Dr. EMIL_MIHULEAC expertiza saracont cont of i judiciara aieLSTA ABREVIERLOR C.D. = Categece de decal ale Te od. No = Justia nook aL Be = Logaltates popula oR RD." = Revista roma de Azept Buletin = Bulotinal feltol Cui de cess (Cas, = Tella Curte do casslie Tabla de materil femal Inahie? gn ev Ree see caprrowut 1 Dispenisiakedoative nc 2S Eee = ‘sectunea 1 eae tas im general Experta exvonaiearh =. 23 ‘Sectunea @ 1-6 Fanart a eh — milloe de probh im processt civil si penel 29 Sreones 2a renicares expertelor jpeeere $i citer $f eblnt Pee HE Siine Senor de expenten Deicirg Ss ves CAPITOL 1 soricwd expertiztl Judiciae «so Seetivnea # ule nin fome om spertn x le oat vet coo el jor nde cel ont = «8 eT wt ts omaSecjones @ ha ERTS pert cu olteelemente de rept procesual 16 Seojunea @ 1-8 Expert fuse p 155 FI Notionen de expeit"jdicoe 155 {1 Condiile certe pent afi expert is 5 Alegeren, desemnorea sh sumarul expertor 2 fa recurares gh “teloctfea $5. eaeeeeen.| 46 Raspunderes experi 8 consttingere |. 180 1 Rewbutie seu indemnizaa expectloh restates cheltes Teor fcute de expert. + 196 caprro.wLy Admistbnitatea expertizet . Secpureat CConsiderabi generie gE rome = Sectiines a tha peetilite oon Judisiar de a uotart cu privire ts neces so clacaat expres a) ‘caprTrouuLy, Aaministrarea exertizet 10 Secftnea E considers generate 210 Sectinea @ Ha ‘orgeatzren expertct ae Secjunea © Ma, Destasurares eae alecluaren expestfe! ms sectunea a 1-0 Repo de expend 25 Secttnea a Va cite Ge tveptore folosite tm como expertzeor necare, Be foonpte sav ineracie east 26 PirGondertt geerde Le 136 [2 Cromer expertalel pert Gamoris” 2 1S 136 $5 Swiimentel de expertizs ar $4.0 nous experts e Lo CEST Sutlile «expert oe BD Sectunea a Vit cacy adosd experi’ so ee Eo caprroluL V1 Coracterfstica expertizel in eadrul aprecteit probelor de catte organul judiciar a ost ‘Sectunes 1 Per peonnia ovetpettee) is. So. ET ot Secunea a Mos veniaroe st aprecerea expos sss 6 mm captTouvL vi Aspecte de drept comparat privind reglementarea ex okie im tine sockaliste "== = = ANEKA Deere nx 75/871 piv expertza ontabla si expertien Le eee reas ara t 3 Bora FReturat"th ime etgieed fiibl Ss Fetal ty libe east ca es gee es Conte Indice lobe pe mated = Lo ‘ibhigraie Sees oaContens CHAPTER 1 Introductory notions ees Sectiont fom exporise im general. Brisjdictary Expertise Section exper as an evidence fn the lowuit and the crt D expetie a filGcecta tee oplioos || cars “= = ms ee er $2 Dulernt typer of urea! eetise « ‘CHAPTER 11 Juridical expertise — a historical account Section The devtpmes of he main 1s of exetie ano ate Section Some sspett in the development of expertise in Rowenta. . carrer mn Expertise in the Romanian criminal law + - Section she Toon! boss of Jegilotion Sn our chmizal Yow 5section Ih sacar of expe ime ond sie. 18 eae sate cot im Seton See cSt Hans oer sent he poet! ow = 1 Se yg eagtie ove es a ne = ‘ecient sical experi . 2 aes = Criticism of expertise . bee 262, Minis onan oteteat| CS - = Las 1 Be eet esata iene ah pet 'S cannes vt Scr eect ond maar af pete 18 ATE leo experen au prt ofthe approche nee tiny. way af whinge i ae ee ee eee ue tion of evidence by the judfclary body om 1a cern age eg ple 20 SP csc Miike Be o deosebla competent tena, ssid say Brilich: Be'phcky pesitu'o anal in lobortor'e une Mestre ime stolen scoped deat ae tol anu Fite propre este evo: de expert find Tekent doar ave ace! aboreton ‘Deck expertza cuptingeexprimarea punctual de vede- relah unl spelt cu pice la fap sau fptla so pase cerclir le competent, Elte, prin coe, © Ride personalé si cies cuprinsing nb mumet Teale Mea seinen fopeor din punta do vedere al exact= HEN or tn conta tom der opine expert Ee pavic'ia probleme cele rdhedfapile cercelate of De acs yu trout Inck tase conic, xperin este 0 opsrafe insepasblt doles de iid’ dooate Sea le Sua se efocieash expert care na eu {Sotiur nemfjloets Gu unproven. Sin esenumile ex porting extrafuditore Persoune denurite expert, deoarece pot da un eviz competent t'anune late, sat chemete uneo iaca'para di aiveran delegoldiplomatie, comercial ek RYS‘dea =i aie“Inprjari dor tt fa alae stiitint uattaro = explcel in gitar cu roble= Me tht’ fnanclarealftre te Se chnost, etm ty M:Rolland, M.Laroegue op cit, p. 7, 25. 5. Reiser, Covganialion au controle et fa techniawe des veiiilons complabien, Bers, 1088 Dinlonario enleopedico allan, nol. TV, 1850 (sub cv Welee of F. Heubly, Ineilerence de Fas 1 detatonste, medotgor, tm Anica smeneo, expert! maritim! ales dintre tnginertl de con- SESH avai capitan de cured lungs, offeril mecanici saa aay de werind comercielt, cu experienis tecun0s- sae ettcinall sf ruprovegheze constracha unel nave Seromer. In porturie principale exista aenumitt C8 4s Ghveperh Gare: dau avize eu privire la avarite de ceea gr onartin sau. fioviel*1 ct se pronunia.asupra [Gielor acesior avant produse cu ocevie ctrbusel pe sears tere pot fi Tartunl deporites necorespunestoate, Tel propriate masfurior ste Th fegutara cu avarile avioanelor sau ale materialulut rulont de cale ferata_ of ba canal averilor ce Lear ‘uletta construfilie speciale sau utlajele, se efectuea- Berespenige tehnice pentru ¢ Se determina cu afutorud Spector caurele core lo-au prods. Se cunose, de asemencs, expertiele efeciuete extta- josicior de catfe anumite organe, fn cazurie stabulte de eas She pil. cele prevarute penira vetficarea call Ife ae Die acoeast categorie face narle a Ta Motta Texpertiafehnic® pre minar® fabric anor ae a sau aot nod part ce masini st ullae, precum ‘estat dminard clectudrl nor construct man, clnd 2 6et Pislgise aproba, a a@ respinge sau a se modifica propel acestore 50 folosete observatile unor ex- Proiaumit ae for tutelar ain romure industrial res- vt "Cat expertics extrajudicar® est st expertizaarhivist- ce cutesaicior documentare®, cave consts in studierea SERA goutinututul unor ace pentru a se deterri- svat fa Tor pallies, sinjaich sou practicd, Aceste sie Ktaai du ca stop alegerea materialelor document ate eSPat press impestonte penta plstrerce Tor perma Seat? tondul ertvistic de stat® i, totadeta, predares weiss sf de ag ey nT SE ee on neni sce Soca at 3 ops oie i as tae DEE ee ats Sage Tae a si a incelor lipsite de valoate la D.C.A., In vedere retopini. Expertizarea materialdlor documentare ce apartin orge- hizalillor socialiste se efectuear’ de comlsi! de exper- tizd; lucrarile de expertizare a materialelor documen- tare ce sparlin organizalilor economice socialiste de interes republican se verific, 1a rindul lor, si se evizea- zi in yederea confirmari de c&tre comisia centrald de expert si control, let lucratile de expertizare a mete Tiolelor ‘documentare apartinind celorlalte orgenizathi Socialiste se vetlficd sl Se avizeaza de comlsia de expert St contrat de la servictul local al Arhivelor statulut Ca expertiza extrajudiciara poate fi dispust sl exper- tizarea pleltelor prelloase, care se efectueazd prin folo- sires diferitelor procedee ce permit deosebirea pictrelor Protioase de cele de sintezk®. In afard de cunostintcle Asupra caracteristicllor fizce, optice si mineralogice ale Dletrelor prelioase, expertit inal au in vedere faptul c& pietrele de sinters au In masa lor anumil bule gazoase 4 striatil, visibile st cu ochlul liber. Penteu expertizarea Pietrelor prefioase se mai olosese st o seama de procedee fare au la bara cercetarea unghfurllor pe care le fac fintte ele fatetele pictrel In tera noastrl, expertizele tehnice asupra metalelor profioase, oblectelor si bijute- Tillor eonfectionate din metale si plette prefioase se efeo- tueaed excluslv de unitatile Bancli Nationale’, Falé de termenil categorict at prevederilor legale care fixeaza aceasta competent, rezulta c& si expertizele care au de oblect evaluarea unor asemenea oblecte sau bijuteri trebuie si fie efectuate tot de unitatile Bancit Nationale, deoarece evaluarea este si ea legatd de stabilirea unor lemente de ordin tehnic’, Tot expertiza extrajudiclara este si acoea care se efec- tueazs, in laboratoarele Inzestrate cu utila} si aparaturs de specialitate, cu privire la existenfa si natura defecte- Teta Bld rent ~ consvres ier, Pats (lara 86) pI nis TE ta ior tru, HO LR Sas eee Sa A Jor aparatlor de masurat sl cinta cauzelor care le-su enerat precem 3a Impicailor lor. ‘rajuciar se inal fectueaes expertize tn tegaturd cot atbite nsuraton! de tere sau eu stabilren servile Ghat on pent cetermivares eauzelor unet producti ne- dite rngatoure alist seu neconformé cu stasullle. — xpertize-mnedicela a capacltati de munca este ol ex acamite cro experticd extrjudiciar, d0c8 po aceastt oe ciao stablleste in afara anil fitigin — capacitates Geiiunce nui bolnav sea accidental, Cu alutorul de ul"capertize se poate stabil daca incapacitaten de seer cole detnited sau temporaré si totodatd, se pot muncd Ssutie de trtament in anumite cazurl, peatry eGGerarea totald sau porGald @-capacitalit de unc Gu carter tot excfuaelr,expertzele sedto-mil eye nC Glstop selectionarea din punct de vedere HUPS, e'pceccpetulul capabil se tndeplinessca mlstunt Te pta, polit apltudilor jor Tzte, Hntelectale st bet ors de asemenes, pe beea tel etare expert sna artgte scoateren im rimata a celor cafe Au al st aonaln punet de vedere mesicel, stabilinduse, {ot int 2PUgulde iavaloitate a celor casattnaph peut Servet miter, in vederea. obtinert pensieh de tna seve cemenca exportize au tn Vedi caracter ext'@- fusion cle efectuingu-se de catre comisit speciale me- UiSpaniitare tn scopurte sus-aréate’, in afore procesulut fudiclar mal pot fi efectuate st asaunite oxpertize particulate, foosite de eBtre ce! HRAUGIC ting ltervenka unct for superior, Asemence _ Sypertize pot fcerute chier de conducStori)unel fntre- Stindert in scoput cunoasteril activitslil economice sau EI functionarii unel sec{it ori fn vederea analizarli situ {fel financiace 3 unet unital, a calitait planfficarl, a con USldanjei darilor de seamA cu indeplinires real a pla fnutilor etcExpettiza extrajudiclard efectuata In domentul econo- imle se bazeard pe documentele originale care sint puse Ja fndomina expertulut (planurlle anuale, planutile ope- rative trimestriale sau lunare, balantele, ealculatiile de Tan si gestionare, gestiunes anuald si tfimestriaia et) in literatura Juridica se subliniaza feptul c& acest gen Ge expertizd extrafudiclara se aprople de cea fudielara, de- pisind uneori insemnatatea’ acestela, expertul puting {ndeplinl chiar offcul de arbitru, daca exist dowd par{t divergente care cad de acord si se supun concluziilor ‘acestula. Expertizele de acest fel mai poart8 denumirea de expertize contractuale sau amlabile, In sectorul agricol, expertizele extrajudiciare pot avea cca oblect tntregul complex de probleme In legatura cu organizatea culturii pimintulul calitatea plantelor sta recoltel oblinute, calitatea constructilor sta. masin‘lor agricole, a Tncaperilor destinate pentru insilozarea pro- Guselor ete, gna Bot ltate st atte exemple de expertize exteasue Trisdtura generala a acestor expertize o constituie dupa cum am v3zut — faptul ca ele nu se efectueaz’ i cadrul activitatii organelor judiciare st nici dupa normele Prevazute in legile procesuale. Specialisiilfolositi pentru ‘efectuarea lor sint — ca si expertll Judiciari — persoane fare poserlé cunostinte de spectalitate stlinifice, tehnice sau artistice, Totust, concluzilie acestora, cuprinse in ai ferite acte olictale (de exemplu: procesele-verbale alo organelor adiinistratiey centrale de misurl st greutati cu privire la starea aparatelor de masurat; procesele Verbale ale otganelor de adminlstratie Tocativa cu. pri vire la statea cladirilor de locult sau cu alta destinatie y Incheferile comisiilor de expertiza a capacitatit de mun cb; procesele-verbale ale birourilor de expertiza a met furllor cu privire la calitatea produsetor gf la concordant Jor eu standardele ; concluzille autoritatilor veterinare cu privire la cauzele mortit unor animale St 18 posibili- fatea folosii carnil acestora etc), ni au in fala orgene— lor judiciare valoarea coneluzilor unor experlize. Dac se folosesc fntr-un lit'giu concluziile unor expertt extra- Ly G Mor Ue halons special de Ja retoneno, Torin, 1929, aa sucetrt, acestea pot fl contestate de park, ca si simplele Ularc'da maton, stuatie In ‘cre orga fudicar fe dispane experiizarea problemelor care formase. Boeke yal Cercetiny extrajutciore a sor spectallstl, vex fiicinduse pe aceastd cele exacitatea-conciustor Soostora Secttunea a Th EXPERTIZA JUDICIARA — MIJLOC DE PROBA. IN PROCESUL CIVIL $I PENAL 4. Dap cum am aratat in partea introductvt, decva- tarea contemporand satel gl tennicit «| descis lag SGA Sprobetuntl siiice. Co urmare, aut in Ug eet cae nate, cxpertizn fuditrs este fot tal fecvent fotos Thifcretaes juriaicd s- subliniat go mult faptal 8 rit nterenetal acesal pijioe de probd se poate trece er erpmates unser fa cusoaperes propru-iss Se aeslobla cu afutora mijionclor puse ta dispose de stinte Ha pice ot on: PR Ce acd ee ne ch tegsee,y et ¢ te ents cn Tomasen, Drept civil partea genersid, Editura didactic& 3 pede:5, Ault In actle normative, cit sin Tucralle de spe- cit, dete com a fecvents milocla de robs de care ne. ocupéim este aceeg, de. experi Boel sntrebuinteass inst sst alli" ferment, ca proba prin. expenit, rapoaitcle expertfior® "probe rin rapoarte de expert’ rapeartele de expettsa Eonctiatile expertior st altel. 6. In fiteratura furtdica a celor mat multe (rl, studiul acest mijioc de proba a format de muita vreme obiect de proocupare deosebitd. ‘Astfel, In Franfa, inci din secolul trecut, expertiza a fost definita ca cercetarea prin mijloace stinttice, de cAtre un spectallsl, @ unor situatt de fapt in legaturé cu tun proces a cArul natura solfct@ unele lamuriti speciale, Verlfieare inseparabilé de fdcea de Itigit® S-au dat si multe alte definilit expertizel: .0 operatic fncredin{at unor petsoane, pe beea cunostintetor lor speciale, asupra foptelor pe ‘care Judec8toril mu. le-at Putea aprecia ef fisiet*® san voperatia facutd de unl sat thal multi experti cu scoput de e constata unete fapte, de a verifica, de @ examina, dea masura si de a evalua fnumite Tucrurt”™ Ly PMowrat, J.Pinatel on ait, p 018: Bowral Le prewe Par expen, tt Trae thddrique ef Palitie de Urol pend Bales: Pore 6h at unt "ad ves Gade rover evi. Srispradnce ttre, Dalit, Psi MeL Stoenesey, Gr, Porumd, Drept proceual chit rommdn, Bair adsl pedagoaies. Bucuvest 196, p18 te Ty, A Lonagen, Probere ie proces ell Eatira, SHAG cues 1985p 387, ne ee *y. £4 Bonalet, Tiallé héovous et pratique des prewes en ‘roi chil et en deol ermine, esta 2 Sa, Lbraie Blom, Pats 1388, ne. 0p cen eigen Pe thors of pas ctr cite (avec ie concourey au point do vue pratique, de P. Colmet Daige Sei" Librairie Colon Pri 190, 16 ae 10, Delon, Trote inlaw ef prague ds egettes cn Fr aite oar Ar Chev Meee et Cre, Pate: OMe A, BiseNemtel a Expres oes en are Deval Bey. ‘Alti juristi au definit expertiza ca .miflocul special destinat de a transmite sau a aduce fn proces nofiunt fennice sau obiecte de probd pentru relevarea carora se ter cumostinte speciale sau abllitate tehnic8* * sau »pro- Gouure care areca. scop s8 foloseasca cunostinjele wnul SShnician pentru a lémurl o cauza a cArel solutfe cere o CSmpetent’ tehnica de care judecatorul este lipsit® ‘h literatura juridied sovieticd s-au dat, de asemenca, fo serie de definitii expertizel: ,Investigalifie pe care 1e fac experi") .cereetarea ofectuala prin expert @ feritelor imprejuraii si Probleme care necesit@ cu- aestinte. speciale", ,prezeniarea de cilre expert, in- BEN sen organcior de urmrire penalé a uel tere Gatuse din experients, din domeniul specialftali sale, feetare Incedteazé faptele cauzei cercetate de el” *. Unil autorl, onpindu-se numai de expertiza penal’ o Gefinese cao institutie de sine stitdtoare, formats din Sfotalitatea normelor care stabilesc formele procesuale, Onaitite st modalitatile aplicaril cunostintelor tehnice”® 7, Suttsti roméni aw definit expertiza cao cercetare scare constd din diferlte operalil specifice fiecBrel spe claltaji"™, ca. .o operatiune incredinjata unor anumite persoane pe baza cunostin{elor lor speciele, asupra unor ante po care judecBtorit nu le pot preciza personal” ® saw fe find sconstatarea, verificarea, preluirea unor stéri de fapt, de cre oamen! de stinta sau de arta, cind fudect- he Florjan, Dele prove penal, yol Hl, nf 17% p28 (cit de Te Pop. op cil p. 90) Tp mouta de Pinated op cl p 2. see Abremon, proces chil sovlele, ature do stat peat Wlretra oconcmics a forties, Bucuresti 10. p15, the Strogovich Poveru! peel sovetic, Batwre de Siat, pecuesti, 1260. 48 TM A Celt ow, Pocesu! pena! sovieli, Elta de sat entra merauce economics et onaic, Bucur 104, p. 162 Ti Petrunin, Probleme ectusle ole experi) faite, probome de Srp? nt 6105, p 1991 M, by Concltle pert erieinait "toll fu tn procediro pone, ta stud GRR S Boves Botta, Series jrimpradenta, Cu, 1967, 13 WGaiGe, Teodorw urs te areptprocesnal pene! (Petes genet iforgratia ivdidsinln, Tas 1809, p.totil gisesc de cuvlin{& sa fle lumina prin cunostinte speciale" #. O parte dintre autor! vadesc preocuparca Constanta de a considera expartiza cx un miliog de ine vestigatle prin care se ajunge fle la obtinerea unel probe, fle la evaluarea exact a unel probe existente, fie, in fine, la echiilbrarea a doud sau mal multor elemente de probi disonante"#, Referindu-se la folosirea acestui mijioc de probé in procesul clvil, expertiza. a fost definitd ca .um Imijloc de dovadd, reglementat de codul de. proceduré civila, a care recurge instanfa in cazul e3, pentru stabl- lirea adevarulut oblectly, este nevole de Wimurirea unor {mprefurarl de fapt, pentru a edror rezolvare sq cer cunostinte de specialitate in domentut stintel, tela farlet sau vreunel meseril, pe care judecatoral. nu le poseda#, Alt autor roman, penalist. defineste expertiza Ea soperatiunea procesualé, efectuata deo persoand cu © competen|a specials, tehnica sau sliinpflea, $1 concluzia ct (declarata, opinta) pentra lémurirea unor feple, per- Soane, lucrurl sau evenimente, inleresind oblectul pro- ccesulli, sau pentru fixarea sau evaluarea unel probe~ Parte din definite ettate nu stat complete lipsindu-le uunele elemente, tar altele contin menttunt discutabile. /-Considertmn cd expertiza judiciara poate fl definitd ca ‘un mijloc de proba prin care se aduce Ia cunostinia | organelor judiclare opinta unor spectalistt cu privire Ia / acele imprejurstt de fapt pentru a céror Jamurire sint | necesare cunostinje deosebite, opinie care se formeazs pe baza unet activititi de cercelare concreta a cazului ‘31 aplicdril unor date de specialitate de cdtre persoanele Competente desemnate de organele judicfare, 8. Incercind a scoate fa evidents trassturile mai im= portante care conturcaza aceasta instltutle a dreptulul procesual, este necesar s& sublinfem a primal rind faptul a expertiza reflecta o anumltd tera slilaificg confirmata 1p vastleseu, Tratat eotelie 9 protic de proceduld ewid, tnslie de atte graice “Mt, Emtnesck, Bucur, Bhp. BS NiTanoviceany, Talal de dep! srocedurd penal, aia a 2a, Wo, IW, Tipogalia’_Cofteral dite”, crest 102, 0M cWiad pe Votan tint, Frtteo d'diito srocesle penal Fiat pe Hay v. st M Basa rab op. ela p. (92 *'Gi, Porumb, Cofut de procedurs cvild coment s! odnotar, vot Bedi Stic trent 18 pp. 8 de practica, neaductnd organulul Judiclar o parere inter- Cceplatd pe calea simlurilor, ci un rafionament ipotetic g eral , expertiza reprezintd 0 concluzie la care se alungs prin aplicares legilor stabilite de stiinta la un anumit caz particular. In general, Imprefurdrile de fapt pe care le are fh vedere expertul sint stabilite prin alte mijloace de proba administrate in doserul cauzel, dar, uneorl, se pot Stabili chiar cu prilejul ofectuarii expertizel date faptice foi (de pilda, un act care reprezintd steisiturl neobser- Yate de organul de urmarire penald sau de Judecata $i tare au fost evidentlate de expert, prin examinarea cu aparatura de laborator). Expertiza poate deci Sndeplini #9 functle dubla : descoperirea — prin aplicatea unor me- ode telinice — a unor date faptice interesante pentru biectul procesulul sl expunerea unor concluztt stintific Grgumentate asupra unor lucrarl, evenimente sau pet- Soane. Subliniem, fn legatura cu'modul de efectuare @ experizel, faptut’c& in dreptul procesual modern se te~ tmarcé o tendin{ tot mal mare spre oficielizarea exper- ze), ea find ineredinjata spre a'fl efectuatd unor insti fui sau serviclt de stat specializate +, Juristul francez Garraud subliniaza in mod special trel caracteristicl: orice expertiza Judiciard se efectueaz& fumat in baza dispozitiel organulul competent (organ ‘de urinaire penal& sau instan{& judecitoreasca}, expertul ‘hind calificat, drept mandatar al justtiet expertiza este Gispust, In general, pentru a prozenta 6 opinie fun- Gamentatasiloyfic si, uneor!, sl pentru a executa 0 Gperalle materlals pe cate instenja n-o poate indeplini 1 ta nee posses, confcom decttulat ar. 4460005 penta ete tuatet! dipertier édicglegoe, coetle se aareseeed taster EavStetior wedco gets, 6 privete expetiole etaoslise Bea, "Coupetens aperine Inbortoardor de, expesteh crimes eginisaty auromete i soprovegheste de" Mufterul. dst, gree crcl ne S166, HRC a 1685000 9 staenier Se Suiano. Pena txpertzele conta, orgenul idea Bre 0 rian, Prioenel®ecoanda soutig tude asupie welabiat preionse gbmectelor st Eoalecuenate dig, metale proioate se cfecioessa nal SEUNG Bit Rotlonate 48'S R costerm stein Pichia decretue ar. 20/060, prvind. Testud mijcacelor Seiji seine, metal pleoure Fett precept, Be eate hah Sopr, Col pen, dee an 5800008, © Bs 2 itu se poate dispune 0 expertzg clrela si | se tansfere ‘sarci a le @ judeca fondul procesului, deoarece expertul fre mijunce sb den un sino avie asupra faptelot care HS presentate sau pe care el este insdtcinat 8 Je Constate 8. Este de necontestat faptul cf, folosindu-se date stiitliice — prin Intermediul expertizel — pentru dove- ited tiprojurttior de fapt ale unel cauze, se gnran- feoud gblectvitatea probajtunil in cele mal dificle st {ali De exempla, se pot culege date in legitura cu Derleolutsoclal concret al unul anumit infractor (cerce- tere ta care is dau concursil mat mull ramurt ale stiinfel) sau se pot determina precis uncle imprejurdrl Ie fapt Ge exemplo, acd 0 cas8 de dant fost daschisa cela ong au coal cal, pt care se v8 {aimurt pe cale oped st spectrofotogratic: in multe lucra jurdice s-a sublinat In mod deosebit faptal cd te caltaten sa de mijioc de probé cu caracter stint expertiza exercitéo influenté insemnetd sl deo- Sebi de tavorsbia ssupra eetivitai organelor jusiciare, Soha un rol de seam in solutionares Topidd si oblec- Wva-a eauzelor’, nuredevar, ta plin progres, ca si stinta si tehnica cored lau le, buy expen ftcarh adice mule Geran stebiitea adevarut, garantit sporite tn Siuajla in care la efectuarea ef participa specialist cu Pregdice superionrs, cu 0 competenlé deosebitd sl ct ruta gutoritate, Ne aldtrain fas8 plreril generale con- form cfteta callidiie semnalate nu pot s6 confere exper 2 one ne. 37, 9.8. 