Download as pdf or txt
Download as pdf or txt
You are on page 1of 3

Cot̃ap̃ ñats 5.


Ama't puesheñarra amuepa'ch amueroc̈ htataret̃teno ene att̃a,
amach

atserrp̃ aret̃teneto atet̃ ñerra 'mrrat̃e' berr atserrpenet. Cot̃ap̃ ñats 6.

Ora allpon leyes ñeñt̃ anaret̃e'tyetsa allohuen acheñeneshacop


ñeñt̃pa' ñeñt̃cha' a'poctatyenahuet ama't puesheña'ttset ñerra'm
esempo echyenet problema.

Cot̃ap̃ ñats 7.

Amach eñalle acheñ ñeñt̃ecop ama sherbeno añ leyes ñeñt̃ atet̃


anaret̃. Att̃ecmach yenpuenana ama't allohuen acheñenesha',
amach eñalle acheñ ñeñt̃ ama amorrentaret̃eyaye. Ñam ̃ a añ
derechos ñeñt̃ aquellcaret̃ arr, ñeñt̃pa'c̈ ho'ña att̃ecmach
allohuenacop ñeñt̃cha' moñenaya ama 't erra'tsena acheñer ñerra'm
esempo eñall ñeñt̃cha' puerratam ̃ ̃̃̃̃̃̃̃psahuetañ añ derechos.

Cot̃ap̃ ñats 8.

Ñam ̃ a ñerra'm esempo esesha'pa' mueneneñ o'ch puerratam ̃ psan


acheñenesha' añ derechos ñetpa' e'ñe pocte o'ch e'nenet
autoridades ñeñt̃cha' a'poctaterrahuet ñeñt̃ atet̃anaret̃po'leyes
ñam̃ a po'constitución.

Cot̃ap̃ ñats 9.



Amuepa'ch arrmataret̃teno acheñ e'ñe att̃a. Amuepa'ch
yottam ̃ pesyeneto acheñ

e'ñe att̃a. Amuepa'ch mueño ' teneto acheñ b̃ ac̈ hayo allcha'
mueroc̈ htena. Cot̃ap̃ ñats 10.

Ñam ̃ a allohuen acheñenesha' ama't esesha' ñerra'm esempo


otteñe'charet̃tena ñapa' echenancha' derecho o'ch a'poctater ñoñets
e'ñe cohuen juezesho. Juezpa' e'ñech cohuen o'ch eñoch ñerra'm
po'ñoc̈ h atet̃o' p̃ ohua. Amach e'ñe att̃a atserrpeñeto. Ñam
̃ a ñeñt
̃otteñe'charet̃tetsa juezpa' o'ch eñotach ñeñt̃ derechos echen ñam ̃a
ñeñt̃ po'deberes. Amach es a'nahua o'pateñeto ama't puesheñarra
acheñ.

Cot̃ap̃ ñats 11.

1. Ñam ̃ aama'tesesha'ñeñt̃otteñe'charet̃tetsaallo'tsenautoridades,
amuepa'ch ahuen otatsteto autoridades añ acheñ po'ñoc̈ h atet̃o'
p̃ ohua. Añcha' ñanom e'm ̃ ñochetepa' ñeñt̃cha' yenpuene' ñeñt̃
otteñe'charet̃tetsa. E'ñech cohuen acop̃ a eñochet po'ñoc̈ ht̃e' atet̃ o'
p̃ ohua. Ñeñt̃pa' atet̃cha' penet allo'tsa'yen shonte' acheñenesha',
amuepa'ch a'nahua o'pateñeto.

2. Ñam ̃ aañecpuepa'chcoñchachetacheññeñt̃at̃pare'tene'ñoñetsñeñt̃
atet̃ anaret̃ e'ñe allempo. Ñam ̃ a ñeñt̃ atet̃ anaret̃ ñeñt̃cha' atet̃
coñchachet acheñ ñerra'm at̃pare'chet añ ñoñets ñeñt̃ atet̃ anaret̃
ñeñt̃ach coñchachet allempo. Amuepa'chña añe'na coñchateñeto
acheñ ñeñt̃ ahuat̃ot̃eñ atet̃ petsa allempo ama eñalle ley ñeñt̃ otets
atet̃cha' sep̃ a. Ñam ̃ a añach coñchatenet ñeñt̃ at̃pare'tene ley e'ñe
atet̃ anaret̃. Amachña

añe'na coñchateneto aton ñeñt̃ ama att̃eye' anaret̃tena allempo


at̃pare'tena.

Cot̃ap̃ ñats 12.

Ñam ̃ a ñeñt̃ e'ñe yocpa atet̃ ñerra'm yepaquell ñamia yamo'tsesha'


ñeñt̃ parro yeyc̈ hena ñam ̃ a allohuen ñeñt̃ yechen ñeñt̃pa' e'ñe
yocpa. Po'potantañpa ama pocteyaye o ch be't̃oset att̃och
o'patapretenyet ñeñt̃ e'ñe yo. Ñam ̃ a amach asasaretpahuoyayye,
ñam̃ a amach asochatse'tpahuoyayye. Ñam ̃ a allohuen ñeñt̃
asasaret̃tetsa e'ñe att̃a ñam̃ a ñeñt̃ asochatse'taret̃tetsa e'ñe att̃a,
ñetpa' echenet derecho o'ch moñenanet añ ley ñeñt̃ atet̃ anaret̃.

Cot̃ap̃ ñats 13.

1. Ñam̃ aallohuenacheñenesha'echenetderechoo'chchope'chyese
tama't erra sechyenet allohuanen puen Estado alí yec̈ henet. 

2. Ñam ̃ a echenet derecho ñerra'm monenet o'ch salerret ama't
erra'tsena Estadot̃ama't ñerra'm muenenet o'ch salerret ama't
ñet pue'stadot̃pa e'ñe pocte'. Ñam ̃ a echenet derecho o'ch
c̈ hac̈ herret pue'stado ñerra'm esempo monenet. 


Cot̃ap̃ ñats 14.

1. Ñam ̃ a ñerra'm esempo amueroc̈ htataret̃ta ama't puesheñarra


e'ñe att̃a poctãp̃ ño'maret ñetpa' echenet derecho o'ch yeterret,
ahuerret po'poñ anetso allcha' agaparet̃terret e'ñe cohuen. 


2. T̃ arrañañerra'macoñchataret̃tettãrro'maro'muetsetacheñamapa'
at̃pare'tet po'poñ leyes amapa' añ derechos ñeñt̃ nen
Naciones Unidas ñerra'm ñeñt̃ecop acoñchataret̃tet amach
agaparet̃teto po'poñ anetso. 


You might also like