| CONSTANTIN PARFENE LITERATURA IN SCOALA la © didacticd modernd a disciplinat =, A So SEP 1) ~~ EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA BUCURESTI — 1977"P66 euquieoop ‘sey “a0 “mfpuos assoaip 0 aaysvou ~ sopappumucres vaindopo ruse, aod opsonno vampomuaouy “uojuopnys 18 sopaqja qraornto up 18 duro vasosony npMys voUYa}' WY duDo;I0Ja4 IUpUinIpUy Utld’ -auuorfoajied ap sopansind ynspos uz “aSoqunsf 2408 -2foad s0un » open rojuorsadca reuporfrsoyoo v arsoudza ‘910191100 aonoppip sopnysesns ‘oonpovad sopayoodsn 20) majods un twpsoov v-s ‘quayos uz ‘asndoad soprrinjos mapanjow axnsaveu qr.ys ‘aqoa}uaso aorja4 -0n ovotes aoyyproads ap vijossongag wip 2mo) imuafas no-s “pots -29%a wodmarjo10% puyooQ “roUndrosip D pusspow oeopiogo o najuod pevapad va ‘papoqvo 1m piueradxa prava 28 pBunqopuy o ad ‘503 -wped 28 roaSoqoyied ‘ouvvany morris 18 192400) aqiuawop wip ajnnq20 pnapjosio9 “od pnowozuy “ppo008 wy aupos Tamoiony Nansusus vaniprpunquy ep ifodnoovad 10p0 yzvosaupo os vinf op vosvson’y ‘onprorpuy SLINIVNI INJAND non wujog, :e11ad09 Lodopuey woMOIA :vownpesouye,, voIpUOHL VUV-00}-qVOg -soIovprAL Rayo, @TISeA, nyo wouerg stuouyoyCAPITOLUL I LITERATURA—MODALITATE SPECIFICA DE CUNOASTERE. IMPLICATII METODICE DE PRINCIPIU Literatura este o ramurd a artei, ca si muzica, pictura, sculptura, irhitectura, coregrafia, cinematografis, Arta, Ja rindul ei, circum: rie un domeniu important al activitttii omului, un anume fel de nanifestare a acestuia in relafiile cu mediul tnconjuritor, cu alte juvinte, 0 modalitate specifica de reflectare @ realilifii in congtiinta amanda. Arta este deci o forma specific a congtiintei umane, o expresie 1 congtiinfei omului social. Un prim aspect eare se impune afi montio- at, in cadrul acestor observatii preliminare, fl constituie relatia dintre ytd gi societate. A. ARTA $1 SOCIETATE Ce inseaand, de fapt, a spune cf arta e 0 forma speoificd a consti- niei sociale? Aceasta presupune ideea c& arta a aptirut pe o anumité qeapt a dezvoltdrii societitii, of este o expresie a mutafiilor valorice detrecute in constiinfa omului de-a lungul istoriei sale raultimilenare. Procesul constit artei ca modalitate specifick de roflectare a rea- itafii este complex gi strins legat de procesul muncii. Fr. Engels irgumenteaza stiinfific ideea cf Insusi omul, ca fin} rationeli si sociala, iste produsul muneii. Cum a contribuit munca la modelarea omului, la transtormarea lui nir-o fiinj& capabilé si domine natura gi si o infrumusefeze? Intre- darea a preocupat indeaproape pe filozofi, istorici, sociologi si esteticieni. ) contributie deosebita in elaborarea rispunsului au adus-o cercetarile narxiste,“GE—96 “A *096F “NSannoNg “ponetMD vowievewnD “AZO OXG 1994EK PMOF t ley od ‘gg6r ‘ontiod eangips ‘nSeanong ‘mou voncemg ‘sto Bug aay + youn Bo ma {UIs B aaI y ny “peur exeoyeado Jojsoy [Npor Uys BNE % wmyerowy]* “Weer sreneales oft pueda safer ta ape ee se a a saan i ra i yoyroads oyeyTepour 0 puruaaop ‘arse ovfejefoo no y9eIUED eNO Oded Te mmyow vonebuEpoUp MIU LOMO} TaIM|MOLE Y ox\soEuT ep yap] preurdo ezoquis up yeydon suudsop v-s mmquANo ENV Loong nese ares apMiUNs puyo ‘sofojorq and rejuaysrxe ezey uy -eypeafoyeurouro ‘aye vaqded v9) eae ria ee os [oped v oLOHUYP PIyEEAI Oo IZ_Ise OINANSUOD GuOUTeULEE ap BEOVOejaoe uy oxvoIyNAyU 18 epqesrMpe oxeyeysU09 ‘younur qorsdosd wsedo “as yideory 0 By sunfe ‘oysise snes ysooy ‘aMALA BRU yMUTyP Aso ‘ous ad queso e-s jnuIO Yo aunds wayng “soooad ysade uy qeuaaqTe Spayioojoo voyortanse uy oyefesue oweum sopandioo e ROTUL vaxPOsTIMMUO vfUMIsuCO UT oyNoosed ooWO[eA LOTAFE;NU B oxeHIN vo ‘ou uy koulguo no ‘onaod jnqujano 1 Porrnur ‘suep exqurp voiyofdury ascoosd uy oxede o1o789 mmiung ynuUeieg my voINM nes Uasplea oTRIMOUN|SUL HOLME aaj WOT, IY ofMEys vo “wey my opso|qey vo Wawra azaeso ys srused vr -goqe ne ayenonavon ojoryStays “ojpyyoun jasoynfe nd oxfnosod wud asnitvo eatéagsop op sowedns peas jooe" ofurje e naqued uRolrpou ‘soy -oadas 1$ 9908 3p astutsy “YosUOD JUFAND 1 oMood yUFANO UF yerfuoLOA MOU [Suny v-op ‘guOMNs e yUeUM wUTUE Jer ‘eqRISD 1S BS TO ‘ypAe YS ves qulequiy ‘nuns azaqoreu ys oveunsop oyemmorjzeou opRAiaIs ef BPUAU RU voYSeUN ‘posmediid 16 Ys 10 “ypEA BS reuMU nu aBuNle [Ayo puro, ‘injaloquiy [e vLOP Te ‘HMMsHYp ofouoULEs vinyASUO ULI dUOUH NfUS eo PI[OAZAp os pwzne YS [NZPA so[U YOY “TeIRO8 JojoewO TO syeso 1 [exodsoo :azuaure[a pnop vyoduos aueosur Riseaoy “panos uns Uy PUNOJsULs} os oo1SoTOrg epANjuns ‘ereioos YOUN [napeo UT -09 vount uy ayefedue aueum soyundioo e YoruyA vaxeostu BIO IC i “wipummad ® oreyo0[jex ap porioyso [ni0Az] “om vf vuN yop Teso nu vwzeod i vornu ‘Insuep — aHTPITEPOM ey sunfe B-s wo ‘arenUAUOD UT ‘wourfer BS oUNduIT og Tony apap :eounut no payee] ysUpES UY e780 1oza0d wzaUeB yo PIE aoxdiea pee (kgoog pun wusxe20p wi) COS tO YL, 93.4004 “gonsyZe oveoms opfdui09 os ‘urfens os vfums 8 erry. “nuoYooLIaL seoord ojo” yeqEANS uieury Ng] e op wore rgssod (yorIe100} “yondesd) yioyqHN axfoud WeI90 WEpeoe BL ap osousod we 6 yo efoUAE ype Bo nuyued “gIKO} no qemonse ntequny utp yputdsop ys adaouy yawo ‘ovum sopan{wfuIooTCD JO] eore[dnoes 8 a4s9 Yosam op qe 107 “du epeoe uy nagyoazap e woudun ‘16 vounur mnsaooad wagoyrsraarp wunseur eeriuysqns 16 feuouroUgy ‘Portuese 1 quomede ‘orqungy 18 xOWeyKO :2m/02 Heiden pour uy -xeoqeatmqisuas ‘ppeuorlow-arjein3iy woo op pariizTey71q0 79 7M7PIS IMIMIYnp RaWeADEpe OB YiRHTyPOW YRoP as90e yO naquod gous my vozHTeUorouN ‘Mjalequi e grEgTYN erfeorUMEs apurLosvedty 0789 poysIzze IS (Roryeu09) RorTE}UIEYS Us fr419}SeoUNd vaxe|qnpe(, -sap aqvod nu [nwg “omarous qeoade asa infequirt ‘parymad vood ; pee an Uy “ox9ue8 uj ese qnagde v o1e9 uy anonposd-feroos yxaqud0 iSoja0e WOOP [PF UN op oxfoojeryes o ‘oxnonq 0 ‘preuorfowo osedionsed ysuEyUL qeyoazop v-s 8 qnagde © oxoySoouns op yosnre-rs0yT[ VOFeHTEPON, | PUUAATO}UT vo Uy ‘ow TAroge op yeUeLdur oxusoynd O89 YoNRO|SO : ZRMe vo punyosorry qnosga v-s uN NEVO feoor ‘RanereIsUOO oys9 ese ‘esaySeounD ap Yoryas09} vey Sette aojasaooad 18 Oe ap enqesoep odg ‘anoopozur 18 atjooye sfenrozues-yox0709 aay, f mu09 ag -prough PATS O ‘zoo ys0de UE ‘O48 voULTemMy “ootftoads opvav0zu9s-soL0U0D eee pet onda» pie eeentetaod sopeniuagi@oun ho 19 ‘nfovajsqo no yaearedo reur nu yawuin ejuysu0o ‘w)eytees orinqesea, oputidins & op wfursnos: yrese (vaeTES ‘eArCIETTY seed esoyseouno op vorsTaa sama real ae eae (one s iq EOjaypo ydeos , E XY ates haieuna torene a ares ome ee aes wyedzonuys pun varsooe ‘wfoensqe utad axozipo.oued Bf ‘xofouewoun} v ppon ut 1O20Ts By 3 a uoneyso" edeyo prutraidas epwergo ogorous yretoaide {nH A Age 44 ansoimydgyuy es mmuto veinkuoo uy wiy|ees vommooqor So Upeonied “sels oyersosde quis a[ererqo “Porais? vamnond 2D WEN Lle re maarxaecn worjaiso ‘erlounsip Piseaoe = ap pulwog -yomnads-om vifovjsries wroosrp oyeod nu [nwo ‘touNUE /e soyefpoUr MT vad 18 porjasoay : ieryeaa & oaikisuy ap tNpouw Prop eaduNsIP XIeWa societatii, expresia geniului si a sensibilitatii poporului tnsugi fy, in diverse modalitafi, Infelegerea mecanick a idoi oa literatura care adevaratele talente Je intruchipeaz& in Incririle lor 40 determinata de diversi factor eociali poate duce gresit la incerea- Din cele spuse mai sus, se contureazd o prim& implicatie meto de a introduce suprematia unor tipuri de valori fafi de altele. de prineipiu privind receptarea litereturii in scoalé: abordarea fenok deat tipuri de valori gi forme in care se concretizeazé exprimé, nulni literar ca expresie u creutivitajii omului $i raportarea permaneyro mare varietate de forme, escnfa umond in continud devenire la artele conece. ben de ierarbie nu trobuie ined elitninata, numei ct ,ierarhizarile Ge icute in interiorul aceleiasi serii_ axiologice, cu grija de a.m (flea domensle.! S-or putea Obiecta aici of teza ‘aletilist storie, vit cdreia formele constiintei sociale pornese de la baza econo. 8: LITERATURA — FORMA A CONSTIINTEI SOCIALE Fe: ferirdelvelahatiaten’ Obese no eee Mfirmind 4 lntiile de productie, factor economic determing suprastiuctura, ideo- Relutim ideea of arta este o expresie a mutafiilor valorice Petree, nu insearnd apreciem valorile cconomice mei mult decit pe in congtiinfa omului sooial, o modalitate de reflectare la care fe spirituale, ci doar ch acestea oferi cheia unei riguroare explicafii ajuns datorita dezvoltivii simafurilor biologice, ca simfuri umane. Ramdntitice, care, pind la urmé, a putea sisi capete depline validare a jartei, literatura ia nastere, se dezvolta, in procesul muncii oat operind a ee ea ee ce ciale si di expresie modificarilor pe care au roducefe comeniu spiritual isi ere propria personalitate, ,velabi , wih Hine Dost Uterine 8 game proces Te prociuce axiologic al unei atitndini etice, al ‘unei op: seca ar ault Deci, literatura, om gi arta tn genere, esto o fonfentictatea, sa ees intel sociale. WVatura sociald a literaturii se impune astiel in mia €U al unei teorii stiin nce vozids {in ‘ele tusale pian evident. Literatura apare pe o annmiti treapli a dezvolténii soc Sintem in rodeurg si formulam, fn consecint3, un ¢ principin me- tAfii gi refloct& constiinfa umani In conexiunile of dialectice. Implidologic privind receptarea iteraturli tn geoold: fenomenul iiterar tre- Sale there aivgtsele tendinge, manifestate pe plan ideclogio, in divje raportet la contestul x ial-isioric. dat, im spiritul detorminisimalui sele ctape ale dezvollarii sociale. Ca si cclelalte forme ale constiicgrzist, ostil optici! mecaniciste, sociologist-ouleare si desrhis inter. sociale (idelle politice, flozotice, morale, religioase, juridice), literat"irilor menfu'e este supusi unui determinism obiectiy permanent, ea alte cuvinte, ur roves dialectic de interdependen{i dinamiod. Determinisinul in teratura este in mod obiectiv implicat& se exereiti in diverse C. SPECIFICITATEA ARTISTICK A LITERATURIL suri: unul din ele este cel vertical-ascendeni, care porneste de la facte structurali si societafii spre componentele suprastructurii ideologi un alt, sens este cel orizontal, caro antreneazé, intr-o interdependen tn geneul caro inte dinamicg, diferitele forme ale constiinfei sociale; in fine, constatfinjch secs rey 5 pare ee oferticabdescendent, cave acfionearé de la suprastructurd siti Ca arth, Monte eat Daza sovietatii, pnd designens ramura material de ,consisuetic funefia expresiod a fizeazd deci printr-o personali- ul litersturii ca arta? 2 plul ¢& reflectd reabitatea prin intcrmediul imoginilor concret- Fe nub rail ai Societifi. Aceasta ar insemna a da unui aspect atzeriale releobile ia consttinfa noastré ct ajvtorul fortes expresive a de subtil al spiritulai uman — procesul complex al oroajiei — o explioner ine Capucitatea de potentare a realului prin covint ‘apartine HE sociologist valgani. Literatura este, fink indoials, obiect al determpaturs, (Ceoatar in ite ene nu este un simpli instrument sau Pismulat sosisl, recepteens inrtursi si, in acelagi timp, inrturogte deavaieul, oi" eee care scriitorul ingroepa alt propria sa ferea constinfel sociale, dar acest determinism so exeroité In mod tnmturs eit, si pe cea a lumii? Prin oxvint, infeles ca o structurd ce const® speci insane Hl DER. de fturive 9 cocittsit sacialiste multilateral desvolioe >] Pascadl, Nivwle estetice, Bucuresti, 1972, p. 195. Types g Romanict spre comunism. In: ySctuteia’, anul XLAV, nr 9901, 1 eq af Pees 197%, p. 40. Ibidem, p. 80, 8 9YW or : zon ad "ace ‘Bommy wampa ‘neon ‘ml mow ‘noseunrs VaITOING woprare ace °d ‘oxse ‘nfounong,'y “oa upwes omg ‘nue tA aL “ounzedunt ep lnpwd emaquysip vio vayrysta uF ‘peyuouNues yoweMUE O oyrusuEN vaynd w neqUag “[exoues [ran nayued ynog [ELE 0 BROWN NOSOURIG BITGOLN “Bloqsoe yrEsyHOD seIGO yo ugW UN 480 LAUT] ~voTOIULANO v ParyPIoUOD WhO] Op os-npUssOpOY ‘oye aotuiover v 16 exopeyxe sojoursoy voiRor no BURJ) 9 MU axed ‘rarraqIdNS O PIVELesNS eIMyANNT| YO asaiax ‘umoe PUI asnds ofa0 UI “eotioy poy ‘pronoun yo vexeyuorosdes 9p 9 "wu vacodanied a? 22 22uPe stint o wooifuay eyo oxeo — ayquouruops 2100, rei ; us 124 2 oxojduioo ro ad pynux}qo ensaiins op voroynd ruse up oygorn’ nul qadnoooid © rmioog “parisons Wizoy erqosoop 0 “aspouy und ‘pUIAL grow eur enone Maso” euoyUs Ue Posey © poneed opsoadae 2p ‘opemiqiuodsip see op yodwoo owsdy ‘ayoxe op BETO o a ; "4 od ppouorjowa vi3ieus ep yep 239 daryeanStuou yzood soun je adxa Joun v paryeansyu0o vaqeymqruodsrp youy vie ve Laser isan “a Tigi) eine io LsR ot | BUT JoUN e YasEOr eoUTUL uF MAMIySUOO vozEyAGISod pupLEq -uod exacted o worm vy conp yod au nu ames * ‘ouNUE TWhyre inoqtoadg ;,"87219U09 I ‘R104 reur egeo Up [eyHeWNUES [NyUeIND