2a eePetu de. proceduré eld, parton } Universt~ tea te pists MA Caos roid eget See ttdat, Motors, 161, RL Mare, Goservaton® att Be eSThaa° te Reabtte, sfelSnges Husuenes, 16h, 19030 Hh Pet to, Sudcbnare haperivev tgolovnom presse (Expertina facie to proces peal. esaelsive Lentngradsnovo Universes SG" 2 "begrantin, Ekspetnn kok west dake Melcekom elovnam brofesse (Experian co mice de probe in a pon svi, esertvo sical raul Mason MEY Papsiiszav a, Zakineenie eisperta| Kok dokazateli"@ es MayAcbhs hom profes (conchae expert ca dovada It Nedetterpenaly sfoscovn, 1080! Re tet si alk Principes et Peart lauds de Pexpatce podclire, Pers 1061. neem ticel caracterul unul mifloc de probs privilegiat 3, ca State, au pot $8 linitezo lberlaloa de apreciete a orga. ‘nelor judictare. » aa Expertizajudiciar8 este admist ca mijioe de probs, n- diferent. dacl 0 cer una sau toate partie dln’ proces, humel daca organul Judiclar o socoteste necesar& pentru Tegolvarea cauzel respective sau dock logea. prevede Sbiigativitatea ef tn anumite situalit (a so, vedea dis: poaiile aft 117 dia noul cod de procedura penal. al RSR. sau ale art. 30 din dectetul nr 32/1954 penta punefea in aplicare @ codulul familfel si a dectetulul Duivitor ig persoanela ftee s1 juriice)”Accasta. cons- Uitte’ tna ‘Cntre tésdtuile speciice expertise! Judl- (O)Cu privize 1a locul expertizei in numeroascle cla- silteatl ale probetor, disculitle au fost varlate, De pila, lumii penalisti, socotind ca toate probele utllizablle in Procesul penal — exclusiv prezumille si Indlciile — sintdizecte, au consideret concluzille expertiior ca proba ‘rect’; alll e-au socotit drept complement al net alle robe? Impartind mijloacele de proba in scrise si orale, uni jurist au Incadeat expertiza Sntre cele orale; aceasta clasificare a fost considerata necorespunzatoare, deoare- ce raportul care urmeazd operafiel de cercetare fee tuate de expert este, de regula, redactat in scris $i numel ‘mod exceptional se poate proceda la efectuarea orala 4 expertizel, In fafa ordanulul judielar SRA as ae a ee en cra eae son fale Ss bits Bre ae BE eae ER mE ot EE Nie ae ars: Bae Py Eat citar te lig SoS es ec A ae ale, ae scien eae eeeIntr-o alt8 clesificare a mijloacelor de proba (in dou’ calogorit declaratit_ale persoanel si oblecte materiale), SSpattiza este considerata a face parte cin grupa de de- Claratit-ale. persoanel ‘Karfost auforl care au socotit expertiza in rindul mijloa- ceclot de proba asa-rise speciale, opinie etonata, deoate- Ce flocare mifloc de proba avind particularitalile sale, foate ar rma sé fie speciale. Au existat st pireri tncon~ Seevente. Ince priveste clasificarea expertize! printre TSitulile deplulut procesual, Astfel, furistul sovietic AOE Klginman, inifial, # exprimat opinia: este, mai just $8 constdergm expertiza... nll ca o categorie de prabe, St Ga’un mijloc de verificare a probelor *, punct de vedere {a care acelast autor, in cele din urm®,’a renuntat*. AIL Autor! considers cf experliza este 0 procedura in exa- inisarea indicillor prin oament de spectalitate ‘Opinla noastea cu privire la natura Juridica a exper~ tizet rezulta ain insist definitia pe cere am dat-o In acea- Sta secflune. Consideram expertiza un mifloc de probly Guyton: robanlt-egeh eu assole milloace ae proba, 11, Socotim mecesar s& subliniem act faptul c&, uneors cexpertiza este folositd — Ia rindul siu — si pentru adml- ‘Irmijloc de dovads, sk anume pentru ve~ ‘Brocedura verifictit propriu-zise de scripte este regle- mentala de dispoziile art. 177 sl urn. c. proc. clv, flind Piosita tn situajia’ in care una diatre partile in litigia fhu Tecunoagte fie scristl, fie semnatura unut inseris sub be Mia Celtox, op et p Bt PHASES Toe A pate oiamy, Dest a vomdl yok Rhine ace, th pete, Ae Rian en, Based cl teeulSdoketaety covaakom “ge panton cere ete anda altel prcbler Ta procul Sut ere aura Aradeniel de Stine er URS. Moscova, 16, oie gins Are Atle dhe la dshnshom pont (setndacres tatiana de ec Io See Rtadeata eSRt 4 Sena pes pcos vi sano pet sot Tee Men 2 "Probie amen B 8 semnaturd privata!, Daca instanfa, verificind direct ins ul, nu este Mimurita, se va dispune — conform art, 179 © proc. clv, — efectuarea unei expertize’, In practica Judiclara sea stabilit astfel ca, In tpoteza in ‘care se con- {esta semnatura de pe un testament olograf, Instanta este bbligata 33 fact o verificare de scripte, neputindu-se pro- funja numai pe baza unor depozitii de martorl 3i find Saligata, conform art, 179 ¢, proc. clv., s4 dispund efect~ area unei expertive grafice dact mu este limurité pe calea Verificarit de scripte’ Seciiumea a Ta CLASIFICARES EXPERTIZELOR SUDICIARE 1. Critertt st opt 12, Domenille in care se recurge 1a sprijinvt expestor pot fi dintre cele mel verlate, imbricind aproapa toate faturile cunoasterit omenest!. Din acest motlv, catego= File de expertize judiclare sint tot ait de numerosse, a siramurile speciale ale stiitel, ae tehnici! stale artel ‘Stebilitea calegoriilor de expertize are o imporlan{a eosebitay Intrucit araté ce posiblllla se deschid orga~ foelor judiciare pentru folostfea acestul mijloc de proba. ‘Avindw-se In Vedere aceste consideralii, clasticares expertizelor judiciare @ format oblect ue preocupare pentru multi jurist 13, Potrivit unet opinit se pot stabili dowd categorit fo prima grupa care cuprinde expertizele co au la bazé “fp tesatua cu, acnath problem, @ se vodea slB, Glasson, op cl, vp. 333 4 S81; Ed Bonnier, op. ely pO; G Chior SEM ial dome ae cement bore ef doo “sovenne, Napoll, 192 ast, TAGs, Porumd, op. ety pe A. 3, Trib Supra Cok sity dee ar, 241858, CD, 1956, vol 208; Hib, Sup Col civy dec, me, 1191067, CD. 185, p. 22, 2cconstatirk materiale gi diferlte date de spectaltate, £818 Sige avea tn vedere si elemente juridice (experi fac com Stata pur tehnice st raspund la Intrebirile puse, ca, de pilaa, tn expertizele ce folosesc investiga, cu caracter Biecical, chime, bacterlologic etc); In a doua catego THe de expertize au fost Incluse cole care trebule — in fled obligatoriu — sf afba 1a baza si elemente Juridice, cade pili, in expertizele tehnice sicontabile’, 1a efec~ fustes cirora trebule avute Ia vedere diferite norme spe ciale. ‘O alta clasificate, tot in dou’ grupe, se refer la exper tize pentru adunarea si evaluarea probelor si expertize care au ca object stabilirea stiri iafractorilor st iden filieerea lors in prima categorle sint inglobate exper tizsie tehnice, contabile, medico-legale etc. lar in cea Seca doua, expertizele bazate pe investigaliianatomo~ iologice psihlatrlce st de kdentificare ‘Se mal cunoaste, de asemenea, Impartirea in expertize offeiale,efectuate de expert! care slau ales aceasta acti- Giate drept protestune de baz&. si expertize libere st cu juramint . ‘Coa mal mare parte dintre jurist nu se preocupl isi Gong dastileare & expeitizelor, cl numot le enumer & ‘fa. unele lucrirt cercetate au fost semnalate si alte refertrl cu privire Ja tmpartires expertizelor : de pildd, Tmetutor face @ deosebire inlre expertiza nesigur®, in sate Lavan glare dst da spade Pr Boil alts sEatee undice de elemental de precere Are ‘rocesul penal sovietic, p, 248; P. Bo uran. ctaety ‘op. cit FO a Sata mira ik Once, robe Fay Sa GRU ea ea ccare expertul {nterpreteazi subfecttv faptele, st exper= tiza pe ba7a sliinifica'; unfl autort disting expertiza Compiexd de cea efectuata fn asa-numita comisie de ex- erties? lar allt se mat roferd 1a expertica tipica, Specials sl expertiza secundara (accesorfe) sau la ex- pertiza mixta tntlntta maf frocvent in cazul acctdentes Tor de cfrevlajfe, expertiza partiala sf integral’, amniabilé sau prin Infelegere ‘In ce priveste expertizele care poarta diferite denu- mini, consfderam necesar s& subliniem ¢&, de multe orl, fnumele folosit de unit autorl pentru a desemna o exper fizi nu determina o categorie deosebits, ci se refer’ la mmetoda folosité pentru efectuarea cercelarilor + de pda, ste gre a definl o expertiza ca filnd biologica, finicd ‘sau chimicd, deoarece, pentru ofectuarea unel expertize Criminalistice, medico-legale sau tehnice, se pot folost fiferite motode de cercetare si analiza Biologia, chimicd seu diferite melode combinate (botantco-farmacologice, biotizice, brochimice etc}, ‘ y.ch.Lag 8 eau, op cts p34 EY ALVinberg § M.MVtricex, Keiminoustyia[Crminae used} pate Lesinss de Mot pst teretrd ora, Monee Tian hat; Al Pallasy iti, Komplekonefa sadconia‘ehsperiso [enottaa jucera complex. tn stile svietct, Morcovs, tr ior, pp, 13, S.A Golemskuon, ete p 3% SVeManzing opel, a 29. 9.2 we Sy 8 Ae G Stefenl, @ Levatseun, Proeaire pene, Precis Dalat per 160, ne 71. Bee uM Goidsnberg Cosi, faseming ape expel conte, tr Evienga conigits ne oh . Beet aa ahi, a” propse une abucrvatn ilanticlte Inlet ae rédlieyles experizestnaraoioigues, chimiques, Polo ‘fies ot piychisrigces par une eaupe expen ealeporant dont fevcere de Pins de Medcne lego, In rsies do Sedicine sic ae i00p. Set wm BA. War gas Alvar ado, Spat EP mae gai’ exif (Davee Sopti-d spre "nedieal Iyeio a toxcsiogi2 San Jone, 108 i Codel de procedurh penal terior: fm stuobia ac, 0 tasiatia nu poten spone €2ch 0 experias paral, In wreme ot (nt cena de sub am OO" ofa oblgntone expect ake rai, 7.0. Dejeas, on. eit ar HOLL Maca, Bepestine com rebut: Rtas cate Saieact, ator 1p.‘Au mat fost, in fine, deosebite expertizele dupa cum sint fegiferate de dreptul comun' (clvfl, penal, comercial) * abil ‘medica legals ete. 14 Opiale 12 core ne-am refert act cuprind numel pall, Qettaosase Incercart de casicare facute 18 etere “Ciisiceram ci cen mal corespunzstoare. at putea, ciaicarea cave foloseyie drept crite distinetlv dor SeatML des opliare el expertizel respective. Din acest amet deveeote expertizate pot fir tehnice, medical, Puntaile, riminalistice, agricole, comerclale (merceo- fogiee.aititie te, Say examina, fn nil marl, tn cle ce urmeez’, gent rile do expurizg cele mal des folosta. § 2 Diferite genurl de expertizi judiciara = denumite uneori tehnico- stitntiice, mecanice, tehnologice seu dupa numele ra~ Shurit sinfel ale clret date Intereseaza fn caucl — Con. Za ia cetsetarea unu! complex de probleme cu caracter tehntc TBristr-o astlel de expertiz’ se poate determina calltas tea cclor mat complexe produse mdustrtale, apartenenta Nanericd @ oblectelor cate constitile probe matertale, Proprietatile acestora, cauzcle defectiunlor mecantsin for'starea Ge functlonare a unor aparate, procedeele de febricare @ tnor substanfe chimice etc. Ly, PAL Belyaux, Thue et pratique de_texpertie, jt ici; Patton’ Suitattique, Party [Sy i ‘Borodin, Teore- Fates, enticeshie. voprstsuebuo! expert (Probleme, fe0- gsi | leks expend Sdictare|. Movcova, 1b; be Ma FOES Sane comotet de Fexperie juicer, Pais, 1 OEE Sita. Srranttormulaie de Fexperitae Faictake en imotbie’cwile, eotinecile, ermine, edminitralve et fica, late Tectatqne Psi, 186 Frac hl, Le Pela civie, Padre, EBSSNS U/etfote Quelguee questions & propos Ge Pexpetse, Recut Ge ditt pal HS, pt a FONE, Sytceanss op cll, mr 20, p 09% ‘in tate nowsted expertza tehnies econ reslenen- seu devtegemantirt prop, ca ded, expertiza com ' Expertiza tehnicd este des intrebuinjatl in cauzele ju- aiiare in care se pun probleme de construct, teanspor~ BG Pincendil, de tehnica securitafi: si protectia munctt, | ecidente de circulatie 5.4. 