Professional Documents
Culture Documents
Cap 1. Analiza Economico-Financiară - Metodă A Cunoaşterii
Cap 1. Analiza Economico-Financiară - Metodă A Cunoaşterii
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
– METODĂ A CUNOAŞTERII
1
Stănescu C., Işfănescu A., Băicuşi A., - “Analiza economico-
financiară”, Editura Economică, Bucureşti, 1996, pp. 11-35
5
Tabelul 1.1. Clasificarea analizei economico-financiare
6
3. Din punctul Analiza Presupune cercetarea
de vedere al Microeconomică fenomenului sau procesului
nivelului la economic la nivelul
care se agentului economic.
desfăşoară Analiza Presupune cercetarea
fenomenul sau Macroeconomică fenomenului sau procesului
procesul economic, la nivelul întregii
economic economii naţionale sau
mondiale.
4. Din punctul Analiza statică Presupune cercetarea
de vedere al fenomenului sau procesului
modului de economic la un anumit
urmărire în moment.
timp a Analiza dinamică Presupune cercetarea
fenomenelor fenomenului sau procesului
sau proceselor ţinând cont de schimbările
survenite la diferite
momente.
5. Din punct de Analiza Presupune cercetarea
vedere al pe ramuri fenomenului sau procesului
obiectivului economic pe ramuri ale
supus economiei naţionale.
cercetării Analiza Presupune cercetarea
pe probleme fenomenului sau procesului
economic pe tipuri de
indicatori.
7
Principalele etape care asigură caracterul complet şi ştiinţific
al analizei economico-financiare sunt următoarele:
• stabilirea obiectului analizei;
• stabilirea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului
sau procesului cercetat;
• stabilirea corelaţiilor dintre fenomenul sau procesul
cercetat şi factorii care acţionează asupra lui;
• stabilirea influenţei factorilor care acţionează asupra
fenomenului sau procesului studiat;
• stabilirea concluziilor şi aprecierilor pe baza analizei
efectuate asupra fenomenului sau procesului economic;
• stabilirea deciziilor şi măsurilor în vederea creşterii
eficienţei activităţii.
8
METODE ALE
ANALIZEI
CALITATIVE
Gruparea
Comparaţia
Diviziunea şi Generalizarea
descompunerea sau evaluarea
♦ Comparaţia rezultatelor rezultatelor
în timp
♦ Comparaţia
în spaţiu ♦ Diviziunea în timp
♦ Comparaţii ♦ Diviziunea
mixte rezultatelor după
♦ Comparaţii locul de formare
în funcţie de ♦ Descompunerea
criteriu pe părţi sau
prestabilit elemente
♦ Comparaţii componente
cu caracter
special
10
caracteristici alese în funcţie de scopul cercetării, natura
fenomenului studiat.
Generalizarea şi evaluarea rezultatelor reprezintă o
metodă calitativă de reunire într-un ansamblu coerent a
concluziilor rezultate din studiul factorial – cauzal al fenomenelor,
reţinându-se doar aspectele esenţiale procesului decizional.
METODE ALE
ANALIZEI
CANTITATIVE
Metoda
Metoda corelaţiei
substituirilor în
lanţ
Cercetările
operaţionale
11
Această metodă se bazează pe variaţia succesivă şi
corelată a factorilor specifici fenomenului analizat. Substituirea
presupune înlocuirea, într-o anumită relaţie a valorii unui factor cu
o altă valoare.
Metoda substituirilor în lanţ se aplică cu respectarea
următoarelor trei principii:
ΔR = R1 − R 0 = (a1 × b1 × c 1 ) − (a 0 × b 0 × c 0 ) .
12
Pentru a determina influenţa fiecărui factor asupra
modificării totale a lui R vom aplica metoda substituirilor în lanţ,
respectând principiile mai sus enunţate:
- influenţa factorului a:
- influenţa factorului b:
- influenţa factorului c:
Metoda balanţieră
R=a+b–c
13
Pentru perioada de bază R0 = a0 + b0 – c0 iar pentru
perioada curentă R1 = a1 + b1 – c1. Modificarea în mărime absolută
a lui R în perioada curentă faţă de perioada de bază este:
ΔR = R1 − R 0 = (a1 + b1 − c1) − (a 0 + b 0 − c 0 ) .
- influenţa factorului a:
ΔR(a) = (a1 + b 0 − c 0 ) − (a 0 + b 0 − c 0 ) = a1 − a 0 ;
- influenţa factorului b:
- influenţa factorului c:
Cercetările operaţionale
14
o formă matematică şi a atribui ponderi tuturor
elementelor şi factorilor;
♦ raţionalizarea deciziilor pe baza informaţiilor şi a unor
metode ştiinţifice de analiză post-operatorie şi analiză
previzională.
Metoda corelaţiei
15
- stabilirea intensităţii legăturii dintre fenomenul analizat şi
factorii săi de influenţă, în vederea evidenţierii factorilor esenţiali
de cei neesenţiali;
- evidenţierea influenţei factorilor asupra fenomenului
analizat.
Analiza economico-financiară, ca metodă a conducerii, este
un instrument deosebit de important de cunoaştere a stării de
funcţionare a unui sistem, de determinare a factorilor ce
influenţează rezultatele unei activităţi.
Analiza economico-financiară se află permanent într-o
legătură organică cu funcţiunile întreprinderii şi cu atributele
conducerii.
16
Analiza costurilor de producţie presupune cercetarea
dinamicii, structurii şi a factorilor de influenţă asupra cheltuielilor
fixe şi variabile.
17
♦ Analiza patrimoniului ♦ Analiza cheltuielilor aferente
♦ Analiza corelaţiei fond de rulment- veniturilor
nevoia de fond de rulment- ♦ Analiza cheltuielilor de exploatare
trezoreria netă ♦ Analiza cheltuielilor la 1000 lei
♦ Analiza corelaţiei creanţe-obligaţii cifră de afaceri
♦ Analiza lichidităţii şi solvabilităţii ♦ Analiza cheltuielilor variabile
♦ Analiza echilibrului economico- ♦ Analiza cheltuielilor fixe
financiar ♦ Analiza riscului de exploatare sau
♦ Analiza vitezei de rotaţie a operaţional
activelor circulante ♦ Analiza cheltuielilor cu personalul
♦ Analiza fluxului de disponibilităţi ♦ Analiza cheltuielilor cu utilajele
♦ Analiza gradului de îndatorare ♦ Analiza cheltuielilor indirecte
♦ Analiza cheltuielilor cu dobânzile
♦ Analiza costurilor pe produs