INOVAÞIILE ÎN CULT - SINGULARIZARE

LITURGICÃ

Pr.Conf.Dr. Viorel Sava

Summary: The present study is entitled: Worship innovations - liturgical singleness

(oneness) and it has two distinct parts: one part in which I tried to emlhasize the place and the
significances of the divine worship and their place within Ortodox spirituality. In Ortodoxy there
is a very tight link between the divine worship and the doctrine, and consequensey the liturgical
pray presents itself as an identity card showing what Orthodoxy means. Relatively to this there is
the problem of adaptating the practises of the divine worship to the requests of the contemporary
world, and for Ortodoxy this problem means a continuous concern for making the mesage of the
Holy Gospel more accessible for the new generation throughant the divin worship.
In the second part of the study I refered to liturgical innovations trying to identify their
causes and also the metods to corect them where it was the case. This effort contributes to the
preservation of the liturgical uniformity and dogmatic integrity and finaly preservation of th place
that Orthodoxy always have had within other churches and Christian denominations.

1. Locul ºi semnifica]iile cultului divin `n spiritualitatea

ortodox\
Întreaga spiritualitate ortodox\ este liturgic\ ºi filocalic\. Aceasta
`nseamn\ c\ ea se alimenteaz\ din rug\ciunea Bisericii, rug\ciune care `mbrac\
forme variate, ºi din experien]a sfin]ilor. Dac\ una din aceste dou\ componente
esen]iale ar trece `ntr-un plan secundar, sau ar fi `nlocuit\ cu altceva, oric=t de
nobil ni s-ar p\rea acel ceva, spiritualitatea ortodox\ `ncetez\ a mai fi ortodox\.
Aceast\ cale a fost b\t\torit\ de cele dou\ ramuri mari ale cre[tinismului
occidental: romano-catolicismul ºi protestantismul. În `ncercarea de a-ºi crea o
identitate proprie, catolicismul a simplificat permanent via]a liturgic\ c\ut=nd
totodat\ s\-i imprime un ritm specific veacului acestuia, cea ce a adus `n mod
inevitabil ºi la sl\birea comuniunii cu sfin]i care se realizeaz\ plenar `n cadrul
cultului divin. Protestantismul a mers ºi mai departe reduc=nd formele de cult la
propov\duirea cuv=ntului ºi renun]=nd total la cultul sfin]ilor. Marile reforme
liturgice realizate `n Apus sunt nu numai `ncerc\ri de a corespunde contextului
`n care Biserica `ºi face misiunea, ci ºi de a redescoperi o identitate pierdut\.
Privit prin prisma experien]ei ºi `n]elegerii ortodoxe, cultul divin este
“m=na lui Dumnezeu `ntins\ omului c\zut `n p\cat”1 ºi care dore[te s\ se ridice
ºi s\-ºi reg\seascv\ normalitatea ºi anume: starea de partener de dialog a lui
Dumnezeu, spre lauda lui Dumnezeu ºi spre m=ntuirea lui. Astfel, cultul divin
ne apare ca mijloc ºi mediu `n care ne `nt=lnim cu Dumnezeu ºi ne ad=ncim `n
1
Pr.Prof.Spiridon C=ndrea, Cultul cre[tin ºi unitatea Bisericii lui Iisus Hristos, `n
“Ortodoxia”, XV(1963), nr.3-4, p.473.
76 Pr.Conf.Dr. Viorel Sava