16, O expertiz’ tehnic& in constructii_va cerceta, de pildi, proteetele de construclii sau reconstructil, ale Quitiide ale. construchiilor speciale, ale drumuritor, Siitilarelor, digurllor etc. Cu acest prile}, specialist SEMiprecia justelea solujfondrit problemelor $a raport de hevesitates, uigetila economlcd 3% posibilitatea tehnic&, BeFelarea capacitajitar de productie ale ramuriior conexey Glegerea,loculul pentru. constructie, utilizarea tehnii saMotroducerea mecanizarli si autometizarit, securita- [a exploatitil, asigurerea duratel claditilor, coeticien- tol de economicttate a consisuctiilor etc. vrof une! expertive tehuice i revine sarcina de a deter- mine daca instalaile si cladirile ridicate corespund pro~ Meutdior pe baza carora s-au constrult, dacd s-au respec- Et'Gomfele de consum la materialele de construct, cum PLAT folostié forla de mune’ fala de norme, calitatea Zonctrucfiior (pe pérlt sl in ansamblu), cauzele care. at Sts ta scumpirea consteuctilior fala de plenuri st devize, Gearele depasirii consumolul de materiale ete. Uneor Gite neceser si se determine calltatea necorespunzitoare f constructor, situatii care pot avea sursa si in fopte Senaloy ca infractiunea de negiijenta sau accea de dela Pidare‘or! de furt din avulul intreprinderilor de construc Elia eford de alte imprejurari care apar{in domeniulut evi Tn unele situa, expertiza tehnic& in constructii poate avea ca obiect eercetarea modalitajiior de Iueru, a vicl- errascunse pe care Je pot avea unele cliditl al construc iva posibiltatilor de transformare ete. fa alte impreju~ Hin 'se vadesle ‘ecesar ca, pe calea unel asemenca Tberlize, s& se determine. cauzele si conseciatele dart- fun unei construc{iiy Inclusiv pagubele produse cladi- Mor vecing, stabilindu-se in ce misura acestea Sint Urmérite directe ale darimarii prime! constructil. Eapertiga tehnice in construct se efectuesz8 pe baza anaiizel materialelor, a proiectulul, a verificarii ealeule- iu tehnice, a compararit proiectalul cu obiectivele exe- lor Men 8 unor experimente (experienle de laboratot EXtcutate anterior sau in timpul expertizei) ete.Deseoti, in litigi in care se ridicd probleme in mater ae constructit, datorta complexitatl lucrarilor, exp za tehnicd trebuie s4 fic completatd cu o experliz8 con- tabla, ecouomnicd sau de alt gen. © important deosebita are expertiza tehnicd In "4 cu Wransporturile, pentru stabilirea imprejuré- illor st cauzelor accidentelor, pentru determinarea sti fehnige @ mijloacelor de transport si stabilirea vinovat lor in legatura cu nerespectarea regulllor de clrculatie *. ‘Foarte adesea, In cazul eccidentelor de circulatie, nu este sificients numal expertiza tehnica-auto, de multe or! find necesara sl 9 experti2d: modico-legald sau 0 © pertizd ctiminalisticd , Aceasta se tntimplg tn situayia in Care au fost sf vicllme (persoane raoite sau care sau pierdut viola): in astfel de imprejurari medicul expert va Frebui si refece, in mod deosebit, cu privire la urmele sf dovenie eteriate descoperite cu oarisexamindit cd + y BE Zotoy, Boperita thatco-oulo te crcetarea axctene tetoe“ae ctcaioe, int sProbeme de cximialbies", nn. 12981, pis Fis A Gotunski, opclty pir L Marcin yi, Fol dex Vitmog A pysinistakon” ofr” paistek. ploviagdies ites al Crentien e fae"ann ep a we em Ee tii dar eaichen Beach” lrg der Patectighel (Ca peeing Ie toportnte wench capac aroma cel eli th ve a Bepehe atenye Eusperiinapotaneta “codnore.lvitrnsponta MigeGtes sitet fate necerars febuauiaieen expert fests Ivewsul coaducitorion de vehicle de tarsportafaistare de etrtey ta sLogttoen socialist. ne. U0 HE Nevioinget, Giomische iefanunersiclungen mach. Verkehsnidien Candies See "dupe eccidete. dence, Zetec fOr Verne Serta, a Calg eee dupes eo Te Babe seedlek, Pentegcle cz auioveset, Hrodsiga ain agent atin npr col oan SIE atte, ee Si Von nl eb a Festi scent fbostbhutie expenizat madleeuditara), To Su: Urbana skeen’, of 9/8 Ry Zelw ign, Rely Bisichwpere.powerin prevgotowawery Sedowel ae ear atop [Rta expertiog francis pesabld PTotetee fucinnd ds odrol geetdenteor, de iteuatey i -Pro- este obligalortu $8 se sta- feased.modul aro a sistemelor de frinare, ireelie ete, precum st viteza din momentul comiterit ac ‘Gsentuluis expertiza tebnied in aceste situafil are un fol deosebit de important, tntructt timpul extrem de ‘Seurt in care se petrece un asomenca fapt inléturs post pilitatea unor deporiti obfective, predse si complete, date de martorii oculati', Pentru Tamurirea justiiel, mal poste prezenta interes stabilirea caracterului aistrugert- (or si a deletioririlor suferite de uncle plese ale auto SChicululul, ca urmare a accldentulul, precum st determi. ‘area posibiitstd de a fi aparut defechiunt care nu putea fr prevazute la verificarea telinica, elemente importante pentru stabilirea prejudiciulu Rolul expertizel telnice-auto poate fi deosebit de im- portant in cazul in care nu so poate stabill cu certitud!- Be. pe alté cale, daca incdlcarea unor reguli de circulatic de eatre conducatorul auto constituie caura unich @ ac ‘cidentului produs, intrucit este cunoscut faptul 8, une- fri, mai pot intervenl sf forla majors, vinovatia pletonu- fui sau a altui conducator de vehicule. tn multe situali, expertiza tehnica contribute 1a iden- titieerea autorilor ‘nor accldente, alunct cind alte Toace de proba nu pot fi folosite. De pil, descoperire pe furca bielclotat victlmei, a urmelor de vopsea prove Bind de la un aulovebicul banuit c& er fi participat 1a fecldent, a urmelor Jésate de un tractor, a unor bucdtt ‘in fame sticlel de la farul unei biciclete pe care au ri- nas particule de vopsea de pe un autovehicul sau des- Topeftice pe un tractor @ uzor pete de singe din aceeast ‘grupa cu siagele victlmel si alte astfel de cazur. 18, Expertiza tehnicd mat poate fl efectuati in lega~ turd eu producerea incendillor, stabilindu-se, de pilds, tn ce masura normele pentru prevenirea incendilor att fest respectate in tlmpul construiné cladirilor industriale side Tocult, dact au existat posiblitiji de autoaprindere, ty, €.Lupu, In fegdtust cu expertza tehnted-aute, fo IN, ‘sis p 8! ca rezuitat al wnor procese chimice, daci se poate con- ‘tata gresita folosire a unor instalafit si aparate, mal ales a color electrice, dacd s-a gresit tn ce priveste modul de fntrebuinjare a diferttelor élspozitive sl materiale usor inflamabile (capse, brichete, chibritutl, hirtie, pulbere, pale, rumegus de tem, etc), n functie de natura si am ploarea incenditlor, experlit desemnati pot fi ofiteri-pom- pleri, chimistl, ingineri constructor, electrotebnicient, Imecaniei, spectallsti navali etc. Ca lin situatfa acclden- {elor auto, $i i azul incenélllor expertiza tehntca poate deven! complex, angajind si alte categoril de expertize: medicala, criminalistica etc. 19, Un rot important i revine expertizel tehnlce st im legatura cu inealedrile regulilor de telinica securitail st protec{ia munctt. Jaté un exemplu care poate demonstra Cum, pe calea expertizei tebnice, se pot lamuri cauzele finul gecident de tuned: dot electricienl, coborind in Subleran pentru a repara instalatla electrica ce se defec- fase, au intvat in apa de fnfilttaie care se strinsese. Unul fiinire clectricient sa salval, urcincurse pe acoperisu ascensorulul, fa timp ce al dollea sa inecat. Inifal, {ipsa de indeminare a persoanel care minute ascensorul, nou angajate, a fost considerats cauza accidentulut ce e&ire organele In dropt. Expettizarea Instalatiel ascensond- Tut evigen(iat insa grave defecllunt:lipsa unui dispozitiy ‘care #8 opreasca coborirea ascensorulul sub un anumit nivel sla unel pleghit de reazem care sé impiedice Gecenserul de a lntra in apa infitrats, nepomparea apet Ta vreme, precum $1 alte lpsurt, afungiadu-se 1a conclu zia cf — Jn condiiile existente — accidental ar fi avut oe char in cazul In care ascensonul ar fi fost minult de cel mat calificat mecantc, ‘Sint situafii In care sf In domenful securt8Uit gi pro- tecfiel aitmcii expertiza tehnica se efectueaza in concurs 18 potyke, Poblematyka ponsrow we fwiile hrymmalistyer: yeh batoh ureadeed efetvoenergetyenych [Problematic iscenilor 1 funne. expertise! eriaalstice a. apartelor elecroenergtie) fh robles Rrvantaaisvit, at. 081/195, cu alts expertiza, cum ar ff expertiza medicalA, fle pentru See stabili cottzele care au provocat vétamarea sau Shoartea falr-un accident de muncé, fle pentru se tnla- uta banufeliie unet autoaccidentart fn scopul sustragerit neta hiera, fie pentru ase stabili daca starea sSnstaii Runctiorulut ii permiteg 54 lucrezo fn acel loc etc. In falul acesta, orgaatul judictar poate afla cauzele unui ac~ “dent legitura dintre consecintele vatimatoare ale accl- Ganlulu! sf nerespectarea regulilor de protecfie @ muncit Seu daca o maladie este o bola profesional ce se ince Sear fa condifille legit de astgurdtt sociale ori este con- Secinja nerespect8rit Fegulilor de protectie a muncif. De Tilda, jurfstul K, S- Tudelson citeazd ca exemplu cazul hui munettor care minuia de O anf, intr-o uzing, un aparat de imprastiat nisip si care, Imbolnavinducse de silico, @ Solicitat despagubie! po celea unel actiuni civiley mot Vind €& nil al) fost tespectate in procesul de produ Fegulile de protertie a muncii, Cercetarea cauzclor tm- bolnavirii constitvia insd o problema mat complicat’ prin faptul ef, fn decursul celor 6 anl de muncé, tn urma per~ fee{ionarit procesulul de productle, mésurile posibile de fuat én materfe de protectia muncit evoluasera, Expertul tehnie @ trebuit sa stabileasca daca dispozitivele tehnice flosite in lupta impoutiva silicozei corespundeau, In fie~ ‘care interval de timp, nivelulul Yehnicit din acel moment. ‘Medicul expert, la rindul sau, a trebutt s& rezolve proble~ wha detel la core -& produs imbolnaviree, Numal prin Colaborarea celot doi specialisti tibunalul a putut avea {a dforitio un material care Fa Ingiduit s® ajunga 1a conclw2ii temeinice ' "Aceidentele de munck ml $e produc numal din, cauza lipse! masurilor de securitate st Protectie privind dife~ fitele instalaft sl utilafe : Neamenafares corespunzatoare a fntreprinderiior, existenta unor condi meigienice (ca, Ge pild’: praful, vaporii, gazele toxice, trepidatiile Pu- ternice, zgomotul, iluminatul insuficient, temperatura jowsa sau prea ridicata ct) pot, de asemenea, influenta munca sf starea sénatajii dind mastere unor accidentede muncd, In agemenea cazur, se apeleazS ta expertize Siodaie aos Ia Stent enor cs 20, Tok experi thick eat soc st con cate efecocart in domes snoneta Sn cnt St cre SUiGE probleme tferoare to llcaten 9 contraaceree Inosedtlon