Professional Documents
Culture Documents
Manual3 PDF
Manual3 PDF
Manual3 PDF
EMOȚII ȘI COMPORTAMENTE
'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1DĠLRQDOHD5RPkQLHL
0DQXDOXO 6FDOHORU (QGOHU GH HYDOXDUH PXOWLGLPHQVLRQDOă D DQ[LHWăĠLL (0$6 1RUPDQ 6 (QGOHU -HDQ 0 (GZDUGV
5RPHR9LWHOOLWUDG'D¿QD,RQXĠLX6FDOHOH(0$6GHDQ[LHWDWHVRFLDOă(0$66$6([WHQVLDPDQXDOXOXL6FDOHORU
(QGOHUGHHYDOXDUHPXOWLGLPHQVLRQDOăDDQ[LHWăĠLL1RUPDQ6(QGOHU*RUGRQ/)OHWWWUDG'D¿QD,RQXĠLX6WXGLXO
GHDGDSWDUHúLVWDQGDUGL]DUHDVFDOHORU(QGOHUGHHYDOXDUHPXOWLGLPHQVLRQDOăDDQ[LHWăĠLL(0$6úL(0$66$6SH
SRSXODĠLD5RPkQLHLùWHIDQLD0LFOHD$PDOLD&LXFD0RQLFD$OEX&OXM1DSRFD(GLWXUD$6&5
%LEOLRJU
,6%1
,(QGOHU1RUPDQ6
,,(GZDUGV-HDQ0
,,,9LWHOOL5RPHR
,9)OHWW*RUGRQ/
90LFOHDùWHIDQLD
9,&LXFD$PDOLD
9,,$OEX0RQLFD
,;,RQXĠLX'D¿QDWUDG
$FHDVWăHGLĠLHHVWHSXEOLFDWă
FXDFRUGXO:HVWHUQ3V\FKRORJLFDO6HUYLFHV:36/RV$QJHOHV&DOLIRUQLD68$
7UDGXFHUHDYHUVLXQLLRULJLQDOHGLQOLPEDHQJOH]ăHVWHUHDOL]DWăGH6&&2*1,752065/5HVSRQVDELOLWDWHDSHQWUXDFXUDWHĠHD
WUDGXFHULLUHYLQHH[FOXVLY6&&2*1,752065/úLQX:HVWHUQ3V\FKRORJLFDO6HUYLFHV:36
(GLĠLDvQOLPEDHQJOH]ă
(QGOHU0XOWLGLPHQVLRQDO$Q[LHW\6FDOHV(0$6
&RS\ULJKWE\:(67(5136<&+2/2*,&$/6(59,&(6:LOVKLQH%RXOHYDUG/RV$QJHOHV&DOLIRUQLD
(0$66RFLDO$Q[LHW\6FDOHV(0$66$60DQXDO([WHQVLRQIRU7KH(QGOHU0XOWLGLPHQVLRQDO$Q[LHW\6FDOHV
&RS\ULJKWE\:(67(5136<&+2/2*,&$/6(59,&(6:LOVKLQH%RXOHYDUG/RV$QJHOHV&DOLIRUQLD
(GLĠLDvQOLPEDURPkQă
&RS\ULJKW6&&2*1,752065/
7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH5HSURGXFHUHDLQWHJUDOăVDXSDUĠLDOăDWH[WXOXLVWRFDUHDvQWURED]ăGHGDWHVDXWUDQVPLWHUHDvQRULFHIRUPăVDX
SULQRULFHPLMORDFHHOHFWURQLFPHFDQLFSULQIRWRFRSLHUHvQUHJLVWUDUHVDXSULQPLMORDFHGHDOWăQDWXUăHVWHLQWHU]LVă
7UDGXFHUHDGLQOLPEDHQJOH]ă'D¿QD,RQXĠLX
(GLWRU'LDQD%UHD]
&RSHUWD&DUROLQD%DQF
3DJLQDĠLHúLSUHSUHVV.LWW\%RMDQ
3URFHVDUHLPDJLQL.LWW\%RMDQ$P¿DQD*KHUPDQ
&RPHQ]L
6&&2*1,752065/
3LDĠD,XOLHQU
&OXM1DSRFD
7HO)D[
ZZZFRJQLWURPUR
RI¿FH#FRJQLWURPUR
&XSULQV
35()$ğĂ L[
,0DQXDOXO6FDOHORU(QGOHUGHHYDOXDUHPXOWLGLPHQVLRQDOăDDQ[LHWăĠLL(0$6
&$3,72/8/,,1752'8&(5(
,&DUDFWHULVWLFLDOHVFDOHORU(0$6
,3HUVSHFWLYăLVWRULFă
,'HVFULHUHJHQHUDOă
,3ULQFLSLLGHXWLOL]DUH
,6XPDUXOPDQXDOXOXL
&$3,72/8/,$'0,1,675$5(ù,&27$5(
,5HSHUHJHQHUDOH
,$GPLQLVWUDUHDVFDOHORU
,&RWDUHDVFDOHORU
&$3,72/8/,,17(535(7$5($5$32578/8,&20387(5,=$7
,&RQĠLQXWXOUDSRUWXOXL
&$3,72/8/,,17(535(7$5($ù,87,/,=$5($5(=8/7$7(/25/$6&$/(/((0$6
,&RQVLGHUDĠLLOHJDWHGHYDOLGLWDWH
,,QWHUSUHWDUHDVFRUXULORUODVFDOH
,,QWHUSUHWDUHDSUR¿OXULORU
,6WXGLLGHFD]
&$3,72/8/,(/$%25$5($ù,67$1'$5',=$5($6&$/(/25(0$6
,'HVFULHUHDHúDQWLRDQHORUGHVWDQGDUGL]DUH
&$3,72/8/,35235,(7Ăğ,36,+20(75,&(
,'DWHGHHWDORQDUHSHQWUX(0$66
,'DWHGHHWDORQDUHSHQWUX(0$67
,'DWHGHHWDORQDUHSHQWUX(0$63
,,QIRUPDĠLLGHVSUH¿GHOLWDWHDVFDOHORU
,6WXGLLGHYDOLGLWDWHFkWHYDEHQH¿FLLvQSOXV
%,%/,2*5$),(
$1(;$$
$1(;$%
$1(;$&
$1(;$'
'(635($8725,
,,6FDOHOH(0$6GHDQ[LHWDWHVRFLDOă(0$66$6
([WHQVLD0DQXDOXOXL6FDOHORU(QGOHUGHHYDOXDUHPXOWLGLPHQVLRQDOăDDQ[LHWăĠLL
35()$ğĂ
&$3,72/8/,,,1752'8&(5(
,,'HVFULHUHDJHQHUDOăúLORJLFDVFDOHORU
,,/LPLWHOHLQVWUXPHQWHORUH[LVWHQWH
&$3,72/8/,,$'0,1,675$5(ù,&27$5(
,,$GPLQLVWUDUHDVFDOHL
,,&RWDUHD
&$3,72/8/,,,17(535(7$5($ù,87,/,=$5($5(=8/7$7(/25/$(0$66$6
,,&RQVLGHUDĠLLOHJDWHGHYDOLGLWDWH
,,,QWHUSUHWDUHDVFDOHORU(0$66$6
,,5HDOL]DUHDSUR¿OXULORUVFRUXULORUOD(0$66$6
&$3,72/8/,,&216758,5($ù,67$1'$5',=$5($6&$/(/25
,,$Q[LHWDWHDVRFLDOă
,,,WHPLL(0$66$6
,,&RQVWUXLUHDVFDOHORU(0$66úLHúDQWLRDQHOHGHYDOLGDUH
&$3,72/8/,,35235,(7Ăğ,36,+20(75,&(
,,)LGHOLWDWHD
,,9DOLGLWDWHD
,,'LVWRUVLXQHDGDWRUDWăGH]LUDELOLWăĠLLVRFLDOH
,,'LUHFĠLLYLLWRDUHGHFHUFHWDUHvQLQYHVWLJDUHDYDOLGLWăĠLL
%,%/,2*5$),(
,,,6WXGLXOGHDGDSWDUHúLVWDQGDUGL]DUHD6FDOHORU(QGOHUGHHYDOXDUH
PXOWLGLPHQVLRQDOăDDQ[LHWăĠLL(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
,,,2%,(&7,98/678',8/8,
,,,3$57,&,3$1ğ,
,,,352&('85$
,,,'$7(1250$7,9(
,,,&$5$&7(5,67,&,36,+20(75,&(
,,,)LGHOLWDWHD
,,,9DOLGLWDWHD
,,,&203$5$ğ,,&8$/7(3238/$ğ,,3(17586&$/$(0$66
,,,&21&/8=,,
,,,,17(535(7$5($6&2585,/25/$6&$/(/((0$6ù,(0$66$6
%,%/,2*5$),(
$1(;$$
$1(;$%
$1(;$&
$1(;$'
),*85,
)LJXUD,$VSHFWHPXOWLGLPHQVLRQDOHDOHDQ[LHWăĠLLFăWUăVăWXUă
)LJXUD,(IHFWHOHLQWHUDFĠLXQLLSHUVRDQăVLWXDĠLHDVXSUDVWăULLGHDQ[LHWDWH
)LJXUD,([HPSOXGH)RDLHGHUăVSXQVSHQWUXIRUPDGHDXWRFRWDUHD(0$66
)LJXUD,([HPSOXGH)RDLHGHUăVSXQVSHQWUXIRUPDGHDXWRFRWDUHD(0$67
)LJXUD,([HPSOXGH)RDLHGHUăVSXQVSHQWUXIRUPDGHDXWRFRWDUHD(0$63
)LJXUD,([HPSOXGH)LúăGHFRWDUHSHQWUXIRUPDGHDXWRFRWDUHD(0$67
)LJXUD,([HPSOXGH)RDLHGHUăVSXQVSHQWUXIRUPDGHDXWRFRWDUHD(0$67
)LJXUD,3UR¿OXOHWDORQH[HPSOXSHQWUX(0$66
)LJXUD,3UR¿OXOHWDORQH[HPSOXSHQWUX(0$67
)LJXUD,([HPSOXGH5DSRUWDOVFDOHORU(0$6
)LJXUD,([HPSOX(0$6&KURPD*UDSK
)LJXUD,3UR¿OXOHWDORQSHQWUXVWXGLXOGHFD]$
)LJXUD,3UR¿OXOHWDORQSHQWUXVWXGLXOGHFD]%
)LJXUD,3UR¿OXOHWDORQSHQWUXVWXGLXOGHFD]&
)LJXUD,3UR¿OXOHWDORQSHQWUXVWXGLXOGHFD]'
)LJXUD,,$VSHFWHOHPXOWLGLPHQVLRQDOHDOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă
)LJXUD,,$VSHFWHDOHDQ[LHWăĠLLVRFLDOHFDWUăVăWXUă
)LJXUD,,3UR¿OXO(0$66$6
)LJXUD,,3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO$
)LJXUD,,3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO%
)LJXUD,,3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO&
)LJXUD,,3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO'
)LJXUD,,3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO(
)LJXUD,,3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO)
)LJXUD,,,3URFHVXOGHWUDGXFHUHúLDGDSWDUHDVFDOHORU(0$6
7$%(/(
7DEHOXO,,WHPLLVFDOHL(0$67
7DEHOXO,,WHPLL(0$63
7DEHOXO,(úDQWLRDQHOHQRUPDWLYHSHQWUXVFDOHOH(0$6
7DEHOXO,,QWHUSUHWDUHDLQWHUYDOHORUFRWHORU7SHQWUXVFDOHOH(0$6
7DEHOXO,0HGLLOHDEDWHULOHVWDQGDUGúLHURULOHVWDQGDUGGHPăVXUăDOHVFDOHL(0$66
7DEHOXO,0HGLLOHDEDWHULOHVWDQGDUGúLHURULOHVWDQGDUGGHPăVXUăDOHVFDOHL(0$67
7DEHOXO,0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGDOHVFDOHL(0$63
7DEHOXO,'LIHUHQĠHOHGLQWUHVH[HSHQWUXGLIHULWHSRSXODĠLLODVFDOD(0$660HGLLOHSHQWUXSRSXODĠLDPDVFXOLQă
úLFHDIHPLQLQă
7DEHOXO,'LIHUHQĠHOHGLQWUHVH[HSHQWUXGLIHULWHSRSXODĠLLODVFDOD(0$670HGLLOHSHQWUXSRSXODĠLDPDVFXOLQă
úLFHDIHPLQLQă
7DEHOXO,$QDOL]DGHYDULDQĠăDPăVXUăWRULORUUHSHWDWHSHQWUXVXEVFDOHOH(0$67
7DEHO,'LIHUHQĠHOHGHVH[ODVFDOD(0$63SHGLIHULWHHúDQWLRDQH0HGLLOHSHQWUXSRSXODĠLDPDVFXOLQăúLFHD
IHPLQLQă
7DEHO,&RH¿FLHQWXOGH¿GHOLWDWH$OSKDSHQWUX(0$66
7DEHOXO,&RH¿FLHQĠLLGH¿GHOLWDWHDOSKDSHQWUXVFDOD(0$67
7DEHOXO,)LGHOLWDWHDWHVWUHWHVWDVFDOHL(0$67
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHGLQWUH¿HFDUHLWHPLúLVFDOHOHFRPSXVHGLQUHVWXOLWHPLORUSHQWUXVFDOD(0$66
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHFRUHFWDWHGLQWUH¿HFDUHLWHPúLUHVWXOLWHPLORUVFDOHL(0$67
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHGLQWUH(0$66úL67$,6
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHGLQWUHGLPHQVLXQLOHVFDOHL(0$66úLGLIHULWHPăVXUăWRULFULWHULXREĠLQXWHSHXQJUXSGH
VWXGHQĠLGHVH[PDVFXOLQúLIHPLQLQvQWURVLWXDĠLHVWUHVDQWă
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHGLQWUHGLPHQVLXQLOHVFDOHL(0$66úLGLIHULWHPăVXUăWRULFULWHULXREĠLQXWHSHXQJUXSGH
VWXGHQĠLGHVH[PDVFXOLQúLIHPLQLQvQWURVLWXDĠLHQRQVWUHVDQWă
7DEHOXO,0RGL¿FăULDOHVFRUXULORUOD(0$66vQWLPSXOXQRUVLWXDĠLLVWUHVDQWHúLQRQVWUHVDQWH
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$67úL67$,7SHQWUXVWXGHQĠLLFDQDGLHQL
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$67úLLQVWUXPHQWHOHFULWHULXSHQWUXVWXGHQĠLLGHVH[PDVFXOLQúLIHPLQLQ
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$67úLGLIHULWHPăVXUăWRULFULWHULXSHQWUXVWXGHQĠLLGHVH[PDVFXOLQúL
IHPLQLQ
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$67úLLQVWUXPHQWHOHFULWHULXSHQWUXVWXGHQĠLLGHVH[PDVFXOLQúLIHPLQLQ
GLQ68$
7DEHOXO,0RGL¿FăULOHVFRUXULORUOD(0$63vQUHJLVWUDWHGHVWXGHQĠLLFDQDGLHQLvQWLPSXOXQRUVLWXDĠLLVWUHVDQWH
úLQRQVWUHVDQWH
7DEHO,6DWXUDĠLLOHURWLWHUăGăFLQLOHODWHQWHúLFRPXQDOLWăĠLOHGLQDQDOL]DIDFWRULDOăDFRPSRQHQWHORUSULQFLSDOH
URWDĠLDYDULPD[DLWHPLORUVFDOHL(0$66
7DEHOXO,,QWHUFRUHODĠLLOHGLQWUHGLPHQVLXQLOHVFDOHL(0$66
7DEHO,,QWHUFRUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$67
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHGLQWUH(0$66úL(0$67
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHGLQWUH(0$66úL(0$63
7DEHOXO,&RUHODĠLLOHGLQWUH(0$67úL(0$63
7DEHOXO , 0RGHOXO LQWHUDFĠLRQLVW DO DQ[LHWăĠLL 6WXGLL HPSLULFH SULYLQG LSRWH]HOH GLIHUHQĠLDOH FODVL¿FDWH vQ IXQFĠLH GH
GLPHQVLXQHDFRQJUXHQWăDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă
7DEHO$&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ68$
7DEHO$&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ68$
7DEHO$&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ68$
7DEHO$&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ68$
7DEHO$&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ&DQDGD
7DEHO$&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ&DQDGD
7DEHO$&RQYHUVLDvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ&DQDGD
7DEHO$&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ&DQDGD
7DEHO$&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQWHGLQ&DQDGD
7DEHO$&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
7DEHO%&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ68$
7DEHO%&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLEăLHĠLGLQ68$
7DEHO%&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ68$
7DEHO%&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ68$
7DEHO%&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ&DQDGD
7DEHO%&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXSHQWUXVWXGHQĠLGLQ&DQDGD
7DEHO%&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ&DQDGD
7DEHO%&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ&DQDGD
7DEHO%&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQWHGLQ&DQDGD
7DEHO%&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
7DEHO&&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ68$
7DEHO&&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ68$
7DEHO&&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ68$
7DEHO&&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ68$
7DEHO&&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ68$
7DEHO&&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ68$
7DEHO&&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ68$
7DEHO&&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ68$
7DEHO&&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQWHGLQ&DQDGD
7DEHO&&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
7DEHO'0HGLLDOH(0$66DEDWHULVWDQGDUGúLHURULVWDQGDUGGHPăVXUă
7DEHO'0HGLLDOH(0$67DEDWHULVWDQGDUGúLHURULVWDQGDUGGHPăVXUă
7DEHO'0HGLLDOH(0$63DEDWHULVWDQGDUGúLHURULVWDQGDUGGHPăVXUă
7DEHOXO,,6XEVFDOHOH(0$6úL(0$66$6
7DEHOXO,,,QWHUYDOHOH6FRUXULORU7OD(0$66$6
7DEHOXO,,6FRUXULOHPHGLLEUXWHOD(0$66$6SHQWUXHúDQWLRDQHOHFOLQLFH
7DEHOXO,,3URSULHWăĠLOHSVLKRPHWULFHDOHVXEVFDOHL(0$66$6UHIHULWRDUHODVHSDUDUH
7DEHOXO,,3URSULHWăĠLOHSVLKRPHWULFHDOHVXEVFDOHL(0$66$6UHIHULWRDUHODDXWRGH]YăOXLUH
7DEHOXO,,3URSULHWăĠLOHSVLKRPHWULFHDOHVXEVFDOHL(0$66$6UHIHULWRDUHODHYDOXDUHDVRFLDOă
7DEHOXO,,3URSULHWăĠLOHSVLKRPHWULFHDOHVXEVFDOHL(0$66$6UHIHULWRDUHODSHUFHSĠLH6$63
7DEHOXO,,3URSULHWăĠLOHSVLKRPHWULFHvQHúDQWLRQXOWHVWUHWHVWSHQWUXVXEVFDOHOH(0$66$6UHIHULWRDUHOD
WUăVăWXUă6$67
7DEHOXO,,$QDOL]DIDFWRULDOăDVFDOHORUGHWUăVăWXUă(0$66$66$67vQHúDQWLRQXOSUHOLPLQDU,
7DEHOXO,,$QDOL]DIDFWRULDOăDVFDOHORUGHWUăVăWXUă(0$66$66$67vQHúDQWLRQXOGHVWXGHQĠL
7DEHOXO,,$QDOL]DIDFWRULDOăPDQXDOăDVFDOHORU(0$66$6vQHúDQWLRQXOJHQHUDOIRUPDWGLQDGXOĠL
7DEOHOXO,,,QWHUFRUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$66$6vQHúDQWLRQXOSUHOLPLQDU,,
7DEHOXO,,,QWHUFRUHODĠLLOHGLQWUHVFDOHOH(0$6úLVFDOHOH(0$66$6SHHúDQWLRQXOGHVWXGHQĠL
7DEHOXO,,&RUHODĠLLOHGLQWUHVFDOHOH(0$6(0$66$6,QGH[XOVHQVLELOLWăĠLLODDQ[LHWDWHúL&KHVWLRQDUXO3HQQ
6WDWHGHHYDOXDUHDvQJULMRUăULLvQHúDQWLRQXOJHQHUDOIRUPDWGLQDGXOĠL
7DEHOXO,,&RUHODĠLLOHGLQWUHVFDOHOHGHWUăVăWXUă(0$66$66$67vQHúDQWLRQXOSVLKLDWULFúLFHO
SRVWSDUWXP
7DEHOXO,,&RUHODĠLLOHGLQWUHVFDOHOHGHGLVWUHVúLVFDOHOHGHWUăVăWXUă(0$66$66$67vQHúDQWLRQXOSVLKLDWULF
7DEHOXO,,&RUHODĠLLOHGLQWUHVFDOHOHGHDQ[LHWDWHúLVFDOHOHGHWUăVăWXUă(0$66$66$67vQHúDQWLRQXO
SRVWSDUWXP
7DEHOXO,,&RUHODĠLLOHGLQWUHVFDOHOHGHSHUVRQDOLWDWHúLVFDOHOHGHWUăVăWXUă(0$66$66$67vQHúDQWLRQXO
SRVWSDUWXP
7DEHO,,,'DWHOHGHPRJUD¿FHDOHSDUWLFLSDQĠLORU
7DEHO,,,'LIHUHQĠHOHvQWUHVH[HSHQWUXWRDWHJUXSHOHGHYkUVWăOD(0$66
7DEHO,,,'LIHUHQĠHOHvQWUHVH[HSHQWUXWRDWHJUXSHOHGHYkUVWăOD(0$67
7DEHO,,,'LIHUHQĠHOHvQWUHVH[HSHQWUXWRDWHJUXSHOHGHYkUVWăOD(0$63
7DEHO,,,'LIHUHQĠHOHvQWUHVH[HSHQWUXWRDWHJUXSHOHGHYkUVWăOD6$67
7DEHO,,,'LIHUHQĠHOHvQWUHVH[HSHQWUXWRDWHJUXSHOHGHYkUVWăOD6$63
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGH¿GHOLWDWHWHVWUHWHVWDL(0$6SHQWUXORWXOQRQFOLQLF
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGH¿GHOLWDWHWHVWUHWHVWDL(0$66$6SHQWUXORWXOQRQFOLQLF
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGHFRQVLVWHQĠăLQWHUQăDDL(0$6úL6$6SHQWUXORWXOFOLQLF
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGHFRQVLVWHQĠăLQWHUQăĮDL(0$6úL6$6SHQWUXORWXOQRQFOLQLF
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHvQWUHVFRUXULOHOD(0$6úL(0$66$6úLDOWHLQVWUXPHQWHUHOHYDQWH
SHQWUXORWXOFOLQLF
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHvQWUHVFRUXULOHOD(0$6úLDOWHLQVWUXPHQWHUHOHYDQWHSHQWUXORWXOQRQFOLQLF
7DEHO,,,&RPSDUDĠLLvQWUHORWXULOHFOLQLFúLQRQFOLQLFGHIHPHL
7DEHO,,,&RPSDUDĠLLOHGLQWUHVFRUXULOHOD(0$66vQVLWXDĠLLVWUHVDQWHúLQRQVWUHVDQWHDOHVWXGHQĠLORU
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăvQWUHVFRUXULOH(0$66vQVLWXDĠLDVWUHVDQWăúLVFRUXULOH(0$67vQ
VLWXDĠLDQRQVWUHVDQWăSHQWUXORWXOGHVWXGHQĠL1
7DEHO,,,&RPSDUDĠLLOHGLQWUHPHGLLOHVFRUXULORUOD(0$66vQVLWXDĠLLVWUHVDQWHúLQRQVWUHVDQWHSHQWUX
ORWXOGHSRPSLHUL
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăvQWUHVFRUXULOH(0$66vQVLWXDĠLDVWUHVDQWăúLVFRUXULOH(0$67vQ
VLWXDĠLDQRQVWUHVDQWăSHQWUXORWXOGHSRPSLHUL1
7DEHO,,,,QWHUFRUHODĠLLOHvQWUHVXEVFDOHOH(0$6SHQWUXDPEHOHORWXULGHSDUWLFLSDQĠL
7DEHO,,,,QWHUFRUHODĠLLOHvQWUHVXEVFDOHOH(0$66$6SHQWUXDPEHOHORWXUL
7DEHO,,,,QWHUFRUHODĠLLOHvQWUHVXEVFDOHOH(0$66(0$67(0$63úL6$67UHVSHFWLY6$63SHQWUXDPEHOH
ORWXUL
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăSHQWUX¿HFDUHLWHPFXUHVWXOVXEVFDOHLGLQFDUHIDFHSDUWHGLQ(0$66
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăSHQWUX¿HFDUHLWHPFXUHVWXOVFDOHL(0$67(6úL(0$673)
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăSHQWUX¿HFDUHLWHPFXUHVWXOVFDOHL(0$67(6úL(0$673)
7DEHO,,,&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăSHQWUX¿HFDUHLWHPFXUHVWXOVFDOHL6$67
7DEHO,,,6DWXUDĠLLOHLWHPLORUvQIDFWRULLH[WUDúLSHQWUX(0$66SHQWUXDPEHOHVH[H
7DEHOXO,,,)DFWRULLvQFDUHLWHPLLVFDOHL(0$66DXFHDPDLPDUHVDWXUDĠLHvQHúDQWLRDQHOHGHDGXOĠLGLQ
5RPkQLD68$úL&DQDGD
7DEHO$0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGODVFDOD(0$66
7DEHO$0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGODVFDOD(0$67
7DEHO$0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGODVFDOD(0$63
7DEHO$0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGODVFDOD6$67
7DEHO$0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGODVFDOD6$63
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$66()
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$66&
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVFDOD(0$66
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$67(6
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$673)
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$67$0
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$675=
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD6$676(
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD6$67$')
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD6$67$'3
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$63(6
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$633)
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$63$0
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$635=
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$63$
7DEHO%7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD6$636(
7DEHO&,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVXEVFDOD(0$66()
7DEHO&,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVXEVFDOD(0$66&
7DEHO&,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD(0$66
7DEHO&,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD(0$67(6
7DEHO&,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD(0$673)
7DEHO&,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD(0$67$0
7DEHO&,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD(0$675=
7DEHO&,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD6$676(
7DEHO&,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD6$67$')
7DEHO&,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD6$67$'3
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$66()
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$66&
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$66WRWDO
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$67(6
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$673)
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$67$0
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$675=
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$676(
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$67$')
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$67$'3
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$63(6
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$633)
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$63$0
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$635=
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$63$
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$636(
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$63$')
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$63$'3
7DEHO'&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$63(6
,
0DQXDOXO6FDOHORU(QGOHUGHHYDOXDUHPXOWLGLPHQVLRQDOăD
DQ[LHWăĠLL(0$6
1RUPDQ6(QGOHU3K')56&
-HDQ0(GZDUGV3K'
5RPHR9LWHOOL3K'
35()$ğĂ
OXL'RXJODV-DFNVRQGHOD5HVHDUFK3V\FKRORJLVWV3UHVVúL
GHOD8QLYHUVLWDWHD:HVWHUQ2QWDULRSUHFXPúLOXL&KDUOHV
6SLHOEHUJHUGHOD8QLYHULVWDWHDGLQ6RXWK)ORULGD
ÌQ ¿QDO DXWRULL DU GRUL VăL PXOĠXPHDVFă OXL *HRUJH
+XEDúL-LOO05DXFKGHOD:HVWHUQ3V\FKRORJLFDO6HUYLFH
úLOXL-DPHV3DUNHUGHOD8QLYHUVLWDWHD<RUNSHQWUXDMXWRUXO
DFRUGDW vQ HODERUDUHD SăUĠLL ¿QDOH D DFHVWXL PDQXDO 'H
DVHPHQHD GDWRUăP PXOĠXPLUL VSHFLDOH PLLORU GH RDPHQL
FDUHSULQFRPSOHWDUHDVFDOHORUDXIăFXWSRVLELOăH[LVWHQĠD
DFHVWXLPDQXDO1HSDUHUăXGDFăGLQQHDWHQĠLHDPRPLV
YUHXQQXPH
1RUPDQ6(QGOHU3K')56&
-HDQ0(GZDUGV3K'
5RPHR9LWHOOL3K'
&$3,72/8/,
,1752'8&(5(
WHRULLORU FRJQLWLYH DVXSUD vQYăĠăULL VRFLDOH úL DL WHRULLORU EDPHQLQĠDUHDOHJDWăGHXQSHULFRO¿]LFFDPHQLQĠDUHD
LQWHUDFĠLRQLVWH %DQGXUD (QGOHU 7HUPHQXO GLQ VLWXDĠLL DPELJXH úL G DPHQLQĠDUHD GLQ VLWXDĠLL
GHDQ[LHWDWHDIRVWIRORVLWvQDWkWGHPXOWHVHQVXULúLIăFkQG LQRIHQVLYHVDXGHUXWLQă]LOQLFăYH]L)LJXUD,
UHIHULUH OD DWkW GH PXOWH IHQRPHQH vQFkW D GHYHQLW vQWUR 3HQWUXDSUH]LFHUHDFĠLDDQ[LRDVăFDVWDUHWUHEXLHOXDWH
RDUHFDUH PăVXUă DPELJXX /HZLV $FHVW WHUPHQ D vQ FRQVLGHUDUH DWkW GLPHQVLXQHD VSHFL¿Fă D DQ[LHWăĠLL FD
IRVWXWLOL]DWSHQWUXDIDFHUHIHULUHODXQVWLPXOXQUăVSXQV WUăVăWXUă FkW úL WLSXO DPHQLQĠăULL vQWkOQLWH vQWUR VLWXDĠLH
XQ LPSXOV XQ PRWLY úL R WUăVăWXUă (QGOHU &DWWHO VSHFL¿Fă 0RGHOXO LQWHUDFĠLRQLVW SURSXQH R H[SOLFDĠLH
úL6FKHLHUDXLQWURGXVRGLVWLQFĠLHLPSRUWDQWăvQWUH SHQWUXVFKLPEăULOHGLVWLQFWHvQVWăULOHGHDQ[LHWDWH([LVWă
DQ[LHWDWHD FD VWDUH úL DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă GLVWLQFĠLH R FUHúWHUH VHPQL¿FDWLYă D QLYHOXOXL VWăULL GH DQ[LHWDWH DO
FDUHDFRQWULEXLWODFODUL¿FDUHDWHRUHWLFăúLPHWRGRORJLFă SHUVRDQHORU FDUH DX QLYHOXUL ULGLFDWH DOH XQHL GLPHQVLXQL
6SLHOEHUJHU D GH¿QLW DQ[LHWDWHD FD VWDUH FD ¿LQG VSHFL¿FH D DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă DWXQFL FkQG DFHVWHD VH
R UHDFĠLH IRUPDWă GLQ ÄVHQWLPHQWH GH WHQVLXQH úL WHDPă FRQIUXQWă FX R DPHQLQĠDUH VLWXDĠLRQDOă FRQJUXHQWă 3ULQ
SHUFHSXWH FRQúWLHQW FD QHSOăFXWH DVRFLDWH FX DFWLYDUHD DQDORJLH SHUVRDQHOH FDUH DX QLYHOXUL VFă]XWH DOH XQHL
VDX VWLPXODUHD VLVWHPXOXL QHUYRV DXWRQRP´ S GLPHQVLXQLVSHFL¿FHDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăvQUHJLVWUHD]ă
$Q[LHWDWHDFDWUăVăWXUăVHUHIHUăODÄGLIHUHQĠHOHLQGLYLGXDOH FUHúWHULPDLUHGXVHDOHVWăULLGHDQ[LHWDWH
UHODWLYVWDELOHOHJDWHGHSUHGLVSR]LĠLDODDQ[LHWDWHDGLFăOD 8Q H[HPSOX FRQFUHW YD DMXWD OD LOXVWUDUHD PRGHOXOXL
GHRVHELULOH GLQWUH RDPHQL vQ SULYLQĠD SUHGLVSR]LĠLHL VDX D LQWHUDFĠLRQLVW DO DQ[LHWăĠLL 6FDOD (0$67 D IRVW
WHQGLQĠHLDFHVWRUDGHDSHUFHSHRJDPăODUJăGHVLWXDĠLLFD DGPLQLVWUDWă XQHL FODVH GH EăLHĠL GLQ FLFOXO JLPQD]LDO
¿LQG DPHQLQĠăWRDUH úL GH D UăVSXQGH OD DFHVWH VLWXDĠLL FX )LHFăUXLHOHYLVDFDOFXODWXQVFRUSHQWUX¿HFDUHGLQWUHFHOH
FUHúWHUL GLIHUHQĠLDOH DOH VWăULL GH DQ[LHWDWH´ 6SLHOEHUJHU SDWUXVXEVFDOHHYDOXDUHVRFLDOăSHULFRO¿]LFDPELJXLWDWH
S $OĠL WHRUHWLFLHQL =XFNHUPDQ /XELQ UXWLQH]LOQLFHÌQIXQFĠLHGHVFRUXULOHREĠLQXWHODVXEVFDOD
DXDGRSWDWvQPRGVLPLODUGLVWLQFĠLDVWDUHWUăVăWXUă SHULFRO ¿]LF DX IRVW VHOHFWDWH GRXă JUXSXUL GH EăLHĠL 8Q
vQWHRULLOHúLPHWRGHOHORUGHHYDOXDUHÌQFLXGDDFHVWXLIDSW JUXS D IRVW IRUPDW GLQ HOHYL FDUH DX REĠLQXW VFRUXUL PDUL
DFHúWLWHRUHWLFLHQLDERUGHD]ăDQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUăFD¿LQG ODDFHDVWăVXEVFDOăLDUFHOăODOWJUXSGLQHOHYLFXVFRUXUL
XQ FRQFHSWXQLGLPHQVLRQDOúL vQFRQVHFLQĠăQX VSHFL¿Fă PLFL$PEHOH JUXSXUL DX IRVW HYDOXDWH FX DMXWRUXO VFDOHL
WLSXOGHVLWXDĠLHVWUHVDQWăvQFDUHQHDúWHSWăPFDLQGLYL]LLVă (0$66 vQ FRQGLĠLL QRUPDOH GLQ WLPSXO RUHORU ÌQ DFHVWH
UHVLPWăLQWHQVL¿FăULDOHVWăULLGHDQ[LHWDWH FRQGLĠLLQXVDJăVLWQLFLRGLIHUHQĠăVHPQL¿FDWLYăvQWUHFHOH
(QGOHUúL(QGOHUúL(GZDUGV GRXăJUXSXULvQSULYLQĠDVWăULLGHDQ[LHWDWH$PEHOHJUXSXUL
DX DUJXPHQWDW vQ IDYRDUHD GLVWLQFĠLHL VWDUHWUăVăWXUă úL DX DXSDUWLFLSDWXOWHULRUODRVDUFLQăGHFăĠăUDUHSHRIUkQJKLH
FODUL¿FDW UHODĠLD GLQWUH DQ[LHWDWHD FD VWDUH úL DQ[LHWDWHD vQ FDUH DX WUHEXLW Vă HVFDODGH]H XQ SHUHWH FX DMXWRUXO
FD WUăVăWXUă SULQWUXQ PRGHO LQWHUDFĠLRQLVW DO DQ[LHWăĠLL XQHL IUkQJKLL VXVSHQGDWH 'H UHJXOă DFHDVWă VDUFLQă HVWH
FDUHVXEOLQLD]ăLQÀXHQĠDVLWXDĠLLORUVSHFL¿FH$FHVWPRGHO FRQVLGHUDWăFD¿LQGSHULFXORDVăGLQSXQFWGHYHGHUH¿]LF
SURSXQH LGHHD SRWULYLW FăUHLD DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă HVWH &KLDU vQDLQWH GH FăĠăUDUHD SH IUkQJKLH ¿HFDUH HOHY D
PXOWLGLPHQVLRQDOă úL VXVĠLQH Fă DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă FRPSOHWDW(0$66SHQWUXDHYDOXDVWDUHDGHDQ[LHWDWH&X
XQIDFWRUSHUVRQDOLQWHUDFĠLRQHD]ăFXIDFWRULLVLWXDĠLRQDOL WRDWHFăVDvQUHJLVWUDWRFUHúWHUHDQLYHOXOXLGHDQ[LHWDWHvQ
FRQJUXHQĠLSHQWUXDGHWHUPLQDQLYHOXOODFDUHHVWHHYDOXDWă DPEHOHJUXSXULWLQHULLFDUHDXIRVWLGHQWL¿FDĠLFXDMXWRUXO
DPHQLQĠDUHD VLWXDĠLRQDOă UH]XOWkQG DQ[LHWDWHD FD VWDUH (0$67FDDYkQGVFRUXULPDULODVXEVFDODSHULFRO¿]LFDX
3RWULYLWDFHVWXLPRGHOLQGLYL]LLGLIHUăvQFHHDFHSULYHúWH UHVLPĠLWLQWHQVL¿FăULVHPQL¿FDWLYPDLULGLFDWHDOHVWăULLGH
SUHGLVSR]LĠLDODDQ[LHWDWHIDĠăGHDQXPLWHWLSXULGHVLWXDĠLL DQ[LHWDWHIDĠăGHFHLFDUHDXREĠLQXWVFRUXULPLFLODDFHDVWă
&HOHSDWUXWLSXULVDXGLPHQVLXQLDOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă VXEVFDOă ,SRWH]D PRGHOXOXL LQWHUDFĠLRQLVW DO DQ[LHWăĠLL
SURSXVH GH DFHDVWă WHRULH úL VXVĠLQXWH GH VWXGLL HPLSULFH SUH]LFHDFHDVWăVFKLPEDUHGLIHUHQĠLDOăDVWăULLGHDQ[LHWDWH
VXQWDHYDOXDUHDVRFLDOăVDXDPHQLQĠDUHDLQWHUSHUVRQDOă FDIXQFĠLHDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăúLDVLWXDĠLHLYH]L)LJXUD
,
'HDVHPHQHDDFHVWPRGHOSUH]LFHFUHúWHULGLIHULWHDOH
VWăULL GH DQ[LHWDWH DWXQFL FkQG RDPHQLL FDUH DX XQ QLYHO
FUHVFXW DO DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH
VRFLDOă H[SHULPHQWHD]ă R VLWXDĠLH vQ FDUH HL FRQVLGHUă Fă
VXQW HYDOXDĠL VDX REVHUYDĠL ÌQ PRG VLPLODU SHUVRDQHOH
FX QLYHOH FUHVFXWH DOH DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL
GH DPELJXLWDWH vQUHJLVWUHD]ă R FUHúWHUH PDL PDUH D VWăULL
GH DQ[LHWDWH GHFkW FHOH FX QLYHOXUL VFă]XWH OD DFHDVWă
GLPHQVLXQH DWXQFL FkQG VXQW H[SXVH OD VLWXDĠLL QHFODUH
QRL FLXGDWH VDX DPELJXH $VWIHO GH FUHúWHUL GLIHULWH DOH
QLYHOXOXLDQ[LHWăĠLLFDVWDUHVXQWSUH]LVHQXPDLDWXQFLFkQG
FRPSDUăPSHUVRDQHFDUHvQUHJLVWUHD]ăQLYHOXULFUHVFXWHSH
)LJXUD, RDQXPLWăGLPHQVLXQHDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăFXFHOHFDUH
$VSHFWHPXOWLGLPHQVLRQDOHDOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă vQUHJLVWUHD]ăQLYHOXULVFă]XWHDOHDFHOHLDúLGLPHQVLXQL
,QWURGXFHUH
VRFLDOH'HDVHPHQHDHOHSRWUHDFĠLRQDODWLSXULGLIHULWHGH
LQWHUYHQĠLHWHUDSHXWLFă(QGOHU (GZDUGV
6LWXDĠLDvQGHRVHELVLWXDĠLDVHPQL¿FDWLYăGLQSXQFWGH
YHGHUH SVLKRORJLF UHSUH]LQWă R FRPSRQHQWă LPSRUWDQWă D
SURFHVXOXLGHLQWHUDFĠLXQH(GZDUGV(QGOHU
1LYHOXO 'LQ PRPHQW FH DQ[LHWDWHD FD VWDUH VH DúWHDSWă D
VWăULLGH ¿ UH]XOWDWXO LQWHUDFĠLXQLL GLQWUH R GLPHQVLXQH FRQJUXHQWă
DQ[LHWDWH D DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă úL WLSXO DPHQLQĠăULL VLWXDĠLRQDOH
HYDOXDUHD WUHEXLH Vă LQFOXGă DWkW R PăVXUă D SHUFHSHULL
VLWXDĠLHLFkWúLYDULDELOHOHOHJDWHGHDQ[LHWDWDWHDFDWUăVăWXUă
úL UăVSXQVXULOH DQ[LRDVH VLWXDĠLRQDOH ÌQ SOXV QX SXWHP
SOHFD GH OD DVXPSĠLD Fă VLWXDĠLD DúD FXP HVWH SHUFHSXWă
GH UHVSRQGHQW HVWH LGHQWLFă ¿H FX QRUPHOH FXOWXUDOH ¿H
$PHQLQĠDUHVFă]XWă $PHQLQĠDUHFUHVFXWă FX DúWHSWăULOH FHOXL FDUH DGPLQLVWUHD]ă WHVWXO $úDGDU
GLQSDUWHDXQXL GLQSDUWHDXQXL HYDOXDUHD WLSXOXL úL D LQWHQVLWăĠLL DPHQLQĠăULL SHUFHSXWH
SHULFRO¿]LF SHULFRO¿]LF
DúD FXP VXQW PăVXUDWH GH (0$63 HVWH GH DVHPHQHD
6LWXDĠLL LPSRUWDQWă SHQWUX vQĠHOHJHUHD SDWWHUQXOXL VSHFL¿F GH
/HJHQGă UăVSXQVXULDQ[LRDVHDOUHVSRQGHQWXOXL
6FRUXULVFă]XWHODSHULFRO¿]LF
6FRUXULFUHVFXWHODSHULFRO¿]LF
,'HVFULHUHJHQHUDOă
)LJXUD,
(IHFWHOHLQWHUDFĠLXQLLSHUVRDQăVLWXDĠLH 6FDOHOH(0$6VXQWFRPSXVHGLQWUHLSăUĠL6FDOD6WDUH
DVXSUDVWăULLGHDQ[LHWDWH (0$66 6FDOD 7UăVăWXUă (0$67 úL 6FDOD 3HUFHSĠLH
(0$63
$úDGDU QX DP SXWHD SUH]LFH R FUHúWHUH GLVWLQFWă D
DQ[LHWăĠLL FD VWDUH GDFă LQGLYL]LL FDUH GLIHUă vQ SULYLQĠD
DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH SHULFRO ¿]LF VDU ,6FDOD6WDUH(0$66
FRQIUXQWD FX R VLWXDĠLH GH HYDOXDUH VRFLDOă 3H VFXUW FX (0$66 HVWH XQ LQVWUXPHQW FUHLRQKkUWLH GH
WRDWH Fă VWDUHD GH DQ[LHWDWH D DSURDSH RULFăUHL SHUVRDQH DXWRHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLFDVWDUHIRUPDWGLQGHLWHPL
FUHúWHRDUHFXPFDXUPDUHDXQHLDPHQLQĠăULLQGLYL]LLFDUH GLQWUHFDUHPăVRDUăFRPSRQHQWDHPRĠLRQDO¿]LRORJLFă
DXQLYHOXULFUHVFXWHODRDQXPLWăGLPHQVLXQHDDQ[LHWăĠLLFD D DQ[LHWăĠLL FD VWDUH LDU FHLODOĠL PăVRDUă FRPSRQHQWD
WUăVăWXUăvQUHJLVWUHD]ăRFUHúWHUHPDLSXWHUQLFăDQLYHOXOXL FRJQLWLYă D VWăULL GH DQ[LHWDWH 3HQWUX D FRQWUROD HIHFWHOH
DQ[LHWăĠLL FD VWDUH IDĠă GH FHL FDUH DX QLYHOXUL VFă]XWH OD GDWRUDWH RUGLQLL LWHPLORU LWHPLL FHORU GRXă FRPSRQHQWH
DFHHDúLGLPHQVLXQH$FHVWOXFUXHVWHYDODELOQXPDLDWXQFL DX IRVW GLVWULEXLĠL vQ PRG DOHDWRU )LHFDUH LWHP HVWH
FkQGGLPHQVLXQHDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăHVWHFRQJUXHQWăFX HYDOXDW SH R VFDOă vQ SXQFWH YDULLQG GH OD GHORF OD
WLSXOVWUHVXOXLVLWXDĠLRQDO$FHDVWăDERUGDUHLQWHUDFĠLRQLVWă IRDUWH PXOW 5HVSRQGHQĠLL VXQW UXJDĠL Vă HYDOXH]H
D DQ[LHWăĠLL SHUPLWH R PDL PDUH SUHFL]LH vQ SUH]LFHUHD SHQWUX¿HFDUHLWHPPRGXOvQFDUHVHVLPWvQDFHOPRPHQW
UăVSXQVXULORU DQ[LRDVH úL D VFKLPEăULORU vQ VWDUHD GH ,WHPLL FDUH FRPSXQ VFDOD (0$66 VXQW SUH]HQWDĠL vQ
DQ[LHWDWH úL UHSUH]LQWă XQ PRGHO XQLF SHQWUX vQĠHOHJHUHD 7DEHOXO , (0$66 SURGXFH WUHL VFRUXUL D DQ[LHWDWHD
SDWWHUQXULORU LQGLYLGXDOH DOH UHDFĠLLORU GH DQ[LHWDWH vQ
GLYHUVHVLWXDĠLL(QGOHUúL(GZDUGV 7DEHOXO,
$Q[LHWDWHD FD VWDUH HVWH GH DVHPHQHD ,WHPLLVFDOHL(0$66
PXOWLGLPHQVLRQDOă 'LPHQVLXQLOH DQ[LHWăĠLL FD VWDUH
VH UHIHUă OD PRGDOLWăĠLOH GH UăVSXQV /LHEHUW úL 0RUULV ,WHPLHPRĠLRQDO¿]LRORJLFL,WHPLFRJQLWLYL
6DUDVRQDEúL:LQHDXSURSXV
R GLVWLQFĠLH vQWUH UăVSXQVXULOH FRJQLWLYH úL UăVSXQVXULOH ÌPLVLPWPkLQLOHXPHGH ÌPLOLSVHúWHvQFUHGHUHDvQ
5HVSLUQHUHJXODW PLQH
HPRĠLRQDO¿]LRORJLFH vQ FDOLWDWHD ORU GH FRPSRQHQWH $PRVHQ]DĠLHGH 0LHJUHXVă¿XDWHQWă
DOH DQ[LHWăĠLL FD VWDUH 5ăVSXQVXULOH FRJQLWLYH VH D[HD]ă vQFRUGDUHvQVWRPDF ODDFWLYLWDWHDSHFDUHR
DVXSUD HYDOXăULL SURSULHL SHUVRDQH D JkQGXULORU OHJDWH ,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH GHVIăúRU
GH HúHF D UXPLQDĠLLORU OHJDWH GH VLQH úL D QHvQFUHGHULL vQ 7UDQVSLU 0ăVLPWQHDMXWRUDWă
VLQH 5ăVSXQVXULOH HPRĠLRQDO¿]LRORJLFH VXQW VLPSWRPHOH ÌPLVLPWJXUDXVFDWă 0LHJUHXVăPăFRQFHQWUH]
0ăVLPWvQFRUGDWă 0LHWHDPăGHHúHF
¿]LFH SUHFXP DJLWDĠLD PkLQLORU ULWPXO FDUGLDF DFFHOHUDW ÌPLVLPWPkLQLOHQHVLJXUH 0ăvQJULMRUHD]ăVWDUHDPHD
WUDQVSLUDĠLD SDOPHORU WHQVLXQHD PXVFXODUă úL XVFăFLXQHD 6LPWFăVXQWURúXURúLH 0ăVLPWQHVLJXUă
JXULL &X WRDWH Fă HOH VXQW LQWHUUHODĠLRQDWH DFHVWH GRXă ODIDĠă 0ăVLPWQHODORFXOPHX
FRPSRQHQWH DOH VWăULL GH DQ[LHWDWH SRW ¿ DVRFLDWH FX $PXQQRGvQJkW 0ăVLPWFDúLFXPWRDWă
DQWHFHGHQWH RDUHFXP GLIHULWH úL SRW DYHD XQHOH HIHFWH OXPHDVDUXLWDODPLQH
0ăVLPWLQFRPSHWHQWă
GLIHULWH DVXSUD SHUIRUPDQĠHL úL DVXSUD LQWHUDFĠLXQLORU
(0$6
7DEHOXO, 7DEHOXO,
,WHPLLVFDOHL(0$67 ,WHPLL(0$63
&DXWH[SHULHQĠHGHIHOXODFHVWD &kWGHPXOWYăSHUFHSHĠLFD¿LQGvQWURVLWXDĠLHvQFDUH
6XQWVXSăUDWă VXQWHĠLHYDOXDWMXGHFDWVDXREVHUYDWGHDOWHSHUVRDQH"
7UDQVSLU &kWGHPXOWYăSHUFHSHĠLFD¿LQGvQWURVLWXDĠLHFHSRDWH
0ăVLPWUHOD[DWă ¿QXPLWăXQDGHSHULFRO¿]LFDGLFăRVLWXDĠLHvQFDUHDĠL
0ăVLPWVWkQMHQLWă SXWHD¿UăQLWăVDXVLPĠLGXUHUH¿]LFă"
$úWHSWFXQHUăEGDUHDFHVWHVLWXDĠLL &kWGHPXOWYăSHUFHSHĠLFD¿LQGvQWURVLWXDĠLHFHSRDWH
$PRVWDUHGHDJLWDĠLHvQVWRPDF ¿QXPLWăQRXăDPELJXăVDXQHIDPLOLDUăDGLFăRVLWXDĠLH
0ăVLPWFRQIRUWDELO vQFDUHQXúWLĠLVDXQXVXQWHĠLVLJXUFHXUPHD]ăVăVH
0ăVLPWvQFRUGDWă vQWkPSOH"
ÌPLIDFHSOăFHUHVD¿XvQDFHVWHVLWXDĠLL &kWGHPXOWYăSHUFHSHĠLFD¿LQGvQWURVLWXDĠLHFHSRDWH
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH ¿QXPLWăLQRIHQVLYăVDXQHXWUăDGLFăRVLWXDĠLHFDUH
0ăVLPWvQVLJXUDQĠă HVWHVLPLODUăFXFHOHSHFDUHOHvQWkOQLĠLGHRELFHLvQYLDĠD
0ăVLPWvQJULMRUDWă GXPQHDYRDVWUăGH]LFX]L"
$PvQFUHGHUHvQPLQH &kWGHPXOWYăSHUFHSHĠLFD¿LQGDPHQLQĠDWvQDFHDVWă
6XQWDJLWDWă VLWXDĠLH"
9ăUXJăPVăGHVFULHĠLSHVFXUWVLWXDĠLDvQFDUHVXQWHĠLvQ
SUH]HQW
FD VWDUH HPRĠLRQDO¿]LRORJLFă E GLPHQVLXQHD FRJQLWLYă 9ăDPHQLQĠăFHYDDQXPHOHJDWGHDFHDVWăVLWXDĠLH"9ă
DDQ[LHWăĠLLFDVWDUHúLFQLYHOXOWRWDODODQ[LHWăĠLLFDVWDUH UXJăPVăVSHFL¿FDĠL
([LVWăDOWFHYDOHJDWGHDFHDVWăH[SHULHQĠăGHFDUHVăYă
,6FDOD7UăVăWXUă(0$67 VLPĠLĠLDPHQLQĠDW"9ăUXJăPVăVSHFL¿FDĠL
(0$67 HVWH XQ FKHVWLRQDU GH DXWRHYDOXDUH
FUHLRQKkUWLH FDUH PăVRDUă SDWUX GLPHQVLXQL VLWXDĠLRQDOH 5HVSRQGHQĠLL VXQW UXJDĠL Vă LQGLFH PRGXO vQ FDUH SHUFHS
DOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă6FDODVHSUH]LQWăFDXQLQYHQWDU VLWXDĠLDvQFDUHVHJăVHVFvQDFHOPRPHQWSULQvQFHUFXLUHD
GHGHLWHPLIRUPDWGLQLWHPLGHUăVSXQVSHQWUX¿HFDUH XQXL QXPăU GLQ VFDOD vQ FLQFL SXQFWH 6FDOD (0$63
GLQWUH FHOH SDWUX VLWXDĠLL JHQHUDOH &HOH SDWUX GLPHQVLXQL FRQĠLQH úL WUHL vQWUHEăUL GHVFKLVH$FHVWH vQWUHEăUL SHUPLW
VLWXDĠLRQDOHDOH(0$67VXQW UHVSRQGHQĠLORU Vă LGHQWL¿FH DVSHFWH VSHFL¿FH OHJDWH GH
9ă DÀDĠL vQ VLWXDĠLL vQ FDUH VXQWHĠL HYDOXDW GH DOĠL VLWXDĠLDORUGLQDFHOPRPHQWFDUHSRW¿SHUFHSXWHFD¿LQG
RDPHQL VWUHVDQWHúLVăGHVFULHVLWXDĠLDIHQRPHQRORJLFăODFDUHDX
9ăDÀDĠLvQVLWXDĠLLvQFDUHYăFRQIUXQWDĠLVDXVXQWHĠL IăFXWUHIHULUHFkQGDXFRPSOHWDWFKHVWLRQDUXO,WHPLLVFDOHL
SHFDOHVăYăFRQIUXQWDĠLFXXQSHULFRO¿]LF (0$63VXQWSUH]HQWDĠLvQ7DEHOXO,
9ăDÀDĠLvQWURVLWXDĠLHQRXăVDXFLXGDWă ÌQWUHEăULOH GHVFKLVH FHU UHVSRQGHQWXOXL Vă GHVFULH
9ăLPSOLFDĠLvQUXWLQDGXPQHDYRDVWUă]LOQLFă VLWXDĠLDúLVăGHDGHWDOLLGHVSUHRULFHDVSHFWDOVLWXDĠLHLFDUH
&HLLWHPLGHUăVSXQVXUPHD]ă¿HFăUHLDGLQWUHFHOH HVWHSHUFHSXWFD¿LQGDPHQLQĠăWRU$FHúWLLWHPLIXUQL]HD]ă
SDWUXGHVFULHULDOHVLWXDĠLLORU,WHPLLVHHYDOXHD]ăSHRVFDOă LQIRUPDĠLL YDORURDVH OHJDWH GH UăVSXQVXULOH FHORU FDUH
vQSXQFWHFDUHYDULD]ăGHODGHORFODIRDUWHPXOWÌQ FRPSOHWHD]ăFKHVWLRQDUHOH'HH[HPSOXXQFOLHQWDOXQXL
7DEHOXO,VXQWHQXPHUDĠLFHLLWHPLGHUăVSXQV ELURXGHFRQVLOLHUHúFRODUăSRDWHFRPSOHWDVFDOHOHIăFkQG
(0$67SURGXFHSDWUXVFRUXULVHSDUDWHDOHDQ[LHWăĠLL UHIHULUH OD IDSWXO Fă VH DÀă vQ FRQVLOLHUH VDX GLPSRWULYă
FD WUăVăWXUă SHQWUX ¿HFDUH LQGLYLG HYDOXDUH VRFLDOă UHIHULQGXVH OD VLWXDĠLL GH YLDĠă VDX OD FRQÀLFWH IDPLOLDOH
SHULFRO ¿]LF DPELJXLWDWH úL UXWLQH ]LOQLFH &HOH SDWUX SULQ FDUH WUHFH ÌQ FRQWH[W GH FHUFHWDUH DFHDVWă VHFĠLXQH
VFRUXUL OD VXEVFDOH QX VH DGXQă DGLFă QX H[LVWă XQ VFRU D (0$63 IXUQL]HD]ă SRVLELOLWDWHD LQGLVSHQVDELOă GH D
WRWDO DO DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă ,QVWUXFĠLXQLOH FRPSOHWH FRQWURODPDQLSXODUHD
SHQWUX FRWDUHD PDQXDOă úL SHQWUX FHD FRPSXWHUL]DWă VXQW
SUH]HQWDWHvQFDSLWROXOGRL ,3ULQFLSLLGHXWLOL]DUH
,6FDODGH3HUFHSĠLH(0$63 ,3RSXODĠLDUHVSRQGHQWă
(0$63 HVWH R PăVXUă D SHUFHSĠLHL VXELHFWLYH D 6FDOHOH(0$6SRW¿IRORVLWHSHQWUXDHYDOXDRJDPă
UHVSRQGHQĠLORU DVXSUD WLSXOXL úL D LQWHQVLWăĠLL DPHQLQĠăULL YDULDWăGHUHVSRQGHQĠLLQFOXVLYDGROHVFHQĠLDGXOĠLSDFLHQĠL
DFWLYDWHGHRDQXPLWăVLWXDĠLH6FDODFXSULQGHSDWUXWLSXUL FOLQLFL úL SHUVRDQH YkUVWQLFH 6FDOHOH DX IRVW DGPLQLVWUDWH
GHDPHQLQĠăULHYDOXDUHVRFLDOăSHULFRO¿]LFDPELJXLWDWH VWXGHQĠLORU HOHYLORU DGXOĠLORU FX QLYHOXUL HGXFDĠLRQDOH
úL UXWLQH ]LOQLFH $FHVWH WLSXUL GH DPHQLQĠăUL FRUHVSXQG IRDUWH YDULDWH PHPEULORU )RUĠHORU 0LOLWDUH &DQDGLHQH úL
FHORUSDWUXGLPHQVLXQLDOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăHYDOXDWH SDFLHQĠLORUSVLKLDWULFLLQWHUQDĠLúLGLQDPEXODWRU
GH(0$67ÌQSOXVH[LVWăXQDOFLQFLOHDLWHPFDUHPăVRDUă 6FDOHOH (0$6 UHSUH]LQWă R PăVXUă GH DXWRHYDOXDUH
SHUFHSĠLLOH OHJDWH GH LQWHQVLWDWHD DPHQLQĠăULL GLQ VLWXDĠLD úL vQ FRQVHFLQĠă QX VXQW UHFRPDQGDWH LQGLYL]LORU FDUH
vQ FDUH VH DÀă LQGLYLGXO OD PRPHQWXO UHVSHFWLY )ORRG QX YRU VDX QX SRW Vă FRRSHUH]H úL Vă UăVSXQGă VLQFHU OD
(QGOHU )LHFDUH LWHP HVWH HYDOXDW SH R VFDOă vQ vQWUHEăUL2IHULUHDúLJDUDQWDUHDFRQ¿GHQĠLDOLWăĠLLDUWUHEXL
FLQFLSXQFWHFDUHYDULD]ăGHODGHORFODIRDUWHPXOW
,QWURGXFHUH
,5HSHUHJHQHUDOH ,$GPLQLVWUDUHDVFDOHORU
, 3RSXODĠLLOH OD FDUH VH SUHWHD]ă DSOLFDUHD (0$6 VH FRPSXQH GLQ WUHL VXEVFDOH VHSDUDWH
VFDOHORU (0$66WDUH (0$66 (0$67UăVăWXUă (0$67 úL
6FDOHOH (0$6 UHSUH]LQWă XQ LQVWUXPHQW FUHLRQKkUWLH (0$63HUFHSĠLH (0$63 )LHFDUH VXEVFDOă SRDWH ¿
XúRU GH DGPLQLVWUDW FDUH PăVRDUă DQ[LHWDWHD FD VWDUH FRWDWă DWkW PDQXDO IRORVLQG IRUPXODUHOH DXWRFRWDELOH
DQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUăúLSHUFHSĠLDDPHQLQĠăULLVLWXDĠLRQDOH FkW úL FRPSXWHUL]DW IRORVLQG IRLOH GH UăVSXQV VFDQDELOH
6FDOHOH SRW ¿ IRORVLWH DWkW SHQWUX SRSXODĠLL QRUPDOH FkW ([LVWăGRXăIRUPXODUHSHQWUX¿HFDUHPRGDOLWDWHGHFRWDUH
úL SHQWUX SRSXODĠLL FOLQLFH FDUH DX XQ QLYHO DO DELOLWăĠLORU IRUPXODUXO (0$66 úL IRUPXODUXO (0$67(0$63
GH FLWLUH FHO SXĠLQ FRUHVSXQ]ăWRU FODVHL D RSWD .LQFDLG 2UGLQHD FRUHFWă SHQWUX DGPLQLVWUDUHD VFDOHORU HVWH
)LVKEXUQH 5RJHUV &KLVVRP 6FDOHOH DX IRVW XUPăWRDUHDVHvQFHSHFX(0$66VHFRQWLQXăFX(0$67
DGPLQLVWUDWHXQRUDGXOĠLFXGLIHULWHQLYHOXULHGXFDĠLRQDOH úL VH vQFKHLH FX (0$63 6FDOD (0$66 FDUH PăVRDUă
XQRU HOHYL úL XQRU VWXGHQĠL GH DVHPHQHD VFDOHOH DX IRVW DQ[LHWDWHDFDVWDUHHVWHUHDFWLYăODFRQWH[WHOHVLWXDĠLRQDOH
DGPLQLVWUDWHXQRUPHPEULDL)RUĠHORU0LOLWDUH&DQDGLHQH úLvQFRQVHFLQĠăWUHEXLHFRPSOHWDWăSULPD
UH]LGHQĠLORU XQRU FHQWUH SHQWUX SHUVRDQH YkUVWQLFH úL 7RDWHFHOHWUHLVFDOHSRW¿DGPLQLVWUDWHvPSUHXQăVDX
XQRU SDFLHQĠL FX GLDJQRVWLFH SVLKLDWULFH LQWHUQDĠL úL GLQ (0$66 SRDWH ¿ DSOLFDWă IăUă (0$67 VDX (0$63 &X
DPEXODWRU ([LVWă HWDORDQH SHQWUX SRSXODĠLD DPHULFDQă WRDWHDFHVWHDHVWHLPSRUWDQWFDVFDOHOHVă¿HDGPLQLQVWUDWH
úL FDQDGLDQă 'DWHOH GHVFULSWLYH FDUDFWHULVWLFH FHORU FLQFL vQRUGLQHDFRUHFWă
HúDQWLRDQHIRORVLWHODHWDORQDUHVXQWSUH]HQWDWHvQ7DEHOXO
, ,$GPLQLVWDUHD IRUPXODUHORU (0$6 SHQWUX
6FDOHOH(0$6SRW¿DSOLFDWHDWkWLQGLYLGXDOFkWúLvQ DXWRFRWDUH
JUXS ÌQ WLPSXO DGPLQLQLVWUăULL vQ JUXS WUHEXLH IXUQL]DWH $WkW IRUPXODUHOH (0$66 SHQWUX DXWRFRWDUH FkW úL
FRQGLĠLLDGHFYDWHGHLQWLPLWDWHSHQWUXDvQFXUDMDLQGLYL]LL FHOH (0$67 (0$63 FRQĠLQ XQ VSDĠLX GHVWLQDW QRWăULL
VăUăVSXQGăFkWPDLVLQFHU8úXULQĠDDGPLQLVWUăULLWHVWXOXL LGHQWLWăĠLL UHVSRQGHQĠLORU úL D LQIRUPDĠLLORU OHJDWH GH
YDIDFLOLWDXWLOL]DUHDDFHVWXLDDWkWvQFRQWH[WHSUDFWLFHFkW FDUDFWHULVWLFLOHDFHVWRUD,QGLFDĠLLOHJHQHUDOHVSHFL¿FăIDSWXO
úLGHFHUFHWDUH FăLWHPLLVHIRFDOL]HD]ăDVXSUDUHDFĠLLORUUHVSRQGHQĠLORUOD
DQXPLWHVLWXDĠLL
7DEHOXO,
(úDQWLRDQHOHXWLOL]DWHODHWDORQDUHDVFDOHORU(0$6
)LJXUD,
([HPSOXGH)RDLHGHUăVSXQVSHQWUXIRUPDGHDXWRFRWDUHD(0$66
(0$6
)LJXUD,
([HPSOXGH)RDLHGHUăVSXQVSHQWUXIRUPDGHDXWRFRWDUHD(0$67
$GPLQLVWUDUHúLFRWDUH
5HVSRQGHQĠLORU OL VH LQGLFă Vă IRORVHDVFă VFDOD GH LQGLYLGXDOHúLDOVFRUXULORUWRWDOHEFDOFXODUHDDXWRPDWă
HYDOXDUHvQFLQFLSXQFWHSHQWUXDUăVSXQGHOD¿HFDUHLWHP D LQWHUYDOHORU GH vQFUHGHUH F UHSUH]HQWăUL JUD¿FH FDUH
/DvQFHSXWXO¿HFăUHLVHFĠLXQLVXQWLQFOXVHLQVWUXFĠLXQL SUH]LQWă SXQFWHOH FKHLH DOH SURFHVXOXL GH LQWHUSUHWDUH úL
VXSOLPHQWDUHFDUHDWUDJDWHQĠLDDVXSUDVSHFL¿FXOXLDFHOHL G LQWHUSUHWăUL QDUDWLYH DOH UH]XOWDWHORU OD VFDOHOH (0$6
VLWXDĠLL ,QVWUXFĠLXQLOH VFDOHL (0$66 RULHQWHD]ă DWHQĠLD 6HUYLFLXO GH FRWDUH SULQ FRUHVSRQGHQĠă RIHUă XQ DYDQWDM
UHVSRQGHQĠLORUDVXSUDDFHHDFHVLPWHLvQDFHOPRPHQWÌQ DGLĠLRQDO SULQ IDSWXO Fă IXUQL]HD]ă XWLOL]DWRULORU :36
)LJXUD,HVWHSUH]HQWDWXQH[HPSOXGHIRUPXODU(0$66 &KURPD*UDSK70 XQ SUR¿O JUD¿F FRORU SH FDUH QXPDL R
SHQWUX DXWRFRWDUH FRPSOHWDW ÌQ SULYLQĠD VFDOHL (0$67 WHKQRORJLHFRPSXWHUL]DWăVR¿VWLFDWăvOSRDWHSURGXFH
LQVWUXFĠLXQLOH SHQWUX ¿HFDUH VHFĠLXQH DWUDJ DWHQĠLD DVXSUD 3HQWUX D IRORVL VHUYLFLXO GH FRWDUH úL LQWHUSUHWDUH
XQXLWLSJHQHUDOGHVLWXDĠLHúLFHUUHVSRQGHQĠLORUVăGHVFULH FRPSXWHUL]DWăSULQFRUHVSRQGHQĠăXWLOL]DWRUXOWUHEXLHGRDU
UHDFĠLLOH ORU OD DFHD VLWXDĠLH )LJXUD , SUH]LQWă R IRDLH VăWULPLWăSULQSRúWăIRLOHGHUăVSXQVVFDQDELOHFRPSOHWDWH
GH UăVSXQV FRPSOHWDWă SHQWUX IRUPXODUXO (0$67 SHQWUX SHQWUX (0$66 &DWDORJXO :36 QU :' úL SHQWUX
DXWRFRWDUH ,QVWUXFĠLXQLOH VFDOHL (0$63 IRFDOL]HD]ă (0$67(0$63&DWDORJXO:36QU:(vPSUHXQă
DWHQĠLD UHVSRQGHQĠLORU OD VLWXDĠLD ORU GLQ PRPHQWXO FX IRUPXODUXO GH WUDQVPLWHUH IXUQL]DW GH :36 OD DGUHVD
FRPSOHWăULL úL DVXSUD WLSXOXL úL D LQWHQVLWăĠLL DPHQLQĠăULL :36 7(67 5(3257 %OYG :LOVKLUH QU /RV
UHVLPĠLWH vQ DFHD VLWXDĠLH )LJXUD , FRQĠLQH XQ H[HPSOX $QJHOHV&$3ULQIRUPXODUXOGHWUDQVPLWHUH
GHIRDLHGHUăVSXQVFRPSOHWDWăSHQWUXIRUPXODUXO(0$63 SRW¿WULPLVHPDLPXOWHIRLGHUăVSXQVGDUWUHEXLHUHĠLQXW
SHQWUXDXWRFRWDUH IDSWXOFăXQIRUPXODUGHWUDQVPLWHUHWUHEXLHVăvQVRĠHDVFă
¿HFDUH IRDLH GH UăVSXQV WULPLVă OD :36 ÌQDLQWH GH
,3URFHGXUL WULPLWHUHD IRUPXODUXOXL GH WUDQVPLWHUH OD :36 QXPăUXO
5HVSRQGHQĠLLWUHEXLHVăFRPSOHWH]HGDWHOHGHPRJUD¿FH IRLL GH UăVSXQV LPSULPDW OD vQFHSXWXO DFHVWHLD WUHEXLH
VROLFLWDWHVăFLWHDVFăLQVWUXFĠLXQLOHúLVăUăVSXQGăODVFDOH WUHFXWSHIRUPXODUXOGHWUDQVPLWHUH'DFăIRLOHGHUăVSXQV
vQ RUGLQHD VSHFL¿FDWă (0$66 (0$67 úL (0$63 VXQW QXPHURWDWH FRQVHFXWLY HVWH VX¿FLHQWă VSHFL¿FDUHD
3HQWUXDQHDVLJXUDFăPDUFDUHDUăVSXQVXULORUVHWUDQVIHUă LQWHUYDOHORU QXPHULFH GH H[HPSOX SH
SH IRDLD GH UăVSXQV HVWH QHFHVDUă R DSăVDUH IHUPă vQ IRUPXODUXO GH WUDQVPLWHUH PDL GHJUDEă GHFkW OLVWDUHD
PRPHQWXO PDUFăULL UăVSXQVXOXL 'H UHĠLQXW IDSWXO Fă WXWXURUQXPHUHORULQGLYLGXDOHGHSHIRLOHGHUăVSXQV:36
IRLOH GH FRWDUH SHQWUX (0$66 úL (0$67(0$63 VXQW 7(67 5(3257 YD SURFHVD IRLOH GH UăVSXQV úL YD WULPLWH
LQFOXVHvQIRUPXODUHOHSHQWUXDXWRFRWDUHQXVXQWQHFHVDUH UH]XOWDWHOHvQDFHHDúL]LOXFUăWRDUHvQFDUHDXIRVWSULPLWH
LQVWUXFĠLXQLGHFRWDUHVHSDUDWH &RVWXOFRPSOHWSHQWUXSURFHVDUHDúLWULPLWHUHDUH]XOWDWHORU
&kQGVFDOHOH(0$6VXQWDGPLQLVWUDWHXQXLJUXSHVWH HVWH LQFOXV vQ SUHĠXO IRLORU GH UăVSXQV (0$6 8WLOL]DWRULL
LQGLFDW FD SHUVRDQD FDUH DGPLQLVWUHD]ă WHVWXO Vă FLWHDVFă FDUH GRUHVF vQDSRLHUHD UDSRDUWHORU SULQ FXULHUDW UDSLG
LQVWUXFĠLXQLOH FX YRFH WDUH vQ WLPS FH UHVSRQGHQĠLL OH WUHEXLHVăFRQWDFWH]H:36SHQWUXLQIRUPDĠLLSULYLWRDUHOD
SDUFXUJ LQGLYLGXDO 'H DVHPHQHD FHO FDUH DGPLQLVWUHD]ă SURFHGXULOHVSHFLDOL]DWH
VFDOHOHWUHEXLHVăDWHQĠLRQH]HUHVSRQGHQĠLLVăUăVSXQGăvQ
PRGLQGHSHQGHQWODvQWUHEăULúLVăFRPSOHWH]HWRĠLLWHPLL
5ăVSXQVXULOHODvQWUHEăULOHUHVSRQGHQĠLORUYRU¿GDWHSULQ , 3UHJăWLUHD IRLORU GH UăVSXQV SHQWUX
UHSHWDUHD VHFĠLXQLORU UHOHYDQWH GLQ LQVWUXFĠLXQLOH VFDOHL SURFHVDUH
&HOFDUHDGPLQLVWUHD]ăWHVWXOWUHEXLHVăUăPkQăGLVSRQLELO 'XSă FH UHVSRQGHQĠLL DX FRPSOHWDW LWHPLL VFDOHORU
úLvQWLPSXOWHVWăULLSHQWUXDUăVSXQGHODvQWUHEăULSHQWUX (0$6 VWUkQJHĠL IRLOH GH UăVSXQV ÌQDLQWH GH D OH WULPLWH
D VH DVLJXUD Fă WHVWXO HVWH FRPSOHWDW vQ PRG DGHFYDW úL SULQSRúWăDVLJXUDĠLYăFăDFHVWHDVXQWFRPSOHWDWHvQPRG
SHQWUXDDVLJXUDLQWLPLWDWHDúLIDSWXOFăUăVSXQVXULOHVXQW DGHFYDWúLFăVXQWSUHJăWLWHSHQWUXFRWDUH9HUL¿FDĠLGDFăDX
LQGHSHQGHQWH DSăUXWXUPăWRDUHOHSUREOHPHFRPXQH
)LJXUD,
([HPSOXGH)RDLHGHUăVSXQVSHQWUXIRUPDGHDXWRFRWDUHD(0$63
$GPLQLVWUDUHúLFRWDUH
PRPHQWHGLIHULWH'HH[HPSOXXQEăUEDWDGXOWGLQ6WDWHOH DPHULFDQúLFHOăODOWSHQWUXHWDORQXOFDQDGLDQ)RUPXODUXO
8QLWHFXXQVFRUEUXWGHODVXEVFDODGHHYDOXDUHVRFLDOă SHQWUX6WDWHOH8QLWHSHUPLWHUHDOL]DUHDSUR¿OHORUFRWHORU7
GLQFDGUXO(0$67YDDYHDRFRWă7GHúLXQFHQWLOGH úLDFHQWLOHORUSHQWUXVWXGHQĠLúLDGXOĠLIRUPXODUXOFDQDGLDQ
$úDGDU SXWHP FRQFOX]LRQD Fă LQGLYLGXO VH VLWXHD]ă SHUPLWHUHDOL]DUHDSUR¿OHORUFRWHORU7úLDFHQWLOHORUSHQWUX
XúRUGHDVXSUDPHGLHLvQSULYLQĠDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăvQ DGROHVFHQĠLVWXGHQĠLúLDGXOĠLFDQDGLHQL$PEHOHIRUPXODUH
VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă úL Fă GLQWUH UHVSRQGHQĠLL DXGRXăIHĠHFXHWDORDQHOHSHQWUXEăUEDĠLSHRIDĠăúLFHOH
GLQ HúDQWLRQXO IRORVLW OD HWDORQDUH DX REĠLQXW VFRUXUL PDL SHQWUXIHPHLSHYHUVR)LJXULOH,úL,SUH]LQWăSUR¿OHOH
PLFLGHFkWDFHVWLQGLYLGODVXEVFDODGHHYDOXDUHVRFLDOă FRPSOHWDWHSHQWUXH[HPSOHOHGLQ)LJXUD,UHVSHFWLYGLQ
)LJXUD,
,7UDQVIRUPDUHD VFRUXULORU EUXWH vQ FRWH 7 ÌQSOXVIDĠăGHIRUPXODUHOHSHQWUXWUDVDUHD3UR¿OXOXL
úLvQFHQWLOH VXQW IXUQL]DWH WDEHOH GH FRQYHUVLH GLQ VFRUXUL EUXWH vQ
FRWH 7 úL FHQWLOH SHQWUX WRDWH VFDOHOH úL SHQWUX WRDWH FHOH
'LQVFDOD(0$66UH]XOWăWUHLVFRUXULDXQVFRUSHQWUX FLQFLHúDQWLRDQHIRORVLWHODHWDORQDUHYH]L$QH[D$SHQWUX
FRPSRQHQWDHPRĠLRQDO¿]LRORJLFăDDQ[LHWăĠLLFDVWDUHE (0$66 $QH[D % SHQWUX (0$67 úL $QH[D & SHQWUX
XQVFRUSHQWUXFRPSRQHQWDFRJQLWLYăDDQ[LHWăĠLLFDVWDUHúL (0$63$WXQFLFkQGIRORVLĠLWDEHOHOHGHFRQYHUVLHSHQWUX
FXQVFRUWRWDOSHQWUXDQ[LHWDWHDFDVWDUH&RWDUHDVFDOHL D REĠLQH FRWH 7 úL FHQWLOH VHOHFWDĠL PDL vQWkL WDEHOXO GH
(0$67IXUQL]HD]ăXQVFRUEUXWSHQWUX¿HFDUHGLQWUHFHOH FRQYHUVLHSRWULYLWvQIXQFĠLHGHSRSXODĠLDDOHFăUHLHWDORDQH
SDWUXGLPHQVLXQLDOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăUH]XOWkQGDVWIHO VHYRUIRORVLGHVH[XOUHVSRQGHQWXOXLúLGHVFDODFRPSOHWDWă
vQWRWDOSDWUXVFRUXUL6FDOD(0$63SURGXFHFLQFLVFRUXUL ([DPLQDWRUXODUHUHVSRQVDELOLWDWHDGHDVWDELOLFDUHHVWHFHO
EUXWH LQGLYLGXDOH OD VXEVFDOHOH VDOH7RDWH VFRUXULOH EUXWH PDL SRWULYLW JUXS IRORVLW OD HWDORQDUH SHQWUX UHVSRQGHQW
OD (0$6 SRW ¿ WUDQVIRUPDWH vQ VFRUXUL VWDQGDUG FRWH 7 $SRL JăVLĠL VFRUXO EUXW DO UHVSRQGHQWXOXL vQ FRORDQD
úLvQFHQWLOHIRORVLQGIRUPXODUXOSHQWUXWUDVDUHDSUR¿OXOXL SRWULYLWă SHQWUX ¿HFDUH VFDOă vQ SDUWH ,GHQWL¿FDĠL FRWD 7
(0$6LQFOXVvQIRUPXODUXOSHQWUXDXWRFRWDUHÌQ¿HFDUH úL FHQWLOXO FRUHVSXQ]ăWRU VFRUXOXL EUXW SULQ ORFDOL]DUHD
IRUPXODU SHQWUX DXWRFRWDUH SRW ¿ JăVLWH GRXă IRUPXODUH vQWDEHODFRORDQHLFXFRWH7úLFXFHQWLOH8UPDĠLDFHHDúL
SHQWUX WUDVDUHD SUR¿OXOXL (0$6 XQXO SHQWUX HWDORQXO SURFHGXUăSHQWUXWRDWHVFDOHOH
$GPLQLVWUDUHúLFRWDUH
)LJXUD,
([HPSOXGH)LúăGHFRWDUHSHQWUXIRUPDGHDXWRFRWDUHD(0$67
(0$6
)LJXUD,
([HPSOXGH)RDLHGHUăVSXQVSHQWUXIRUPDGHDXWRFRWDUHD(0$67
$GPLQLVWUDUHúLFRWDUH
)LJXUD,
([HPSOXGHSUR¿OSHQWUX(0$66
(0$6
)LJXUD,
([HPSOXGHSUR¿OSHQWUX(0$67
&$3,72/8/,
,17(535(7$5($5$32578/8,&20387(5,=$7
:36 7(67 5(3257 IXUQL]HD]ă XQ VHUYLFLX GH GLVFXĠLD FDUH XUPHD]ă 1XPHUHOH vQFHUFXLWH GLQ DFHVW
FRWDUH úL LQWHUSUHWDUH FRPSXWHUL]DWă SHQWUX XWLOL]DWRULL FDSLWRO FRUHVSXQG QXPHUHORU GLQ FHUFXULOH vQQHJULWH GLQ
YHUVLXQLL IRLORU GH UăVSXQV (0$6 FDUH SRW ¿ WULPLVH SULQ )LJXUD,
FRUHVSRQGHQĠă$FHVW VHUYLFLX SURGXFH XQ UDSRUW OLVWDW GH
PDL PXOWH SDJLQL FDUH LQFOXGH D GDWHOH GH LGHQWL¿FDUH ,0DWHULDOXOLQLĠLDO
úLFDUDFWHULVWLFLOHUHVSRQGHQĠLORUERVFXUWăSUH]HQWDUHD 'DWD WHVWăULL JUXSXO IRORVLW OD HWDORQDUH LQIRUPDĠLLOH
WHVWXOXL úL GH¿QLĠLL DOH WHUPHQLORU SVLKRPHWULFL IRORVLĠL vQ GHLGHQWL¿FDUHDFOLHQWXOXLúLGDWHOHGHPRJUD¿FHVXQWOLVWDWH
UDSRUW F R VXPDUL]DUH D UH]XOWDWHORU OD VFDOHOH (0$6 VXE WLWOXO UDSRUWXOXL ,QIRUPDĠLLOH GH SUH]HQWDUH D VFDOHORU
LQFOXVLY R HYDOXDUH D YDOLGLWăĠLL UăVSXQVXULORU LQGLYL]LORU (0$6 VXQW FXSULQVH vQ ,QWURGXFHUH M $FHVWă VHFĠLXQH
úL VXPDUXO JUD¿FHORU LQWHUSUHWDWLYH D UH]XOWDWHORU UHVSRQ FRQĠLQHGHDVHPHQHDGH¿QLĠLLDOHWHUPHQLORUSVLKRPHWULFL
GHQĠLORU OD VFDOHOH (0$6 G XQ SUR¿O UHDOL]DW SH ED]D IRORVLĠLvQUDSRUW
WXWXURUVFRUXULORUúLHROLVWăDUăVSXQVXULORUODLWHPL
3HQWUX D SXWHD SURFHVD UăVSXQVXULOH OD VFDOHOH ,5H]XPDWXOUH]XOWDWHORUODVFDOHOH(0$6
(0$6 HVWH QHFHVDUă FXQRDúWHUHD VH[XOXL VXELHFWXOXL úL 6HFĠLXQHD 5H]XPDWXO UH]XOWDWHORU OD (0$6 N
DHúDQWLRQXOXLIRORVLWODHWDORQDUHFXFDUHYD¿FRPSDUDW vQFHSH SULQ H[SOLFDUHD PRGXOXL vQ FDUH UH]XOWDWHOH VXQW
6H[XO UHVSRQGHQWXOXL WUHEXLH QRWDW vQ PRPHQWXO WHVWăULL SUH]HQWDWH XUPDWă GH R GLVFXĠLH GHVSUH FRQVLGHUDĠLLOH
([DPLQDWRULLWUHEXLHVăDOHDJăJUXSXOIRORVLWODHWDORQDUH OHJDWH GH YDOLGLWDWH 6XQW SUH]HQWDWH DSRL VFRUXULOH OD
¿HvQDLQWH¿HGXSăWHVWDUH VFDOD(0$66WDUHOvPSUHXQăFXRLQWHUSUHWDUHQDUDWLYă
D UH]XOWDWHORU úL FX PHGLLOH VFRUXULORU EUXWH DOH LWHPLORU
,&RQĠLQXWXOUDSRUWXOXL $¿UPDĠLLOHSUH]HQWDWHvQLQWHUSUHWDUHDQDUDWLYăVHED]HD]ă
SHFRWHOH7DOHVXELHFWXOXL,QGLFDĠLLOHSULYLQGLQWHUSUHWDUHD
ÌQ)LJXUD,HVWHSUH]HQWDWXQH[HPSOXGHUDSRUWDO LQWHUYDOHORUFRWHORU7VXQWSUH]HQWDWHvQ7DEHOXO,
VFDOHORU(0$6$FHDVWă¿JXUăYD¿IRORVLWăSHQWUXDLOXVWUD
7DEHOXO,
,QWHUSUHWDUHDLQWHUYDOHORUFRWHORU7SHQWUXVFDOHOH(0$6
6&$/(/((1'/(5'((9$/8$5(08/7,',0(16,21$/Ă$$1;,(7Ăğ,,
5$32578/:36$/7(678/8,UHDOL]DWGH:HVWHUQ3V\FKRORJLFDO6HUYLFHV
%OYG:LOVKLUHQU
/RV$QJHOHV&DOLIRUQLD
&RS\ULJKW:HVWHUQ3V\FKRORJLFDO6HUYLFHV
6LVWHPFRPSXWHUL]DWGHFRWDUHúLLQWHUSUHWDUHUHDOL]DWGH1RUPDQ6(QGOHU3K'
)56&-HDQ0(GZDUGV3K'5RPHR9LWHOOL3K'úL-LOO5DXFK3K'
9HUVLXQHD6
180(/(&/,(178/8,:36DPSOH
180Ă5'(,'(17,),&$5( '$7$$'0,1,675Ă5,,
9Æ567$ '$7$352&(6Ă5,,
6(;0DVFXOLQ )2$,$'(5Ă63816(0$66
1$ğ,21$/,7$7(DPHULFDQLQGLDQ )2$,$'(5Ă63816(0$673
,QWHUSUHWăULOHVXQWED]DWHSHXUPăWRUXOHúDQWLRQIRORVLWODHWDORQDUH
$'8/ğ,'(6(;0$6&8/,1',168$
X ,1752'8&(5(
$FHVW 5$3257 :36 $/ 7(678/8, SUH]LQWă úL LQWHUSUHWHD]ă UH]XOWDWHOH OD 6FDOHOH
(QGOHUGH(YDOXDUH0XOWLGLPHQVLRQDOăD$Q[LHWăĠLL(0$66FDOHOH(0$6RIHUăXQVHWGH
WUHLVFDOHLQGHSHQGHQWHSHQWUXHYDOXDUHDGLIHULWRUWLSXULGHDQ[LHWDWH3ULPXOLQVWUXPHQW
SRDUWă GHQXPLUHD GH (0$66WDUH (0$66 (0$66 PăVRDUă UăVSXQVXO SUH]HQW úL
WUDQ]LWRULX GH DQ[LHWDWH FD VWDUH DO LQGLYLGXOXL vQ PRPHQWXO DGPLQLVWUăULL WHVWXOXL $O
GRLOHDLQVWUXPHQWVHQXPHúWH(0$67UăVăWXUă(0$67(0$67PăVRDUăSUHGLVSR]LĠLD
LQGLYLGXOXLGHDUHVLPĠLDQ[LHWDWHvQSDWUXWLSXULGHVLWXDĠLLUHOHYDQWHSHQWUXDJDPăODUJă
GH H[SHULHQĠH &HO GHDO WUHLOHD LQVWUXPHQW HVWH (0$63HUFHSĠLH (0$63 (0$63
PăVRDUăSHUFHSĠLLOHVXELHFWLYHDOHLQGLYLGXOXLDVXSUDWLSXOXLúLDLQWHQVLWăĠLLDPHQLQĠăULL
FDUHVHPDQLIHVWăvQVLWXDĠLDSUH]HQWă
8WLOL]DWRUXOWUHEXLHVăUHĠLQăIDSWXOFăDFHVWUDSRUWHVWHXQLQVWUXPHQWGHFRPXQLFDUH
vQWUH SURIHVLRQLúWL 5DSRUWXO QX WUHEXLH DUăWDW GLUHFW FOLHQWXOXL IăUă Vă ¿H vQVRĠLW GH R
LQWHUSUHWDUH
'(),1,5($7(50(1,/2536,+20(75,&,
8UPăWRULLWHUPHQLSVLKRPHWULFLVXQWIRORVLĠLvQDFHVWUDSRUW
&RWD 7 7 R PRGDOLWDWH GH H[SULPDUH D VFRUXOXL OD WHVW SULQ UDSRUWDUH OD
HúDQWLRQXOIRORVLWODHWDORQDUHÌQDFHVWHúDQWLRQFRWHOH7DXRPHGLHGHúLR
DEDWHUHVWDQGDUGGH
6FRUXOvQFHQWLOHQXPăUXOGHRDPHQLGLQFDUHREĠLQVFRUXULPDLPLFL
GHFkWUHVSRQGHQWXO
8WLOL]DWRULLDFHVWXL5$3257:36$/7(678/8,WUHEXLHVă¿HIDPLOLDUL]DĠL
FX LQIRUPDĠLLOH LQFOXVLY GHVSUH FULWHULLOH GH LQWHUSUHWDUH SURSULHWăĠLOH
SVLKRPHWULFH úL OLPLWHOH WHVWXOXL SUH]HQWDWH vQ PDQXDOXO VFDOHORU (0$6
SXEOLFDWHGH:HVWHUQ3V\FKRORJLFDO6HUYLFHV&DWDORJXOQU:&$FHVW
5$3257:36WUHEXLHIRORVLWQXPDLvQDVRFLHUHFXPDQXDOXOWHVWXOXL
)LJXUD,
([HPSOXGH5DSRUWDOVFDOHORU(0$6
,QWHUSUHWDUHDUDSRUWXOXLFRPSXWHUL]DW
Y 5(=80$78/5(=8/7$7(/25/$(0$6
$FHDVWă VHFĠLXQH SUH]LQWă XQ UH]XPDW DO UH]XOWDWHORU UHVSRQGHQWXOXL OD VFDOHOH
(0$66FRUXULOHREĠLQXWHGHUHVSRQGHQWH[SULPDWHDWkWvQFRWH7FkWúLvQFHQWLOHYRU
¿SUH]HQWDWHVXEIRUPDXQRUJUD¿FHXUPDWHGHLQWHUSUHWăULOHQDUDWLYHED]DWHSHDFHVWH
VFRUXUL
ÌQ FDGUXO SUR¿OHORU UHDOL]DWH SH ED]D VFRUXULORU OD (0$66 úL (0$67 LQWHUYDOXO
(60 (URDUHD 6WDQGDUG GH 0ăVXUDUH HVWH LQGLFDW SULQ OLQLXĠH ,QWHUYDOXO (60 DUDWă
XQGH YRU ¿ ORFDOL]DWH VFRUXULOH DúWHSWDWH OD UHWHVWDUH SHQWUX DSUR[LPDWLY GLQWUH
LQGLYL]LLUHWHVWDĠLFDUHDXREĠLQXWVFRUXULDÀDWHvQSR]LĠLDQRWDWăFX;(URDUHDVWDQGDUG
GH PăVXUă QX D IRVW FDOFXODWă SHQWUX VFDOHOH (0$63 GHRDUHFH (60 VH ED]HD]ă SH
¿GHOLWDWHDVFDOHL1XVDXFDOFXODWFRH¿FLHQĠLGH¿GHOLWDWHGHRDUHFHDFHVWHVFDOHVXQW
FRPSXVHGLQWUXQVLQJXULWHP
&HOHODOWH SăUĠL DOH DFHVWXL UDSRUW VXQW RUJDQL]DWH GXSă FXP XUPHD]ă vQ SULPXO
UkQGVXQWSUH]HQWDWHFRQVLGHUDĠLLOHOHJDWHGHYDOLGLWDWHDSRLUH]XOWDWHOHVXQWSUH]HQWDWH
VHSDUDWSHQWUX(0$66(0$67úL(0$63DFHVWHDVXQWXUPDWHvQ¿QDOGHLQWHJUDUHD
UH]XOWDWHORUODWRDWHVFDOHOH(0$6
&216,'(5$ğ,,/(*$7('(9$/,',7$7(
ÌQLQWHUSUHWDUHDUH]XOWDWHORUWUHEXLHvQWRWGHDXQDOXDWHvQFRQVLGHUDUHDPHQLQĠăULOH
ODDGUHVDYDOLGLWăĠLLWHVWXOXLFDUHDUSXWHDUH]XOWDGLQWUXQVHWGHUăVSXQVXULGLVWRUVLRQDWH
&XWRDWHFăVFDOHOH(0$6QXLQFOXGVFDOHVDXLWHPLFDUHVăHYDOXH]HDWLWXGLQLOHOHJDWH
GHFRPSOHWDUHDWHVWXOXLDQXPLWHSDWWHUQXULDOHVFRUXULORUOD(0$6SRWVXJHUDSUH]HQĠD
XQRUUăVSXQVXULGLVWRUVLRQDWH
8Q VHW GH UăVSXQVXUL GH]LUDELOH SR]LWLY DSDUH DWXQFL FkQG FOLHQWXO UăVSXQGH OD
vQWUHEăULOH WHVWXOXL vQWUR PDQLHUă GH]LUDELOă VRFLDO FDUH QX UHÀHFWă vQ PRG SUHFLV
SHUFHSĠLLOHVDOHIDĠăGHSURSULDSHUVRDQă'H]LUDELOLWDWHDSR]LWLYăSRDWH¿HYDOXDWăSULQ
H[DPLQDUHDQXPăUXOXLGHVFDOHFXVFRUXULVXEFHQWLOXO&XFkWQXPăUXODFHVWRUVFDOH
HVWHPDLPDUHFXDWkWPDLPXOWWUHEXLHOXDWăvQFRQVLGHUDUHSRVLELOLWDWHDXQXLUăVSXQV
GLVWRUVLRQDW
'H]LUDELOLWDWHDQHJDWLYăVDXVLPXODUHDEROLLSRDWH¿HYDOXDWăvQPRGVLPLODUSULQ
H[DPLQDUHDQXPăUXOXLGHVFDOHFXVFRUXULFDUHFDGvQLQWHUYDOXOVXSHULRUFHQWLOXOXL
&XFkWH[LVWăPDLPXOWHVFDOHFXVFRUXULSHVWHFHQWLOXOFXDWkWGLVWRUVLXQHDvQVHQVXO
GH]LUDELOLWăĠLLQHJDWLYHWUHEXLHOXDWăvQFRQVLGHUDUH
'DFă H[LVWHQĠD GLVWRUVLXQLORU UăVSXQVXULORU VXE IRUPD GH]LUDELOLWăĠLL SR]LWLYH VDX
QHJDWLYHHVWHVXJHUDWăDFHDVWăSUREOHPăSRDWH¿UH]ROYDWăGHUHJXOăSULQH[DPLQDUHD
SDWWHUQXOXL VFRUXULORU GLQ SURWRFROXO (0$6 DO UHVSRQGHQWXOXL úL SULQ GLVFXWDUHD
UH]XOWDWHORUvQPRGLQGLYLGXDOFXFOLHQWXO
'H]LUDELOLWDWHQHJDWLYă1XPăUGHVFRUXULSHVWH
'H]LUDELOLWDWHSR]LWLYă1XPăUGHVFRUXULVXE
)LJXUD,FRQWLQXDUH
([HPSOXGH5DSRUWDOVFDOHORU(0$6
(0$6
5$3257(0$6)2$,$'(5Ă63816&/,(173$*,1$
Z (0$667$5(
(0$667$5(
6FDOD%UXW77777777
& ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
() ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
727 ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
(0$66&
(0$66()
(0$66727
$FHVWHHYDOXăULDOHPHGLLORUVFRUXULORUEUXWHDXIRVWUHDOL]DWHSHED]DXQHLVFDOH
FDUHYDULD]ăGHODVLPSWRPXOQXHVWHUHVLPĠLWGHORFODVLPSWRPXOHVWHUHVLPĠLW
IRDUWHPXOWXQGHRHYDOXDUHGHLQGLFăUHVLPĠLUHDPRGHUDWăDVLPSWRPXOXL
)LJXUD,FRQWLQXDUH
([HPSOXGH5DSRUWDOVFDOHORU(0$6
,QWHUSUHWDUHDUDSRUWXOXLFRPSXWHUL]DW
5$3257(0$6 )2$,$'(5Ă63816&/,(173$*,1$
q (0$675Ă6Ă785Ă
(0$675Ă6Ă785Ă
6FDOD%UXW77777777
(6 ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
3) ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
$0 ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
5= ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
'O 6DPSOH WLQGH Vă UHVLPWă QLYHOXUL PHGLL DOH DQ[LHWăĠLL vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH
VRFLDOă'HFODUăFăUHVLPWHQLYHOXULPHGLLDOHDQ[LHWăĠLLvQVLWXDĠLLSHULFXORDVHGLQSXQFW
GHYHGHUH¿]LFQLYHOXULXúRUSHVWHPHGLHDOHDQ[LHWăĠLLvQVLWXDĠLLDPELJXHúLQLYHOXULPXOW
SHVWHPHGLHDOHDQ[LHWăĠLLvQVLWXDĠLLSHFDUHOHSHUFHSHFD¿LQGUXWLQH]LOQLFH
'LQPRPHQWFHFRWHOH7DOHVFDOHL(0$675=GHSăúHVFHVWHIRDUWHSUREDELOFD
GO6DPSOHVăPDQLIHVWHQLYHOXULULGLFDWHDOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăvQVLWXDĠLLSHFDUHOH
SHUFHSHFD¿LQGUXWLQH]LOQLFH
6XELHFWXODvQUHJLVWUDWXUPăWRDUHOHPHGLLDOHVFRUXULORUEUXWHODLWHPLL¿HFăUHLVFDOH
(0$67
(0$67(6
(0$673)
(0$67$0
(0$675=
$FHVWHHYDOXăULDOHPHGLLORUVFRUXULORUEUXWHDXIRVWUHDOL]DWHSHED]DXQHLVFDOH
FDUH YDULD]ă GH OD VLPSWRPXO QX HVWH UHVLPĠLW GHORF OD VLPSWRPXO HVWH UHVLPĠLW
IRDUWHPXOWXQGHRHYDOXDUHGHLQGLFăUHVLPĠLUHDPRGHUDWăDVLPSWRPXOXL
)LJXUD,FRQWLQXDUH
([HPSOXGH5DSRUWDOVFDOHORU(0$6
(0$6
\ (0$6²3(5&(3ğ,(
(0$63(5&(3ğ,(
6FDOD%UXW77777777
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
5HVSRQGHQWXODSHUFHSXWVLWXDĠLDGHWHVWDUHFD¿LQGXQDGHHYDOXDUHVRFLDOăúLFD
¿LQGIRDUWHSHULFXORDVăGLQSXQFWGHYHGHUH¿]LFÌQSOXVDGHVFULVVLWXDĠLDGHWHVWDUH
FDSUH]HQWkQGXQQLYHOPRGHUDWGHQRXWDWHVDXDPELJXLWDWHúLFD¿LQGXúRULQRIHQVLYă
(YDOXDUHDIăFXWăGHGO6DPSOHPăVXULLvQFDUHVLWXDĠLDUHSUH]LQWăRHYDOXDUHVRFLDOăHVWH
PHGLHvQFRPSDUDĠLHFXHúDQWLRQXOIRORVLWODHWDORQDUH3HUFHSĠLDPăVXULLvQFDUHVLWXDĠLD
UHSUH]LQWă XQ SHULFRO ¿]LF VH VLWXHD]ă GHDVXSUD PHGLHL LDU SHUFHSĠLD QRXWăĠLL VDX D
DPELJXLWăĠLLVLWXDĠLHLGHWHVWDUHHVWHPHGLH(YDOXDUHDFOLHQWXOXLvQSULYLQĠDLQRIHQVLYLWăĠLL
VLWXDĠLHLvQFDUHVHDÀDODPRPHQWXOWHVWăULLVHJăVHúWHXúRUVXEPHGLH
&OLHQWXODGHFODUDWFăQXVDVLPĠLWGHORFDPHQLQĠDWvQVLWXDĠLDvQFDUHVHDÀDOD
PRPHQWXOWHVWăULL1LYHOXODPHQLQĠăULLSHUFHSXWHHVWHPHGLXDWXQFLFkQGHVWHFRPSDUDW
FXHúDQWLRQXOIRORVLWODHWDORQDUH
)LJXUD,FRQWLQXDUH
([HPSOXGH5DSRUWDOVFDOHORU(0$6
,QWHUSUHWDUHDUDSRUWXOXLFRPSXWHUL]DW
5$3257(0$6 )2$,$'(5Ă63816&/,(173$*,1$
] 352),/8/5($/,=$73(%$=$78785256&2585,/25
6FDOD%UXW77777777
(0$667$5(
& ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
() ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
727 ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
(0$675Ă6Ă785Ă
(6 ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
3) ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
$0 ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
5= ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
(0$63(5&(3ğ,(
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
$FHVW LQGLYLG SUH]LQWă QLYHOXUL FUHVFXWH DOH DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH
UXWLQă ]LOQLFă GHúL QX SUH]LQWă QLYHOXUL ULGLFDWH DOH DQ[LHWăĠLL FD VWDUH $úDGDU HVWH
IRDUWHSUREDELOFDDFHVWFOLHQWVăEHQH¿FLH]HGHSHXUPDXQXLWUDWDPHQWRULHQWDWvQVSUH
vPEXQăWăĠLUHD FDSDFLWăĠLL DFHVWXLD GH D IDFH IDĠă DQ[LHWăĠLL UHVLPĠLWH vQ DFHVWH WLSXUL
VSHFL¿FHGHVLWXDĠLL6XQWQHFHVDUHHYDOXăULVXSOLPHQWDUHSHQWUXDLGHQWL¿FDSHUFHSĠLLOH
FOLHQWXOXL DVXSUD VHYHULWăĠLL SUREOHPHL úL DVXSUD QHFHVLWăĠLL WUDWDPHQWXOXL 7UDWDPHQWXO
WLSLF SHQWUX DFHVW WLS GH SUREOHPH FRQVWă vQ PHGLFDĠLH DQ[LROLWLFă úLVDX SVLKRWHUDSLH
FRJQLWLYFRPSRUWDPHQWDOă'HFL]LLOH¿QDOHSULYLQGWUDWDPHQWXOFDUHSRDWHLQFOXGHúLDOWH
LQWHUYHQĠLL WUHEXLH OXDWH GH FăWUH FOLQLFLDQ DYkQG OD ED]ă LQIRUPDĠLLOH FRPSUHKHQVLYH
GHVSUH FOLHQW úL MXGHFDWD SURIHVLRQDOă D FOLQLFLDQXOXL 'HFL]LLOH OHJDWH GH GLDJQRVWLF úL
WUDWDPHQW QX WUHEXLH OXDWH QLFLRGDWă QXPDL SH ED]D UH]XOWDWHORU OD WHVW 5H]XOWDWHOH
WHVWXOXLUHSUH]LQWăGRDURVXUVăGHLQIRUPDĠLLXWLOL]DWăGHFOLQLFLDQSHQWUXDOXDDFHVWWLS
GHGHFL]LL
)LJXUD,FRQWLQXDUH
([HPSOXGH5DSRUWDOVFDOHORU(0$6
(0$6
^ 5Ă6381685,/(/$,7(0,
7DEHOXOXUPăWRUHQXPHUăUăVSXQVXULOHSURSULX]LVHODLWHPLLVFDOHORUFDUHDXIRVW
H[WUDVHGLQIRDLDGHUăVSXQVDDFHVWXLFOLHQW
(0$667$5(
(0$675Ă6Ă785Ă
(0$63(5&3ğ,(
1RWă5ăVSXQVXULQHYDOLGH
LQGLFăXQUăVSXQVOLSVă
LQGLFăXQUăVSXQVPXOWLSOX
)LJXUD,FRQWLQXDUH
([HPSOXGH5DSRUWDOVFDOHORU(0$6
,QWHUSUHWDUHDUDSRUWXOXLFRPSXWHUL]DW
)LJXUD,
([HPSOX(0$6&KURPD*UDSK
&$3,72/8/,
,17(535(7$5($ù,87,/,=$5($5(=8/7$7(/25/$6&$/(/(
(0$6
úL GH]LUDELOLWDWHD VRFLDOă Vă H[LVWH R OHJăWXUă GLUHFWă VXQW DVWIHO FDOFXODWH vQFkW VFRUXULOH PDUL LQGLFă XQ QLYHO
GLQ PRPHQW FH UHVSRQGHQĠLL FDUH DX XQ QLYHO FUHVFXW DO FUHVFXWDODQ[LHWăĠLLFDVWDUH
IULFLLGHD¿MXGHFDĠLDXRSUREDELOLWDWHPDLPDUHGHDVH )LHFDUHGLQWUHFHOHSDWUXVXEVFDOHDOH(0$67HYDOXDUH
SUH]HQWD vQWUR OXPLQă IDYRUDELOă 3HQWUX D QH DVLJXUD VRFLDOă SHULFRO ¿]LF DPELJXLWDWH úL UXWLQH ]LOQLFH HVWH
Fă GH]LUDELOLWDWHD VRFLDOă QX GLVWRUVLRQHD]ă VFRUXULOH DOFăWXLWă GLQ LWHPL FX VFRUXUL YDULLQG vQWUH úL
WHVWXOXL HVWH LQGLFDW FD UHVSRQGHQĠLL Vă ¿H DVLJXUDĠL GH 7RDWHVFDOHOHVXQWFRWDWHvQGLUHFĠLDFUHúWHULLSURJUHVLYHD
FRQ¿GHQĠLDOLWDWHD VLWXDĠLHL GH WHVWDUH 0DL PXOW VFRUXULOH QLYHOXOXLDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă
H[WUHPGHPLFLOD(0$67WUHEXLHHYDOXDWHFXDWHQĠLHvQ 3ULPLL FLQFL LWHPL DL VFDOHL (0$63 PăVRDUă GLIHULWH
VSHFLDOGDFăDFHVWHDVHVLWXHD]ăVXEFHQWLOXO DVSHFWHDOHSHUFHSĠLHLXQXLFRQWH[WVLWXDĠLRQDOVSHFL¿FFDUH
HVWHHYDOXDWSHRVFDOăvQFLQFLSXQFWH&HOHFLQFLDVSHFWHDOH
,3RSXODĠLLOHVSHFL¿FH SHUFHSĠLHLVLWXDĠLLORUVXQWHYDOXDUHDVRFLDOăSHULFROXO¿]LF
8OWLPXODVSHFWOHJDWGHYDOLGLWDWHGLVFXWDWVHUHIHUăOD DPELJXLWDWHD UXWLQHOH ]LOQLFH úL LQWHQVLWDWHD DPHQLQĠăULL
XWLOL]DUHD VFDOHORU (0$6 SHQWUX HYDOXDUHD XQRU SRSXODĠLL 6FRUXULOHODDFHúWLLWHPLDL(0$63QXVHDGXQă)LHFDUH
VSHFL¿FH SHQWUX FDUH QX H[LVWă HWDORDQH GLVSRQLELOH$úD LWHPWUHEXLHWUDWDWvQPRGLQGHSHQGHQWÌQSOXVH[LVWăWUHL
FXPDIRVWPHQĠLRQDWvQFDSLWROXOGRLVFDOHOH(0$6VXQW vQWUHEăUL GHVFKLVH FDUH IXUQL]HD]ă LQIRUPDĠLL GH UHIHULQĠă
DGHFYDWHSRSXODĠLLORUQRUPDOHúLFOLQLFHFDUHDXXQQLYHODO GHVSUH SHUFHSĠLLOH UHVSRQGHQWXOXL $FHúWL LWHPL QX VH
DELOLWăĠLLGHFLWLUHFRUHVSXQ]ăWRUFODVHLDRSWDVDXVXSHULRU FRWHD]ă
DFHVWHLD(WDORDQHOHSHQWUXDFHVWHVFDOHDXIRVWGHWHUPLQDWH
SH ED]D XQRU HúDQWLRDQH GH VWXGHQĠL úL DGXOĠL GLQ 6WDWHOH , 5HDOL]DUHD SUR¿OXULORU SH ED]D VFRUXULORU
8QLWH DOH $PHULFLL úL DGROHVFHQĠL VWXGHQĠL úL DGXOĠL GLQ ODVFDOHOH(0$6
&DQDGD &X WRDWH Fă GDWHOH SHQWUX HWDORQDUH GHMD FXOHVH )RUPXODUHOH SUR¿O VXQW LQFOXVH vQ IRUPXODUHOH GH
VXQWFRQVLGHUDELOHHVWHSRVLELOFDVFDOHOH(0$6VăQX¿H DXWRFRWDUH SHQWUX WUDQVIRUPDUHD VFRUXULORU EUXWH vQ FRWH
SRWULYLWH SHQWUX HYDOXDUHD XQRU VXEJUXSXUL SHQWUX FDUH 7 úL vQ FHQWLOH 6XQW IXUQL]DWH HWDORDQH SHQWUX VWXGHQĠL úL
VFDOHOHQXDXIRVWvQFăVWDQGDUGL]DWH&RQVWUkQJHULOHLPSXVH DGXOĠLGLQ6WDWHOH8QLWHDOH$PHULFLLúLSHQWUXDGROHVFHQĠL
GHGLIHUHQĠHOHOLQJYLVWLFHúLGHGL]DELOLWăĠLOHUHVSRQGHQĠLORU VWXGHQĠLúLDGXOĠLGLQ&DQDGD7DEHOHOHGHWUDQVIRUPDUHvQ
SRWOLPLWDPăVXUDvQFDUHGDWHOHSRW¿JHQHUDOL]DWHSHQWUX VFRUXULVWDQGDUGVXQWRIHULWHGHDVHPHQHDvQ$QH[HOH$&
DFHúWL LQGLYL]L 'LQ DFHVW PRWLY WDEHOHOH GH WUDQVIRUPDUH &X WRDWH DFHVWHD XWLOL]DUHD IRUPXODUHORU SUR¿O HOLPLQă
vQ FRWH 7 úL FHQWLOH UHDOL]DWH SH ED]D GDWHORU FROHFWDWH SH QHYRLDGHDFRQVXOWDWDEHOHOHGHFRQYHUVLHGLQDFHVWPDQXDO
R DQXPLWă SRSXODĠLH QX SRW ¿ IRORVLWH vQ PRG DGHFYDW 6FRUXULOH H[SULPDWH vQ FHQWLOH LQGLFă SURFHQWDMXO
SHQWUX DOWă SRSXODĠLHÌQ DVHPHQHD FD]XULFOLQLFLDQXOVDX SHUVRDQHORUFDUHIDFSDUWHGLQDFHODúLJUXSGHQRUPDUHFDUH
FHUFHWăWRUXOWUHEXLHVăPDQLIHVWHSUXQGHQĠăvQLQWHUSUHWDUHD DXREĠLQXWVFRUXULHJDOHVDXPDLPLFLGHFkWVFRUXOEUXWDO
úLVWDQGDUGL]DUHDUH]XOWDWHORUODWHVWÌQFD]XOSRSXODĠLLORU UHVSRQGHQWXOXL'HH[HPSOXXQVFRUGHODVXEVFDODGH
VSHFL¿FH R vQĠHOHJHUH SURIXQGă D SVLKRPHWULHL úL D HYDOXDUHVRFLDOăDVFDOHL(0$67vQVHDPQăFăUHVSRQGHQWXO
QXDQĠHORU FXOWXUDOH DOH SRSXODĠLHL UHVSHFWLYH YD ¿ XWLOă VHvQFDGUHD]ăvQFHQWLOXOSHQWUXDFHOVFRULHODDFHDVWă
SHQWUX LQWHUSUHWDUHD UH]XOWDWHORU OD VFDOHOH (0$6 $3$ VXEVFDOă GLQWUH PHPEULL JUXSXOXL GH FRPSDUDĠLH DX
REĠLQXW VFRUXUL PDL PLFL GHFkW UHVSRQGHQWXO LDU DX
'HúL QX DX IRVW UHDOL]DWH HWDORDQH SHQWUX JUXSXUL REĠLQXWVFRUXULPDLPDUL
VSHFL¿FH H[DPLQDWRULL FDUH FRWHD]ă PDQXDO VFDOHOH &RWHOH 7 VXQW IRORVLWH SHQWUX D WUDQVIRUPD VFRUXULOH
(0$6 SRW DSHOD OD$QH[D ' SHQWUX HWDORDQHOH UHDOL]DWH EUXWH vQ FRWH VWDQGDUGL]DWH FX PHGLL GH úL DEDWHUL
DVXSUD SDFLHQĠLORU FDQDGLHQL FX GLDJQRVWLF SVLKLDWULF VWDQGDUGGH8WLOL]kQGFRWHOH7HVWHSRVLELOăUHDOL]DUHD
WUDWDĠL DPEXODWRULX úL DVXSUD PHPEULORU )RUĠHORU PLOLWDUH XQRUFRPSDUDĠLLvQWUHUHVSRQGHQĠLGLQSRSXODĠLLGLIHULWHúL
FDQDGLHQH 1X VXQW IXUQL]DWH WDEHOHOH GH FRQYHUVLH DOH vQWUHVFDOHGLIHULWH6FRUXULOHEUXWHOD(0$66úL(0$67
VFRUXULORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXDFHVWHJUXSXULVSHFL¿FH FDUH FRUHVSXQG XQRU FRWH 7 GH VDX PDL PDUL LQGLFă
GDUXWLOL]DWRULLLQWHUHVDĠLGHHWDORDQHOHSHQWUXDFHVWHJUXSXUL QLYHOXULDOHDQ[LHWăĠLLFDVWDUHVDXFDWUăVăWXUăSHVWHPHGLH
VXQW vQFXUDMDĠLVă IRORVHDVFăPHGLLOHúL DEDWHULOHVWDQGDUG 6FRUXULOHFRUHVSXQ]ăWRDUHXQRUFRWH7vQWUHúLVXQW
LQGLFDWHSHQWUXDWUDQVIRUPDVFRUXULOHEUXWHvQFRWH7úLvQ FRQVLGHUDWH FD LQGLFkQG QLYHOXUL PHGLL DOH DQ[LHWăĠLL FD
FHQWLOH VWDUH VDX FD WUăVăWXUă LDU FHOH FDUH FRUHVSXQG XQRU FRWH
7VXEVXQWFRQVLGHUDWHFDLQGLFkQGQLYHOXULVXEPHGLH
,,QWHUSUHWDUHDVFRUXULORUODVFDOH DOHDQ[LHWăĠLLFDVWDUHVDXFDWUăVăWXUă,QWHUYDOHOHYDORULORU
FRWHORU7úLLQWHUSUHWăULOHFRUHVSXQ]ăWRDUHVXQWSUH]HQWDWH
6FDOD(0$66HVWHDOFăWXLWăGLQGHLWHPLFDUHSRW¿ vQ7DEHOXO,YH]LFDSLWROXO
JUXSDĠLvQGRXăVXEVFDOHFRJQLWLYăúLHPRĠLRQDO¿]LRORJLFă )RUPXODUXOSUR¿ODOVFDOHORU(0$6FRPSOHWDWFRQVWă
FDUHSURGXFXQVFRUWRWDODODQ[LHWăĠLLFDVWDUH6FRUXOWRWDO vQUHSUH]HQWDUHDJUD¿FăDVFRUXULORUXQXLDQXPLWUHSRQGHQW
OD(0$66SRDWHYDULDvQWUHúLVFRUXOEUXWSHQWUX OD VFDOH 3HQWUX D FRPSOHWD XQ IRUPXODU SUR¿O PDL vQWkL
¿HFDUHVXEVFDOăGHLWHPL¿HFDUHSRDWHOXDYDORULvQWUH ORFDOL]DĠL YHUVLXQHD FDUH DUH HWDORDQHOH DGHFYDWH SHQWUX
úL6FRUXOWRWDOúL¿HFDUHGLQWUHVFRUXULOHODVXEVFDOH UHVSRQGHQW ,QWURGXFHĠL QXPHOH UHVSRQGHQWXOXL úL GDWD
,QWHUSUHWDUHDúLXWLOL]DUHDUH]XOWDWHORUODVFDOHOH(0$6
WHVWăULLvQSDUWHDGHVXVDIRUPXODUXOXLDSRLJăVLĠLVFRUXO GHGLIHUHQĠDGLQWUHVFRUXOUHDOúLVFRUXOREĠLQXWODXQWHVW
EUXWDODFHVWXLDSHQWUX¿HFDUHVXEVFDOă(0$6vQFRORDQHOH ÌQGLQWLPSQHDúWHSWăPFDVFRUXOUHDOVăVHVLWXH]H
FRUHVSXQ]ăWRDUHDOHIRUPXODUXOXLSUR¿OúLvQFHUFXLĠLDFHOH vQLQWHUYDOXOGDWGHVFRUXOREĠLQXWSOXVVDXPLQXVHURDUHD
QXPHUH$WXQFLFkQGWRDWHVFRUXULOHEUXWHDXIRVWPDUFDWH VWDQGDUG GH PăVXUă $FHVW LQWHUYDO SRDUWă GHQXPLUHD GH
SHJUD¿FWUDVDĠLROLQLHFDUHVăXQHDVFăQXPHUHOHvQFHUFXLWH LQWHUYDO GH vQFUHGHUH GH )RUPXOD SHQWUX FDOFXODUHD
&RWHOH7úLFHQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHVFRUXULORUVXQWGDWHvQ (60 HVWH DEDWHUHD VWDQGDUG vQPXOĠLWă FX UăGăFLQD SăWUDWă
FRORDQHOHVLWXDWHGHDPEHOHSăUĠLDOHIRUPXODUXOXLSUR¿O GLQUXQGHUHVWH¿GHOLWDWHDHVWLPDWăDVFDOHL(60SRDWH
¿GHDVHPHQHDHVWLPDWăSHQWUXFRWHOH7úLSHQWUXFHQWLOH
,,QWHUSUHWDUHDSUR¿OXULORU 7DEHOHOH,,úL,SUH]LQWăVWDWLVWLFLOHOHJDWHGHHURDUHD
VWDQGDUGGHPăVXUăSUHFXPúLPHGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUG
&X WRDWH Fă SRW ¿ H[WUDVH FRQFOX]LL VHPQL¿FDWLYH DOH VFDOHORU (0$6 SHQWUX HúDQWLRDQHOH GH DGROHVFHQĠL
GRDUGLQLQWHUSUHWDUHDVFRUXULORULQGLYLGXDOHODVFDOHSULQ VWXGHQĠLúLDGXOĠL
H[DPLQDUHDSDWWHUQXOXLVFRUXULORUODVXEVFDOHSUH]HQWDWvQ 8WLOL]kQG (60 SHQWUX VWDELOLUHD LQWHUYDOHORU GH
SUR¿OXO(0$6SRW¿REĠLQXWHLQIRUPDĠLLVXSOLPHQWDUHÌQ vQFUHGHUH GLIHUHQĠHOH GLQWUH VFRUXULOH EUXWH REĠLQXWH GH
SOXV FRPSDUDUHD SUR¿OXULORU REĠLQXWH vQ VLWXDĠLL VWUHVDQWH UHVSRQGHQW vQ VLWXDĠLL GLIHULWH GH H[HPSOX vQ VLWXDĠLL
FX FHOH GLQ VLWXDĠLL QRQVWUHVDQWH SRDWH FRQWULEXL OD R PDL VWUHVDQWHúLvQVLWXDĠLLQRQVWUHVDQWHSRW¿FRPSDUDWHSHQWUX
EXQă vQĠHOHJHUH D SDWWHUQXOXL VFKLPEăULORU vQ VWDUHD GH DVWDELOLGDFăDFHVWHDVXQWVHPQL¿FDWLYHVDXVHGDWRUHD]ă
DQ[LHWDWH FDUH VH SURGXF vQ WLPS úL vQ GLIHULWH VLWXDĠLL KD]DUGXOXL'HH[HPSOXRIHPHLHDGXOWăGLQ&DQDGDFXXQ
