DPC – C1

CAPITOLUL VII – JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

I. ETAPA SCRISA

II. ETAPA CERCETARII SI A DEZBATERILOR

III. ETAPA DELIBERARII SI PRONUNTARII HOTARARII

SECTIUNEA II – ETAPA CERCETARII SI A DEZBATERILOR

Subsectiunea 1: Sedinta de Judecata

I. Consideratii generale cu privire la cercetare si dezbatere

Procesul civil in lumina NNCPC a fost recofigurat, deoarece dupa etapa scrisa urmeaza 2 etape strict
delimitate:
o cercetarea procesului;
o dezbaterile in fond.

Potrivit art. 211 NCPC, completul de judecata este abilitat prin lege sa deruleze ambele faze, cercetare si
dezbatere. Ambele fiind faze ale procesului civil, si in cercetare, si in dezbateri trebuie sa se respecte
intocmai toate principiile si garantiile procesuale specifice procesului civil.
Legiuitorul, in conceptia initiala a NCPC a prevazut ca cercetarea procesului in fata primei instante
trebuie sa se desfasoare in camera de consiliu. In privinta dezbaterii pe fond, aceasta ar trebuie sa se
deruleze, ca regula, in sedinta publica.
Insa, de la aceste reguli exista si exceptii:

1. prin OUG nr. 62/2015, problematica parcurgerii cercetarii procesului in camera de consiliu a fost
anulata 2 ani de zile, pana la 01 ianuarie 2019 ;
2. cercetarea procesului are loc in camera de consiliu numai in cazul judecatii in prima instanta. In
cazul cailor de atac, regula este sedinta publica;
3. daca partile sunt de acord, dezbaterile pot sa aiba loc in camera de consiliu la acelasi termen cand
se intra in dezbateri sau la un termen ulterior.

La modul general, in etapa cercetarii procesului, judecatorul/completul solutioneaza exceptii, daca este
cazul, incuviinteaza probe si administreaza probe.

In etapa dezbaterilor in fond, potrivit art. 389 NCPC, completul va conduce sedinta si va dezbate
imprejurarile de fapt si temeiurile de drept invocate de parti in cereri, in apararile formulate sau ridicate
din oficiu – ca regula. In etapa dezbaterilor (atipica) se pot solutiona chiar exceptii procesuale

1 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

nejudecate in cursul cercetarii – potrivit art. 391 NCPC, se poate trece chiar la completarea sau refacerea
unor probe.
Putem observa ca cele 2 faze nu au o delimitare drastica, intrucat aspecte din cercetarea judecatoreasca
se pot regasi si in etapa dezbaterile in fond. In schimb, concluziile din etapa dezbaterilor de fapt si de
drept nu se pot regasi in etapa cercetarii procesului.
Chiar daca s-ar reveni la cercetarea procesului in camera de consiliu, aceasta judecata nu este
formal/procesual identica cu sedinta secreta. In camera de consiliu au acces, potrivit art. 213 NCPC,
partile, reprezentantii lor, cei care ii asista, avocatii (mandatarii), martori, experti, traducatori,
interpreti, alte persoane carora instanta le poate permite accesul.
NCPC reglementeaza si sedinta secreta la art. 213 alin. (2) NCPC si permite ca in ipoteze limitativ
prevazute de cod sa declare acea sedinta secreta, fiind exceptie veritabila de la principul publicitatii
sedinte de judecata.

Chiar daca procesul este delimitat in cele 2 faze, principiul continuitatii trebuie respectat fara a se lua in
discutie aceasta partajare. Judecatorii care au participat la cercetare, obligatoriu trebuie sa fie si
la dezbateri in fond. Principiul continuitatii se aplica de la repartizarea dosarului, pana la pronuntarea
hotararii. Exceptia este prevazuta de art. 214 NCPC, care prevede ca motive temeinice care impiedica un
judecator sa participe (de exemplu, starea medicala, pensionarea, abtinerea, recuzarea), se permite
schimbarea fara a fi incalcat acest principiu.
Indiferent ca vorbim de cercetare, etapa scrisa, dezbateri in fond, acestea se deruleaza obligatoriu la
sediul instantei competente sa judece cauza (instantele sunt sedentare si permanente). Exceptiile sunt
prevazute de art. 212 NCPC si art. 343 alin. (2) NCPC, care vizeaza mijloacele de proba, art. 346 alin. (2),
care vizeaza cercetarea la fata locului si art. 372 alin. (2) NCPC.

Cel putin ca principiu, sedinta de judecata este publica (regula este publicitatea sedintei de judecata).

Aceasta regula suporta doua amendamente:

1. de la 1 ianuarie 2019, o parte a procesului, denumita cercetarea procesului, urmeaza sa se
desfasoare in camera de consiliu, sedinta publica ramanand aplicabila numai dezbaterilor
finale. Astfel, conform art. 213 alin. (1) NCPC, in fata primei instante cercetarea procesului se
desfasoara in camera de consiliu, daca legea nu prevede altfel.
Conform art. XII din Legea nr. 2/2013, dispozitiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura
civila, republicata, privind cercetarea procesului si, dupa caz, dezbaterea fondului in camera de
consiliu se aplica proceselor pornite incepand cu data de 1 ianuarie 201x. In procesele pornite incepand
cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la data de […], cercetarea procesului si, dupa caz,
dezbaterea fondului se desfasoara in sedinta publica, daca legea nu prevede altfel.

2. indiferent de aceasta prevedere, exista cazuri cand legea prevede ca anumite procese, in
integralitatea lor sau numai intr-o anumita faza a judecatii (spre exemplu, numai faza judecatii) sunt

2 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

supuse judecatii in camera de consiliu. In aceste cazuri, nu are importanta prevederea privind
desfasurarea cercetarii procesului in camera de consiliu incepand cu 1 ianuarie 201x, intrucat si
momentan se judeca in camera de consiliu.
Exemple:

o ordonanta presedintiala – procedura urgenta, cu caracter vremelnic, si sub aspectul cercetarii,

si sub aspectul dezbaterilor;
o sechestrul asigurator;

o sechestrul judiciar;
o judecarea cererii de recuzare sau de abtinere.

/!\ aceste exemple au la baza un element comun: legea prevede in mod expres ca se judeca in
camera de consiliu.

Sunt situatii in care desi legea nu prevede ca o cauza se judeca in camera de consiliu, instanta poate
decide acest lucru in concret, pentru o anumita cauza. Conform art. 213 alin. (2) NCPC, in cazurile in
care dezbaterea fondului in sedinta publica ar aduce atingere moralitatii, ordinii publice, intereselor
minorilor, vietii private a partilor ori intereselor justitiei, dupa caz, instanta, la cerere sau din oficiu,
poate dispune ca aceasta sa se desfasoare in intregime sau in parte fara prezenta publicului. Instanta
poate sa dispuna in aceste cazuri, fie la cerere, fie din oficiu, judecarea fara prezenta publicului. Teoretic,
vorbim de situatii ca o procedura de divort sau situatii care ar implica o jena din partea minorilor de a
se adresa in public.

Atunci cand procesul se judeca in sedinta secreta, fara prezenta publicului, au dreptul sa fie prezente
o partile;
o reprezentantii partilor;

o cei care ii asista pe minori;

o aparatorii partilor;
o martorii;

o expertii;
o traducatorii;
o interpretii;

o alte persoane carora instanta, pentru motive temeinice, le admite sa asiste la proces.

Astfel, in cazul desfasurarii procesului fara prezenta publicului nu vorbim despre un secret total,
intrucat doar publicul larg nu participa.

