul original.e operafiilor cu log; ulile de baz’ ale operati logaritmi—g sului este egal cu suma logaritmite arsit, deoarece 1~10~" este mai m re, pe cAind loga en i individuay nic de vritmil nostri obigmy Bir wrenfele sunt relativ minore, gi AU reprezinty meal (in er ca unitatea s8 fie exalt cu 10” subunitati, Dag definitia sa arf fost mai simp si mai apropiagge Cee i, este evident Sta insemmat un ovo gaa k ajuns fr ssi dea seama Iau pas de deseoney ng ‘logaritmitor sien > este limita lui (1 + 7 ha fn Utd ANU Sarg Fireste a posterior fapier a sl fst acest BR is va firecunoscut drept baz universal care, un seco 3 matematica este intrecut doar de numéarul 7. A Hee et ‘ntinde a infinit.'* Note si referinge 1, Asacum este citat in ,Napier and the Invention of Lo; Bee aspire vine ca Nepar, leper si Naipp ise cunoseutl. Vezi Gibson, ,Napier and the Invention of Logarithms." p 3 eaogia familie a fost fnregistrati de unul dintre descendengi li John, Math Ny del Napier of Merchiston: His Lineage, Life, and Times (Edinburgh, 1834, Brown, John Napier of Merchiston' in (39), p. 42. p47, rithms, de George A, Gibson, hn 3 pare c% serieres, »The Law of Exponents in the Works of the Sixteenth Centuy\* ieni au sugerat exponenfii negativi si fractionari inc din secolu al pis urenti in matematicd se datoreaz’ matematicianului englez John Walls {ui Newton, care a propus notaiie modeme « sc""tRecunoasterea ‘or modeme se datoreaza ecimale si Lo} \ x ‘ § { { urméatoarelor trei garitmii FLORIAN CAJORI, A History o, h ans 1 / Mathematics (9 istorie a matematicii) (1893 -a publicat invent is descriptio ifici logarithmoru milor), ia in 1614 intr-un trat at in limba latina Mirifici logarithmo- (escrierea minunatului c ‘anon al logaritmilor). A urmat lucrarea cat a Cnstruetio (Constructia minunatului canon al logarit- fost publicat postum de citre fiul situ Robert in 1619. Rareori in isto- fost primiti mai entuziast o idee now’, Asupra inventatorului s-au revarsat ime, iar invengia a fost adoptatti cu mare repeziciune de savanti din Europa pani in China cea indepartat. Unul dintre primii savanfi care au profitat de logaritmi a fost astronomul Johannes Kepler, care i-a folosit cu mare succes in elaboratele sale calcule ale orbitelor planetare. 7 Henry Briggs (1561-1631) era profesor de geometrie la Colegiul Gresham din Lon- dra cand vestea despre tabelele lui Napier a ajuns la el. A fost atat de impresionat de noua inventie, incat s-a decis Si meargi in Scofia pentru a cunoaste personal pe marele tator. Astrologul William Lilly (1602-1681) ne-a lisat 0 relatare plini de haz a: lor.Carton, 1s dou modificiri Care AVEAH SA Iban Jogaritm din 1 s& fie egal Cu 0, in toe ge lon 6 putere corespunzitoare a jyj iy Briggs # PFO? Jui Napier atabelelor fie egal cu ; ‘ 10 si fi e otiirdt pentru log 10 = 1 = 190, ¢g Oni un numa pozitiv N este scris ea jy Fi al Iwi N, seris log yw, «04 yy BA gs ina cea Sub titlul Ayig sari pentru realizarea unui nou set de tabele, 4 energia nece: licat rezultatele in 1624 preluati de Briggs, care si-t poe Bee eineas logartmi fn baza 10 ai tur rs intre 1 si 26 (yp 100000 evo preczie de puisprezece zecimale. Goll dite apn ‘aa ide Adriaan Viaeq (1600-1667), un editor olande7, iar aduginie gt sein a dova eife din Arithmetica logarithica (1628). Cu inc veo cite ore, aceast Iuerare a rimas sursa de baz’ pentru toate tabelele