$FHDVWăVHFĠLXQHSUH]LQWăWUHLDERUGăULDVXSUDLQWHUSUHWăULL VFRUEUXWGHODVXEVFDODHPRĠLRQDO¿]LRORJLFăD(0$66
SDWWHUQXOXLVFRUXULORUODVXEVFDOHOH(0$6$FHVWHPHWRGH (60GHYH]L7DEHOXO,REĠLQXWvQSULPDVHVLXQH
GHDQDOL]ăDSUR¿OXULORUVXQWDREVHUYDUHDSDWWHUQXULORU GHWHVWDUHvQFRQGLĠLLQRQVWUHVDQWHúLXQVFRUEUXWGH
VFRUXULORUEXWLOL]DUHDLQWHUYDOHORUGHvQFUHGHUHSHED]D vQDGRXDVHVLXQHGHWHVWDUHvQFRQGLĠLLVWUHVDQWHSRDWH¿
HURULL VWDQGDUG GH PăVXUă úL F DQDOL]D SDWWHUQXULORU SULYLWăFDREĠLQkQGXQVFRUUHDOYDULLQGvQWUHúL
SXQFWHORUPD[LPHúLPLQLPHDOHSUR¿OXULORUUHVSRQGHQĠLORU vQSULPDVHVLXQHúLvQWUHúLvQDGRXDVHVLXQH
VFRUXO (60 'LQ PRPHQWFH QX H[LVWăR VXSUDSXQHUH
,2EVHUYDUHD vQWUHLQWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHSRDWH¿SUHVXSXVăRVFKLPEDUH
&HD PDL VLPSOă PHWRGă GH DQDOL]ă D SUR¿OXULORU VH VHPQL¿FDWLYăDVWăULLGHDQ[LHWDWHvQWLPS&XWRDWHDFHVWHD
UHIHUăODREVHUYDUHDSXQFWHORUPD[LPHúLDFHORUPLQLPHvQ WUHEXLHVXEOLQLDWIDSWXOFăLQWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHQXVXQW
SUR¿OXOVFRUXULORUODVXEVFDOH$FHDVWăSURFHGXUăSRDWH¿ VLPHWULFH vQ MXUXO VFRUXOXL REĠLQXW GDU VXQW VLPHWULFH vQ
IRDUWHYDORURDVăDWXQFLFkQGFRPSDUăPVFRUXULOHDQ[LHWăĠLL MXUXOVFRUXOXLUHDO$úDGDURDVWIHOGHXWLOL]DUHDVFRUXULORU
FDVWDUHvQFRQGLĠLLGHVWUHVFXFHOHGLQFRQGLĠLLGHQRQVWUHV EUXWH WLQGH Vă SURGXFă R GLVWRUVLXQH VLVWHPDWLFă vQ
SHQWUXDHYDOXDHIHFWXOXQRUWLSXULVSHFL¿FHGHVWUHVDVXSUD FDUH VFRUXULOH PDUL VXQW GLVWRUVLRQDWH vQ VHQVXO FUHúWHULL
UăVSXQVXULORU GH DQ[LHWDWH FD VWDUH 8Q H[HPSOX FDUH DFHVWRUD LDU VFRUXULOH PLFL VXQW GLVWRUVLRQDWH vQ VHQVXO
LOXVWUHD]ăYDORDUHDXQHLDVWIHOGHFRPSDUDĠLLSRDWH¿JăVLW VFăGHULL YDORULL ORU 1XQQDOO\ 'DWRULWă GL¿FXOWăĠLL
vQ FRQWH[WXO FOLQLF XQGH PRGL¿FăULOH REVHUYDWH DOH VWăULL GHFDOFXODOVFRUXULORUUHDOHXWLOL]DUHDVFRUXULORUREĠLQXWH
GHDQ[LHWDWHvQGLIHULWHVLWXDĠLLVXQWXWLOHvQVFRSXOHYDOXăULL HVWH DGHFYDWă SHQWUX DWLQJHUHD PDMRULWăĠLL VFRSXULORU FX
úLDOGLDJQRVWLFăULL'DWRULWăOLSVHLXQXLIXQGDPHQWVWDWLVWLF WRDWHFăRGLVWRUVLXQHSRWHQĠLDOăWUHEXLHOXDWăvQFRQVLGHUDUH
DOMXGHFăĠLLFOLQLFHED]DWHSHDFHDVWăPHWRGăGHDDQDOL]D DWXQFLFkQGLQWHUSUHWăPVFRUXULOHODWHVW3HQWUXRGLVFXĠLH
SUR¿OXULOH DQDOL]HOH FDUH DX OD ED]ă REVHUYDUHD DFHVWRUD PDLDPăQXQĠLWăOHJDWăGHLQWHUSUHWDUHDVFRUXULORUXWLOL]kQG
WUHEXLHIRORVLWHvQWRWGHDXQDFXSUHFDXĠLH (60FRQVXOWDĠLOXFUDUHDOXL1XQQDOO\
&XWRDWHFăHURULOHVWDQGDUGGHPăVXUăSRW¿IRORVLWH
,,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUH SHQWUXHYDOXDUHDGLIHUHQĠHORULQWUDLQGLYLGXDOHvQWLPSSHR
)RORVLUHD SURFHGXULORU VWDWLVWLFH SHQWUX LQWHUSUHWDUHD VLQJXUăVFDOăFRPSDUDĠLLOHvQWUHVXEVFDOHVXQWFHOPDLELQH
SUR¿OXULORU VFRUXULORU HVWH GH RELFHL PHWRGD SUHIHUDWă UHDOL]DWH IRORVLQG FRWHOH 7 FDUH DX vQWRWGHDXQD R PHGLH
GH DQDOL]ă D DFHVWRUD 7HKQLFLOH IXQGDPHQWDWH VWDWLVWLF GH úL R DEDWHUH VWDQGDUG GH (60 SRDWH ¿ DSOLFDWă
SUHFXPXWLOL]DUHDHURULLVWDQGDUGGHPăVXUă(60SHQWUX FRWHORU 7 vQ DFHODúL IHO vQ FDUH HVWH DSOLFDWă VFRUXULORU
D FUHD LQWHUYDOH GH vQFUHGHUH RIHUă R ULJRDUH úWLLQĠL¿Fă EUXWH SHUPLĠkQG HYDOXDUHD GLIHUHQĠHORU VHPQL¿FDWLYH
VSRULWăSHFDUHVXQWED]DWHGHFL]LLOHOHJDWHGHLQWHUSUHWDUHD vQWUH VXEVFDOH 'H H[HPSOX SXWHP FRPSDUD VFRUXULOH OD
VFRUXULORU(URDUHDVWDQGDUGGHPăVXUăSHUPLWHSRUQLQGGH VXEVFDOHOH GH HYDOXDUH VRFLDOă úL GH DPELJXLWDWH DOH XQXL
OD VFRUXO EUXW DO UHVSRQGHQWXOXL HVWLPDUHD LQWHUYDOXOXL vQ EăUEDWDGXOWFDQDGLDQYH]L$QH[D7DEHOXO%6FRUXOGH
FDUH VH SURJQR]HD]ă Vă VH JăVHDVFă VFRUXO UHDO OD WHVW DO ODVXEVFDODGHHYDOXDUHVRFLDOăúLFHOGHODVXEVFDOD
DFHVWXLD'LQPRPHQWFHXQVLQJXUVFRUUHSUH]LQWăGRDUXQ DPELJXLWDWHSURGXFFRWH7GHúLUHVSHFWLY
VLQJXUHúDQWLRQGHFRPSRUWDPHQWQXSXWHPSUHVXSXQHvQ )RORVLQG HFXDĠLD GDWă DQWHULRU HURULOH VWDQGDUG GH
PRGQHFHVDUFăDFHVWDUHSUH]LQWăVFRUXOUHDOODWHVW)DFWRUL PăVXUăSHQWUXDFHVWHFRWH7DU¿SHQWUXVXEVFDODGH
SUHFXPQLYHOXOPRWLYDĠLHLúLGLVWUDFWRULLGLQWLPSXOWHVWăULL HYDOXDUH VRFLDOă úL SHQWUX VXEVFDOD DPELJXLWDWH 3H
SRWGDQDúWHUHXQRUHURULGHPăVXUăFDUHSRW¿UHSRQVDELOH ED]D DFHVWRU (60 HVWH REĠLQXW XQ LQWHUYDO GH vQFUHGHUH
vQWUH úL SHQWUX VXEVFDOD GH HYDOXDUH VRFLDOă
(0$6
úL XQ LQWHUYDO GH vQFUHGHUH vQWUH úL SHQWUX VăSWăPkQăGXSăWHUPLQDUHDFHORUWUHLOXQLGHSVLKRWHUDSLH
VXEVFDODDPELJXLWDWH'LQPRPHQWFHDFHVWHGRXăLQWHUYDOH SVLKRGLQDPLFă
GH vQFUHGHUH SHQWUX FHOH GRXă FRWH 7 QX VH VXSUDSXQ VH ÌQFDGUXOSULPHLVHVLXQLGHHYDOXDUH$QLWDDvQUHJLVWUDW
SRDWHSUHVXSXQHFăGLIHUHQĠDGLQWUHFHOHGRXăVXEVFDOHHVWH XQ VFRU WRWDO DO DQ[LHWăĠLL FD VWDUH PXOW SHVWH PHGLH
VHPQL¿FDWLYă (0$66727VFRUEUXW FRWă7 FHQWLO
'H DVHPHQHD VDX FRQVWDWDW QLYHOXUL DOH DQ[LHWăĠLL FD
,$QDOL]DSDWWHUQXULORU WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă XúRU SHVWH PHGLH
8OWLPDPHWRGăGHDQDOL]ăDSUR¿OXULORUGLVFXWDWăDLFL (0$67(6VFRUEUXW FRWă7 FHQWLO úL
VH UHIHUă OD DQDOL]D SDWWHUQXULORU SXQFWHORU GH PD[LP úL QLYHOXULDOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăvQVLWXDĠLLDPELJXHIRDUWH
GHPLQLPDOHSUR¿OXOXLUHVSRQGHQWXOXLÌQWLPSXODQDOL]ăULL PXOW SHVWH PHGLH (0$67$0 VFRU EUXW FRWă 7
SUR¿OXULORUWUHEXLHOXDWHvQFRQVLGHUDUHUHJXOLOHGHGHFL]LH FHQWLO $X IRVW SXVH vQ HYLGHQĠă VFRUXUL XúRU
IXQGDPHQWDWH VWDWLVWLF OHJDWH GH LQWHUYDOHOH GH vQFUHGHUH SHVWHPHGLHODVFDODGHDQ[LHWDWHFDWUăVăWXUăvQVLWXDĠLLGH
6WXGLLOHGHFD]SUH]HQWDWHvQDFHVWFDSLWROLOXVWUHD]ăH[HPSOH UXWLQă ]LOQLFă (0$675= VFRU EUXW FRWă 7
GHSUR¿OXULFDUHIXUQL]HD]ăLQIRUPDĠLLLPSRUWDQWHOHJDWHGH FHQWLO úLVFRUXULPXOWVXEPHGLHODVFDODGHDQ[LHWDWH
SDWWHUQXOVWUHVXOXLúLDODQ[LHWăĠLLSHQWUXGLIHULWHSRSXODĠLL FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH SHULFRO ¿]LF (0$673) VFRU
úL FDWHJRULL GH GLDJQRVWLF 'HúL VXQW QHFHVDUH FHUFHWăUL EUXW FRWă 7 FHQWLO $X IRVW LGHQWL¿FDWH
VXSOLPHQWDUH DVXSUD YDULDĠLHL SDWWHUQXULORU SUR¿OXULORU VFRUXULPDULDOHSHUFHSĠLHLDPHQLQĠăULLvQVLWXDĠLDGHWHVWDUH
DSDUĠLQkQG UHVSRQGHQĠLORU GLQ SRSXODĠLLOH FOLQLFH DX IRVW (0$63VFRUEUXW FRWă7 FHQWLO $FHVWH
LGHQWL¿FDWHSXQFWHGHPD[LPúLGHPLQLPDOHSUR¿OXULORU VFRUXUL DX IRVW FRQVLVWHQWH FX GHVFULHULOH$QLWHL FD ¿LQG
FDUH GLIHUHQĠLD]ă SRSXODĠLLOH FOLQLFH GH FHOH QRQFOLQLFH vQJHQHUDODQ[LRDVăúLFDUHVLPĠLQGDQ[LHWDWHDWkWODQLYHO
LH XQ QLYHO PDL FUHVFXW DO DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQ SVLKRORJLFFkWúLVRPDWLF'HDVHPHQHDVFRUXULOHDXIRVW
VLWXDĠLLGHUXWLQă]LOQLFăFDUDFWHUL]HD]ăPDLPXOWSUR¿OXULOH FRQVLVWHQWH FX LVWRULFXO HL GH DQ[LHWDWH GLQ VLWXDĠLLOH GH
UHVSRQGHQĠLORUGLQFDGUXOSRSXODĠLLORUFOLQLFHGHFkWFHOHDOH H[DPLQDUHFXUHDFĠLLOHHLODPRDUWHDWDWăOXLúLFXDFX]HOH
UHSRQGHQĠLORUGLQSRSXODĠLLOHQRQFOLQLFH VDOH GH VWUHV GLQ WLPSXO GHVIăúXUăULL XQHL PXOWLWXGLQL GH
HYHQLPHQWHFRWLGLHQH
,6WXGLLGHFD] 'XSă FXP D IRVW PHQĠLRQDW DQWHULRU WHVWDUHD D IRVW
UHSHWDWăODRVăSWăPkQăGXSăvQFKHLHUHDWUDWDPHQWXOXL&X
ÌQ DFHVWă VHFĠLXQH VXQW SUH]HQWDWH SDWUX VWXGLL GH DFHVWăRFD]LH$QLWDDvQUHJLVWUDWQLYHOXULXúRUSHVWHPHGLH
FD] FX VFRSXO GH GHPRQVWUD SRWHQĠLDOHOH DSOLFDĠLL FOLQLFH DOHVWăULLGHDQ[LHWDWHWRWDOă(0$66727VFRUEUXW
úL vQ FHUFHWDUH DOH VFDOHORU (0$6 3HQWUX D DVLJXUD FRWă 7 FHQWLO úL DOH DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQ
FRQ¿GHQĠLDOLWDWHDvQFDGUXO¿HFăUXLVWXGLXGHFD]QXPHOHúL VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă (0$67(6 VFRU EUXW
GDWHOHGHLGHQWLIFDUHDOHUHVSRQGHQWXOXLDXIRVWPRGL¿FDWH FRWă7 FHQWLO $IRVWLGHQWL¿FDWGHDVHPHQHD
XQ QLYHO SHVWH PHGLH DO DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL
&D]XO $ 2 IHPHLH FDUH PDQLIHVWă UHDFĠLL GH GHDPELJXLWDWH(0$67$0VFRUEUXW FRWă7
FHQWLO úL XQ VFRU PHGLX DO DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQ
DQ[LHWDWHODXQHYHQLPHQWWUDXPDWLF
VLWXDĠLLGHUXWLQă]LOQLFă(0$675=VFRUEUXW FRWă
$QLWD-RQHVHVWHRIHPHLHGHGHDQLFăVăWRULWăGH
7 FHQWLO
DQL 'LQ DFHDVWă FăVăWRULH QX D UH]XOWDW QLFLXQ FRSLO
6FRUXO REĠLQXW GH $QLWD OD GLPHQVLXQHD DQ[LHWDWH FD
/D PRPHQWXO HYDOXăULL XUPD XQ SURJUDP GH PDVWHUDW
WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH SHULFRO ¿]LF D IRVW IRDUWH VFă]XW
vQ DVLVWHQĠă VRFLDOă GXSă FH D DEVROYLW XQ SURJUDP GH
(0$673) VFRU EUXW FRWă 7 FHQWLO
PDVWHUDW vQWUXQ DOW GRPHQLX 6LPSWRPHOH VDOH LQFOXGHDX
3HUFHSĠLDVDDVXSUDPăVXULLvQFDUHVLWXDĠLDHVWHVWUHVDQWăD
DWDFXULGHDQ[LHWDWHDJLWDĠLHúLvQJULMRUăULFRQVWDQWHOHJDWH
IRVWXúRUVXEPHGLHFRUHVSXQ]kQGUăVSXQVXOXLVăXFRQIRUP
GHGHWDOLLOHUXWLQHLGLQYLDĠDGH]LFX]L$GHVHDVHWUH]HDvQ
FăUXLDVLWXDĠLDÄQXHVWHGHORFDPHQLQĠăWRDUH´(0$63
WLPSXOQRSĠLLúLVHVLPĠHDvQJULMRUDWăúLDQ[LRDVăvQOHJăWXUă
VFRU EUXW FRWă 7 FHQWLO ,QGLFDWRULL XQHL
FXWRDWHVDUFLQLOHGLQ]LXDXUPăWRDUH$FHVWHVLPSWRPHDX
UHGXFHUL vQ QLYHOXO DQ[LHWăĠLL FD VWDUH úL FD WUăVăWXUă VXQW
IRVWDFFHOHUDWHGHPRDUWHDWDWăOXLVăXFXSDWUXOXQLvQDLQWH
FRQVLVWHQĠL DWkW FX GHFODUDĠLLOH$QLWHL FkW úL FX LPSUHVLLOH
GHvQFHSHUHDWHUDSLHL&XWUHLDQLvQXUPă$QLWDDEHQH¿FLDW
SVLKRWHUDSHXWXOXLFRQIRUPFăURUD$QLWDSDUHFRQVLGHUDELO
GHWUDWDPHQWSHQWUXRVFXUWăSHULRDGăGHWLPS±PDLvQWkL
PDL SXĠLQ DQ[LRDVă OD WHUPLQDUHD WUDWDPHQWXOXL GHFkW OD
WHUDSLHFRPSRUWDPHQWDOăDSRLSVLKRWHUDSLHSVLKRGLQDPLFă
vQFHSXWXODFHVWXLD
± SHQWUX DQ[LHWDWH VHYHUă vQ VLWXDĠLLOH GH H[DPLQDUH GLQ
'HDVHPHQHDHVWHLQWHUHVDQWGHUHPDUFDWIDSWXOFăFHD
WLPSXOIDFXOWăĠLL$UăVSXQVELQHODFHOGLQXUPăWUDWDPHQW
PDLYL]LELOăVFKLPEDUHGLQFDGUXOXQHLVFDOHVDSURGXVvQ
úLDGHVFULVQLYHOXULPXOWPDLVFă]XWHDOHDQ[LHWăĠLLIDĠăGH
SULYLQĠD DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH DPELJXLWDWH
H[DPLQDUH
(0$67$0 FHHD FH UHÀHFWă LPSUHVLD WHUDSHXWXOXL Fă
1LYHOXULOH GH DQ[LHWDWH FD VWDUH úL FD WUăVăWXUă DOH
WUDWDPHQWXODDMXWDWRSH$QLWDVăIDFăIDĠăWUDXPHLSURGXVH
$QLWHL DX IRVW HYDOXDWH FX DMXWRUXO VFDOHORU (0$6 GH
GH PRDUWHD WDWăOXL VăX 5HGXFHUHD QLYHOXOXL GH DQ[LHWDWH
GRXă RUL 3ULPD HYDOXDUH D IRVW UHDOL]DWă FKLDU vQDLQWH GH
FD VWDUH úL FD WUăVăWXUă HVWH VXVĠLQXWă úL GH PRGL¿FDUHD
LQLĠLHUHDWUDWDPHQWXOXLLDUDGRXDHYDOXDUHDDYXWORFODR
VFRUXULORU UHIHULWRDUH OD PăVXUD vQ FDUH VLWXDĠLD HVWH
,QWHUSUHWDUHDúLXWLOL]DUHDUH]XOWDWHORUODVFDOHOH(0$6
7DEHOXO,
0HGLLOHDEDWHULOHVWDQGDUGúLHURULOHVWDQGDUGGHPăVXUăDOHVFDOHL(0$66
SHUFHSXWăFD¿LQGVWUHVDQWăÌQJHQHUDOVFRUXULOHODVFDOHOH LGHQWL¿FDWXQQLYHOSHVWHPHGLHDODQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăvQ
(0$6 VXVĠLQ FRQFOX]LD FRQIRUP FăUHLD WUDWDPHQWXO GH VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă (0$67(6 VFRU EUXW
VFXUWăGXUDWăDDYXWXQVXFFHVPRGHUDW3UR¿OXO$QLWHLHVWH FRWă 7 FHQWLO úL QLYHOXUL PHGLL DOH DQ[LHWăĠLL
LOXVWUDWvQ)LJXUD, FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH DPELJXLWDWH (0$67$0
VFRU EUXW FRWă 7 FHQWLO $ vQUHJLVWUDW
&D]XO % 8Q DGROHVFHQW FX DQ[LHWDWH vQ VLWXDĠLLOH VFRUXUL VXE PHGLH OD VXEVFDOD (0$67 UHIHULWRDUH OD
GHWHVWDUH SHULFROXO¿]LF(0$673)VFRUEUXW FRWă7
$OH[DQGHU*LVWHVWHXQDGROHVFHQWFDQDGLDQGHDQL FHQWLO úL OD VXEVFDOD (0$67 UHIHULWRDUH OD UXWLQHOH
OD PRPHQWXO HYDOXăULL ¿LQG HOHY vQ FODVD D QRXD $ IRVW ]LOQLFH (0$675= VFRU EUXW FRWă 7 FHQWLO
WULPLVGHFăWUHSURIHVRUXOVăXFDUHHUDvQJULMRUDWGHQHYRLD 3HUFHSĠLDOXL$OH[DQGHUDVXSUDQLYHOXOXLDPHQLQĠăULL
LPSHULRDVăDOXL$OH[DQGHUGHDFFHSWDUHVRFLDOăúLGHVWLPD UHVLPĠLWvQVLWXDĠLDGHHYDOXDUH(0$63VFRUEUXW
GHVLQHVFă]XWăDDFHVWXLD$OH[DQGHUHVWHVLQJXUODSăULQĠL FRWă 7 FHQWLO VD VLWXDW XúRU VXE PHGLH FHHD
3DUH D ¿ SXWHUQLF DWDúDW GH SăULQĠL úL SUH]LQWă R QHYRLH FH FRUHVSXQGH FX UăVSXQVXO GDW úL DQXPH Fă QX VH VLPWH
FUHVFXWăGHD¿DFFHSWDWGHDFHúWLDÌQWUXQLQWHUYLXSăULQĠLL ÄGHORF´DPHQLQĠDWvQVLWXDĠLDGHHYDOXDUH
VăLDXUHFXQRVFXWIDSWXOFăDXDúWHSWăULIRDUWHULGLFDWHIDĠă $FHVWHPăVXUăWRULDXIRVWUHSHWDWHFXGRXă]LOHvQDLQWH
GH$OH[DQGHUúLFăDXIRVWFKLDUGH]DPăJLĠLGHQRWHOHVDOH GH H[DPHQXO GH PDWHPDWLFă ÌQ FDGUXO DFHVWHL úHGLQĠH GH
SHVWHPHGLH HYDOXDUH VFRUXULOH REĠLQXWH LQGLFă XQ SDWWHUQ VLPLODU DO
$OH[DQGHUDIRVWHYDOXDWvQSULYLQĠDDQ[LHWăĠLLFDVWDUH UH]XOWDWHORU OD (0$67 ÌQ VFKLPE DQ[LHWDWHD FD VWDUH D
úL FD WUăVăWXUă vQ WUHL PRPHQWH GLIHULWH GLQ SUHDMPD GDWHL FUHVFXW vQ PRG GUDPDWLF GXSă FXP DUDWă úL VFRUXO WRWDO
H[DPHQXOXL¿QDOGHPDWHPDWLFă'H¿HFDUHGDWă$OH[DQGHU OD (0$66 (0$66727 VFRU EUXW FRWă 7
D FRPSOHWDW WRDWH FHOH WUHL VFDOH (0$66 (0$67 úL FHQWLO DWXQFLFkQGVHIDFHRFRPSDUDĠLHFXUH]XOWDWHOH
(0$63 REĠLQXWHvQSULPDúHGLQĠăGHHYDOXDUHÌQSOXVDIRVWUHOHYDW
ÌQSULPDúHGLQĠăGHHYDOXDUHFXWUHLVăSWăPkQLvQDLQWH IDSWXO Fă $OH[DQGHU YHGH VLWXDĠLD GH H[DPLQDUH FD ¿LQG
GHH[DPHQXOGHPDWHPDWLFă$OH[DQGHUDREĠLQXWQLYHOXUL SXWHUQLF DPHQLQĠăWRDUH GXSă FXP DUDWă úL UăVSXQVXO VăX
PHGLLDOHVWăULLJHQHUDOHGHDQ[LHWDWH(0$66727VFRU OD(0$63(0$63VFRUEUXW FRWă7 FHQWLO
EUXW FRWă7 FHQWLO 'HDVHPHQHDDIRVW
(0$6
7DEHOXO,
0HGLLOHDEDWHULOHVWDQGDUGúLHURULOHVWDQGDUGGHPăVXUăDOHVFDOHL(0$67
$GXOĠLGLQ68$
EăUEDĠLIHPHL
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
$GROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
EăLHĠLIHWH
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
6WXGHQĠLGLQ&DQDGD
EăUEDĠLIHPHL
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
$GXOĠLGLQ&DQDGD
EăUEDĠLIHPHL
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
3HQWUX D VXPDUL]D vQ FD]XO OXL $OH[DQGHU D IRVW IRVW WULPLVă vQVSUH VHUYLFLLOH GH VăQăWDWH SXEOLFă GDWRULWă
LGHQWL¿FDWă R LQWHUDFĠLXQH VHPQL¿FDWLYă vQWUH QLYHOXO SLHUGHULL PDVLYH vQ JUHXWDWH GLQ PRPHQWXO DGPLWHULL OD
DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă úL vQ XQLYHUVLWDWH
VLWXDĠLL GH H[DPLQDUH $FHDVWă LQWHUDFĠLXQH D FRQGXV OD 3ULHWHQLLDSURSLDĠLDLOXL+HOHQDXGHFODUDWFăDFHDVWD
VFKLPEăULDOHQLYHOXOXLDQ[LHWăĠLLFDVWDUH QXLDvQVRĠLWQLFLRGDWăvQWLPSXOPHVHORUOXDWHvPSUHXQăúL
/D WUHL VăSWăPkQL GXSă H[DPLQDUH LQVWUXPHQWHOH DX FăDGHYHQLWGLQFHvQFHPDLUHWUDVă'HDVHPHQHD+HOHQD
IRVW GLQ QRX DSOLFDWH $FHVWH UH]XOWDWH DX IRVW DSURDSH DGRSWDWXQUHJLPH[FHVLYGHH[HUFLĠLL¿]LFH/DPRPHQWXO
LGHQWLFHFXFHOHGLQSULPDúHGLQĠăGHH[DPLQDUH HYDOXăULL+HOHQFDUHDUHPFkQWăUHDNJÌQWUXQ
ÌQ FRQFOX]LH $OH[DQGHU SUH]LQWă QLYHOXUL FUHVFXWH LQWHUYLX+HOHQDUHFXQRVFXWFăHUDvQJULMRUDWăGHJUHXWDWHD
DOH DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă VDGDUDVSXVFăLDUSOăFHDVăPDLVOăEHDVFăÄGRDUFkWHYD
1LYHOXODQ[LHWăĠLLFDVWDUHDOXL$OH[DQGHUFUHúWHvQVLWXDĠLL NLORJUDPH´
GHHYDOXDUHVRFLDOăSUREDELOGDWRULWăSHUFHSHULLDPHQLQĠăULL +HOHQDIRVWHYDOXDWăvQSULYLQĠDDQ[LHWăĠLLFDVWDUHúLFD
LQWHUSHUVRQDOH úL D vQFUHGHULL VFă]XWH vQ SURSULLOH IRUĠH WUăVăWXUăGHGRXăRULÌQWLPSXOSULPHLúHGLQĠHGHHYDOXDUH
3UR¿OXOOXL$OH[DQGHUHVWHSUH]HQWDWvQ)LJXUD, HD D FRPSOHWDW VFDOHOH (0$66 (0$67 úL (0$63
6FRUXULOHREĠLQXWHDXDUăWDWH[LVWHQĠDXQRUQLYHOXULXúRUVXE
&D]XO&8QDGXOWWkQăUFXDQRUH[LHQHUYRDVă PHGLHDOHGLPHQVLXQLLFRJQLWLYH(0$67&VFRUEUXW
+HOHQ 0LNHO HVWH R VWXGHQWă GH GH DQL FDUH D FRWă7 FHQWLO XQQLYHOSHVWHPHGLHDODQ[LHWăĠLL
IUHFYHQWDWSULPXODQODRXQLYHUVLWDWHVLWXDWăODGHPLOH FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă (0$67(6
GHSăUWDUHGHFDVDSăULQĠLORUHL(DDORFXLWvQFDPSXVúLD VFRUEUXW FRWă7 FHQWLO úLVFRUXULXúRUSHVWH
,QWHUSUHWDUHDúLXWLOL]DUHDUH]XOWDWHORUODVFDOHOH(0$6
7DEHOXO,
0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGDOHVFDOHL(0$63
0HGLL $EDWHULVWDQGDUG
0DVFXOLQ)HPLQLQ 0DVFXOLQ)HPLQLQ
6WXGHQĠLGLQ68$
EăUEDĠLIHPHL
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
$PHQLQĠDUH
$GXOĠLGLQ68$
EăUEDĠLIHPHL
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
$PHQLQĠDUH
$GROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
EăLHĠLIHWH
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
$PHQLQĠDUH
6WXGHQĠLGLQ&DQDGD
EăUEDĠLIHPHL
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
$PHQLQĠDUH
$GXOĠLGLQ&DQDGD
EăUEDĠLIHPHL
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
$PHQLQĠDUH
PHGLHDOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăvQVLWXDĠLLGHUXWLQă]LOQLFă ÌQ WLPSXO FHOHL GHD GRXD úHGLQĠH GH HYDOXDUH +HOHQ
(0$675=VFRUEUXW FRWă7 FHQWLO DIRVWLQIRUPDWăFăLQWHUYLHYDWRUXOYDOXDPDVDvPSUHXQă
$X IRVW LGHQWL¿FDWH VFRUXUL XúRU VXE PHGLH OD FXHDGXSăFHYDFRPSOHWDVFDOHOH+HOHQDFRPSOHWDWFHOH
VFDOD GH DQ[LHWDWH FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH SHULFRO ¿]LF WUHLVFDOH(0$6FXRRUăvQDLQWHDPHVHL$IRVWLGHQWL¿FDW
(0$673) VFRU EUXW FRWă 7 FHQWLO úL XQ SDWWHUQ VLPLODU DO DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă vQVă QLYHOXO
VFRUXULPXOWVXEPHGLHODDQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUăvQVLWXDĠLL DQ[LHWăĠLLFDVWDUHDFUHVFXWGUDPDWLF(0$66&VFRUEUXW
GHDPELJXLWDWH(0$67$0VFRUEUXW FRWă7 FRWă7 FHQWLO vQFRPSDUDĠLHFXUH]XOWDWHOH
FHQWLO 3HUFHSĠLD VD DVXSUD PăVXULL vQ FDUH VLWXDĠLD GLQ SULPD úHGLQĠă GH HYDOXDUH 'XSă FXP HYLGHQĠLD]ă
UHSUH]LQWă R HYDOXDUH VRFLDOă (0$63 VFRU EUXW UăVSXQVXULOH OD VFDOD (0$63 +HOHQ D LQWHUSUHWDW
FRWă 7 FHQWLO D IRVW VFă]XWă$FHVW OXFUX SRVLELOLWDWHDGHDOXDPDVDvPSUHXQăFXLQWHUYLHYDWRUXOFD
FRUHVSXQGHFXD¿UPDĠLDFRQIRUPFăUHLDVLWXDĠLDGHWHVWDUH ¿LQGJHQHUDWRDUHGHDQ[LHWDWH
QXDIRVWÄGHORF´XQDGHHYDOXDUHVRFLDOă 5ăVSXQVXULOHGDWHGH+HOHQDXLQGLFDWIDSWXOFăDFHDVWD
HVWHGHVWXOGHvQJULMRUDWăGHJUHXWDWHDHL
(0$6
)LJXUD,
3UR¿OXOSHQWUXVWXGLXOGHFD]$
,QWHUSUHWDUHDúLXWLOL]DUHDUH]XOWDWHORUODVFDOHOH(0$6
)LJXUD,
3UR¿OXOSHQWUXVWXGLXOGHFD]%
(0$6
)LJXUD,
3UR¿OXOSHQWUXVWXGLXOGHFD]&
,QWHUSUHWDUHDúLXWLOL]DUHDUH]XOWDWHORUODVFDOHOH(0$6
)LJXUD,
3UR¿OXOSHQWUXVWXGLXOGHFD]'
&$3,72/8/,
(/$%25$5($ù,67$1'$5',=$5($6&$/(/25(0$6
6FDOHOH (0$6 DX IRVW GHULYDWH GLQ úL FRQVWUXLWH vQ PXOWLGLPHQVLRQDOăDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăED]DWSHWLSXO
FRQIRUPLWDWHFXPRGHOXOLQWHUDFĠLRQLVWDODQ[LHWăĠLL(QGOHU GHDPHQLQĠDUHVLWXDĠLRQDOă
ÌQ SURFHVXO GH FRQVWUXFĠLH úL UHYL]XLUH (QGOHUúL2NDGDDXFRQVWUXLW,QYHQWDUXO
D WHVWXOXL DX IRVW IRORVLWH DERUGăUL UDĠLRQDOH WHRUHWLFH úL 6LWXDĠLH5ăVSXQV GH HYDOXDUH D DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă
HPSLULFH JHQHUDOă 6LWXDWLRQ5HVSRQVH ,QYHQWRU\ RI *HQHUDO
3ULPD FRPSRQHQWă HODERUDWă D IRVW VFDOD GH HYDOXDUH 7UDLW $Q[LRXVQHVV 65 *7$ SHQWUX D PăVXUD FHOH
PXOWLGLPHQVLRQDOă D DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă (QGOHU +XQW WUHL GLPHQVLXQL VLWXDĠLRQDOH DOH DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă
úL5RVHQVWHLQDXDQDOL]DWVHPQL¿FDĠLLOHHYDOXăULORU LGHQWL¿FDWHGH(QGOHUHWDO$XIRVWFUHDWHGHVFULHUL
XQRUWUăVăWXULFRPXQHúLDXDSOLFDWDFHDVWăDQDOL]ăvQFD]XO DOH XQRU WLSXUL JHQHUDOH GH VLWXDĠLL SHQWUX D UHSUH]HQWD
DQ[LHWăĠLL 3H ED]D DFHVWRU DQDOL]H DX FUHDW ,QYHQWDUXO ¿HFDUH GLQWUH GLPHQVLXQL LQWHUSHUVRQDOă OHJDWă GH
VLWXDĠLHUăVSXQV 65 DO DQ[LHWăĠLL 6LWXDWLRQ5HVSRQVH SHULFROXO ¿]LF úL GH DPELJXLWDWH$ IRVW FUHDWă R D SDWUD
,QYHQWRU\ RI $Q[LRXVQHVV FDUH HYDOXD DQ[LHWDWHD vQ GLPHQVLXQHSHQWUXDHYDOXDDQ[LHWDWHDvQVLWXDĠLLLQRIHQVLYH
GLYHUVH VLWXDĠLL úL FDUH OD GUHSW YRUELQG QX GLIHUHQĠLD VDXGHUXWLQă]LOQLFă3HQWUX¿HFDUHVLWXDĠLHDXIRVWRIHULWH
vQWUH DQ[LHWDWHD FD VWDUH úL DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă$FHVW QRXăPRGDOLWăĠLGHUăVSXQV$FHVWHPRGDOLWăĠLGHUăVSXQV
LQVWUXPHQW GH HYDOXDUH FRQĠLQHD GHFULHULOH YHUEDOH D DX IRVW VHOHFWDWH SHQWUX D OH UHSUH]HQWD SH FHOH LQGLFDWH
VLWXDĠLLDOHVHÄSHED]DXQHLvQFHUFăULLQWXLWLYHGHDVHOHFWD GH DQDOL]D IDFWRULDOă D UăVSXQVXULORU GLQ VWXGLXO DQWHULRU
RYDULHWDWHGHVLWXDĠLLFDUHSULQLQWHUPHGLXOH[SHULHQĠHORU (QGOHUHWDODGLFăGLVWUHVXOHYLWDUHDUHDFWLYLWDWHD
GLUHFWHVDXLQGLUHFWHVă¿HIDPLOLDUHPDMRULWăĠLLVWXGHQĠLORU ¿]LRORJLFăúLHPRĠLLOHSR]LWLYHDERUGDUHDÌQSOXVDFHVWH
GLQ SULPXO úL XOWLPXO DQ DFHDVWă YDULHWDWH LQFOX]kQG DWkW PRGDOLWăĠLGHUăVSXQVDXIRVWVHOHFWDWHSHQWUXD¿DGHFYDWH
VLWXDĠLL VRFLDOH FkW úL QRQVRFLDOH úL FDUH Vă YDULH]H GH OD GLIHULWHORU VLWXDĠLL úL SHQWUX D ¿ XúRU vQĠHOHVH GH R JDPă
VLWXDĠLL LQRIHQVLYH OD XQHOH IRDUWH DPHQLQĠăWRDUH´ (QGOHU YDULDWă GH UHVSRQGHQĠL 7RDWH PRGDOLWăĠLOH GH UăVSXQV DX
HWDOS3HQWUX¿HFDUHVLWXDĠLHHUDXSUH]HQWDWH IRVW HYDOXDWH SH VFDOH vQ FLQFL SXQFWH úL vQ FDUH GLUHFĠLD
PRGDOLWăĠL GH UăVSXQV$FHVWH PRGXUL GH UăVSXQV HUDX DQFRUHORUVFDOHLHVWHLQYHUVDWăvQFD]XOXQRULWHPLSHQWUX
VHOHFWDWHDVWIHOvQFkWDVăUHSUH]LQWHDWkWHPRĠLLSR]LWLYH D FRQWUROD UăVSXQVXULOH DOHDWRULL ,QIRUPDĠLLOH OHJDWH GH
FkWúLQHJDWLYH(QGOHUHWDOSEVăLOXVWUH]H HúDQWLRDQH¿GHOLWDWHúLYDOLGLWDWHSHQWUXVWXGHQĠLúLDGXOĠL
SHUFHSĠLLOH VXELHFĠLORU DVXSUD UăVSXQVXULORU ¿]LRORJLFH úL QRUPDOLúLSHQWUXSDFLHQĠLFOLQLFLVXQWIXUQL]DWHGH(QGOHU
FVăLQFOXGăLWHPLLGLQ003,+DWKDZD\ 0HHKO úL2NDGD
úLGLQ6FDOD7D\ORUGHDQ[LHWDWHPDQLIHVWă7D\ORU0DQLIHVW ÌQ JHQHUDO FRH¿FLHQĠLL DOSKD SHQWUX FHOH SDWUX
$Q[LHW\ 6FDOH7D\ORU FDUH DX IRVW LGHQWL¿FDĠL FD GLPHQVLXQL DOH DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă YDULD]ă GH OD
¿LQG UHOHYDQĠL SHQWUX GLDJQRVWLF (QGOHU HW DO DX SHQWUX UXWLQHOH ]LOQLFH OD SHQWUX DPHQLQĠDUHD GLQ
DGPLQLVWUDW ,QYHQWDUXO GH DQ[LHWDWH 65 XQXL QXPăU GH VLWXDĠLL GH DPELJXLWDWH 3HQWUX HúDQWLRDQHOH IRUPDWH
VWXGHQĠLGHVH[PDVFXOLQúLGHVH[IHPLQLQ3HQWUXD GLQ DGXOĠL úL VWXGHQĠL QRUPDOL LQWHUFRUHODĠLLOH GLQWUH
H[SORUDVWUXFWXUDIDFWRULDOăDVFDOHLUăVSXQVXULOHDQ[LRDVH GLPHQVLXQLOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăDXOXDWYDORULPRGHUDWH
DXIRVWDGXQDWHvQFD]XO¿HFăUHLVLWXDĠLLLDULQWHUFRUHODĠLLOH úLVFă]XWHÌQPRGVSHFL¿FLQWHUFRUHODĠLLOHGLQWUHDQ[LHWDWHD
GLQWUH DFHVWH VFDOH VLWXDĠLRQDOH DX IRVW VXSXVH DQDOL]HL FDWUăVăWXUăGLQVLWXDĠLLLQWHUSHUVRQDOHúLFHDvQVLWXDĠLLGH
IDFWRULDOH $X UHLHúLW WUHL IDFWRUL VLWXDĠLL LQWHUSHUVRQDOH SHULFRO ¿]LF DX YDULDW vQWUH úL vQWUH DQ[LHWDWHD
VLWXDĠLLGHSHULFROSHUVRQDOOHJDWGHHOHPHQWHQHvQVXÀHĠLWH LQWHUSHUVRQDOă úL DFHHD GLQ VLWXDĠLL GH UXWLQă ]LOQLFă vQWUH
úLVLWXDĠLLDPELJXH$FHVWHUH]XOWDWHDOHDQDOL]HLIDFWRULDOH úLvQWUHSHULFROXO¿]LFúLDPELJXLWDWHLQWHUYDOXO
DXIXUQL]DWED]DSHQWUXFUHDUHDXQXLLQVWUXPHQWGHHYDOXDUH HVWH vQWUH úL FHO GLQWUH SHULFROXO ¿]LF úL UXWLQă
(0$6
]LOQLFă vQWUH úL LDU YDORULOH LQWHUFRUHODĠLLORU FRPSRQHQWH R FRPSRQHQWă FRJQLWLYă úL R FRPSRQHQWă
GLQWUHDPELJXLWDWHúLUXWLQD]LOQLFăDXIRVWvQWUHúL HPRĠLRQDO¿]LRORJLFă 6FDOD 3$54 D IRVW FUHDWă SHQWUX
3HQWUX HúDQWLRDQHOH FOLQLFH LQWHUFRUHODĠLLOH GLQWUH VFDOH D PăVXUD DFHVWH GRXă GLPHQVLXQL SULQWUXQ QXPăU HJDO
DX DYXW YDORUL SXĠLQ PDL ULGLFDWH 6WXGLLOH GH YDOLGLWDWH GH LWHPL SHQWUX ¿HFDUH FRPSRQHQWă 'LPHQVLXQHD
VXPDUL]DWHvQFDSLWROXO,DODFHVWXLPDQXDOVXVĠLQLGHHD HPRĠLRQDO¿]LRORJLFă LQFOXGHD LWHPL GH UăVSXQV FDUH VH
FRQIRUP FăUHLD DFHDVWă VFDOă HVWH XQ LQVWUXPHQW DGHFYDW IRFDOL]DX DVXSUD H[SHULPHQWăULL DURXVDOXOXL ¿]LRORJLF
SHQWUX HYDOXDUHD PXOWLGLPHQVLRQDOă D DQ[LHWăĠLL úL SHQWUX ± GH H[HPSOX ÄUHVSLUDĠLD HVWH QHUHJXODWă´ úL ÄLQLPD EDWH
WHVWDUHDLSRWH]HORUGLIHUHQĠLDOH PDL UHSHGH´ 6XEVFDOD FRJQLWLYă LQFOXGHD LWHPL FDUH VH
ÌQ XUPD XQHL UHYL]XLUL XOWHULRDUH D 65 *7$ (QGOHU IRFDOL]DX DVXSUD DXWRHYDOXăULORU úL DVXSUD vQJULMRUăULORU
D IRVW DGăXJDWă R D FLQFHD GLPHQVLXQH ± OHJDWH GH SURSULD SHUVRDQă ± GH H[HPSOX ÄPă VLPW
DQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUăOHJDWăGHHYDOXDUHDVRFLDOă±HYDOXDWă vQJULMRUDWă´úLÄQXSRWVăPăFRQFHQWUH]DVXSUDVDUFLQLORU
SULQ UDSRUWDUHD OD VLWXDĠLL vQ FDUH LQGLYLGXO HVWH REVHUYDW PHOH´ (QGOHU 6FDOD 3$54 D EHQH¿FLDW GH SDWUX
HYDOXDWVDXMXGHFDWGHDOĠLLÌQSOXVDXIRVWDGăXJDWHúDVH UHYL]XLUL &X ¿HFDUH UHYL]XLUH LWHPLL DX IRVW FRQVWUXLĠL
QRL PRGDOLWăĠL GH UăVSXQV REĠLQkQGXVH XQ WRWDO GH DVWIHO vQFkW Vă HYDOXH]H DWkW DVSHFWHOH FRJQLWLYH FkW úL
SHQWUXDvPEXQăWăĠLVWDELOLWDWHDGLPHQVLXQLORU$úDGDUVFDOD FHOH HPRĠLRQDO¿]LRORJLFH $FHúWL LWHPL DX IRVW XOWHULRU
65*7$UHYL]XLWăDYHDFLQFLGLPHQVLXQLVLWXDĠLRQDOHúL UHYL]XLĠL GH VWXGHQĠL úL DEVROYHQĠL GH XQLYHUVLWDWH FDUH
PRGDOLWăĠLGHUăVSXQVWRWDOL]kQGXQQXPăUGHGHLWHPL DX HYDOXDW LWHPLL GLQ SHUVSHFWLYD UHOHYDQĠHL ORU SHQWUX
,QIRUPDĠLLOH SVLKRPHWULFH SHQWUX VFDOD 65 *7$ UHYL]XLWă ¿FDUHGLPHQVLXQHDDQ[LHWăĠLLFDVWDUH,WHPLLFDUHDXIRVW
VXQWSUH]HQWDWHGH)ORRGúL(QGOHUúL(QGOHU FRQVLGHUDĠL UHOHYDQĠL SHQWUX R GLPHQVLXQH úL PDL SXĠLQ
&HUFHWăULVXSOLPHQWDUH(QGOHUDXVXJHUDWIDSWXO UHOHYDQĠL SHQWUX DOWD DX IRVW LQFOXúL OD ¿HFDUH UHYL]XLUH D
FăHYDOXDUHDVRFLDOăHVWHXQDGLQWUHFHOHPDLSURHPLQHQWH VFDOHL 3$54 8OWHULRU ¿HFDUH YDULDQWă UHYL]XLWă D IRVW
FRPSRQHQWHDOHVLWXDĠLLORULQWHUSHUVRQDOH6DFRQFOX]LRQDW DGPLQLVWUDWă XQRU JUXSXUL GH DGXOĠL úL VWXGHQĠL QRUPDOL úL
DúDGDU Fă LQFOXGHUHD XQHL GLPHQVLXQL LQWHUSHUVRQDOH XQRUSDFLHQĠLFOLQLFLÌQSURFHVXOGHFRQVWUXLUHDYDULDQWHL
VHSDUDWH HVWH UHGXQGDQWă )RUPD FXUHQWă SULQ FDUH VH FXUHQWHDVFDOHL(0$6GHDQ[LHWDWHFDVWDUHSHVWHGH
HYDOXHD]ăDQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUăVFDOD(0$67DUHSDWUX SDUWLFLSDQĠLODFHUFHWDUHDXFRPSOHWDWXQDGLQWUHYHUVLXQLOH
GLPHQVLXQL VLWXDĠLRQDOH HYDOXDUH VRFLDOă SHULFRO ¿]LF 3$54 &D SDUWH D FRQVWUXFĠLHL WHVWXOXL DX IRVW HIHFWXDWH
DPELJXLWDWH úL UXWLQH ]LOQLFH úL PRGDOLWăĠL GH UăVSXQV FRUHODĠLL vQWUH ¿HFDUH LWHP úL VFDOD FRPSXVă GLQ UHVWXO
SHQWUXXQWRWDOGHGHLWHPL LWHPLORUúLDQDOL]HIDFWRULDOHvQVFRSXOFODUL¿FăULLVWUXFWXULL
3ULPXOLQVWUXPHQWGHHYDOXDUHFUHDWSHQWUXPăVXUDUHD GLPHQVLXQLORU LQVWUXPHQWXOXL GH HYDOXDUH D DQ[LHWăĠLL
DQ[LHWăĠLL FD VWDUH D IRVW &KHVWLRQDUXO UHDFĠLLORU FD VWDUH 5H]XOWDWHOH DFHVWRU DQDOL]H VXQW SUH]HQWDWH vQ
FRPSRUWDPHQWDOH %HKDYLRUDO 5HDFWLRQV 4XHVWLRQQDLUH FDSLWROXO,
±%54+R\ (QGOHU)RUPXODUXOGHHYDOXDUHD 0RGHOXO LQWHUDFĠLRQLVW DO SHUVRQDOLWăĠLL (QGOHU
IRVWGHULYDWGLQ,QYHQWDUXOGHDQ[LHWDWH6565,QYHQWRU\ (QGOHU 0DJQXVVRQ F VXEOLQLD]ă IDSWXO Fă
RI $Q[LRXVQHVV úL FRQĠLQHD úDSWH LWHPL FX UăVSXQVXUL VHPQL¿FDĠLD SVLKRORJLFă D XQHL VLWXDĠLL DúD FXP HVWH HD
HYDOXDWH SH R VFDOă vQ FLQFL SXQFWH $FHúWL úDSWH LWHPL SHUFHSXWăGHFăWUHXQLQGLYLGHVWHXQGHWHUPLQDQWLPSRUWDQW
HYDOXDXUHDFWLYLWDWHD¿]LRORJLFăSHUFHSXWăSULQvQWUHEDUHD DO FRPSRUWDPHQWXOXL DFHVWXLD $úDGDU HUD QHYRLH GH XQ
UHVSRQGHQĠLORUGHVSUHPRGXOvQFDUHVHVLPWvQDFHOPRPHQW LQVWUXPHQW UDSLG FDUH Vă PăVRDUH SHUFHSĠLD LQGLYLGXOXL
6FDOD%54DIRVWXOWHULRUH[WLQVăSULQLQFOXGHUHDD DVXSUD WLSXOXL úL D LQWHQVLWăĠLL DPHQLQĠăULL vQWUR DQXPLWă
GHPRGDOLWăĠLGHUăVSXQVSHQWUXDLvPEXQăWăĠLVWDELOLWDWHD VLWXDĠLH)ORRGúL(QGOHUDXFRQFHSXW&KHVWLRQDUXO
úLSHQWUXDFXSULQGHRSODMăPDLODUJăGHUHDFĠLLDQ[LRDVH SHUFHSĠLLORUDVXSUDHYHQLPHQWHORUFRPSHWLWLYH3HUFHSWLRQV
6FDOD %54 UHYL]XLWă D IRVW DGPLQLVWUDWă XQXL ORW GH RI &RPSHWLWLYH (YHQWV 4XHVWLRQQDLUH 3&( SHQWUX D
GHVWXGHQĠLVXHGH]LúLGHVWXGHQĠLFDQDGLHQL(QGOHU HYDOXDSHUFHSĠLLOHSDUWLFLSDQĠLORUDVXSUDXQHLFRPSHWLĠLLGH
0DJQXVVRQ E (QGOHU 0DJQXVVRQ (NHKDPPDU DWOHWLVP&KHVWLRQDUXO3&(HUDFRPSXVGLQSDWUXLWHPLFDUH
2NDGD&RH¿FLHQĠLLGH¿GHOLWDWHDOSKDSHQWUX%54 HYDOXDX PăVXUD vQ FDUH R VLWXDĠLH HVWH SHUFHSXWă FD ¿LQG
WRWDO YDULD]ă vQWUH úL $QDOL]HOH IDFWRULDOH DOH SHULFXORDVăGLQSXQFWGHYHGHUHLQWHUSHUVRQDOSHULFXORDVă
FHORUVFDOHGHUăVSXQVDXVXJHUDWIDSWXOFăLQVWUXPHQWXO GLQ SXQFW GH YHGHUH ¿]LF DPELJXă VDX HYDOXDWLYă
GH PăVXUă D DQ[LHWăĠLL FD VWDUH HVWH PXOWLGLPHQVLRQDO )RUPXODUXO GH HYDOXDUH D SHUFHSĠLLORU DVXSUD VLWXDĠLLORU
ÌQ JHQHUDO LWHPLL %54 VDX GRYHGLW D ¿ UHODĠLRQDĠL FX 3HUFHSWLRQ RI 6LWXDWLRQV 5DWLQJ )RUP ± 365) D IRVW
VLPSWRPHOH¿]LFHDOHGLVWUHVXOXLFDUHDXvQFăUFDWXQIDFWRU GH]YROWDWSHED]DUHYL]XLULORULQVWUXPHQWXOXLDQWHULRUúLD
GLIHULWGHFHOOHJDWGHGLVWUHVXOSVLKLFVDXFRJQLWLY IRVWFRQVWUXLWDVWIHOvQFkWVă¿HFRQJUXHQWFXGLPHQVLXQLOH
5H]XOWDWHOH HPSLULFH DOH VWXGLLORU WUDQVFXOWXUDOH DQ[LHWăĠLLYL]DWHGHIRUPXODUXOGHHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLFD
DOăWXUL GH SURSXQHULOH WHRUHWLFH DOH OXL 6DUDVRQ D WUăVăWXUă$úDGDUVFDODFXUHQWăGHHYDOXDUHDSHUFHSĠLLORU
E úL :LQH FRQIRUP FăURUD DQ[LHWDWHD FD DVXSUDVLWXDĠLLORU(0$63HVWHIRUPDWăGLQSDWUXLWHPL
VWDUH HVWH PXOWLGLPHQVLRQDOă DX FRQGXV OD FRQVWUXLUHD FDUH VXQW HYDOXDĠL vQ IXQFĠLH GH PăVXUD vQ FDUH R VLWXDĠLH
&KHVWLRQDUXOXLUHDFĠLLORUDIHFWLYHSUH]HQWH3UHVHQW$IIHFW VSHFL¿FăHVWHSHUFHSXWăFD¿LQGDRVLWXDĠLHGHHYDOXDUH
5HDFWLRQV4XHVWLRQQDLUH±3$546DDMXQVODFRQFOX]LD VRFLDOăERVLWXDĠLHFDUHUHSUH]LQWăXQSHULFRO¿]LFFR
Fă DQ[LHWDWHD FD VWDUH HVWH IRUPDWă GLQ FHO SXĠLQ GRXă
(ODERUDUHDúLVWDQGDUGL]DUHDVFDOHORU(0$6
VLWXDĠLHDPELJXăVDXGRVLWXDĠLHGHUXWLQă]LOQLFă8QDO úL FHL GH VH[ IHPLQLQ GLQ 68$ FX YkUVWH FXSULQVH
FLQFLOHDLWHPHYDOXHD]ăLQWHQVLWDWHDDPHQLQĠăULLSHUFHSXWH vQWUH úL DX IRVW UHFUXWDĠL GLQ 'D\WRQ 2KLR úL GLQ
6FKHQHFWDG\ VWDWXO 1HZ<RUN &HL GH EăUEDĠL DGXOĠL
,'HVFULHUHDHúDQWLRDQHORUGH úLFHOHGHIHPHLDGXOWHGLQ&DQDGDFXYkUVWHFXSULQVH
VWDQGDUGL]DUH vQWUH úL GH DQL DX IRVW UHFUXWDĠL GLQ FDGUXO 2QWDULR
6FLHQFH&HQWHUGLQ7RURQWR&DQDGD&HLGHVWXGHQĠLúL
FHOHGHVWXGHQWHGLQ68$FXYkUVWHvQWUHúLGHDQL
3HQWUX D REĠLQH GDWH SHQWUX HWDORQDUH FDUH Vă SRDWă ±HúDQWLRQXODLQFOXVVWXGHQĠLPDMRUL±DXIRVWUHFUXWDĠLGLQ
¿ JHQHUDOL]DWH OD GLIHULWH SRSXODĠLL VFDOHOH (0$6 DX IRVW FDGUXOFXUVXULORU8QLYHUVLWăĠLLGHVWDW:ULJKWGLQ'D\WRQ
DGPLQLVWUDWHXQXLQXPăUGHDSURDSHGHUHVSRQGHQĠL 2KLRúLGHOD&ROHJLXO8QLRQGLQ6FKHQHFWDG\VWDWXO1HZ
GLQ GLIHULWH JUXSH GH YkUVWă DWkW GLQ 6WDWHOH 8QLWH DOH <RUN&HLGHEăUEDĠLúLGHIHPHLFDUHDXIăFXWSDUWH
$PHULFLLFkWúLGLQ&DQDGD'LIHULWHOHHúDQWLRDQHDXIRVW GLQJUXSXOVWXGHQĠLORUFDQDGLHQLFXYkUVWHvQWUHúLGH
FRPELQDWH SULQ H[DPLQDUHD GDWHORU QRUPDWLYH SHQWUX DQLDXIRVWUHFUXWDĠLGLQFDGUXOFXUVXULORUGH]LúLGHVHDUă
D REĠLQH FLQFL JUXSH GH SRSXODĠLH SH FDUH VD UHDOL]DW DOH 8QLYHUVLWăĠLL<RUN GLQ7RURQWR &HL EăLHĠL úL FHOH
VWDQGDUGL]DUHDDGXOĠLGLQ68$DGXOĠLGLQ&DQDGDVWXGHQĠL GHIHWHDGROHVFHQWHFXYkUVWHFXSULQVHvQWUHúL
GLQ 68$ VWXGHQĠL GLQ &DQDGD úL DGROHVFHQĠL FDQDGLHQL GHDQLDXIRVWUHFUXWDĠLGLQFDGUXOXQRUOLFHHGLQ7RURQWR
9H]L 7DEHOXO , GLQ FDSLWROXO SHQWUX LQIRUPDĠLL úL3HWHUERURXJK&DQDGDFDUHDXUHSUH]HQWDWDWkWSRSXODĠLL
JHQHUDOH GHVSUH HúDQWLRDQHOH IRORVLWH SHQWUX UHDOL]DUHD XUEDQHFkWúLUXUDOH
VWDQGDUGL]ăULL&HLUHVSRQGHQĠLDGXOĠLGHVH[PDVFXOLQ
&$3,72/8/,
35235,(7Ăğ,36,+20(75,&(
7DEHOXO,
'LIHUHQĠHOHGLQWUHVH[HSHQWUXGLIHULWHSRSXODĠLLODVFDOD(0$66
0HGLLOHSHQWUXSRSXODĠLDPDVFXOLQăúLFHDIHPLQLQă
6XEVFDOD
68$
6WXGHQĠL $GXOĠL
%ăUEDĠL )HPHL W %ăUEDĠL )HPHL W
(0$66&
(0$66()
(0$66727
&DQDGD
$GROHVFHQĠL 6WXGHQĠL
%ăUEDĠL )HPHL W %ăUEDĠL )HPHL W
(0$66&
(0$66()
(0$66727
$GXOĠL 3DFLHQĠLSVLKLDWULFL
%ăUEDĠL )HPHL W %ăUEDĠL )HPHL W
(0$66&
(0$66()
(0$66727
PDUL GHFkW EăUEDĠLL OD VXEVFDOD OHJDWă GH SHULFROXO ¿]LF GH SUREDELOLWDWH SHQWUX FRPSDUDĠLLOH PXOWLSOH VXQW GH
ÌQ FHHD FH SULYHúWH VXEVFDOD OHJDWă GH DPELJXLWDWH DVHPHQHDSUH]HQWDWHvQ7DEHOXO,
IHPHLOHDXvQUHJLVWUDWVFRUXULVHPQL¿FDWLYPDLPDULGHFkW $FHVWHFRPSDUDĠLLDXHYLGHQĠLDWH[LVWHQĠDXQRUGLIHUHQĠH
EăUEDĠLLvQWRDWHJUXSXULOHIRORVLWHODHWDORQDUHFXH[FHSĠLD VHPQL¿FDWLYH vQ FDGUXO WXWXURU HúDQWLRDQHORU DWkW SHQWUX
DGROHVFHQĠLORU GLQ &DQDGD JUXS vQ FDUH QX DX IRVW JăVLWH EăUEDĠLLFkWúLSHQWUXIHPHLOHGLQWRDWHHúDQWLRDQHOHIRORVLWH
GLIHUHQĠHvQWUHVH[H ODHWDORQDUHvQWUHPHGLLOHVFRUXULORUGLQXUPăWRDUHOHSDWUX
SHUHFKL GH VXEVFDOH D HYDOXDUH VRFLDOă YHUVXV UXWLQH
,$QDOL]DVXEVFDOHORU(0$67 ]LOQLFHESHULFRO¿]LFYHUVXVDPELJXLWDWHFSHULFRO¿]LF
2 VHULH GH DQDOL]H GH YDULDQĠă DOH PăVXUăWRULORU YHUVXVUXWLQH]LOQLFHúLGDPELJXLWDWHYHUVXVUXWLQH]LOQLFH
UHSHWDWH DX IRVW UHDOL]DWH SHQWUX D LQYHVWLJD GLIHUHQĠHOH $XIRVWLGHQWL¿FDWHGLIHUHQĠHVHPQL¿FDWLYHvQWUHVXEVFDOHOH
VHPQL¿FDWLYH GLQWUH FHOH SDWUX VXEVFDOH DOH DQ[LHWăĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă úL GH DPELJXLWDWH SHQWUX SRSXODĠLD
FD WUăVăWXUă XWLOL]kQG WRDWH FHOH FLQFL JUXSXUL IRORVLWH OD IHPLQLQă DGXOWă GLQ 68$ SHQWUX VWXGHQĠLL FDQDGLHQL GH
HWDORQDUHLQFOXVLYHúDQWLRQXOIRUPDWGLQSDFLHQĠLFDQDGLHQL DPEHOHVH[HSHQWUXSRSXODĠLDPDVFXOLQăúLIHPLQLQăDGXOWă
FX GLDJQRVWLF SVLKLDWULF WUDWDĠL DPEXODWRULX úL HúDQWLRQXO GLQ&DQDGDúLSHQWUXSHUVRQDOXOGHVH[PDVFXOLQDO)RUĠHORU
FRPSXVGLQGHSHUVRDQHGLQFDGUXO)RUĠHORU0LOLWDUH 0LOLWDUH &DQDGLHQH 3HQWUX DSURDSH WRDWH HúDQWLRDQHOH
&DQDGLHQLWRĠLEăUEDĠLODFDUH VH IDFHUHIHULUHvQ$QH[D IRORVLWH OD HWDORQDUH LHUDUKLD PHGLLORU VFDOHORU (0$67
'$FHVWHDQDOL]HDXIRVWHIHFWXDWHVHSDUDWSHQWUXFHOHGRXă vQRUGLQHDGHVFUHVFăWRDUHDYDORULORUORUHVWHXUPăWRDUHD
VH[HvQFDGUXO¿HFăUXLHúDQWLRQGHHWDORQDUH5H]XOWDWHOHDX SHULFRO¿]LFHYDOXDUHVRFLDOăDPELJXLWDWHúLUXWLQH]LOQLFH
SXVvQHYLGHQĠăH[LVWHQĠDXQRUGLIHUHQĠHVHPQL¿FDWLYHvQWUH
FHOHSDWUXVFDOHSHQWUX¿HFDUHHúDQWLRQYDORULOH)YDULLQG ,'DWHGHHWDORQDUHSHQWUX(0$63
vQWUH SHQWUX SDFLHQĠLL SVLKLDWULFL FDQDGLHQL S 7DEHOXO , GLQ FDSLWROXO , SUH]LQWă PHGLLOH úL
úLSHQWUXVWXGHQWHOHGLQ&DQDGDS DEDWHULOH VWDQGDUG SHQWUX UHVSRQGHQĠLL GH VH[ PDVFXOLQ
ÌQ 7DEHOXO , VXQW SUH]HQWDWH YDORULOH ) úL SUDJXULOH GH úL FHL GH VH[ IHPLQLQ GLQ FDGUXO HúDQWLRDQHORU IRORVLWH OD
SUREDELOLWDWHSHQWUXDFHVWHDQDOL]H HWDORQDUHSHQWUX¿HFDUHLWHPDOVFDOHL(0$636FRUXULOH
$X IRVW UHDOL]DWH FRPSDUDĠLL PXOWLSOH vQWUH VFRUXULOH PHGLLODLWHPXOGHHYDOXDUHVRFLDOă(0$63DXYDULDW
PHGLL OD WRDWH SHUHFKLOH SRVLELOH GH VXEVFDOH (0$67 vQWUH SHQWUX VWXGHQĠLL úL DGXOĠLL GH VH[ PDVFXOLQ GLQ
SHQWUX WRDWH HúDQWLRDQHOH IRORVLWH OD HWDORQDUH vQ PRG &DQDGD úL SHQWUX DGROHVFHQWHOH FDQDGLHQH 6FRUXULOH
VHSDUDW SHQWUX EăUEDĠL úL IHPHL 9DORULOH ) úL SUDJXULOH PHGLLSHQWUXLWHPXOUHIHULWRUODSHULFROXO¿]LF(0$63
(0$6
7DEHOXO,
'LIHUHQĠHOHGLQWUHVH[HSHQWUXGLIHULWHSRSXODĠLLODVFDOD(0$67
0HGLLOHSHQWUXSRSXODĠLDPDVFXOLQăúLFHDIHPLQLQă
6XEVFDOD
68$
6WXGHQĠL $GXOĠL
%ăUEDĠL )HPHL W %ăUEDĠL )HPHL W
(0$67(6
(0$673)
(0$67$0
(0$675=
&DQDGD
$GROHVFHQĠL 6WXGHQĠL
%ăUEDĠL )HPHL W %ăUEDĠL )HPHL W
(0$67(6
(0$673)
(0$67$0
(0$675=
$GXOĠL 3DFLHQĠLFXGLDJQRVWLFSVLKLDWULF
%ăUEDĠL )HPHL W %ăUEDĠL )HPHL W
(0$67(6
(0$673)
(0$67$0
(0$675=
VDX SODVDW vQ LQWHUYDOXO ± ÌQ SULYLQĠD LWHPXOXL VFRUXULPDLPDULODLWHPXOGHHYDOXDUHVRFLDOă(0$63
UHIHULWRU OD DPELJXLWDWH (0$63 VFRUXULOH PHGLL GHFkWDGROHVFHQĠLLGHVH[PDVFXOLQS6WXGHQWHOH
DX YDULDW vQWUH úL úL vQWUH úL SHQWUX LWHPXO GLQ&DQDGDDXSHUFHSXWVLWXDĠLDFD¿LQGPDLDSURSLDWăGH
UHIHULWRUODUXWLQHOH]LOQLFH(0$630HGLDVFRUXULORU UXWLQD ORU ]LOQLFă GHFkW VWXGHQĠLL GH VH[ PDVFXOLQ 1X DX
UHIHULWRDUHODLQWHQVLWDWHDDPHQLQĠăULLSHUFHSXWHvQVLWXDĠLD IRVW LGHQWL¿FDWH GLIHUHQĠH VHPQL¿FDWLYH vQWUH VH[H SHQWUX
FXUHQWă (0$63 D YDULDW vQWUH úL $FHVWH QLFLXQ HúDQWLRQ IRORVLW OD HWDORQDUH vQ SULYLQĠD LQWHQVLWăĠLL
UH]XOWDWHVXJHUHD]ăH[LVWHQĠDXQRUGLIHUHQĠHVXEVWDQĠLDOHvQ DPHQLQĠăULLSHUFHSXWHvQVLWXDĠLDGHWHVWDUH(0$63
SHUFHSĠLLOHUHIHULWRDUHODWLSXOVLWXDĠLHLúLODPăVXUDvQFDUH
DFHVWHDVXQWSHUFHSXWHFD¿LQGVWUHVDQWHGHFăWUHJUXSXULOH ,,QIRUPDĠLLGHVSUH¿GHOLWDWHDVFDOHORU
IRORVLWHODHWDORQDUH
3HQWUX D HYDOXD GLIHUHQĠHOH GLQWUH VH[H vQ SULYLQĠD ,&RQVLVWHQĠDLQWHUQăDVFDOHL(0$66
VFDOHL(0$63DXIRVWFRPSDUDWHWRDWHJUXSXULOHIRORVLWH &RQVLVWHQĠD LQWHUQă VH UHIHUă OD PăVXUD vQ FDUH WRĠL
OD HWDORQDUH FX DMXWRUXO WHVWXOXL W ÌQ 7DEHOXO , VXQW LWHPLLXQHLVFDOHVXQWLQWHUUHODĠLRQDĠLDGLFăPăVRDUăDFHODúL
SUH]HQWDWH PHGLLOH YDORULOH W úL SUDJXULOH GH VHPQL¿FDĠLH FRQVWUXFW &RH¿FLHQWXO DOSKD HVWH XQ LQGLFDWRU VWDWLVWLF DO
SHQWUX DFHVWH DQDOL]H 5H]XOWDWHOH DX DUăWDW Fă VWXGHQWHOH FRQVLVWHQĠHLLQWHUQHDXQHLVFDOH
GLQ 68$ DX REĠLQXW VFRUXUL PDL PDUL OD LWHPXO UHIHULWRU 7DEHOXO , SUH]LQWă YDORULOH FRQVLVWHQĠHL LQWHUQH
OD SHULFROXO ¿]LF (0$63 GHFkW VWXGHQĠLL S DOHVXEVFDOHORU(0$66 SHQWUX WRDWHJUXSXULOHIRORVLWHOD
'HDVHPHQHDVWXGHQWHOHGLQ68$DXREĠLQXWVFRUXULPDL HWDORQDUH9DORULOHFRQVLVWHQĠHLLQWHUQHDVXEVFDOHLFRJQLWLYH
PDULODLWHPXOUHIHULWRUODDPELJXLWDWH(0$63IDĠăGH úL D FHOHL HPRĠLRQDO¿]LRORJLFH DX YDULDW GH OD SkQă
VWXGHQĠLS$GROHVFHQWHOHGLQ&DQDGDDXvQUHJLVWUDW OD LQGLFkQG R FRQVLVWHQĠă LQWHUQă JHQHUDOă XúRU PDL
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHOXO,
$QDOL]DGHYDULDQĠăDPăVXUăWRULORUUHSHWDWHSHQWUXVXEVFDOHOH(0$67
6XEVFDOD
68$
6WXGHQĠL $GXOĠL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
JO) JO) JO) JO)
(6YV3)YV
$0YV5=
(6YV3)
(6YV$0
(6YV5=
3)YV$0
3)YV5=
$0YV5=
&DQDGD
$GROHVFHQĠL 6WXGHQĠL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
JO) JO) JO) JO)
(6YV3)YV
$0YV5=
(6YV3)
(6YV$0
(6YV5=
3)YV$0
3)YV5=
$0YV5=
$GXOĠL 3DFLHQĠLFXGLDJQRVWLFSVLKLDWULF )RUĠHPLOLWDUH
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL
JO) JO) JO) JO) JO)
(6YV3)YV
$0YV5=
(6YV3)
(6YV$0
(6YV5=
3)YV$0
3)YV5=
$0YV5=
VFă]XWăGHFkWDVXEVFDOHORU(0$67úLDVFRUXOXLWRWDOGH ,)LGHOLWDWHDWHVWUHWHVWDVFDOHL(0$66
DQ[LHWDWHFDVWDUH$FHVWUH]XOWDWUHÀHFWăSUREDELOIDSWXO 6FDOD (0$66 HVWH UHDFWLYă GDWRULWă LQWHUUHODĠLLORU
FăVFDOD(0$66DUHPDLSXĠLQLLWHPL&RQVLVWHQĠDLQWHUQă GLQWUHDQ[LHWDWHDFDVWDUHúLVLWXDĠLDvQFDUHHVWHPăVXUDWă
SHQWUXVFRUXOWRWDODODQ[LHWăĠLLFDVWDUHYDULD]ăvQWUHúL DQ[LHWDWHD (QGOH (GZDUGV 9LWHOOL 3DUNHU
ÌQJHQHUDOPDJQLWXGLQHDDFHVWRUUH]XOWDWHOHJDWHGH $úDGDU GXSă FXP HUD GH DúWHSWDW ¿GHOLWDWHD WHVWUHWHVW D
¿GHOLWDWHLQGLFăIDSWXOFăVFDOD(0$66DUHRFRQVLVWHQĠă VFDOHL(0$66WLQGHVă¿HGHVWXOGHVFă]XWă
LQWHUQăEXQăúLIRDUWHEXQă
(0$6
7DEHO,
'LIHUHQĠHOHGHVH[ODVFDOD(0$63SHGLIHULWHHúDQWLRDQH
0HGLLOHSHQWUXSRSXODĠLDPDVFXOLQăúLFHDIHPLQLQă
6XEVFDOD
68$
6WXGHQĠL $GXOĠL
%ăUEDĠL )HPHL W %ăUEDĠL )HPHL W
(0$63
(0$63
(0$63
(0$63
(0$63
&DQDGD
$GROHVFHQĠL 6WXGHQĠL
%ăUEDĠL )HPHL W %ăUEDĠL )HPHL W
(0$63
(0$63
(0$63
(0$63
(0$63
$GXOĠL 3DFLHQĠLFXGLDJQRVWLFSVLKLDWULF
%ăUEDĠL )HPHL W %ăUEDĠL )HPHL W
(0$63
(0$63
(0$63
(0$63
(0$63
7DEHO,
&RH¿FLHQWXOGH¿GHOLWDWH$OSKDSHQWUX(0$66
68$ &DQDGD
6WXGHQĠL $GXOĠL $GROHVFHQĠL 6WXGHQĠL $GXOĠL 3DFLHQĠL )RUĠH
SVLKLDWULFL PLOLWDUH
0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0
6XEVFDOD
&RJQLWLYă
(PRĠLRQDO
¿]LRORJLFă
7RWDO
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHOXO,
&RH¿FLHQĠLLGH¿GHOLWDWHDOSKDSHQWUXVFDOD(0$67
68$ &DQDGD
6WXGHQĠL $GXOĠL $GROHVFHQĠL 6WXGHQĠL $GXOĠL 3DFLHQĠL )RUĠH
SVLKLDWULFL PLOLWDUH
6XEVFDOD 0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
7DEHOXO,
)LGHOLWDWHDWHVWUHWHVWDVFDOHL(0$67
1RWă1XPHOHDXWRULORULQGLFăVXUVDGDWHORUGLQDFHVWWDEHO
3HULRDGăGHGRXăVăSWăPkQLE3HULRDGăGHSDWUXVăSWăPkQL
,QGLFLL¿GHOLWăĠLLWHVWUHWHVWDXIRVWFDOFXODĠLSHED]DD ,)LGHOLWDWHDWHVWUHWHVWDVFDOHL(0$67
GRXăHYDOXăULODXQLQWHUYDOGHROXQă&RUHODĠLLOHWHVWUHWHVW )LGHOLWDWHD WHVWUHWHVW FDUH PăVRDUă VWDELOLWDWHD vQ
DXOXDWYDORULvQWUHúLSHQWUXEăUEDĠLúLvQWUH WLPS D VFDOHL (0$67 D IRVW H[DPLQDWă vQ WUHL VWXGLL
úL SHQWUX IHPHL 'DWHOH IRORVLWH SHQWUX REĠLQHUHD 3ULPXOGLQWUHDFHVWHVWXGLL3KLOOLSV (QGOHU
DFHVWRU UH]XOWDWH DX IRVW FROHFWDWH vQ WLPSXO XQRU VLWXDĠLL D HYDOXDW DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă D VXELHFĠLORU vQ PHGLXO
QRQVWUHVDQWH 'LQ PRPHQW FH IXQFĠLD SULQFLSDOă D VFDOHL DFDGHPLF &RUHODĠLLOH WHVWUHWHVW GLQ DFHVW VWXGLX VXQW
(0$66 HVWH GH D HYDOXD QDWXUD UHDFWLYă D DQ[LHWăĠLL FD SUH]HQWDWHvQSULPDFRORDQăD7DEHOXOXL,3HSDUFXUVXO
VWDUH QH DúWHSWăP FD UH]XOWDWHOH Vă ¿H IRDUWH YDULDELOH úL XQHL SHULRDGH GH GRXă VăSWăPkQL ¿GHOLWDWHD WHVWUHWHVW D
VăFRUHOH]HvQPLFăPăVXUăvQWUHPRPHQWHGLIHULWH$úDGDU YDULDW vQWUH SHQWUX VXEVFDOD UHIHULWRDUH OD UXWLQHOH
HYDOXăULOH SULYLQG ¿GHOLWDWHD VFDOHL (0$66 WUHEXLH Vă ]LOQLFH úL SHQWUX VXEVFDOD UHIHULWRDUH OD SHULFROXO
VH D[H]H vQ PRG H[FOXVLY DVXSUD FRQVLVWHQĠHL LQWHUQH ¿]LFLQGLFkQGRVWDELOLWDWHWHPSRUDOăDGHFYDWă
D DFHVWHLD 1X QH SXWHP DúWHSWD FD DQDOL]HOH SULYLQG ÌQ FHO GHDO GRLOHD VWXGLX (QGOHU DQ[LHWDWHD
¿GHOLWDWHDWHVWUHWHVWVăGHPRQVWUH]HVWDELOLWDWHDvQWLPSD FD WUăVăWXUă D IRVW HYDOXDWă vQ GRXă VLWXDĠLL DFDGHPLFH GH
VFDOHL(0$66GLQPRPHQWFHVHSUHVXSXQHFăDQ[LHWDWHD H[DPLQDUH FX XQ LQWHUYDO GH SDWUX VăSWăPkQL vQWUH FHOH
FDVWDUHVHPRGL¿FăvQIXQFĠLHGHIDFWRULLVLWXDĠLRQDOL GRXă VHVLXQL GH HYDOXDUH ,QIRUPDĠLLOH GHVSUH ¿GHOLWDWHD
WHVWUHWHVW UH]XOWDWH GLQ DFHVW VWXGLX VXQW SUH]HQWDWH
,&RQVLVWHQĠDLQWHUQăDVFDOHL(0$67 vQ FHD GHD GRXD FRORDQă D 7DEHOXOXL , &X WRDWH Fă
ÌQWDEHOXO,VXQWSUH]HQWDWHGDWHOHGHVSUHFRQVLVWHQĠD D IRVW IRORVLW XQ LQWHUYDO GH WLPS PDL PDUH LQGLFDWRULL
LQWHUQă D FHORU SDWUX VXEVFDOH (0$6 SHQWUX WRDWH ¿GHOLWăĠLL VDX GRYHGLW D ¿ PRGHUDĠL YDULLQG vQWUH OD
HúDQWLRDQHOH GH HWDORQDUH úL SHQWUX HúDQWLRDQHOH IRUPDWH VXEVFDODUHIHULWRDUHODUXWLQHOH]LOQLFHúLODVFDODGH
GLQ SDFLHQĠL FDQDGLHQL FX SDWRORJLH SVLKLDWULFă WUDWDĠL HYDOXDUH VRFLDOă &HO GHDO WUHLOHD VWXGLX =LHJOHU
DPEXODWRULXúLGLQSHUVRQDOXO)RUĠHORUPLOLWDUHFDQDGLHQH D H[DPLQDW DQ[LHWDWHD vQ GRXă VLWXDĠLL QRQVWUHVDQWH FDUH
3HUWRWDOFRH¿FLHQĠLLDOSKDDXYDORULFUHVFXWHYDULLQGvQWUH VDXSHWUHFXWODXQLQWHUYDOGHSDWUXVăSWăPkQL5H]XOWDWHOH
SHQWUX DGROHVFHQĠLL GH VH[ PDVFXOLQ GLQ &DQDGD OD DQDOL]HL¿GHOLWăĠLLWHVWUHWHVWGLQFDGUXODFHVWXLVWXGLXVXQW
VXEVFDOD UHIHULWRDUH OD UXWLQHOH ]LOQLFH úL SHQWUX SUH]HQWDWHvQFHDGHDWUHLDFRORDQăD7DEHOXOXL,$FHVWH
SDFLHQĠLLSVLKLDWULFLGHVH[IHPLQLQGLQ&DQDGDODDFHHDúL FRUHODĠLLWHVWUHWHVWDXOXDWYDORULvQWUHSHQWUXVXEVFDOD
VXEVFDOă $FHVWH UH]XOWDWH LQGLFă R FRQVLVWHQĠă LQWHUQă D UHIHULWRDUH OD UXWLQHOH ]LOQLFH úL SHQWUX VXEVFDOD GH
VFDOHL(0$6IRDUWHEXQă HYDOXDUHVRFLDOă3HUWRWDOvQFLXGD¿GHOLWăĠLLWHVWUHWHVWPDL
(0$6
7DEHOXO,
&RUHODĠLLOHGLQWUH¿HFDUHLWHPLúLVFDOHOHFRPSXVHGLQUHVWXOLWHPLORUSHQWUXVFDOD(0$66
68$ &DQDGD
6WXGHQĠL $GXOĠL $GROHVFHQĠL 6WXGHQĠL $GXOĠL 3DFLHQĠL )RUĠH
SVLKLDWULFL PLOLWDUH
,WHPXOVXEVFDOHL
0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0
6XEVFDODFRJQLWLYă
ÌPLOLSVHúWHvQFUHGHUHDvQPLQH
0LHJUHXVă¿XDWHQWăODDFWLYLWDWHD
SHFDUHRGHVIăúRU
0ăVLPWQHDMXWRUDWă
0LHJUHXVăPăFRQFHQWUH]
0LHWHDPăGHHúHF
0ăvQJULMRUHD]ăVWDUHDPHD
0ăVLPWQHVLJXUă
0ăVLPWQHODORFXOPHX
0ăVLPWFDúLFXPWRDWăOXPHDVDU
XLWDODPLQH
0ăVLPWLQFRPSHWHQWă
6XEVFDODHPRĠLRQDO¿]LRORJLFă
ÌPLVLPWPkLQLOHXPHGH
5HVSLUQHUHJXODW
$PRVHQ]DĠLHGHvQFRUGDUHvQVWRPDF
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
7UDQVSLU
ÌPLVLPWJXUDXVFDWă
0ăVLPWvQFRUGDWă
ÌPLVLPWPkLQLOHQHVLJXUH
6LPWFăVXQWURúXURúLHODIDĠă
$PXQQRGvQJkW
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHOXO,
&RUHODĠLLOHFRUHFWDWHGLQWUH¿HFDUHLWHPúLUHVWXOLWHPLORUVFDOHL(0$67
68$ &DQDGD
6WXGHQĠL $GXOĠL $GROHVFHQĠL 6WXGHQĠL $GXOĠL 3DFLHQĠL )RUĠH
SVLKLDWULFL PLOLWDUH
,WHPXOVFDOHL
0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0
(YDOXDUHVRFLDOă
&DXWH[SHULHQĠHGHIHOXODFHVWD
6XQWVXSăUDWă
7UDQVSLU
0ăVLPWUHOD[DWă
0ăVLPWVWkQMHQLWă
$úWHSWFXQHUăEGDUHDFHVWHVLWXDĠLL
$PRVWDUHGHDJLWDĠLHvQVWRPDF
0ăVLPWFRQIRUWDELO
0ăVLPWvQFRUGDWă
ÌPLIDFHSOăFHUHVD¿XvQDFHVWH
VLWXDĠLL
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWvQVLJXUDQĠă
0ăVLPWvQJULMRUDWă
$PvQFUHGHUHvQPLQH
6XQWDJLWDWă
3HULFRO¿]LF
&DXWH[SHULHQĠHGHIHOXODFHVWD
6XQWVXSăUDWă
7UDQVSLU
0ăVLPWUHOD[DWă
0ăVLPWVWkQMHQLWă
$úWHSWFXQHUăEGDUHDFHVWHVLWXDĠLL
$PRVWDUHGHDJLWDĠLHvQVWRPDF
0ăVLPWFRQIRUWDELO
0ăVLPWvQFRUGDWă
ÌPLIDFHSOăFHUHVD¿XvQDFHVWH
VLWXDĠLL
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWvQVLJXUDQĠă
0ăVLPWvQJULMRUDWă
$PvQFUHGHUHvQPLQH
6XQWDJLWDWă
WDEHOXOFRQWLQXăSHXUPăWRDUHDSDJLQă
(0$6
7DEHOXO,FRQWLQXDUH
&RUHODĠLLOHFRUHFWDWHGLQWUH¿HFDUHLWHPúLUHVWXOLWHPLORUVFDOHL(0$67
68$ &DQDGD
6WXGHQĠL $GXOĠL $GROHVFHQĠL 6WXGHQĠL $GXOĠL 3DFLHQĠL )RUĠH
,WHPXOVFDOHL SVLKLDWULFL PLOLWDUH
0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0 ) 0
$PELJXLWDWH
&DXWH[SHULHQĠHGHIHOXODFHVWD
6XQWVXSăUDWă
7UDQVSLU
0ăVLPWUHOD[DWă
0ăVLPWVWkQMHQLWă
$úWHSWFXQHUăEGDUHDFHVWHVLWXDĠLL
$PRVWDUHGHDJLWDĠLHvQVWRPDF
0ăVLPWFRQIRUWDELO
0ăVLPWvQFRUGDWă
ÌPLIDFHSOăFHUHVD¿XvQDFHVWH
VLWXDĠLL
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWvQVLJXUDQĠă
0ăVLPWvQJULMRUDWă
$PvQFUHGHUHvQPLQH
6XQWDJLWDWă
5XWLQH]LOQLFH
&DXWH[SHULHQĠHGHIHOXODFHVWD
6XQWVXSăUDWă
7UDQVSLU
0ăVLPWUHOD[DWă
0ăVLPWVWkQMHQLWă
$úWHSWFXQHUăEGDUHDFHVWHVLWXDĠLL
$PRVWDUHGHDJLWDĠLHvQVWRPDF
0ăVLPWFRQIRUWDELO
0ăVLPWvQFRUGDWă
ÌPLIDFHSOăFHUHVD¿XvQDFHVWH
VLWXDĠLL
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWvQVLJXUDQĠă
0ăVLPWvQJULMRUDWă
$PvQFUHGHUHvQPLQH
6XQWDJLWDWă
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHOXO,
&RUHODĠLLOHGLQWUHGLPHQVLXQLOHVFDOHL(0$66úLGLIHULWHPăVXUăWRULFULWHULXREĠLQXWHSHXQJUXSGHVWXGHQĠLGHVH[
PDVFXOLQúLIHPLQLQvQWURVLWXDĠLHVWUHVDQWă
7DEHOXO,
&RUHODĠLLOHGLQWUHGLPHQVLXQLOHVFDOHL(0$66úLGLIHULWHPăVXUăWRULFULWHULXREĠLQXWHSHXQJUXSGHVWXGHQĠLGHVH[
PDVFXOLQúLIHPLQLQvQWURVLWXDĠLHQRQVWUHVDQWă
&RUHODĠLLOH GLQWUH VFRUXULOH OD (0$66 úL 67$,7 DX DYXW 7RDWHFHOHWUHLVFRUXULOD(0$66DXIRVWVHPQL¿FDWLY
YDORUL VFă]XWH vQVSUH PRGHUDWH DWkW SHQWUX IHPHL FkW úL PDLPDULvQFRQWH[WXOVLWXDĠLHLVWUHVDQWHGHFkWvQFRQWH[WXO
SHQWUXEăUEDĠL&RUHODĠLLFXYDORULPRGHUDWHvQVSUHFUHVFXWH VLWXDĠLHLQRQVWUHVDQWHSHQWUXVWXGHQWHOHGHVH[IHPLQLQGLQ
DX IRVW LGHQWL¿FDWH vQWUH VFRUXULOH OD (0$66 úL 67$,6 &DQDGDúLSHQWUXVWXGHQĠLLGHDPEHOHVH[HGLQ68$'HúL
SHQWUXDPEHOHVH[H DFHHDúLWHQGLQĠăDIRVWREVHUYDWăúLvQFD]XOVWXGHQĠLORUGH
'XSăFXPVDPHQĠLRQDWPDLGHYUHPHVFDOD(0$66 VH[PDVFXOLQGLQ&DQDGDYDORULOHWQXDXDWLQVSUDJXOGH
HVWH UHDFWLYă GDWRULWă LQWHUUHODĠLLORU GLQWUH DQ[LHWDWHD FD VHPQL¿FDĠLH
WUăVăWXUăPXOWLGLPHQVLRQDOăúLVLWXDĠLDvQFDUHDFHDVWDHVWH (0$679DOLGLWDWHDGHFULWHULXDVFDOHL(0$67DIRVW
HYDOXDWă$úDGDUQHDúWHSWăPFDDQ[LHWDWHDFDVWDUHVăVH HYDOXDWăSULQUDSRUWDUHODGLIHULWHPăVXUăWRULDOHDQ[LHWăĠLL
PRGL¿FH vQ IXQFĠLH GH VWUHVXO VLWXDĠLRQDO 'DWHOH SHQWUX LQFOXVLY ,QYHQWDUXO GH HYDOXDUH D DQ[LHWăĠLL FD VWDUH úL
(0$66DXIRVWFROHFWDWHvQWLPSXOXQRUVLWXDĠLLVWUHVDQWH WUăVăUXUă DO OXL 6SLHOEHUJHU 6WDWH7UDLW $Q[LHW\
úL QRQVWUHVDQWH SHQWUX VWXGHQĠL GLQ 68$ úL &DQDGD ÌQ ,QYHQWRU\ 67$, VFDOD GH QHXURWLFLVP D ,QYHQWDUXOXL GH
DPEHOH HúDQWLRDQH VLWXDĠLD VWUHVDQWă D IRVW UHSUH]HQWDWă SHUVRQDOLWDWH HODERUDW GH (\VHQFN úL (\VHQFN
GH VHVLXQHD GH H[DPHQH FDUH XUPD7DEHOXO , SUH]LQWă ,QYHQWDUXOGHHYDOXDUHDVHQVLELOLWăĠLLODDQ[LHWDWH$Q[LHW\
PHGLLOHYDORULOHWúLSUDJXULOHGHSUREDELOLWDWHSHQWUXFHOH 6HQVLWLYLW\ ,QYHQWRU\ 3HWHUVRQ +HLOEURQQHU úL
GRXăVXEVFDOHDOH(0$66úLSHQWUXVFRUXOWRWDOODVFDODGH 6FDODGHHYDOXDUHDIULFLLGHVXFFHV)HDURI6XFFHVV6FDOH
DQ[LHWDWHFDVWDUHvQPRGVHSDUDWSHQWUX¿HFDUHVH[DWkW =XFNHUPDQ $OOLVRQ 6FDOD 67$,7 6SLHOEHUJHU
SHQWUX HúDQWLRQXO GH VWXGHQĠL GLQ &DQDGD (QGOHU 6WDWH7UDLW $Q[LHW\ ,QYHQWRU\ 7UDLW HVWH R PăVXUă
FkWúLSHQWUXFHOGLQ6WDWHOH8QLWH(GZDUGV XQLGLPHQVLRQDOăDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăXWLOL]DWăvQPRG
IUHFYHQWFDUHVHFHQWUHD]ăDVXSUDDQ[LHWăĠLLLQWHUSHUVRQDOH
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHOXO,
0RGL¿FăULDOHVFRUXULORUOD(0$66vQWUHRVLWXDĠLHQRQVWUHVDQWăúLXQDVWUHVDQWă
%ăUEDĠL )HPHL
0HGLL 0HGLL
6XEVFDOH 1 1RQVWUHVDQW 6WUHVDQW W 1 1RQVWUHVDQW 6WUHVDQW W
6WXGHQĠLGLQ&DQDGD
(0$66&
(0$66()
(0$66727
6WXGHQĠLGLQ68$
(0$66&
(0$66()
(0$66727
7DEHOXO,
&RUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$67úL67$,7SHQWUXVWXGHQĠLLFDQDGLHQL
(UD GH DúWHSWDW FD 67$,7 Vă FRUHOH]H FX VXEVFDOD :HLVHUDHYDOXDWGHDVHPHQHDLQWHUFRUHODĠLLOH
GH HYDOXDUH VRFLDOă D (0$67 GDU QX úL FX VXEVFDOD GLQWUHGRXăYHUVLXQLDOH(0$67XQIRUPDWFDUHFRQĠLQHD
UHIHULWRDUH OD SHULFROXO ¿]LF &RUHODĠLLOH GLQWUH FHOH SDWUX IUHFYHQĠDUăVSXQVXULORUúLIRUPDWXOVWDQGDUGFDUHFRQĠLQHD
GLPHQVLXQL DOH (0$67 úL VFDOD GH HYDOXDUH D DQ[LHWăĠLL LQWHQVLWDWHDUăVSXQVXULORUúL67$,76SLHOEHUJHU*RUVXFK
FDWUăVăWXUăGLQ67$,67$,7SHQWUXGRXăHúDQWLRDQHGH /XVKHQH $XWRDUHD D DUăWDW Fă 67$,7 D FRUHODW
VWXGHQĠL VXQW SUH]HQWDWH vQ 7DEHOXO , 'DWHOH REĠLQXWH PDLSXWHUQLFFXVXEVFDODGHHYDOXDUHVRFLDOăD(0$67U
GH=LHJOHUDXIRVWFROHFWDWHvQPRGVSHFLDOSHQWUX úLFXFHDUHIHULWRDUHODDPELJXLWDWHU GHFkW
DFRPSDUD67$,7úL(0$67SHXQHúDQWLRQGHVWXGHQĠL FXSHULFROXO¿]LFU DWkWXWLOL]kQGIRUPDWXOUHIHULWRU
'DWHOHREĠLQXWHGH(QGOHUDXIRVWFROHFWDWHvQFDGUXO ODIUHFYHQĠDUăVSXQVXULORUFkWúLFHOUHIHULWRUODLQWHQVLWDWHD
XQXLVWXGLXFDUHLQYHVWLJDSURFHVHOHDQ[LHWăĠLLFDVWDUHúLFD DFHVWRUD
WUăVăWXUăvQWURVLWXDĠLHGHH[DPLQDUH &RUHODĠLLOH GLQWUH GLPHQVLXQLOH (0$67 úL DQXPLWH
&RUHODĠLLOH REĠLQXWH vQWUH IRUPD SHQWUX WUăVăWXUă D PăVXUăWRUL FULWHULX SHQWUX HúDQWLRDQHOH GH VWXGHQĠL GH
VFDOHL 67$, 6SLHOEHUJHU úL VXEVFDOHOH GH HYDOXDUH DPEHOH VH[H VXQW SUH]HQWDWH vQ 7DEHOXO , 'DYLV
VRFLDOăDPELJXLWDWHúLUXWLQH]LOQLFHDXIRVWVHPQL¿FDWLYH &RZOHVvQ7DEHOXO,(QGOHUúLvQ7DEHOXO
SHQWUX WRDWH JUXSXULOH FX H[FHSĠLD VWXGHQĠLORU GH VH[ , %DJE\ 3DUNHU 7RDWH DFHVWH GDWH DX IRVW
PDVFXOLQ GLQ VWXGLXO OXL (QGOHU &RUHODĠLLOH GLQWUH FROHFWDWHvQVFRSXOH[DPLQăULLYDOLGLWăĠLLGHFULWHULXDVFDOHL
GLPHQVLXQHDUHIHULWRDUHODSHULFROXO¿]LFDVFDOHL(0$67 (0$67
úLIRUPD67$,7DXIRVWPDLVFă]XWHúLQXDXDWLQVSUDJXO 6FDOD GH QHXURWLFLVP D ,QYHQWDUXOXL GH SHUVRQDOLWDWH
GHVHPQL¿FDĠLH (3, (\VHQFN úL (\VHQFN HVWH R PăVXUă D
LQVWDELOLWăĠLLHPRĠLRQDOH
(0$6
7DEHOXO,
&RUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$67úLLQVWUXPHQWHOHFULWHULXSHQWUXVWXGHQĠLLGHVH[PDVFXOLQúLIHPLQLQ
(0$67
(YDOXDUHVRFLDOă 3HULFRO¿]LF $PELJXLWDWH 5XWLQH]LOQLFH
&UWLWHULX
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
,QYHQWDUXOGHSHUVRQDOLWDWH(\VHQFN
(3,
1HXURWLFLVP
([WUDYHUVLXQH
/RFXVGHFRQWURO
0LQFLXQă
6FDODGHGH]LUDELOLWDWHVRFLDOă
7DEHOXO,
&RUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$67úLGLIHULWHPăVXUăWRULFULWHULXSHQWUXVWXGHQĠLLGHVH[PDVFXOLQúLIHPLQLQ
(0$67
(YDOXDUHVRFLDOă 3HULFRO¿]LF $PELJXLWDWH 5XWLQH]LOQLFH
&UWLWHULX
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
,QGH[XOVHQVLELOLWăĠLLOD
DQ[LHWDWH
6FDODGHHYDOXDUHGHIULFLL
GHVXFFHV
&KHVWLRQDUXOVWLOXULORUGH
PXQFă
7LS$GHFRPSRUWDPHQW
'H]RUJDQL]DUHQHXURWLFă
3HUVRDQHOH FDUH DX REĠLQXW VFRUXUL PDUL OD VFDOD GH (0$67UHIHULWRDUHODHYDOXDUHDVRFLDOăvQFD]XOIHPHLORU
QHXURWLFLVP (\VHQFN SRW ¿ GHVFULVH FD ODELOH GLQ úLvQWUH$6,úLVXEVFDODUHIHULWRDUHODDPELJXLWDWHD(0$67
SXQFWGHYHGHUHHPRĠLRQDOH[FHVLYGHUHDFWLYHFXGLVSR]LĠLH SHQWUXDPEHOHVH[H+RUQHUDSURSXVLGHHDFRQIRUP
VFKLPEăWRDUHúLDQ[LRDVH'XSăFXPDUDWăúL7DEHOXO, FăUHLDIHPHLOHWLQGVă¿HPDLSUHGLVSXVHODDHYLWDVXFFHVXO
DXIRVWLGHQWL¿FDWHFRUHODĠLLVHPQL¿FDWLYHvQWUHQHXURWLFLVP úLVă¿HPDLDQ[LRDVHvQVLWXDĠLLRULHQWDWHVSUHFkúWLJVDXvQ
úL VXEVFDOHOH GH HYDOXDUH VRFLDOă DPELJXLWDWH úL UXWLQH VLWXDĠLLFRPSHWLWLYH=XFNHUPDQúL$OOLVRQDXFUHDW
]LOQLFH SHQWUX EăUEDĠL úL vQWUH QHXURWLFLVP úL VXEVFDOHOH 6FDOD IULFLL GH VXFFHV )HDU RI 6XFFHVV 6FDOH ± )266
(0$67UHIHULWRDUHODHYDOXDUHVRFLDOăúLODUXWLQHOH]LOQLFH SHQWUX D PăVXUD GLIHUHQĠHOH LQGLYLGXDOH OHJDWH GH DFHDVWă
SHQWUXIHPHL SUHGLVSR]LĠLH7HRUHWLFQHDPSXWHDDúWHSWDODRFRUHODĠLH
,QGH[XOGHHYDOXDUHDVHQVLELOLWăĠLLODDQ[LHWDWH$Q[LHW\ SR]LWLYăPRGHUDWăvQWUHVFRUXULOHOD)266úLGLPHQVLXQLOH
6HQVLWLYLW\ ,QGH[ $6, 3HWHUVRQ +HLOEURQQHU UHIHULWRDUHODHYDOXDUHDVRFLDOăúLODDPELJXLWDWHDOHVFDOHL
HVWHRVFDOăUHFHQWFRQVWUXLWăFDUHHYDOXHD]ăFRQYLQJHULOH (0$676FDODIULFLLGHVXFFHVDFRUHODWPRGHUDWFXWRDWH
LQGLYLGXOXLGHVSUHH[SHULHQĠHFDUHSURYRDFăDQ[LHWDWH$X FHOH SDWUX VXEVFDOH DOH (0$67 vQ FD]XO VWXGHQĠLORU GH
IRVWLGHQWL¿FDWHFRUHODĠLLVHPQL¿FDWLYHvQWUH$6,úLVXEVFDOD VH[IHPLQLQÌQSULYLQĠDVWXGHQĠLORUGHVH[PDVFXOLQ6FDOD
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHOXO,
&RUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$67úLLQVWUXPHQWHOHFULWHULXSHQWUXVWXGHQĠLLGHVH[PDVFXOLQúLIHPLQLQGLQ68$
(0$67
(YDOXDUHVRFLDOă 3HULFRO¿]LF $PELJXLWDWH 5XWLQH]LOQLFH
&ULWHULX
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
6FDOD=XQJGHGHSUHVLH
,QYHQWDUXOGHGHSUHVLH%HFN
67$,6WDUH
67$,7UăVăWXUă
DúWHSWD DúDGDU FD VFRUXULOH OD (0$63 Vă YDULH]H vQ SDUĠLDOă SHQWUX LQGHSHQGHQĠD FHORU GRXă GLPHQVLXQL
IXQFĠLH GH WLSXO VLWXDĠLHL 'DWHOH GHVSUH (0$63 DX IRVW VXEVFDOHOH DX IRVW SăVWUDWH 6WXGLLOH FDUH XUPHD]ă Vă ¿H
FROHFWDWH vQ WLPSXO XQRU VLWXDĠLL VWUHVDQWH úL QRQVWUHVDQWH GLVFXWDWHvQDFHVWFDSLWROLQGLFăIDSWXOFăDFHVWHGLPHQVLXQL
SHXQJUXSGHVWXGHQĠLFDQDGLHQL(QGOHUÌQDFHVW SRW ¿ XWLOH vQ FHUFHWDUH SHQWUX D LGHQWL¿FD PRGL¿FăULOH
HúDQWLRQVLWXDĠLDVWUHVDQWăDIRVWUHSUH]HQWDWăGHDSURSLHUHD DSăUXWHvQVWăULOHGHDQ[LHWDWHvQGLIHULWHVLWXDĠLL
VHVLXQLLGHH[DPHQH7DEHOXO,SUH]LQWăPHGLLOHYDORULOH (QGOHU3DUNHU%DJE\úL&R[DXUHDOL]DWGHFXUkQG
W úL SUDJXULOH GH SUREDELOLWDWH SHQWUX (0$63 FROHFWDWH RDQDOL]ăHPSLULFăH[WLQVăDPXOWLGLPHQVLRQDOLWăĠLLVFDOHORU
vQ WLPSXO XQRU VLWXDĠLL VWUHVDQWH úL QRQVWUHVDQWH SHQWUX (0$67 úL (0$66 SULQ DGPLQLVWUDUHD LQVWUXPHQWHORU
¿HFDUHVH[vQSDUWHSHQWUXHúDQWLRQXOIRUPDWGLQVWXGHQĠL XQXL ORW GH VWXGHQĠL DÀDĠL vQWUR VLWXDĠLH QHXWUă ÌQ
FDQDGLHQL WLPSFHDOWHVWXGLLDXDQDOL]DWIDFWRULDOVFRUXULOHVFDOHORU
%ăUEDĠLLDXSHUFHSXWVLWXDĠLDFD¿LQGPDLDPELJXăFkQG (QGOHU3DUNHU%DJE\úL&R[DXUHDOL]DWDQDOL]HIDFWRULDOH
QXHVWHVWUHVDQWăGDUPDLDSURSLDWăGHUXWLQD]LOQLFăDWXQFL DOHVFRUXULORUODLWHPL$QDOL]HOHIDFWRULDOHDOHFHORUGH
FkQGHVWHVWUHVDQWă$WkWVWXGHQĠLLGHVH[IHPLQLQFkWúLFHL LWHPLFDUHHYDOXHD]ăWUăVăWXUDúLDOHFHORUGHLWHPLFDUH
GHVH[PDVFXOLQDXSHUFHSXWVLWXDĠLDPDLDPHQLQĠăWRDUHvQ HYDOXHD]ăVWDUHDDXUHOHYDWSDWUXIDFWRULWUăVăWXUăLGHQWLFL
FRQGLĠLLGHVWUHV FXVFDOHOHSUH]HQWDWHvQDFHVWPDQXDOúLXQIDFWRUVWDUH2
DQDOL]ăVHSDUDWăDFHORUGHLWHPLDL(0$66DUHOHYDWXQ
,9DOLGLWDWHDGHFRQVWUXFW IDFWRU FRJQLWLY úL XQ IDFWRU HPRĠLRQDO¿]LRORJLF LGHQWLFL
FXVFDODSUH]HQWDWăvQDFHVWPDQXDO$QDOL]DIDFWRULDOăD
0XOWLGLPHQVLRQDOLWDWHDVFDOHL(0$663XWHPIDFH LWHPLORUUHIHULWRULODWUăVăWXUăDRIHULWVXSRUWHPSLULFSHQWUX
GLVWLQFĠLHvQWUHGRXăGLPHQVLXQLFRQFHSWXDOHDOHDQ[LHWăĠLLFD PXOWLGLPHQVLRQDOLWDWHD DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă $FHDVWă
VWDUHGLPHQVLXQHDFRJQLWLYăúLFHDHPRĠLRQDO¿]LRORJLFă DQDOL]ă D LGHQWL¿FDW vQ PRG FODU SDWUX IDFWRUL FRQJUXHQĠL
6FDOD (0$66 D IRVW FRQVWUXLWă SHQWUX D HYDOXD DFHVWH ¿HFDUH GLQWUH HL ¿LQG DVRFLDW FX FUHúWHUL DOH VWăULL GH
GLPHQVLXQL ,QGHSHQGHQĠD DFHVWRU GLPHQVLXQL D IRVW DQ[LHWDWH vQ SDWUX WLSXUL GH VLWXDĠLL HYDOXDUH VRFLDOă
H[DPLQDWă HPSLULF FX DMXWRUXO DQDOL]HORU IDFWRULDOH úL DO SHULFRO¿]LFDPELJXLWDWHúLUXWLQH]LOQLFH$FHDVWăDQDOL]ă
FRUHODĠLLORUOLQLDUH3HDUVRQ$QDOL]HIDFWRULDOHSULQPHWRGD FRQ¿UPă IăUă HFKLYRF PXOWLGLPHQVLRQDOLWDWHD DQ[LHWăĠLL
FRPSRQHQWHORU SULQFLSDOH URWDĠLD YDULPD[ DOH FHORU DWkWFDVWDUHFkWúLFDWUăVăWXUăúLYLQHvQVSULMLQXOPRGHOXOXL
GHLWHPLDLVFDOHL(0$66DXIRVWUHDOL]DWHVHSDUDWSHQWUX LQWHUDFĠLRQLVWDODQ[LHWăĠLL
DPEHOHVH[HvQWRDWHHúDQWLRDQHOHGHHWDORQDUHÌQ7DEHOXO 0XOWLGLPHQVLRQDOLWDWHD VFDOHL (0$67 ,SRWH]D
, VXQW SUH]HQWDWH VDWXUDĠLLOH URWLWH UăGăFLQLOH ODWHQWH GLIHUHQĠLDOăDPRGHOXOXLLQWHUDFĠLRQLVWDODQ[LHWăĠLL(QGOHU
úL FRPXQDOLWăĠLOH SHQWUX DQDOL]HOH IDFWRULDOH DOH LWHPLORU SURSXQHLGHHDFRQIRUPFăUHLDDQ[LHWDWHDFDVWDUH
(0$66SHQWUXWRDWHHúDQWLRDQHOHGHHWDORQDUH HVWH UH]XOWDWXO XQHL LQWHUDFĠLXQL GLQWUH R VLWXDĠLH VWUHVDQWă
0RGHOHOHIDFWRULDOHLGHQWL¿FDWHGHDQDOL]HOHUHVSHFWLYH úLRGLPHQVLXQHFRQJUXHQWăDVFDOHL(0$672DVXPSĠLH
DXYDULDWGHODSDWUXODFLQFLIDFWRUL7UHLIDFWRULDSDUFD¿LQG LPSRUWDQWăSHFDUHVHED]HD]ăDFHDVWăLSRWH]ăHVWHIDSWXO
GHVWXOGHFRQVLVWHQĠLvQFDGUXOHúDQWLRDQHORUGHHWDORQDUH FăGLPHQVLXQLOHVFDOHL(0$67VXQWUHODWLYLQGHSHQGHQWH
XQ IDFWRU UHIHULWRU OD DQ[LHWDWHD FD VWDUH WRWDOă XQ IDFWRU (IHFWXDUHDXQHLDQDOL]HIDFWRULDOHDFHORUSDWUXGLPHQVLXQL
FRJQLWLYúLXQIDFWRUHPRĠLRQDO¿]LRORJLF&HOGHDOSDWUXOHD QX DU ¿ SRWULYLWă GLQ FDX]D QXPăUXOXL OLPLWDW GH LWHPL
úLVDX FHO GHDO FLQFLOHD IDFWRU ¿HFDUH ¿LQG UăVSXQ]ăWRU VLWXDĠLRQDOL ± H[LVWkQG GRDU SDWUX GLPHQVLXQL$úDGDU DX
SHQWUXPDLSXĠLQGHGLQYDULDQĠDWRWDOăDIRVWGLIHULWvQ IRVW FDOFXODWH FRUHODĠLLOH OLQLDUH 3HDUVRQ vQWUH FHOH SDWUX
HúDQWLRDQHOHIRORVLWHODHWDORQDUH'HH[HPSOXvQDQDOL]D VXEVFDOH DOH (0$67 vQ FDGUXO GLIHULWHORU HúDQWLRDQH
IDFWRULDOă D UăVSXQVXULORU GDWH GH VWXGHQĠLL DPHULFDQL GH GHVFULVH vQ DFHVW PDQXDO$FHVWH FRUHODĠLL VXQW SUH]HQWDWH
VH[PDVFXOLQúDVHLWHPLDLGLPHQVLXQLLFRJQLWLYHDXDYXW vQ7DEHOXO,
vQFăUFăWXULIDFWRULDOHPDLPDULGHSH)DFWRUXOFLQFL &RUHODĠLLOH GLQWUH FHOH SDWUX VXEVFDOH DX DYXW YDORUL
GLQWUHLWHPLLGLPHQVLXQLLHPRĠLRQDO¿]LRORJLFHDXvQFăUFDW VFă]XWH úL PRGHUDWH vQ GLIHULWHOH HúDQWLRDQH YDULLQG vQWUH
)DFWRULL úL LDU GRL GLQWUH LWHPLL FRJQLWLYL DX vQFăUFDW úL6LQJXUDUHODĠLHFRQVLVWHQWăGLQWUHFHOHSDWUX
)DFWRUXOÌQSULYLQĠDVWXGHQĠLORUGHVH[IHPLQLQGLQ68$ VXEVFDOH D IRVW vQWUH DQ[LHWDWHD vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH
úDVH LWHPL FRJQLWLYL DX vQFăUFDW )DFWRUXO FLQFL LWHPL VRFLDOăúLFHDGLQVLWXDĠLLOHDPELJXH&RUHODĠLLOHDXYDULDW
HPRĠLRQDO¿]LRORJLFL DX vQFăUFDW )DFWRUXO úL WUHL LWHPL GH OD SHQWUX HúDQWLRQXO GH IHPHL DGXOWH GLQ 68$
FRJQLWLYLDXvQFăUFDW)DFWRUXO$WkWLWHPLLFRJQLWLYLFkWúL OD SHQWUX SDFLHQĠLL SVLKLDWULFL GH VH[ PDVFXOLQ GLQ
FHLHPRĠLRQDO¿]LRORJLFLDXvQFăUFDW)DFWRUXO &DQDGD6HSDUHFăDQ[LHWDWHDGLQVLWXDĠLLGHDPELJXLWDWHDU
&RUHODĠLLOHGLQWUHVFRUXULOHGLPHQVLXQLORUFRJQLWLYHúL SXWHDDYHDFRPSRQHQWHGHHYDOXDUHVRFLDOăúLSHULFRO¿]LF
HPRĠLRQDO¿]LRORJLFH úL VFRUXO WRWDO DO DQ[LHWăĠLL FD VWDUH &XWRDWHDFHVWHDvQDQVDPEOXUH]XOWDWHOHVXVĠLQDERUGDUHD
DXIRVWFDOFXODWHSHQWUX¿HFDUHJUXSGHHWDORQDUHVHSDUDW PXOWLGLPHQVLRQDOăDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă
SHQWUXIHPHLúLEăUEDĠL'XSăFXPVHSRDWHYHGHDvQ7DEHOXO 'RQDW D LQYHVWLJDW LPSOLFDĠLLOH IRORVLULL XQXL
,WRDWHFRUHODĠLLOHDXIRVWVHPQL¿FDWLYH VFRU WRWDO DO XQHL PăVXUL PXOWLGLPHQVLRQDOH D DQ[LHWăĠLL
5H]XOWDWHOH DQDOL]HORU IDFWRULDOH DX YHQLW vQ VSULMLQXO ± ,QYHQWDUXO 6LWXDĠLH5ăVSXQV 65 DO $Q[LHWăĠLL FD
PXOWLGLPHQVLRQDOLWăĠLLVFDOHL(0$66$úDGDUFXWRDWHFă 7UăVăWXUă *HQHUDOă 6LWXDWLRQ5HVSRQVH ,QYHQWRU\ RI
LQWHUFRUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$66RIHUăRVXVĠLQHUH *HQHUDO7UDLW$Q[LRXVQHVVYHUVXVLPSOLFDĠLLOHXWLOL]ăULL
(0$6
7DEHOXO,
0RGL¿FăULOHVFRUXULORUOD(0$63vQUHJLVWUDWHGHVWXGHQĠLLFDQDGLHQLvQWUHRVLWXDĠLHQRQVWUHVDQWăúLXQDVWUHVDQWă
%ăUEDĠL )HPHL
0HGLL 0HGLL
,WHPXO 1 W 1 W
1RQVWUHVDQW 6WUHVDQW 1RQVWUHVDQW 6WUHVDQW
(0$63
(0$63
(0$63
(0$63
(0$63
1RWă'DWHOHDXIRVWREĠLQXWHvQFDGUXOVWXGLXOXLOXL(QGOHU
S
S
S
FDVWDUHúLFDWUăVăWXUăODLQGLYL]LLFXWXOEXUăULGHDQ[LHWDWH SRW MXFD XQ URO LPSRUWDQW vQ UHDFĠLLOH OD VWUHV 6FDOHOH
'H DVHPHQHD HVWH IRDUWH SUREDELO FD VFDOHOH (0$6 Vă (0$6IXUQL]HD]ăXQVHWGHLQVWUXPHQWHSHQWUXLQYHVWLJDUHD
¿H XWLOH FHUFHWăULORU FDUH HYDOXHD]ă H¿FLHQĠD GLYHUVHORU UHODĠLLORUFRPSOH[HGLQWUHVWUHVúLVăQăWDWHSHUIRUPDQĠăúL
WUDWDPHQWHDOHDQ[LHWăĠLL VDWLVIDFĠLHvQGLYHUVHFRQWH[WH*UHHQJODVV6FDOHOH
3UR¿OXULOHUHVSRQGHQĠLORU&XWRDWHFăvQDFHVWPDQXDO (0$6SRWIXUQL]DLQIRUPDĠLLLPSRUWDQWHGHVSUHDQ[LHWDWHD
DX IRVW IXUQL]DWH LQIRUPDĠLLOH UHIHULWRDUH OD SUR¿OXULORU FD VWDUH úL FD WUăVăWXUă FDUH VXQW UHOHYDQWH SHQWUX PXOWH
UHVSRQGHQĠLORUvQVFRSXOPăVXUăULLDQ[LHWăĠLLFDVWDUHúLFD DVSHFWHDOHFHUFHWăULORUvQGRPHQLXOVWUHVXOXL
WUăVăWXUăVXQWQHFHVDUHWRWXúLFHUFHWăULVXSOLPHQWDUHSHQWUX &RQFOX]LL 6FDOHOH (0$6 VDX GRYHGLW D ¿ XQ
D HYDOXD ¿GHOLWDWHD úL YDOLGLWDWHD XWLOL]ăULL SUR¿OXULORU LQVWUXPHQW ¿GHO úL YDOLG SHQWUX PăVXUDUHD FOLQLFă úL
UHVSRQGHQĠLORU vQ GLDJQRVWLFDUHD úL WUDWDUHD SDFLHQĠLORU H[SHULPHQWDOă D PXOWLSOHORU GLPHQVLXQL DOWH DQ[LHWăĠLL FD
FOLQLFL &HUFHWăULOH DQWHULRDUH GH YDOLGDUH FDUH DX XWLOL]DW VWDUHúLFDWUăVăWXUăÌQFLXGDDEXQGHQĠHLGHFHUFHWăULGHMD
VFDOHOH(0$6VDXFRQFHQWUDWPDLDOHVSHLQWHUSUHWDUHDúL H[LVWHQWHvQGRPHQLXODQ[LHWăĠLLUHODĠLDGLQWUHDQ[LHWDWHDFD
PRGXOGHXWLOL]DUHDOHVFRUXULORUODVFDOH8WLOL]DUHDUD¿QDWă VWDUH úL DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă HVWH vQFă IRDUWH FRPSOH[ă
úLH[WLQVăDSUR¿OXULORUUHVSRQGHQĠLORUSHQWUXGLDJQRVWLFDUH úL QHFHVLWă FODUL¿FăUL VXSOLPHQWDUH $úDGDU FHUFHWăULOH
úLLQWHUSUHWDUHQHFHVLWăFHUFHWăULVXSOLPHQWDUH DGLĠLRQDOH FDUH Vă XWLOL]H]H DFHVW LQVWUXPHQW DU SXWHD
&HUFHWăULOHvQGRPHQLXOVWUHVXOXLÌQSUH]HQWH[LVWă vPEXQăWăĠLvQĠHOHJHUHDQRDVWUăSULYLQGLQWHUDFĠLXQHDGLQWUH
XQ LQWHUHV FRQVLGHUDELO IDĠă GH HIHFWHOH VWUHVXOXL DVXSUD LQGLYL]LúLVLWXDĠLLOHvQFDUHVHDÀăSUHFXPúLPăVXUDvQFDUH
VWăULL GH VăQăWDWH DVXSUD SHUIRUPDQĠHL úL D VDWLVIDFĠLHL vQĠHOHJHPDQ[LHWDWHDvQVLQH
'LIHUHQĠHOHLQGLYLGXDOHOHJDWHGHSUHGLVSR]LĠLDODDQ[LHWDWH
(0$6
7DEHO,
6DWXUDĠLLOHURWLWHUăGăFLQLOHODWHQWHúLFRPXQDOLWăĠLOHGLQDQDOL]DIDFWRULDOăSULQPHWRGDFRPSRQHQWHORUSULQFLSDOH
URWDĠLDYDULPD[DLWHPLORUVFDOHL(0$66
%ăUEDĠL )HPHL
6WXGHQĠLGLQ68$
)DFWRUL )DFWRUL
,WHP &RPXQDOLWăĠL &RPXQDOLWăĠL
ÌPLVLPWPkLQLOHXPHGH
ÌPLOLSVHúWHvQFUHGHUHDvQPLQH
5HVSLUQHUHJXODW
0LHJUHXVă¿XDWHQWăOD
DFWLYLWDWHDSHFDUHRGHVIăúRU
$PRVHQ]DĠLHGHvQFRUGDUHvQ
VWRPDF
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWQHDMXWRUDWă
0LHJUHXVăPăFRQFHQWUH]
7UDQVSLU
0LHWHDPăGHHúHF
ÌPLVLPWJXUDXVFDWă
0ăvQJULMRUHD]ăVWDUHDPHD
0ăVLPWQHVLJXUă
0ăVLPWvQFRUGDWă
0ăVLPWQHODORFXOPHX
ÌPLVLPWPkLQLOHQHVLJXUH
6LPWFăVXQWURúXURúLHODIDĠă
0ăVLPWFDúLFXPWRDWăOXPHDVDU
XLWDODPLQH
0ăVLPWLQFRPSHWHQWă
$PXQQRGvQJkW
5ăGăFLQăODWHQWă
$GXOĠLGLQ68$
)DFWRUL )DFWRUL
,WHP &RPXQDOLWăĠL &RPXQDOLWăĠL
ÌPLVLPWPkLQLOHXPHGH
ÌPLOLSVHúWHvQFUHGHUHDvQPLQH
5HVSLUQHUHJXODW
0LHJUHXVă¿XDWHQWăOD
DFWLYLWDWHDSHFDUHRGHVIăúRU
$PRVHQ]DĠLHGHvQFRUGDUHvQ
VWRPDF
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWQHDMXWRUDWă
0LHJUHXVăPăFRQFHQWUH]
7UDQVSLU
0LHWHDPăGHHúHF
ÌPLVLPWJXUDXVFDWă
0ăvQJULMRUHD]ăVWDUHDPHD
0ăVLPWQHVLJXUă
0ăVLPWvQFRUGDWă
0ăVLPWQHODORFXOPHX
ÌPLVLPWPkLQLOHQHVLJXUH
6LPWFăVXQWURúXURúLHODIDĠă
0ăVLPWFDúLFXPWRDWăOXPHDVDU
XLWDODPLQH
0ăVLPWLQFRPSHWHQWă
$PXQQRGvQJkW
5ăGăFLQăODWHQWă
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHO,FRQWLQXDUH
6DWXUDĠLLOHURWLWHUăGăFLQLOHODWHQWHúLFRPXQDOLWăĠLOHGLQDQDOL]DIDFWRULDOăSULQPHWRGDFRPSRQHQWHORUSULQFLSDOH
URWDĠLDYDULPD[DLWHPLORUVFDOHL(0$66
%ăUEDĠL )HPHL
$GROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
)DFWRUL )DFWRUL
,WHP &RPXQDOLWăĠL &RPXQDOLWăĠL
ÌPLVLPWPkLQLOHXPHGH
ÌPLOLSVHúWHvQFUHGHUHDvQPLQH
5HVSLUQHUHJXODW
0LHJUHXVă¿XDWHQWăOD
DFWLYLWDWHDSHFDUHRGHVIăúRU
$PRVHQ]DĠLHGHvQFRUGDUHvQ
VWRPDF
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWQHDMXWRUDWă
0LHJUHXVăPăFRQFHQWUH]
7UDQVSLU
0LHWHDPăGHHúHF
ÌPLVLPWJXUDXVFDWă
0ăvQJULMRUHD]ăVWDUHDPHD
0ăVLPWQHVLJXUă
0ăVLPWvQFRUGDWă
0ăVLPWQHODORFXOPHX
ÌPLVLPWPkLQLOHQHVLJXUH
6LPWFăVXQWURúXURúLHODIDĠă
0ăVLPWFDúLFXPWRDWăOXPHD
VDUXLWDODPLQH
0ăVLPWLQFRPSHWHQWă
$PXQQRGvQJkW
5ăGăFLQăODWHQWă
6WXGHQĠLGLQ&DQDGD
)DFWRUL )DFWRUL
,WHP &RPXQDOLWăĠL &RPXQDOLWăĠL
ÌPLVLPWPkLQLOHXPHGH
ÌPLOLSVHúWHvQFUHGHUHDvQPLQH
5HVSLUQHUHJXODW
0LHJUHXVă¿XDWHQWăOD
DFWLYLWDWHDSHFDUHRGHVIăúRU
$PRVHQ]DĠLHGHvQFRUGDUHvQ
VWRPDF
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWQHDMXWRUDWă
0LHJUHXVăPăFRQFHQWUH]
7UDQVSLU
0LHWHDPăGHHúHF
ÌPLVLPWJXUDXVFDWă
0ăvQJULMRUHD]ăVWDUHDPHD
0ăVLPWQHVLJXUă
0ăVLPWvQFRUGDWă
0ăVLPWQHODORFXOPHX
ÌPLVLPWPkLQLOHQHVLJXUH
6LPWFăVXQWURúXURúLHODIDĠă
0ăVLPWFDúLFXPWRDWăOXPHD
VDUXLWDODPLQH
0ăVLPWLQFRPSHWHQWă
$PXQQRGvQJkW
5ăGăFLQăODWHQWă
(0$6
7DEHO,FRQWLQXDUH
6DWXUDĠLLOHURWLWHUăGăFLQLOHODWHQWHúLFRPXQDOLWăĠLOHGLQDQDOL]DIDFWRULDOăSULQPHWRGDFRPSRQHQWHORUSULQFLSDOH
URWDĠLDYDULPD[DLWHPLORUVFDOHL(0$66
%ăUEDĠL )HPHL
$GXOĠLGLQ&DQDGD
)DFWRUL )DFWRUL
,WHP &RPXQDOLWăĠL &RPXQDOLWăĠL
ÌPLVLPWPkLQLOHXPHGH
ÌPLOLSVHúWHvQFUHGHUHDvQPLQH
5HVSLUQHUHJXODW
0LHJUHXVă¿XDWHQWăOD
DFWLYLWDWHDSHFDUHRGHVIăúRU
$PRVHQ]DĠLHGHvQFRUGDUHvQ
VWRPDF
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWQHDMXWRUDWă
0LHJUHXVăPăFRQFHQWUH]
7UDQVSLU
0LHWHDPăGHHúHF
ÌPLVLPWJXUDXVFDWă
0ăvQJULMRUHD]ăVWDUHDPHD
0ăVLPWQHVLJXUă
0ăVLPWvQFRUGDWă
0ăVLPWQHODORFXOPHX
ÌPLVLPWPkLQLOHQHVLJXUH
6LPWFăVXQWURúXURúLHODIDĠă
0ăVLPWFDúLFXPWRDWăOXPHD
VDUXLWDODPLQH
0ăVLPWLQFRPSHWHQWă
$PXQQRGvQJkW
5ăGăFLQăODWHQWă
3DFLHQĠLFDQDGLHQLFXGLDJQRVWLFSVLKLDWULFWUDWDĠLDPEXODWRULX
)DFWRUL )DFWRUL
,WHP &RPXQDOLWăĠL &RPXQDOLWăĠL
ÌPLVLPWPkLQLOHXPHGH
ÌPLOLSVHúWHvQFUHGHUHDvQPLQH
5HVSLUQHUHJXODW
0LHJUHXVă¿XDWHQWăOD
DFWLYLWDWHDSHFDUHRGHVIăúRU
$PRVHQ]DĠLHGHvQFRUGDUHvQ
VWRPDF
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWQHDMXWRUDWă
0LHJUHXVăPăFRQFHQWUH]
7UDQVSLU
0LHWHDPăGHHúHF
ÌPLVLPWJXUDXVFDWă
0ăvQJULMRUHD]ăVWDUHDPHD
0ăVLPWQHVLJXUă
0ăVLPWvQFRUGDWă
0ăVLPWQHODORFXOPHX
ÌPLVLPWPkLQLOHQHVLJXUH
6LPWFăVXQWURúXURúLHODIDĠă
0ăVLPWFDúLFXPWRDWăOXPHD
VDUXLWDODPLQH
0ăVLPWLQFRPSHWHQWă
$PXQQRGvQJkW
5ăGăFLQăODWHQWă
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHO,FRQWLQXDUH
6DWXUDĠLLOHURWLWHUăGăFLQLOHODWHQWHúLFRPXQDOLWăĠLOHGLQDQDOL]DIDFWRULDOăSULQPHWRGDFRPSRQHQWHORUSULQFLSDOH
URWDĠLDYDULPD[DLWHPLORUVFDOHL(0$66
%ăUEDĠL
)RUĠHOHPLOLWDUHFDQDGLHQH
)DFWRUL
,WHP &RPXQDOLWăĠL
7DEHOXO,
,QWHUFRUHODĠLLOHGLQWUHGLPHQVLXQLOHVFDOHL(0$66
%ăUEDĠL )HPHL
'LPHQVLXQH & () 7RWDO & () 7RWDO
6WXGHQĠL68$
1 1
&RJQLWLYă&
(PRĠLRQDO¿]LRORJLFă()
7RWDO
$GXOĠL68$
1 1
&RJQLWLYă&
(PRĠLRQDO¿]LRORJLFă()
7RWDO
$GROHVFHQĠLFDQDGLHQL
1 1
&RJQLWLYă&
(PRĠLRQDO¿]LRORJLFă()
7RWDO
6WXGHQĠLFDQDGLHQL