3 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

Ratiuni pentru desfasurarea procesului in camera de consiliu

Atunci cand legea vorbeste despre camera de consiliu, ratiunile sunt diverse:

a) protejarea unei anumite prezumtii de confidentialitate (cum ar fi in materia societatilor).

Decizia legiuitorului in acest sens isi are ratiunea in sensul ca se pot dezvalui secrete de natura
economica (spre exemplu, prin introducerea unei actiuni in anulare a hotararii Adunarii Generale a
Actionarilor se pot revela aspecte privind functionarea societatii);

b) in alte pricini, camera de consiliu nu are nimic de-a face cu secretul, ci apare pe latura a urgentei.
In timp ce sedintele publice sunt planificate anterior, iar schimbarea acestor sedinte ar presupune o
interventie a colegiului de conducere a instantei, desfasurarea procesului in camera de consiliu este
stabilita de fiecare judecator in mod particular (fara a fi tinut de o sedinta publica prestabilita).
Astfel, desfasurarea procesului in camera de consiliu poate servi mai usor celeritatii (se pot da
termene si a doua zi); spre exemplu, ratiunea urgentei apare la sechestrul judiciar sau la ordonanta
presedintiala;

c) la recuzare si abtinere ratiunea legiuitorului tine tot de secret (spre exemplu, se dezvaluie anumite
relatii intre parti si judecator);

d) protectia unor categorii. Spre exemplu, potrivit art. 226 NCPC, in cazul in care, potrivit legii,
urmeaza sa fie ascultat un minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Tinand seama de
imprejurarile procesului, instanta hotaraste daca parintii, tutorele sau alte persoane vor fi de fata la
ascultarea minorului. Chiar daca procesul in sine se judeca in sedinta publica, ascultarea minorului
se face doar in camera de consiliu. Ulterior, se poate reveni la regimul publicitatii sedintei de
judecata.

II. Activitatea premergatoare sedintei de judecata

In ceea ce priveste activitatea premergatoare sedintei de judecata, aceasta il are ca pilon central pe
grefierul de sedinta. La nivelul instantelor exista grefierul sef, grefierul arhivar, grefierul registrator.

Exista si un grefier de sedinta, care insoteste completul de judecata in sedinta publica.

Acesta are o serie de sarcini particulare in ceea ce priveste atat activitatea premergatoare inceperii
sedintei de judecata, cat si activitatea ulterioara inceperii sedintei.

In ceea ce priveste activitatea premergatoare inceperii sedintei de judecata, grefierul de sedinta preia
dosarele de la arhiva, verifica dovezile de inmanare ori de comunicare a citatiilor si altor acte de

4 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

procedura (verifica daca citatiile expediate catre parti sau catre alti participanti la proces au fost urmate
de o dovada de inmanare), verifica daca s-au primit relatiile solicitate de instanta (spre exemplu,
instanta, prin grefier, solicita eliberarea unui extras de carte funciara), intocmeste lista de procese (art.
215 NCPC, art. 103 ROI – Regulamentul de ordine interioara al instantelor).

Astfel, din prevederile art. 103 ROI se desprinde faptul ca lista de sedinta cuprinde mai mult decat lista
proceselor. In lista de sedinta se precizeaza si numele si prenumele judecatorilor care compun
completul de judecata – astfel, partile vor putea face eventuale cereri de recuzare. De asemenea, se
verifica si respectarea principiului continuitatii – art. 19 NCPC (daca judecatorul de pe lista de sedinta
este acelasi ca si cel de la termenul anterior), numele si prenumele grefierului de sedinta, numele si
prenumele procurorului de sedinta.

Potrivit art. 215 NCPC, se prevede ca pe lista de sedinta ar trebui precizate si intervalele orare
orientative pentru strigarea cauzelor (nu putem vorbi despre o sanctiune, poate doar despre o sanctiune
administrativa).

III. Conducerea si politia sedintei

Cand discutam despre conducerea sedintei, exista o serie de atributii care revin Presedintelui de
complet. Sigur, ca are acesta chestiune are relevanta numai in ipoteza in care completul este compus din
mai multi judecatori pt ca daca este un singur judecator, el este si Presedinte. Daca sunt mai multi
judecatori, chestiunea are relevanta pt ca trebuie sa stim cine face urmatoarele lucruri, care dintre
judecatori.

 Prima regula: Presedintele este cel care conduce sedinta, adica deschide, suspenda sau ridica
sedinta.
Deschiderea sedintei are loc prin anuntarea faptului ca dispune deschiderea sedintei si invita toti
participantii la sedinta sa se aseze.

Suspendarea sedintei poate interveni pentru motive justificate, din cauza unor chestiuni obiective
(schimbarea compunerii completului – pot fi cauze in care un judecator s-a abtinut, iar pentru
solutionarea acelei cauze trebuie schimbat completul sau schimbarea locului unde se tine judecata
si chemarea unui alt judecator sa ia parte la complet), aspecte legate de administrarea probelor (de
exemplu, martorii nu pot sa vina decat dupa ora 11.00, iar sedinta se termina la 10.30; in acest caz,
suspenzi sedinta ca sa vina martorul). Inclusiv pot fi chestiuni obiective legate de starea de oboseala
a unei sedinte foarte lungi, dupa o serie de procese, poti sa suspenzi sedinta 15 minute.
Judecatorii nu sunt lipsiti de drepturi in proces, drepturile lor sunt egale, dar ceilalti judecatori se
adreseaza partilor si celorlalti participanti la proces prin intermediul Presedintelui. Deci, cu alte
cuvinte, intr-un complet, cand avem un martor, nu se apuca fiecare judecator sa-l intrebe pe martor
ce crede el de cuviinta. Ei, daca au ceva de intrebat si, de obicei au, se adreseaza Presedintelui, care
va intreba martorul, iar acesta se va adresa asa: “domnul judecator X va intreaba … ” sau, daca vor ca
unul dintre avocati sa discute in legatura cu o anumita problema juridica, ii spune Presedintelui sa
discute si despre exceptia aceea sau despre problema respectiva, nu se adreseaza direct, cii ii spune

5 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

Presedintelui, iar el spune “domnul judecator va roaga sa antamati in pledoaria dumneavostra si

problema X”.
Desigur ca Presedintele poate sa incuviinteze unui judecator din complet si adresarea directa, deci
sa se adreseze direct partii, avocatului sau altui participant, dar trebuie sa ceara voie Presedintelui,
sa-l intrebe “pot sa adresez o intrebare directa?”, iar Presedintele spune “da, puneti o intrebare
directa”, iar apoi spune partii/martorului “domnul judecator vrea sa va adreseze o intrebare directa”
sau ii spune “nu este cazul”. Acesta este dreptul Presedintelui pentru ca el conduce sedinta. El nu
poate refuza punerea intrebarilor pentru ca orice judecator poate pune orice intrebare doreste, dar
poate stabili daca acestea se pun direct sau nu. Sigur, de principiu, nu se intampla curtoazia aceasta
profesionala, nu prea exista momente de genul asta, dar nici nu se exclud.

 A doua regula: Presedintele este cel care exercita politia sedintei.

Politia sedintei este un concept dezvoltat la art. 217 NCPC si care implica mai multe masuri.

➢ Alin. 1: masuri pentru pastrarea ordinii si a bunei-cuviinte, precum si a solemnitatii sedintei de

judecata (aici intra : nu ai voie cu vuvuzele in sala de judecata sau pana la ideea ca nu ai voie cu
telefoane mobile care suna ; nu este o problema doar de zgomot, ci si de solemnitate).
Aceste reguli sunt pentru participantii la sedinta. Pentru judecatori, exista regulile lor din Statutul
profesiei si ROI, unde sunt sanctionate disciplinar de catre CSM.