cunoa[terea Lui pe m\sur\ ce permanentiz\m dialogul cu El. Din referatul

biblic despre crea]ie reiese c\ Dumnezeu Si-a f\cut din persoana uman\
partener de dialog ºi companie pl\cut\ `n timp ce-Si purta paºii prin rai `n
r\coarea serii, iar Duhul Sf=nt se purta pe deasupra d=nd via]\ ºi ocrotind
(Facere 1, 3). Mai mult dec=t at=t, Scriptura ne arat\ c\ omul a fost asociat de
Dumnezeu la conducerea crea]iei (Facere 1, 28). C=nd Iosua Navi se lupta cu
amoreii la Ghibeon el a poruncit soarelui ºi lunii s\ stea deasupra cet\]ii p=n\ ce
va birui pe vr\jmaºi (Iosua 10, 12-14). El poruncea f\pturii ºi prin voia lui
Dumnezeu, aceasta asculta de el ca de `nsuºi Dumnezeu. ªi aceasta se `nt=mpla
`ntr-o vreme c=nd alte popoare ajunseser\ s\ se `nchine soarelui. Dialogul cu
Dumnezeu este reluat `n cadrul cultului divin, locul `n care Dumnezeu vorbe[te
ºi omul ascult\, unde omul `ntreab\ ºi Dumnezeu `I r\spunde, unde prin
lucrarea Duhului Sf=nt se aud paºii lui Dumnezeu. Tot aici omul devine st\p=n
peste f\ptur\, peste materialitate.
În al doilea r=nd, cultul divin fiind m=na lui Dumnezeu `ntins\
umanit\]ii, este spa]iul `n care Dumnezeu remodeleaz\, recreaz\ persoana
uman\2. Prin toate r=nduielile de cult ºi `n special prin Sfintele Taine Dumnezeu
`nnoieºte f\ptura uman\.
De asemeni, cultul divin este spa]iul `n care `mp\r\]ia lui Dumnezeu se
`ntinde p=n\ la noi ºi ne cuprinde. Împ\r\]ia lui Dumnezeu nu este doar
realitate viitoare, ci ºi realitate prezent\ pe care o binecuv=nt\m c=nd s\v=rºim
Sfintele Taine ºi mai ales c=nd s\v=rºim Sf=nta Liturghie. Deºi a[tept\m via]a
veacului ce va s\ vin\ noi gust\m deja din el ºi suntem parte din el; dar `n
acelaºi timp, deºi suntem `mpreun\ locuitori cu sfin]ii ºi p\rtaºi cu ei ai
`mp\r\]iei lui Dumnezeu, continuam s\ alerg\m spre ea ºi s\ ne ostenim pentru
dob=ndirea ei. Altfel spus, cultul divin ne ofer\ posibilitatea de a pregusta din
ve[nicie, de a ne familiariza cu gustul ve[niciei.
F\r\ a considera c\ am surprins toate aspectele preciz\m ºi faptul c\
rug\ciunea sub formele ei variate este actul de identitate al unei Biserici3.
Acest lucru reiese din Faptele Apostolilor unde ni se spune c\ Biserica intr\ `n
istorie ca institu]ie rug\toare, ca institu]ie a c\rei `ndeletnicire de c\petenie este
rug\ciunea: “Deci cei ce au primit cuv=ntul lui s-au botezat ºi `n ziua aceea s-
au ad\ugat ca la trei mii de suflete. Si st\ruiau `n `nv\]\tura Apostolilor ºi `n
`mp\rt\ºire, `n fr=ngerea p=inii ºi `n rug\ciune” (2, 41-42). Fr=ngerea p=inii,
adic\ Liturghia, ºi rug\ciunea, sau astfel spus cultul divin, pertecerea `n
comuniune de iubire ºi credin]\ cu to]i aceia care au a[teptat `ntru n\dejde
venirea lui Hristos, ºi `nv\]\tura Apostolilor, constituiau modul `nsuºi de
manifestare al Bisericii. Acest mod de manifestare corespunde vie]ii noi, la care
cre[tinii sunt chema]i, ºi care a fost definit\ ca via]\ `n Hristos. Aceasta
2
Pr. asist. Viorel Sava Popas `n spa]iul liturgic, `n “Candela Moldovei”, nr. 9-10,
1995.
3
Idem, Cultul ortodox - spa]iul prezen]ei ºi lucr\rii Duhului Sf=nt . în “ Dialog
Teologic”, rev. Institutului Teologic Romano-Catolic, Iaºi, I(1998), nr.1 , p. 112-114.
 INOVAÞIILE ÎN CULT - SINGULARIZARE LITURGICÃ 77

`nseamn\ c\ prin intermediul cultului divin via]a uman\ este recentrat\. Unicul
centru al existen]ei spre care via]a liturgic\ din Biserica Ortodox\ orienteaz\ pe
om ºi `ntreaga f\ptur\ este Hristos.