TyUT TeUE RoMeOSep [NyUFANO* paaeyoderou UE NUyexquos 1 dup, aeod as sep quapuodsosoo mnyoorgo eB pSeA Lany e / ezeur eseind “Buy “O* *,9preo sopmnsony v omeowyquys* ‘,mURUhuazaadar o aoupe oyeod yuyUFAND .,”-ejesouU09 uunrjdooied RBvoree ‘euUY uy purjoysur*) epye ysuy quIg pigs Buisvou varmdiqouy epnums god ames ‘(,,109 a7epnro afuury ap Biendod vays" &, 2a; op euEoI0" ¢ “gpunur yu") aoin32) nesoddeo ‘aood pysvooe uy ‘ydeap 0 ‘wruryuy preumpodosou uy nun ry 2 adm asoqnd ‘ni ‘0 ‘B24 ‘Q -aunjoyiug wad ab.sod apyoo sopanion, v axoompqups ‘m ourA “nrurnSund o-gnaps no-1ue 9100 ad J08 of 9p vou murum 420 ad ap vp pusuny n9 ‘my a8 amopnia stunt] ap piogndod vas ‘0314 anupunu oun uy pusjoySuy 4 Sjaniouo ad vivpyyo und o-su Sul 9p Duvoi0y npodyz ap nso ppunae ppg RATYOIN op pur op pasmg ‘eped op ‘uur yg ‘aunuo gun 9 pstoasd wniud vue uns yaw you asnaidifuor o v9 vunvepi Seu ojuN god ozoAN3yUC ‘pyuepuadepur ayeyTfeNysLA o NO ywosyoU quOUTTASUT UN 94s9 vq ad ap ey euruMkounds nuerA “LIL, govisse-TesayT] Joy joyroads ~ySUOD Bo Rpedyz ap [NSOsinye — runtsojuoo oJURATA WIS OT UTP oyfaLN TS — oBJstIS O ROwCT ue vifipuco ajo ovssryeg yueu op vesvanZyuoo yj onp ou nu az~D aye teu yusopour vor wp — yzood yg 1, INAIE"MS ofe auEyUOUT sqesezoqur pdnp ourrzoduny op apes nes vayeyjues omauystp oreo uaurquas goo 0 no (wu ‘oreo ep rnseooad wy) gqesep rout }e Woan Yo f40] coprfowar e 1 ousoyXS Jojeuof rooror oundesdns iu sojupyuazaidar woiso|" po vzud NULLA “| ‘Nosacore Ww o[OPL oO pUTUoUIOD “19 vevpyuszeudes ad to “trumy neunridoo.ed hu jnyusooe und puerodurayuos emyeroyy w eyry “opted Uy reuME \doap ne RoS@LOTeW 1 [oSoH Yo UNeADed Bs looL BIS “yaqsvou wrzaques Uy 24 9 apajuzono axe ad aprasoun osomnygore o rerzood & PIEqUEUAS jeu yo ounds ‘29g 0] op supwer rood vudnso yornu0 040190400 C nososorew n4ry [esoy od pnpuuug ,-pyeurmeyep 8 4 puLi0g o no eyemaojuy o 18 wrownsqe and veveBopelin ezveqaydapyy ve Sop reur ‘nes {sopafuy mmmysorqo v axfmmjur o axoFaafuy eT PANEpe joeavoap ‘yn yu Da92 yp yorjood wisaadxa ap iniony See uudxo oys0 oyeytfwor us ‘efopuo. oo3op n2 vioxnD jworpid D-s pur nosauersd aun eiado uy oxy “eatyodunp ‘poeg “aqeanay yuIs nu apeunos odpnyeg Pivawiurp zep ‘ounds os yur vo wooo yoayzed Bopaiur ‘ploourusp apron TRS ajasvos :oquLAno aysaoe phunuosd os poeq™ :oreoyun Syovaahy oingon mu piysnun vourZoui ‘gurees to rem oyzeod wy ‘yHltUEXO BP [2 Bo 1 ,Pjaiauod Jo] RayeyTeed 19 ‘aojeyoaIqo v woTAISGE “ya ure wind “eq Imprpjond yaIpouLiaqUT ugrd ‘eperrozuas-qosouD 1uPS NU Taifou sop v4ey uy ound “weed [ruvroyoayerp ounds 7 o8eH 9p ‘epmd op yemunoy suo rat ap ‘LOT yu uy voyeyead BRoa[jor BANyesayT] RI JWeAdasy pour up aunds 2S u -aoxjoysa trfeoyrueses Hquny sesinsoa vjuspod » uy yystion es Bay “TeMoyeUA ysooe { Op PUNE wsaidca Yavertear [ALOWTIIS ‘tpnyoorqo w anit otenprarpur ‘aayun $ ood vanpuig “es vonaisy WY q conaod rampurs re qwandyf naoyoese: Poa [nun] B-ap “yyenfaa puny a ‘ayPforINE UIP Wnurar w arezirqrsues op smd un Payseou efuLTsuod WY soMpe BIN} Mf ‘Mynsoymos e@ eso ad w yO “joe Te O201Ty Th BanyonI|S He eurfuoD axwDexpresiei in funcfie de starile gi reactiile momentane ale sulle pentru @ sugera astfel ceva din nelinistea avestui suflet, antrenat, marea-aventurt-a cunoasterii.-Co mai ramine atunci concret-senzori care se dezvoltd mai apoi pdrerea unei intuitii concrete, cu alte ouvin febrilitatea cunoasterii, cae se constituie intr-o structurd dialert unicd, lunpreun& eu obiectul cunoagterii, frigul — parere a nnei inty conerete, reprezentind diversitatea, complexitatos si caracterul inf; al realitatii obiective, Zmaginea artisticd poate fi vimoli, poate fi auditivs sau poate tn intregime psihologici. Ea poate fi’ ,acea reprezentare care int singurd clipit& rougeste sé infétigeze un complex inteloctual si er ional", si realizeze ,unificarea mai multor idei disparate" (EP oun Imaginea artistic — infeleasi ca o configurare sau ca, | unei iniuifii concrete — este rodul fantesiei creatoare, in osenté, ilu unei lumi re-create prin prisma lumii sentimentelor trdite de a Umanizarea realititii constituie un aspect esontial al provesulus claborare a imeginii artistice. Imaginea artistict exprimt gener) prin intermediul individualului, fXcind din literatur o modalitate s, cifiek de cunoagtere. Procesul reflectirii literar-artistics nu trebuie infeles simplist, tn mod nuanfat. Unii seriitori, mai ales cei de tip realist, .prozing viaja in mod explicit si desta Alfii reeurg la simbol, alegon paraboli. Oriot de mediati sau disimulata, reflectarea (in acoeptt dati de materialismul dielectic) este o trasttura gi un imperatiy cal goric al litevaturii. ,Oglindirea ‘nu va putea fi inloouiti, cd doar int Bit% prin procedecle «vissrily, emnitiziniis, esimbolizt: pe oft Indhect, pe atit de evident reflectorii si ele“ Spuneam, ot, reflecitnd, a experientei imediate este ceea ce LL. Blaga numea eu ni variant mixti intro gindirea gtiintifict si creatia mitic’, in care abst fivnea gi mitieul igi in oareeum echilibvu. Gindirea mitics sau imagi Ha supusi logicii poctice este izvorul imeginilor-siniezd, .pe care | substituim imaginilor aceidentale, caleidoscopice, ale roalitatii. | imaginca-sintezi, ,raporturile abstracte dintre realitdti sint comp! ‘inghif ©& dobindeste oarecum o viafii separati, din caro esti neveit si prinzi tllou! cu un nou efort intelectual” 2 “ de ea, imaginoa-sintezi se concretizeazi in aga misu ‘Ion Tanogi, Dialectica i estetice, Bucuresti, Bditura sti p. 268, . Blaga, Zari si ctape, Bucuresti, E.P.L,, 1968, p. 228, 12 | In poozia De-a v-afi ascuns..., de pildt, Tudor Arghezi creeazi, nind de Ja observarea legii continuci migcari si transformiri a elo” jntelor in natura, imaginea eoneretd a unui jo aceasta poozic? Energia emofionald pe care cuvintele o descarcd sity mit poetic, care are, totodaté, dense semnilica| de-a -atiascuns, generelizatoare. Drogii. mei, 0 sé md joc odatd Cu voi, de-e ceva ciudat. Nu stu cind o sé fie asta, taid, Dar, hotirit, 0 sit ne jucdm odatd, Odaté, poate dupe sedpatat. E joe viclean de bétrini Cu copii, ca voi, ew fetige ca tine, Joe de slugi si joc de stapin Joc de paseri, de flori, de ctni, $i fiecare tl oacd bine. Pnii mei, bobocii mei, copii mei! Asa e jocul. WW joci in doi, tn tre AV joct tn cite orci, Arte-lar focul! Pentru ci moartea, ca lege hiologict, este reflestata de poet prin pportarea la propria viata, la sentimentele trite de el ca or, imagi- fea oreat esie inctrcat® cu o mare tensir . ._, Win intermediul indi eralura devine 0 modalitate specilio’ $1 do tristefe, in circuinstantele specifice in care omul so afl tn fata ve. In procesul refloctirii literar-artistice, modul de LilmAchplacabilelor legi ale existenjei biologice. Acest fun efort intelectual din partea receptoralui, Asadar, rafionalitatea nu este un atribut varacteristic numai stiinjel, si poezici. Afirmatin mai veohe, poli linga dle poezie (ert) este ,abstractiunea indir 1¢ emofionala. Ea relevé, vidualulni, un sentiment general-uman, sentimen- se dezviluio prin- vib c&reia ceea ce deosebeste tn. primul caz, { ,concretetea* fanteziei, in celilalt, trebuie corectaté, ceea ce si ae un estetioian marxist ca Galvano della Volpe, in Cr- fea gustuluit: ,Trebuie s& spunem de la incoput of nu mai poate lvea vroun gens, 0 ‘ogmatism, s% vorbis astizi de o cunoastere arlistiod realizata prin imagini» sau sintuifiis gi nu orgas de cel mai rau exceptia unuia mistic gi, de unitar gi prin concepte“. Imaginile *Galvano della Volpe, Critica gustului, Bucuresti, 1975, p.15 si 148. 13+ 66d 'GL6F ‘nfaunong ‘sone gay Ypeosea “Ty ‘ys—1e °d ‘ons rea : ‘i : seca, muon mmed “SEQgeN oma tog lfetouco ‘qeuoyfoung x0} uy yando} @ azeo jooa foun walejnone sey asy “a tion yeamnong ompadions ¥ onpey "SOUITET PELTON. unsmooel WePovoHM ty BA nu avo) poo run fe exvoaid op mound RST ash a “EL6E sperms penn wu) PceIouo? e140 ‘SiAopormag ~mnMyaey v wiuerede ‘ejopeadns ad ane i comaod anjnfoquey » pousius veyoun a jead un vo oypuses ‘soqansues v (pyeqrUNY) ana © Randise 1 wad v8 ua 4x9} op gemgren amos frrowoo ‘aBoqodoy, “wleonrutues op aseomnqou ayéru o[0 no. UmeasOy 8 “Staion ‘wt eo ear mg “aon of sent ado ayo eyes my ous 92 ame ea op ape svor onc Breriuese purores vo un qn juread sna yeu ep apieaiosqQ [ue ‘ayyesomo(se nejeds un 1 ‘angying und yzvasostyoad neues tauyo assoord naquad pjueyrodun aseur o By rrqmsaud-pqpnoved od ‘sojezecy wipyardooons sndus “yexjueaoas nyjedy un ‘irjode : : ones one op e [nsuny v-op yutunajap os vriejouos ‘onreuy ~-7x93 un sta9s 0480 foBor-oFoye ‘yjuaredsuesy-oqeyoedo pq do 2? UI NquNT voreUres uy Yoru ‘Keuorforp uj or pysIKa TU 09 ransues | au tyexoueS-rengurs tosepryuy-exepryosep Teuorfes-anyooye oa9 tnroros © MHMCUo ‘odoy* csayraeg pULtoy of wrurpjuy r22foj0u00 Unepe year o¢ eeysooe ee ourns (8 [po ans saqiop Ie esleeo Iban pzuscsyuT o “nevoanee fp online (orepenyxeyuoo We ud trbeprony jruuros qns omeuioveur [99 ‘efsA [AUILOS MO spoirdua aprinoyfinuas ays stand ‘eae ‘ormbejouoy “quay tun 10, eae ISG ace Viz aoa etoile Ces 4 o1se BOHM HOA P winosouno ‘gouroads my wrfeorjruuros ays0 quae jun vr}eyou Pea Tefal S op yh festa nn ea encore ian | Gaited pheee cero UT AeGcuedBpar Apert eaenEN imal un vl — erood torsyormqoy pons o-muud yexuayoese) “aM eae eta eitoead nee GuEad Spite: aie OER fequry un e| prepede yoyriams esodg -sejnonsed 19 (nfequitt tay pjuveqe oqse wrauuous oneod (aoc Uy fersaudxe 9p ¥coptadigaguoo fp outtuiné wiodo no Aryereduroo ‘exeso31y rorodo 2 oye} ior Looe ince! ee gegen an Sunes Ok oquedno witads ap imyusuiera zone woo ‘ayeyfear Bou uyfera el etfs “gonsod oveoyremes ‘ayeuorlow sun sneuroqeut yoo “eneeBus op BOUND ‘peony of su Sone “mjnqayano v paysordxo vfsoy wtad “unin wip Toned SUS juasqe oyso eoyeyMsrqure vejfop Je Us ‘Elboy oneod mnfequiny wud 18 wy aueqe[ BAsixo YonisryTe eeuyseur “sz720d ele ala aa Ca a Te oye Aes 9p yirimdsap y oyeod nu yayprony uy diovoou Lyur arena ep ee foqegnteo ‘zou oxdsep a[PEHEY 9p omoods onsnre yuaunsysur eo “eorsH00 ‘Sour wusayqorg pune ‘won “ofan aidoop onfeqsoa’trunad ‘quando op ane) I Par ieo.aqejourtep'suorwup eesfoneod valent jemeneny Sante ‘gd wourjay -pormwomu voysog uy snoIe WW COW or oe of deimicare rai vinte-un anume sens, opera este econstruitdy de noi (A. Marin dhroasé a t jor. Termenul sirneturd numeste modn! de eristenta Prin tnsumares notelor sale obiective. $perei oa intreg wnitar, ca sistem de rdlafii Intee elomenishe concn Detinirea operei oa totalitate are drept conseointt stabitinea uni Ta Include atlt eonsinntnl et si forma. Prin confinutul opere! so Tapert le interdepondenfx dialectiok tntre tot si pdyti asupra odrerblege imueeeye seen (afectiv-intelectiy) erent de scriitor simultan se rasfring proprietitile gi fizionomia intregului. Este imposibil si seexpresia. Forma se referé la totalitaten elemontelor $i Procedeelor de determine caracterul operei literare prin raportare exclusiva la simpl-———_—_ ‘ fragmente lingvistice. Numai integrat in totalitate fragmentul Ree A ea fae, a Gari fa 13, 1969, bidem, 1 oe element emne, care slu- tio deosabire obiectiva’ inure con- exista nici m&oar virtual, elt vreme nu homo seripior, na $0 sivnetureazt ca iel ce se core exprimat.