Simbolul este, in Biblie, carnea limbajului. Domnul, care a creat lumea prin Cuvintul sau, face din toate lucrurile cuvinte, articulind astfel un ‘mesaj adresat omului in intregul siu —inteligentei sale, avintului siu emotional, simtului sau estetic. Simbolistica biblica nu este un sistem de formule codificate, Cuvintul Domnului nu e ferecat cu 0 cheie pe care ar pastra-o cu egoism initia- tii unei religii pline de mistere. El este mai degraba ca siminga pe care semanatorul o arunca pe cimp fara sa-i pese prea mult de rodnicia recoltei. Lexicul de fata isi propune un lucru simply, strain de vreo filozofie sau pedagogic anume: si grupeze tematic simbolurile biblice pentru a le permite sa se explice reciproc, prin afinitate sau contrast. Temele s-au dovedit a fi surse de nesfirgite variatiuni. Grupurile de simboluri conyerg sau, dimpotriva, se despart, conferind textului biblic bine cunoscuta sa fascinatie. Mn acee JEAN DEQUMEAU elt ANDRE BARBAULT Z: ISBN 973-28-0781-4 Smee FeV) RICE COCrN BANCOREX MAURICE COCAGNAC ANCA ROMANA DE COMERT EXTERIOR SA. Un imperiu financiar ce va pune la dispozitie intreaga gama de redo si servicii bancare fe care aveti nevoie SIMBOLURILE BIBLIC E P | LEXIC TEOLOGIC Traducere din france2i de MICHAELA SLAVESCU Bancorex, ‘crore siacoeptare de cardul internationale ree su marcia Vea nernation: frcard Eurocars runs vinzare-curmearare dealt valeisauinve dente vate, rivaleiinsasatedevalon Sientior s&ipersoane pride” conturcurente in isi valuta inieisau valuta pe termende 1,2,3, "a exteme; ‘ decontareatvanzactio de comer exter pin Stdinede plata incasso, creative garanti rea sau seontacea nor acu fermen, detinute de chen (eoperapun de vanzare-cumpararede vata mmortarea divercelr open ‘CELINTERESATI POT OBTINE RELATI SUPLIMENTARE LACENTRALA SISUCURSALELE BANCOREX | ae eee eee ee ee cre) | ee tentnCoperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE MAURICE COCAGNAC LES SYMBOLES BIBLIQUES LEXIQUE THEOLOGIQUE © Les Editions du Cerf, 1993 (29, boulevard Latour-Maubourg 75340 Paris Cedex 07) © HUMANITAS, 1997, pentru prezenta versiune romaneasch ISBN 973-28-0781-4 PREFATA, Oare cine nu s-a lovit de acest verset din Apocalipst (5,6): ,Atunei am vat, la rijloc — inire tron si cele patru fiinte si batrini — stind un Miel, ca injunghiat, si care avea sapte coame si sapte ochi, care sint cele sapte duhuri ale lui Dumnezeu, trimise in tot pamintul."* Cine crede ca Apocalipsa este o carte cu pore se con- fronta cu dificultati greu de rerolvat. Cum s& incapa sapte ochi pe frantea unui miel? Ca sa.nu mai vorbim de cele sapte coarne greu de asociat cw un animal care abia s-a nascut! Si, in sfirsit, dupa ce ne-a fost descris cerul ca o forma concentrica, in mijlocul careia se afla un tron si Cel care sta pe el, inconjurat de multimea de credinciosi, cum sa ne inchipuim acest miel stind ,la mijloc’, intee tot ce a fost descris mai devreme? Aceste dificultati risca s8-i intimideze pe cei ce incearca s3-si inchipuie ceea ce nu poate fi inchipuit. Aici fiecare imagine este incarcata cu tun sens sinu imaginile, ci sensul lor trebuie imbinat in mod coerent. Esie in joc 0 sistematica pur conceptual, mediatizata nu prin termeni filozofici abstracti, ci prin imagini care exista doar pentru ca sint purtatoare de sens, Acest exemplu justifica necesitatea imperivasa a lexicului teologic al simbo- lurilor biblice pe care Maurice Cocagmnac nil pune aici la dispocitie. Cine il ur meaza de-a ungul acestei lucrari va putea auzi vibrind simbolurile Apocalipsei sicartea va prinde viata ca o drama lirica ce cuprinde intreg universul. Faptul cd autorul ne prezinta aceasta Iucrare ca un lexic se datoreste oare unui exces de ‘modestie? Cocagnac se ailé intr-o relatic mult prea strinsa cu imaginea pentru ca Sa se fi multumit doar sa ne explice semnificatia diferitelor imagini pe care le foloseste Biblia, Fl le urmareste in inlanfuirea lor dinamica si este bine 54 fie turmat pe acest drum, ceea ce in general nu se intimpla atunci cind este abordat doar un lexic, Aceste simboluri se impletese dect in contextul lor natural si in desfasurarea lor spontana. Sintem in permanent angajati in realitatea cea mat concreta incercind in acelasi timp si ne sprijinim pe transpunerea din care tis- neste ceea ce este revelat Cele paseste pe acest drum va avea acces la o viziune a lumii care nu este for- mulata, ci simtita. Totul incepe cu lumina ivita din intiiul cuvint. Urmeaza cele patru elemente, sub forma lor biblica, mat intiifocul care-I orbeste pe om atunci ind incearea s4-1 priveascé pe Dumnezeu in ochi si, la sfirsit, pamintul, loc al omului. Apa si suflarea fac tranvitia, Urmeaza o evocare a cerulut care trasea/4.0 pstitutulu Biblic si de Misiune Ortadoxa al Biserct Ortedone Romine in uncls caruri am apelt st la edi ullerioare: am optat pentea indcaten In intreyime, neprescurtat a tilurilor castor (0?)6/ PREFATA e ctatea Gloriei. Apoi viata i, Verticals ascensional&: munte, urcus citre Domaul, cetate a Gloriei. Apoi viata ec cea epacanaceste ocupat de via strin legaté de cupa side singe. Vinuli, biue a Sgcal i conespunde pinen, hrand veguals. Urmeaza o desfiqurare a Wt tt animmale din eawe ani reprezentanti sit inedrcafi cu o aloare simboics mai meecntuats, Omulintea in scent trup i suf, in calitate de actor a unt drame State de dragostn pe care ro pots Dumnézeu, Un omy hector dar 3 int nificipe neadihna Domnall cae vine in om in miseare este scons in ev JUAN ora profetica a gosta, hotsitor ind cel al unger cu mis. Apo se trezesc (sthivcs sire o data cu toate 2gomotele si sunetele, de Ia disperare Io exul thts Bucariasvbitonr imbind gst cu sunetel prin intermedia dansul wT Ganpanulis, La polul opus bucuriei se situesz’ boala si moa ade Seer acuk momental sf intrim sub cort adapta cml ov ce val Imparte viata de nomad, Ne vom intoarce apoi ochi spre templu, pol al seaitharel biblic pot s8 pomenscs acum la drum, Dela ineeputl Facer fi ee Pigpocrlimse!, Biblia le va vorbi intrun now limbs, cAci Maurice Cocagn: spus: efftal DOMINIQUE BARTHELEMY INTRODUCERE Simbolul este, in Biblie, camea limbajului. Limba ebraica se preteaz¥ foarte bine la aceast’ intrupare, cuvintul Domnului putind fi astfel proferat pe toate tonurile, Marea oglind’ a lumii si toate fafetele inimii omenesti isi etaleaz’ bo- giliile pentru a pune peom in prezenta Dumnezeului shu. Domnul care a creat lumea prin Cuvintul siu face din toate Iuerurile euvinte, putind astfel articula un mesa) care se adreseaza omului in introgul si, intcli- gentei sale, avintului shu emotional, simtului stu al framosului Acest apel fo- Toseste de asemenea groaza si violenta care se intretes pentru a forma fundalul destinului tragic al omeniii. Din recentele cercetiri in domeniul simbolisticii nu retinem decit formula Jui Paul Ricocur: ,Simbolul di de gindit.” Aceasta propozitie dezvluie bogitia a tot ce exist’, forta sa semnificativa 9i puterea sa de evocative. Ducindusi in miezul Jucrurilor, Dumnezeu introduce in taina sa teologul si spiritul contemplativ. Simbolistica biblics nu este un sistem de formule codificate. Cuvintul Domnu- Iui_nu este inchis cu cheia, 0 cheie pe care ar pstra-o cu gelozie initiatii unei religii plind de mistere. El seaman mai curind eu stminta pe care semanatoruil o arunci pe cimp fara a-i paisa prea mult de rentabilitatea investitiel sale. La fel este si Tatal Cerese al cirui cuvint este ca 0 plonie binefestoare atit pentru inimile deschise, cit si pentru mintile uscate Aceasti lucrare nu tine de o anume filozofie si nici nu propune o met dagogied bine definits. Fa incearca sa grupeze principalele simboluri pentra a le permite 38 se explice reciproc, prin afinitate sau contrast Prin afinitate simbolurile se pot grupa in constelatii. Aceste ansambluri ceresti datoreazi coerenta ochiului care le uneste. Privirea spirituala aciund sim- bolurile intr-un mod foarte original, Ea pune in evident& afinitatea ler naturala atunci cind lucrurile se aduni dupa esenta lor: via, vinul, teascul, cuga sint re lititi de ordin vinicol. Privirea poate insi rupe aceast’ legaturs si privi via ca pe tun cimp, vinul ca pe 0 licoare generatoare de betiv si nebunie. Teascul poate fi locul unde se face vinul, dar si locul in care se sivirseste 0 rizbunare singeroast Un anume simbol poate intra in alcituirea unor serii foarte difente si. chi opuse. Prin contrast, fondul si forma pot revela bogitia ascunsA a unor realitati care sint puse astfel fal in fati. De exemplu, pe un fundal de apa se pot desena ima- gini Si semmificalt opuse! apa poate sem vil ial rodnicik dar poate a fel8 / INTRODUCERE deine evoca moartea. Accasth divergentl se face simitl de la inceputal Pees pele cerului si apele abisale nu sint de acweasi natur: plesia 31M pot sim- BP era Si dvin dtitor de via, in timp ce apele adincarlor, refugie al Pola Ce vnttini gi al demonilor vielen, devin spatiwal devorasii sal moet Se a rnlzzazS in acest Fel pe contrast. La orizontul unui pusti flerbinis cau in vapaia unui cuptor, un strop de apa sau un vint ricoros mt Pet fi decit saut in vp Miivini, Sem sabiei care planeaz asupra uni popor cretincios maa tion pone Hi, pe rind, semn de protetie, imagine a Cuvintulil £9 a nc farigerea La limita extrema a aceste| ambivalent asamtsiaje aa paditoni precum apa care arde sau foe care ricoreste wor devert semnifica~ tive, multe ori simboll