1 1
&RJQLWLYă&
(PRĠLRQDO¿]LRORJLFă()
7RWDO
$GXOĠLFDQDGLHQL
1 1
&RJQLWLYă&
(PRĠLRQDO¿]LRORJLFă()
7RWDO
3DFLHQĠLFDQDGLHQLFXGLDJQRVWLFSVLKLDWULF
1 1
&RJQLWLYă&
(PRĠLRQDO¿]LRORJLFă()
7RWDO
)RUĠHPLOLWDUHFDQDGLHQH
1
&RJQLWLYă&
(PRĠLRQDO¿]LRORJLFă()
7RWDO
1RWă7RDWHFRUHODĠLLOHDXIRVWVHPQL¿FDWLYHODSUDJXOGH0ăULPHDHúDQWLRQXOXLSRDWHYDULDGDWRULWăGDWHORULQFRPSOHWH
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHO,
,QWHUFRUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$67
%ăUEDĠL )HPHL
6XEVFDOHOH (6 3) $0 5= (6 3) $0 5=
6WXGHQĠLGLQ68$
1 1
(YDOXDUHVRFLDOă(6
3HULFRO¿]LF3)
$PELJXLWDWH$0
5XWLQH]LOQLFH5=
$GXOĠLGLQ68$
1 1
(YDOXDUHVRFLDOă(6
3HULFRO¿]LF3)
$PELJXLWDWH$0
5XWLQH]LOQLFH5=
$GROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
1 1
(YDOXDUHVRFLDOă(6
3HULFRO¿]LF3)
$PELJXLWDWH$0
5XWLQH]LOQLFH5=
6WXGHQĠLGLQ&DQDGD
1 1
(YDOXDUHVRFLDOă(6
3HULFRO¿]LF3)
$PELJXLWDWH$0
5XWLQH]LOQLFH5=
$GXOĠLGLQ&DQDGD
1 1
(YDOXDUHVRFLDOă(6
3HULFRO¿]LF3)
$PELJXLWDWH$0
5XWLQH]LOQLFH5=
3DFLHQĠLFXGLDJQRVWLFSVLKLDWULFGLQ&DQDGD
1 1
(YDOXDUHVRFLDOă(6
3HULFRO¿]LF3)
$PELJXLWDWH$0
5XWLQH]LOQLFH5=
)RUĠHPLOLWDUHFDQDGLHQH
1
(YDOXDUHVRFLDOă(6
3HULFRO¿]LF3)
$PELJXLWDWH$0
5XWLQH]LOQLFH5=
7DEHOXO,
&RUHODĠLLOHGLQWUH(0$66úL(0$67
6XEVFDOHOH(0$6
6XEVFDOD(0$677 %ăUEDĠL )HPHL
& () 7RWDO & () 7RWDO
6WXGHQĠLGLQ68$
1 1
(YDOXDUHVRFLDOă(6
3HULFRO¿]LF3)
$PELJXLWDWH$0
5XWLQH]LOQLFH5=
$GXOĠLGLQ68$
1 1
(YDOXDUHVRFLDOă(6
3HULFRO¿]LF3)
$PELJXLWDWH$0
5XWLQH]LOQLFH5=
$GROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
1 1
(YDOXDUHVRFLDOă(6
3HULFRO¿]LF3)
$PELJXLWDWH$0
5XWLQH]LOQLFH5=
3DFLHQĠLFXGLDJQRVWLFSVLKLDWULFGLQ&DQDGD
1 1
(YDOXDUHVRFLDOă(6
3HULFRO¿]LF3)
$PELJXLWDWH$0
5XWLQH]LOQLFH5=
1RWă0ăULPHDHúDQWLRQXOXLSRDWHYDULDGDWRULWăGDWHORULQFRPSOHWH
S
S
S
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHOXO,
&RUHODĠLLOHGLQWUH(0$66úL(0$63
6XEVFDOHOH(0$6
%ăUEDĠL )HPHL
,WHP(0$63
& () 7RWDO & () 7RWDO
6WXGHQĠLGLQ68$
1 1
1RWă0ăULPHDHúDQWLRQXOXLSRDWHYDULDGDWRULWăGDWHORULQFRPSOHWH
S
S
S
(0$6
7DEHOXO,
&RUHODĠLLOHGLQWUH(0$67úL(0$63
6XEVFDOHOH(0$67
6XEVFDOH %ăUEDĠL )HPHL
(6 3) $0 5= (6 3) $0 5=
6WXGHQĠL68$
1 1
1RWă0ăULPHDHúDQWLRQXOXLSRDWHYDULDGDWRULWăGDWHORULQFRPSOHWH
S
S
S
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHOXO,
0RGHOXOLQWHUDFĠLRQLVWDODQ[LHWăĠLL6WXGLLHPSLULFHSULYLQGLSRWH]HOHGLIHUHQĠLDOHFODVL¿FDWHvQIXQFĠLHGH
GLPHQVLXQHDFRQJUXHQWăDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă
1RWă'LPHQVLXQHDHúDQWLRQHORUVHED]HD]ăSHJUXSXULH[WUHPH
/HJHQGă
$0 $Q[LHWDWHDFDWUăVăWXUăvQ 3) $Q[LHWDWHDFDWUăVăWXUăvQVLWXDĠLL
VLWXDĠLLDPELJXH GHSHULFROXO¿]LF
5= $Q[LHWDWHDFDWUăVăWXUăvQ (6 $Q[LHWDWHDFDWUăVăWXUăvQVLWXDĠLL
VLWXDĠLLGHUXWLQă]LOQLFă GHHYDOXDUHVRFLDOă
) )HPHL (6,3 $Q[LHWDWHDFDWUăVăWXUăvQ
% %ăUEDĠL UHODĠLLOHLQWHUSHUVRQDOHvQORFXLWă
FXVXEVFDODGHHYDOXDUHVRFLDOă
%,%/,2*5$),(
$FNHUPDQQ & $ (QGOHU 1 6 7KH ,QWHUDFWLRQ EHKDYLRUDO GLVRUGHUV 9RO , QG HG SS 1HZ
PRGHORIDQ[LHW\HPSLULFDOO\H[DPLQHGLQDGHQWDOWUHDWPHQW <RUN-RKQ:LOH\ 6RQV
VLWXDWLRQ 8QSXEOLVKHG PDQXVFULSW <RUN 8QLYHUVLW\ (GZDUGV - 0 6WDWH DQG WUDLW DQ[LHW\ LQ $PHULFDQ
7RURQWR FROOHJH VWXGHQWV GXULQJ H[DPV DQG QRUPDO FODVVURRP
$FNHUPDQQ&$ (QGOHU167KHLQWHUDFWLRQPRGHO URXWLQHV8QSXEOLVKHGPDQXVFULSW:ULJKW6WDWH8QLYHUVLW\
RI DQ[LHW\ LQ GHQWDO WUHDWPHQW -RXUQDO RI 5HVHDUFK LQ 'D\WRQ2+
3HUVRQDOLW\ (GZDUGV-0(QGOHU16 6WUHLQHU%-$GHVFULSWLYH
$PHULFDQ3V\FKLDWULF$VVRFLDWLRQ'LDJQRVWLFVWDWLVWLFDO VWXG\RIWKHSDWLHQWSRSXODWLRQVHUYLFHGE\WKH2XWSDWLHQW
PDQXDORIPHQWDOGLVRUGHUVUHYUGHG:DVKLQJWRQ'& 'LYLVLRQRIWKH'HSDUWPHQWRI3V\FKLDWU\7RURQWR7RURQWR
$XWKRU (DVW*HQHUDO+RVSLWDO'HSDUWPHQWRI3V\FKLDWU\
$PHULFDQ 3V\FKRORJLFDO $VVRFLDWLRQ 6WDQGDUGV IRU (QGOHU 1 6 $ SHUVRQVLWXDWLRQ LQWHUDFWLRQ PRGHO
HGXFDWLRQDO DQG SV\FKRORJLFDO WHVWLQJ :DVKLQJWRQ '& RI DQ[LHW\ ,Q & ' 6SLHOEHUJHU , * 6DUDVRQ (GV
$XWKRU 6WUHVVDQGDQ[LHW\9ROSS:DVKLQJWRQ'&
%DJE\50 3DUNHU-'$6WDWHWUDLWDQ[LHW\DQG +HPLVSKHUH
GHSUHVVLRQ 8QSXEOLVKHG PDQXVFULSW <RUN 8QLYHUVLW\ (QGOHU 1 6 3HUVRQVLWXDWLRQ LQWHUDFWLRQ DQG DQ[LHW\
2QWDULR ,Q , / .XWDVK / % 6FKOHVLQJHU (GV +DQGERRN RQ
%DQGXUD$ 6RFLDO IRXQGDWLRQV RI WKRXJKW DQG DFWLRQ VWUHVV DQG DQ[LHW\ &RQWHPSRUDU\ NQRZOHGJH WKHRU\ DQG
$VRFLDOFRJQLWLYHWKHRU\(QJOHZRRG&OLIIV1-3UHQWLFH WUHDWPHQWSS6DQ)UDQFLVFR-RVVH\%DVV
+DOO (QGOHU 1 6 6LWXDWLRQDO DVSHFWV RI LQWHUDFWLRQDO
%HFN$ 7 'HSUHVVLRQ ,QYHQWRU\ 3KLODGHOSKLD &HQWHU SV\FKRORJ\,Q'0DJQXVVRQ(G7RZDUGDSV\FKRORJ\
IRU&RJQLWLYH7KHUDS\ RI VLWXDWLRQV $Q LQWHUDFWLRQDO SHUVSHFWLYH SS
%HFN $ 7 5XVK $ - 6KDZ % ) (PHU\ * +LOOVGDOH1-/DZUHQFH(UOEDXP
&RJQLWLYHWKHUDS\RIGHSUHVVLRQ1HZ<RUN*XLOIRUG3UHVV (QGOHU16,QWHUDFWLRQLVP$SHUVRQDOLW\PRGHOEXWQRW
&DQQHOO+7KHLQWHUDFWLRQPRGHORIDQ[LHW\$QHPSLULFDO \HWDWKHRU\,Q003DJH(G1HEUDVNDV\PSRVLXPRQ
WHVW LQ DQ DEVHLOLQJ VLWXDWLRQ 8QSXEOLVKHG PDQXVFULSW PRWLYDWLRQ3HUVRQDOLW\±FXUUHQWWKHRU\DQGUHVHDUFK
%HGIRUG&ROOHJHRIKLJKHU(GXFDWLRQ%HGIRUG(QJODQG SS/LQFROQ8QLYHUVLW\RI1HEUDVND3UHVV
&DWWHOO 5 % 6FKHLHU , + 7KH PHDQLQJ DQG (QGOHU16$SURFHVVDQDO\VLVRIVWDWHDQGWUDLWDQ[LHW\
PHDVXUHPHQWRIQHXURWLFLVPDQGDQ[LHW\1HZ<RUN5RQDOG LQ DQ H[DP VLWXDWLRQ 8QSXEOLVKHG PDQXVFULSW <RUN
3UHVV 8QLYHUVLW\7RURQWR
&URZQH'3 0DUORZH'7KHDSSURYDOPRWLYH1HZ (QGOHU 1 6 +DVVOHV KHDOWK DQG KDSSLQHVV ,Q 0 3
<RUN-RKQ:LOH\ 6RQV -DQLVVH HG ,QGLYLGXDO GLIIHUHQFHV VWUHVV DQG KHDOWK
'DYLV & &RZOHV 0 $XWRPDWHG SV\FKRORJLFDO SV\FKRORJ\SS1HZ<RUN6SULQJHU9HUODJ
WHVWLQJ 0HWKRG RI $GPLQLVWUDWLRQ QHHG IRU DSSURYDO (QGOHU 1 6 (GZDUGV - 0 3HUVRQ E\ WUHDWPHQW
DQG PHDVXUHV RI DQ[LHW\ (GXFDWLRQ DQG 3V\FKRORJLFDO LQWHUDFWLRQV LQ SHUVRQDOLW\ UHVHDUFK ,Q /$ 3HUYLQ 0
0HDVXUHPHQW /HZLV (GV ,QWHUDFWLRQ EHWZHHQ LQWHUQDO DQG H[WHUQDO
'LYHN\ 6 (QGOHU 1 6 7KH LQWHUDFWLRQ PRGHO RI GHWHUPLQDQWVRIEHKDYLRUSS1HZ<RUN3OHQXP
DQ[LHW\ 6WDWH DQG WUDLW DQ[LHW\ IRU EDQNLQJ H[HFXWLYHV LQ 3UHVV
QRUPDO ZRUNLQJ HQYLURQPHQW 8QSXEOLVKHG PDQXVFULSW (QGOHU16 (GZDUGV-0(YDOXDWLRQRIWKHVWDWH
<RUN8QLYHUVLW\7RURQWR WUDLWGLVWLQFWLRQZLWKLQDQLQWHUDFWLRQDOPRGHORISHUVRQDOLW\
'ROODUG- 0LOOHU1(3HUVRQDOLW\DQGSV\FKRWKHUDS\ 6RXWKHUQ3V\FKRORJLVW
$QDQDO\VLVLQWHUPVRIOHDUQLQJWKLQNLQJ FXOWXUH1HZ (QGOHU 1 6 (GZDUGV - .RZDOFKXN - 7KH
<RUN0F*UDZ+LOO LQWHUDFWLRQ PRGHO RI DQ[LHW\ DVVHVVHG LQ D SV\FKRWKHUDS\
'RQDW ' & 3UHGLFWLQJ VWDWH DQ[LHW\$ FRPSDULVRQ RI VLWXDWLRQ6RXWKHUQ3V\FKRORJLVW,
PXOWLGLPHQVLRQDO DQG XQLGLPHQVLRQDO WUDLW DSSURDFKHV (QGOHU 1 6 (GZDUGV - 0F*XLUH $ 7KH
-RXUQDORI5HVHDUFKLQ3HUVRQDOLW\ LQWHUDFWLRQ PRGHO RI DQ[LHW\ $Q HPSLULFDO WHVW LQ D
(GZDUGV$/7KHPHDVXUHPHQWRISHUVRQDOLW\WUDLWVE\ WKHDWULFDO SHUIRUPLQJ VLWXDWLRQ 8QSXEOLVKHG PDQXVFULSW
VFDOHVDQGLQYHQWRULHV1HZ<RUN+ROW <RUN8QLYHUVLW\7RURQWR
(GZDUGV -0 6LWXDWLRQDO GHWHUPLQDQWV RI EHKDYLRU (QGOHU 1 6 (GZDUGV - 0 9LWHOOL 5 3DUNHU - '
,Q 1 6 (QGOHU - 0 +XQW (GV 3HUVRQDOLW\ DQG WKH $ $VVHVVPHQW RI VWDWH DQG WUDLW DQ[LHW\ (QGOHU
%LEOLRJUD¿H
3KLOOLSV-% (QGOHU16$FDGHPLFH[DPLQDWLRQRI 6SLHOEHUJHU & ' 0DQXDO IRU WKH 6WDWH7UDLW $Q[LHW\
DQ[LHW\7KHLQWHUDFWLRQPRGHOHPSLULFDOO\WHVWHG5HS1R ,QYHQWRU\)RUP93DOR$OWR3DOR$OWR&$&RQVXOWLQJ
7RURQWR<RUN8QLYHUVLW\'HSDUWPHQWRI3V\FKRORJ\ 3V\FKRORJLVWV3UHVV
3KLOOLSV-% (QGOHU16$FDGHPLFH[DPLQDWLRQRI 6SLHOEHUJHU & ' *RUVXFK 5 / /XVKHQH 5 (
DQ[LHW\7KHLQWHUDFWLRQPRGHOHPSLULFDOO\WHVWHG-RXUQDO 0DQXDOIRUWKHVWDWHWUDLWDQ[LHW\LQYHQWRU\3DOR$OWR&$
RI5HVHDUFKLQ3HUVRQDOLW\ &RQVXOWLQJ3V\FKRORJLVWV3UHVV
5RWWHU-%*HQHUDOL]HGH[SHFWDQFLHVIRULQWHUQDOYHUVXV 7D\ORU - $ $ SHUVRQDOLW\ VFDOH RI PDQLIHVW DQ[LHW\
H[WHUQDOORFXVRIFRQWURORIUHLQIRUFHPHQWV3V\FKRORJLFDO -RXUQDORI$EQRUPDODQG6RFLDO3V\FKRORJ\
0RQRJUDSKV :HLVHU / 6WDWH DQG WUDLW DQ[LHW\ 0HWKRGRORJLFDO
6DUDVRQ , * D 7HVW DQ[LHW\ DWWHQWLRQ DQG WKH JHQHUDO SUREOHPV UHODWHG WR LQWHQVLW\ DQG IUHTXHQF\ PHDVXUHV
SUREOHP RI DQ[LHW\ ,Q & ' 6SLHOEHUJHU , * 6DUDVRQ 8QSXEOLVKHGPDQXVFULSW<RUN8QLYHUVLW\7RURQWR
(GV6WUHVVDQGDQ[LHW\9ROSS:DVKLQJWRQ :LQH - 7HVW DQ[LHW\ DQG GLUHFWLRQ RI DWWHQWLRQ
'&+HPLVSKHUH 3V\FKRORJLFDO%XOOHWLQ
6DUDVRQ,*E$Q[LHW\DQGVHOISUHRFFXSDWLRQ,Q,* =LHJOHU06WDWHWUDLWDQ[LHW\LQ\RXQJDQGPLGGOHDJHG
6DUDVRQ &'6SLHOEHUJHU(GV6WUHVVDQGDQ[LHW\9RO DGXOWV8QSXEOLVKHGPDQXVFULSW<RUN8QLYHUVLW\7RURQWR
SS:DVKLQJWRQ'&+HPLVSKHUH =XFNHUPDQQ0 $OOLVRQ61$QREMHFWLYHPHDVXUH
6Q\GHU 0 6HOIPRQLWRULQJ RI H[SUHVVLYH EHKDYLRU RIIHDURIVXFFHVV&RQVWUXFWLRQDQGYDOLGDWLRQ-RXUQDORI
-RXUQDORISHUVRQDOLW\DQG6RFLDO3V\FKRORJ\ 3HUVRQDOLW\$VVHVVPHQW
6SLHOEHUJHU & ' $Q[LHW\ DV DQ HPRWLRQDO VWDWH ,Q & =XFNHUPDQQ 0 /XELQ % 0DQXDO IRU WKH PXOWLSOH
'6SLHOEHUJHU(G$Q[LHW\&XUUHQWWUHQGVLQWKHRU\DQG DIIHFW DGMHFWLYH FKHFN OLVW 6DQ 'LHJR (GXFDWLRQ
UHVHDUFK9RO1HZ<RUN$FDGHPLF3UHVV ,QGXVWULDO7HVWLQJ6HUYLFH
6SLHOEHUJHU&'$Q[LHW\6WDWHWUDLWSURFHVV,Q&' =XQJ::$VHOIUDWLQJGHSUHVVLRQVFDOH$UFKLYHVRI
6SLHOEHUJHU ,*6DUDVRQ(GV6WUHVVDQGDQ[LHW\9RO *HQHUDO3V\FKLDWU\
SS:DVKLQJWRQ'&+HPLVSKHUH
$QH[D$7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$66
$1(;$$
7$%(/&8&219(56,$6&2585,/25Ì1&27(7ù,&(17,/(/(3(1758(0$667$5(
7DEHO$
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ68$
O
Q
(0$6
7DEHO$
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ68$
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH«
$QH[D$7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$66
7DEHO$FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ68$
7DEHO$
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGXOWHGLQ68$
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH«
(0$6
7DEHO$FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ68$
7DEHO$
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ68$
,
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
$QH[D$7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$66
7DEHO$FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ68$
7DEHO$
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ&DQDGD
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
(0$6
7DEHO$FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ&DQDGD
7DEHO$
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ&DQDGD
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
$QH[D$7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$66
7DEHO$FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ&DQDGD
(0$6
7DEHO$
&RQYHUVLDvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ&DQDGD
O
W
$QH[D$7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$66
7DEHO$
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ&DQDGD
(0$6
7DEHO$
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQWHGLQ&DQDGD
$QH[D$7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$66
7DEHO$
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
(0$6
$1(;$%
7$%(/&8&219(56,$6&2585,/25Ì1&27(7ù,&(17,/(/(3(1758(0$675Ă6Ă785Ă
7DEHO%
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ68$
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
$QH[D%7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$67
7DEHO%FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ68$
7DEHO%
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ68$
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
(0$6
7DEHO%FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ68$
7DEHO%
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ68$
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
$QH[D%7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$67
7DEHO%FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ68$
7DEHO%
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ68$
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
(0$6
7DEHO%FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ68$
7DEHO%
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ&DQDGD
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
$QH[D%7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$67
7DEHO%FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ&DQDGD
K
7DEHO%
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXSHQWUXVWXGHQĠLGLQ&DQDGD
2
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
(0$6
7DEHO%FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ&DQDGD
$QH[D%7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$67
7DEHO%
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ&DQDGD
"
O
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
(0$6
7DEHO%FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ&DQDGD
7DEHO%
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ&DQDGD
6L
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
$QH[D%7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$67
7DEHO%FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ&DQDGD
7DEHO%
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQWHGLQ&DQDGD
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
(0$6
7DEHO%FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQWHGLQ&DQDGD
7DEHO%
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
7DEHOFRQWLQXDWSHSDJLQDXUPăWRDUH
$QH[D%7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$67
7DEHO%FRQWLQXDUH
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
(0$6
$1(;$&
7$%(/&8&219(56,$6&2585,/25Ì1&27(7ù,&(17,/(/(3(1758(0$63(5&(3ğ,(
7DEHO&
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ68$
7DEHO&
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ68$
7DEHO&
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ68$
7DEHO&
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ68$
$QH[D&7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$63
7DEHO&
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQWHGLQ68$
7DEHO&
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXVWXGHQĠLGLQ68$
7DEHO&
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXIHPHLDGXOWHGLQ68$
7DEHO&
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXEăUEDĠLDGXOĠLGLQ68$
(0$6
7DEHO&
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQWHGLQ&DQDGD
7DEHO&
&RQYHUVLDVFRUXULORUvQFRWH7úLFHQWLOHOHSHQWUXDGROHVFHQĠLGLQ&DQDGD
$QH[D&7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$63
$1(;$'
'$7('((7$/21$5(3(1758(0$63(81(ù$17,21&/,1,&',1&$1$'$ù,3(818/0,/,7$5
7DEHO'
0HGLLDEDWHULVWDQGDUGúLHURULVWDQGDUGGHPăVXUăSHQWUX(0$66
(úDQWLRQPLOLWDU
EăUEDĠL
&RJQLWLYă
(PRĠLRQDO¿]LRORJLFă
7RWDO
1RWă,QWHUYDOXOGHYkUVWăDIRVWGHODODSHQWUXHúDQWLRQXOFOLQLFúLGHODODSHQWUXHúDQWLRQXOPLOLWDU
7DEHO'
0HGLLDEDWHULVWDQGDUGúLHURULVWDQGDUGGHPăVXUăSHQWUX(0$67
(úDQWLRQPLOLWDU
EăUEDĠL
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
1RWă,QWHUYDOXOGHYkUVWăDIRVWGHODODSHQWUXHúDQWLRQXOFOLQLFúLGHODODSHQWUXHúDQWLRQXOPLOLWDU
7DEHO'
0HGLLúLDEDWHULVWDQGDUGSHQWUX(0$63
0HGLL $EDWHULVWDQGDUG
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(úDQWLRQFOLQLF
EăUEDĠLúLIHPHL
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
$PHQLQĠDUH
(úDQWLRQPLOLWDU
EăUEDĠL
(YDOXDUHVRFLDOă
3HULFRO¿]LF
$PELJXLWDWH
5XWLQH]LOQLFH
$PHQLQĠDUH
1RWă,QWHUYDOXOGHYkUVWăDIRVWGHODODSHQWUXHúDQWLRQXOFOLQLFúLGHODODSHQWUXHúDQWLRQXOPLOLWDU
$QH[D&7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$63
(0$6
$QH[D&7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$63
(0$6
$QH[D&7DEHOFXFRQYHUVLDVFRUXULORU7úLFHQWLOHOHSHQWUX(0$63
(0$6
,,
6FDOHOH(0$6GHDQ[LHWDWHVRFLDOă(0$66$6
([WHQVLD0DQXDOXOXL6FDOHORU(QGOHUGHHYDOXDUH
PXOWLGLPHQVLRQDOăDDQ[LHWăĠLL
1RUPDQ6(QGOHU3K')56&
*RUGRQ/)OHWW3K'
'(635($8725,
1RUPDQ 6 (QGOHU 3K' )56& DUH JUDGXO GH PăVRDUă VWUDWHJLLOH GH FRSLQJ SULQ GLVWUDJHUH FRSLQJXO
SURIHVRUFHUFHWăWRU (PHULWXV vQ FDGUXO 'HSDUWDPHQWXOXL SDOLDWLY LQVWUXPHQWDO úL HPRĠLRQDO 6FDOHOH GH FRSLQJ DX
GH SVLKRORJLH DO 8QLYHUVLWăĠLL <RUN GLQ 7RURQWR &DQDGD IRVWGH]YROWDWHvPSUHXQăFXGU-DPHV'$3DUNHU
'RPHQLLOH VDOH GH LQWHUHV LQFOXG DQ[LHWDWHD VWUHVXO &DUHFXQRDúWHUHDUHDOL]ăULORUVDOHGU(QGOHUDSULPLW
FRSLQJXO GHSUHVLD WHUDSLD HOFWURFRQYXOVLYă úL PRGHOXO QXPHURDVH SUHPLL úL RQRUXUL ÌQ D SULPLW 0HGDOLD
LQWHUDFĠLRQLVW DO SHUVRQDOLWăĠLL 'U (QGOHU HVWH XQ VDYDQW DQLYHUVDUă 5HJLQD (OLVDEHWD D ,,D 'LQ SkQă vQ
FUHGLWDW FX PXOW SHVWH GH SXEOLFDĠLL úL FX PDL ELQH GU(QGOHUDIRVW.LOODP5HVHDUFK)HOORZvQFDGUXO
GHGHUDSRDUWHWHKQLFH(VWHDXWRUXOVDXFRDXWRUXOD &RQVLOLXOXL &DQDGHL ÌQ D SULPLW 3UHPLXO GH PHULW
RSW FăUĠL D HGLWDW RSW FăUĠL DUH GH DUWLFROH vQ MXUQDOH GLQSDUWHD$VRFLDĠLHLSVLKRORJLORUGLQ2QWDULRÌQLD
SXEOLFDWH VDX VXE WLSDU D VFULV GH FDSLWROH GH FDUWH IRVW DFRUGDW WLWXOXO 'LVWLQJXLVKHG 5HVHDUFK 3URIHVVRU OD
úDSWH PDQXDOH GH WHVWH úL D FRQVWUXLW FLQFL LQVWUXPHQWH 8QLYHUVLWDWHD<RUNÌQDSULPLWPHGDOLD,QQLV*HULQ
SVLKRPHWULFH 3ULQWUH QXPHURDVHOH VDOH FăUĠL VH QXPăUă SHQWUXFRQWULEXĠLDGHH[FHSĠLHúLFRQVWDQWăODOLWHUDWXUDGLQ
úL 9DFDQĠD ÌQWXQHULFXOXL 3HULSOXO SHUVRQDO DO XQXL GRPHQLXO úWLLQĠHORU VRFLDOH úL DO SVLKRORJLHL GLQ SDUWHD
SVLKRORJvQLHúLUHDVDGLQGHSUHVLH+ROLGD\RI'DUNQHVV$ 5R\DO 6RFLHW\ RI &DQDGD úL SUHPLXO 'RQDOG 2 +HEE
3V\FKRORJLVW¶V-RXUQH\2XWRI+LV'HSUHVVLRQ'HFXUkQG SHQWUXFRQWULEXĠLDGHH[FHSĠLHvQGRPHQLXOSVLKRORJLHLFD
GU (QGOHU D HGLWDW 0DQXDOXO FRSLQJXOXL +DQGERRN RI úWLLQĠăGLQSDUWHD&DQDGLDQ3V\FKRORJLFDO$VVRFLDWLRQ'H
&RSLQJ vPSUHXQă FX 0 =HLGQHU 'U (QGOHU D SULPLW FXUkQGGU(QGOHUDSULPLWSUHPLXO'HDQSHQWUXFHUFHWDUH
¿QDQĠăUL VHPQL¿FDWLYH GLQ SDUWHD &RQVLOLXOXL &DQDGLDQ GLQSDUWHD)DFXOWăĠLLGH$UWHGLQFDGUXO8QLYHUVLWăĠLL<RUN
SHQWUX &HUFHWDUH vQ ùWLLQĠH 6RFLDOH úL 8PDQLVWH 6RFLDO *RUGRQ/)OHWW3K'HVWHSURIHVRUGHSVLKRORJLHOD
6FLHQFHV DQG +XPDQLWLHV 5HVHDUFK &RXQFLO RI &DQDGD 8QLYHUVLWDWHD<RUNGLQ7RURQWR&DQDGD3ULQWUHGRPHQLLOH
66+5& VDOHGHLQWHUHVVHQXPăUăSHUIHFĠLRQLVPXOSHUVRQDOLWDWHD
úLGLQSDUWHDSUHGHFHVRUXOXLVăX&RQVLOLXO&DQDGHL GHSUHVLDúLDQ[LHWDWHD'U)OHWWDUHSHVWHGHSXEOLFDĠLL
'U (QGOHU úL FROHJLL VăL DX FRQVWUXLW LQVWUXPHQWH GH DUWLFROH FăUĠL úL FDSLWROH GH FDUWH (VWH FRHGLWRU DO
HYDOXDUH DWkW D DQ[LHWăĠLL FkW úL D FRSLQJXOXL 6FDOHOH FăUĠLL vQ FXUV GH DSDULĠLH LQWLWXODWH 3HUIHFĠLRQLVPXO
(QGOHUGHHYDOXDUHPXOWLGLPHQVLRQDOăDDQ[LHWăĠLL(0$6 7HRULH &HUFHWDUH úL 7UDWDPHQW 3HUIHFWLRQVLP 7KHRU\
PăVRDUă DQ[LHWDWHD FD VWDUH DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă úL 5HVHDUFK DQG 7UHDWPHQW FDUH XUPHD]ă Vă ¿H SXEOLFDWă
SHUFHSĠLDDVXSUDVLWXDĠLHL,QYHQWDUXOGHFRSLQJODVLWXDĠLLOH GH$VRFLDĠLD 3VLKRORJLORU$PHULFDQL (VWH GH DVHPHQHD
VWUHVDQWH&RSLQJ,QYHQWRU\IRU6WUHVVIXO6LWXDWLRQV&,66 FRDXWRU DO 6FDOHORU GH HYDOXDUHD PXOWLGLPHQVLRQDOă
PăVRDUăVWUDWHJLLOHGHFRSLQJRULHQWDWHSHVDUFLQăRULHQWDWH D SHUIHFĠLRQLVPXOXL 0XOWLGLPHQVLRQDO 3HUIHFWLRQVLP
SH HPRĠLL úL FRSLQJXO RULHQWDW SH HYLWDUH 6FDOD &,66 GH 6FDOHFDUHXUPHD]ăVă¿HSXEOLFDWăGHFăWUH0XOWL+HDOWK
FRSLQJ VSHFL¿F VLWXDĠLHL HYDOXHD]ă VWUDWHJLLOH GH FRSLQJ 6\VWHPV0XQFDGU)OHWWDIRVW¿QDQĠDWăGHFăWUH66+5&úL
vQ VLWXDĠLL VWUHVDQWH VSHFL¿FH 'H FXUkQG 'U (QGOHU D GH+HDOWK&DQDGDÌQGU)OHWWDSULPLWSUHPLXO'HDQ
FRQVWUXLW6FDODGHFRSLQJODSUREOHPHGHVăQăWDWH&RSLQJ SHQWUXFHUFHWDUHGHH[FHSĠLHGLQSDUWHD)DFXOWăĠLLGH$UWH
:LWK +HDOWK ,QMXULHV DQG 3UREOHPV 6FDOH &+,3 FDUH GLQFDGUXO8QLYHUVLWăĠLL<RUN
35()$ğĂ
6FDOHOH (0$6 GH HYDOXDUHD D DQ[LHWăĠLL VRFLDOH DFRSHULWH GH (0$66$6 SDU D ¿ LQGHSHQGHQWH XQHOH GH
(0$66$6 UHSUH]LQWă R H[WHQVLH D 6FDOHORU (QGOHU GH DOWHOH FX SXĠLQH VXSUDSXQHUL LDU VFRUXULOH OD DFHVWH VFDOH
HYDOXDUH PXOWLGLPHQVLRQDOă D DQ[LHWăĠLL (0$6 'DFă UHSUH]LQWă HYDOXăUL IRDUWH ¿GHOH úL YDOLGH DOH DFHVWRU úDVH
VFDOHOHRULJLQDOH(0$6PăVXUDXSDWUXIDĠHWHDOHDQ[LHWăĠLL IDĠHWHLPSRUWDQWHDOHDQ[LHWăĠLLVRFLDOHVDXLQWHUSHUVRQDOH
FD WUăVăWXUă HYDOXDUHD VRFLDOă SHULFROXO ¿]LF VLWXDĠLLOH 'DWHOHSHQWUX(0$66$6DXIRVWFROHFWDWHFXDMXWRUXO
DPELJXH úL UXWLQHOH ]LOQLFH VFDOHOH (0$66$6 H[WLQG D GLYHUVH HúDQWLRDQH ±WUHL JUXSXUL GH VWXGHQĠL OD QLYHO GH
DFHVWH DVSHFWH PXOWLGLPHQVLRQDOH DOH DQ[LHWăĠLL SHQWUX XQLYHUVLWDWHDGXOĠLFDUHYL]LWDXXQPX]HXúWLLQĠL¿FSăULQĠL
D LQFOXGH DQ[LHWDWHD GH VHSDUDUH úL DQ[LHWDWHD OHJDWă GH FXFRSLL QRXQăVFXĠLúL SDFLHQĠL GLDJQRVWLFDĠLFX WXOEXUăUL
DXWRGH]YăOXLUH ,WHPLL FDUH HYDOXHD]ă WUăVăWXUD OHJDWă GH GHDQ[LHWDWH3HSHULRDGDXOWLPLORUSDWUXDQLPXOĠLFROHJL
DXWRGH]YăOXLUH DX vQ YHGHUH GRXă GRPHQLL GHVWăLQXLUHD úLVWXGHQĠLQHDXDVLVWDWvQFRQVWUXLUHDVFDOHORU(0$66$6
FăWUH PHPEUL DL IDPLOLHL úL FăWUH SULHWHQL DSURSLDĠL $XWRULL GRUHVF Vă OH PXOĠXPHDVFă XUPăWRULORU FROHJL úL
$Q[LHWDWHDGHVHSDUDUHFDWUăVăWXUăúLDQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUă VWXGHQĠL SHQWUX VSULMLQXO ORU vQ SULYLQĠD GLIHULWRU DVSHFWH
OHJDWă GH DXWRGH]YăOXLUH GLQ (0$66$6 vPSUHXQă FX OHJDWH GH FRQVWUXLUHD VFDOHORU (0$66$6 $QQH0DULH
DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă GLQ $PEHUW/DXUD%HUN0LNH&RZOHV5LFKDUG'DYLV5REHUW
(0$6 IRUPHD]ă FRQVWUXFWHOH PXOWLGLPHQVLRQDOH WULDGLFH 'HXWVFK 5RVKHOOH )LODUW 0LFKHO +HPSVWHDG -DQLQH
DOHDQ[LHWăĠLLVRFLDOHVDXLQWHUSHUVRQDOHFDWUăVăWXUă +XEEDUG .LP ,QQDQHQ -XG\ 0 -RKQVRQ -DQHOOH 0
6FDOD (0$66WDUH (0$66 QX D IRVW UHYL]XLWă -RQHV /LVD /HH 0LFKHOOH 0DUWLQ +HG\ 5DQMLMLIURRG\
&OLQLFLHQLL VDX FHUFHWăWRULL FDUH GRUHVF Vă HYDOXH]H 'DYLG 5HLG úL 'DQLHOOD 9RLFX $VLVWHQĠD VHFUHWDULDOă D
DQ[LHWDWHD VRFLDOă SRW XWLOL]D (0$66$6 FDUH LQFOXGH %DUEDUHL7KXUVWRQDIRVWGHRVHELWGHDSUHFLDWă
VFDOD RULJLQDOă (0$6 UHIHULWRDUH OD HYDOXDUHD VRFLDOă úL 'RULP Vă PXOĠXPLP vQ PRG GHRVHELW OXL 1DQF\ /
(0$66SHQWUXDFUHDXQSDFKHWFOLQLFúLGHFHUFHWDUHXWLO .RFRYVNLúLOXL.LPEHUO\0&RUDFHSHQWUXVSULMLQXOORU
0XQFDOD(0$66$6DvQFHSXWvQLDUVFDOHOHGH vQUHDOL]DUHDDFHVWXLPDQXDOúLSHQWUXUROXOORUvQFROHFWDUHD
HYDOXDUH D WUăVăWXULL DX IRVW VXSXVH OD PXOWLSOH UHYL]XUL úL DQDOL]D GDWHORU 'H DVHPHQHD GRULP Vă vL PXOĠXPLP
,QLĠLDOVFDODUHIHULWRDUHODDQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUăOHJDWăGH 6RSKLHL ' 0DFURGLPLWULV SHQWUX FROHFWDUHD úL DQDOL]D
DXWRGH]YăOXLUHDFRPELQDWDXWRGH]YăOXLUHDFăWUHIDPLOLH GDWHORU'RULPVăLPXOĠXPLPOXL1HLO$5HFWRUSHQWUXFă
úL FăWUH SULHWHQL vQWUR VLQJXUă VFDOă LDU DXWRGH]YăOXLUHD VD RFXSDW GH FXOHJHUHD GDWHORU GLQ HúDQWLRQXO SVLKLDWULF
FăWUH FXQRúWLQĠH FD R VFDOă VHSDUDWă 7RWXúL SH ED]D 'H DVHPHQHD UăPkQHP vQGDWRUDĠL PXOWRU SHUVRDQH FDUH
GRYH]LORU HPSLULFH D GHYHQLW WRW PDL FODU SHQWUX QRL SULQ IDSWXO Fă DX UăVSXQV OD VFDOHOH (0$66$6 DX IăFXW
Fă DXWRGH]YăOXLUHD FăWUH FXQRúWLQĠH QX UHSUH]LQWă R SRVLELOă H[LVWHQĠD DFHVWXL PDQXDO 1H SDUH UăX GDFă GLQ
PăVXUăWRDUHYLDELOăúLFăDXWRGH]YăOXLUHDFăWUHIDPLOLHúL QHDWHQĠLHDPRPLVYUHXQQXPH
FHDFăWUHSULHWHQLVXQWvQWUDGHYăUGRXăFRQVWUXFWHGLVWLQFWH
'DFă H[LVWă úL DOWH GLPHQVLXQL DOH DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă 1RUPDQ6(QGOHU3K')56&
UăPkQHRvQWUHEDUHGHVFKLVă'XSăFXPVHSRDWHREVHUYD *RUGRQ/)OHWW3K'
GLQGDWHOHSUH]HQWDWHvQDFHDVWăH[WHQVLHDPDQXDOXOXLFHOH 8QLYHUVLWDWHD<RUN7RURQWR
úDVH IDĠHWH DOH DQ[LHWăĠLL PXOWLGLPHQVLRQDOH FD WUăVăWXUă
&$3,72/8/,,
,1752'8&(5(
6FDOD(0$66$6FDUHHYDOXHD]ăDQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUă 7DEHOXO,,
6$67vQFRUSRUHD]ăVXEVFDOD(0$67GH(YDOXDUH6RFLDOă 6XEVFDOHOH(0$6úL(0$66$6
(6 úL VXEVFDOH FDUH HYDOXHD]ă DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă
vQ GRXă GRPHQLL DGLĠLRQDOH DQ[LHWDWHD GH VHSDUDUH úL (0$6
DQ[LHWDWHDOHJDWăGHDXWRGH]YăOXLUH$XWRGH]YăOXLUHDHVWH
PăVXUDWăDúDFXPDSDUHDWkWvQUHODĠLHFXPHPEULLIDPLOLHL (0$66$Q[LHWDWHDFDVWDUH
FkWúLvQUHODĠLHFXSULHWHQLLDSURSLDĠL$úDGDUVFDOD6$67 &RJQLWLYă&
(PRĠLRQDO¿]LRORJLFă()
LQFOXGHWUHLQRLVFDOH6HSDUDUH6$$XWRGH]YăOXLUHFăWUH
IDPLOLH 6')$ úL$XWRGH]YăOXLUH FăWUH SULHWHQL 6')5
(0$67$Q[LHWDWHDFDWUăVăWXUă
6FDOD(0$66$63HUFHSĠLH6$63DUHGRXăVXEVFDOHQRL (YDOXDUHVRFLDOă(6
SHUFHSĠLD VLWXDĠLHL FD LPSOLFkQG DQ[LHWDWHD GH VHSDUDUH 3HULFRO¿]LF3)
úL SHUFHSĠLD VLWXDĠLHL FD LPSOLFkQG DQ[LHWDWHD OHJDWă GH 6LWXDĠLLDPELJXH$0
DXWRGH]YăOXLUH ÌQWUHEăULOH VFDOHL (0$63 UHIHULWRDUH OD 5XWLQH]LOQLFH5=
LQWHQVLWDWHDSHUFHSXWăDDPHQLQĠăULLGLQVLWXDĠLDUHVSHFWLYă
(0$633HUFHSĠLDDPHQLQĠăULL
úL OD DQ[LHWDWHD vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă VXQW GH
(YDOXDUHVRFLDOă(6
DVHPHQHD LQFOXVH vQ 6$63 ÌQ FRQVHFLQĠă H[LVWă DFXP 3HULFRO¿]LF3)
úDVHDVSHFWHDOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăFDUHSRW¿HYDOXDWH 6LWXDĠLLDPELJXH$0
XWLOL]kQG DWkW (0$6 FkW úL (0$66$6 D HYDOXDUHD 5XWLQH]LOQLFH5=
VRFLDOă E SHULFROXO ¿]LF F VLWXDĠLLOH DPELJXH G $PHQLQĠDUH$
UXWLQHOH]LOQLFHHVHSDUDUHDúLIDXWRGH]YăOXLUHDFăWUH (0$66$6
IDPLOLH úL SULHWHQL 6FDOD (0$6 FDUH PăVRDUă DQ[LHWDWHD
6$67$Q[LHWDWHDFDWUăVăWXUă
FDVWDUH(0$66QXDIRVWPRGL¿FDWă6FDOHOH(0$6úL 6HSDUDUH6$
(0$66$6VXQWSUH]HQWDWHvQ7DEHOXO,, $XWRGH]YăOXLUHFăWUHPHPEULLIDPLOLHL6')$
(VWH LPSRUWDQW GH QRWDW Fă D IRVW UHFXQRVFXW GLQ $XWRGH]YăOXLUHFăWUHSULHWHQLDSURSLDĠL6')5
WRWGHDXQDIDSWXOFăYHUVLXQHDH[LVWHQWăDVFDOHOHORU(0$6 (YDOXDUHVRFLDOă(6
PăVRDUăDQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUăvQSDWUXGRPHQLLVLWXDĠLRQDOH
IRDUWHUHOHYDQWHHYDOXDUHDVRFLDOăSHULFROXO¿]LFVLWXDĠLLOH 6$633HUFHSĠLDDPHQLQĠăULL
6HSDUDUH6$
DPELJXH úL UXWLQHOH ]LOQLFH GDU QX IDFH UHIHULUH OD WRDWH $XWRGH]YăOXLUH$'
GRPHQLLOH VLWXDĠLRQDOH FKHLH DVRFLDWH FX FRQVWUXFWXO GH (YDOXDUHVRFLDOă(6
DQ[LHWDWHFDWUăVăWXUă$FHVWOXFUXDIRVWGHPRQVWUDWJUD¿F $PHQLQĠDUH$
SULQLOXVWUDĠLDGLQ&DSLWROXODO0DQXDOXOXLVFDOHORU(0$6
3URGXVXO:361U:&)LJSDJFDUHVXJHUDFă 1RWă ÌQWUHEăULOH GLQ VFDOHOH (0$6 GH HYDOXDUH VRFLDOă (6 úL GH
IDĠHWHOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăFDUHUăPkQHDXVă¿HPăVXUDWH DPHQLQĠDUH $ VXQW UHSURGXVH vQ IRUPXODUHOH (0$66$6 SHQWUX D
SXWHDX¿PDLPDULGHFkW¿HFDUHGLQWUHFHOHSDWUXDVSHFWH XúXUDPXQFDFOLQLFLHQLORUúLDFHUFHWăWRULORULQWHUHVDĠLGRDUGHHYDOXDUHD
PăVXUDWH GH VFDOHOH (0$6 'XSă FXP DUDWă LOXVWUDĠLD DQ[LHWăĠLLVRFLDOH
(WDORDQHOH SHQWUX VFDOD 6$63 (6 GLQ IRUPXODUXO SHQWUX WUDVDUHD
UHYL]XLWă GLQ )LJXUD ,, D DFHVWHL H[WHQVLL D PDQXDOXOXL SUR¿OXOXL(0$66$6DXODED]ăVFDOHOHRULJLQDOH(0$6QXHúDQWLRDQHOH
SULQ FUHDUHD (0$66$6 VD XUPăULW WRFPDL FRUHFWDUHD QRUPDWLYH
DFHVWHLVLWXDĠLL0DLPXOWGHFkWDWkWVXJHUăPFăDQ[LHWDWHD
VRFLDOăFDWUăVăWXUăLQFOXGHXUPăWRDUHOHDDQ[LHWDWHDFD
WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă E DQ[LHWDWHD GH
VHSDUDUHFDWUăVăWXUăúLFDQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUăvQVLWXDĠLL
(0$66$6
$Q[LHWDWHD GH VHSDUDUH DUH LPSOLFDĠLL LPSRUWDQWH vQ Fă VFDOHOH 6$67 UHIHULWRDUH OD DXWRGH]YăOXLUH PăVRDUă
FRQWH[WHOHFOLQLFH'HH[HPSOXXQLLDXWRULDXJăVLWGRYH]L H[SHULHQĠD IHQRPHQRORJLFă D DQ[LHWăĠLL DWXQFL FkQG
FDUHVXJHUHD]ăFăSDFLHQĠLLFXRWXOEXUDUHGHDQ[LHWDWHFDUH LQGLYLGXO HVWH IRUĠDW PDL GHJUDEă Vă GH]YăOXLH LQIRUPDĠLL
DX QLYHOXUL FUHVFXWH DOH DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH VXQW PDL GHVSUHVLQHGHFkWVăDVFXQGăGHFHLODOĠLDVSHFWHOHJDWHGH
GL¿FLOGHWUDWDW8QHOHGRYH]LvQVSULMLQXODFHVWHLSRVLELOLWăĠL SURSULDSHUVRDQă
DX IRVW LGHQWL¿FDWH GH +DIQHU FDUH D DUăWDW Fă 'HúLDQ[LHWDWHDOHJDWăGHDXWRGH]YăOXLUHDUWUHEXLVă
SUH]HQĠD DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH VD DVRFLDW FX UăVSXQVXUL VHDVRFLH]HvQWURDQXPLWăPăVXUăFXDQ[LHWDWHDvQVLWXDĠLL
PDLSUHFDUHODWUDWDPHQWXOFRPSRUWDPHQWDOSHXQHúDQWLRQ GHHYDOXDUHVRFLDOăGHRDUHFHDPEHOHLPSOLFăvQJULMRUDUHD
GHEăUEDĠLFXDJRUDIRELH$OĠLDXWRULDXPHUVDWkWGHGHSDUWH Fă FHLODOĠL YRU UHDFĠLRQD QHJDWLY OD SURSULD ORU SHUVRDQă
vQFkW DX VXJHUDW Fă HVWH SRVLELO Vă LGHQWL¿FăP R IRUPă D DQ[LHWDWHD OHJDWă GH DXWRGH]YăOXLUH VH UHIHUă OD DVSHFWH
WXOEXUăULLGHDQ[LHWDWHGHVHSDUDUHODDGXOĠL'HH[HPSOX DGLĠLRQDOH FDUH R GLVWLQJ GH DQ[LHWDWHD vQ VLWXDĠLL GH
XQVWXGLXUHFHQWUHDOL]DWGH0DQLFDYDVDJDU6LORYH&XUWLV HYDOXDUHVRFLDOă$FWXOGHD¿QHYRLWVăGH]YăOXLLQIRUPDĠLL
úL :DJQHU D LGHQWL¿FDW FD]XUL GH DQ[LHWDWH GH GHVSUH SURSULD SHUVRDQă ¿H HOH QHJDWLYH VDX SR]LWLYH
VHSDUDUHODDGXOĠLúLDDUăWDWFăDFHVWGLDJQRVWLFVDDVRFLDW SRDWH ¿ GHVWXO GH VWUHVDQW vQ VLQH ÌQ SOXV LQGLYL]LL FX
FXLQWHQVL¿FăULDOHDQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUHGHDOXQJXOYLHĠLL QLYHOXUL FUHVFXWH DOH DQ[LHWăĠLL OHJDWH GH DXWRGH]YăOXLUH
GXSăFXPQHDPúLDúWHSWDGDFăDQ[LHWDWHDGHVHSDUDUHHVWH SRW SUH]HQWD XQHOH WHPHUL JHQHUDOH GHVSUH PRGXO vQ FDUH
FRQFHSWXDOL]DWăvQWHUPHQLLXQXLIDFWRUVWDELOGLVSR]LĠLRQDO FHLODOĠLYRUIRORVLLQIRUPDĠLLOHFDUHOHVXQWGDWHLQFOX]kQG
8QDGLQWUHGL¿FXOWăĠLOHvQWkPSLQDWHvQHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLL SRVLELOLWDWHDXQHLvQFăOFăULDvQFUHGHULLÌQDFHVWHFRQGLĠLL
GH VHSDUDUH OD DGXOĠL HVWH OLSVD XQXL LQVWUXPHQW DGHFYDW VXJHUăP IDSWXO Fă DQ[LHWDWHD OHJDWă GH DXWRGH]YăOXLUH
SHQWUX HYDOXDUHD QLYHOXULORU FRQFXUHQWH DOH DQ[LHWăĠLL GH LPSOLFăRJDPăODUJăGHDPHQLQĠăULSHUFHSXWHFXSULYLUHOD
VHSDUDUH 6FDOD6$67 6HSDUDUH SRDWH ¿ IRORVLWă SHQWUX D SURSULDSHUVRDQă
XPSOHDFHDVWăODFXQăDOLWHUDWXULLGHVSHFLDOLWDWH ÌQVHFĠLXQLOHXOWHULRDUHDOHDFHVWHLH[WHQVLLDPDQXDOXOXL
YRPGHVFULHFHUFHWăULOHFDUHDUDWăFăDQ[LHWDWHDGHVHSDUDUH
,, $Q[LHWDWHD FD WUăVăWXUă OHJDWă GH DXWR FD WUăVăWXUă úL DQ[LHWDWHDGLQ VLWXDĠLLOHGH DXWRGH]YăOXLUH
GH]YăOXLUH SRW ¿ PăVXUDWH vQWUXQ PRG ¿GHO úL YDOLG 'H DVHPHQHD
&RQFHSWXO GH DQ[LHWDWH vQ VLWXDĠLL GH DXWRGH]YăOXLUH YRPDUăWDFăSXWHPGLVWLQJHvQWUHDFHVWHIDĠHWHDOHDQ[LHWăĠLL
SURYLQHGLQWURFDQWLWDWHPDUHGHFHUFHWăULFDUHVXJHUHD]ă FDWUăVăWXUăúLFHOHPăVXUDWHGHVFDOHOH(0$6
Fă GLVWUHVXO HVWH R IXQFĠLH D IUHFYHQĠHL úL D FDOLWăĠLL DXWR
GH]YăOXLULL LQIRUPDĠLLORU LQWLPH 'HUOHJD 0HWWV 3HWURQLR ,,/LPLWHOHLQVWUXPHQWHORUH[LVWHQWH
0DUJXOLV'L¿FXOWăĠLOHGHDXWRGH]YăOXLUHDXIRVW
DVRFLDWHFXGLVWUHVXOSVLKRORJLFúLFXSUREOHPHOHPDULWDOH 'XSă SDUFXUJHUHD FHUFHWăULORU FXUHQWH H[LVWHQWH vQ
'HUOHJDHWDO+HQGULFN OLWHUDWXUDGHVSHFLDOLWDWHDGHYHQLWGLQFHvQFHPDLHYLGHQW
&HUFHWăULOH DX DUăWDW vQ PRG FRQVLVWHQW Fă LQGLYL]LL IDSWXOFăH[LVWăPXOWVSDĠLXSHQWUXvPEXQăWăĠLULvQSULYLQĠD
UHVLPW QLYHOXUL VHPQL¿FDWLYH GH DQ[LHWDWH DWXQFL FkQG HYDOXăULLDQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUHúLGHDXWRGH]YăOXLUH
DQWLFLSHD]ăFăYRUWUHEXLVăGH]YăOXLHDOWRUDDVSHFWHLQWLPH
GHVSUH HL vQúLúL &RVWDQ]D 'HUOHJD :LQVWHDG ,,$Q[LHWDWHDGHVHSDUDUH
6WXGLLOH DX LQGLFDW IDSWXO Fă DQ[LHWDWHD OHJDWă GH DXWR &HUFHWăULOHH[LVWHQWHvQGRPHQLXODQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUH
GH]YăOXLUH VH UHODĠLRQHD]ă QHJDWLY FX FRH]LXQHD PDULWDOă SH HúDQWLRDQHOH GH DGXOĠL DX IRVW vQJUHXQDWH GH OLSVD
3LWWPDQ3ULFH%RQKDP 0F.HQU\úLSR]LWLYFX XQHL PăVXUL JHQHUDOH DGHFYDWH SHQWUX PăVXUDUHD DFHVWXL
QLYHOXO RVWLOLWăĠLL úL DO FRQÀLFWHORU vQ UHODĠLLOH SUHPDULWDOH FRQVWUXFW 6FDOD FDUH PăVRDUă DQ[LHWDWHD GH VHSDUDUH
/OR\G 2 FHUFHWDUH UHDOL]DWă GH )RUEHV úL 5RJHU PDWHUQă 0DWHUQDO 6HSDUDWLRQ $Q[LHW\ PHDVXUH +RFN
D LGHQWL¿FDW ÄWHDPD GH DXWRGH]YăOXLUH´ FD ¿LQG 0F%ULGH *QH]GDDIRVWIRORVLWăvQPXOWHVWXGLL
R FRPSRQHQWă D vQFUHGHULL LQWHUSHUVRQDOH $OWH VWXGLL GDU HVWH GHVWLQDWă vQ PRG VSHFL¿F HYDOXăULL VHSDUăULL OD
VXJHUHD]ă Fă DELOLWDWHD GH D GH]YăOXL DVSHFWH LQWLPH WLQHULLSăULQĠL
UHOHYDQWH GLQ SXQFW GH YHGHUH HPRĠLRQDO GHVSUH SURSULD 'DFă VFRSXO HVWH GH D HYDOXD DQ[LHWDWHD GH VHSDUDUH
SHUVRDQă HVWH XQ IDFWRUFKHLH vQ FUHDUHD XQHL DOLDQĠH DLQGLYL]LORUDOĠLLGHFkWWLQHULLSăULQĠLH[LVWăIRDUWHSXĠLQH
WHUDSHXWLFH SR]LWLYH FDUH OD UkQGXO HL SUH]LFH VXFFHVXO DOWHUQDWLYH([FHSĠLDGHED]ăSURYLQHGLQSDUWHDOXL*LOEHUW
WUDWDPHQWXOXL-RKQVRQ 7DOLWPDQ $OODQ úL 7UHQW FDUH DX FUHDW R PăVXUă VFXUWă
&HUFHWăULOH OXL /DUVRQ úL &KDVWDLQ DX DUăWDW IRUPDWăGLQFLQFLLWHPLDDQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUHvPSUHXQă
Fă H[LVWă GLIHUHQĠH LQGLYLGXDOH OHJDWH GH DVFXQGHUHD FX XQ LQVWUXPHQW DGLĠLRQDO IRUPDW GLQ FLQFL LWHPL
LQIRUPDĠLLORU GHVSUH SURSULD SHUVRDQă úL Fă LQGLYL]LL FX GHVWLQDW HYDOXăULL DQ[LHWăĠLL VRFLDOH 5HVSRQGHQĠLORU FDUH
QLYHOXUL FUHVFXWH DOH DFHVWHLD VXQW PDL SUHGLVSXúL Vă FRPSOHWHD]ăDFHVWHVFDOHOLVHFHUHVăLQGLFHFkWăDQ[LHWDWH
UHVLPWă QLYHOXUL FUHVFXWH DOH GLIHULWHORU IRUPH GH GLVWUHV DUUHVLPĠLvQFLQFLVLWXDĠLLVSHFL¿FHFDUHDUSXWHDFRQWULEXL
SVLKRORJLF &RQFHSWXO GH DQ[LHWDWH FD WUăVăWXUă OHJDWă GH ODVHQWLPHQWHVSHFL¿FHDQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUHD¿VLQJXUă
DXWRGH]YăOXLUHHVWHFRPSDUDELOFXQRĠLXQHDGHDVFXQGHUH DFDVă SH WLPSXO QRSĠLL D ¿ VHSDUDW GH RDPHQLL SH FDUH vL
D LQIRUPDĠLLORU GHVSUH SURSULD SHUVRDQă FX DWHQĠLRQDUHD LXEHúWLDIDFHOXFUXULGHXQXOVLQJXUDWHJkQGLFăFLQHYD
(0$66$6
SHFDUHvOLXEHúWLYDPXULúLDQXDYHDSHQLPHQLFXFLQHVă IDSWXOXLFăWăLQXLUHDLQIRUPDĠLLORUGHVSUHSURSULDSHUVRDQă
vPSăUWăúHúWLWUăLULOH*LOEHUWHWDODXGHVFULVGRXă LPSOLFă DFWXO GH D DVFXQGH FHYD GHVSUH VLQH vQ WLPS FH
VWXGLL FDUH DX XWLOL]DW DFHVW LQVWUXPHQW 'HúL DFHVW VWXGLX DXWRGH]YăOXLUHDLPSOLFăDFWXOGHDUHODWDFHYDGHVSUHVLQH
LOXVWUHD]ăUHOHYDQĠDúLLPSRUWDQĠDLQYHVWLJăULLGLIHUHQĠHORU )RUEHV úL 5RJHU DX vQFHUFDW GH FXUkQG Vă
LQGLYLGXDOHOHJDWHGHDQ[LHWDWHDGHVHSDUDUHLQVWUXPHQWXO FRPSOHWH]HDFHDVWăODFXQăDOLWHUDWXULLGHVSHFLDOLWDWHSULQ
IRORVLW SHQWUX VWXGLHUHD DFHVWXL FRQVWUXFW DUH XQ FRQĠLQXW HODERUDUHD XQXL LQVWUXPHQW FDUH Vă HYDOXH]H WHDPD GH D
OLPLWDW úL vL OLSVHVF LQIRUPDĠLLOH GHVSUH FDUDFWHULVWLFLOH GH]YăOXLLQIRUPDĠLLGHVSUHVLQHFDSDUWHDXQXLLQVWUXPHQW
SVLKRPHWULFHREĠLQXWHSHHúDQWLRDQHPDLPDUL PDL ODUJ FDUH PăVRDUă vQFUHGHUHD LQWHUSHUVRQDOă$FHDVWă
8QDOWLQVWUXPHQWHVWH7HVWXOGH$Q[LHWDWHGH6HSDUDUH VXEVFDOă HVWH IRUPDWă GLQ GH LWHPL FX R FRQVLVWHQĠă
6HSDUDWLRQ$Q[LHW\7HVW6$7UHDOL]DWGH+DQVEHUJD LQWHUQăGHREĠLQXWăSHXQHúDQWLRQPDUHGHVWXGHQĠL
E $FHVW LQVWUXPHQW FRPELQă HOHPHQWHOH XQXL WHVW $úDGDU DFHúWL DXWRUL DX DUăWDW UHOHYDQĠD IULFLL GH D
SURLHFWLYFXHYDOXDUHDVWUXFWXUDWă,QVWUXPHQWXOFRQĠLQH GH]YăOXL LQIRUPDĠLL GHVSUH VLQH &X WRDWH DFHVWHD H[LVWă
GHVHQHUHIHULWRDUHODDGROHVFHQĠLvQVLWXDĠLLDVRFLDWHVHSDUăULL QLúWH SUREOHPH VHPQL¿FDWLYH SULYLQG FRQĠLQXWXO LWHPLORU
úLSLHUGHULL,PDJLQLOHGLIHUăvQVHQVXOFăMXPăWDWHLPSOLFă VFDOHL UHVSHFWLYH 8QLL GLQWUH DFHúWL LWHPL DX R YDOLGLWDWH
VLWXDĠLL PDL DPELJXH GH H[HPSOX SXQHUHD XQXL FRSLO vQ vQGRLHOQLFă SULQ DFHHD Fă PăVRDUă XQ QLYHO JHQHUDO
SăWXĠ vQ WLPS FH FHDODOWă MXPăWDWH GLQ GHVHQH VXQW PDL DO L]ROăULL VDX DO HPRĠLLORU DOWHOH GHFkW DQ[LHWDWHD GH
GLUHFWOHJDWHGHLGHHDGHVHSDUDUHúLSLHUGHUHGHH[HPSOX H[HPSOXUHJUHWXO,QVWUXPHQWHOHFUHDWHSHQWUX(0$66$6
XQ FRSLO FDUH VWă OkQJă VLFULXO PDPHL )LHFDUH LPDJLQH VXQWED]DWHSHRDERUGDUHGLIHULWăFRQVLVWHQWăFXIRUPDWXO
HVWHvQVRĠLWăGHD¿UPDĠLLLDUVDUFLQDUHVSRQGHQWXOXLHVWH JHQHUDODOVFDOHORU(0$67&XDOWHFXYLQWHUHVSRQGHQĠLL
GHDDOHJHFDUHGLQWUHDFHVWHD¿UPDĠLLHVWHFRQVLVWHQWăFX VXQWUXJDĠLVăLQGLFHQLYHOXOVLPSWRPHORUGHDQ[LHWDWHDWkW
VHQWLPHQWHOHGHFODQúDWHGHFHOHGHVHQH5ăVSXQVXULOHOD ¿]LRORJLFH FkW úL FRJQLWLYH SH FDUH OH UHVLPW GH RELFHL
FHOHD¿UPDĠLLGDXVFRUXULFRUHVSXQ]ăWRDUHXQXLQXPăUGH FkQG VXQW vQ VLWXDĠLD GH D GH]YăOXL LQIRUPDĠLL GHVSUH VLQH
RSWFDWHJRULLGHULYDWHSHED]DWHRULHLDWDúDPHQWRVWLOLWDWH DXQXLPHPEUXDOIDPLOLHLVDXEXQXLSULHWHQDSURSLDW
WHQVLXQHGXUHURDVăHYLWDUHDUHDOLWăĠLLLXELUHDGHVLQHVWLPD 8QLL FOLQLFLHQL VDX FHUFHWăWRUL FDUH XWLOL]HD]ă VFDOHOH
GHVLQHúLVWUHVXOOHJDWGHLGHQWLWDWH'LQSăFDWHDFHVWWHVW (0$6 YRU GRUL VăúL FRQFHQWUH]H DWHQĠLD GRDU DVXSUD
QXRIHUăRPăVXUăED]DOăDQLYHOXOXLDQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUH DQ[LHWăĠLL VRFLDOH VDX DVXSUD DQ[LHWăĠLL LQWHUSHUVRQDOH FD
([LVWăRRDUHFDUHVXVĠLQHUHHPSLULFăDXWLOLWăĠLLVFDOHL WUăVăWXUăÌQDVHPHQHDVLWXDĠLLVFDOHOH6$67úL6$63SRW
6$7DWXQFLFkQGDIRVWDGPLQLVWUDWăFRSLLORUúLDGROHVFHQĠLORU ¿ IRORVLWH vPSUHXQă FX LQVWUXPHQWHOH GH HYDOXDUH VRFLDOă
6KRXOGLFH 6WHYHQVRQ+LQGH :ULJKW %LQQH\ (0$67 úL (0$63 ,QVWUXPHQWHOH GH HYDOXDUH VRFLDOă
6PLWK 7RWXúL LQYHVWLJDĠLLOH SVLKRPHWULFH DOH (0$67 úL (0$63 DX IRVW UHSURGXVH vQ FDGUXO (0$6
6$7 DWXQFL FkQG D IRVW DGPLQLVWUDW VWXGHQĠLORU OD QLYHO 6$6 WRFPDL vQ DFHVW VFRS &DSLWROXO GRL LQFOXGH H[HPSOH
GH XQLYHUVLWDWH DX LQGLFDW Fă H[LVWă R VXVĠLQHUH PLQLPă GLQQRXOIRUPXODU(0$66$6úLLQVWUXFĠLXQLOHGHIRORVLUH
SHQWUX IDFWRULL GHULYDĠL GLQ WHRULH .URJHU 0DL &D úL vQ FD]XO VFDOHORU (0$6 VXQW GLVSRQLELOH
PXOW GHFkW DWkW 2OOHQGLFN HW DO DX DUăWDW Fă 6$7 VFRUXULVWDQGDUGSHQWUX(0$66$6REĠLQXWHSHED]DXQRU
QXDGLVFULPLQDWvQWUHXQJUXSGHVWXGHQĠLFDUHDXvQWUXQLW HúDQWLRDQHUHSUH]HQWkQGGRXăFDWHJRULLGHYkUVWăVWXGHQĠL
FULWHULLOHGLDJQRVWLFHSHQWUXRWXOEXUDUHFXUHQWăGHDQ[LHWDWH 1 úL DGXOĠL 1 úL FDUH VXQW VWUDWL¿FDWH
GHVHSDUDUHúLXQJUXSGHFRQWUROIRUPDWGLQSHUVRDQHFDUH vQ IXQFĠLH GH JHQ 6SUH GHRVHELUH GH (0$6 SHQWUX FDUH
QXDXDYXWXQLVWRULFGHDQ[LHWDWH DX IRVW RIHULWH HWDORDQH SHQWUX HúDQWLRDQHOH GLQ &DQDGD
úL GLQ 6WDWHOH 8QLWH DOH $PHULFLL HúDQWLRDQHOH IRORVLWH
,,$Q[LHWDWHDvQVLWXDĠLLGHDXWRGH]YăOXLUH OD HWDORQDUH DOH (0$66$6 VXQW DPHVWHFDWH vQ SULYLQĠD
&RQVWUXFWXOGHDQ[LHWDWHOHJDWăGHDXWRGH]YăOXLUHQX FHWăĠHQLHL UHVSRQGHQĠLORU 'H UHĠLQXW WRWXúL IDSWXO Fă
D SULPLW R DWHQĠLH GHRVHELWă vQ OLWHUDWXUD GH VSHFLDOLWDWH QRUPHOHSHQWUXVFDOD6$63GHHYDOXDUHVRFLDOăVHED]HD]ă
&X WRDWH DFHVWHD HVWH HYLGHQW IDSWXO Fă H[LVWă GLIHUHQĠH SH HúDQWLRDQHOH RULJLQDOH GLQ 68$ 'HVFULHUHD GHWDOLDWă
LQGLYLGXDOH FODU LGHQWL¿FDELOH vQ SULYLQĠD DQ[LHWăĠLL OHJDWH D FHORU GRXă HúDQWLRDQH HVWH SUH]HQWDWă vQ VHFĠLXQHD
GH DXWRGH]YăOXLUH LDU DFHVWH GLIHUHQĠH LQGLYLGXDOH GHGLFDWă FRQVWUXLULL úL VWDQGDUGL]ăULL VFDOHORU GLQ FDGUXO
VXQW DVRFLDWH FX YDULDWH IRUPH GH GLVWUHV 3kQă GHVWXO GH DFHVWHL H[WHQVLL D PDQXDOXOXL 3UH]HQWDUHD DPăQXQĠLWă D
FXUkQG GLIHUHQĠHOH LQGLYLGXDOH vQ DQ[LHWDWHD OHJDWă GH SHUVSHFWLYHORU WHRUHWLFH GHPHUVXULOH FRQVWUXLULL VFDOHORU
DXWRGH]YăOXLUHDXSXWXW¿HYDOXDWHGRDUvQPRGLQGLUHFW úL SURSULHWăĠLOH SVLKRPHWULFH DOH VFDOHORU (0$6 SRW ¿
FX DMXWRUXO XQRU LQVWUXPHQWH FD 6FDOD GH HYDOXDUH D JăVLWHvQ0DQXDOXO(0$6vPSUHXQDFXXQVXSRUWGHWDOLDW
DVFXQGHULL LQIRUPDĠLLORU GHVSUH VLQH 6HOI&RQFHDOPHQW GHVSUH XWLOL]DUHD VFDOHORU (0$6 RULJLQDOH 8WLOL]DWRULL
6FDOH/DUVRQ &KDVWDLQ&XWRDWHFăDVFXQGHUHD VFDOHORU (0$66$6 WUHEXLH Vă VH IDPLOLDUL]H]H FX DFHVW
LQIRUPDĠLLORUGHVSUHVLQHHVWHDQDORDJăGLQSXQFWGHYHGHUH PDWHULDO 0DL PXOWH LQIRUPDĠLL GHVSUH WHRULD FUHDUHD úL
FRQFHSWXDO FX GH¿QLĠLD SH FDUH QRL DP GDWR DQ[LHWăĠLL FDUDFWHULVWLFLOH SVLKRPHWULFH DOH VFDOHORU (0$66$6 VXQW
OHJDWH GH DXWRGH]YăOXLUH WUHEXLH QRWDW IDSWXO Fă /DUVRQ GHVFULVH vQ FDSLWROHOH SDWUX úL FLQFL DOH DFHVWHL H[WHQVLL D
úL &KDVWDLQ DX DUJXPHQWDW LGHHD FRQIRUP FăUHLD PDQXDOXOXL
FHOHGRXăFRQFHSWHVXQWGLVWLQFWHvQSULPXOUkQGGDWRULWă
&$3,72/8/,,
$'0,1,675$5(ù,&27$5(
&D úL (0$6 (0$66$6 HVWH XQ LQVWUXPHQW FUHLRQ ÌQDLQWH GH D FRPSOHWD VFDOHOH UHVSRQGHQĠLL WUHEXLH
KkUWLH GH DXWRHYDOXDUH XúRU GH DGPLQLVWUDW FDUH SRDWH ¿ Vă UăVSXQGă OD vQWUHEăULOH UHIHULWRDUH OD FDUDFWHULVWLFLOH
DGPLQLVWUDWLQGLYLGXDOVDXvQJUXS'DFăLQVWUXPHQWXOHVWH GHPRJUD¿FH FHUXWH úL Vă FLWHDVFă LQVWUXFĠLXQLOH 8OWHULRU
DGPLQLVWUDWvQJUXSHVWHLPSRUWDQWăRIHULUHDXQHLLQWLPLWăĠL UHVSRQGHQĠLLSRWVăWUHDFăODFRPSOHWDUHDVFDOHORUvQRUGLQHD
FDUHVăSHUPLWăUHVSRQGHQĠLORUVăUăVSXQGăGHVFKLVúLVLQFHU DGHFYDWă(0$66>GDFăHVWHGDWă@6$67úL6$66'DFă
$FHDVWăVFDOăHVWHDGHFYDWăDWkWSRSXODĠLLORUFOLQLFHFkWúL (0$66$6 HVWH DGPLQLVWUDW XQXL JUXS SHUVRDQD FDUH
FHORUQRQFOLQLFHFDUHYRUEHVFÀXHQWOLPEDHQJOH]ăúLFDUH DGPLQLVWUHD]ă WHVWXO WUHEXLH Vă FLWHDVFă LQVWUXFĠLXQLOH FX
DX XQ QLYHO PLQLP DO DELOLWăĠLORU GH FLWLUH FRUHVSXQ]ăWRU YRFHWDUHvQWLPSFHUHVSRQGHQĠLLOHSDUFXUJLQGLYLGXDOvQ
FODVHL D RSWD .LQFDLG )LVKEXUQH 5RJHUV &KLVVRP WăFHUH7UHEXLH Vă DWHQĠLRQDĠL UHVSRQGHQĠLL Vă UăVSXQGă vQ
6FDOD(0$66$6DIRVWDGPLQLVWUDWăXUPăWRDUHORU PRG LQGHSHQGHQW úL GHVFKLV OD vQWUHEăUL úL Vă FRPSOHWH]H
HúDQWLRDQH VWXGHQĠL IăUă SUREOHPH FOLQLFH GLQ &DQDGD WRĠLLWHPLL&kQGUHVSRQGHQĠLLYăSXQvQWUHEăULGHVSUHLWHPL
DGXOĠLIăUăSUREOHPHFOLQLFHGLQ68$úL&DQDGDFXGLIHULWH WUHEXLHVăOHUăVSXQGHĠLSULQUHSHWDUHDVHFĠLXQLORUDSOLFDELOH
QLYHOXULHGXFDĠLRQDOHSDFLHQĠLGLDJQRVWLFDĠLFXWXOEXUăULGH GLQLQVWUXFĠLXQLOHVFDOHLFDUHGDXUăVSXQVDFHVWRUvQWUHEăUL
DQ[LHWDWHWUDWDĠLDPEXODWRULXúLSăULQĠLGHQRXQăVFXĠL &HOFDUHDGPLQLVWUHD]ăWHVWXOWUHEXLHVăUăPkQăGLVSRQLELO
úLvQWLPSXOWHVWăULLSHQWUXDUăVSXQGHODvQWUHEăULSHQWUX
,,$GPLQLVWUDUHDVFDOHL D VH DVLJXUD Fă WHVWXO HVWH FRPSOHWDW vQ PRG DGHFYDW úL
SHQWUXDDVLJXUDLQWLPLWDWHDúLLQGHSHQGHQĠDUăVSXQVXULORU
'DFă DGPLQLVWUDĠL GRDU VFDOD (0$66$6 WUHEXLH Vă )RUPXODUHOH (0$66$6 SRW ¿ FRPSOHWDWH GH FăWUH XQ
RIHULĠL UHVSRQGHQWXOXL IRUPXODUXO IDĠăYHUVR (0$66$6 UHVSRQGHQWRDUHFDUHvQDSUR[LPDWLYPLQXWH$ORFDĠLWLPS
3URGXV:36QU:*úLXQLQVWUXPHQWGHVFULV,WHPLL VXSOLPHQWDUGDFăDGPLQLVWUDĠLúLVFDOHOH(0$6RULJLQDOH
FDUHHYDOXHD]ăWUăVăWXUD6$67VHDÀăSHSULPDSDJLQăD
IRUPXODUXOXL LDU LWHPLL FDUH HYDOXHD]ă SHUFHSĠLD 6$63 ,,&RWDUHD
VHDÀăSHYHUVR'XSăFXPVDVSXVDQWHULRUúLGXSăFXP
D IRVW LOXVWUDW vQ )LJXUD ,, LWHPLL (0$67 úL (0$63 6SUH GHRVHELUH GH VFDOHOH (0$6 (0$66$6 HVWH
UHIHULWRULODHYDOXDUHDVRFLDOăVXQWUHSURGXúLvQ(0$66$6 GLVSRQLELOGRDUvQIRUPDWXOFDUHSHUPLWHRFRWDUHPDQXDOă
'DFăGRULĠLVăDGPLQLVWUDĠLRULFHDOWăPăVXUă(0$6WUHEXLH 1X VXQW GLVSRQLELOH YDULDQWH GH )RUPXODUH SHQWUX DXWR
Vă RIHULĠL UHVSRQGHQWXOXL IRUPXODUHOH SRWULYLWH GXSă FXP FRWDUHQLFLFRWDUHDFRPSXWHUL]DWă3HQWUXDFRWDVFDOD
SUHFL]HD]ă 0DQXDOXO (0$6 'DFă UHVSRQGHQĠLL YRU 6$67YHĠLDYHDQHYRLHGHùDEORQXOGHFRWDUH(0$66$6
FRPSOHWD DWkW IRUPXODUHOH (0$66$6 FkW úL FHOH (0$6 3URGXVXO :36 1U :+ úL GH )RUPXODUXO SHQWUX
LQVWUXLĠLL Vă QX FRPSOHWH]H GHFkW XQ VLQJXU VHW GH LWHPL WUDVDUHDSUR¿OXOXL(0$66$63URGXVXO:361U:-
UHIHULWRULODHYDOXDUHDVRFLDOăVHFĠLXQHDD(0$67VDX $PEHOH IRUPXODUH VXQW LQFOXVH vQ SDFKHWXO (0$66$6
VHFĠLXQHDD6$67LWHPXODO(0$63VDXLWHPXODO 3URGXVXO :36 QU : )RUPXODUXO (0$66$6
6$63 UHSUH]HQWDW vQ )LJXUD ,, D IRVW FRPSOHWDW DVWIHO vQFkW
2UGLQHDFRUHFWăSHQWUXDGPLQLVWUDUHDVFDOHORU(0$6 Vă SRDWă ¿ IRORVLW SHQWUX D LOXVWUD SURFHGXULOH GH FRWDUH
6$6 HVWH D 6$67 DSRL E 6$63 'DFă DGPLQLVWUDĠL GHVFULVHvQDFHDVWăVHFĠLXQH>1RWăùDEORQXOSHQWUXFRWDUH
LWHPLL(0$66WUHEXLHVăRIHULĠLVSUHFRPSOHWDUHDFHDVWă (0$66$6QXHVWHSUH]HQWDWDLFL@
VFDOă vQDLQWHD RULFăUHL VFDOH (0$66$6 GHRDUHFH HVWH R
PăVXUă D DQ[LHWăĠLL FD VWDUH úL HVWH UHDFWLYă OD FRQWH[WXO ,,&RWDUHDVFDOHL6$67
VLWXDĠLRQDO'DFăGRULĠLVăDGPLQLVWUDĠLvQWUHJXOVHW(0$6 3HQWUX D REĠLQH VFRUXULOH EUXWH SODVDĠL ùDEORQXO
vPSUHXQD FX (0$66$6 RUGLQHD HVWH XUPăWRDUHD D SHQWUX FRWDUH SH XQ IRUPXODU 6$67 FRPSOHWDW DVWIHO
(0$66E(0$67F(0$63G6$67H6$63 LQFkWQXPHUHOHLWHPLORUVă¿HDOLQLDWH3HQWUX¿HFDUHVFDOă
(VWH LPSRUWDQW FD VFDOHOH Vă ¿H DGPLQLVWUDWH vQ RUGLQHD DGXQDĠLYDORULOHUăVSXQVXULORUGHSHúDEORQFDUHFRUHVSXQG
DGHFYDWă
(0$66$6
)LJXUD,,
3UR¿OXO(0$66$6
(0$66$6
)LJXUD,,FRQWLQXDUH
3UR¿OXO(0$66$6
$GPLQLVWUDUHúLFRWDUH
352),/8/(0$66$6 %Ă5%$ğ,
1XPHBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB
D VWXGHQĠL
'DWDWHVWăULLBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB E DGXOĠL
6HSDUDUH$XWRGH]YăOXLUH$XWRGH]YăOXLUH(YDOXDUHVRFLDOă6HSDUDUH$XWR(YDOXDUH$PHQLQĠDUH
)DPLOLH 3ULHWHQLGH]YăOXLUHVRFLDOă
6FRUEUXW
&RWD7
D
(WDORDQHOHSHQWUX6$63(YDOXDUHVRFLDOăVXQWHODERUDWHSHHúDQWLRDQHOHRULJLQDOHDOH(0$6GLQ68$SHQWUXDGXOĠLúLSH
HúDQWLRDQHOHFDQDGLHQHSHQWUXVWXGHQĠL
)LJXUD,,
3UR¿OXO(0$66$6
&$3,72/8/,,
,17(535(7$5($ù,87,/,=$5($5(=8/7$7(/25/$(0$66$6
,,'LVWRUVLXQLOHGDWRUDWHUăVSXQVXULORU ,,,QWHUSUHWDUHDVFDOHORU(0$66$6
SR]LWLYHúLQHJDWLYH 6FRUXULOHODVXEVFDOH
'LVWRUVLXQLOH GDWRUDWH UăVSXQVXULORU DSUREDWRULL úL
UăVSXQVXULORUQHJDWLYHWHQGLQĠDGHDUăVSXQGH¿HFXFHOPDL ,QWHUSUHWDUHD VFRUXULORU OD ¿HFDUH GLQWUH VXEVFDOHOH
PDUH¿HFXFHOPDLPLFSXQFWDOVFDOHL/LNHUWLQGLIHUHQWGH (0$66$6 HVWH VLPLODUă LQWHUSUHWăULL VXEVFDOHORU (0$6
FRQĠLQXWXOLWHPXOXLSRWFRPSURPLWHYDOLGLWDWHDVFDOHORU YH]LFDSLWROXOSDWUXGLQ0DQXDOXO(0$6SHQWUXPDLPXOWH
$FHVWHWHQGLQĠHGHDGDUăVSXQVXULH[WUHPHVXQWFRQWURODWH GHWDOLL 7RDWH VFDOHOH VXQW FRWDWH vQ GLUHFĠLD XQXL QLYHO
SULQFRQWUDEDODQVDUHDLWHPLORUFRWDĠLSR]LWLYúLDFHORUFRWDĠL PDLFUHVFXWDODQ[LHWăĠLL'XSăFXPDIRVWGHVFULVDQWHULRU
QHJDWLYvQFRQĠLQXWXOVFDOHORU(0$66$6 úL GXSă FXP HVWH HYLGHQW GLQ ¿HFDUH VLWXDĠLH HYDOXDWă GH
UHVSRQGHQWDVFDOHL6$67VFRUXULOHODVXEVFDOHGHVHSDUDUH
,,6LPXODUHD UHÀHFWă QLYHOXO DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH FD WUăVăWXUă VFRUXO
$XIRVWLGHQWL¿FDWHGRXăWLSXULGHED]ăGHGLVWRUVLXQL OD 6')$ UHÀHFWă QLYHOXO DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă OHJDW GH
OHJDWHGHVLPXODUHGH]LUDELOLWDWHDQHJDWLYăúLGH]LUDELOLWDWHD GH]YăOXLUHDGHLQIRUPDĠLLGHVSUHVLQHPHPEULORUIDPLOLHL
,QWHUSUHWDUHDúLXWLOL]DUHDUH]XOWDWHORUOD(0$66$6
LDUVFRUXULOHOD6')5UHÀHFWăQLYHOXODQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă ÌQ VFRSXO UHDOL]ăULL GH FRPSDUDĠLL vQ SOXV IDĠă GH
DVRFLDWH GH]YăOXLULL GH LQIRUPDĠLL GHVSUH VLQH SULHWHQLORU HúDQWLRDQHOH GH HWDORQDUH UHSUH]HQWDWH SH )RUPXODUXO
/D IHO FD LWHPLL VFDOHL (0$63 LWHPLL 6$63 PăVRDUă SHQWUXWUDVDUHDSUR¿OXOXL(0$66$6VXQWGHDVHPHQHD
DVSHFWH OHJDWH GH SHUFHSĠLD UHVSRQGHQWXOXL DVXSUD XQXL GLVSRQLELOH VFRUXULOH PHGLL OD (0$66$6 SHQWUX JUXSXUL
FRQWH[W VLWXDĠLRQDO VSHFL¿F úL VXQW HYDOXDĠL SH R VFDOă GH GHSDFLHQĠLWUDWDĠLDPEXODWRULXGLDJQRVWLFDĠLFXWXOEXUăULH
FLQFLSXQFWH GHORF IRDUWHPXOW DQ[LHWDWHúLSHQWUXXQJUXSGHPDPHúLWDĠLGHFRSLLQRX
QăVFXĠL *UXSXULOH VXQW GHVFULVH vQ VHFĠLXQHD GHGLFDWă
,,5HDOL]DUHDSUR¿OXULORUVFRUXULORUOD &RQVWUXFĠLHL úL VWDQGDUGL]ăULL VFDOHORU LDU PHGLLOH úL
(0$66$6 DEDWHULOHVWDQGDUGVXQWSUH]HQWDWHvQ7DEHOXO,,
IHPHL DGXOWH 6FRUXULOH EUXWH GH SHQWUX VXEVFDOD GH ,,$QDOL]DSDWWHUQXOXL
VHSDUDUHúLGHSHQWUXVXEVFDOD6')5JHQHUHD]ăFRWH7 8OWLPDPHWRGăGHDQDOL]ăDSUR¿OXOXLFRQVWăvQDQDOL]D
GHúLUHVSHFWLYGH SDWWHUQXULORU SXQFWHORU PD[LPH úL DOH FHORU PLQLPH DOH
)RORVLQG HFXDĠLD DQWHULRDUă HURDUHD VWDQGDUG GH SUR¿OXOXL UHVSRQGHQWXOXL 'HúL DFHVW OXFUX HVWH UHDOL]DW
PăVXUă SHQWUX DFHVWH FRWH 7 DU ¿ SHQWUX DPEHOH vQ PRG LGHDO IRORVLQG UHJXOL GH GHFL]LH IXQGDPHQWDWH
VXEVFDOH 3H ED]D DFHVWRU (60 XQ LQWHUYDO GH vQFUHGHUH VWDWLVWLFVWXGLLOHGHFD]SUH]HQWDWHvQFHOHFHXUPHD]ăRIHUă
vQWUH úL VDU REĠLQH SHQWUX VXEVFDOD GH VHSDUDUH úL QLúWH H[HPSOH GH SDWWHUQXUL DOH XQRU VFRUXUL FDUH VXQW
vQWUH úL SHQWUX VFDOD GH DXWRGH]YăOXLUH 'DFă QX HGL¿FDWRDUH vQ SULYLQĠD SDWWHUQXULORU VSHFL¿FH VWUHVXOXL
H[LVWăVXSUDSXQHUHvQWUHLQWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHFHORU úLDQ[LHWăĠLLSHQWUXDYDULHWDWHGHSRSXODĠLLúLGHFDWHJRULL
GRXăFRWH7DWXQFLGLIHUHQĠDGLQWUHFHOHGRXăVXEVFDOHHVWH GLDJQRVWLFH
SUHVXSXVăD¿VHPQL¿FDWLYă
7DEHOXO,,
0HGLLOHVFRUXULORUEUXWHOD(0$66$6SHQWUXHúDQWLRDQHOHFOLQLFH
(úDQWLRQXOSRVWSDUWXP (úDQWLRQXOIRUPDWGLQSDFLHQĠLSVLKLDWULFLQHVSLWDOL]DĠL
7XOEXUDUHGHSDQLFă
6FDOD(0$66$6 0DPH7DĠL %ăUEDĠL )HPHL 7RWDO )RELHVRFLDOă $JRUDIRELH
Q Q Q Q Q Q Q
7UăVăWXUă6$67
(YDOXDUHVRFLDOă
0
$6
6HSDUDUH
0
$6
$XWRGH]YăOXLUH
0
6'
3HUFHSĠLH6$63E
(YDOXDUHVRFLDOă
0
$6
6HSDUDUH
0
$6
$XWRGH]YăOXLUH
0
6'
3HQWUXDFHVWHHúDQWLRDQHVFDOHOHGHDXWRGH]YăOXLUHUHIHULWRDUHODIDPLOLHúLSULHWHQLDXIRVWFRPELQDWHvQWURVLQJXUăvQWUHEDUH
E
6FDOD6$63QXDIRVWDGPLQLVWUDWăHúDQWLRDQHORUGHSDFLHQĠLFXGLDJQRVWLFSVLKLDWULFWUDWDĠLDPEXODWRULX6FDOD6$63UHIHULWRDUHODDPHQLQĠDUHQXDIRVW
FRPSOHWDWăGHQLFLXQXOGLQWUHDFHVWHHúDQWLRDQH
,QWHUSUHWDUHDúLXWLOL]DUHDUH]XOWDWHORUOD(0$66$6
([HPSOHGHFD]XUL
ÌQDFHDVWăVHFĠLXQHVXQWSUH]HQWDWHúDVHVWXGLLGHFD]SHQWUXDGHPRQVWUDSRWHQĠLDOXOFOLQLFúLDSOLFDĠLLOHvQGRPHQLXO
FHUFHWăULLDOHVFDOHORU(0$66$6ÌQ¿HFDUHFD]QXPHOHúLDOWHYDULDELOHOHJDWHGHLGHQWLWDWHDXIRVWPRGL¿FDWHSHQWUXD
DVLJXUDFRQ¿GHQĠLDOLWDWHD
&D]XO$
8QWkQăUFXDQ[LHWDWHGHVHSDUDUH
&KULV&ODUFNHUDXQVWXGHQWGHGHDQLFkQG
DFRPSOHWDWVFDOHOH(0$66$6$vQFHSXWVăVH
vQWkOQHDVFăFXSULHWHQDVD$OH[FXDSUR[LPDWLY
WUHL DQL vQDLQWH GH GDWD HYDOXăULL 5HODĠLD ORU DU
SXWHD ¿ GHVFULVă FD ¿LQG XQD GH DQJDMDPHQW
VLQFHUă úL VWDELOă &X WRDWH DFHVWHD $OH[ D
SOHFDWVăVWXGLH]HODRXQLYHUVLWDWHGHPHGLFLQă
GLQ /RQGUD (YDOXDUHD OXL &KULV VD UHDOL]DW OD
WUHL OXQL GXSă SOHFDUHD OXL$OH[ úL GHúL FXSOXO
D FRQWLQXDW Vă FRPXQLFH SULQ HPDLO úL WHOHIRQ
&KULVDGHVFULVXQGHEXWEUXVFDODQ[LHWăĠLL
ÌQ WLPSXO DFHORU WUHL OXQL &KULV D VXIHULW
GH vQJULMRUăUL úL DJLWDĠLH SHUVLVWHQWH 6H JkQGHD
WRW WLPSXO OD $OH[ úL OD FkW vL OLSVHD $FHVWHD
ODX IăFXW SH &KULV VăúL SLDUGă PRWLYDĠLD SH
FDUHRDYHDvQDLQWHSHQWUXDúLFRQWLQXDVWXGLLOH
FX VXFFHV$ OLSVLW GH OD FXUVXUL úL GH OD FkWHYD
H[DPHQH 1RWHOH OXL &KULV DX VFă]XW VLPĠLWRU úL
DFHDVWD D UHSUH]HQWDW SXQFWXO GH FRWLWXUă FkQG
úLD GDW VHDPD Fă WUHEXLH Vă FHDUă DMXWRU &X R
OXQăvQDLQWHGHD¿HYDOXDWFX(0$66$6&KULV
DIRVWODXQSVLKRORJúLGHDWXQFLSDUWLFLSăvQPRG
UHJXODWODúHGLQĠHGHWHUDSLH
&KULVDIRVWHYDOXDWvQDLQWHúLGXSăWUDWDPHQW
FX DMXWRUXO VFDOHORU (0$66 úL (0$66$6
(YDOXDUHD LQLĠLDOă D LQGLFDW Fă &KULV VXIHUHD
GH XQ QLYHO WRWDO IRDUWH FUHVFXW DO DQ[LHWăĠLL FD
VWDUHVFRUEUXWWRWDOOD(0$66 FRWă7
FHQWLO 1LYHOXO LQLĠLDO DO DQ[LHWăĠLL GH
VHSDUDUH D IRVW GH DVHPHQHD IRDUWH FUHVFXW )LJXUD,,
VFRUEUXWODVFDODGHVHSDUDUH(0$66$6 3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO$
FRWă7 FHQWLO 1LYHOXULOHLQLĠLDOHDOH
DQ[LHWăĠLLOHJDWHGHDGH]YăOXLLQIRUPDĠLLGHVSUH
VLQH SULHWHQLORU VFRU EUXW OD VFDOD 6')5 GLQ
(0$66$6 FRWă7 FHQWLO úLDOH
DQ[LHWăĠLLGHHYDOXDUHVRFLDOăVFRUEUXWOD6$67
(6 FRWă7 FHQWLO DXIRVWPHGLL
'XSăROXQăGHWHUDSLHVFRUXULOHOXL&KULVOD
DPEHOHWHVWHDXLQGLFDWFăDQ[LHWDWHDFDVWDUHúL
DQ[LHWDWHD OXL GH VHSDUDUH VH JăVHDX OD QLYHOXUL
PHGLL VFRU EUXW WRWDO OD (0$66 FRWă 7
FHQWLO VFRU EUXW OD 6$67 6HSDUDUH
FRWă 7 FHQWLO $PEHOH VHWXUL
GHVFRUXULVXQWUHSUH]HQWDWHJUD¿FvQ)RUPXODUXO
SHQWUX WUDVDUHD SUR¿OXOXL SUH]HQWDW vQ )LJXUD
,,
(0$66$6
&D]XO%
2WkQăUăFXDQ[LHWDWHGHVHSDUDUH
-DQLFH -RQHV DYHD DQL úL HUD VWXGHQWă
vQDQXOvQWkLODPRPHQWXOFRPSOHWăULLVFDOHORU
(0$66$66HVLPĠHDIRDUWHQRURFRDVăSHQWUX
FăDIRVWDFFHSWDWăvQWUXQDGLQWUHFHOHPDLEXQH
úFROL GLQ ĠDUă GDU HUD RDUHFXP HPRĠLRQDWă GH
IDSWXOFăWUHEXLDVăúLSăUăVHDVFăIDPLOLDúLVă
VHPXWHSHFRDVWDRSXVă&XWRDWHDFHVWHDHDD
SOHFDWGHDFDVăFXPXOWăHPRĠLHúLQHUăEGDUHGH
DvQFHSHúFRDOD/DPRPHQWXOHYDOXăULL-DQLFH
vQFHSXVH úFRDOD GH WUHL OXQL 6H SOkQJHD GH
LQFDSDFLWDWHGHDVHFRQFHQWUDDVXSUDVWXGLXOXL
GHXQVHQWLPHQWFRSOHúLWRUGHVLQJXUăWDWHúLGH
UXPLQDĠLLFRQVWDQWHUHIHULWRDUHODIDPLOLDVD
1LYHOXODQ[LHWăĠLLFDVWDUHúLFDWUăVăWXUăDOH
OXL-DQLFHDXIRVWHYDOXDWHGHGRXăRULFXDMXWRUXO
VFDOHORU(0$66úL(0$66$61LYHOXULOHHLGH
DQ[LHWDWHDXIRVWPăVXUDWHvQDLQWHGHWHUDSLHúL
ODRVăSWăPkQăGXSăWHUPLQDUHDFHORUWUHLOXQL
GHWHUDSLHFRJQLWLYFRPSRUWDPHQWDOă/DSULPD
HYDOXDUH-DQLFHSUH]HQWDQLYHOXULFUHVFXWHDOH
DQ[LHWăĠLL FD VWDUH VFRU EUXW WRWDO OD (0$66
FRWă7 FHQWLO 'HDVHPHQHD
QLYHOXODQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUHHUDFUHVFXWVFRU
EUXWOD6$676HSDUDUH FRWă7 FHQWLO
1LYHOXO LQLĠLDO DO DQ[LHWăĠLL OHJDWH GH
DXWRGH]YăOXLUH VFRU EUXW OD 6$66 6')$
FRWă7 FHQWLO DIRVWIRDUWHVFă]XW
LDU QLYHOXO GHFODUDW DO DQ[LHWăĠLL vQ VLWXDĠLL GH
HYDOXDUHVRFLDOăHUDPHGLXVFRUEUXWOD6$67
(6 FRWă7 FHQWLO )LJXUD,,
/DR VăSWăPkQăGXSăWHUDSLHDWkWQLYHOXO 3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO%
DQ[LHWăĠLL FD VWDUH FkW úL DFHOD DO DQ[LHWăĠLL
GH VHSDUDUH DX VFă]XW VHPQL¿FDWLY UHYHQLQG
OD YDORUL PHGLL VFRU EUXW WRWDO OD (0$66
FRWă 7 FHQWLO VFRUXO EUXW OD
6$67 6HSDUDUH FRWă 7 FHQWLO
$FHDVWă PRGL¿FDUH vQ VFRUXULOH OD
WHVW UHÀHFWă XQ UH]XOWDW SR]LWLY DO WHUDSLHL
FRJQLWLYFRPSRUWDPHQWDOH $PEHOH VHWXUL GH
VFRUXUL VXQW LOXVWUDWH vQ )RUPXODUXO SHQWUX
WUDVDUHDSUR¿OXOXLSUH]HQWDWvQ)LJXUD,,
,QWHUSUHWDUHDúLXWLOL]DUHDUH]XOWDWHORUOD(0$66$6
&D]XO&
2IHPHLHPDLvQYkUVWăFXDQ[LHWDWHGH
VHSDUDUH
ÌQ PRPHQWXO vQ FDUH 0DEHO 7XUQHU D
FRPSOHWDWVFDOHOH(0$66$6HDHUDRIHPHLH
GH GH DQL FăVăWRULWă FX FLQFL FRSLL WRĠL
SOHFDĠL OD VWXGLL 0DEHO 7XUQHU D OXFUDW WLPS
GHGHDQLFDDVLVWHQWăPHGLFDOăvQWURVHFĠLH
GH SVLKLDWULH D XQXL VSLWDO LPSRUWDQW 'DWRULWă
XQHLIX]LXQLvQWUHWUHLVSLWDOHGHSDUWDPHQWXOGH
SVLKLDWULHXQGH0DEOHúLDGHVIăúXUDWFHDPDL
PDUH SDUWH D FDULHUHL VDOH D IRVW GHV¿LQĠDW$
IRVWWUDQVIHUDWăODXQDOWVSLWDO'XSăWUDQVIHU
0DEOHDvQWkPSLQDWGL¿FXOWăĠLvQDVHFRQFHQWUD
OD FHHD FH DYHD GH IăFXW 'H DVHPHQHD DYHD
úLDOWHVLPSWRPHSULQWUHFDUHGXUHULGHFDSúL
GL¿FXOWăĠL GH DGRUPLUH 0DEOH HUD L]RODWă GLQ
SXQFWGHYHGHUHVRFLDOODQRXOORFGHPXQFăR
GLIHUHQĠăPDUFDQWăIDĠăGHFHOăODOWVSLWDO
1LYHOXULOHDQ[LHWăĠLLFDVWDUHúLFDWUăVăWXUă
PDQLIHVWDWHGH0DEHODXIRVWHYDOXDWHGHGRXă
RUL IRORVLQG VFDOHOH (0$66 úL (0$66$6
/D HYDOXDUHD LQLĠLDOă 0DEHO UDSRUWD XQ QLYHO
FUHVFXW DO DQ[LHWăĠLL FD VWDUH VFRU EUXW WRWDO
OD (0$66 FRWă 7 FHQWLO úL
XQ QLYHO FUHVFXW DO DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH FD
WUăVăWXUă VFRU EUXW OD 6$67 6HSDUDUH
FRWă7 FHQWLO $vQUHJLVWUDWQLYHOXUL
PHGLL DOH DQ[LHWăĠLL OHJDWH GH DXWRGH]YăOXLUH
VFRUEUXWODVFDOD6')5GLQ6$67 FRWă
7 FHQWLO úLDOHDQ[LHWăĠLLvQVLWXDĠLL
GHHYDOXDUHVRFLDOăVFRUEUXWOD6$67(6
FRWă7 FHQWLO )LJXUD,,
7UDWDPHQWXO OXL 0DEOH D FRQVWDW vQ 3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO&
úHGLQĠH LQGLYLGXDOH VăSWăPkQDOH GH
SVLKRWHUDSLHFRJQLWLYFRPSRUWDPHQWDOăIRFDOL
]DWă DVXSUD DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH 'XSă FHD
GHD D úHGLQĠă GH WHUDSLH D IRVW WHVWDWă GLQ
QRX 5HHYDOXDUHD D LQGLFDW IDSWXO Fă QLYHOXO
VWăULLHLGHDQ[LHWDWHDVFă]XWvQXUPDWHUDSLHL
VFRUEUXWWRWDOOD(0$66 FRWă7
FHQWLO OD IHO VD vQWkPSODW úL vQ FD]XO
QLYHOXOXL DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH VFRU EUXW OD
6$676HSDUDUH FRWă7 FHQWLO
$PEHOH VHWXUL GH VFRUXUL DX IRVW UHSUH]HQWDWH
JUD¿FvQ)RUPXODUXOSHQWUXWUDVDUHDSUR¿OXOXL
LOXVWUDWvQ)LJXUD,,
(0$66$6
&D]XO'
2IHPHLHFXDQ[LHWDWHGHVHSDUDUH
SRVWSDUWXP
&kQG&DVVDQGUD:HOOVDFRPSOHWDWVFDOHOH
(0$66$6HDHUDRIHPHLHGHGHDQLFDUH
D GHYHQLW PDPă SHQWUX SULPD GDWă úL FDUH VH
vQWRUFHD vQDSRL OD VHUYLFLX GXSă XQ FRQFHGLX
GH PDWHUQLWDWH SUHOXQJLW &DVVDQGUD OXFUDVH
WLPSGHDQLFDGLUHFWRUDOXQHLFRPSDQLLGH
PDUNHWLQJ ÌQ WLPS FH VH vQGUHSWD VSUH Xúă
SHQWUXDVHvQWRDUFHODVHUYLFLXDIRVWFXSULQVă
GH VLPSWRPH GH DQ[LHWDWH FDUH DX FRQVWDW vQ
DFFHOHUDUHD ULWPXOXL FDUGLDF GH DVHPHQHD
VHQ]DĠLL GH SDQLFă WUDQVSLUDĠLL úL WUHPXUăWXUL
$FRQGXVRSDUWHGLQGUXPSHDXWRVWUDGăGDU
DSRL SH PăVXUă FH VLPSWRPHOH FRQWLQXDX
D GHFLV Vă VH vQWRDUFă úL Vă VH vQGUHSWH VSUH
FDVă /D FRQWDFWDW SH PHGLFXO HL GH IDPLOLH
FDUH D DVLJXUDWR Fă QX H[LVWD QLFLXQ PRWLY
¿]LF DSDUHQW SHQWUX DWDFXULOH HL GH DQ[LHWDWH
$FHVWHDWDFXULGHDQ[LHWDWHVDXUHSHWDWXOWHULRU
GH GRXă RUL DVWIHO vQFkW &DVVDQGUD QX D PDL
SXWXW PHUJH OD VHUYLFLX ÌQ ¿QDO &DVVDQGUD D
IRVW GLDJQRVWLFDWă FX WXOEXUDUH GH SDQLFă FX
DJRUDIRELHúLLVDSUHVFULVLPLSUDPLQăSHQWUX
DL FRQWUROD VLPSWRPHOH 'LQ QHIHULFLUH DFHVW
WUDWDPHQWPHGLFDPHQWRVQXDDYXWFDUH]XOWDWR
PRGL¿FDUHDFRQGLĠLHLVDOH
$ IRVW UHDOL]DWă HYDOXDUHD SVLKRORJLFă
LQFOX]kQG DGPLQLVWUDUHD VFDOHORU (0$66 úL
(0$66$6$FHDVWăHYDOXDUHDDUăWDWFăIHPHLD
SUH]HQWDQLYHOXULFUHVFXWHDOHDQ[LHWăĠLLFDVWDUH
úL DOH DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH FD WUăVăWXUă VFRU )LJXUD,,
EUXWWRWDOOD(0$66 FRWă7 FHQWLO 3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO'
VFRUEUXWOD6$676HSDUDUH FRWă7
FHQWLO 1LYHOXOLQLĠLDODODQ[LHWăĠLL
HLOHJDWHGHDXWRGH]YăOXLUHDIRVWVFă]XWVFRU
EUXW OD VFDOD 6')$ GLQ 6$67 FRWă 7
FHQWLO QLYHOXO DQ[LHWăĠLL vQ VLWXDĠLL
GH HYDOXDUH VRFLDOă ¿LQG PHGLX VFRU EUXW OD QHYRLDGHDOSURWHMDFKLDUGDFăIXVHVHUăIăFXWHDUDQMDPHQWHH[FHOHQWH
6$67(6 FRWă7 FHQWLO 'H SHQWUXvQJULMLUHDFRSLOXOXL7UDWDPHQWXOVDFRQFHQWUDWDVXSUDQLYHOXULORU
DVHPHQHD vQWUHEăULOH GLQ LQWHUYLXO XOWHULRU DX ULGLFDWHDOHDQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUHDOH&DVVDQGUHL
FRQ¿UPDW IDSWXO Fă GRDPQD:HOOV D GH]YROWDW 'XSă úHGLQĠH GH WHUDSLH SVLKDQDOLWLFă úL WHUDSLH LQWHUSHUVRQDOă
R vQJULMRUDUH SXWHUQLFă SHQWUX EăLHĠHOXO HL úL DQ[LHWDWHDFDVWDUHD&DVVDQGUHLDVFă]XWVFRUEUXWWRWDOOD(0$66
VH JkQGHD vQ SHUPDQHQĠăOD HO LDU DFHVW OXFUX FRWă7 FHQWLO 6FRUXULOHvQUHJLVWUDWHGHHDODVFDODFDUH
UHÀHFWD vQ SDUWH PRGXO vQ FDUH HD D IRVW HYDOXHD]ă DQ[LHWDWHD GH VHSDUDUH DX VFă]XW GH DVHPHQHD OD XQ QLYHO
FUHVFXWă GH FăWUH SăULQĠLL HL VXSUDSURWHFWLYL PHGLX VFRU EUXW OD 6$67 6HSDUDUH FRWă 7 FHQWLO
6LPSWRPHOH&DVVDQGUHLGHDQ[LHWDWHVHDVRFLDX &DVVDQGUDDIRVWvQVWDUHVăVHvQWRDUFăODVHUYLFLXGXSăWUHLOXQL$PEHOH
FXVHQWLPHQWHGHYLQRYăĠLHOHJDWHGHIDSWXOGH VHWXULGHVFRUXULDXIRVWUHSUH]HQWDWHJUD¿FvQ)RUPXODUXOSHQWUXWUDVDUHD
DVHGHVSăUĠLGHFRSLOúLGHvQJULMRUăULOHJDWHGH SUR¿OXOXLLOXVWUDWvQ)LJXUD,,
,QWHUSUHWDUHDúLXWLOL]DUHDUH]XOWDWHORUOD(0$66$6
&D]XO(
2 IHPHLH FX DQ[LHWDWH OHJDWă GH
DXWRGH]YăOXLUH
%HWW\%DNHUHUDODPRPHQWXOFRPSOHWăULL
VFDOHORU (0$66$6 R IHPHLH GH GH DQL
FăVăWRULWăGHSDWUXDQL'LQDFHDVWăFăVăWRULHQX
DUH]XOWDWQLFLXQFRSLO/DPRPHQWXOHYDOXăULL
OXFUDFDUHFHSĠLRQHUăvQFDELQHWXOXQXLPHGLF
'HúLHUDR¿UHGHVFKLVăúLVHUHODĠLRQDELQHFXFHL
GLQMXUGHYHQHDIRDUWHDJLWDWăúLDQ[LRDVăDWXQFL
FkQGFLQHYDRvQWUHEDGHVSUHSURSULDSHUVRDQă
vQVSHFLDOGHVSUHYLDĠDHLSHUVRQDOă$FHVWOXFUX
HUDPDLHYLGHQWDWXQFLFkQGYRUEHDFXEăUEDĠL
GHFkW DWXQFL FkQG VH UHODĠLRQD FX IHPHLOH 'H
DVHPHQHD %HWW\ vQWkPSLQD GL¿FXOWăĠL vQ DL
VSXQH VRĠXOXL VăX GHVSUH SURSULLOH VHQWLPHQWH
úLJkQGXUL&kQGVHFRQIUXQWDFXFLQHYDURúHD
úLGHYHQHDDJLWDWăúLWHQVLRQDWă&XWRDWHFăvúL
vQGHSOLQHD IRDUWH ELQH VDUFLQLOH HUD FXSULQVă
GHvQJULMRUDUHSHQWUXFăFLQHYDLDUSXWHDSXQH
vQWUHEăULSHUVRQDOH
%HWW\ D IRVW HYDOXDWă GH GRXă RUL FX
DMXWRUXOVFDOHORU(0$66úL(0$66$6RGDWă
vQDLQWH GH WHUDSLH úL GLQ QRX OD R VăSWăPkQă
GXSăFHOHSDWUXOXQLGHSVLKRWHUDSLHGLQDPLFă
/DSULPDWHVWDUH%HWW\UDSRUWDQLYHOXULIRDUWH
ULGLFDWHDOHDQ[LHWăĠLLFDVWDUHVFRUEUXWWRWDOOD
(0$66 FRWă7 FHQWLO 1LYHOXO
DQ[LHWăĠLLVDOHOHJDWHGHDXWRGH]YăOXLUHDIRVW
GH DVHPHQHD VFă]XW SHVWH PHGLH VFRU EUXW
OD VFDOD 6')$ GLQ 6$67 FRWă 7
FHQWLO %HWW\DvQUHJLVWUDWQLYHOXULPHGLL )LJXUD,,
DOH DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH VFRU EUXW OD 6$67 3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO(
6HSDUDUH FRWă 7 FHQWLO úL
DOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăOHJDWHGHHYDOXDUHD
VRFLDOăVFRUEUXWOD6$67(6 FRWă7
FHQWLO
/D ¿QDOXO WHUDSLHL DWkW QLYHOXO DQ[LHWăĠLL
FD VWDUH FkW úL QLYHOXO DQ[LHWăĠLL OHJDWH GH
DXWRGH]YăOXLUH DX IRVW PHGLL VFRU EUXW WRWDO
OD (0$66 FRWă 7 FHQWLO
VFRU EUXW OD VFDOD 6')$ GLQ 6$67 FRWă
7 FHQWLO $PEHOHVHWXULGHVFRUXUL
VXQW UHSUH]HQWDWH JUD¿F vQ )RUPXODUXO SHQWUX
WUDVDUHDSUR¿OXOXLLOXVWUDWvQ)LJXUD,,
(0$66$6
&D]XO)
8QEăUEDWFXDQ[LHWDWHOHJDWăGH
DXWRGH]YăOXLUH
/D PRPHQWXO FRPSOHWăULL VFDOHORU
(0$66$60LFKHO*URXO[HUDXQSURJUDPDWRU
GHFRPSXWHUHFHOLEDWDUvQYkUVWăGHGHDQL
1X IXVHVH LPSOLFDW QLFLRGDWă vQWUR UHODĠLH
DPRURDVă SH WHUPHQ OXQJ úL vL YHQHD JUHX
Vă GH]YăOXLH DOWRUD OXFUXUL GHVSUH SURSULD
SHUVRDQă 'HúL DYHD PXOWH FXQRúWLQĠH OD ORFXO
GH PXQFă 0LFKHO QX DYHD SULHWHQL DSURSLDĠL
ÌQ JHQHUDO DYHD HPRĠLL vQ VLWXDĠLLOH VRFLDOH
WHPkQGXVH Fă RDPHQLL VDU SXWHD DPHVWHFD
vQ YLDĠD OXL SHUVRQDOă $WXQFL FkQG SXUWD
FRQYHUVDĠLLFXFROHJLLOXLVHDQJDMDFXXúXULQĠă
vQ GLVFXĠLL GH FRPSOH]HQĠă GDU DYHD WHQGLQĠD
VăVFKLPEHVXELHFWXOúLVăGHYLQăDJLWDWDWXQFL
FkQGVHSXQHDXvQWUHEăULSHUVRQDOHÌQFHUFDVă
HYLWHFkWPDLPXOWvQWUXQLULOHVRFLDOH
6FDOHOH (0$66 úL (0$66$6 LDX IRVW
DGPLQLVWUDWHOXL0LFKHODWkWvQDLQWHFkWúLODWUHL
OXQLGXSăWHUDSLHSVLKRGLQDPLFă,QLĠLDOVWDUHD
OXLGHDQ[LHWDWHDIRVWULGLFDWăVFRUEUXWWRWDOOD
(0$66 FRWă7 FHQWLO ODIHOFD
DQ[LHWDWHD OXL OHJDWă GH DXWRGH]YăOXLUH VFRU
EUXW OD VFDOD 6')5 GLQ 6$67 FRWă 7
FHQWLO 1LYHOXODQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUH
VFRUXOEUXWOD6$676HSDUDUH FRWă7
FHQWLOD úL DO DQ[LHWăĠLL vQ VLWXDĠLL GH
HYDOXDUH VRFLDOă VFRU EUXW OD6$67 (6
FRWă7 FHQWLO DXIRVWPHGLL$FHVWH
VFRUXULUHÀHFWăQHOLQLúWHDOXLGLQLQWHUDFĠLXQLOH )LJXUD,,
VRFLDOH úL GLQ FDGUXO GLVFXĠLLORU OHJDWH GH 3UR¿OXO(0$66$6SHQWUXFD]XO)
SURSULDOXLSHUVRDQă
'XSă WUDWDPHQW VWDUHD GH DQ[LHWDWH
D OXL 0LFKHO úL DQ[LHWDWHD OXL OHJDWă GH
DXWRGH]YăOXLUH DX vQUHJLVWUDW R GHVFUHúWHUH
PDUFDQWăVFRUEUXWWRWDOOD(0$66 FRWă
7 FHQWLO VFRUEUXWODVFDOD6')5GLQ
6$67 FRWă7 FHQWLO $PEHOH
VHWXUL GH VFRUXUL VXQW UHSUH]HQWDWH JUD¿F vQ
)RUPXODUXOSHQWUXWUDVDUHDSUR¿OXOXLLOXVWUDW
vQ)LJXUD,,
&$3,72/8/,,
&216758,5($ù,67$1'$5',=$5($6&$/(/25
ÄIULFLL GH DXWRGH]YăOXLUH´ DUH R FRQVLVWHQĠă LQWHUQă EXQă GH LQVWUXPHQWH D LQFOXV VFDOD (0$66 VFDOHOH (0$67
DOSKD GDU XQLL LWHPL DX R YDOLGLWDWH vQGRLHOQLFă UHIHULWRDUH OD HYDOXDUHD VRFLDOă (6 úL OD VLWXDĠLLOH
6XEVFDOD UHIHULWRDUH OD WHDPD GH DXWRGH]YăOXLUH FUHDWă DPELJXH$0VXEVFDOHOHGHGHSUHVLHFDVWDUH6'HSúL
GH )RUEHV úL 5RJHU VXIHUă GH SUREOHPH OHJDWH GH FD WUăVăWXUă 7'HS DOH &KHVWLRQDUXOXL GH DXWRDQDOL]ă
FRQĠLQXWXO LWHPLORU XQLL LWHPL SDU Vă PăVRDUH XQ VHQV 6HOI$QDO\VLV 4XHVWLRQQDLUH 6SLHOEHUJHU 5LWWHUEDQG
JHQHUDODOL]ROăULLVDXDOHPRĠLLORUDOWHOHGHFkWDQ[LHWDWHD VXEVFDODUHIHULWRDUHODÄOLSVDGRULQĠHLGHDGH]YăOXL
FXPDU¿UHJUHWXO(QGOHUHWDOVXEWLSDURIHUăRDQDOL]ă DOWRUDLPSHUIHFĠLXQLOH´GLQFDGUXO6FDOHLGHDXWRHYDOXDUH
PDLDPăQXQĠLWăDOLWHUDWXULLHPSLULFHúLDWHRULHLUHOHYDQWH DSHUIHFĠLRQLVPXOXL3HUIHFWLRQLVP6HOI3UHVHQWDWLRQ6FDOH
SHQWUXDQ[LHWDWHDVRFLDOăúLSHQWUXPăVXUDUHDHL 3636+HZLWW)OHWW (GLJHU+HZLWWHWDO
6FDOD GH HYDOXDUH D DVFXQGHULL LQIRUPDĠLLORU GHVSUH VLQH
,,,WHPLL(0$66$6 6HOI&RQFHDOPHQW6FDOH6&6/DUVRQ &KDVWDLQ
úL ,QYHQWDUXO VWLOXULORU GH DWDúDPHQW $WWDFKPHQW 6W\OH
0XQFD OD (0$66$6 D vQFHSXW vQ LDU LQVWUX ,QYHQWRU\%HFNHU%LOOLQJV(YHOLWK *LOEHUW
PHQWHOH GH HYDOXDUH D DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă DX WUHFXW (úDQWLRQXO SUHOLPLQDU ,, 8Q DO GRLOHD HúDQWLRQ D
SULQ PXOWLSOH UHYL]XLUL ,QVWUXPHQWHOH DX OD ED]ă R IRVW UHFUXWDW SHQWUX XQ VWXGLX XOWHULRU (QGOHU HW DO VXE
DERUGDUH FRQVLVWHQWă FX IRUPDWXO JHQHUDO DO VFDOHORU WLSDUFDUHUHSUH]LQWăRH[WHQVLHDSULPXOXLVWXGLXUHDOL]DW
(0$6UHIHULWRDUHODWUăVăWXUă(0$67&XDOWHFXYLQWH SHQWUX D FRQ¿UPD SURSULHWăĠLOH SVLKRPHWULFH DOH UHFHQW
UHVSRQGHQĠLORUOLVHFHUHVăLQGLFHLQWHQVLWDWHDVLPSWRPHORU FRQVWUXLWHORUVFDOH(0$66$6$FHVWHúDQWLRQDIRVWIRUPDW
GHDQ[LHWDWHDWkW¿]LRORJLFHFkWúLFRJQLWLYHSHFDUHOH GLQGHVWXGHQĠLEăUEDĠLIHPHLFXRPHGLHGH
UHVLPW GH RELFHL DWXQFL FkQG VXQW FRQIUXQWDĠL FX VHSDUăUL YkUVWăGHDQL$6 ÌQSOXVIDĠăGHFRPSOHWDUHD
LPSRUWDQWHVDXFkQGVXQWvQVLWXDĠLDVăGH]YăOXLHLQIRUPDĠLL VFDOHORUGHHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUHFDWUăVăWXUăúL
GHVSUH VLQH IDPLOLHL VDX XQXL SULHWHQ DSURSLDW ,QLĠLDO DDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăvQVLWXDĠLLGHDXWRGH]YăOXLUHUHFHQW
LWHPLLUHIHULWRULODDXWRGH]YăOXLUHDXFRPELQDWvQDFHODúL FRQVWUXLWH SDUWLFLSDQĠLL DX FRPSOHWDW úL DOWH PăVXUăWRUL
LQVWUXPHQWGH]YăOXLUHDGHLQIRUPDĠLLSHUVRQDOHIDPLOLHLFX DOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăRVFDOăGHHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLL
GH]YăOXLUHDGHLQIRUPDĠLLSHUVRQDOHSULHWHQLORUúLDXLQFOXV FDVWDUHúLVFDOHOHH[LVWHQWHGHHYDOXDUHDDXWRGH]YăOXLULL
DXWRGH]YăOXLUHD FăWUH FXQRúWLQĠH FD R VFDOă VHSDUDWă &X úL D DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH$FHVW SDFKHW D LQFOXV VFDOHOH
WRDWHDFHVWHDSHED]DGRYH]LORUHPSLULFHDGHYHQLWIRDUWH (0$66 VFDOHOH UHIHULWRDUH OD HYDOXDUHD VRFLDOă úL OD
FODUSHQWUXQRLFăDXWRGH]YăOXLUHDFăWUHFXQRúWLQĠHQXHVWH DPELJXLWDWH DOH (0$67 (0$63 6&6 ,QYHQWDUXO
RPăVXUăYLDELOăúLFăGH]YăOXLUHDGHLQIRUPDĠLLSHUVRQDOH VWLOXULORUGHDWDúDPHQW6FDODVHQVLELOLWăĠLLLQWHUSHUVRQDOH
IDPLOLHL úL GH]YăOXLUHD LQIRUPDĠLLORU SHUVRQDOH SULHWHQLORU ,QWHUSHUVRQDO6HQVLWLYLW\0HDVXUH%R\FH 3DUNHU
VXQW vQWUDGHYăU FRQVWUXFWH VHSDUDWH $FHVWH UH]XOWDWH úL VXEVFDOD UHIHULWRDUH OD 0DQDJHPHQWXO LPSUHVLHL GLQ
DOH FHUFHWăULORU VXQW UHÀHFWDWH vQ IRUPD ¿QDOă D VFDOHORU FDGUXO,QYHQWDUXOXLHFKLOLEUDWDOUăVSXQVXULORUGH]LUDELOH
(0$66$6 %DODQFHG ,QYHQWRU\ RI 'HVLUDEOH 5HVSRQGLQJ 3DXOKXV
,,&RQVWUXLUHDVFDOHORU(0$66úL
,,(úDQWLRDQHOHXWLOLD]WHODHWDORQDUH
HúDQWLRDQHOHGHYDOLGDUH
$X IRVW DSRL UHFUXWDWH FHOH GRXă HúDQWLRDQH IRORVLWH
OD HWDORQDUH DOH FăURU SHUIRUPDQĠH VXQW UHSUH]HQWDWH vQ
$FHDVWăH[WHQVLHDPDQXDOXOXLGHVFULHGDWHOHREĠLQXWH )RUPXODUXO SHQWUX WUDVDUHD SUR¿OXOXL D XQ HúDQWLRQ
FXDMXWRUXODúDVHHúDQWLRDQHGHLQGLYL]LFDUHDXFRPSOHWDW IRUPDW GLQ DGXOĠL GLQ 68$ úL &DQDGD úL E XQ HúDQWLRQ
VFDOHOH (0$66$6 D SDWUX HúDQWLRDQH IRUPDWH GLQ IRUPDWGLQVWXGHQĠLFDQDGLHQL