2. Rela]ia dintre cultul divin ºi `nv\]\tura de credin]\

Între cultul divin ºi `nv\]\tura de credin]\, `n Ortodoxie, exist\ o
leg\tur\ foarte str=ns\4. Inv\]\tura de credin]\ d\ profunzime ºi consisten]\
cultului divin, iar cultul divin este expresia liturgic\ a `nv\]\turii de credin]\,
sau altfel spus cultul divin este `nv\]\tura de credin]\ exprimat\ `n spa]iul
liturgic sub chipul rug\ciunii `n formele ei variate, a actelor, riturilor ºi
gesturilor liturgice.
Cultul divin `n general ºi mai cu seam\ textele liturgice explic\ ºi fac
accesibil\ `nv\]\tura de credin]\ pentru toate categoriile de participan]i la
oficierea serviciilor divine. Ele sunt alc\tuite, de imnografii inspira]i, la nivelul
savantului dar ºi pe `n]elesul nec\rturarului, `n felul acesta ele corespund tuturor
timpurilor ºi tuturor genera]iilor. Pe de alt\ parte cultul divin este acela care
ap\r\ adev\rul de credin]\. Nu violen]a, a[a cum se practic\ `n unele religii,
atitudini care `n prezent sunt tot mai frecvente ºi constituie un material
consistent, exploatat la maxim de mass media, nici cearta pe cuvinte, nu ap\r\
adev\rul de credin]\, ci un mod de via]\ `nsuºit ºi cultivat permanent `n cadrul
cultului divin. A[a se explic\ de ce Ortodoxia nu este violent\ `n ap\rarea ºi
propagarea `nv\]\turii de credin]\ pentru c\ acestea sunt un mod de via]\ care
pur ºi simplu se tr\ie[te. “Prin bogatul lor con]inut doctrinar ºi catehetic,
formele cultului, nu numai c\ `mbog\]esc cuno[tin]ele credincioºilor `n
domeniul adev\rurilor de credin]\, dar au menirea de a ap\ra ºi `nt\ri dreapta
credin]\ `n sufletele lor, f\c=ndu-i s-o iubeasc\ ºi s-o pre]uiasc\”5.
În cele din urm\, prin intermediul cultului divin, `nv\]\tura de credin]\
este prop\v\duit\ lumii. Datorit\ felului `n care sunt alc\tuite formele de cult `n
Biserica noastr\ ele se constituie `ntr-o permanent\ chemare adresat\ acelora
care caut\ `mp\r\]ia lui Dumnezeu. Nu pu]ine sunt cazurile, `n Occident ºi pe
continentul american, de oameni care au devenit ortodocºi `n momentul `n care
au luat contact cu solemnitatea sobr\ a Sfintei Liturghii ºi cu mesajul sf=nt pe
care ea `l degaj\6. Cultul divin ortodox are un pronun]at caracter didactic sau
catehetic (pedagogico-educativ)7, constituindu-se `ntr-o adev\rat\ [coal\ `n care
Sf=nta Scriptur\ se t\lm\ce[te pe `n]elesul tuturor. Cuv=ntul de `nv\]\tur\ rostit

4
Pr.Prof.Dr. Ene Brani[te, Liturgica general\, Bucure[ti, 1985, p. 56-57.
5
Pr.asist. Nicolae D.Necula, Cultul divin, mijloc de ap\rare a dreptei credin]e, `n
“Glasul Bisericii”, XXXV(1976), nr.9-12, p. 902.
6
În iunie, 1997, am participat la Conferin]a Capelanilor Universitari Europeni, care s-a
]inut `n localitatea Trondheim - Norvegia. Din discu]iile purtate cu un pastor am aflat c\ `n
Finlanda Biserica Lutheran\ `nregistreaz\ pierderi de credincioºi care trec la Ortodoxie, fiind
atraºi de Sf=nta Liturghie ºi de Taina m\rturisirii.
7
Pr.Prof.Dr.Ene Brani[te, op.cit.,p.76.
78 Pr.Conf.Dr. Viorel Sava

sub forma predicii sau catehezei, imnele sau rug\ciunile `nt=lnite la tot pasul `n
r=nduielile noastre de cult, sunt mijloace prin care cultul divin sluje[te lucrarea
`nv\]\toreasc\ a Bisericii.
Rela]ia str=ns\ dintre `nv\]\tura de credin]\ ºi cultul divin este temeiul
dar ºi condi]ie pentru uniformitatea liturgic\ `n Biserica Ortodox\.
În primele secole cre[tine, episcopul, care de obicei prezida adunarea
euharistic\, avea libertatea de a rosti rug\ciunile din cadrul Sfintei Liturghii
`ntr-o manier\ proprie, folosind propriile cuvinte. Aceast\ libertate a fost
`ngr\dit\ de la `nceput prin faptul c\ el trebuia s\ respecte o structur\ a
rug\ciunilor respective ºi s\ exprime `n mod obligatoriu anumite idei. Deci el
nu putea spune ceea ce duhul lui sau sfatul voii sale `I dictau pe moment.
Modul, `ns\, `n care se spunea acelaºi lucru, se deosebea de la un liturghisitor la
altul. Documentele din primele secole stau m\rturie despre uniformitatea
liturgic\ din acea perioad\8. Procesul de formare ºi de generalizare a
r=nduielilor de cult a durat secole `n ºir ºi el a angajat `ntreaga Biseric\. Acest
proces a fost guvernat, potrivit cercet\rilor care s-au f\cut `n domeniul
Liturgicii, de dou\ legi principale: a) legea dezvolt\rii organice ºi b) legea
mi[c\rii inverse9. Conform celei dint=i, r=nduiala slujbelor divine apare ca un
organism viu, care se supune unui proces de dezvoltare ne=ncetat\, evolu=nd de
la forme reduse numeric ºi ca extensiune ºi simple, la forme mai numeroase,
bogate ºi complexe. Potrivit celei de-a doua legi, r=nduiala slujbelor divine a
cunoscut o mi[care invers\, de descre[tere, de simplificare sau prescurtare.
Acest proces a atins mai ales num\rul lecturilor biblice din cadrul
sfintelor slujbe, ca ºi o serie de imne (condace ºi canoane) din r=nduiala
Vecerniei ºi Utreniei care lungeau excesiv aceste slujbe10. Acestora se adaug\
metatezele11, mut\rile sau deplas\rile unor elemente componente ale unor
slujbe, dintr-un loc `n altul `n cadrul aceleiaºi slujbe, (ex. Proscomidia) sau
dintr-o slujb\ `ntr-alta (ex. rug\ciuni din cadrul r=nduielii Tainei M\rturisirii,
care `n prezent, `n Molitfelnicul rom=nesc, alc\tuiesc capitolul numit
“dezleg\ri”12.
P=n\ `n secolul al IX-lea se cunosc dou\ moduri principale de oficiere a
r=nduielilor de cult: unul specific marilor metropole, ºi mai cu seam\
Constantinopolului, ºi altul specific m\n\stirilor. În metropole s-a dezvoltat
a[anumitul oficiu catedral sau asmatikos (c=ntat), care acorda un mare spa]iu