bengtotelon agit sate wn coment deo. Shite lel pt penta cate, in camo de fica Se nonedl sau ate vtos nga de roti pene Sealife de judecat, ot re def oetitaat de Sista! cates uncle probleme tse, apst cost Decal export tcnice asta se dette fcebet! ae inprstare a banchotlor sau ctl Bintnote ge icenicl iatumertle 9 mete icone patalr tte gdeecfone actatore Anal Citnicd material, in-specl'e hie, mdsurten Groin eu roel, gretiaten spnontaten Ch cral Sorelle nics), cosorive im apecay structure onal expert hake ot sationsc” dock bette Supine sit ase sete & fot pect! fant Tr alga de domenilesomtalas, expertise tbnice maf pol feast ponte vatoatos bungee gt for wee ture in ee ee part fast! say 28 tte Bier sul cares pon ote Se eva 52 Expeniele medica au dept caractersicl folo~ sirea datelor stiinfel medicale pentru objinerea unor in formal legate de persoana omului sub aspectul sanatatit fizice sau Psihice. Faplul cA starca sindtajii omulut poate sufert in mod continuy transformér, creeaza cbli- be LTatoylceamu, op et ar 291 pp. ton SE GTMEE Sta"E Masetiftna iesen oa gous Trae do adel chil roman ob Biia N Bice ew 78 s t ar, H A, Mone Rote: Pewter dict Tig een, Baty BEN Este Bopanna, Bt ne poe sen Beek eine St gf urtne 10st wm SOD EMT Mvtrocdue on ely. Ba: cit pe gplatigues ta igieche pa p18, 8 Del sun a? am, 7 sf ure. B74 ure i ‘gafia efectuarli 1a timp a acestor expertize sau — In Sais coz — obligetia pentru expert de a tine seama de ceSbife transformare in timp @ persoanel cercelate §, Ex Sertizele medicale sint folosite atit in soluifonarea unor pentru stabilirea, duratel {Evapecitetti de munca, stabilirea filialiei sau tn cazul fined sub interdictis}, eft siin_ cauzele penale unde Pelom spune ca au un cimp mat larg de aplicatie. Astfel, BuMiblogeste acest mijioe de probs pentru precizarea fdeatitaii une! persoane in Vial8, pentru, examina Sign mintale in seopul rezolvarit problemet responsabl Tis, pentra stabilirea caurelor unui deces, pentru d terninarea gravitstit vatamarilor cotporale suferite de ‘Setima unet infracfiuni ete. ‘Necesitatile social-furidice sl dezvoltarea tot mal mare pe care a luat-o probeliunea slinfificd eu f&cut s& se Firgeased si s8 se diversifice mult clupul de eplicare al expertizel mediicale, bazat& pe investigatit care fac apel {a cele mal no} cuceriel ale silintelor biologtce si medi Suet In. practics, pe lings expertiza medico-legal’, in Sensul ei cel mai cuprinzator, se cunos¢ expertizele Siedleale care s0efectueazd in cauzele co au oblect Glabilirea si tgada paterniti!l, sau expertizele psihia~ trice, foxicologiee, sanitar-allmentaro, expertiza medicald 2 capacitati. de muncd, veterinard ete. SSernnalam, In TegSturd cu denumirea de expertizd medico Tegel, e4 adjectivul glegals" — adéugat cuvin- fulul medicind — a dat nastere ta discufi. Sa spus, do i, c8 - legal’ este atsibutul tuturor insttutiilor offciate Binal aciivitatilor reglementate in stat prin. dispoaitii fu caracter notmativ si ca pentru medicing, denumirea Segela” nu ar circumscrie arla de preocupari a unei inumile ramuri a medicinil, deoarece nu sintettzeard Cotect st suilelent domental’ sh speciticul respectiv. tn Scest fel sa ojuns la denumirea de medicind judicier®, 1G Simionescu, Geta Simone scu, Aspete ale experie!pstiticefogeles 2 IN, 7/106, pp. 858, Pee. A Lau ze, Bu tole de fexpert medial dans Faporéeialon dew capac ce these pour le doctor, Imprimer de la a= Soture de Ta chris, Montpellier 1507. MeL Roche, Lexperte medieale dons fe noweau Code de ocuve Bonteein Rerue te science erinele', 100, B. GBFjustificinda-se cd in acest mod se corecteaz8 terninolo~ Gia In fara noasteé, potrivit reglementérit actuale, se foloseste termenul de medicind fegald 22, Expestian medico-legald — ca forma a expertizei medicale — este cercetarea efectuata de c&tre medicit Spectelisti a problemelor cu caracter medical care se ivesc Th procesul activieati organclor de urmarire st judecat precain sl elaborarea nor concluzilbazale pe apYicares Batelor sttingel medicale la cazul concret. in acest fel Imeccing egelt exe nla care prin coninuttl Profund social, realizeaza legatura dintre progresul tel Hiteo-stinitic st aplicatea legit. Teoreticienii dreptutul au Sublintat, de altel, faptul e@ medicinii legale f Tevine Tolul deva corela aspectcle Diologice si medicate cu cele Juridice ‘Cu ajutorul expertizel medico-legale se rezolv8 astfel problome complicate ce se ridic& tn fata organclor judl- 1 tn ate de fins germend, t folost intotdeauna, denamireg do me Siclee(gEchlicbe‘ Medizin st ne aceeade meGCns $GGistigecetlehe Mian), ie URSS. oe tatreuanone demu fede ea jst dena media) tet de Hab ‘Selnesa "de regu se flozete. aceon termiolegle — medicina WRaSficredse, medicine)” ntinindy se. aneh uncom at dena § eset scons legal medicine. Ca’ st forese (8), vin- Pi tajler foams te are. ongnea In fotinese] forensl Cim ge 1 see elite in epaturs cu desateren jundica din fasta Taetde ecata tn Fronts aa, true de liabl spaniels #1 pone le de erste exprsia de odicind legal (eaecie, Leal, She cle" melitina Tegal, ta tims wrens, tn Bronte 6 Pee Sen ons: medicine legal judiiors (meaiiee 1 1h ae ch Beck de le sore fat desEapports" a fl Ambrok gale ars) pina te suesiclnn tegols Judea”, sports 02 Feet ack eo tclout lsh denumires Ge icdidnd Leal rom ung Papi Tes fotos termenah de tect dca, cae eee pe dectoel a. 0/1068 58 se revs le terzinlogta ine Mais de mein Tegel TEL Tanoviceanw, op cll, ar Si p. 8; J. J.D esi en, ‘iinue! de modecine igaie 6 Fusage dee furiles, Presses nie ibe utes 2 Py ners en ae PERSUGSTS TaUDussata, tas qurertges mdicogotes dans FelShmatinn julie, ia Annales de Medicine lige’ ne 10%, cee canter MR Tabakman, Plenum prov Tesi Vetetnogo obcete siden luo { govetcanle ovata Hee nomediith: ekspertov.[Dletara.directel octet soe ret et Contdtaren expertior pncipeh edo: 2 edison esta PaCsoenun’s ne ION, pF 8 clare, cas aspecte legate de cauza mori, de vatémerce ‘Suntali oamentior, de determinarea grupel de singe! etc. Tn general folosizea expertizet medico-legale constitule fo facultate a organelor judiclare, Sint ins& situa In are lege snsist prevede obligativitatea unei asemenea expertize (a se vedes, de exemplu, prevederile art. 117 fin noul cod de procedura penals), fiind evident faptul ff anumite aspecte au pot fi lémurite fra aportul unor spectalistl, Tn Iteratura de spectalitate se afl& 0 vast& documentare fn fegaturd cu expertiza medico-legela. fn unele lycra, expeitiza este cercetata potrivit domeniulut de aplicatte {avindu-se in vedere problomele de bazi ale medicinit fegale st confiaulul actelor normative, dupa cum cet~ coturfle se efectueaz® asupra unul cadavru sa asupra linel persoane vil sau avindu-se in vedere alte erlteri, fea ce a avut drept rezultat aparitia a numeroase enum, ca: expertiza anatomobiologica si expertiza do Ientfteare f, experliza anatomica, expertiza corporela® si altele, Explicatia acestor subimp&rtirl consta in foptul a diversii autori au denumit expertiza fie dup8 oblectul ti, fie dup& metoda de corcetare folosita sau dupa orga~ ful of! partea corpulul omenesc expertizats *. Domeniul expertizel medico-legale poate fi examinat, In general, sub aspectul a dou& laturl : expertiza esupra ccadavrelor s{ expertiza asupra persoanel. Expertiza asupra Cedavrelor cuprinde intreaga tanatologie medico-legala’, tyG@.Karmovtel op.elly p18, FVM Keenbach Medicine Ricard, Eatara medics, oh 2 ie att a pe Shs ede ail et drltpénate compar, nt. 3/196, p70. im TY. Gh Seripears, Medicina legal penir student acutit te alt, TAME fnsttal de medicine), Ts, 18. Tanovieeans, op li, ar 28%, p 5. Mating. op ell, ps70 91 urn, denumiten de expertsh serologic, cotati, beteror ogie, obictco-gnecologted hie tool " Tayatos taba, each iscomns, merle: neurta (Revlos vent) prccoce (poked su premature) violet (omit Malate? Sale omar tal vd ca tne proseat tase: in teage moat seeenta, nick Bologles}fm tieratura de specialitate subintinds-se c8 tn cea] in tee arfemte, Veotelatle. pot fl. fare complexe ott fe ia faciotl. extort ou carater sotnocal — merge oe leslie sociale care ocrotese viala omclal ce dena in eet net agent (Cac, mecanicl, pal loloe ali chisicl) ts expenize asupte persoane! se poate Git Catone! cind so. vadeste. mecesar& aprecierce sane a a vatimirilor corporate ce pot fi suferite smedico gona ain ciferte caure anu vetiiarea grupolot 3e 0 personne darca probal dactloscopice al a ME:ure- fenfer'Stiopomeinee in tere ce sabe 8 pater tet eer ar aie cerceiel asupra persoanel, tn cul rath procum stg ape necesare cu ocezia sotionaril hel caus fudtare " eae ada inregistat Ingemnate realizar Cee eet cosa co a avut wim importante dervoteres Sfolosrea expertize! ca mijloc de probl my cu pave Uouerte evils, ol in penal in descoperires nual Sy seicg armel blologtce, fm literatura So spe- inttctorlo Siuiniastuttates folosi metodclor bio- feed asomnievelory norma, conser se roston Set se intrevad vor da posites ca an ch promresle resi fie Yovolvele cu eitorul ner tielode exacte® 25, Expertiza medico-legald efectuaté in. materie de stabilirea fillofiel, denumita si expertiza fillatiel, care are ca object cercetarea caractercior genetice, stablle are uCinecesiun! de generafii umane, este una dintre je"mat folosite genus de expertizd medico-judiciark fa fatlle ale cdror legislafit permit cercetarea paterni- Toph, Cercetarile in aceasta materie au in vedere legile tail Gone ale transmiterll caracterelor erediteres cer mendolfroverea factorilor ereditari la cel putin dovs Gehrati, se determing asttel asem&nlrile si deosebirlle iit: SSNS? Aids Yokes AN te sient Seti i Sac eet Belape r Sntgata ee Sea mente Sara ERSTE tet a cu ajutorul metodelor blochimice!. De fapt, este vorba Se totalitatea probelor morfologice, fiziologice, biochi~ ‘nice si Imunologice prin care se caulé a se stabill fila fie. Datoritf Importantel acordate In domeniul stiinfi Fe trasaturilor genetice, experfii in materie au ticeput st foloseascd curent, in practicd noflunt si denumirt Zpecifice genelicii®, ca, de pilds, expertiza, eredobio: logicd adie’ separarea caracterelor fonotipice morfo- firologice ale copllulul in cele dou’ grup: unele ase- anatoare mamel, allele aseminatoare talalul necunos ut_care trebuie ciutat, pe baza unui maximum de concordanfe fonotipice cu copilul, dintr-o serie de presu- psi ca tata ® Th cazul actlunilor pentru stabilirea paternitatti, mai ales in situatiile mai diflelle (de exemplu, cele in care se face dovada c& in periosda concepticl mama copllulut a ‘2vut Teloli intime cu mal mult. barbatl), practica judl- ‘Sard s-a pronunjat in mod constant ¢ pentru necesttatea ‘Sdministrdrt probelor sliinifice de care am vorbit mal Sus: verificares grupelor sanguine a mamel, q copilulul Si a presupusulul tata, efectuarea probel dactiloscopice Sa misurdtorilor antt opometrice. Probele stintifice (me~ Gieale)sint folodte si tn cazul acfiunilor de tégadd a paternitali!