jongleazs eu paradox si mirarea, Nu se teme de sean- Ft Soformde flctra minis se transforma in nflichrare a jubiss! gee: dai eeitose Cuvintul este un foc, Duhul Rusabilor se transforma in Ae Tapaia Apocalipsel dezvtuie sensul istoriet si realitatea wltins ¢ Ttcrurilor. Fo- eee Pe ntfeeate ac lurnineaZ’ si Miclul refracts in splendoare s9 0 nous ‘reatie, feritS de orice opacitate. See inapiral a Bile este ca un fircAlsuzitorintre diferitele cape als Bets Fees r eye ce lotr inte diferitele genar iterae,pasteind atte permanenta mesajului lor simbolurile biblice sint prezentate aici pe teme care daw nastens uno’ TH Fae Minti, Aceste grupari de semme se intrtaiy sau se separd Perey 9 eigura stralucirea sfascinatia textulu, In interiorul acestel ong inspirate, ae ee piblica dezvahwie vinja intend st infldcirarea Cuvintulii2bS vitor rool Jucrare sperd si fie de folos analizei teologice; ar dori de agement = neat aca fe aceasth Lecio dina —loctura a textuli asistalé de Dahl Sat a care atinge, in inima omalui, panctul in care se intilnesc toate puterile sufletului su. Acestlexie nu ste un dicfionar cares fie consultat in mod ocazional. Se posts inte suevar apela la ol pentra a Sspande [ao intrebare specified, dar destnatin sa este mai ampl8. Cae eaenti citarea textelor biblice sint nul si acclasi lucru Ele trebul SY eae inte des merge mai departe. Cereetarea poate folosi milones: 27 fitces cas poate de asemenea orienta cXtre perceperen unor sensu ascunss Pe care doar inima le poate dezvalui TEapericnta celor care citesc Biblia de malta vreme dovedeste cS 01 bun’ zi, tease 8 settteseot la ivealS un sens complet nou. In acea clipa, datorts te eg Dubhulu nteligenta s-a pus de acord cu exigentele une! lucid” tat profuncle care pind atunc era ipsité de miloace de exprimare,Jusiapanen textllor progateste aceasta lirgire a sensulsti ser Pree ude capitole ale hucivit de fat creeaza un cad favorabil cencatarii, dar oferta simbolic& a Bibliei se prolungeste la nesfirsit Tear ee" ponte oferi coordonate unei munci individuale destinate MeBi cimpului de Reflecie. Concordantele, opoziile sensurilor, miraren stimits de INTRODUCERE /9 ambiguitit sparta une logic prado faitead patrunderea in strdifundu- rstilui divin, Temele si simbolurile se incruciseazA, trama biblic& clevine Cee sarer che lea co pats i wis aan. com ponentelor unui text care foloseste din abundent 3 pomentelor unui text cate folosste din abunden smog ni, dupa o schema ce fi multumese Jui Alice Couiet pentru ajutor, Ba a ne gli muameac fo is Cougs rants tor, Ea a revitzut textul sia asiguratLUMINADumnezeu este lumina Strilucirea Domnului Savaot Dumnezeul ostirilor Astrii gloriosi si decazuti Fata lui Dumnezeu Lumina pierdutd si regasita Orbitea lui Israel (Ochi batrinului Tobit Lumina lui Dumnezeu straluceste intru lisus Hristos _Fu sint lumina lumii” Lumina calauzeste lucrarile omulut Nowa poruncs Obiectele de lumina Faclia si/sau sfesnicul Sfesnicul (candelabrul) sfint si candelele ‘Cununa de lumina Pietrele nestemate DUMNEZEU Religiile din Orientul-Apropiat asia- tic rau inzestrat aclesea pe zei cu 0 au- reold de lava. Oamenii nu-i suportau stralucirea, dar ea se reflecta pe fata re- gelui: ,Seninatatea tetei regelui da via- ta" (Pile, 16, In mitologiile vechi, concurentii prin- cipalei divinitati se straduiau 8 se ri- dice la rangul de Dumneven suprem pentru a-si insusi splendoarea lu. Domnul lui Israel este unic si fara rival {1 Doamne, Dumne/eul meu, martucteai foarte Intru stalucire st fo re pedlouba Tesi ‘mibraca, cel ce Te miracles Turina cas ‘cu hain (Pua 103, 1-2). [J Slava Lui acopera cerurile $i tot pa ‘mintul este plin de marirea Lui! lzbucnire de lumina ca la risarit ce soare, raze vii din mina lui pores! [...] Acolo sta tainic ascunsa puterea Lui (Avactm 3, 3-4) [J si maretia Domnului robeste si cutre- ura inima, Pe Cel Atotputernic nu putem sf-L ajun- gem cu priceperea noastra (lov 37, 22-23), [.-silumina salasluieste in Fl (Davie! 2,2). {n fantastica aparitiea ,Carului Dom- nului, Iezechiel distinge, dupa for, © lumina care este insusi Dumnezeu. Te- ‘ma luminii se transforma aici intr-0 ma- niera rafinata de a-l desemna pe Dum- neveu ESTE LUMINA Siam mai vaaut cova, ca un metal inzosit in foe, ca niste foe, sub care se afla acel chip de om si care lumina imprejur; de la coap- sele acelui chip de om in sus si de la coap- sele chipului in jos se vedea un fel de foe, tun fel de lumina stralucitoare care- impre sura de jur imprejur ‘Cum este curcubeul ce se afl pe eet La vr ime de ploaie, asa era infayisaren acelei hi ‘mini stralucitoare care-inconjura, Astiel era chipul slavei Domnului. $i cind am va- zuteu aceasta, am cizut eu fata la pamint ‘Atunei am aueit glasul unuia cam mia vis... lexchiel 1, 27-28, 2,1), in Carta intelopimt fi Solomon, toe mina este vesnicd, adicd este un ateibut al Dumnezeis. Se spune despre Inte- lepcitne: Ea este strlucizea luminii cele vesnice si coglinda fara pats a ucrari hei Durmnezeu Sh chipul bunatagii Sole telgxamen tus Bolom 7,26. Lumina nu mai este aici doar o stra- Jucire perceptibila prin vedere, este ‘energia infinit8, navalnica, a naturii di- vine, fiinta sa darnica prin excelent Cu adevarat Dumnezew nimic nu iubest, f3ca numai pe cel ce petrace inteu intelep- Fa este mai frumoasa decit soarele si decit toata orinduirea stelelor; dact o pul alaturi cu lumina, infelepciunea 0 intrece, Fiindea dupa lumina urmeaza noaptea, pe ind Infelepeiunea rmine nebiruit in fata rautati (ifelepeiunea iu) Solomon 7, 28-30)14/ SIMBOLURILE BIBLICE Oamenii se pot impartisi din lumi- na divina si, prin aceasta, pot spera la 6 viatt pln’ de fericie, de intelegere siintelepeiune: Ca Ia tine este izvorul viet, intru turin ta vom veda lurnin’ (Psa 35,9) Sfinte Evonghelie dupa loon incepe prin aceeasi afirmatie: Inte El era vias si viata era lumina oame- nilor. Si lumina laminoaza in intuneric 5 fntane- ficul mua cuprins-o (~) Cuvintul era Lumina cea adevSrat care Jumineazé pe tot emul (owt 1, 4-5 59). Cit despre Epistola etre Eoreia Sfin- ului Aposto! Pavel, ea reinnoada legitu- rac traditia Cari intelepeiuni lu Solo- mort: Cavintul, fiw al Tata, are de Ta deest Tati lumina zimislitoare si con- Servatoare a lumii; acest Fix, fiind strilucirea slavei si chipul fiintei hui Dumnezeu, [..] fine toate cu cuvintul puterii Sale” (Eorei 1, 3). Sfintul Pavel invoc’: Impiratul imparatilor si Domnul domni- lon Cel ce singur are nemurire si Jocuieste in- frat lumind neapropiat& ; pe care nu L-a Vie Zut nimeni dintre cameni, nici nu ponte Sob vada (I Timotel 6, 15-16) Si Incov conchide: ots dren ex bunt tot dara envi Ge bus st, poporinduese de i Parintele Hmimtor Ivare mate schimbare sau tim de mare eo 117) STRALUCIREA. DOMNULUI SAVAOT Dumnezeul ostirilor Liturghi eestins i invoct pe Dom aut Sate, rternduese sal ma yea viziune care serveste drept cadra vocativi profetului Isaia. am vfzut pe Domnul stind pe un a ie dee pole elo a Smpleau tempt Scriimtsatea inant as, fears avind Situ anpi cu deut hi aropereau fe, Souda pico, far cu down zbura Sieignd unal eve alfa, rend = Sit, Shae Sant exte Bormnul Savact, lin ext: tot pamintl de mane Ls 6,13) Savaot” apare pentru: prima dati ca hume al Domnutui in invocarea f&- cuth in strivechiul sanctuar de la Silo tunde se spune ci sade pe heruvimni™ (Regi, 3,4, 4). : ‘Aceast® formula pune mai ales in ric utortatsn at Dumneze 9s a ingerilor, astrilor, a clementelor Eige eompun lures. Asa saw fcut cerul si pamintul si toath ostirea Tor” (Facerea 2,1). a Realitatea subiacent’ imaginii unei stiri este mai putin cea de lupt3, decit cea de desfisurare a puterii Domnului [1 Elintinde corul ea un vil ugor sil dos faceea un cort de locuit [1 Ridieafi ochit in sus si privili Cine lea 2 gut? —Cel ce scoate ogtirea lor cu numar si pe toate pe nume le cheams! Celui Atol- uternic si cu mare virkute nici wna mud caps! (Ioaia 40, 225126) Paterea ostirilor este ascultarea. $i astrii ii datoreazs Domnului Atotpu- temic ascultarea cutremurat’ a fiinte- Jor de El zimislite, (Cel ce trimite lumina gi morge si. choams pe ea, si ea il ascults cu cutremur EF steele stralucese la locul lor si se vese- ese ‘Chematuclea, si ele au zis: ,latt-ne!” Ele Strdlucese cu bucurie pentru Cel ce lea €- ut (Baru 3, 33-35). Senimul este umiditatea care se ma nifests dup’ 0 2i frumoast. Soarele a strlucit, acum este rindul stelelor, este deci fireseca apa cenului si se asocieze cu lumina. Astfel simbolul luminit si acelaal apei se unesc pentru a insemna puterea dititoare de viatS a lui Dumne- a stiut s¥ dea vial’ pulberei Desteptativa, cintati de bucurie, voi cai ce salasluif in pulbere! Cact roua Ta este rou de lumind (sir 26, 19), Astriiconstituie deci garda de onoa- rea Stipinului tuturor lucrurilor, In aceasti desfisurare isi vadeste Dom- nul slava Cine este acest puterilor, aces (Psalm 23,10) impsiratul slivei? Domai ste Imparatul slavei Dar Dumnezeul ostirilor ceresti nu. este un Domn pe care transcendenta si] izoleze in slava lui. Desi isi as cunde fata privirilor pitcatosilor, rimi- ne milostiv si-si poate imprastia ierta- Dumnezeul puterlor intaarce-te dar. cauta clin cor sf veri st coTmutonea via acca Doamne, Dumnezeul puterior, intoarcene pe noi si arata fata t2, si ne vor mintut {Pauli 79,15 5120) lar Pavel, chinuit de o boat nestiu- 4, aude: Iti este de ajuns haral Meu, ici puterea Mea se desivirseste