8
Idem, Liturgica special\, Bucure[ti, 1980, p. 181.
9
Dr.A.Baremstark, Liturgie comparee, `n “Irenikon” XI(1934) nr.1-2, p. 23-29, la
Pr.Prof.Ene Brani[te, Probleme de actualitate ale Bisericilor de azi: dezvoltare (evolu]ie) ºi
revizuire (adaptare) `n cult, din punct de vedere ortodox, `n “Ortodoxia”, XXI(1969), nr.2.
10
Pr.Prof.Ene Brani[te, Probleme de actualitate..., p. 203.
11
Ibidem.
12
Pr.Viorel Sava, Taina M\rturisirii `n riturile liturgice actuale, Editura Trinitas, Iaºi,
1999, p. 67-68.
 INOVAÞIILE ÎN CULT - SINGULARIZARE LITURGICÃ 79

c=nt\rilor,str\lucirii marilor ceremonii ºi `nmul]irii s\rb\torilor13. Paralel, `n

m\n\stirile Egiptului, Sinaiului ºi Palestinei, lua fiin]\ un oficiu mult mai
auster, `n care c=nt\rile lipseau aproape total, acord=ndu-se aten]ie deosebit\
citirii psalmilor ºi lecturii Sfintei Scripturi. Oficiul catedral a fost denumit
“polul teofanic” iar cel m\n\stiresc “polul ascetic”14. Fuzionarea celor dou\
moduri de oficiere a r=nduielilor de cult s-a produs `ncep=nd cu secolul al
IX-lea, aceasta dator=ndu-se `n mare parte eforturilor monahilor de la
m\n\stirea Studion15.
Un rol important `n conturarea r=nduielilor de cult l-au avut sectele ºi
ereziile. Ele, pe de o parte, determin\ Biserica s\ ia m\suri canonice ºi
disciplinare pentru fixarea cultului, a r=nduielii slujbelor ºi a textului
rug\ciunilor, iar pe de alt\ parte Biserica a fost nevoit\ s\ combat\ pe eretici
alc\tuind imne noi16 prin care s\ fie precizat\ ºi transmis\ `nv\]\tura de
credin]\ contestat\ de eretici. Astfel Biserica ºi-a conturat ºi precizat propria
identitate. Uniformitatea ºi unicitatea `nv\]\turii de credin]\ dau unitate ºi
uniformitate cultului divin prin care acelea se exprim\.

3. Adaptarea cultului la “cerin]ele lumii contemporane”

Am afirmat c\ Biserica intr\ `n istorie ca institu]ie rug\toare.
In]eleg=ndu-ºi acest\ chemare de a se ruga `mpreun\ cu lumea pentru lume, de a
face ve[nicia prezent, iar pe om ºi firea `nconjur\toare p\rtaºi ai ve[niciei,
Ortodoxia a dezvoltat, ca nici o alt\ confesiune cre[tin\, r=nduielile de cult.
Spiritul unei lumi secularizante ºi secularizate, dominat\ de
materialitate, de grija cea lumeasc\, concretizat\ vizibil `n sc\derea substan]ial\,
dac\ nu chiar total\, a r=vnei pentru rug\ciune, a f\cut s\ apar\ voci, uneori
chiar din r=ndul teologilor, care afirm\ c\ r=nduielile noastre de cult, datorit\
lungimii lor ºi bog\]iei exterioare, nu mai corespund cerin]elor lumii `n care
tr\im, motiv pentru care se propune o reform\ ºi o adaptare sau o aducere la zi a
cultului divin public ortodox.
Aceste voci au ap\rut `ndeosebi `n Biserica greac\, `ns\ ele se fac tot
mai auzite ºi `n Biserica noastr\ din partea celor tenta]i s\ critice via]a
bisericeasc\ `n general, consider=nd-o “`nghe]at\ ºi `ncremenit\”, ºi
compar=nd-o adesea cu cea romano-catolic\ sau protestant\ care a fost
simplificat\ ºi modernizat\. Acest spirit novator vizeaz\ toate compartimentele
vie]ii liturgice17, motivul principal care se invoc\ fiind lipsa de timp a unor
genera]ii aflate `n secolul vitezei ºi angajate `n lupta pentru existen]\.