➢ Alin. 2: daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele le poate cere celor care ar veni mai tarziu
sau care depasesc numarul locurilor existente sa paraseasca sala. Deci este o norma de politia
sedintei. Accesul in sala de sedinte este permis oricui, nu numai persoanelor care au proces, pentru
ca sedinta este publica ! Desigur, aceasta regula nu se aplica cand avem camera de consiliu sau atunci
cand se dispune sedinta secreta, dar acestea sunt cazuri limitativ prevazute de lege. Ca regula, cand
este sedinta publica si nu este camera de consiliu, participarea este permisa. Totusi, acest lucru nu
poate sa impieteze asupra desfasurarii sedintei, adica nu poate sa lasa persoane sa intre si sa ajunga
sa stea in spatele judecatorilor pentru ca acest lucru nu mai incadreaza cu solemnitatea. Atunci,
masura cea mai sigura este sa se paraseasca sala. Codul chiar mentioneaza ca intai trebuie sa iasa
cei care au ajuns mai tarziu, iar apoi cei care depasesc numarul de locuri existente in sala. Lucrul
asta se poate rezolva relativ usor, in ipoteza in care foarte multe instate au fost dotate cu panouri
care arata in timp real desfasurarea sedintei, astfel incat poti sa stai si pe culoar si sa urmaresti
panoul, vazand cand se apropie cauza ta. Uneori chiar se anunta prin statie ce cauza urmeaza.

➢ Alin. 3 : nimeni nu poate fi lasat cu arme in sala, cu exceptia cazului in care le poarta in exercitiul
serviciului, cum ar fi politistul sau jandarmul.

➢ Alin. 4 : persoanele care iau parte la sedinta sunt obligate sa aiba o purtare si o tinuta cuviincioase.
Aici este interpretabil. Presedintele completului poate inlatura din sala pe cei care nu au o tinuta
cuviincioasa. Misiunea este diferita. Sigur, nu se merge pana intr-acolo incat sa se ceara ca la o

6 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

sedinta de judecata sa fie neaparat imbracata lumea la costum si cravata, dar nu se merge nici pana
intr-acolo incat sa se permita accesul in pantaloni scurti sau sandale. Judecatorul le permite apoi
intrarea doar daca urmeaza sa fie audiati.
Nu ai voie cu minori in sala de judecata, in afara de cazul in care urmeaza sa fie audiati.

➢ Alin. 7: indepartarea minorilor din sala si a persoanelor care s-ar infatisa intr-o tinuta necuviincioasa.

➢ Alin. 6: Presedintele atrage atentia partii sau oricarei alte persoane care tulbura sedinta ori
nesocoteste masurile luate sa respecte ordinea si buna cuviinta, iar in caz de nevoie dispune
indepartarea ei. Deci, persoanele care nu se conformeaza masurilor luate sunt indepartate din sala
(asta e sanctiunea). Este important de subliniat faptul ca persoana indepartata din sala poate sa fie
una care nu are niciun proces si atunci nu este nicio problema, dar poate sa fie chiar una dintre parti.
In acest caz, ne uitam la alin. 8 care spune ca daca una dintre parti a fost inlaturata din sala ca urmare
a comportamentului necuviincios sau ca urmare a nerespectarii masurilor luate de Presedinte, dupa
inchiderea dezbaterilor va fi rechemata in sala pentru a i se pune in vedere actele esentiale
efectuate in lipsa ei (ex: am audiat martorii in ordine, am analizat toate probele, judecat procesul).
Presedintele este obligat sa-i spuna, nu sa le refaca (daca a fost galacios asta e). Daca persoana care
a deranjat sedinta a avut, insa, avocat, atunci nu mai este chemat sa i se spuna tot ce s-a intamplat
pentru ca, prin ipoteza, ii va spune avocatul care a ramas in sala.
/!\ acest lucru se aplica numai daca acela care a ramas in sala este avocat pt ca textul spune
ca aceste dispozitii de aplica numai in cazul in care partea indepartata este asistata de un
aparator care a ramas in sala. Acest aparator este avocatul. Sigur, ar putea fi si consilierul
juridic, insa este practic imposibil ca persoana juridica sa fie data afara din sala pentru ca nu a
respectat solemnitatea sedintei. Este clar ca textul se refera la persoane fizice. In plus, vorbeste
despre dreptul la aparare, care se exercita prin avocat. Un lucru e clar: textul se refera la avocat sau
consilier juridic aparator. Cu alte cuvinte, textul nu se aplica atunci cand in sala a ramas un mandatar
al partii, dar acesta nu avea calitatea de avocat, chiar daca el este dintre cei licentiati in drept care ar
putea pune concluzii, dar tot nu se va numi aparator pentru ca Constitutia vorbeste despre dreptul
la aparare, care se exercita prin avocat.
Sigur ca NCPC permite si celor care au licenta in drept, in anumite circumstante sa puna concluzii.
Atunci se vor numi aparatori. Si atunci textul este aplicat exact restrictiv pentru ca presupune o
abolire a unor drepturi, partea indepartata din sala avand, teoretic, dreptul de a i se spune ce s-a
intamplat in lipsa ei, mai putin atunci cand a existat un aparator in sala. Deci, textul este unul de
restrangere si trebuie interpretat la randul lui restrictiv.

➢ Alin. 9 : ultima ipoteza este aceea in care recalcitrantul este chiar avocatul. In acest caz, presedintele
il va chema la ordine (sigur, acest lucru nu da rezultate de cele mai multe ori) si daca, din cauza
atitudinii lui, continuarea dezbaterilo nu este cu putinta, acesta va fi dat afara din sala, dar in acest
caz nu va continua procesul si se va amana. Acesta este un motiv clasic de amanare. Avocatul va lua
si o amenda. Aceasta amenda variaza intre 50 si 700 de lei. Exista si posibilitatea de a da cateva mii

7 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

de euro, daca este vorba despre o ordonanta presedintiala si masura trebuie luata in aceeasi zi.
Aceasta sanctiune porneste de la ideea ca de principiu, manifestarile violente ale unui profesionist
al dreptului sunt mai rare decat cele ale unui participant la proces.

Tot in legatura cu politia sedintei, trebuie mentionata si o chestiune foarte interesanta legata de
fotografierea si inregistrarea sedintei, dar nu de catre instanta sau servicii, ci de catre parti.
Aceasta actiune este interzisa. Nicio parte nu are voie sa faca asa ceva si se ia amenda. Atunci s-a
prevazut chestiunea aceasta (art. 119 din ROI instantelor judecatoresti).
Cu toate acestea, fotografierea si inregistrarea sedintei se judecata se poate face numai cu acordul
Presedintelui de complet. Lui trebuie sa i te adresezi intr-o cerere deschisa, in prealabil, cu indicarea
dosarului. Pentru desfasurarea normala a sedintei, instanta poate acorda permisiunea unui numar
limitat de solicitanti, in ordinea formularii cererilor.
Este interzisa si difuzarea fotografiilor sau imaginilor captate fara acordul Presedintelui
completului. In cazul incalcarii acestei interdictii, va fi sesizat Consiliul National al Audiovizualului.
Acest lucru inseamna ca textul nu se refera la parti, deci partile nu au voie oricum, ci textul permite
fotografierea si inregistrarea in anumite dosare care sunt de interes public, de catre jurnalisti si in
ratiunea interesului public. De fapt, la ei se refera la acest text. Atunci, acestia trebuie sa faca o cerere
in care sa justifice, sa arate ca este jurnalist, sa explice de ce il intereseaza acel dosar, de ce este un
interes public in acel dosar. Daca acel proces este un proces cu un element pur personal, de exemplu
un proces de divort intre doi artisti, cand acestia au un copil, acesta nu va putea fi inregistrat pentru
ca interesul public, de cancan, este mai mic decat protectia unui copil care nu va dori sa-si vada
parintii divortand.
Cu alte cuvinte, in cazul in care un alt participant la proces inregistreaza sau fotografiaza instanta se
va incadra exact in textul cu nerespectarea masurilor luate pentru asigurarea bunei cuviinte si a
solemnitatii sedintei, ceea ce inseamna ca va primit amenda si excluderea din sala.