® ,Increat in sine, acest univers 59 ork In mcurk ce se erceazi forma exprosiei si exista in fanclie de Creang® ,uv ne ofert substanta lemit ma crongiand a acestel lumi gi n aeestel iantastice, iar lumea basme- Aivers minal, univers: der cu o forma exprosie be lui Creangi. Cum s-a mai’ ginon aulistiod exists Jatent umai in si prin Jimbajul post 1967, p. 189. roméneas TR Wellek, A. Warren, Peoria ttereturtt, Bucuresti, 1967, p. 202 si 208 16 1”6 i : 8T “ony -d ‘ce6e ‘nfomong ‘em spor Ipeose “90,18 ced ‘scoy ybamong ‘soe aude sta fern oe dt | se—ce “a 4 very Mbt 4 oq stwise a 68-6 4 “SL6E “nin ‘peice nozoesioo wy phen 04 BL Rods o B ap yo [neues us ‘orwmrap yynogy emnqexy aonoys0 rexfoueg “200Ae O-§ walA axvo ad eTeIT[BaI RITE ¥I BlO]O4 Bs 90 (g[PUOZ eovedojotuy ody “ynuoidaves no zpfmox my yyoop omypazep os wu pod Decent © aysa qnusiqo jAUUIAg “wonoe Veoroqurys ‘sopaasan L ® Ronee erfouny po oyso qnuvfor oman oreo queysodun yoodse up sos osTarp 978080]0) [NWO “vaasle aundys [J YO puyzoro “ImynUeUL fae ies ss “o1ia189 qoofo nun woxeurige dog rauifeun aBundysys esvo wy erjenys Uy vo ‘uss uA 9 “yuoUINsySUT 2 [ ye ‘(guano = so¥q) 18 doos = soaa;) arBojoaa, rerjdooutna [Ryorqo avo Uy zeo ‘ourspu o-aquud voyey Ror oMISqns — LL. HAMIOd "Ranvier oxurouoyne 0 ap vqsoa psuT ose] esoye vadnse aur 18 — [nooj pputsde ys osvoeay usd vO nauEd PBuRaLo o edna pe oriojor uy aia vrnago voynqwA Uy ‘esozRUoUo;ND op ryeut Pedowerxe WiyIT{ed) Injnyoarqo v woos voseUILO;sES “njduIoxa _- ER Hejuoo y exeo “pouorfounjormn soqoeseo un woop aie Rresay Wodlagoayuan “GUoWMA;sUE uN qaroynfe no — joosp sMpou yuop Lp pRB MH 90] unas adnoo ys nes jor tnosa yosvourdopuy ys ofunfjmyreas wadnse preouorioe qatuo ‘so[uoonoruies ex\doou0e Uy \ Po wojnd va pepise war 18 oqadosd eyyyeury o no wiouojMe usTUUaE -uuias v9 avian] w1odo "Pssprsuoo ua!or}O}89 LTV on ast #0, a ie) puado { v 9p va00v 2jsa yeaedo w orjoun, -gxojduioo ‘yyerpeur BUI t -ANOP BF seep Soe] Nu purmn up eyseede NES FORE oyy asa wyseaoe wp ‘Efeoos oyeITNN axe wa “aorjoesd eAnoarqo “nas Yo Beopr yrorUNGNS ONoyse [ruoMOP uIP tou Tur opIRyaDI " {(esumose te JOpIsues voresjlosap ‘warEpoosp ‘10 Jo pour uy ‘puyundnsasd) a1yajou0> foquy un ad pemowern 98 (y t Suva] 1a¥adO WILONNI ‘4 S1o wozeqTIqeyrunur ‘eazeyorun 9p ByEp oreo ‘azeymiqeis Rargejer 0 8nz07 ase ee ‘Gnsuas sojepdynUL BsIYD Fo wo -(,yosoas ours un ose yo nsuos ul) padtquo 289 (0 ana Snjnorjaisa eimeys toyozon] > mquosuo op vounrers uy syoadener apvay “20 cna gsuy endo} ‘andy ayepp ap wojea op niquresue un ‘axeo1s09xo -asd ‘ponowuas ‘porSopoto0s saanoads.ad ayo no promquy angen pysyns@ePe evs ad eo nu ‘ourjuoD a go [suas uy) pandun asa (p conus varpedsiad ‘pros wp axosem taiodo vemdavas wy ‘go 9989 ‘SNS 10. ‘(exeoyeoyrun eunjsuay ap varEys 0759 -8p Jopagztooud eurumy uy ‘onde os oavo oiozopoyour peidioutg | SUES [B 304 UN 989 w1ado) youcrsua) 1S oruoLUsD yn19}90409 (0 A “oveqteury 0 18 ayeyjeuorjuaqut o por £(@ [modus ep ynogjsapau ep ‘epquynunt 9480 tpzveapeous os ‘,arloaup o€ x10 ‘aroqurano unds ou a9 reumnU nu pusuUTOsuT ‘,azopeasuny HE VEIH[ TOU yeIoos KAMINS YUNA) oxoquys muajosy? (q 2p sqeqIsod yiseaoe rew90} ayse [nsues ser “qUOpP fequT uN-~dI (ranwe “fequoy un-ianp ‘jeqpe uy myntequry re foarw wncayurp yovounastiany” 104 un apiooe ys puynd goods ozeoary “tapyaidiay ap s7erjomtdryjau Baonye oyso nu BreoyTUUS GseUITOTH “p-y gdng *,,9eoos AjMupUTord ‘poosund 1 ‘yooarmn ay89 NU) styasap jeus}evLv ( somoUuay [P [eqo[s [nyXequoo oads oyfornzeu oreo yuodas “svoifrwtuas 720% ETUIS BOISOOY “NAMpniys ofS aoTsTIOEIPO aLANIRSBNY NO BOIEZ to odd wn-nup 1S Res wjuMSuCD UL quero ‘(onarse RWeTOHU) ounduyy savsoyiy yosodo je onsMA Ijnoyroads vosaBopoit suas un-aqup “(ww — yeroyeur yoarqo ‘,tuonj-viado%) ysrjue ap WHLefvUasied ‘pmyegns ‘vrhsodwes ‘(49 joquns ‘yroyeyaur ‘orjnavdinod foquys un-ajMp aundwoo os axeo ums un od vo yyse op wiodo Posvadla) arsaudxo doos uz aqlsopo) yingeU BILE ap 16 “(aoeYUIS 1S aaLTiojoy ud "ys omgeyy piae granu mynuomouay pe axyoanqo pnrpmys yo atindl) gpoonvwens3-yworws) wojeepavoud vorentymon“(qhajaun v8 qaUUyta ert0}N0) “wand oresoyy tosado rf poyde o AYSAoTe AN wef (pues ap imjnwaysrs vouzunsio wayur Yuuof ap qUNr}oU viays UT Sorotuy un 6 (uofufis) yorsuoe winger o axuy ayeyun eo ‘Rue re juzoqoyut mp apefejessojut sluose optfepet reop ssnes vs vounr|doove uy mynuures v yorsaperp eIUIOJoyLp pupdopY Mout ‘jojeyos un vo imu vsodo wiurzoadox yo nxyued “QUIJE} op BOO u “wouoyne ‘eM UT arBOTeA no “yuoroT MS MTS ISP EyLITWUN| TeUE a PANjoNAys ap aunrjou ‘oywed pYe ap ag “adr ‘vs vadnse vrjuoye aifene onsrze pnuusag yromnaysuruMas un puny YOR rnsties up es vorezUeBI0 1S nyAUyluOD 18 opMjoUT yonsyUE “exetd {oF mmpoargo viduse exjusqe oFeaye (eped op qn vues) OOTWED teu oyse Danpnng “dorjuopE ysuE yUTS ME MuLOf 38 dnpnAg “Teredo t ie i Qyisuas [nsseatun sonpur oqvod es oreo umd Tarsaudza v aumriupsio iBe Velovilo fanofisi suferd anumite mutait, care not fi interne UMMM ueativl pe vare opera o poato aves. Socivlogismul vulgar gi [eme, evolutive a1 rogresive, de naturd gnoseologica, axiologica, apeisl educa. Pe ore, opera 9 poate aves. ificitay logic’. Mutatia presupune o noua viziune estoticd, determinats, la fdactcwmul tsi aveau doar ee ee ei, de mutat conte in tn : i gi efecto oxtra-cetetioe. retin fap of Tones estos ee ald in aporte cu disfunia Ie corecth, a: fina tel cieioe,a ovacsl,Iherarecentede.e,dox. unui rol estetic precis). Disfunctia poate fi real@, atunci cind - iul Jit - aren ES an ele ltl gran ui rac oD ae (cazul imposturii, al pseudoartel) sau aparentd, eind di f 4 o i re depinde evitarea transformarii comentariwlui pe marginea operelor nod cu total gresit, se mai procedeasd. nu este intotdeauna $1 neartistic. Opozitia functle-disfanctie trebuie ji Teasi. dialectic, in sensul cd mm tot cvea ce este distanctional moment det rimine aga pentru totdeauna (eazul poceie! lui I. Bay antiteatrul). | Funofia artistied a operoi literare are mai multe trisituri. B nem pe cele esentiale ' a) Ate un caracter informatie (cognitiv), .opera na comanic iy i artistice organizate intr-un mesaj specific si transmise ‘a G. RECEPTAREA OPEREI LITERARE Fiind 0 forma specificd de cunoastere a lumii raportatt Ia om, era literara se adroseazd mai intii sensibilitdtit umane. Trecerea in” Specificul informatie’ estetice esto dat de caracterul ei congsrmatie: estetice de la emitator la receptor presupuno interesul artistic vd, lavelisul eoneret-senzorie! inelude}n partea celui din wrmé. Prin interes artistic infelegem o atitudine pniemplatiod, dar si activd din partea receptorului fatk de oper, prin wre se stabilegte 0 coparticipare a celor doi factori in procesul recap- modiat, cu invelis senzorial, capabil sk emotioneze. i. Intr-o anumit masurd, se poate spune c& receptarea unei opere ©) Caracterul formctiv. ‘Opera literaré isi formeazt un s ioupte ‘un aot de creatie. : : stare 8-9 reooptoze, oave se last in‘Tuenfat de ea. De eici, functions Treptele estetice ele interesului, a : enriozitatea, placerea HEE SIERETA deosebitd a hiteralucii, rolul ei social. Opera Litorara i novia spirituald. Deosebirile individuale (sensibilitate, culturd, fribuie le formarea congtiinielor, a convingezilor gi atitndiailer, la Be existente intre indivizii receptor! determina plesarea lor pe cite voltarea sexsibilitatii, a gustului estetic. ana din treptole amintite. Nevoia estetica re un atadiu su- Este locul aici sx facem 0 provizare, deoarecn ae vorbeste curendetior de dezvoltare spiritual’, ig care se ajunge printr~un proces edu- faptul ei po Une functio esteticg, literatura are o fone} social-edg#t¥ indelungat si complex. interesul artistic se formeazi tn primul Hiri si ura cognilivs. Coneeptia moderna asupre cverci de arth inlaid prin eontactul direct on opsreln a Receptarea este o soar on mull considerarea soparati a acestor functii: ,credem of in context! ac L Ne irepte, de le lectura ingen’, eind arta s-a desprins de sinerstismul pri 2 nw re uind unitatea Intregului, piu& la contectul oritic. Emotia nu e Z -educativizolabilé pe nici una din treptele recepi&rii. Ba poate ii de intensitate inetii separate sau ca niste situetii in care arte fariabil4, dar nu poate lipsi. Cum s-a mai spus, in emotia artisticl se Spe devine mijloo pentru obicotive oxtracstotioe. De fapt, opera pionioposo aguduirea senzorialitafii, clocotul afeotivititii si Ineiditatea aduice un spor cognitiv sau pox ta congtiinfele ta raed autentelectului. Emotia estetick ¢ 0 dimeasiune a receptarii in miisura in care este oper, adie tn misura in cars rispunde i Receptarex unei opere literare difert de la receptor la receptor, La de toate exigentolor esteticulvi. Opera de artd are un oaracter sioesstd situafie so ajunge atft datoritf natutii plurivocs a operei de arti, He, valorile do alt tip care pot fi gésite in en nu existil ca alaraft gi tmor obstacole ce ordin tehnio, inerente lectah fdseurate as in indisolubild unitate cu esenja gi structura ei ostetiod gi ele nicif. A. Richards, Practical criticism, 1929), cum stn se transmit izolat. Spunind functie artistick, spunem implicit fu a) Inabilitatea surprinderii sensului plin al poeziei, social si nu negim in mod estetist. sporul cognitiy sau influ b) Dificultatile perveptict sensibile. i Vezi. Pasoadi, Nivele estetice, Bucuresti, 1972, i +L Pascadi, Mivele estotice, Bucuresti, 1972, p. 162 si 163. 20 i 21 complexitatea logico-afer sine alll ce transmite, cit si cui b) Eapresivitatea, caro rezulti mai ales din folosirea litmbajtLee urs wmo ‘eoeds 120,00] var{to op) ‘joanp yyeuor|tpuoe ‘epoy[e axyuud ‘oso BIMyes04] op Mynsosojoud voseUE “-nupuy qns oqeméyysop earywonpo-ayonasut sopfpnanoe efwroyg pcmupnyr7e ‘oqueunques ‘apr ‘ofumfouno — orueZso ounds voynd we — apapupmoerys ‘opAga agejumsuoo ‘qoydwr YS epwur yrzeeryTqsues \pupuiod panyosoyry (nqoarqo "yabIOnT WILY Op ofopou JojoqTAdItp LIpoUIZOyUE ‘ud ‘go [nqdey op Ryep 2789 WInquyUCO Yyse0r B BAIqesoap BfuaysIsUOL “roparejoos & ypeLOTELYNUT vomLONpo vy] BreriUEsqns orinquyuoD o sonpe Lpupwes pingniayry poyoorqo ‘oysryse nes orjwads ur qeproqe 16 sofosuy quyurgigauy ep nuejd mp aoyrumé eauyd stp no arjeaeduso ‘eto [ayyosd BreamnquoD T-ea woe ‘pyuOHL bunsem) piso ap nSqoNUD 6 9489 Puywos Panpo.oNT [DOVIGD “TUrUPIPOUT “op qnsaood uy im) D aiops0qn ap possuad voyouprp vayoympow aBunoep eannpago v parfroads vanjou wip yo nayued ‘oroppooad no qerugns YE | sundur as qnqdeg “pen v9 orproads aze 09 e000 uy orfeSysoaur op mynqiuids “a1ojo os eamipaniy ‘ngpmis op y02rqo Birwoaod, “azerfoound op ponds dypjrqopout 0 a3s0 vo ‘orBVe BE “lay B PINUTEZ O ays0 BINGEAN “WTApIoON { njoudea wp ynzpa v-s um} -poystao vs vumou wad qupuapipaM op [A xid uy oynzpacad zojeuydrostp voyey120feut ep aySoqasoap os [9 yo er} Uesa inidey ureutfar ‘mpnyoarqo [noyioads ayoarsd 99 waco uy “exysvou Tous 318 eATLONpS-aTjoNaySUT operas sojearyoarqo vaxezr(wax ey VSNPE RIGS | cap erinquywoo up 18 ngs mmunur{tos [oyeds wrp ‘sword rear ed d ‘e964 ‘nidoanong “peoveny vomyio wy asoomponuy ‘ou tae pL -v PRdy y Carp pAwap my eimeydodux i noo “prerausd gangqno ap woos re qureed -paUuy op [nuepd uy geutsasus oof un pdnoo pupiuos pamprsoiY’7 [m>aIO 4 ANIWYLYAN] 30 1MS3D0¥d NI uy YNYWOY YUNLWUSLIT ININLDaIGO VINVLYOdMI I [ In aYVZIIVIY 30 r Iv> 31S 1VdIONIYd “LNINYLYAN! 30 YNITdIDSIC VO ANYWOW HYNLVYSLIT WeY1d3939u 311 WIntodiave : L i L i } i 901 “¥ moor gupidaoos ynsoooud dur | Brgesjaouy wasn (en pinds aposou ‘asoopyd ‘eyopzozina :2qvs apo aydaxy t0.g 900 Uo ‘OUstqan 22 U1 D 160pp vy axoypodzep 28 aaweuso| ap nsaooud no porfizuapr as ppb006 wh ‘asquaeep up 2180 aponypuos.ed s04p9 v ajsaiqns reqwodiay oojopoyaw nidioutad 4ye un wWoonpep ‘1018 2G “mnqusoydooar a[aqUL-ANoEFE voreqUOdsrp no yeuoy|sodoad yooarp Wwodvs Uy 9139 wozad 9p [pes “sojdedor mmmyoorqns wv yoayse Banj[no 1 vrfeUIdoUNE Hayrqisues no ayjepor uy “rprdara Jnssooud Uy Yeu YOr|sNAe eIjeoITTE SUVS 1$ 1NdODSs ernpeacep 1S sunsomy rorodo wxmjonsys yo ‘ofznfouoD wy ‘wour}ay EqCHEAUT ‘enugyuoD vanyoal uid oxes9y1] ror|daouad ‘oyeasnjord ‘epeosogo ySawpe os vayseou ery Y9BI9UET eaxy{J0 apendaonodasg (t od aynquare) ruya} UIpIo ap oprroundnsosg (tf “@oreuop) aieumoop opuntzapy (3 ‘THMUOWLITO voyETTEIUEMTTEG (5 “(eoqiseid) apenzca opurde ‘wood op eavobrar uy asnd ‘osunose ‘oqyjnjos iehovay (0 euqeysm WHeDose ap ayeznvs ‘oLoWEU afi nodant (p € op oyeBoy opiyamout (0— infelegerea corecta a specificutui artistic al obieotului; = deplina edificare asupra seopului si a sarcinilor receptarii lite turii in scoala de culturé general; — stipinirea meiodelor gia provedeelor specitice, validate de pract seolart — cunoasterea formelor de activitate adeevate unoi discipline ou px artistic, cum este literatura; — originalitate si inventivitate tn folosirea. unei tehnologii didact mereu supusd innotrilor. i mu un seop in sine. Formularea Receptarea literaturii in gcoala nu urmareste tn primul rind dobin- req anumitor cunostinte, ci sersibilisarea elevilor fate de frumosnl literar. in aceastt optics, comentarea textelor literare, analiza literané trebuie 3 devin mijloace pentru formorea elevului ca cititor de literatura, entru dervoliarea interesului si inclinatiei spre lecturé, pentru cult, ‘area gustului estetic, a discern&mintului critic, in virtutea o&ruia s& ita judecati de valoare. Se tntilnese situatii in’ care chiar profesor! de pecialitate bine pregatiti, datorita unei infelegeri gresite a scopului si a arcinilor studierti literaturii in scoala, sint preocupati nu de analiza pecificulni artistic al operelor, ci de informatiile, faptele gi intimplarile ine din opere, cdutind s& stabileascd legaturi mecanice intre acestea realitate. In asemenea situatii, so ignoreazA, evident, atit spevificul tersturii ca arta, ot si adovaratul scop si odevaratele screini ele recep- ii Jiteraturii in gcoala. In strédania de a iace din contactul cu opera arti un mijloc formativ, profesoral trebuie s& fie prescupat de eradul care procesul receptarii contribuic lo sensibilizarea