logaritnig inostru, Abia in 1924 a inceput si se lucreze in Anglia la un nou set dg ci de zecimale exacte, cu ocazia sarbatoriti tricentenarulu inven aa fost terminatii in 1949. ‘sialte contributii in matematic’, El a inventat vergelele sau ,oasele € (un dispozitiv mecanic pentru efectuarea de inmultiri si impinin) uli cunoscut sub numele de ,,analogiile lui Napier" folosite in ppledat pentru folosirea virgulei la separarea pirfii tntregi de cea notafie care a simplificat foarte mult scrierea fractiilor zecimale. tealiziri ale sale nu se compari ca important cu invenfa o- ite de aniversarea a trei sute de ani de la eveniment, in 1914, a fost omagiat de lordul Moulton: ,Invenfa lo din senin, Nici o Tucrare anterioari nu ducea It re sca sosirea, Riméne izolati, tégnind abrupt fe nimic din alte cunostinge gi fara si urmeze calle | murit Ia mosia sa pe 3 aprile 1617 avis biserica Sf. Cuthbert din Edinburgh.RECUNOASTEREA 9 Napier folosise ratia 1—10~7 care este ceva mai micii decat 1, Burgi a folosit 1+10~4, un umir pujin mai mare decat 1. Deci logaritmii lui Burgi cresc pentru numere crescétoare in timp ce ai lui Napier descresc. Ca si Napier, Biirgi ceea ce a fuicut ca definitia pe care a dat-o logaritmilor sa fie mai complicata decat era cazul. Pentru un intreg pozitiv scris in form: 105(1 + 10-4)", Biirgi numeste numarul 10D (in loc de L) ,numirul rogu* corespunzitor ,numérului negru* NV. (in tabelul stu numerele chiar erau scrise in rosu gi negru, de unde i denumirile.) El a plasat numerele rosii—adic’ logaritmii—ia margine, iar numerele negre i struind de fapt un tabel de ,antilogaritmi. Exist dovezi c ire nc din 1588, cu sase ani inainte ca Napier si-si de la aceeasi idee, dar din anumite motive, nu a publicat-o pana in 1620, céind tabelul sau a aparut anonim la Praga. In privinta apartenenfei descoperirilor stiintifice functioneaz4 regula de fier ,publici sau pieri. Amandnd publicarea, Buirgi a pierdut prioritatea unei descoperiri istorice. Numele siu este astizi aproape uitat. $i-] amintese doar cei care se ocupa de istoria stiintei.> Folosirea logaritmilor s-a raspfndit rapid in Europa. Descriptio a fost tradusé in englezi de Edward Wright (cca. 1560-1615, matematician englez si fabricant de instru- mente) si a aparut la Londra in 1616. Tabelele de logaritmi in baza 10 create de Briggs si i 'publicate in Olanda in 1628. Matematicianul Bonaventura Cavalieri (1598~ oran cu Galilei si unul dintre precursorii calculului diferengial si integral, 1 logaritmilor in Italia, asa cum a procedat si Johannes Kepler in Ger- leresant c4 urmatoarea fara care a imbrafigat noua inventie a fost it un tratat despre logaritmi, de Xue Fengzuo, un discipol al ogulecki (1611-1656). in 1713 au fost reeditate la Bei- Yuan [Oceanul calculelor calendaristice]. Ulterior a st ri ii il ‘ici vite fractile zecimale corpul paginii, con ast de pa construcjia pornind ajuns la aRECUNOASTEREA Napier folosise rafia 1—10~" care este ceva mai mic& decét 1, Burgi a folosit 1+10~*, un numér pufin mai mare decat 1. Deci logaritmii lui Buirgi crese pentru nume a fn timp ce ai lui Napier de: si Napier, Biirgi incerca si evite fracfiile zec ccea ce a fiicut ca definitia pe care a dat-o logaritmilor sti fie mai complic cazul. Pentru un intreg pozitiv scris in forma N 10°(1 + 1074), Biir, numirul 102 (in loc de L) ,numirul rosu corespunzitor ,numérului negru tabelul stu numerele chiar erau scrise in rosu gi negru, de unde si denumirile.) El a pla numerele rosii—adici logaritmii—ta margine, iar numerele negre in corpul paginil, con- struind de fapt un tabel de ,,antilogaritmi. Exist dovezi ca Bi std de- scoperire inci din 1588, cu sase ani inainte ca Napier si-si cre 4 decat era ajuns | apii constructia pornind de la aceeasi idee, dar din anumite motive, nu a publicat-o pana in 1620, cénd tabelul s4u a apirat anonim la Praga. in privinta apartenenjei descoperirilor stiintifice function regula de fier ,publici sau pieri*. Amandnd publicarea, Biirgi a pierdut prioritatea unei descoperir istorice. Numele stu este astizi aproape uitat. $i-1 amintese doar cei care se cocupi de istoria stiintei.® Folosirea logaritmilor s-a rispindit rapid in Europa. Descriptio a fost tradus& in englezi de Edward Wright (cca. 1560-1615, matematician englez gi fabricant de instru- mente) si a aparut la Londra in 1616, Tabelele de logaritmi in baza 10 create de Briggs si ‘publicate in Olanda in 1628. Matematicianul Bonaventura Cavalieri (1598~ ran cu Galilei si unul dintre precursorii calculului diferential gi integral, logaritmilor in Italia, asa cum a procedat si Johannes Kepler in Ger- eresant ci urmitoarea {ari care a imbritisat noua inventic a fost ut un tratat despre logaritmi, de Xue Fengzuo, un discipol al ki (1611-16560). in 1713 au fost reeditate la Bei-CAPITOLUL 2 10 oluri matematice, dintre care uncle ty inmulfire, Impotriva craig ¢ simboluri care inca wse simb as numero ie Be polul x pent ge intr de artmetica si algebra, el a introdus mt stizi. (Printre ele se mai folosesc § » cu litera x; dowd alt eminarii sale cu Tite » gi ~ pentru ,difere Biotin din coz eo sa 80 propotie si ~ Pen ee a Te oe ni oluri care apart literatura matematicy, Sina) Actiet consider fest numeroase simbOlUe CAPT yaticii Ia momentul sea reflect’ sta in capt ar Oughtred a fost Un personaj 1 contribuit din plin la re urmeazii sil apard ca o dar fiecare {si are propria istorie, care ade farctinon mateciatl leat Glad a fot introdvs. Uncle simboluri a fost inventate din fnsi cel mai adesea ele sunt rezultatul unei evolufii lentes Nt marcant in acest proces de evolugie. Un alt a es imbunatijirea notafiilor matematice a fost Leonhard Euler, figura proeminenta in povestea noastri 5 Se povestesc multe despre viata lui Oughtred. Ca a Be neat bridge, studia zi i noapte, dupa cum el insusirelateaza: » Imi POUT ‘i dinaintea studiilor obignuite aplecdndu-mé asupra stiintelor mafeMsticn, BT a treeless somnn/noaptc de noapte, amigindu-l sf reziste ta veeh®, 8 SGN jpecind cei mai multi dintre semenii mei se odihneau."*® John Aubrey ne inféfigeazi un portret plin de culoare al lui Oughtred in amuzanta sa lucrare (degi nu intotdeauna demni de incredere) Brief lives [Biografii concise}: udent la King’s College in Cam- Era un omulet cu parul negra si ochii negri (in care i se citea istefimea). Mintea sa lucra nefncetat. Desena linii si diagrame in {ai .. obisnuia si stea in pat pant la unsprezece sau douisprezece ziua.... Studia pani noaptea térziu; nu mergea la culcare mai devreme de unsprezece; isi finea cutia cu jiasca la indemAni, iar calimara o avea fixati la capul patului. Nu dormea decat foarte putin. Uneori nu se culca inainte de doug sau trei din noapte. ° Desi parea s incalce toate principiile