VWXGHQĠL E XQ HúDQWLRQ IRUPDW GLQ DGXOĠL FDUH YL]LWDX (úDQWLRQXOJHQHUDOIRUPDWGLQSRSXODĠLHDGXOWă$
XQ PX]HX GH úWLLQĠH 2QWDULRQ 6FLHQFH &HQWHU F XQ IRVWUHDOL]DWXQVWXGLXDGLĠLRQDOSHQWUXDFRQWLQXDYDOLGDUHD
HúDQWLRQSRVWSDUWXPúLGXQHúDQWLRQIRUPDWGLQSDFLHQĠL FHOH GRXă VFDOH úL FRQVWUXFWHOH GH DQ[LHWDWH GH VHSDUDUH
FXGLDJQRVWLFSVLKLDWULFWUDWDĠLDPEXODWRULXFDUHVXIHUHDX úL DQ[LHWDWH OHJDWă GH DXWRGH]YăOXLUH SH XQ HúDQWLRQ GH
GHWXOEXUăULGHDQ[LHWDWH DGXOĠLGLQ68$úL&DQDGD/DVWXGLXDXSDUWLFLSDWGH
DGXOĠLGHEăUEDĠLGHIHPHLFDUHYL]LWDXXQPDUH
,,(úDQWLRDQHOHSLORW PX]HXWHKQRORJLFGLQ&DQDGD0HGLDGHYkUVWăDEăUEDĠLORU
(úDQWLRQXO SUHOLPLQDU , 8Q HúDQWLRQ IRUPDW GLQ DIRVWGHDQL$6 LDUFHDDIHPHLORUGH
VWXGHQĠL EăUEDĠL IHPHL DX FRPSOHWDW UHFHQW DQL $6 3DUWLFLSDQĠLL DX FRPSOHWDW XQ SDFKHW GH
FRQVWUXLWHOH VFDOH GH HYDOXDUH D DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH FD LQVWUXPHQWHFDUHDFRQVWDWvQFHOHGRXăVFDOHUHFHQWFUHDWH
WUăVăWXUă úL D DQ[LHWăĠLL OHJDWH GH DXWRGH]YăOXLUH FăWUH ±VXEVFDOHOHGHVHSDUDUHúLGHDXWRGH]YăOXLUHFăWUHSULHWHQL
IDPLOLH úL SULHWHQL DSURSLDĠL FX VFRSXO GH D LQYHVWLJD 6')5 úL FăWUH IDPLOLH 6')$ ± SOXV LQVWUXPHQWHOH GH
SURSULHWăĠLOHSVLKRPHWULFHDOHVFDOHORUÌQSOXVSDUWLFLSDQĠLL HYDOXDUH D DQ[LHWăĠLL VRFLDOH FD WUăVăWXUă D DQ[LHWăĠLL FD
DX FRPSOHWDW XQ SDFKHW GH LQVWUXPHQWH FDUH PăVXUDX WUăVăWXUăOHJDWăGHVLWXDĠLLOHDPELJXHDDQ[LHWăĠLLFDVWDUH
DQ[LHWDWHD FD VWDUH DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă GHSUHVLD FD úL D vQJULMRUăULL VFDOHOH (0$67 (6 úL $0 (0$66
VWDUHGHSUHVLDFDWUăVăWXUăúLVWLOXOGHDWDúDPHQW3DFKHWXO (0$63 ,QGH[XO VHQVLELOLWăĠLL OD DQ[LHWDWH $Q[LHW\
(0$66$6
7DEHOXO,,
3URSULHWăĠLOHSVLKRPHWULFHDOHVXEVFDOHL(0$66$6UHIHULWRDUHODVHSDUDUH
6FRUXOEUXWODVFDOD6$676HSDUDUH
(úDQWLRQ Q 0$6$OSKD
3UHOLPLQDU,
%ăUEDĠL
)HPHL
3UHOLPLQDU,,
%ăUEDĠL
)HPHL
6WXGHQĠL
%ăUEDĠL
)HPHL
$GXOĠL
%ăUEDĠL
)HPHL
3RVWSDUWXP
%ăUEDĠL
)HPHL
3DFLHQĠLFXGLDJQRVWLFSVLKLDWULF
7RWDO
%ăUEDĠL
)HPHL
)RELHVRFLDOă
7XOEXUDUHGHSDQLFă$JRUDIRELH
(úDQWLRDQHOHSUHOLPLQDUHVXQWIRUPDWHGLQVWXGHQĠL
&RQVWUXLUHDúLVWDQGDUGL]DUHDVFDOHORU
7DEHOXO,,
3URSULHWăĠLOHSVLKRPHWULFHDOHVXEVFDOHL(0$66$6UHIHULWRDUHODDXWRGH]YăOXLUH
6FRUXOEUXWODVXEVFDOD6$67GHDXWRGH]YăOXLUH
7LSXOGH]YăOXLULL Q 0$6$OSKD
(úDQWLRQXOSUHOLPLQDU,
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHIDPLOLH
%ăUEDĠL
)HPHL
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHSULHWHQL
%ăUEDĠL
)HPHL
(úDQWLRQXOSUHOLPLQDU,,
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHIDPLOLH
%ăUEDĠL
)HPHL
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHSULHWHQL
%ăUEDĠL
)HPHL
6WXGHQĠL
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHIDPLOLH
%ăUEDĠL
)HPHL
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHSULHWHQL
%ăUEDĠL
)HPHL
$GXOĠL
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHIDPLOLH
%ăUEDĠL
)HPHL
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHSULHWHQL
%ăUEDĠL
)HPHL
3RVWSDUWXP
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHSULHWHQLúLIDPLOLH
%ăUEDĠL
)HPHL
3DFLHQĠLFXGLDJQRVWLFSVLKLDWULF
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHSULHWHQLúLIDPLOLH
7RWDO
%ăUEDĠL
)HPHL
)RELHVRFLDOă
7XOEXUDUHGHSDQLFă$JRUDIRELH
(úDQWLRDQHOHSUHOLPLDUHVXQWIRUPDWHGLQVWXGHQĠL
(0$66$6
7DEHOXO,,
3URSULHWăĠLOHSVLKRPHWULFHDOHVXEVFDOHL(0$66$6UHIHULWRDUHODHYDOXDUHDVRFLDOă
6FRUXOEUXWODVFDOD6$67GHHYDOXDUHVRFLDOă
(úDQWLRQ Q 0$6$OSKD
3UHOLPLQDU,
%ăUEDĠL
)HPHL
3UHOLPLQDU,,
%ăUEDĠL
)HPHL
6WXGHQĠL
%ăUEDĠL
)HPHL
$GXOĠL
%ăUEDĠL
)HPHL
3RVWSDUWXP
%ăUEDĠL
)HPHL
3DFLHQĠLFXGLDJQRVWLFSVLKLDWULF
7RWDO
%ăUEDĠL
)HPHL
)RELHVRFLDOă
7XOEXUDUHGHSDQLFă$JRUDIRELH
1RWăÌQWUHEăULOHVXEVFDOHLUHIHULWRDUHODHYDOXDUHDVRFLDOăDXIRVWFRSLDWHGLQVFDOHOH(0$6RULJLQDOH
(úDQWLRDQHOHSUHOLPLQDUHVXQWIRUPDWHGLQVWXGHQĠL
,QYHQWDUXO PHWRGHORU GH FRSLQJ OD VLWXDĠLLOH VWUHVDQWH PXOWLSOH DX DUăWDW Fă H[LVWă XQHOH GLIHUHQĠH VHPQL¿FDWLYH
&RSLQJ,QYHQWRU\IRU6WUHVVIXO6LWXDWLRQV±&,66(QGOHU vQWUHJUXSXULvQSULYLQĠDPHGLLORUVFRUXULORU'HH[HPSOX
3DUNHU6FDODGHDXWRHYDOXDUHDSHUIHFĠLRQLVPXOXL R FRPSDUDĠLH vQWUH VFRUXULOH OD VFDOD GH VHSDUDUH REĠLQXWH
3HUIHFWLRQLVP 6HOI3UHVHQWDWLRQ 6FDOH 3636 +HZLWW GHIHPHLOHGLQGLIHULWHOHHúDQWLRDQHDDUăWDWFăIHPHLOHGLQ
)OHWW (GLJHU +HZLWW HW DO &KHVWLRQDUXO HúDQWLRQXO SVLKLDWULF DX vQUHJLVWUDW QLYHOXUL VHPQL¿FDWLY
0F*LOOGHUHYL]XLUHDWUăLULORUGHSUHVLYH0F*LOO5HYLVLRQ PDL FUHVFXWH DOH DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH GHFkW IHPHLOH GLQ
RI WKH 'HSUHVVLYH ([SHULHQFHV 4XHVWLRQQDLUH 6DQWRU HúDQWLRQXOIRUPDWGLQSRSXODĠLDJHQHUDOăDGXOWăW S
=XURII 0RQJUDLQ )LHOGLQJ 6FDOD GH DQ[LHWDWH ÌQPRGVLPLODUIHPHLOHGLQHúDQWLRQXOSVLKLDWULFDX
GHVHSDUDUHPDWHUQă0DWHUQDO6HSDUDWLRQ$Q[LHW\6FDOH vQUHJLVWUDWQLYHOXULVHPQL¿FDWLYPDLULGLFDWHDOHDQ[LHWăĠLL
±06$6+RFNHWDOúLRVFDOăVFXUWăGHFLQFLLWHPL GH VHSDUDUH GHFkW IHPHLOH GLQ HúDQWLRQXO SRVWSDUWXP W
GHVWLQDĠLHYDOXăULLDQ[LHWăĠLL*LOEHUWHWDO S1XDXIRVWLGHQWL¿FDWHDVHPHQHDGLIHUHQĠH
DWXQFL FkQG DX IRVW H[DPLQDWH VFRUXULOH REĠLQXWH GH
,,6XPDUL]DUHDGDWHORUGHHWDORQDUHSHQWUX GLIHULWHOHHúDQWLRDQHGHEăUEDĠL
VFDOHOH(0$66$6 6FRUXULOH OD VFDOD GH DXWRGH]YăOXLUH D 6$67 ÌQ
7DEHOHOH ,, ,, úL ,, SUH]LQWă VFRUXULOH PHGLL WDEHOXO HVWH SUH]HQWDW XQ VXPDU DO VFRUXULORU REĠLQXWH
OD 6$67 REĠLQXWH SHQWUX ¿HFDUH HúDQWLRQ 6XQW GH OD VXEVFDOHOH GH DXWRGH]YăOXLUH 3DWWHUQXO JHQHUDO FDUH
DVHPHQHDSUH]HQWDWHúLVFRUXULOHODVFDOD(0$67(6ÌQ D UHLHúLW GLQ DFHDVWă VXPDUL]DUH HVWH DFHOD Fă GHúL vQ
JHQHUDO VFRUXULOH DX IRVW GLIHULWH SHQWUX EăUEDĠL úL IHPHL JHQHUDO VFRUXULOH PHGLL REĠLQXWH OD LQVWUXPHQWHOH GH
LDU GLIHUHQĠHOH GLQWUH HúDQWLRDQH DX IRVW PDL HYLGHQWH vQ HYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUăOHJDWHGHDXWRGH]YăOXLUH
SULYLQĠDIHPHLORU DXIRVWGHVWXOGHVLPLODUHFHORUREĠLQXWHvQFD]XODQ[LHWăĠLL
6FRUXULOH OD VFDOD GH VHSDUDUH D 6$67 6FRUXULOH GH VHSDUDUH FD WUăVăWXUă WRWXúL DX IRVW UDSRUWDWH QLYHOXUL
PHGLL OD VFDOD GH VHSDUDUH SHQWUX ¿HFDUH HúDQWLRQ VXQW PDL PDUL DOH DQ[LHWăĠLL OHJDWH GH DXWRGH]YăOXLUH DWXQFL
SUH]HQWDWH vQ WDEHOXO ,, 6H SRDWH REVHUYD IDSWXO Fă FkQGDFFHQWXODIRVWSXVDVXSUDGH]YăOXLULLFăWUHPHPEULL
VFRUXULOHPHGLLREĠLQXWHODVFDODGHVHSDUDUHDXYDULDWGHOD IDPLOLHL VSUH GHRVHELUH GH GH]YăOXLUHD FăWUH SULHWHQL
PLQLPXPGHSHQWUXEăUEDĠLLGLQHúDQWLRQXOJHQHUDO PDL DOHV vQ FD]XO IHPHLORU 'H H[HPSOX GXSă FXP DUDWă
OD SHQWUX FHL DGXOĠL GLDJQRVWLFDĠL FX WXOEXUDUH úL 7DEHOHOH ,, úL ,, H[DPLQDUHD VFRUXULORU REĠLQXWH
GH SDQLFă FX DJRUDIRELH 2 VHULH GH WHVWH GH FRPSDUDĠLL GH IHPHLOH GLQ HúDQWLRQXO JHQHUDO GH DGXOĠL D DUăWDW Fă
&RQVWUXLUHDúLVWDQGDUGL]DUHDVFDOHORU
7DEHOXO,,
3URSULHWăĠLOHSVLKRPHWULFHDOHVXEVFDOHL(0$66$6UHIHULWRDUHODSHUFHSĠLH6$63
6FRUXULEUXWH
6WXGHQĠL 3RVWSDUWXP $GXOĠL
6FDOD6$63
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
6HSDUDUH
0
$6
$XWRGH]YăOXLUH
0
$6
(YDOXDUHVRFLDOă
0
$6
$FHDVWăVFDOăDIRVWUHSURGXVăGLQVFDODUHIHULWRDUHODSHUFHSĠLHGLQFDGUXO(0$6(WDORDQHOHSUH]HQWDWHvQIRUPXODUXOSHQWUXWUDVDUHDSUR¿OXOXLOD(0$6
6$6VHED]HD]ăSHHúDQWLRDQHOHGHHWDORQDUHDOHVFDOHORU(0$6RULJLQDOH
PHGLLOHSHQWUXDQ[LHWDWHDGHVHSDUDUHDQ[LHWDWHDOHJDWăGH SRVWSDUWXPDDUăWDWFăQXDXH[LVWDWGLIHUHQĠHVHPQL¿FDWLYH
GHVWăLQXLUHDGHLQIRUPDĠLLSHUVRQDOHXQXLSULHWHQDSURSLDW vQWUHJHQXULvQSULYLQĠDDQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUHVDXvQSULYLQĠD
úLXQXLPHPEUXDOIDPLOLHLDXIRVWGHúLUHVSHFWLY DQ[LHWăĠLL OHJDWH GH DXWRGH]YăOXLUH GDU IHPHLOH DX DYXW
5HIHULWRU OD EăUEDĠLL GLQ DFHVW HúDQWLRQ PHGLLOH OD WRWXúLQLYHOXULDOHDQ[LHWăĠLLvQVLWXDĠLLGHHYDOXDUHVRFLDOă
DQ[LHWDWHDGHVHSDUDUHDQ[LHWDWHDOHJDWăGHGHVWăLQXLUHDGH VXEVWDQĠLDOPDLFUHVFXWHW S
LQIRUPDĠLLSHUVRQDOHXQXLSULHWHQDSURSLDWúLXQXLPHPEUX 6FRUXULOHODVFDOD6$637DEHOXOSUH]LQWăPHGLLOH
DOIDPLOLHLDXIRVWGHúLUHVSHFWLY úL DEDWHULOH VWDQGDUG SHQWUX LWHPLL 6$63 FDUH HYDOXHD]ă
6FRUXULOH OD VFDOD GH HYDOXDUH VRFLDOă D 6$67 SHUFHSĠLLOHDVXSUDVLWXDĠLHL6XQWSUH]HQWDWHUH]XOWDWHOHFHORU
0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGDOHHúDQWLRDQHORUODVFDODGH WUHLHúDQWLRDQHFDUHDXFRPSOHWDWIRUPXODUXO$FHVWHYDORUL
HYDOXDUHVRFLDOăVXQWSUH]HQWDWHvQ7DEHOXO,,2H[DPLQDUH UHSUH]LQWă QLYHOXULOH GH ED]ă DOH SHUFHSĠLLORU VLWXDĠLRQDOH
DWHQWăDDFHVWRUPHGLLSXQHvQHYLGHQĠăSDWWHUQXULFDUHIDF vQPRPHQWXOvQFDUHSDUWLFLSDQĠLLVHJăVHVFvQVLWXDĠLDGHD
R GLVWLQFĠLH FODUă vQWUH DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă OHJDWă GH FRPSOHWDVFDOHOHQRDVWUH$FHDVWăLQIRUPDĠLHDUWUHEXLVăúL
HYDOXDUHDVRFLDOăúLDOWHIDĠHWHLQWHUSHUVRQDOHDOHDQ[LHWăĠLL GRYHGHDVFă XWLOLWDWHD DWXQFL FkQG HIHFWXăP FRPSDUDĠLL vQ
FD WUăVăWXUă 'H H[HPSOX VD DUăWDW vQ PRG FRQVLVWHQW FDGUXOXQRUFHUFHWăULDVXSUDIDĠHWHORUDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă
Fă IHPHLOH DX REĠLQXW QLYHOXUL PDL FUHVFXWH DOH DQ[LHWăĠLL vQVLWXDĠLLVSHFL¿FHFDUHLPSOLFăXQHOHPHQWGHDPHQLQĠDUH
VRFLDOHGHFkWEăUEDĠLLGDUDFHVWHGLIHUHQĠHGHJHQQXDXIRVW SHUFHSXWă'HUHĠLQXWIDSWXOFăQXDIRVWSRVLELOăFDOFXODUHD
DWkWGHHYLGHQWHDWXQFLFkQGDXIRVWH[DPLQDWHúLDOWHIDĠHWH FRQVLVWHQĠHLLQWHUQHDDFHVWRUVFDOHGHRDUHFHVXQWIRUPDWH
DOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă'HH[HPSOXDQDOL]DHúDQWLRQXOXL GLQWUXQVLQJXULWHP
&$3,72/8/,,
35235,(7Ăğ,36,+20(75,&(
,,&RQVLVWHQĠDLQWHUQă
7DEHOHOH ,, ,, úL ,, LQFOXG FRH¿FLHQĠLL ,,9DOLGLWDWHD
DOSKD REĠLQXĠL SH GLIHULWH HúDQWLRDQH SHQWUX DVSHFWHOH
LQWHUSHUVRQDOHDOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă'XSăFXPQHDP $QDOL]HOH OHJDWH GH YDOLGLWDWHDGH FRQVWUXFW úL GH FHD
DúWHSWDvQFD]XOXQXLLQVWUXPHQWGHDFHVWWLSvQFDUHWRDWH FRQFXUHQWă D VFDOHORU (0$66$6 DX IRVW HIHFWXDWH SH
UăVSXQVXULOH OD R DQXPLWă VFDOă VH FRQFHQWUHD]ă DVXSUD PăVXUăWRULOH REĠLQXWH FX DMXWRUXO HúDQWLRDQHORU GHVFULVH
XQXLVLQJXUWLSGHVLWXDĠLHFRH¿FLHQĠLLDOSKDREĠLQXĠLSHQWUX vQ VHFĠLXQHD &RQVWUXLUHD VFDOHORU 5H]XOWDWHOH VXVĠLQ
IDĠHWHOH LQWHUSHUVRQDOH DOH DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă DX DYXW LQWHUSUHWDUHDVFDOHORU6$67úLDFDUDFWHULVWLFLORUSHFDUHOH
YDORULULGLFDWHvQPRGXQLIRUP&RH¿FLHQĠLLDXOXDWYDORUL UHSUH]LQWăFDUHVXQWUHODWLYLQGHSHQGHQWHXQHOHGHDOWHOHúL
vQWUHúLSHQWUXVFDODGHVHSDUDUHvQWUHúL GHVFDOHOH(0$67UHIHULWRDUHODHYDOXDUHDVRFLDOăÌQSOXV
SHQWUXVFDODGHDXWRGH]YăOXLUHúLvQWUHúLSHVFDOD UH]XOWDWHOHDGXFGRYH]LUHSHWDWHFăEăUEDĠLLúLIHPHLOHGLIHUă
GHHYDOXDUHVRFLDOă GLQSHUVSHFWLYDWUăVăWXULORUPăVXUDWHGHDFHVWLQVWUXPHQW
vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă úL DQ[LHWDWHD OHJDWă GH QHJDWLY LH DQ[LRV úL UHVSHFWLY LWHPLL IRUPXODĠL SR]LWLY
VLWXDĠLLOH DPELJXH$QDOL]D IDFWRULDOă D JHQHUDW R VROXĠLH LH QRQDQ[LRV GLQ VXEVFDOD FDUH HYDOXHD]ă DQ[LHWDWHD
vQ úDVH IDFWRUL FDUH D H[SOLFDW GLQ YDULDQĠă &HO DWXQFLFkQGGHVWăLQXLLQIRUPDĠLLGHVSUHVLQHXQRUPHPEULDL
GHDO FLQFLOHD úL FHO GHDO úDVHOHD IDFWRU DX FRQVWDW vQ IDPLOLHLVDXXQXLSULHWHQDSURSLDW$FHúWLIDFWRULDXH[SOLFDW
LWHPL UHIHULWRUL OD DQ[LHWDWH vQ VLWXDĠLLOH GH GHVWăLQXLUH GH úLUHVSHFWLYGLQYDULDQĠă&HOGHDOWUHLOHD
LQIRUPDĠLLSHUVRQDOHXQRUFXQRúWLQĠHFDUHDXIRVWH[FOXVH IDFWRUHVWHFRQVWLWXLWGLQFHLLWHPLUHIHULWRULODDQ[LHWDWHD
GLQ IRUPD ¿QDOă 3ULPLL SDWUX IDFWRUL VXQW SUH]HQWDĠL vQ GHVHSDUDUHúLDH[SOLFDWGLQYDULDQĠă6DWXUDĠLLOHDX
7DEHOXO ,, 3ULPXO IDFWRU VD FRQVWLWXLW GLQ FHL LWHPL YDULDWvQWUHúL8OWLPXOIDFWRUHVWHIRUPDWGLQ
UHIHULWRUL OD DQ[LHWDWHD vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă GLQFHLLWHPLDLDQ[LHWăĠLLvQVLWXDĠLLGHHYDOXDUHVRFLDOă
6DWXUDĠLLOH VHPQL¿FDWLYH DX YDULDW vQWUH úL LDUDFHVWIDFWRUDH[SOLFDWGLQYDULDQĠăÌQFRQFOX]LH
&HO GHDO GRLOHD IDFWRU VD FRQVWLWXLW GLQ FHL LWHPL DL VD DUăWDW vQFă R GDWă Fă VXEVFDOHOH DX vQFăUFDW IDFWRUL
DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH 6DWXUDĠLLOH VHPQL¿FDWLYH DX YDULDW GLVWLQFĠL FX PHQĠLXQHD Fă LWHPLL UHIHULWRUL OD DQ[LHWDWHD
vQWUH úL &HO GHDO WUHLOHD IDFWRU VD FRQVWLWXLW GLQVLWXDĠLLGHDXWRGH]YăOXLUHVDXvPSăUĠLWvQGRLIDFWRUL
GLQ LWHPLL IDFWRUXOXL (0$67 FDUH PăVRDUă DQ[LHWDWHD vQ FDUHDXUHÀHFWDWGLUHFĠLDIRUPXOăULLLWHPLORU$FHVWUH]XOWDW
VLWXDĠLLQHVLJXUHúLDPELJXH6DWXUDĠLLOHDXOXDWYDORULvQWUH QXDIRVWYă]XWFDXQQHDMXQVDOQRLORUQRDVWUHVFDOHGLQ
úL$OSDWUXOHDIDFWRUVDFRQVWLWXLWGLQLWHPLLFDUH PRPHQW FH úL vQ FD]XO VFDOHORU (0$6 DX IRVW REĠLQXWH
HYDOXHD]ăDQ[LHWDWHDvQFRQGLĠLLGHGHVWăLQXLUHGHLQIRUPDĠLL UH]XOWDWHVLPLODUH
GHVSUH VLQH XQRU PHPEUL DL IDPLOLHL VDX SULHWHQLORU 7RĠL ÌQ FHOH GLQ XUPă R DOWă DQDOL]ă IDFWRULDOă D IRVW
FHLLWHPLDXvQFăUFDWVHPQL¿FDWLYDFHVWIDFWRUFXYDORUL HIHFWXDWăSHED]DUăVSXQVXULORUODLWHPLGDWHGHDGXOĠLLGLQ
FXSULQVH vQWUH úL ÌQ DQVDPEOX DFHDVWă DQDOL]ă 68$úL&DQDGDGLQHúDQWLRQXOQRVWUXIRORVLWODHWDORQDUH
D GDWHORU SUHOLPLQDUH D RIHULW VXVĠLQHUH SHQWUX YDOLGLWDWHD $XIRVWDQDOL]DWHUăVSXQVXULOHODLQVWUXPHQWHOHGHHYDOXDUH
IDFWRULDOăDQRXOXLLQVWUXPHQWFXIDFWRULFODULGHQWL¿FDELOL D DQ[LHWăĠLL GH VHSDUDUH FD WUăVăWXUă D DQ[LHWăĠLL OHJDWH
úL GLIHUHQĠLDELOL UHIHULWRUL OD DQ[LHWDWHD GH VHSDUDUH GH GHVWăLQXLUHD GH LQIRUPDĠLL GHVSUH VLQH IDPLOLHL VDX
DQ[LHWDWHD OHJDWă GH DXWRGH]YăOXLUH úL OD DQ[LHWDWHD vQ SULHWHQLORUDDQ[LHWăĠLLGLQVLWXDĠLLGHHYDOXDUHVRFLDOăúLD
VLWXDĠLLGHHYDOXDUHVRFLDOă DQ[LHWăĠLLGLQVLWXDĠLLDPELJXH5H]XOWDWHOHVXQWSUH]HQWDWH
2 D GRXD DQDOL]ă IDFWRULDOă D IRVW UHDOL]DWă DVXSUD vQ 7DEHOXO ,, $QDOL]D IDFWRULDOă LQLĠLDOă D UHOHYDW
UăVSXQVXULORU OD LWHPL IXUQL]DWH GH FHL VWXGHQĠL GLQ IDFWRUL FDUH DX H[SOLFDW GLQ YDULDQĠă 3ULPXO
HúDQWLRQXO GH HWDORQDUH 3ULQFLSDOHOH UH]XOWDWH DOH DFHVWHL IDFWRUHVWHFRQVWLWXLWGLQWUXQDPHVWHFGHLWHPLGLQVFDOHOH
DQDOL]HVXQWSUH]HQWDWHvQ7DEHOXO,,&HOHWUHLIDĠHWHDOH GH HYDOXDUH VRFLDOă úL GH DPELJXLWDWH $FHVWD D H[SOLFDW
WUăVăWXULL LQFOXVH vQ DFHDVWă DQDOL]ă DX FRQVWDW vQ IDĠHWHOH GLQYDULDQĠă&HOGHDOGRLOHDIDFWRUHVWHFRQVWLWXLW
VFDOHORU6$67'HWHUPLQDUHDQXPăUXOXLGHIDFWRULSHED]D vQvQWUHJLPHGLQFHLLWHPLDLVFDOHLGHVHSDUDUHDOHFăURU
JUD¿FXOXL SDQWHL VFUHH SORW D VXJHUDW Fă WUHEXLH SăVWUDĠL VDWXUDĠLL DX YDULDW vQWUH úL $FHVW IDFWRU D IRVW
SDWUXIDFWRUL3ULPLLGRLIDFWRULDXFRQVWDWvQLWHPLLIRUPXODĠL UăVSXQ]ăWRUSHQWUXGLQYDULDQĠă
7DEHOXO,,
$QDOL]DIDFWRULDOăDVFDOHORUGHHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă(0$66$66$67
vQHúDQWLRQXOSUHOLPLQDU,
7DEHOXO,,FRQWLQXDUH
$QDOL]DIDFWRULDOăDVFDOHORUGHHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă(0$66$66$67
vQHúDQWLRQXOSUHOLPLQDU,
)DFWRUXO )DFWRUXO )DFWRUXO )DFWRUXO
,WHPXO (YDOXDUHVRFLDOă 6HSDUDUH 6LWXDĠLLDPELJXH $XWRGH]YăOXLUH
IDPLOLHVDXSULHWHQL
6HSDUDUH
&DXWH[SHULHQĠHGHIHOXODFHVWD
6XQWVXSăUDWă
7UDQVSLU
0ăVLPWUHOD[DWă
0ăVLPWVWkQMHQLWă
$úWHSWFXQHUăEGDUHDFHVWHVLWXDĠLL
$PRVWDUHGHDJLWDĠLHvQVWRPDF
0ăVLPWFRQIRUWDELO
0ăVLPWvQFRUGDWă
ÌPLIDFHSOăFHUHVD¿XvQDFHVWHVLWXDĠLL
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWvQVLJXUDQĠă
0ăVLPWvQJULMRUDWă
$PvQFUHGHUHvQPLQH
6XQWDJLWDWă
6LWXDĠLLDPELJXH
&DXWH[SHULHQĠHGHIHOXODFHVWD
6XQWVXSăUDWă
7UDQVSLU
0ăVLPWUHOD[DWă
0ăVLPWVWkQMHQLWă
$úWHSWFXQHUăEGDUHDFHVWHVLWXDĠLL
$PRVWDUHGHDJLWDĠLHvQVWRPDF
0ăVLPWFRQIRUWDELO
0ăVLPWvQFRUGDWă
ÌPLIDFHSOăFHUHVD¿XvQDFHVWHVLWXDĠLL
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWvQVLJXUDQĠă
0ăVLPWvQJULMRUDWă
$PvQFUHGHUHvQPLQH
6XQWDJLWDWă
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHPHPEULLIDPLOLHLúLSULHWHQL
&DXWH[SHULHQĠHGHIHOXODFHVWD
6XQWVXSăUDWă
7UDQVSLU
0ăVLPWUHOD[DWă
0ăVLPWVWkQMHQLWă
$úWHSWFXQHUăEGDUHDFHVWHVLWXDĠLL
$PRVWDUHGHDJLWDĠLHvQVWRPDF
0ăVLPWFRQIRUWDELO
0ăVLPWvQFRUGDWă
ÌPLIDFHSOăFHUHVD¿XvQDFHVWHVLWXDĠLL
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWvQVLJXUDQĠă
0ăVLPWvQJULMRUDWă
$PvQFUHGHUHvQPLQH
6XQWDJLWDWă
1RWă1 VWXGHQĠL$FHVWHDUHSUH]LQWăUH]XOWDWHOHSDUĠLDOHDOHDQDOL]HLIDFWRULDOHSULQPHWRGDFRPSRQHQWHORUSULQFLSDOHFXDMXWRUXOURWDĠLHLYDULPD[
6FDODGHDXWRGH]YăOXLUHFăWUHFXQRúWLQĠHDIRVWGHDVHPHQHDLQFOXVăvQDQDOL]ăúLDXIRVWH[WUDúLIDFWRULFDUHDXH[SOLFDWGLQYDULDQĠă6FDODGH
DXWRGH]YăOXLUHFăWUHFXQRúWLQĠHVDGLYL]DWvQGRLIDFWRULVHSDUDĠLFDUHQXDXIRVWXúRUGHLQWHUSUHWDW'RDUDFHOHVXEVFDOHFDUHDXvQFăUFDWXQVLQJXUIDFWRU
VXQWLQFOXVHvQDFHVWWDEHO1XPHUHOHvQJURúDWHVXQWFHOHDFăURUVDWXUDĠLHDIRVW!
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHOXO,,
$QDOL]DIDFWRULDOăDVFDOHORUGHHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă(0$66$66$67
vQHúDQWLRQXOGHVWXGHQĠL
1RWă1 6DWXUDĠLLOH!VXQWvQJURúDWH$QDOL]DIDFWRULDOăLQLĠLDOăDUHOHYDWIDFWRULFDUHDXH[SOLFDWGLQYDULDQĠăLDUPHWRGDVFUHHSORWD
LQGLFDWRVROXĠLHSRWHQĠLDOăFRPSXVăGLQSDWUXIDFWRULSUH]HQWDWăDLFL
$XWRGH]YăOXLUHDFăWUHPHPEULLIDPLOLHLúLFăWUHSULHWHQL
7DEHOXO,,
$QDOL]DIDFWRULDOăDWXWXURULWHPLORUVFDOHORU(0$66$6
vQHúDQWLRQXOJHQHUDOIRUPDWGLQDGXOĠL
7DEHOXO,,FRQWLQXDUH
$QDOL]DIDFWRULDOăDWXWXURULWHPLORUVFDOHORU(0$66$6
vQHúDQWLRQXOJHQHUDOIRUPDWGLQDGXOĠL
)DFWRUXO )DFWRUXO )DFWRUXO )DFWRUXO
,WHPXO (YDOXDUHVRFLDOă 6HSDUDUH $XWRGH]YăOXLUH (YDOXDUHVRFLDOă
6LWXDĠLLDPELJXH 6LWXDĠLLDPELJXH
6HSDUDUH
&DXWH[SHULHQĠHGHIHOXODFHVWD
6XQWVXSăUDWă
7UDQVSLU
0ăVLPWUHOD[DWă
0ăVLPWVWkQMHQLWă
$úWHSWFXQHUăEGDUHDFHVWHVLWXDĠLL
$PRVWDUHGHDJLWDĠLHvQVWRPDF
0ăVLPWFRQIRUWDELO
0ăVLPWvQFRUGDWă
ÌPLIDFHSOăFHUHVD¿XvQDFHVWHVLWXDĠLL
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWvQVLJXUDQĠă
0ăVLPWvQJULMRUDWă
$PvQFUHGHUHvQPLQH
6XQWDJLWDWă
$XWRGH]YăOXLUH
&DXWH[SHULHQĠHGHIHOXODFHVWD
6XQWVXSăUDWă
7UDQVSLU
0ăVLPWUHOD[DWă
0ăVLPWVWkQMHQLWă
$úWHSWFXQHUăEGDUHDFHVWHVLWXDĠLL
$PRVWDUHGHDJLWDĠLHvQVWRPDF
0ăVLPWFRQIRUWDELO
0ăVLPWvQFRUGDWă
ÌPLIDFHSOăFHUHVD¿XvQDFHVWHVLWXDĠLL
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWvQVLJXUDQĠă
0ăVLPWvQJULMRUDWă
$PvQFUHGHUHvQPLQH
6XQWDJLWDWă
(YDOXDUHVRFLDOă6LWXDĠLLDPELJXH
&DXWH[SHULHQĠHGHIHOXODFHVWD
6XQWVXSăUDWă
7UDQVSLU
0ăVLPWUHOD[DWă
0ăVLPWVWkQMHQLWă
$úWHSWFXQHUăEGDUHDFHVWHVLWXDĠLL
$PRVWDUHGHDJLWDĠLHvQVWRPDF
0ăVLPWFRQIRUWDELO
0ăVLPWvQFRUGDWă
ÌPLIDFHSOăFHUHVD¿XvQDFHVWHVLWXDĠLL
,QLPDvPLEDWHPDLUHSHGH
0ăVLPWvQVLJXUDQĠă
0ăVLPWvQJULMRUDWă
$PvQFUHGHUHvQPLQH
6XQWDJLWDWă
1RWă1 $QDOL]DLQLĠLDOăSULQPHWRGDFRPSRQHQWHORUSULQFLSDOHFXDMXWRUXOURWDĠLHLYDULPD[DUHOHYDWIDFWRULFXYDORULSURSULLPDLPDULGHúLFDUH
DXH[SOLFDWGLQYDULDQĠă0HWRGDVFUHHSORWDLQGLFDWRVROXĠLHvQSDWUXIDFWRUL$FHDVWăVROXĠLHDH[SOLFDWGLQYDULDQĠă1XPHUHOHvQJURúDWH
VXQWFHOHDFăURUVDWXUDĠLHDIRVW!
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEOHOXO,,
,QWHUFRUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$66$6vQHúDQWLRQXOSUHOLPLQDU,,
6FDOD
(0$67(6D
6$676HSDUDUH
(0$67$PELJXLWDWH
6$67$')E
6$67$'3F
(0$66
(0$66(PRĠLRQDO
¿]LRORJLF
(0$66&RJQLWLY
'HSUHVLDFDVWDUH
'HSUHVLDFDWUăVăWXUă
6FDODGHHYDOXDUHD
DVFXQGHULLLQIRUPDĠLLORU
GHVSUHVLQH
3636G
$6,H$WDúDPHQWSUHRFXSDW
$6,$WDúDPHQWLQVHFXUL]DQW
$6,$WDúDPHQWVHFXUL]DQW
6FDOD5RVHQEHUJDVWLPHL
GHVLQH
,66I$Q[LHWDWHDGHVHSDUDUH
,66&RQúWLHQWL]DUHD
UHODĠLLORULQWHUSHUVRQDOH
%,'5J'H]LUDELOLWDWH
VRFLDOă
/HJHQGă1 VWXGHQĠL,QWHUFRUHODĠLDVFDOHORU6$67$')úL6$67$'3HVWHQHVHPQL¿FDWLYă
D
(6 (YDOXDUH6RFLDOăE$') $XWRGH]YăOXLUHIDĠăGHIDPLOLHF$'3 $XWRGH]YăOXLUHIDĠăGHSULHWHQLG6FDODGHDXWRHYDOXDUHDSHUIHFĠLRQLVPXOXL
H
,QYHQWDUXOVWLOXULORUGHDWDúDPHQWI6FDODVHQVLELOLWăĠLLLQWHUSHUVRQDOHJ,QYHQWDUXOHFKLOLEUDWDOUăVSXQVXULORUGH]LUDELOHYDULDQWDUHGXVă
S
S
&HOGHDOWUHLOHDIDFWRUHVWHIRUPDWGLQFHLLWHPLDL HWDORQDUHúLvQ7DEHOXO,,SHQWUXHúDQWLRQXOGHHWDORQDUH
VFDOHLGHDQ[LHWDWHOHJDWăGHDXWRGH]YăOXLUH$FHVWIDFWRU IRUPDW GLQ DGXOĠL ,QWHUFRUHODĠLLOH GLQWUH VFDOHOH 6$67
DH[SOLFDWGLQYDULDQĠăLDUVDWXUDĠLLOHDXOXDWYDORUL VXQW SUH]HQWDWH vQ 7DEHOXO ,, SHQWUX HúDQWLRDQHOH
vQWUHúL8OWLPXOIDFWRUHVWHXQIDFWRUFRPELQDW FOLQLFH 5H]XOWDWHOH DX LQGLFDW IDSWXO Fă LQWHUFRUHODĠLLOH
FDUHVDIRUPDWGLQPDMRULWDWHDLWHPLORUFDUHDXUăPDVGLQ vQ FD]XO WDĠLORU GLQ HúDQWLRQXO SRVWSDUWXP DX YDULDW vQWUH
VFDOHOH GH HYDOXDUH VRFLDOă úL GH DPELJXLWDWH $FHVWD D úL vQ WLPS FH LQWHUFRUHODĠLLOH vQ FD]XO PDPHORU
H[SOLFDWGLQYDULDQĠă DX OXDW YDORUL vQWUH úL ,QWHUFRUHODĠLLOH SHQWUX
3HQWUX D FODUL¿FD vQ FRQWLQXDUH SDWWHUQXO UHODĠLLORU vQWUHJHúDQWLRQXOSVLKLDWULFDXYDULDWvQWUHúL&X
GLQWUHVFRUXULOHOD6$67DXIRVWFDOFXODWHLQWHUFRUHODĠLLOH WRDWH Fă SDWWHUQXO UH]XOWDWHORU HVWH VLPLODU SHQWUX WRDWH
GLQWUH VFDOHOH 6$67 úL LQVWUXPHQWHOH RULJLQDOH (0$6 HúDQWLRDQHOH GLIHUHQĠHOH REVHUYDWH vQWUH PDPHOH úL WDĠLL
DGPLQLVWUDWH¿HFăUXLHúDQWLRQ5H]XOWDWHOHVXQWSUH]HQWDWH GLQ HúDQWLRQXO SRVWSDUWXP YLQ vQ FRQWLQXDUH vQ VSULMLQXO
vQ 7DEHOXO ,, SHQWUX HúDQWLRQXO GH VWXGHQĠL XWLOL]DW OD
7DEHOXO,,
,QWHUFRUHODĠLLOHGLQWUHVFDOHOH(0$6úLVFDOHOH(0$66$6
SHHúDQWLRQXOGHVWXGHQĠL
6FDOD
6$67(YDOXDUH6RFLDOă
6$676HSDUDUH
6$67$XWRGH]YăOXLUHFăWUHIDPLOLH
6$67$XWRGH]YăOXLUHFăWUHSULHWHQL
(0$66WDUH(0$66
1RWă5H]XOWDWHOHSHQWUXEăUEDĠL1 VHJăVHVFGHDVXSUDOLQLHLGLDJRQDOHSXQFWDWHUH]XOWDWHOHSHQWUXIHPHLVXEGLDJRQDOăÌQWDEHOOLQLDGLDJRQDOă
SXQFWDWăDUWUHEXLVă¿HvQORFXOOLQLXĠHORUGHODVWkQJDVXVVSUHGUHDSWDMRV
$FHDVWăVXEVFDOăDIRVWUHSURGXVăGXSăVFDOHOH(0$6RULJLQDOH
S
S
S
(0$66$6
7DEHOXO,,
&RUHODĠLLOHGLQWUHVFDOHOH(0$6(0$66$6,QGH[XOVHQVLELOLWăĠLLODDQ[LHWDWHúL&KHVWLRQDUXO3HQQ6WDWHGHHYDOXDUH
DvQJULMRUăULLvQHúDQWLRQXOJHQHUDOIRUPDWGLQDGXOĠL
6FDOHOH
(0$66$67UăVăWXUă6$67(YDOXDUH
VRFLDOă
6$676HSDUDUH
(0$67UăVăWXUă(0$676LWXDĠLLDPELJXH
6$67$XWRGH]YăOXLUHFăWUHIDPLOLHE
6$67$XWRGH]YăOXLUHFăWUHSULHWHQLF
(0$66WDUH(0$66
(0$66(PRĠLRQDO¿]LRORJLF
(0$66&RJQLWLY
,QGH[XOVHQVLELOLWăĠLLODDQ[LHWDWH
&KHVWLRQDUXO3HQQ6WDWHGHHYDOXDUHD
vQJULMRUăULL
1RWă5H]XOWDWHOHSHQWUXIHPHLQ VHJăVHVFGHDVXSUDOLQLHLGLDJRQDOHSXQFWDWHUH]XOWDWHOHSHQWUXEăUEDĠLQ VXEGLDJRQDOăÌQWDEHOOLQLD
GLDJRQDOăSXQFWDWăDUWUHEXLVă¿HvQORFXOOLQLXĠHORUGHODVWkQJDVXVVSUHGUHDSWDMRV,QWHUFRUHODĠLDGLQWUH6$67$XWRGH]YăOXLUHFăWUHIDPLOLHúL6$67
$XWRGH]YăOXLUHFăWUHSULHWHQLHVWHQHVHPQL¿FDWLYă
$FHDVWăVXEVFDOăDIRVWUHSURGXVăGXSăVFDOHOH(0$6RULJLQDOH
E
Q EăUEDĠLIHPHL
F
Q EăUEDĠLIHPHL
S
S
S
(úDQWLRQXOSRVWSDUWXPE
6HSDUDUH
$XWRGH]YăOXLUH
(YDOXDUHVRFLDOă
(úDQWLRQXOSVLKLDWULFF
6HSDUDUH
$XWRGH]YăOXLUH
(YDOXDUHVRFLDOă
7DEHOXO,,
&RUHODĠLLOHGLQWUHVFDOHOHGHGLVWUHVúLVFDOHOHGHHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă(0$66$66$67
vQHúDQWLRQXOSVLKLDWULF
6FDOD 6FDOD6$67
6HSDUDUH $XWRGH]YăOXLUH (YDOXDUHVRFLDOă
6FDOD%HFNGHDQ[LHWDWH
7RWDO
%ăUEDĠL
)HPHL
6FDOD%HFNGHGHSUHVLH
7RWDO
%ăUEDĠL
)HPHL
(0$66WDUH
7RWDO
%ăUEDĠL
)HPHL
6XEVFDODGHHYDOXDUHVRFLDOăDIRVWUHSURGXVăGXSăVFDOHOH(0$6RULJLQDOH
S
S
7DEHOXO,,
&RUHODĠLLOHGLQWUHVFDOHOHGHDQ[LHWDWHúLVFDOHOHGHHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă(0$66$66$67
vQHúDQWLRQXOSRVWSDUWXP
6FDODGHDQ[LHWDWH 6FDOD6$67
6HSDUDUH $XWRGH]YăOXLUH (YDOXDUHVRFLDOă
ÌQJULMRUDUHIDĠăGHORFXOGHPXQFă
7DĠL
0DPH
$Q[LHWDWHPDWHUQăSDWHUQăGHVHSDUDUH
7DĠL
0DPH
(IHFWHSHUFHSXWHDVXSUDFRSLOXOXLPLF
7DĠL
0DPH
$Q[LHWDWHGHVHSDUDUH
7DĠL
0DPH
$Q[LHWDWHVRFLDOă
7DĠL
0DPH
6XEVFDODGHHYDOXDUHVRFLDOăDIRVWUHSURGXVăGXSăVFDOHOH(0$6RULJLQDOH
S
S
(0$66$6
VLQH XQXL PHPEUX DO IDPLOLHL U S úL FX HúDQWLRQXOWRWDODFRUHODWFXGHSUHVLDFDVWDUHU S
DQ[LHWDWHDOHJDWăGHGHVWăLQXLUHDGHLQIRUPDĠLLGHVSUHVLQH úLFXGHSUHVLDFDWUăVăWXUăU SDúDFXP
XQXLSULHWHQU S DIRVWHYDOXDWăGH6SLHOEHUJHUHWDOÌQPRGVLPLODU
&RUHODĠLLOH GLQWUH QRLOH QRDVWUH VFDOH úL VFDOHOH DQ[LHWDWHDOHJDWăGHDXWRGH]YăOXLUHDFRUHODWFXGHSUHVLD
GH DQ[LHWDWH DX IRVW GH DVHPHQHD HYDOXDWH vQ FD]XO FDVWDUHU SúLFXGHSUHVLDFDWUăVăWXUăU
HúDQWLRQXOXL IRUPDW GLQ SDFLHQĠL FX GLDJQRVWLF SVLKLDWULF S ÌQ FHOH GLQ XUPă DQ[LHWDWHD OHJDWă GH
WUDWDĠLDPEXODWRULXYH]L7DEHOXO,,5H]XOWDWHOHREĠLQXWH HYDOXDUH VRFLDOă D FRUHODW GH DVHPHQHD FX GHSUHVLD FD
SH vQWUHJXO HúDQWLRQ DX DUăWDW Fă VFRUXULOH OD ,QYHQWDUXO VWDUHU SúLFDWUăVăWXUăU S
%HFN GH DQ[LHWDWH %HFN $Q[LHW\ ,QYHQWRU\ ± %$, DX &RUHODĠLLOH FX DOWH VFDOH GH HYDOXDUH D
FRUHODWFXDQ[LHWDWHDGHVHSDUDUHU SúLFX QRQGH]YăOXLULL 5HODĠLLOH GLQWUH IDĠHWHOH DQ[LHWăĠLL FD
DQ[LHWDWHDOHJDWăGHGHVWăLQXLUHDGHLQIRUPDĠLLGHVSUHVLQH WUăVăWXUă úL LQVWUXPHQWHOH GH PăVXUă D QRQGH]YăOXLULL DX
XQXLPHPEUXDOIDPLOLHLVDXSULHWHQLORUU S IRVWHYDOXDWHFXDMXWRUXODGRXăHúDQWLRDQHÌQHúDQWLRQXO
$QDOL]HOH VHSDUDWH vQ IXQFĠLH GH JHQ DX DUăWDW Fă VLQJXUD QRVWUX SUHOLPLQDU GH VWXGHQĠL SDUWLFLSDQĠLL DX FRPSOHWDW
FRUHODĠLH VHPQL¿FDWLYă D IRVW LGHQWL¿FDWă vQWUH %$, úL 6FDOD GH HYDOXDUH D HYLWăULL GH]YăOXLULL GH LQIRUPDĠLL
DQ[LHWDWHDGHVHSDUDUHODIHPHLU SvQSDUWH GHVSUHSURSULDSHUVRDQă6HOIFRQFHDOPHQW6FDOHvQSOXV
GDWRULWăGLPHQVLXQLORUUHODWLYUHGXVHDOHVXEHúDQWLRDQHORU IDĠăGHVFDOHOHGHHYDOXDUHDIDĠHWHORUDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă
IRUPDWH GLQ EăUEDĠL úL IHPHL 'H DVHPHQHD UH]XOWDWHOH 'XSăFXPQHDPDúWHSWDWDQDOL]HOHGDWHORUGLQHúDQWLRQXO
DX DUăWDW Fă SHQWUX HúDQWLRQXO WRWDO DQ[LHWDWHD FD VWDUH WRWDO DX LQGLFDW Fă DVFXQGHUHD LQIRUPDĠLLORU GHVSUH VLQH
DúD FXP D IRVW PăVXUDWă GH VFDOHOH (0$6 D FRUHODW FX FRUHOHD]ăFXDQ[LHWDWHDOHJDWăGHGHVWăLQXLUHDGHLQIRUPDĠLL
DQ[LHWDWHDGHVHSDUDUHU SúLFXDQ[LHWDWHD GHVSUHVLQHXQXLPHPEUXDOIDPLOLHLVDXXQXLSULHWHQU
OHJDWă GH DXWRGH]YăOXLUH U S PăVXUDWă SFXDQ[LHWDWHDvQVLWXDĠLLGHHYDOXDUHVRFLDOăU
FX DMXWRUXO VFDOHL (0$66$6 'H DVHPHQHD DX IRVW SúLvQWURPDLPLFăPăVXUăFXDQ[LHWDWHD
LGHQWL¿FDWHFRUHODĠLLVHPQL¿FDWLYHSHQWUXEăUEDĠLúLIHPHL GHVHSDUDUHU S
FkQG DFHVWH GRXă IDĠHWH DOH DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă DX IRVW 3DUWLFLSDQĠLL GLQ HúDQWLRQXO SRVWSDUWXP DX FRPSOHWDW
FRUHODWH FX DQ[LHWDWHD GH VHSDUDUH úL FX DQ[LHWDWHD OHJDWă QLúWH VFDOH SULQWUH FDUH úL 6FDOD GH DXWRHYDOXDUH D
GHDXWRGH]YăOXLUHFRH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHUYDULLQGvQWUH SHUIHFĠLRQLVPXOXL 3HUIHFWLRQVLP 6HOI3UHVHQWDWLRQ 6FDOH
úL FX FHOH WUHL VXEVFDOH FDUH HYDOXHD]ă QHYRLD GH D SăUHD
$X IRVW WRWRGDWă FDOFXODWH FRUHODĠLLOH GLQWUH VFDOHOH SHUIHFWQHYRLDGHDHYLWDVăSDULLPSHUIHFWúLOLSVDGRULQĠHL
6$67úLDOWHLQVWUXPHQWHGHPăVXUăDDQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUH GH D GH]YăOXL DOWRUD SURSULLOH LPSHUIHFĠLXQL 5H]XOWDWHOH
úLDDQ[LHWăĠLLVRFLDOHFDUHDXIRVWDGPLQLVWUDWHHúDQWLRQXOXL REĠLQXWHvQFD]XOEăUEDĠLORUúLDOIHPHLORUVXQWSUH]HQWDWH
SRVWSDUWXP 5H]XOWDWHOH VXQW SUH]HQWDWH vQ 7DEHOXO ,, vQ7DEHOXO,,&HOPDLSHUWLQHQWIDFWRUSHQWUXVFRSXULOH
&RUHODĠLLOHDXIRVWFDOFXODWHvQWUHVFDOHOH6$67úLVFDOHOH QRDVWUH LPSOLFă QHGH]YăOXLUHD LPSHUIHFĠLXQLORU 6H SRDWH
IRUPDWH GLQ FLQFL LWHPL FDUH HYDOXHD]ă DQ[LHWDWHD GH REVHUYD Fă OD IHPHL DFHVW IDFWRU D FRUHODW FX DQ[LHWDWHD
VHSDUDUHúLDQ[LHWDWHDVRFLDOă6HSRDWHREVHUYDFăDFHDVWă OHJDWăGHDXWRGH]YăOXLUHU SFXDQ[LHWDWHD
VFXUWăVFDOăGHDQ[LHWDWHVRFLDOăDFRUHODWvQPRGVLPLODUFX GH VHSDUDUH U S úL FX DQ[LHWDWHD vQ
WRDWHVFDOHOH6$67DWkWvQFD]XOPDPHORUFkWúLDOWDĠLORU VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă U S ÌQ FD]XO
ÌQPRGDVHPăQăWRUVFDODGHDQ[LHWDWHGHVHSDUDUHDFRUHODW EăUEDĠLORU IDFWRUXO QHGH]YăOXLUHD LPSHUIHFĠLXQLORU D
FXWRDWHVFDOHOH6$67GDUWRWXúLDXIRVWLGHQWL¿FDWHXQHOH FRUHODWFXDQ[LHWDWHDGHVHSDUDUHU SGDU
GRYH]LvQVSULMLQXOYDOLGLWăĠLLGHGLVFULPLQDUHFRQVWkQGvQ QXDFRUHODWVHPQL¿FDWLYFXFHOHODOWHDVSHFWHDOHDQ[LHWăĠLL
DFHHD Fă FHOH PDL SXWHUQLFH FRUHODĠLL LPSOLFă VFDOHOH GH VRFLDOH LOXVWUkQG DúDGDU SRWHQĠLDOD XWLOLWDWH D UHDOL]ăULL
DQ[LHWDWHGHVHSDUDUH$FHDVWăVFXUWăVFDOăGHDQ[LHWDWHGH XQRU DQDOL]H VHSDUDWH SHQWUX EăUEDĠL úL SHQWUX IHPHL 'H
VHSDUDUHDFRUHODWFXVFDOHOH6$67UHIHULWRDUHODDQ[LHWDWHD DVHPHQHDvQWDEHOVHSRDWHREVHUYDFăDQ[LHWDWHDOHJDWăGH
GHVHSDUDUHvQFD]XOPDPHORUU SúLvQFD]XO DXWRGH]YăOXLUHDFRUHODWDWkWvQFD]XOEăUEDĠLORUFkWúLvQ
WDĠLORUU S FD]XOIHPHLORUFXQHYRLDGHDSăUHDSHUIHFWúLFXQHYRLDGH
'HDVHPHQHDDXIRVWFDOFXODWHFRUHODĠLLOHGLQWUHQRLOH DHYLWDVăSDULLPSHUIHFWÌQSOXVDQ[LHWDWHDGHVHSDUDUHD
VFDOHúLGLIHULWHVXEVFDOHDOH6FDOHLGHDQ[LHWDWHPDWHUQă PDPHORUúLDWDĠLORUDFRUHODWFXQHYRLDGHDSăUHDSHUIHFW
SDWHUQă GH VHSDUDUH 0DWHUQDO3DWHUQDO 6HSDUDWLRQ &RUHODĠLLOHFXVFDOHOHGHHYDOXDUHDGRUXOXLGHFDVă
$Q[LHW\6FDOHùLDFHVWHUH]XOWDWHVXQWSUH]HQWDWHvQ7DEHOXO 5HODĠLLOH GLQWUH IDĠHWHOH OHJDWH GH WUăVăWXUă DOH DQ[LHWăĠLL
,,6FRUXULOHOD6FDODGHDQ[LHWDWHPDWHUQăSDWHUQăGH VRFLDOH úL LQVWUXPHQWHOH GH PăVXUă D GRUXOXL GH FDVă OD
VHSDUDUHDXFRUHODWVHPQL¿FDWLYFXQRXDQRDVWUăVFDOăGH VWXGHQĠLL OD QLYHO GH XQLYHUVLWDWH DX IRVW HYDOXDWH FX
HYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLGHVHSDUDUHFDWUăVăWXUăDWkWvQFD]XO DMXWRUXO HúDQWLRQXOXL QRUPDWLY IRUPDW GLQ VWXGHQĠL 'XSă
PDPHORUFkWúLDOWDĠLORUGDUVFDODQXDFRUHODWVHPQL¿FDWLY FXPQHDPDúWHSWDWUH]XOWDWHOHREĠLQXWHvQHúDQWLRQXOWRWDO
FXDQ[LHWDWHDOHJDWăGHDXWRGH]YăOXLUH DXDUăWDWFăDQ[LHWDWHDGHVHSDUDUHFDWUăVăWXUăVDDVRFLDW
&RUHODĠLLOHFXVFDOHOHGHGHSUHVLH$XIRVWFDOFXODWH FX GRUXO GH FDVă DúD FXP D IRVW HYDOXDW FX ,QYHQWDUXO
GH DVHPHQHD FRUHODĠLLOH GLQWUH IDĠHWHOH DQ[LHWăĠLL FD 'XQGHH GH UHORFDUH 'XQGHH 5HORFDWLRQ ,QYHQWRU\ U
WUăVăWXUăúLVFDOHOHGHGHSUHVLHvQFDGUXODGRXăHúDQWLRDQH SúLFX&KHVWLRQDUXOGHHYDOXDUHDGRUXOXLGH
ÌQ HúDQWLRQXO SUHOLPLQDU DQ[LHWDWHD GH VHSDUDUH GLQ FDVă+RPHVLFNQHVV4XHVWLRQQDLUHU S
3URSULHWăĠLSVLKRPHWULFH
7DEHOXO,,
&RUHODĠLLOHGLQWUHVFDOHOHGHSHUVRQDOLWDWHúLVFDOHOHGHHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă(0$66$66$67
vQHúDQWLRQXOSRVWSDUWXP
6FDODGHSHUVRQDOLWDWH 6FDOD6$67
6HSDUDUH $XWRGH]YăOXLUH (YDOXDUHVRFLDOă
&,66'LVWUDJHUH
7DĠL
0DPH
&,662ULHQWDUHSHHPRĠLL
7DĠL
0DPH
&,66'LYHUVLXQHVRFLDOă
7DĠL
0DPH
&,66E2ULHQWDUHSHVDUFLQă
7DĠL
0DPH
'(4'HSHQGHQĠă
7DĠL
0DPH
'(4F$XWRFULWLFă
7DĠL
0DPH
3636(YLWDUHDLPSHUIHFĠLXQLL
7DĠL
0DPH
3636G1HYRLDGHDSăUHDSHUIHFW
7DĠL
0DPH
36361RQGH]YăOXLUHDLPSHUIHFĠLXQLORU
7DĠL
0DPH
6XEVFDODGHHYDOXDUHVRFLDOăDIRVWUHSURGXVăGXSăVFDOHOH(0$6RULJLQDOH
E
&RSLQJ,QYHQWRU\IRU6WUHVVIXO6LWXDWLRQV,QYHQWDUXOGHHYDOXDUHDPHFDQLVPHORUGHFRSLQJODVLWXDĠLLOHVWUHVDQWH
F
'HSUHVVLYH([SHULHQFH4XHVWLRQQDLUH&KHVWLRQDUXOH[SHULHQĠHORUGHSUHVLYH
G
3HUIHFWLRQLVP6HOI3UHVHQWDWLRQ6FDOH6FDODGHDXWRHYDOXDUHDSHUIHFĠLRQLVPXOXL
S
S
$LQVZRUWK 0 ' 6 $WWDFKPHQW ,Q 16 (QGOHU - VH[IULHQGV-RXUQDORI([SHULPHQWDO6RFLDO3V\FKRORJ\
0F9+XQW(GV3HUVRQDOLW\DQGWKHEHKDYLRUDOGLVRUGHU
QGHGSS1HZ<RUN-RKQ:LOH\ 6RQV 'DYLGVRQ%%DOGVZLFN- +DOYHUVRQ&$IIHFWLYH
$LQVZRUWK0'6%OHKDU0&:DWHUV( :DOO6 VHOIGLVFORVXUH DQG PDULWDO DGMXVWPHQW $ WHVW RI HTXLW\
3DWWHUQVRIDWWDFKPHQW$SV\FKRORJLFDOVWXG\RIWKHVWUDQJH WKHRU\-RXUQDORI0DUULDJHDQGWKH)DPLO\
VLWXDWLRQ+LOOVGDOH1-(UOEDXP 'HUOHJD9-0HWWV63HWURQLR6 0DUJXOLV67
$PHULFDQ3V\FKLDWULF$VVRFLDWLRQ'LDJQRVWLFVWDWLVWLFDO 6HOI'LVFORVXUH/RQGRQ6DJH
PDQXDO RI PHQWDO GLVRUGHUV WK HG :DVKLQJWRQ '& 'HUOHJD9-:LOVRQ &KDLNLQ$/)ULHQGVKLSDQG
$XWKRU GLVFORVXUH UHFLSURFLW\ -RXUQDO RI 3HVRQDOLW\ DQG 6RFLDO
$UFKHU-,UHODQG-$PRV6%URDG+ &XUULG/ 3V\FKRORJ\
'HULYDWLRQ RI D KRPHVLFNQHVV VFDOH %ULWLVK -RXUQDO RI 'LQGLD . )LW]SDWULFN 0 $ .HQQ\ ' $ 6HOI
3V\FKRORJ\ GLVFORVXUH LQ VSRXVH DQG VWUDQJHU LQWHUDFWLRQ $ VRFLDO
%HFN $ 7 (SVWHLQ 1 %URZQ * 6WHHU 5 $ $Q UHODWLRQV DQDO\VLV +XPDQ &RPPXQLFDWLRQ 5HVHDUFK
LQYHQWRU\ IRU PHDVXULQJ FOLQLFDO DQ[LHW\ 3V\FKRPHWULF
SURSHUWLHV-RXUQDORI&RQVXOWLQJDQG&OLQLFDO3V\FKRORJ\ (GZDUGV$/7KHPHDVXUHPHQWRISHUVRQDOLW\WUDLWVE\
VFDOHVDQGLQYHQWRULHV1HZ<RUN+ROW
%HFN$7 6WHHU5$%HFN'HSUHVVLRQ,QYHQWRU\ (QGOHU16,QWHUDFWLRQLVP$SHUVRQDOLW\PRGHOEXWQRW
0DQXDO QG HG 6DQ $QWRQLR 7; 3V\FKRORJLFDO \HWDWKHRU\,Q003DJH(G1HEUDVND6\PSRVLXPRQ
&RUSRUDWLRQ 0RWLYDWLRQ3HUVRQDOLW\±&XUUHQWWKHRU\DQGUHVHDUFKSS
%HFNHU7 ( %LOOLQJV 5 6 (YHOLWK ' 0 *LOEHUW 1: /LQFROQ8QLYHUVLW\RI1HEUDVND3UHVV
9DOLGLW\RIWKUHHDWWDFKPHQWVW\OHVFDOHV([SORUDWRU\ (QGOHU 1 6 3HUVRQDOLW\$Q LQWHUDFWLRQDO SHUVSHFWLYH
DQGFRQ¿UPDWRU\HYLGHQFH(GXFDWLRQDODQG3V\FKRORJLFDO ,Q 3 - +HWHPD , - 'HDU\ (GV )RXQGDWLRQV RI
0HDVXUHPHQW SHUVRQDOLW\SS'RUGUHFKW1HWKHUODQGV.OXZHU
%HUPDQ : + 6SHUOLQJ 0 % 7KH VWUXFWXUH RI $FDGHPLF3XEOLVKHUV
DGXOW DWWDFKPHQW ,Q 0 % 6SHUOLQJ : + %HUNPDQ (QGOHU 1 6 6WUHVV DQ[LHW\ DQG FRSLQJ 7KH
(GV $WWDFKPHQW LQ DGXOWV &OLQLFDO DQG GHYHORSPHQWDO PXOWLGLPHQVLRQDOLQWHUDFWLRQPRGHO&DQDGLDQ3V\FKRORJ\
SHUVSHFWLYHVSS1HZ<RUN*XLOGIRUG3UHVV
%RZOE\ - $WWDFKPHQW DQG ORVV 9RO ,, 6HSDUDWLRQ (QGOHU 1 6 (GZDUGV - 0 9LWHOOL 5 (QGOHU
$Q[LHW\DQGDQJHU/RQGRQ+RJDUWK3UHVV 0XOWLGLPHQVLRQDO $Q[LHW\ 6FDOHV (0$6 0DQXDO /RV
%RZOE\-7KHPDNLQJDQGEUHDNLQJRIDIIHFWLRQDOERQGV $QJHOHV&$:HVWHUQ3V\FKRORJLFDO6HUYLFHV
,$HWLRORJ\DQGSV\FKRSDWKRORJ\LQWKHOLJKWRIDWWDFKPHQW (QGOHU 1 6 (GZDUGV - 0 9LWHOOL 5 3DUNHU - '
WKHRU\%ULWLVK-RXUQDORI3V\FKLDWU\ $ $VVHVVPHQW RI VWDWH DQG WUDLW DQ[LHW\ (QGOHU
%RZOE\-7KHPDNLQJDQGEUHDNLQJRIDIIHFWLRQDOERQGV 0XOWLGLPHQVLRQDO $Q[LHW\ 6FDOHV $Q[LHW\ 5HVHDUFK $Q
1HZ<RUN7DYLVWRFN5RXWOHGJH ,QWHUQDWLRQDO-RXUQDO
%RZOE\-$WWDFKPHQWDQGORVV9RO,,,/RVV6DGQHVV (QGOHU16)OHWW*/0DFURGLPLWULV6'&RUDFH.0
DQGGHSUHVVLRQ1HZ<RUN%DVLF%RRNV .RFRYVNL1/6HSDUDWLRQVHOIGLVFORVXUHDQG
%R\FH 3 3DUNHU * 'HYHORSPHQW RI D VFDOH WR VRFLDO HYDOXDWLRQ DQ[LHW\ DV IDFHWV RI WUDLW VRFLDO DQ[LHW\
PHDVXUH LQWHUSHUVRQDO VHQVLWLYLW\ $XVWUDOLDQ DQG QHZ (XURSHDQ-RXUQDORI3HUVRQDOLW\
=HDODQG-RXUQDORI3V\FKLDWU\ (QGOHU 1 6 .RFRYVNL 1 / 6HOIUHJXODWLRQ DQG
%UDGOH\5+:KLWHVLGH0DQVHOO/%ULVE\-$ &DOGZHOO GLVWUHVV LQ FOLQLFDO SV\FKRORJ\ ,Q 0 %RHNDHUWV 3 5
% 0 3DUHQWV¶ VRFLRHPRWLRQV LQYHVWPHQW LQ 3LQWULFK 0=HLGQHUHGV+DQGERRNRIVHOIUHJXODWLRQ
FKLOGUHQ-RXUQDORIPDUULDJHDQGWKH)DPLO\ SS6DQ'LHJR&$$FDGHPLF3UHVV
%XVV $+ 6HOIFRQVFLRXVQHVV DQG VRFLDO DQ[LHW\ 1HZ (QGOHU 1 6 3DUNHU - '$ &RSLQJ ,QYHQWRU\ IRU
<RUN:+)UHHPDQ 6WUHVVIXO 6LWXDWLRQV &,6 0DQXDO QG HG 7RURQWR
&RVWDQ]D 5 6 'HUOHJD 9 - :LQVWHDG % $ 0XOWL+HDOWK6\VWHPV
3RVLWLYH DQG QHJDWLYH IRFXV RI VRFLDO VXSSRUW (IIHFWV RI (QGOHU 1 6 3DUNHU - ' $ &RSLQJ ,QYHQWRU\ IRU
FRQYHUVDWLRQDO WRSLFV RQ FRSLQJ ZLWK VWUHVV DPRQJ VDPH 6WUHVVIXO 6LWXDWLRQ &,66 0DQXDO QG HG 7RURQWR
0XOWL+HDOWK6\VWHPV
%LEOLRJUD¿H
(QGOHU163DUNHU-'$%DJE\50 &R[%- +RFN ( 0F%ULGH 6 *QH]GD 0 7 0DWHUQDO
0XOWLGLPHQVLRQDOLW\ RI VWDWH DQG WUDLW DQ[LHW\ )DFWRU VHSDUDWLRQ DQ[LHW\ PRWKHULQIDQW VHSDUDWLRQ IURP WKH
VWUXFWXUH RI WKH (QGOHU 0XOWLGLPHQVLRQDO $Q[LHW\ 6FDOHV PDWHUQDOSHUVSHFWLYH&KLOGGHYHORSPHQW
-RXUQDO RI 3HUVRQDOLW\ DQG 6RFLDO 3V\FKRORJ\ -RKQVRQ60 7DOLWPDQ(3UHGLFWRUVRIVXFFHVVLQ
HPRWLRQDOO\IRFXVHGPDULWDOWKHUDS\-RXUQDORI0DULWDODQG
)LUVW 0 % 6SLW]HU 5 / *LEERQ 0 :LOOLDPV - % : )DPLO\7KHUDS\
6WUXFWXUHG &OLQLFDO ,QWHUYLHZ IRU '60,9 $[LV , .LQFDLG - 3 )LVKEXUQH 5 3 -U 5RJHUV 5 / &KLVVRP
'LVRUGHUV±3DWLHQW(GLWLRQ9HUVLRQ1HZ<RUN1HZ % 6 'HULYDWLRQ RI QHZ UHDGDELOLW\ IRUPXODV
<RUN6WDWH3V\FKLDWULF,QVWLWXWH DXWRPDWHGUHDGDELOLW\LQGH[IRJFRXUWDQG)OHVFKUHDGLQJ
)LVKHU6+RPHVLFNQHVVFRJQLWLRQDQGKHDOWK+LOOVGDOH HDVH IRUPXOD IRU 1DY\ (QOLVWHG SHUVRQQHO &RPPDQG
1-(UOEDXP 5HVHDUFK%UDQG5HS1R0LOOLQJWRQ711DYDO$LU
)OHWW * / (QGOHU 1 6 5HFWRU 1$ 6HSDUDWLRQ 6WDWLRQ&KLHIRI1DYDO7HFKQLFDO7UDLQLQJ
DQ[LHW\ DFURVV WKH OLIHVSDQ $ UHYLHZ RI FRQFHSWXDO .RFRYVNL 1 / 6HOIUHJXODWLRQ DQG VRFLDO DQ[LHW\
PHWKRGRORJLFDO DQG HPSLULFDO LVVXHV 0DQXVFULSW LQ 8QSXEOLVKHG PDVWHU¶V WKHVLV <RUN 8QLYHUVLW\ 7RURQWR
SUHSDUDWLRQ &DQDGD
)RUEHV$ 5RJHU'6WUHVVVRFLDOVXSSRUWDQGIHDURI .URJHU - )DFWRU VWUXFWXUH RI WKH +DQVEXUJ 6HSDUDWLRQ
GLVFORVXUH %ULWLVK -RXUQDO RI +HDOWK 3V\FKRORJ\ $Q[LHW\ 7HVW -RXUQDO RI 6RFLDO DQG &OLQLFDO 3V\FKRORJ\
)UDOH\ 5 & 6KDYHU 3 5 $LUSRUW VHSDUDWLRQV $ /DUVRQ ' * &KDVWDLQ 5 / 6HOIFRQFHDOPHQW
QDWXUDOLVWLF RI VWXG\ RI DGXOW DWWDFKPHQW G\QDPLFV LQ &RQFHSWXDOL]DWLRQ PHDVXUHPHQW DQG KHDOWK LPSOLFDWLRQV
VHSDUDWLQJ FRXSOHV -RXUQDO RI 3HUVRQDOLW\ DQG 6RFLDO -RXUQDORI6RFLDODQG&OLQLFDO3V\FKRORJ\
3V\FKRORJ\ /HDU\ 0 5 .RZDOVNL 5 0 6RFLDO DQ[LHW\ 1HZ
)UHH1.:LQJHW&1 :KLWPDQ506HSDUDWLRQ <RUN*XLOIRUG3UHVV
DQ[LHW\LQSDQLFGLVRUGHU$PHULFDQ-RXUQDORI3V\FKLDWU\ /OR\G 6 $ &RQÀLFW LQ SUHPDULWDO UHODWLRQVKLSV
'LIIHUHQWLDO SHUFHSWLRQV RI PDOHV DQG IHPDOHV )DPLO\
*LOEHUW 3 $OODQ 6 7UHQW ' $ VKRUW PHDVXUH RI 5HODWLRQV
VRFLDO DQG VHSDUDWLRQ DQ[LHW\ %ULWLVK -RXUQDO RI 0HGLFDO 0DQLFDYDVDJDU9 6LORYH ' ,V WKHUH DQ DGXOW IRUP
3V\FKRORJ\ RI VHSDUDWLRQ DQ[LHW\ GLVRUGHU" $ EULHI FOLQLFDO UHSRUW
*RRGZLQ57DERRWRSLFVDPRQJFORVHIULHQGV$IDFWRU $XVWUDOLDQ DQG 1HZ =HDODQG -RXUQDO RI 3V\FKLDWU\
DQDO\WLF LQYHVWLJDWLRQ 7KH -RXUQDO RI 6RFLDO 3V\FKRORJ\
0DQLFDYDVDJDU9 6LORYH' &XUWLV- :DJQHU 5
*XOGQHU * 7 /RQJGLVWDQFH URPDQWLF UHODWLRQVKLSV &RQWLQXLWLHV RI VHSDUDWLRQ DQ[LHW\ IURP HDUO\ OLIH LQWR
3UHYDOHQFH DQG VHSDUDWLRQUHODWHG V\PSWRPV LQ FROOHJH DGXOWKRRG-RXUQDORI$Q[LHW\'LVRUGHUV
VWXGHQWV-RXUQDORI&ROOHJH6WXGHQW'HYHORSPHQW 0H\HU7 - 0LOOHU 0 / 0HW]JHU 5 / %RUNRYHF7 '
'HYHORSPHQW DQG YDOLGDWLRQ RI WKH 3HQQ 6WDWH
+DIQHU5-$JRUDSKRELDLQPHQ$XVWUDOLDQDQG1HZ :RUU\4XHVWLRQQDLUH%HKDYLRU5HVHDUFKDQG7KHUDS\
=HDODQG-RXUQDORI3V\FKLDWU\
+DQVEXUJ + * D $GROHVFHQW VHSDUDWLRQ DQ[LHW\ $ 0LNXOLQFHU 0 1DFKVRQ 2 $WWDFKPHQW VW\OHV DQG
PDQXDO IRU WKH FOLQLFDO LQWHUSUHWDWLRQ RI WKH 6HSDUDWLRQ SDWWHUQV RI VHOIGLVFORVXUH -RXUQDO RI 3HUVRQDOLW\ DQG
$Q[LHW\7HVW+XQWLQJWRQ1<.ULHJHU 6RFLDO3V\FKRORJ\
+DQVEXUJ + * E $GROHVFHQW VHSDUDWLRQ DQ[LHW\ $ 0LOOHU / & %HUJ - + $UFKHU 5 / 2SHQHUV
PDQXDO IRU WKH VWXG\ RI DGROHVFHQW VHSDUDWLRQ SUREOHPV ,QGLYLGXDOV ZKR HOLFLW LQWLPDWH VHOIGLVFORVXUH -RXUQDO RI
+XQWLQJWRQ1<.ULHJHU 3HUVRQDOLW\DQG6RFLDO3V\FKRORJ\
+DUWPDQ/0$PHWDFRJQLWLYHPRGHORIVRFLDODQ[LHW\ 2OOHQGLFN7+/HDVH&$ &RRSHU&6HSDUDWLRQ
,PSOLFDWLRQVIRUWUHDWPHQW&OLQLFDO3V\FKRORJ\5HYLHZ DQ[LHW\ LQ \RXQJ DGXOWV $ SUHOLPLQDU\ H[DPLQDWLRQ
-RXUQDORI$Q[LHW\'LVRUGHUV
+HQGULFN666HOIGLVFORVXUHDQGPDULWDOVDWLVIDFWLRQ 3DWWHUVRQ - 0 0F&XEELQ + , *HQGHU UROHV DQG
-RXUQDO RI 3HUVRQDOLW\ DQG 6RFLDO 3V\FKRORJ\ FRSLQJ-RXUQDORI0DUULDJHDQGWKH)DPLO\
3DXOKXV ' / 0DQXDO IRU WKH %DODQFHG ,QYHQWRU\ RI
+HZLWW 3 / )OHWW * / (GLJHU ( 3HUIHFWLRQLVWLF 'HVLUDEOH 5HVSRQGLQJ 7RURQWR &DQDGD 0XOWL+HDOWK
WUDLWVDQGSHUIHFWLRQLVWLFVHOISUHVHQWDWLRQLQHDWLQJGLVRUGHU 6\VWHPV
DWWLWXGHV FKDUDFWHULVWLFV DQG V\PSWRPV ,QWHUQDWLRQDO 3HQQHEDNHU - : &RQIHVVLRQ LQKLELWLRQ DQG GLVHDVH
-RXUQDORI(DWLQJ'LVRUGHUV ,Q / %HUNRZLW] (G $GYDQFHV LQ H[SHULPHQWDO VRFLDO
+HZLWW 3 / )OHWW * / +DENH $ 0 3DULQ 0 /DP 5 SV\FKRORJ\ 9RO SS 1HZ <RUN $FDGHPLF
(GLJHU ( 6WHLQ 0 7KH 3HUIHFWLRQLVWLF 6HOI 3UHVV
3UHVHQWDWLRQ 6FDOH 'HYHORSPHQW DQG 9DOLGDWLRQ RI DQ 3HQQHEDNHU - : %HDOO 6 &RJQLWLYH HPRWLRQDO
,QWHUSHUVRQDOSHUIHFWLRQLVPPHDVXUH0DQXVFULSWVXEPLWWHG DQG SK\VLRORJLFDO FRPSRQHQWV RI FRQ¿GLQJ %HKDYLRUDO
IRUSXEOLFDWLRQ LQKLELWLRQ DQG GLVHDVH -RXUQDO RI $EQRUPDO 3V\FKRORJ\
+RFN ( /XW] : - 3V\FKRORJLFDO PHDQLQJ RI
VHSDUDWLRQDQ[LHW\LQPRWKHUVDQGIDWKHUV-RXUQDORI)DPLO\ 3HQQHEDNHU-:+XJKHV&) 2¶+HHURQ5&7KH
3V\FKRORJ\ SV\FKRSK\VLRORJ\ RI FRQIHVVLRQ /LQNLQJ LQKLELWRU\ DQG
SV\FKRVRPDWLFSURFHVVHV-RXUQDORISHUVRQDOLW\DQG6RFLDO
3V\FKRORJ\
(0$66$6
3HQQHEDNHU - : .LHFROW*ODVHU - . *ODVHU 5 LQ SDWLHQWV ZLWK SDQLF DQG JHQHUDOL]HG DQ[LHW\ GLVRUGHUV
'LVFORVXUH RI WUDXPDV DQG LPPXQH IXQFWLRQ +HDOWK $XVWUDOLDQ DQG 1HZ =HDODQG -RXUQDO RI 3V\FKLDWU\
LPSOLFDWLRQV RI SV\FKRWKHUDS\ -RXUQDO RI FRQVXOWLQJ DQG
&OLQLFDO3V\FKRORJ\ 6SLHOEHUJHU & ' 0DQXDO IRU WKH 6WDWH7UDLW $Q[LHW\
3LWWPDQ - ) -U 3ULFH%RQKDP 6 0F.HQU\ 3 & ,QYHQWRU\)RUP93DOR$OWR3DOR$OWR&$&RQVXOWLQJ
0DUWLDOFRKHVLRQ$3DWK0RGHO-RXUQDORI0DUULDJHDQG 3V\FKRORJLVWV3UHVV
WKH)DPLO\ 6SLHOEHUJHU & ' 5LWWHUEDQG / 0 3UHOLPLQDU\
5HLVV63HWHUVRQ5$*XUVN\'0 0F1DOO\5- PDQXDO IRU WKH 6WDWH7UDLW 'HSUHVVLRQ 6FDOH 7DPSD )/
$Q[LHW\VHQVLWLYLW\DQ[LHW\IUHTXHQF\DQGWKHSUHGLFWLRQRI 8QLYHUVLW\RI6RXWK)ORULGD
IHDUIXOQHVV%HKDYLRU5HVHDUFKDQG7KHUDS\ 6WHHU5$ %HFN$7%HFN$Q[LHW\,QYHQWRU\,Q&
5RVHQEHUJ0-:KHQGLVVRQDQFHIDLOV2QHOLPLQDWLQJ 3=DODTXHWW 5-:RRG(GV(YDOXDWLQJVWUHVV$ERRN
HYDOXDWLRQ DSSUHKHQVLRQ IURP DWWLWXGH PHDVXUHPHQW RIUHVRXUFHVSS/DQKDP0'6FDUHFURZ3UHVV
-RXUQDORI3HUVRQDOLW\DQG6RFLDO3V\FKRORJ\ :DULQJ(06HOIGLVFORVXUHLQFRJQLWLYHPDULWDOWKHUDS\
6DQWRU ' $ =XURII ' & 0RQJUDLQ 0 )LHOGLQJ $ ,Q9-'HUOHJD -+%HUJHGV6HOIGLVFORVXUH7KHRU\
9DOLGDWLQJ WKH 0F*LOO UHYLVLRQ RI WKH 'HSUHVVLYH UHVHDUFKDQGWKHUDS\SS1HZ<RUN3OHQXP
([SHULHQFHV 4XHVWLRQQDLUH -RXUQDO RI 3HUVRQDOLW\ :DULQJ ( 0 &KHOXQH * - 0DULWDO LQWLPDF\ DQG
$VVHVVPHQW VHOIGLVFORVXUH -RXUQDO RI &OLQLFDO 3V\FKRORJ\
6FKOHQNHU%5 /HDU\056RFLDO$Q[LHW\DQGVHOI
SUHVHQWDWLRQ $ FRQFHSWXDOL]DWLRQ PRGHO 3V\FKRORJLFDO :DWVRQ ' )ULHQG 5 0HDVXUHPHQW RI VRFLDO
%XOOHWLQ HYDOXDWLYH DQ[LHW\ -RXUQDO RI &RQVXOWLQJ DQG &OLQLFDO
6KHDQ* /HDVH&7KHUHODWLRQVKLSEHWZHHQSDWWHUQV 3V\FKRORJ\
DQGDJRUDSKRELFIHDUVDPRQJFROOHJHVWXGHQWV-RXUQDORI :ULJKW - & %LQQH\ 9 6PLWK 3 . 6HFXULW\ RI
3V\FKRORJ\ DWWDFKPHQW LQ \HDUROGV $ UHYLVHG YHUVLRQ RI WKH
6KRXOGLFH$ 6WHYHQVRQ+LQGH-&RSLQJZLWKVHFXULW\ 6HSDUDWLRQ $Q[LHW\ 7HVW LWV SV\FKRPHWULF SURSHUWLHV DQG
GLVWUHVV 7KH 6HSDUDWLRQ $Q[LHW\ 7HVW DQG DWWDFKPHQW FOLQLFDO LQWHUSUHWDWLRQ -RXUQDO RI &KLOG 3V\FKRORJ\ DQG
FODVVL¿FDWLRQDW\HDUV-RXUQDORI&KLOG3V\FKRORJ\DQG 3V\FKLDWU\
3V\FKLDWU\ =LPEDUGR3*6K\QHVV1HZ<RUN-RYH
6LORYH ' 0DQLFDYDVDJDU 9 2¶&RQQHOO ' %ODV]F]\QVNL
$ 5HSRUWHG HDUO\ VHSDUDWLRQ DQ[LHW\ V\PSWRPV
,,,
6WXGLXOGHDGDSWDUHúLVWDQGDUGL]DUHD6FDOHORU(QGOHUGH
HYDOXDUHPXOWLGLPHQVLRQDOăDDQ[LHWăĠLL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
ùWHIDQLD0LFOHD
$PDOLD&LXFD
0RQLFD$OEX
(9$/8$5(08/7,',0(16,21$/Ă$$1;,(7Ăğ,,
(0$6ù,(0$66$63(3238/$ğ,$520Æ1,(,
ùWHIDQLD0,&/($$PDOLD&,8&$0RQLFD$/%8
6&&RJQLWURP65/&OXM1DSRFD5RPkQLD
'HSDUWDPHQWXOGH&HUFHWăUL6RFLRXPDQH,QVWLWXWXOGH,VWRULHÄ*%DULĠLX´
$FDGHPLD5RPkQă&OXM1DSRFD
,,,2%,(&7,98/678',8/8, DQDOL]DWH GH SURWRFRDOH GLQWUH FDUH DX DSDUĠLQXW
SHUVRDQHORU FX VLPSWRPDWRORJLH DQ[LRDVă ORWXO FOLQLF
6WXGLXO GH IDĠă DUH FD RELHFWLY SULQFLSDO LDU DX FRQVWLWXLW UăVSXQVXULOH ORWXOXL QRQFOLQLF ÌQ
DGDSWDUHD úL VWDQGDUGL]DUHD 6FDOHORU (QGOHU GH (YDOXDUH ORWXO QRQFOLQLF GH SDUWLFLSDQĠL DX UHSUH]HQWDW JUXSXO
0XOWLGLPHQVLRQDOăD$Q[LHWăĠLL(0$6úL(0$66$6SH GH SRPSLHUL R FDWHJRULH DSDUWH GH SDUWLFLSDQĠL OD VWXGLX
SRSXODĠLD 5RPkQLHL 6FDOHOH (0$6 úL (0$66$6 VXQW 3DUWLFLSDQĠLLDXSURYHQLWGLQGRXă]RQHJHRJUD¿FHGLIHULWH
XWLOL]DWH DWkW vQ VFRS GLDJQRVWLF SHQWUX D HYDOXD QLYHOXO ± 7UDQVLOYDQLD úL %DQDW ± MXGHĠHOH GH SURYHQLHQĠă ¿LQG
DQ[LHWăĠLLFDVWDUHúLFDWUăVăWXUăFkWúLvQVFRSSUHGLFWLY $OED$UDG &OXM 6ăODM úL 7LPLú 'DWHOH GHPRJUD¿FH DOH
SHQWUX D SUH]LFH QLYHOXO VWăULL GH DQ[LHWDWH vQWUR VLWXDĠLH SDUWLFLSDQĠLORU OD VWXGLX SH VH[H úL JUXSH GH YkUVWă VXQW
SHUFHSXWă FD VWUHVDQWă GH FăWUH VXELHFW ÌQ FRQVHFLQĠă DX SUH]HQWDWHvQ7DEHOXO,,,
IRVWvQWUHSULQVHRVHULHGHVWXGLLGH¿GHOLWDWHúLYDOLGLWDWHSH
GLYHUVH FDWHJRULL GH SDUWLFLSDQĠL DSDUĠLQkQG XQRU GLIHULWH ,,,352&('85$
JUXSXULGHYkUVWăúLvQGLYHUVHVLWXDĠLLQHXWUHúLGHVWUHV
3URFHGXUD GH DGDSWDUH D VFDOHORU (0$66$6 úL
,,,3$57,&,3$1ğ, (0$66$6 D FRQVWDW vQ WUHL ID]H WUDGXFHUHD VFDOHORU
GLQ OLPED HQJOH]ă vQ OLPED URPkQă úL UHWURYHUVLXQHD
/D VWXGLX DX SDUWLFLSDW GH SHUVRDQH FX VDX UHWUDGXFHUHDYDULDQWHLREĠLQXWHvQOLPEDURPkQăvQOLPED
IăUăVLPSWRPDWRORJLHDQ[LRDVăFDUHDXFRPSOHWDW6FDOHOH HQJOH]ăXQVWXGLXSLORWFXVFRSXOGHDYHUL¿FDLWHPLL
(0$6 úL (0$66$6 'LQ WRWDOXO GH GH FKHVWLRQDUH WUDGXúL úL GHWHUPLQDUHD FDUDFWHULVWLFLORU SVLKRPHWULFH
FRPSOHWDWHDXIRVWH[FOXVHGLQDQDOL]DVWDWLVWLFă¿QDOă ¿GHOLWDWH úL YDOLGLWDWH DOH YHUVLXQLL vQ OLPED URPkQă
GDWRULWă QHUHVSHFWăULL LQVWUXFĠLXQLORU GH FRPSOHWDUH D 0LFOHD $OEX &LXFD 3ULPHOH GRXă ID]H DOH
SURWRFROXOXLVDXGLQFDX]DGDWHORUOLSVăGDWHGHPRJUD¿FH SURFHVXOXL GH DGDSWDUH D VFDOHORU (0$6 úL (0$66$6 vQ
VDX UăVSXQVXUL OD LWHPL LQFRPSOHWH ÌQ ¿QDO DX IRVW OLPED URPkQă VXQW GHVFULVH vQ )LJXUD ,,, (OH DX IRVW
7DEHO,,,
'DWHOHGHPRJUD¿FHDOHSDUWLFLSDQĠLORU
/RW
&OLQLF1
9kUVWDPHGLHDQL
ı
9kUVWDPLQPD[DQL
1RQFOLQLF1
9kUVWDPHGLHDQL
ı
9kUVWDPLQPD[DQL
/HJHQGăı DEDWHUHDVWDQGDUG
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7UDGXFHUHDvQOLPEDURPkQăXQWUDGXFăWRU
IDPLOLDUL]DWFXWHUPLQRORJLD
([SUHVLLQHDGHFYDWH
DOHWUDGXFHULL
'LVFXĠLHSDQHOSVLKRORJLDWHVWDĠL
5HWUDGXFHUHDH[SUHVLLORU
QHDGHFWDYH
([SUHVLLDGHFYDWH
DOHWUDGXFHULL
9HUVLXQHDWUDGXVăFRPSOHWă
5HWURYHUVLXQHDXQWUDGXFăWRUFDUHQXDSDUWLFLSDWOD
WUDGXFHUHDvQOLPEDURPkQăDFFHQWXkQGHFKLYDOHQĠD
FRQFHSWXDOăúLFXOWXUDOăDWHUPHQLORU
)RUPD¿QDOăDYHUVLXQLLVFDOHORU(0$6
úL(0$66$6vQOLPEDURPkQă
)LJXUD,,,
3URFHVXOGHWUDGXFHUHúLDGDSWDUHDVFDOHORU(0$6úL(0$66$6
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO,,,
'LIHUHQĠHOHvQWUHVH[HSHQWUXWRDWHJUXSHOHGHYkUVWăOD(0$67
7DEHO,,,
'LIHUHQĠHOHvQWUHVH[HSHQWUXWRDWHJUXSHOHGHYkUVWăOD(0$63
7DEHO,,,
'LIHUHQĠHOHvQWUHVH[HSHQWUXWRDWHJUXSHOHGHYkUVWăOD6$67
7DEHO,,,
'LIHUHQĠHOHvQWUHVH[HSHQWUXWRDWHJUXSHOHGHYkUVWăOD6$63
,,,&$5$&7(5,67,&,36,+20(75,&( 0HGLLOHVFRUXULORUVXEVFDOHORUQXGLIHUăVHPQL¿FDWLYvQWUH
WHVW úL UHWHVW &KLDU GDFă QLYHOXO DQ[LHWăĠLL FD VWDUH SRDWH
,,,)LGHOLWDWHD YDULD vQ IXQFĠLH GH QDWXUD VLWXDĠLHL LDU VFDOD (0$66
vQUHJLVWUHD]ă DFHVWH YDULDĠLL DOH VWăULL GH DQ[LHWDWH VH
6DXvQWUHSULQVVWXGLLGH¿GHOLWDWHDVFDOHORU(0$6 SUHVXSXQHFăVWDUHDGHDQ[LHWDWHDDXQXLLQGLYLGHVWHUHODWLY
úL(0$66$6FHDXYL]DWVWDELOLWDWHDvQWLPSDUH]XOWDWHORU VWDELOăvQWLPSvQFRQGLĠLLQHXWUH
¿GHOLWDWHDWHVWUHWHVWúLFRQVLVWHQĠDLQWHUQăDVXEVFDOHORU &HL PDL LPSRUWDQĠL FRH¿FLHQĠL GH ¿GHOLWDWH WHVW
UHWHVWVXQWFHLFDUHUH]XOWăGLQFRUHODĠLLOHvQWUHPăVXUăWRULOH
UHSHWDWH DOH DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă (0$67 7RDWH
,,,)LGHOLWDWHDWHVWUHWHVW
FRUHODĠLLOHVXQWVHPQL¿FDWLYHGLQSXQFWGHYHGHUHVWDWLVWLF
&RH¿FLHQĠLLGH¿GHOLWDWHWHVWUHWHVWDXIRVWFDOFXODĠL
FX GRXă H[FHSĠLL DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH
SHED]DUăVSXQVXULORUODVFDOHGDWHGHGRXăHúDQWLRDQHGH
HYDOXDUH VRFLDOă PăVXUDWă OD VăSWăPkQL úL DQ[LHWDWHD
VXELHFĠLGLIHULWHODGRXăVăSWăPkQL1 UHVSHFWLYOD
FDWUăVăWXUăvQVLWXDĠLLDPELJXHPăVXUDWăODVăSWăPkQL
SDWUXVăSWăPkQL1 7RDWHGDWHOHDXIRVWREĠLQXWHvQ
DPEHOH vQ FDGUXO ORWXOXL GH EăUEDĠL vQVă úL vQ FD]XO
FRQGLĠLLQHXWUHQRQVWUHVDQWHSHORWXULQRQFOLQLFH
DFHVWRUDPHGLLOHVFRUXULORUREĠLQXWHvQWUHWHVWúLUHWHVWQX
ÌQWUXFkW QX H[LVWă VFRU WRWDO OD VFDOHOH (0$6 FDUH
GLIHUăVHPQL¿FDWLY
PăVRDUă DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă SUHFXP úL SHUFHSĠLD
ÌQ FHHD FH SULYHúWH (0$63 FRUHODĠLLOH HIHFWXDWH
DQ[LHWăĠLL VDX HIHFWXDW FRUHODĠLL WHVWUHWHVW SHQWUX WRDWH
vQWUH WHVW úL UHWHVW OD VăSWăPkQL vQ FD]XO ORWXOXL GH
VXEVFDOHOH(0$6WDEHO,,,úL(0$66$6WDEHO,,,
EăUEDĠL QX VXQW VHPQL¿FDWLYH GHFkW SHQWUX SHUFHSĠLD
$úD FXP VH SRDWH REVHUYD GLQ WDEHOXO ,,,
VLWXDĠLHLFD¿LQGDPHQLQĠăWRDUH(0$63$ÌQVFKLPEvQ
FRH¿FLHQĠLL GH FRUHODĠLH WHVWUHWHVW ID]D GH UHWHVWDUH OD
FD]XO ORWXOXL GH IHPHL VLWXDĠLD VH SUH]LQWă WRFPDL LQYHUV
GRXă VăSWăPkQL SHQWUX (0$66 YDULD]ă vQWUH úL
UHVSHFWLY WRDWH FRUHODĠLLOH VXQW VHPQL¿FDWLYH VWDWLVWLF FX
OD EăUEDĠL úL vQWUH úL OD IHPHL UH]XOWDW
H[FHSĠLD SHUFHSĠLHL VLWXDĠLHL FD ¿LQG DPHQLQĠăWRDUH 2
FH GHPRQVWUHD]ă R VWDELOLWDWH ULGLFDWă vQ WLPS D (0$66
VLWXDĠLHVLPLODUăVHvQWkOQHúWHúLvQFD]XOVXEVFDOHORU6$63
7DEHO,,,
&RH¿FLHQĠLLGH¿GHOLWDWHWHVWUHWHVWDLVXEVFDOHORUGLQ(0$6SHQWUXORWXOQRQFOLQLF
7DEHO,,,
&RH¿FLHQĠLLGH¿GHOLWDWHWHVWUHWHVWDL(0$66$6SHQWUXORWXOQRQFOLQLF
7DEHO,,,
&RH¿FLHQĠLLGHFRQVLVWHQĠăLQWHUQăĮDLVXEVFDOHORUGLQ(0$6úLGLQ(0$66$6SHQWUXORWXOQRQFOLQLF
7DEHO,,,
&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHvQWUHVFRUXULOHOD(0$6úL(0$66$6úLVFRUXULOHODDOWHLQVWUXPHQWHUHOHYDQWH
SHQWUXORWXOFOLQLF
$XIRVWFDOFXODWHFRUHODĠLLOHvQWUHVFRUXULOHOD(0$6 YDOLGGHPăVXUDUHDDQ[LHWăĠLLFDVWDUHúLDGLIHULWHORUWLSXUL
úL(0$66$6úLFHOHOD67$,7KH6SLHOEHUJHU7UDLW6WDWH GHDQ[LHWDWHFDWUăVăWXUă
$Q[LHW\ ,QYHQWRU\ ± ,QYHQWDUXO 6SLHOEHUJHU GH $Q[LHWDWH ÌQ FHHD FH SULYHúWH FRUHODĠLLOH GLQWUH (0$66
7UăVăWXUă6WDUH %', 7KH %HFN 'HSUHVVLRQ ,QYHQWRU\ UHVSHFWLY(0$67úL,QYHQWDUXOGHGHSUHVLH%HFNDFHVWHD
± ,QYHQWDUXO GH 'HSUHVLH %HFN VFDOHOH GH 1HXURWLFLVP DX IRVW PRGHUDWH H[FHSWkQG VXEVFDOD GH SHULFRO ¿]LF
1(34 úL 3VLKRWLFLVP 3(34 GLQ (34 7KH (\VHQFN (0$673)vQFD]XOORWXOXLFOLQLFFRUHODĠLDREĠLQXWăQX
3HUVRQDOLW\4XHVWLRQQDLUH±&KHVWLRQDUXOGH3HUVRQDOLWDWH DIRVWVHPQL¿FDWLYăODSUDJXOGHVHPQL¿FDĠLHDOHVU
(\VHQFNúLODVFDOHGLQ&3)&KHVWLRQDUXOGH3HUVRQDOLWDWH S!LDUSHQWUXORWXOQRQFOLQLFDFHDVWDDIRVWFHDPDL
FX)DFWRUL VFă]XWă U S &RQVWUXFĠLD ,QYHQWDUXOXL
$FHVWH UH]XOWDWH VXQW SUH]HQWDWH vQ 7DEHOXO ,,, GHGHSUHVLH%HFNVDED]DWSHWHRULDFRJQLWLYăDGHSUHVLHL
SHQWUXORWXOFOLQLFUHVSHFWLYvQ7DEHOXO,,,SHQWUXORWXO HODERUDWă GH FăWUH$7 %HFN FDUH SRVWXOHD]ă Fă
QRQFOLQLF 7RDWH GDWHOH DX IRVW REĠLQXWH vQ FRQGLĠLL QRQ R SHUVRDQă FX GHSUHVLH DUH FRQYLQJHUL QHJDWLYH GHVSUH
VWUHVDQWH SURSULDSHUVRDQăGHVSUHFHLODOĠLúLGHVSUHYLLWRU&XWRDWH
$úD FXP HUD GH DúWHSWDW VFRUXULOH OD (0$66 FăDQ[LHWDWHDVHDVRFLD]ăIUHFYHQWFXGHSUHVLDLDUDQDOL]D
DQ[LHWDWHD FD VWDUH úL (0$67 DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă FDOLWDWLYă D LWHPLORU %', SRDWH UHOHYD SUH]HQĠD XQHL
DX FRUHODW VHPQL¿FDWLY GLUHFW FX VFRUXULOH OD 67$,; úL VLPSWRPDWRORJLL DQ[LRDVH DFHVW LQYHQWDU GH GHSUHVLH QX
67$,; DWkW SHQWUX ORWXO FOLQLF FkW úL SHQWUX ORWXO QRQ HVWHGHVWLQDWHYDOXăULLQLYHOXOXLGHDQ[LHWDWHvQVLWXDĠLLGH
FOLQLF ÌQ DPEHOH JUXSXUL FRUHODĠLLOH GLQWUH VXEVFDOD SHULFRO¿]LF
FRJQLWLYă D (0$66 úL 67$,; DQ[LHWDWHD FD VWDUH DX &RUHODĠLL VHPQL¿FDWLYH VDX REĠLQXW vQWUH WRDWH
IRVW PDL FUHVFXWH GHFkW FHOH GLQWUH VXEVFDOD HPRĠLRQDO VXEVFDOHOH (0$66 (0$67 úL 6$67 úL VFDOD GH
¿]LRORJLFă úL 67$,; UH]XOWDW VLPLODU FX FHO REĠLQXW QHXURWLFLVP D (34 1(34 DWkW vQ ORWXO FOLQLF FkW úL
GH (QGOHU (GZDUGV DQG 9LWHOOL vQ GHPHUVXO GH vQ FHO QRQFOLQLF 3HUVRDQHOH FDUH REĠLQ VFRUXUL ULGLFDWH
HODERUDUH D VFDOHORU RULJLQDOH (0$6 'H DVHPHQHD VDX OD VFDOD GH 1HXURWLFLVP 1(34 PDQLIHVWă PDL IUHFYHQW
REĠLQXW FRUHODĠLL VHPQL¿FDWLYH úL vQWUH VXEVFDOHOH 6$67 VLPSWRPDWRORJLHDQ[LRDVăODQLYHOFRJQLWLYúLVRPDWLFúL
DQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUăúL67$,DPEHOHIRUPH±DQ[LHWDWHD VXQWGHVFULVHFD¿LQGLQVWDELOHHPRĠLRQDO$VWIHOFRUHODĠLLOH
FDVWDUHúLFDWUăVăWXUăvQVSHFLDOvQFD]XOORWXOXLQRQFOLQLF SR]LWLYH vQWUH VFRUXULOH OD 1(34 úL VFRUXULOH OD (0$6
FHHD FH GHPRQVWUHD]ă Fă (0$6 UHSUH]LQWă XQ LQVWUXPHQW úL (0$66$6 FRQ¿UPă XWLOL]DUHD DFHVWRUD GLQ XUPă FD
LQVWUXPHQWHYDOLGHGHPăVXUDUHDDQ[LHWăĠLL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO,,,
&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHvQWUHVFRUXULOHOD(0$6úLOD(0$66$6úLDOWHLQVWUXPHQWHUHOHYDQWH
SHQWUXORWXOQRQFOLQLF
7DEHO,,,
&RPSDUDĠLLvQWUHORWXULOHFOLQLFúLQRQFOLQLFGHIHPHL
ÌQ FHHD FH SULYHúWH VFDOD 'H]LUDELOLWDWH VRFLDOă QX VDX E &RPSDUDĠLL DOH QLYHOHORU DQ[LHWăĠLL vQWUH
vQUHJLVWUDWQLFLXQIHOGHFRUHODĠLLVHPQL¿FDWLYH8QUH]XOWDW ORWXULOHFOLQLFúLQRQFOLQLF
QHRELúQXLW vO FRQVWLWXLH FRUHODĠLD SR]LWLYă GLQWUH VFRUXULOH
OD VFDOD $XWRQRPLH úL SHUFHSHUHD VLWXDĠLHL FD ¿LQG GH 6FDOHOH(0$6DXIRVWDGPLQLVWUDWHXQRUSHUVRDQHFX
HYDOXDUH VRFLDOă (0$63(6 OD ORWXO GH SRPSLHUL &X úLIăUăVLPSWRPDWRORJLHDQ[LRDVă/RWXOFOLQLFDLQFOXV
DOWH FXYLQWH SRPSLHULL FX XQ QLYHO ULGLFDW GH DXWRQRPLH GHSDFLHQĠLFXGLIHULWHWXOEXUăULGHWLSDQ[LRV&RPSDUDĠLLOH
DX WHQGLQĠD GH D SHUFHSH DFHVW JHQ GH VLWXDĠLL FD ¿LQG GH DX IRVW IăFXWH GRDU SH ORWXO GH IHPHL GHRDUHFH QXPăUXO
HYDOXDUH VRFLDOă 3UH]HQĠD FRPDQGDQWXOXL FRPSDQLHL GH GH EăUEDĠL FX GLDJQRVWLF GH WXOEXUDUH GH DQ[LHWDWH HUD
SRPSLHUL vQ PRPHQWXO DGPLQLVWUăULL WHVWXOXL R SUHYHGHUH LQVX¿FLHQWSHQWUXDQDOL]DVWDWLVWLFă7DEHOXO,,,SUH]LQWă
REOLJDWRULHDUHJXODPHQWXOXLGHRUGLQHLQWHULRDUăSUHFXP GLIHUHQĠHOHvQWUHORWXULOHFOLQLFúLQRQFOLQLFGHIHPHL
úLIDSWXOFăSRPSLHULLVXQWREOLJDĠLVăXUPH]HvQWRWGHDXQD $úD FXP HUD GH DúWHSWDW IHPHLOH FX WXOEXUăUL GH
RUGLQHOH VXSHULRULORU VH SRDWH FRQVWLWXL vQWUR H[SOLFDĠLH DQ[LHWDWHDXREĠLQXWVFRUXULPDLULGLFDWHGHFvWIHPHLOHIăUă
SODX]LELOăDDFHVWXLUH]XOWDW VLPSWRPDWRORJLH DQ[LRDVă OD DSURDSH WRDWH VXEVFDOHOH
(0$6VWDUHúLWUăVăWXUăFXH[FHSĠLDDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă
vQ VLWXDĠLL GH SHULFRO ¿]LF SHQWUX JUXSD GH YkUVWă
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO,,,
&RPSDUDĠLLOHGLQWUHVFRUXULOHOD(0$66vQVLWXDĠLLVWUHVDQWHúLQRQVWUHVDQWHDOHVWXGHQĠLORU
6XEVFDOD 6LWXDĠLD 1 P ı W
VWUHVDQWă
(0$66()
QRQVWUHVDQWă
VWUHVDQWă
(0$66&
QRQVWUHVDQWă
VWUHVDQWă
(0$66WRWDO
QRQVWUHVDQWă
7RDWHGLIHUHQĠHOHPHGLLORUVXQWVHPQL¿FDWLYHODS
7DEHO,,,
&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăvQWUHVFRUXULOH(0$66vQVLWXDĠLDVWUHVDQWăúLVFRUXULOH(0$67vQVLWXDĠLDQRQ
VWUHVDQWăSHQWUXORWXOGHVWXGHQĠL1
UH]XOWDWHOH FRPSDUăULL PHGLLORU VFRUXULORU OD (0$66 vQ GLPHQVLXQL LQGHSHQGHQWH UHVSHFWLY DQ[LHWDWHD vQ VLWXDĠLL
VLWXDĠLD VWUHVDQWă UHVSHFWLY QRQVWUHVDQWă SHQWUX ORWXO GH GH HYDOXDUH VRFLDOă SHULFRO ¿]LF DPELJXLWDWH úL UXWLQH
SRPSLHUL ]LOQLFH (0$66$6 H[WLQGH IDĠHWHOH PXOWLGLPHQVLRQDOH
6D FRQVWDWDW Fă SRPSLHULL DX vQUHJLVWUDW QLYHOH DOH (0$6 úL LQFOXGH DOWH WUHL QRL GLPHQVLXQL DQ[LHWDWHD
PDL FUHVFXWH DOH VWăULL GH DQ[LHWDWH DWXQFL FkQG DX IRVW vQ VLWXDĠLL GH VHSDUDUH DXWRGH]YăOXLUHD FăWUH PHPEULL
FRQIUXQWDĠL FX VLWXDĠLD VWUHVDQWă VWLQJHUHD XQXL LQFHQGLX IDPLOLHLúLGHDXWRGH]YăOXLUHIDĠăGHSULHWHQL
GHFkWvQFRQGLĠLLQRUPDOHS5H]XOWDWHOHWHVWăULL
LSRWH]HLGLIHUHQĠLDOHVXQWSUH]HQWDWHvQWDEHOXO,,, D$QDOL]DLQWHUFRUHODĠLLORUGLQWUHVXEVFDOHOH(0$6
&RQWUDU DúWHSWăULORU vQ VHQVXO H[LVWHQĠHL XQHL
FRUHODĠLLVHPQL¿FDWLYHvQWUHVWDUHDGHDQ[LHWDWHúLDQ[LHWDWHD ,QWHUFRUHODĠLLOHGLQWUHVXEVFDOHOH(0$6DQ[LHWDWHD
FDWUăVăWXUăvQVLWXDĠLLGHSHULFRO¿]LFVDREĠLQXWRFRUHODĠLH FD VWDUH (0$66 DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă (0$67 úL
VFă]XWăQHJDWLYăvQWUHQLYHOXOVWăULLGHDQ[LHWDWHLPHGLDW SHUFHSĠLD DQ[LHWăĠLL (0$63 VXQW SUH]HQWDWH vQ WDEHOXO
GXSăvQWRDUFHDGHODVWLQJHUHDLQFHQGLXOXLúLDQ[LHWDWHDFD ,,, 0ăULPHD ORWXULORU VWXGLDWH YDULD]ă GLQ FDX]D XQRU
WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă 'LIHUHQĠD PDMRUă GDWHOLSVăvQDQXPLWHSURWRFRDOH
vQ DFHVW FD] vQ FHHD FH SULYHúWH PRGDOLWDWHD úL FRQGLĠLLOH $úD FXP VH SRDWH REVHUYD GLQ WDEHOXO ,,, vQ
GH WHVWDUH R FRQVWLWXLH FRPSOHWDUHD (0$6 GXSă VLWXDĠLD FD]XOORWXOXLQRQFOLQLFWRDWHFRUHODĠLLOHGLQWUH(0$66úL
VWUHVDQWă QX vQDLQWH DFHVWHLD ÌQ SOXV FRPDQGDQWXO (0$67UHVSHFWLY(0$63VXQWVHPQL¿FDWLYHVWDWLVWLFOD
FRPSDQLHLGHSRPSLHULDIRVWSUH]HQWvQWLPSXODGPLQLVWUăULL S H[FHSWkQG FRUHODĠLD GLQWUH (0$66 úL (0$6
WHVWXOXLúLvúLH[SULPDDSUHFLHUHDIDĠăGHFRPSRUWDPHQWXOúL 35= SHUFHSĠLD DQ[LHWăĠLL vQ VLWXDĠLL GH UXWLQH ]LOQLFH
SHUIRUPDQĠD SURIHVLRQDOă D SRPSLHULORU ÌQ DFHVW FRQWH[W ,QWHUFRUHODĠLLOH GLQWUH VXEVFDOHOH (0$66 úL (0$67 DX
H[LVWă SRVLELOLWDWHD FD UăVSXQVXULOH SRPSLHULORU Vă ¿ IRVW YDULDWvQWUHúLFHOHGLQWUH(0$66úL(0$63
LQÀXHQĠDWHVLWXDĠLDVăGREkQGHDVFăFDUDFWHUXOGHHYDOXDUH ± vQWUH úL LDU FRUHODĠLLOH GLQWUH (0$67 úL
VRFLDOăLDUVXELHFĠLLFDUHDXXQQLYHOGHDQ[LHWDWHPDLULGLFDW (0$63VDXvQFDGUDWvQLQWHUYDOXO
vQVLWXDĠLLGHHYDOXDUHVRFLDOăVă¿GHQDWXUDWUăVSXQVXULOHOD 3HQWUX ORWXO FOLQLF WRDWH FRUHODĠLLOH REĠLQXWH vQWUH
VXEVFDOD(0$66QHUHFXQRVFkQGFăDXIRVWDQ[LRúL GLPHQVLXQHD HPRĠLRQDO¿]LRORJLFă D VWăULL GH DQ[LHWDWH
(0$66() GLPHQVLXQHD FRJQLWLYă (0$66& úL
,,,9DOLGLWDWHDGHFRQVWUXFW VFRUXO WRWDO OD (0$6 DX IRVW VHPQL¿FDWLYH VWDWLVWLF S
3ULQFLSDODFDUDFWHULVWLFăDVFDOHORU(0$6RFRQVWLWXLH ÌQ FHHD FH SULYHúWH FRUHODĠLLOH GLQWUH (0$66 úL
PXOWLGLPHQVLRQDOLWDWHD 6WDUHD GH DQ[LHWDWH PăVXUDWă FX (0$67 DQ[LHWDWHD FD VWDUH D FRUHODW GRDU FX DQ[LHWDWHD
DMXWRUXO(0$66DUHGRXăGLPHQVLXQLFRQFHSWXDOHGLIHULWH FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH HYDOXDUH VRFLDOă (0$67(6
DFWLYDUHD HPRĠLRQDO¿]LRORJLFă úL vQJULMRUDUHD OD QLYHO úL vQ FHOH FX FDUDFWHU DPELJXX (0$67$0 vQVă QX
FRJQLWLY3HGHDOWăSDUWHDQ[LHWDWHDFDWUăVăWXUăPăVXUDWă úL FX DQ[LHWDWHD FD WUăVăWXUă vQ VLWXDĠLL GH SHULFRO ¿]LF úL
FXDMXWRUXOVXEVFDOHORU(0$67VHGHVFRPSXQHvQSDWUX vQ VLWXDĠLL GH UXWLQă ]LOQLFă (0$673) (0$675=
7DEHO,,,
&RPSDUDĠLLOHGLQWUHPHGLLOHVFRUXULORUOD(0$66vQVLWXDĠLLVWUHVDQWHúLQRQVWUHVDQWHSHQWUXORWXOGHSRPSLHUL
6XEVFDOD 6LWXDĠLD 1 P ı W
VWUHVDQWă
(0$66()
QRQVWUHVDQWă
VWUHVDQWă
(0$66&
QRQVWUHVDQWă
VWUHVDQWă
(0$66WRWDO
QRQVWUHVDQWă
7RDWHGLIHUHQĠHOHPHGLLORUVXQWVHPQL¿FDWLYHODS
7DEHO,,,
&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăvQWUHVFRUXULOH(0$66vQVLWXDĠLDVWUHVDQWăúLVFRUXULOH(0$67vQVLWXDĠLDQRQ
VWUHVDQWăSHQWUXORWXOGHSRPSLHUL1
(0$66 (0$6 (0$67 (0$67 (0$67 (0$67 (0$66 (0$67 (0$67 (0$67 (0$67
(0$66 (0$66& (0$66
6XEVFDOD () 6& (6 3) $0 5= () (6 3) $0 5=
1
(0$67(6 U
(0$673) U
(0$67$0 U
(0$63(6 U
(0$633) U
(0$63$0 U
(0$635= U
(0$63$ U
6$67 6$67 6$67 6$67(6 6$63 6$63 6$63 6$63$ 6$67 6$67 6$67 6$67(6 6$63 6$63 6$63 6$63(6
6XEVFDOD 6( $') $'3 6( $' (3 6( $') $'3 6( $') $'3
1
1
6$636( U
6$63$' U
6$63(6 U
6$63$ U
6$67 6$67 6$63 6$63 6$63 6$67 6$67 6$67 6$63 6$63 6$63
6$676( 6$67(6 6$63$ 6$67(6 6$636(
6XEVFDOD $') $'3 6( $' (6 6( $') $'3 $') $'3 (6
(0$66 U
() 1
U
(0$66&
1
U
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
(0$66
7RWDO 1
(0$67 U
(6 1
(0$67 U
3) 1
(0$67 U
$0 1
(0$67 U
5= 1
(0$63 U
(6 1
(0$63 U
3) 1
(0$63 U
$0 1
(0$63 U
5= 1
U
(0$63$
1
/HJHQGă
S
S
S
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO,,,
&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăSHQWUX¿HFDUHLWHPFXUHVWXOVXEVFDOHLGLQFDUHIDFHSDUWHGLQ(0$66
7DEHO,,,
&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăSHQWUX¿HFDUHLWHPFXUHVWXOVFDOHLGLQFDUHIDFHSDUWHGLQ(0$67(6úL(0$673)
7DEHO,,,
&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăSHQWUX¿HFDUHLWHPFXUHVWXOVFDOHLGLQFDUHIDFHSDUWHGLQ(0$67(6úL(0$673)
7DEHO,,,
&RH¿FLHQĠLLGHFRUHODĠLHOLQLDUăSHQWUX¿HFDUHLWHPFXUHVWXOVFDOHLGLQFDUHIDFHSDUWHGLQ6$67
7DEHO,,,
6DWXUDĠLLOHLWHPLORUvQIDFWRULLH[WUDúLSHQWUX(0$66SHQWUXDPEHOHVH[H
7DEHOXO,,,
)DFWRULLvQFDUHLWHPLLVFDOHL(0$66DXFHDPDLPDUHVDWXUDĠLHvQHúDQWLRDQHOHGHDGXOĠL
GLQ5RPkQLD68$úL&DQDGD
,,,&21&/8=,,
,,,&27$5($ù,,17(535(7$5($
6FDOHOH (0$6 úL (0$66$6 VDX GRYHGLW D ¿ 6&2585,/25/$6&$/(/((0$6ù,
LQVWUXPHQWH FX XQ QLYHO ULGLFDW GH ¿GHOLWDWH úL YDOLGLWDWH (0$66$6
vQHYDOXDUHDDQ[LHWăĠLLFDVWDUHúLFDWUăVăWXUăSHSRSXODĠLD
GLQ 5RPkQLD$FHVWHD PăVRDUă úDVH GLPHQVLXQL GLVWLQFWH
DOH DQ[LHWăĠLL FD WUăVăWXUă (YDOXDUHD VRFLDOă 3HULFROXO
¿]LF $PELJXLWDWHD 5XWLQHOH ]LOQLFH 6HSDUDUHD $XWR
,,,&RWDUHD
GH]YăOXLUHD SUHFXP úL R GLPHQVLXQH VHSDUDWă D VWăULL GH
9HUVLXQLOH vQ OLPED URPkQă DOH VFDOHORU (0$6 úL
DQ[LHWDWH
(0$66$6VXQWGLVSRQLELOHGRDUvQIRUPDWXOFDUHSHUPLWH
ÌQ FRQFRUGDQĠă FX PRGHOXO PXOWLGLPHQVLRQDO DO
RFRWDUHPDQXDOă$VWIHOFRWDUHDORUVHUHDOL]HD]ăFRQIRUP
DQ[LHWăĠLL VFDOHOH (0$6 úL (0$66$6 VXQW FDSDELOH Vă
LQVWUXFĠLXQLORUGHVFULVHvQFDSLWROXO,UHVSHFWLY,,
GLVWLQJăvQWUHGLPHQVLXQLGLIHULWHDOHDQ[LHWăĠLLFDWUăVăWXUă
ÌQDLQWH GH FRWDUH IRLOH GH UăVSXQV WUHEXLH YHUL¿FDWH
,PSOLFDĠLL SUDFWLFH úL GH FHUFHWDUH VXQW PXOWLSOH VFDOHOH
SHQWUXDLGHQWL¿FDUăVSXQVXULOHQHYDOLGHDGLFăUăVSXQVXULOH
(0$6 GRYHGLQGXúL XWLOLWDWHD vQ VSHFLDO SH DQXPLWH
RPLVHVDXPXOWLSOHUHVSRQGHQWXOQXDGDWQLFLXQUăVSXQV
SRSXODĠLL FDUH VH SRW FRQIUXQWD FX VLWXDĠLL VSHFL¿FH
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
VDX D PDUFDW PDL PXOW GH XQ UăVSXQV OD R VXEVFDOă GLQ PúLıVXQWPHGLDúLDEDWHUHDVWDQGDUGSHQWUXVFRUXULOH
(0$6 VDX GLQ (0$66$6 ÌQ FD]XO vQ FDUH OD VFDOD VXEVFDOHLUHVSHFWLYHFRUHVSXQ]ăWRDUHVH[XOXLVXELHFWXOXL
(0$66VDXODRVXEVFDOăGLQ(0$67RULGLQ6$67FHO úLJUXSHLGHYkUVWăGLQFDUHIDFHSDUWH
SXĠLQMXPăWDWHGLQWUHLWHPLQXVXQWYDOL]LVFDODVXEVFDOD
UHVSHFWLYă QX SRDWH ¿ FRWDWă 3HQWUX D HYLWD UHVSLQJHUHD 0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGDOHVFRUXULORUVXEVFDOHORU
SURWRFRDOHORUSHUVRDQHOHFDUHDGPLQLVWUHD]ăWHVWXOWUHEXLH VHJăVHVFvQWDEHOHOH$$GLQ$QH[D$
VăYHUL¿FHIRLOHGHUăVSXQVvQPRPHQWXOvQFDUHOHSULPHVF ÌQ $QH[D % SHQWUX ¿HFDUH VXEVFDOă GLQ (0$6 úL
GHODUHVSRQGHQĠL (0$66$6 H[LVWă FkWH XQ WDEHO FDUH FRQĠLQH FRWHOH 7
ÌQ VLWXDĠLLOH vQ FDUH WRDWH LQIRUPDĠLLOH GHPRJUD¿FH FRUHVSXQ]ăWRDUHWXWXURUVFRUXULORUEUXWHSRVLELOHSHVH[H
QHFHVDUH DX IRVW FRPSOHWDWH úL PDL SXĠLQ GH GLQWUH úLSHJUXSHGHYkUVWH
LWHPLL VFDOHL (0$66 úL DL VXEVFDOHORU GLQ (0$67 úL $QH[D&FRQĠLQHWDEHOHvQWRFPLWHSHVH[HúLSHJUXSH
GLQ6$67VXQWQHYDOL]LVFDOHOHSRW¿FRWDWH$WXQFLFkQG GH YkUVWă FDUH LQGLFă SHQWUX ¿HFDUH VFRU EUXW SRVLELO OD
vQWUHúLGLQWUHUăVSXQVXULOHODRVFDOăVXEVFDOă ¿HFDUH VXEVFDOă GLQ (0$6 úL GLQ (0$66$6 LQWHUYDOXO
QXVXQWYDOLGHVFDODVXEVFDODHVWHFRWDWăGDUUH]XOWDWHOH GHvQFUHGHUHDOVFRUXOXLUHDOSHQWUXSUREDELOLWDWHD3
YRU ¿ LQWHUSUHWDWH FX SUHFDXĠLH úL UDSRUWXO YD LQFOXGH XQ
DYHUWLVPHQWUHIHULWRUODSRVLELOLWDWHDFDUH]XOWDWHOHREĠLQXWH
Vă QX ¿H YDOLGH 3HQWUX D FDOFXOD VFRUXO EUXW WRWDO SHQWUX ,,,8WLOL]DUHDFRWHORU7
VFDODVXEVFDOD UHVSHFWLYă vQ ORFXO ¿HFăUXL UăVSXQV
QHYDOLGVHWUHFHPHGLDFRWHORULWHPLORUODFDUHUăVSXQVXULOH &RWHOH7VHUYHVFODLQWHUSUHWDUHDVFRUXULORUVXELHFWXOXL
VXELHFWXOXLVXQWYDOLGH3HQWUXLWHPLLVFDOHL(0$63QXVH ODVFDOHOH(0$6úL(0$66$6SULQUDSRUWDUHDDFHVWRUDOD
UHDOL]HD]ăVXEVWLWXĠLDFXPHGLD$WXQFLFkQGQXVXQWYDOL]L UH]XOWDWHOHREĠLQXWHGHSHUVRDQHOHDSDUĠLQkQGHúDQWLRQXOXL
DFHúWLLWHPLVXQWFRQVLGHUDĠLFD¿LQGRPLúL H[WUDVGLQSRSXODĠLDGLQFDUHVXELHFWXOIDFHSDUWHDYkQGvQ
8WLOL]kQG IRUPXODUHOH GH UăVSXQV FX DXWRFRWDUH úL YHGHUHVH[XOúLYkUVWDVD
UHVSHFWkQGLQVWUXFĠLXQLOHGLQPDQXDOVHYDREĠLQHFkWHXQ &RWHOH7PDLPDULGHFkWVXQWFRQVLGHUDWHÄPDUL´LDU
VFRUEUXWSHQWUX¿HFDUHVXEVFDOăGLQ(0$6úLGLQ(0$6 FHOHPDLPLFLGHFkWVXQWFRQVLGHUDWHÄPLFL´
6$6 $WXQFL FkQG IRORVLĠL WDEHOHOH GH WUDQVIRUPDUH D
$úD FXP VD SUH]HQWDW GHMD vQ SDUDJUDIXO , VFRUXULORUEUXWHvQFRWH7VHOHFWDĠLGLQ$QH[D%WDEHOHOH
6LPXODUHDH[LVWăVLWXDĠLLvQFDUHUHVSRQGHQWXOVLPXOHD]ă %% WDEHOXO SRWULYLW vQ IXQFĠLH GH VH[XO úL GH YkUVWD
UăVSXQVXULOH OD LWHPL 3HQWUX D HYLWD FD SUH]HQĠD DFHVWRU UHVSRQGHQWXOXL SUHFXP úL GH VXEVFDOD FRPSOHWDWă GH
GLVWRUVLXQL vQ VHQVXO GH]LUDELOLWăĠLL SR]LWLYH VDX QHJDWLYH DFHVWD ,GHQWL¿FDĠL FRWD 7 FRUHVSXQ]ăWRDUH VFRUXOXL EUXW
Vă GXFă OD LQWHUSUHWăUL HURQDWH DOH UH]XOWDWHORU OD VFDOH SULQ ORFDOL]DUHD vQ WDEHO D FRORDQHL SRWULYLWH FX FRWH
VH UHFRPDQGă FD UHVSRQGHQĠLL Vă ¿H DVLJXUDĠL GH 7 8UPDĠL DFHHDúL SURFHGXUă SHQWUX WRDWH VXEVFDOHOH
FRQ¿GHQĠLDOLWDWHDVLWXDĠLHLGHWHVWDUH FRPSOHWDWHGHVXELHFW
/DFRWDUHSHQWUXYHUL¿FDUHDSURWRFROXOXLGLQSXQFWGH
YHGHUHDOGH]LUDELOLWăĠLLVHYRUXWLOL]DWDEHOHOHFXFHQWLOHOH ([HPSOX
FRUHVSXQ]ăWRDUH FRWHORU EUXWH SUH]HQWDWH vQ$QH[D ' 6H 2SHUVRDQăGHVH[IHPLQLQFXYkUVWDGHGHDQLD
YD VHOHFWD WDEHOXO SRWULYLW vQ IXQFĠLH GH VH[XO úL YkUVWD REĠLQXWXQVFRUWRWDOEUXWGHODVFDOD(0$66&RQVXOWkQG
VXELHFWXOXLSUHFXPúLGHVXEVFDODFRPSOHWDWăD(0$66úL WDEHOHOHGHFRQYHUVLHDVFRUXULORUEUXWHvQFRWH7WDEHOXO
(0$67UHVSHFWLY6$676FRUXULOHH[WUHPGHPDULODVXE %GLQ$QH[D%FRQVWDWăPFăSHQWUXJUXSDGHYkUVWă
VFDOH WUHEXLH vQWRWGHDXQD FRQVLGHUDWH VXVSHFWH vQ VSHFLDO GHDQLVH[XOIHPLQLQXQXLVFRUGHODVFDOD(0$66
VFRUXULOH EUXWH FDUH GHSăúHVF FHQWLOXO 'H DVHPHQHD vLFRUHVSXQGHRFRWă7GH$FHDVWăYDORDUHDFRWHL7
VFRUXULOHEUXWHH[WUHPGHPLFLWUHEXLHHYDOXDWHFXDWHQĠLH HVWHPDLPDUHGHFkWFHHDFHvQVHDPQăFăSHUVRDQDvQ
vQVSHFLDOGDFăDFHVWHDVHVLWXHD]ăVXEFHQWLOXO FDX]ăDUHXQQLYHODODQ[LHWăĠLLFDVWDUHPDLFUHVFXWGHFkWDO
PDMRULWăĠLLIHPHLORUGHYkUVWDHL
,,,7UDQVIRUPDUHDVFRUXULORUEUXWHvQ
FRWH7 6FRUXULOHEUXWHREĠLQXWHODWRDWHVXEVFDOHOH(0$6úL
(0$66$6 SRW ¿ WUDQVIRUPDWH vQ FRWH 7 úL XWLOL]kQGXVH
3HQWUX LQWHUSUHWDUHD VFRUXOXL EUXW REĠLQXW GH FăWUH XQ IRUPXODUHOH SHQWUX WUDVDUHD SUR¿OXOXL GLVSRQLELOH SHQWUX
VXELHFWODRVXEVFDOăGLQ(0$6úLGLQ(0$66$6DFHVWD ¿HFDUHVXEVFDOăúLvQIXQFĠLHGHJUXSDGHYkUVWăúLVH[XO
VHWUDQVIRUPăvQFRWă7XWLOL]kQGIRUPXOD VXELHFWXOXL&RWHOH7FRUHVSXQ]ăWRDUHVFRUXULORUEUXWHVXQW
[P GDWHvQFRORDQHOHVLWXDWHGHDPEHOHSăUĠLDOHIRUPXODUXOXL
7 ı SUR¿O
XQGH
7UHSUH]LQWăFRWD7FRUHVSXQ]ăWRDUHVFRUXOXL[
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
(QGOHU 1 6 (GZDUGV - 0 9LWHOOL 5 (QGOHU 0LFOHDù$OEX0&LXFD$7KH5RPDQLDQDGDSWDWLRQ
0XOWLGLPHQVLRQDO $Q[LHW\ 6FDOHV (0$6 :HVWHUQ RI (QGOHU 0XOWLGLPHQVLRQDO $Q[LHW\ 6FDOH (0$6
3V\FKRORJLFDO6HUYLFHV/RV$QJHOHV86$ &RJQLWLRQ%UDLQ%HKDYLRUYRO;,,,QR
.LP.$0RVHU'.*DUYLQ%-5LHJHO%-'RHULQJ/9 6RPHUV-0*ROGQHU(0:DUDLFK3HWDO3UHYDOHQFH
-DGDFN5$0F.LQOH\66FKXHOHU$/8QGHUPDQ/ DQG LQFLGHQFH VWXGLHV RI DQ[LHW\ GLVRUGHUV $ V\VWHPDWLF
0F(UOHDQ('LIIHUHQFHVEHWZHHQPHQDQGZRPHQ UHYLHZ RI WKH OLWHUDWXUH &DQDGLDQ -RXUQDO RI 3V\FKLDWU\