elevilor gh in ime instanta, la infelegerea literatmrii ca art. De pild&, notele bio- afice — pentru a ne referi doar la un singur aspect concret, ctiruia viziu. istorista fi acorda o mare atentie— vor fi invoeate numai ca ma. ial informativ ou caracter eccesoriu, pentru a potenta valeatele ior. ative ale analizei literare proprin-ziso. Calea pe cs re actioneazi forte de inrturire a literaturii consté tn sensi- intermedin] forjei sugestive a limbajului poetic. Dac 0 era a reugit sd no sensibilizeze, adicé sh ne produca o stare sufleteascd osebita, care ne face st ne simtim altfel decit ne stira in mod obisauit ne trezoste dorinta de a ne anortela, ea si-a atins menirea daté de con- fia artet 5i, implicit, ne-a strecurat In minte, atitudine gi comporiament suri, inva}dminte, ‘imperative umone nobile. Tat& de co este gresit ¢ tradued in limbajul obignuit sau s& se , prelucreze“ ostentativ semni- Din scopul central preoizat mai sus, doourg o serie da sarcini, unaeatile unui text literar. Totusi, aceast practic’ so intilneste destul do ayind un caracter genersl — revenind intr-o msurd mai mare sau miecvent. Tn_asemenea eazuri, aga-zisa analizi litararé se transforma, mica gi altor obiecte de invitémint — altele find specifice disciplingé spuner, in lectie de istorie, de soviologio, de filozofie, in functie de In rindul sarcinilon generale se inoadreea reelizarca eriueabiol saultatora inspiratiei operei respective, dacd nu — si in astfel de sitvati ¢ Iateralo, ou diverselo of aspeote: cultivarea gindinii, a orizontulni intel} mai ru — tntr-o d&dicealX moralizatoare, in care ,intentia edueauied= tual gi cultural, formarea coneeptiei despre lume si vie, a unei atitudituoe la interpretari vulgarizatoare gi la stabilirea de norms stindtoase fafti de munca ete, Un rol deosebit de important fn realizarea sarcinilor formative ale Ca object do studi, Literatura roménit urmireste tnsi o seam’ dbiectului revine profesorului. Prin partioiparen. activa, emotionelds sareim epeciale care reies din natura specific artstiok a discipling procesul do receptaro, profesorul ereeaad o atmosterd specifi, tempo. Deol trebuie precizat, din capul locului, ed intreaga activitate didacti@tura necesaré racordarii sensibilitatii elevilor la inalta tentiune do privind acest obiect se impune a fi fundamentata pe ideea ci insusinditimente gi idei a operelor. Profesorului de literatura i se cere si fie la B. SCOPUL RECEPTARI LITERATURI ROMANE IN SCOALA Scopul recoptérii literatusii rom&ne in scoala de culturé general e formarea_gustului estetic, ca parte integranta a eduaatici comunisie elovilor. Férd indoialé can scopul general formaulat mai sus, urmérit leetura liverard in scoala gonerala si do studiul mai aprotundat al liter turii fn icou, se includ gi alto objective formative, cum sint: dezvoltan gindirii, formarea orizontului intelectuai-culsural, a conceptici $ despre lume si viel %, cultivarea dragostel fa, de popor, de cultura nafi nali ¢.a, Finalitatea principal a insusirii litevaturii rom&ne in sco) imine inst aceea de a forma din elevi cititori avizesi de literatura, cu deprinderea de a citi permanent si capahili si ndopie o posite pan nals fal’ de lect . Ui DE INSUSIRE A LITERATURIE ALA $! PRINCIPALELE CAI DE REALIZARE 24 25z 9% eneays ery :ounds os ‘onnays “ 1x « suadsipur jmpryi ase Tq “Wqesoop 0499 mynsosojoad [por ‘axes04TT TTopurBotdy whoo) ad ‘rots eoetfpteeseatua ebuaystxa 80, ehusdlo mpouscoyur utd ao[uut © eufeouy ap sHo0% 4908 U4 ‘ome ~ qoaja un 0480 oumy esdsap torfdeouco vaxezy ein) Tae ae pa eae pord ‘ojaquounyuds ‘opejoure oySeu jod a8 Forsxse eanged no p722L1p aonghuuns aojaurdosrp ¥ vee0e afoop yanqe. Wife op 9480 quaees toe gsa| BouDUIEED O-ryUIp roUInN “D19d0 m9 4op49]098 0 jooyfroU pn}oDy Uo vosvay(vox BL TNyeIONY wiiNqUAUOD ww “plein sum] sideoe conAgNeUEReD o78e {wey uy oxfovar mayo wv ‘enous ‘nya ‘onwuEP soo0xd -y$-ystpeqaayeur rarjdoouoo vaswursoy ey “ond 1 P 90D 1 — goees wifojoozeay no T1US YSTAPOOIGO fneusIsNdI9sep no UNO FFusuee mqmamarun easqueaoey Yehersroquy wastoeeas oy oeset? hy ae 9 e389 — azodo aojssinyp a aanneonpo auteagiwues pura i : : , vixa ‘wheqzesip ep ams 0 vo Bitideouoo y oyeod nu maMyosoyTE AIP crap ine or bed fun eva wumespyoquyp gnaw v osopeyour qe, uu wieota esse oq “tepmqiswos wajeo ad “pep — RENIONATS Tage a ey aye ete RTRAREUPY topour n|MIUTITAALAUS geo dun, quowsyo ‘ays os wco ydnp — aryeonpa voweyreuE vzTeos TD aN Tay are acer Mtauo® 29 Bo00 ‘BapMNB aEgosoap poll UE IAY Ena eanyosorN YO Vopr WoLENLGNS “Bye vo wMpBso}| [Roxroods ao Lory Rae asad er age Stmantduioo yeu puieyqosd 247424? UB yearosqo oysode op euIEes puTUTL, “wnEBosd oyso piNqEIONT wd Sam's aod aokdebeng Soper seg tual ngs naued woyoure Yrviunap. 9 nanos, esa) an i iJeroosip 18 sop eq ud ‘ : " Airline a -ordea 18 atfdoosad ey op yvoqdwoo wnap un ofanozed aaeo “astpuys ‘4 vounisiounp arede ‘Tasa No apr} RHTArio® Uy ‘axeo UE [NJUAWOUE UY soooad jusseasoyo uN prvasuEpoap mifeor9 4 “papayeo BL orfeauo ap aydey ooryuayne us Into TS a cae ah HERE wauomose YeclorU 1 IMngyy aonpes, sod au ‘esiojten ()aiseoutD ou v ap {nun UO9 yBIRU 9p FTA uN-wIUT apes / va op Tea vjomnong* sy av UND “WoT BF} NO VeuyWEs uy ‘oxvo ‘ounised wud pyuydus y oywod wx}uo0A Ro ‘orgndod torjvouo oppjoadse urp [nun ep sop uuajes au pg “a-tafqdngll WENN RS onan NN “erfvo00 yytuMUe o ap Presley arse eo mnyeIdEs PIE ‘parearyno 4 ‘ejoys08 vauvjuntry vy sore Tour amaryuos azesoyt{ dojesedoee W ‘oreod “eyseooy “‘TpOsep Joy[nUr B IpEyBO ET fyytanoe pe y1anta vousivun od rieyuamoo ‘napuys vaseipoazap oysoaued 90 vaao Uy | 199 IN4odse ou ayso (mynsosajoad pe AoyBa1o mniatds op ‘eyByorseA UL “oqemaued sopmontauras rarapetet oP wieamGue0) rorlooy w poRO}So wsuRssUAMNTC-2H2I89 jmyUoUIIUS ~BAvep Basapad uy ‘oxeso00u soTLINgEAO] wasyTquyS najued ‘arfeaiesqo op URE TOU ‘orspurEL i eumong ep ‘[qruyep nes queuTyuas re aqsoreny L. “ids yrroqos exeagozaa targa © “ruaygoud-sutouns rou jayovdse ent aqeod POuURY “(mnjasosejord) rmpawo je soqwa19 gayaroe w oysoxdxo 0189 90 RUDDY op ow} os nu roMNpE TuIoEpEL To jnoedor" zeyseane vo oxfoauge 8 10 “(RHEIN (9p) RaONaqsUs eReoKUTEs foun a ([e1—KOS UE 8 putantd mqsequawio; ~uoppionpore v 18 soqoqiosoad woawydooar op <3ynaPsaTioe “exfo9] osarnygoye axes equoutoya op [nyqyuresue) yoorgo uy dooso nes esejndod 2p17s900d op ayefo] sonoepip opiguanioe und ‘oxaye axqued? ‘unr “To Hioowssyyes Te yerpoutt [nq—0Lqo piumqas) axyurp yooarp ‘mquayees yutoavs 0 oys0— pponjoopaqur oxeyoacap 9p mnfnsoo.d speltow!o adruainu| oxo ‘nupfuogsyp {nuowouds 20 ooey wt puro oun o4oodse — oxfossosgo ap injunads & 18 yorfuay eaxeusoy ‘sped eq ee % enhRanoe up axede ponayso eoumsuounC -purrigtsUas Domp 26 “aystunuioo yerjeanpo aye operjuose sojezuouodwoy quparypuo exdusey™? D 2p P1L0 2982 jmzpsoselodd “OYeHEANO® Op OULLO] JO|ASIANEP [APR UL L sooads aauaed no ‘gantry eoqeneuorouny. garcons, mews 9 of coed pays bewnasnaurp ep wie) eesosoroud o9ye) eq und [aque mjnusrvoou vadnse ‘erenurjuo uy ‘wyAoqeZ BS fava wtad ax80y8as9 tuoAop azeod Yapozeo wT vayeITArOR ure { ; njnysnit wareAl) a “ re “od ypenp scm v9 ayson peg fe Eee el wmempud mean 2p 9p oad va teamed oy vorearwad ‘orsoudza 1$ quonsuoo ‘yo1od “quouno 119 ap naopuudep BEUIAp WpErs “nfnzosajord P dorpoyour-ooyrjumns hwLNyeTT tnypeas ‘ppoado axm9s ap soqeaputadop vaseptjosuod 18 varvulio) “iojadye 1219408 Fursound Joyseo8 eareyodes ud ‘oyesnostp arnqauy 09 Joqelucsouny easeyoazop spapUM os InmyoeIqo oe soyfroads apianoms Lyd P= uosiod wad yysoprTaM os orfooy UE voFeHANeeN) “Tous fe L “>ipoyou wiplo ap If 310 oumiz49 op aidaroyap soun eURINPIOU op tas InuL{tOD ep ejouorqoud ap whey “essrEO]HOouON ‘eI ad qyye pond ages wiseave ‘sopasja myayns Bf edunte uu sojaiedo EMPNIM oiso axleBnyseany sp yuuds juyuoueuted ap pyrser SUIS BAnwonpe erfeoyiuuas ‘ranooje ad “pow “panqoao3{q ap a8-n1pursojoy ‘PUP: “piomeo -edeasqus nuuad yep o Jep ‘TGowr auureT 1 op ws vyro ‘mnjtosoyoad fe doqwoso njes esto9 se vysvane uy -yuedonseP, hrosapoad uyONO ‘MoU ap ajax YyswEON YAR ‘OUTUIOD das vIO;ROUPK ‘NR-9[ dv 169 qUJs LerSUT 19 Bo soptag|a visoadunt Bop YS our [as ese UE ies esa! aINgaz} Joye myniosejoad ope eynduaye spud osu | Ruy} Baquin urp Porpur areo “Yasostp pryg un yo ‘arfeBoq nes WPF EMT prTeuosiad pora un-syuy woulny aiujgsns w op redo qqueqnsop wWeuiour ayo 1 yzvoNansos ‘pis eveo NUN NU JEMBun* ‘mwera “| gop y oysaudxa o puyvoant ‘yoxpy ‘voyvevo un pxpencare-a réstirit / Luminii 8 ne- Conceptia expritna, este moderni, atestati integral de astronomia zilelor noastre. dimensiumilor infinite ale macro Jormativa pentru c& exprima un adevar gtiinfifie intr-o forma ritmy versificat’? Nu, aceastt valoare consti in faptul of adevaral se potey, teazi artistic, prin raporterea Ini la un alt adevr subiectiv-afectiv, I sentimentul jubirii apuse, surprins in ultima siofa: ,,Tot astfel eind ¢ nostru dor / Pieri in noapte-adined, / Lumina stinsului amor / Ne urgy reste incd. Esenfa liricd a poozici esto concentrata in aceste versuti ea © cea care ne capteaz emotiile de la Inceput. Sentimentul nostru vine tot mai complex, pe masurd ce planurile subiectiv-ohiectiv capita reprezentare tot mai vie in congtiinta noastré, potenjindu-se recipy Electul mstructiv-tormativ al poeziei se constitnie indirect, printng incidenta factorial, care apare ca surprizi, Dimensiunile emotio: reflexive ale receptorului determina pe acelea ale efectului in discufi Tat8 de co procesul educativ in care este implicaté literatura nu poatag redus la transpunerea in prozd a semnificatillor instructiv-eduoative a operelor, la comontariul desoriptivist si simplificator al lor. Pentru c& lag t8tile lumii, universului sint prezente tn operd ca univers sensibil, ex trebuie receptate ca atare. In consecinja, adevarurile umane ale open, nu trebuie ,povestite", ,reproduse," ci relevate si trdite prin invocany sonsibilitafil, cunostinfelor gi experientei de viata a gcolarilor. In Moromefii (vol. 1), existt, ca atitea altele, un monolog intena foarte interesant oa arta literard’ gi oa semnificafie social-psihologity in care stnt surprinse frémintarile intime ale copilului Niculaie, cand do indiferenja lui Moromete fata de dorinta fiului de a fi dat la geoaly Gtndurile copilului sint dezvaluite artistic prin tehnica insertiei dialog lui imaginar tn structura solilocviului, procedeu folosit de Merit Preda cu mare indeminare. Autenticitatea glostrii infantile, in cat] acumularea necazurilor copiliriei se revarsi intr-un virtual gest justitie plin de o candida naivitate, capteaza direct sensibilitatea elevilor. Ree tarea esteticd autentic’ nu se limiteaz’ ins numai la att. Comentari in care trebuie activizate nu numai sensibilitatea, oi si cunostintele judecata soolarilor, merge mai departe, la cauzalitate. Aceasta poate indusé prin antrenarea receptorilor ingigi in cadral unor procese do d: erire, conduse din umbri de profesor. C&utind motivele dramei Id ‘iculaie, se ajunge la drama lui lie Moromete, care este 0 magistrall ilustrare a individualismului mic-burgher, iar acesta, ea fonomen specifi 28 shologie sociala, e, fa rindul lui, 0 expresio a complicatelor relatit Jeconomice dintre cameni, intr-o anumita perioada istoricd. Nu rn explicitare directs, ei prin activizaroa experientel de viajit 91 a gine Fi, in vederea gisirii motivafici fenomenelor, se contureazé, Gomeatele care conduc, in ultiind instanpS, la formaren concepfic! gtiine five despro societate, prin intermediul receptinl literaturi. O twisiturd a functiet estetice esto gi curacterul oi cognitir. Opera lite- rari transmite cunostinte gi contribuie la formaren orizonmulut cultural. nformatile cultural-stiintifice implicate in mesajul operei pot avea adesea 0 real valoare cognitiva, in sensul cel mai strict al termenulni, fle putind fi verifieate prin confruntarea eu diverse surse din domeniul Shintelor. Aga stau lucrurile, de pild’, ou bogitia de informatii culturale Arecurate Ja tot pasulde Al. Odobescu, incelebral stu eseu artistic, Psendokineghetikos. Dar chiar si tn acest caz, pe primul plan nu sti infor: ia ca atare, oi sensibilizarea noastri, in cazul operel hui Odobeseu, printr-o cozerie snficient& siesi, aparent {ra un scep precis, ,tratatul” pe tema vindtoreascl — asa cus o arata gi titlul — fiind un simpla pretext. De cele mai multe oti, informatia cultural pe care o transinit speree literare, trecind prin procesulreflectoriu spocifio actului creator, ‘i mai are valoarea mosajalui informativ, in sensul obisnuit el euvintul G 0 funefionalilate simbolicd, in sensol e& pretigureas’ 0 intuifie par eulard, dar