® im situajia In care reclamantul pretinde c& bo poate fi talal copiiulut din motive Imputablle Iu (impo- Giblitate fizie8 de a procrea), Mal multy chiar intr-un do- Beni mal delicat tm legaturd cu stabilirea filtaiel, st Smume in materia contestdell recunoasteril paternitati tet Morary, S. Antoni, vi Molnar Riscutta, see feoree opietice ole expeie! de Iai, Report Pereh= Sie Gonstonared do medisind. fudcierd. Bucur 28:9 tunis (Mn Probie de mediing halla etiminallsie, Vol I, ae sare’ mecicalsy Burwrest, 104, p, 18 ByS. Antoni Nollie de denotip tn expestzo de tite, 1 Probie de medicind faigerd 1 erimnatistiee, vo, Eaturé edie Bucuresti 198, b 8 My.G Riscu tia, Anata lcriminatore in toxtcomanie 1 tn loping I Probleme de"mediend Topas etiminaioica vol V, tira ineieely Bocuse 1066, E628, ee Tih, Supt, Cok vy dec, wr ATIGEZ. C.D, 1980, 187s ‘pin. ope COL cle, de. BF S/R, C.D, rep 10; HB Sop, Gay ee deer Tal iboh CD. Her, p. Ue, Sei, Supe. Cal. ley Mec, am BI) SNe, ae 182‘unut copil néscut Sn afara césitoriel, trebuie folosite Toate inijioacele de proba", deci inclustv expertize. ‘Esto necesar si sublinlom, In ce priveste examenul serologic’, faptul cd rezullalul sau are o valoare proba forte relativd atunci cind conchide e3 0 anumft& persoand seca sf orice barbat din grupa sangulné respectivé — poste tata} copilului, Pentru acest motiv, rezultatul Mifrmetiv al examenulul serologic poate fundamenta ‘admiterea une! acjiunl in stabilirea paterattatit numat figed ‘se coroboreara ca alte probe. ‘Rezultatul expertizel modico-legale, bazatd. pe, probe serologice, poate avea Insa o valoare probatorie absolut fatreo aingura situafie: atunci cind exclude posibilitateas a birbatul-pirit s& fie tatal, intrucit face parte din alta (Glupd de. singe decit copiiul. Progresele realizate in ‘omental biologiel au determinat dect ca pe baza exper fizel seroblologice s8 se dea hotdrirl cette, cel putin tn azul excluderit de le paternitate, ‘Expertica efectuata fn materie de stabilicea fillatel se poste beza— dupa cm am semnalat mai sus — si pe {nvestigelii, antropologice, care constau In cercetarea iva. a. caracterelor somatice, s1_ fixiologice, Seva efectua — in acest cadru — studial taliel, al ti- pului torfologie sl al altor elemente, ca aspeciele si aracteristictle capulul,indicitcranient, figura, paul, pig nentafia. pieli, caractere si anomalit’ anatomogenetice, bl SAMS git ea lem Spey p. 658 al urmy HJ. Hammer, Uber die Beweiskralt des Nitec Sac Sag ene ger Rect ope im eg sane Bera 153 p we atatubas icon ven fin lr: Sle ayaa sme ae CEs ese teats 8 Se ncaa at SC 6p. sa a Si UN Mel Ral mee it man Sa te Si I mS rte lector deci o analiza somatic8. Specialistit au fica — denumlta improprin antropologics, dupa metoda Ge cercetare — avind ca obiectiy doar cercetarea com- parativd a caracterelor exterioare ale individulul, nu Poste conduce la rezultate clocvente decit daci copflul Ore virsta de minimum 3 ani, deoarece numai atunci s¢ (pot face comparalil antropologice In Iiteratura de specielitate se subliniazd faptul c, desi existé sustiner! potrivit c&rora expertiza pentru stebili- yee paternitajii ar avea o component separata in exper- ize antropclogica (care ee referé la alte caracteristic eet cele serologice), in realltate aceastd uillima asa-zis8 ‘Sepertiza ar ft numai tn examen comparativ care se efec~ fueaza pe baza etlteriulul aseminari, In acele state in care logislelia ingiduie cercetarca paternitail, centrele respective de expertizi, folosese © fatreagi gama de melode = de la ccle empiric senzoriale pind la cele bazate pe calcule matematice. In ce priveste mijjoacele silntifice de proba, folosite in materle, se poale trage concluzla et, in timp ce ex tizele bazate pe elemente seroblologice pol conduce tuneoti fa rerulfate certe (este vorba de cazusile de excl- dere de ia paternitate, sls-semnalale), expertizele bazate pe cereetért antropologice nu dew niciodata certitudinl, PF fumel.slaple indicalit, presupunert ta sensul unor posiblitait®. |. Alls ramurd a expertizel medicolegale este expertiza pothiattied, cere are drept oblect determinarea Sian sangtatitpslbice a unel persoane+, Efectuarea ty, %, SwlatkowskaOrozykowsks Wy sloucho ea, ie” unkroslogiee w. sodowym.dochodealy ‘ofcostwa ise agtoplomict we ogecsrea.aclunior in chute. potr- pe 87, py af Chiscugie, op, cinta be, cl, sSecab. req. Oltens, cob IM, ec. ev, ar, 25/196. J. NS: snp), pp 02-04, ca mo NH RT sen du Riser, Lexpertitg ewro-paychiatrique devel les Yuretictiones repressves, 1905, V. Manzinty Ble SOF (eght Srooecunt penal Mallen confine note. spectale pri: Med acit gen de experi}; Dr, Houcqueville et Keh, Tpative Mencie comparde, Bruelies, 1905, "gmuatl de" Cons. Masa aacestul fel de expertizl este necesard atit in unele cat 2 penale, in care se ridic& problema determinarii exis Tengel discernéimintului sl — ca o urmare — a vino- Valle} persoanelor core Sivirsesc fapte antisociale, pre Cum sf in cauzele evile In care intereseaza stabilirea Stir s€natafil psihice @ persoanel, cum este situatia Pumerl! sub Interdicfie* sau a desfintarli acestet mé- suth ‘Expertiza psihiatricd se mal vadeste necesar§ in situa: tille im care, potrivit decretulut nr. 12/1965 si a HLCM. nr. 85,1965, se dispune internarea in instifutille de spe Galtete a’ bolnavilor mintall. periculost* (masura pre- Ventiva dispnsi in scopul epararli valoriior sociale e% fr pulea fi puse in petlcol prin comportarea bolnavului imintal, aparare core implica — in mod necesar — © apre~ Glere a gradului de pericol socal pe care acesta il pre- zinta). ‘Dispunerea unei expertize psibiatrice poate fi deter- minaté de condulla anormala a unei persoane (In fala ‘Grganelor de urmarice penald, tn fala organelor de jude~ ceia'seu la locul de definere}, de declarafia martorllor ‘Sau radelor ca privite la faptul c& persoana in cauzi su: ford de 0 bosld psihicd, precum si in toate cazurile cind existd suspiclunt asupra stanil psihice @ cuiva (de exer plu, tn caral in cate existd doves! c& a suferit de o boalé Cate ar pulea avea urmécl grave asupra psihiculul). Probleme deosebite se pun in fala experiior psihistrl fn cazutile de stmulare. Simplul fopt al constatarit exis- tenjel stmuléril na este suficlent, flind de datorla exper 1 art 20 ain decretut mr. 2/064 tmpune, 12 mod obligatory fe nerdte, Iuacea oveuut ane feedic pain. Far existenta 18 Semel de Petcenee opin in acts, nu_ so poate Sapune Pune $0090 5 terdtcie: ta gcest sens THB, Supt, Col, ct de nh Teg, Er 1H, pr Aly TH. Supt Col. Cie, dec. me, 72/198, eR scvek pe dizs Tilo Supe, Ge, cv dee, ne, 1/907 19 GePalonal de pctcd juiior ix materi’ elit) Tribunchitt Repetto intend Jadeodtorett pe en 1952-199, p. 1 Pe Tih, Supe, Coley doe. as 00/00, In JN ae 121686 push; alge vedes prevedoil decetulal ot 12/ fale H.C.M, Be tiSs penivapuncran Yo aplicate a acetal dace, Bean es rien eee eae Fe en a ds EC eee Tne sn erate cite ei Pun de it alg emai eo a ts oe SAS gee ae See sini a re comptny a pune uo gas et ae a ee ‘uP, Bouzat, 3. Pinatel op cit. p 916; Donnedien ae Seo ne al jae ance fei dr rere ‘cove iirntionale de poltigue exatgeey 0, p21 Vgutm Emalot Ue" narco-anayse tm méatine. gale, Recuel! Baio, BSR Ghrongue, poi Hen yer, Nereosanahyve' et naro-dagner JH in shaved science cline: et Ge Grou pénol compere iid 9, 7yPewchen Norcse et lsice, sRevwe paitendare™ {seo bo 8 Bly Boucigue, to nercndease, mihoue in estigeon crnincie, tm -Revve’(eige] de drat pénal ot de c+ SEARS! Sean's Sigs Ee nacoatlys' of is eprsence, det Tibunaix omeieais: Ia Revue de science ctipinele ct de di tot compere 180, p ty Hk Brantmey, Lemp! dee nor Figue f Feapertive meicotegatepayhiaiigue a tn execs consacrat. Taturiior, de. cele mai multe orl) autoril ny tarea fen coufinut Iterer sl, de eltfel, nicl nu extst& reo ingradire in acest doment $8, © alf& forma a expertizeh criminalistice este st ex peltise ehieg a documentetor. tn iteratura de special: perl Wroclaeara ca oblectul acestel expertize fl Con ta ee Pe Coperirea diferitelor tipurt de felsurl relevares Biule Sforse, devenite invizibile sau slab vicibile, dens temtelOr Storastatlor de. scris, a stampilelot, examinares Miflcares orride gcrls (cereald, past®, creion etc) ®, De saateranta, pe calea uel asemenca expertize se, cetces asemeneas cna stersaturilor, adugirllor im acte, refacctca tears erilal inifial al nor acte scrise, @ menftunilor Corodate, decotorate, radiate ete. by 5.A:Golumskt, op cll; p. 106; AL Buus. Impotanly natviabick So bompetaie tn experi eriminalisted @ serea ati ein a wrms Ue zithet, DSLM ASE Be 2 Oe tamotacesate shoperne Teepe, or BL Sg Gtszen fie pe 19 sonm pV. P, Viatov, Psgoteyte saMachy. Moscovt, Jeapodehapeniat(Poegtien maeraller Petty cee er ai ga uoco 88 8 a w eoeg re cn ese em tl pen oe frd ic 9 eth og aati nual ds fad ae det te el ins Eg ul ee ec eon a Sloe attr gt acd ee pean ace cig sua ita Selon ee toe 8 Hi. Alta forma a expertizei criminalistice este exper- sell terete (Sebunties vine de ia torment! dale {los = doget 91 skopein — cetcelare) care are drept Scop (dentificarea unel persoane cu ajutorul amprentelor digi- fale, Dactloscopia. are. Te baz6 cetcetarea. 1ul Gallon, {area arifat ci desenole dita sin strict individual Gini Tmpreshinite digitale int prea fragmentate, penta Sitvoa cemente suficionte de idenificare dactlosconies, Serfolosesc melodele poroscopice, Datorté faptului o& Glondele sudoripare shat repattizele ta. mumar mare in Flees mllalt sa t8iplor pictoarelor, se ulllizeaz& for- Raerea mptestinior digitale st palmere pentru identifi fare (detchiztturle acestor glande, porll, cu forme Giteute St grapete fotr-un anufet sistem, permit ident ficarea persoanel respective), uS fabdogttl ma ac ae See ae i soa an Grae Mien eg wt sat i coereee en attain Batlle Ses see ats np ut ce a EE Bee Re a phere oath, 1964, pS aa ey gaeate commen pace aaa sid Soa Ra tote ee a sis a ete” clic ae seeks, et at ter cl an mieg acaeiatet eta fmprtndn ele srt exieroare @ il eat eee eed seek pteCu ajutorul expertizei traseologice se poate determina direclia miscBrit sau a aplicarit forfel, momentul suc Estunea producerli anumitor evenimente, namérul de persoang sau oblecte, Setnnalam ca unil autori socotese persmane numet acelea care Teproduc configuralia ex- fertoara @ oblectalui 96, Tot expertiza criminalistic& este considerata, st ex- periiza balistiea prin care se identifica armele de foc, Grunifile, focoasele de proiectile, putind si determine ‘arma de foc cu ajutorul proiectiuith, al tubului de car. {iis sau al altor elements, De asomenea, pe beza studiulut lrmelor lésate de armele de foc pe obiecte (ca det Tin create de inesrcatura, urie de pire si impregnare Gc), se poate uneort determina distanfa de la care 5-2 roa’ cum si dicectla din care a pornit protectilu, poziia fn,care 5-2 aflat tragatorul® etc, ‘1g ofard de cstegorlile de expertize criminalistice bine definite, mat por exista si alicle? care intereseaza Aomentaa eriminalisticl, stiinl® care se ocups de meto- dele 41 mijloacele stiinitice, pentru descoperirea, urméri- fea gl Ideatificarea infractorilor, pentru urmérirea infrec~ {unilor si pentru prevenirea lor. 37, Deseort expertiza erimninalistic& se efectueara tm- round cu alle categorli de expertize, ajungindu-se 1a 0 ty RESeveent a, Nauolne ospovt sovremenno!iraseolghi pores Riffitce ole troolgiel moserael, Moscova, 142, 99.98 Pere sya nme deritoe pelea de pra, paresis de Voges ete Fe ey Gotu nak, op elt p, He (bales Jusiciars, rmurd etic Sreinaisice, comtt m Biadeteg st elaboreren ianeree Fa create a siotor de foc ¢ monfilor st a urmeor In lee te rent Ginberg. 