LQDQ[LHW\HDUO\DIWHUDFXWHP\RFDUGLDOLQIDUFWLRQ$PHULFDQ ±
-RXUQDORI&ULWLFDO&DUHYROQR 6SLHOEHUJHU&'$Q[LHW\6WDWHWUDLWSURFHVV,Q&'
6SLHOEHUJHU ,*6DUDVRQ(GV6WUHVVDQGDQ[LHW\YRO
S1HZ<RUN:LOH\DQG6RQV
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
$1(;$$
7DEHO$
0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGODVFDOD(0$66
7DEHO$
0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGODVFDOD(0$67
7DEHO$
0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGODVFDOD(0$63
7DEHO$
0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGODVFDOD6$67
7DEHO$
0HGLLOHúLDEDWHULOHVWDQGDUGODVFDOD6$63
$1(;$%
75$16)250$5($&27(/25%587(Ì1&27(7
3(17586&$/(/((0$6
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$66()
&RWD7
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$66&
&RWD7
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D%
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVFDOD(0$66
&RWD7
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO%FRQWLQXDUH
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVFDOD(0$667RWDO
&RWD7
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D%
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$67(6
&RWD7
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$673)
&RWD7
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D%
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$67$0
6FRUEUXW &RWD7
GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$675=
&RWD7
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D%
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD6$676(
&RWD7
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD6$67$')
6FRUEUXW &RWD7
GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D%
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD6$67$'3
6FRUEUXW &RWD7
GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$63(6
&RWD7
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$633)
&RWD7
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$63$0
&RWD7
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$635=
&RWD7
6FRU
GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
EUXW
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD(0$63$
&RWD7
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D%
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD6$636(
&RWD7
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD6$63$'
&RWD7
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD6$63(6
&RWD7
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO%
7UDQVIRUPDUHDFRWHORUEUXWHvQFRWH7SHQWUXVXEVFDOD6$63$
&RWD7
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
$1(;$&
,17(59$/(/('(Ì1&5('(5($/(6&2585,/255($/(/$6&$/(/((0$6úL(0$66$6
3(1758352%$%,/,7$7($3
7DEHO&
,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVXEVFDOD(0$66()
,QWHUYDOGHvQFUHGHUH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
$QH[D&
7DEHO&
,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVXEVFDOD(0$66&
,QWHUYDOGHvQFUHGHUH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO&
,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD(0$66WRWDO
,QWHUYDOGHvQFUHGHUH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
$QH[D&
7DEHO&FRQWLQXDUH
,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD(0$66WRWDO
,QWHUYDOGHvQFUHGHUH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO&
,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD(0$67(6
,QWHUYDOGHvQFUHGHUH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
$QH[D&
7DEHO&
,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD(0$673)
,QWHUYDOGHvQFUHGHUH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO&
,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD(0$67$0
,QWHUYDOGHvQFUHGHUH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
$QH[D&
7DEHO&
,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD(0$675=
,QWHUYDOGHvQFUHGHUH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO&
,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD6$676(
,QWHUYDOGHvQFUHGHUH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
$QH[D&
7DEHO&
,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD6$67$')
,QWHUYDOGHvQFUHGHUH
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO&
,QWHUYDOHOHGHvQFUHGHUHDOHVFRUXULORUUHDOHSHQWUXVFDOD6$67$'3
,QWHUYDOGHvQFUHGHUH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
>@ >@ >@ >@ >@ >@ >@ >@
$QH[D'
$1(;$'
&(17,/(/(&25(6381=Ă72$5(&27(/25%587(
3(17586&$/(/((0$6ù,(0$66$6
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$66()
&HQWLOH
6FRU
GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
EUXW
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$66&
&HQWLOH
6FRU
GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
EUXW
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D'
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$66WRWDO
&HQWLOH
6FRU
GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
EUXW
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$66WRWDOFRQWLQXDUH
&HQWLOH
6FRU
GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
EUXW
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D'
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$67(6
&HQWLOH
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$673)
&HQWLOH
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D'
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$67$0
6FRU &HQWLOH
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$675=
6FRU &HQWLOH
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D'
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$676(
6FRU &HQWLOH
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$67$')
&HQWLOH
6FRU
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D'
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$67$'3
6FRU &HQWLOH
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
(0$6úL(0$66$6SHSRSXODĠLD5RPkQLHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$63(6
6FRU &HQWLOH
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$633)
6FRU &HQWLOH
EUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$63$0
6FRUEUXW &HQWLOH
GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$635=
&HQWLOH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD(0$63$
&HQWLOH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
$QH[D'
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$636(
&HQWLOH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$63$'
&HQWLOH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$63(6
&HQWLOH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
7DEHO'
&HQWLOHOHFRUHVSXQ]ăWRDUHFRWHORUEUXWHSHQWUXVXEVFDOD6$63$
&HQWLOH
6FRUEUXW GHDQL GHDQL GHDQL GHDQL
%ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL %ăUEDĠL )HPHL
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE YOUNG - FORMA
SCURTĂ 3 (YSQ-S3)
Copyright © Daniel David
INTRODUCERE
J. Young (2003) introduce termenul de scheme dezadaptative timpurii úi le defineúte ca
fiind teme largi cu privire la sine úi propriile relaĠii cu ceilalĠi ce se dezvoltă în copilărie, se
elaborează pe parcursul vieĠii úi sunt disfuncĠionale într-o anumită măsură.
Caracteristicile acestor scheme dezadaptative timpurii sunt următoarele:
Se dezvoltă în copilărie, ca rezultat al interacĠiunii dintre temperamentul înnăscut
úi experienĠele negative de zi cu zi ce apar în relaĠia copilului cu persoanele
apropiate;
Sunt responsabile pentru generarea unui distres emoĠional puternic, conduc la
consecinĠe defavorabile persoanei sau celor din jurul său;
Împiedică dezvoltarea autonomiei, exprimării proprii, acceptării úi a bunei
interrelaĠionări;
Sunt convingeri bazale, pattern-uri adânc înrădăcinate, teme centrale ale sinelui
úi auto-perpetuate;
Sunt activate de evenimentele cotidiene congruente cu scheme sau de o stare
biologică.
Pentru evaluarea acestor scheme, Young úi colaboratorii săi (Young úi Brown, 1990,
2001, apud Young, 2003) au dezvoltat Chestionarul Schemelor. Primele forme ale
chestionarului sunt YSQ – L2 (Chestionarul Schemelor Cognitive Young, forma lungă 2) úi
YSQ- S2 (Chestionarul Schemelor Cognitive Young, forma scurtă 2). YSQ – L2 are 205 itemi
úi măsoară 16 dintre schemele cognitive dezadaptative: Emotional deprivation (ED),
Abandonment/Instability (AB), Distrust/Abuse (MA), Social Isolation (SI), Deficiency/Shame
(DS), Approval Seeking/Recognition Seeking (AS), Failure (FA), Dependence/Incompetence
(DI), Vulnerability to harm and illness (SS), Emotional Inhibition (EI), Unrealistic standards
(US), Entitlement/Grandiosity (ET), Insufficient Self-Control (IS). Este de preferat a fi folosită
cu scop clinic, deoarece pune în evidenĠă fiecare schemă úi oferă mai multe informaĠii utile.
Forma scurtă YSQ- S2 este compusă din 75 de itemi distribuiĠi pe subscale: Ed, Ab,
Ma, Si, Ds, Fa, Di, Vh, Em, Sb, Ss, Ei, Us, Et, Is. Este frecvent folosită în cercetare deoarece
poate fi completată într-un timp mai scurt.
Recent, Young úi Brown (2001) au revizuit ambele forme ale chestionarului
schemelor cognitive, rezultând YSQ – L3 úi YSQ – S3. YSQ – L3 are 232 itemi úi măsoară
toate cele optsprezece scheme dezadaptative. YSQ - S3 are 114 itemi úi măsoară 18 scheme
cognitive disfuncĠionale.
1
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
CE MĂSOARĂ TESTUL?
Au fost identificate optsprezece scheme dezadaptative grupate în cinci categorii sau
domenii.
I. SEPARARE ùI RESPINGERE – se referă la convingerea, presupunerea că nu vor fi
satisfăcute nevoile de securitate, siguranĠă, îngrijire, empatie, acceptare úi respect. Acest
prim domeniu este compus din cinci scheme:
1. Deprivare EmoĠională (Emotional Deprivation - ED) – ceilalĠi nu ne oferă dragostea,
protecĠia úi înĠelegerea de care avem nevoie. Există trei forme majore de deprivare
emoĠională: a) deprivarea de îngrijire (absenĠa atenĠiei, afecĠiunii úi căldurii sufleteúti). b)
deprivarea de înĠelegere (absenĠa empatiei) c) deprivarea de protecĠie (absenĠa
direcĠionării, îndrumării, ghidării)
2. Abandon / Instabilitate (Abandonment/Instability - AB) – sentimentul că cei apropiaĠi
nu vor putea să ne ofere susĠinerea emoĠională de care avem nevoie, pentru că aceútia la
rândul lor, sunt instabili emoĠional, nu sunt prezenĠi când avem nevoie de ei sau ne vor
părăsi pentru altcineva.
3. Neîncredere / Abuz (Distrust/Abuse - MA) – convingerea că, într-un final, ceilalĠi ne vor
răni intenĠionat, că ne înúeală, abuzează de noi, ne fac să suferim, ne umilesc sau ne
mint.
4. Izolare socială / Înstrăinare (Social Isolation - SI) – senzaĠia de izolare socială, că
suntem diferiĠi de alĠii úi că nu putem face parte dintr-un grup.
5. Defect / Ruúine ( Deficiency/Shame - DS) – sentimentul că suntem fără valoare, că
suntem răi, nedoriĠi, inferiori sau incapabili în anumite aspecte importante ale vieĠii, iar
dacă ceilalĠi vor vedea acest lucru, nu ne vor mai fi iubi. Persoanele care interiorizează
această schemă sunt sensibile la critică, sunt foarte conútiente de ele însele, se compară
cu ceilalĠi, nu se simt în siguranĠă în prezenĠa celorlalĠi, au sentimentul de ruúine legat de
propriul “handicap”.
2
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
diferite probleme emoĠionale grave (teama de a nu înnebuni) sau alte catastrofe externe
(prăbuúirea avionului).
9. ProtecĠionism / Ego infantil (Enmeshment/Underdeveloped Self - EM) – o relaĠie
emoĠională úi de apropiere exagerată faĠă de persoane relevante (deseori părinĠi), relaĠie
care împiedică dezvoltarea propriei identităĠi individuale úi sociale. Persoana are
convingerea că nu va putea trăi fără cealaltă, nu va putea fi fericită dacă nu va avea
sprijinul acesteia.
III. DEFICIENğA LIMITELOR - al treilea domeniu conĠine scheme cu privire la limite defectuoase
úi constă în incapacitatea de a stabili sau stabilirea inexactă a limitelor interne, a
responsabilităĠilor faĠă de ceilalĠi, a scopurilor pe termen lung. Apar dificultăĠi în respectarea
drepturilor celorlalĠi, în stabilirea úi atingerea unor scopuri personale realiste. Din acest
domeniu fac parte două scheme:
10. Revendicare / Grandomanie (Entitlement/Grandiosity - ET) – convingerea că suntem
superiori altor oameni, deci revendicăm drepturi úi privilegii speciale. Regula reciprocităĠii
nu funcĠionează în acest caz. Revendicăm dreptul de a face ce vrem, indiferent dacă
ceea ce dorim este ancorat în realitate sau nu, indiferent care sunt consecinĠele pentru
celălalt. Un sentiment exagerat al superiorităĠii, care se manifestă cu scopul de a obĠine
control úi putere.
11. Autocontrol / Auto-disciplină insuficientă (Insufficient Self-Control - IS) – dificultatea
de a se controla, disciplina în obĠinerea scopurilor, control insuficient al emoĠiilor úi
impulsurilor, toleranĠă scăzută la frustrare, dorinĠa excesivă de menĠinere a confortului, de
evitarea a situaĠiilor neplăcute.
IV. DEPENDENğA DE ALğII - al patrulea domeniu este caracterizat prin focalizarea
excesivă pe satisfacerea dorinĠelor, nevoilor altora în detrimentul satisfacerii propriilor dorinĠe
úi nevoi, cu scopul obĠinerii dragostei úi aprobării celor din jur. Schemele componente ale
acestui domeniu sunt:
12. Subjugarea (Subjugation - SB) – controlul excesiv asupra celorlalĠi. Are două forme
principale: subjugarea nevoilor (propriile preferinĠe, decizii úi dorinĠe sunt reprimate,
ignorate) úi subjugarea emoĠiilor (exprimarea emoĠiilor, în special a furiei este reprimată).
13. Auto-sacrificiul (Self-Sacrifice -SS) – fixarea excesivă, asupra satisfacerii nevoilor
zilnice ale celorlalĠi în detrimentul satisfacerii propriile nevoi, pentru a evita sentimentul de
a fi egoist, pentru a menĠine relaĠia cu persoana pe care crede că trebuie să o ajute.
14. Căutarea Aprobării / Recunoaúterii (Approval Seeking/Recognition Seeking - AS) –
căutarea exagerată a aprobării, recunoaúterii sau atenĠiei celorlalĠi, fapt ce împiedică
dezvoltarea identităĠii de sine. Stima de sine este dependentă în principal, de reacĠia
celorlalĠi.
V. HIPERVIGILENğĂ ùI INHIBIğIE - al cincilea domeniu este reprezentat de
hipervigilenĠă úi inhibiĠie. Sentimentele, impulsurile, alegerile spontane nu sunt exprimate
3
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
iar persoana nu crede că are dreptul de a fi fericită, relaxată. Sănătatea, relaĠiile apropiate au,
prin urmare, de suferit. Schemele celui de al cincilea domeniu sunt:
15. Negativism / Pasivitate (Negativity/Passivity - NP) – aspectele negative ale vieĠii sunt
exagerat conturate, subliniate, maximizate, în timp ce evenimentele sau aspectele
pozitive, optimiste, plăcute sunt minimalizate.
16. InhibiĠie EmoĠională (Emotional Inhibition - EI) – inhibarea acĠiunilor, sentimentelor,
comunicării spontane pentru a evita dezaprobarea celorlalĠi, sentimentul de ruúine úi de
pierdere a controlului asupra propriilor impulsuri. Cele mai întâlnite forme de inhibiĠie
sunt: a) inhibarea furiei úi agresivităĠii, b) inhibarea impulsurilor pozitive, c) dificultate în
exprimarea vulnerabilităĠii sau în comunicarea propriilor sentimente, d) excesiva invocare
a raĠionalităĠii úi eliminarea emoĠionalului.
17. Standarde Nerealiste / Hipercriticism (Unrealistic Standards/Hypercriticism - US) –
convingerea că trebuie să atingem niúte standarde interiorizate de comportament úi
performanĠă foarte ridicate, cu scopul de a evita critica. Aceste standarde nerealiste pot
apărea sub forma perfecĠionismului, atenĠiei deosebite la detalii, reguli rigide de tipul
“trebuie”, nemulĠumirea că nu a realizat cât de mult ar fi vrut/ar fi trebuit să realizeze.
18. Penalizarea (Punishment - PU) – convingerea că oamenii ar trebui aspru criticaĠi úi
pedepsiĠi pentru greúelile lor. Implică tendinĠa de a se înfuria, de a fi intolerant, punitiv úi
nerăbdător cu acei oameni (inclusiv cu propria persoană) ce nu ne satisfac propriile
noastre expectanĠe sau standarde. Greúelile sunt uitate cu greutate, úi nu se Ġine seama
de natura failibilă a omului.
DESCRIEREA ITEMILOR
Cei 114 itemi sunt astfel repartizaĠi pe subscale după cum urmează:
1. Deprivare EmoĠională (ED): 1,25, 49, 73, 96;
2. Abandon/Instabilitate (AB): 2, 26, 50, 74, 97;
3. Neîncredere/Abuz (MA): 3, 27, 51, 75, 98;
4. Izolare Socială/Înstrăinare (SI): 4, 28, 52, 76, 99;
5. Defect/Ruúine (DS): 5, 29, 53, 77, 100;
6. Eúec (FA): 9, 33, 57, 81, 103;
7. DependenĠă/IncompetenĠă (DI): 10,34, 58, 82, 104;
8. Vulnerabilitate la rău úi boală (VH): 11, 35, 59, 83, 105;
9. ProtecĠionism/Ego infantil (EM): 12, 36, 60, 84, 106;
10. Revendicare/Grandomanie (ET): 20, 44, 68, 92, 113;
11. Autocontrol/Auto-disciplină insuficientă (IS): 21, 45, 69, 93, 114
12. Subjugare (SB): 13, 37, 61, 85, 107;
13. Auto-sacrificiu (SS): 17, 41, 65, 89, 110;
14. Căutarea Aprobării/Recunoaúterii (AS): 16, 14, 22, 30, 38, 46, 54, 62, 70, 78, 86, 94, 101,
108;
15. Negativism/Pasivitate (NP): 7, 15, 23, 31, 39, 47, 55, 63, 71, 79, 87;
4
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
16. InhibiĠie EmoĠională (EI): 18, 42, 66, 90, 111;
17. Standarde nerealiste/Hipercriticism (US): 19, 43, 67,91, 112;
18. Penalizare (PU): 8, 16, 24, 32, 40, 48, 56, 64, 72, 80, 88, 95, 102, 109.
ADMINISTRAREA ùI COTAREA
x Administrarea
În scop clinic, clientul/pacientul este rugat să completeze acest chestionar ca úi temă
de casă, după prima sau a doua întâlnire. În scop de cercetare, instrumentul poate fi
administrat atât individual, cât úi colectiv. RespondenĠii vor evalua fiecare item pe o scală
Lickert de 6 puncte unde: 1 = total neadevărat în ceea ce mă priveúte, 2 = de cele mai multe
ori neadevărat în ceea ce mă priveúte, 3 = mai degrabă fals decât adevărat, 4 = mai degrabă
adevărat decât fals, 5 = de cele mai multe ori adevărat în ce mă priveúte, 6 = mă descrie
perfect). Durata medie de completare a chestionarului este de 25 de minute.
Unele persoane pot rememora traume puternice atunci când completează
chestionarul úi, datorită interferenĠei emoĠionale, durata completării poate fi mai lungă.
Psihologul poate să ceară acestor persoane să completeze un număr de întrebări pe
săptămână. AlĠii vor evita să-úi administreze chestionarul, vor lăsa întrebări fără răspuns,
deoarece încearcă să evite expunerea la schemele dezadaptative proprii. Dacă aceste
persoane vor continua să evite completarea chestionarului, psihologul nu va insista, ci va
discuta motivele pentru care nu fac acest lucru (evită completarea chestionarului).
x Cotarea răspunsurilor
Itemii sunt grupaĠi în funcĠie de scheme. Pe foaia de cotare, după fiecare item, apare
un cod de două litere indicând schema măsurată. De obicei, nu se înregistrează scorul total
sau media scorului pentru fiecare schemă, ci se reĠin itemii cu scorurile cele mai mari (5 sau
6). Scorurile mari indică/oferă informaĠii relevante despre convingerile, schemele persoanei.
Psihologul/Terapeutul poate revedea rezultatele împreună cu clientul, punând întrebări despre
itemii la care s-au înregistrat scoruri ridicate. Se va discuta despre schemele evidenĠiate prin
obĠinerea de scoruri ridicate la anumiĠi itemi apoi îl va învăĠa numele fiecărei scheme înalt
cotate úi semnificaĠia ei.
Fidelitate chestionarului
Pentru stabilirea fidelităĠii scalei, au fost incluúi în studiu, 160 de subiecĠi, tineri úi
maturi. Administrarea instrumentului s-a făcut atât colectiv cât úi individual.
Chestionarul are o fidelitate foarte bună, obĠinându-se un Į Cronbach = .96. Au fost
de asemenea calculaĠi coeficienĠii Į Cronbach pentru subscale (între .68 - .90) aceútia
susĠinând o bună fidelitate a subscalelor (Tabel 1).
5
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
Tabel 1 CoeficienĠii Į Cronbach pentru subscale
Subscale Coeficeint Į Cronbach
Deprivare emoĠională (ED) .86
Abandon (AB) .83
Neîncredere /Abuz (MA) .84
Izolare Socială / Înstrăinare (SI) .80
Defect / Ruúine (DS) .85
Eúec (FA) .88
DependenĠă / IncompetenĠă (DI) .81
ProtecĠionism / Ego infantil (EM) .68
Vulnerabilitate la rău úi boală (VH) .84
Subjugare (SB) .76
Auto-sacrificiu (SS) .82
InhibiĠie EmoĠională (EI) .71
Standarde nerealiste / Hipercriticism (US) .75
Revendicare / Grandomanie (ET) .76
Autocontrol / Auto-disciplină insuficientă (IS) .68
Căutarea Aprobării / Recunoaúterii (AS) .88
Negativism / Pasivitate (NP) .90
Penalizare (PU) .86
FIDELITATE ùU VALIDITATE
Validitatea chestionarului
La validarea pe populaĠia românească a chestionarului au participat 160 de subiecĠi;
108 femei úi 52 bărbaĠi, cu vârsta medie de 30 de ani. În acest proces s-au folosit
chestionarele STAI-X1 úi STAI-X2 pentru măsurarea anxietăĠii, SPIN úi ATQ. După
întocmirea etalonului pentru YSQ – S3 au fost eliminaĠi subiecĠii care au obĠinut scoruri medii,
pentru fiecare subscală. S-au realizat apoi comparaĠii între subiecĠii ce au înregistrat scoruri
mici úi subiecĠii cu scoruri mari atât pentru nivelul anxietăĠii ca stare cât úi ca trăsătură.
Pentru anxietatea ca stare, nu se obĠin diferenĠe semnificative între cele două grupuri,
excepĠie făcând schemele Us (t=2.55, p= .014) úi Pu (t=2.31, p=.025). Persoanele ce îúi
fixează standarde foarte înalte, uneori nerealiste, fiind foarte critice cu ele însele (m2, s.d.2)
înregistrează o stare de anxietate mai ridicată decât persoanele opuse lor (m2=48,
s.d.2=2.98; m1=46.06, s.d.1 = 2.64). De asemenea, starea de anxietate creúte úi atunci când
suntem intoleranĠi faĠă de propriile greúeli dar úi faĠă de greúelile celor din jur (m2= 48.07,
s.d.= 3.90; m1= 45.95, s.d.=2.77).
Spre deosebire de anxietatea ca stare, nivelul anxietăĠii ca trăsătură este puternic
influenĠat de tăria credinĠei în aproape toate schemele cognitive dezadaptative descrise de
Young. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos.
6
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
Tabel 2 Rezultate privind anxietatea ca trăsătură
Scheme t p m s.d.
Ed 2.03 .046 m1 = 47.94 s.d.1= 6.08
m2 = 50.91 s.d.2= 6.28
Ab 2.81 .007 m1 = 47.67 s.d.1= 5.38
m2 = 51.77 s.d.2= 6.26
Ma 2.59 .012 m1 = 47.26 s.d.1= 5.46
m2 = 50.95 s.d.2= 6.10
Si 1.98 .050 m1 = 47.82 s.d.1= 5.56
m2 = 50.75 s.d.2= 5.90
Ds 3.32 .002 m1 = 47.71 s.d.1= 5.15
m2 = 51.90 s.d.2= 6.54
Fa 3.05 .004 m1 = 47.14 s.d.1= 4.93
m2 = 52.10 s.d.2= 7.30
Ei 2.28 .026 m1 = 46.53 s.d.1= 4.41
m2 = 49.90 s.d.2= 7.08
As 3.27 .002 m1 = 46.52 s.d.1= 4.73
m2 = 51.18 s.d.2= 6.30
Np 3.47 .001 m1 = 45.88 s.d.1= 5.97
m2 = 52.30 s.d.2= 6.88
Pu 2.14 .036 m1 = 47.13 s.d.1= 5.67
m2 = 50.50 s.d.2= 7.08
Vh 4.33 .000 m1 = 46.24 s.d.1= 5.18
m2 = 52.64 s.d.2= 7.03
Em 2.28 .026 m1 = 47.12 s.d.1= 5.24
m2 = 50.74 s.d.2= 6.92
Ss 2.42 .019 m1 = 47.14 s.d.1= 4.68
m2 = 50.84 s.d.2= 6.51
7
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
lineară simplă, putem concluziona că dezvoltarea unei fobii sociale poate fi prezisă în procent
de 28% pe baza subscalei Sb (p=.000), 24% pe baza subscalei Vh (p=.000) úi Np (p=.000);
22% din varianĠa fobiei sociale ar putea fi explicată de Ma (p=.000), 20% de Em (p=.000);
scorul obĠinut la subscala Fa (p=.000) poate prezice apariĠia unei fobii sociale în procent de
19%, iar scorurile subscalelor Si (p=.000), Ds (p=.000) úi Di (p=.000) în procent de 17%; 13%
din varianĠa fobiei sociale ar putea fi prezisă scorul subscalelor Ed (p=.000), Ab (p=.000)úi
respectiv As (p=.000); procente mai mici sunt înregistrate pentru Is (p=.001) – 9%, Ei (p=.009)
úi Pu (p=.009) – 5%, Et (p=.026)- 3%.
Al treilea instrument utilizat pentru validare a fost ATQ – The Automatic Thoughts
Questionnaire, elaborat de Hollan úi Kendel, în 1980. ATQ este un chestionar format din 30
de itemi în care subiectul este solicitat să marcheze pe o scală de la 1 la 5 cât de frecvent
experienĠiază o serie de gânduri negative. ATQ are o consistenĠă internă bună, Į Cronbach
este de .96 úi de asemenea o bună validitate (corelează puternic cu BDI úi MMPI-D). Se obĠin
corelaĠii semnificative între subscalele YSQ-S3 úi ATQ (Chestionarul gândurilor automate).
Cu cât credinĠa în schemele dezadaptative este mai mare, cu atât frecvenĠa gândurilor
automate este mai mare. CoeficienĠii de corelaĠie sunt prezentaĠi în tabelul de mai jos.
8
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
Is Vh Em Sb
Scăzut 0-9 0-5 0-6 0-6
Mediu 9-12 5-6 6-9 6-8
Ridicat 12-17 6-10 9-12 8-11
Foarte 17-30 10-30 12-30 11-30
ridicat
m=12,76, m=8,19, m=9,76, m=9,03,
s.d=4,57 s.d=4,58 s.d=4,57 s.d=4,04
SS AS Np Pu
Scăzut 0-14 0-26 0-16 0-29
Mediu 14-18 26-35 16-21 29-36
Ridicat 18-22 35-43 21-31 36-46
Foarte 22-30 43-84 31-66 46-84
ridicat
m=18,14, m=36,23, m=24,76, m=37,76,
s.d=5,32 s.d=13,24 s.d=11,19 s.d=11,92
9
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Anastasi, A. (1988). Psychological testing, New York, Macmillan Publishing Company.
2. Chereji, S (2003). CogniĠie úi fobie socială, Lucrare de licenĠă nepublicată, Oradea.
3. Pitariu, H & Albu, M. (1996). Psihologia personalului I. Măsurarea úi interpretarea
diferenĠelor individuale, Cluj Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană.
4. Radu, I & colab. (1993). Metodologie psihologică úi analiza datelor, Cluj Napoca, Editura
Sincron.
5. Trif, S. (2006). The Romanian Version of Young Schema Questionnaire – Short Form
(YSQ-S3). Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, vol.6, no.2.
6. Young, E.J., Klosko, S. J. & Weishaar, E. M. (2003). Schema Therapy. A Practitioner’s
Guide, New York, The Guiford Press.
10
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
YSQ-S3
InstrucĠiuni: lista de mai jos cuprinde afirmaĠii folosite de o persoana pentru a se descrie pe
sine. Vă rugăm citiĠi cu atenĠie fiecare afirmaĠie úi decideĠi cât de bine vă descrie pe dvs..
Când nu sunteĠi sigur/ă, răspundeĠi în funcĠie de ceea ce simĠiĠi úi nu în funcĠie de ceea ce
credeĠi că este adevărat. AlegeĠi valoarea dintre 1 úi 6 care credeĠi că vă descrie cel mai bine
si scrieĠi numărul în locul din faĠa afirmaĠiei.
1___ În general nu am avut pe cineva care să se îngrijească de mine, căreia (căruia) să-i
împărtăúesc din viaĠa mea, sau căreia (căruia) să-i pese mult de tot ceea ce se întâmpla cu
mine.
2___ M-am agăĠat de cei apropiaĠi mie pentru că m-am temut că mă vor părăsi.
3__ Simt că oamenii vor profita de mine.
4___ Nu-mi găsesc locul nicăieri.
5___ Nici o femeie/bărbat pe care o/îl doresc nu mă poate iubi odată ce îmi va vedea
defectele.
6___Este important pentru mine să fiu plăcut(ă) de aproape toată lumea pe care o útiu.
7___Chiar si când lucrurile par să meargă bine, eu cred că este doar temporar.
8___Dacă fac o greúeală, merit să fiu pedepsit(ă).
9___ Aproape orice din activităĠile mele de la úcoala sau la serviciu nu este atât de bine făcut
ca a celorlalĠi.
10___ Nu mă simt capabil(ă) să mă descurc singur(ă) în fiecare zi a vieĠii mele.
11___Nu pot scăpa de sentimentul ca ceva rău este pe cale sa se întâmple.
12___Nu am fost în stare sa mă despart de părinĠii mei în felul in care o fac ceilalĠi de vârsta
mea.
13___Cred că dacă fac ceea ce cred, dau numai de necazuri.
14___Mă schimb in funcĠie de oamenii cu care sunt pentru ca ei să mă placă mai mult.
15___Dacă uneori se întâmpla ceva bun, mi-e teama că ceva rău va urma.
16___Dacă nu fac tot ce pot, pot sa mă aútept să pierd.
17___Sunt genul care de obicei sfârúeúte prin a avea grija de cei apropiaĠi mie.
18___Sunt prea conútiincios (conútiincioasă) să arăt sentimente pozitive faĠă de ceilalĠi
(afecĠiune, preocupare).
19___Trebuie să fiu cel mai bun în tot ce fac; nu accept sa fiu al doilea dintre cei mai buni.
20___Am probleme când trebuie sa accept „nu” ca răspuns când vreau ceva de la ceilalĠi.
21___Nu mă pot motiva să îndeplinesc sarcini plictisitoare úi de rutina.
22___Încerc sa mă adaptez.
23___Nu poĠi fi totdeauna atent; ceva rău va apărea întotdeauna.
24___Nu există nici o scuză dacă fac o greúeală.
25___ În general oamenii nu au fost lângă mine ca să îmi ofere căldură, sprijin úi dragoste.
26___ Am atâta nevoie de ceilalĠi încât mă îngrijorez că îi voi pierde.
27__ Simt că nu trebuie să las garda jos în prezenĠa altor oameni pentru că altfel mă vor răni
intenĠionat.
28___ Sunt fundamental diferit(ă) de ceilalĠi oameni.
29___ Nici unul din cei pe care îi doresc eu nu va putea sa stea lângă mine odată ce mă va
cunoaúte cu adevărat.
30___Stima mea se bazează mai ales pe felul cum mă vad ceilalĠi.
31___Oricât de mult aú munci, mi-e teama că aú putea să fiu falit(ă) financiar.
32___Oamenii care nu-úi cunosc limitele îndeajuns ar trebui pedepsiĠi în vreun fel.
33___Sunt incompetent(ă) când este vorba de realizări.
34___Mă gândesc la mine ca úi la o persoană dependentă când este vorba de viaĠa de zi cu
zi.
11
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
35___Simt că un dezastru (natural, chimic, medical sau criminal) se poate întâmpla în orice
moment.
36___PărinĠii mei úi cu mine tindem să ne implicăm în viaĠa úi problemele celuilalt.
37___Simt că nu am altă posibilitate decât să îndeplinesc dorinĠele altora, altfel mă vor
respinge.
38___Să am bani úi să útiu lume bună mă face sa fiu mai valoros(valoroasă).
39___Mă îngrijorez de faptul că o decizie greúită poate duce la dezastru.
40___In general nu accept scuzele altora. Ei nu sunt doritori să accepte responsabilităĠi úi să
suporte consecinĠele.
41___Sunt o persoană bună deoarece mă gândesc la alĠii mai mult decât la mine.
42___Mi se pare jenant să-mi exprim sentimentele altora.
43___Încerc să fac tot ce pot; nu mă mulĠumesc cu suficient.
44___Sunt deosebit(ă) úi nu trebuie să accept restricĠii puse de ceilalĠi.
45___Daca nu îmi pot atinge un scop devin repede frustrat(ă) úi renunĠ.
46___Petrec mult timp pentru aspectul fizic, pentru ca oamenii sa mă valorifice.
47___Sunt obsedat(ă) des de deciziile minore deoarece consecinĠele unei greúeli par
serioase.
48___Dacă nu îmi fac treaba ar trebui să sufăr consecinĠele.
49___ Foarte mult timp din viaĠa mea nu am simĠit că sunt special(ă) pentru cineva.
50___ Mă tem că oamenii de care mă simt apropiat(ă) mă vor părăsi sau abandona.
51__ Este doar o problemă de timp ca cineva să ajungă să mă trădeze (să mă înúele).
52___ Locul meu nu e aici; sunt singuratic(ă).
53___ Nu merit dragostea, atenĠia úi respectul celorlalĠi.
54___Realizările sunt mai valoroase pentru mine dacă oamenii le observă.
55___Mă simt mai bine pretinzând că lucrurile nu-mi vor merge bine, ca să nu mă simt rău
dacă lucrurile nu merg bine.
56___Mă gândesc des la greúelile pe care le fac úi sunt furios(ă) pe mine.
57___ Majoritatea celorlalĠi sunt mai capabili decât mine în domeniile profesionale úi în
realizări.
58___ Sunt mai puĠin capabil decât majoritatea oamenilor.
59___Mă tem ca o sa fiu atacat(ă).
60___Este foarte greu pentru mine úi părinĠii mei să păstram detalii intime despre celalalt fără
să ne simĠim vinovaĠi úi înúelaĠi.
61___In relaĠii, las pe cealaltă persoana sa aibă un cuvânt de spus.
62___Sunt atât de preocupat(ă) să mă adaptez, încât uneori uit cine sunt eu.
63___Mă concentrez mai ales asupra evenimentelor úi situaĠiilor de viată negative.
64___Când oamenii fac ceva rău am probleme să aplic expresia: „Iartă si uita”.
65___Sunt atât de ocupat(ă) să mă ocup de oamenii de care îmi pasă, încât am puĠin timp
pentru mine.
66___Mi se pare greu să arăt căldura úi spontaneitate.
67___Trebuie sa-mi îndeplinesc toate responsabilităĠile.
68___Detest să fiu constrâns sau reĠinut din ceea ce vreau eu sa fac.
69___Nu sacrific satisfacĠia imediată pentru obĠinerea unui scop îndepărtat.
70___Mi se pare greu să-mi fixez propriile scopuri fără să mă gândesc cum ceilalĠi vor
răspunde alegerilor mele.
71___Tind să fiu pesimist(ă).
72___Port pică chiar dacă persoana s-a scuzat.
73___ În cea mai mare parte a timpului nu am avut pe cineva care să mă asculte într-adevăr,
care să mă înĠeleagă, sau care să investească în mine sentimente adevărate.
74___ Când simt că cineva la care Ġin se îndepărtează de mine, devin disperat(ă).
75___ Sunt destul de suspicios (suspicioasă) în privinĠa motivelor altora.
76___ Mă simt străin(ă) de ceilalĠi oameni.
77___ Simt că nu pot fi iubit(ă).
78___Când mă uit la deciziile din viaĠa mea îmi dau seama că le-am făcut pe majoritatea cu
gândul la aprobarea de către ceilalĠi.
79___Oamenii apropiaĠi mie, mă consideră îngrijorat(ă).
80___Mă supăr când cred că cineva a renunĠat prea repede.
81___ Nu sunt atât de talentat cum sunt ceilalĠi la munca.
82___Judecata mea nu poate fi bună in toate situaĠiile de zi cu zi.
83___Mă tem ca o sa-mi pierd toĠi banii úi o sa devin un(o) nevoiaú(ă).
12
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
84___Simt des că daca părinĠii mei trăiesc prin mine, nu mai am viaĠa mea pe cont propriu.
85___Întotdeauna îi las pe ceilalĠi să ia decizii pentru mine, deci nu útiu ce vreau pentru mine.
86___Chiar dacă nu îmi place cineva tot vrea ca el(ea) să mă placă.
87___Dacă oamenii se entuziasmează de ceva, mă simt inconfortabil úi simt că i-aú avertiza
că ceva merge greúit.
88___Mă enervez când oamenii se scuză úi îi învinuiesc pe ceilalĠi pentru problemele lor.
89___Întotdeauna am fost genul care a ascultat problemele altora.
90___Mă controlez atât de mult că oamenii cred ca nu am emoĠii.
91___Simt ca este o presiune constantă asupra mea să îndeplinesc úi să realizez diferite
lucruri.
92___Simt că nu trebuie să urmez regulile normale úi convenĠiile pe care ceilalĠi le fac.
93___Nu mă pot forĠa să fac lucruri care nu îmi plac, chiar când útiu că este pentru binele
meu.
94___Când nu primesc multă atenĠie din partea altora mă simt puĠin important(ă).
95___Nu contează de ce fac o greúeala; când fac ceva greúit trebuie sa plătesc.
96___ Rar am avut o persoană care să mă sfătuiască sau care să mă îndrume când nu am
útiut ce să fac.
97__ Câteodată sunt atât de îngrijorat(ă) că oamenii mă părăsesc încât îi îndepărtez eu de
mine.
98___ De obicei sunt vigilent(ă) faĠă de motivele pe care oamenii le au.
99___ Întotdeauna mă simt înafara grupului.
100___ Am prea multe defecte de neacceptat în foarte multe aspecte pentru a mă lăsa
cunoscut(ă) altora.
101___ Caut recunoaútere úi admiraĠie atunci când îmi spun părerea la o întâlnire sau
întrunire. .
102___Mă lupt cu mine însumi (însămi) pentru lucrurile în care am eúuat.
103___ Nu sunt atât de inteligent(ă) ca úi ceilalĠi când este vorba de scoală sau serviciu.
104___Nu am încredere in capacitatea mea de a rezolva toate problemele care apar.
105___Mă tem ca am o boala grava, deúi nu a fost diagnosticat nimic grav de către doctor.
106___Simt des că nu am o identitate separată de a părinĠilor mei sau de a partenerului
(partenerei) meu (mele).
107___Am o mulĠime de probleme când cer sa-mi fie respectate drepturile úi să-mi fie luate în
seamă sentimentele.
108___Complimente úi recompensări multe mă fac sa mă simt valoros (valoroasă).
109___Sunt o persoană rea care merită să fie pedepsită.
110___CeilalĠi oameni mă cunosc ca făcând prea mult pentru alĠii úi nu destul pentru mine.
111___Oamenii mă vad inflexibil(ă) din punct de vedere emoĠional.
112___Nu pot să-mi cer scuze pentru greúelile mele.
113___Simt că ceea ce am de oferit are mai mare valoare decât contribuĠiile altora.
114___Rar am fost în stare să mă bazez pe propriile mele hotărâri.
13
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
YSQ-S3 – FIùA DE COTARE
Abandon (AB)
2 _____ 26 _____ 50 _____ 74 _____ 97 _____ Total ____
Eúec (FA)
9 _____ 33 _____ 57 _____ 81 _____ 103 _____Total____
Subjugarea (SB)
13 _____ 37 _____ 61 _____ 85 _____ 107 _____Total ____
Auto-sacrificiu (SS)
17 _____ 41 _____ 65 _____ 89 _____ 110 _____Total ____
Penalizarea (PU)
8 _____ 16 _____ 24 _____ 32 _____ 40 _____48 _____
56 _____ 64 _____ 72 _____ 80 _____ 88 _____95 _____
102 _____ 109 _____ Total _____
14
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
INTRODUCERE
Depresia clinică este o condiĠie diferită de stările de tristeĠe care survin uneori în viaĠa
fiecăruia dintre noi. Conform DSM IV-R (2000), persoanele afectate de depresie clinică se
simt triste úi fără speranĠă săptămâni de-a rândul. De cele mai multe ori, acestea îúi pierd
interesul în lucrurile care înainte le făceau plăcere úi au probleme cu somnul úi alimentaĠia.
Totodată, le vine greu să depună efortul de a găsi soluĠii la problemele pe care le au, iar
uneori nu se pot concentra suficient nici măcar pentru activităĠile cotidiene. De regulă,
persoanele deprimate petrec multe ore gândindu-se la sinucidere, moarte sau la faptul că le-
ar fi mai bine dacă nu ar mai exista. Aceste simptome sunt asemănătoare cu cele întâlnite la
persoanele care trec prin situaĠii de doliu, însă în cazul depresiei clinice fie lipsesc
evenimentele de pierdere, fie manifestările durează cu mult mai mult decât ar fi normal în
astfel de situaĠii. Manifestările menĠionate produc dificultăĠi majore de adaptare, tulburarea
depresivă majoră constituind úi una dintre cauzele importante de deces, în asociere cu ideaĠia
suicidară.
Printre cele mai eficiente metode de tratament în tulburarea depresivă majoră se
numără intervenĠiile cognitiv-comportamentale. Elementul central care diferenĠiază abordările
cognitiv-comportamentale de celelalte abordări psihoterapeutice este conceptualizarea
cognitivă a problemelor psihice. Conceptualizarea cognitivă oferă cadrul de interpretare úi
explicare a modului în care au apărut úi s-au menĠinut problemele pacientului. Terapiile
cognitiv-comportamentale pleacă de la asumpĠia că emoĠiile úi problemele emoĠionale ale
oamenilor provin din modul în care aceútia interpretează úi gândesc asupra situaĠiilor de viaĠă
(Ellis, 1994; Beck, 1995).
Perspectiva lui Aaron Beck asupra depresiei (Beck, 1967; Beck, Rush, Emery úi
Shaw, 1979) porneúte de la asumpĠia că depresivii au scheme de sine biasate negativ, care
filtrează informaĠia pozitivă în avantajul aspectelor negative. O schemă cognitivă este o
structură de cunoútinĠe care interacĠionează cu informaĠiile noi, orientând selectiv atenĠia,
expectanĠele, interpretările úi reactualizarea din memorie (Williams,Watts, MacLeod úi
Mathews, 1997). Aspectele relevante asociate cu sinele se structurează o dată cu experienĠa
personală; în timp, anumite elemente centrale sunt interrelaĠionate cu un număr mare de
informaĠii, devenind astfel mai accesibile. Astfel, ele ajung să ghideze modul în care sunt
interpretate situaĠiile ambigue, precum úi codarea úi reactualizarea din memorie a informaĠiei
încărcate emoĠional (Williams úi colab., 1997). În timp ce schemele se prezintă ca structuri
cognitive existente în mintea persoanei, credinĠele centrale (i.e., „core beliefs”) sunt
conĠinuturile specifice ale schemelor respective (Beck, 1964).
1
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
În cadrul teoriei cognitive asupra depresiei (Beck úi colab., 1979) schemele de tip
depresiv úi credinĠele centrale constituie structuri latente, care pot fi activate de evenimentele
de viaĠă stresante. O dată activate, aceste structuri cognitive susĠin generarea de gânduri
automate. Modelul cognitiv al lui A. Beck postulează faptul că depresivii gândesc mai negativ
despre sine, lume úi viitor decât persoanele neafectate de această tulburare. Această
perspectivă negativă asupra vieĠii – exprimată în sintagma „triadă cognitivă negativă” stă în
spatele simptomelor specifice tulburării depresive majore (Beck, 1967, 1976, 1987). O dată
activate, schemele disfuncĠionale produc erori sistematice în gândire. Câteva dintre
distorsiunile tipice în cazul persoanelor cu depresie sunt:
(1) Gândirea de tip „ totul sau nimic” – tendinĠa de a gândi în termeni extremi sau
absolutiúti.
(2) InferenĠa arbitrară - tendinĠa de a trage concluzii negative în absenĠa unor date care
să le susĠină.
(3) Abstractizarea selectivă - tendinĠa de a se focaliza pe detalii negative fără a acorda
importanĠă unor aspecte semnificative ale unei situaĠii/probleme.
(4) Maximizare / Minimizare – tendinĠa de a exagera importanĠa evenimentelor negative
úi de a minimiza semnificaĠia evenimentelor pozitive.
(5) Etichetarea úi generalizarea excesivă - tendinĠa de a trage concluzii negative globale
pe baza unui singur exemplu/fapt sau a unui incident/caz izolat, ignorând aspectele
care ar putea sugera o concluzie alternativă.
CE MĂSOARĂ SCALA?
Scala de atitudini disfuncĠionale (DAS - Weissman, 1979; Weissman úi Beck, 1978)
este un instrument care permite evaluarea atitudinilor ce pot constitui o predispoziĠie pentru
instalarea depresiei.
Forma iniĠială a scalei avea 100 de itemi, transformată ulterior în două forme paralele
a 40 de itemi fiecare (DAS-A úi DAS-B). Utilizând un lot clinic cu tulburări de anxietate úi
afective de 2.023 de subiecĠi, Beck, Brown, Steer úi Weissman (1991) au arătat că structura
factorială a formei originale includea nouă factori principali: (1) vulnerabilitate, (2) aprobare,
(3) perfecĠionism, (4) nevoia de a-i mulĠumi pe ceilalĠi, (5) evitarea slăbiciunilor, (6) controlul
emoĠiilor, (7) dezaprobarea, (8) cerinĠele absolutiste úi (9) nevoia de a-i impresiona pe ceilalĠi.
Analizele factoriale efectuate pe cele două forme paralele relevă structuri diferite, în
funcĠie de populaĠia Ġintă. Astfel, Cane, Olinger, Gotlib úi Kuiper (1986) au analizat forma A a
DAS folosind un grup nonclinic de 664 de studenĠi úi au găsit doi factori pe care i-au numit
„evaluarea performanĠelor” (peformance evaluation) úi „aprobare din partea celorlalĠi”
2
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
(approval by others). Un an mai devreme, în 1985, Oliver úi Baumgart au administrat ambele
forme ale DAS unui grup de 275 de persoane format din personal medical úi soĠii/soĠiile
acestora úi au constatat o lipsă de echivalenĠă factorială între cele două forme ale scalei. În
1984, Parker, Bradshaw úi Blignault au aplicat ambele forme ale scalei pe două grupe (117 úi
126 subiecĠi) de pacienĠi ai unor medici de familie úi au identificat patru factori: „stimă de sine
externalizată” (externalized self-esteem), „stimă de sine anaclitică ” (anaclitic self-esteem),
„incertitudine” (tentativeness) úi „nevoia de aprobare” (need for approval). Rezultatele
obĠinute utilizând loturi de persoane în vârstă indică faptul că tendinĠele identificate la
persoanele tinere nu persistă la această grupă de vârstă. Mai mult, structurii factoriale
obĠinute pe loturile de vârstnici îi lipseúte consistenĠa, fiind relevaĠi în aceeaúi măsură unul,
doi sau chiar trei factori (Floyd, Scogin úi Chaplin, 2004).
DESCRIEREA ITEMILOR
Cei 40 de itemi ai scalei sunt formulaĠi ca afirmaĠii care stau, în general, la baza
gândirii idiosincratice tipic depresive. Răspunsul la fiecare item oferă informaĠii referitoare la
atitudinile disfuncĠionale ale persoanei, care funcĠionează ca scheme prin intermediul cărora
persoana îúi construieúte realitatea (Weissman úi Beck, 1978).
Spre exemplu, itemul 4 - „Dacă nu reuúesc să fac totul bine de fiecare dată, nu voi fi
respectat de ceilalĠi” reflectă o atitudine disfuncĠională úi este evaluat pe o scală Lickert de la
1-7, unde:
1 = sunt cu totul de acord
2 = sunt în mare măsură de acord
3 = sunt întrucâtva de acord
4 = sunt neutru
5 = sunt întrucâtva în dezacord
6 = sunt în mare măsură în dezacord
7 = sunt în dezacord total
Scala DAS-A, indică măsura în care atitudinile disfuncĠionale sunt considerate ca fiind
proprii gândirii subiectului: cu cât scorul total este mai mare, cu atât nivelul atitudinilor
disfuncĠionale este mai mare.
ADMINISTRARE ùI COTARE
Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual, cât úi în grup. În
cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Se
recomandă administrarea individuală ori de câte ori este posibil. Când grupul este mai mare
de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se raportul de un
examinator la maximum 15 persoane evaluate.
3
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Materiale necesare
Scala cu instrucĠiunile de completare;
Foaia de răspuns;
Instrument de scris.
CondiĠii de administrare
Mediu securizant úi ferit de zgomote;
Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei úi odihnită;
Mobilier úi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat
completarea în condiĠii bune a foii de răspuns;
În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi
confort persoanelor examinate.
InstrucĠiuni de aplicare
Scala se administrează fără limită de timp.
După ce materialele úi condiĠiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate,
persoanei examinate i se spune:
Acest chestionar cuprinde o serie de atitudini úi convingeri pe care unele
persoane le au în diverse situaĠii. CitiĠi cu atenĠie fiecare afirmaĠie úi decideĠi în ce
măsură sunteĠi sau nu de acord cu ea. UtilizaĠi pentru fiecare afirmaĠie, din scala
prezentată mai jos, cifra care corespunde în cea mai mare măsură modului în care
gândiĠi. AlegeĠi un singur răspuns pentru fiecare afirmaĠie în parte. Deoarece oamenii
sunt diferiĠi, nu există răspunsuri corecte sau greúite. Pentru a vă asigura că o anumită
atitudine vă caracterizează, aveĠi în vedere modul în care gândiĠi în cea mai mare parte
a timpului (în general).
Cotarea răspunsurilor
Fiecare item al DAS-A este cotat pe o scală Lickert de la 1 la 7.
Variantele de răspuns sunt:
1 = sunt cu totul de acord
2 = sunt în mare măsură de acord
3 = sunt întrucâtva de acord
4 = sunt neutru
5 = sunt întrucâtva în dezacord
6 = sunt în mare măsură în dezacord
7 = sunt în dezacord total
În funcĠie de conĠinut, itemii sunt cotaĠi direct sau invers.
Următorii itemi sunt cotaĠi ca fiind adaptativi dacă răspunsul merge spre aprobare sau
acord total (itemi cotaĠi direct):
4
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Forma A: itemii
2 29
6 30
12 35
17 37
24 40
Itemii care au fost omiúi se cotează cu zero. Dacă subiectul omite să dea răspunsuri
la un număr mare de itemi, atunci testul nu se ia în considerare. Scorul maxim posibil este
280 (7x40 itemi), iar scorul minim posibil este 40 (1x40 itemi). Cu cât scorul total este mai
mare, cu atât nivelul atitudinilor disfuncĠionale este mai mare.
FIDELITATE ùI VALIDITATE
Fidelitate
5
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Tabelul 1. Statistici descriptive úi indicii Alfa Cronbach de consistenĠă internă pentru scorurile
la DAS-A
Validitate
Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care
acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura în
care inferenĠele pe care le facem pornind de la rezultatele obĠinute la un test sunt corecte
(Messick, 1995).
Validitatea de conĠinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/scalei
pentru a vedea dacă ei acoperă un eúantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl
măsurăm. În elaborarea celor două forme ale DAS (A úi B) s-a pornit de la formularea a 100
de itemi pornind de la teoria lui A. Beck asupra depresiei úi a distorsiunilor cognitive
subiacente (Beck, 1967; Beck úi colab, 1979). Scala a fost astfel concepută încât itemii săi să
acopere diferitele categorii de atitudini disfuncĠionale. Spre exemplu, un item de tipul „Dacă o
persoană pe care o iubesc nu mă iubeúte, înseamnă că sunt un nimeni” se referă la
etichetare úi generalizare excesivă. Ulterior unor studii de analiză factorială, cei 100 de itemi
au stat la baza elaborării celor două forme paralele, A úi B.
6
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
1. o asociere pozitiv între atitudinile disfuncĠionale úi anxietate úi depresie ca sindrom
ă
(manifestări de ordin emoĠional, comportamental, fiziologic, cognitiv);
2. o asociere pozitivă între atitudinile disfuncĠionale úi emoĠiile negative;
3. o asociere pozitivă între atitudinile disfuncĠionale măsurate cu DAS-A úi alte credinĠe
dezadaptative;
4. o asociere negativă între atitudinile disfuncĠionale úi acceptarea necondiĠionată a
propriei persoane;
La studiu au participat în total 701 subiecĠi; o parte dintre aceútia au fost studenĠi
recompensaĠi pentru participare prin recunoaúterea unor activităĠi de profil prevăzute în
curricula úcolară. CeilalĠi subiecĠi au fost incluúi în studiu pe bază de voluntariat, în urma unor
anunĠuri publice. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a cerut acordul unui
părinte sau tutore legal. Datele statistice oferite mai jos reflectă úi faptul că unii dintre
participanĠii la studiu au omis sau refuzat să ofere informaĠii complete vizând nivelul
educaĠional, vârsta, statutul marital etc.
7
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
simptomatologiei de tip depresiv, exprimată prin emoĠii, comportamente, credinĠe úi
manifestări fiziologice specifice.
Scala de atitudini úi convingeri 2 – ABS2 (Attitudes and Beliefs Scale 2 -DiGiuseppe,
Leaf, Exner, úi Robin, 1988) este formată din 72 de itemi úi este un instrument valid pentru
identificarea prezenĠei credinĠelor iraĠionale úi raĠionale centrale teoriei raĠional-emotive úi
comportamentale. Varianta în limba română a scalei prezintă proprietăĠi psihometrice bune
(Macavei, 2002).
Chestionarul de acceptare necondiĠionată a propriei persoane – USAQ
(Unconditional Self-Acceptance Questionnaire - Chamberlain úi Haaga, 2001) este format din
20 de itemi úi măsoară acceptarea necondiĠionată a propriei persoane, ca factor protectiv
care previne declanúarea anumitor forme de psihopatologie la contactul cu situaĠiile negative
de viaĠă.
Profilul distresului emoĠional – PDE (Profile of Emotional Distress- Opriú úi Macavei,
2005) este un instrument de 26 de itemi care măsoară prezenĠa emoĠiilor negative funcĠionale
úi disfuncĠionale (ca anxietatea, îngrijorarea, deprimarea, tristeĠea); utilizează principiul de
construcĠie al Profilului dispoziĠiilor afective, forma scurtă (DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery,
Valdimarsdottir, úi Jacobsen, 1999) úi se bazează pe teoria lui Albert Ellis asupra distresului
emoĠional (Ellis, 1994). Instrumentul are proprietăĠi psihometrice bune (Opriú úi Macavei, sub
tipar).
Profilul dispoziĠiilor afective – forma scurtă – POMS-SV (Profile of Mood States—
Short Version - Shacham 1983) este un instrument de 47 de itemi care măsoară emoĠiile
positive úi negative.
Chestionarul gândurilor automate –ATQ (Automatic Thoughts Questionnaire - Hollon
úi Kendall, 1980) conĠine 30 de itemi care reflectă gândirea e tip depresiv.
State and Trait Anxiety Inventory – STAI-X1 úi STAI-X2 (Inventarul de anxietate ca
stare úi trăsătură - Spielberger, 1983). ) este alcătuit din 2 scale de autoevaluare a câte 20 de
itemi fiecare pentru măsurarea a două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de
anxietate (A-stare) úi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură).
8
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Tabelul 3. CorelaĠii (r-Person) între scorurile la DAS-A úi scorurile la alte instrumente de
evaluare a cogniĠiilor úi emoĠiilor funcĠionale/disfuncĠionale.
DAS-A
1 PDE – scor total (N= 539) .26
2 PDE – tristeĠe (N= 555) .21
3 PDE – deprimare (N = 555) .27
4 PDE – anxietate (N= 554) .25
5 PDE – îngrijorare (N= 558) .19
6 PDE – emoĠii negative funcĠionale (N= 551) .22
7 PDE – emoĠii negative disfuncĠionale (N= 548) .28
8 BDI (N= 230) .50
9 USAQ (N= 234) -.69
10 ATQ (N= 231) .52
11 ABS2 – IB (N= 220) .77
12 POMS-VS – scor total (N= 215) .47
13 POMS-VS – emoĠii negative (N= 220) .45
14 POMS-VS – emoĠii pozitive (N= 230) -.36
15 STAI X1 .45
16 STAI X2 .55
* toate corelaĠiile sunt semnificative la p.05
9
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Tabelul 5. ComparaĠii între grupe extreme la DAS-A.
DAS-A
Grupul m A.S. N F
PDE- scor total Ridicat 144.03 24.01 60 F(2,536) =
PDE – scala de Mediu 132.23 23.93 422 11.27,
depresie
Scăzut 123.14 24.67 57 p.05
(toate
grupele)
PDE- scor total Ridicat 146.02 22.86 60 F(2, 552) =
PDE – scala de 10.37,
depresie Mediu 131.01 24.21 460 p.05
Scăzut 132.03 23.32 35 (toate
grupele)
PDE- scor total Ridicat 139.49 25.95 35 F(2, 212)=
17.36,
Mediu 109.97 31.34 151 p.05
Scăzut 98.17 31.02 29 (toate
grupele)
ETALONARE
Cotele sau clasele stabilite asupra grupului de referinĠă constituie etalonul sau tabelul
de norme. Cotele brute capătă semnificaĠie numai dacă sunt raportate la etalon. Pentru
construcĠia etaloanelor am utilizat 701 subiecĠi.
Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Prima clasă include 6.7% din
subiecĠi, cei cu cel mai scăzut nivel de acceptare necondiĠionată a propriei persoane. A doua
clasă, în sens ascendent al acceptării necondiĠionate, include următorii 24.2% dintre subiecĠi,
a treia clasă include următorii 38.2%, a patra clasă include următorii 24.2%, iar a cincea clasă
include ultimii 6.7% dintre subiecĠi, cei cu cel mai înalt nivel de acceptare necondiĠionată a
propriei persoane.
Întrucât nu există diferenĠe semnificative în funcĠie de sex (t = 2.30, p ! .05).,
etaloanele sunt valabile atât pentru femei, cât úi pentru bărbaĠi
10
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
11
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
BIBLIOGRAFIE
12
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Floyd, M., Scogin, F., úi Chaplin, W.F. (2004). The Dysfunctional Attitudes Scale: factor
structure, reliability, and validity with older adults. Aging &Mental Health, 8, 153 –160.
Hollon, S.D., úi Kendall, P.C. (1980). Cognitive self-statements in depression: Development of
an automatic thoughts questionnaire. Cognitive Therapy and Research, 4, 383-395.
Lazarus, R.S. (1991). Emotion and adaptation. Oxford University Press: New York.
Macavei, B. (2002). A Romania adaptation of the Attitudes and Beliefs Scale 2. Romanian
Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 2, 105-122.
Marton, P., Churchard, M., úi Kutcher, S. (1993). Cognitive Distortion in Depressed
Adolescents. Journal of Psychiatric Neuroscience, 18, 103-107.
Messick, S. (1995). Validity of Psychological Assessment. American Psychologist, 50, 741-
749.
Oliver, J.M., úi Baumgart, E.P. (1985). The Dysfunctional Attitude Scale: Psychometric
properties and relation to depression in an unselected adult population. Cognitive
Therapy and Research, 9, 161-167.
Opriú, D., úi Macavei, B. (2005). The distinction between functional and dysfunctional
negative emotions; An empirical analysis. Journal of Cognitive and Behavioral
Psychotherapies, 5, 181-195.
Opriú, D., úi Macavei, B. (2007). The Profile of Emotional Distress; Norms for the Romanian
Population. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, in press.
Parker, G., Bradshaw, G., úi Blignault, I. (1984). Dysfunctional attitudes: Measurement,
significant constructs and links with depression. Acta Psychiatrica Scandinavica, 70,
90-96.
Shacham, N. (1983) A shortened version of the profile of mood states. Journal of Personality
Assessment, 47, 305–306.
Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment. Sage Publications.
Spielberger, C.D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety Inventory (STAI). PaloAlto, CA:
Consulting Psychologists Press.
Weich, S., Churchill, R., úi Lewis, G. (2003). Dysfunctional attitudes and the common mental
disorders in primary care. Journal of Affective Disorders, 75, 269-278.
Weissman, A.N. (1979). The Dysfunctional Attitude Scale: A validation study. Dissertation
Abstracts International, 40, 1389B-1390B. (University Microfilms No. 79-19, 533).
Weissman, A.N., úi Beck, A.T. (1978, November). Development and validation of the
Dysfunctional Attitude Scale : A preliminary investigation. Paper presented at the
meeting of the Association for the Advancement of Behavior Therapy, Chicago.
Williams, J.M.G., Watts, F.N., MacLeod, C., úi Mathews, A. (1997). Cognitive Psychology and
Emotional Disorders. Chichester, England: Wiley.
13
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
Nume úi prenume:
___________________________________________Data:_____________
InstrucĠiuni:
Acest chestionar cuprinde o serie de atitudini úi convingeri pe care unele
persoane le au în diverse situaĠii. CitiĠi cu atenĠie fiecare afirmaĠie úi decideĠi în ce
măsură sunteĠi sau nu de acord cu ea. UtilizaĠi pentru fiecare afirmaĠie, din scala
prezentată mai jos, cifra care corespunde în cea mai mare măsură modului în care
gândiĠi. AlegeĠi un singur răspuns pentru fiecare afirmaĠie în parte. Deoarece oamenii
sunt diferiĠi, nu există răspunsuri corecte sau greúite. Pentru a vă asigura că o anumită
atitudine vă caracterizează, aveĠi în vedere modul în care gândiĠi în cea mai mare parte
a timpului (în general).
1 2 3 4 5 6 7
Sunt cu Sunt în Sunt Sunt Sunt în Sunt în
totul de mare întrucâtva Sunt întrucâtva mare dezacord
acord măsură de de acord neutru în măsură în total
acord dezacord dezacord
Nr. AfirmaĠii Răspuns
01 Este dificil să fii fericit/ă dacă nu eúti prezentabil/ă, inteligent/ă, bogat/ă, úi creativ/ă.
02 Fericirea depinde în mai mare măsură de atitudinea mea faĠă de mine, decât de ce
simt alĠii faĠă de mine.
03 Oamenii mă vor aprecia probabil în mai mică măsură, dacă voi comite o greúeală.
04 Dacă nu reuúesc să fac totul bine de fiecare dată, nu voi fi respectat de ceilalĠi.
05 Chiar úi asumarea unui risc minor este un lucru nesăbuit, deoarece pierderile pe care
le antrenează pot fi dezastruoase.
06 PoĠi câútiga respectul altei persoane, chiar dacă nu eúti deosebit de talentat într-un
domeniu oarecare.
07 Nu pot fi fericit/ă decât dacă sunt admirat/ă de majoritatea persoanelor pe care le
cunosc.
08 A cere ajutorul cuiva este un semn de slăbiciune.
09 Dacă nu mă descurc la fel de bine ca alĠii, înseamnă că sunt o persoană inferioară.
10 Dacă eúuez la locul de muncă, înseamnă că sunt un ratat.
11 Dacă nu poĠi face un lucru ca lumea, atunci nici nu merită să te apuci de el.
12 Este în regulă să fac greúeli, deoarece pot învăĠa din ele.
13 Dacă cineva nu este de acord cu mine, asta înseamnă probabil că nu mă
simpatizează.
14 Dacă eúuez parĠial, este la fel de rău ca úi când aú fi un om ratat.
15 Dacă alĠii află cum eúti în realitate, te vor aprecia în mai mică măsură.
16 Dacă o persoană pe care o iubesc nu mă iubeúte, înseamnă că sunt un nimeni.
14
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCğIONALE, FORMA A
15
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)
INTRODUCERE
Ceea ce experienĠiem ca mulĠumire, tristeĠe, îngrijorare, bucurie, furie, frică sau regret
rezultă din combinaĠia inedită dintre felul în care gândim, modul în care ne comportăm úi
modificările biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situaĠie
de viaĠă. EmoĠiile reprezintă aúadar variabile dependente sau etichete cu care noi descriem o
suită de modificări survenite la mai multe nivele (David, Holdevici, Szamoskozi, úi Băban,
2000). În procesul apariĠiei unei emoĠii, intensitatea acesteia va fi determinată de nivelul
activării fiziologice, pe când calitatea ei (ex., faptul că o numim „frică” úi nu „tristeĠe”) va
rezulta din specificul componentelor cognitive implicate (Singer úi Schachter, 1962; David úi
colab., 2000).
Deúi la nivelul simĠului comun afectivitatea este resimĠită ca un conglomerat de trăiri
aflate într-o complexă interacĠiune, cercetătorii au arătat că întreaga varietate de emoĠii
resimĠite se reduce la câteva dimensiuni de bază. Astfel, în urma mai multor studii, Watson úi
Tellegen (1985) au concluzionat că afectul are o structură ce cuprinde două dimensiuni
necorelate între ele: emoĠiile pozitive úi emoĠiile negative. EmoĠiile pozitive sunt indicate de
măsura în care o persoană experienĠiază plăcere úi mulĠumire, în timp ce emoĠiile negative
sunt indicate de gradul de neplăcere experienĠiată (distresul psihologic).
Pe baza unei vaste experienĠe clinice, Albert Ellis (1962, 1994) a formulat modelul
binar al distresului (David, Schnur úi Belloiu, 2002), împărĠind pentru prima dată emoĠiile
negative în două categorii – emoĠii negative funcĠionale úi emoĠii negative disfuncĠionale.
FuncĠionalitatea sau disfuncĠionalitatea unei emoĠii negative este dată de: 1) experienĠa
subiectivă asociată emoĠiei, (2) credinĠele asociate úi (3) consecinĠele comportamentale ale
emoĠiei respective (Ellis úi DiGiuseppe, 1993). Această categorizare se bazează pe
diferenĠele calitative care există între emoĠii cu aceeaúi valenĠă – diferenĠă dată în principal de
credinĠele subiacente acestora - úi nu pe variaĠiile în intensitate (Ellis 1994; Ellis úi Harper,
1975). Altfel spus, o intensitate mai mare a „tristeĠei” nu se numeúte „deprimare”, diferenĠa
dintre cele două trăiri emoĠionale fiind dată de credinĠele specifice care le determină (ex.,
credinĠe raĠionale pentru emoĠiile negative funcĠionale úi credinĠe iraĠionale pentru emoĠiile
negative disfuncĠionale).
DiferenĠele la nivel subiectiv între emoĠiile negative funcĠionale úi emoĠiile negative
disfuncĠionale au fost investigate în mai multe studii; rezultatele indică existenĠa unor
diferenĠe cantitative úi calitative între cele două tipuri de emoĠii (Kassinove, Eckhardt úi
Endes, 1993; David, Schnur úi Birk, 2004; Opriú úi Macavei, 2005).
Profilul Distresului EmoĠional (PDE) este un instrument elaborat pentru a servi la
evaluarea dimensiunii subiective a emoĠiilor negative funcĠionale úi disfuncĠionale.
1
PROFILUL DISTRESULUI EMO ğIONAL (PDE)
CE MĂSOARĂ SCALA?
