ASTMUL BRONSIC

Este o boala cronica inflamatorie ce afecteaza bronhiile. Pe fondul inflamatiei cronice din
bronhii se produc episodic crize: spasme ale bronhiilor, care le îngusteaza brusc si pacientul
simte ca se sufoca, îi este mai greu sa expire decât sa inspire aer, se aud zgomote
(suieraturi) la respiratie

clinic :
Astmul bronsic se manifesta prin crize de dispnee , acestea survenind uneori fara o regula clara ( de
obicei in timpul noptii ) . In unele cazuri crizele survin in legatura cu o serie de factori nespecifici :
umezeala , ceata , praf , emotii si efort fizic . La alti subiecti crizele survin in aceleasi conditii : in
sezonul polenului , in aceeasi incapere si in contact cu animalele .
Dispneea este specifica pentru diagnosticul de astm , ea are o frecventa rara , iar respiratia este
prelungita , de exemplu in criza de astm bronsic este caracterizata „respiratia suieratoare „ . Tusea
este uscata sau umeda cu o sputa mucoasa lipicioasa si aspect perlat ( sputa
devine mucopurulenta in prezenta unei infectii) . Munca de recuperare a asmaticului incepe
prin evitarea tuturor factorilor exteriori ce pot declansa , intretine sau influenta in mod negativ boala
si anume : factorii alergizanti, fumatul, atmosfera poluata , virozele , alimentatia si modul de viata.
Alimentatia trebuie sa fie bogata in vitamine , fara condimente si conservanti (alcoolul trebuie exclus
in totalitate ) .
 regimul de viata trebuie sa fie ordonat si echilibrat , cu evitarea starilor de oboseala si
a schimbarilor bruste de temperatura, precum si asigurarea aerului curat , atat in locuinta cat
si la locul de munca ;
 in programele de tratament ce implica gimnastica medicala se vor folosi posturarile de drenaj si
tusea dirijata , pentru eliminarea secretiilor si dezobstructie;
 o importanta majora pentru astmatici este relaxarea organismului , metoda prin care se reduce
starea emotionala ce contribuie la diminuarea sau chiar la anularea bronhospasmului , dispneei si
tusei;
 durata unei sedinte de gimnastica variaza in functie de posibilitiatile pacientului de la 5 – 10
minute si de la 20 – 30 minute, important este ca exercitiile sa se repete de cateva ori pe zi , in
incaperi bine aierisite sau in spatii libere si nepoluate;
 bolnavul trebuie sa execute corect exercitiile , sa constientizeze fiecare faza a miscarii si mai ales sa
stie sa dirijeze aerul (inspirul se va realiza pe nas , iar expirul se va efectua pe gura , lent si
continuu ) ;
 exercitiile de respiratie se executa lent , cu pauze intre o respiratie si cealalta si cu mici pauze (
apnee) intre respiratie si expiratie , in scopul de a ajunge la o frecventa respiratorie normala ,
obtinand astfel si ameliorarea ventilatiei pulmonare ( timpul de expirare a aerului trebuie sa fie de
doua ori mai mare decat timpul de inspirare );
Obiectivele urmarite de gimnastica respiratorie sunt :
1. antrenamentul la efort dozat
2. Tonificarea musculaturii respiratorii in mod special a diafragmei .
3. Diminuarea frecventei respiratorii , concomitent cu cresterea amplitudinii respiratiei .
4. Cresterea sau scaderea ritmului respirator.
5. Marirea sau micsorarea pauzelor dintre inspir si expir .
6. Cresterea amplitudininlor miscarilor respiratorii.
7. Cresterea capacitatilor de efort si ameliorarea sindromului obstructiv ( readaptarea la efort se
face prin antrenament progresiv si ergoterapeutic ).
8. Tonifierea muschilor inspiratori si cresterea capacitatii pulmonare