in slé- biciune” 2 Corinteni 12,9), In epistola citre romani se aflt sin- gura referire Ia Domnul Savact din Noul Testament, Este vorba de un citat dln Isaia (lsain 1, 9) evocind mila Dom- nului care nu distruge in intregime po- poral pacttos al ut Isae, penta putea regenera: ,,Dack Dommnul Savaot hu ne-ar fi lisa nous urmasi, am fi ajuns ca Sodoma si ne-am fi asemanat x Gomora” (Romi 8, 29) Desfisurarea fortei Domnului Atot- puteric nu are doar menirea si-i con- LUMINA / 15 vinga pe oameni sh renun la rele este’ demonstrafie de putere coplesi- toare. In mod paradoxal, aceasti fort cu adevarat divind se manifests prin iertare si reinnoire: Prutetea Ta este inceputul dreptai si, pen- seu cd el spin a teat, Btn tot a ings dling Te aati (hneepcnnc ui Solomon 12, 15) Domnul Savaot nu este deci, precum ‘Ares sau Marte, un zeu al razboiului El nu este nici 6 divinitate apartinind uunei dinastii solare, hunare sau stelare, Creator al Cerulai si al Pimintului, splendoarea sa este de alté natura, In calitatea Tui de Dumnezeu viu, el are libertatea de a o ascunde sau a 6 arita. In virtutea acestei libertati cu ade~ varat diving, Dumnezeul ostirilor, sta pinul razboiului, cel care odinioara in- ‘stile lui Isracl isi va. lep&da armele si va anunta venirea unui Me- sia care va fi un Suveran al pacii it dof tara el Deane ni- nunik’pecar ea pus Donal pe paint Tunes capa debonelr pint agin Wi plinalal aml ta fina va Hage sonaiinr pave a fe Lyre idabicuien a canoagoti edu ant Bumnwzeu (Pola $8 810) Astrii gloriosi si decazuti Domnul nu este nevoit si se lupte ‘cu astrii pe care i-a creat, Chiar dai oamenii au tendinia de ale atribui un. suflet de origine mai mult sau mai pu- fin divin, Biblia fi prezinta ca pe niste obiecte: ef sint Iumindtori sau faci (nuhorot), atimmate de bolta cerea: tunde strilucese 2i si noapte (Facerea 1, 14-19). Astrii nu sint deci rivalii Dor nului si gelozia pe care o arati une este stinnita de cultul astritor, des in16 / SIMBOLURILE BIBLICE jile din Orientul-Apropiat 31 Orientul-Mijlociu. Gind regele losia hotaraste 8 initie- ze reforma spiritual a poporului sit, ‘el se declara impotriva cultului zeilor Baal, al pilastrilor, al sfilpilor sfinti si al ostiii ceresti formats din totabitatea agtrilr. Soaele, luna si steele, adoral de pigini, puteau exercita o fascinatie Seupes poor Ta ste 3 inpira practici pieStoase. Alzgonit dup aceea pe preoiidlilor pe eh pusesrd eg Tel, cas fad t= feripe inal ceil fuel 9 impr Furie lerusstimul, scare timiiau pe Baa, soarcle, luna, atvlle st toa ostien ceri CV Regt 25,5) Aceasti hotirire este mentionat’ si jn Deuteronomal: Sau, privind la cer sl vazind soar, luna, stulele gi toata ostirea cerului s& nu te lasi amigitca 38 teinchini lor, nici st le sluest pentru ei Domaul Dumnezeut tis lea Eat pentru toate popoarele de sub cer (Deir: teronamutl 4 19) fn Infelepcnen lui Solomon sint ei afi ace onment [.c]eare rau stiut, plecind do la bunatatile Vizute, sf vada pe Cel ce-este, nic din cence tarea lucritilor Sale, s3infeleaga pe mester. Ciau socotit ot sint dumnezei cirmuitor ai hhumii ssu focul, sau vintul, sau arcul col jute, sat mersul stelelos, sau apa nivalnic8, sau luminatorii cerului; Fi, cary, desfitati de frumusetea acestora, Jefau luat drept dimnezc, 38 stie acum cu cit este Stipinul mai presus decit acestea, CAEL, Cel ce Insusi este incepattorul frumur Sei, este fedtoral lor (Infelepeiunea lui So- Toman 13, 1-3) In centrul imensei laude cosmice, a5- tri intra in corul creatiei: Lhudai pe Domnul din cerur, Iiudati-L, pe Elintru cele inalte LaudaticL pe Bl tetiingerit Lal, Mudat-L. ppe El toate puterile Lu. LaudatieL pe El sonrele $i luna, laudaticL pe El toate stulele si lumina (Psat 148, 1-3) In fntelepcienea fui Solomon este dez- vvaluité legstura dintre frumusete si lu- ming, Alsturi de celelalte realititi c= ate, Intelepciunea care Te invaluie de frumusete are o stralucire deosebit: Ea este mai frumoast decit soarele =! deci foatd orinduirea stelelor; daca o pui alaturi cu lumina, intelepeiunea o intrce. Fiindes dupa lumind urmeaz4 noaptea, pe ind infelepeiunea rine nebiruité in fata ‘aut (intelepchuna lui Solomon 7, 29-30) Pe lings celelalte splendori, lumina qentonren Dom este mai press de toate, deoarece strilucirea ei rizba- te atit pe tirimvul binelui, cit si pe cel al frumosului ‘Atri sint prezentati uneori ca ele mente ajutitanre ale aefiuni divine in ‘Cintarea Deborei“, unul din cele mai rechi texte biblice, este lsudata victo- Tui Israel aaupra rogilor Canaan si moartea Tui Sisera, capetenia ostiri- lor lui labin. Stelele sint aliate ale po- porulai Domnulul: Stelele de sus sau luptat atunci, Din mersul lor se rizboird cu Sisera (ufe- siterit8, 20) In vechi texte provenind din Ugarit stelele sint divinitati rizboinice, pe ind in Biblie ele sint simple unelte in mina Domnului Tn Cartea lui sua Naoi, Domnul lo- veste pe dusmanii lui Israel si ai aliati- lor si, locuitorit Ghibeonula Stat, soare, deasupra Ghibeonalui, {uns opreste-te deasupea vai Aialor sua 30, 12) tu (lo Miracolul se produce, iar coneluzia textului este: Sin-a mai fost nici inainte, nici dup aces, © astiel de 2 in care Dommul 34 asculte-asa slasul omului (osu £0, 14), In aceastt povestire astrit sint pre- zentati ca niste slujitori umili care se supun poruncilor cmenesti. Existé- mat nvulte variante ale temei decideriiastrilor care sau rhzvritit im- in sain, inti [pasaj in care este menfionat&.uimirca provocati de inlsturarea regelui Babi- lonului. Fiul diminetii, care-si pierde puterile in mod spectaculos, va deve- ni, in Biblia latina, Lucifer, astrul a ck rei stralucire este orbitoare. Aceast§; fiinti de lumins va sta in fruntea riz- vritini ingerilor Cum ai dzut tu din ceri, stoa strthuci- toare, fecior al diminetil. Tu care zicvai in eugetul tau: ,.Ridica-ma-voi in ceruri $i mai prosus do stelele Dumneze- uli cel! puternic vei agezajlful meu! fn muntele cel sfint voi pune s8lasul mew” (fsa M4, 12-13) Aceeasi tems este abordat& in mod poetic si de lezechiel (lezechiel 28, 11-19), Este vorba de o prorocire im- potriva regelui Tirului, in care astral decizut este heruvimul scinteietor ce pazea paradisul Edenului. Pribusinea Jui este aduedtoare de spaims, Cind suns cea dea treia trimbitd prevestitoare a urgiilor Apocalipsci, Caden astra primgion: [ol sia cazut din coro stea uriasa, arzind 40 ficlie, sia cizut pestea trea parte din riul si peste izvearele apelor. Si numele stelei se cheama Absintos, Si a treia parte din ape 5 facut ca pelinul st ‘multi dintre cameni au murit din pricina apelor, pentru cl se Farusers amare (pour ipsa 8, 10-11) Tot in Apoculipsa este reabilitat si lu- ceatirul de diminea’s, care devine sim- LUMINA /17 bolul puteriiregisite 0 dats cu gloria Invieri lui isus (Apocalipsa 2, 28). In sfirsit lisus poate spune: ,Eu sint rida- cina si siminta lui David, steaua stré- Jucitoare cea de dimineata” (Apocalipsa 22, 16). Fata lui Dumnezeu Fata unui rege reflecta, de drept, © parte din splendoarea divin’. Regisim Aceastl ieee in Pildele lui Solomon: ,Se- nhindtatea fetei regehui da viata..." (Pil- de 16, 15) Cuvintul fat” poate, in ebraica, si insemne, ea st in francezs, ,n fata”. El implica deci ideea de prezent’. Lumi- na pe ¢are 0 emand mai mult sau mai putin o fata poate modula intensitatea prezentei, de la_una aduestoare de moarte la una blind, martori. a unei apropieri senine. Splendoarea ,fetei Domnului” este uneori ensi incit poate fi grew suportaly; lacov se considers fe- cit cind scapa de razele sale: ,Am va 2ut pe Dumnezeu in fata si mintuit a fost sufletul meu” (Facerea 32,30). Faia Domnului este inspaimintitoa- re 9i pentru ci arati adevarul si dez- valuie nimienicia si pacatele omeniri, in toatd goliciunea lor. Adam ii spune Domnului: ,Am auzit glasul tu in rai si m-am temut, cA sint gol, si m-am ascuns” (Facerea 3, 10). Moise igi acopers fata, pentru ca Tumina divins pe care o refle:t8 58 nui orbeasca pe Israeiti (lesen 24, 29-33). Si totusi, departe de fata Domnului, omul este invaluit de intunric. [até o binecuvintare in care lumina divind este chemata: Sa te binecuvinteze Domnul si s8 te pik zens’ SA caute Domaul asupma ta cu fats ves 3h sa te miluiase18 / SIMBOLURILE BIBLICE Siesiintoarc’’ Domnull fata sa cBtee tine si fat dlruiasca pace! (Nuomerii 8, 2-29), ‘Acovasi femf se regitseste si in rags ciunile oamenil fata Taarat rbul Tu ge neal po- foe feats eon 18 135) Dumnezculle, intoarce-ne pe noi fata Ta, 5i ne vom mintui (Psalm 7 Haru pe care degajf lumina fetei divine daruieste poporului o fort® de- cosebiti perc ete poporul cons canoaste Sst sobucet Beene nina Tae vor merge] a or Tues 9 itr bt de ena ure ns Pl rea, 1-17) jnvacest fel Durmnezeu face si renasea gloria sanctuarului pustiit de minia sa hamineaz8 fata Ta apne empl 3 Lelie numele Ta, Doamne! (Da fara, in Biblie fata Domnului nu are ochi, Simbolismul ochilor este altul: omni prezenta activ’ a Domaulul in amen 51 in intreaga sa create. ‘Nimeni si nimic nu poate sepa pri- virii Domnului: bese vor ascunde dinaintes ochilor Met in fandul mari, voi da porunct sarpelui si va muyea. [Tench ochit Mei Bu i atintese spre ry iar nu spre Wine! [e<] ' [att ochii Domnului Dumnezeu privesc spre impaedsia cea pcAtoass (Amo: 9, 34 si) Cel care se teme prea mult de privi- rea oamenilor [oc] nu stie cd ochit Domnului de zece mil Cons sint mai luminesi