13
Makarios Simonopetritul, Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic, trad. de
Diac.Ioan I.Ic\ jr., Editura Deisis, Sibiu, 2000, p. 18.
14
Ibidem.
15
Ibidem, p.19.
16
Pr.Prof.Dr.Ene Brani[te, Liturgica general\, p. 88.
17
Idem, C=teva opinii, atitudini ºi propuneri `n problema “revizuirii” cultului ortodox,
`n “Ortodoxia”, XXV(1974), nr.3, p. 451-460. Vezi ºi Diac.Drd. Constantinos Caraisaridis, Opinii
80 Pr.Conf.Dr. Viorel Sava

Fa]\ de toate acestea se cuvine s\ preciz\m c=teva lucruri: o slujb\

duminical\, care dureaz\ 3, 4-5 ore (Utrenia ºi Sf=nta Liturghie) la care mul]i
dintre credincioºi particip\ doar `n a doua parte, nu mai este o slujb\ lung\ dac\
avem `n vedere c\ ea se oficiaz\ o singur\ dat\ pe s\pt\m=n\ ºi dac\ ne g=ndim
c\ un spectacol de oper\ dureaz\ tot 3 - 4 ore iar spectatorii particip\ de la
`nceput p=n\ la sf=rºit sau, ºi mai mult dec=t at=t, dac\ nu uit\m c\ un film
serial cu sute de episoade este urm\rit zi de zi cu fidelitate maxim\; deºi nu
avem timp, lu\m masa `n fiecare zi, mergem la serviciu `n fiecare zi, ne
odihnim, ne plimb\m, discut\m, adesea banalit\]i, cu cei din jur, petrecem ore
`n ºir `n fa]a televizorului sau citim presa care nu de pu]ine ori atac\ foarte
violent bunul sim] ºi moralitatea. Am obi[nuit s\ r\spund credincioºilor care vin
la M\rturisire ºi care invoc\ lipsa de timp atunci c=nd trebuie s\ participe la
Liturghia dumnical\ c\ din cele 168 de ore dintr-o s\pt\m=n\ doar 4 trebuie s\
le petrecem `n Sf=nta Biseric\.
Av=nd `n vedere aceste realit\]i pe care le experiment\m zilnic,
consider\m c\ “revizuirea” sau “reforma” trebuie s\ se petreac\ `n interiorul
nostru ºi cu noi. Nu r=nduielile de cult sunt rigide ºi `nghe]ate, ci lumea s-a r\cit
duhovnice[te. Nu r=nduielile de cult sunt `ncremenite, ci lumea este lipsit\ de
dinamismul pe care `l d\ prezen]a lui Hristos `n via]a omului. Nu slujbele sunt
prea lungi, ci r\bdarea prea scurt\ ºi r=vna insuficient cultivat\. Acestea trebuie
restaurate.
Formele noastre de cult au fost alc\tuite de oameni sfin]i experimentate
`n Biseric\ `n prezen]a ºi prin lucrarea Duhului Sf=nt, care c\l\uze[te la tot
adev\rul ºi ele au rodit sfin]i. Dumnezeu ne vorbe[te nu numai prin glasul
Sfintei Scripturi, ci exist\ ºi un limbaj liturgic al lui Dumnezeu18 prin care El ne
arat\ ce trebuie s\ devenim ºi prin care ne obi[nuie[te cu via]a ve[nic\. A
adapta cultul la cerin]ele lumii de ast\zi, `nseamn\ a adapta `mp\r\]ia lui
Dumnezeu lumii acesteia ºi un efort `n plus pentru a r\m=ne ceea ce suntem.
Lumea `n care tr\im este chemat\ s\ se adapteze la modul de g=ndire ºi vie]uire
specific `mp\r\]iei lui Dumnezeu ºi aceasta se realizeaz\ prin intermediul
cultului divin, alc\tuit de sfin]i ºi care poate s\ sfin]easc\ ºi s\ rodeasc\ sfin]i.
O adaptare a cultului divin a avut loc permanent `n tradi]ia r\s\ritean\.
Însuºi procesul lent ºi `ndelungat de formare a r=nduielilor liturgice care
reprezint\ o form\ de adaptare a cultului trebuie v\zut `n lumina tradi]iei ºi
experien]ei Bisericii. Sunt stabile ºi nemodificabile formele fundamentale ale
cultului, acelea care sunt legate `n chip fiin]ial ºi intim de natura religiei
cre[tine, fiind instituite de M=ntuitorul sau de Sfin]ii Apostoli, practicate de
Biserica primelor secole ºi transmise `n patrimoniul liturgic al cre[tin\t\]ii de