8.84, Mitricey, oF ell pr Bly BERD: Sucthno fates Geehie eisportal Texpenizate elt Filia Lelia sca Meron HT, pp, 8 ecion, "[expertae Pals, Gocrale evi, “vol 28, 190,206, Sear ceatecttonnée Orgennaion inerationale de poce crim Sle, 10h ae Tp. My ‘unele aspecte ale examindll imorestiniton te Probleme de mecind lepala @ rac sikows,Ustanevienke ‘ined, expertiza_mixtg. De pilés, tm exzul unui accident fuller, prin care s-a cauzat moartea ynor persosne, Se vor deplasa mai mulli experti: medical Tegist, wa Specialist fn ehlule pentru a stabil, eventual, gradul de brietate al conducatorulul auto, un medic specialist pentru analiza histologic, expertu tehnie auto, care, de Soicel, foloseste sprifiul unul specialist fiician pentru Ghatiza spectograficd a mierourmelot de vopsea, lac, SMielé de Te farutl 3, adesea, un specialist in dactiloscople pentru Identificarea victimelor. De asemence, cu prileful {nor expertize, de multe of previnta importenta deosebitt ercelatea particulclor de praf si de sol, de var, vopscle, iment si de diferite alte materiale de construct, PErti- ole de ela) st articole de maso plestice, part ‘in plante, reziduut de produse petroliere, de produse GMinentare, foxice si do substante chimico, pentru exa~ fminare carora sint sollcitall exper(t din diferite ramutt Ble siinfel's Necesitatea unor cercetart complexe se iveste toldeatma in cazul mortilor suite, situate fn care Sopune problema delerminarl cauzel mort (omor, snuc fore, aceldent sau moarte naturel). Evident ef, Sn cazt¥i de acest gen, expert crimfnalist vor colabora cu meet Teaisl, chtar dacd cercetarea loculul fapte, exemfnarea alaviulu sa computilor, delicte se. face la inceput separat. ‘Sea suslinut cB, in asemenea situafil, nu se poate vorbt deo expertza mixti, el despre mal multe expertize fsc- tate de diferti specialist, cA metodele de cercctare a apei{ine biocriminalfstci, donumire pe care o consideraim Eq tolul improprie, Inrucft poate crea confuzé eu privire fp eoracterul 1 sorcitle eximinalstcit ca stn. Expe tics Tata fost sustinut® in special de acel autorl care eu ocupel de problema expertizelor contabile. In fine, dip eum am met aratat, motodee ctiminalstice au aplt- Cafe sl cauzcle Civile, 3, do pds, pentru confirmerea HS. AGolwaskt, 2. cl, PSS| utenticitatii unul act, al refacerit unul inscris din part tupte, In catizele de stabilirea paternitatit* etc. 38. Experliza agricola, agronomlca sau agrotchnict, se poate dispune pentru efectuarea unor cercetarl fn lea Ford cu celifatea materialulut de tnséminfet, cauzele cate ‘Sctormin8 aparijia tardivd a plentelor sau neaparii Ler, ‘consecinfele nerespectarll regulllor agrotehnice ta sems- fat sou planfat, prelucrarca gresité a solulut, infectarea Calturilor cu déundtorl, recoltarea defectuoast, pierdet ‘Sau forturl din recolta, péstrarea necorespunzatoare sau Folosirea nejudicioasd a ingrdsamintelor chimico si altele. iin practic’ necesitatea efectuaril ecestel expertize se vadeste, de obicel, dupa ce s-au facut uncle crecetért st ‘au lust mostre de materiale produse etc. In cursul des- fasurdrit operafillor de expertiz’ mostrcle se selectioneaz3 feo participarea exper{ilor agronomi si _apol, pe baza Gvizulul expertilor, probele de cereale smu alte plante Soricole se trmit la Ioboratoarele de control al emintelor, Off a1 Ingrasamintetor, sau la laboratoarele chimice. Tin practica se efectucaza gi alte genurl de expertiza, care berceteazi doment inruslte, de pilda, experttza \im- Sblogied? (efectuata, de exemplu, in acele procese in care se acuta Sistrugerca pestilor dim iazuri din cauza tnfece thril spet-cu rezcuurt industriale) sau expertiza agrostl- A Sinfcols, agrobiologieg, agroalimentard etc. 30, In activitatea organclor judecstorest! se mial intl- nese experlize cu caracter comercial, merceologte,. I nest al! economico-iinanciar, cu privire la insusitile Groduseior, starea st celltatea acestora, natura si calita- Presa cpclajutul ele. Dintre acestea, expertiza merceo- Togied se aprople mult de expertiza tehaic8, fra @ face tye Stoenesce, Ge. Porumd, op: lt, pp 20204 (ash sot eR Babe ropeitenrs metesoti dev compere B36 set Stal AL Des em Ceaparski, Skuadt a, Mega! $e A tice: Moncavar (de , 2, precum wT, Some Be ae Paes bn Hen al. ' Limmotoia este nla cereetiit lazer ptimmclota Nopesen, cure de proce civlay Bacutert asd apel totdeauna Ia anallzcle de laborator, cu excep '2 cauzelor in care se pune problema stabilirii calitati SP Sortimentulul diferitelor produse de consum® De Fequla, expertiza merceologic’ este dispusé pentru star ed centitalit st caliatik mérfurllor textile, din piele, ricotaje, blénuri, pe mpul transportului, al deporitarit ial dori in consum?. Adesea expertiza mercealodica Site folosita im cercetarile criminalistice, cum ar fi, de Silda, in cazurile de furt de la consumalori, pentru @ we Sebi dact‘marfurile aflate in vinzare ‘corespund Standerdulaj stabllit, care este intreprinderea ce a fabri- Sa'o anumita matla, ptecum si timpul in care a fost pro- Gii& dace preful de vinzare af'sat sau pretins cumpara- {dnalut corespunde eu cel din Tista de preturi etc. 40, Expertiza economicd, cireia' uneor! 1 s-a dat — inv mod nepottivit — denurmirea de expertial industrial&, Singur sau in cooperare ca expertiza contabila oi tel fied cereeteaza probleme in Tegaturd cu evidena pro- Guselor fabricate, aplicarea procentulut stabilit pentru [ferderea In greulate a produselor (de pilda, tn procesul Ge racire), apreciaza calitatea produselor, corespondenta, for eu stendardele si tehnologia, examineazi produsele deelarate rebut etc, Daca este nevole si fie cercetaté comporifia chimica a produselor se efectueaz’ 0 ex- pulled care va folosi melode chimice, far in cazul pro- Huselor alimentare de calilate necorespuncitoare exper- tiza va intrebuinta procedee chimlco-bacteriologice. ‘h asemenea expertize, In general, cercetares poatta asupra a dou probleme principale: calitatea produselot {in ipoteza tunet stiri necorespunzatoare din punct de (aero celitativ. sau cantiatlv) si cauzele care au de- Teminat asemenea situalil, Pentru verificerca normel Ge livrare a produselor Tebricate se efectucaz 0 expet~ Yd tehnict, prin care se stabileste dacé dintr-o anume Cantitete de materie prima s-a telizat — folosind un Shumit regi tehnologie — cantitatea normal de pro- 1¥,G Karnovich op. ei, p18 HELM. D. Feodorenko, Posie po lovarovedceskim ehs- perttin [ater ajtsior pena eine merceoloie) Ea tire ae slat puna Comertal exleior, Morcove, 1963, p38 2 wm,use, care sint pierderile in greulate a produselor st are este couza lor (rdclre, frecare etc.). Exempla edific Cator de plerdere real in greutate prin ricire este ceca Inregistratt la coacerea piinil. Cu ocazla unel ex- fertize $n matetle, se procedeaza la coacerea unel probe Be piine in prezenfa exportulul si ca respectarea unor fanumite condi: aceeasl materle prim&, acelapi proces fehnologte, acelast regim de race a fabricatelor ete. In practica Jucrurilor, expertizele economice posta ‘feria denumist legate de diferitele remurt st subra- ‘muri ale economtei*, 41, Expertiza attistied se efectuea2s In situate. tm care se ivesc nelimurisi cu pilvire Ta operele de arté, ‘jum ar fi ia legaturé cu autenticltatea sau cu originali- tales unor opere de creatie artistica, or! privitor 1a Torifcarea dreptulut de autor sau in legaturé cu exe Eutarea ‘corespunzétoare or} necorespunzatoare a unor Gpere de ari in cazul unor contracte de comands. Eepertil in materte de arta sint persoane eu temeinicé pregatire de specialitate sl cu experients recunoscuta Fa acest domentu, considerate competente s&_rezoive problemele ridicate de expertizele artiste, Se poste Fixe, estfel, ca obiectiv al expertize!, s& se stabileascd ‘ack 0 oper’ artistica este autenticd sau falsi, dacd {ete cazul a 0 alribul unul anume autor, de a stabil! dact Gutorul ef este recunoscut etc. Dacé opera este semmet3, Gar mu se poate descilra semnatura, se va ecurge Ta o Gepertiza eriminalisticd a scrisulul care va determina pe Suton] Semntturl, fintad seama st de elementele care se fu tn vedere la efcctuarea exportizet artistice (materialul pe cafe este efectuata semnétura, locul rezervat fats de 2 5p J, expesion yemsld care ete asilel demu de sponte legate care 0 eglementoezt anome fy uncle 37s fo wicel vamele « prait 0 pind reqemectare 1068 (eats ta Revue, de ‘Shey, Parle, of 8/186, compozitia desenulul, tnstrumentul si substanta ut~ Iaald etc.) Tinind seama de natura si de valoarea oblectelor de cexaininat, sint interzise la efectuarea expertizel artisttce ‘Selodele'de analiza chimict, cole mal des folosite find relodele sUiinfifce, aper{tnind fiicit Timpottanta expertize! artistice se vadeste, in spect ‘al, in liligile privitoare la dreptul de autor. Vom eda {n cele ce urmearé un exomplu graitor. © ples& scris& de un dramaturg pentru_un teatru_de provincie, con tier clauzelor contractulul, nu @ fost reprezetat8. In cadrul acjiunii intentate pentru valorificarea dreptului Ge autor, teatrul a invocat. in aparere calitatea slab f'piesel Instanta ‘avea de rezolvat o problema grea: aprecierea valorii artistice a lucraril dramatice. Pe baza ‘ube! expertize, acfiunca autorulul a fost edmis&, lar ho- tBrirea, motivaté convingAtor, nu a fost atacaté cu recurs. ‘Acelest teatru, dup’ cftiva ant, a pus in scen8 o ples ct laa titty, dar scrist de un alt autor. Plosa s-a reprezen- {at in dona stagiunl sl apot a fost scoasa din repertoriu. Dupe un timp oarecare, acest al doilea autor a aflat Gh intrain ofa5 se Teprozenta o plesd cu acelasi title si izind-o, @ ajuns Te conclusia c& de fapt era lucrarea Sar dar sub umele altui autor (al primalui). Pentry Scest motly, a intentat o actiune tmpotriva acestula, in Sederea recunoasterli calltait sale de autor. Mostent: foarea primului dramaturg (care decedase intre timp), Ittervenind in cauza, #-2 apdrat sustinind c& scritorul reclament nu este cinstit, deoarece acesta folosise sce- Sent! dramatic seris de citre defunctul el so}. S-a nfscut Sstfel un proces complicat de drept de autor, tn care fistanta de Judecats a fost obligald s8 organizeve succe- Sv trol expertize literare. egiturd co. aceosl problemt, « se. vedes artlcolul Une eee, ect a lh, en da wStiqnes Geneve a, 37loe p23, Este vorbe de. singura operd See Par iesa Seite all ae hal Ey sates Vad: al ho mt ‘ SLAP es BUA erence opetel seu flo t teprodbeent Gosia dips iucrare antaull Ty A MachQ, op. clly 0.66 of unm. P. Badel, Let aueidee nce: PeSnicasens devoley, Rowers BSCazuri $1 mai complicate se tntfinese in actiunile to cainal carora se pune in discufie calitatea operelor Gmudcale, in. situatia Ia care institufille muzicale sau cecelegratice considera necotespunzatoare muzica Serisi la comanda lor etc. 42, Foarte opropiatd de expertiza artsticd este exper- uae icteiea’a: Care nsemnatate este determinatd de tae ieist'ge eare elsllichile de inbre le Pot vea ni ee eulve la Tezarea foleresalu.colectonalior, uma Eta Gin practcd find innit atit cazurh de at Scare seu truce) do timbre ce Inlereseaz8 pe colec- (ea etsy at ftsfcart de timbre postale sat fiscal, In {sane ‘sata Mine ed folosiet mifoacelor tehicostiailice moder- ne de elite eur falsriior este alicia $0 obfine