decit sonrele si pri ese In toate efile camenilor 31 vad toate rie ee scans. (Dilpten fi Fa Sah 2) Dar privirea Domnului nu inseam- na nan supraveghere ea estes bine facere, si diruire de buming: hi Dommaut peste ct ce bese cut Came sintarin vain’ este Dom] Fanaa taminazs exh b= ena a fh Si 34,17 319) Tumineneh ei i, curve UU moar ain) Domnul nu este un paznic netreb~ nic, in chutare de greseli ‘i miluiest pe tof toate Te pot, gi tect Seen grovel camenilo,ca sh 88 PO CaS fanpena ll Semon 23) Uneori Domnul inchide ochii pen- trua respinge un dar nepotrivit: ati miinile voastre cre Mine, Ea furea[ }. Miinile voastee tint phine de singe; spalat-v8, curdtati-wal (sat Regele Iezechia, indignat de bleste- mele ius Sanur se adreseazh ate Domai Pleact, Doamne, ureches Ta si deschide Doamnne, chit Tai si vezi sta aminte a cu Sontele lui Sanherib, pe care kes trimis ca UH facade batjacura pe Dumnezeu cel vise Utsaia 37, 7) ,Deschide ochii” inseamn’ aici: apleqet-te cu atentie asupra acest ne= Chedincios cic gloria ii este in joc LUMINA PIERDUTA SI REGASITA Orbirea lui Israel ind Moise are indo asupra talen= tulor sale de orator, Domnul spune: J[--| eine face pe om mut, sau sure, sau cu vedere, sau orb? Oare nu eu, Domnul Dumnezeu?” (lesirea 4, 11), In acest text este vorba probabil de vedere si orbire cin punct de vedere fizic, dar foarte curind Biblia le vada un sens spiritual, Cel care vede va fi pro- rocul, adica cel care lasa sai patrunda in inima lumina cuvintului divin. Orbirea spirituala poate fi si o im- potmolire in prob eme de ondin mate- rial. Obiceiul darurilor, de exemplu, poate corupe spiritul de dreptate: ,Da- ruri si nu primesti, cdci darurile or- bese ochii celor ce vad si strimba prici- nele cele drepte” (lesirea 23, 8; vezi si Deuteronoral 16, 19), Orbirea se poat> transforma intr-un adevSrat ref al poruncilor divine, atunci cind ele strica rinduiala facuta de oameni. [dolatri care nu-si dau sea- ma de desertaciunea obiectului cultu- lui lor sint si ei orb Domnut il last adesea pe orb sé se afunde in intuneric pind este cuprins ide spaima: atune poate se va pocai Tata ce spune un psalm: {..] Domnutinjelepteste ori, Domnul i beste pe cei rept (Psalm 145, 8). in Cartea ui Iscia se vorbeste inde lung despre orbiwa spirituala, despre efectele sale dezastruoase si. despre puterea divind de a lumina inimile. Dumnezeu arunca asupra lerusali- mului necredincics un val de amortea- 1a, 0 ceata spirituala paralizanta: Mirativa si va minunati: aceia au orbit pe alli saw amas singur o#bi: s-au imbatat dar nu de vin; se datina, dar mu de baw ura; Ca Domnut a tumat peste voi un duh de toropeala. Fl a inchis ochii vostr, profeti- los, si capetele voastm, vazstorilo, lea aco. Penitcu val LUMINA /19 Drept aceea orice descoperite este pentru voi ca graiurile dintro carte pecetluita Daci le dai cuiva care stie carte $+ zi: cciteste”, el iti rispunde: »Nu pot, ici ea teste pecetluiti"! ‘Si daca o dai cuiva care nu stie carte sii ick 1Citeste!, el itiva rispunde: , Nu stiv car- tet" (Usnia29, 9-12). Tn limba ebraica se poate spune in loc de , orbi", ,a inchide ochit". Lata mesajul aspru pe care trebuie’ sa-1 ‘ransmita prorocul poporulu: l--] Cu avaul veti auvi simu vetiimeleye Sc tinduva, va vet ita, dar nu efi ve> en Co's. invirtosat inima poporului acestia si cu urechile sale grew's suzit yi ochii i ita inchis, ca nu curva s8 vada cu ochii si ‘eu urechile auda ..]* (sir 6, 910), Acest text nu poate fi infeles decit daca tinem seama de retorica proroci- lor. Domnul prevede o orbire a unui Israel care nu asculta de vorbele lui. Fl ii transmite aceasta veste intr-un mod imperativ si in acelasi timp derutant, care sund cam in felul urmator: ,.De- xeaba ascultafi gi va uitati cdci me aue Ziti si nu vedeti nimic: ochii vostei Sint acoperiti cu noroi. Cind va veni un rege drept, In stare sa readuca pe Israel la Dumnezeu, chil vor fi spalati Tata ca un rege va stapini prin dreptate si cApeteniile vor cirmui cu dreptate. (Ochi celor care vad nu vor fi inchs si ure- chile celor care aud vor fi bigatoare de sea sma ({saia 32,1513) lar cind va veni vremea renasterii la © viata nowa, desertul si pamintul sterp vor inflori: [..J si poporul meu va vedea slava Dom: nults,steilucirea Dummezeului nostra |. ‘tun se vor deschide ochii celor orbit si urechile color surzi vor auzi (Ist 38,255).20 / SIMBOLURILE BIBLICE Capitolul 42 din [sna vesteste veni- rea Slujitorului Domnului, dar vorbes- te si despre orbirea Iui Israel, Dum- nezen se adreseazA acestui misterios slujitor: {1 Team dat login apport Mew spre lminares neamurilon Cash daschios og color oft (sie $2 on Domnul ii va ealauzi fndrepta-voi pe cei orbi pe drumuri pe care eeeenose pe potct neste oi po ‘i ntumetienl os prt nate for lina povinigurencmpieintnst Gaui 18), Israel, care ar fi trebuit sa fie slujito- 1 desivirsit, cu ochii indreptati spre Dumnezou,atent Ia vonbcl i, ment sf fie mustrat ...] orbilor, priviti, vedeti! LEER ats mum sigs Mex? ["yeins ene onben ca de anncam cu Kaine? Tu multe ai vazut fart si te uit cu Tare aminte [sti 82, 8-20) Credinta este fructul atentieisial vi gilentei. Israel este mere tulburat de proocupiri humesti sau de diverse is- Pite de ordin idolatric, Aceast® tall Fare il indeparteazA de Ia adevarata Greing§. Talburanea ochilor ini i impiedich pe om sil perceap pe Dumnezeu si si-si dea seama cit de re- alists este purtarea acustuia, CSpeteni- ile sint cele mai vinovate: Strsjerii Mei int orbi cu tot, et nu inteleg, rhimic, Toti sint clini muti care nu pot si Tatre. Bi viseaza, oi se cult si le place $3 oarma (Ista 56, 10). | Examenul de constiinté este prima conditie pentru iesirea din intuneric. indeamn la poctinta aducttonte de Jumind divina in spirit. lata un psalm de poctinta care este o dovada de Iu- cidlitate profetict (oe Net astptin hina, dae iat intune= Nits asopetm rvsestal zor, dar um Sim in bea “ Uimbit cra bial, ca obit pe Tings en a ofa och Bim mere ne ES csin in mice zi co spe Inseral; Sire amen in patore sintem canis Forti cu tot ca uri bar 5%, 9-10 Popol purifies prin incerne, sia rage vedona spintual, Intors din orbire, cl poate reveni pe pimintul sit: gh vind poporul cel orb care are och’ (tan 8,5) Ochi batrinului Tobit Lumina scald spatiuil locuit de cei wii ete pent sulle co ce oN inal este pentras plimini: Si humina Bocce Aiplseut sate orkllor 8 pr veascd soarele” (Ecclesastul IL, 7). te mort cel ce nu mai are lamin’: _ Pentru mort plingi, ci lipseste lumi- fra (Carter Infelepesnit la Isus, fil fui Sirah 2, 9. ' ‘Omul poate fi bogat, dar in clipa rmortii el mursi poate lua in mormint gloria si faima: ‘Tota intta-va pint a nssml pasinilor Jui si in veac nate vedea lumin’ (Psalmui #8 20) Povestea batrinului Tobit si cea a tix narului Tobie nu este numai o poveste tedificatoare despre o vindecare mira- culoass, Intreadevar, batrinul orb re- incepe S& vadi drept rsplat’ a me- ritelor sale, dar ochit mintit se deschi Ja lumina profeticA ce lumineazi cin- tarea finala. Cadrul familial al povestii se deschide dintr-» data sine previnta © noua perspectiv’: lerusalimul este Jumina neamurilo Plecarea lui Tobie o arunca pe ma ma lui intrun fel de noapte adinca: Jit de rau imi pare & te-am Lasat sa pleci, fiul meu, lumina ochilor mei!” (Tobit 10, 5), Ingerul Rafael a fost timis pentra a inlatura petele albe de pe ochii lui To- bit ,...ca s4 vada cu och sai lumina tui Dumnezeu" (Tobit 3,17. Strigatul tatalui vindecat rasund ca un ecou al strigatului mame disperate de lipsa fiului: ,Te vad fiul mes, lu na ochilor mei” (bt 1,14). Cintecul de multumire fierbinte do- bindeste dimensiuni profetice. Tobit are 0 Visiune in care lerusalimul a ren; Ochii trupului vad din now lumic na Zilei, iar ochii mini vad lumina ce {ati ideale, calauzitoare a lumit intresi Popoate multe vor veni de departe in nu mele Domnului Dunnezen cu daruei in sini, cu daruri ce adue fmparatului cer lui (Tabie13, 11) LUMINA LUI DUMNEZEU STRALUCESTE INTRU IISUS HRISTOS Eu sint lumina lumii” Sfinta Evanghelie dupa Ioan it dezvae luie pe lisus-lumina, Cuvintele acestui martor de exceptie nu pot fi intelese decit dupa o indelanga meditatie. Nu totul este spus in cuvinte: povesti ca ea a femeii pacatoase si cea a celui nascut-orb au tileuri ascunse. Povesti- Fea se confunda cu simbolul iar uneori chiar tacerea vorbeste, atunci cind tac, mirati si nelinistiti. acuzatorii care se trezesc in situatia de acuzati LUMINA / 21 Prima declaratie a lui lisus este f- ccuta in cursul intilnirii Sale cu Nico- dim, fariseul cel cinstit, lar aceasta este judecata, cd Lumina a venit ‘in lume si oamenii au iubitintunericul mai mult decit Lumina. Caci faptele lor erau rele Ci oricine face rele uraste Lomina 51 nw vine la Lumind, pentru ea faptele lui s3 nu se vadeasca. Dar cel care lucreaza adevarul vine la La- mina, ca se arate faptele lui, 3 in Dum- neseu sint sAvirsite (laa 3, 19-21) Dreptatea oamenilor cere ,s8 se fac lumina totala asupra oricarui caz”. Po= Iitia face ancheta iar judecatorul hots raste care este vina inculpatului. Lu: mina pe care lisus 0 aduce lumii are henumarate insusiri: ea arata drumul catre Tata, ea explica prorocirile, sen- sul minunilor, dar poate si sa dezva- Iie secretele inimilor. Reprezentanti justitiei omenesti tre- buie sa facd nenumarate lucruri inain- tede ase pronunta, lucru pe care lisus nu trebuie sd-] faca: el