ale teologilor actuali ai Bisericii Greciei `n leg\tur\ cu problema revizuirii cultului ortodox, `n
“Studii Teologice”, XXXII(1980), nr.1-2, p. 150-165.
18
Vezi articolul nostru: Limbajul liturgic” al lui Dumnezeu, `n “Candela Moldovei”,
1999, nr. 1.
 INOVAÞIILE ÎN CULT - SINGULARIZARE LITURGICÃ 81

dinainte de schism\19. Pe de alt\ parte, sunt modificabile formele externe ale

cultului, `ntre care liturgi[tii ortodocºi enumer\: limba liturgic\, locul predicii `n
cadrul serviciului divin, num\rul ºi dimensiunea lecturilor biblice folosite `n
cult, oficierea unor slujbe care nu sunt uniform reglementate de Tipic, cum ar fi
Panahida ºi “st=lpii” pentru cei adormi]i etc.20. Un aspect esen]ial pe care
trebuie s\-l re]inemeste acela c\ dup\ experien]a ortodox\, adaptare nu
`nseamn\ trunchiere sau s\r\cire ci dezvoltare ºi `mbog\]ire. Nu se poate
`mbog\]i via]a duhovniceasc\, `mpu]in=nd, s\r\cind, hrana acestei vie]i. Aceasta
este eroarea `n care a c\zut cre[tinismul occidental pentru care adaptarea a
`nsemnat ºi `nc\ mai `nseamn\ reducere ºi trunchiere, ceea ce a f\cut ca
`nv\]\tura de credin]\ s\ nu se mai reflecte `n cult, lipsindu-l pe acesta de
consisten]\ ºi profunzime21. Pe acest plan adaptarea pierde sensurile ei,
identific=ndu-se cu inova]ia.
Sintetiz=nd cele de mai sus, putem spune c\ prin adaptarea cultului
`n]elegem efortul sus]inut din partea Bisericii de a face accesibile mesajul ºi
lucrarea lui Dumnezeu transmise prin intermediul formelor de cult, tuturor
genera]iilor.

4. Forme denaturate ale adapt\rii r=nduielilor de cult le

constituie inova]iile
În parohiile din ora[e, ca ºi cele de la sate, preo]ii se confrunt\ cu o
mul]ime de practici neliturgice grupate `n jurul r=nduielilor tradi]ionale de cult.
Acestea uneori sunt mai puternice, mai importante, mai intens cultivate ºi
sus]inute de unii dintre credincioºii care “[tiu mai bine”. Credincioºii mai tineri
prefer\ s\ `ntrebe pe cei mai `n v=rst\, care chipurile ar [ti mai bine, atunci c=nd
este vorba de botez, cununie, `nmorm=ntare sau pomenire a celor adormi]i.
Autoritatea acelora este absolut\, iar preotul este neglijat `n astfel de situa]ii ºi
uneori chiar acuzat ca r\u voitor, necunosc\tor ºi schimb\tor de tradi]ie dac\ ar
`ndr\zni s\ impun\ r=nduiala oficial\ a Bisericii.
Ne punem firesc `ntrebarea: care sunt cauzele apari]iei acestor inova]ii
pe care le descoper\ preotul atunci c=nd merge `n parohie ºi constat\ c\
r=nduielile sunt altfel dec=t le-a `nv\]at `n seminar sau `n facultate? F\r\ a
considera c\ le-am surprins pe toate, consemn\m urm\toarele cauze:
- sl\birea sim]ului liturgic ºi a con[tiin]ei liturgice a preotului din cauza
obi[nuin]ei cu cele sfinte ºi a `mpu]in\rii preocup\rilor duhovnice[ti ceea ce
conduce la rutin\ ºi plafonare duhovniceasc\, de aceea preotul trebuie s\ lupte
permanent cu sine pentru a-ºi p\stra prospe]imea `n slujirea liturgic\ ºi pentru

19
Idem, Probleme de actualitate..., p.199.
20
Ibidem, p.202.
21
Mark R.Francis, C.S.V., Liturgical adaption, `n “The New Dic]ionary of Sacramental
Worship”, editat de Peter E.Fink, S.J., Collegeville, Minnesota, 1990 - se face un istoric al
reformelor liturgice `n Biserica Romano-Catolic\, din cele mai vechi timpuri, p=n\ dup\ Conciliul
II Vatican.
82 Pr.Conf.Dr. Viorel Sava