totodaté cu virtuti generalizatoare, a unui fenomen, aspect do viatd, a unei epoci sau societati intregi. Un asemenca siatut au de exemplu, informafiile tehnico-stiintifice din romanele stiintifion-fantas, tigate lui Jules Vorne, cit si desorierile de medii din oricare opert epic. In Moramefii (vol. 1), Marin Preda infatigeazé, in ceva tablouri succesive de o mare for{a expresivd, ritualnl secerigului manual, in Cimpia Dun&rii, Nu ni se dau aménunto tehnice, of atitudini umane speoiice, tn diferite momente ale avestui proces, de la progitinea i por, nirea elrujei de acasi, pind la operatia secerigului, aga tncit, in final, avem imeginea de ansomblu a unui adevitrat ritual al munoii, de o incon, testabili valoare instructivi. Opera lngeste orizontul cultural al citito. tui, puntndu-] in contact — desigur, pe terenul imaginatiei, — cu un fume mod de viata, ou o culturi material-spiritnala specifies, dar nu atit in datele ei particulare si conorote, olt mai ales in atvibutele ei esenti- ale, ele insele percepute ca fiegiune, ca element artistic cu valoare em- enaticd. Aceasti valoare este Intinité, dealtfal, de cdtee prozator, Prntr-un procedew stilistic interesant, si anume substituirea numelor Proprii, caro ar fi intérit impresia de aspect de viat& precis determinat, cu substantive comune (foarte frocvent apare cuvintul omul), care dau episoadelor o semniticatie neutrald, generalizatoare, de ritual al exis. tenjei: ,Omul se scoala, trezeste copiii, inhama caii si umbl& de colo 29 dep socialTe 49d ‘ec64 “wotou—yoo ‘,opuoyy 9] suvp stebuesy ay uy vonbate oyipue worsnin.g ep Wpoep a 19 PuDU'np MOM ET LOSKGSY S19UETAe ap pu2i4 fiqs qapidooar qnssoosd uy pod ~sojAojo wfeyteuoszed v arewaye ep rfpyiqisod ayueztanoe peur eo exayo ys agvo “pzadine pwaqoud-nionns sun vereuBeurt uy ‘sojarado e axayeqzap op earjoadsiad oqjdoyseow ur soj90 voseuoyel uy ‘ajoyre eaxjucad ‘wpeyo oyeod as way “azo ~aye ap duxjo 2vy un oyfosed myrsosepord woyerarjeaso ‘a@oSepod wou -oulase O-3qUT “p[eovs UF TEMyeIONT| vatoIpNys Mad Aryeonpe-arjonaysUL tn] cnssoord gyeydepe sedans no 1y ayeod ,tapjnums wiSosepad* ‘ourerqoad 20, apudosd yy re voysooe umo 18 vo ‘RAIA ap ejaxouoD rtjenyrs coun vosA -[0za1 Uf JO[LAgIo vesepoyoS ad pyEzeg ;,"saouvMMOJod somoyfroUN Op anod ouressao9u oxfej-a10Aes sop no seyoTIqeY sap uouIaUUOYoajiad Ne NO uonismboeg % 49 yueuroufeNue,p sonbiyesd sop e oaressoa9u auydioep oine | ‘se(qusuodsiput swoneunojur,p aygnb vf my zoyo vsoanjout Bf sed j9 ‘sqafioad sos 40 sounoey soe ‘surosoq sos “yofns nie ‘eouagdxe, xed ‘oxyfts sede qrey uoyejnus gf ‘eines uu “fe91 np o9qo0r09p ‘ev 4no} UO “ND anbro9iy oysar uoyejnuns vy sed asqryn,u mb uoryounsos oynoy, “aupnboe ¥ ayouoyo [nb aurey-oavs sof 49 aottay9ddioo of asyyM wIAdp ft 89q]0Nb -9] suop Suonenys ‘uoneuio] ¥s ap ansst y yafns a[ JUoUIa[[a7x BOA -nouy a8 soyanbsaysuep suorengs sop ‘aSessryuasdde,p suyy sop B Wo}ONP, -oadea vy 489 uoryeUIoy Uo UoR[NUNS BT :1a8 A qa od ‘suOs ysa0e Hh “UIBYO FRE NAPUS v2Z0Svped dey ap ‘oso oD “qururBlgauy Uy 0[9P advoide sep ‘erury op soycjored v ‘eperfeds soy}rpadxo vaarygaoud osouputin oreo ‘quoweuas te op opipitanoe uy Buel od wamyse RyeZITEN ,uoqnopMUTS 0 2p aBofopad* aysoumu 198hq0q #10 UA, 00 vo90 UE LIPEOUL 4-5 ‘eseayozax uy rA9po ad qooup yyroxos ammo ‘gluta ap yuiopqoad a1e3? © ‘iibuy mAdje yurs — opefeuossod ounds vomnd ure — qjueajozox 700 uy oad svamun un-ayuy ‘yequityos efayep no ‘nsndsuny ‘gyeuTsO]sUes ay89 qwa10 «p49 siaorun vo yyerdaoaa BleLA ap puTa[qosd Q -mumande, ajaquaumndie yoseased vs ‘oysed pyre ap ad ‘ser — aqoad osyey waeyjo en “soy voynd e's 18 — upmow apaqoad “oyred 0 ap od “rajmunioy us 10422) ae HAaig{ “(ayurp NajUad eyurp ‘Ty90 nsyuad 1y90) injRUOLTey, WHI © Ae? -yde uy eoreund und *yieupauterd oswanqzes op pyeznoe ox, ws uedlT BLOUA eve) Ul “UnJopt) seooud Tan |S TOTEINPAL weyeqzap Teun [m0003! eny eqeod “naysou mjryduioxe [uzvo uf ‘ozed “[euossod arxoyjas enjnsiueP varoulin ry 404 pujo inunyn wu sopLA9To eoxeyqeuosed uy vsHaqUT ICA eS LagAspe aysaoy ‘aseonpes} pduns wid ppowosued avaSursuoo wwoaap BA Ot Presow soy vojorsnf sep ‘voqdun a Nu sao peg my eiado set ‘IME HIS aURMMUIO) “GOT e}uose Uy “ws ,ByUOJeAasIad Prdn; umd 99e100> 8 vaqeydoup 18 jagaope" *,.ai%asdapad as wurso" ‘jes eButauy ould <.8[@9at Py 9801 euMmopjoqUT aagaspe :[nI9) ap earyepeysuod ayynuio] ULE Wi pea] JOA as nu ‘tydwaxe op ‘pusvyog mpuuvsos ope opes0w og -eayyutwes ‘ounrzia pysvove uy “eostuydwy ‘eaxeyoazap rupupworirpuoa ‘mynaaja voyeyqeucsiad axexojy yeiado wapjdaoar jnajuao uy und are Hoje] JUYS Taga axyurp earyyadumoo epMyrodes ap Tes WISTULIOJUOO op ‘THT cnuosojoud voyeyuoyne ap PUTUY) IfrqiyUT JoApOTIO vaxeINyRIUS *LAa[O OaqUT eqesseAorU09 sojtr}NosIp wase[NUN}s “azay JOUN varBUTAIFUL Wes BELEUTLJUOD nugued ‘“qwoyeqzep ur verouaRUY “so; B presout orjvonps ap oreo end “UIs @ 1Aojo 013p0 ep sored mynsioatun B pereayfecqouosious vasrpsy aystanydizosap so}st ‘oyiSedop yunrzra youn axeynquay vous Uys ‘osndns 4805 NB O48 ef syoooytad oye0y no ‘panqesozT] op asB[oos oporenueut ser ‘auexoduraz09 ijgyanos ye owofayeo aryeiadw un vo aundiu as rajaqupurelgauy eases “quopour 90 panspur ad ‘yynoe 18UK 40} ouLAap wyswAde BUTO[Goud ‘[ayITeaCT ‘aayo nfeqesip naqued ‘AneaysnyT ‘seTEKne [erazeU aUTAep BreI}K{ B1ado. ‘gajdo vououiose o-nU] “EyeorpUre}UOO eqs “gonoepIp vorovad UY EZvap seooud a8 vasepe uno ‘,pejuaUreJoduxos poo" ap Jey UN Bo LO] vasnpuazasd S epexour sotfeornumres vaxepucsdsaq “aanayse magidooea mynyov BoyO eds wrjoure yrpx} Ne TACT Bop LeuMU eyeaouoo oueUIN TUrpAyTE 18 oydey ‘equouizyuss uy rys9au09 ayeod as yanqeseyt{ Te aryvonpe xnyp (nBosyuy “3817 -mio0s 1npaustorzod voxeATy TNO 1S VaIeAN{UOD UY ‘vounw ap BIBT ByEIUEUT sourpriyrye ‘vapopruwap ‘morfissos ap ynnands ‘ynfons ‘wajsuia yups WIND BAT) vod quipnyye sown vexeurios uy ‘lprdaup 18 Injnepsapn ‘mnjewng ryuards Uy aoptaaye Tgonpe [nseoord uy yqasoap jor un vont oyeod exnqesoWT “tuanqoaoyty woreydaoar uid a7osow iajeonpa (nsooord oyfospuxm os puyo yueprad’ rwur 18 0380 fmydey sropiuesojoo vruyo urp Jonfunpiow ye vjaoe ad nes Jopozyoy09 aun nox “ganyesa}t] Wud Ter}eonpe [nseoord uy ‘oyfauydapuy ponerse exlourg -sojatodo ye onste rninfesou Jufeoyruuies sopAeTe ejuMsu0D uy p2veryf yoeys Drews zo nde, Uy pysuos wnqesayt, [uIpauniazur ud arjeonpa-anonaysur rngnseoou Poywadg -(reaqiqisuas) ariows tnsojou) ap yyrlosuy 9489 nu yo nzquad ‘anjemuo} esapoa op jound urp ginu arjesado o aysa (gpyid ap ‘qnaosayoud) Jowoyxe XOIe] UN ag op Weaquod axed ap rorfzodsuEAy VomENyO!T ‘soyoqso tupqdooas mjnyoe ejuaosapueout yep nv d120 sopdfoma v preydany Ymduojso wad osnpoad “weywounpos owoyduios edap ‘dumm uy yzvor snquoo as to ye Jeapaape AryeUO} [H}09}a Jer ‘oped Uy x0yda001 axeosy op Benjoojo aingoxy oxizodsuesy wyseooe YO ours e| ap eBafatur og “Torjooyox {ouypd uy ‘guL up 990 wy ‘oBunfe e nayued ‘gaysvou Burr UIad tug TEU %9aqy azeo numnap ad ‘K-rpydaoas fnsaooad uy adasqod as azo arfesado 0 ays éez-niadosd opeanyino zopanung pe woe up ‘tosedo [e ywos9 rynszoarun MunBa1 mp so] vaftzodsuo.z -arjeaso ap yoe eo 701 oyeyuozead qs r2fow Nofur ayaqdigqnur “piers 18 amy audsap ajafursouns ‘axeaayiy 9jos0do wy 4 "UNUTBY BL BIN a8 y2UD “TOAyTOT o[a4aBOOS OIVUT OyATA 9119998 ef BND as *Pinago ap ardoade og znuco “eye qujs tudoo 8 pro ““ayand wad ofoo gud i~inoilai (a sensibi . L. Garagiale, profesorul va fi preocupat, in mod special, sh atrags atenfia elevilor asupra ,efectelor negative ale educatiol Ain familia burgess“, se va comporta ca un bun profesor de eticd,, nale odrui lecfii literatura este folosit’ ca material didactic. Dim: potriva, dact rea mai inifi elimatul emotional favorabil receptarit operei.ca univers sensibil imaginar, iaF apot-va duschite-vtteve-perspe0- Ave de interprotare a acostuia prin formulates unor probleme (0 aseme- rea problem poate ti aceasta; Lonel este un capil..ca oricare copil, si- natos, vioi, inventiv. De co rideti de el? sau: Orice mami tsi iubeste sopilul, niet madain Popescw Hit Taoe excopyierde la reguli, De ce, Lotus, 1 toate mamele gi nu toti copiti se comport’ ca: eroii ini-Caragiale?), in diseutares-carora vlovir migish SH fig-anfrenagl pentrn a aeuwsa sau apdra argumentat, va procéda co un profesor de literatur& inventiv, cu spirit, vreator. Pe calea re fiinte netion ale poporului roméin, sf adu frurusotile nepretuite ale patriei, si fie sineer ataga{i idealurilor soc listaului §i picii, Toate acestea devin componente ale constiintei elevilor ‘nu prin demonstrafia logic’, ci prin provesul lont al inducerit afeet reflewive personal ‘ f Contadotul ou operele reprezentative ale literaturii romano gi univer- sale duce, treptat, la formarea Jaturilor educafiei estetice, cornponenta a edueatiei comuniste, Educatia esteticd asimileaza, de fapt, intr-o sintezd superioar si specific, atribute realizate prin procesul educatiei intelec- tuale gi morale. Sarcinile educatiei estetice prin iniermediul literaturii constau in dea voltarea gustului pentru frumosnl din arté, naturé si sosietate, in for- marca notiunii de frumos, in cristalizarea criteriilor de apresiere a frumo- ui, in conturarea gi dezvolterea deprinderilor de comportare conform legilor frumosului. Pe ling® acestea, literatura este chemata si-gi aduok contributia ei specifick la dezvoltarea sensibititdgi1, a imaginofiei, la imbogitirea culiurii estetice a clevilor. Educatia esteticd prin mijlooirea literaturii presupune mai intfi a fa) congtiingele pentru intuiree frumosnlui, In faza intuirii, subiectul percepe atributele elementare ale frumosului, se emo- tioneaz, dar nu e capabil si emita aprecieri obiective despre perceptiile sale estetice. Majoritatea gcolarilor din clascle elementare mict, datoritd caracterului concret al gindirii lor, se afld pe aceastd treapta a intuifiel estetice, do aceea, cind sint solicitati s& motiveze preferingele lor, ei nu pot da raspunsuri precise. Pe misuré ce conceptia despre lume so cristali- zeazit, s¢ iveste posibilitatea trecerii de la simpla intuire a frumosului le 32 aprecierea lui, oind apare a ie esteti ia oi aprece 10 ind spare adevirata emofieesetct, cu funofa ot do Comentariul textului literar de eétro clovii ingigi Ia realizatea eslor douk faze distincto ale procesciis niuertes seers intuiren $i aprecierea estetics. In clasele elementare mici, comontarial de toxt trebuie sé pund eleviiin situafia de a tri (vizual, auditiv, afectiv) sia re-crea universul sensibil al operei, prin permanenta solicitare a expe. rienjei lor de vial, a sensibilit&fii, gindirii si imaginatici In clasele mel mari, in mod diferenfiat, comentariul de text trebuie 84 abordeze mai in adincime atributele specifice ale literaturii ea arta, tn mod special, pro- blemele relatici semn-semnificant, a valorii emblematice a limbsjulut poetic. Comentarint stilistic este principala cale de sensibilizara. pentru ercoporen 9] oprecierea valenelorestetic plrivoce ale operelar itera. In majoritatea cazurilor, datorit price a blomatizeazii dozhatorile,elovit pot induce 9 explies singart clomanee de specificitate artistiod ale operei. In Anii de ucenicie, de pilda, M. Sado, ‘veanu se exprimi intr-un loo in felul urmitor: : a hu Pot fi alte pri primaveri ea Ia Tai fie, cetate Goliei, undo odihneste intru D. : Ciniarea Romaniei; pace fie, profil bizantin al Slintuke See ene poposean fericifii ortodocsi din Oxient; pace fie, eatedrali a ma. elu Veniamin Costachi;” pace tie, juvaer_ al ‘Tvsfetitelor; pace Fou, mAndotii gi cotati de la Galata gi Frumoasa, Hadiinbu gi _, Este lesne de constatat ok Sadoveanu infati citat gi in contextul mai larg din care face nario nioreoul eos patriarhal al lasului de odinioars, ou multimea monumontelor sale istorice Spocificitatea artistic’ a fragmentului const, printro altele, ta filonul dens de lirism, prezent ca admiratie patetiok fa} de frumusotea monu- mentelor, dar totodata si ca nostalgie fai de personalitatile ilustro alo culturii noastre, pe care acestea lo evocd. Cum pot fi induse toate aceste clemente de esen{4? Prin antrenarea clevilor in a stabili relafiile impl- cate dintro semnificat si semnificant, pe beza unei sareini-problemé care ar putea fi formulatd aga: urmdrifi freoventa unor expresii i con, strucfia frazei gi gisifi-lo funcfionalitatea expresivi. Discubiile dintre elevij vor converge, tn esenf, spre concluzia cf solermnitatea evoodrii nu putea fi turnat dectt intr-o frazd ampld, cu multe coordonate, distan- + Observafii interesante, tn acest sons, ivorite dintr-un laborios experiment, faco Bianca Br tudiul Literatura ia este é st ERE Tayi I studiul Literatura gi educaya esttcd a preadolescontul, 4M. 