este lumina si doar preventa lui demonstreaza sat manifesta ceea ce se intimpla cu un om. Binele si raul sint dovedite pe loc, judecata este imediata Pus-ai farddelegile noastre inaintea ta, gre- selile noastre ascunse, la lurnina fetei tale bel Si cauta spre robii ta si spre lucrurile tale si Jndeparteaza pe fii lor (Psat 89, 8 st 18) Povestea femeil pacatoase care a fost jertata nu-i apartine poate lui loan, dar isi gdseste locul in mod fericit in Exum ghelia tui. La inceput lisus spune: ,cel fara de pacat dintre voi sa arunce cel dintii Piatra asupra ei”, iar apoi arunca asu- pra celor de fata o lumina care-i obliga sisi analizere cu atentie comporta-22 / SIMBOLURILE BIBLICE mentul, Vorbele Lui lumineaza aceast minune ticutt: Bu sint Lumina lumii; cel ce imi urmeazs Mie mu va umbla in intuneric, ci va avea Tumina viefi (lean 8, 12) Lumina calauzeste lucririle omulti Dupa vindecarea slibinogului de la sealdatoarea Vitezda, lisus @ spus: 7] Tatal Mew pind acum Tucreaz8; 51 fu lucre2" (loan 5, 17) ‘Ge munceste intr-adevar ziua intrea- jg si ziua Domnului este fark sfirsit: Bentra el odihna si ziua de simbata vai au rostul, fisus hucrea2i fa tami fa zilei Tatslui: lucral cavintului st al rmilei sint neintrerupte. $i totust ziua divin va scAdea si chiar va disparea timpul Patimilor. ‘bile Tun ce Bex tls pe Mine ine {indent pene rae te Gain tn larpe B sigh Ipmina lumi te Pou : ochii orbului cu tind $i-i RB te sd se duck sf se spele in scl, Hones Siloamului. Existh chiar for- inula jungerea de orbire” folositi de frorodl in clipele de avintretorc, Ir Pignaren acestui miracol are scopul de face manifesta orbirea celof care refu- Shs vadt somnelelmpiratici cerusilor pind este ziua, lucrurile Co aptea rejdeni am vet mea ace Spreader sa vad arc care vd feowican 8.3) Cind fariseli intreab’ dac& aceste vorbe sint pent ci, lisus fspunde: Dact ati i rb rat aven peat Dar acim Da Nat wader De acces pata mine Zopra voaset (9 0). Inainte de 2-1 invia pe Laz, lisus spune: Nu sint eare dounsprezece ceasuri intr-o Zi? Dac’ umbla cineva ziua, au se mpi ica, penta ca el vede lumina acestei lumi Tar dact umbls cineva noaptea se impic dict, pentru 8 lumina mu este in el (foun UL, S-10) A merge prin lume” nu inseamna neapirat a merge pe pimintul care se vyede. Existé si mersul prin lumea invi- Zibils, cdci intuneric nu este num oaptea. Att ziua, cit si noaptea lumen tate intunecatd de ru. Aga cum hotul {dA lovituri noaptea, tot asa omul rite faptuieste in umbra minciunii sau in intunecimea une inimi impietrite, Mai devreme sau mai tirziu, pacttosul se impiedica si cade in timpul acestei ina- jintari care devine cu atit mai pericu Toast, cat ait el se crede atotstintor, [i= sus este ficlia care luminenz8pasii, raza niscuti din humea divin care teste prin esentt Iuminoass. Tigus spune mereu ci menirea lui ma este judecata, ci huminarea celor pe ea- fei ameninta capeaneleé drusmului. In Tamina pe careo aduce, oamenii pot si se cunoasct gi sh se coresteze, Se des. ‘copers uni pe altii si aflé c& sint Sal- Con Ek imleg aatfel erful acest tumini duce la moarte. Si desi a facut atitea minuni inaintea los, fot nu credeau in EL, (Ca 28 se implinease’ cuvintul prorocului Tia | [LAW obit ochii For gia Impietrit inima lor, Chef au vada ca ochii si sf nu infeleaga cw fnima sica sf nui cumya sf se ntoarc si Eu si vind (lomr 12, 37-38 3140). Eu, Lumind am vent fn lume, ca tot cel && crude in Mine 28 nu rimnind fn inuneric: Sidacd aude cineva cuvintele Mele simu ke pazeste, nut Eu il judec; cack n-am venit 38 Fidee lumea, ci 34 mintulese lumea (ow 12, 40-97). Credinta intru lisus Hristos este 0 Jumind care-| transforma pe credincios intr-o fiinta luminaasé (Cit aveti Lumina, credefi in Lumina, ca si fii fai mini loan 12,36) Noua poruncé in prima sa epistola, apostolul Toan se arata realist. Pentru a ,infaptui ade- varul” nu este suricient 2-1 inchipui sau i+] auzi, el trebuie cercetat. Totul trebuie raportat la ceilalti, Dragostea il scoate pe crestin din intuneric, ura il tine in beznd cu riscul de a-! pierde. Nowa porunca” este impartisania, a Carei lege il tine pecrestin intru lumina divina pentra ca chstea sf. nu mai fie derbinata |] Dumnezeu este uming si nici un intue nrle nu este intru EL Daca zicem ci avem impartasite cu El si tunrblam in intuneri, minfin si nu sav sim adevarul Jar daca umblam intra lumina, precum EL stein lumind, atunciavem impartasire unul cu alta si singele lisus, Fiul Lu, ne curd teste pe noi de orice pacat (1 fam 1, 5-7). i totusi, va seria porunea noua [1 pea trust tunes duce 9 laces devarataIncepe si sara Cine zie cl stein lind pe fatal i uraste, acela este in ntunertc pina acum Cine fubeste pe fratele i ermine in lam na sisminteald nu ese ine. (1 fan 28-10) lar cel ce uraste pe Fatele sau este in intu- neric[..] si nu ste incotro se duce, pentru 3 intunericul a orbit ochii lui (1 fea 2, 11) OBIECTELE DE LUMINA Faclia si/sau sfesnicul De cele mai multe ori omul nu-si mai yaseste drumal in intuneric. Ori- LUMINA / 23 care ar fi ficlia pe care 0 tine in min’, lumina ji vine de la Dumneveu pentru al feri de capcanele din drum (Ca tuve aprinde ficlia mea, Doamne; Dum- nezeul meu, vei lumina intunericul meu. Caci cu Tine ma voi izbavi de ispita, sic Dumnezeul meu voi trece zidul Dunnezeul meu, fri prihant este calea Lui (Psat, 17, 31-33). Cuvintul divin i insoeste pe om in drumul lui: Pp Factie picloarelor mele este legea ta si lu- ‘mina cararilor mele (Psalmti 118, 105). Lege il aduce omolu lumina vey nica, iar fill lui Israel sint ,aceia prin Care trebuia si se dea veaculut nestr- cdcioasa lumina a legii Tale (Iniel ‘tien lui Soloman 18, 4). Primind in dar aceasta lee poporul tui Israel a devenit lumina neamuri= lor’ (Istia 42, 6 49, 6) Dumnezeu si-a trimis lumina pen- trua lumina stelele care ,stralucesc cu bucurie pentru Cel ce lea facut", dar cea mai importanta izbinda a luminii divine este legea, a cArei intelepciune este de neasemuit. Legea este fara de sfirsit cAci si splendoarea care a infip- tuit-o nu se stinge niciodata Aceasta este cartea poruncilor lui Dumne- eu i legea care este peste veac [1 intosrcete, lacove, sie tome deco, amb prin stralucire in preajma lurini ei (Baru 41-3) Toate invataturile izvorite din aceas- 1a lege fi apard pe cei care-0 urmeaza, sint cAlduzele oamenilor credinciosi. Ele te vor conduce cind vei vrea si mn in vremea somnislu te vor pivi, iar cind te ‘vei destepta vor grai cu tine. G povata este un sfesnic bu si legea 0 Lue mina, iar indemnurile care dau invatSturs Sint calea vieti (Pde s, 2224 / SIMBOLURILE BIBLICE © data cu viata omul primeste 0 con- stiintd care-i permite si se cunoasc’ $i si se cerceteze. Sufletul omului este un sfesnic de la Dom- ul, ol cerceteaza toate cimarile trupullt (Pilde 20,27), adiex toate ascunzisurile fiintei sale. Lumina celor dropti tuminesza, pe cind Sfosnicul color fara de lege se stinge (Pile 13,9) Cel ce blestemd pe tatal siu si pe mama sa Stinge sfesnicul in mijlocul intunerieulat (Pilde 20,20), Pentru a asigura o domnie dreaptt, membrii dinastiei trebuie s8 fie ea nis- te acl. Astfel vor fi cei ce se trag din Tesei, precum David, fiul mesianic uns de prorocul Samuel: [Acolo voi face 58 Hisard puterea lui Davie gatitam fclic unsulai mew (Psu! 131 Pop veri gi IIT Regi LL, 36; 154 1! Resi 8,19; I Regi 21, 17) lisus se foloseste deo ficlie pentrua cexplica misterul huminit spirituale. El ateage atentia asupra faptui cA lumi- pa cieste ait exterioart cit siinterioar’. Flacira unei ffelii cu ulei este slab’, dar pusi intr-un sfesnic lumineazi asd intreagh, Ucenicii lui lists mu tre- buie 58 stea in umbri: humin8 lor tre buie s& Jumineze intreaga omenite. Voi sinteti lumina lumii [oJ nu aprind faclie st o pun sub obroe, ct in sfesnie, si lumineaz8 tuturor celor din cas ‘asa ai Iumineze lumina voastr’ inaintes Samenilor, incit af vad faptele voastre ele bune si af sldveascA pe Tatal vostra Goldin coruri (Mitei5, 14-16), Lumina Tui lisus il cuprinde pe om in intregime: Lauminstoral rupulul e echisl tu, Cind caiuTeswestecurat, tune ft trupul tse wari dar cin och seu atl trapal tue intunerat tein ge en umina din tne st nu ie i dice, 3-35) Nueste de ajuné 88 aprinat o féclie, trebuie sf ai grija sie fil flacira vie Provederca presupune vigilent hfe miele vote incinse si fk Sensi apenss Sivarianumen oamenior cae asta {he stipnal lor cind se va intone dela Ria bs venind of bind, indats 38 Seushi lae 12 28-36 ‘Aceeasi invatatura poate fi trast din pildele celor zece fecioare care Eandelele lor, au iesit in intimpinarea mmirelui” (Matei 25, 1-13) Sfesnicul (candelabrul) sfint sicandelele Sfesnienl sfint, menor, a devenit tuna -din emblemele Ini Israel, in ace- teasi misurd ca steaua lui David. Este Yorba intr-adevar de un candelabra, tie un obiect purtitor de candele, dar rnu este un object destinat jluminatu- Jui, Forma [ii are 0 semnificatie com- ploxd, Textall din letra in care este de- Scris ii subliniazX simbolismal 58 faci sfeynic de aur curat. Sfesnicul 8-1 faci batt ein ciocan: fusul, bratcke,cupele, nrodurile $i florile Ini s fie dintr-o buat’ Sase brate 38 iaed pe cole dou latur ale I: trol brate ale sfesnicului st fie pe cealaltt laturs nt El va avea Ia un brat trei cupe in forma florit de migdal, ew nodurile si florile lor, i la all brat va avea trvi cupe in forma flor dle migdal cu nedurile si florile