Se observa, totusi, faptul ca sedinta se inregistreaza, dar se inregistreaza de catre instanta, prin
mijloace tehnice si se pastreaza la arhiva. Deci, toate sedintele se inregistreaza.

8 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

IV. Principalele momente in desfasurarea unei sedinte de judecata

A. Ordinea in care se examineaza cauzele este cea a listei

Dupa cum s-a spus, initial grefierul face o lista cu procesele din sedinta respectiva, pe care o afiseaza cu
o ora inainte (conform NCPC) sau cu o zi inainte (conform Regulamentului), care se publica si pe portalul
instantei. Aceasta este regula, dar exista si exceptii.
Art. 215 alin. (4) NCPC spune ca, la cererea partii interesate, pentru motive temeinice, judecatorul poate
schimba ordinea de pe lista. De exemplu, exista o lista de 50 de dosare, iar la pozitia 3 unul dintre avocati
spune ca roaga amanarea dosarului pentru sfarsitul sedintei pentru ca are un motiv temeinic, de
exemplu vine de la Constanta si nu poate ajunge la 08.45, 09.00, cand se ia cauza. Acesta este considerat
un motiv temeinic. In orice caz, trebuie sa exista o cerere din partea partii.
Nu este necesar ca cererea sa fie scrisa, poate fi facuta si printr-un colaborator sau prin parte. De
principiu, insa, corect este sa se faca o cerere scrisa pentru ca judecatorul sa-si poata organiza sedinta
dinainte de a incepe.

B. Procesele in care partea sau partile sunt reprezentate de avocat, se iau cu prioritate, in ordinea listei
De exemplu, avem 50 de cauze, dar din cele 50 de cauze, cauzele 15, 30 si 37 sunt reprezentate de avocat.
Atunci, acestea se iau primele, tot in ordine, iar apoi se respecta lista.

C. Amanarea cauzelor – regula se regaseste in ROI-ul instantelor, dar si acesta trebuie coroborat cu
NCPC
In primul rand, art. 220 NCPC vorbeste despre amanarea cauzelor. Art. 220 NCPC spuna ca la
inceputul sedintei, se poate proceda la amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata, daca
aceste cereri nu provoaca dezbateri. Cu alte cuvinte, in prima faza a procesului, a sedintei, se iau intai
cauzele care presupun amanari fara dezbateri. Si ele se iau tot in ordinea de pe lista. In concret,
judecatorul intra si spune “in care cauze sunt amanari?” si participantii raspund. Apoi, se face lista de
amanari, tot in ordinea listei, cu mentiunea ca acestea nu trebuie sa provoace dezbateri, adica sa nu fie
amanare dupa invocarea exceptiei, dupa solutionarea exceptiei sau dupa audierea martorilor.
Amanarea trebuie sa fie fara discutii, fara dezbateri.
Acest lucru se intampla pt ca art. 220 teza a II-a NCPC spune ca atunci cand se amanara fara dezbateri,
compunerea completului poate fi alcatuita chiar si dintr-un singur judecator, desi pentru cauza
respectiva este necesara o compunere colegiala. Deci, intr-o instanta de recurs, unde sunt trei judecatori,
amanarile fara dezbateri se pot lua de catre unul singur pentru ca nu se iau decizii. Daca ar aparea
dezbateri, el n-ar putea sa decida pentru ca orice decizie ar fi nula pentru gresita compunere a
completului.

ROI-ul spune ceva diferit, dar nu cu mult: cauzele care se amână fără discuţii vor putea fi strigate la
începutul şedinţei, în ordinea listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau în

9 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

cauză s-a solicitat judecata în lipsă – art. 121 (3).

Deci Regulamentul spune ca ori sunt toate partile prezente ori una dintre parti nu este legal citata, astfel
daca una dintre parti nu este legal citata, te incadrezi, poti sa te prezinti la inceputul sedintei si sa ceri
amanarea pentru ca partea nu a fost legal citata. Daca toate partile au fost legal citate, ele trebuie sa fie
prezente sau macar una dintre ele sa fi cerut judecarea in lipsa si sa nu fie prezenta. Daca nu sunt
prezente toate si niciuna dintre ele nu a cerut judecarea in lista, atunci nu poti sa ceri amanarea, trebuie
sa astepti sa fie toti.

Aici exista un text care oarecum se contrazice cu textul din lege, pentru ca legea spune ca la cererea
partii interesate judecatorul poate schimba ordinea de pe lista, iar alin. (4) din art. 121 din ROI: la
cererea partilor instanta poate lasa cauza la urma, fixand o anumita ora cand dosarul va fi strigat din nou.

Ele de fapt nu se contrazic, sunt doua ipoteze diferite. Opinii in doctrina spun ca se aplica regulamentul,
in sensul ca daca nu exista cerera ambelor parti, nu poti schimba ordinea de pe lista. Ba nu, NCPC spune
ca ordinea se poate schimba la cerera uneia dintre parti.

Regulamentul se refera la altceva: ipoteza in care ambele parti solicita sa se fixeze o anumita ora. Atunci
completul spune ca desi procesul incepe la ora 08:30, pentru ei incepe la ora 13:00. Se poate acest lucru,
dar ei trebuie sa se vada ca sa se puna de acord. Unul nu poate spune “fixeaza-mi la ora 13.00”. El, cel
mult, poate spune “fixeaza-mi dupa o anumita ora”. Deci, sunt ipoteze diferite, dar nu se contrazic. Nu
este singura ipoteza in care se poate schimba ora.

D. Apelul cauzei – facut de grefier

Grefierul spune cauza, nr de dosar, striga paratul, reclamantul, obiectul cauzei si face referatul. Dupa
strigarea cauzei si apelul partilor, grefierul prezinta pe scurt obiectul pricinii, stadiul in care se afla,
comunica modul in care s-a indeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces si daca s-au
realizat masurile dispuse de instanta la termenele aterioare. El stie toate aceste lucruri pentru ca le
verifica cu cel putin doua zile inainte. El spune: „dosarul cu nr ...., reclamantul X, paratul Y, pe rol dosarul
avand ca obiect revendicare, stadiul – al 3-lea termen de judecata, s-a acordat termen pentru intocmirea
raportului de expertiza, raportul de expertiza a fost depus la dosar cu 10 zile inaintea termenului,
procedura de citare a fost in mod legal indeplinita sau partile aveau tetrmenul in cunostinta si nu mai era
necesara citarea” asta este referatul pe care il face grefierul.
Deci, din start, grefierul trebuie sa aiba notiuni de drept si chiar daca nu este licentiat in drept, el trebuie
sa fi facut Scoala Nationala de Grefieri, ceea ce inseamna ca ei stiu o anumita procedura, uneori chiar
mai bine decat avocatii sau judecatorii pe chestiuni de formularistica.
In cazul in care niciuna dintre parti nu raspunde la apel, ROI-ul spune ca dosarul va fi lasat la
sfarsitul sedintei, cand se va face o noua strigare. Daca nu va raspunde nici atunci, procesul se
suspenda daca niciuna dintre parti nu a cerut judecarea in lipsa. Tocmai fiind atat de grava sanctiunea –
suspendarea procesului, ROI-ul spune ca trebuie strigati, iar la sfarsitul sedintei pentru a nu fi o masura
atat de dura inca de la inceput.