Profilul Distresului EmoĠional (PDE) este o scală cu 26 de itemi care măsoară emoĠiile
negative disfuncĠionale úi emoĠiile negative funcĠionale din categoriile „frică” úi
„tristeĠe/deprimare”.
Scala permite atât calcularea unui scor general de distres, cât úi a scorurilor separate
pentru „frică funcĠională”, „frică disfuncĠională”, „tristeĠe/deprimare funcĠională” úi
„tristeĠe/deprimare disfuncĠională”.
Scala a fost concepută în 2005 (Opriú úi Macavei, 2005) pornind de la itemii Profilului
Distresului EmoĠional, varianta scurtă (Profile of Mood Disorders, Short Version - DiLorenzo,
Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, úi Jacobsen, 1999). Acestor itemi li s-au adăugat
cuvinte care descriu emoĠii identificate cu ajutorul unui dicĠionar de sinonime. Cei 26 de itemi
care formează varianta finală a scalei au rezultat în urma unei validări cu experĠi úi a mai
multor studii experimentale menite să stabilească relevanĠa lor úi subscalele în care se
încadrează.
EficienĠa instrumentului este sporită de faptul că permite atât estimarea unei valori
globale a distresului, cât úi calcularea unor scoruri separate pentru emoĠiile negative
funcĠionale úi disfuncĠionale, precum úi pentru „frică funcĠională”, „frică disfuncĠională”,
„tristeĠe/deprimare funcĠională” úi „tristeĠe/deprimare disfuncĠională”. Comparativ cu alte scale,
PDE conĠine un număr relativ mic de itemi formulaĠi într-un limbaj accesibil, fiind uúor de
administrat úi cotat.
DESCRIEREA ITEMILOR
PDE conĠine 26 de adjective care descriu emoĠii negative (Anexă). Cei 26 de itemi se
grupează în úase subscale:
(1) 6 itemi reprezintă emoĠii negative funcĠionale din categoria „tristeĠe/deprimare”.
(2) 8 itemi reprezintă emoĠii negative disfuncĠionale din categoria „tristeĠe/deprimare”.
(3) 6 itemi reprezintă emoĠii negative funcĠionale din categoria „frică”.
(4) 6 itemi reprezintă emoĠii negative disfuncĠionale din categoria „frică”.
(5) 12 itemi reprezintă emoĠii negative funcĠionale (categoriile „tristeĠe/deprimare” úi
„frică”).
(6) 14 itemi reprezintă emoĠii negative disfuncĠionale (categoriile „tristeĠe/deprimare” úi
„frică”).
2
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)
Nici itemii scalei úi nici variantele de răspuns nu sunt numerotate, eliminând astfel
posibilitatea de biasare a răspunsurilor ca urmare a valorii numerice ataúate.
ADMINISTRARE ùI COTARE
Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual (úi în varianta
autoadministrare), cât úi în grup. Se preferă administrarea individuală, ori de câte ori este
posibil. În cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15
persoane. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să
crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate.
Materiale necesare
Scala cu instrucĠiunile de completare úi itemii;
Instrument de scris.
CondiĠii de administrare
Mediu securizant úi ferit de zgomote;
Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei úi odihnită;
Mobilier úi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat
completarea în condiĠii bune a scalei;
În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi
confort persoanelor examinate.
InstrucĠiuni de aplicare
Scala se administrează fără limită de timp.
3
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)
Cotarea răspunsurilor
Cotarea pentru cei 26 de itemi se face direct, însumând răspunsurile la fiecare item,
alocându-se de la 1 la 5 puncte după cum urmează: Deloc = 1, Foarte puĠin = 2, Mediu = 3,
Mult = 4, Foarte mult = 5.
4
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)
FIDELITATE ùI VALIDITATE
Fidelitate
Fidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aúteptată a
măsurilor analoge. Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obĠinute în condiĠii
similare prezintă o anumită stabilitate în timp (Dempster úi Brainerd, 1995).
Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza
consistenĠei interne úi a stabilităĠii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988).
ConsistenĠa internă a unei scale se referă la măsura în care toĠi itemii scalei măsoară
aceeaúi variabilă. Stabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în
timp un subiect obĠine rezultate similare la un test sau scală.
Fidelitatea PDE a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenĠă internă Alfa
Cronbach. Eúantionul utilizat a fost de 745 subiecĠi, valorile Alfa pentru scorurile globale úi
scorurile pe scale fiind cuprinse între .75 úi .94 (Tabelul 2). Aceste valori indică o foarte bună
consistenĠă internă, ceea ce exprimă faptul că itemii testului evaluează acelaúi construct –
distresul emoĠional. Cei mai mici indici de consistenĠă internă se înregistrează în cazul scalei
de „frică” (între .75 úi .81), fiind totuúi suficient de mari pentru a indica o fidelitate acceptabilă.
Tabelul 2. Statistici descriptive úi indicii Alfa de consistenĠă internă pentru scalele PDE
5
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)
Validitate
Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care
acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura în
care inferenĠele pe care le facem pornind de la rezultatele obĠinute la un test sunt corecte
(Messick, 1995).
Validitatea de conĠinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/scalei
pentru a vedea dacă ei acoperă un eúantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl
măsurăm. În elaborarea PDE s-a pornit de la POMS-SV (Shacham, 1983), de unde au fost
extraúi itemi pentru subscalele de anxietate úi depresie. AlĠi itemi au fost selectaĠi din varianta
lungă a POMS (McNair, Lorr, úi Droppelman, 1971). Folosindu-se un dicĠionar de sinonime,
itemilor deja construiĠi li s-au adăugat alĠii astfel încât s-a ajuns la o listă de 41 de adjective
care descriu emoĠii. În selecĠia adjectivelor s-a Ġinut cont de principiile teoriei raĠional-emotive
úi comportamentale, care subliniază distincĠia dintre emoĠiile negative funcĠionale úi
disfuncĠionale. Cei 41 de itemi au fost ulterior clasificaĠi în cele două categorii (emoĠii
funcĠionale úi disfuncĠionale) de 3 experĠi în psihoterapie raĠional-emotivă úi comportamentală
de la AsociaĠia de Psihoterapii Cognitive úi Comportamentale din România. Cei 26 de itemi
care compun varianta finală a scalei sunt cei care au întrunit consensul interevaluatori.
Aúadar, PDE a fost astfel construit încât conĠinutul său reflectă principii teoriei
raĠional-emotive úi comportamentale, iar forma sa este asemănătoare altor teste similare deja
existente úi care úi-au dovedit utilitatea.
6
PROFILUL DISTRESULUI EMO ğIONAL (PDE)
7
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)
8
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)
itemi fiecare pentru măsurarea a două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de
anxietate (A-stare) úi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură).
9
PROFILUL DISTRESULUI EMO ğIONAL (PDE)
N
STAI – .58* .55* .59* .60* .54* .55* .51*
X1 115 118 119 117 117 118 119
N
STAI- .47* .43* .42* .44* .48* .44* .48*
X2 98 101 102 100 100 101 102
N
USAQ -.19* -.15 -.20* -.18* -.18* -.14 -.20*
N 115 118 119 117 117 118 119
* corelaĠiile sunt semnificative la p.05
Etalonare
Pentru scorul total la PDE úi scorul la PDE - emoĠii negative disfuncĠionale nu există
diferenĠe semnificative în funcĠie de sex, etaloanele fiind valabile atât pentru femei, cât úi
pentru bărbaĠi (vezi Tabelul 5). Pentru scorul la PDE- emoĠii negative funcĠionale există
diferenĠe în funcĠie de sex, etaloanele separate reflectând această diferenĠă.
10
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)
11
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)
BIBLIOGRAFIE
Albu, M. (1998). Construirea úi utilizarea testelor psihologice. Cluj-Napoca: Editura Clusium.
Anastasi, A. (1988). Psychological Testing. 6th edition. New York: Macmillan.
Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F. úi Emery, G. (1979). Cognitive therapy of depression.
Guilford Press: New York.
David, D., Holdevici, I., Szamoskozi, ù., úi Băban, A. (2000). Psihoterapie úi hipnoterapie
cognitiv-comportamentală. Editura Risoprin: Cluj-Napoca.
David, D., Schnur J., úi Belloiu A. (2002). Another search for the “hot” cognitions: Appraisal,
irrational beliefs, attributions, and their relation to emotion. Journal of Rational-
Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, 2, 93-131.
David, D., Schnur, J., úi Birk, J. (2004). Functional and dysfunctional feelings in Ellis’ cognitive
theory of emotion; An empirical analysis. Cognition and Emotion, 18, 869-880.
Dempster, F.N., úi Brainerd, C.J. (1995). Inference and inhibition in cognition. San Diego, CA:
Academic Press.
DiGiuseppe, R., Leaf, R., Exner, T. úi Robin, M.W. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior
Therapy, Edinburgh, Scotland.
DiLorenzo, T., Bovbjerg, D., Montgomery, G., Valdimarsdottir, H., úi Jacobsen, P. (1999) The
application of a shortened version of the profile of mood states in a sample of breast
cancer chemotherapy patients. British Journal of Health Psychology, 4, 315–325.
DiLorenzo, T., Bovbjerg, D., Montgomery, G., Valdimarsdottir, H., úi Jacobsen, P. (1999) The
application of a shortened version of the profile of mood states in a sample of breast
cancer chemotherapy patients. British Journal of Health Psychology, 4, 315–325.
Ellis, A. (1962). Reason and emotion in psychotherapy. New York: Lyle Stuart.
Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy (re. ed.). Secaucus, NJ: Birscj Lane.
Ellis, A., úi Harper, R.A. (1975). A new guide to rational living (rev. ed.). Hollywood, CA:
Wilshire Books Company.
Ellis, A.. úi DiGiuseppe, R. (1993). Are inappropriate or dysfunctional feelings in rational-
emotive therapy qualitative or quantitative? Cognitive Therapy and Research, 17,
471-477.
Hollon, S.D., úi Kendall, P.C. (1980). Cognitive self-statements in depression: Development of
an automatic thoughts questionnaire. Cognitive Therapy and Research, 4, 383-395.
Kassinove, H., Eckhardt, C., úi Endes, R. (1993). Assessing the Intensity of “Appropriate” and
“Inappropriate” Emotions in Rational-Emotive Therapy. Journal of Cognitive
Psychotherapy: An International Quarterly, 7, 227-239.
Macavei, B. (2002). A Romania adaptation of the Attitudes and Beliefs Scale 2. Romanian
Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 2, 105-122.
McNair, D.M., Lorr, M., úi Droppelman, L.F. (1971). EITS Manual for the Profile of Mood
States. San Diego: Educational and Industry Testing Service.
12
PROFILUL DISTRESULUI EMO ğIONAL (PDE)
13
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)
14
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
1
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
x deprecierea úi evaluarea globală (ex. etichetarea globală a propriei persoane, a celorlalĠi, sau a
vieĠii ca fiind “mizerabile”, dacă lucrurile nu merg aúa cum trebuie), (self-downing and/or global
evaluation – SD/GE -).
Aceste procese se leagă între ele, fiind “feĠe diferite ale aceleiaúi monede” (Ellis & Dryden, 1997).
PredispoziĠia spre patologie este data de patern-urile de gândire absolutistă vis a vis de sine,
ceilalĠi úi viaĠă. Conform acestei teorii, dacă o persoană deĠine un patern de gândire absolutistă, iar viaĠa îi
confirmă aceste aúteptări iraĠionale (caz rar!), atunci persoana trăieúte emoĠii pozitive (deúi în viitor este
vulnerabilă la distres). Dacă, însă, aúteptările persoanei sunt infirmate de condiĠiile de viaĠă (ceea ce este
cu atât mai probabil cu cât persoanele sunt mai iraĠionale), se dezvoltă reacĠii emoĠionale negative
blocante/dezadaptative ca stări depresive, anxietatea, sentimentele de culpa úi/sau agresivitatea. Pe de
alta parte, prezenĠa credinĠelor raĠionale (flexibile), de genul “Mi-as dori ca lucrurile să decurgă astfel, dar
nu e obligatoriu să se întâmple chiar aúa”, chiar în condiĠiile unor condiĠii de viaĠă adverse, generează
emoĠii negative adaptative, stenice.
Aúadar, credinĠele iraĠionale:
- sunt cogniĠii evaluative (adică relevante pentru scopurile individului), cu semnificaĠie personală, de
natură absolutistă, dogmatică;
- generează emoĠii negative dezadaptative;
- sunt iraĠionale deoarece sunt rigide úi blochează atingerea scopurilor.
Corespondentele raĠionale ale lor:
- sunt cogniĠiile evaluative cu semnificaĠie personală, de natură preferenĠială, nonabsolutistă;
- duc la emoĠii pozitive sau negative adaptative;
- sunt raĠionale deoarece sunt flexibile si nu se interpun în calea atingerii scopurilor individului. (Ellis
& Dryden, 1997).
Pe scurt, o credinĠă iraĠională se defineúte prin faptul că este incorectă din punct de vedere logic,
este incongruentă cu realitatea obiectivă úi blochează atingerea scopurilor individului. Prin contrast,
credinĠele raĠionale se bazează pe realitatea empirică, facilitează atingerea scopurilor persoanei úi
respectă principiile logicii (Maultsby apud DiGiuseppe, 1996).
În esenĠă, ideile care fundamentează această teorie, reflectându-se úi în intervenĠia terapeutică,
pot fi sintetizate astfel (Walen, apud Weinrach, 1996):
2
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
(5) REBT pune accent mai ales pe rolul evenimentelor din prezent (mai degrabă decât trecut) în
generarea psihopatologiei, în special deoarece oamenii îúi întreĠin tulburările prin perpetuarea
unui mod disfuncĠional de gândire;
(6) CredinĠele iraĠionale pot fi schimbate, deúi modificarea acestora implică efort úi perseverenĠă
din partea individului.
ABS II evaluează convingerile iraĠionale úi raĠionale descrise în teoria lui Albert Ellis. Scala
a fost concepută de către DiGiuseppe, Leaf, Exner si Robin în 1988 úi este o măsură validă a
constructelor centrale în REBT (DiGiuseppe, Robin, Leaf, & Gormon, 1989).
EficienĠa instrumentului este sporită de faptul că permite calcularea unor scoruri separate pe
diferite tipuri de credinĠe iraĠionale, precum úi estimarea unor valori globale de raĠionalitate / iraĠionalitate.
Mai mult, comparativ cu alte teste clinice, conĠine un număr relativ mic de itemi (72) formulaĠi într-un limbaj
accesibil, fiind uúor de administrat úi cotat; în situaĠiile în care nu este posibilă administrarea integrală,
scala permite selectarea itemilor care evaluează doar un anumit tip de credinĠe iraĠionale, putându-se
calcula un scor individual pentru aceútia.
În concluzie, ABS II este unul dintre cele mai eficiente instrumente de evaluarea a credinĠelor
iraĠionale / raĠionale, disponibile la ora actuala.
3
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
A – puternic împotriva
B – parĠial împotriva
C – neutru
D – parĠial de acord
E – puternic de acord
Cotarea se face pentru 36 dintre itemi direct úi pentru 36 invers (vezi anexa 3)
Cotare directă: A=0, B=1, C=2, D=3, E=4
Cotare inversă: A=4, B=3, C=2, D=1, E=0
Altfel spus, itemii cotaĠi direct sunt cei formulaĠi iraĠional, pe când cei cotaĠi invers sunt formulaĠi
raĠional. Rezultă ca un scor global (Total) mic înseamnă credinĠe iraĠionale puĠine, iar un scor mare
credinĠe iraĠionale multe. Deci, scorul global arată nivelul de cogniĠii iraĠionale pe care le utilizează o
persoană. În platforma CAS, cotarea se face automat.
Scorurile se pot calcula úi separat, pentru iraĠionalitate úi raĠionalitate. În plus, se pot calcula
diferite scoruri rezultate din combinaĠii pe scale úi subscale.
Scorul pentru fiecare subscală se realizează prin însumarea scorurilor itemilor care o compun.
Numărul minim de puncte ce poate fi realizat este zero (adică la toĠi itemii direcĠi = frazaĠi iraĠional s-a
răspuns cu “puternic împotrivă” úi la toĠi itemii inverúi = frazaĠi raĠional s-a răspuns cu “puternic de acord”).
Numărul maxim de puncte, cota maximă de iraĠionalitate este 288 (72 itemi x 4 puncte).
Utilizând doar factorul “procese cognitive” (ca úi factor de varianĠă), rezultă 4 subscale:
DEM – 18 itemi (9 direcĠi úi 9 inverúi);
SD/GE – 18 itemi (9 direcĠi úi 9 inverúi);
LFT – 18 itemi (9 direcĠi úi 9 inverúi);
AWF - 18 itemi (9 direcĠi úi 9 inverúi).
Aúadar, scorurile luate în discuĠie în această lucrare ca úi măsură a credinĠelor subiecĠilor sunt:
(1) Total (măsură a iraĠionalităĠii);
(2) IB (credinĠe iraĠionale);
(3) RB (credinĠe raĠionale);
(4) DEM (imperativul “trebuie”);
(5) SD/GE (autodeprecierea/evaluarea globală)
(6) LFT (toleranĠa scăzută la frustrare);
(7) AWF (gândirea catastrofică).
4
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
Un număr de 350 de persoane, 167 de bărbaĠi úi 183 de femei, cu vârste cuprinse între 16 úi 49
de ani (m=20,11) au format lotul utilizat în estimarea consistenĠei interne a scalei. ToĠi subiecĠii au fost
voluntari, grupul fiind eterogen din punct de vedere ocupaĠional si al nivelului educaĠional (cuprinzând de
la elevi de liceu la persoane cu studii postuniversitare). Aceútia au completat ABS II, în grup úi fără limită
de timp. SubiecĠii au primit instrucĠiunea de a răspunde cât mai sincer la afirmaĠiile prezentate în
chestionar, specificându-se că nu există răspunsuri bune sau rele. Testarea s-a făcut în varianta hârtie -
creion.
Dintre cele 350 de persoane, 104 au completat si Inventarul de Depresie Beck (BDI), varianta
scurtă (13 itemi). Testul a fost administrat în aceeaúi manieră, imediat după completarea ABS II.
Alte 19 persoane, cu vârste cuprinse între 17 si 51 de ani au completat ABS II, precum si BDI,
varianta lungă (21itemi). Testele au fost administrate individual, fără limită de timp, în varianta hârtie -
creion, întâi ABS II iar apoi BDI.
Aceste 19 persoane au fost astfel selectate încât să aibă un scor scăzut la BDI (9 sau mai mic),
conform standardelor recomandate pentru ”formarea” unui lot nondepresiv (Solomon, Haaga, Brody, Kirk
& Friedman, 1998).
Un alt grup de 12 persoane a fost format din pacienĠi ai spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca (ex. Clinica
de Ergoterapie), diagnosticaĠi cu depresie (episod depresiv major sau reacĠii depresive cu simptome
specifice episodului depresiv major). SubiecĠii au completat ABS II precum si BDI, varianta lungă
(21itemi). Testele au fost administrate individual, fără limită de timp, în varianta hârtie-creion, întâi ABS II
iar apoi BDI. ToĠi subiecĠii au înregistrat un scor de 16 sau mai mare la BDI, ceea ce indică prezenĠa
depresiei de nivel clinic. Deci, s-a lucrat cu un lot normal, neselecĠionat (N=350 persoane) la care s-a
adăugat un lot cu depresie cu scoruri foarte scăzute la BDI (N=19 persoane) úi un lot clinic, cu scor mare
la BDI (N=12 persoane).
REZULTATE
Rezultatele obĠinute pe populaĠia nonclinică (N=350) arată că:
(1) Nu se constată diferenĠe semnificative în funcĠie de vârstă sau sex;
5
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
(2) Scorurile la cele patru subscale ale testului (DEM, LFT, SD, AWF) corelează (corelaĠie liniara)
puternic între ele (toate valorile p<0.01) si cu scorul total, constituind o nouă dovadă în sprijinul ideii
conform căreia toate credinĠele iraĠionale sunt relaĠionate din punct de vedere psihologic (DiGiuseppe et
al., 1989);
(3) În tabelul 3 sunt prezentate comparativ mediile si abaterile standard pentru lotul românesc si
un lot american format din studenĠi (DiGiuseppe et al., 1989). După cum se observă, valorile obĠinute pe
populaĠia de limba română sunt mai mari, însă această diferenĠă ar putea fi explicată de numărul diferit de
subiecĠi din cele două loturi, precum úi de componenta diferită a acestora (studenĠi pentru lotul american,
elevi, studenĠi úi alte categorii de adulĠi pentru lotul românesc);
Tabelul 3. Mediile (m) úi abaterile standard (SD) pentru un lot românesc úi unul american
Scale Lotul românesc (N=350) Lotul american (N=764)
Total m=113.02 (SD=27.683) m=84.88 (SD=36.73)
AWF m=28.95 (SD=8.66) m=21.18 (SD=10.80)
DEM m=32.44 (SD=7.67) m=24.43 (SD=9.90)
SD m=20.06 (SD=9.99) m=12.82 (SD=10.80)
LFT m=31.56 (SD=8.92) m=26.80 (SD=10.80)
(4) Etalonul pentru scorul total, construit în baza datelor obĠinute pe populaĠie nonclinică (N=350) este
prezentat mai jos.
- IraĠionalitate foarte scăzută 0-91
- IraĠionalitate scăzută 92-107
- IraĠionalitate medie 108-121
6
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
Tabelul 4. CoeficienĠii alpha Cronbach pentru scalele testului si scorul total (N=350)
Scale Coeficient alpha Număr de itemi
Cronbach
Total .8792 72 itemi
AWF .6795 18 itemi
DEM .6063 18 itemi
SD .7924 18 itemi
LFT .7221 18 itemi
Validitatea discriminativă
Itemii în limba engleză ai scalei au fost concepuĠi, în baza unei definiĠii anterior formulate, de o
echipa de experĠi (terapeuĠi în cadrul Institutului de Terapie RaĠional Emotivă din New York); constructul
de credinĠe iraĠionale úi raĠionale a fost examinat cu succes în numeroase cercetări (Ellis & Dryden, 1997).
Varianta finală a instrumentului conĠine doar acei itemi care au întrunit acordul tuturor experĠilor convocaĠi.
Analiza factorială efectuată asupra scalei relevă existenĠa unui factor general úi a altor trei factori, numiĠi
de autori raĠionalitate, confort úi iraĠionalitate. Studiile de validare efectuate pe populaĠie americană indică
faptul că majoritatea subscalelor discriminează între loturile clinice úi cele de control (fără psihopatologie)
(DiGiuseppe et al., 1989).
În studiul pe populaĠia românească, dintre cele 350 de persoane care au completat scala ABS II,
104 au primit, de asemenea, BDI, varianta scurta (13 itemi). Pe baza rezultatelor la BDI, au fost selectate
7
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
două grupe extreme (N=15 si N=17), utilizând formula m+_1SD, care au fost ulterior comparate în funcĠie
de scorurile la ABS2. DiferenĠele constatate sunt semnificative la pragul de .004 (t=3.102).
Capacitatea discriminativă
Am efectuat comparaĠii între un lot de persoane cu diagnostic clinic de depresie (N=12) úi un grup
de control, constituit din subiecĠi care nu au avut niciodată un diagnostic psihiatric (N=19). Aceste 19
persoane au fost astfel selectate încât să aibă un scor scăzut la BDI (9 sau mai mic), conform
standardelor recomandate pentru formarea unui lot nondepresiv (Solomon et al., 1998). Rezultatele
obĠinute sunt sintetizate în tabelul 5.
Tabelul 5. ComparaĠii între mediile la ABS II ale unui grup de subiecĠi depresivi (N=12)
si ale unui grup de control (N=19)
Scala t p
Total 6.850 .0001
DEM 4.017 .0004
LFT 3.756 .0008
SD 6.186 .0001
AWF 5.578 .0001
IB 7.165 .0001
RB 3.187 .0034
Deúi grupele de subiecĠi cu care s-a lucrat sunt mici, datele obĠinute constituie un argument în
plus, arătând ca ABS II este un instrument care discriminează între grupe de populaĠie cu nivele diferite
ale simptomatologiei depresive, precum úi între persoane cu depresie clinică úi subiecĠi fără
psihopatologie.
Studiile efectuate pe populaĠie americană indică faptul ca scorurile la ABS II corelează puternic cu
rezultatele obĠinute la alte teste (pentru detalii privind aceste instrumente vezi DiGiuseppe et al., 1989) ca:
forma scurta a BDI (Beck & Beck,1972), the General Health Questionnaire (Goldberg, 1972), the General
Psychological Well Being Scale (DuPue, 1988), The Spielberger Trait Anger Scale úi The Spielberger
Trait Anxiety Scale (DiGiuseppe et al., 1989).
Din datele obtinute pe populatie românească rezultă că majoritatea subscalelor ABS II corelează
cu forma scurta a Inventarului de Depresie Beck (BDI).
8
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
CONCLUZII
In concluzie, propriet ăĠilepsihometrice adecvate, comparabile cu cele găsite în studii similare
efectuate pe populaĠie americană, permit utilizarea în condiĠii bune a variantei româneúti a ABS II. Totuúi,
recomandăm prudenĠa în extinderea concluziilor la categorii de vârstă úi socio-profesionale
nereprezentate în eúantionul utilizat. Dincolo de validitatea unui instrument, care este un proces continuu,
expertiza clinică a utilizatorului testului îúi are importanĠa ei de netăgăduit. În faza actuală a adaptării
scalei pe populaĠia românească s-a putut oferi etalonul numai pentru scorul global. În perspectivă odată
cu progresul cercetărilor, vor fi oferite úi etaloane pentru fiecare dintre cele 4 subscale.
9
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. DiGiuseppe, R. (1996). The nature of irrational and rational beliefs: Progress in Rational Emotive
Behavior Therapy. Journal of Rational – Emotive & Cognitive Behavior Therapy, 14, 5-28.
2. DiGiuseppe, R., Leaf, R, Exner, T., & Robin, M.V. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy, Edinburg,
Scotland.
3. DiGiuseppe, R., Robin, M.W., Leaf, R. & Gormon, B. (1989). A discriminative validation and factor
analysis of a measure of rational /irrational beliefs. Paper presented at the World Congress of Cognitive
Therapy, Oxford, UK.
4. Ellis, A. & Dryden, W. (1997). The Practice of Rational Emotive Behavior Therapy.London: Springer
Publis hing Company.
5. Niculas F. (2000). Relatia convingeri irationale – strategii de coping. Lucrare de diploma/License
Dissertation. Oradea State University, Oradea.
6. Solomon A., Haaga, D.A.F., Brody C., Kirk, L., & Friedman, D.G. (1998). Priming irrational beliefs in
recovered - depressed people. Journal of Abnormal Psychology, 107, 440-449.
7. Weinrach, S.G. (1996). Nine experts describe the essence of Rational-Emotive Therapy while standing
on one foot. Journal of Counseling and Development, 74, 626- 632. Primit spre publicare în 15 Martie,
2002 / Received March 15, 2002 Acceptat pentru publicare în 23 Iunie, 2002 / Accepted (final revision)
June 23, 2002
10
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
CitiĠi cu atenĠie următoarele afirmaĠii. AlegeĠi apoi, pentru fiecare afirmaĠie, unul dintre următoarele
răspunsuri care corespunde cel mai bine atitudini dv. fata de situaĠiile descrise.
5. Este insuportabil să mă simt tensionat sau nervos, úi nu pot tolera stările acestea atunci când le am.
6. Dacă oameni importanĠi pentru mine nu mă plac, înseamnă că sunt o persoană lipsită de valoare.
7. Este dezamăgitor să nu fiu plăcut de oameni importanĠi pentru mine, dar útiu că asta este doar
neplăcut, nu ceva îngrozitor.
8. Atunci când mă simt tensionat, nervos sau inconfortabil, mă gândesc că asta arată ce om lipsit de
valoare sunt.
9. Dacă oameni importanĠi pentru mine nu mă plac, este din cauză că sunt o persoană nesuferită.
10. Este insuportabil să eúuez în lucrurile importante, úi nu suport să nu le duc la bun sfârúit.
11. Este regretabil că există necazuri în viaĠa mea, dar înĠeleg că a avea parte de necazuri este
dezamăgitor dar nu îngrozitor.
12. Va fi un dezastru dacă nu îndeplinesc bine lucrurile importante.
13. Îmi doresc foarte mult să fiu plăcut de anumite persoane, dar înĠeleg că nu trebuie neapărat ca
acestea să mă placă.
14. Când oameni importanĠi pentru mine nu mă plac, nu înseamnă că n-am valoare ca persoană.
15. Trebuie în mod absolut să fac bine lucrurile importante, úi nu voi accepta să nu le fac astfel.
16. Nu îmi face plăcere să mă simt inconfortabil, tensionat sau nervos, dar pot suporta stările acestea
atunci când apar.
17. Atunci când nu reuúesc într-o sarcină importantă, mă pot accepta pe mine însumi cu greúelile úi
limitele mele, úi nu mă condamn pentru eúec.
18. Este îngrozitor úi dezastruos să ai performanĠe slabe în sarcini importante.
11
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
19. Pot suporta ca oameni importanĠi pentru mine să nu mă placă sau să nu fie de acord cu mine.
20. Sunt o persoană bună, valoroasă úi mă pot accepta pe mine însumi chiar dacă eúuez în unele sarcini
importante pentru mine.
21. Atunci când viaĠa mi se pare grea úi mă simt inconfortabil, înĠeleg că a te simĠi inconfortabil sau
tensionat nu este îngrozitor ci doar neplăcut, iar viaĠa merge înainte.
22. Nu pot suferi să fiu tensionat sau nervos úi cred că aceste stări sunt de nesuportat.
23. Dacă nu îndeplinesc bine sarcinile foarte importante pentru mine, este din cauză că sunt o persoana
incapabilă úi lipsită de valoare.
24. Nu vreau să eúuez în sarcinile importante pentru mine, dar înĠeleg că nu este absolut obligatoriu să le
îndeplinesc perfect doar pentru că vreau eu asta.
25. Este neplăcut să fii tensionat, dar pot suporta o astfel de senzaĠie de neplăcere.
26. Este insuportabil pentru mine să nu mă placă oameni pe care eu îi socotesc importanĠi.
27. Este îngrozitor să nu fiu plăcut de oamenii importanĠi pentru mine, úi este un dezastru dacă ei nu mă
plac.
28. Nu suport să nu îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine.
29. Este important să fiu plăcut de anumiĠi oameni, dar înĠeleg că ei nu trebuie să mă placă numai pentru
că vreau eu asta.
30. Sunt dezamăgit dacă nu îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine, dar nu consider că este
îngrozitor sau că este cel mai rău lucru cu putinĠă.
31. Am valoare ca persoană, chiar dacă nu îndeplinesc întotdeauna bine îndatoririle pe care le socotesc
importante.
32. Chiar úi atunci când mă simt tensionat, nervos sau inconfortabil, útiu că sunt la fel de valoros ca úi
ceilalĠi.
33. Este esenĠial úi absolut necesar să îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine.
34. Uneori cred că certurile úi nemulĠumirile mele cotidiene sunt îngrozitoare úi sunt cea mai rea parte din
viaĠa mea.
35. Este important să ai o viaĠă plăcută în cea mai mare parte a timpului; totuúi, înĠeleg că nu este absolut
obligatoriu să am o viaĠă plăcută numai pentru că vreau eu asta.
36. Mă simt dezamăgit dacă nu sunt plăcut de unii oameni pe care eu îi plac, dar înĠeleg că dacă ei nu mă
plac este doar regretabil, nu úi îngrozitor.
37. Trebuie cu necesitate să fiu plăcut de oamenii pe care îi socotesc importanĠi úi nu pot accepta să nu
fiu plăcut de ei.
38. Dacă nu voi reuúi în ceea ce fac, atât de bine cât mi-aú dori, aceasta va fi doar o dezamăgire úi ceva
regretabil.
39. Nu pot accepta să nu îndeplinesc bine sarcinile importante, iar eúecul este insuportabil.
40. Dacă cineva pe care îl socotesc important nu este de acord cu mine sau mă respinge, îmi dau seama
că pot accepta úi suporta acest fapt.
12
SCALA DE ATITUDINI ù I CONVINGERI (ABS II)
41. Vreau să îndeplinesc bine unele lucruri, dar nu este absolut obligatoriu să iasă bine numai pentru că
îmi doresc eu asta.
42. Dacă nu realizez perfect lucrurile importante pentru mine e un dezastru.
43. Trebuie să am o viaĠă plăcută úi confortabilă aproape tot timpul, úi nu pot accepta viaĠa atunci când
46. Este neplăcut să nu îmi îndeplinesc bine sarcinile importante, dar pot suporta disconfortul de a fi făcut
48. Vreau să fiu plăcut úi acceptat de oamenii pe care îi plac, dar înĠeleg că nu este obligatoriu ca ei să
51. Este de dorit să fiu plăcut de anumiĠi oameni, dar înĠeleg că este doar regretabil dacă aceútia nu mă
plac.
52. Este absolut esenĠial să fii plăcut de oamenii importanĠi pentru tine, úi nu pot accepta ca aceútia să nu
mă placă.
53. Cred că este îngrozitor să trăieúti în tensiune, nervozitate sau nemulĠumire, úi este cel mai rău lucru
55. Vreau să îmi îndeplinesc bine sarcinile importante, dar înĠeleg că nu este absolut obligatoriu să
57. Dacă nu sunt plăcut de unii oameni importanĠi pentru mine, îmi dau seama că pot suporta faptul că ei
nu mă plac.
58. Este neplăcut să fii certat, dar pot suporta aceasta nemulĠumire.
60. Atunci când mă cert úi / sau când viaĠa mea este neplăcută, cred că sunt o persoana fără valoare.
61. Sunt nemulĠumit că nu îmi îndeplinesc bine unele sarcini, dar útiu că pot suporta nemulĠumirea.
62. Aú fi o persoană lipsită de valoare dacă aú obĠine rezultate slabe la sarcinile foarte importante pentru
mine.
63. Trebuie cu necesitate să fiu plăcut úi acceptat de persoanele care vreau să mă placă, úi nu pot
13
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
65. Voi fi o persoană cu valoare dacă continui să am eúecuri la serviciu, la úcoală sau în alte activităĠi
importante pentru mine.
66. Atunci când oamenii pe care eu îi plac mă resping sau nu mă plac, înseamnă că sunt o persoană rea
úi fără de valoare.
67. Când oamenii care vreau eu să mă placă nu sunt de acord cu mine sau mă resping, nu pot suporta
aceasta situaĠie.
68. Atunci când în viaĠa mea există disconfort úi cearta, am tendinĠa să cred că nu sunt o persoană bună.
69. Când am necazuri, îmi dau seama că necazurile sunt parte a vieĠii úi că nu este obligatoriu ca ele să
dispară doar pentru că aúa vreau eu.
70. InĠeleg că nereuúita în sarcinile importante pentru mine este o dezamăgire úi nu ceva îngrozitor.
71. Nu trebuie úi nu pot accepta să mă simt tensionat, nervos sau inconfortabil.
72. Chiar dacă oamenii care vreau eu să mă placă nu sunt de acord cu mine, útiu că rămân în continuare
o persoană valoroasă.
73. Chiar úi atunci când viata mea este dificilă, înĠeleg că sunt o persoană la fel de bună ca oricare alta.
74. Trebuie să am succes în activităĠile pe care le consider importante, úi nu voi accepta altceva decât
succesul.
75. Dacă cei iubiĠi sau prietenii mă resping, acest lucru nu este doar neplăcut, ci este cel mai rău lucru
care mi s-ar putea întâmpla mie.
76. Atunci când viaĠa mea devine dezagreabilă, înĠeleg că sunt în continuare o persoană bună, chiar dacă
mă simt inconfortabil.
Note:
1. Itemii scalei sunt formulaĠi din raĠiuni de simplificare a exprimării la genul masculin.
2. Itemii 1-4 pot fi adăugaĠi de către clinician în funcĠie de interesul clinic urmărit. Aceútia: (a) sunt itemi de ” încălzire”;
(b) nu se iau in calcul la cotarea scalei, dar pot oferi informaĠii utile psihologului.
14
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
ANEXA 2
Scala de Atitudini úi Convingeri II – ABS II
Foaie de răspuns
Nume úi prenume: _________________________________
Data:__________
Vârsta:_________
Nivel de studii:______________________________
Sex:___ M___F
Pentru fiecare dintre afirmaĠiile de mai jos, marcaĠi cu un “X” spaĠiul corespunzător răspunsului ales:
A. dacă sunteĠi PUTERNIC ÎMPOTRIVĂ
B. dacă sunteĠi PARğIAL ÎMPOTRIVĂ
C. dacă sunteĠi NEUTRU
D. dacă sunteĠi PARğIAL DE ACORD
E. dacă sunteĠi PUTERNIC DE ACORD
ABCDE
5. __
6. __
7. __
8. __
9. __
ABCDE
10. __
11. __
12. __
13. __
14. __
ABCDE
15. __
16. __
17. __
18. __
19. __
ABCDE
20. __
21. __
22. __
15
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
23. __
24. __
ABCDE
25. __
26. __
27. __
28. __
29. __
ABCDE
30. __
31. __
32. __
33. __
34. __
ABCDE
35. __
36. __
37. __
38. __
39. __
ABCDE
40. __
41. __
42. __
43. __
44. __
ABCDE
45. __
46. __
47. __
48. __
49. __
ABCDE
50. __
51. __
52. __
53. __
54. __
16
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
ABCDE
55. __
56. __
57. __
58. __
59. __
ABCDE
60. __
61. __
62. __
63. __
64. __
ABCDE
65. __
66. __
67. __
68. __
69. __
ABCDE
70. __
71. __
72. __
73. __
74. __
ABCDE
75. __
76. __
17
SCALA DE ATITUDINI ùI CONVINGERI (ABS II)
ANEXA 3
Scala de Atitudini úi Convingeri II – ABS II
49 IR CONFORT AWF
50 IR APROBARE LFT
51 R APROBARE AWF
52 IR APROBARE DEM
53 IR CONFORT AWF
54 R REALIZARE LFT
55 R REALIZARE DEM
56 IR CONFORT DEM
57 R APROBARE LFT
58 R CONFORT LFT
59 IR APROBARE AWF
60 IR CONFORT SD/GE
61 R REALIZARE LFT
62 IR REALIZARE SD/GE
63 IR APROBARE DEM
64 R CONFORT DEM
65 IR REALIZARE SD/GE
66 IR APROBARE SD/GE
67 IR APROBARE LFT
68 IR CONFORT SD/GE
69 R CONFORT DEM
70 R REALIZARE AWF
71 IR CONFORT DEM
72 R APROBARE SD/GE
73 R CONFORT SD/GE
74 IR REALIZARE DEM
75 IR APROBARE AWF
76 R CONFORT SD/GE
19
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI
PERSOANE (UNCONDITIONAL SELF ACCEPTANCE
QUESTIONNAIRE - USAQ)
Copyright © Daniel David (pentru adaptarea în limba română)
INTRODUCERE
Stima de sine este reprezentarea în termeni de judecăĠi de valoare pe care fiecare o are
despre propria persoană úi este o componentă a schemei cognitive referitoare la sine. Ideea
conform căreia stima de sine face parte dintre factorii care se asociază cu sănătatea psihică este
parte integrantă a psihologiei de simĠ comun, de unde a pătruns úi în útiinĠă (Dawes, 1996).
Astfel, se consideră că o stimă de sine scăzută, apărută ca urmare a unor probleme din trecut, se
asociază cu prezenĠa simptomelor specifice depresiei (Beck, Steer, Epstein úi Brown, 1990;
Tarlow úi Haaga, 1996). Pe de altă parte, o stimă de sine ridicată ar duce la consecinĠe psiho-
comportamentale pozitive (Mecca, Smelser, úi Vasconcellos, 1989). Există însă o categorie tot
mai largă de studii care arată că úi o stimă de sine prea ridicată poate avea efecte negative
asupra sănătăĠii mentale. Astfel, o stimă de sine prea ridicată duce adesea la comportamente
agresive, anti-sociale, persoanele din această categorie fiind predispuse la acte de violenĠă
(Baumeister, Smart úi Boden, 1996). Totodată, cei cu stimă de sine ridicată acceptă mai greu
feedback-ul nefavorabil (Shrauger úi Lund, 1975) úi sunt mai vulnerabili la critică (Schlenker,
Soraci úi McCarthy, 1976). În concluzie, se pare că atât o stimă de sine prea ridicată, cât úi o
stimă de sine foarte scăzută afectează negativ funcĠionarea psihică a individului (Chamberlain úi
Haaga, 2001).
Încercând să explice acest paradox, Ellis (1962, 1994), propune ideea conform căreia
prezenĠa oricărui nivel al stimei de sine reflectă prezenĠa procesului de evaluare globală a
propriei persoane, care este iraĠional úi deci dezadaptativ. IraĠionalitatea procesului de evaluare
globală constă în imposibilitatea de a stabili în mod realist valoarea unei fiinĠe umane. Altfel spus,
deúi unele dintre performanĠele mele sunt scăzute este iraĠional să mă etichetez ca
„neperformant/ă”, deoarece aceasta ar însemna că toate comportamentele mele prezente,
trecute úi viitoare sunt neperformante, ceea ce este imposibil. Cu toate acestea, suntem tentaĠi ca
atunci când comportamentele noastre sunt performante să ne evaluăm pozitiv úi să experienĠiem
trăiri afective pozitive, iar atunci când comportamentele noastre sunt neperformante să ne
evaluăm negativ úi să experienĠiem trăiri afective negative disfuncĠionale. Deúi iraĠionale úi
dezadaptative, aceste evaluări sunt învăĠate úi încurajate social, ele fiind sursa sentimentului de
bine atunci când avem reuúite. Însă atunci când comportamentele noastre sunt neperformante,
1
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
tot ele ne produc suferinĠă emoĠională. Varianta raĠională este de a înlocui conceptul de stimă de
sine cu cel de acceptare necondiĠionată a propriei persoane (unconditional self-acceptance -
USA) care este logic corect úi mai pragmatic (Ellis, 1994; Rogers, 1961).
În această variantă, noi ne evaluăm comportamentele úi nu persoana noastră, care este
acceptată necondiĠionat indiferent de performanĠă, căci este prea complexă úi în continuă
schimbare pentru a fi evaluată global, pornind doar de la un eúantion de comportamente concrete
în situaĠii concrete. Mai mult, autoevaluarea (în special compararea propriei valori cu cea a altora)
tinde să consume mult timp úi să ne distragă de la alte scopuri personale, mult mai utile:
încercarea de a dobândi fericirea, căutarea úi dobândirea lucrurile pe care le dorim cu adevărat în
viaĠă. Astfel, atunci când am un eúec voi spune că am avut un comportament neperformant nu
că sunt neperformant/ă ca persoană. Această filozofie se regăseúte în marile religii ale lumii; spre
exemplu în Creútinism ea este foarte bine reflectată de formula „pedepsim păcatul dar îl iertăm
pe păcătos!” (David, 2003). În concluzie, acceptarea necondiĠionată a propriei persoane se referă
la faptul că individul „se acceptă în totalitate úi necondiĠionat, indiferent dacă se comportă
inteligent, corect, sau competent úi indiferent dacă oamenii îl aprobă, îl respectă sau îl iubesc”
(Ellis, 1977, pp. 101). Acceptarea necondiĠionată se poate referi (1) la propria persoană, (2) la cei
din jur úi (3) la condiĠiile de viaĠă.
Datele empirice (Chamberlain úi Haaga, 2001; David, Schnur úi Belloiu, 2002) arată că
implementarea acestui mod de evaluare în viaĠa de zi cu zi este un factor protectiv faĠă de
evenimentele stresante. Cercetările sugerează (Chamberlain úi Haaga, 2001) că atunci când sunt
învăĠaĠi această „filosofie de viaĠă validată empiric”, cei mai mulĠi oameni o asimilează mai uúor
astfel: când au performanĠe pozitive se evaluează pozitiv (în termenii stimei de sine), iar când au
performanĠe negative îúi evaluează comportamentul fără a-úi evalua persoana (în termenii
acceptării necondiĠionate) aceasta ducând la emoĠii negative funcĠionale (ex. tristeĠe) nu
disfuncĠionale (ex. depresie). Aceasta este o modalitate pragmatică de a aproxima atitudinea
raĠională în viaĠa reală.
CE MĂSOARĂ CHESTIONARUL?
Chestionarul cuprinde 20 de itemi care măsoară acceptarea necondiĠionată a propriei
persoane. Acesta a fost conceput în 2001, de către Chamberlain úi Haaga úi se bazează pe
teoria lui Albert Ellis asupra acceptării necondiĠionate, itemii reflectând diferitele aspecte ale
acestui concept multifaĠetat, central teoriei raĠional-emotive úi comportamentale.
Scala permite calcularea unui scor global, unde valorile mari reflectă nivele crescute de
acceptare necondiĠionată a propriei persoane.
2
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
DESCRIEREA ITEMILOR
USAQ cuprinde 20 de itemi, dintre care 9 itemi sunt astfel formulaĠi încât reflectă nivele
crescute de acceptare necondiĠionată a propriei persoane (ex., „Mă simt valoros, chiar dacă nu
reuúesc să ating anumite scopuri importante pentru mine.”), iar 11 itemi sunt formulaĠi astfel încât
reflectă o acceptare necondiĠionată scăzută (ex. „Ca să mă simt o persoană valoroasă trebuie să
fiu iubit de persoanele importante pentru mine.” ).
PosibilităĠile de răspuns pentru fiecare item merg de la „Aproape întotdeauna fals”, până
la „Aproape întotdeauna adevărat”.
ADMINISTRARE ùI COTARE
Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual (úi în varianta
autoadministrare), cât úi în grup. Se preferă administrarea individuală, ori de câte ori este posibil.
În cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Când
grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se
raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate.
Materiale necesare
Itemii scalei úi instrucĠiunile de completare;
Foaia de răspuns;
Instrument de scris.
CondiĠii de administrare
Mediu securizant úi ferit de zgomote;
Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei úi odihnită;
Mobilier úi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat
completarea în condiĠii bune a scalei;
În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi
confort persoanelor examinate.
InstrucĠiuni de aplicare
Scala se administrează fără limită de timp.
După ce materialele úi condiĠiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate,
persoanei examinate i se spune:
3
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
Vă rugăm indicaĠi cât de des simĠiĠi că afirmaĠiile de mai jos sunt adevărate sau
false pentru dumneavoastră. Pentru fiecare afirmaĠie, notaĠi numărul corespunzător (de la
1 la 7) pe linia din stânga acesteia, folosind scala de mai jos.
Această instrucĠiune apare úi pe lista cu itemii, subiectul putând să o recitească ori de
câte ori doreúte pe parcursul evaluării.
Ex. Răspunsul subiectului la itemul 1 – „Faptul că sunt lăudat mă face să mă simt mai
valoros ca persoană” este 5 - „Mai des adevărat decât fals”.
ă
Cotarea r spunsurilor
Cotarea pentru 9 itemi se face direct (itemii 2, 3, 5, 8, 11, 16, 17, 18, 20), iar pentru 11
itemi invers (itemii 1, 4, 6, 7, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 19).
Scorul total se obĠine însumând răspunsurile la fiecare dintre cei 20 de itemi, alocându-se
de la 1 la 7 puncte după cum urmează:
FIDELITATE ùI VALIDITATE
Fidelitate
Fidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aúteptată a măsurilor
analoge. Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obĠinute în condiĠii similare prezintă o
anumită stabilitate în timp (Dempster úi Brainerd, 1995).
4
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza
consistenĠei interne úi a stabilităĠii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988).
ConsistenĠa internă a unei scale se referă la măsura în care toĠi itemii scalei măsoară
aceeaúi variabilă. Stabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în timp
un subiect obĠine rezultate similare la un test sau scală.
Fidelitatea USAQ a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenĠă internă Alfa
Cronbach. Eúantionul utilizat a fost de 437 subiecĠi, valoarea Alfa obĠinută fiind de .73 (Tabelul 1).
Această valoare indică o consistenĠă internă bună, ceea ce exprimă faptul că itemii testului
evaluează acelaúi construct – acceptarea necondiĠionată a propriei persoane. Studiile de
fidelitate efectuate pe populaĠie americană indică un indice Alfa Cronbach de .72 (similar celui
obĠinut de noi pe populaĠie românească) (Chamberlain úi Haaga, 2001). Valoarea medie a
coeficientului obĠinut este în concordanĠă cu definiĠia constructului de acceptare necondiĠionată a
propriei persoane, care este multifaĠetat – implicând convingeri legate de caracteristicile propriului
comportament (ex. inteligent, corect, competent) úi de atitudinea persoanelor semnificative (ex.
aprobare, respect, iubire), reunite sub conceptul mai general al valorii intrinseci a fiinĠei umane.
Tabelul 1. Statistici descriptive úi indicii Alfa de consistenĠă internă pentru scorurile la USAQ
5
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
Master sau doctorat= 14 3.2 %
Altceva= 5 1.1 %
Validitate
Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care acesta
măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura în care
inferenĠele pe care le facem pornind de la rezultatele obĠinute la un test sunt corecte (Messick,
1995).
Validitatea de conĠinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/scalei
pentru a vedea dacă ei acoperă un eúantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl
măsurăm. În elaborarea USAQ, Chamberlain úi Haaga (2001) au pornit de la definiĠia acceptării
necondiĠionate a propriei persoane care reflectă faptul că individul „se acceptă în totalitate úi
necondiĠionat, indiferent dacă se comportă inteligent, corect, sau competent úi indiferent dacă
oamenii îl aprobă, îl respectă sau îl iubesc” (Ellis, 1977, pp. 101). Chestionarul a fost astfel
conceput încât itemii lui să acopere diferitele faĠete ale conceptului de acceptare necondiĠionată
astfel definit. Spre exemplu, un item de tipul „Simt că sunt o persoană valoroasă chiar úi atunci
când alĠi oameni mă dezaprobă” se referă la aprobarea din partea celorlalĠi, în timp ce afirmaĠia
„Ca să mă simt o persoană valoroasă trebuie să fiu iubit de persoanele importante pentru mine”
face trimitere la iubirea celorlalĠi. În acelaúi fel, itemul „Cred că a fi bun în multe domenii, te face o
persoană bună în general” se referă la competenĠă, iar o afirmaĠie de tipul „Cred că sunt valoros
prin simplul fapt că sunt o fiinĠă umană” exprimă ideea subiacentă întregului chestionar conform
căreia toĠi oamenii sunt valoroúi prin simplul fapt că sunt oameni, indiferent de comportamentele
lor.
Validitatea de construct se referă la măsura în care testul/scala reflectă constructul pe
care îl măsoară. În cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o
componentă a validării relative la constructul măsurat (Albu, 1998). Ea apreciază „gradul în care
rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de evaluare despre care se
presupune că măsoară acelaúi construct sau unul similar” (Haynes, apud Silva, 1993).
6
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
fiin valoroasă indiferent de comportamentele sale va trăi emoĠii pozitive sau negative (conform
Ġă
dinamicii dintre evenimentele de viaĠă úi scopurile sale), însă nu va trăi emoĠii invalidante. Astfel,
dacă asumpĠiile modelului sunt corecte, ne aúteptăm să găsim:
1. o asociere pozitivă între acceptarea necondiĠionată a propriei persoane úi credinĠele
adaptative, de tip raĠional;
2. o asociere negativă între acceptarea necondiĠionată a propriei persoane úi credinĠele
dezadaptative, de tip iraĠional;
3. o asociere negativă între acceptarea necondiĠionată a propriei persoane úi emoĠiile de
tip disfuncĠional;
4. o asociere negativă între acceptarea necondiĠionată a propriei persoane úi anxietate úi
depresie ca sindrom (manifestări de ordin emoĠional, comportamental, fiziologic,
cognitiv);
5. lipsa unei asocieri între acceptarea necondiĠionată a propriei persoane úi emoĠiile
pozitive úi negative de tip funcĠional.
La studiu au participat în total 701 subiecĠi; o parte dintre aceútia au fost studenĠi
recompensaĠi pentru participare prin recunoaúterea unor activităĠi de profil prevăzute în curricula
úcolară. CeilalĠi subiecĠi au fost incluúi în studiu pe bază de voluntariat, în urma unor anunĠuri
publice. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a cerut acordul unui părinte sau
tutore legal. Datele statistice oferite mai jos reflectă úi faptul că unii dintre participanĠii la studiu au
omis sau refuzat să ofere informaĠii complete vizând nivelul educaĠional, vârsta, statutul marital
etc.
Tabelul 3. Date statistice privind subiecĠii incluúi în studiu
7
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
Instrumentele utilizate au fost:
Scala de atitudini disfuncĠionale – DAS-A (Dysfunctional Attitudes Scale – form A -
Weissman, 1979; Weissman úi Beck, 1978) este un instrument de 40 de itemi care permite
evaluarea prezenĠei atitudinilor/credinĠelor disfuncĠionale associate simptomatologiei de tip
depresiv.
Inventarul de depresie Beck – BDI (Beck Depression Inventory - Beck, Rush, Shaw, úi
Emery, 1979) conĠine 21 de itemi úi a fost utilizat pentru identificarea prezenĠei simptomatologiei
de tip depresiv, exprimată prin emoĠii, comportamente, credinĠe úi manifestări fiziologice
specifice.
Scala de atitudini úi convingeri 2 – ABS2 (Attitudes and Beliefs Scale 2 -DiGiuseppe,
Leaf, Exner, úi Robin, 1988) este formată din 72 de itemi úi este un instrument valid pentru
identificarea prezenĠei credinĠelor iraĠionale úi raĠionale centrale teoriei raĠional-emotive úi
comportamentale. Varianta în limba română a scalei prezintă proprietăĠi psihometrice bune
(Macavei, 2002).
Chestionarul de acceptare necondiĠionată a propriei persoane – USAQ (Unconditional
Self-Acceptance Questionnaire - Chamberlain úi Haaga, 2001) este format din 20 de itemi úi
măsoară acceptarea necondiĠionată a propriei persoane, ca factor protectiv care previne
declanúarea anumitor forme de psihopatologie la contactul cu situaĠiile negative de viaĠă.
Profilul distresului emoĠional – PDE (Profile of Emotional Distress- Opriú úi Macavei,
2005) este un instrument de 26 de itemi care măsoară prezenĠa emoĠiilor negative funcĠionale úi
disfuncĠionale (ca anxietatea, îngrijorarea, deprimarea, tristeĠea); utilizează principiul de
construcĠie al Profilului dispoziĠiilor afective, forma scurtă (DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery,
Valdimarsdottir, úi Jacobsen, 1999) úi se bazează pe teoria lui Albert Ellis asupra distresului
emoĠional (Ellis, 1994).
Profilul dispoziĠiilor afective – forma scurtă – POMS-SV (Profile of Mood States—Short
Version - Shacham 1983) este un instrument de 47 de itemi care măsoară emoĠiile positive úi
negative.
Chestionarul gândurilor automate –ATQ (Automatic Thoughts Questionnaire - Hollon úi
Kendall, 1980) conĠine 30 de itemi care reflectă gândirea e tip depresiv.
State and Trait Anxiety Inventory – STAI-X1 úi STAI-X2 (Inventarul de anxietate ca stare
úi trăsătură - Spielberger, 1983). ) este alcătuit din 2 scale de autoevaluare a câte 20 de itemi
fiecare pentru măsurarea a două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de anxietate (A-
stare) úi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură).
8
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
Rezultatele arată că acceptarea necondiĠionată a propriei persoane se asociază pozitiv
cu credinĠele raĠionale, fără însă a se suprapune peste acest concept. Conform teoriei raĠional-
emotive úi comportamentale, acceptarea necondiĠionată este un concept care se referă atât la
varianta funcĠională a evaluării globale negative, cât úi la o atitudine mai generală faĠă de sine,
lume úi viaĠă. Totodată, acceptarea necondiĠionată a propriei persoane se asociază negativ cu (1)
credinĠele dezadaptative de diverse tipuri (inferenĠe, evaluări, scheme cognitive) úi cu (2) emoĠiile
de tip disfuncĠional. Indicii de corelaĠie obĠinuĠi evidenĠiază úi distincĠia dintre problemele
emoĠionale (care implică aspecte diverse de tip afectiv, cognitiv, comportamental úi fiziologic) úi
emoĠiile (ca trăiri afective distincte). Astfel, o persoană poate trăi emoĠii negative, fără ca acestea
aibă în subiacent distorsiuni cognitive sau să devină probleme emoĠionale (cu implicaĠii de ordin
comportamental, fiziologic), aspect reflectat de gradul de asociere diferit între scorurile la PDE úi
USAQ pe de o parte úi STAI/BDI úi USAQ pe de alta.
USAQ
1 PDE – scor total (N= 115) -.19*
2 PDE – subscala de tristeĠe (N= 118) -.15
3 PDE – subscala de depresie (N = 119) -.20*
4 PDE – subscala de anxietate (N= 118) -.14
5 PDE – subscala de îngrijorare (N= 119) -.20*
6 PDE – emoĠii negative funcĠionale (N= 117) -.18*
7 PDE – emoĠii negative disfuncĠionale (N= 117) -.18*
8 BDI (N= 235) -.37*
9 DAS-A (N=234) -.69*
10 ATQ (N= 236) -.40*
11 ABS2 – IB (N= 224) -.55*
12 ABS2 - RB (N=225) .43*
13 POMS-VS – scor total (N= 220) -.36*
14 POMS-VS – emoĠii negative (N= 225) -.35*
15 POMS-VS – emoĠii pozitive (N= 236) .27*
16 STAI X1 (N= 236) -.35*
17 STAI X2 (N= 207) -.48*
* corelaĠiile sunt semnificative la pd.05
9
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
engleză.Datorită limitelor studiilor existente până în acest moment, până la investigaĠii viitoare,
se impune o anumită prudenĠă în utilizarea USAQ, varianta în limba română.
Etalonare
Cotele sau clasele stabilite asupra grupului de referinĠă constituie etalonul sau tabelul de
norme. Cotele brute capătă semnificaĠie numai dacă sunt raportate la etalon. Pentru construcĠia
etaloanelor am utilizat 437 de subiecĠi (vezi úi studiul de fidelitate).
Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Prima clasă include 6.7% din subiecĠi,
cei cu cel mai scăzut nivel de acceptare necondiĠionată a propriei persoane. A doua clasă, în
sens ascendent al acceptării necondiĠionate, include următorii 24.2% dintre subiecĠi, a treia clasă
include următorii 38.2%, a patra clasă include următorii 24.2%, iar a cincea clasă include ultimii
6.7% dintre subiecĠi, cei cu cel mai înalt nivel de acceptare necondiĠionată a propriei persoane.
Întrucât nu există diferenĠe semnificative în funcĠie de sex, etaloanele sunt valabile atât
pentru femei, cât úi pentru bărbaĠi (vezi Tabelul 5).
USAQ (N=437)
Clase Descriere Cote
I Acceptare necondiĠionată a propriei persoane d 70
foarte scăzută
II Acceptare necondiĠionată a propriei persoane 71-83
scăzută
III Acceptare necondiĠionată a propriei persoane 84-98
medie
IV Acceptare necondiĠionată a propriei persoane 99-113
ridicată
V Acceptare necondiĠionată a propriei persoane t 114
foarte ridicată
Punctul critic de decizie (cutoff point) reprezintă media plus o abatere standard (90.43 +
14.41 = 104.84) úi indică scorul de la care se poate considera că persoana prezintă o tendinĠă
crescută de acceptare necondiĠionată a propriei persoane, ceea ce – conform literaturii de
specialitate - poate constitui un factor protectiv care previne declanúarea anumitor forme de
psihopatologie la contactul cu situaĠiile negative de viaĠă.
10
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE
Albu, M. (1998). Construirea úi utilizarea testelor psihologice. Cluj-Napoca: Editura Clusium.
Anastasi, A. (1988). Psychological Testing. 6th edition. New York: Macmillan.
Baumeister, R.F., Smart, L., úi Boden J.M. (1996). Relation of threatened egotism to violence and
aggression: The dark side of high self-esteem.Psychological Review, 103, 5–33.
Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F. úi Emery, G. (1979). Cognitive therapy of depression. Guilford
Press: New York.
Beck, A.T., Steer, R.A., Epstein, N., úi Brown, G. (1990). Beck Self-Concept Test. Psychological
Assessment, 2, 191–197.
Chamberlain, J.M., úi Haaga, D.A.F. (2001). Unconditional self-acceptance and psychological
health. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 19 (3), 163-176.
David, D. (2003). Castele de nisip. Bucureúti: Editura Tritonic.
David, D., Schnur J., úi Belloiu A. (2002). Another search for the “hot” cognitions: Appraisal,
irrational beliefs, attributions, and their relation to emotion. Journal of Rational-Emotive
and Cognitive-Behavior Therapy, 2, 93-131.
Dawes, R.M. (1996). House of cards. Psychology and psychotherapy built on myth. The Free
Press: New York.
Dempster, F.N., úi Brainerd, C.J. (1995). Inference and inhibition in cognition. San Diego, CA:
Academic Press.
DiGiuseppe, R., Leaf, R., Exner, T. úi Robin, M.W. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy,
Edinburgh, Scotland.
DiLorenzo, T., Bovbjerg, D., Montgomery, G., Valdimarsdottir, H., úi Jacobsen, P. (1999) The
application of a shortened version of the profile of mood states in a sample of breast
cancer chemotherapy patients. British Journal of Health Psychology, 4, 315–325.
Ellis, A. (1962). Reason and emotion in psychotherapy. New York: Lyle Stuart.
Ellis, A. (1977). Psychotherapy and the value of a human being. În A. Ellis úi R. Grieger (Eds.),
Handbook of rational-emotive therapy (pp. 99-112). New-York: Springer.
Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy (re. ed.). Secaucus, NJ: Birscj Lane.
Hollon, S.D., úi Kendall, P.C. (1980). Cognitive self-statements in depression: Development of an
automatic thoughts questionnaire. Cognitive Therapy and Research, 4, 383-395.
Macavei, B. (2002). A Romania adaptation of the Attitudes and Beliefs Scale 2. Romanian
Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 2, 105-122.
Mecca, A., Smelser, N.J., úi Vasconcellos, J. Eds. (1989).The Social Importance of Self-
Esteem. University of California Press: Berkeley.
Messick, S. (1995). Validity of Psychological Assessment. American Psychologist, 50, 741-749.
11
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
Opris, D., úi Macavei, B. (2005). The distinction between functional and dysfunctional negative
emotions; An empirical analysis. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 5,
181-195.
Rogers, C.R. (1961). On becoming a person. Houghton Mifflin: Boston.
Schlenker, B.R., Soraci, S., úi McCarthy, B. (1976). Self-esteem and group performance as
determinants of egocentric perceptions in cooperative groups. Human Relations, 29,
1163–1176.
Shacham, N. (1983) A shortened version of the profile of mood states. Journal of Personality
Assessment, 47, 305–306.
Shrauger, J.S., úi Lund, A.K. (1975). Self-evaluation and reactions to evaluations from others.
Journal of Personality, 43, 94–108.
Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment. Sage Publications.
Spielberger, C.D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety Inventory (STAI). PaloAlto, CA:
Consulting Psychologists Press.
Tarlow, E.M., úi Haaga, D.A.F. (1996). Negative self-concept: Specificity to depressive symptoms
and relation to positive and negative affectivity. Journal of Research in Personality, 30,
120–127.
Weissman, A.N. (1979). The Dysfunctional Attitude Scale: A validation study. Dissertation
Abstracts International, 40, 1389B-1390B. (University Microfilms No. 79-19, 533).
Weissman, A.N., úi Beck, A.T. (1978, November). Development and validation of the
Dysfunctional Attitude Scale : A preliminary investigation. Paper presented at the
meeting of the Association for the Advancement of Behavior Therapy, Chicago.
12
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
InstrucĠiuni:
Vă rugăm indicaĠi cât de des simĠiĠi că afirmaĠiile de mai jos sunt adevărate sau
false pentru dumneavoastră. Pentru fiecare afirmaĠie, notaĠi numărul corespunzător (de
la 1 la 7) pe linia din stânga acesteia, folosind scala de mai jos:
13
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIğIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________
_______ 11. Cred că sunt valoros prin simplul fapt că sunt o fiinĠă umană.
_______ 12. Atunci când primesc un comentariu negativ mi-e greu să fiu deschis la ceea ce
se spune despre mine.
_______ 13. Îmi stabilesc scopuri care sper să îmi dovedească valoarea.
_______ 14. Nepriceperea la anumite lucruri mă face să mă apreciez ca fiind mai puĠin
valoros.
_______ 15. Cred că oamenii care au succes în ceea ce fac sunt oameni foarte valoroúi.
_______ 16. Cred că cel mai bun lucru în a fi lăudat este că mă face conútient de forĠele
mele.
_______ 17. Simt că sunt o persoană valoroasă chiar úi atunci când alĠi oameni mă
dezaprobă.
_______ 18. Evit să mă compar cu alĠi oameni pentru a decide dacă sunt sau nu o persoană
valoroasă.
_______ 19. Atunci când sunt criticat sau atunci când nu reuúesc în ceva am o părere mai
proastă despre mine ca persoană.
_______ 20. Nu cred că este o idee bună să îmi judec valoarea ca persoană.
14
PDSQ
Chestionarul de screening
şi diagnostic psihiatric
Manual
—
Adaptarea ºi standardizarea PDSQ
pe populaþia din România
AUTORI
I. Ciuca, Amalia
II. Albu, Monica
303:616.89
Copyright © 2001 Mark Zimmerman, M.D. Tradus şi reprintat cu permisiunea editurii Western
Psychological Services. Reproducerea integrală sau parţială în orice tip de format este interzisă fără acordul
prealabil în scris al Western Psychological Services, 12031 Wilshire Boulevard, Los Angeles, California
90025, U.S.A. Toate drepturile rezervate.
Pentru comenzi:
Tel.: 0264‑581499
www.cognitrom.ro
office@cognitrom.ro
Copyright © 2010 S.C. COGNITROM S.R.L.
Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului şi stocarea sa într-o bază de date,
fără acordul prealabil în scris al COGNITROM, sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.
ȱ
ȱȱȱóȱȱ
Ȭȱȱ
ôȱ ȱ ş
ȱŗȱȬȱȱ ŗŗ
ȱ©ȱ ŗŗ
©ôȱȱ£ȱóȱȱȱ ŗŘ
ȱŘȱȬȱȱȱ ŗř
ȱóȱȱ ŗř
ȱȱ ŗř
ȱřȱȬȱȱ£ȱ ȱ Řŗ
©ȱȱ Řŗ
ȱȱȱȱȱ ȱ ŘŘ
ȱȱ ȱ Řř
ȱȱȱôȱȱȬȱÉȱȱȱ ŘŚ
£ȱĚ¡©ȱȱȱȱôȱ ŘŚ
ȱ©ȱ©ȱ Řś
ȱ Řś
ȱȱȱĴȱ Řś
Ȧôȱ©ȱ ŘŜ
ȱȬ©ȱ ŘŜ
ȱȱ©ȱ Řŝ
©ȱȱ Řŝ
ȱ ŘŞ
ȱ©ȱ ŘŞ
£Ȧôȱȱȱ Řş
£Ȧôȱȱȱ Řş
ȱȱ¡ȱ£©ȱ řŖ
ȱȱ£ȱ řŗ
ȱ řŗ
¡ȱȱ£ȱ ȱ řŘ
£ȱŗDZȱȬȱȱ řŘ
£ȱŘDZȱȬȱ
ȱ řś
£ȱřDZȱȬȱȱ řŜ
ȱŚȱȬȱôȱȱóȱ©ôȱȱȱȱ řş
ȱȱȱȱôȱȱȱ ȱ řş
ęȱȱȱ řş
ȱȱȱȱȱ£ȱ ŚŖ
ôȱȱȱȱóȱȱ©£ȱȱóȱ
ȱ©ôȱ ŚŖ
ȱȱóȱ¦ȱȱȱ ŚǾ
ôȱȱȱ ȱ Śŗ
ȱȱ ŚŘ
ȱȱóȱȱȱ ŚŘ
ȱȱȱ Śř
ôȱȱ Śř
ȱȱ ŚŚ
£ȱ ŚŚ
ȱóȱȱȱ ȱ Śŝ
ȱȱęȱȱóȱȱȱ Śŝ
ôȱ Śŝ
ȱ Śŝ
ôȱ©ȱóȱęȱȬȱȱ Śş
ȱ©ȱóȱȱ©ȱ ȱ śŘ
ȱȱȱ śŚ
ęȱȱȱȱ£ȱ£ȱȱȱȱóȱęȱ śŜ
£ȱ śŜ
ȱśȱȬȱôȱȱȱȬȱÉȱȱȱ ȱ śŝ
ȱȱȱôȱȱȱȱȱ ȱ śŝ
ȱȱȱȱôȱȱȱ ȱ śş
ȱȱȱȱôȱȱȱ ȱ ŜŘ
ôȱȱȱȱȬȱÉȱȱȱ ȱ ŜŘ
ȱȱôȱ ŜŘ
óȱ£ȱÉȱȱȱȱ Ŝř
¡ȱȱȬȱȱȱȱȱȱ ȱ Ŝś
¡ȱȱȬȱęȱȱȱ ȱ Ŝŝ
¡ȱȱȬȱȱȱęȱȱȱ ŝŝ
ôȱęȱȱ ŝŝ
ȱȱȬȱ
ȱóȱ£ȱȱȱôȱȱ¦ȱȱ
Ȭȱȱȱǰȱȱȱȱ
ŗǯȱȱȱ ȱ Şř
Řǯȱôȱ ȱ Şř
řǯȱȱ ȱ Şř
ŚǯȱȱȱóȱȱȱȦȱ ȱ Şś
śǯȱȱȱȱ Şŝ
śǯŗǯȱȱ Şŝ
śǯŘǯȱȱ ŞŞ
śǯŘǯŗǯȱȱ©ȱóȱ©ȱ ŞŞ
śǯŘǯŘǯȱȱȱȱ şŖ
Ŝǯȱȱȱȱȱôȱȱȱȱ şř
ŝǯȱȱȱôȱȱȱȱ ȱ şŜ
ŝǯŗǯȱȱȱȱȱȱȮȱȱȱ şŜ
ŝǯŘǯȱȱȱȱȱȱȮȱȱȬȱ şŝ
ŝǯřǯȱȱȱ ŗŖŖ
ôȱęȱȱ ŗŖŗ
ȱęȱ
ȱ
ȱŗǯȱȱȱȱóȱóȱȱ£ȱȱ ŗś
ȱŘǯȱóȱȱ£ȱȱ£ȱŗȱǻȬȱǼȱ řř
ȱřǯȱȱóȱȱ£ȱȱ£ȱŘȱǻȬȱ
Ǽȱ řŚ
ȱŚǯȱóȱȱ£ȱȱ£ȱřȱǻȬȱǼȱ řŝ
ȱśǯȱôȱȱȱȱȱ Ŝŗ
ȱȱȬ
ȱŗǯȱȱȱȱóȱȱȱȱȱ Şś
ȱŘǯȱôȱȱȱȱȱȱ şŜ
ȱ
ȱ
ȱŗȱȬȱȱȱ ŗŘ
ȱŘȱȬȱȱȱȱôȱȱȱȱęȱ£ȱÉȱ
ȱ©ȱóȱȱȱ ŘŘ
ȱřȱȬȱȱęȱóȱȱȱôȱôȱÉȱ©ôȱ
ȱȱȱȱȱȱȱȱęȱóȱ
ȱȱȱȱ ŚŜ
ȱŚȱȬȱȱȱȱȱȱôȱȱôȱ
ȱôȱȱ Śş
ȱśȱȬȱȱóȱȱȱȱȱȱȱô
ȱȱôȱȱôȱȱ śŖ
ȱŜȱȬȱôȱȱȱȱȱȱóȱ©©ȱȱȱ
ȱȱ śŗ
ȱŝȱȬȱȱȱȱȱȱȱôȱȱóȱ©©ȱȱ
ȱ śř
ȱŞȱȬȱôȱȱȱ©ȱȱȱȱęȱ śŚ
ȱşȱȬȱôȱȱȱ©ȱȱȱȱęȱ śś
ȱŗŖȱȬȱȱęȱóȱȱȱôȱȱ
ôȱǰȱȱȱȱȱȱȱ¡£©ȱ
ôȱȱȱÉȱȱ śŞ
ȱŗŗȱȬȱȱóȱęȱȱȱȱȱȱ
ȱȱȱôȱ śş
ȱŗŘȱȬȱȱȱ£ȱóȱȱȱȱȱȱ
ȱȱȱȱȱôȱ ŜŖ
ȱȱȬ
ȱŗȱȬȱȱęȱóȱȱ ŞŚ
ȱŘȱȬȱȱȱȱȱÉȱ¡ȱÉȱȱȱ ŞŜ
ȱřȱȬȱȱȱȱÉȱ¡ȱÉȱȱȬȱ ŞŜ
ȱŚȱȬȱôȱ©ȱóȱęȱȬȱȱȱȱ
ǻȱǼȱ Şŝ
ȱśȱȬȱȱóȱȱȱȱȱȱȱ ŞŞ
ȱŜȱȬȱôȱȱȱȱȱȱóȱ©©ȱȱȱ
©ȱǻƽŗŞřǼȱ Şş
ȱŝȱȬȱȱȱȱȱȱȱÉȱôȱȱ
óȱ©©ȱȱȱ şŖ
ȱŞȱȬȱȱȱȱȱȱȱÉȱôȱ
©ȱóȱȱȬ©ȱ şŗ
ȱşȱȬȱȱȱôȱȱôȱȱóȱ©©ȱȱȱ
ę©ȱȱ şŘ
ȱŗŖȱȬȱȱóȱęȱȱȱȱȱȱȱ
ȱȱôȱ şŚ
ȱŗŗȱȬȱȱȱ£ȱóȱȱȱȱȱȱȱ
ȱȱȱȱôȱ şś
ȱŗŘȱȬȱȱȱȱÉȱȱȱȱóȱȱ şŞ
ȱŗřȱȬȱȱȱȱÉȱȱȱȱ©ôȱóȱǰȱȱ
Ȭȱ şŞ
ȱŗŚȱȬȱȱȱȱôȱȱȱȱęȱ£ȱÉȱ
ȱ©ȱóȱȱȱ şş
ô
Cȱȱ¦ǰȱóȱȱ©ȱȱôȱȱ
óȱȱȱȱȱȱȱ©ȱȱôǯȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱ¢ǰȱÉȬȱô©ǰȱÉȱȱȱȱÉȱęǰȱ
Éȱȱȱȱȱȱ©ȱóȱȱ
ȱ ȱ Éȱ £ȱ Éȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
óȱ ȱ ©ǯǯȱ Ȭȱ ȱ ȱ óȱ ȱ
ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ óǰȱ Ȭȱ ¦ȱ
ȱȱôȱȱȱǯȱȱȱȬȱ©ȱ
ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱ©ǰȱȱȱ£©ȱȱ
ȱ©ȱÉȱ£ǯ
ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱǰȱȱóȱȱȱȱ ȱ
¢ǯȱȱ¢ǰȱȱȱóȱ ȱȱȬȱ
ȱ©ôǰȱÉȱóȱóôǯ
Cȱȱóȱǰȱȱȱȱ©ȱ£ȱȱ
ȱȱȱ©ȱóȱȱôǰȱȱ
ȱ£ȱ©ǰȱȱ£ȱǰȱȱȱ©ȱ
óȱ óȬȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
Cȱ ôȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ É©©ôȱ ȱ ©ȱ óȱ ȱ
ȱÉȱȱȱȱȱęȱȱęȱǯ
kǰȱ ȱ Éǰȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱóȱôȱ©ȱȱ¢ǰȱȱóȱ
¢ǯȱ
ŗ
ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ
ȱ ǻǼȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ¦ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱ©ȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ɦȱ ©ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱęȱȱóȱȱÉȱȱȱóȱ
Ȭȱ ǻȱ ȱ ȱ óȱ ©ȱ ȱ Éȱ ©ȱ ôǯȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ ǰȱ ôȱ ȱ ǰȱ ôȱ ȱȱȱȱȱǻ£ǰȱ
©ȱ ȱ ǰȱ ŗşşŚǼȱ Éȱ ©ôȱ
ȱóȱǰȱŗşşşǼȱȱȱȱȱ
ȱóȱȱȱȱȱ ȱ ęȱ £ȱ ȱ Éȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ
©©ȱ©ǯȱȱȱȱȱȱ Éħȱ©ǯ
ŗŖȱȱóȱ©ȱȱȱȱřŖŖŖȱȱ©ǰȱ
ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ęȱ ǰȱ ȱ ȱ©
ȱ ęȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ ǰȱ £¦ȱ
ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦©ȱ ȱ ȱ ęȱ
ȱ £ȱ ȱ ǯȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱóȱ©ȱÉȱǰȱÉȱȱ
©ǰȱ ȱ £©ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ŗŘśȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©Ȭóȱ ȱ É©ȱ ȱ ©ȱ Ȧȱ ǻŗŗŗȱ ȱ
É©©ô©ȱ ęôȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ôǰȱȱȱȱȱôȱȱȱ
Éȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ©ôȱ ȱ ©ôǼǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŗśȬŘŖȱ ǯȱ ôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ óǰȱ
ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ Éȱɦǰȱȱȱȱȱ©ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ôȱ Éȱ ¦Ȭȱ ȱ ©ȱ ɦǯȱ ȱ
ȱȱô©ȱóȱȱȱȱęȱȱóȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ó£©ȱ ȱ
ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ǰȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ £ȱ
ȱÉȱóȱȱȱȱóȱęȱ £©ȱȱÉȱȱ©ȱȱ©ǯ
ȱ£©ȱȱȱęȱȱȱȱȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ
ȱǯ ȱ ȱ ɦȱ ©ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ŗřȱ
ȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ŗDZȱ
ȱÉȱȱ¡ȱȱȱȱȱ ȱ©ȱ©ǰȱȱȱȱ
ęȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ Ĵǰȱ Ȧôȱ ©ǰȱ
ȱ Ȭǰȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ Ȭ©ǰȱ ȱ ȱ
ǯȱȱ ȱ ǰȱ ©ǰȱ ©ȱ ǰȱ ǰȱ ȱ
ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ £Ȧôȱ ȱ ǰȱ £Ȧ
ȬŘȱ ǻȱ ȱ ¢ȱ ôȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
¢ȬŘǰȱ ǰȱ ǰȱ ȱ óȱ ¡ȱ£©ǰȱȱȱ£ȱ
Ȭǰȱ ŗşşŖǼȱ óȱ ȱ ȱ ¡ȱ óȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ
Ȭȱǻȱȱ¡ȱ¢Ȭǰȱ ȱ ȱ ȱ Ǽȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ
ǰȱŗşşŚǼȱȱȱȱȱȱȱ ȱ ©©ȱ ©ȱ ȱ ǯȱ kȱ ȱ
©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ£©ȱ©ȱȱȱ
ȱȱȱȱȱɦȱ©ȱęȱȱ £©ȱôȱ©ǯ
ȱŗȱ ǻȱ ȱ Éȱ ŖǰŝŜȱ óȱ ŖǰşŘǼǯȱ ȱ ¦ȱ
ȱ ȱȱȱôȱǻĴȱǼȱ
ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ şŖƖȱ
ȱ ǯȱȱ ǻ©ȱşŖƖȱȱ£ȱȱȱęǼǰȱ
ǻǼȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱ©ȱ© Řŗ ȱȱǻȱȬ£ȱȱ
ȱȱȱĴ ŗś ÉȱôȱȬ£ȱȱȱ©Ǽȱȱ
Ȧôȱ© ŗŖ ȱ şŝƖȱ óȱ ǻǼȱ ȱ óȱ £ȱ ȱ ȱ řŚƖȱ
ȱȬ© ŝ ǻȱ ȱ É©ȱ ©ȱ řŚƖȱ ȱ ȱ £ȱ
ęȱ £©ǰȱ ȱ ǰȱ Ȭ£ǰȱ óȱ
ȱȱ© Ş
ȱȱ£ȱȱȱȱ
©ȱ Ŝ
ȱȱȱǼǯȱȱȱ£ȱȱ
ŗŗ
©ȱóȱȱôȱȱȱǰȱ
ȱ© ŗś ôȱȱŚȱóȱśȱȱȱǯ
£Ȧô©ȱȱ Ŝ
£Ȧô©ȱȱ Ŝ
ȱȱ¡ȱ£© ŗŖ ©ôȱȱ£ȱóȱ
ȱȱ£ ś
ś ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ
ȱ ŗŘś ©ȱÉȱȱ¡ȱȱȱȱȱÉȱ
ȱȬȱ©ȱȱȱȱ
ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱȱ ¡ȱ ȱ ¦ȱ
ȱŜşȱóȱŝŝȱ£©ȱȱȱóǰȱ
ǰȱȱ©ǯȱ ȱÉȱȱȱ£ȱȱȱ©©ȱ
©ȱȱȱÉħȱ©ȱȱ£©ǰȱ¦ȱóȱ
ȱ Éȱ ȱ ȱ ©ó©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱ©ȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ óȱ
ǻȱ ǯȱ ȬřŞśǼǰȱ ęóȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ
ȱ ǻŗşşŚǼǰȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ
ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ££©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ę©ȱ ©ȱ ©ȱ óȱ Éȱ
ȱ É©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ Éôȱ
ȱ ȱ ȱ Ȭȱ óȱ ©ȱ ȱ óȱ£ȱÉȱȱęȱȱȱȱȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱȱôȱÉȱȱ©ȱ Éôȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱ
ȱ óȱ ȱ £©ȱ ȱ ǯȱ ȱ £ȱ ȱ óȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱȱ©óȱȱęȱȱǯ Éȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ
Cȱȱȱȱȱȱǰȱȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ę©ȱ ¡ô©ȱ
ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ôȱ ȱ Éȱ ȱ £ȱ £ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
ȱȱ©©ȱ©ǰȱȱȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ £©ȱ ©ȱ
ȱôȱȱȱȱȱȱ É©ǰȱȱȱôȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ŖǰŞśȱ ǻȱ ƽȱ ŖǰŞŞDzȱ DZȱ Éȱ ŖǰŜŜȱ ȱȱȱȱ£ǯȱȱȱ
óȱ ŖǰşŚǼǰȱ ȱ ȱ ȱ ę©ôȱ Ȭȱ ȱ ȱÉȱ£ȱ©ȱȱǰȱ£ȱ
ȱ ȱ ŖǰŞŗȱ ǻȱ ƽȱ ŖǰŞŘDzȱ DZȱ Éȱ ŖǰŜŗȱ ȱȱȱǰȱȱȱ¦ȱȱȱ
óȱ ŖǰşřǼǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ǰȱȱȱôȱǰȱȱ
ȱȱȱȱŖǰŜŚǯȱôȱȱȱ ȱ£ȱȱȱǰȱȱ
Éȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ôȱ ǰȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ ôȱȱóȱȱ£ȱȱȱȱ
ȱȱȬȱȱȱȱȱȱǼȱȱŖǰŞśȱ ǯȱ
Ř
ȱóȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ôȱ ǰȱ ȱ ɦǰȱ ęôȱ
óȱ ȱ ǰȱ Éȱ ©ȱ ôȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ óȱ ôȬ©ȱ ©ȱ
£ȱȱȱȱ£©ȱóȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱóȱȱ¡ȱȱǯȱCȱ ǯȱ ǰȱ ©ôȱ ¦ȱ ©ȱ
ȱȱȱȱǰȱȱ£ȱ ǮȄȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ ©ȱ óȱ
ôȱȱȱ£ȱȱ ôȱ©ȱÉȱôȱ£ȱȱóȱȱ
ȱ óȱ ȱ £ȱ ©ȱ ȱ £ǯȱCȱ¡ȱǰȱȱȱȱŗśȱ
ǯ ©ȱ ǮȄȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
©ȱ ǻǼȱ Xȱ ǻȱ ŗȬŘŗǼǰȱ óǰȱ ȱ
ȱ ©ȱȱȱȱÉȱȱ£©ȱȱóȱ
ȱ£ȱYǯ
ȱȱȱȱȱȱ©Ȭȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
£©ȱȱȱȱȱȱǻȱ ȱ ǰȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱǯȱȬřŞśǼȱóȱȱȱȱǯȱȱ ȱ ȱ ôȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ©óȱȱȱȱôȱǻěǼǰȱ
ȱ ó©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ©ȱȱȱÉȱȱ©ȱ
ȱ Éȱ ȱ óôǯȱ ôôǰȱ óǰȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ǻȱ
©ȱ ȱ ȱ ó©ȱ ȱ ȱ ȱ Ǽǯȱȱ©ȱȱȱȱ
ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ Éȱ £ȱ ôȱ£©ȱȱȱȱşŖƖȱȱ©ôȱ
ȱ ôȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ǻ©ǰȱ şŖƖȱ ȱ £ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǯȱ ôȬ©ȱ ȱ ęȱ ęǼǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ ôȱ É©ȱ óȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ǯȱ óȱ
ȱ óȱ ©ȱ ôȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ£ȱôȱȱ©ȱ©ȱ
£©ȱ ôȱ ȱ ęǰȱ ǻȱ ȱ Ȭ£ȱ ȱ ȱ ȱ Ě©ȱ ȱ
Éȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ ȱȱȱôǼȱ£©ȱ
ȱó©ǯȱ£ôȱôȱȱ£©ȱ ę©ȱ ȱ ȱ ôǯȱ ȱ ȱ ŗśȱ ȱ
©ȱ ǻǼȱ ȱ ôȱ ȱ É©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ôȱ ȱ
ȱ©ȱ©©¦ǰȱȱȱȱȱóȱ ȱ ȱ ©ȱ £ȱ ȱ £ȱ Éȱ
ȱóȱǻǼȱȱȱ©ȱ©©ȱȱȱ ęȱŗǰȱ©óóȱȱȱşǰȱȱȱȱ
É©ǯȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ Éǰȱ ȱ ôȱ ȱ ǯȱ óǰȱ ȱ ȱ ȱ
ęôȱ©ȱȱȱÉȱȱóȱôȱ ôȱ£©ȱȱȱóȱȱ£ȱZǯȱ
ȱ ©ȱ ©©ȱ ȱ ȱ É©ȱ ȱȱȱ©ȱȱȱȱȱ
ǯ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
Côȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ǮȄǯȱ Cȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ
ǮȄȱ ȱ ȱ ŗŜǰȱ ŗŝǰȱ ŗŞȱ óȱ ŗşȱ ȱ ȱ
Cȱęȱŗȱȱ£ȱȱȱȱȱ ȱ©ȱ©ǰȱóǰȱȱȱ
óȱȱó©ȱȱ£ȱǻȱȱǯȱȬřŞśǼȱ ȱȱÉȱÉȱȱȱȱ[ǯȱ
ǰȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱôȱȱȱȱȱȱ
ȱȱȱȱÉȱ©ȱôǯȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ
¡ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŗśǰȱ óȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ôȱ
ŚǰȱŖǰȱŖǰȱŖǰȱŗǰȱŖǰȱřǰȱŖǰȱŖǰȱřǰȱŗȱóȱŖǰȱȱ©ȱȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ
Řŝǰȱȱ©ȱ©ȱŘŝȱȱȱȱÉȱôȱ ȱ óȱ Ȭȱ Éȱ Éȱ ȱ ȱ
£©ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ £ȱ \ǯȱ Cȱ £©ȱȱȱȱȱǯȱ
ȱ ȱ ©ǰȱ ©ôȱ óȱ Éôȱ ȱ ȱ ǰȱȱȬȱȱ©ǰȱ©ȱƖȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ ȱȱ©ȱęȱȱǰȱȱȱȬȱęȱ
©ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱǰȱ£©ȱȱ£ȱ
©ȱ ȱ ȱ ¦©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ǰȱ
ÉȬȱ £©ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ Ȭȱ Éȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱ ôǯȱ Cȱ ¡ȱ ǰȱ ȱ ǰȱ ȱ £©ȱȱȱȱȱǯȱ
ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ Řŝȱ óȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ Śśǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱǰȱȬȱȱ©ȱôȱ©ȱôȱÉȱȱ
ôȱȱ]ǯ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ôȱ ȱ
ȱ Ȭȱ óȱ ȱ £ȱ ȱ ©óȱ ȱ ©ȱ ęǯȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱôȱǰȱÉȱȱȱ
ȱ ȱ ęȱ ǯȱ ǻȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ÉȬȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ Éóȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôǯȱ £ȱ ©ȱ ȱ
ęȱ©Ǽǯȱȱ©ǰȱ©ȱƖȱȱ ȱȱȱȱȱ©ȱÉȱȱ
ȱȱ©ȱ£ȱȱȱóȱȬȱęȱȱ ȱȱȱǯȱ
ǰȱ £©ȱ ȱ £ȱ ȱ
0RGHO
3'64
1XPHBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB9kUVWăBBBBBB
'DWDBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB6H[)01LYHOGHHGXFDĠLHDQLGHúFRDOăBBBBBBBBB
'D 1X Ì18/7,0(/('28Ă6Ă37Ă0Æ1,
' 1 YDĠLVLPĠLWWULVWăVDXGHSULPDWă"
' 1 YDĠLVLPĠLWWULVWăVDXGHSULPDWăvQFHDPDLPDUHSDUWHD]LOHLDSURDSHvQ¿HFDUH]L"
' 1 YDĠLEXFXUDWPDLSXĠLQGHDSURDSHWRDWHOXFUXULOHFDUHvQDLQWHvQPRGQRUPDOYăIăFHDXSOăFHUH"
' 1 YDĠLSLHUGXWLQWHUHVXOSHQWUXDSURDSHWRDWHDFWLYLWăĠLOHGHFDUHvQPRGQRUPDOHUDĠLLQWHUHVDWă"
' 1 DĠLDYXWRSRIWăGHPkQFDUHPXOWPDLVFă]XWăGHFkWGHRELFHLDSURDSHvQ¿HFDUH]L"
' 1 DĠLDYXWRSRIWăGHPkQFDUHPXOWPDLFUHVFXWăGHFkWGHRELFHLDSURDSHvQ¿HFDUH]L"
' 1 DĠLGRUPLWFXFHOSXĠLQXQDVDXGRXăRUHPDLSXĠLQGHFkWGHRELFHLDSURDSHvQ¿HFDUH]L"
X
' 1 DĠLGRUPLWFXFHOSXĠLQXQDVDXGRXăRUHPDLPXOWGHFkWGHRELFHLDSURDSHvQ¿HFDUH]L"
' 1 YDĠLVLPĠLWIRDUWHDJLWDWăIăUăDVWkPSăUúLYLVDSăUXWGL¿FLOVăVWDĠLOLQLúWLWăvQWUXQORFDSURDSHvQ¿HFDUH]L"
' 1 YDĠLVLPĠLWRERVLWăDSURDSHvQ¿HFDUH]L"
' 1 YDĠLVLPĠLWYLQRYDWăvQPRGIUHFYHQWSHQWUXOXFUXULOHSHFDUHOHDĠLIăFXW"
' 1 YDĠLvQYLQRYăĠLWVDXDĠLDYXWJkQGXULQHJDWLYHGHVSUHGXPQHDYRDVWUăDSURDSHvQ¿HFDUH]L"
' 1 YDĠLVLPĠLWFDXQRUDWDWăDSURDSHvQ¿HFDUH]L"
' 1 DĠLDYXWSUREOHPHGHFRQFHQWUDUHDSURDSHvQ¿HFDUH]L"
' 1 OXDUHDXQHLGHFL]LLYLVDSăUXWPDLJUHDGHFkWGHRELFHLDSURDSHvQ¿HFDUH]L"
' 1 YDĠLJkQGLWvQPRGIUHFYHQWODLGHHDGHDPXULIăUăVăIDFHĠLGXPQHDYRDVWUăFHYDFXPDU¿VăPXULĠLvQWLPSXOVRPQXOXL"
' 1 YDĠLGRULWVă¿PXULW"
' 1 YDĠLJkQGLWFăYDU¿PDLELQHVă¿PXULW"
' 1 DĠLDYXWJkQGXULGHVLQXFLGHUHFKLDUGDFăQXDĠLIDFHFXDGHYăUDWDFHVWOXFUX"
' 1 YDĠLJkQGLWvQPRGVHULRVVăYăOXDĠLYLDĠD"
' 1 YDĠLJkQGLWODXQPRGDQXPHvQFDUHVăYăOXDĠLYLDĠD"
&RS\ULJKWE\0DUN=LPPHUPDQ
7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH1LFLRSDUWHDDFHVWHLSXEOLFDĠLLQXSRDWH¿UHSURGXVăVDXWUDQVPLVăVXEQLFLRIRUPăHOHFWURQLFVDXPHFDQLFLQFOX]kQGIRWRFRSLHUHDVDXRULFH
DOWVLVWHPGHFRSLHUHIăUăSHUPLVLXQHDSUHDODELOăD¿UPHL6&&2*1,752065/0DWHULDOSHQWUXHGLĠLDvQOLPEDURPkQă&RS\ULJKW6&&RJQLWURP65/
ȱŗȱȬȱȱȱȱóȱóȱȱ£ȱ
'D 1X Ì18/7,0(/('28Ă6Ă37Ă0Æ1,
ȱ
' 1 VDvQWkPSODWDGHVHDVăPkQFDĠLFRPSXOVLYVăPkQFDĠLIRDUWHUHSHGHRFDQWLWDWHIRDUWHPDUHGHDOLPHQWHvQWUXQWLPSIRDUWHVFXUW"
' 1 DĠLDYXWDGHVHDVHQ]DĠLDFăQXDYHĠLFRQWURODVXSUDFDQWLWăĠLLGHDOLPHQWHSHFDUHOHFRQVXPDĠLvQWLPSXOXQXLHSLVRGGHPkQFDW
FRPSXOVLY"
' 1 DĠLDYXWHSLVRDGHGHPkQFDWFRPSXOVLYvQFDUHDĠLPkQFDWDWkWGHPXOWvQFkWYDĠLVLPĠLWLQFRQIRUWDELOGHSOLQă"
' 1 DĠLDYXWHSLVRDGHGHPkQFDWFRPSXOVLYvQFDUHDĠLPkQFDWRFDQWLWDWHPDUHGHDOLPHQWHFKLDUGDFăQXYăHUDIRDPH"
' 1 VDvQWkPSODWVăPkQFDĠLFRPSXOVLYGHXQXOXQDVLQJXUăGHRDUHFHYăHUDMHQăGHFkWGHPXOWPkQFDĠL"
' 1 VDvQWkPSODWVăPkQFDĠLFRPSXOVLYúLDSRLVăYă¿HVLOăGHGXPQHDYRDVWUă"
' 1 YDĠLVXSăUDWIRDUWHWDUHSHGXPQHDYRDVWUăSHQWUXFăDĠLPkQFDWFRPSXOVLY"
' 1 DĠLUHFXUVODGLHWHIRDUWHVWULFWHVDXODH[HUFLĠLL¿]LFHH[FHVLYHSHQWUXDQXOXDvQJUHXWDWHFDXUPDUHDPkQFDWXOXLFRPSXOVLY"
' 1 DĠLOXDWOD[DWLYHGLXUHWLFHVDXYDĠLSURYRFDWYRPDSHQWUXDQXOXDvQJUHXWDWHFDXUPDUHDPkQFDWXOXLFRPSXOVLY"
' 1 JUHXWDWHDVDXIRUPDFRUSXOXLGXPQHDYRVWUăDXIRVWXQHOHGLQWUHFHOHPDLLPSRUWDQWHOXFUXULFDUHDXLQÀXHQĠDWIHOXOvQFDUHJkQGLĠL
GHVSUHGXPQHDYRDVWUă"
Ì18/7,0(/('28Ă6Ă37Ă0Æ1,
' 1 YDĠLvQJULMRUDWvQPRGREVHVLYvQOHJăWXUăFXPL]HULDPLFURELLVDXSURGXVHOHFKLPLFH"
Ì18/7,0(/('28Ă6Ă37Ă0Æ1,
' 1 YDĠLVSHULDWIRDUWHWDUHGLQFDX]ăFăLQLPDYăEăWHDUHSHGH"
' 1 YDĠLVSHULDWIRDUWHWDUHGLQFDX]ăFăUHVSLUDĠLFXGL¿FXOWDWH"
' 1 YDĠLVSHULDWIRDUWHWDUHGLQFDX]ăFăYDĠLVLPĠLWVOăELWăVDXSHSXQFWXOGHDOHúLQD"
' 1 DĠLDYXWVWăULGHWHDPăLQWHQVăVDXGHGLVFRQIRUWSXWHUQLFDWDFXULGHSDQLFăFDUHDXDSăUXWSHQHDúWHSWDWHIăUăQLFLXQPRWLY"
' 1 DĠLDYXWVWăULGHWHDPăLQWHQVăVDXGHGLVFRQIRUWSXWHUQLFvQWLPSXOFăURUDYDĠLJkQGLWFăFHYDJURD]QLFVHSRDWHvQWkPSODFăDĠL
SXWHDPXULFăDĠLSXWHDvQQHEXQLVDXFăDĠLSXWHDSLHUGHFRQWUROXO"
' 1 DĠLDYXWVWăULGHWHDPăLQWHQVăVDXGHGLVFRQIRUWSXWHUQLFvQWLPSXOFăURUDDĠLDYXWWUHLVDXPDLPXOWHGLQXUPăWRDUHOHVLPSWRPH
EăWăLDFFHOHUDWHDOHLQLPLLWUDQVSLUDĠLHWUHPXUGL¿FXOWăĠLGHUHVSLUDĠLHJUHDĠăDPHĠHOLVDXVHQ]DĠLDGHOHúLQ"
' 1 YDĠLvQJULMRUDWIRDUWHPXOWvQOHJăWXUăFXDDYHDDWDFXULGHSDQLFăQHDúWHSWDWH"
' 1 DĠLDYXWDWDFXULGHSDQLFăGLQFDX]DFăURUDDĠLHYLWDWDQXPLWHVLWXDĠLLVDXYDĠLPRGL¿FDWFRPSRUWDPHQWXOVDXDFWLYLWăĠLOH]LOQLFH"
Ì18/7,0(/('28Ă6Ă37Ă0Æ1,
' 1 VDXvQWkPSODWOXFUXULGHVSUHFDUHúWLDĠLFăVXQWDGHYăUDWHGDUGHVSUHFDUHFHLODOĠLYDXVSXVFăVXQWGRDUvQLPDJLQDĠLDGXPQHDYRDVWUă"
' 1 VDvQWkPSODWVă¿ĠLFRQYLQVFăFHLODOĠLVHXLWăODGXPQHDYRDVWUăYRUEHVFGHVSUHGXPQHDYRDVWUăVDXYăVSLRQHD]ă"
' 1 YDĠLJkQGLWFăVXQWHĠLvQSHULFROGHRDUHFHFLQHYDSOăQXLHúWHVăYăIDFăUăX"
' 1 DĠLFRQVLGHUDWFăDYHĠLSXWHULVSHFLDOHSHFDUHDOĠLRDPHQLQXOHDX"
' 1 YDĠLJkQGLWFăRIRUĠăH[WHULRDUăYăFRQWUROHD]ăFRUSXOVDXPLQWHD"
' 1 DĠLDX]LWYRFLSHFDUHFHLODOĠLQXOHDXGVDXDĠLYă]XWOXFUXULSHFDUHFHLODOĠLQXOHYăG"
&RS\ULJKWE\0DUN=LPPHUPDQ
7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH1LFLRSDUWHDDFHVWHLSXEOLFDĠLLQXSRDWH¿UHSURGXVăVDXWUDQVPLVăVXEQLFLRIRUPăHOHFWURQLFVDXPHFDQLFLQFOX]kQGIRWRFRSLHUHDVDXRULFH
DOWVLVWHPGHFRSLHUHIăUăSHUPLVLXQHDSUHDODELOăD¿UPHL6&&2*1,752065/0DWHULDOSHQWUXHGLĠLDvQOLPEDURPkQă&RS\ULJKW6&&RJQLWURP65/
ȱŗǯȱȱȱȱóȱóȱȱ£ȱȱǻǼ
'D 1X Ì18/7,0(/(ù$6(/81,
' 1 DĠLHYLWDWvQPRGUHJXODWDQXPLWHVLWXDĠLLGHRDUHFHYDIRVWWHDPăFăDFHVWHDYăYRUSURYRFDXQDWDFGHSDQLFă"
YDXIăFXWVăYăVLPĠLĠLVSHULDWăQHOLQLúWLWăVDXDJLWDWăFăYHĠLDYHDXQDWDFGHSDQLFăYUHXQDGLQXUPăWRDUHOHVLWXDĠLL"
' 1 D DYăvQGHSăUWDIRDUWHPXOWGHFDVă
' 1 E DYăDÀDvQORFXULDJORPHUDWH
' 1 F DVWDODFRDGă
' 1 G DYăDÀDSHXQSRGVDXvQWUXQWXQHO
' 1 H DFăOăWRULFXDXWREX]XOWUHQXOVDXDYLRQXO
' 1 I DFRQGXFHVDXDFăOăWRULFXPDúLQD
' 1 J D¿VLQJXUăDFDVă
' 1 K DYăDÀDvQVSDĠLLGHVFKLVHFXPDU¿XQSDUF
' 1 DĠLGHYHQLWIRDUWHQHOLQLúWLWăDSURDSHGH¿HFDUHGDWăFkQGYDĠLDÀDWvQWUXQDGLQVLWXDĠLLOHGHPDLVXV"
' 1 DĠLHYLWDWYUHXQDGLQVLWXDĠLLOHGHPDLVXVGLQFDX]ăFăYDXIăFXWVăYăVLPĠLĠLQHOLQLúWLWăVDXVSHULDWă"
Ì18/7,0(/(ù$6(/81,
' 1 YDĠLvQJULMRUDWIRDUWHPXOWFăYăYHĠLIDFHGHUkVvQIDĠDFHORUODOĠL"
' 1 YDĠLvQJULMRUDWIRDUWHPXOWFăVDUSXWHDVăIDFHĠLFHYDFDUHLDUGHWHUPLQDSHFHLODOĠLVăYăFRQVLGHUHSURVWSURDVWăVDXULGLFROă"
' 1 YDĠLVLPĠLWIRDUWHDJLWDWăvQVLWXDĠLLOHvQFDUHHUDSRVLELOFDRDPHQLLVă¿HDWHQĠLODGXPQHDYRDVWUă"
' 1 YDĠLVLPĠLWH[WUHPGHDJLWDWăvQVLWXDĠLLVRFLDOH"
' 1 DĠLHYLWDWFXUHJXODULWDWHDQXPLWHVLWXDĠLLGHRDUHFHYDIRVWWHDPăFăDĠLSXWHDIDFHVDXVSXQHFHYDSULQFDUHVăYăIDFHĠLGHUkV"
YDĠLvQJULMRUDWIRDUWHPXOWFăYHĠLIDFHVDXVSXQHFHYDSULQFDUHVăYăIDFHĠLGHUkVvQRULFDUHGLQXUPăWRDUHOHVLWXDĠLL"
' 1 D DYRUELvQSXEOLF
' 1 E DPkQFDvQIDĠDDOWRURDPHQL
' 1 F DIRORVLWRDOHWHSXEOLFH
' 1 G DVFULHvQIDĠDDOWRUSHUVRDQH
' 1 H DVSXQHFHYDSURVWHVFFkQGYăDÀDĠLvQWUXQJUXSGHRDPHQL
' 1 I DSXQHRvQWUHEDUHFkQGYăDÀDĠLvQWUXQJUXSGHRDPHQL
' 1 J DSDUWLFLSDODvQWkOQLULGHDIDFHUL
' 1 K DSDUWLFLSDODSHWUHFHULVDXDOWHvQWkOQLUL
' 1 DĠLGHYHQLWEUXVFIRDUWHQHOLQLúWLWăDSURDSHGH¿HFDUHGDWăFkQGYDĠLDÀDWvQWUXQDGLQVLWXDĠLLOHGHPDLVXV"
' 1 DĠLHYLWDWYUHXQDGLQVLWXDĠLLOHGHPDLVXVGLQFDX]ăFăYDXIăFXWVăYăVLPĠLĠLQHOLQLúWLWăVDXVSHULDWă"
Ì18/7,0(/(ù$6(/81,
' 1 DĠLFRQVLGHUDWFăDĠLFRQVXPDWSUHDPXOWDOFRRO"
' 1 FLQHYDGLQIDPLOLDGXPQHDYRDVWUăDFRQVLGHUDWVDXDVXVĠLQXWFăDĠLFRQVXPDWSUHDPXOWDOFRROVDXFăDYHĠLRSUREOHPăFXDOFRROXO"
' 1 SULHWHQLLXQPHGLFVDXRULFHDOWăSHUVRDQăDFRQVLGHUDWVDXDVXVĠLQXWFăDĠLFRQVXPDWSUHDPXOWDOFRRO"
' 1 YDĠLJkQGLWVăUHQXQĠDĠLVDXVăUHGXFHĠLFDQWLWDWHDGHDOFRROSHFDUHRFRQVXPDĠL"
' 1 YDĠLJkQGLWFăDYHĠLRSUREOHPăFXDOFRROXO"
' 1 FRQVXPXOGHDOFRROYDFDX]DWSUREOHPHvQFăVQLFLHODORFXOGHPXQFăFXSULHWHQLLVDXvQIDPLOLHvQvQGHSOLQLUHDVDUFLQLORUFDVQLFH
VDXvQDOWGRPHQLXLPSRUWDQWDOYLHĠLLGXPQHDYRDVWUă"
&RS\ULJKWE\0DUN=LPPHUPDQ
7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH1LFLRSDUWHDDFHVWHLSXEOLFDĠLLQXSRDWH¿UHSURGXVăVDXWUDQVPLVăVXEQLFLRIRUPăHOHFWURQLFVDXPHFDQLFLQFOX]kQGIRWRFRSLHUHDVDXRULFH
DOWVLVWHPGHFRSLHUHIăUăSHUPLVLXQHDSUHDODELOăD¿UPHL6&&2*1,752065/0DWHULDOSHQWUXHGLĠLDvQOLPEDURPkQă&RS\ULJKW6&&RJQLWURP65/
ȱŗǯȱȱȱȱóȱóȱȱ£ȱȱǻǼ
'D 1X Ì18/7,0(/(ù$6(/81,
' 1 DĠLFRQVLGHUDWFăDĠLOXDWSUHDPXOWHPHGLFDPHQWH"
' 1 FLQHYDGLQIDPLOLDGXPQHDYRDVWUăDFRQVLGHUDWVDXDVXVĠLQXWFăDĠLOXDWSUHDPXOWHPHGLFDPHQWHVDXFăDYHĠLRSUREOHPăFXDFHVWHD"
' 1 SULHWHQLLXQPHGLFVDXRULFLQHDOWFLQHYDDFRQVLGHUDWVDXDVXVĠLQXWFăDĠLOXDWSUHDPXOWHPHGLFDPHQWH"
' 1 YDĠLJkQGLWVăUHQXQĠDĠLVDXVăUHGXFHĠLFRQVXPXOGHPHGLFDPHQWH"
' 1 YDĠLJkQGLWFăDYHĠLRSUREOHPăFXPHGLFDPHQWHOH"
' 1 GLQFDX]DFRQVXPXOXLGHPHGLFDPHQWHDĠLDYXWSUREOHPHvQFăVQLFLHODORFXOGHPXQFăFXSULHWHQLLVDXvQIDPLOLHvQvQGHSOLQLUHD
VDUFLQLORUFDVQLFHVDXvQRULFHDOWVHJPHQWLPSRUWDQWDOYLHĠLLGXPQHDYRDVWUă"
Ì18/7,0(/(ù$6(/81,
' 1 DĠLIRVWRSHUVRDQăDJLWDWăvQPDMRULWDWHD]LOHORU"
' 1 YDĠLvQJULMRUDWIRDUWHPXOWFăVDUSXWHDvQWkPSODFHYDUăXFXGXPQHDYRDVWUăVDXFXLYDDSURSLDW"
' 1 YDĠLvQJULMRUDWvQOHJăWXUăFXOXFUXULGHVSUHFDUHFHLODOĠLYDXVSXVFăQXPHULWăVăYăIDFHĠLJULML"
' 1 YDĠLvQJULMRUDWVDXDĠLIRVWQHOLQLúWLWăvQOHJăWXUăFXPDLPXOWHOXFUXULGLQYLDĠDGXPQHDYRDVWUăvQPDMRULWDWHD]LOHORU"
' 1 YDĠLVLPĠLWDGHVHDQHOLQLúWLWăVDXODOLPLWăGLQFDX]DJULMLORUSHFDUHYLOHDĠLIăFXW"
' 1 DĠLDGRUPLWDGHVHDFXJUHXGLQFDX]ăFăYDĠLvQJULMRUDWSHQWUXWRWIHOXOGHOXFUXUL"
' 1 DĠLVLPĠLWDGHVHDWHQVLXQHPXVFXODUăGLQFDX]DQHOLQLúWLLVDXDVWUHVXOXL"
' 1 DĠLDYXWDGHVHDSUREOHPHGHFRQFHQWUDUHGLQFDX]ăFăHUDĠLSUHRFXSDWăGHJULMLOHGXPQHDYRDVWUă"
' 1 VDvQWkPSODWVă¿ĠLDGHVHDFHUWăUHĠFHUWăUHDĠăVDXLUDVFLELOăGLQFDX]ăFăHUDĠLvQJULMRUDWăVDXVWUHVDWă"
' 1 YDIRVWJUHXVăYăFRQWURODĠLJULMLOHVDXVăQXYăPDLvQJULMRUDĠLGHORFvQPDMRULWDWHD]LOHORU"
Ì18/7,0(/(ù$6(/81,
' 1 DĠLDYXWPXOWHSUREOHPHFXVWRPDFXOVDXFXLQWHVWLQHOHFXPDU¿JUHDĠăYRPăJD]HvQH[FHVEDORQDUHVDXGLDUHH"
' 1 DĠLDYXWGXUHULvQPDLPXOWHSăUĠLGLIHULWHDOHFRUSXOXL"
' 1 9ăvPEROQăYLĠLPDLGHVGHFkWPDMRULWDWHDRDPHQLORU"
' 1 $ĠLDYXWRVăQăWDWH¿]LFăSUHFDUăDSURDSHWRDWăYLDĠD"
' 1 'HRELFHLPHGLFLLQXUHXúHVFVăLGHQWL¿FHRFDX]ă¿]LFăSHQWUXVLPSWRPHOHGXPQHDYRDVWUă"
Ì18/7,0(/(ù$6(/81,
' 1 YDĠLIăFXWDGHVHDJULMLFăVDUSXWHDVăVXIHULĠLGHRERDOă¿]LFăJUDYă"
' 1 YDIRVWJUHXVăQXYăPDLvQJULMRUDĠLFăVXIHULĠLGHRERDOă¿]LFăJUDYă"
' 1 YDIRVWJUHXVăQXYăvQJULMRUDĠLvQFLXGDIDSWXOXLFăPHGLFXOYDVSXVFăQXVXIHULĠLGHQLFLRERDOăJUDYă"
' 1 YDĠLvQJULMRUDWDWkWGHPXOWFăVXIHULĠLGHRERDOă¿]LFăJUDYăvQFkWDFHVWOXFUXDLQWHUIHUDWFXDFWLYLWăĠLOHGXPQHDYRDVWUă]LOQLFH
VDXYDFDX]DWSUREOHPH"
' 1 DĠLIRVWODGRFWRUvQPRGIUHFYHQWGHRDUHFHHUDĠLvQJULMRUDWăFăVXIHULĠLGHRERDOă¿]LFăJUDYă"
&RS\ULJKWE\0DUN=LPPHUPDQ
7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH1LFLRSDUWHDDFHVWHLSXEOLFDĠLLQXSRDWH¿UHSURGXVăVDXWUDQVPLVăVXEQLFLRIRUPăHOHFWURQLFVDXPHFDQLFLQFOX]kQGIRWRFRSLHUHDVDXRULFH
DOWVLVWHPGHFRSLHUHIăUăSHUPLVLXQHDSUHDODELOăD¿UPHL6&&2*1,752065/0DWHULDOSHQWUXHGLĠLDvQOLPEDURPkQă&RS\ULJKW6&&RJQLWURP65/
ȱŗǯȱȱȱȱóȱóȱȱ£ȱȱǻǼ
(+Ĩà&'57/#4+<#4'
3'64
7DEHOFRQYHUVLHVFRU
\
WRWDO3'64
]
7RWDOVFRUEUXWBBB
6FRU7BBBBBBBB
0DUN=LPPHUPDQ0'
3XEOLFDWGH 6FRUEUXW 6FRU7
! !