lor. Asa vor Savea toate cele sase Brate, ce ies din fusul sfesnicului lar pe fusul sfegnicu'ui sa fie patra cupe in forma florii de migdal, cu nodurile gi flo- rile lor Un nod sub dows brate, un alt nod sub alte ddoua brafe sun al trelea nod sub cele din lurma doua brate, iar in virful fusului sfes- riculul sa fle ined o cupa in forma flor de rmigdal cu nodul si foarea ei Nodurile si ramurile acestea sa fie dint-o bucatd cu sfesnicul. El tot trebuie <3 fie lu- crat cu ciocanul, dinlr-o singurd bucata de aur curat Sti faci sapte candele si sa put in el can- elele acestea, ca st himineve latura din faa ll (esiraa 25, 31-37) fste un pom-purtatai-de'Toming) Se ¢ stieertniilte reli forma arborelui era suportul unei reprezentari cosmi- ce, legata de multe ori de misterul lu- in religia babiloxiana exista un pom misterios, Kiskanul negru, care crestea in cetatea sfinta Frid sila care se du- cea adesea Fa, zev! intelepciunii. Acel copac era stralueitor precum un lapis- lavuli, Imaginea acestui pom este cleats de toate atributele creatiel, ma in scopul de a descrie elementele na- tori, ci pentru a-l infatisa in calitatea sa de prototip ceresc Sfesnicul biblic este, siel, o copie ar- tianala a modelului pe care Domnul i Tra infatisat lui Moise pe munte: ,Vezi 4 faci acestea toate dupa modelul ce ti s-a aratat in munte" (Jesirea 25, 0), Acest sfesnic este un migdal cu bo- boxi si flor. Cupele aveau probabil forma unei migda.e, cu partea din fata mai alungita pentru a fine festila, de- partata de fus, sia putea astfel indrep- {a lumina spre Domnul Atotputernic (lesiren 25, 37). Simbolismul migdalu- lui si alemigealei aste evident: fructul purtator de ulei este nascator de lumi- 1a, socotita sfinta. (in iconogratia ro- LUMINA / 25 ‘manica Tisus este repreventat intrun, oval rupt, mandorla, migdala.) Dar migdalul poate fi si un ,prive- sghetor” (shag): (oJ sleremia, ce veri tu?" Si eu am ras puns: ,Vad un toiag de lemn de migdal (hagid) Zisuemi-a Domnul: Ta ai v8ut bine, eu privegher asupra cuvintului Meu, ca sil indeplinesct” (leemia 1, 11-12). Conform traditiei, candelele din sfesnic nu ardeau decit noaptea (iesirea 27, 21). Sfesnicul isi merits numele de Priveghetor, fie pentru ca vegheaza in fata Domnului, tie pentru ca Tl simbo- lizeaza pe ingusi Domnul eare veghoa “Aasupra poporului su, De Cel ce stapineste cu puterea $9 veacul Ochi Lul spre neamue' peivese (Psa 65.6) Apoi mi-ai dat viata, si bundvointa Ta si ppulrtarea Ta de geia au tinue vie suflarea mea {lov 10, 12) Candela) lumina de noapte, dexe- BNE simboliza de asemenea credinja. heintrerapta- hi Israel intr Damine- re PREIS, 3) fesnicul sfint este mereu prezent in traditia iudaica care i-a atribuit nenu- marate semnificatii simbolice. Pentru losif el reprezinta caracterul sfint al saptaminii care repeta zilele creatiei Altii au vazut in cele sapte candele ale sfesnicului cele sapte planete care erau pe atunci cunoscute. Trebuie neaparat ‘mentionat si simbolismul aurului, me- tal solar, a cérui strélucire naturala re- fecta splendoarea increata, Prorocul Zaharia are interpretare foarte personala a simbolismului stes- nicului. Dupa ce are o viziune el spune lata vad un candelabru cu totul de aur, cu Sapte candele, iar deasupra candelabrului26 / SIMBOLURILE BIBLICE ‘Ingerul insircinat cu instruirea lui spune: lar aceste sapte (ontuele) sint ochit Dom- fhulud care cutreierd tot pamintal” (Zahavia 4:10). Dar cind prorocu! il intreabi ce in seamn’ cei doi maslini, sau mai curind cele dows ramuri de maslin cate, prin doua tevi de aur, isi varsa uleiul auri, ingerul raspunde: _Acestia sint cei doi fii unsi, care stau ina- fintea Dommulai a tot pamintul” (Zaluri 4 uy Cei doi fii unsi sint losua, care a fost uns preot, si Zorobabel, uns rege. [Imaginea sfesnicului este aici pro- fund modificats. Lampa complex, cu dow’ brate si un rezervor, capt 0 semnificatic mai mult decit Titurgick fa devine un obiect de contemplatie, care explic8 rinduiala harului ce sfin- teste si consfinteste Este inti-adevir vorba de un copac; cele dous ramuri de mishin sint legate de un arbore de lumini. Acest copa este de aur, iar seva este uleiul care poate deveni lumina. Pentra cd fes din Acelasi trunchi, cele dows ramuri sint unite: aga vor trebui si fie si puterea Sacerdotals si cea impiriteasca a 0- menilor care au fost unsi cu uleiul au tu, ndscut din lumin’ si dumnezsire ‘Simbolismul profetic stabileste ast- fel Iegituri strani: pomul este din m tal, uleiul este purtitor de flori de 1u- mina. Ne aflim in fata unui soi de suprarealism capabil si stirmeasct mi- ratea care dezvalie 0 alta dimensiune a nealitatit. Sfesnicul din Pentatewh si cel din Zaharia sint, fiecare in parte, embleme ale esentei divine si ale energiei pe are o emans. Cimpul semantic pe ca~ rel oferd lumina este cercetat aici eu rezultate fericite neobisnuite Cununa de lumina (diadema, tiara, turbanul) Coroana este simbolul regalititii ind este cuceritS cotatea Raba, David pune stipinire pe coroana lui Hanum, Togele Amonitilor: Si a luat David de pe capul regelui ei Coroana, care era de tn talant de aur si cu pietre scumpe, si a puso pe eapul sin [..]°( Regi 12, 30) Un talant de aur cintirea in jur de wigatiet Cece se pogoatt Ia mane in cori, xi (oultaclufrea lori ape male, Solin ou vazutluceurte Domnul mi prunile at intra sine is gh ra port wnt furtunos sl #4 isha ru ied FRU ae stl Tor inte primed Seteiburau si se catinay oa un om beats thats priceperen lor # piri (Psi 108, m Marea este si silagl monstrilor ma- rint In Facnea se vorbeste despre cr= aia lor; ef sint niste juctri in miinile Pea teut pe care et trebuie Sl stS- vveascd (Facerea 1,21). Marea aceasta este mare si largas acolo se ‘gives: fiitoare, e€rora ma este HUME, Vice RU core ub; balaurul acest pe Je ari ca af se foace in ea Pat 103, 26-27), {in Carter [ui lov sint descrisi: mons- tril care friesc in fluvii, hipopotamul Behemot si crocodilul Leviatan. “Teama de apa va deveni simbolics, insemnind teamd de dusman: Derearfi fost Dommul cu noi Lele ‘Apa near fiinecat pe nol, suvo} ar fi trecat peste sufltal nostra Rhundl ar fi trecut peste sufletul nostra va- furl inspaimintatosre (Psulii 123, 1 si 4-5). Nava sin pros inandaile oastatone: assent int compara sere connate ‘a Eufratului (Isaia 8, $y iar egipten cu revdesarea Nile Wat eromit 67-8) APA AFUNDARII SI A MINTUIRIT Pacatul inecat Omul, stipinul focului, al calului gi al smultor tenii, sa simiitintotdeau ha descumpanit in fata inundatiilor Sau a valurilor seismice. Lipsa de apa f] afecteaz’ la fel de mult. Bxista, in ‘migcarea apelor, ceva inexplicabil care face peom si creada ca apa este instru ‘mental si simbolul drept8ti divine. in Bélic comportamenta onal este patetic; mai intii se infurie pe cei Se PNStuies ni lees, eaco- teste! si se revarsi precam un lichid dezlintuit. lesirile Domnulsi nu sint fined irationale; dupa ce se va infuria, -ya incepe sa judece, si pedepseasca, sa invete si, in final, Sa ierte. Pentru’ ca este stapinul apelor miniei sale, Dom- nul it ineaca pe cei care uneltesc, las du-te posibilitatea de a se ridica intra milostenia sa. Inainte de a evoca Potopul sau pe- deapsa prin seceta, se poate cita Cartea injelepctuoti lui Solomon: lar cind pe mintul a fost acoperit de ape, intelep- ciunea La mintuit si pe cel drept a purtat in slaba area de lemn (intelep unea lui Solomon 10, 4). ‘Apa este un simbol cu doua fee Aceasta ambivalent’ exprima un mare paradox: asprimea si milostenia divi- na sint unul si acelasi lucru. Minia se face duiosie, iar apa care ar trebui sa distruga este si izvorul mintuiri: Cet cesintetiinsetati, mergetila apa” (Iain 1), Povestirea biblica a Potopului (lesi= ren 6, 5-9, 17) se inscrie intr-o vasta traditie mitologica. Amintirea apelor ‘mari care au acoperit pamintul se re saseste in mitologtile orientale. Exists \ersiuni indiene si mesopotamiene ale Potopului In epopeea babiloniana a lui Ghil- games, zeti Anu si Enlil hotarasc intr-o buna 2, fara vreun motiv anume, si facd un potop. Pentru ca a. adus po- topul fara s4 gindeasca*, Enlil va fi Pedepsit mai tirziu si nu i se va mai acuce tamiie. Utnapistim este anuntat in taina si construieste o arc pe care Pune diferite vietati, Calatoreste citeva Saptamini pe apele infuriate. Potolirea lor este vestita de pasari (porumbel, Corb) si arca se opreste, in sfirsit, pe un mma, La capt aente aventr ou aduce 0 ert pentru cae laudat. * ae Ih India aceasta legend se rega- Seste in epopeea zeulut Visma,capabil 54 se ,scoboare” (aviTtdra) pe pamint. APA / 35 Luind infatisarea unui peste, el il sal- veaza pe Manu, replica tui Noe in mic tologia indiana, si el destul de nepri- ceput in ale navigatiet: il va remorca in tojul furtunii, cind acesta, dezorientat, {linvoca. Dupa aceasta intimplare Ma nu devine unul din discipolii cei mai credinciosi ai lui Visnu. In Bible, povestea Potopului a fost radical modificata. Domnul, stapin al apelor, se hotaraste sa se folaseasca de ele pentru a stirpi omenirea cea rea Arca este o unealtd a strategiei divine: cind Domnul distruge, el lasa totusi o frintura din care totul poate fi refacut Renasterea devine astfe! un legamint. Froul aici nu este deificat; el este doar personajul principal, curajos. si important, din povestea despre min- tire Supunerea il imblinzeste pe Dom- nul si astfel este reinnoit legamintul divin, singura garantie a