Utilizarea powerbrath
 Efectuam drenajul postural al pacientului in special seara inainte de culcare va usura somnul si
odihna pacientului . Acesta va fi pozitiona in decubit dorsal / decubit ventral cu capul mai
coborat decat picioarele si efectuam percutie cu palmele facute caus in zona segmentului pulmonar
cu probleme . Percutia se executa timp de mai multe minute pana cand pacientul simte nevoia sa
tuseasca . Procedura nu trebuie sa fie dureroasa si pacientul poate purta
tricou sau imbracaminte usoara nu trebuie neaparat dezbracat . In conjuctie cu percutia se
utilizeaza si vibratia ce se aplica doar pe faza de expir pentru a deplasa secretiile catre
caile aeriene mai mari . Se aplica prin plasarea ambelor maini pe piele de-a lungul peretelui toracic
. Presiunea e aplicata in acelasi sens cu miscarile toracelui . Se poate termina cu o scuturare ( o
vibratie mai riguroasa ) in care degetele mari sunt stranse impreuna , palmele deschise cu degetele
rasfirate pe toracele pacientului .
Se va practica dimineata si seara pentru a usura respiratia pe timpul zilei si a elimina secretiile din
timpul noptii , iar seara pentru a usura respiratia pe timpul noptii . Drenajul trebuie efectuat
inaintea exercitiilor .

Mijloace , metode si exercitii de gimnastica respiratorie folosite :

Din pozitia decubit dorsal cu mainile pe abdomen si coatele pe saltea se vor executa :
1. expiratie impusa , urmata de inspiratie cu antepulsia abdomenului (ridicarea abdomenului ) pe
masura ce aerul patrunde, expiratia prin pronuntarea literei S si coborarea abdomenului ( de 8 –
10 ori ) . Amandoua mainile pe abdomen , cu coatele pe saltea se va executa ; (fig. 1)

fig1
2. respiratia se va executa la nivelul toracelui , in momentul in care se executa expiratia mainile se
apropie usor in momentul inspiratiei se vor departa ( de 8 – 10 ori ) ; (fig.2)

fig2
3. subiectul in pozitia sezand cu trunchiul aplecat spre spate si spre stanga ( pentru segmentul
opical drept sau stang) ; (fig.3)
 fig3
4. subiectul este in decubit lateral stang , cu trunchiul in rotatie anterioara de 45 º inainte , sprijinit pe
o perna pentru lobul superior dr.) si in decubit lateral drept ( pentru lobul superior stang ) ;
(fig.4)

fig4
5. subiectul in decubit dorsal , cu genunchii usor flectati , pentru segmentele anterioare , lobii
superiori stang si drept ; (fig.5)

fig5
6. subiectul in decubit ventral , pentru segmentele superioare , lobii inferiori ; (fig. 6 )

fig6
7. din decubit dorsal , cu mainile la nivelul claviculei , executa inspir si expir , ridicand usor
cutia toracica , astfel incat sternul sa ajunga sub barbie ( in expiratie toracele revine la pozitia
normala ) ;
8. din decubit dorsal , cu genunchii indoiti se executa : (fig. 7)
 o ducerea bratului stang spre soldul drept , concomitent cu ridicarea capului si a umerilor – expiratie
;
o ducerea bratului stang oblic sus , cu rasucirea capului spre stanga – inspiratie ( dupa cateva
repetari , la fel cu bratul drept ) .