0RGHO
1XPH BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB
0RGHO
,'BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB'DWDBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB
*HQ0DVFXOLQ)HPLQLQ9kUVWDBBBBBBBBB1LYHOGHHGXFDĠLHDQLGHúFRDOăBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB
5DVă(WQLHDVLDWLFăDIURDPHULFDQăKLVSDQLFăODWLQRLQGLJHQDPHULFDQăLQGLJHQKDYDLDQDDOEăDOWD
6HUHFRPDQGĈ
LQYHVWLJDŗLL
XOWHULRDUH
LQWHUYLX
VXSOLPHQWDUD
ELIDŗLGDFĈ
VFRUXOVXEVFDOHL
6FRU 3XQFWGH SXQFWXOGH ,WHPLFULWLFLEÍQFHUFXLŗLLWHPLLOD
Y Z [
6XEVFDOD3'64 VXEVFDOĈ VHFŗLXQH VHFŗLXQH FDUHVDUĈVSXQVFX'$
7XOEXUDUHGHSUHVLYĈPDMRUĈ
BBB F 3
BBB
7XOEXUDUHGHVWUHVSRVWWUDXPDWLF
BBB G BBB
%XOLPLH$OLPHQWDŗLHFRPSXOVLYĈ
BBB F BBB
7XOEXUDUHREVHVLYFRPSXOVLYĈ
BBB I BBB
7XOEXUDUHGHSDQLFĈ
BBB J BBB
3
7XOEXUĈULSVLKRWLFH
BBB K BBB
$JRUDIRELH
BBB L BBB
)RELHVRFLDOĈ
BBB M BBB
$EX]GHSHQGHQŗĈGHDOFRRO
BBB N BBB
$EX]GHSHQGHQŗĈGHPHGLFDPHQWH
BBB O BBB
7XOEXUDUHGHDQ[LHWDWHJHQHUDOL]DWĈ
BBB P BBB
7XOEXUDUHGHVRPDWL]DUH
BBB Q BBB
,SRKRQGULH
BBB R BBB
\
3'646FRUXOWRWDOEUXW
BBB
D
%LQHvQŗHOHVvQSUDFWLFDFOLQLFĈWULPLWHUHDVSUHHYDOXĈULPDLFRPSUHKHQVLYHQDUWUHEXLVĈVHED]H]HQLFLRGDWĈSHUH]XOWDWHOHXQXLVLQJXU
WHVWFLVHYRUOXDvQFRQVLGHUDUHWRDWHLQIRUPDŗLLOHFOLQLFHGLVSRQLELOHGHVSUHDFHOFD]E$UWUHEXLVĈÀHRHYDOXDUHVXSOLPHQWDUĈSHQWUX
ÀHFDUHGLQWUHLWHPLLFULWLFLvQFHUFXLŗL
F
9DORDUHDSUHGLFWLYĈQHJDWLYĈSURFHQWXOQRQFD]XULORUUHDOHQHWULPLVHSHQWUXHYDOXDUHVXSOLPHQWDUĈSHED]DDFHVWXLSXQFWGHVHFŗLXQH
GYSQ HYSQ I YSQ JYSQ KYSQ LYSQ MYSQ NYSQ OYSQ PYSQ QYSQ RYSQ
&RS\ULJKWE\0DUN=LPPHUPDQ
7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH1LFLRSDUWHDDFHVWHLSXEOLFDĠLLQXSRDWH¿UHSURGXVăVDXWUDQVPLVăVXEQLFLRIRUPăHOHFWURQLFVDXPHFDQLFLQFOX]kQGIRWRFRSLHUHDVDXRULFH
DOWVLVWHPGHFRSLHUHIăUăSHUPLVLXQHDSUHDODELOăD¿UPHL6&&2*1,752065/0DWHULDOSHQWUXHGLĠLDvQOLPEDURPkQă&RS\ULJKW6&&RJQLWURP65/
ȱŗǯȱȱȱȱóȱóȱȱ£ȱȱǻǼ
+VGOKKUWDUECNGNQT2&53ĩK2TQEGPVGNGFKCIPQUVKEGNQT
ȱŗǯȱȱȱȱóȱóȱȱ£ȱȱǻǼ
ř
ȱ£
ȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ŚŖȱ óȱ ŜŖȱ ȱ Ě©ȱ
Éȱ ȱ ȱ ǯȱ ôȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ££©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ôȱ ȱ ©ȱ
ȱȱǯȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ôȱ
ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ
Cȱ £ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ É©ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ££©ȱ ȱ ǯȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱŜŖȱóȱȱȱ©ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱóȱȱȱȱȱô©ȱȱ
ÉȬȱ ©ȱ ©ȱ ǯȱ óǰȱ ôȱôȱôȱÉȱȱǯȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ££©ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱȱóȱȱǰȱȱ©ǰȱȱ
ȱô©ôȱǰȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ
£©ǯȱ óȱ ȱ ¦ȱ ôȱ ôǯȱ ôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ǰȱ£ȱ©ȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ
ȱ śŖȱ óȱ ȱ ȱ ŗŖǯȱ óǰȱ
ȱŘȱ
ȱȱȱôȱȱȱȱęȱ£ȱ
Éȱȱ©ȱóȱȱ
ôȱ ôȱ
ȱ ȱ ©ȱȱ ©ȱȱ
ȱȱ ©ȱ ©ȱ ôȱȱ ôȱÉȱ
ôȱ ©ȱ £© ôȱ ôȱ
ȱ Ķ ǻƖǼ ǻƖǼ ǻƖǼ ȱ ©ȱǻƖǼ
ǻƖǼ
ȱ©ȱ© ş şŖ ŞŜ ŝŚ śś ś
ȱȱȱĴ ś şŘ şş ŘŘ ŗŖ Ş
Ȧôȱ© ŝ ŞŞ şş Řś Ř Ř
ȱȬ© ŗ Şş şŞ ŘŘ Ŝ Ř
ȱȱ© Ś şŗ şŝ řŞ ŗŜ Ř
©ȱ ŗ ŝś şŞ ŗŚ Ŝ ǀŗ
Ś ŞŞ şŞ řŜ ŗř ŗ
ȱ© Ś şŗ şś ŚŞ ŗŝ Ř
£Ȧô©ȱȱ ŗ Şś şŞ Řŝ Ś Ŝ
£Ȧô©ȱȱ ŗ Şś şş ŗŞ Ś Ř
ȱȱ¡ȱ£© ŝ şŖ şŜ Řŝ ŗŖ Ś
ȱȱ£ Ř ŞŜ şş Ŝ Ř ŗ
ŗ şŗ ŗŖŖ Ś ŗ Ś
Ķȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ £ȱ Éȱ ȱ ȱ ǻ£ȱ
ȱśȱȱȱǰȱȱȱȱȱȱȱęȱȱǼǯȱȱôȱôȱ
ȱȱ©ǰȱȱȱó©ȱ©ȱô©ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱôǰȱęȱ
ȱȱ©ȱȱȱȱȱǯȱ ȱôȱ©©ȱȱǰȱȱȱó©ȱ
©ȱô©ȱȱȱȱȱȱôȱóȱȱȱ©ǰȱÉȱô©ǰȱôȱǯȱ ȱ
ôȱȱę£©ȱȱ©ȱǰȱȱȱó©ȱ©ȱÉ©ȱȱȱȱ©ǯȱȱ
ȱȱȱÉ£©ȱȱȱÉȱȱǰȱȱȱȱȱ£ǰȱǮ©©ȱ©ȱęôȄȱȱȱȱ
ǯȱ£ȱôȱȱ£ȱȱȱôȱȱȱȱȱȱȱȱÉȱȱŚȱóȱȱ
ȱȱôȱȱȱȱǻƽŗŖŗŝǼǯȱ£ȱôȱȱ£ȱ©ȱȱȱȬǯȱȱ©ȱȱ
©ȱȱôȱȱȱȱǰȱÉȱȱ©ȱȱȱĴǰȱȱȱȱȱȱôȱȬȱȱ
ôǯȱ©ȱôȱȬȱȱôȱȱ©ȱ©ȱȱȱ©ȱô©ȱȱôȱȱȱȱǯ
ȱȱȱȱȱȱ ©ȱ£ôȱȱôȱȱȱȱ
ôǯȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ©ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ŝŖȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ©ȱǯ
ȱȱ¡ȱȱǯȱCȱôȱȱ
ȱȱȱô©ôȱǰȱȱ ȱ
ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
Éóȱ ¡£ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ
ɦȱ Éȱ ȱ Ěô©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ
ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ŗřȱ ©ȱ
ôȱȱôȱȱȱȱǰȱ ȱ ȱ Éȱ ǯȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ óȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱôȱǯ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŚŖȱ ©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ É©ȱ ©ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ô©ȱ Éȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ ȱ©ȱȱȱȱȱȱȱ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ É£ȱ ÉȬȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ
ǯȱȱ ȱ £©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ Ȭȱ ȱ
ȱ ęȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱǰȱȱȱȱ£ȱôȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ôȱ óȱ £ȱ ęȱȱ©ȱÉȱôȱȱ
ȱǯȱȱȱóȱȱȱ©ȱ ôȱôǯ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ȱ řŖȱ ȱ ǰȱȱ¦ȱȱȱȱ
ȱǯȱȱôȱȱȱĚȱÉȱ£ȱȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ÉȬȱ
ȱȱǰȱęȱȬȱ£ȱȱ©ȱ ȱ ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ
ȱ ôȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ
Dzȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ óǰȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ óȱ ôȱ ©ȱ ę£ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ę©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȬȱ£ȱȱȱ©ǯȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ęȱ ©ǯȱ
ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ôȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
óȱ©ȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ £©ȱ
ȱ ȱ Ě©ǰȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ Éȱ
ȱȱȱȱô©ôȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ǰȱ ©ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôǯȱ ȱ
ȱô©ȱȱȱȱȱȱ ©ǰȱȱȱȱôȱȱôȱ
Éȱȱȱǯȱóǰȱȱȱȱ£ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱȱȱȱȱȱǰȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ©ôȱ
ȱȱȱȱǯȱȱôȱȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
£©ȱȱȱȱ©ȱȱȱ£ȱ £ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱęȱȱǰȱÉȱȱǰȱȱôȱ £ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ôǰȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǯȱȱȱ©ȱǰȱȱȱ£©ȱȱ ȱȱȱÉȱȱȱ©ȱ©ȱȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ôǰȱ ȱȱȱ£©ǯȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱ£ȱȱǯȱȱȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ Éȱ
ȱȱȱȱȱęȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ
ȱ ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ©ôȱ Éȱ ôȱ Řǰȱȱôȱęȱȱȱ£ȱ
©ôȱ£©ȱȱȱÉȱȱǯȱȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ©ȱ
¡ǰȱȱ©ȱ©ȱȱȱô©ȱȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ôǯȱ ȱ
£ȱȱȱ©©ȱôȱȱȱȱ ôȱ©ȱȱȱȱôȱóȱ
ȱ£ȱȱ£ȱȱȱȱȱ ȱȱÉȱȱȱȱęȱȱ
©£ȱȱȱǰȱǰȱóǰȱȱȱ £©ȱÉȱȱśǯȱ
ȱȱȱôȱȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȬȱÉȱȱ ȱ ©ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ©ȱ óȱ ôȱęȱȱǯȱ©ȱ
©ȱ ȱ ȱ Éȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ¡ǰȱ©ȱôȱȱȱÉȱ¡ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ óȱ ǯȱ ǰȱ ȱ ȱ©ȱǰȱȱȱęȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ £ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ôȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱȱȱ£ȱÉȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱ©©ȱȱǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ Řȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ££©ȱ ȱȱɦȱôȱôȱ©ȱęȱÉȱȱ
ôȱ ȱ £ȱ óǯȱ Cȱ ǰȱ óȱ ¡óȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ
ȱ ¦ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ¡óȱ £©ȱ ȱ ȱ
ȱǰȱóȱȱȱȱ ȱ ©£©ȱ ȱ ȱ ȱ ÉȬ©ȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ¡óȱ ©ǯȱ ǰȱ ȱ ȱ ôȱ Ȭ
Éȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ¦ȱ
ȱ óȱ ©ȱ ôȱ ôȱ Éȱ ȱ ęǯȱȱ ȱ Éȱ ©ȱ ȱ ęȱ óȱ
óȱ ȱ ©ȱ ǯȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
óȱȱȱȱôȱȱȱ ȱȱȱôȱȱȱ£©ȱȱ
©ȱ ôȱ ôȱ Éȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ¦ȱ ©ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ©ȱ
©ȱ ôȱ ¡óȱ Éȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱȱȱ©ǰȱȱȱóȱȱȱ
©ȱǯȱ ȱ©ǰȱÉȱȱȱȱÉȱȱ
Cȱ£ȱȱǰȱȱȱȱÉȱ£ȱȱ ȱ ££©ȱ ȱ ǰȱ ôȱ
ȱ ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱ©ȱȱȱȱȱôȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ Ȭȱ ¦ȱ
ȱ¡ȱÉȱȱȱȱǰȱ ȱ ôǰȱ ¦ȱ óȱ ȱ ȱ Ȭȱ ¦ȱ
ȱȱÉȱȱȱôȱ ôȱ ȱ £©ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ £ȱ ǯȱ ȱ ¡ǰȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ©ȱ Éȱ
©©ȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱ ȱ ȱȱȱȱȱęȱ
©ȱÉȱǰȱȱȱȱȱ£ȱóȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ǰȱ
ȱ ȱ ôȱ ©ôȱ ȱ ©ȱ ¡ôȱȱ©ȱ©ǰȱÉȱȱ£ȱȱȱ
ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ ę©ȱ
ôȱȱȱȱ©£©ȱȱ©ǰȱȱ £ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱȱȱ©ȱ£ȱȱ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ôȱȱȱȱȱ¡ǰȱȱ
ȱȱ£©ȱôȱ©ǯȱȱǰȱ ȱ ęȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ęȱ ǯȱ ȱ
Éȱ ©ȱ ȱ ȱ Éȱ Ȭȱ ôȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ę£ǯȱ ȱęȱ©©ȱÉȱȱśȱȱȱǯ
¡ȱȱȱ©ȱȱȱ
Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ £ȱĚ¡©ȱȱȱȱô
ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ
ǰȱ Éȱ £ȱ Éȱ ȱ ôȱ ȱ £ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ôȱ
ȱ ǰȱ ȱ ę©ǯȱ Cȱ ȱ £ǰȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ
©ȱȱ©ǰȱ©ȱę©ȱ ȱ©ȱȱȱ£ȱ
ȱȱȱǯȱCȱȱô©ȱ ȱȱôȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱôȱȱȱȱ©ȱ©ȱ
ȱ ôǰȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ©ȱ©ȱȱȱȱ
Éȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱȱȱȱȱȱȱôǰȱȱ
ôȱ ÉȬȱ ©ȱ Ě¡©ǯȱ ǰȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
¦ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱę©ȱóȱ£ôȱÉȱȱȱȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ôǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ
ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ £©ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ
ȱȱȱȱǻ£ȱȱȱ¡ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ ©ǰȱ
Ǽǯȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭ©ǰȱ ȱ ȱ
ô©ȱ ȱ ôȱ ȱ ôǰȱ ȱĴǰȱ¡ȱóȱȱ©ǯ
ȱ ȱ ęȱ ôǰȱ ôȱ ȱ ô©ȱ
ȱ ȱ ęǰȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱęȱȱȱȱȱȱȱ
ȱȱ©ȱȱȱ£ȱôȱÉȱ£©ǯ ȱ ŗŜȬŘŘȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
©ȱȱ£©ȱǰȱȱȱ©ȱ
ȱ©ȱ© ©ȱ ȱ ©ôȱ ǰȱ ȱ ȱ ¦ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ
ȱ Řŗȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ©ȱǻǼȱ©ȱȱȬȱ £ȱ ÉȬȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ©ǰȱ óȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱôȱȱȱȱ
ǯȱȱȱȱ©ȱȱȱ ǯȱȱ©ȱȱȱ©ǰȱ
ǰȱ ȱ £©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ¦ȱ¡©ȱȱ©ȱęȱȱȱ
©ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱóȱóȱȱǯȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ Ȭǰȱ
ȱ Éȱ ©ȱ ęȱ ©ȱ ȱ ȱȱȱĴ
ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǯȱ ǻȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŗśȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ É©ȱ ȱ ǰȱ ȱ Ȭȱ ȱ ©ȱ
ȱ¦ȱȱǰȱ¦ȱóȱȱǯǼȱ ȱǻ£ôȱȱȱǼȱóȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŗŘȱȱȱŗŝȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ôȱ ǰȱ ȱ óȱ ǯȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ £ôȱ ȱ ȱ É©ȱ ȱ ¡ôȱ ȱ ȱ
ȱȱÉȱȱǰȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ôȱ ŗřȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ £©ȱ £ôȱ ȱ ©ȱ ȱ
ǻȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱĴȱÉȱȱ©ȱ©©¦ǯȱ
ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱȱ
ȱȱ©ȱ©ȱȱǯǼȱ ȱ ǻȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
Cȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ǽȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ŗŘȱ ȱ
ôȱ ôȱ ǰȱ ȱ şŖƖȱ ©ǰȱ řȱ £©ȱ ȱ ęȱ óȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱȱȱǻǰȱę©ôȱ
©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ
şȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ Řŗȱ ȱ ǰȱ ȱ ŞŜƖȱ ©ôȱ óǼȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©£ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ É©ȱ ȱ
ȱȱȱ©ȱ©ǯȱȱȱ ȱÉȱȱȱ©ȱ©ǯ
ȱ ȱ ôǰȱ ¡ȱ ŝśƖȱ ȱ ȱ Cȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱôȱôȱǰȱşŘƖȱȱ
ôȱȬȱȱȱȱȱǯ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ĵȱ ȱ
©ȱ ęȱ ȱ śȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱşŖƖȱȱôȱȱȱȱȱ
ŗśȱ ȱ óȱ şşƖȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©£ȱ ȱ ȱ©ȱȱôȱ©ȱȱ
£ȱȱǯȱ¡ȱŗŖƖȱȱ ©ȱ ęȱ ȱ ŝȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
óȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ŗŖȱ ǰȱ ȱ şşƖȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©£ȱ
ȱȱȱȱĴǯȱȱȱ ȱ ȱ £ȱ ©ȱ ǯȱ £¦ȱ
ȱȱôȱȱȱȱȱśǰȱŘŘƖȱȱ ȱȱȱôȱÉȬȱóǰȱÉȱȱ
ȱȱȱôȱȱȱ©ȱȱ ôȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ôȱ
Ȭȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱřǰŞƖǰȱôȱȱȱ
©ȱ ǯȱ ôȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱȱęôȱȱȱȱȱ
Ĵȱ Éȱ ȱ ô©ȱ óȱ ȱ ©ȱ ȱȱȱŘśƖǯ
ȱ ¡ȱ ©©ȱ ©ȱ ęôȱ ô©ȱ ȱ C©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ Ĵȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ôȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ŘŗƖȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óǰȱ ©ǰȱ ȱ ȱ
ȱ ǰȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ £ôȱ ¡ȱ ǰȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ Ĵȱ ¡ȱȱȱȱȱȱôȱ
Éȱ ǯȱ óǰȱ ŚřƖȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ǯȱȱ©ȱȱǰȱȱ
ȱ ęôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ©ȱ£ȱ£ôȱȱôȱ
ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ Ĵȱ ȱȱ£©ǰȱȱǰȱȱ©ǰȱȱ
ęȱȱȱȱȱǰȱȱȱ ȱ ęȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ
ȱÉȱȱȱȱȱȱ Ȭ©ǰȱ ȱ ȱ ¡ȱ óȱ
©ǯ ȱȱôǯ
ȱ Ȭǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ řŝȱ ȱ ȱ Ȧôȱ
ȱ ȱ ȱ Ĵǰȱ ȱ ©ȱ ǻCȱ ȱ ©ȱ ©©¦ǰȱ Ȭȱ
Ȭǰȱ ȱ ȱ ȱ É©ȱ ȱ ɦȱ ȱ ©ȱ ¦ôȱ ȱ ǻ©ȱ ¦ôȱ
Éȱ ©ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ É©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱȱȱȱȱȱ ÉȬȱȱȱǼǵǼȱȱȱȱDzȱȱ
©ȱ ȱ ȱ Ĵǰȱ ȱ ©ȱǮȄȱȱȱȱȱ©ȱ£ȱȱ
ô©ȱ óȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱȱȱȱĚȱȱÉȱȱ
ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱęóȱȱȱȱôȱ
ô©ȱ É©ȱ ȱ £ôȱ ȱ ôȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ
ȱȱ£©ȱÉȱȱȱȱȱȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ©ȱ
ȱĴǰȱȱȱ©ȱǰȱ óȱ ȱ ôȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
©ȱÉȱ©©ȱȱȱô©ǰȱ©ȱ ôǯȱ ȱ Śśȱ ǻôȱ ȱ ¡ǰȱ ȱ
ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ ȱȬôȱȱȱȱȱȱȱÉȱǰȱ
ȱóȱȱ©ȱȱ¡ǯ ȱ ȱ ȱ ôȱ ǵǼȱ óȱ ȱ ŚŜȱ
ǻ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
Ȧôȱ© ȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
ĚôȱȱÉȱȱ¦ôȱȱ©ǵǼȱ
ȱ ŗŖȱ ȱ ȱ ȱ Ȧôȱ £©ǰȱ ȱ ǰȱ ȱ ǯȱ ȱ
©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ę©ȱ ǰȱ ôȱ óȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ
ȱȬȱôȱ©ȱǻȱřŝȬŚřǼǰȱ ȱȱôȱ©ǯ
ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ É©óȱ ǻȱ ŚŚȱ óȱ ŚśǼȱ óȱ ȱȬ©
ȱǻȱŚŜǼǯȱȱȱ
Ȭȱȱȱȱȱ©ȱ ȱ ȱ ôȱ ŝȱ ǰȱ ȱ ©ȱ
ȱȱȱȱȱǯ ȱôȱȱȱȬȱȱ
ȱ Ȧôȱ ©ȱ ©ȱ ǰȱ óȱ ȱ ¦ȱ ȱ óȱ
óóȱ ©ȱ ęȱ Éȱ ȱ ęȱ £ȱ ȱǯȱC©ȱȱ©ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ Cȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ©ȱ
ȱÉȱȱȱȱ©ȱȱǰȱ
ȬDZȱ ǰȱ ęǰȱ ȱ Ȭǯȱ ôȱ ȱ Éȱ £ȱ
©ôȱóȱ©ǯ ôȱȱȱ©ȱęȱȱȱȱ
Cȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱŚȱȱȱȱȱŚřƖǯȱ
ȱ ôȱ ôȱ ôȱ ǰȱ şŘƖȱ ȱôȱȱ©ȱ£ȱȱȱ£ȱ
ȱôȱȱȱȬ©ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ
ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ şşƖȱ ȱ ôȱ ȱȱóȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ Ŗȱ ȱ ȱ £ȱ ôǰȱȱɦȱȱȱ©ȱ©ȱęȱ
ȱ Ȭ©ǯȱ Cȱ ǰȱ ŞǰŚƖȱ ¡ȱȱȱ£ǯȱȱ£©ȱ©ô©ȱ
ȱ óȱ ôȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
ȱȬ©ǰȱȱȬǯȱ ¡ȱ ȱ ©ǰȱ ɦȱ ôȱ ôȱ
ôȱȱ©ȱÉȱȱôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱȱ©ȱęȱȱȱȱȱôȱ £ȱ ¦ȱ ǯȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱȱŗŞƖǯ ¡ǰȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ę©ȱ
ȱ ȱ ȱ óȱ ôȱ ôȱ ôȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ ȱ Éȱ
ȱ ȱ ȱ Ĵǰȱ ôȱ ôȱ ȱȱÉȱ£ȱôȱôȱȱ
ôȱ ȱ ȱ Ȭ©ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ
ȱ óȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ
£©ȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ ¦ȱ Éȱ £ȱ Éȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ¡ȱ
ȱ É©ȱ Éȱ ȱ ¡ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ǻȱ ¡ǰȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ Ȭ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ¡ȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ óǰȱ ȱ ǰȱ ¡ȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱęȱȱȱȱȱ
ǯȱ ôȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱȱȱȱÉȱȱ
Ȭ©ȱ ȱ ęǰȱ ȱ ǰȱ ȱȱĴǼǯȱȱ©ȱ
ôȱȱȱ©Ȭ©ǰȱȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ óȱ ȱ £©ȱ ȱ
©ȱȱ¡ȱǻȱ¡ǰȱȱȱ ȱ ȱ óȱ ǰȱ ©ȱ ȱ ȱ
©ȱ óȱ Ǽǰȱ ©ȱ ȱ ȱ £ȱȱ¡ȱ©ȱȱôȱ
ǰȱȱĴȱȱȱ©ȱ ȱȱȱ©ǯȱ
ȱǯ ȱ śŝȱ ǻǮCȱ ȱ ©ȱ ©©¦ǰȱ ôȱ
ȱ©ȱȱ©ȱ©ȱȱȱȱȱ
ȱȱ© ǻȱȱ©Ǽǰȱȱȱ©ȱȱóǰȱ©©ȱ
ȱ ȱ ǵȄǼȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ Şȱ ǰȱ ©ȱȱȱȱǰȱȱɦȱȱ©ȱ
ȱ ȱ śȱ £©ȱ ©©ȱ ȱ £©ȱ £ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ
£ȱ Éȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱôȱȮȱ£ôȱȱȱ©ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ęóȱ ȱ ȱ ȱ
óǰȱ£ôȱȱȱ©ȱȱ ©ǯȱ ȱ Ŝŗȱ ǻǮCȱ ȱ ©ȱ ©©¦ǰȱ
ȱȱę£ȱȱȱóȱôȱ ôȱȱȱȱ©ǰȱȱ£ȱ©ȱôȱȱ
ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ôȱ řȱ ȱôȱȱȬôȱęȱȱ
ȱ £©ȱ ȱ ȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ©ôȱ£ǵȄǼȱ£©ǰȱȱǰȱ
¡ǰȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ¡©ôǰȱ ȱȱDzȱȱȱȱóȱȱ
ȱ Ȭȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ
ȱę©ȱ©ȱȱ©ǯ ȱȱȱ©ǯȱ
Cȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ şŗƖȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ęȱ ȱ Śȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ óȱ şŝƖȱ ȱ ôȱ ȱ ȱóȱȱȱȱ©ȱȱ
ȱôȱȱȱȱȱȱŚȱȱȱȱ £©ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ
©ȱ ôǯȱ ȱ ǰȱ ŗŝƖȱ ȱ ôȱ ǰȱȱȱȱǰȱôȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱóȱ£ǯȱȱȱȱ©ȱ
ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ©©ȱ ȱşŞƖȱȱȱȱȱôȱȱȱȱȱ
ȱ ęȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ęǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ǰȱ
ȬǯȱCȱǰȱȱȱȱȱȱ ŗřǰŝƖȱ ȱ óȱ ôȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱȱȱ©ȱǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ǰȱ ȱ
CȱȱȱȱǰȱÉȱȱȱȱ Ȭǯȱôȱȱ©ȱȱôȱ
ôȱôȱôȱǰȱŝśƖȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ôȱôȱȱȱȱ©ȱȱ ©ȱ©ȱȱȱȱřŜƖǯ
©ȱęȱȱȱȱȱôȱȱȱ ȱ©ȱȱ©ȱ©ȱ
ȱȱ£©ǰȱȱşŞƖȱȱôȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ¡©ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ Ŗȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ
ôǯȱ Cȱ ǰȱ ŞǰŚƖȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ôȱ ę©ôȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ôȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ©ȱȱ©ȱȱȱęȱ¡©ȱȱ
Ȭȱ ǻ£ǰȱ ȱ £©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ǻȱ ¡ǰȱ
ȱ ©ǰȱ ȱ ©ȱ ©©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
©ȱ ęôȱ óȱ ȱ ©ȱ ©Ǽǯȱ ȱ ôȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ôȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ Ȭȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ
£©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ęȱ ©ȱ ȱ ȱ
ŗŚƖǯ ©óǼǯ
ȱ ȱ ôȱ Éȱ £ǰȱ ȱ óȱ Éȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ
ȱ £©ǰȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ £ȱ
ȱ ©ȱ ©©ȱ ©ȱ ęôȱ £ôȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ
óȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ¡ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ôǯȱ ȱ ȱ ô£©ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱȱ£ȱȱȮȱôȱÉȱȱȱȱ
óȦȱ ȱ ǯȱ ©ȱ ¡©ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ȱ
ęȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ǰȱȱ©ȱȱ£©ȱȱȱȱȱęȱ
©ȱ £ȱ ôȱ ©ȱ ȱ ȱ óȱ ȱȱÉǰȱȱȱę©ȱȱ£©ȱ
ȱ ǯȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱȱôǯ
ôȱȱȱ©ôȱȱȱȱȱ ȱ ŜŞȱ ǻǮCȱ ȱ óȱ ǰȱ ôȱ ȱ
ôǯȱôȱȱȱȱ£©ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ Ȭȱ ȱ
ȱȱóȱȱôȱǯȱ ©ȱ©ȱȱ©ȱȱȱȱȱȱ©ǵȄǼȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Dzȱ ȱ
©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ
ȱÉȱȱôȱǰȱ
ȱŗŗȱȱȱȱȱ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ
¡ȱ ô©ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ Ŝşȱ Ȯȱ Ŝşȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ
ȱ¡£©ȱ¡ȱÉȱôȱȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ óȱ
DzȱȱŜŞȱóȱŝŖȱ©ȱȱ ȱ ôȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱȱ¡©ôȱÉȱôȱDzȱȱŝŗȱ ©ȱǯ
£©ȱôȱȱȱȱȱȱ
ôȱ ȱ £ȱ ¡©ôǯȱ ȱ ȱ ȱ©
ȱ£©ȱȱȱȱȱ©óȱ
ȱôȱÉȱȱ¡©ôȱȱÉȱ£ȱÉȱȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱȱȱÉôǯ ȱǰȱȱóȱȱęȱÉȱȬȱȱ
Cȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱǯȱȱȱȱǻȱŝŘȬŝśǼȱȱ
ȱ ôȱ ôȱ ôȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ £©ȱ ȱ ȱ
ŞŞƖȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱȱęȱȱȬȱȱȱôȱ
©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱȱǰȱȱȱ©ȱÉȱ¡ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ É©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱ ŝŝȱ ȱ ȱ £©ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ¦©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱǯ
ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ô©ȱ Cȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ôȱ ôȱ ǰȱ ŞśƖȱ
©ȱóȱ©ȱÉȱȱȱ©ȱȱ ȱ ôȱ ȱ £ȱ ȱ ô©ȱ ȱ
ôȱȱ£ȱ¡©ôǯ ȱȱ©ȱęȱȱȱȱȱôȱ
Cȱȱȱȱ¡£©ȱȱ ȱȱȱóȱşŞƖȱȱôȱȱ
ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ôȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ Ŗȱ ȱ ȱ £ȱ ©ȱ
ǰȱşŗƖȱȱôȱȱȱ©ȱ ǯȱCȱǰȱŞǰřƖȱȱóȱôȱȱ
ȱ©ȱęȱȱȱȱȱôȱȱ ȱ ôȱ ȱ ô©ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱ©ǰȱȱȱşśƖǰȱȱȱ ô©ǰȱ ©ȱ ȱ Ȭǯȱ ôȱ
ôȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ £ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ
ǯȱ ȱ ǰȱ ŘŜǰśƖȱ ȱ óȱ ôȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱȱȱȱŘŝƖǯ
Ȭǯȱôȱȱ©ȱȱôȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ęôȱ ȱ
ȱȱ©ȱęȱȱȱȱȱôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ©ȱ ǰȱ
ȱȱȱȱȱȱȱŚŞƖǯ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱôȱȱȱ©ȱȱ ȱ óȱ ôȱ ȱ ȱ ǰȱ
©ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ óȱ ȱ ô©ǰȱ ôȱ
ǰȱ ȱ Ȭ©ǰȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ
ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ôȱ
©ȱ óȱ ȱ ę©ȱ ©ǯȱ Cȱ ȱ ȱ £Ȧô©ȱ ȱ ȱ ȱ
ǰȱôȱȱȱ©ȱȱ£©ȱȱ ôȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ǰȱ óǰȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ £ȱȱȱȱóȱȱȱ
©ȱȱȱȱȱȱôǯ ǯ
ȱ ŝŜȱ ǻCȱ ȱ óȱ ǰȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱôǰȱȱȬȱȱ©ȱ ȱȱȱȱ©ȱȱ
©ȱôȱȱȱȱȱȱȱȱ©ȱ©ȱôȱ ȱ ©ȱ ǯȱ ©ȱ ôȱ ȱ
ȱ¦ǵǼȱȱȱȱ©ȱȱȱȱDzȱ ȱȱęȱȱȱȱȱ
ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
£ȱÉȱȱȱ©ǰȱ ȱ£ȱȱȱô©ǯȱ©ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ©ȱ
ȱȱ©ȱȱ£ȱȱȱȱôȱ ǰȱ ¡ȱ óȱ ©ȱ ǰȱ ȱ
ǰȱ ȱ óȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
©ȱȱȱ££©ȱÉȱôȱǯ £ȱóȱȱȱȱǯ
ȱ
£Ȧôȱȱ £Ȧôȱȱ
ȱ £©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱȱȱôǯ ǯ
Cȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Cȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱôȱôȱǰȱŞśƖȱȱ ȱôȱôȱǰȱşŖƖȱȱ
ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ©ȱęȱȱóȱȱȱôȱȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ £Ȧô©ȱ ȱȱȱȱ¡ȱ£©ǰȱȱ
ȱ ǰȱ ȱ şşƖȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ şŜƖȱȱôȱȱȱôȱȱȱ
ôȱ ȱ Ŗȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ©ȱ óȱȱȱ£ȱ©ȱǯȱȱǰȱ
©ȱȱȱȱȱȱȱ ŗŝǰśƖȱȱóȱôȱȱȱôȱ
©ǯȱ ȱ ǰȱ ŚǰŚƖȱ ȱ ôȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ ȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ ô©ȱ ȱ £ȱ Ȭǯȱôȱȱ©ȱȱôȱ
ȱ ǰȱ ȱ Ȭǯȱ ôȱ ȱȱ©ȱęȱȱóȱȱȱôȱ
ôȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱȱŘŝƖǯ
ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ
ȱôȱȱȱȱȱȱȱȱŗŞƖǯ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ôȱ £ȱ ©ȱ ȱ Ȭȱ ôȱ ȱ ȱ
£ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ ©ȱ ȱ
©ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ǰȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ
ôȱ ǰȱ ©ȱ ęȱ £©ȱ óȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ
ȱȱȱǰȱôȱ ȱ©ȱ©ȱ©ȱȱęȱ
ȱ ô©ǰȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ©ȱȱ¡ȱ£©ȱȱ£ȱ
ȱȱȱǯȱ óȱ Éȱ ôȱ ȱ ©ȱ ǯȱ ©ȱ
ôȱ ȱ ȱ £Ȧô©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ
ȱȱôȱȱǰȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ǰȱ
©ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ Ȭǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱǯ ¡ȱ£©ȱȱȱǯȱȱ
ȱ ȱ ȱ Éȱ £ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱȱȱȱ¡ȱ£©ȱ
ȱ ȱ ǰȱ £ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱęȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ
ȱ ôȱ ǰȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ©ȱ ȱ ¡ǰȱ ȱ óȱ ©ȱ Éȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ô©ǯȱ Cȱ ȱ ©ȱ
¡ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ¡ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ȱ £ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǻȱ ¡ǰȱ Éħȱ ©ȱ ȱ
ȱȱóȱÉȱȱę©ȱ£ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǽȱ
©ȱǰȱȱ¡ȱóȱȱ©ȱ ȱ ©ǾDzȱ Éħȱ ©ȱ ȱ ȱ
ǯ ©ȱÉȱôȱȱȱȱǽȱ
©ǾDzȱ Éħȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱ¡ȱ£© ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǽȱ
Ȭ©Ǿȱ ȱ Éħȱ ©ȱ ȱ
ȱŗŖȱȱȱȱȱȱ¡ȱ ȱ©©ȱȱȱȱȱȱȱĞȱǽȱ
£©ȱ£©ȱȱǰȱȱóȱǰȱȱ ę©ǾǼǯ
ęôȱȬǯȱȱȱȱ©ȱȱ£ôȱ ȱ şŘȱ ǻǮCȱ ȱ óȱ ǰȱ ôȱ ȱ ȱ
Éħ©ȱ¡ȱóȱȱ¡©ôȱȱȱ©ȱ ©ȱ ©ȱ Éȱ ȱ £ǵȄǼȱ óȱ ȱ
ȱȱôȱóȱǰȱȱȱȱȱ©ȱȱ ŗŖŗȱ ǻǮCȱ ȱ óȱ ǰȱ Ȭȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ę©ôȱ ȱ ȱ ȱ Éħ©ǯȱ ȱ ôȱħȱȱ©ȱȱ©ȱȱÉħȱǰȱÉȱ
ȱ©ȱóȱȱȱȱȱȱ ȱ£ǵȄǼȱȱȱȱȱ¡ȱ
¡ǰȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ £©ȱ £©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ©ȱ
ęȱȱȱȱóȱȱȱ©ȱ ȱȱ£ȱ£©ȱȱǯȱȱ
£ȱ Éȱ ôȱ ȱ ©ȱęȱȱȱȱóȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ¡©ôǰȱ ôȱ ©ȱ £ȱ Éȱ ©ȱ ȱ
Éħ©ǰȱ ȱ ȱ ¡©ôȱ ȱȱęȱȱȱȱǯȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ£©ȱ©ô©ȱȱȱȱ
ô©ȱ ȱ óȱ ȱ ©ôȱ ôȱ ȱȱȱ©ȱȱȱȱ
ǯ Éȱ ȱ ȱ £ȱ óȱ ȱ ę£ȱ
ǯȱ ǰȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ
ȱȱ£ ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱǯ
ȱȱȱ£ȱôȱȱ
ǰȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
©ȱóȱȱȱę£ȱȱȱȱ
¡ȱ ȱ £ȱ ©ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
©ȱ É©ȱ ȱ ©ȱ ȱ £ôȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ǰȱ ȱ óȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęôȱ ȱ ȱ Ȭǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱȱóȱȱ£ôȱȱÉȱȱȱ ȱÉħȱ©ȱȱȱȱȱ©ȱ©ȱ
£ȱ ȱ ǯȱ óǰȱ ȱ £©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ
ȱȱ£ǰȱ©©ȱȱ£ȱȱ©ȱ ȱÉħ©ȱ©ȱ£ȱôȱ
ȱȱȱȱęȱôȱȱȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱȱ©ȱǯ ô©ȱ ©ȱ Éħ©ȱ ȱ ȱ
Cȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ôȱȱȱę£ǯȱ
ȱ ôȱ ôȱ ǰȱ ŞŜƖȱ Cȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱôȱôȱǰȱşŗƖȱȱ
ȱ ȱ ©ȱ ô©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ
©ȱęȱȱȱȱȱôȱȱȱ ȱȱȱôȱȱȱȱǰȱ
ȱ ȱ ȱ £ǰȱ ȱ şşƖȱ ȱ ȱ ŗŖŖƖȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ǯȱ ȱ ǰȱ
£ȱȱȱȱ©ǯȱȱǰȱ ŗǰŝƖȱȱóȱôȱȱȱôȱȱ
řǰśƖȱ ȱ óȱ ôȱ ȱ ȱ ôȱ ǰȱȱȬǯȱôȱȱ
ȱ ȱ ȱ £ǰȱ ȱ Ȭǯȱ ȱȱôȱȱȱ©ȱęȱȱ
ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱȱȱôȱȱȱȱȱȱȱ
©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱŚƖǯ
ȱȱȱȱȱŜƖǯ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭǰȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ô£ȱ Éȱ
É©ȱȱȱȱę£ȱôȱ ȱ ©ǰȱ ȱ
Ȭȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǻę©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
¡ôȱ©ǯȱȱ©ȱ©ǰȱ Ǽȱ óȱ ȱ ©ȱ ȱ É©ôóȱ
ȱ ȱ ©ȱ óȱ ©ȱ Éȱ ©©ȱ ǻę©ȱ ©ȱ ęȱ Ǽǯȱ ȱ
ȱ ȱ ô©ȱ Éôȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
£ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ©ȱȱ©ȱȱ£ôȱ
ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ £ô©ȱ ȱ ȱ ȱȱę£ȱȱȱȱ¡©ȱȱȱ©ȱ
©ǯȱ ôȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ©ȱǻȱ©ȱ©ǰȱ
ȱ ¡ȱ £©ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ǰȱ ȱ
Dzȱȱǰȱȱȱȱȱ Ȭ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©Ǽȱ
©ȱȱȱę£ȱȱęȱ¡ȱȱ óȱ ȱ ©ȱ £ȱ ȱ £ô©ȱ ȱ
ȱȱ£ôȱȱ©ȱǯ ȱȱȱ©ȱȱ¡ǰȱȱ
ȱ ŗŖśȱ ǻǮôȱ ȱ ȱ ©©ȱ ę£©ȱ ©ȱ ȱǰȱȱǰȱȱǯ
ȱ ©ȱ ôǵȄǼȱ óȱ ȱ ŗŖŜȱ ǻǮȱ ǰȱ ȱ ŗŖŝȱ ǻǮCȱ ȱ óȱ ǰȱ Ȭôȱ ©ȱ
ȱ ȱ óȱ ©ȱ ęȱ ȱ £©ȱ ę£©ȱ ȱħȱ©ȱȬȱȱ©ȱôȱȱȱ©ȱę£©ȱ
ȱ ȱ ©ǵȄǼȱ ȱ ȱ ©ǵȄǼȱȱȱȱȱȱȱǯȱ
ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
£ȱ©ȱǰȱȱȱęȱ óǰȱȱ©ǰȱȱȱǯ
ôȱ Éħ©ȱ óǰȱ ©ǰȱ ȱ ȱ Cȱ ô©ȱ ȱ ôȱ ©ȱ
ȱȱȱÉħȱ©ȱȱȱȱ ȱ ȱ ©ǰȱ Ȭȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱȱȬȱȱǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
ȱ ȱ £ȱ ©ȱ ȱ £ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ©ȱ
¡ȱȱ£ ȱ ©ôȱ óǰȱ ȱ
ǰȱǰȱ©ȱ©ǰȱę©ôȱ
£ȱŗDZȱȬȱ ȱ ǰȱ ôȱ Ȭ©ǰȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ©©¦ȱ Éȱ ȱ
£ȱ Ȭȱ ȱ £©ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ǯȱȱȱȱ©ȱęȱȱȱ
ȱ ȱ £ȱ ȱ ôǰȱ ȱȱȱôȱȱȱ£ôȱÉȱ
ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱȱ©ȱ©ȱóȱȱȱȱ
óȱ £ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ôȱ ȱ
©ǰȱ Éȱ £ȱ Éȱ ȱ ¡©ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ £ȱ
ǯȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ¦©ȱ ȱ śŘȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱǰȱȱȱȱ ȱ ȱȱȱǰȱ ȱȱǯȱ
ȱ©ȱȱóȱȱ£ôȱȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ
ȱ ©ȱ Éȱ ôȱ ǯȱ ȱ ǰȱ Ȭȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ
£ȱ£ôȱȱȱ£ȱǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óǰȱ ȱ Ĵǯȱȱȱȱ£ôȱȱ
ǰȱȱȱǰȱȱǰȱ ¦ȱ £ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱÉȱ¦©ȱȱŚȱǯȱȬȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ óȱ ȱ
ȱȱǰȱȱȱ ȱǯȱȬȱȱȱȱȱôȱ
©ȱȱȱȱ©ôȱ£ôȱȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ
©ȱǰȱȱȱȱȱȱ ȱ óȱ É©ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ǯȱ
ȱȱǯȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ £ôȱ ȱ ôȱ óȱ
Ȭȱȱȱȱȱȱ©©ȱęǯȱ £ȱô©ȱȱȱȱǰȱô©ȱóȱôȱ
£ȱ ȱ ȱ £ȱ Éȱ ęȱ Řǯȱ ȱ ©ȱ ¡ǯȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ Śśǰȱ £¦ȱ ȱ ęȱ £ôȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱśřǯȱȱǰȱȱ Ĵǯȱ Ȭȱ ȱ ȱ Éȱ ©ȱ ¡ô£ȱ
ȱ Éȱ ¡ȱ óȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ řȱ ȱ ©ȱ Éȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ŘŘȱ ȱ ǯȱ
ȱ Éȱ ôȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱęȱȱȱȱȱ©ȱ ȱ©ǰȱȱȱȱÉȱȱ
DZȱȱȱȱĴȱǻȱŘŘȱ £©ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ
óȱŘřǰȱ¦ȱ¡ȱȱ©Ǽǰȱȱȱ ȱȱȱǯȱ
©ȱǻȱŜŗǰȱ¦ȱ£ôȱȱȱ Cȱ ǰȱ ¦ȱ £ȱ ȱ ǰȱ ¦ȱ óȱ
ȱ©ȱęȱȱǰȱɦȱ©Ȭȱȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ôȱ
ȱ Ȭȱ ȱ ©Ȭóȱ ęȱ ȱ óǼȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
Ȧô©ȱ ȱ ȱ ǻôȱ Ǽǯȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ǯȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱȱȱęóȱȱ£ȱȱȬȱǰȱȱ ȱȱɦȱÉȱ£ȱȱȱȱȱ
ȱŗŘȱȱȱȱ©ȱ©ǰȱȱ Ĵȱ ȱ ©ȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ
ȱŗřȱȱȱȱȱĴǰȱȱȱ ©ǯȱ ôȱ ȱ ©ȱ ȱ Éȱ ȱ
Ŝȱȱȱ©ǰȱȱȱŜȱȱȦô©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱóȱȱȱŝȱôȱȱȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱ¡ȱ£©ȱȬȱĚȱȱ©ȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ Éȱ ȱ óȱ
©óȱȱȱȱôǯȱȱ ǰȱ ȱ ȱ ǰȱ £ȱ ȱ ȱ
Éȱ ©ȱ ȱ £ȱ ©ȱ £ȱ ȱ ȱ
(+Ĩà&'57/#4+<#4'
3'64
7DEHOFRQYHUVLHVFRU
WRWDO3'64
7RWDOVFRUEUXWBBB
0DUN=LPPHUPDQ0'
6FRU7BBBBBBBB
7XOEXUDUHGHSUHVLYĈPDMRUĈ
BBB F 3
BBB
3
7XOEXUDUHGHVWUHVSRVWWUDXPDWLF
BBB G BBB
%XOLPLH$OLPHQWDŗLHFRPSXOVLYĈ BBB F BBB
7XOEXUDUHREVHVLYFRPSXOVLYĈ
BBB I BBB
7XOEXUDUHGHSDQLFĈ BBB J BBB
7XOEXUĈULSVLKRWLFH
BBB K BBB
$JRUDIRELH
BBB L BBB
3
)RELHVRFLDOĈ
BBB M BBB
$EX]GHSHQGHQŗĈGHDOFRRO
BBB N 3
BBB
$EX]GHSHQGHQŗĈGHPHGLFDPHQWH
BBB O BBB
7XOEXUDUHGHDQ[LHWDWHJHQHUDOL]DWĈ
BBB P BBB
3
7XOEXUDUHGHVRPDWL]DUH
BBB Q BBB
,SRKRQGULH
BBB R BBB
3'646FRUXOWRWDOEUXW
BBB
D
%LQHvQŗHOHVvQSUDFWLFDFOLQLFĈWULPLWHUHDVSUHHYDOXĈULPDLFRPSUHKHQVLYHQDUWUHEXLVĈVHED]H]HQLFLRGDWĈSHUH]XOWDWHOHXQXLVLQJXU
WHVWFLVHYRUOXDvQFRQVLGHUDUHWRDWHLQIRUPDŗLLOHFOLQLFHGLVSRQLELOHGHVSUHDFHOFD]E$UWUHEXLVĈÀHRHYDOXDUHVXSOLPHQWDUĈSHQWUX
ÀHFDUHGLQWUHLWHPLLFULWLFLvQFHUFXLŗL
F
9DORDUHDSUHGLFWLYĈQHJDWLYĈSURFHQWXOQRQFD]XULORUUHDOHQHWULPLVHSHQWUXHYDOXDUHVXSOLPHQWDUĈSHED]DDFHVWXLSXQFWGHVHFŗLXQH
GYSQ HYSQ I YSQ JYSQ KYSQ LYSQ MYSQ NYSQ OYSQ PYSQ QYSQ RYSQ
&RS\ULJKWE\0DUN=LPPHUPDQ
7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH1LFLRSDUWHDDFHVWHLSXEOLFDĠLLQXSRDWH¿UHSURGXVăVDXWUDQVPLVăVXEQLFLRIRUPăHOHFWURQLFVDXPHFDQLFLQFOX]kQGIRWRFRSLHUHDVDXRULFH
DOWVLVWHPGHFRSLHUHIăUăSHUPLVLXQHDSUHDODELOăD¿UPHL6&&2*1,752065/0DWHULDOSHQWUXHGLĠLDvQOLPEDURPkQă&RS\ULJKW6&&RJQLWURP65/
ȱŘǯȱóȱȱ£ȱȱ£ȱŗȱǻȬȱǼ
(+Ĩà&'57/#4+<#4'
3'64
7DEHOFRQYHUVLHVFRU
WRWDO3'64
7RWDOVFRUEUXWBBB
0DUN=LPPHUPDQ0'
6FRU7BBBBBBBB
7XOEXUDUHGHSUHVLYĈPDMRUĈ
BBB F BBB
7XOEXUDUHGHVWUHVSRVWWUDXPDWLF
BBB G BBB
%XOLPLH$OLPHQWDŗLHFRPSXOVLYĈ
BBB F BBB
7XOEXUDUHREVHVLYFRPSXOVLYĈ
BBB I BBB
7XOEXUDUHGHSDQLFĈ
BBB J BBB
7XOEXUĈULSVLKRWLFH
BBB K BBB
$JRUDIRELH
BBB L BBB
)RELHVRFLDOĈ
BBB M BBB
$EX]GHSHQGHQŗĈGHDOFRRO
BBB N BBB
$EX]GHSHQGHQŗĈGHPHGLFDPHQWH
BBB O BBB
7XOEXUDUHGHDQ[LHWDWHJHQHUDOL]DWĈ
BBB P BBB
7XOEXUDUHGHVRPDWL]DUH
BBB Q BBB
,SRKRQGULH
BBB R BBB
3'646FRUXOWRWDOEUXW
BBB
D
%LQHvQŗHOHVvQSUDFWLFDFOLQLFĈWULPLWHUHDVSUHHYDOXĈULPDLFRPSUHKHQVLYHQDUWUHEXLVĈVHED]H]HQLFLRGDWĈSHUH]XOWDWHOHXQXLVLQJXU
WHVWFLVHYRUOXDvQFRQVLGHUDUHWRDWHLQIRUPDŗLLOHFOLQLFHGLVSRQLELOHGHVSUHDFHOFD]E$UWUHEXLVĈÀHRHYDOXDUHVXSOLPHQWDUĈSHQWUX
ÀHFDUHGLQWUHLWHPLLFULWLFLvQFHUFXLŗL
F
9DORDUHDSUHGLFWLYĈQHJDWLYĈSURFHQWXOQRQFD]XULORUUHDOHQHWULPLVHSHQWUXHYDOXDUHVXSOLPHQWDUĈSHED]DDFHVWXLSXQFWGHVHFŗLXQH
GYSQ HYSQ I YSQ JYSQ KYSQ LYSQ MYSQ NYSQ OYSQ PYSQ QYSQ RYSQ
&RS\ULJKWE\0DUN=LPPHUPDQ
7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH1LFLRSDUWHDDFHVWHLSXEOLFDĠLLQXSRDWH¿UHSURGXVăVDXWUDQVPLVăVXEQLFLRIRUPăHOHFWURQLFVDXPHFDQLFLQFOX]kQGIRWRFRSLHUHDVDXRULFH
DOWVLVWHPGHFRSLHUHIăUăSHUPLVLXQHDSUHDODELOăD¿UPHL6&&2*1,752065/0DWHULDOSHQWUXHGLĠLDvQOLPEDURPkQă&RS\ULJKW6&&RJQLWURP65/
ȱřǯȱȱóȱȱ£ȱȱ£ȱŘȱǻȬȱ
Ǽ
ȱȱǯȱCȱȱ£ǰȱȱȱȱ £ȱŘDZȱȬȱ
óȱÉȱ£ȱ£ǰȱȱ£©ȱȱȱ
ȱ ôǰȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ¦©ȱ ȱ ŜŖȱ ȱ
Ȭȱ ǰȱ ©¦ȱ ȱ ȱ ǰȱ ǰȱ ©©ǰȱ ©©ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ǰȱȱȱȱȱȱȱęȱȱȱÉȱ
ȱȱǰȱȱȱȱǯȱ ȱȱôȱȱȱȱǰȱ©ȱ
Cȱ £ȱ Ȭȱ ǰȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱ
Éȱ Éȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ǯȱȱĚȱȱȱ¦ȱ©ȱȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ¡ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ Éȱ Éȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱóȱȬȱ¦ȱ©ȱóȱȱȱȱǯȱ
ȱȱ£¡ǰȱ©¦¦ȱȱ ȱ
ǯȱ£ȱȱȱǯȱȱÉȱȱ
¦©ȱ ȱ ôȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǯȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱȱǰȱęȱȱ©ǰȱÉȱ¦©ȱȱŘŞȱȱǰȱȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ȱ©ȱ©ȱȱǰȱ©ȱȱȱǯȱ
ȱ É©ȱ ©ȱ ȱ ȱ Ȭȱ
ȱȱȱȱȱ©©ȱęȱ©ôǰȱ
ȱǰȱȱȱȱȱȱȱ ȱ£ȱȱ£ȱÉȱęȱȱřǯȱȱ
ȱ ©ǯȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ɦȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ŗřǰȱ £©ȱ ȱ ȱ
ǰȱȱǰȱȱȱÉǰȱȱ ȱ ȱ řŞǯȱ ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ
óȱȱȱȱȱ©ȱ©ǯȱ ȱȱÉȱÉȱ£ȱȱȱȱ
ȱ ȱ ©ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ Éȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ ¡ȱ ȱ ȱ ǯȱ £ȱ
£©ǰȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©óȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ Ȭȱ
ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ęȱȱ ȱ ©ȱ ȱ £ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ęȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱȱȱȱ©ȱ©ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱȱ ȱ ȱóȱȱ©ǰȱȱȱȱŜǰȱôȱ
ȱ ǯȱ ¡©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ǰȱ ȱ
ȱ ǰȱ ȱ ǰȱ Éħȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
óȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ęȱȱ ȱ ȱ ôǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱȱ
©ȱ ȱ ȱ Ĵȱǰȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ©ôȱ ȱ
ȱȱóȱȱǯȱȱȱǰȱ ȱǻȱŝǰȱŗŖǰȱşŝǼǰȱÉħȱȱ©ȱǻȱ
ȱȱ£ȱȱęȱȱ£ȱȱ ŗǰȱşřǰȱşŚǰȱşśǼǰȱ£ȱǻȱşǰȱŜşǰȱŝśǰȱşŜǼȱóȱ
ȱȱȱȱǯȱ ęȱ©ôȱ ȱ ȱ ǻȱ ŗŚȱ óȱ şşǼǯȱ ȱ ȱ
ȱ ô©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱȱ ȱ ȱ ȱ
ȬȱȱĚȱôȱȱȱȱ©©ǯȱóȱȱ ȱȱȱǯ
©ȱ©ȱȱôȱ©ȱȱęȱȱ©ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ôȱ
Éȱ ȱ £ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ©ȱ ȱȱ£ȱǯȱȱȱǰȱ
É©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱ©ȱȱ£ȱȱ £ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱǯȱ
ȱ ȱ ǯȱ ǰȱ É©ȱ ȱȱȱȬȱ¡ȱ©ȱȱ
ȱ Ȭȱ ǰȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱôȱȱô©ȱȱȱȱȱóȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ĵȱǰȱ ęȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ
Éȱȱóȱȱ©ȱȱ£ǰȱÉȱóȱ ȱȱȱęȱȱȱ¡©ôȱÉȱȱŜȱ
ǰȱȱȱǯȱȱȱôǰȱȱ ǰȱ©ȱ©ǰȱ©ȱȱȱ
ǰȱ ȱ óȱ ôȱ ǰȱ ȱ óȱȱ©ȱęȱȱ©ȱȱŘŞȱȱȱȱÉȱ©ȱ
©ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱȱǯȱȱȱ©ȱ©ȱȱÉȱ
ȱȱóȱęȱ£ǯȱ ©ȱęȱȱÉħȱȱȱôȱęȱȱ©ȱȱ
ŗŖȱ ȱ Éȱ ©ǰȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱÉ©ôǯȱȱęȱȱȱ
ęȱ©ôȱȱȱȱȱɦȱęȱȱ©ȱÉȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
Ȭóȱôȱȱȱȱ©ȱȱ©ȱÉ©ǰȱ ôȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ęȱȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ô©ȱ Éȱ ǰȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ
Éħȱ©ȱǯȱCȱȱ©ǰȱȱ ȱôȱȱÉȱ©ǰȱȱȱ©ȱÉ©ȱ
ȱ ȱ ȱ £ôȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ óȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱ óȱ ȱ óȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȱ Ȭȱȱǯȱ©ȱ©ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ©©©ȱÉȱ¦ȱǯ
ǰȱ Ȭȱ
ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éóȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ
©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ħȱȱ óȱ ©ȱ ȱ £ȱÉȱęȱȱŚǯȱȱȱȱŘşǰȱȱ
Éȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ £ǯȱ ŚŜȱ ȱ É£©ȱ Éȱ ȱ ȱ ǯȱ
ȱȱ©ȱ©ȱ£ȱȱȱȱ ȱȱ©ȱȱ©ȱȱÉȱȱ©ȱ
ȱȱȱęȱ©ȱȱô©ȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ
ôȱȱȱȱǯȱȱ ȱôȱôȱôȱÉȱôȱȱ
ȱ©ȱȬȱ
ȱȱȱ©ȱȱȱȱȱȱ ǯȱ ȱ Éȱ ȱ Éȱ ȱ
ȱȱóȬȱǰȱȱęȱȱ©ȱȱȱȱśȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ǻśǼǰȱ
ôȱÉȱ©¦ȱ©ȱ©ȱóȱȱ ȱ ȱ ȱ ĴȱǻŜǼǰȱ ǻŜǼǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ęȱȱ ȱ Ȭ©ǻŗǼǰȱ ǻŗǼǰȱ
£ôȱ©©ȱôȱ©ȱȱȱŘȱ ȱ ©ǻŗǼǰȱ £Ȧô©ȱ ȱ ǻŘǼǰȱ
ǰȱȱ©ȱ©©¦ȱÉȱȱǯ ȱ ȱ ¡ȱ £©ǻśǼǯȱ ȱ
Ȭȱ
ȱÉȱ©óȱôȱȱȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©óȱ ȱ ȱ ȱ
ǯȱȱ©ȱ©ȱȱ¦ȱ©ȱȱÉ©ȱ ôȱȱȱȱȱĴȱǰȱ
Éȱ ¦ȱ ȱ óȱ ©ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭ©ȱ óȱ £Ȧ
ȱ ǯȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ ȱ ô©ȱȱǰȱȱȱóȱÉȱ£ȱȱ
ȱô©ȱȱ©ȱǯȱȱôȱ Ȧôȱ©ǯȱCȱǰȱȱôȱ
ȱ óȱ ħȱȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ
ǯȱ Ȭȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ǻȱ ŗŜǼǰȱ ȱ ǻȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ŘŘǼǰȱ ȱ ǻȱ řŝǼǰȱ ȱ
ȱȱÉȱ©ȱȱȱȱ©ôȱóȱ ȱ ǻȱ ŚşǼǰȱ ¡©ôȱ ǻȱ ŜŗǼȱ óȱ
ȱȬȱȱȱȱȱȱ©ȱȱ ȱȱȱǻȱŞŖȱóȱŞřǼǯ
£ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ Cȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ Ȭȱ óǯȱ ȱ óȱ ȱ ©ȱȱȱǰȱȬȱȱȱ©ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©£ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ
É©ȱȱȱóȱȱôȱóȱȱȬȱȱȱó©ȱ ǯȱȱȱ©ȱȱȱ©ȱóȬȱȱ
ô©ȱ ȱ ȱ óȱ ©ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ óȱ ©ȱ ȱ ©óȱ
¡ǯȱȬȱȱȱȱȱ ȱ ǰȱ ȱ Ȭȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ęȱȱ ȱ ©Ȭȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ɦȱ óȱ ȱ ȱ
©ȱ ô©ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ôȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ęȱȱ ©ǯȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©Ȭóȱ ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ǯȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ©ôȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
ȱÉȱȱęȱȱ©ȱ¦ȱÉȱǰȱÉȱ£ȱ ©ôǰȱȱȱȱ©£©ǰȱȱ©ȱ
Éȱȱȱȱ©£¦ǯȱ óȱôȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ
£ȱřDZȱȬȱ ©ȱ ôǯȱ ȱ É©ȱ ȱ ȱ
ȱȱ©ǰȱȱ©ȱ©ȱÉħȱ©ȱȱȱ
£ȱ Ȭȱ ȱ £©ȱ ȱ Éȱ ȱ ȬȱȱȱȱȱȱȬȱ©Ȭȱ
ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱȱȱȱǰȱȱÉȱȱ©ȱ©Ȭȱ
ęȱȱȱ£ȱȱôȱȱȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ £ȱȱȱśŞǰȱȱ©ȱȱȱ©ȱȱ
ȱȱȱȱ©ȱô£ǯȱ ©ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ©ȱ ô£ȱ
Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Řŝȱ ȱ ǰȱ ©©©ǰȱ ȱóȱ©©ǰȱȱȱȱȱ©ȱ©ȱ
ȱȱȱȱȱȱȱô©ǯȱ ©ȱôǯȱCȱȱǰȱȱȱȱ©Ȭóȱ£ȱ
(+Ĩà&'57/#4+<#4'
3'64
7DEHOFRQYHUVLHVFRU
WRWDO3'64
7RWDOVFRUEUXWBBB
0DUN=LPPHUPDQ0'
6FRU7BBBBBBBB
0RGHO
,'BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB'DWDBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB
*HQ0DVFXOLQ)HPLQLQ9kUVWDBBBBBBBBB1LYHOGHHGXFDĠLHDQLGHúFRDOăBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB
5DVă(WQLHDVLDWLFăDIURDPHULFDQăKLVSDQLFăODWLQRLQGLJHQDPHULFDQăLQGLJHQKDYDLDQDDOEăDOWD
6HUHFRPDQGĈ
LQYHVWLJDŗLL
XOWHULRDUH
LQWHUYLX
VXSOLPHQWDUD
ELIDŗLGDFĈ
VFRUXOVXEVFDOHL
6FRU 3XQFWGH SXQFWXOGH ,WHPLFULWLFLEÍQFHUFXLŗLLWHPLLOD
6XEVFDOD3'64 VXEVFDOĈ VHFŗLXQH VHFŗLXQH FDUHVDUĈVSXQVFX'$
7XOEXUDUHGHSUHVLYĈPDMRUĈ BBB F BBB
3
7XOEXUDUHGHVWUHVSRVWWUDXPDWLF
BBB G BBB
%XOLPLH$OLPHQWDŗLHFRPSXOVLYĈ BBB F BBB
3
7XOEXUDUHREVHVLYFRPSXOVLYĈ
BBB I BBB
7XOEXUDUHGHSDQLFĈ BBB J BBB
7XOEXUĈULSVLKRWLFH
BBB K BBB
$JRUDIRELH BBB L BBB
)RELHVRFLDOĈ
BBB M BBB
$EX]GHSHQGHQŗĈGHDOFRRO
BBB N 3
BBB
$EX]GHSHQGHQŗĈGHPHGLFDPHQWH
BBB O BBB
7XOEXUDUHGHDQ[LHWDWHJHQHUDOL]DWĈ BBB P BBB
7XOEXUDUHGHVRPDWL]DUH
BBB Q BBB
,SRKRQGULH BBB R BBB
3'646FRUXOWRWDOEUXW
BBB
D
%LQHvQŗHOHVvQSUDFWLFDFOLQLFĈWULPLWHUHDVSUHHYDOXĈULPDLFRPSUHKHQVLYHQDUWUHEXLVĈVHED]H]HQLFLRGDWĈSHUH]XOWDWHOHXQXLVLQJXU
WHVWFLVHYRUOXDvQFRQVLGHUDUHWRDWHLQIRUPDŗLLOHFOLQLFHGLVSRQLELOHGHVSUHDFHOFD]E$UWUHEXLVĈÀHRHYDOXDUHVXSOLPHQWDUĈSHQWUX
ÀHFDUHGLQWUHLWHPLLFULWLFLvQFHUFXLŗL
F
9DORDUHDSUHGLFWLYĈQHJDWLYĈSURFHQWXOQRQFD]XULORUUHDOHQHWULPLVHSHQWUXHYDOXDUHVXSOLPHQWDUĈSHED]DDFHVWXLSXQFWGHVHFŗLXQH
GYSQ HYSQ I YSQ JYSQ KYSQ LYSQ MYSQ NYSQ OYSQ PYSQ QYSQ RYSQ
&RS\ULJKWE\0DUN=LPPHUPDQ
7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH1LFLRSDUWHDDFHVWHLSXEOLFDĠLLQXSRDWH¿UHSURGXVăVDXWUDQVPLVăVXEQLFLRIRUPăHOHFWURQLFVDXPHFDQLFLQFOX]kQGIRWRFRSLHUHDVDXRULFH
DOWVLVWHPGHFRSLHUHIăUăSHUPLVLXQHDSUHDODELOăD¿UPHL6&&2*1,752065/0DWHULDOSHQWUXHGLĠLDvQOLPEDURPkQă&RS\ULJKW6&&RJQLWURP65/
ȱŚǯȱóȱȱ£ȱȱ£ȱřȱǻȬȱǼ
ȱ©©ȱ©ȱęȱ©ȱ©ȱȱȱȱ ©ȱȱ£ȱȱóȱȱ
ȱȱǯȱȱęȱ©ȱȱȱȱ¦ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ
ȱ©ȱȱȱȱ©ȱÉȱȱÉȱ £ȱȱǰȱȱȱȱ
ȱÉóȱ©ȱħȱȱȱǯȱȱȱ ę©ȱȱ©ȱęȱȱȱȱȱ
ôȱ©ȱȱÉȱ©ȱȱȱȱ ȱ ȱ Ĵǯȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ ȱ
ȱ ȱ ¡ȱ óȱ ȱ ©ȱ ȱ ħǯȱȱ ȱ É©ȱ ȱ ȱ Éȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ
óȱȱ©ôȱȱȱȱȱÉȱǰȱ ȱ ȱ ȱ Ĵȱ óȱ ȱ
ȱ ɦǰȱ óȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ¡ȱ ôȱ ȱ Éȱ
ȱ Éȱ ęȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ©¦©ȱ Éȱ ȱ ȱȱȱóȱȱȱȱȱ
ǰȱȱȱ©ȱȱȱȱȱ©ǯȱ ǯȱ¦ȱÉȱȱ©ȱȬȱȱȱ©ȱ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ô©ȱ ęȱ ©©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ôǰȱ óȱ óȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ¡ôȱǰȱȱȱȱ
ȱóȱȱȱ¦©ȱ©ȱȱȱȱ ȱȱȱóȱȱÉȱȱ¡©ȱ
ęǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ¡©ôǰȱ
ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ¦ȱôȱ©ȱȱȱ
ȱȱȱ©ȱȱȱôȱ ȱ ǯȱ Ȭȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ęȱ ę©ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ £ȱ ¦ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ¡ô£ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ©ôǰȱ ȱ ę©ôȱ ɦȱ ȱ ȱ
ôȱ óȱ ȱ ôȱ ôȱ ȱ ©ǯ
ȱǯȱȱȱȱȱȱȱ©ȱ
Ś
ôȱȱóȱ©ôȱȱ
ôǰȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱȱ©ôȱȱ£ȱȱ
ȱ ©ȱ ęȱ ©ȱ ȱ ǰȱ ęȱ ȱ ȱ ȱóȱȱȱȱǰȱǰȱȱȱ
ȱȱǯȱȱȱ©ȱȱ ǰȱ ęôȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ©ôȱȱȱȱȱÉȱȱȱȱ
ȱ ȱ Ȭȱ ȱôȱǻǰȱŗşşŗǼǯ
ȱÉȱȱȱȱȱȱ ȱȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱȱ£ǯ ©ôȱ ȱ ȱ ££©ȱ ȱ
ȱ Ȭȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ£ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭǰȱ ęôȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ©©ȱ ©ȱ ǻ
Ǽȱ
£ȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ óȱ £ȱ ǻŗşŝşǼȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ÉȱôȱȱȱȱśŖŖȱ
ǰȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱôȱôȱÉȱȱȱÉȱȱ
©ȱ Éȱ ȱ ©£ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ôȱ ȱ ǯȱ ȱ ¡ȱ ǰȱ ŝśǰŚƖȱ
Éȱ ȱ ȇŞŖȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŗśǰŞƖȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ
ȱ ǻ¢ȱ ȱ ȱ ǰȱ Ǽȱ ŞǰŞƖȱȱȱȱȱǯȱCȱȱǰȱ
óȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ŗŝƖȱȱôȱȱÉȱ©ȱȱȱ
ǻȱ ȱ ǰȱ Dzȱ ǰȱ ȱǯȱȱ¦ȱȱǻŗşşŖǼȱȱ
ŗşŞřDzȱǰȱ¢ǰȱȱóȱǰȱ ȱÉȱô©ȱȱȱȬȱȱ
ŗşŞŜǼǰȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ Ȭȱ ȱȱśŝŝŗȱȱôȱ£ôȱÉȱȱ
ǻôȱ ©ȱ ȱ ǰȱ ǰȱ ŗşŞŖǼǯȱ ôȱȱȱȱȱȱ ȱȱ
ȱ£ȱȱȱóȱȱ ÉȱȱŗşŞŗȬŗşŞśǰȱȱŘśƖȱȱôȱ
©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȬȱÉȱȱȱȱȱȱȱęȱ
ȱȱóȱȱȱȱȱ ¡ȱ ǯȱ ££ǰȱ ȱ óȱ ěȱ ǻŗşŞŝǼȱ ȱ
ÉȱȱȱǰȱÉȱôȱȱȱ ©ȱ ©ȱ ÉȬȱ óȱ ȱ řŚśśȱ ȱ ôȱ
ȱ©ȱ©ǰȱȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ©ȱ ǻŝśƖȱ ȱ ȱ ęȱ
ȱ ęȱ Ȭȱ ȱ ȱ ǯȱ ôȱ ȱ ȱ ©Ǽǰȱ ŘŜƖȱ ȱ
ȱǰȱ©ȱȱȱȱ©ȱȱ©ȱȱ óȱȱȱȱȱôȱęȱ
ǰȱ ȱ ȱ ęȱ ǰȱ ȱ ȱ ęȱ ©ȱ ¡ȱ ȱ ȱ Ȭǯȱ ȱ óȱ Ĵȱ ǻŗşşşǼȱ
ȱ ȱ ¦ȱ Éȱ óȱ ǰȱ ¦ȱ óȱ ȱ £ȱ ęóȱ ȱ śŖŖȱ ȱ ôȱ ȱ
Éȱ óȱ Ȭȱ ǻȱ £ôǰȱ ôȱ Éȱ ȱ ȱ óȱ
óȱ ¢ǰȱ ŗşŞŝǰȱ ŗşŞŞǰȱ ŗşşŚǼǯȱ Cȱ ȱ ŗśȱ ǰȱ ôȱ ȱ Ȭȱ óȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
£ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ řŜǰŜƖȱȱôȱȱȱôȱȱȱ
ôȱ ȱ ȱ ǻ ǰȱ Ȃ
ȱ óȱ £ǰȱ ȱ©ȱ©ȱȱ¡ȱǯȱ£ȱȱ
ŗşşŖDzȱ
ȱ óȱ ǰȱ ŗşşřǼǰȱ ęȱ ȱ óȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱôȱȱ
ȱÉȱȱȱȱȱȱ ǰȱÉȱȱ©ȱÉȱȱȱóȱȱȱ
©ȱȱȱ¡ȱȱȱȱǻǰȱǰȱ ȱôȱȱȱôȱȱ©ȱȱ
ȱ óȱ ǰȱ ŗşşřDzȱ ǰȱ ǰȱ ȱȱ©ǰȱȱ¦ȱȱȬȱ
ȱóȱǰȱŗşşŗǼǯ £ȱȱȱ©ȱȱǯȱ
ȱ©ǰȱȱȱȱȱ£ȱôȱ
ôȱȱȱȱóȱ ȱȱȱ©ȱęǯ
ȱ©£ȱȱóȱȱ©ô ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ£ȱȱ©ȱǰȱȱ
Cȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ Ȭȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱȬǰȱȬȱȱȱȱȱ ©ȱ ©ȱ Éȱ śŖƖȱ óȱ ŝśƖȱ ȱ ôǰȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ Ĵȱ ǻǼǰȱ ȱ
ȱ ǻȱ óȱ ǰȱ ŗşşŖǼǯȱ ôȱ Ȭ©ȱǻǼǰȱȱȱ¡ȱ
£©ȱ ǻ Ǽǰȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱȱóȱ¦ȱ
©ȱ ©ȱ ǻǼǰȱ ȱ ę©ȱ ȱ ȱ
ȱȱ©ǰȱȱÉȱȱȱ
ȱ ôȱ Éȱ ȱ ȱ ǻ ǰȱ ǰȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǯȱǯȱ¢ǰȱǯȱ¢ȱóȱǰȱŗşŞŜDzȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ
ȱóȱ ǰȱŗşşŘDzȱǰȱȱóȱĴǰȱ ȱ©ȱȱȱȱ£ȱ
ŗşşŖDzȱ ǰȱ ħǰȱ ǰȱ ȱ óȱ ȱȱÉȱȱÉħȱǰȱȱ
ǰȱ ŗşŞşDzȱ ǰȱ ǰȱ ȱ ɦȱȱȱȱȱęô©ȱÉȱȱ
óȱ
ǰȱ ŗşşśDzȱ ǰȱ ¢ǰȱ ȱ óȱ ǰȱ ȱ£ȱȱóȱȱ©ǯȱȱ
ŗşŞşDzȱ ȱ óȱ ǯǰȱ ŗşŞŞDzȱ £ǰȱ ǰȱ ȱ ȱ óȱ Éȱ ȱ óȱ ©ȱ ęȱ
ȱ óȱ ǰȱ ŗşŞşDzȱ ǰȱ ǰȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ
ȱóȱ ǰȱŗşşŖDzȱǰȱǰȱ
ȱ ôȱȱǯ
óȱ ǰȱ ŗşşŖDzȱ ǰȱ ǰȱ ȱ óȱ Ěôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ
ǰȱŗşşŘDzȱǰȱǰȱȱóȱ¢ǰȱ ȱȱȱȱǯȱȱ
ŗşŞřǼǯȱ ȱ ôȱ ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ¦©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ
ȱ Éȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ęȱȱȱȱȱȱęȱȱȱ
ȱȱ£©ȱȱȱǯȱȱ ôȱÉȬȱȱǰȱÉȱȱȱ
ȱ£©ȱȱ©ǰȱǰȱȱȱ ©ȱ ô©ǰȱ óȱ ęȱ ȱ £©ȱ
ȱȱ©ǰȱȱ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ôȱȱȱȱǯȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ǯȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ
ȱȱóȱȱȱȱȱ ęȱȱ©ǰȱȱȱ£ȱ©ôȱ
ȱ ȱ ȱ ęȱ óȱ ȱȱóǰȱÉȱóȱǰȱȱ
ǰȱȱȱȱ©ȱ¡ȱóȱ£ȱ óȱ£ȱ©ȱęȱęȱȱǰȱȱɦȱ
ȱȱȱȱôȱȱȱóȱ ȱȱȱȬȱ©ȱ©ȱ
ȱ ©ǯȱ ȱ óȱ Ĵȱ ǻŗşşşǼȱ ęȱ óȱ ȱ ȱ ǰȱ ô¦ǰȱ ©ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ©ôȱ óȱ ôȱ ôȱęȱǯȱȱȱȱ
ȱȱęȱȱȱ£ȱȱ ȱȱȱȱȱȱǯ
ȱ ȱ ȱ Éȱ £ȱ ȱ ôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ôȱ ȱ ôȱ ôȱȱ
óȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ
ȱȱ£ȱȱ©ȱȱǰȱ ȱȱȱȱȱȱ
ȱ ©ȱ £ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ǻǰȱ
ȱȱ©ȱȱȱęȱę©ǰȱ¦ȱ ȱóȱǯǰȱŗşşŚDzȱȱóȱǰȱŗşşśǼǯȱ
Éȱ £ȱ £©ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱÉȱǯ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ Éȱ
ȱ ©ôȱ ȱ ©ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ Éħȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ £©ȱ £©ǰȱ ǰȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ÉȬȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ Dzȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ©©©ôȱ ǯȱ Cȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ô©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ
ȱǻ¢ȱóȱǯǰȱŗşŞŞDzȱ¢ȱóȱ¢ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ óȱ Ȭȱ
ŗşŞŞDzȱ ǰȱ ŗşŞŞDzȱ
ȱ óȱ ǯǰȱ ŗşŞŚDzȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
¢ȱ óȱ ǯǰȱ ŗşşŖǼǯȱ óǰȱ ȱ ©ȱ ę©ȱ©ǰȱ©ȱôȱ©£ȱ
ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ
ęȱ£ôȱȱ©ȱǰȱȱ ôȱȱǻȱóȱĴǰȱŗşşŞǼǯȱ
ȱ©ȱȱȱÉ©ȱ£ȱȱȱ ȱǰȱȱǰȱȱ©ȱ
ȱȱȱȱȱȱȱ©ȱȱȱ ȱ ȱ ¡ȱ ©Dzȱ ȱ ©ȱ
ȱ©ȱ£ȱ©ȱȱȱ¡ȱǯ ©ȱȱȱ©ȱ©ȱȱȱôȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ Éħȱ
©ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ¡ȱ
©ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ǰȱ ȱ ¡ȱ ȱ ©ȱ £©ȱ
ȱ ęȱ ¡ǰȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱÉȱȱȱóȱȱȱ
Éħȱô©ȱȱȱǰȱȱȱȱȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ęȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ÉȬȱ ȱ Ȭǰȱ ȱ
¡ǯȱ óȱ É©ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ęôȱ ȱ
ȱ ǰȱ É©ȱ £ȱ ȱ ó£©ǰȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ Éȱ
ȱ ȱ É©óȱ ȱ ȱ óȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ǰȱ ȱ
©ȱȱôȱęôȱÉȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ¡ôȱ ȱ ȱ
ȱȱ¡ȱȱ©ȱ©ǯ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ęȱ ©ǰȱ
ȱȱęȱȱęȱȱȱ©ȱ¦ȱȱ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ô£ȱ Éȱ ȱ óȱ
ȱ©ȱ©ȱ©ǯȱ©ȱ
Cȱȱȱôǰȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ
Ȭȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ęȱ ȱ
ȱ ©ȱ ǰȱ Ȧȱ óȱ ȱ ôǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ǯȱ ȱ ŗŖŘȱ ȱ £ôȱ Éȱ Ȧȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ę©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ę©ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ
ô©ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ óȱ Ĵǰȱ ǰȱȱ©ȱȱȱȱ©©ǰȱ
ŗşşşǼǯȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱôȱȱȱę©ȱ
ȱÉȱȱȱȱȬȱȱ£©ǰȱ ȱ ǯȱ ȱ ©ȱ ôȱ
ȱ©ȱ©ȱȱȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ
©ȱóȱȱȱôȱ©ȱȱÉ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ Ȭǰȱ ©ȱ ©ȱ
ȱȱȱȱǻŗşşŚǼǯȱȱȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ©ôȱ
ȱôȱȱȱȱŗŚȱ©ǰȱȱ ȱȱȱŗřȱȱȱǯȱ
Éȱ ȱ DZȱ ©ȱ ȱ ȱ Cȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱ ǻȱ óȱ ôȱ ©Ǽǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ
©ȱ ȱ ǻȱ ©ȱ ©ȱ ôȱȱȱôȱȱȱÉȱȱ©ȱ
óȱ ȱ ©Ǽǰȱ ©ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ɦȱ ©ȱ ©ȱ ęȱ É©ȱ
ǻȱ ȱ ©ǰȱ ǰȱ ȱ ©ǰȱ Éȱȱ©ȱȱ©ǰȱóȱôȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ Ĵǰȱ ȱ ȱ¦ȱȱ£©ǰȱȱɦȱȱȱ
Ȭ©ȱ óȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱȱȱ©ȱęȱǯȱ
£©Ǽǰȱ ©ȱ Éȱ ©©ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ȱǰȱȱȱȱȱȱȱ
ǻ£Ȧô©ȱ ȱ ǰȱ £Ȧô©ȱ ©ȱ©ȱ©ôȱȱȱǯȱȱ
ȱ Ǽȱ óȱ ©ȱ ȱ ȱ©ȱ©ȱȱȱȱȱ©ȱ
ǻȱȱ£ȱóȱǼǯȱȱ ǻŘŗȱǼǰȱȱ©ȱ£©ȱęȱȱȱ
©ȱȱȱǰȱȱ©ȱȬȱȱȱ ©ȱȱęȱȱȱȱȱ
ęȱȱȱȱÉȱȱȱ ȱȱȱǰȱȱȱȱ
ȱ ôȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ǻ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ ¡ǰȱ ȱ
óȱ ǯǰȱ ŗşşŚDzȱ ȱ óȱ ǯǰȱ ŗşşŗǼȱ óȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ Éȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ¦ȱȱǰȱ¦ȱóȱȱǰȱ
ȱȱǻ
ǰȱ
ǰȱ ȱ óǰȱ ¡©ȱ ©ȱ É©ȱ ȱ ĴȬȱ
óȱ ǰȱ ŗşŞśDzȱ ££ǰȱ ȱ óȱ ěǰȱ ȱ ȱ Éȱ ©ȱ ©Ǽǯȱ ȱ ȱ
ŗşŞşDzȱȱóȱĴǰȱŗşşşǼǯ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ
C©ȱȱȱȱȱȱȱȱ ęôȱ ô©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ £ôȱȱȱȱǯ
ȱȱȱ©ȱȱǻǰȱ
ȱ óȱ ǯǰȱ ŗşşŚǼǯȱ ȱ óȱ ©ȱ ȱȱóȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ôȱ É©ȱ ȱ ȱ
£ôǰȱ ¦ȱ Éȱ £ȱ ôȱ ôȱ ȱ ȱ óȱ ǯȱ ȱ ôȱ
Ȭȱȱȱȱȱ£©ȱÉȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ôȱȱȱǻȱ©©¦©ȱȱȦ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ
Dzȱ ©ȱ ©©¦ȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ ȱ £©ȱ ȱ ôȱ ȱ
©ȱ ©Dzȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱǰȱȱ©ȱ©ȱ©ȱȱȱ
©ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ĴDzȱ ȱ ȱ©ȱÉȱȱę©ȱȱȱǯ
ȱ ȱ ȱ ©Dzȱ óȱ ȱ ȱ
ȱ©ǰȱȱȱ¡ȱ£©ȱ ȱ
óȱ Dzȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©Dzȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
£Dzȱ©ȱ©ȱę©ȱȱ ȱ©©ȱȱ£©ȱ©ȱęȱȱ©ȱ
ǰȱ ȱ Ȭ©ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱ ȱ £Ȧôȱ ȱ ôǼǰȱ ȱ ôȱ óȱ ȱ Éôȱ ȱ ôǰȱ
Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ɦȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ǯȱ ȱ
ǯȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ôȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ £ȱ ȱ
ȱǰȱȱ©ȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ©©ȱ ǻȱ óȱ ǰȱ
ęȱȱ£ȱȱȱȱǯȱ ŗşşŝǼǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱ¡ôȱȱ©ȱÉ©ǰȱôȱȱȱ ©ȱ £ȱ ȱ ęȱ ©ȱ ȱ ȱ
óȱ ȱ ǻȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱĴǰȱǰȱȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ęȱ ǯȱ ȱ
Ȭ©ǰȱȱȱ©ȱóȱ©ȱ ¡ǰȱȱȱ£ȱȱȱôȱ
Ǽȱȱ©ȱȱȱȱȱȱȱ©ȱ ȱȱȱȱȱÉȱśǰŞǰȱȱȱ
©©¦ȱ Éȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ¡ôȱ Ȭ
ȱ óȱ şǰŘǰȱ ȱ ȱ ǯȱ
ȱ £ȱ ȱ ȱ ©ȱ É©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôǰȱ Ȭȱ ȱ £ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ Ĵǰȱ ȱ ©ȱȱ©ȱÉȱȱôȱȱȱÉôóǯ
ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ôǯȱ ôȱ
ȱȱȱȱóȱȱ
ǻǰȱ ȱ ©ǰȱ £Ȧô©ȱ ȱ ȱ ôǯȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
ǰȱ£Ȧô©ȱȱǰȱȱ ȱŚşŝȱȱôȱȱ©ȱȱ
ȱ ¡ȱ £©ǰȱ £ȱ óȱ Ǽȱ ôȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ óȱ ȱ Éȱ ȱ ǯȱ ¡ôȱ ȱ ȱ ǻóǰȱ ôȱ ȱ
ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ É©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ǽǯȱ ȱ
ȱ £ǰȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ É©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ôǯȱ
ȱ ȱ ȱ ôǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŗřŝȱ ǻŘŝǰŜƖǼȱ ©ôȱ óȱ řřŞȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻŜŞƖǼȱ ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ Éȱ ŗŞȱ óȱ ŞŘȱ
ǰȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ǻƽŚŗǰŞDzȱ ƽŗřǰŖǼǯȱ ȱ ôȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ŗǰŜƖȱ ǻƽŞǼȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
óȱ ¡©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ęȱ ó£ȱȱȱDzȱřǰŚƖȱǻƽŗŝǼȱȱDzȱ
ȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ ©©¦ȱ ŜŖǰŞƖȱǻƽřŖŘǼȱȱȱôȱȱȱȱȱ
ȱ ©ǯȱ ȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ řŘǰŞƖȱ ǻƽŗŜřǼȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ǯȱ ©ȱ
ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
£ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ £ȱÉȱȱǯȱCȱô©ǰȱȱ
ǯȱ Cȱ ȱ ©©ǰȱ ôȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ
ȱ ęȱ ɦȱ Éȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ęȱ ©ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ óȱ ôȱȱȱȱȱȱǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
óȱ ǰȱ ȱ Ȭȱ ȱ ©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ǯȱ C©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱŚŖŚȱôȱȱôȱǯȱ ȱȱȱȱȱ©ȱȱÉôȱȱ
ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ǰȱ ôȱ ȱ ǰȱȱ©©ȱȱęȱ£ȱȱôȱǯȱ
ȱ ȱ Éȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ȱȱȱȱ©ȱȱÉôȱȱȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ©ȱȱȱ©©ȱȱȱȱ¡ȱ
ȱȱȱęȱôǯȱ ȱȱȱŗŖşȱǻŘŝƖǼȱ ȱ£ȱ©ôȱǯȱ
©ôȱ óȱ ŘŞřȱ ǻŝŖƖǼȱ ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
Éȱ ŗŞȱ óȱ şŗȱ ȱ ȱ ǻƽŚŘǰŖDzȱ ƽŗŚǰŗǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ǰȱ ŘǰŘƖȱ ǻƽşǼȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©DZȱ Ǯȱ ȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ Dzȱ şǰŚȱ Ɩȱ ȱȱ©Ȭȱȱȱȱȱȱ
ǻƽřŞǼȱȱȱȱȱȱDzȱŜřǰŗƖȱǻƽŘśśǼȱ ôǯȱȱȱ©ȱȱôȱ©ȱȱ©ȱ
ȱȱȱȱȱôȱȱÉ©ô©¦ȱ É©ȱ ȱ óȱ ȱ Éôǯȱ ȱ ©ȱ
©ǰȱȱŘřǰřƖȱȱȱôȱȱȱ ȱ ǰȱ ©ȱ ©ȱ ©ȱ Éôȱ Cl ȱ
ǯȱ £ôȱ ©ȱ ȱ óȱ ȱ ȱȱCl ǰȱȱȱȱ©ȱôȱÉôȱ
ȱ©DZȱŞřǰŝƖȱǻƽřřŞǼȱ£DzȱŚǰŝƖȱ ęôȱÉ©ǯȱȱ©ȱȱ©ȱôȱ
ǻƽŗşǼȱ ȬDzȱ řǰśƖȱ ǻƽŗŚǼȱ Dzȱ ©ȱÉȱȱ©ȱôȱôȱȱ
ŗǰŖƖȱ ǻƽŚǼȱ Dzȱ řǰŖƖȱ ǻƽŗŘǼȱ £ȱ óȱ Ȅǯ
řƖȱ ǻƽŞǼȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ řřȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ôǯȱ ȱ ¡ȱ ôȱ ©ȱ ęôȱ ȱ ȱ ǰȱ ôȱ Éȱ ȱ
ȱȱȱ©ȱȱȱôȱǻǰȱ ȱ ȱ ©ôȱ ǰȱ ȱ ȱ
ƽŗŘDzȱ ôǰȱ ƽŞDzȱ ¦©ǰȱ ƽŚDzȱ ǰȱ ƽşǼǯȱ ôȱ ȱ Ŝȱ ȱ ȱ ŗŖȱ ȱ ©©ȱ ǰȱ
ôȱ ȱ ȱ ôȱ ©ȱ £ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ǰȱ ô¦Ȭȱ ȱ ȱ
ÉȱȱȱóǰȱÉȱȱɦȱ©ǯȱ ȱřşȱȱǯȱôȱȱȱ
ȱȱȱȱȱȱ£ȱÉȱ
ȱȱȱ©ôȱǯ
ȱ
£
ȱ ôǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ £©ȱ Éȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ŗŗŘȱ ȱ ôǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
É©ȱ ȱ ȱ ŗŜȱ ©ȱ ȱ Éȱ ǰȱ Éȱ ȱ ¦ǰȱ ȱ ȱ £ȱ
ȱ DZȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱȱȱ©©ȱǯȱȱ©©ȱǰȱ
ȱ ǻȱ óȱ ȱ ȱ ôȱ Éôóȱȱȱȱȱ©ȱȱóǰȱȱ
©Ǽǰȱ©ȱȱ£ôȱǻȱ ȱ ¡óȱ ȱ £ǯȱǰȱ ôȱ ȱ
©ȱ©ǰȱȦȱóȱȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ Éôȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
©Ǽǰȱ ©ȱ ȱ ¡ȱ ǻȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ©óȱ ȱ ȱ ¡óǯȱ
ȱ ©ǰȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ Cȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ
Ĵǰȱ ȱ Ȭ©ǰȱ ȱ ȱ Éôȱ ęȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ óȱ ȱ ȱȱôȱÉȱǯȱCȱǰȱȬȱȱ©ȱ
©Ǽǰȱȱȱôȱǻ£Ȧô©ȱ ȱȱȱȱÉôóȱȱȱȱȱśƖȱȱ
ȱǰȱ£Ȧô©ȱȱǼȱóȱ óȱȱęȱôǯ
©ȱȱǻȱȱ£ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
óȱ Ǽǯȱ Cȱ ǰȱ ȱ ¡ȱ óȱ ȱ ȱȱȱȱŜŝȱȱôǰȱ
ôȱ ©ȱ £ȱ £ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ £©ȱ ©ǯȱ ȱ
ǯȱ ȱ ǰȱ £ȱ É©ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ŗŖȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ Éôóȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŗŗŘȱ ȱ ôȱ ¡ȱ śŖƖȱ ȱ ôȱ ǻŝŖǰŗƖȱ
ȱ ǯȱ ȱ ŗŖȱ É©ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éôȱ Éȱ Ǯôȱ ȱ £ȱ
ȱÉȱȱȱȱÉ©ȱȱ ȱǵȄDzȱŚşǰŝƖȱȱÉôȱÉȱ
ȱǰȱȱȱȱȱȱȱęȱȱȱ Ǯôȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
Éôȱ ǻȱ ¡ǰȱ Ǯôȱ ɦȱ ȱ ȱ ȱ ǵȄDzȱ óȱ ŚşǰřƖȱ ȱ Éôȱ
¦ȱȱȱÉȱęȱ£ȱÉȱȱ Ǯôȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ
©ȱ ©©¦ǵȄǼǯȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ©ǵȄǼǯȱ
óǰȱȱȱȱȱ©ȱ óȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ǰȱ óǰȱ
¡óȱ ȱ £ȱ ǰȱ £¦ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
©ȱ ȱ óȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ©ôȱȱȱȱȱ©ȱȱ
£ôǯȱ £ȱ ôȱ ǻŘŜǰşƖǼȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱȱôȱȱ
ȱȱ©ȱȱÉôȱȱȱȱ©ȱ ȱȱȱȱȱ£ǰȱ©ȱȱ
ȱ ȱ óȱ ȱ ©©ȱ ȱ ©óǰȱ ęǰȱ Ȭȱȱȱ©ȱ£ȱǰȱȬȱÉôǯȱ
ȱ ǰȱ ¡óȱ ȱ £ǯȱ ȱ ȱ ¡ȱ ǰȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ
ôȱęȱÉȱôȱȱȱ Éȱ ¡ȱ ȱ ęȱ ȱ
ȱóȱȱ¡óȱȱ£ȱ©ôȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ
ǯȱCȱ£ȱȱŚşȱȱôȱ©óǰȱ śƖȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ȱ
şȱ ȱ ȱ ŗŗŘȱ É©ȱ ȱ ȱ ȱ Éôȱ ǰȱȱȱȱ£©ȱôȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ śƖȱ ȱ óǯȱ ȱ óȱ ȱ ǯȱȱȱǰȱȱȱ¡ȱȱ©ȱ
ȱȱȱȱÉôóȱȱȱȱȱŜƖȱȱ ȱô©ȱ©ȱȱ©ȱȱ©ȱȱ
ôȱȱȱęôǯȱȱȱȱȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
ȱȱÉôóȱȱŜǰŗƖȱȱôȱȱȱ ôǯ
ôôȱ ©©ȱ ę©ǰȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ǰȱ ȱ
ȱȱȱȱ£©ǰȱȱ©ôȱȱ ȱȱóȱȱ©©ȱȱȱȱÉôóȱȱȱ
ȱȱȱȱȱǯȱȱȱȱ ȱȱśŖƖȱȱôȱǻśŘǰřƖȱȱÉôȱ
ȱǯ Éȱ Ǯôȱ £ȱ Éȱ ȱ ¡ȱ ©ȱ
¦ȱ ȱ ęôǰȱ ¦ȱ óȱ ȱ ©óȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ôȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ŗŖȱ ȱ ©ȱÉȱȱ£ȱÉȱȱȱǵȄȱ
©©ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ £ôǰȱ ȱ ȱ óȱ śŚǰŖƖȱ ȱ Éôȱ Ǯôȱ ȱ ôȱ ©ȱ
©ôȱ ǰȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ŚřŖȱ ȱ ȱȱȱȱǵȄǼǯȱóȱȱ
ôǯȱ ǻ©ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ©©ȱȱȱȱ¡óǰȱ£¦ȱȱ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ Éȱ Ǽǯȱ ȱȱȱȱ©©ȱȱ£ǯȱȱȱ
Cȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ©©ȱ ȱ řşŘȱȱôȱóȱÉȱȱǰȱȱŗŘŗȱ
ȱȱÉôóȱȱȱśŖƖȱȱôȱ ǻřŖǰşƖǼǰȱȱȱȱ©ȱȱÉôȱȱȱȱ
ǻŝŖƖȱ ȱ Éôȱ Éȱ Ǯôȱ ȱ ©ȱȱȱȱȱ©©ȱǰȱȱȱ
£ȱ ȱ ȱ ǵȄDzȱ ¡óȱ ȱ £ȱ ǯȱ ȱ ôȱ
śŖǰŞƖȱ ȱ Éôȱ Ǯȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Řŝŗȱ ȱ ôȱ ©óȱ ȱ ȱ
ȱ Ȭȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱřŗȱȱȱřřȱȱȱȱȱęôȱȱ
©ǵȄȱ óȱ śŖǰŜƖȱ ȱ Éôȱ Éȱ Ǯôȱ ȱÉôóȱȱȱȱȱşśƖȱȱóǯȱȱ
ȱȱȱ©ȱȱȱ ȱȱȱȱȱÉôóȱȱśǰşƖȱóǰȱǰȱ
ę£ȱ ǵȄǼǯȱ óȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ŝǰŚƖȱȱóǯȱȱȱȱȱęȱ©©ȱ
ǰȱÉȱô©ǰȱ¡óǰȱ©¦¦ȱóȱȱ ȱȱȱ©ȱȱȱȱǰȱȱ
©©ȱ ȱ £ǯȱ Cȱ ȱ ǰȱ ŗŘŞȱ ȱ ȱ©ôȱÉȱȱô©ǯ
ôȱǻŘşǰŞƖǼȱȱȱ©ȱȱÉôȱȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ £©ȱ
ȱȱ©ȱȱȱóȱȱ©©ȱȱóȱ Ěôȱȱęȱȱ¡ȱ
ȱǰȱǰȱ¡óȱȱ£©ǯȱôȱŗŜȱôȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ řřȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ¡óǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ Éôóȱ ȱ ȱ
ȱ©©ȱǯȱôȱȱȱȱȱÉôóȱ řŘǰŜȱǻƽŗǰŚǼǯȱȱȬȱôȱȱȱÉȱ
ȱ ȱ ôȱ şśƖȱ ȱ ȱ ŘŞŜȱ ȱ ôȱ ȱ óȱ ¦ǰȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ
©óǯ ȱ ȱ ôǯȱ ȱ £©ȱ ȱ ô©ȱ
ȱ ȱ ¡ȱ Ěôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
ęȱȱ©ôǰȱȱȱȱ £ȱ£ȱęȱǻƽŘǰşǰȱƽśǰȱřŜŘǰȱ
ȱ¡ȱȱȱǰȱȱ£©ȱ ǀŖǰŖśǼǯȱȱ ȬȱȱȬȱ
©ȱȱȱȱȱÉôóȱȱ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôǯȱ ȱ ôȱ ȱ ŗŗŖȱ ǰȱ ©ȱ ȱÉôȱęȱȱôȱȱ¦ȱȱ
ȱȱȱÉôóȱȱȱŗŖşǰŘȱǻƽŗǰŞǼǯȱȱ ȱȱȱȱȱǻřŘǰŘȱƹȱŘǰŘȱǯȱřŘǰŞȱƹȱŖǰŞǼȱ
ȬȱęȱȱȱÉȱȱ¡ȱ óȱ¦ȱȱȱȱȱȱȱ
óȱ¦©ǰȱ¡ǰȱȱǰȱôȱȱ©ǯ ǻřŘǰŘȱƹȱŘǰŘȱǯȱřŘǰŞȱƹȱŖǰśǼǯȱôȱȱȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ę©ȱ
ȱř
ȱęȱóȱȱȱôȱôȱÉȱ©ôȱȱȱ
ȱȱȱȱȱȱęȱóȱȱȱȱ
ȱôȱ ȱȱ
¦©
ŚŖǰŚȱǻŗŚǰŞǼ řşǰşȱǻŗŚǰŚǼ
Ɩ Ɩ
¡
ŚŚŞ Ŝŗǰř ŜŚŘ ŜŚǰŜ
ŘŞř řŞǰŝ řśŘ řśǰŚ
ô
ǀŗŘȱ śş ŞǰŘ ŗŗŘ ŗŗǰŚ
ôȱȱȱȱȱȱ©ȱ© Řŗŝ řŖǰŖ ŘŜś ŘŝǰŖ
ȱȱô ŘŞŖ řŞǰŝ řŘŝ řřǰŚ
ôȱȱȱ ŗŜŝ Řřǰŗ Řŝŝ ŘŞǰŘ
ȱ
©© řŘŘ ŚŚǰŞ Śŗř ŚŘǰŚ
ȱȱ Řŗ Řǰş Śş śǰŖ
© ŘŞ řǰş ŘŜ Řǰŝ
Śş ŜǰŞ śŝ śǰş
ô şş ŗřǰŞ ŗŜŘ ŗŜǰŜ
©© ŘŖŖ ŘŝǰŞ ŘŜŝ ŘŝǰŚ
©Ȧ
© ŜŚŖ Şşǰŗ ŞřŜ Şŝǰř
Ȭ© Řş ŚǰŖ řŞ ŚǰŖ
© ŗŗ ŗǰś řŖ řǰŗ
© ř ŖǰŚ ŗŖ ŗǰŖ
£© Řŗ Řǰş Řş řǰ
ŗŚ Řǰŗ ŗś ŗǰŜ
ȱȱȬ
ȱ©ȱ© řŝř śŗǰŖ śřś śřǰŞ
ȱȱ©ȱ ş ŗǰŘ ŗŗ ŗǰŖ
ȱȱ©ȱ Řŗ Řǰş ŗŖ ŗǰŗ
ȱ© ŚŚ ŜǰŖ śŗ śǰŗ
ȱȱ¡ȱ£© śŜ ŝǰŝ ŗŘř ŗŘǰŚ
ȱȱ©ȱ©©ȱ řř Śǰś řŘ řǰŘ
ȱȱ©ȱȱ şŗ ŗŘǰŚ ŗŘş ŗřǰŖ
ȱ© ŗśŘ ŘŖǰŞ ŗŚŜ ŗŚǰŝ
ȱę©ȱ śř ŝǰŘ ŝŝ ŝǯŝ
ȱȬ© śś ŝǰś śŖ śǰŖ
ȱȱȱĴ Şŝ ŗŗǰş şŘ şǰř
ȱȱ śŖ ŜǰŞ ŝŞ ŝǰŞ
£ Ř Ŗǰř Ŝ ŖǰŜ
ȱ£© Ŝ ŖǰŞ Ś ŖǰŚ
ȱ© Ŝ ŖǰŞ Ş ŖǰŞ
ôȱ© ŗř ŗǰŞ ŗŘ ŗǰŖ
ô©Ȧ£ȱȱ řŜ Śǰş Ŝś Ŝǰś
Ȧô©ȱȱ Řŝ řǰŝ řŞ řǰş
ȱȱ£ ř ŖǰŚ Ś ŖǰŚ
ȱ©ȱô© ŗŗ ŗǰś ŗŞ ŗǰŞ
ś Ŗǰŝ ŗŘ ŗǰŘ
ƽŝřŘǯȱȱ©DZȱ¡ȱǻƽŗǼǰȱôȱǻƽşǼǰȱȱȱǻƽŗřǼǰȱ©ȦȱǻƽŘǼǯȱƽşşŚǯȱȱ©DZȱôȱǻƽŗřǼǰȱȱ
ȱǻƽŘŖǼǰȱ©ȦȱǻƽřŜǼȱóȱ¦©ȱǻƽşǼǯȱôȱȱęȱȱȱȱȱȱȱȱǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ óǰȱśŖŖȱȱǰȱȱǰȱôȱȱ
ôȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ęǯȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ
£ȱȱȱȱ©ȱ¦ȱȱǰȱ¦ȱ ôȱ ©óȱ Ȭȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ
óȱȱęôȱȱȱȱÉôóǯ ȱ ǯȱ ȱ ôȱ
ȱȱ£ǰȱȱȱǰȱ©©ôȱȱ
ȱóȱȱ ©©ôǰȱȱȱǯȱ¦ȱȱȱ
óȱȱȱȱŚŖǰŚȱȱǻƽŗŚǰŞǼǯȱȱȱ
ȱóȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ DZȱ
£ǰȱ Éȱ ©ȱ ô©ǰȱ £¦ȱ ȱ ȱ©ȱ©ȱǻśŗǰŖƖǼǰȱȱ©ȱ
ȱȱȱôȱÉȱȱôȱȱ ǻŘŖǰŞƖǼǰȱȱȱ©ȱǻŗŜǰşƖǼȱóȱȱ
©ôȱ ǯȱ Ȭȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱȱĴȱǻŗŗǰşƖǼǯ
ȱȱęȱę©ȱȱ£ȱ£ȱôȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ǰȱ
Éȱȱȱȱęȱóȱȱóȱ©ȱȱ şşŚȱ ȱ ôȱ ôȱ Éȱ ôȱ ȱ
ęȱ£ȱȱȱǰȱ£¦ȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŗřşȱ
ȱȱęôǯȱȱ©©©ȱ©ȱȱ ȱ ǰȱ Éȱ óôȱ ȱ ȱ ô©ǯȱ
ȱȱȱȱȱȱȱȱ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ôǰȱ ôȱ ôȱ ȱ
Éȱ¡©ȱȱȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ Ȭǯȱ
ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ śŗŝȱ ôȱ ȱ ©ȱ
ȱęȱȱóȱȱǯ ȱ ȱ ȱ Dzȱ ȱ ȱ
ôȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ©ȱ
ȱȱęȱȱóȱȱ ȱǯȱȱȱȱȱ
ȱ©©ȱȱóȱ£ȱȱȱǯȱ