creatici Si mai grit Durmnereu cu Noe su sie ots gaan merc vee imag vot de ups Seu tot slletl vie core exe cu vi: cu inte cunrinesties exeticgs drintl cae snteu vol ou one ede prs ce au stein condi ince aca egint co ou ed hu vol bl pied ot pul cu apes potopulel tet pop cao Eusoed pam tul” (Facerea 9, 8-11). ® Arcul Domnului, unealta a pute sale, va rimine de-a purus in cerut iar curcubeul se va transforma in sim: bol al legamintului de iertare Apoi a mai zis iardsi Domnul Dumnezew care Noe = Tata, ca Semn al legamintului, pe care- inchei cu voi sicu tot sufletl via e este cu voi din neam in neam 3i de-a pururi, Pun curcubeul Meu in nor, ca fie semn al legimintului dintre Mine si pimint56 / SIMBOLURILE BIBLICE ‘Apa, semn de binecuvintare si de blestem Fertilitatea solului depinde de ploa- ie: ea ud& cimpiile si umple fintinile din locurile pusti, unde vin s8 se ada- pe turmele. - “Aceste binefaceri sint preamarite in Psalm: Cercetat-ai pamintul si kal adspat pe ch bbogatile lui lai inmultit Riul lui Dumnezeu va umplut de api g&- fitai hrana lor, 8 aga este gitiea ta, ‘Adapa brazdele lui, inmulfeste roadele lui Si se vor bucura de picituri de ploaic, ri- strind Ver binecuvinta cununa anului bunstifi Tale gi cimpiile Tale se vor umple de roade ingriga-se-vor pisunile pustiel si cu buct rie dealurile ge vor incinge Tmbricaturs-au pasunile cu oi si vaile vor jnmulti griul; vor striga si vor cinta (Pale 64, 9-14) Ploaia, binefacere a pimintul, de vine, la Isaia, simbolul Cuyintului, Ina- inte de a fi auzit, acest cuvint este har, ‘energie activ, prinos insernnat: Precum se pogoara ploaia si z8pada din cer simu se mat intoarce pina nu adapa pamin- ful sil face de risare gi rodeste 31 d8 33 rminj§ semanitorulti spline spre mincare, Asa va fi cavintul Meu care ese din gra Moa, el nu se intoarce citre Mine fart dea rod, ci el face voia Mea gi isi indepli- ‘neste rostl lui (Ista 55, 10-11), Vorbind despre intiia predic a Tui lisus, Matei spune: ,[.-] El face si rie sara soarele peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cvi drepti si peste cei nedrepti” (Mate! 5, 45). Tn Vechal Testament exist olegaturd directa intee belsugul de ap& si respec- tarea Legii,intre secetS si necredints De veti umbla dups legile Mele si de veti plat si plini poruncile Mele, - Voi da ploaie la timp, pamintul si pomii isi vor da roadele lor ‘Doct nici dups toate acestea nu Ma veri as- culta[.] Voi fringe indaratnicia veastra cea minded sicoral vostru il Voi face ca fierul, iar p&e ‘mintul vostra ca arama. [_-] Pamintul vostru nursi va da roadele fale, nicl pomil din fara voastra nursi vor a ponmele lor (Leviticul 26, 3+ si 18-20; veri si Deuteronomul 28, 12; Psalm 108, 35-35; Ist 30,2) Cumplita secet’ care se abate asu- pra lui Israel in vremea prorocultt Hie ste de multe ori interpretat, in spirt- tal Leviticus al Deerononl a0 leaps pentru necredinta Tui Israel Emauta galt interprotare posbis aceluiasi fenomen: Domnul vrea, in primul rind, s8 arate c’ cl este singurul Stipin peste clementele naturii, si mu zeul Baal adus de pagina Izabela, sotia Tui Ahab. In aceste conditii el il confir~ imi pe llic in calitatea de purtitor de cuvint al Domnului tui Israel. Infrun- tarea dintre lic si dervisit singerosi (au poate vraci aduestori de ploaie) adunati pe muntele Carmel se termin& prin infringerea color din ur Aste intelege domnul si-si confirme puterea rupee creat sal (Regi 7 #18) [Apele Iesirii si ale eliberavii Moise, copil, amenintat de ordinul ucigas al faraonului, este incredinfat de mama lui apelor Nilului, in pofida crocodililor sia puteriicurentului. Este salvat de fiica faraonului care-i va da 0 educatie demna de o capetenie a po- porului lui Israel. Numele lui, care in- seamna ,.Din apa lam scos!, este un semn al puterii ceresti (lesirea 2, 1-10). ‘Minunea de la Marea Rosie este ope- ra lui Dumnezeu, stapinul vinturilor. Caci, in acelasi timp, un vint care w hea dinspre rasdrit a deschis drumul spre libertate poporului lui Israel sia inchis calea cavaleriet egiptene. Conform traditiei, acest episod a fost considerat drept nasterea poporu- tui Domnultui. Pentru crestini, apa iesi- ni din Egipt va fi simbolul botezului. lar Moise sia intins mina sa asupra macii sia alungat Domnul marea toata noaptea a vint puternic de la rasaeit si sa Aleut rmarea uscat,c4 s-au despartit apele Si au intrat fil lui Israel prin milocul ma- ‘i, mergind ca pe useat, iar apele le erau perete, [a dreapta sila stinga lor (ese 1, Caci nu voiesc,fratilor, ca voi s8 nu stitch Pint nostri au fost tot sub nor si c8 tori au trecut prin mare, Si tol, prin Moise, s-au botezat in nor sn ‘mare (/ Corinten 10, 1-2 veri i lesiran 1, 15 Psalmil 77, 16; Psahmii 108, 9-12; Psatmié 113, 1-8; hnfelepeiunen te §: 10,1819), Mergind prin desert, poporul inse- tat cere apa. La rugamintea lui Moise, Dommul va indulei apele sarate si va face sa tisneasca apa din minuni sint rodul nebinistii poporului, al neincrederii sale, care, pina la urma, il vor dezamagi pe Moise. Poteivit Bi lie, aceasta neincredere este incepss tul necrecintei lui Israel. APA / 57. ‘Apoi a ridicat Moise pe fil lui Israel de la Marea Rosie si -a dus tn pustia Sur si au mers treizile prin pustie st r-au gasit apa ‘Au ajuns apot la Mara, dar n-au putut $3 bea apa nicl din Mara, 4 era amara, pentru ccare sa yi numitlocul acela Mara. De aceea cirtea poporul impotriva lui Moi- se st vicea: ,Ce s3 bem?” ‘Atunci Moise a strigat catre Domnul si Domnul ia ardtat un femry sila aruncat in apa si sa indulcit apa (lesen 15, 22-25; vvezi gi lesirea 17, 1-7: Numer 20, 1-13), Pavel se foloseste de o alegorie pen- tru a face din stinca de unde fisneste apa in desert chipul fui lisus, izvor de apa vie: Si toti au mincat aceeasi mincare duhovni- cxascs $i tol, aceeasi bauturd duhovniceascs, au aut, pentru ca beau din piatra duhovni- ‘vascd, ce avea si vind. Tar patra era Hris- tos. Darcu cei mai multi dintre ei nu a binevoit Dumnezeu, cici au edzut in pustie (Covi teni 10, 3-3) INTILNIRL IN JURUL SURSELOR DE APA Pe intinsele suprafete de desert din Orientul-Apropiat, sursele de apa asi- gurd viata oamenilor si a animalelor. Paturile sint asezate la marginea dru- murilor care se intretaie si favorizeaza astfe! intilnirile. Putuleste locul unde se afla apa vie. Atunci cind il sapa, oamenii elibereaza un izvor de adincime, aducind la su- prafata o energie care-si mentine in tensitatea Cistemna este un rezervor pe care nut se poate conta: el depinde de precipi- tatiile locale, care pot fi sporadice,siare ‘uneori o etanseitate ce lasa de dori. Diferenta dintre pufuri si cisteme capata o valoare simbolica la leremia58 / SIMBOLURILE BIBLICE atunci cind isi mustr& poporul in nu- mele Domnului: (0) pe mine, iavonal apel cele vii, mau pie risit si sau spat fintin! sparte, care nu pot fine apa (leremia2, 13) gine izvoarcle erau di- rrimele cArti ale Bibliei cle sint loc de intilnire intre Dumnezeu siom, loc unde oamenii comunica. Ingerul Domnuluio vesteste pe Agar, slujnica lui Sarai sia lui Avram, cd va fi mami, ling’ fintina Beet-Lahai-Roi (acerca 16, 7-14). Agar, disperats de posibila moarte a copilului su, este dust de ingerul Domnului lings o fin- tind salvatoare (Faceren 21, 14-19). Legamintul Tui Avram cu Abime- lec se pecetluieste ling’ fintina Bee: Seba (Facerea 21, 25-31). Tot lings of int o descoperd slujitorul lui Avraam pe Rebeca, cea care va deveni sotia fiu= Tui sau, Isaac (Faceren 24, 1-27). Dupo carts cu dobanii din Gherara, din cauza unor fintini, Isaac se Intoarce la Beer-Seba unde va ridica un jertfelnic Domnului care i sa aritat (Facerea 26, 15-28), Tacov o intilneste pe Rahila ling’ © fintind (Facerea 29, 1-6). Incov cumpiirs tinutul Sichem impreund, probabil, cu izvorul care tisnea din fundul unui put adine (Facerea 33, 19). Potrivit traditi lisus a intilnit-o pe ferneia samaritean- cA lings acest put In fara Madian, Moi tilneste viitoarea sofie Tinga o fintina (lesiret 2, 11-22). Poporul lui Israel se adund si cintd Ting’ 0 finkind aleass odinioars de Dumnezeu (Numerii 21, 16-18). lisus o intilneste pe femeia samar teanct lings fintina lui Iacov. El apa vie care stinge pentru totceauna 26). intilneste po slabinog la seail- distoarea Vitezda. li arati puterea divi- ni care este mereu in slujba izbivirit coamenilor (loan 5, 1-18), DE LA SPALARE LA RENASTERE Apa spalarii [Apa spali. Murdaria este 0 povari pentru corpul omenesc, mai ales in ¢a- zal relatiilor cu ceilalti oameni, Anu mite grade de murdare impiedica une- le activititi. Spalatul picioarelor si al iiinilor sint operatii care trebuie fa- cate zilnic. Uneori simplul spalat poa- te avea o conotatie spiritual’. Un rit de cioarelor vizitatorului (Facerea 18, 4). lisus va ateil acestui obicei: jiun sens mai profund Deci, act Eu, Domnul si favajatorul, v-am spilat voun picioarele, si voi sintei datori ca sh apslati piioarele uni altera (ow 13, 18), ‘Aso spila pe miini putea deveni un semn de nevinovitic: Sptla-vod intru cele nevinovate miinile me les vot inconjura jertelnicul t3u, Doamne: (Psalm 25,6), In timpul procesului lui lisus, Pilat din Pont se spali pe mini in public, vind astfel sA arate ca se leapt’ de orice responsabilitate juridich (Matei 27,24). {in Bible spalatul dobindeste 0 va- loare rituals, iar apa capati o putere rvligioasi. Sfaturile relativ la sexatali- tate implicS o baie pentru redarea pu- Filitii_ care are si valoare religioas’ (Leviticul 15). Contactul ew un lepros (Leviticul 14, 8-9) saw cu un cadavra (Leviticul 11, 40) presupune o purifica~ re prinapa Jertfirea vacii rosii este urmata de o .tropire cu singele su, Corpul va fiars jar cenusa va intra in compozitia unei ape purificatoare (Numerii 19, 1-10; Forei 9, 13), {in Ziua Ispasirii, dupa jertfirea tapi- lor, are loc o purificare totala inainte de intrarea in sanctuar: Siva duce japul cu sine toate neleiviile iocin pamint neumblat [1 Dus ace va inte Aaron in cortul a ninisise va dezbriea de hainele cle den, {lrcate se imbracane la ntraea in locelcel Sf 5 leva asa acolo: isi spala trupul sBu cu apa fn locul cel stint st va imbrica cu hainele sal si e= Sind. vasivirgb arderea de tt pentry sitesi niet de or pentew popor # se ea coat Stel pe sine, casa sa, poporl si pe pret rei 16 2229, inainte de a imbraca vesmintele sfin- te, preotit trebuie s8 se spele: Apoi st aduci pe Aaron si pe i ui Iain tube cotulu sumac 9 sh spel cu aps Si Tuind vesmintele sfinte, <4 imbract pe Aaron fratele ta cu hitonu! 