fig7
9. ducerea ambilor genunchi la piept , cu ajutorul bratelor – expiratie , revenire – inspir ;
10. din pozitia pe genunchi cu sprijin pe brate : (fig.8a)
o expiratie activa , tragand abdomenul in sus; (fig.8b)
o inspiratie concomitent cu coborarea abdomenului si ridicarea toracelui si a capului ( de 10 ori );
(fig. 8c)
11. pe genunchi , pe calcaie sezand :
o ducerea bratelor in sus – inspiratie
o aplecarea trunchiului inainte , cu ducerea bratelor inapoi sus
cu expiratie ( de 10 ori)

fig8
12. din pozitia sezand pe scaun executa :
o aplecarea trunchiului inainte , cu bratele incrucisate pe abdomen – expiratie
o ridicarea trunchiului , cu ducerea bratelor lateral – inspiratie
13. cu mainile sprijinite pe genunchi – expiratie si ducerea bratului stang oblic sus – inspiratie ;
14. cu mainile sprijinte pe genunchi – expiratie , cu aplecarea trunchiului inainte :
o ridicarea trunchiului – inspiratie
o expiratie sacadata , se elimina aerul in 3 – 4 reprize , in ritm rapid .
Exercitii libere de respiratie insotite de miscari pasive
Miscarea pasiva este secundara miscarii de respiratie avand ca scop amplificarea expiratiei.
Miscarile de respiratie pot fi efectuate cu : toracele , trunchiul , membrele superioare si inferioare ,
astfel :
 - pentru torace :

 din culcat inapoi , cu capul usor ridicat sau din sezand rezemat , foloseste ridicarea toracelui cu
mainile pe axile pentru inspir
 coborarea toracelui cu presiuni la baza acestuia pentru expir ;
- pentru trunchi :
 flexarea trunchiului folosim pe momentul expir
 extensia trunchiului folosim pe momentul inspir
 rasucirea pasiva stanga/dreapta pe momentul inspir
 revenire in pozitia initiala pe momentul expir
 indoirea laterala a trunchiului pe momentul inspir
 revenire in pozitia initiala pe momentul expir
- pentru membrele superioare :

 ducerea membrelor superioare prin inainte sus , pasiv – inspir

 revenire in pozitia initiala – expir
 rotatie externa a mebmrelor superioare oblic jos – inspir
 revenire – expir
- pentru membrele inferioare :
 indoirea pasiva a membrelor inferioare se efectueaza – inspir
 intinderea pasiva a membrelor inferioare se efectueaza – expir
 departarea abd. – inspir
 apropierea add. – expir
Exercitii libere de respiratie cu miscari active :
Miscarile active insotesc, amplifica, faciliteaza miscarile libere de respiratie, ele sunt efectuate
la nivelul : cap , trunchi , membre inferioare si a membrelor superioare. Unele
miscari amplifica faza inspirului altele expirul .
- pentru cap si gat
 extensia capului si gatului faciliteaza – inspirul
 flexia capului si gatului faciliteaza – expirul
 rasucirea capului si gatului faciliteaza inspirul
 revenirea – expirul
– pentru trunchi
 flexia faciliteaza expirul ; revenirea – inspirul
 rasucirea stg/dr – inspir , de partea opusa rasucirii
 revenire – expir
 indoirea laterala stanga/dreapta – inspir de partea hemitoracelui opus indoirii
 revenire – expir
- pentru membrele inferioare
 indoirea membrelor inferioare – inspir
 intinderea membrelor inferioare – expir
 abductia – inspir
 adductia – expir
- pentru membrele superioare
 ducerile si fixarile membrelor superioare la ceafa , pe umeri , pe sold faciliteaza inspirul
 revenirile expirul
 se pot creea exercitii complexe pentru facilitarea inspiratiei/expiratiei .
Concluzii si observatii :
Bolnavii cu afectiuni respiratorii a astmului bronsic si BPOC trebuie sa evite eforturile sustinute ce
solicita un consum mare de oxigen . Eforturile de durata se vor putea realiza numai daca bolnavul
poate sa-si coordoneze foarte bine respiratia cu miscarile ce trebuie sa le execute si la intervale de
timp sa faca pauze , pentru restabilirea ritmului respirator .
Bibliografie:
1.Terapia prin miscare la varsta a 3-a,ED. Medicala 1990.Elena Cristea
2.Recuperarea functionala in practica kinetoterapeutica, Ed Medicala 1994 Ion Stroescu si colab