In cazul in care numai una dintre parti nu se prezinta, cauza se va lua la ordine deoarece lipsa
partii legal citate nu impiedica judecata cauzei. Instanta, insa, chiar se prezinta matinalii prezenti,

10 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

va analiza si exceptiile si apararile formulate de partea in lipsa, formulate prin intampinare, cerere
reconventionala, cererea de chemare in judecata etc., depinzand de pozitia lor. Ceea ce este de subliniat
este faptul ca, desi partea a fost legal citata nu se prezinta, nu absolva instanta de obligatia de a
examina cererile facute de ea. Ea nu a renuntat la proces si nici nu a achiesat la pretentiile partii
adverse, doar nu a venit, adica nu si le poate sustine verbal, dar daca ele sunt facute in scris si, de obicei,
sunt (ori a depus CCJ daca este reclamant, ori a formulat intampinare daca este parat), atunci judecatorul
va judeca procesul in lipsa, dar bazandu-se pe acele aparari, iar daca a cerut si probe le va examina. Nu
este corect ca judecatorul sa treaca peste probele propuse, de exemplu, si sa le incuviinteze doar pe cele
ale partii adverse, spunand „reclamantul este prezent, a cerut probe, i le incuviintam, paratul pentru ca
este absent si nu poate sa-si sustina probele, i le respingem”. Este adevarat ca nu poate sa le sustina verbal,
dar poate in scris a explicat de ce sunt utile. Sunt unii judecatori care le resping daca partea nu a venit
sa le sustina.

V. Cauzele de amanare
Anterior s-a mentionat faptul ca acele cauze care pot fi amanate fara discutii, astfel incat de la inceputul
sedintei, sunt luate cu prioritate.

 amanarea judecatii se poate face prin invoiala partilor – art. 221 NCPC

Acest lucru inseamna ca partile, de comun acord, decid sa amane procesul. Ele nu trebuie sa dea o
justificare. De obicei, ele incearca o impacare sau nu sunt pregatite in momentul respectiv sa se judece.
Aceasta amanare prin acordul partilor, deci fara a fi provocata de ceva, se poate da o singura data in
cursul procesului. Daca partile, dupa ce au cerut o astfel de amanare, solicita tot o amanare prin acord,
inseamna ca nu mai avem una dintre caracteristicile procesului, anume contradictorialitatea, caz in care
instanta va suspenda procesul. Acest lucru inseamna ca partile nu au cu adevarat un litigiu, fiind un fel
de a spune ca atunci cand partile vor fi decise asupra transarii litigiului si nu doar sa existe un litigiu, o
disputa inregistrata pe rolul instantei, trebuie sa revina. Numai ca si atunci exista o capcana: ca sa repui
dosarul pe rol, trebuie sa platesti 50% din taxa de timbru platita initial, adica aceasta placere costa.
Sigur, daca taxa e mica sau este un proces lipsit de taxa, acest lucru este lipsit de importanta, insa daca
taxa este la valoare, aceasta va costa.
Instanta va putea aici sa considere caz de invoiala la amanare si anumite cazuri de amanare la care una
dintre parti s-ar putea opune daca nu tace. De exemplu, una dintre parti solicita amanarea pentru ca
trebuie sa-si angajeze un avocat, intrucat mandatul avocatului a incetat, dar in concret se observa ca
mandatul a incetat prin revocarea lui de catre parte cu mai putin de 15 zile inaintea sedintei de judecata;
acest caz este un caz pe care partea si l-a asumat, nu a fost o denuntare a avocatului (partea a zis «mai
am 10 zile pana la proces si totusi revoc mandatul avocatului» nu l-a lasat balta avocatul). Cu toate
acestea, partea cealalta spune ca nu este nicio problema si ca este de acord sa se amane si in asemenea
conditii. Aceasta problema se apreciaza, in concret, de catre instanta.

11 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

 amanarea din cauza lipsei de aparare – art. 222 NCPC

Aceasta amanare se poate acorda numai exceptional, pentru motive temeinice care NU sunt imputabile
partii sau reprezentantului ei. Deci, apropo de ce s-a discutat anterior, partea trebuie sa nu aiba aparare,
dar acest lucru trebuie justificat temeinic si motivul temeinic sa nu fie imputabil partii si nici
reprezentantului acestuia. Nu intra in aceasta ipoteza:
o cazul in care partea revoca mandatul avocatului inainte de 10 zile dupa care zice ca in 10 zile nu are
cum sa gaseasca avocat (ar fi trebuit sa-l revoce mai devreme ca sa-si gaseasca avocat din timp; cazul
este temeinic ca este logic ca nu ai cum sa-ti gasesti avocat in 10 zile, dar este imputabil partii in
acest caz);
o situatia in care partea zice ca nu a angajat avocat pentru ca nu are bani (nu este motiv temeinic
pentru ca trebuia sa ceri ajutor judiciar); poate sa fie motiv temeinic daca s-a intamplat ceva pe
parcurs, partea demonstreaza ca avea bani pentru avocat, nu avea nevoie sa faca cerere de ajutor
judiciar pentru ca era o persoana solvabila, dar a avut o cheltuiala neprevazuta, o stare de necesitate
si a trebuit sa amane CAJ cateva saptamana pana va avea din nou sumele necesare;
Legea nu vorbeste despre “motive mai presus de vointa partilor", ci despre “motive temeinice”, fiind o
notiune mai laxa, mai usoara.
In orice caz, atunci cand instanta refuza amanarea judecatii pentru un astfel de motiv, va amana totusi,
la cererea partii, pronuntarea pentru a da posibilitatea formularii unor concluzii scrise de catre avocat.

 cazuri de amanre care NU sunt expres prevazute de lege

Unul dintre ele s-a regasit atunci cand am vorbit despre ordinea si buna-cuviinta in sedinta, atunci cand
avocatul recalcitrant va fi dat afara din sala si se va amana procesul (art. 217 alin. 9). Acesta este un
motiv de amanare, care nu este trecut intr-un articol care sa aiba denumire marginala, dar tot amanare
este.
Aceste cazuri de amanare nu sunt provocate de cercetarea procesului, dar sunt foarte multe amanari
indicate de procedura de administrare a probelor. De exemplu, atunci cand este ceruta proba cu
interogatoriu sau cu proba cu martori. Instanta incuviinteaza proba, dar trebuie sa amane pentru ca
trebuie sa citeze martorii sau sa citeze partea care trebuie sa vina la intergatoriu (poate nu este prezenta
si nu se poate lua prin avocat), iar asta inseamna din start ca trebuie sa amani procesului. Daca se
dispune efectuarea unui raport de expertiza poate sa treaca 1, 2, 3 termene care vor fi termene de
amanare, dar ele sunt amanari care sunt impuse de parcurgerea cercetarii procesului.

Exista doua feluri de interogatoriu: interogatoriu care se ia in scris si se comunica (cazul persoanelor
juridice sau persoanelor care au domiciliul in strainatate) si se depune odata cu CCJ sau odata cu
intampinarea si interogatoriul care nu se depune (cazul persoanelor fizice), care se comunica doar
atunci cand partea respectiva vine la proces pentru ca are un caracter de surpriza. Dupa ce proba se
incuviinteaza, se da un termen pentru ca partea sa fie citata, iar cealalta sa redacteze intrebarile. Este
perfect adevarat ca intrebarile pot fi pregatite dinainte, iar atunci cand se incuviinteaza proba sa-i fie
facuta o surpriza partii adverse, daca este prezenta si sa se ceara administrarea in acel moment, iar
instanta sa fie de acord.