'Sadoveanu, Anii de wcenici Bucuresti, E.S.P.L.A., 1965, p. 165. 3— Literatura im seoata 33ge “ Boned vanpal “nboiong ‘(464 “ydes gt) soriedns mivjupigony wip’ prumd op f (168 ) : ; mynoniao 18 soup wiusafuog, raong “hasodueey. 98 (oor fuego deo “nosadawey ot icorn ~eauiad opoute eas a a epee op ‘earyosedur gynansoy ap ound ou wo t un £8 serqo ‘301 u Sf gaporn sqpouigee Yesadonoe “wipes ih =f rE Bare ogee oor readas ‘gpd og pero pe vorepunjuco @ mee W 9dup 00 “eye = ezine ap stein yas Wahu tay ‘usps a Eo Siemon 9 ow 69 A amg sie Too ar uuquitea oroysuoyuy wo ‘epods 9720} wy gersojueUT aint 89D eaneonpo-anionsisut sogmtason w ox0zTusapous sp ehumguey lupe, ~Seouno apisticon tie sizauno aystaoono no eed ur ammo Sofas ‘inqututgnt Helse? Tage SRO rom ozesooo tuys euos 48098 U] "nunbeouno | IUoWOp Uf an a 9 bv nt af ast uo onto 910908 rampiao |ytTe9p ‘adoouos oyzod ag mi ot wpuagor if ofaut ape sone (ou eu aso uipotn ps aieeey apes ekouese pnanob eiseor ubamtyeney opel of optuaeloop Oat ue rab fe amanan outda reap Se Oe made eres ‘ouesoduiayu09 1 ‘ ie Sed pn juoo Whproroog are “oreo ou " 1008 voreztuosous army RAUL 9p refesaooud w vapuoHoojsad ronuxjuoD fe TuUeD Taam rr 0 19001 imyouesodaovtoa ye oor samatay 10s whpjer0s eB osungy op qerado & 2H ovbtasuy ap mpassooad & pnuyquoa i} — mNpNyUyuAP}pauy vorezruLapoyy EERZTUIAp voreuorfosjrod no punruouys “pfs ARVNIWITAYd ILLV¥aGISNOD “Vv YIVODS NI IY i ALVA LIT Wyld33Y VIDOTONHAL NI NYSGOW IS TWNOLIGVYL In1OLidvo -sopieogrummes @ 18 o01}99se JojeyaquayE wosod voosep ty woxdoves ropfasiqns voreoydun 6 viedo wo oamrP Tractor ‘eos e enqatstios “aqusuadstpur axypwoD o vo ‘oundnsaid “avo SAesnp WBuny op. xa[dusoo seoord un oso sonaoys wipyfeuosiod osmyonse UT Bir eeeddoyur ome varpnan ‘Yop ‘aquourriuas ur ofuaqes rowssne ee Irpsouop sarywuriog afuayea.apdcynt ap aundsip winawioL “goyraeds 10 Teeter ad "yo eaopr epuyidsop ay tmoe guyd ep exinosrp wiearaut Hic varodo roiQoery nowoads op purusod ‘oreoyeos9 ruozes ap vasoundosd ud “eayeyan Mee te ne loqoydaoas eadnse ssnpoxd xoyoaye e preuosted Yor Tadxe 4p oajuenu wasmaquy logy Oe] BS Ot ‘equarypuroyqosd o3q, BAN ap anges vad gorjous wazeadooos azoptcs vs ‘Yororedo ojfannmmd auip ieqouquo0 ‘ozeyuoue aes opeadoyar tzoonposdos ward PismOnST we dtadem inqecouy ep arenuew “puapoum emmys wf Meow Tresony tofnueUOUe BoyUIIKO|AUIOD 16 woveHogoedS eaorpnys op sojapoyeur vastaoope wud w anjow ‘Uaopous smTURIEAT TT qe tudouqid ap afeyeuopzo00 ty ngsooe seen euoriowny h xf jeuueds ep unylou v-pyoax09 waedopajur wud ‘pum 09 smo.) nayfroods 18 vanqou Tiikap sar/dzouoo w preorpes vorequnqos, und mgisod ese panysIeD Eee sane ony azondaces ys aynte ys n 18 goorgo un waoye od ,c}OAUL FES Fadond 1é-ys fequeaezap ojeatim Murpoos reur Ranyedentt oP oferen we “eundspa an syto ‘pups ad pura ‘pundord of ws meaqnmaoy of #8 axeo ad soqurgqesquy o180 Uy ‘ous ao BoTuyP Ie rnyoadse Bet and se gurnzosojoxd soreleasosqo wosoundeg sdosd wyyerere OL Seiya & expen vp Toys ovamy gs oreo ‘areydo09% oP puosied pou un v9 Fede 'gg arnqany qnzosesosd rnureyuowog -oyuorsixo wananoyL op, TT yande Cirenuy wind “Tavedo ,waseayezosd™ ‘,vasouoxep" NU [opome rannuotoo ‘aieyo. gs axagont tnsosayord bengys esuauory ay MITE OF tgrndoad v9 8 to “pes op vusoy qs roumnet nu pyuazead WY OMNIS retejosoyoud eefuaazoyur “yRaylosop ap nous rout on ST Hore wn MS axado Noun vatfeue uy tou (eu whos soyour ye ys Hqre A LL aod vars aise “woTeqzap wy wxbuT Jopa|o voreuasyuY usd THN aquwoaids Uae adoasop y tod uw aaisecdxo oynquiye soayo aye exodo Bsus 115 a ecetae un xa rv ap voseas2ou) Wad Jer ar UF BUG FUL O85 HENTE & yarejouoo wasworeA “Iupiauue JouT njuey uy “(seoueaq yseuyuTO Hautman up eitopuoosop to) aff rnd wxsoudso @ onuseld veyeyedex op wee ce qiqosoap awiaudxo ymyoojg “oquourne @ euneunes Puna, 0 wth UP qouod ‘hep ateo ‘ayeUopIOGR tHzodoad Bey Op “N99] a]PuN UE ‘eyed‘i ideaz nein- care in asemenea cazuri tra: ies nel egerea esenfei provesului de modemizare, Modernizarea invi}trint, Here itebuie confundata cu masurile-paliativ. In aces sens, soretarul ge) nal al. pantidului precizeaza: Nu dorim doar nigte mésuri de Fmbundtfire, 1 veem 64 realiziim o reorgonizare fundamental 9 seria restrucuraree sa pe bate noi, revolojionare, tit In sriveste conceptia cit si organizarea. Noua concept) rebels sh 9 Cee scoretee onganicd a invdfeiintutal ew cereetarea 9 fe dernizarea inviijimintului ‘ese gi din citatul de mai sus, mo ins ale tn. femnd 9 reorgonizare undamentald spe bane oer 1 roltarea societitii contemp i “4 comand deo nocd concophieasopra aval aetatak, ajunger, mpl ci la abordaron constiinjei_ noi a cadrelor didactice, chema tn practio# nove concephie despre invites Progtitirea cadrelor pentru trecarea la 9 pou 0d alta de las fl ne, in primul rind, d 1 unel ma wor fe4a do problemele captale alo invétamintuhu, Pardo rediealé mnutatie ‘tn congtiinta slujitorilor scolii nu poate fi vorba de d fapt a invatdmintului. : : ; mutafia In discufie? - Fe cere tare, functionald, potrivit e&reia gooala este consideral {ina “cultura gi civilizatie. in tor de cultura gi on t oe - ; : Lae aaaaaie poi, echimbarea opticii eadrelor privind aes rele gi ile scoli, in functie de obiectivele edit a ee or tig in discufe presupune trecerea de la o concept i ialec- irauabil& asupea continutului gi sarcinilor invijamintului la una di i lor_sovial-politice i vit of ala trebuie adecvatd sarcinilor social aan vinlai Cerafele objective ale dezvoltri soil noasee ra i Jeri la un exemplu — sarcina 1 impun — pentru a ne rel a xa cna senereld« nag yal cu crestarea produ din care sce mal i lea v ini speciale, printre care gi aovea de a sonar Hertelor ramuri ale activitiii seial-poductve,Tafintare less de apocialitate, ponderea lor in ansamblol eclorlalte geo sink aspen tstrative ale ideli de inedjdmint flezibil, receptiv 4a oomanda cell Matatia despre caro vorbim prveyt, in fine, fete, fundanen tale ale activitaii didactice: profesorul — conduoitor Tittyi, sint simptome ale mods aNicolae Ceausesc intare 1a Conferinga cadrelor gi aectioului eaugescu, Cuot Conferinta de purl dn tnvajtitesal superior (18 sept. 1976), Bucuresti, Bditura politic 1974, p. 23. 36 soani creativa; profesorul — omul uman. Modernizarea vizeaz& toate elementele structurale ale procesului de InvajAmtnt: confinut, metode si mijloace tehnice, forme de organizare. Perfectionarea unnia sau altuia din aceste elemente, prin neglijarea altora, nu inseamn& modernizare. Intructt modernizarea insusirii literaturii constituie o parte integrant& a optimizarii invitimintului in general, refinem ctteva idei de principiu privind modernizerea elementelor structurale ale acestui proces. 2) Modernizarea vonfinutului inseamnk apropierea lui de confinutul stiinjei si culturii contemporane, totodata, adecvarea lui la tipul uman cerut de societatea modernd. Care este insi acest tip uman? Omul excesiv specializat? Desigur ci nu. Un asomonea tip ar fi un mutilat. Atunci, omul cu cultura generala, fir specializare? Nici un asemenea tip nu poate fi cel cerut de societatea socialist. Societatea noastri are nevoie Ge un om armonios desvoltat, pe linia unui echilibru intre specializare §j cultur& generala. In consecin{i, confinutul invafimintului nu trebuie 88 finteasok erudifia de dragul eruditiei, oi o culiurd multilaterald forma- tied si funcfionald. Fuste! de Coulange considera cultura anticd drept o culturd de cetate, inchis&. De aici, desele conflicte dintre cotatile antice. Ele nu se cunosteau, oamenii trian !nohistat in sistemul norme- lor politice, morale, religioase, culturale ale cetatii lor. Cultura contem. poran& © cosmicd. Datoritd dezvoltirii stiintei, omul zilelor noastre aspiri la cunoasterea universului. Sentimentul cosmic, inexistent cindva, finde astazi si'se generalizeze. Confinutul tnvatamintului se obiectiveaza tn planurile de tnodjamtnt, Programele gcolare si manuale. Pentru a fi moderne, planurile de tnvdtamtnt trebuie sé reflecte condi- fille si necesitatile de dezvoltare ale societafii: tendintele dezvoltanii stiinfei si tebnicii contemporane, ierarhia actuala a stiintelor, metodo- logiile promovate de dezvoltarea stiinfelor moderne, confinutul nou al culturit generale. Privite din acest punet de vedere, planurile de invé- famint actuale nu satisfac ined dezideratele moderniz&rii. Ele sint domi- nate de tendinta diferentierii stiintelor — mai pusin produotiva — coneretizat in suprainedrcarea planurilor cu multe discipline. Solutia preconizata de pedagogi este introducerea disciplinelor de sintezd, tn funcfie de nivelul de gcolarizare (cum s-a gi inceput cu ecologia). Apoi, in planurile de invafamint de la noi, ponderea mare o au discipline ca matematica, fizica, chimia, biologia, ceea co reflect tendintele dezvolt&rii AV, Bunesou, Perfedionarea inodjimintului. tn: Revista do pedagogic nr, 10, 1978, p. 5—10. eee — mista do pedagogic", 37ee Boe “Bargesory ud yorreise vwrfeopo naqued oso emysop 119}0 yod ars, “appsroayan nes ofeuorfew nanyeieqiy turaBsnowed seso0ou oxo ap [RIzUINK Bavporra vanSise voynd soa nu sururpjeauy op oqemunfg -onuyuo9 131499] Trasnd “syoydam ‘oanqno ps ‘oorjoqso uesdanex ayqesuedsrpur oxrjoorequ, -anjoaje opthpar[eo rojo wp azeuisoy gs ‘nds Josqe us" peood up wanyesenyy wayidooas tnsooosd “exp TomMynUyfUoo vesezzuiopour wy vues Yur} poqeay[iqeanpa oonpe 2 oy quajsodmy -rouyd 98 ys omnqeuy seo ap ‘[2} fb ade un amssuoo 30 vae0 ‘pupwios vango.epr7 10 “oupulod tuamtos PHOT o4s9 NU iH[RyoaGo ofouNN “parywausef vingel ad “parpeunuosur Randel ad 9p tnynquodoe e Bieyo vaseste|dap trad “peamjongisax oxen} U0 Uf Gif ¥8 199 9s minoarqo ImInurfuoo “eays092 ap vULvOS pUTUEE “panq99], 8P omseadun ozoanour 18-ys ‘uses oyrumuv up ozasioqut o ys ‘prod e Teuosiad ozaiooude ys qqudvo “pro no apvuol jeu runqeioq vaseyyoazop fadsop “nuvyo sep ‘worioyus ouseu o no ‘einqeieyt op tloz900 tuonTo ‘atsoaBoud ‘euis0j ~raodap ‘onmejnqure aaryae aster 1979 WIp @ mqessyyT TaLsnsUy 1 iH UReI|OAZep ope S-HuIp fo ‘reouT-TemMyNo s,oeIe9 no odes 8 a}op wip seyROTe omen} nu ourdiosp ynuruoo ‘yooq -apemqow aptereor op wud “eye 9p voor 10 ‘oxwion oydey 18 apep ap rqrsUEsLT 14} 00 & ap vlsoe 8yS8 HU pTeCo} Uy indoos ‘oor aye uy 8 weounds wing -afeuorfen tinqes epeouiod aap Up passer pun ep ejopou 9 BS jexleu equuy ur eaezayq vase ap ispjsostueur ojounad vy 9p “oqaoyst eandorp PAneiuszoidos im0y no svoson sved0 ap pans 9 amgnsu09 [Lys e1nqany maysou mnyoarqo np mnugfuoo ‘nony qs00e SofofuT Mepg “tart” v pantuue oe Suroeds ore 90 wooo vy ep as-npuruzod pyrénsuy omgary va Ws wiv 0 9y89 BMDIPITT “oe Hanqen opoiuns ‘eoryod wruouooa ‘eyyozomE “ouOyst ‘vO 24001qO No omoBo4e0 rieeaoe UJ psnd fy oyeod nu—yeqyae ure LnD [03 ‘Typngs ep yoorg spuy ud up ip 1BNMaIDsIa Dojfit ‘apeporous ‘oundposyp prmurfuod ‘ganspux redo wy “oydoata einges jo er) mary } aysytv ynoifisads vj wy valooaapD ouvesy roudrostp’ amynmnuriuoo vaieziuapory, MINLANILNOD" VawWZINYaGON *L wpidooos oye oxezmes0 op aj pial 6 2 E1e008 UE manele qpideser vexeziusopour upupfyaLy injndoquy e extuOr} >ojied op inpusooedd wv yaueatioyur ayzeq “osysoou qOO8 ale 4UqUIy |p Af P owrauerd wp sundiostp oaejoydo oajuid ‘yesquad aoy un — ureonads Jeu tno — pdnoo — yrsiuewn purdrosy ‘reqoazop esoqejryAM uBwn Indy vase W¥1d33y 131) DP — vupWuoL ninpsaqyT [nyoIqO UO} ¥] BTAGUIWOD Ys JRULAT|T) YIVOOS NI ALY YaLIT SOTONHAL IYZINYIGOW 313Wa1E0Nd “¢ 8e ord ‘wapiqte rors (826 oF “mm ouorhajang OSOUNT “Ar sydepod op wystacny" uy -immnaupuapieous vosoueriojieg *” ‘a 8 0100 up voqwneMD i a ods fadyen od supose ‘spp pneu spay EON? nn ‘aqde ‘ousoy Joye v 8 “raxjoay wxeyo uy ‘wort 8 onde Tommed eaiad '@ erarywedio ep rtf eoxezrms0p oN (P “DE ae -(aojoyoudeur ‘osip ‘ounrzraye yorude “qvigauy op rurfeur reusepow eens grit W ouopesy aaeaepxp HOTUGes OTe eA uy dopponenfia woreztUsopOW (0 ‘ “jou ojop ‘ somsep9 out ap tana owoman ayeneysas yo ‘oywuopENY NGO NT HTT ise ojeur sec] “ofBuortpes aepoyers By SUTUNT uel eee ee osdioa4 sojunafon ® Beane ery BS orNceay ETE ot tage a aaaeey aw naaia er trfeussofU op LoypHTNe ‘AINOE [uOTDe] eaige TRotjed pus ‘op uomjoud np sea sures eet guee o Ip aso coro ou EH Uewo Esso Porm ‘ceremrucopoyy oomonpoud 2poru aot peated unde op dud qwsoprzep ys0oe Bunny 21 ay “Save eoooud uy enpew ajaco un eoyeas BS PUNTO RD (| Fe aaa rummtt ure 20 vae0 op ardoude 9s aze9 9j29 4h rad od ns 18 syfoondea od oyezmq opeTeNTEyY mopon! 1 jouoo TS FUP aws9poU! Yj JOA auness eemen, 4 \ ep ofursouno oy[0Ur . r e naqued dum oysrva nu ys 2 ° oH eae ‘oon oj 9s ep ‘eusfnd youn ofuitoun oan Sn ee omc pos yma wou raqeouud ozo od spin (wh Compe loos ay pe ena ofan snp “Toucrsa Atop angen Ferre loo uy “orerjuacaaut ayoadse oni 09 0010p oe ios sels snouaufoud winuoent © Eyasne O TURTIRAN