a-ºi `mbun\t\]i calitatea vie]ii duhovnice[ti folosindu-se de mijloacele

tradi]ionale recomandate ºi experimentate de cei de `naintea noastr\22;
- interpretarea abuziv\ a principiului: “cum va vrea cel mai mare” 23;
- avantajele materiale;
- teama de a nu intra `n conflict cu enoriaºii, team\ care uneori
mascheaz\ comoditatea ºi lipsa voin]ei de a `ndrepta ceea ce nu este corect;
- pl\cerea de a fi mai popular dec=t cel\lalt, de a fi considerat mai bun
dec=t ceilal]i etc;
- formarea duhovniceasc\ ºi teologic\ superficial\, insuficient\, dublat\
de impu]inarea fricii de Dumnezeu ºi a responsabilit\]ii fa]\ de poporul
`ncredin]at spre p\storire;
- lipsa catehezei ºi explica]iei liturgice ºi a predicii argumentat\ liturgic;
- necunoa[terea sensurilor profunde ale actelor sfinte pe care le
s\v=rºim;
- evlavia `ndoielnic\ a unor credincioºi;
- bigotismul ºi supersti]iile;
- tendin]a de ra]ionalizare ºi modernizare a rug\ciunii oficiale a
Bisericii.

5. Forme concrete ale inova]iilor

Acest aspect a fost tratat `n unele studii de specialitate `n teologia
rom=neasc\24, de aceea aici vom `ncerca s\ prezent\m c=teva nout\]i legate de
aceast\ problem\. A[adar men]ion\m:
- trunchierea, uneori exagerat\, a slujbelor religioase. Aceasta este
motivat\ uneori de criza de timp a preotului slujitor. Acesteia `I urmeaz\
obi[nuin]a, deprinderea, adic\ ceea ce la un moment dat a constituit o situa]ie
special\, devine stare de normalitate. Alte ori este motivat\ de graba
credincioºilor care solicit\ o slujb\ “mai pe scurt”. Ei ]in neap\rat s\ fie
punctuali la fotograf sau la restaurant unde va avea loc petrecerea, chiar dac\ nu
au fost punctuali pentru slujba religioas\;
- banalizarea slujbelor religioase, consider=nd c\ anumite p\r]i
componente ale lor nu sunt importante;

22
Pr.Prof.Dr.Ene Brani[te, Via]a l\untric\ a preotului, `n “Biserica Ortodox\ Rom=nã”,
LXXIV(1956), nr. 5-6; Idem, Despre preg\tirea preotului pentru slujirea Sfintei liturghii, `n
“Mitropolia Moldovei ºi Sucevei”, XX(1954), nr.1-2, p.13-21; Idem, Via]a interioar\ ºi tr\irea
religioas\ a preotului, `n “Biserica Ortodox\ Rom=n\”, XC(1981), nr. 7-8, p. 751-769.
23
Pentru `n]elesurile acestui principiu liturgic vezi la Pr.prof.Dr.Nicolae D. Necula,
Tradi]ie ºi `nnoire `n slujirea liturgicii, Gala]i, 1996, p. 20-23.
24
Idem, Despre “inova]ii” `n s\v=rºirea serviciilor divine, `n “Studii Teologice”,
V(1953), nr. 3-4, p. 279-303; Idem, Uniformizarea tipicului ºi a textelor liturgice `n cult ºi `n
s\v=rºirea tainelor, `n “Ortodoxia”, XV(1963), nr.2, p. 216-224; idem, Unitate ºi varietate `n
cultul liturgic al Bisericilor Ortodoxe Autocefalee, `n “Studii Teologice”, VII(1955), nr. 7-8, p.
423-444.
 INOVAÞIILE ÎN CULT - SINGULARIZARE LITURGICÃ 83

- substituirea unor slujbe religioase altora sau inventarea unor slujbe

pentru a corespunde anumitor cereri venite din partea credincioºilor;
- `nlocuirea rug\ciunilor consacrate cu rug\ciuni improvizate;
- `n unele situa]ii inova]iile merg p=n\ `n imediata vecin\tate a
batjocor=rii actelor sfinte chiar de c\tre s\v=rºitorul lor (ex. “am\girea” mirilor
la cununie, c=nd li se ofer\ paharul binecuv=ntat).