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5820)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1867)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• How Do I Layer The Ordinary Skincare Products

  

  Document3 pages

  How Do I Layer The Ordinary Skincare Products

  diana fenichiu

  No ratings yet
• Basic Spell Correspondences

  

  Document10 pages

  Basic Spell Correspondences

  diana fenichiu

  100% (1)
• Contaminarea Cu Melanina

  

  Document8 pages

  Contaminarea Cu Melanina

  diana fenichiu

  No ratings yet
• Near Infrared Spectroscopy Combined With Chemometrics For Growth Stage

  

  Document6 pages

  Near Infrared Spectroscopy Combined With Chemometrics For Growth Stage

  diana fenichiu

  No ratings yet
• An Introduction To Bayesian Methods For Analyzing Chemistry Data Part 2 PDF

  

  Document10 pages

  An Introduction To Bayesian Methods For Analyzing Chemistry Data Part 2 PDF

  diana fenichiu

  No ratings yet
• Conformity Assessment of Multicomponent Materials or Objects

  

  Document7 pages

  Conformity Assessment of Multicomponent Materials or Objects

  diana fenichiu

  No ratings yet
• Non-Psychotropic Plant Cannabinoids: New Therapeutic Opportunities From An Ancient Herb

  

  Document13 pages

  Non-Psychotropic Plant Cannabinoids: New Therapeutic Opportunities From An Ancient Herb

  diana fenichiu

  No ratings yet
• Current Challenges and Future Research Areas For Digital Forensic

  

  Document13 pages

  Current Challenges and Future Research Areas For Digital Forensic

  diana fenichiu

  No ratings yet