unei vieti cumpatate, Oughtred a trait pana la varsta de optzeci si sase de ani; se spune ca a murit de bucurie cdnd a aflat ci regele Carol al I-lea a revenit la tron. (Cat despre logaritmi, nu era posibil ca Oughtred si fie recunoscut ca inventatorul fara ca alfii si igi dispute acest drept. in 1630 Richard Delamain, un stu- hhtred, public o scurtd lucrare Grammelogia, or the Mathematical Ring inelul matematic] in care descrie un model circular de riglt de calcul tel insusi. In prefatd, adresati regelui Carol I (caruia i-a gi daruit i), pretinde nici mai mul incat , olRECUNOASTEREA u Delamain i-ar fi furat inventia, In orice caz, aceasta disputi a fost demult uitaté datorité alteia, $i mai aprig’, asupra unei descoperiri care este de departe cu mult mai important: calculul diferengial si integral in urmatorii trei sute cincizeci de ani, rigla de calcul, in multiplele sale variante, va fi un tovarils credincios al oricirui savant si inginer, fiind inmanata cu mandrie de paringi fiilor si ficelor la absolvirea colegiului. La inceputul anilor 1970 a apéirut pe piafd primul calculator de buzunar gi in urmitorii zece ani rigla de calcul a fost scoasé din uz. (in 1980 0 companie american’ de frunte care producea instrumente stiinjifice, Keuffel & Esser a incetat productia de rigle de calcul, pentru care era renumita inca din 1891. 1) Cat despre tabelele logaritmice, acestea au avut 0 soartt ceva mai bldnda: le putem gasi inca la sfargitul ciifilor de algebri, dovadi ci un instrument poate supravielui propriei sale utilititi. Totusi nu mai este mult pand cnd gi ele vor fi de domeniul trecutului. Desi logaritmii si-au pierdut rolul de pies central a calculelor matematice, in aproape fiecare ramuri a matematicii pure sau aplicate se foloseste din plin funcia loga- ritmicd. Ea apare in numeroase aplicafii de la fizic’ si chimie pani la biologie, psihologie, si chiar arte plastice si muzici. Un artist plastic contemporan, M. C. Escher a facut din funcfia logaritmici—deghizata in spirali—o tema centralii a operei sale (vezi p. 133). un enunf echivalent cu: log, 10 = 2.302585," ries. explicit a numirului e in matematica. Dar de unde vine acest importanfa lui? Pentru a rspunde acestor intrebari trebuie siq cans cil), 1yyCalcule cu logaritmi Pentru multi dintre noi—el putin pen “Cel care am terminat colegiul dupa 1980— logaritmii reprezintt un subiect teoretic, care ne-a fost predat intr-un curs introductiy de algebra, in acea parte a cursului dedicaty Se ePuului de Functie. Dar pana in 1970, loga. ritmii erau inca folositi pe scard lar, logaritmi obignuigi de pe vreme. buzunar, tabelele de calcul cu log ‘Sa presupunem cai suntem in 4 drept instrument de calcul, in Principiu erau aceiagi i Briggs, din 1624. Odatd cu aparitia calculatorului de itmi au iesit din uz, aul 1970 si hi se cere si calculim expresia: log(at) = loga + log, log(a/b) = log a— logs, loga” = nloga, pozitve, jar n este un numr real oarecare; aici ylog" obisnuit—adic& logaritm in baza 10—desi se poate folosi ; avem Ia dispozitie tabele pentru baza respectivs,CALCULE CU LOG uregul p A log N = 3,456, deducem ct N nati mai exact de partea fractionart O,abc rului log N’ se numeste caracteristicw, iat P tea fractionar’ 0. ‘numarului.! Tabelele de 10 ari de obicei doar ri 24 utilizatorul sit determine caracteristica prin al e. Refinem ci . i diferite, corespund la doua num 0.2 1267 corespunde lui IV = 18,49. Aceasté pro n evidenji daci scriem cele dou enunurt in forma exponentialdi 67 = 19. 