6. Consecin]e:
- În plan teologico-liturgic, trunchierea r=nduielilor liturgice afecteaz\
integritatea `nv\]\turii de credin]\, care se exprim\ prin intermediul cultului ºi
`n mod inevitabil se ajunge la pierderea identit\]ii;
- Dac\ privim lucrurile din punct de vedere duhovnicesc, trebuie s\
spunem c\ preotul este omul r=nduielii. El trebuie s\ cunoasc\ r=nduiala, s\ o
respecte, s\ o apere ºi s\ o fac\ ºi altora cunoscut\. El nu-ºi poate face sieºi
r=nduial\ pentru c\ el nu este m\sura lucrurilor. Dumnezeu este r=nduial\
des\v=rºit\ iar slujitorul Bisericii se bucur\ de petrecerea `n prezen]a lui
Dumnezeu numai dac\ r\m=ne `n r=nduial\. Pe de alt\ parte, am spus c\ sfintele
slujbe sunt alc\tuite de oameni sfin]i, experimentate `n Biseric\ `n prezen]a
sfin]ilor ºi tot ele au rodit sfin]i. S\v=rºitorul lor, preotul, ca ºi participan]ii la
s\v=rºirea lor, credincioºii, sunt p\rtaºi la comuniunea sfin]ilor. Inova]iile,
improviza]iile, abaterile de la r=nduial\, trunchiurile r=nduielilor de slujb\, ne
rup de aceast\ comuniune, ne singularizeaz\;
- În plan pastoral-misionar inova]iile sunt cauze care duc la dezbinarea
preo]ilor ºi credincioºilor; tot ele creaz\ st\ri de derut\ `n r=ndul credincioºilor
ºi `n r=ndul preo]ilor tineri, f\r\ experien]\ pastoral-misionar\; ceea ce este ºi
mai grav, oferind surogate credincioºilor `ncredin]a]i spre p\storire, nu facem
altceva dec=t s\-i preg\tim pentru a fi racola]i de secte; `n cele din urm\ toate
acestea perpetueaz\ superficialitatea duhovniceasc\, nerecunoa[terea ºi
ignoran]a, st\ri de lucru str\ine vie]ii `n Hristos.

7. Perspective
Realit\]ile care ne confrunt\ `n slujirea noastr\ liturgic\, noul context `n
care ne desf\[ur\m activitatea ºi `n care se simte tot mai mult o tendin]\ de
izolare a Bisericii, `ntr-o societate `n care genera]ia `n v=rst\ se ascunde `n
spatele lui “a[a ne-am obi[nuit” ºi `n care genera]ia t=n\r\ are altceva de f\cut ºi
datorit\ faptului c\ i se ofer\ acest altceva de c\tre pres\, televiziune, mediu
`nconjur\tor, cu o insisten]\ violent\, toate acestea ºi altele asemenea ne
determin\ s\ g\sim r\spunsuri adecvate. Astfel, consider\m c\ slujitorul sfin]it
trebuie s\-ºi `mprosp\teze permanent sim]ul liturgic. El sluje[te `ntr-un spa]iu
a[a de sf=nt `nc=t a fost asem\nat cu `mp\r\]ia cerului sau cu raiul cel de demult
`n care Dumnezeu `ºi purta paºii `n r\coarea serii. Prin actul hirotoniei, preotul
devine ucenicul iubit. Pe pieptul lui Hristos el `ºi reazim\ neajunsurile,
neputin]ele ºi necazurile, dar ºi `mplinirile, bucuriile ºi n\dejdile. Acest statut
84 Pr.Conf.Dr. Viorel Sava

privilegiat este o [ans\ `n plus pentru m=ntuire, dar ºi o responsabilitate `n plus

fa]\ de darul primit.
În al doilea r=nd, trebuie s\ c\ut\m permanent s\ desluºim sensurile
profunde care se ascund `n sfintele slujbe, `n spatele imnelor, rug\ciunilor,
actelor, riturilor ºi gesturilor liturgice25. Preotul trebuie s\ le explice ºi
credincioºilor prin predica ºi cateheza cu con]inut liturgic. Altfel se cade `ntr-
un ritualism lipsit de via]\ ºi de sens.
În al treilea r=nd, men]ion\m necesitatea co-responsabiliz\rii tuturor
celor care alc\tuiesc Biserica. Aici ne referim, pe de o parte, la faptul c\
enoriaºii parohiilor noastre trebuie `n[tiin]a]i c\ ºi ei r\spund `n fa]a lui
Dumnezeu de modul cum `n]eleg s\ participe ºi s\ contribuie la buna
desf\[urare a vie]ii liturgice `n Biseric\. Pe de alt\ parte, vrem s\ spunem c\ `n
formarea viitorilor preo]i sunt angajate nu numai [colile teologice, ci ºi
parohiile care `I recomand\.
În al patrulea r=nd, suger\m ca `n cadrul cercurilor pastorale s\ se
propun\ ºi s\ se dezbat\ ºi teme de actualitate liturgic\.
Aspectele semnalate aici, ca ºi altele descoperite de preo]ii slujitori `n
parohii, ºi solu]ionarea lor cu sim]ul responsabilit\]ii, pot contribui la
uniformitatea liturgic\, la p\strarea integrit\]ii dogmatice ºi cultice ortodoxe ºi
la p\strarea locului pe care Ortodoxia l-a avut totdeauna `n istorie.

25
Pentru l\muriri liturgice legate `ndeosebi de practici neliturgice ºi inova]ii,
recomand\m rubrica permanent\ din “Vestitorul ortodoxiei” unde p\rintele Profesor Doctor
Nicolae D.Necula r\spunde `ntreb\rilor pe teme liturgice care confrunt\ via]a de parohie. Parte din
aceste materiale sunt adunate `n dou\ volume: Tradi]ie ºi `nnoire...; Biseric\ ºi cult pe `n]elesul
tuturor, Bucure[ti, 1996.