12 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

O alta amanare poate fi provocata de o cerere de abtinere pentru ca nu se poate trece mai departe. La
recuzare se poate.

 amanarea provocata de incercarea de impacare a partilor

Conform art. 227 (1) judecatorul poate dispune chiar prezenta partilor la proces (chiar daca nu suntem
in prezenta unui proces de divort unde orcium partile sunt obligate sa fie prezente personal) – motiv de
amanare, pentru ca daca partile sunt reprezentate de avocati si nu sunt prezente personal si judectatorul
spune ca el vrea sa vorbeasca cu partile, nu cu reprezentantii, ele trebuiesc citate.
De asemenea (alin. 2), in litigiile care fac obiectul procedurii de mediere judecatorul poate invita partile
sa participe la o procedura de informare cu privile la semnificatiile medierii. Aceasta nu este obligatorie,
judecatorul doar le arata faptul ca pot sa uzeze de aceasta metoda. Daca una dintre parti nu este
interesata se trece mai departe.

VI. Ordinea in care se da cuvantul partilor

Trebuie intelese cu atentie pentru ca sunt chestiuni de uzanta. Ordinea ar fi urmatoarea:
1. Examinarea exceptiilor;
2. Administrarea probelor;
3. Dezbaterea cauzelor.
Insa, pe orice problema trebuie stabilit cum se ia cuvantul. Conform art. 216 (2): Presedintele da
cuvantul mai intai R, apoi P, precum si celorlalte parti din proces, in functie de pozitia lor procesuala.
Deci intai vorbeste reclamantul, apoi paratul si apoi ceilalti, dar pentru ceilalti nu mentioneaza nimic,
nicio ordine. Legiuitorul revine apoi si spune ca reprezentantul Ministerului Public va vorbi cel din urma,
in afara de cazul in care chiar el a pornit actiunea, cand este reclamant si va vorbi primul.
✓ daca avem un intervenient principal el va vorbi dupa R ! de ce dupa R ? pentru ca el este
reclamant fata de P, dar si fata de R. De ce al doilea ? pentru ca este o cerere incidentala (se da
prioritatea cererii principale, apoi reclamantului incidental si paratul va vorbi ultimul).
✓ daca avem un intervenient accesoriu el va vorbi dupa cel in favoarea caruia a intervenit. Daca
a intervenit in favoarea R, va vorbi dupa el ; daca a intervenit in favoarea P, va vorbi dupa P.

✓ daca avem un chemat in garantie el va vorbi dupa partea care l-a chemat in garantie.
✓ cel aratat ca titular al dreptului – difera :
o daca el si-a asumat aceasta pozitie si R a fost de acord ca el sa fie primit in proces ca P : devine P
si vb dupa R ;
o in celelalte 3 ipoteze, el are pozitia unui intervenient principal ceea ce inseamna ca va vorbi dupa
R.

✓ daca avem 1 intervenient accesoriu + 1 chemat in garantie va vorbi primul intervenientul accesoriu
pentru ca sustine pozitia uneia dintre parti (ei sunt unul singur gen, un tot unitar) ; chematul in
garantie vorbeste partial in favoarea celui care l-a chemat in garantie.

13 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

/!\ ATENTIE : instanta poate da cuvantul in replica, adica fiecare dintre aceste parti poate lua cuvantul
de mai multe ori in proces. De exemplu, vorbeste R si dupa P, R o sa zica pt ca P a dezvolvat niste teze
care nu se gaseau in intampinare, dati-mi voie sa zic si eu ceva si atunci instanta va zice « da, intr-adevar,
a zis niste lucruri care nu erau in intampinare » si atunci ii va cuvantul R ; o sa vina si P si o zica ca i-ati
dat cuvantul la replica lui R, acum trebuie sa-mi dati si mie cuvantul ca sa raspund la aceasta. Exista apoi
si posibilitatea de a vorbi din nou, in duplica deoarece reclamantul poate dori sa spuna iar ceva. In aceste
cazuri poate interveni judecatorul. In legatura cu pledoaria, judecatorul poate dispune limitarea
timpului, conform art. 216 alin. (4) NCPC. Deci, este gresita practica potrivit careia dupa ce partea
vorbeste jumatate de ora, judecatorul spune “concluzionati, v-am redus timpul”. Acest lucru trebuie
mentionat de la inceput, chiar corect ar fi ca judecatorul sa se consulte cu partile.

Dincolo de dezbaterile orale, exista si institutia concluzilor scrise. Dupa ce se epuizeaza cercetarea
procesului se acorda un termen numai in vederea dezbaterilor pe fond a pricinii. Inainte de acest termen,
partile depun concluziile scrise. Ele le vor sustine si oral, dar avantajul este ca din moment ce partea si-
a prezentat in scris punctul de vedere final, concluziile orale pot fi catalizate spre acele lucruri asupra
carora judecatorul doreste lamuriri suplimentare. Poate partea a scris 30 pg de concluzii scrise, dar
poate unele dintre ele nu erau inteligibile si soliciti sa aprofundeze anumite parti. Daca sunt suficiente
concluziile scrise depuse anterior, nu trebuie decat sa asculti ce spune el si este oarecum intempestiv sa
intervi. De aceea, art. 244 NCPC prevede formularea concluziilor scrise inainte de dezbateri. Asta NU
inseamna ca nu pot fi depuse concluzii scrise si dupa. Astfel, art. 394 NCPC arata faptul ca daca va
considera necesar, instanta poate cere partilor, la inchiderea dezbaterilor (deci dupa pledoarii), sa
depuna completari la notele intocmite si depuse anterior. Adica este posibil ca din dezbateri sa reiasa
unele teze juridice care nu au fost prinse pana atunci.

VII. Primul termen de judecata la care partile sunt legal citate

Pentru parat este un termen limita pana la care poate :

o chema tertii in proces, daca intampinarea nu era obligatorie (daca intampinarea era obligatorie
odata cu ea);
o invoca exceptia de necompetenta materiala si teritoriala exclusiva;
o invoca nulitati relative cu privire la neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii;

o formula cerere reconventionala daca intampinarea nu era obligatorie.

Pentru reclamant este un termen limita pana la care poate sa-si modifice CCJ + poate propnune dovezi
noi
/!\ doar dovezi referitoare la aceasta modificare zice BRICIU;

14 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

Instanta la acest termen:

o isi verifica din oficiu competenta materiala, generala si teritoriala exclusiva

 la acest termen, instanta va da o incheiere prin care isi constata competenta
 chiar daca niciuna dintre parti nu invoca exceptia de necompetenta, instanta trebuie sa cuprinda
in incheierea de la primul termen la care partile sunt legal citate ca verificand din oficiu
competenta a constatat ca este competenta general, material si teritorial exclusiv sa judece
pricina

o verifica identitatea partilor si calitatea de reprezentant (daca este cazul ofc, adica daca exista
procura, daca indeplineste forma prevazuta de lege, daca avocatul chiar este avocat – if not se
anuleaza toate actele de procedura – art. 219 NCPC. Daca sunt parti care au imputernicire si pretind
ca sunt licentiati in drept (deci pot pune concluzii), acum trebuie sa ceara dovada pentru ca mai
departe trebuie sa stie daca ii va lasa sa puna concluzii sau nu

o estimeaza durata procesului – art. 238 : la primul termen de judecata la care partile sunt legal
citate, dupa ascultarea partilor, instanta va estima durata necesara pentru cercetarea procesului;
aceasta estimare se va face cum spune textul tinand cont de imprejurarile cauzei (obiectul cauzei,
numarul partilor, probele solicitate prin CCJ sau prin intampinare, exceptiile invocate in cauza etc)
si va tine cont si de faptul ca procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si previzibil. Va trece in
incheiere aceasta estimare.
De ce este importanta aceasta estimare? Judecatorul poate spune, dupa ce consulta partile :
« apreciez ca pentru acest dosar este nevoie de 6-7 termene, ceea ce ar reprezenta 6-8 luni ».