91 cu Mel cx efedl si cu hosenul sisi incingi peste efod (lesiren 29, 4-5). ee Spalarea leprosului Neeman in tor- dan nu este doar o practica de vinde- care, Este in acelasi timp si un act pro- fetic al lui Flisei: Neeman este vinclecat pentru cd Fa ascultat pe omul Doman lui. Trecerea bolii asupra lui Geha: este pedeapsa pentru lacomia lui (V Regi), Daca ritualul spalari restituie capa- sitatea de a prefigura un act liturgic, PAcatul are o alta misiune a ren! lezechiel arta ferusaimul Wvalit in propriul singe, dar nu scal- at la nastere Aceasté stare extemal mult decit o neputinta, este simbolul necredintei sale radicale. Dumnezeu el sus trebuie si scalde si sa-l purifice APA /59 pe cel intinat care este, de fapt, o fiinta cu o formatie spirituala defectuoasa: La nasterea ta, in ziua in care te-ai nascut, nu fisvatdiat buricul si cu ap& mea fost sp3= lata pentru curate si cu sare n-ai fost saea- 1, nici cu scutece infasata(lezeciel 16,4). [Atunci am tect pe lings tine steam v8rut [J Apor te-am Splat cu apa, am curatit de pe tine single tau sl t-am uns cu unt deloma, Tram dat vesminte brodat, incltsminte de pile find, o legaturd de vison pemtrs ca Somanttede mate (seh 16,9-10) Aceste texte sint ecoul celui de la in- ceputal cari lui Isai: Veniti si ne judecim, zice Domnuil. De vor fi pacatele voastre cum e cirmizul, ca 2apa- da le voi albi, si de vor fi ea purpura, ca lina alba le voi face. De veti vrea sicle Ma vetiasculta,(..] (Ist 115-19), Aici nu trebuie doar sa speli, ci s inlaturi vopseaua de culoarea singelui, preseala pe care doar Dorn poate sterge prin iertare. Toy stie c& un pacat nu poate fi spa- lat ca oricare murdairie: act sint vinovat, de ce $41 ma mai trudese zadarnic? Dact meas spala cu zapada si mi-as curati imiinile cu lesie, Atunci tu tot m-ai cufunda in note, incit si vegmintele mele s-ar scirbi de mine (or 9 Acum putem infelege strigatele din psalm: Mai virtos ma spall de faradelegea mea gi dle pacatul meu ma curdteste |] [1] Spala-ma-vei si mai virios decit z8pa- cla ma voi albi (Pauli? 50,3 $18). Spalatul radical va fi la fel de puter- nic ca purificarea prin foc. Un text al60 / SIMBOLURILE BIBLICE lai Maleahi anuntd venirea Mesiei, ca- re poate s8 boteze prin apa si prin foc: (Si cine va putea indura ziua venirii iui si cine se va putea fine bine, cind el se Va arta? Céci el este ca focul topi- torului si ca lesia nalbitorului” (Ma- leak 3, 2). Spalarea, asa cum singur Domnul stie si o faci, este exprimata printr-o contopire fierbinte a apei cu focul. Apa reinnoirii sia renasterii Un text destul de cuprinzator al lui lezechiel explici modul in care, prin spalare, Domnul va pregati reinnoirea radicald a poporului stu Si.vA voi stropi cu apa curatl si v8 veti cue ‘li de toate intindclunile voastre si de tot ‘dolii vostri va voi curd Va voi da inima noua si duh nou va voi da; voi lua din trupul vosteu inima cea de pia ted si va vot da inima de carne (lezectel 36, 25-26) Domnul repeta minunea apei pe ca- re Moise a ficut-o si fisnease’ in de- sert pentru a rimine in viata: CCoi saci gi lpsiti aut apa, dar nu o g& sesc; limba lor este uscat8 de sete. Eu, Dom- nul lor, fi voi auzi; eu, Dumnezeul lu s+ roel, nui voi pari! Pe dealuriinalte voi da drumul la riur, si Ia izvoare in mijlocul vSilor, pustiul il voi Preface in iaz si pmintul uscat in piraie de apa! (Isaia 41, 17-18) lezechiel descrie Templul cel nou. Lue rea este stropita de un riu care izv0- iste in partea de risirit a sanctuaru- Tui, Aceasth aps nu este hirizithirigafiet sau spalatului, ea este har, putere de regenerare a poporului lui Israel, asa ‘cam tneori ea este in stare si fack si rodease3 desertul Apoi m-a dus inapoi la usa templulut si its de sub pragul templului curgea o ap’ spre risirit;c& templul era cu fafa spre 1 shri si apa curgea dle sub partea dreapt a templului, pe partea de miazazi a jertfeln- coal (lezehiel 47, 1), In Nou! Testament, dup ce bea din apa fereii samaritence, lisus fi spune ch el insusi este izvorul de ap vie, care poate stinge sctea omului, adici do- Finfa lui de viats vesnicts act aif stut dara lui Durnezeu si Cine teste Col cei zice: DA-Mi si beau, tua fice rut dela EL, i thar fi dat apa vie (loin 4,10). Femeia se indoieste si el spune: Dar cel ce va bea din apa pe care ico voi da Eunu va mai inseta in veae, eich apa pe ca te -0 voi da Eu se va face in el izvor de apt curgatoare spre viala vesnicd (low 4, 14), lisus spune de asemenea ci trupul Tuj este noul Templu: Darimati templul acesta gi in tre zile I voi ridica ‘Si au zis deci ludeii: In patruzeci si sase di ani $< zidit templul acesta! Si Tul ver (cain tre zie? lar El vorbea despre templul trupului Su (loa 2, 19-21) lar in. vremea patimilor, rana des- chisi din coasta lui lisus aminteste de izvorul descris de lezechiel, izvor de rodnicie, care iegea de sub vechiul Tem- plu (lezechiel 47, 1-12). ,Ci unul dintre ostasi cu sulita a impuns coasta Lui si finda a iesit singe si apa” (loan 19, 34, ‘Cel care crede in lisus va deveni un izvor care izbueneste din acest izvor divin: Dacit insoteaza cineva, £8 vind la Mine ss bea, Cel ce crude in Mine, precum a zis Seriphir ra: rian de apa vie vor curge din pintecele i (Four 7, 37-39), Botezul lui Joan gi botezul lui fisus Botezul lui loan Botezatorul nu este un simplu ritual de purificare, el este legat de convertire si de pocainta. Apa in care se cufunda trupul este cainta care duce cu ea pacatele. fn zilele acelea, a venit loan BotezStorul si propovaduia in pustia Tudeis, Spunind: Pockiti-v8 8 s-a apropiat impi- riyia cerurilor [| Atunei a iesit la el Ierusaliowl i toat’ Tue ddoea si toald imprejurimea lordanului Sise botezau de catre el in riul Tordan, m&r- furisindussi pacatele (Mati 3, 1-2 94 veri si Luen 3,3; Marcu 1, 4 Nueeste un ritual magic deoarece to- tul depinde de deschiderea inimii side intensitatea doringei de a deveni mai bun. Din aceasta cauza unii farisei si unii saduchei sint pusi sub semnul in- trebarit si ocdriti. loan ii numeste vi- pere. Acestiserpi sint veninosi, dar si alunecosi si greu de prins. Asemenea lor, fariseitincercau sa fuga de raspun- erea propriilor acte, dezvinovatin- u-se in mod formal. Bi uitau ca doar pocainta sufletului da roade. Dar viz Ioan pe mull din farsi ssa suche renin abot, eats Put de pere cine re alate vel sepa de mina evasatie® Facet! deci roade vrednice de_pocsings (Matei 3, 7-8). n loan, tnainte mergatorul, accepts si boteve pe lisus; el vede in acesta Pe cel care aduce botezul cel naw intra Duhul Sfint si intru foc: Mesia. loan Botezatorul spune: Ex unul va botez cu apa spre pocaints, dar Cel ce vine dupa mine este mai putemic Secit mine; Lui nu sint vrednic s2-{ due in- calkimintea; Acesta va va boteza cx Duh APA /61 ‘Sint si cu foc (Matei 3,11; veri gi Marcu 1, 7-8; Lea 3, 16-17} Botezul focului este o aluzie la jude- cata lui Dumnezeu, la inflacdrarea mi- niei sale, dar sila puterea purificatoare a milosteniei sale (Luca 12, 49-50; vezi si Marcu 10, 38-39) Botezul lui lisus, slujitor chinuit si slavit pentru izbavirea omeniri, intru- neste toate dimensiunile botezului sa- cru. Prin apa, lisus coboara pind in strafundurile abisului, semn al mortii in foc el trece prin creuzetul sufe- rintei si dezvaluie metamorfoza izba- viii, Duhul Sfint, care plutea deasu- pra apelor, se intrupeasa in el pentru a fauri acest mister. Mesia readhuce viata spre slavi In réspunsul pe care Tisus 1 da lui Nicodim gaisim explicatia acestui mis- ter Adevarat, adevrat zc fe: De nu se va nas- tecineva de sus, nu va putea sa vada impa fia [ui Dumnezeu (ln 3,3). Expresia ,a se naste de sus” poate fi tradusé prin ,a se naste din nou", sau 1a renaste ca nou". Cel care este bo- tevat sufera o transiormare radicala, a principiului insusi. Semnul apei este mereu prezent, in plinatatea dimensi- uunilor sale: Adevarat, adevarat zi tie, de nu se va nase tecineva din apa sidin Duh nu va putea s3 intre in imparatia lui Dumnezeu, Ce este nascut din trup, trup este si.ce este nascut din Duh, duh este Nu te mira 8 fi-am zis: Trebuie si v3 nase ide sus. Vintul sufla unde voieste si tu auzi glasul Ii, dar nu gti de unde vine, nictincatro se duce. Astfel este cu oricine e nascut din Dual lou 3, 5-8). fn pintecele mater, apa este mediul sgestalicl. La nastere, aerul i intimpina