Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Karl Jaspers

    Uploaded by

    Alexandra Selejan
    10 views5 pages
    karl jaspers

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    karl jaspers

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    10 views5 pages

    Karl Jaspers

    Uploaded by

    Alexandra Selejan
    karl jaspers

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 5
    SPECIAL ARTICLES DESTINUL UNEI CARTI CELEBRE: PSIHOPATOLOGIA GENERALA A LUI K. JASPERS, 100 ANI DE LA APARITIE Mircea Lazérescu’ Allget Psychopathologie in Leitiade fir Suorende, Ate ‘ond Pagehaigen Abstract This article presents the historical significance of Jaspers's book General Psychopathology, published 100 years ago, Are discussed main ideas through their influence on clinical psychopathology of the XX century. It is currently commented temporarily disregard these ideas during emergence DSM Hl and why there is now a revival ofinterest in the work of Jaspers's psychopathology: Key words: phenomenological psychopathology, self conscious, existentialist philosopher Recumat: “Articolul prezinta semnificatiaistoricd a cdrti lui Jaspers Psihopatologia generalé, aparuté in urma eu 100 de ani Sunt comentate principalele idei ale cartiiprivite prin influenta pe care au exercitat-o asupra psihopatologiei clinice a secolului XX. Este comentat si momentul de dezinteres temporar pentru aceste idei din perioada ‘aparitiei DSM HII si motivele pentru care in prezent exist o revenire a interesului pentru opera psihopatologie’ a lui Jaspers Cuvinte cheie: psikopatologie fenomenologici, ew constient,flozof existentialist. Tratatul lui Jaspers Psihopatologia generala (1, 2) afostde a inceput o carte celebrd, de refering Cartea a apdrut intr-un moment istoric deosebit, flind scrisi de o personalitate de excepfie ia rimas astfel pan in zilele noastre. Ea reprezinté o sinteza a psihopatologici descriptive ce se constituise in sec. XIX (3), intr-o perioada in care prinsese contur si nosologia psibiatricd. prin Kraepelin (4), iar stingele umane tindeau sa-si defineasca propria metodologie prin Dilthey (5), filozoful de care Jaspers a fost cel mai apropiat ideatic. Pe de alta parte, Jaspers a fost un intelectual cu o largi’ viziune antropologica care, plocdnd de la medicin§ sitrecdnd prin psihiatric, a abordat ulterior studierea psihismului uman Intr-o perspectiva cultural spiritual, afirmandu-se in cea mai mate parte a viefii ca un important filozot existentialist, Atestarea in filozofie a ficut-o printr-o tez ‘Senior peychatrist, MD, PAD. University Profesor, Department of Peycia,Sictor Babes Univesity of Medicine and Pharmacy, 2 acarsea, Timisoara 300128 Romania. Correspondence: e-mail mlzarescu39@ahoo.com Received January 07, 2013, Revised February Il, 2013, Accepled March 04,2013 46 privitoae la ,Conceptile despre lume” (WFeltanschaune). Tar in lucriile sale ca filozof a analizat ew profunzime relatia intima, dualé dintro persoane si semnificaia tarilr personalitti care marcheaza destinul spiritual al ‘omeniri In hurdle sale de patologie (e.g. privtoare la Van Gogh sau Swendestar) a sustinat cd tarle psihice anuleaz’ creat sugerind plasarea acesteia a an pol antropologic opus Jaspers rimane in storia Europei yi ca tn intelectual eu o ala inti ivi, att prin aitudinen sa fat de nazism cat si luand poztie fata de cursa inarmirilr. Att prin confnutul Psihopatologiei generale ct yi prn ansambiul viet sale, Jaspers a impus psiiatia fa avand un loe aparte, demn gi de prestigiu, in cultura occidental Prihopatologia generala esc in flul cio carte unied, ne mai publicindu-se ulterior nici Iucrare eu 0 Structurd similard. in mare masura, © vorba de 0 ingemanare inte ,prezentarea” datelor ce constiuie psihopatologia descriptiva. si analiza metodologicd. a decuparii si interpretirii acestora, att in perspectiva ‘medicine’ psthiarie et sin cea a antropologie, Stattul psihatriei, ca stint © si el analizat metodologic. Tar omentare stirlorpsthopatologice este folostéca punct de plecate si de refering’ pentru comentarca individului tuman ca un integ. Ceea ce domind in aceasta abordare © perspectiva metodologicd gi diferengieea inte relaile comprehensive icelecauzale Psihopatologia descriptivi este excelent prezentaté in carte lui Jaspers, detailat si eu exemple fstfel incat parte de incepat pose fi si astizi un excelent ‘manual de