DAR acest text nu inseamna ca daca au trecut 6-8 luni, termenul NU atrage o sanctiune cu nulitate,
nu inseamna ca tot ceea ce se intampla dupa termenul estimat este nul.
Ceea ce se poate intampla este ca partile, daca nu exista motive imputabile lor, sa formuleze plangere
la CEDO pentru incalcarea pct. 1 al art. 6 CEDH privind termenul rezonabil, spunand ca instanta ne-
a dat un termen, ne-am conformat tuturor cererilor ei, nu s-au provocat amanari, cu toate acestea
instanta nu a solutionat pricina in termen. Tocmai de aceea vine alin. 2 : pentru motive temeinice,
ascultand partile, judecatorul va putea reconsidera durata prevazuta la alin. 1. De exemplu, moare
una dintre parti si trebuie gasiti mostenitorii, iar termenul se va prelungi cu termenul care a fost
necesar pentru a-i gasi pe mostenitori. Toate trebuie facute conform procedurii.

Se cauta responzabilizarea instantei. Termenul se incalca intotdeauna. Problema este diferenta intre
a incalca termenul rezonabil, fara a avea nicio raportare despre ce inseamna termen rezonabil si a
incalca termenul rezonabil, dupa ce in prealabil s-a convenit la el. Diferenta enorma intre a spuna ca
“s-a incalcat termenul rezonabil pentru ca procesul a durat trei ani” deoarece unele persoane pot
spune ca e bine, altele pot spune ca e mult si a spuna ca “s-a incalcat termenul rezonabil pentru ca
dupa ce instanta a spus ca procesul va dura 10 luni, a durat trei ani”. Deci, lucrul asta, desi pare
ineficient, nu este. Este chiar lucrul care face ca termenul rezonabil sa coboare dintr-o zona
incontrolabila intr-o zona concreta. Are un efect pentru ca responsabilizeaza instanta.

15 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

VIII. Incheierile de sedinta

Incheierile de sedinta sunt acte procedurale ale instantei care se intocmesc la fiecare termen care au
natura unor procese verbale, in care se conseamneaza ceea ce s-a discutat si decis la fiecare dintre
termene.
Astfel, unele au valoare minora – la aceea sedinta nu s-a intamplat mai nimic, altele sunt mai importante
decat insasi hotararea judecatoreasca (decid asupra prescriptiei, calitatii partii, decid la partaj asupra
calitatii pe care partile o au, cotelor pe care le au, asupra masei bunurilor si este mai importanta decat
hotararea de fond, care spune numai ce ia fiecare).
Redactarea incheierilor se face de catre grefier (act al grefierului) pe baza notelor de sedinta si daca
este cazul al inregistrarilor sedintei. Art. 231 si 232 NCPC spun ca la fiecare sedinta grefierul de sedinta
ia note cu privire la tot ce au spus partile si la ce a decis instanta la sedinta respectiva. Aceste note pot fi
puse la dispozitia partilor la cerere, deci nu din oficiu. Sedinta se si inregistreaza si daca in notele luate
de grefier partile spun ca nu se regasesc toate aspectele discutate la acel termen, atunci se confrunta
notele cu inregistrarea si se refac notele conform inregistrarii.
Notele pot fi contestate cel mai tarziu la termenul urmator si acestea se confrunta cu
inregistrarile. Cand nu erau inregistrari, trebuia sa te inscri in fals, ceea ce insemna ca ori acceptai ca
grefierul are dreptate, ori trebuia sa-i faci plangere penala. Chiar daca problema era importanta, era un
discomfort pentru ca poate grefierul nu era suspectat de rea-credinta (o parte a ridicat la o sedinta pb
prescriptiei, grefierul n-o mentioneaza in incheiere si instanta nu se refera la ea in hotarare, instanta de
appel va spune ca hot jud nu se refera pentru ca nu ai spus ; inaintea trebuia sa te inscri in fals, era aiurea
ca poate el a uitat pur si simplu). Astfel, inregistrarea il scuteste pe grefier de unele plangeri penale
gratuite si chiar de condamnare care era posibila (notele luate de el sunt acte autentice, ceea ce
inseamna ca daca nu respectau adevarul era inscris fals – tu poate nu aveai nimic cu el, dar asta de obliga
procedura sa faci).

Noul instrument din NCPC nu exclude plangerea penala, dar legituitorul a pus la dispozitie un intrument
mai bun decat plangerea penala. Inregistrarea este prevazuta si in Legea de organizarea judecatoreasca
nr. 304, care sunt norme de ordine publica pentru ca sunt norme de organizare.

Pe baza acestor note, eventual daca ele sunt contestate, folosindu-se si inregistrarile, se redacteaza
incheierea. Cu alte cuvinte, in incheiere nu se scrie tot ce s-a vorbit. Avem trei categorii de acte:
i. notele, care trebuie sa fie exhaustive (in limita consemnarii) si trebuie sa scrie tot ce s-a spus; se
predau obligatoriu partilor la cerere
“R invoca respingerea exceptiei de necompetenta pentru a, b, c, d”
ii. inregistrarile; poate fi obtinuta o copie, la cerere daca instanta apreciaza ca este cazul

iii. incheierea, care practic rezuma tot ce s-a intamplat;

“R solicita respingerea exceptiei de necompetenta” si restul se afla in note

16 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

Incheierea este practic un PV care se face la fiecare sedinta de judecata si in care se consemneaza cele
ce s-a intamplat la sedinta respectiva. Dpdv al CPC, incheierea este o veritabila hotarare judecatoresc.
Acest lucru nu este o metafora, este chiar riguros pentru ca daca ne uitam la cum se definesc hotararile
judecatoresti, ele sunt de 3 feluri:

i. incheieri ;
ii. sentinte ;
iii. decizii.

Deci, incheierile sunt hotarari judecatoresti, care intervin in cursul unui proces, nu sunt hotarari finale
si nu dezleaga fondul. Ca regim, ele sunt hotarari judecatoresti. Acest lucru este important de retinut
pentru ca incheierile, in ceea ce priveste solutiile ce se adopta prin ele, se aplica in totalitate regulile de
la hotararea judecatoreasca, inclusiv cele privind eventualul conflict de divergenta intre judecatori. Deci
toate regulile ce se aplica legiferarii in cazul judecatii, se aplica si atunci cand se adopta masuri prin
incheiere.
In realitate, unele masuri luate prin incheiere necesita niste dezbateri si deliberari ce dureaza 20
secunde sau chiar din priviri (amanare pt lipsa de procedura – este o decizie, acolo se ia decizia pt ca
procedura nu este legal intocmita, se dispune refacerea procedurii si acordarea termenului - sunt trei
decizii, de fapt).
Sigur ca exista si incheieri care presupun deliberari mai ample decat hotararea finala, spre exemplu
incheierea de admitere in principiu in materie de partaj, unde se stabileste dreptul partilor, cota ce
revine fiecaruia si masa bunurilor. Partajul propriu-zis presupune doar tragerea la sorti si impartirea
loturilor, dar deja deciziile importante s-au luat prin incheiere. Un alt exemplu ar fi deciziile prin care se
pronunta asupra unei exceptii de prescriptie, aceea presupune deliberari serioase, care sunt inscrise in
incheiere. Ceea ce este de retinut este ca lucrurile se produc inainte de hotararea finala.