Boyd ojady" rwerosourene [asso puryfo eUso[ wepaa”oyeod 9s uno “PHU “eeu 9 Jo] BeFMHAT INET ‘quMOS uF “PrEIUTIEU e JoTLMsIOA wepETTALXOLOX ‘paujadusrg “os0s0]03 af 2100 sooo w yosea}oTINS Bares Urp oWUTU ROLUMUIOD NE sep ‘afua8ijaquy yarg9u0 preasoxpe as soyumyD ‘aoyRIy ‘eoreuTeyEU optfEno— ‘njdwexo oc -aatxetjax sosmsues vezeonpex Bj donp eanrzueN toTeA wala} S94 armnppuosodoud peisaua ap qiodns wn pyfo a8 ysuerus ynop 20 201up ,porumucs a8 4 potunuoy aysoqios euIO “ore Use “oynosouno osoual pau ap Joyeydey ayeSnEPE orp pejou* sp oxquon Uy eyeoreUK ‘injnzoy.qiOA ape epeUOSIEd aar|oaye sorfowes ame’ wuNWIOD Uy vweuoo varxoyjox vrfuoyuy ‘qu Youn THO}GsoA ap 4nosoUND wu 9359 SUOS omg [e PEW] ap sop dy} [RIpeMLa}UE UIs ‘arwo}UMMOD aBoj»fuy Os ByELA syraueny wig “,pateayae" 16 yronieueas® coriuons prgnp 0 cam pnfoqury Lvnnzaa (61-14 “4 ‘9961 “Tara ‘ASomong “1 “Yor ‘ruptaos sopsoneond oy feopng, ‘AUBTA WEG) mys DwUegodd 18 njnlrqusy v orfuorut manSe ee 4 pi expresivitate artistioa CONSPECT Sensul general al termenului Prin stil (lat. stylus = ycondel") se tnfelege modul caracteristic de € primare a gindivii (Diet. enciel. rom., p. 518). Varietatea acceptiunilor particulare Se vorbogto despre stil in legiturd cu arta tn general: baroe, elasio, 7 nantie, realist; in legaturd cu diferitele gcoli de pictura: flamand, spaniol, + weyian; tn functic de amprenta nafioneli a unor opere: stil romdnese, german, frances; in tanctie de atribute specifice anumitor epoci: stil antie, ‘medieval, modern, stil empire; referitor Ia modalitatea de folosiro a limbii © mijloc de comunicare: stilurile funcfionsle (stil gtiinsfic gi profesional t.nis, publicistc, oficial-administratio, juridie) sau in logtturé cu. scopul Yorbitorului: stil propriu (de informare exact) gi figurat (do realizare a 1 refiei expresive), (Dicf. enciel. rom., p. 513) Stilul ca expresie literar-artsticd Este produsul ,coadaptirii celor dou’ intenfii* ale limbajului: tranzi- ‘iva si expresiva (Vianu, p. 17) sau ,reaultatul unui act de absorbire creato. « rirtualitafilor expresive ale limbii, ce so fntilnesc fntr-o sinters original Gri. Munteanu, p. 174). Pentra VI. Streinu ,stilul oo Inodreiturd de enengio afoctivi, care se declard ta expresivitatea euvintelor." (RRR, 1 ui, 1946). Suilul individual al seriitorului Este totalitatea notafiilor reflexive adiugate expresitlor tranzi weuale, Acsste notafii ne introduc ,m intimitatea unei individualitati", { ianu, p. 18). El reflecté concopfia artistului despre lume si viaft, felul syecific al viziunit sale (Mfunteanu, p. 174). Corcetarea stibului seriétorulué Inseamni cercetarea abaterilor de Ia norma limbii la nivel sonor, lezteal, & wnatical, al faptelor de inventie, care ascund 0 int — (Vianu, Boris Cazacu, Bulgir); dezvaluirea refelei de factori care trans- f--mA comunicarea lingvistic& Intr-un mesaj artistic (Munteany, p. 203). Bibliografie — Dicyionar encielopedie romén, vol. 4, Bucuresti, Bditura politics, 4956, p. 548, —T. Vianu, Arta prozatorilor roméni, vol. I, B.P-L., 1966, p. 11-19. — Boris Gazacu, Studii de limba iterard, E.P.L.A., 1960, p.29—44, —Gh. Bulgar, Limba roménd, B.D.P., 1968, p. 164—235, —§t Munteann, sul si expresivitate poctied, Bucuresti, 1972. ee ee eRe Pee eee Pee 6 In coca co priveste modalitatea practicd de familiarizare a elevilor eu tehnica intocmini tezelor, planurilor si rezumatelor, se recomandi antrenarea lor In expunerea confinutului unor lectii din manual, fie {in clasi, fie independent, acasé, prin folosirea succesiva a celor trei forme de extragere a ideilor. Activitatea se poate intreprinde, diferentiat, la orice clasd si do cite ori se constat c& elevii intimpin& dificultati in minuirea tehnicii studiului cu cartea. Cit despre conspect, profesorul poate demonstra, in mod repetat, cum se alc&tuieste el, folosind ca materiel principal de conspectat expunorilo sale pe temele previzute a fi tratate in cadrul lectiilor. In timpul expu- nerii, profesorul noteazé sintetic, sistematic, esentialul, utilizind formu- larile prescurtate, sistemul comprimérilor, propozifiile eliptice, sublinie- tile gio fugestiva plasare-a formuliilor po spatiul tablei. Valorifiotnd la anumite intervale, variatia de ton, accentuarea anumitor Tepetarea unor concluzii, mentionarea trecerii de la o idee la alta, elevii sint, prevenifi asupra citror idei si-3i concentroze in mod deosebit atentia. In consecinti, ei pot urmari si conspecta expunerea, avind si prilejul de a verifica insemmérile lor, prin compararea ou con- spectul do pe tabla, realizat de profesor dupa propria expunere. Aseme- nea demonstratii serveso, totodata, si ca exercitiu de notare dup o e: Punere oral. Hlevii au astfel Ia indemind, in timpul studiului lor indi vidual, notije clare, sistematico, pe care 5i le pot imbogati singuri, prin Jectura manualului sau a altor Iucréri recomandate. In aparenta simpli, poate pentru unii si banal, aceasta practic este in fond foarte dificilé, pentru cd un conspect izbutit in clas nu se poate realiza la intimplare, ei presupune o progitire minutioasi. Intocmirea unui conspect, apoi a unor Iucriri personale orictt de mici necesité, deci, familiarizarea elevilor cu metoda figelor, care, de- altfel, este metoda de bazii in studiul individual si in cercetarea stiinti- fick. Dup& cum am vazut, consemnarea informafiilor din cirfi se face in rap ort cu felul in care le vom utiliza, sub forma de teze, plan, resumat. Consemnarea informefiilor din surse diferite sub forma de conspect, pe probleme, necesitz folosirea gi a altor forme, cum sint extrasul, nota de studin si fisa de studiu. Extrasul Este un fragment sau pasaj dintr-o luerare (oper). Scoaterea unui extras impune respectarea unor reguli: reproducerea textului in limba, ortografia si punctuatia originalului; respectarea redactarii textului, 876s roiweyodux vosormnqne ‘sopRONWoA Ye xopWieaRduo0 voywyeo09u “hem Saopuy ojaun ap hey jpaooezep® =pupzmadno ‘puioy yyxumue o oseatat oreo tpmys op sojeyou ‘xoTosesyxO ¥ PzoqUTS o vO KTUYOP 4 voInd ay Tupnys ap estar -nypnys-panoay no oxgomusrgo 1 ‘soy vorourudxe 1S vonpuTS ozozyns0y ys MuOUT ‘opr op qqnouyo quoueued un-suy “You soo no RinqpHoT up njoda rou apeluT Houto ound v op “qieroosy ‘ubauods ‘ygqeas v 9p ‘oso49 60 rav0“euoarod pow uy ‘eonjard v ap wazwoudeo ‘ono nyitds pavelnuMTs 8p wortAgTa Te Rounur op yausqo rns Uy 19 vaveonposyuT ‘upms op Dow ooaud 2p “gatos 18 preso soy vemvurradxe uy sojaynya r1uasoqo) voruyay 00 Ad ad osamusiqo 1 opaseayxo “yueztanoe yoodse misooe wieye UT -oyeRpeue sopsedo ope speamyonns opywaurojo puratd njowurye ejoun azoxysn[t os YS [Nze0 @ puyp ‘asesyXa ep Roswaso[o} a8 ys as-1[-npuyfniused ‘Jenprarpur Teipnys whoay uy woyTopea god 1S Asia “Zommys} Bisvaoe no YmusIGD roresoyy aojeredo e areyordroyut op mmnssvord opqesuods¢pur ynjosqe arequstios 1$ arexysFouuy ep ouUI0] yUIs mpnys ap apar0u 1S apasoacsy -punosduy earn yy yod no épzesor 1s ‘uwop «rueuisay yo eureas gp 1S-nu ‘aAr4a9Iq0 eANOUE UID ‘asea «nue op BIB rnynsopezord & ascoynppsiuy vourpmyrye 16 quayruucouoD “ervonsrBacUE (— nynfeosrod 1 wormod-oooqeapr omypSard op mupeys yumue un yaveyareus (5 vpatsoudo ojeytreuorfouny Fidap 0 sxe tnepeoosg smpuiomo mounsfosou uy zavovouis 28 ojo sep ‘wasn sing Mmfeuossod uyhiede voypoud 6 épansoy ynuwep ayaqUIAnd "POY! Uy 's20 ‘og d ‘(sc6n] WTa's'a ‘ems ‘forsodog snqig imjurued epreduay os a0 gdnp eorpasd yur} of Bs 16 ourq yous Bs Syseso} nuUTO od qeSns B-| IS UME Uy BARRE nO gyUToUT yoed © ‘yup uy euTUL JER BS wesNO|ND PUTO FUYd ‘amMuUMUE ES “qOsET 28 ys gndeouy ne ‘vosepqys ynpiotd ne-1§ ttuoureo oytrano ojounad edny (oyaodog snyrg my vrod uy) soqn wanpun ms mduaza og 8 -nudoxd 1 -nysequeu09 nes worfeoydxa ‘rrfeasosqo [e qofdui0o sep sews mmjuno vareaysiSoruy ‘uLL0y Teyse0e voyPyE|MONAed amMyrysUOD 99 ve ‘OUT, T 418 yams vf vosojos “(svsnra run vesruooquy nsyued eynzgaosd ene 2s- npuproadsea) erfeasasqo qeooaoud v aseo axesony wp imjntesed B “ga -oa dseu wrfeasosqo ysojex as arvo B| roulajqoad areuutesuod :afutsa0 Of -voqpurm eundwy (wu ¥Z x cop TeUss0} abt ad YeoIqo ap) TxPMs ap 230 youn vounpyory -tourorqoud je oodse un vy oxvoysoyex “ganq0o{ op 070 aquroons run & ‘iheoydxe ‘injeasosqo run v yqnos vamwssBoauy esyy ypnys op LYON “Wey Ad ‘8961 WTAE ‘vag Yorsodog snqrg MIA No EGIOA op voyS Ys oINgaN uN jojo; sudsop oyuNUEUTE asNpED vara gdnp ‘{nupsyyq ososnds ‘ounssordunt pyuaja0so 0 conposd ea eyseao “gurejur eyst od op jmund 081948 wa os yorstwoo nUopyzosd yénsuy orp ‘oxjuewidg yBeiq “opeyout fo eysoHad y]o9p eyeso [-nu ares ad joorpys un op (axfuewdg inj) vaopd as | ‘oung your ayuouiyjues 2 gonpe [-Hs 16 90y;qop ysaae nO PQIOA ap ways BS PfLaUJUNp-op-syp MWA LB ap fmnuoseq veep] fAodog sm4qrg iny eroad my) oq ranpus ms. empducesy vasoréyy nes iakoyse[o presoreu axfesado ‘grayau a8 axeo e] rouro[qoad v “yu16 -ons NAIC InUN BUN} qus ‘wareuUEsUOD {(ses7xo ¥-s omeI UIP epeUTBLIO vrodo poipe) vsms vl vomtojor $(«*"») oxefniygun ozoqueaed uy ‘oisuod -sns ap ajound sof uy os-npujund ‘mynyeyto [nsues yewoamqouOp nu ose ‘hagd if oynnano oyrumue oscuro 1 yod) ry m1oryounsy vareyrsa yorpe aresop ufun * afirmatii, trimiteri la alte fige de studiu.“ Obiectul principal al ac tei fiye este tema, deosebindu-se de conspect prin specializarea sa, »prin restringerea Ja un aspect particular.“ Literatura de apecialitate ree~mandi ca figa de studiu si se intocmeascé pe foi format 207—— 24! mm. Dam gi in acest caz un exemplu. z —————— EE etre ee Nr. de ordine al figet Teorle literari: Poesia — modalitate artistied de exprosie Maiorescy, u: O cercetare criticd asupra poesici romdne de la 1867, tn vol. Critice 18661907, vol. I, ed. a Il-a, Minerva, Bucuresti, 8. Distingfia dintre adevar si frumos, stiinga gi poesie: »Poezia, ca toate artele, este chemata st oxprime frumosul, in deosebire de stiinga, care se ocupa de adevir* (p. 13) D. Conditiile poesiei = Conditia materiale: 68 Si so destepte prin cuvintele oi imagini sonsibile tn fantenia auditorului* (p. 14). Mijl = personificirile (p. 22); = comparatia, metafora, tropul ta genere (p. 24). = Condivia ideate: videea sau obiectul exprimat prin poorie oste totdeauna un sim{d- mint sau o pasiune, gi niciodatt’ o cugetare exclusiv intelectualé sau care se fine do tArlmul gtiintific fie In teorie fie tn aplicarea Practict* (p. 3435). Pasiunea determind: migoarea reprezeatarilon mérirea obiectului, dezvoltarea gradata spre culminare. Obs. person. In cea mai mare parte, ideile Iui Maiorescu sfnt juste, Ble {fost task supuse unul examen critic priate alfi de . Vianu, in studiul 4 ile estetice ale lui T. Maioreseu, vol. Seriitori romani, I, Bucuresti 4 ste incuresti, 1970, ct: Wiam mu are poste tot dreptate. De varut tncd o dati in co const © tical io. De vinut distinetia dintre stiinfA gi poezie tacutd de Pascadi, Ion: Nioele estetce, Bucuresti, Bditura Academies R.S.R., 1972, p. 828i, 4°. De confruntat i ou distinc}ia oporati de Marcus, Solomon: Postion matematied, Bucuresti, 1970, p. 81—5, Td Aurel Avramesou, Virgil CAndea, Intrducre tn decumene vec Htiingified, Buouresti, Editura Academiei, 1960, p. 406-408,” es 0 Figa de studiu se completeazii in timp, pe masuri ce se descoperd si se citesc noi surse de informatie, ea servind atit ca sured de docu- mentare pentru aleituirea unor conspecte, oft si ca punct de plecare pentru intocmirea planului unei luerari, Figa do studiu este un fel de lan de prospectare a unei probleme, care se contureazai treptat, pe par- vursul studiului individual. Elevii trebuie depringi ca tezele, planul, recumatul, conspectul, figa de studiu si fie sorise pe foi volante de dimensiunile 290x210’ mm, format A, sau 210x148 mm, format A,, iar exirasele si notele de studiu pe fise de dimensiunile 148x105 mm, format A,. Figele de surse (sau bibliografice) se scriu pe fige de 105 x 74 mm, format A;. In cazul tuturor acestor forme de extragere, foile gi fisele se scrin pe 0 singurd pagind, lasind 0 margine liberd, In acelagi timp, elevii trebuie indrumati cum st-si ordoneze gi cum s&-gi pistreze aceste diverse forme de inregistrare a ideilor din cérti. Astfel, tezele, planurile, rezumatele gi conspectele, ordonate po indici de materie (probleme, scriitori), se pistreaz in dosare speciale, iar fisele bibliogra- fice, eairasele, notele de studiu si figele de studi in plicuri sau figiere (sertérage). De mare importanta este ordonarea materialului