semiologie. Prato, pune noutii semiologice au mai fostulteror descrse, Si, fnand seama de faptul cd ‘Trataul a fost reeditat periodic, pn la ultima edfie din 1965 (eparuta_sub-supervizarea lui K. Schneider) inventarl semiologie poate fi considerat complet. Este insd sustinut de aspecte metodologice si nofionale ce trebuiese precizate.Astfl, Jaspers scie into perioada in care conceptul lui Kant de yeu constient™ (ch henussisein) se incetifenise si” era de" wz. curent. Semiologia see. XIX a folosit aceasta nofiune doar spre sfaryitul veacului,astfl feat Jaspers acoperperioada de vart a conceptului. De fapt, prima si principala parte a expuneri semiologice se refer la fenomencle subiective rorbide, parte pe care autonul o numestefenomenologe. ‘Aceasta expresie a lui Jaspers are pariculartatea ei ce se cere avuth in vedere. Ea. nu trebuie confundata cu Ullerioara si actual psihopatologie fenomenologic’” care se bazeazi pe dottina si metodologia lui Husser, De ascmenca, muse confund cu nflesul urual d.,fenomen” ao stare de fat (a imi) ce poste f inregstata. Pentru Jaspers, fnomenologia desemneaz pur i simp tire Subiective pe care omul ile poate sesiza singu,putinds- Je nt-un fel eomuniea ator, Si care, otf inregistrate i descrise de un alt om congtient ce se apropicsulleteste ‘empatic de pacient, ivtind sl cunoasc® si s-lintleags Ideca de interiritate subietiv-congtenta este esental pent: Tasepers, care diferenfiaaa aceasta trie de Comportamentul integistrabil (pe care mizeaza omportamentalismul) si de rezultatele objinute. la probele objective, de laborator, Interioritatea subicctivtii eeomentaté si din alt punet de vedere, prin diferontierca dintre pscudohalucinaii~ce sunt resimite in spatiul psihic interior” find. deci similare reprezentrilor— i halucinafile ee sunt plasate in spatul inconjurior. Romanian Journal of Psychiatry, vol. XV, No.2, 2013 Tabel de materit (marele capitole) Ed.1965 Partea intai; Fenomenele psihice individuale: Fenomenele subiective ale vietii_psihic Inorbide (fenomenologia); Ii.Performantele obiective ale vietii psihici psihologia performantei); II1.Acompaniamentul si efectele somatice al hotivitatii psihice (somatopsihologia); I'V.Fenomenle obiective semnificative. Partea a doua: Conexiunile psihic semnificative (Verstehende Psychologie): Conexiunile semnificative; lV.Conexiunile semnificative si mecanismele lo1 pecifice; IVII.Atitudinea pacientului fata de boala sa; |VIII.Totalitatea conexiunilor semnificativ: (caracteriologia) Partea a treia: Conexiunile cauzale ale vieti psihice (Erklarende Psychologie): X.Efectele ambianfei si ale corpului asupr: viefiipsihice; . Ereditatea; IxI-Teoriile explicative; semnificatia si valoare lor. Partea a patra: Concepfia viefii psihice ca uy intreg: II_Sinteza entitafilor clinice (Nosologia); TH.Speciile umane; TV.Studiul biogratic. [Partea a cincea: Psihicul anormal in societate storie (Aspectele sociale si istorice al psihozelor situlburarilor de personalitate) [Parteaa sasea: Fiinfa umand ca intreg, pendix: I .Examinarea pacientilor P.Funetia terapici B.Prognoza historia psihopatologiei ca stings. 47 Mircea Lazdrescu: Destinul unei cdrticelebre: psihopatologia generald a luiK. Jaspers, 100anide la aparitie Dar si halucinatiile sunt titi subjective, Jaspers subliniazéfaptul —ignorat in ultimele decenii ~ ci marca rajortate a tririlor psibopatologice fac parte din clasa calor subjective, fapt ce necesité efort si rabdare si 0 metodologie empatica aparte pentru leinregista Conceptul Kantian de ,constiinfaa eului” eu care copereaza Jaspers |-a condus ia comentarea tulburirilor fundamentale din schizofrenie cu modificri bazale ale acest instante. Aceste tulburari ar consta— in formularca mai recenti a Ini Scharffeter (6) in pierdorea: egodemarcafiei, egoidentitatii, egocoerenjei, ‘egovitaliti si egoactivitgi, Formularea e diferentiata de cca a ui Bleuler, dar cuprinde simptomatologia depersonalizanti si dezorganizantd a schizofteniei, inclusiv simptomele de prim ang lui Schneider, ‘Tot perspectiva fenomenologica subiectivi a simpiomatologici, e implicaté in definirea clasica a delirului pe care Jaspers o face avand ca baz8 deliul primar. Convingerea anormald, rigid’ si de neinlaturat prin argumente, este evident o irre subiectiva. $i Ia fl sentimental de refering si centralitate,,, c& se intimpli ‘ceva important pentru minc”, ce caracterizeaza dispozitia

    You might also like