❖ Regimul incheierii de dezbateri

In ceea ce priveste hotararile, exista o anumite incheiere care se numeste incheiere de dezbateri si
pentru a i se intelege semnificatia trebuie prezentata urmatoarea regula: cele consemnate, intamplate
in sedinta in care instanta ramane in pronuntare pentru a dezlega litigiul, nu mai sunt consemnate intr-
o incheiere separata pentru ca ele se consemneaza chiar in hotararea judecatoreasca, in partea
expozitiva a hotararii judecatoresti. Deci acesta este un termen la care nu se face incheiere.

DAR, daca instanta nu se pronunta chiar in acea zi, adica dupa finalizarea dezbaterilor si amana
pronuntarea, atunci se redacteaza incheierea, iar in hotararea judecatoreasca nu se vor mai cuprinde
cele intamplate, cele mentionate la termenul la care a avut loc judecata, ci se va scrie doar o propozitie
care va spune “dezbaterile au fost consemnate in incheierea de la data de …, care face corp comun cu
prezenta hotarare”. Acea incheiere se numeste incheiere de dezbateri. Ea face corp comun cu
hotararea, pentru ca altfel hotararea nu ar avea o parte din ea si se comunica impreuna cu hotararea.

Daca acea incheiere nu este semnata, hotararea este nula pentru ca nu se poate verifica de catre instanta
superioara: compunerea completului in fata caruia au avut loc dezbaterile, ce au spus partile cu ocazia

17 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C1

dezbaterilor, cine a fost prezent cu ocazia dezbaterilor, nu poate fi verificat nimic. Exista o hotarare in
care nu stii cine a pus concluzii, in fata cui s-au pus concluziile si cine a fost prezent. Deci, este nula fara
discutie.
Astfel, incheierea de dezbateri are un regim foarte important, iar ea se redacteaza atunci cand
instanta decaleaza momentul pronuntarii, in sensul ca amana pronuntarea cu pana la 15 zile.

❖ Forma incheierii – aidoma unei hotarari judecatoresti, numai ca ea cuprinde doar mentiunile
referitoare la hotararile ce s-au luat la acel termen.
Aceasta forma este prezentata in CPC, iar atunci cand vorbeste despre forma hotararii, legiuitorul face
trimitere si la forma incheierii. De fapt, daca vrem sa aflam cum se redacteaza hotararea, codul face
trimitere la cum se redacteaza incheierile judecatoresti. De exemplu, art. 425 CPC, care spune ca
hotararea va cuprinde partea introductiva, in care se vor face mentiunile prevazute la art. 233 alin. (1)
si (2), ori art. 233 este chiar articolul care vizeaza forma incheierii judecatoresti, arata tot ceea ce se
mentioneaza in incheierea judecatoreasca. Conform lit. m) semneaza membrii completului (el verifica
incheierea redactata de grefier si o accepta) si grefierul (el face incheierea). Grefierul nu scrie in
incheiere ce doreste el, scrie ce a decis instanta, iar instanta poate controla acea incheiere si obiecta
faptul ca nu este riguros ceea ce este mentionat, spre a trimite la consultarea caietului sau la verificarea
inregistrarilor.

❖ Clasficare incheierile interlocutorii – incheierile preparatorii

Incheierile interlocutorii Incheierile preparatorii

= cele prin care instanta dezleaga
exceptii procesuale, incidente
Definitie
procedurale sau alte chestiuni
litigioase.
= cele prin care se adopta masuri doar pentru
administrarea judecatorii, fara a dezlega
chestiuni litigioase

= asupra deciziile adoptate, = instanta NU este legata de masurile

instanta NU poate reveni. adoptate, putand reveni asupra lor, insa
motivat
Sigur, ele pot fi controlate in caile
Caracteristica de atac, dar aceeasi instanta (cea
care le-a adoptat), indiferent ca
ramane aceeasi compunere sau se
schimba, nu mai poate reveni.

• incheirea prin care s-a respins • incheierea prin care s-a estimat durata
necompetentei; procesului; in faza de cercetare a
Exemple procesului, instanta estimeaza la primul
• incheirea prin care s-a admis
termen durata procesului, numai ca
interventia principala,
accesorie sau o CCG;

18 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017

• incheirea prin care se respinge
exceptia prescriptiei;
• incheirea prin care se
respinge exceptia lipsei
calitatii procesuala pasive
(daca se admite dai hot de
respingere a CCJ, nu mai dai
incheiere pentru ca sunt
peremptorii).
Asupra acestor tipuri de incheieri
instanta nu poate reveni datorita
chestiunilor litigioase.
19 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
DPC – C1
aceasta estimare poate fi modificata, cnf
art. 238 alin. 2 NCPC;
• incheierea prin care se incuviinteaza
probele, este posibil, ca urmare a
administrarii unor probe, unele probe care
pareau utile sa devina ulterior inutile. De
exemplu, la interogatoriu, P recunoaste o
serie dintre pretentiile sau spusesele R si
atunci proba cu martori ar putea sa devina
inutila intrucat nimeni nu s-ar fi asteptat
ca P sa fie de acord, asa ca anterior
interogatoriului se admisese proba cu
martori (pentru ca se astepta ca P sa nege
tot, a.i. sa fi avut nevoie de proba cu
martori). Asadar, judecatorul poate reveni
motivat asupra administrarii unor probe,
daca acestea nu mai sunt utile in cauza.
/!\ PRECIZARE: incheierea de incuviintare a
probelor are si ea anumite aspecte care NU
sunt deloc preparatorii, de exemplu daca
proba este legala sau nelegala. Daca exista o
disputa intre parti referitoare la
admisibilitatea sau inadmisibilitatea probei cu
martori, iar instanta o transeaza, acea
incheiere, sub acel astept, este interlocutorie.
Un alt lucru este daca proba mai este sau nu
utila in raport de derularea celorlalte probe,
care este o chestiune de buna-administrare,
dar niciodata instanta nu va mai putea reveni
asupra deciziei privind legalitatea. Sunt doua
lucruri total diferite.
 DPC – C1

❖ Regimul cailor de atac

✓ REGULA: incheierile premergatoare se ataca odata cu fondul

 EXCEPTIE TIP 1: posibilitatea atacarii unei incheieri pe care separata

• respingerea ca inadmisibila a cererii de interventie; incheierea poate fi atacata cu apel, separat, nu

trebuie sa astepti ca sa o ataci odata cu fondul.

• incheierile date asupra cererilor de suspendare a procesului; se atacata separat, ar fi hilar sa se

atace odata cu fondul pentru ca se ataca faptul ca s-a suspendat in mod gresit. Daca s-ar ataca odata
cu fondul, suspendarea a trecut daca nu s-a repus cauza pe rol.

• cererea de suspendare a executarii provizorii;

• incheierea de anulare a cererii de chemare in judecata in procedura regularizarii; aici nici macar
nu exista fond.

 EXCEPTIE TIP 2: incheieri care nu sunt supuse niciunei cai de atac

• incheierea prin care se solutioneaza abtinerea sau se incuviinteaza recuzarea;

• incheierea prin care instanta investita cu o cerere de stramutare suspenda judecata pricinii a carei
stramutare se solicita.

[de retinut aceste exemple]

20 of 20
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017