documentar achi- zitionat prin lecturi, de ea depinzind utilizarea lui operativa. Aceasta mai ales incazul fiselor de surse, eatraselor, notelor de studin si al figelor de studi, care au atribute specifice: selectivitatea materialului (se refer& Ja 0 problema sau numai la un aspect, al ei) gi maleabilitatea fata de noi ordoniri. Dealtfel, metoda fiselor vizeazi aceste forme de extragere selec- tiv si maleabild fafX de diferite ordoniri ulterioare. Sint diferite oriterii de clasificare a figelor. Pentru elevi, recomanda- bil este clasificarea pe subiecte. Figele se vor clasifica dup’ cuvintul care determina continutul lor, in ordine alfabeticd. Astfel, la literatura, figele se pot repartiza in dosare, plicuri gi figiere pe seriitori, pe probleme de teoria literaturii: curente, genuri gi specii, limbaj poetic etc. Totalitatea formelor de tnregistrare mentionate gi in acest fel orin- duite constituie arhiva personald a studiului individual. Elevii trebuie indrumati si vada in aceasta arhivi personal nu un scop in sine, ci un mijloc de informare si de cultivare a spiritului. Ei trebuic pusi permanent §i sistematic in situafia de a o valorifica practic, in cadrul diverselor activitafi gi exercifii privind comentarea operelor literare in clas& sau acasd. Obignuirea de timpuriu a elevilor ou tehnica lucrului cu cartea este un deziderat al modernizarii invitdmintului in general. Independenta in gindiro si exprimare, puterea de analiza si sintezi, spiritul de asociafie, durabilitatea cunostintelor, rigurozitatea stiintificd In efectuarea unor sarcini (exactitate in cunostinte, precizie, bogtitie, documentatie, tinut& 6169 ‘onuojod mpniys oogyoads orsoxdxo i oxfonzysuoo op vfpytfepour soun v rf unoosd “gousoyex Dejpooaut 1S vn) “nein eo ‘o0yeI0 TH[NITS ape aepaoosd coun vassnsUy ud ayeiweny Yf 10d sarjeuniog 10 optinqata ‘sts ysa0e Uy “112094 foun w arjonsysuodaL 18 axjonaysuoo op onajurs-comeue nsaoosd ty tuMpUTs vezwostut prOaly uj oaSoyur Yoodwy os gURosied axeoor; RoRp oyuAINe o7s0 Bove UN, ‘ameonpe-anjonaysur jnsavoad_ up my aA. aphipuce 1S mnBopep moyrodds osouyjap tou teu ooosepadortsd wpy 040.) “WSPIO pyurzoador o ovo od pUYUAN wapEILAT|29]00 WIP BEOOSOyLSA vounvjovsojut oyfousaluy area wayund emrsuos suuanD jasopaq “oosd ~foog paeanuys os ‘Rzwojuenygut es (tAdjo ‘Josejoad) ojeueossod oxwo psd ‘operoosompsd tunrjoesazur youn fe ‘aueuKn raIU[VUT (aun [NO] e389 ESET 8) ‘¥« satiei nu se mai justified. Studiul literaturii este chemat si dezvolte sc.sibilitates, imaginatia, gindirea elevilor, in strinsi legaturs cu expri- marea oral §{ sorisk a tuturor acestora. Utilizerea conversa{iel in avost Pt ces nu va pune pe primul plan urmirirea puterii de memorare si de te roducere mecanicd a datelor, faptelor, ideilor, ci dezvoltar citatii de a folosi personal si creator cunostintele dobin profesorului cu elovii si dialogu! dintre elevi trebuie si st Ja a productive cunostinfelor. In lumina noii tebnologit didactice, studiul literaturii in gcoalt tre- buie fundamentat pe conversafia problematizatd, Ba stimuleazi rationa. m stul inductiv-deductiv; capacitatés axociativ-disociativi, spiritul de si exii si menfine mereu vie relatia acfiunilor reciproce intre profesor fi olovi gi intre elevii insisi. In acest spirit conceputi, 0 conversatie cu elevii elasei a VIII-a, prin care s-ar urméiri cunoasterea rezonantei poeziei 1; ul do M. Eminescu in constiinta lor, ar trebui si pund, printre alvsle, intrebari ca acestea: — De ce credeti c& Eminescu a preferat sk spunk: ,tresdrind in cercuri albo si nu altfel? — De co postul spune ,£a din trestii s@ rasara’ trestii sé apard*? — Esto vreo logituri intre intensitatea sentimentelor poetului si alributele naturii, indicate prin expresii ca gbllnda lund, lantrea micd, ,unduioasa apa", vintul lin fogneasca? — Indicati versuri din lecturile voastre in care sentimentole iubirii si naturii sint indisolubil legate. simu ,Ea din 8 aoeste Intrebiri se pot da rispunsuri diferite oa nuantit gi e sigur ©& scare elev poate da exprosic sensibilitfii si spiritului stu asociativ. Profesorul este dator — in virtutea eticii dialogului autentic — s¥ arate rec ptivitate fat de opiniile clevilor, cerind ca ele sk fie motivate sau guj mindu-le corectiilor. Prezenta profesorului in dialog trebuie si so faca simfit& nu numei prin punerea inérebtrilor, oi si prin expunerea propriilor opinit 24. Analiza literara int gtiute treptele cunoasterii dialectice, surprinse de Lenin in formularea: de la contemplarea vie la gindirea abstract gi do la aceasta practicd. Procesul de cunoagtere este complex, in cadral lui, momantul ‘ci ient constituindu-| contactul nemijlocit ou obiectul cundasterii. Nu 2st: vorba de un contact indiferent, in care subiectul s-ar comparia ca 68 o oglindé, care reproduce mecanic imaginea obiectului, ci de un proces activ numit de Lenin contemplare vic, in care cei doi termeni so afl angajati intr-o dinamici interactiune. Contemplare vie inseamn ati- tudine activa in fafa realitatii, Inseamn& proces eomplox de intuire, mparare si selectare a atributelor realului. Pe baza acestui proces so ridied ediliciul gindivii abstracte, generalizArile, legilo, care ini dobindese Viabilitatea prin verificarea lor in practic’. Cunoasterea dialectics este calea urmaté. de orice cuncastere realist’. Ea se manifest’ — operind ins& intr-o modelitate specifiek — si fn cunoagterea artisticd. Cu atit mai mult, in progesul de lungd durata al instruofiei si educafiet prin cunoagterea operclor literare. Analiza literard este calea specifica, dialecticx, de cunoastere a valorii estetice a operei Titerare. Cunoagtorea specificitafii literaturii ca arta, cunoagterea operei literare ca individualitate artistict nu so pot realiza teoretic, adic& prin transmiterea ez cathedra a unei sume de generalitat opinii ~ fie ele chiar gi ale celor mai autorizati critici si istoriei literari - despre literaturd in general sau despre cutare sau cutare opera in special. A proceda Intr-o asemenea maniera — si pe alocuri se mai intilneste si 0 atare procedur& — inseamni a practica, in plin secol rationalist, un invi{imlnt dogmatic, rupt de viat& gi mecanic. Opera literaré nu poate fi comprimats in pilule pe care apoi si le ,administrdm" clevilor. Singura cale real eficienta de cunoastere a operei literare ramine conzactul nemij- locit al eleeului cu textul, in cadrul analisei literare. Mergind pe aceastA cale, elimindm situatia absurdé in care s-ar afla cineva, care ¢-ar Inoumeta si descrie imaginea unui obiect pe care nu I-a vazut, sau situatia in care cineva ar avea impresia c& se saturd, asistind cum altul ingurgiteazd, cu pofti, bundtatile de pe o intreag’ masa. Opera literard ni se infafigeaz& ca 0 unitate de-sine-stitatoare gi numai analiza izoleant diferitele ei elemente componente, stabilindu-le consistenta gi capacitatea de inriurire. Instructiva, aceast analiza poate impiedica — prin uscciune specified oric&rui proces similar — recep- tarea imaginii intregului, dupa cum ea poate si gi inlesneascd — dacd¢ fXcuta cu indeminare — drumul spre integrarea operei in universul nostru sensibil. Observatia este de mare important pentru procesul studierii literaturii tn geoald, obligind didacticiamul, din capul loculut, la adaptarea Giverselor metode de analiza literard la specificul acestwi proces. Investigatia litera specializatd, care se adreseazi cu precidero cercurilor de initiati, practiod diverse perspective metodologice, generate de diverse conceptii, Sint metode extrinsece si intrinsece. In rindul meto- delor extrinsece se inscriu cele istorice, sociologice gi psihologice, iar printre metodele intrinsece se numéri stilistica, structuralismul, semio- tica, analiza matematic® a literaturii g.a. 69_u VGH ‘euro ‘eoroouvi wormondeag op stoeeg “WeV9n9 “WK ‘96h SsueE ‘ser0.9HI epeIagT 2G (DALLA T {LOST Meg ‘aserbuoy) uomydee,T “297 P UA “DIYs er “d 'ecor ‘samp eamupa ‘nSemong ‘junio vBopneg “Yuosso Hy “tL TOA, (equrano ‘yx9) ey anand no epeiaued nfeaydxe) ympmray v pyosouad vesoSojeiuy — “anjnyray vasn2y7000) Ds vosonuapag — umoxed fosoyguun puypueuroves (696) suoyounyy ‘sasendunul surat ap uornondcag v uonwmuy) Pas 218 HH aundosd mprjxo) & orleoydxa op wyeartepoul RoNsys BpoyUL O qrpuuo) 6 ynadh -uoo axjurp pyeu erjounstp ad BPEL @ epoyut ‘oped os tno pdnq (smosed ad oynoyy sopapyeysiios ezoyms) t2mjUe) — {erpozoad ‘gorau ‘ys ap wnsyj ‘01x91) rouzof mmprig — “(dojoqueunyquas 1 aopiapr vaxesdjes) 2mjupuol DosaIpmis — “(qtiqnsorretos rerfeot9 Tnlquesue up 1S rexedo jnyquesue up) imynquorusos) voszip007 — ‘aan 9900 ma vanqoay — 3 redeyo aynur reur oBanomed wg “pzoouvsy vyeook up axkipen ysworfinsosd o exe ara] ap uonvondro” vporHy staiodo amynyus ope valde op nes ampnsoqros Ips a|e aywEUIUIOP ee -oadse op pyednaoaad ‘pansanyy vonstns ‘ ,preuorimpeny* poustoSury Datstyts rojurpuey vaeyo Sunsip os ‘oorjsyys wiyIoos90 |e [esues [nape UY ‘ajeqiod ‘Ayar0U09 Jj 9tso1dr9 myeatu vy oom eearjour ‘rorsasdxe or aquouryaedutoo 18 aydey s0[@s SOM [e 25.0 prjoofs oyfaizwaan ‘oxood injnteqiny warfeae vadnse op ~r0y8 Teroeds pour up yzvasyuaouod i vo ‘BluyoosUOD Uy ‘ousoywUr GH Te 99048q0 rajoquournaysuL B pleut varefumgaxyuy uy gystIOD joredO B yoRsHT vaywyuRjnorsed yo ‘oyroads fequiyy un-xyUZ yeourpod fosetu un ajse yresoyty waodo yo vrjdeau0. v ap oySoutod pousyNs vasnye0.9) cajuend ep pivy gandooas ‘pidus voyriumé vanoadsied 0 emprsuoo ‘oomtautp ejuopuodopsoyur op soooad xefdisoo un-«quy _IEYe ‘eferoos yojuTsuOD puLo} 0 9989 wINyRIayY] Bo voapr od vyEroMOyUT ‘yerKTUM wEHO[OIOS ‘qUBURA oBIOATD Zed ysadv UT 18 OSdUTPIUT ag “9yeye;08 Uy ‘aueMMN HIPAA -najoo [Rupeo Uy ByeysajtUeET “Inno THPHARESIO wrsaadxo ayso — VANE -o4ff 1 woop — vase yo Hopr vzoq ad “(oygnd ef jusevonsur nes [nseooNs pewouorpuos axvo mso0qoRs) jnorgnd “(mnjapys & ‘xojafeuosied e yo103 erfeowrutties “azezoyiy apoyaeano 1 apjoos *[2:003 nape no ro aprfeyas) 2400 0 cor—ser -d ‘coop ‘youriumns eanypg ‘nSamong ‘eiouduors 18 peony cup “penojuos ponsadsved wy denyuonT “LOUIS XPLY VAAs “gee “d ‘wwniswog “2 PTs a ‘Sanong ayn BOOMS “IASTOSLA "S “Ly -e 4 ‘seer ‘srastun eat (049 pretoos ese ‘jeuorsajord ‘orusouo0e [nynqwIs) JRL}ND yIFe 0s ox ‘Uy eTer00s aryfuordunr 94807 pzeajao.a0 ‘OTM oUTeUIP WaUTOWAZ BO PILALIC ‘onqnd-puado-sommm :Barsejo wpetn vt ep purusod ‘YorSoj01008 vows = smjnioynios efera osamyzare axeo ‘operftroystx nfowos 1¢ wher ap mrxajduos und ‘oyeaBorq foquouuo.e und rosode Te onsieuir mmsioatun voreoydxo op pdnooord os pojowed DornI saojnfeeso ape apedrayse apauisoy axa: -oejep Bs 0489 NaNO [Nysoy ‘eywoyrpour ojuemde qns oon apundyoyse ‘ody yreoased poysod wrjeuseur vrewgo qauyod ‘opedyoyse wore aye aquvyeaqns quis (ada doryys0N) aowopcomu (urypoarg NeW) Pow voins9 “euives vop Heys vB ‘Bowye ouneza yisvoae aTAUpeA [NAOT “aySsJA 19}s90" ¥ quaT}SuooUT UL e}uasissed waapt Uy ROULE ~oqeaa 0 a1ed ad (0.0 A) yuTuaMIO w aor}rUr Ofeszs Ton woopr Bl op yOBETG -aaesony| toxrjeuryisd @ Yuiapour pyueutes pYe 0 2 produayw vomnsy (euuosiod ayshu tm soedpgsqo souoydogw sog ‘worn 8 W 89418 YD) Injnsojeaw [@ pouosad Mapu eaudeun ypursdins ps ‘oped pisvaoe od "8 Jo] wasvory:pour raxeyaddos ‘squopasqo narSvwe op andnid nes trferoose ep aojaa paesazry exodo uy azorjuaptad ps oundoad i eompOYISg ‘areveyI| taryDupyisd |e oULapOUT sayURIEA WIp BUN a DOLLS ero} vrfvera uy eqezqEN soprusauoo varwanjonys wd pyEynzes ‘(pod) _s7ouTrfuaauos yorum ® ‘Biado yyuzardas (y amv ad (Ouwas ap injruapsis) onowutes TnM[quresue B ssyVoUeD aroun) waseapiosep aySeaRULIN seIOy] MIMyXo, @ yonjormas waseia.de -prouep 1 Mu areo wep “ened BorIuUTEs axe “was ayso paue op Biodo yo (Ge6T ‘sudag Jo Auoayy 242 pun souoyrss,) 81410 W sapre yD my aprjeumye ad pzeaueymy ax poyorwas “eanoedsiag zPUBUIN BRAID UT soNJoTWes sO[SWOYSIS [njox purAud ouesodUA;UOD ayupyuezadder no RWeUOSUOS ‘aUepOUT TeUT 9f90 axyLIP PUNY vIs}{03;A, ep yreztuooord veo ‘equeeA you yeu oxScouns yowojoyIsd war -oadssog 4031310 By Nes LoJNB vy aavLodes pups “loys v ajeuossaduir x aand parSopoyisd @ atsaadxe wo 10 ‘ays so[MOyWO Hes mnzoyne adoxd apenqta “rds qayzyueSs0 e amysojruedr o vo" nu oMUTOS 948090 puryordzoyUr ‘sO auvongzmdsovo> ayujoure ermnsuoods ys ‘emes soqseoe renreue ez ad ‘poaeoouy ‘pped ap 1187035 A'S "Té,towe sorruoureo aovoAou! PS oyu! aorja]s9 sums op niquivsue un*"ydaxp ‘urnbouua py w bo “gue op waodo punosady yotujoyped ezoytis e| ade © naued toxte exteue vj op oysouaod “roajoauo v pporade poruya) ydaap reqe vassyS_ounde ad ‘pyeoqde adiojoyrsd ap vuydisip o ydop eyuyap 4 eywod wonaysa axes vdnp (sddt-y my) wado od gyequawepuny ‘parsojoyisd voy