1. Noțiunea și clasificarea izvoarelor DMD 2. Izvoarele specifice ale DMD 3. Noțiunea și clasificarea subiecților DMD 4. Subiecții AsOAM în sistemul DMD 5. Subiecții conexi (facultativi) ai DMD ▪ Să definiţi izvoarele și subiecții DMD; ▪ Să clasificați izvoarele și subiecții DMD; ▪ Să determinaţi izvoarele specifice ale DMD; ▪ Să enunțați trăsăturile caracteristice ale izvoarelor DMD; ▪ Să stabiliţi interdependența subiecților principali ai DMD; ▪ Să determinați elementele comune și diferențele dintre subiecții AsOAM și ceilalți subiecți ai DMD; ▪ Să enunţaţi particularităţile subiecților conexi (facultativi) ai DMD. Suport normativ: • Legea ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28.03.1995 • Legea cu privire la AsOAM nr.1585 din 27.02.1998 • Legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului nr.263 din 27.10.2005 • Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr.264 din 27.10.2005 • Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice nr.10 din 03.02.2009 • HG nr.1387 din 10.12.2007 Cu privire la aprobarea Programului unic al AsOAM • Protocoalele medicale și alte acte normative, emise de MS, Agenția Medicamentului, CNAM
1.NO ȚIUNEA ȘI CLASIFICAREA IZVOARELOR DMD
Ce reprezintă izvoarele DMD? Prin izvor al DMD se înțeleg: formele de exprimare a normelor juridice care reglementează raporturile juridice, apărute între consumatorii și prestatorii de servicii medicale, precum și alte raporturi juridice conexe acestora, care țin de organizarea și administrarea raporturilor în cauză. Clasificarea izvoarelor DMD 1. izvoarele naționale ale DMD 2. izvoarele internaționale ale DMD 1. izvoare ramurale ale DMD 2. izvoare interamurale ale DMD 1. izvoare legislative 2. izvoare subordonate legii etc. Izvoarele naționale ale DMD: Constituția RM (art.36,24,37,43,44,47,49,50,51); Legi (LOS, LAsOAM, LEPM, LDP, LSSSP, etc.); Actele normative ale Guvernului (HG-CNAM, HG-PUAsOAM, etc.); Actele MS (protocoalele clinice naționale, algoritmi de conduită, standarde medicale etc.); Actele CNAM (norme metodologice, etc.); Actele SSSSP (regulamente sanitare, reglementări tehnice, etc. !!!) Izvoarele internaționale ale DMD: DUDO (nu conține norme juridice obligatorii, ci idealuri comune); PactIDCP (nu conține norme directe privind sanatatea; indirecte - art.6,7,8,17,23); PactIDESC (norma directă – art.12); Convenții ONU: privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (art.5); împotriva torturii; asupra eliminării discrim. femei (art.11,12,14); dr. copilului (art.24); protecția dr. persoanelor cu dizabilități (art.25); Obiectivele Dezv. Mil. (obiectivul 4,5,6); CEDO (art.2,3,4,5,8,12); CSE(r) (art.1-8, 11-13); CEDO (art…); CSE(r); Actele OMS; Legi (LOS, LAsOAM, LEPM, LDP, LSSSSP etc.); Actele normative ale Guvernului (HGCNAM, HGPUAsOAM, etc.); Actele MS (ordine, instructiuni, protocoalele clinice etc.); Actele CNAM (ordine, instrucțiuni, etc.); Actele SSSSP (ordine, instrucțiuni, standarde etc.); Actele Agenției Med-lui (ordine, instrucțiuni,… etc.)