109267 = 10. 1,849 = 18,49. ‘si trecem Ia calcule, Incepem prin a scric numérul x intr-o forma eu logaritmi, inlocuind radicalul cu un exponent f © = (493,8 -93,672/5,104)/°. 1 »Pirti proportionale* a tabelului si adu- |. Astfel, pentru a gisi log 493.8 iden- e coloana de sub cifra 3 din capul de aceeasi linie, in coloana 8 dinCALCULE CU LOGARITMI Fe | 0000 0048 0080 0128 Orr 11 | 6414 0483 0492 0831 O86” 2 | 0702 ORR O864 OUD ODN 1a | 1189 1173 1206 1998 1 1818 1847 19 S888 9885. S874 3002 ‘S820 SESE 9856 9874 4014 4031 4048 4283 «200 ance 458 4669 ar as2e 4639 800 4814CALCULE CU LOGARITML rorsional Pari ri mn > Se) sim gui anv sins alee BL | an06 anus 6s aku sues su] anti gate sar asst asa | 3950 886 e ‘Ba | sans avs aou sez vend | S408 seas M43 M5) “Be | naar gers uss gust 9499 | 9500 3518 3508 8602 186 | soas asco a06s gsra sar | sse0 as07 s000 9624 Sots 188 | 3631 9839 gous Aas6 anes | sers sasL 919) ARTY! Set avis yooe gran avai avso | g7oe aver a7ie/ a7m< 87 8 | seve seni were suze weer | a84e ANAK 260: Bee ‘5D | 3000 sa00 s00q $917 p25 | soe snes mou SHS St s80 | 3991 2090 9999 4009 dois | dox7 dose soas sos 4004 “G1 | sors oss oes. 102 a1 | 4121 4:80 4140 4160 4159 sa2 | 419 arms dss ase coor | 4017 4207 4200 4248 4256 20s ezre zag ave sos | 4215 4925 4005 45 458 4885 75 Gas G06 4406 | doi8 442s 4450 Gae8 S867 4481 4a77 4497 440s 508 | 519 4520 4559 ance 460 4571 a6nr ago2 Gina asin | a62s cost ces 4856 4207 err dau aeoy ary aren | ci3z 270, 4953 4708 ATT #906 4707 2w08 110 4051 | 4342 4059 4804 4975 <8? 4890 4009 seo 4982 4048 | <265 4800 ae77 1080 5000 085 6047 6063 | so7o soaa seed 5106 5127 Sis0 S15B G64 5176 | 5188 soon BcI2 4224 5206 6273 284 szv7 | ss0u ssz1 5898 siM6 5368 5403 S445 BASS G40 58 5658 5572 S585 60H 3610 E 5305 S521 e8 Beas STOR S715 STZB S741 brat Ske SOK KARI 5A75 01d 5957 5970 5994 6998 solz 908s 6006 6109 T12¢ to 11 13 30 11 13 10 12 13 1 14 i iz 14 1 1B Ad ni 18 12 28 18 12 18 18 = ERESG S838 85 SGESE £8285 BERMNMEGUbuwe pee en epee eee Pe Rees HHH ee Cone wu HEN HERE SeNOe ERS |e DURE el AUG BOOK h Rend k Hee OOS weeEe BREENrr CALCULE CU LOGARITMI 19 Pare complicat? Da, daci am devenit Prea comozi di Ia calculator. Dup& ce acumulim 0 oarecare experienff, calculul de mai sus poate fi‘ Ja capit in doud, sau trei minute; utilizdind calculatorul n-ar trebui sit dureze fd mult de cfteva secunde (iar rispunsul objinut, 37,845331, are gase zecimale). Dar sf nu uitim e& incepind din 1614, anul cind au fost inventai logaritmii, pana in jurul anului 1945, cand imele calculatoare electronice au intrat in uz, logaritmii-—sau echivalentul lor mecanie, rigla de calcul—crau practic singura cale de a realiza asemenea calcule. Nu este de mirare cc au fost primiti cu brafele deschise de comunitatea stiinfificd. Asa cum spunea eminentul matematician Pierre Simon Laplace. micsordnd durata calculelor, descoperirea logarit- milor a dublat viaja astronomului* latoriti obignuingei de a apela Nota 1. Termenii caracteristica i mantisa au fost propusi de Henry Briggs in 1624. Cuvaintul man- tisé provine din latina tarzie si este de origine etrusc’; denumeste o greutate mic ce se adduga la cAmtar pentru a aduce greutatea la 0 valoare dorita, Vezi [52], 2:514,