2.IZVOARELE SPECIFICE ALE DMD
1. Protocoale clinice naționale (Or.MS) 2. Standarde medicale de diagnostic și tratament (Or.MS) 3. Algoritmi de conduită medicală (Or.MS) 4. Norme metodologice de aplicare PUNAsOAM (Or.MS & Or.CNAM) 5. Reglementări tehnice (HG RM) 6. Regulamente sanitare (HG RM) 7. Standarde ale URSS («ГОСТ») 8. Protocolul clinic național, în calitate de izvor al DMD, este actul juridic care descrie obiectivele, concepția, metodologia, aspectele statistice si organizarea studiului medical, succesiunea de acțiuni pe care urmează să le întreprindă medicul în raport cu o anumită situație legată de activitatea medicală și vizează acțiunile de diagnosticare și tratament al unei maladii concrete. Standard medical de diagnostic și tratament – act normativ care stabilește un set fix de servicii de sănătate, medicamentoase și de materiale sanitare, necesare efectuării unor acțiuni efective de tratament unui consumator de servicii medicale cu diagnostic determinat; Algoritm de conduită medicală – act normativ care are scopul de a ghida prestatorul de servicii medicale în diagnosticarea și stabilirea tratamentului; Regulament sanitar – act normativ care stabileşte reguli şi norme cu caracter obligatoriu în domeniul sănătăţii publice.
3.NO ȚIUNEA ȘI CLASIFICAREA SUBIEC ȚILOR DMD
Ce reprezintă subiecții DMD? Prin subiecți al DMD se înțeleg participanţii la raporturile juridice de drept medical și raporturile conexe acestora, reglementate de legislaţia medicală, şi investiți cu drepturi subiective şi obligaţii corelative acestora. Elementele statutul juridic al subiecţilor DMD: Capacitatea juridică; Drepturile şi obligaţiile; Garanţiile juridice stabilite pt. realiz. drepturilor; Responsabilitatea (răspunderea).
▪ Consumatorul de servicii de sănătate; ▪ Prestatorul de servicii de sănătate. Subiecții indirecți (conexi): ▪ Ministerul Sănătății; ▪ SSSSP; ▪ CNAM; ▪ Agenția Med-lui și Dispozitivelor Medicale, etc. Consumatorul de servicii de sănătate în calitate de subiect al DMD este persoana care necesită, utilizează sau solicită servicii de sănătate, indiferent de starea sa de sănătate, sau care participă benevol, în calitate de subiect uman, la cercetări biomedicale (art.1 Legea DRP) Prestatorul de servicii de sănătate în calitate de subiect al DMD este institu ţia medico-sanitară sau farmaceutică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, medicul şi alţi specialişti în domeniu, alte PF şi PJ abilitate cu dreptul de a practica anumite genuri de activitate medicală şi farmaceutică (art.1 Legea DRP)
4.SUBIEC ȚII ASOAM ÎN SISTEMUL DMD
Ce reprezintă subiecții AsOAM? Prin subiecți ai AsOAM se înțelege acea subcategorie de subiecți ai DMD care participă la raporturile juridice apărute în cadrul sistemului AsOAM, investiți cu drepturi și obligații corelative acestora. Subiecţii AsOAM: 1. Persoana asigurată; 2. Asiguratul; 3. Asiguratorul; 4. Prestatorul de servicii de sănătate în sistemul AsOAM.
5.SUBIEC ȚII CONEXI (FACULTATIVI) AI DMD
MS este organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul sănătăţii, PJ de drept public, care are drept misiune îmbunătăţirea sănătăţii publice prin consolidarea sistemului de sănătate, asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate de calitate şi cost-eficiente, protecţia împotriva riscurilor financiare asociate cu serviciile de sănătate, îmbunătăţirea receptivităţii sistemului la necesităţile, preferinţele şi aşteptările adecvate ale populaţiei, precum şi susţinerea şi promovarea intervenţiilor de prevenţie, protecţie, promovare a sănătăţii şi prin oferirea posibilităţilor de alegere a unui mod de viaţă sănătos. CNAM este o organizaţie de stat autonomă, cu autonomie financiară, de nivel naţional, care dispune de personalitate juridică și desfăşoară activităţi nonprofit în domeniul AsOAM. pAMDM este o autoritate administrativă, subor-donată MS, abilitată cu competenţe de reglementare şi supraveghere în domeniul medicamentului, activităţii farmaceutice şi dispozitivelor medicale.