ȱřȱ£©ȱȱęȱóȱ
ȱȱȱęȱȱ ȱȱóǯȱȱȱȱÉȱȱ
ȱȱÉȱ¡ȱǯȱȱȱ¡©ȱ ǰȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱÉ©ȱȱęȱ £ǰȱȱȱǰȱ©©ôȱȱǰȱȱ
ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱǯȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ DZȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱȱ£ȱȱÉȬȱ©ȱ©©ȱ ǻśřǰŞƖǼǰȱȱ©ȱǻŗŚǰŝƖǼǰȱȱȱ©ȱ
ǯȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ǻŗŜǰŘƖǼǰȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ
Ěôȱ ȱ ©ȱ ¡ôȱ Éȱ ȱ ǻŗŘǰŚƖǼȱóȱȱȱȱĴȱǻşǰřƖǼǯ
ôȱȱȱǻǰȱŗşŞŞDzȱǰȱŗşşřDzȱ
¢ȱ óȱ ǰȱ ŗşşŚǼǯȱ ȱ ¡ȱ ôȱ
Éȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ęǯȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱôǯȱȱȱȬȱ£ȱ
£ǰȱȱȱóȱȱȱȱȱ¡óǰȱ ȱȱȱô©ȱȱȱȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ £©ǰȱ ȱ©©ȱ©ȱȱȱȱ
ȱ Ȭǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱ©ȱ£ȱȱ
ȱȱǯ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ôǯȱ ȱ
¦ȱ óȬȱ ȱ óôǰȱ ôȱ ȱ Ȭȱ
ô ȱ©ȱ©ȱȱǰȱȱȱȱ
óȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ
ȱ ôǯȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱȱȱŗśȬŘŖȱǰȱȱȱȱ
ęȱóȱǰȱŝřŘȱȱôȱȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ©ȱ ó©ǯȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ŗŗŘȱ ǰȱ Éȱ óôȱ ȱ ǰȱ ȱ £ȱ ôȱ ȱ ȱ
ǯȱ ȱ ęȱ óȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ǰȱ ȱ
ȱ ȱ óȱ ȱ £ȱ Éȱ ɦȱȱȱȱȱôȱȱȱȱ
ȱřǯȱôȱôȱȱȱôȱ ©ȱôȱȱÉ©ȱǯ
ȱȬǰȱȱȱȱȱ£ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ©ȱ
©©ȱȱóȱ£ȱȱȱǯȱȱ ȱ ȱ ǰȱ Řřŝȱ ȱ ȱ ŝřŘȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ DZȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ¡ȱ ȱ £ȱ ǻƽŗřǰŝǼȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ ȱ
ȱ ȱ ǯȱ óȱ ȱ ȱ ȱǰȱDzȱ£ǰȱŗşŝŗǼDz
©ȱDZ ȱ ȱ DZȱ ȱ ȱ ȱ
DZȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ǻȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱǰȱDzȱǰȱŗşŞŘǼDz
ǻȱ ȱ ¢ǰȱ Dzȱ ǰȱ DZȱ ¡ȱ ¢ȱ ǻ ¢ǰȱ
ȱóȱ¢ǰȱŗşŞřǼDz ŗşŜŝǼDz
DZȱȱȱȱȱǻȱ £DZȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ¢ǰȱ Dzȱ ǰȱ ǰȱ ȱȱȱ£ȱǻ£ȱ
ȱóȱ¢ǰȱŗşŝşǼDz ȱ ȱ Dzȱ ȱ
DZȱȱȱȱȱȱ óȱ£ǰȱŗşŞśDzȱ £ȱóȱǯǰȱŗşŞŜǼǯ
ǻȬȱ ȱ ¢ǰȱ Dzȱ
ǰȱ £ǰȱ ȱ óȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ
ŗşşŘǼDz ǰȱȱęȱóȱȱȱȱȱ
ȱ ©DZȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ ©ǰȱ
ȱ ©ȱ ǻȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ £Ǽȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
ȱ ǰȱ ¢ǰȱ ŗşŞřǼȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ęȱ
ȱ ȱ ǻȱ ǰȱ Dzȱ ȱ óȱ ǯȱôȱóȬȱȱô©¦ȱ
ǰȱŗşŝşǼDz ȱȱȱǰȱÉȱóô©ȱȱ
©ȱ ©DZȱ ȱ ȱ £©ǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ
ǰȱ Dzȱ ȱ óȱ ǰȱ ô©ǰȱ ©ȱ ȱ ȱ ę©ȱ
ŗşŝşǼȱóȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ óǰȱ
ȱȱ©ȱóȱ¡ȱǻȱȱȱ ęȱ Ȭȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ
¡¢ȱ ¢ǰȱ Dzȱ ǰȱ ǰȱ ôǰȱȱȱȱȱȱȱôȱ
ȱóȱ¢ǰȱŗşŞşǼDz ȱȱ©©¦©ȱ©ȱȱǯȱóȱ
ȱ ȱ ȱ ĴDZȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ óȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ Ĵȱ ȱ óô©ȱ ȱ ǯȱ ©ȱ óô©ǰȱ ȱ ȱ
ǻĴȱȱȱDzȱȱóȱ ôȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ©ȱ ȱ £ȱ É©ȱ ȱ
ǯǰȱŗşşřǼDz ©ȱóȱ©ȱȱ©ȱÉȱȱó©ǰȱÉȬȱȱ
ȱ Ȭ©DZȱ Ȭ ©ȱǯȱȱȬȱȱ©ȱȱȱȬȱ
ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱǻ¢ȱȬȱ ǰȱȱȱȱȱȱȱÉ©ȱȱȱ
ǰȱ Dzȱ
ȱ óȱ ȱ©ȱǯ
ǰȱŗşŝŝǼDz ȱǯȱȱřřȱȱȱęôȱ
ôȱȱÉȱ¡ȱ£©DZȱ ȱ ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éħ©ȱ ©óȱ ôǰȱ ô¦Ȭȱ ȱ ©ȱ
ǻȱ ȱ ¢ȱ Dzȱ ¢ǰȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ǰȱ ȱ ¡ôȱ
£ȱóȱǰȱŗşşŖǼDz ȱ©ȱȱȱȱÉȱȱȱȱ
ȱ ȱ ¡ȱ ȱ Éȱ ȱ Ȭ©ǯȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱȱ©DZȱȱȱ¡ȱ ȱ ȱ ŗśȱ ȱ ȱ ȱ DZȱ ȱ
ȱǻȱ¡¢ȱ¢Dzȱǰȱ ǰȱ ǻŗŗǼǰȱ £Ȧô©ȱ ȱ ȱ ǻŜǼǰȱ ȱ ǻŗŖǼǰȱ
ȱóȱǰȱŗşŞŞǼDz £Ȧô©ȱ ȱ ȱ ǻŜǼǰȱ ȱ
©ȱ DZȱ ȱ £©ȱ ©ȱ ǻŝǼǰȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻŗŖǼǰȱȱǻśǼǰȱȱ©ȱ©ȱǻŘŗǼǰȱ
ȱ ǻ¢Ȭȱ ǰȱ Dzȱ Ȧ
ȱǻŜǼǰȱȱȬ©ȱ
ǰȱŗşŞśǼDz ǻŞǼǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ǻŞǼǰȱ ȱ ȱ ȱ
Ĵȱ ǻŗśǼǰȱ ©ȱ ȱ ǻŜǼǰȱ ȱ
©ȱ ǻŗśǼȱ óȱ £ȱ ǻśǼǯȱ ǰȱ
ȱ óȱ £ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ôȱ©ȱóȱęȱȬȱ
ǰȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ óȱ ȱ
ǰȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ǰȱ ȱ ęȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ¡ôǯȱ Cȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱǰȱȱȱ£ȱ©ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ęDZȱ ôȱ ©ȱ óȱ ęȱ
©ȱ Éȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ Ȭǯȱȱȱ©©ȱȱ
©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ£ȱôȱȱȱôǰȱȱ
ɦȱÉȱȱȬȱ£ȱȱô©ǯȱCȱ óȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ǰȱ ȱ
ȱôǰȱȱȱęȱȬǰȱ £ȱ Éȱ ȱ Śǯȱ ôȱ ©ǰȱ
ôȱȱĚȱÉȱȱǯȱǰȱ ȱȱȱȱȱ©ôȱǰȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ £ȱ ȱ ©ȱ ȱ ęȱ ©ǰȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ôȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ȱ
¦ȱȱ©ȱȱȱȱ£©ȱ ǰȱȱȱȱȱȱȱôȱ
ȱȱȱ©ǯ £©ȱôȱ©ȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ©ȱ óȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ
¦ȱ ¡©ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ǯȱ
ȱŚ
ȱȱȱȱȱôȱȱôȱȱôȱ
ȱô ȱ
©DZȱȱȱ£©ȱÉȱȱȱȱ©ȱȱȱȱǰȱȱ¡ôȱȱ©ȱȱȱ
ȱ©ȱóȱȦȱ
ǰȱȱȱȱôȱÉȱȱȱȬ©ǯȱȱôȱȬȱ
ȱęȱȱǀŖǰŖŖŗǯ
Ķ©ȱȱ©ǰȱ©ȱóȱȱȱȱęȱȱȱȱȱÉȱŜŗřȱóȱ
ŝŖŗǯȱŜřȱȱôȱȱȱȱȱȱȱ©©¦©ȱȱȱȱǯȱ©ȱȱ©ȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ óȱ ȱ ȱ Éȱ Ŝŗȱ óȱ Ŝřǯȱ ©ȱ ȱ
©ǰȱ©ȱóȱȱȱȱęȱȱȱȱȱÉȱŞŖřȱóȱşŘřǯȱŗŞśȱôȱȱ
ȱȱȱȱȱ©©¦©ȱȱȱȱǯȱ©ȱȱ©ȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ©ȱǰȱȱóȱȱȱÉȱŗŜŚȱóȱŗŝŗǯ
ȱś
ȱóȱȱȱȱȱȱȱôȱ
ȱôȱȱôȱ
ȱô
ȱô ȱ
ȱ ȱ
ȱȱ ȱȱ
ȬȱĶ ȱ ȬȱĶ ȱ
© ©
ȱ©ȱ© Ŗǰŝś ŖǰŚŜ Ŗǰŗś Ŗǰŝś ŖǰŚś Ŗǰŗś
ȱ© Ŗǰŝŗ ŖǰŜś ŖǰŘŖ Ŗǰśş ŖǰŜś ŖǰŘŗ
ȱȱȱĴ ŖǰŝŞ ŖǰŜś ŖǰŘś ŖǰŜŗ ŖǰŜŝ Ŗǰŗş
Ȧôȱ© ŖǰŜŝ ŖǰŜŗ ŖǰŘŝ ŖǰŜś ŖǰŜŞ ŖǰŗŘ
ȱȬ© ŖǰŞŖ Ŗǰśś Ŗǰřŗ ŖǰŜŝ Ŗǰśś ŖǰŘŗ
ȱȱ© Ŗǰŝş ŖǰŜř ŖǰŘŘ ŖǰŜŜ ŖǰŜş ŖǰŘř
Ȧ
ŖǰŜŝ ŖǰśŜ ŖǰŘŚ ŖǰśŖ Ŗǰśŗ ŖǰŗŖ
©ȱ ŖǰŞŞ ŖǰŝŖ Ŗǰřś ŖǰśŜ ŖǰŚŗ ŖǰŗŜ
Ŗǰŝś ŖǰŜř Ŗǰřŗ ŖǰŜŜ ŖǰŜŚ ŖǰŘŖ
ȱ© ŖǰŝŜ ŖǰŜŚ ŖǰŘş ŖǰŜŞ ŖǰŜŚ ŖǰŘŗ
£Ȧô©ȱȱ ŖǰŞř Ŗǰŝŝ ŖǰŘŜ Ŗǰŝŗ ŖǰŜŝ ŖǰŖř
£Ȧô©ȱȱ
Ȭ ŖǰŞś ŖǰřŘ ŖǰŞř ŖǰŝŘ ŖǰŖŝ
ȱȱ¡ȱ£© Ŗǰŝŗ ŖǰŜř ŖǰŗŞ ŖǰśŞ ŖǰŜŘ ŖǰŘř
ȱȱ£ ŖǰşŘ ŖǰŚŞ ŖǰŘś ŖǰŝŖ ŖǰŚŘ ŖǰŗŞ
ŖǰŝŘ ŖǰŝŘ Ŗǰřŗ ŖǰŜŗ ŖǰŜŝ ŖǰŘŖ
©DZȱȱȱ£©ȱÉȱȱȱȱ©ȱȱȱȱǰȱȱ¡ôȱȱ©ȱȱȱ
ȱ©ȱóȱȦ
ǰȱȱȱȱôȱȱȱȱȬ©ǯ
ȱ ęôȱ ȱ ęȱ Ȭȱ ǻǼȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ óȱ
©ǯȱ ȱôȱȦ©ȱȱęȱȱȱȱóȱȱȱǯȱȱ¡ǰȱȱȦ
ôȱ©ȱȱ©ȱȱŗŖȱǯȱȬȱȱôȱȱęȱȱóȱȱŗŚȱǯȱȱȱ
ŗŚŖȱȱôȱôȱÉȱȱȱȱȱȱȱŖǰŗŘǯȱ Cȱȱôȱȱę©ôȱȬǰȱôȱȱ
ȱȱȱȱȱô©ȱ©ȱȱśƖǯ
óǰȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŖǰŞŖȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱ©ȱȱȱȱȱ¡ȱȱ ǰȱȱôȱȦ
ȱóȱȦ
£©ȱǻǰȱŗşşŖǼǯ ôȱ ©ǯȱ ȱ ęôȱ ȱ
ȱ ôǯȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱȬȱȱȱȱŖǰŞşȱǻƽŖǰşŖDzȱ
Éȱ ȱ Śǰȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ƽŖǰŜŜȬŖǰşŞǼǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ôȱ ôȱ ȱ ȱ ęȱ
ǯȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱŖǰŞŖȱȱȱǰȱȱ¡ôȱ ȱ ȱ ȱ £ôȱ Éȱ ȱ śǰȱ ¦ȱ
ȱ £ǯȱ ȱ ęôȱ ȱ ȱȱôǰȱ¦ȱóȱȱȱǯȱ
ȱ ȱ ȱ ŖǰŞŜȱ ǻƽŖǰŞŞDzȱ ƽÉȱ ȱ ȱ ŗŗŘȱ ȱ ȱ ȱ £ôȱ Éȱ ȱ
ŖǰŝřȱóȱŖǰşśǼǯȱCȱȱôǰȱŜřȱȱôȱȱ ôǰȱ Řŝȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ô©ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©©¦©ȱ ©ȱ £ȱ ȱ śƖȱ óǰȱ Éȱ ô©ǰȱ
©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ £ȱ ę©ôȱ Ȭȱ
Éȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱǯȱȱôȱǻƽŞřȱȱşŝǰŜƖǼȱȱ
ȱ ŚǰŞȱ £ȱ ǻƽşǰŚǼǯȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ Şśȱ ȱ ȱ ©óȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ
Śǰȱ ęôȱ ȱ ôȱ Ȭȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ŖǰśŖȱ ǻȱ řȱ ȱ
ęȱ ȱ Ǽǰȱ ȱ ȱ ęôȱ ©ȱ ȱ £ȱ ôȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ŖǰŝŜȱ ǻƽŖǰŝŜǰȱ ƽÉȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ
ŖǰŜŝȱ óȱ ŖǰşŘǼǯȱ ȱ ęȱ ©ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ŗǰŜȱ £ȱ ǻƽśǰřǼȱ ȱ ȱ ȱ
ęôȱȱȱȱȱȱȱŖǰŜśǯ ȱȱǯȱȱȱȱ
ȱǯȱȱȱȱÉȱȱôǰȱ £©ȱÉȱ£ȱȱŗŞśȱȱôǰȱȱȱ
Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱô©ȱ©ȱ©ȱ ©©¦©ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ȱ ǻ©ȱ ȱ
óȱ¡©ȱǻ£ȱȱŚǼǯȱȱ£ȱȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©©¦©ȱ ©ȱ ȱ ȱ Éȱ
Éȱȱȱȱ©£ȱȱęȱ ǼǯȱęôȱȱęȱȬȱ
ȱô©ȱ©ȱǻȱƽŖǰŜŜǼǰȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŖǰŞŖȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱȱ©ȱȱȱȦ
ȱ óȱ ȱ ŖǰŞŖȱ ȱ ȱ Ȧôȱ
ǻŖǰŝŜǼȱ óȱ ©ȱ ȱ ǻŖǰŜŜǼǯȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ
ęôȱȱȱȱȱŗśȱȱ ¡ȱ£©ǰȱǰȱȦ
ȱ
ȱ ȱ ȱ ŖǰŞśȱ ǻƽŖǰŞŞDzȱ ƽÉȱ ŖǰŜŜȱ óȱ ©ȱ ȱ ǻ£ȱ ȱ ŚǼǯȱ ȱ
óȱŖǰşŚǼǯ
ȱŜ
ôȱȱȱȱȱȱóȱ©©ȱȱȱȱ
ô
ȱôĶ ȱ
©ǯȱôȱęôȱȱôȱȱ©©ȱȱȱȱȱȱęȱȱȱȱȱȱ
ȱȱǀȱŖǰŖŖŗǯȱȱȱ£©ȱÉȱȱȱȱ©ȱȱȱȱǰȱȱ¡ôȱȱ©ȱȱ
ȱȱ©ȱóȱȦ
ǰȱȱȱȱôȱȱȱȱȬ©ǯȱ
ȱ ©ȱ ȱ ŘŖŚȱ ôȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©©¦©ȱ ȱ ȱ
ȱȱǯȱ©ȱȱ©ǰȱȱóȱÉȱȱȱȱôȱŗśȱ¡ŗśȱȱȱÉȱ
ŗŝŖȱóȱŘŖŗǯȱȱ©ȱȱřŜŗȱȱôȱȱȱóȱȱôȱȱȱǰȱȱȱȱȱȱ©©¦©ȱ
ȱȱȱȱǯȱ©ȱȱ©ǰȱȱóȱÉȱȱȱȱôȱŗśȱ¡ŗśȱȱȱ
ÉȱřŗŞȱóȱřśśǯȱȱȱȱȱÉȱ£ȱę©ȱȱȱȱÉȱ¡ǯȱ ȱ£©ȱȱ
ȱŗŚȱôȱȱȱ¡ȱȱȱȱóȱȱȱȱȱȱȱŗŚȱǯ
ęôȱȱôȱȬȱȱȱȱŖǰŞŗȱ ȱȱȱȱȱ¦ȱęȱȱȱŗŚȱ
ǻƽŖǰŞŘDzȱƽÉȱŖǰŜŗȱóȱŖǰşřǼǯ ôȱȱȱóȱȱǯȱȱ
ȱȱȱȱȱȱ©ȱ ęȱ ©ǰȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ęȱȱȱ©ȱȱśƖDzȱóǰȱóȱ óȱ ȱ ȱ ô©ȱ ǻȱ ôȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ Éȱ £ȱ ę©ôȱ Ǽȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ¦©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
Ȭȱ ȱ ǯȱ ȱ ôȱ ǰȱ ȱ ¦ȱ ôȱ ȱ ȱ óȱ ȱ
ęȱȱȱȱȱȱȱȱŖǰŜŜǯȱ ȱǻ£ȱȱśǼǯȱCȱ£ȱȱȱ
ȱśȱ£©ǰȱȱǰȱȱ©ȱȱ óȱ ǰȱ ȱ ôȱ Ȧȱ
ŗŚȱ ȱ ȱ ŗśȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱȱŖǰŜśǰȱȱȱ
¡ôȱȦ
Ǽǰȱȱęôȱ ôȱȦȱȱȱȱȱŖǰŘŞǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©óȱ ȱ ȱ Ŗǰśśǯȱ CȬȱôȱȱô©ȱǻȱ
ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ óȱ ǰȱ ŗşśşǼǰȱ ȱ ©ȱ óȱ ȱ
ȱȱŖǰśŖȱǻƽŗřŗȱȱşśǰŜƖǼǯ ©ȱȱȱ£ȱȱȱ
ôȱȱęȱ©ȱȱȱȱ
ȱ©ȱóȱȱ ©©ȱ ȱ óȱ ȱ óǰȱ ǰȱ
© ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ
¡ǰȱȱȦôȱ©ȱ
ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ©ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ óȱ ©ȱ ȱȱǻǼǰȱ¦ȱȱ©©ȱ
©ǰȱ ¦ȱ ȱ ȱ ǰȱ ¦ȱ óȱ ȱ ȱȱǻǼǰȱȱǻǼȱȱȱ
ȱ ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ǻǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ É©ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ǰȱ £ȱ ©ôȱ
ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ óȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱ¦ȱôȱȱȱȱóȱȱ ŘŖŚȱôȱȱȱȱȱ
ǯȱȱ¡ǰȱęȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱȬ©ȱȱȱ©ȱ£ȱ ©©¦©ȱ©ȱȱȱǯȱ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱÉȱȱŜǰȱȱȱ
Ȭ©ȱ¦ȱȱȱȱȱȱȱ ȱȱȱȱȱęȱȱȱ
ǰȱȱȱęȱ£Ȧô©ȱȱȱȱ ©©ȱȱȱȱȱȱóȱęȱ
ȱ©ȱ©ǯȱȱȱǰȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ Éȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©©ȱ ȱ óȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱ¦ȱôȱȱ ǯȱ ȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ©©ȱȱȱȱǯ ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ ôǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱȱ¦ȱȱȱȱȱȱ
©ȱóȱȱ©ǰȱȱȱôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ ęôȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ
óȱ ęȱ ©ȱ ǯȱ Ȭȱ ȱ ȱ ©ȱȱȱȱȱȱôȱȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ôȱȱŖǰśŖȱȱȱȱȱ©ȱ
ȱȱȱóȱȱôȱȱȱ ǻȱ řȱ ȱ ęȱ ȱ Ǽǰȱ ôȱ
óȱ ȱ ǯȱ ȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ęôȱ ȱ ȱ ©ȱ
ôȱȱęȱȱȱȱȱ óȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŖǰŘŖȱ Éȱ
Ȭ©ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ǰȱ ȱ ¡ôȱ ȱ ȱ
ȱ Ȭ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ £©ȱ ȱ ©ǰȱ Ȧ
ǰȱ
ȱ ȱ ŗŘŜȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ £ȱóȱ£Ȧô©ȱȱǯȱ
ȱ ȱ óȱ ȱ ŗŚȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ Éȱ ȱ ǰȱ
ȱǯȱ£ȱȱȱ ȱ ôȱ ȱ ǻşŝǰŗƖǼȱ ȱ Éȱ ȱ
ȱ £ȱ Éȱ ȱ śǯȱ ȱ ȱ ôȱȱ©ȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ôȱ ǻƽŗŖŗȱ ȱ şŖǰŘƖǼǰȱ ǻ©ȱ É©ȱ ôȱ ¡ȱ ȱ ęȱ
ôȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ô©Ǽȱ ¦ȱ ȱ
ȱ ȱ ǯȱ ȱ ęȱ ©ǰȱ ȱôǰȱȱȱȱȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ £ȱȱȱȱȱôȱȱȱ©©¦©ȱ
ȱȱȱȱȱȱŘȱ¦©ȱȱŘŘȱȱȱ ©ȱȱȱǯ
ȱȱ¦ȱȱôȱȱȱóȱ ȱȱȱŜȱ©ȱ©ȱȱȱ
ȱȱǻ£ȱȱśǼǯȱ¦ȱÉȱȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ
ȱ ȱ ŗśȱ ǰȱ ȱ ôȱ ȱ óȱȱȱǯȱȱ©ȱ
ȱóȱȱȱȱȱȱȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱȱȱŖǰśşǰȱȱȱôȱȱȱóȱ £©ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ
ȱȱȱȱȱŖǰŗŝǯȱ ȱ ǰȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ©£ȱ óȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ¡ôȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ£ǰȱ ôȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ŖǰŜȱ £ȱ ǻƽŘǰşǼȱ ©ȱ ęȱȱôȱȱȱȱ£©ȱ
ȱ ô©ǯȱ ©ȱ ȱ ȱ óȱȱȱȱóȱȱęôȱ
ǰȱ£ȱȬȱȱȱȱ©ȱȱřŜŗȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱŝ
ȱȱȱȱȱȱôȱȱóȱ©©ȱȱ
ȱô ȱ
©ǯȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©£ȱ ¦ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ řǰȱ ȱ £ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ôǰȱ ŖǰŖŖŗǰȱ ȱ ¡ôȱ ©ȱ
DZȱȦ
ȱǻęǼDzȱȱȱ¡ȱ£©ȱǻŖǰŖŖśǼȱóȱȱȱ£ȱǻŖǰŖśǼǯȱȱȱ
ôȱȱȱǰȱŖǰŖŖŗǰȱȱ¡ôȱȱȦ
ȱǻŖǰŖŘǼǯȱȱȱ©ȱÉȱȱȱ
ȱ©ȱȱȱȱǰȱȱ¡ôȱȱ©ȱȱȱȱ©ȱóȱȦ
ǰȱȱȱȱ
ȱȱȱȱȬ©ǯ
ȱ ȱ ©ȱ ©Dzȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ óȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ
©ȱ©ȱ©©ȱ©ȱęôǰȱ©ȱȱ©ȱóȱȱ£ȱóȱȱȱ©ȱ©©ȱ©ȱęôǯȱȱ
ȱȱ©ȱȱȱ©©ȱǯȱȱȱ©ȱȱȱǰȱ£ǰȱȱ£©ǰȱ
ȱ©ǰȱȱ©ȱȱ©ȱ©ȱóȱȱ©ȱ©©ȱ©ȱęôǯȱȱȱȱȱȱ©©ȱ
ȱȱ©ǯȱȱȱȱȱ£ȱóȱȱ©ȱô©ǯȱ
ȱȱȱȱȱȱŖǰřŖǯȱ¦ȱÉȱȱ ôȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ £ȱ
ȱǰȱȱôȱȱȱ Ȭȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ǯȱ
ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ£ȱȱȱôȱôȱ
ȱ ȱ ȱ ŖǰŜŚǰȱ Éȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ £ǰȱ ȱ £©ǰȱ
ȱȱóȱ©©ȱȱȱȱ ȱ ©ȱ ©©ȱ ©ȱ ęôȱ óȱ
ȱȱȱȱȱŖǰŘśǯȱ ȱ©ȱ©ȱȱȱǯȱ
ȱȱȱȱôȱôȱ
ȱȱ ȱ ôȱ ©ȱ ǻȱ ȱ
Ȭȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱȱȱ ȱȱȱȱ©ȱȱȱ
ȱ£©ȱȱȱȱȱȱ ȱ ©©ȱ ©ȱ ęôǼȱ óȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ęȱ ©ǯȱ ȱ£ȱȱȱôȱ
Éȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ óȱ ȱ
ȱȱȱóȱȱ©©ȱȱȱȱǯȱ ȱ©ȱô©ǯ
ȱ¡ǰȱȬȱȱ£ȱôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ĵȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ôȱ ȱ ©ȱ ȱ óȱ ȱ ©©ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǯȱȱęȱ©ȱǰȱ©ȱ óȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱÉȱȱŝǰȱÉ©ȱȱȱȱ ȱ ęȱ ȱ ôȱ ȱ óȱ ©©ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ęȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭǯȱ ȱ ¡ǰȱ
ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ©ȱ ǰȱ Ȧ ȱȱȱȱȱȱȱ
ȱŞ
ôȱȱȱ©ȱȱȱȱę
ȱȱęȱȱ
ȱô ȱ
ȱ ŗ Ř ř Ś ś ŗ Ř ř Ś ś
ȱ©ȱ©
ȱ©
ȱȱȱ
Ĵ
Ȧôȱ
©
ȱȬ©
ȱȱ©
Ȧ
©ȱ
ȱ©
£Ȧô©ȱȱ
£Ȧô©ȱȱ
ȱȱ¡ȱ
£©
ȱȱ£
©ǯȱȬȱȱȱÉȱȱȱǰȱ©ȱȱȱȱÉȱȱȱȱęǰȱ¦ǰȱȱǰȱ
£ǯȱôȱȱ©ȱȱ©ȱȱȱȱȱȱǯȱȱȱ©ȱÉȱȱȱȱ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ¡ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ Ȧ
ǰȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȬ©ǯ
ȱȱȱȱ£ȱÉȱ¡ȱǯ
ȱş
ôȱȱȱ©ȱȱȱȱę
ȱô ȱ
ȱȱęȱȱ ȱȱęȱȱ
ȱ ǯȱȱ ŗ Ř ř Ś ǯȱȱ ŗ Ř ř Ś
ȱ©ȱ© Řŗ Ś Ŝ ŗ Ř Řŗ ř Ś Ŗ Ŗ
ȱ© ŝ Ŗ Ŗ Ŗ ŗ ŝ Ŗ Ŗ ŗ ŗ
ȱȱȱĴ Ŝ Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ ŗś Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ
Ȧôȱ© ś Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ ŗŖ Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ
ȱȬ© ş Ŗ Ř Ŗ Ŗ Ş Ŗ ŗ ŗ Ŗ
ȱȱ© ś Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ Ş Ŗ Ŗ ŗ Ŗ
Ȧ
Ŝ Ŗ ŗ ŗ ś Ŝ Ŗ Ŗ ŗ ŗ
©ȱ Ŝ Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ Ŝ Ŗ ŗ Ř ŗ
ŗŖ Ŗ ŗ Ŗ Ŗ ŗŗ Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ
ȱ© ŗŖ Ŗ ŗ Ŗ Ŗ ŗś Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ
£Ȧô©ȱȱ Ŝ Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ Ŝ Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ
£Ȧô©ȱȱ Ŝ Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ Ŝ Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ
ȱȱ¡ȱ£© ś Ŗ Ŗ Ŗ ŗ ŗŖ Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ
ȱȱ£ ś Ŗ Ř Ŗ Ř ś Ŗ Ř Ŗ ŗ
ś Ŗ Ŗ Ŗ ŗ ś Ŗ Ŗ Ŗ Ŗ
©ǯȱCȱȱ£©ȱę©ȱȱȱȱ©ȱȱȱȱȱȱȱȱȱÉȱȱ
ȱęǰȱ¦ǰȱǰȱ£ǯȱȱȱ©ȱÉȱȱȱȱ©ȱȱȱȱǰȱȱ
¡ôȱȱ©ȱȱȱȱ©ȱóȱȦ
ǰȱȱȱȱȱȱȱȱ
Ȭ©ǯ
ȱȱȱȱȱ£ȱÉȱ¡ȱǯ
©ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
ôȱȱ©ȱȱȱȱȱ ȱȱŗŗŘȱȱ£ôȱÉȱȱôǰȱȱ
©ȱ©ȱȱôȱȱȱȱȱ ŗŖŖȱ ǻŞşǰřƖǼȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ
ôȱȱȱ©ȱ©ǯȱ ôȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱôǯȱȱŝȱ©ȱ©ȱôȱ ©ȱ ȱ ȱ ǰȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ôǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ŗŘȱ ȱ ǻŗŖǰŝƖǼȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ǰȱ ¦ȱ ôȱ ©©ȱ ȱ ęȱ ȱ ôȱ ȱ ôȱ
ǯȱ ôȱ ȱ ȱ ę©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ Éȱ óȱ
ȱȱȱȱȱȱǰȱ ȱ Ȭȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ǻŘȱ Ǽǰȱ
ȱôȱȱȱȦ
ǯ ȱ ©ȱ ǻŗȱ Ǽǰȱ Ȧ
ȱ ǻśȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ǽǰȱȱȱ¡ȱ£©ȱǻŗȱǼǰȱ
ȱ £©ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ǻŗȱ Ǽȱ óȱ ȱ ȱ £ȱ ǻŘȱ
©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ǽǯ
ôȱ ȱ £©ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ęȱ ȱ
ȱ ȱ £©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ
¡ǰȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ
ȱ Ȭ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ Éȱ ôȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ¦ȱ ȱ ȱ Ȭȱ óȱ ȱ ©©ȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ȱ Éȱ ǯȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ Ȧôȱ ©ǰȱ ©ȱ ȱ
Ȭ©ǯȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ôȱ
©ȱ ęȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ęȱ ©ȱ
ôȱȱȱ©ȱȱȱǰȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ Ĵǰȱ ȱ Ȭ©ǰȱ
£©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ǰȱ ȱ ©ȱ óȱ
ȱǻ£ȱȱŝǼǯ ô©Ȧ£ȱ ȱ ȱ óȱ Ǽȱ ȱ
ôȱ©ȱęȱȱęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ôȱ ȱ ǻ£ȱ ȱ ŞǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ôȱ
ǰȱȱôȱȱȱȱ£©ȱ©ȱ ©ȱȱȱȦ
ȱǻƽŖǰŝŜǼȱ
ǯȱȱôȱȱǻşŝǰŗƖǼȱȱȱÉȱ óȱęôȱȱęȱȬȱȱȱ
ȱęȱȱȱęôȱȱ©ȱ Ȧôȱ ©ȱ ǻƽŖǰŝŞǼǰȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ©ȱ ǻƽŖǰŝŝǼȱ óȱ ȱ ȱ ¡ȱ
ȱȱȱ¦ȱȱ©©ȱȱ©ǯȱ £©ȱ ǻƽŖǰŝşǼȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©óȱ ȱ ©ȱ ęǰȱ ȱ ȱ ŖǰŞŖǯȱ ôȱ Ȭȱ Éȱ £ȱ
ȱ ǰȱ ôȱ ôȱ ȱ ȱȱǻƽŖǰŝŘǼȱóȱôȱ©ȱ
ȱ©ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ǻƽŖǰŜŜǼȱ
ȱȱǯȱȱȱȱȱȱ
ęȱȱȱȱ£ȱ£ȱ ȱȱȱȱȱȱęȱǻȱ
ȱȱȱóȱę ©ǰȱ Ȧ
ȱ óȱ ©ȱ Ǽǯȱ
©ȱȱȱȱę©ȱȱǰȱȱ
¡ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱȱȱȱȱęȱȱǰȱ
ę©ȱȱȱ£ȱȱȱȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ şǯȱ ȱ ȱ
ęȱ óȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ǯȱ ǻŞşǰŘƖǼȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ£ȱȱȱ£ȱȱ£©ȱ ęǯȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ
Éȱ ȱ Şȱ óȱ şǯȱ Cȱ ȱ Şǰȱ £ȱ ȱ Éȱ¡ȱǯ
£ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ęȱ ȱ ǰȱ ȱ Éȱ ȱ şǰȱ £
£ȱȱ£ȱÉȱȱȱȱ
ȱȱȱęȱȱǻ£ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ
¡ȱȱȱȱ©ȱ©ȱȱȱǼǯ ȱȱȱȱşŖŗȱôȱ
ȱôǯȱCȱȱǰȱȱȱ ȱ©ȱ©ȱȱȱȱȱÉôóȱȱ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôǯȱ £ȱ ȱ ȱ Ȭ
ęȱ ǻȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ŗŝŖŖȱ ȱ
ȱ©ȱóȱȱȱȱĴǼǯȱȱ ôȱȱ©ȱȱ£ôǰȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱęȱóȱȱȱǰȱ
ǻȱ Ȭ©ǰȱ ǰȱ ȱ ȱ óȱ £ȱ ©ȱ ȱ
©ǰȱ ô©Ȧ£ȱ ȱ ȱ óȱ Ǽȱ Éȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ
óȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ǻȦôȱ ©ǰȱ ôȱ ȱ óȱ ȱ ę©ôȱ Ȭǯȱ
ȱ ©ǰȱ Ȧ
ǰȱ ©ȱ ȱȱȱȬȱȱęȱȱ
ǰȱ ô©Ȧ£ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ£ȱȱǰȱ©©ȱȱóȱ
ȱȱ£ǼǯȱCȱǰȱȱȱȱ ©ȱ ô©ȱ ôȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ
śŜȱȱȱŝśȱǻŝŚǰŝƖǼȱȱȱȱęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ǯȱ Cȱ ǰȱ şřȱ ǻŞřǰŖƖǼȱ ȱ ȱ ŗŗŘȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ
ȱȱȱǰȱȱȱȱȱȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ęȱ
ęǯȱȱęȱóȱę©ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱȱȱÉȱ¡ȱǯ óȱ ©ȱ ¡ǰȱ ¦ȱ ȱ
ȱ ǯȱ ȱ Ȭ ȱ ȱ ȱ óȱ ǰȱ ¦ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱȱȱȱȱǯ
ę©ȱ Éȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
É©©ôǯȱ Cȱ ǰȱ ŜŚȱ ȱ ȱ ŝśȱ ǻŞśǰřƖǼȱ
ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ
ȱ ǻȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ
ś
ôȱȱȱȬȱ
Éȱȱ
ȱ ȱ Éȱ ȱ Śȱ ȱ ȱ ǻǼǯȱ Cȱ ȱ ©ó©ȱ ǰȱ
ęȱ óȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ
£ȱ ©ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱȱȱŘŜȱȱôǯȱCȱ£ȱ
ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ©ȱ ȱ
ǯȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ ȱóȱǰȱęôȱȱȱȱ
ȱóȱÉȱ©ȱǰȱȱ ©DZȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ǻƽŗǰŖǼǰȱ
ȱ ęȱ £ȱ ȱ ©ȱ ©DZȱ ęȱ ę©ôȱ ȱ ©ȱ ǻƽŗǰŖǼǰȱ ȱ ©ȱ
ȱ Éȱ ęȱ £ôȱ ǻƽŗǰŖǼǰȱȱ©ȱ©©ȱ©ȱęôȱ
©ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ǻƽŖǰŚśǼǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ǻƽŗǰŖǼǰȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ©ȱ ǻƽŖǰŞŝǼǰȱ ȱ Ȭ©ȱ
£ǯ ǻƽŗǰŖǼǰȱ ȱ ę©ȱ ǻƽŗǰŖǼǰȱ ȱ ȱ
¡ȱ£©ȱǻƽŖǰŜŚǼǰȱȱȱȱ
ȱȱȱ ĴȱǻƽŗǰŖǼǰȱȱȱ¡ȱ©©ȱ
ôȱȱȱȱ ©ȱęôȱǻƽȱŖǰŗşǼǯ
ȱȱ£©ȱȱ©ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ Éȱ ȱȱ£©ȱȱȱȱôȱ
ęȱ©ȱǰȱŜřŖȱȱôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŗşşŝǰȱ Ȭǯȱ ȱ
ȱ©ȱȱôȱȱȱȱ ȱ¡ȱȱȱȱ©ȱóȱôȱȱ
ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȬDZ
©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
ȱ ŗŖȱ £©ȱ ȱ ęȱ óȱ ŗǯȱ ©ȱ ȱ ǻȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ óǯȱ ©ǰȱ ȱ ©ǰȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ £ǰȱ ©ǰȱ ȱ ©ȱ ©©ȱ
ȱ ȱ ǰȱ ©©ôȱ ȱ ©©ôǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ęôǰȱ ȱ ©ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ¦ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ řŝǰŞȱ ȱ ǻƽŗŗǰşǼǯȱ ȱ ǰȱȱ©ȱ©ȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ Ȭȱ £ȱ ô©ǼDz
ȱ ȱ ȱ ȱ DZȱ ȱ ©ȱ Řǯȱ ©ȱ ȱ ǻ£ǰȱ
©ȱ ǻŚŝǰşƖǼǰȱ ȱ ©ȱ ǻŘŜǰśƖǼǰȱ ȱ ȱ £©ǰȱ ȱ
ȱ¡ȱ£©ȱǻŗŝǰśƖǼȱóȱȱȱ ©ǰȱ ȱ £©ǰȱ
©ȱǻŗŝǰŖƖǼǯ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ £ȱ ȱ©ȱ©©ȱ©ȱęôǼDz
ȱȱ£ȱÉȱȱȱ řǯȱ ©ȱ Éȱ ©©ȱ ȱ ȱ ô©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ ǻ£ȱ óȱ ô©ȱ ȱ ǰȱ
óȱ Ĵǰȱ ŗşşŞDzȱ ȱ óȱ Ĵȱ ŗşşşǰȱ Ȭǰȱ ǰȱ ǰȱ
ŗşşşǰȱ ŗşşşǰȱ ŗşşşǼǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ǰȱ©ǰȱǰȱǰȱ
£ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱȱȱôǼDz
Éȱ ɦȱ ©©¦ȱ ȱ ȱ ǰȱ Śǯȱ ©ȱ ȱ ¡ȱ ǻȱ ȱ
ȱ£ȱ£ǯȱȱȱ¦ȱ¦ǰȱ ©ȱȱȱ©©ȱǰȱȱ
ęȱ£ȱȱȱ£ȱȱȱȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ
ȱŗŖ
©ǰȱ ȱ ę©ǰȱ ȱ
ȱęȱóȱȱȱôȱ
ȱôȱǰȱȱȱȱȱ Ȭ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱ¡£©ȱôȱ Ĵǰȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱȱÉȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ǰȱ
¦©
ȱ ȱ ¡ȱ ©©ȱ ©ȱ
ȱǻǼ řŝǰŞȱǻŗŗǰşǼ ęôǼDz
Ɩ śǯȱ ©ȱ ȱ ǻȱ ȱ
¡ £ǰȱȱ©ǰȱȱ
řşŞ ŜřǰŘ ©ȱô©ǰȱǰȱ
ŘřŘ řŜǰŞ ȱę©ȱ©ǼDz
ô Ŝǯȱ ȱȱDz
ǀŗŘȱ Ŝř ŗŖǰŖ
ŝǯȱ ©ȱȱȱ
ôȱȱȱȱȱȱ©ȱ
ŗśř ŘŚǰŘ ǻ¡ȱ ©ǰȱ ȱ ©ǰȱ
©
ȱȱô ŘŚś řŞǰş ôȱ©Ǽǯ
ôȱȱȱ ŗŜş ŘŜǰŞ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
©© ŘŜŞ ŚŘǰś ôȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ôȱ
ȱȱ řř śǰŘ ǰȱ ȱ ȱ ęȱ ©ȱ ǰȱ ǰȱ
© Ş ŗǰř
ǰȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ ¡©ǰȱ ȱ
řŜ śǰŝ
ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ
ô şş ŗśǰŝ
ǰȱ ôȱ ôȱ ȱ £ȱ ȱ
©© ŗŞŜ Řşǰś
©Ȧ ȱ Éȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ
© śŜŗ ŞşǰŖ ȱȱ©ȱǯ
Ȭ© ŘŖ řǰŘ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ęȱ ȱ
© ŗŘ ŗǰş ęȱ Ěô©ȱ ȱ ȱ ę©ȱ ȱ ȱ
© ś ŖǰŞ ȱȱǯȱȱ¡ǰȱÉȱǰȱ
£© ŘŘ řǰś Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ŗŖ ŗǰŜ ȱ ©ȱ ȱ É©ȱ ȱ ŗŘȱ ôȱ
ȱȱȬ ȱ ęǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ©ȱ© řŖŗ Śŝǰş ȱ É©ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ
ȱ©ȱ ŝ ŗǰŗ
ȱ¡ȱ©ȱȱȱȱ¦ȱÉȱ
ȱ©ȱ ŗŝ ŘǰŜ
ǰȱÉȱ©£ȱȱÉȱôȱǰȱȱȬȱȱ©ȱ
ȱ© ŚŜ ŝǰř
©ȱ©ȱȱȱȱ©ȱóȱȱ¡óȱȱ
ȱȱ¡ȱ£© ŗŗŖ ŗŝǰś
óȱ¦ȱȱǰȱȱ¦ȱ
ȱȱ©ȱ©©ȱ Řŗ řǰř
ȱȱÉȱôȱȱȱȱǰȱÉȱȱ
ȱȱ©ȱȱ ŞŜ ŗřǰŝ
ȱɦȱȱȱȱÉȱôȱȱȱ
ȱ© ŗŜŝ ŘŜǰś
ǯȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ Éȱ ©ȱ ȱ
ȱę©ȱ ŝş ŗŘǰś
ǻȱ óȱ Ĵǰȱ ŗşşşǼǰȱ ȱ ôǰȱ
ȱȬ© śř ŞǰŚ
ȱȱȱĴ ŜŜ ŗŖǰś
ȱȱ©ȱǮȄȱȱÉȱȱȱ
ȱȱ řŝ ŜǰŖ ȱǰȱȱÉȱȱȱȱ
£ Ś ŖǰŜ ȱ©ȱ©ǯȱ©ȱȱȱȬȱȱ
ȱ£© Ś ŖǰŜ É©ȱ ȱ ŗřȱ ȱ ȱ ȱ ǻô©ǰȱ
ȱ© Ş ŗǰř ôǰȱǰȱǰȱǰȱȱȱ
ôȱ© ŗŜ Řǰś ©ǰȱȱȱ£ǰȱǰȱȱȱǰȱ
ô©Ȧ£ȱȱ śŘ Şǰř ȱ ȱ ôȱ ¦ǰȱ ȱ ȱ ȱ
ô©Ȧ£ȱȱ ŘŞ ŚǰŚ ¦ǰȱ ȱ ȱ £ȱ ¦ȱ óȱ
ȱȱ£ Ś ŖǰŜ ȱ ȱ ¦Ǽȱ óȱ śȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱ©ȱô© ŗş řǰŖ ǻǰȱ£ǰȱǰȱȱóȱǼǯȱ
ŗŗ ŗǰŝ Cȱ£ȱȱȱȱȱȱȬȱ©ȱ
©ǯȱƽŜřŖǯ ǰȱ ȱ óȱ £ǰȱ ȱ
ȱ
ȱȱęȱȱȱȱȱ©ǯ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǯȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©©ȱ ©ȱ ęôȱ óȱ ȱ
ôȱ ôȱ ȱ £ǰȱ ȱ ©ȱ©©ȱ©ȱęôǯ
£©ǰȱ ȱ ©ȱ ©©ȱ ©ȱ
ęôǰȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱȱȱȱ
ȱ ȱ óȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱȱ
ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱôȱȱôȱ©ȱ ¡©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǻȱ ȱ Ȭȱ ¡ǰȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
©ǰȱ ȱ ęȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻǰȱ ȱ óȱ ǰȱ
ȱ ȱ ©©ȱ ©ȱ ęôǼȱ ŗşŞřDzȱ ǯȱ ǰȱ ǯȱ ȱ óȱ ǰȱ ŗşŞŞDzȱ
óȱ ôȱ ôȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ȱóȱǯǰȱŗşŞŗDzȱȱóȱ
ǰȱŗşŞśDzȱ
ȱ£ȱȱȱôȱôȱ Ĵǰȱ ŗşşŘǼǯȱ Cȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ óȱ
ȱ ȱ ȱ £ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ©ȱ ȱ ôȱ
©ȱ ô©ǯȱ Cȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱȱȱȱȱȱǰȱ©ȱȱ
ȱȱ©ȱ©ȱȱȱôȱ ȱ ęôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ©ȱǰȱÉȱȱ©ȱȬǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻ
ȱ óȱ ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ŗşşřǼǯȱóǰȱÉȱ©ȱôǰȱȱ£ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱȱȱȱȱǯ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ǰȱ óȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱÉȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ęȱ Éȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ
©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ęȱ ȱ ©ȱ ȱ
£ȱÉȱȱȱǯȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱȬǰȱóȱȱôȱȱȱ £ȱȱȱ©ȱȱȱ©ǯȱ
©ȱȱȱ£ȱDZȱȱ ȱ óȱ ęȱ ££©ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱŗŗ
ȱóȱęȱȱȱȱȱȱȱȱȱô
£ȦęȱǻƖǼ
£Ȧ
Ȧ £Ȧ ô© ȱ
ôȱ ȱ Ȭ ô© ȱ ȱ ©
ȱ © ȱ© © ȱ £
ŗ ŗŖŖȦś şŝȦřś şŜȦśŜ ŞşȦŝŖ şşȦřŞ şśȦśŗ şŜȦŚŖ ŞśȦŞŖ ŞśȦŞŝ şşȦŖŞ şśȦřř şŗȦŜś ŝśȦŝŚ
Ř ŗŖŖȦŗŖ şŝȦŚŝ şŜȦŝŘ ŝŜȦŞř şŝȦśŖ şśȦŜŗ şŜȦśŖ ŝşȦŞś ŞŖȦşŗ şşȦŗř ŞŜȦśř şŗȦŝŚ śşȦşŖ
ř ŗŖŖȦŗŞ şŝȦśŚ şŜȦŝŝ ŜŚȦşŘ şśȦŜŗ şŚȦŜş şřȦśŞ ŜşȦşŘ ŜŖȦşś şşȦŗş śşȦŝŚ şŗȦŞŗ řŚȦşŜ
Ś ŗŖŖȦŘś şśȦśŝ şŜȦŞŖ śŞȦşś şŗȦŜş ŞŞȦŝś şŗȦŜř ŜŖȦşŜ śŖȦşŝ şşȦŘř řŜȦŞş śśȦŞş ŗŜȦşş
ś şşȦřŚ şŘȦŜŘ şŜȦŞř ŚřȦşŝ ŞśȦŝŝ ŞŘȦŞř ŞśȦŜş ŚŘȦşŞ ŚśȦşŞ şŝȦřŘ ŗŞȦşŞ śśȦşŜ ŖȦşş
Ŝ şşȦŚŘ ŞŜȦŜŚ şŘȦŞś ŘŚȦşŞ ŝşȦŞŚ ŝŗȦŞŞ ŞŘȦŝŜ ŘřȦşş řŖȦşş şśȦŚŗ ŖȦşş
ŝ şŞȦśŘ ŞŚȦŜş ŞŞȦŞş ŗŗȦŗŖŖ ŜŝȦşŖ śŚȦşŚ ŝŝȦŞŖ şŖȦśŖ
Ş şśȦŜř ŞŖȦŝŘ ŜŝȦşř ŚśȦşś ŚŗȦşŝ ŝřȦŞŚ ŞŘȦśŞ
ş şŖȦŜŝ ŝŝȦŝŜ ŘşȦşŝ ŘşȦşŞ ŜśȦŞŜ ŜŝȦŝŗ
ŗŖ ŞŗȦŝř ŝŖȦŞŗ ŞȦşş ŗşȦşş śŝȦşŖ ŚŚȦŞř
ŗŗ ŝŖȦŝŞ śŞȦŞŜ ŜȦŗŖŖ ŚşȦşŘ
ŗŘ ŜřȦŞŚ śśȦşŖ řŚȦşŜ
ŗř śřȦŞş ŚŚȦşŚ ŗŞȦşŞ
ŗŚ ŚřȦşŘ řŗȦşŜ ŗŖȦşş
ŗś řŗȦşŚ ŗŚȦşş ŚȦŗŖŖ
ŗŜ ŘŘȦşŝ
ŗŝ ŗřȦşş
ŗŞ ŞȦşş
ŗş ŘȦŗŖŖ
ŘŖ ŖȦŗŖŖ
Řŗ ŖȦŗŖŖ
©ǯȱ©ôȱ£ȱȱȱȱ£ȱȱȱȱȱȱęǯȱ©ôȱȱȱȱȱȱ£ȱȱ
ȱ£©ȱȱ©ǰȱȱȱȱȱęȱȱ¦ȱȱǯȱ
ȱŗŘ
ȱȱ£ȱóȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱȱȱô
ȱ©ȱ£©Ȧ©ȱǻƖǼ
£Ȧ
Ȧ £Ȧ
Ȭ ô© ©
ôȱ ô© ȱ
ȱ© © ȱ
© ȱ £
ŗ śŘȦŗŖŖ ŗśȦşş ŞȦŗŖŖ ŘŘȦşŞ ŘśȦşŞ ŘŚȦşş řŞȦşŝ ŘŝȦşŞ ŗŞȦşş ŗŞȦşş śȦşş ŚȦŗŖŖ ŗŚȦşŞ
Ř śŚȦŗŖŖ ŗŞȦşş ŗřȦŗŖŖ ŘşȦşŝ ŘŞȦşş ŘŞȦşş ŚŘȦşŝ řŘȦşŞ ŘŚȦşş ŗşȦşş ŜȦşş ŜȦŗŖŖ ŘŜȦşŞ
ř śŜȦŗŖŖ ŗşȦşş ŗŚȦŗŖŖ ŚŘȦşŜ řŚȦşŞ řŘȦşş ŚśȦşŜ ŚŗȦşŝ řŖȦşş ŘŖȦşş ŞȦşŞ ŞȦŗŖŖ řřȦşŜ
Ś śŞȦşş ŘŖȦşş ŗŝȦŗŖŖ śŘȦşŜ řŞȦşŝ řŜȦşŞ ŚŞȦşś śśȦşŝ řŜȦşŞ ŘŗȦşş ŗŗȦşŝ ŞȦşş ŚŘȦşś
ś ŜŗȦşŞ ŘŘȦşş ŗŞȦŗŖŖ śśȦşś ŚřȦşŜ ŚřȦşŝ śŗȦşř śşȦşś ŚśȦşŞ ŘřȦşŞ ŘŘȦşŝ ŗŞȦşş ŖȦşś
Ŝ ŜŚȦşŝ ŘŘȦşŞ ŘŖȦŗŖŖ śŜȦşř śŖȦşś ŚŞȦşś śŜȦşŘ ŜśȦşŚ śśȦşŞ ŘśȦşŞ ŖȦşś
ŝ ŜŞȦşŜ ŘŚȦşŝ ŘśȦşş ŝśȦşŘ śŝȦşř śŞȦşř śşȦşŖ ŘŝȦşŜ
Ş ŝřȦşŘ ŘśȦşŝ ŘşȦşş ŜŜȦŞş ŜśȦşŗ ŜřȦŞş ŘşȦşŚ
ş ŝŚȦŞŜ ŘŝȦşŝ ŘşȦşŝ ŝśȦşŖ ŜřȦŞŝ řŘȦşŗ
ŗŖ ŝŜȦŝŞ řŖȦşŜ řřȦşŜ ŝŜȦŞş ŜŞȦŞś řśȦŞŞ
ŗŗ ŝŝȦŝŘ řŘȦşś ŞřȦŞŝ ŝŖȦŞř
ŗŘ ŞŗȦŜş řŞȦşŚ ŝŜȦŝş
ŗř ŞřȦŜŚ ŚŚȦşŚ ŝśȦŝŜ
ŗŚ ŞśȦŜŗ ŚŞȦşŘ ŞśȦŝś
ŗś ŞśȦśŝ śřȦşŗ ŝŞȦŝŚ
ŗŜ şŖȦśś
ŗŝ şŗȦśŘ
ŗŞ şřȦśŗ
ŗş ŞŜȦŚş
ŘŖ ŗŖŖȦŚ
Řŗ ȬȦŖ
ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ £ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
ȱȱȱȱÉȱȱȱȱȱǰȱȱȱȬ£ȱęȱȱȱȱǯȱ
ȱ©ȱ£©ȱȱȱȱęȱ©ǰȱȱȱȱȱȱôȱȱȱŘŗȱȱȱȱ©ȱ©ǯ
ȱȱȱ Ȧôȱ ȱ
ȱ©ȱ
Ĵ © Ȭ©
©
ȱƽȱŖǰŞŚ ȱƽȱŖǰşŘ ȱƽȱŖǰŞŜ
ȱƽȱŖǰŞś
£Ȧô©ȱȱ ȱȱ
£Ȧô©ȱ ȱȱ
¡ȱ£©
ȱ £
ȱƽȱŖǰŞş ȱƽȱŖǰŝŜ
ȱƽȱŖǰŞŝ ȱƽȱŖǰŝŜ
©DZȱƽŜřŖȱôȱôȱÉȱȱǯȱȱ
ȱȱȱęȱȱǀŖǰŖŖŗǯȱƽȱȱ
ȱ©ȱǻȱȱȱǼ
ȱƽȱŖǰŞŝ
ŗȱȬȱę
ȱśǯȱôȱȱȱȱ
£ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ¡ǰȱ ȱ
ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŞŖƖǰȱ ŞśƖȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
şŖƖǯȱ¦ȱȱȱȱȱȱ¡ȱ ȱ ȱ ©ôȱ ȱ ŞśƖǯȱ Ȭȱ
ȱ ŞŖƖǰȱ ŞśƖȱ ȱ şŖƖǰȱ Ȭȱ ¡ȱ ȱ £ȱ¡ȱȱȱȱȱŞŘƖȱ
ȱȱôȱȱȱęȱ ȱ ȱ ȱ ŞŞƖȱ ǻęȱ ȱ ŞřƖȱ óȱ ŝśƖǼǰȱ
ȱ ɦȱ Ȭȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ
ŞśƖǰȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱȬȱȱȱęȱęȱǻ£ȱęȱ
ŝşƖǯȱ Ȭȱ £ȱ £ȱ £ȱ ȱ ôȱ śǼǯȱȱȱęȱȱȱȱȱ
ȱǻȱȱǼǰȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ɦȱ ȱ ȱ ȱ
ȱÉȱȱȱȱȱȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱęȱȱȱÉȱȱ ȱ ȱ ȱ £©ǰȱ ¦ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ôȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ôȱȱÉȱęȱ©ȱȱ £©ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ
ȱȱ£ȱȱȱȱȱ ȱ £ȱ Éȱ ęȱ śȱ Ȭȱ ȱ ȱ
ȱǻȱȱȱǼȱȱęȱ©ȱ ŖǰŝśǰȱȱÉȱŖǰŝŜȱóȱŖǰşŘȱǻȱȱȱ
ǻDzȱ
ȱ óȱ ǰȱ ŗşŞşDzȱ ¢ȱ óȱ ǯǰȱ £©ȱóȱȱŖǰśŖǼǯȱ
ŗşŞŝǼǯ
ôȱȱȱȱ
ȱȱȱȱôȱ ȬȱÉȱȱ
ȱ
©ôǯȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ǯȱ
ǰȱȱȱȱȱȱȱȱ óǰȱ ȱ ȱ ôȱ óȱ £ȱ ȱ
ȱ ħ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ
ȱ ©ǰȱ ©ȱ ©Ȭȱ ©ȱ ȱ ęȱ ©ȱ ȱ óȱ ©ȱ ôȱ
ȱ ©ȱ ©ȱ ǯȱ ¦ȱ ȱ ©ǰȱȱ©ȱȱȱÉȱȱȱ
ȱ ©ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱȱȱ©ǯ
ȱȱÉȱ©ǰȱȱ¦ȱȱ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ©ȱȱȱȱȱ£©ǰȱȱôȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ
ȱ©ȱęȱ©ȱȱȱ©ȱ £ǰȱ Éȱ £ȱ ©ȱ ȱ ȱ ££©ȱ
ȱȱȱ©ǯȱóȱ£ȱȱ ȱȱȱ©£ȱÉȱȬǯȱóȱ
£©ȱȱ©ȱȱȱÉȱȱ¡ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ
ȱǰȱȱȱȱ£ȱȱ ȱȱ©ôȱÉȱ©ǰȱóȱ
ȱȱȱȱȱȱ©ȱ ȱ ȱ Éȱ Ȭǰȱ ȱ ęȱ ǰȱ Éȱ ǰȱ
ȱ ȱ ȱ £©ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ę©ôȱȱȱȱȱȱȱôȱ©ȱ
ȱȱȱȱȱ¦ȱȱȱȱȱȱ Éȱȱȱǻ ǰȱȱóȱ¢ǰȱ
ȱȱÉȱȱǰȱ©ȱȱȱȱ ŗşşŞDzȱ ¢ǰȱ ŗşşŞDzȱ ȱ óȱ ǰȱ ŗşşŘǼȱ óȱ
£ȱ ȱ Éȱ £ȱ ǰȱ ȱ ȱ©ȱȱȱ£©ȱȱȱ
ȱ¡ȱȱôȱȱ£ȱȱȱ©ȱ ȱȱȱȱȱȱǯȱȱ
ǯȱȱ£ȱȱȱôȱȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱşŖƖǰȱȱ©ȱ ȱȱ©óȱÉȱȱȱ¡ȱ
©ȱȱȱȱȱȱȱȱşŝƖǰȱ £©ȱóȱȱ©ȱ©ǯȱȱ
ȱôȱóȱ£ȱȱřŚƖǯ ȱȱóȱȱȱȱȱȱ
ȱ ęȱ ¡©ôȱ £ȱ
óȱ£ȱÉȱȱȱ £©ǰȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
ȱ©ȱ©ȱǻǰȱ©ǰȱ
ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ę©ôȱ ȱ ȱ óȱ ôǼǯȱ ȱ ȱ
ȱ Éô©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱôȱ©ôȱęȱȱ
£ȱ ȱ ȱ óȱ £ǯȱ Cȱ £ȱ ȱȱ¡ȱ£©ȱóȱȱ
ȱ ô©ǰȱ ôȱ ôȱ ȱ ©ȱ ©ȱ©ǰȱ£©ȱÉȱȱȱ
ȱ ǻ©ȱ Éȱ ȱ ô©ȱ ȱ ©©ȱ ǰȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ ęôǼȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ óȱ ©ǰȱȱȱ¡ȱ£©ȱȱ
£ȱ ȱ ȱ ęôȦôȱ £ǯȱ ȱ©ǰȱ©ȱȱȱȱ
£ȱȱȱôȱȱȱȱȱ Éȱȱȱ©ȱǯȱȱȱȱ
ȱȱȱȱȱǯȱȱȱȱ ȱôȱǰȱȱȱ¡ȱÉȱȬǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ôȱ Éȱȱȱ©ȱóȱȱ©ȱ
©ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ǰȱ Éȱ ȱ ©ȱ ©ȱ £ȱ
£ôǰȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ŗŖǰŝƖȱ ȱ ôȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱ ¡ȱ Éȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ǻ¢ȱ óȱ ǯǰȱ ŗşŞŞǼǯȱ Cȱ
©ǰȱ ȱ ŗśǰřƖȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ¡©ȱ
¡ȱ ©©ȱ ©ȱ ęôȱ ǻȱ óȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ
ǯǰȱ ŘŖŖŖǼǯȱ ȱ ȱ ©ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ óȱ
óǰȱȱȱ©ȱȱ©ȱȱ ©ȱ ǯȱ £ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ŞǰŞƖȱ ŗŚǰŚƖȱȱôȱȱȱ©ȱ
ȱôȱȱȱôȱȱȱ ©ȱ ȱ ęȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
©ȱ©ȱÉȱȱô©ȱóȱôȱŞǰŚƖȱȱ ȱ ¡ȱ £©ǰȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱ©ȱ©ȱ ¡ȱ ȱ ęȱ ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ
©©ȱ©ȱęôǯȱȱȱ£©ȱȱ £ȱ ȱ ©ôȱ ȱ ȱ
©ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭǰȱ
ȱęȱȱȱ¦ȱôȱ©©ȱ ȱ óȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
ȱ©ǰȱȱȱȱ¦ȱôȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ǯȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ Ȭǰȱ ȱ ©ȱ óȱ ©©ǯȱ Cȱ
ȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ǰȱ ȱ ȱęǰȱęȱȱȱȱȱ©ȱ
ȱ ȱ ǰȱ ©©ȱ É©ǰȱ ȱ ęȱ ©©ȱ©ȱȱ©ȱȱȱęȱȱȱ
©£©ȱȱȱǯ ¦ȱ ęȱ ôȱ Éȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©©ȱ ǯȱ CȬȱ
ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ę©ôȱ
ôȱóȱ£ȱÉȱȱȱȱ Ȭȱȱȱȱǰȱȱ
ȱ ©ȱ Éȱ ôȱ ©ȱ ȱ ȱ óȱȱǻŗşşŘǼȱȱôȱȱȱ©ȱ
ȱ ȱ Éȱ ȱ óȱ Éȱ ǯȱ ȱ ©ȱȱęȱȱȱŖǰŜŗȱȱ
©ȱ Éȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ǰȱ Ȭȱ
Éȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ©ȱęȱȬȱȱȱȱ
óȱ ȱ ȱ ©ȱ Ȯȱ ©ȱ ©ȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱŖǰŞŗǯȱ
ȱȱȱȱǰȱȱȱ ȱȱȱȱ£ȱȬȱ©ȱ
©ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ǰȱ£¦ȱȱȱôȱȱ
ȱ ȱ ȱ Ȭǰȱ ȱ ęȱ ȱ©ôȱȱŞŖƖǰȱȱ£ȱȱ©ȱ
ȱȱȱǯȱȱȱǰȱ ©ȱȱęôȱȱȬȱȱȱȱ
Éȱ ȱ ǰȱ É©ȱ ȱ £©ȱ ŖǰŜŝǯ
ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ęȱ £Ȧôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ óȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ óȱ ȱÉȱȱȱǯȱ
ǯȱóǰȱȱôȱȱȱÉȱ©ȱ Cȱ ȱ óǰȱ Éȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱôȱ©ȱ£ȱȱȱ
ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ Ŝȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ ȱ ɦǯȱ
ȱ ǰȱ ȱ ęȱ óȱ £ȱ ȱ ȱ ǰȱ ©ȱȱȱȱ©ȱęȱ©ȱÉȬȱ
ȱȱôȱȱ¦ȱȱ©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ
©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ É©ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ
ȱ©ȱ©ǯȱȱǰȱ£ȱôȱ ɦȱô©ȱÉȱô©ǰȱȱôȱôȱȱ
ȱ óȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ǰȱ Éȱ ȱ Éȱ
©ȱ ©ȱ £ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ £ȱ Éȱ ȱ ¡©ȱ ȱ ǯȱ
ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ £ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ
É©ȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ǰȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ¡©ȱ
ô©Ȧ£ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ É©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ęȱ
ȱ ôȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ¦ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ÉȬȱ
ôȱ©©ȱȱȱȱ£ȱȱȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
ȱǯ ȱęȱȱȱȱ£ȱ©ȱ¦ȱȱ
ȱ£ȱȱȱ©ȱȱ©ȱôȱ ȱȱ¦ȱóȬȱǯȱ©ȱȱȱ
ȱ óȱ £ȱ ȱ £ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ É©©ô©ȱ ęôȱ ©ȱ Éȱ
ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱÉȱ
ȱ ǯȱ ǰȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ óȱ ę©ôȱ ©ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ Ĵȱ Éȱ
ȱ©ȱ©©ȱȱ©ȱȱȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱȱȱ¡©ȱęȱȬǰȱÉȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱȱȱÉȱ©ȱǯȱȱ©ȱ ȱȱȱĴȱȱȱÉȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ
©©ȱ£©ȱęȱȬȱȱę©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ
ǯȱ CȬȱ ȱ ȱ ę©ôȱ ǻȱóȱĴǰȱŗşşşǼǯ
ȱ
ȱȱȱȱ
ȱ©ȱ©
Cȱȱ©ȱ©©¦ǯǯǯ
ŗŜǯ ǯǯǯȬôȱ¦ȱÉȱȱȱȱȱȱȱȱ©©ȱ©ȱôȱ©ȱǰȱȱȱęȱ©ȱôȱÉȱȱ
ŗŝǯ ǵ
ŗŞǯ ǯǯǯȬôȱȱ©ȱęȱǵ
ŗşǯ ǯǯǯȬôȱ¦ȱ©ȱȬȱęȱȱȱ©ȱęȱǵ
ŘŖǯ ǯǯǯôȱȱ¦ȱȱǰȱȱ©ȱȱôȱȱȱ©ȱȱǵ
Řŗǯ ǯǯǯȬôȱ¦ȱÉȱȱȱ©ȱ©ȱôȱôǵ
ǯǯǯȬôȱ¦ȱȱȱȱȱÉȱȱ©ȱ©ȱôȱôǵ
ȱȱȱĴ
ŘŘǯ ôȱ©ȱ©ȱȱȱȱȱȱęDZȱ©£ǰȱǰȱȱę£ǰȱ£ȱ¡ȱȱȱȱȱ¡ȱ
ȱ©©ǵ
Řřǯ ôȱȱ©ȱȱȱȱȱȱȱȱęȱȱǰȱȱę£ǰȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ¡ȱȱ©©ǵ
Ȧôȱ©
Cȱȱ©ȱ©©¦ǯǯǯ
řŝǯ ǯǯǯȬȱɦȱȱ©ȱ¦ôȱȱǻ©ȱ¦ôȱȱǰȱȱȱȱȱȱǰȱÉȬȱȱ
ȱǼǵ
Śśǯ ǯǯǯôȱȱ¡ǰȱȱȱȬôȱȱǰȱȱȱȱȱÉȱȱȱȱȱôȱǵ
ŚŜǯ ǯǯǯȱȱȱȱ©ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱôȱȱ
Éȱȱ¦ôȱȱ©ǵ
ȱȬ©ȱǽôȱǾ
Cȱȱ©ȱ©©¦ǯǯǯ
Śŝǯ ǯǯǯȬôȱÉħȱÉȱȱȱÉȱ©©ȱȱ£ǰȱȱȱȱǵ
ŚŞǯ ǯǯǯȬôȱÉħȱÉȱȱȱ©ȱȬȱȱɦȱȱ©ǰȱȱ©ȱôȱȱ©ȱôȱȱȱȬȱȱȱęDZȱ
©ȱÉôȱóǰȱ©ȱôȱ£ǰȱ©ȱôȱȱȱȱ£©ǵ
Śşǯ ǯǯǯȱȱȱȱȱȬôȱôȱ¦ǻ©Ǽȱ©ȱȱôȱÉȱȱȱǻȱȱôȱȱ©ȱȱ©ȱȱ£Ǽǰȱ
©©ȱȱ©ȱȱȱȱ¦ȱȬôȱȱȱǵ
śŖǯ ǯǯǯȱȱȱȱȱȬôȱôȱ¦ǻ©Ǽȱ©ȱȱôȱÉȱȱǰȱÉȱȱȱ©ȱȱ©ȱÉȱ
©ȱ£ôȱȱȱȱȱȱôȱȱ©ǵ
śŗǯ ǯǯǯôȱ©ȱȱôȱ©ôȱÉȱȱȱóȱ¡ȱȱȱȱ©ȱǵ
śŘǯ ǯǯǯôȱȱȱȱȱôȱȱȱôȱȱ¦óǰȱÉȱȱȱóȱ¡ǵ
śřǯ ǯǯǯôȱ©ȱȱÉȱȱȱóȱ¡ǵ
ȱȱ©
Cȱȱ©ȱ©©¦ǯǯǯ
śŝǯ ǯǯǯôȱȱ©ȱȱ©ȱ©ȱȱȱȱȱǻȱȱ©Ǽǰȱȱȱ©ȱȱóǰȱ©©ȱ
ȱǵ
Ŝŗǯ ǯǯǯôȱȱȱȱ©ȱȱ£ȱ©ȱôȱȱȱôȱȱȬôȱęȱȱȱ
©ôȱ£ǵ
©ȱȱǽôȱǾ
Cȱȱ©ȱ©©¦ǯǯǯ
ŜŘǯ ǯǯǯȱȬȱɦȱȱȱȱóôȱ©ȱȱ©ǰȱȱȱȱôȱȬȱȱ©ȱ¡©ȱȱÉȱ
ôȱ©ǵ
Ŝřǯ ǯǯǯȱȬȱɦȱ©ȱęôȱȱ©ȱôȱȱ©ȱȱ©ǰȱȱȱ©ȱȱ©ȱ£©ǵ
ŜŚǯ ǯǯǯȱȬôȱ¦ȱ©ȱôȱÉȱǰȱȱȱ©óȱ©ȱ©ȱ©ȱ©ǵ
Ŝśǯ ǯǯǯȱôȱȱ©ȱôȱȱǰȱȱȱôȱȱȱȱǵ
ŜŜǯ ǯǯǯȱȬôȱ¦ȱ©ȱȱô©ȱ¡©ȱ©ȱ£©ȱȱȱǵ
Ŝŝǯ ǯǯǯȱôȱ£ȱȱȱȱôȱȱȱȱȱôȱ©£ȱȱȱȱôȱȱȱ©ǵ
ŜŞǯ ǯǯǯȱôȱȱÉȱȱȱȱôǰȱȱȬȱȱ©ȱ©ȱȱ©ȱȱȱȱȱȱ©ǵ
ȱ©
ŝŜǯ ǯǯǯȱôȱȱȱȱȱôǰȱȱȬȱȱ©ȱ©ȱôȱȱȱȱȱȱȱȱ©ȱ©ȱ
ôȱȱ¦ǵ
£Ȧô©ȱȱȱǽôȱǾ
Cȱȱóȱǯǯǯ
ŞŖǯ ǯǯǯȱôȱȱ©ȱôȱȱȱȱǵ
Şŗǯ ǯǯǯȱȱȱȱ©ȱȱȱȱȱôȱ©ȱôȱȱȱȱȱȱ©ȱôȱȱ
©ȱȱǵ
ŞŘǯ ǯǯǯȱǰȱȱȱȱȱ©ȱ©ȱȱȱȱȱôȱ©ȱôȱȱȱȱǵ
Şřǯ ǯǯǯȱȬôȱ¦ȱ©ȱôôȱȱ©ȱôȱȱȱȱȱȱȱôǵ
ŞŚǯ ǯǯǯȱȬôȱ¦ȱ©ȱôȱȱ©ȱȱǵ
Şśǯ ǯǯǯȱȱȱȱȬȱ£ȱȱÉȱ©ǰȱȱȱȱ©ǰȱȱȱȱÉȱǰȱÉȱÉȱ
ȱȱȱÉȱȱȱȱȱôȱ©ǵ
£Ȧô©ȱȱȱǽôȱǾ
Cȱȱóȱǯǯǯ
ŞŜǯ ǯǯǯȱôȱȱ©ȱôȱȱȱȱǵ
Şŝǯ ǯǯǯȱȱȱȱ©ȱȱȱȱȱôȱ©ȱôȱȱȱȱȱȱ©ȱôȱȱ
©ȱȱǵ
ŞŞǯ ǯǯǯȱǰȱȱǰȱȱȱȱȱȱȱȱôȱ©ȱôȱȱȱȱǵ
Şşǯ ǯǯǯȱȬôȱ¦ȱ©ȱôôȱȱ©ȱôȱȱȱǵ
şŖǯ ǯǯǯȱȬôȱ¦ȱ©ȱôȱȱ©ȱȱǵ
şŗǯ ǯǯǯȱȱ£ȱȱȱȱôȱȱȱÉȱ©ǰȱȱȱȱ©ǰȱȱȱȱÉȱǰȱ
ÉȱÉȱȱȱȱÉȱȱȱȱȱȱôȱ©ǵ
ȱȱ¡ȱ£©
Cȱȱóȱǯǯǯ
şŘǯ ǯǯǯȱôȱȱȱ©ȱ©ȱÉȱȱ£ǵ
ŗŖŗǯ ǯǯǯȱȬȱȱȱ©ȱ©ȱôȱħȱȱ©ȱȱ©ȱȱÉħôȱǰȱÉȱȱ£ǵ
ȱȱ£
ŗŖśǯ ôȱȱȱ©©ȱę£©ȱ©ȱȱ©ȱôǵ
ŗŖŜǯ ȱǰȱȱȱóȱ©ȱęȱȱ£©ȱę£©ȱȱȱ©ǵ
ŗŖŝǯ ȱCȱȱóȱȱȬôȱ©ȱȱħȱ©ȱȬȱȱ©ȱôȱȱȱ©ȱę£©ȱ©ǵ
ȱ
ęȱȱ
©ȱ ¡©ȱ ££©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ
ôȱ ę©ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ©ǯ
ȱȱȱȱęȱ£ȱÉȱ
¡ȱȱóȱȱ©ȱȱȱ ȱ
ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǯ ȱȱ©ȱ©ȱȱȱȱ
ę©ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ôǰȱ Éȱ ô©ȱ
ȱ©ȱ© ôȱȱȱ©ȱóǯȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęǯȱ
ȱȱô ȱ ȱ ȱ ôȱ ôȱ ȱ Éȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ £ȱ óȱ
ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ©ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱŘŗȱȱǰȱȱȱȱȱȱȱȱ óȱȱóȱȱȱ£ȱ
ȱęȱȱǯȱȱȱ©ǰȱȱȱ ôȱ ħȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ©ǰȱȱȱȱȱȱȱȱȱ ǻŖǰŖśȱ ęǼǯȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǰȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ęȱ ȱ ©ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ôȱ
ôȱ ôǯȱ ǰȱ Ȭȱ ȱ ȱ ôȱ©£ȱȱȱȱȱȱǻŖǰŘŜǰȱ
ę©ȱȱȱȱ©ȱȱȱȱ ȱ ŖǰřśǼǯȱ ôȱ ©ȱ ©ȱ
ǰȱȱȱɦ©ȱȱę©ôȱ ȱȱȱęȱȱÉ©©ô©ȱȱȱ
ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱǰȱȱȬȱȱȱȱ
ôȱȱȱ©ȱȱȱóȱ ȱ óȱ ȱ ©ȱ ęȱ ©ôǰȱ ȱ ©©ȱ
ȱȱǻ©ȱǰȱóȱǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ Éȱ
ǰȱ Ǽǰȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱȱôȱǯ
ȱ Éȱ ©ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ©ȱ ǻ¦ǰȱ ǰȱ ȱ©
ȱ ȱ ęȱ ŗȱ óȱ ŘǼǯȱ ȱ ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱô
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ £ȱ ȱ
ȱ¦ȱȱȱȱȱ£ȱǯȱ ęȱ¡©ǰȱȱȱôȱôȱȱ
óȱȱȱȱôôǰȱȱ£©ȱ ©£ȱȱȱȱȱȱǻDzȱŖǰŚŚǼǰȱ
ȱȱ£©ȱȱȬȱȱȱ ¦ǰȱ ǰȱ ȱ ȱ ęȱ
©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ǰȱ óȱ ©ȱ ǯȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ
©ȱȱȱȱȱȱ©ȱóȱ©ȱȱȱ ȱ ©ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ
Éôóȱ ȱ óô©ȱ ȱ ôǰȱ ©¦¦ǰȱ ȱ ©ȱ £©ȱ ȱ ©ǯȱ
ȱ ǰȱ ęôǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ É©ȱ
ȱ ©£ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ£ôȱóȱȱȱȱȱǰȱ
ȱȱȱ©ȱĚȱęȱ©£©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ £ȱ
Éȱ ȱ ęȱ ȱ ©ǰȱ óȱ ȱ ȱ
ȱȱ¢ȱǻǰȱ
ǰȱȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ǰȱ
óȱǰȱŗşŞşǼǯ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ¦ȱ óȱ ôȱ ȱ
kȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱǰȱȱôȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ©ȱ
ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱȱȱ©ȱȱȱ©ȱ©ǯȱ
©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱȱ©ȱȱęȱȱęȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ©ȱ©ȱȱȱȱ©ôȱǰȱÉȱ
¦ȱôǯȱǰȱȱȱȱȱȱ ęȱȱȱȱǰȱ
ȱ ęȱ ©ȱ ǯȱ ©ȱ ȱ Ȭȱ Ȭȱȱȱȱȱ©ǯȱ
ȱ Éȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱ©ȱ
©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ £ȱ ©ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ǯȱ
ę©ôȱ©£ȱȱȱȱȬǯ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ £©ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ
ȱ Ȭȱ ©¦ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©©ȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
ȱȱ©ȱȱȱ©ȱȱȱ ȱȱȱ©ȱȱęȱȱ£ȱȱ
ȱ ę©ǰȱ ôȱ ȱ ȱ ©£ǯȱ ȱȱ©ȱ©ǯ
ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱęǯȱȱȱȱóȱȱ
Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ©£©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱĴ
ȱ ȱ Ȭȱ ©ȱ ęȱ ęȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ôȱ ȱ ȱô
ȱ©ǰȱô©ȱȱȱȱȱȱ£ȱ
©ȱǯȱóȱȱȱȱ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ĵȱ
©ȱô©ȱȱȱȱȱȱȱ ©©ȱȱóȱȱȱȱȱȱȱ©ȱ
ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ©ȱ ȱȱęǯ
ǰȱôȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ©ȱ¦ȱȱȱǯȱȱȱ ȱ
©ȱ Éȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ©ȱôȱôȱȱȱȱ£ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ £©ȱ Éȱ ȱ
ȱ©ȱȱ©ȱęȱȱóȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęǰȱ
ǯȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ©ôȱ ©ȱ ȱ Éȱ ȱ
ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ôǯȱȱ
¦ȱ óȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǯȱȱ ȱȱȱ©ȱęȱóôȱ©ȱȱęȱȱ
ȱ £©ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ©ôȱ
ȱȱȱȱȱ©ȱ ȱ ǻǰȱ ęȱ óȱ ȱ
ôȱȱȱȱȱȱôDZȱ ©ȱ ©ȱ óȱ £©Ǽȱ ©ȱ ęȱ £ǯȱ
ǻǼȱȱȱȱ©ǰȱǻǼȱȱ ©ȱ©ȱ©ȱȱŗśȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ęǯȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ǰȱ ȱ ©©ȱ ȱ ©ȱ óȱ ȱȱȱȱę©ǯ
ǻǼȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱǻǼǰȱȱȱǻǼǯȱ©ȱȱȬȱ£ǰȱ
¦ȱ ȱ ȱ ǰȱ ¦ȱ óȱ ȱ ȱ Ȧôȱ©
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ
ęȱȱȱ¦ȱȱȬȱȱǯȱ ȱô
£ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôǰȱ ô¦Ȭȱ £ȱ ǯȱ óǰȱ ȱ Ȧôȱ ©ȱ ȱ
ȱ óȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ Éȱ ȱô©ȱ©ȱ©Dzȱȱȱȱȱ
ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱȱ¦ȱȱ
ȱ¦ȱȱ©ǰȱ¦ȱóȱȱ ȱȱǰȱȱôȱȱȱ
©ȱ ©ȱ ©ǯȱ Cȱ ǰȱ ȱ ŞŖƖȱ ȱ ôȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ
ȱ¦©ȱȱȱȱȱȱ¦ȱȱ©©ȱȱ ȱȬ©
©ǯȱôȱȱȱȱȱȱ
ȱ©ȱȱȱȱ ȱô
ǻŖǰřśǼȱȱȱȱȱ©ȱǻǰȱȱ
ȱȱÉȱȱǰȱȱęȱ ȱ ȱ Ȭ©ǰȱ
Ǽǰȱ óȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ Éȱ ȱ
©ȱ ¦ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱęDzȱȱȱ
ǯȱȱȬȱȱȱȱȱ ȱȱȱȱȱ¢ȱȱ
ȱ©ȱǻŖǰŜŜǼǯȱ ȱȱȬȱǻƽŖǰŚŞǼȱóǰȱǰȱȱȱ
ôȱȦ©ȱȱȱȱȮȱǮCȱȱ Éȱȱȱȱȱęǯȱóǰȱ
©ȱ ©©¦ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȬ©ȱȬȱȱ
©ȱȱȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ©ǰȱ ȱ ôȱ ȱ
Éȱȱ¦ôȱȱ©ǵȄȱǻƽŖǰřşǼȱȬȱȱ ȱȬ©ȱȱôȱȱ
ȱ ȱ ȱ ©£©ȱ ¦ȱ ôȱ ȱ ȱ©ȱȱȱȱ¦ȱȱȱȱ£ȱ
ôȱȱȱóȱ©ȱǻƽŖǰŜŜǼǯȱóǰȱȱ ©ȱǯ
ȱȱȱÉȱȱ©DZȱǮ ȱȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ É©ȱ ȱ ȱ
ȱȱ©ȱȱȱȱȱȱ ôȱȱǯȱȱȱȱȱȱ
ȱȱȱȱȱĚôȱȱÉȱȱ £ôȱȱȱęȱȱ©ȱǻǮôȱ
¦ôȱȱ©ǵȄǯȱ ȱÉȱȱȱ¦ȱȱȱȱ
ȱ ǰȱ ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ôȱ óȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ôȱ
óǵȄȱóȱǮȬôȱôȱȱȱ¦ȱǰȱ
ȱ Ȭȱ É©©ôȱ ©ôȱ ȱȱȱȱóȱȱȱȱȱôȱÉȱ
ǰȱ Ȭȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ©ȱ ©ȱ ©ȱ Éȱ ǵȄǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ Ȧôȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ęȱ ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ¡ȱ£©ȱȱóȱȱȱȱ
ȱ ôȱ ©ǯȱ ȱ Ȧ Ȭ©ǯ
ôȱ ©ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱęǯȱȱ ȱ
Ȭȱ ȱ ȱ ǻŖǰŝŞǼȱ Ȭȱ É©©ôȱ
ô©ȱ ȱ ȱ ôǰȱ óȱ Ȭȱ Éȱ ȱ ȱȱȱȱȱôȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ę©ȱ ǻŖǰŞŖǼǯȱ Cȱ ǰȱ ęȱ©£©ȱȱȱôȱȱȱ
©ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭ©ȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱǯȱôȱ©ȱȱȱȱȱ ȱǰȱȱ£©ȱȱô©ȱ
©ȱ ǻŖǰşŗǼǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ǻǮȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱȱ©ȱ¦ȱ Ȭôȱ ôȱ ¦ǻ©Ǽȱ ©ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ǰȱ
ȱȱȱȱǻŖǰŜŞȱȱŖǰŗŘǼǯȱôȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ę£ȱ
ȱ ȱ Ȧôȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ǵȄǼǯȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ©ȱȱȱȱ©ȱÉȱȱȱ
ȱ ǯȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱȱǰȱȱȱȱȱȱóȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱÉȱȱȱôǯȱȱȱȱ
ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ £©ȱ ȱ Éȱ ȱ
ȱȱǻŖǰŝŚȱȱŖǰŗŝǼǰȱȱôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęǯȱ ǰȱ ©ȱ
ȱȱóȱôȱ©ȱȱôȱ ©ȱȱ£ȱȱȱȱȱôȱ
ȱȱȱȱȱȱȱ©ȱ©ȱ ǰȱ ȱ ę©ôȱ Ȭǰȱ ȱ ©ôȱ
¦ȱȱ©©ȱ©ȱǯȱ©ȱ©ȱ ȱóȱȱóȱȱ©ȱȱ
ȱȱ©©ȱ©©ȱę©ǯ ©ǯȱȱȱǰȱȱȱǰȱ
óȱȱȬȱɦȱóȱÉȱȱôǰȱȱȱ
ǻǮȬôȱÉħȱÉȱȱȱ©ȱ©ȱôȱȱ
ȱôȱȱȱȱ¦ȱȱȱôȱȱ
ǵȄȱȱ£ȱ ȱ ȱ©£©ȱ ôȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻDzȱ ŖǰŗřǼȱ
ȱȱȱȱȱǻŖǰŚŖǼǯȱȱȱ¦ȱ ȱ ȱ Ěȱ ȱ ȱ ȱ
¦ǰȱȱȱȱȱ£ȱȱȱęȱ ȱ ôǯȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
Ȭȱ©£©ȱǻƽŖǰŚřǼǯȱCȱô©ǰȱȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱę©ȱȱȱǯ ęȱ ȱ ǻȱ ¡ǰȱ Ǯkȱ ©ȱ ©ȱ
É©ǯȄǰȱǮȱ£ȱȱȱ¦ȱóȱ©ȱ
ȱȱ© ôȱȱȱȱ£ôǯȄǰȱǮȱ¦ȱȱôȱ
¦ȱ ȱ ǯȄǰȱ Ǯȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ¦ȱ
ȱô ȱ ǯȄǼǯȱ ȱ Ȧ
ȱ ȱ ôȱ
ôȱȱȱ©©ȱȱȱȱȱ
¦ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ¦ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ Ȭȱ
©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ©ȱ ȱȱôȱȱȱę©ôȱǻŖǰŝřȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ŖǰŞŖǼǯȱ ȱ ȱ ôȱ ôȱ
ęǯ ȱ £ȱ ȱ ȱ ǰȱ ôȱ
ȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ ȱ óȱ
ȱ ȱ ©©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ô©ǯ
ȱȱȱȱȱ©ȱȱȱ
Ĵǰȱ óȱ ©ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ¡ȱ ȱ ©ôǰȱ ȱ ę©ôȱ óȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ £ȱȱȱȱȱȱ£ȱôȱ
ȱȱ©ôȱȱȱȱȱ£©ȱÉȱ ôȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ Ȧ
ȱôǯȱ©ȱ©ǰȱ©ȱȱȱ
ȱ ȱ ę©ȱ ȱ ȱ
ǰȱ£©ȱȱ¡ȱȱȱȱ ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ óȱ ǰȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęǯȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ǰȱ ęȱ Ȭȱ ȱ ȱ¦ȱȱȱȱ©ǰȱ¦ȱóȱȱȱ
ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ǯȱ ȱ Ȭȱ ǻŖǰŜŗǼȱ ȱ ȱ
©ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ǻŖǰŚşǼȱ Ȭȱ ȱ ©£©ȱ ęȱ É©ȱ ȱ ȱ
Éȱ ȱ ȱ ȱ ęǯȱ ȱ ǰȱȱôȱ©ȱǻŖǰŝŜǼȱȱȱȱȱ
ȱ £©ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱȱ©£©ǯȱȱȱ£©ȱ£ôȱ
£©ǰȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱȱ£ȱȱęȱȬȱ©£©ȱ
ȱȱ©ȱȱȱȱȱȱ ǻŖǰŘŚǼǯȱ ôȱ Éȱ ©ȱ ©ȱ óȱ ȱ ©ȱ
©ǰȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ©ǯȱ Cȱ ©©ȱȱȱȱȱ©ȱǻŖǰśŗǼǰȱóȱȱ
ô©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ¦ȱôȱȱ©ȱȱȱ
©©ȱ©©ȱę©ǯ ȱǯȱȱȬȱȱȱȱ£ȱ©ȱ
ȱȱȱ©ȱ©ȱ©ȱęȱ©ȱÉȬȱ
Ȧ
ȱȱȱȱȱęȱ£ȱÉȱȱ
Éȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ
ȱô ©ȱ ȱ ôȱ ôȱ ȱ ȱ Éȱ
©ȱȱȱóȱȱ©ȱôȱȱ
ȱȱȱ©ǰȱȱȦ
ǰȱ £©ȱ©ȱȱȱȱ£©ǰȱÉȱȱ
©ȱȱóȱǰȱȱȱôȱǰȱ ǰȱȱȱǯȱȱôȱȱ
Éȱȱȱȱȱȱȱȱ ŘƖȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ęǯȱ¡©ȱ©ȱȱ¡ôȱȱ ȱȱȱȱǻȱȱ©ȱ
ôȱ©£©ȱȱȱǯȱȱȱ ȱ ȱ ȱ £©ǰȱ ȱ ©ǰȱ Éȱ ǰȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ęȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ
ęȱ ȱ ǰȱ ęȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ǰȱ ȱ ¦ȱȱ
©ǰȱȱȱ ȱȱ ȱ óȱ ©ȱ ©ȱ Éȱ £©ȱ ©Ǽǯȱ Ȭȱ ©¦ȱ ȱ
ȱ ǯȱ ôȱ ©£©ȱ ȱ ȱ ȱȦ
ȱȱȱę©ȱȱ
ǰȱ ȱ £©ȱ Ȧǰȱ óȱ ȱǯ
©ȱ
ȱô ȱô
ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱ©ǰȱ¦ȱóȱȱȱȱǯȱ©ȱ
ȱ Ǽȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©£©ȱ ©ȱȱȱ©©ȱ©©ȱę©ǯ
ǻŖǰŚŞǼȱ ¦ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ô©ȱ óȱ ôȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ £Ȧô©ȱȱ
ǻƽŖǰŜŜǼǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ęǰȱ ɦȱ ȱ ȱ óȱ ȱ Éôǰȱ ȱ ȱ ȱô
£ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ ȱ
ȱȱôȱ©ȱȱǯ Cȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ £Ȧ
ô©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ǻŖǰşśǼȱ óȱ
ȱ ę©ôȱ Ȭȱ ǻŖǰşŞǼȱ ȱ ȱ
ȱ ęȱ ©ȱ ȱ ȱ ǯȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
Éȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ Éȱ ©ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ôȱ ȱ ôȱ
ȱȱ£©ȱȱ©ȱȱȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱȱ¦ȱ
©ǯȱ¦ȱȱȱȱ©ǰȱ¦ȱóȱȱȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ǯȱ
ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©£©ȱ
©©ȱę©ǯ ǻŖǰŗśǼǯȱȱȱȱ©ȱôȱȱ
©£©ȱȱǯȱôȱȱȱȱȱ
ȱȱȱȱȱȱȱęǯ
£Ȧôȱȱ
ȱ
ȱȱô
ȱ £ȱ ȱ ȱ
ȱ £Ȧô©ȱ ȱ ǰȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ óȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȱ ¡ôȱ ȱ ©ôȱ ȱ
ôǰȱȱȱȱȱȱȱȱȱ ȱ ǰȱ ȱ £Ȧô©ȱ ȱ
ȱ ęǯȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ Éȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©£©ȱ ©©ǰȱ©©ȱȱȱȱȱę©ǯȱCȱȱ
ǻŖǰřŖǼDzȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ǰȱ©ȱ©ȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ęǯȱ Cȱ ȱ ȱ ǰȱ ©ȱȱȱȱęȱȱóȱ
ȱ ȱ £ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ǯȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ©©ȱ
ǯȱ ôȱ ©ȱ ǻŖǰşŘǼȱ óȱ ęȱ ę©ǯ
ȬȱǻŖǰşŜǼȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
ôȱ ȱ £©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱȱ¡ȱ£©
ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱ¦ȱȱ©©ȱȱȱ ȱô
ȱȱȱǰȱ¦ȱȱ©ȱ©ȱ
©ȱô£©ȱÉȱȱȱÉȱȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ǰȱ
ȱ óȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ Éȱ
ǯȱôȱȱȱȱȱȱȱȱ ȱôǰȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱȱȱęǯ ęǯȱóǰȱȱȱȱǰȱôȱ
ȱ £ȱ ȱ ȱ ¡ȱ Ȭ
ȱ £©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ęȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ
©ȱ ôȱ ȱ ȱ©©ȱ©ȱȱǻÉǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ôǰȱ ǰȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ęǼǯȱ
ȱ £Ȧô©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱ©ǰȱȱȱȱȱ
ę©ǯȱ Cȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ
ȱȱȱ©ȱȱȱęȱȬȱ¦ȱȱ £©ȱǻŖǰśŞǼȱóȱȱ©ȱȱ£ȱȱȱ
©ȱęȱȬȱǻŖǰŞŖǼǯȱôȱȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©óȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ŖǰśŖǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱȱȱęǯ ȱôȱęȱÉȱ£ȱȱóȱȱ
ȱ ©©ȱȱȱ£ǯȱȱȱ©ȱ©ȱ
©ȱôȱôȱȱȱȱȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ
£©ȱ ôȱ Éȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
©ôȱóȱÉȱȱȱóȱȱȱ©ôȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éħȱȱ£©ȱóȱȱȱȱ£ȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ Éħ©ȱ ȱęȱȱ©¦©ǯ
¡ȱǻȱȱȱȱęôȱȬǰȱ
©ȱ ©ȱ ȱ ¡ȱ £©Ǽǯȱ ȱ
ȱ ȱ ǰȱ ôȱ ȱ ŗŖȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ęǯȱ ȱ ©ȱ
©ȱ©ȱȱȱ©©ȱ©©ȱę© ȱô
ȱǰȱ©©ȱȱȱǰȱ
ȱȱ£ ȱȱȱ£©ȱÉȱȱôǰȱȱȱȱ
ȱȱȱȱȱȱęȱ
ȱô ǯȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ Ȭȱ
ȱǰȱȱȱÉȱȱôȱ
ȱ ȱ ȱ £ǰȱ ©©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ¢ǯȱ Cȱ ǰȱ ©ôȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȱȱȬȱȱȱęȱǯȱȱȱ
ôǰȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ ȱǰȱȱ¡ȱȱȱȱȱȱȱ©ȱ
ęȱ ȱ ǯȱ ôȱ ©ȱ ȱ ęǰȱęȱȱǰȱôȱ
ȱǻŖǰŝřǼȱȬȱȱȱȱęȱȱ ȱȱ¦ȱȱȱȱ£ȱ©ȱ
ȱ ȱ ęȱ ǻŖǰŞŖǼǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱǻƽŖǰŖśǼǯ
ȱȱÉȱȱǯȱȱȱ
ȱ £ȱ ȱ Éȱ ȱ ôȱ ȱ ŖǰŚŞȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ
ǻÉȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ǰȱ ô¦ȱ
ęȱǼǯȱȱǰȱȱȱ ȱȱ©ȱÉȱȱôǰȱȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęǰȱ ęȱ ȱ ȱȱęǰȱȱȱȱôȱ
ǰȱȱȱȱȱ£ǰȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ
Éȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱȱȱęȱôȱęȱȱ
©ȱȱǻÉǰȱǰȱȱȬȱ ȱ©ǯȱ©ȱ©ȱȱȱ©©ȱ©©ȱ
ȱǼǯ ę©ǯȱ Cȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ęȱ ǯȱ ȱ
ȬȱȱȱǻŖǰŝŘǼȱȬȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ £ȱ £©ȱ Éȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ǻŖǰŞŖǼDzȱ ȱ
ȱȱȱ©ȱȱȱȱǰȱ ȱǰȱȱȱȱǰȱôȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ £ȱ ȱ ęȱ Ȭȱ ©ȱ
ȱȱôǰȱȱȱôǯȱCȱ ǻǁŖǰśŖǼǯȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ǰȱ ©ȱ óȱ
ȱȱȱȱȱęǯȱC©ȱ ©ǰȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ¦ȱ óȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ Éȱ ȱ ȱȱǯȱȱȱȱȱ©©ȱ
ȱ©£ȱȱȱôȱȱǻŖǰŜŜǼǰȱ ©©ȱę©ǯ
ȱȱȱǯȱȱôȱ
ȱ©ȱóȱȱ©ȱȱǰȱȱǰȱ
ȱȱȱȱ©£©ȱȱȱǰȱ
£ȱę© Ȭǯȱ ©ȱ ę©ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ©ôȱ
ȱô ǰȱ¦ȱóȱȱȱȱȱę©ôȱ
óȱȱ©ôǯ
Cȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ
ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
ôȱ ǯȱ £ȱ ȱ ȱ
©ȱ©ȱȱȱóȱȱȱȱȱôȱ £ȱ ȱ ȱ ǻȱ ȱ ȱ
ôȱǰȱ¦ǰȱǰȱ£ǯȱ ȱ ¡ȱ ¦ȱ ȱ ôǼȱ ȱ ȱ ȱ
Cȱȱ£ǰȱȱȱȱ©ȱęȱ©ȱȱ ȱȱ©ȱȱȱȱȱȱęȱ
ȱÉȱôȱȱóȱôȱ óȱȱȱȱęȱÉȱÉȱȱ©ȱ
ǯȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ôȱ ǯȱ ȱ ȱ
ôǰȱȱȱȱȱȱę©ȱÉȱȱ ¦ȱ ¦ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ę©ȱ
©ôȱȱȱȱóȱȱ ȱȱȱ©ȱÉȱ£ȱ£ȱȱ
ǯȱȱȱǰȱǰȱ£ȱȱ ôȱ ȱ É©©ôȱ ©ôȱ ȱ
ȱ©ȱȱ ȱ ę©ǰȱȱȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ŗśȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ Éȱ ȱ ȱ ŝŚǰŝƖȱ Éȱ
ȱ ǯȱ ¦ȱ £ȱ ȱ ȱôǰȱȱȱȱȱȱȱŞśǰřƖȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ £ȱ ôȱ Éȱȱǯȱȱȱȱǰȱȱ
ȱ Éȱ ȱ ęȱ ǰȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ©ôȱȱȱȱ©ȱ£ȱȱ ȱęȱȱȱȱȱŞřǰŖƖȱȱŞşǰŘƖǯ
ȱ
ȱȱęȱȱ
ȱȱęȱȱ
ȱ©ȱęȱǻǯǯȱȱȱȱǼǰȱ©DZ
ŗǯȱ ȱȱǀŖǰŞŖǯ
Řǯȱ ęȱȱęȱȬȱǀŖǰŞŖǯ
řǯȱ ôȱȱȱȱóȱȱ©ȱ©©ȱȱóȱȱǀŖǰśŖǯ
Śǯȱ ôȱȱȱȱóȱȱ©ȱ©©ȱȱóȱȱȱȱȱȱôȱŖǰŘŖȱȱ
ȱ¦ȱȱôȱȱȱ©ȱȱóȱȱȱ©©ȱȱǯ
śǯȱ ȱȱȱȱȱęȱȱȱȱôȱôȱȱȱȱ
ȱȬȱ¦ȱȱôȱ©©ȱȱǯ
ȱȱęȱȱ
ȱ©ȱęȱǻǯǯȱȱȱȱǼǰȱ©DZ
ŗǯȱ ôȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱǀŖǰřŖǯ
Řǯȱ ôȱ©ȱȱȱóȱȱȱȱȱȱȱȱȱôȱŖǰŘŖȱȱȱ¦ȱȱ
ôȱȱȱȱóȱȱǯ
řǯȱ ȱȱȱô©ȱ©ȱȱ©ȱ£ȱȱȱôȱśƖȱóȱȱôȱȱęȱȬȱ
ǻǼȱǃŖǰśŖǯ
Śǯȱ ȱȱóǰȱęȱȱǰȱ©ȱęȱȱȱôȱôȱ
ȱȱ©ȱ¦ȱȱȱôȱ©©ȱȱȱȱȬǯ
ôȱę
ȱ ¢ȱ ǯȱ ǻŗşŞŝǼǯȱ ȱ ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞŞǼǯȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻǯȱ řȱ ȱ ȱ ǻŘȱ ǯǼǯȱ ǰȱ DZȱ
ǯǼǯȱǰȱDZȱǯ ǯ
ȱ ¢ȱ ǯȱ ǻŗşşŚǼǯȱ ȱ ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşşřǼǯȱ ȱ ȱ Ĝȱ ǵȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻŚȱ ǯǼǯȱ ¡ȱȱ¢ȱȱǯȱȱȱ
ǰȱDZȱǯ ȱ¢¢ǰȱŝŞǰȱşŞȬŗŖŚǯ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǯȱ ¢ǰȱǯǰȱĴǰȱǯǰȱǰȱǯȱǯǰȱ
ǰȱǯȱ
ǻŗşŞřǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯǰȱ ¢ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ȱ ȱ ǻŗşŞŞǼǯȱ
ȱȱěȱȱȱȱǯȱȱȱ ȱȱȱĴDZȱȱęȱȱ
ȱ¢¢ǰȱŚŖǰȱśŜşȬśŝřǯ ȱȱĚȱȱ Ȭȱȱ¢ȱ¢ȱ
ǰȱ ǯȱ
ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ
ǯȱ ǭȱ ¢ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşşŞǼǯȱ ǯȱȱȱȱ¢¢ǰȱŗŚśǰȱŘşřȬřŖŖǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡¢ȱ ȱ ¢ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ¢ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞŞǼǯȱ ȱ ȱ ȱ
DZȱȱȱȱǯȱȱǯȱ
ǯȱȱǭȱǯȱ ȱǯȱȱȱȱ¢¢ǰȱŗŚśǰȱ
ǯȱȱǻǯǼǰȱȱȱȱȱ¢¢DZȱ ŗŗřŞȬŗŗŚŖǯ
ȱȱȱȱǻǯȱşśȬŗŘŖǼǯȱ ǰȱǯȱǯȱǻŗşşŖǼǯȱȱȱ¢ȱǯȱ
ǰȱ DZȱ ȱ ¢ȱ ȱDZȱ
ȱǯ
ǯ ǰȱ ǯȱǯǰȱ
ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱǰȱ ǯȱ
ǰȱ ǯȱ
ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ¢ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ǻŗşŞşǼǯȱ ȱȱ¢ȱęȱ
ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşŞŜǼǯȱ Ȭ¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ěȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ¡¢ȱ DZȱ ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ǯȱ ȱ ȱ
ȱȱȱęǯȱȱȱȱ ȱ¢¢ǰȱşŞǰȱŗŗŝȬŗŘŜǯ
ȱȱǰȱŗŝŚǰȱŜřȬŝŘǯ Ĵǰȱ ǯǰȱ ħǰȱ
ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱǯǰȱ
ǰȱǯȱǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱǰȱǯǰȱǭȱǰȱǯȱǻŗşŞŞǼǯȱ ǭȱ
ǰȱǯȱǻŗşŞşǼǯȱ¢ȱȱȱ
ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱ ¡¢DZȱ ¡¢ȱǯȱȱȱ¡¢ȱǰȱřǰȱ
¢ȱǯȱȱȱȱȱ śŝȬŜŞǯ
ȱ¢¢ǰȱśŜǰȱŞşřȬŞşŝǯ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ £ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ
ǰȱǯȱǯǰȱǰȱǯȱǯǰȱ ǰȱǯȱǯǰȱǭȱ¢ǰȱ ǯȱǻŗşŝşǼǯȱ ǯȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşşŝǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ¢ȱȱǯȱ ȱDZȱ ȱ Ȭȱ¡ȱȱȱǻǼǯȱǰȱDZȱ
ǯ ȱ¢ȱǯ
ǰȱ
ǯȱǯǰȱǭȱǰȱǯȱǯȱǻŗşşŝǼǯȱ¢ȱȱ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞŞǼǯȱ ȱ
Ȭȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ¢ǯȱ ȱDZȱȱǭȱǯ
ȱ¢¢ǰȱśřǰȱŝŞśȬŝŞşǯ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ
ǯȱ ǻŗşşŘǼǯȱ ¢ȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşşřǼǯȱ ¢ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ¡¢ȱ DZȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ
ȱ ȱ Ȭǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱȱȱȱǰȱŜǰȱŚśşȬŚŝřǯ
ȱ¢¢ǰȱŜŖǰȱŞřśȬŞŚŚǯ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ¢ǰȱ ǯȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǭȱ ǻŗşŞřǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȬǰȱǯȱǯȱǻŗşşŖǼǯȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ¢ȱ
ȬŘȱ ȱ ǯȱ DZȱ ¢ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ
ȱȱǯ ȱȱȱǰȱŘǰȱŗśȬřŚǯ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşśşǼǯȱ ȱ ǰȱǯȱǯǰȱ ǰȱǯǰȱǰȱǯȱ ǯǰȱǭȱ
ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşşśǼǯȱ ¢ȱ ȱ ¡¢ȱ ȱ
Ȭȱ ¡ǯȱ ¢ȱ ǰȱ śŜǰȱ ȱ ȱ ¡¢ȱ ¢ǯȱ ȱ
ŞŗȬŗŖśǯ ¢¢ǰȱřŜǰȱřŖřȬřŗŗǯ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ Ĵǰȱ ǯȱ ǻŗşşŖǼǯȱ ǰȱǯȱǯǰȱȂ
ǰȱǯȱǯǰȱǭȱ£ǰȱ
ǯȱǯȱǻŗşşŖǼǯȱ
¢ȱȱȱǯȱ¢ȱǰȱ ¢ǰȱ ¢ǰȱ ȱ ¢ȱ ȱ
ŘŖǰȱśŗŝȬśŘŗǯ ȱȱȱ¢ȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ǯȱ ¢ȱ ǰȱ Řǰȱ
ŘŗŘȬŘŗśǯ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ¢ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ £ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ
ǰȱ ǯȱ
ǯǰȱ ǭȱ
ǯȱ ǻŗşŞşǼǯȱ ȱ ȱ ȱ Ĵȱ ǰȱǯȱǯȱǻŗşŞşǼǯȱȱȱ¢ȱ
ȱǯȱȱȱȱ ȱǯȱȱ ȱ ¢¢ȱ ȱ ȱ ¢ȱ
ȱȱȱȱǰȱŗŝŝǰȱřŘşȬřřśǯ ǯȱȱȱěȱǰȱŘŚǰȱŜřȬŝŗǯ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ¢ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱǯȱǯǰȱǭȱ ǰȱǯȱǯȱǻŗşŝşǼǯȱȱȱ
ǰȱǯȱǻŗşŞŗǼǯȱȱȱȱ Ȭȱȱȱǯȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ DZȱ ȱ ȱ¢ǰȱŗŝǰȱŘŜřȬŘŜŝǯ
ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ şŚǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşşŖǼǯȱ ¢ȱ
śśřȬŜŖŖǯ ȱ ȱ ȱ ¡¢ȱ ǯȱ ǰȱ DZȱ
ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞŞǼǯȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ¢ȱǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ
ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞśǼǯȱ ¢¢DZȱ ȱ
ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ¢ȱ¡ǯȱDZȱǯǯȱǯ
¢¢ǰȱŗŚśǰȱŗŘŗŚȬŗŘŘŗǯ ¢ǰȱǯȱǯǰȱǰȱǯȱǯǰȱ£ǰȱǯȱǯǰȱǭȱǰȱ
ǰȱ ǯȱ
ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ Ĵǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşŞşǼǯȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşşŖǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ DZȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ǯȱ ȱ
ȱȱȱ¢¢ǯȱȱȱ ȱȱ¢ǰȱŘŞǰȱŚŞŝȬŚşśǯ
ȱ¢¢ǰȱŚŜǰȱŜŜŚȬŜŜŝǯ ££ǰȱ ǯǯǰȱ ǰȱ
ǯǰȱ ǭȱ ěǰȱ ǯǯȱ ǻŗşŞŝǼǯȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ
ǰȱ ǯȱ ǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ¢ǰȱ ¡ȱ£ȱȱȱǯȱ
ǯǰȱ Ĵǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ¢ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞŚǼǯȱ Ȭȱ ȱȱȱȱȱǰȱŗŝśǰȱřřşȬřŚŜǯ
ȱȱȱȱȱǯȱȱ ££ǰȱǯȱǯǰȱǰȱ
ǯǰȱǭȱěǰȱ ǯȱǯǰȱǭȱ
¢ǰȱ
ȱȱȱǰȱŘśŘǰȱŝŞŞȬŝşŘǯ ǯȱǻŗşŞşǼǯȱȬȱȱȱȱȱȱȱ
ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞśǼǯȱ ¢Ȭȱ ǯȱ ȱ ǯȱ ¢ȱ DZȱ ¢ȱ ȱ ę¢ȱ
ȱ ǭȱ ǯȱ ǯȱ ȱ ǻǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ¢¢ǰȱ ŗŚŜǰȱ
ǯȱ ȱDZȱȬǯ ŘŗŘȬŘŗşǯ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŗşşřǼǯȱ ȱ ǰȱ ǯȱ ǻŗşşŚǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ¢Ȭȱ ǻȬǼǯȱ ǰȱ
ȱ Ȭȱ DZȱ ¡ȱ ȱ DZȱȱȱ¢ǯ
ȱǰȱȱȱ£ȱ ǰȱ
ǯǰȱǭȱ ǰȱǯȱǻŗşşŘǼǯȱęȱȱ¢ȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ DZȱěȱȱ¢ȱȱȱ
ȱ ȱ ǯȱ ¢ȱ ǰȱ śǰȱ ȱ¡¢ȱǯȱ¢¢ȱǰȱ
řşśȬřşşǯ ŘŞǰȱŘŝȬřřǯ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ
ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǰȱ ǯȱ ǭȱ £ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞşǼǯȱ ¡£ȱ
ǯǯǰȱ
ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ȱ ǯȱ ǻŗşşŚǼǯȱ ȱȱȱȱ¡ȱ
ȱ ȱ ŗŘȬȱ ȱ ȱ ȬȬȱ ȱǯȱȱȱ ȱ¢¢ǰȱŚŜǰȱ
¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ŜśřȬŜŜŖǯ
ȱȱ ȱ¢¢ǰȱśŗǰȱŞȬŗşǯ ¢ǰȱǯȱǯǰȱ ǰȱǯȱǯȱǰȱǯȱǯǰȱǰȱ
ǰȱ
ǯȱ ǯǰȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ
ǯǰȱ ǭȱ
ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşŞŝǼǯȱ
ǭȱǰȱǯȱǯȱǻŗşŞśǼǯȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
¢ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȬDZȱ ȱȱ ȱ¢¢ǰȱŚŚǰȱśśŖȬśśśǯ
¡ȱ ȱŘŚŜŘȱǯȱȱȱȱ ¢ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ £ǰȱ ǯǰȱ
¢¢ǰȱŗŚŘǰȱŘŖŝȬŘŗŘǯ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ¢ǰȱ ǯǯȱ ǻŗşşŖǼǯȱ ȱ ȱ
ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ
ǯȱ ǯȱ ǻŗşşřǼǯȱ ¢ȱ ȱǯȱȱȱ ȱ¢¢ǰȱŚŝǰȱ
ȱ ȱ Ğȱ ȱ ŞŖşȬŞŗŞǯ
ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ¢ǰȱǯȱǯǰȱǭȱǰȱǯȱ
ǯȱǻŗşşŚǼǯȱ¢ȱ
ȱ ȱ ǻǼǯȱ ǽ¢ȱ ȱ ¢ȱǻřȱǯǼǯȱ ȱDZȱ Ȭ
ǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ǰȱǯǰȱǭȱ£ǰȱǯȱǻŗşŞśǼǯȱȱȱȱȱ
ȱȱȱǾǯȱǰȱřşǰȱŘŘşȬřŘŗǯ £ȱȱǻ¢Ǽǯȱȱȱ
¢ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşŞřǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ¢¢ǰȱŗŗŚŘǰȱŗŗŚŜȬŗŗŚşǯ
ȱ ȱ ǯȱ ¢ȱ ȱ ȱ ¢ǰȱ ǯȱ ǻŗşŜŝǼǯȱ ȱ ȱ ¢ǯȱ
¢¢ȱǰȱşǰȱřŝŗȬřŝśǯ ȱȱȱ¢¢ǰȱŗŗřǰȱŞşȬşřǯ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ Ĥǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ
£ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ěǰȱ
ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ¢ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ȱ ǯȱ ǻŗşŞŞǼǯȱ
ǯȱǯȱǻŗşŞŗǼǯȱȱȱȱȱ
ȱ
¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ DZȱ ȱ ¢ǰȱ
ǯȱ ȱ ȱ ȱ ¢¢ǰȱ Śśǯȱ ǰȱ ȱ ¢ǯȱ ȱ ȱ ȱ
ŚřŝȬȱŚŚřǯ ¢¢ǰȱřŞǰȱřŞŗȬřŞşǯȱ
¢ǰȱǯȱǯȱǻŗşşŞǼǯȱȱȱȱ ȱȱ ǰȱǯȱǯǰȱǰȱǯȱǯǰȱǭȱǰȱǯȱǯȱǻŗşşŖǼǯȱȱ
ȱ¢ȱȱęȱȱ¢ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱǯȱ ȱ
ǯȱ ȱ ȱ ȱ ¢¢ǰȱ Śřǰȱ ǯȱ ǯȱ ȱ ǭȱ ǯȱ ǯȱ ȱ ǻǯǼǰȱ ¢ȱ
ŗřŝȬŗŚŝǯ ȱ ȱ DZȱ ȱ ȱ ȱ
ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşşŖǼǯȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ¢ǯȱ ȱDZȱȱǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ǯȱ
ȱȱ ȱ¢¢ǰȱŚŝǰȱŜŝŘȬŜŝśǯ
ǰȱǯȱǻŗşşŗǼǯȱ¢DZȱȱȱȱȱ ǰȱǯȱǯȱǯǰȱ ǰȱǯǰȱǰȱǯȱǯǰȱ£ǰȱǯȱǯǰȱ
¢¢ȱ ȱ ȱ ŗşşŖǯȱ
ȱ ȱ ¢ȱ ǰȱǯǰȱǰȱǯǰȱǯȱǯȱǻŗşşŘǼǯȱȱȱ
¢¢ǰȱŚŘǰȱřŚśǯ ȱ ȱȱȬȬȱǻǼǯȱȱ
Ĵǰȱ ǯȱ ǻŗşşŘǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ¢¢ǰȱŚşǰȱŜřŖȬŜřŜǯ
¢ȱȱȱȱ¡ǯȱȱȱȱ ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞřǼǯȱ Ȭȱ ȱ ȱ
ȱȱǰȱŘŜŝǰȱŘŜřŞȬŘŜŚŚǯ ǻĴǼǯȱȱȱ ȱ¢¢ǰȱŚŖǰȱŗŖřśǯ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŗşşŚǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǰȱ ǯȱ
ǯȱ ǻŗşşŖǼǯȱ ¢ȱ ¢ȱ Ȭȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȬȬȱ ¡¢ȱ ¡ǯȱȱ ǰȱDZȱ¢ȱȱ
ǯȱ ȱ ȱ ȱ ¢¢ǰȱ şşǰȱ ǯ
řŖŞȬřŗŘǯ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ¢ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞŝǼǯȱ ¢ȱ ȱ
ǰȱǯȱǰȱǰȱǯȱǯȱ
ǰȱǯȱ
ǯǰȱǭȱǰȱ ȱ ȱ ǻǼDZȱ ȱ Ȭȱ ȱ
ǯȱ ǯȱ ǻŗşşŖǼǯȱ ¢ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱǯȱȱȱ
ȱȱȱȱ¢¢DZȱȱ ȱȱȱ¢¢ǰȱśśǰȱśśȬśşǯ
ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ¢ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞŞǼǯȱ ȱ ¢ȱ
¢¢ǰȱŗŚŝǰȱŗŖŘśȬŗŖŘŞǯ ȱȬȱȱȱȱȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ
ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ȱǯȱȱȱ ȱ¢¢ǰȱ
ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşşŘǼǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ŚśǰȱŝřŞȬŝŚŖǯ
ȱȱǰȱȱǰȱȱȱ ǰȱǯǰȱ ǭȱ ¢ǰȱǯȱǻŗşşŚǼǯȱ ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¢DZȱ ȱ
ȬȬȱ¡¢ȱǯȱȱȱȱ ȱȱǯȱ¢ȱǰȱ
¢¢ǰȱŗŖŗǰȱŜŝśȬŜŞŗǯ ŜǰȱŝŗȬŝŚǯ
£ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşŝŗǼǯȱ ȱȱ ȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ¢ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ
DZȱȱȱȱȱ ȱȱǯȱ ǰȱǯȱǻŗşŞŜǼǯȱȱȬȱȱȱȱ
ȱȱȱ¢¢ǰȱŗŘŝǰȱŗŜśřȬŗŜśŞǯ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ
ǰȱ ǯǰȱ£ǰȱǯǰȱǰȱǯȱǯǰȱǭȱ ǰȱ ¢¢ǰȱŚřǰȱŗŖŝŜȬŗŖŞŗǯ
ǯȱ ǻŗşşŘǼǯȱ ǰȱ ǰȱ ȱ ȱ ¢ȱ ǰȱǯǰȱǰȱǯȱǯǰȱ
ǰȱǯǰȱǰȱǯȱǯǰȱ
ȱȬȱ¢ȱȱǯȱȱ ǭȱ
£ǰȱǯȱǯȱǻŗşşŚǼǯȱȱȱ¢ȱ
¢¢ǰȱřřǰȱřŘśȬřřŗǯ ȱ ȱ ȱ DZȱ ȱ ¢ȱ ȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ¢ǰȱ ȱȱ¢ǯȱȱǰȱřŘǰȱŜŖřȬŜŖŞǯ
ǯȱǯȱǻŗşŞřǼǯȱĴȱȱȱȱ ǰȱǯǰȱǭȱǰȱǯȱǯȱǻŗşşśǼǯȱȱDZȱ
¢ȱDZȱȱ¢ȱǯȱȱ ȱȱȬȱȱǯȱ
ȱȱ¢¢ǰȱŗŚŖǰȱŗŗŝŝȬŗŗŝşǯ ¢ȱ¢¢ǰȱŘǰȱŘŗȬŘŜǯ
ǰȱ
ǯȱǯȱǻŗşŞŘǼǯȱȱȱȱȱǯȱ ǰȱ ǯǰȱ ǯǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ
ǰȱ
ȱǰȱŝǰȱřŜřȬřŝŗǯ ǯǰȱǰȱǯǰȱ
£ǰȱǯȱǯǰȱǭȱǰȱ ǯȱǻŗşşŚǼǯȱ
£ǰȱǯȱǯǰȱĴǰȱǯǰȱǭȱǰȱǯȱǻŗşŝŞǼǯȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ DZȱ ȱ
ȱ DZȱ ȱ ȱ ¢ǯȱ ȱȱȱ ǵȱ ȱ
ȱ¢¢ǰȱ
ȱȱ ȱ¢¢ǰȱřśǰȱŝŝřȬŝŞŘǯ ŗŜǰȱřŞŞȬřşŜǯ
£ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ
ǰȱ
ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşşşǼǯȱ ǰȱǯǰȱǭȱĴǰȱǯȱǯȱǻŗşşŞǼǯȱ¢ȱ¢ȱ
ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ Ȯȱ ȱ ȱȱ¢ȱDZȱǰȱ
ȱ ȱ DZȱ ȱ
ȱ ¢ȱ ȱ ¢ǯȱ ǰȱ ¢ǰȱ ǰȱ ȱ
¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ǯȱ ȱ ¢¢ǰȱ řşǰȱ
ȱ
ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ŘŜśȬŘŝŖǯ
ȱȱǰȱŘŞŘǰȱŗŝřŝȬŗŝŚŚǯ ǰȱǯǰȱǭȱĴǰȱǯȱȱǻŗşşşǼǯȱ¡ȱȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ £ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşŝşǼǯȱ ȬDZȱ ¢ȱȱȱ¢ȱǯȱ
¢ȱȱȱȱ¢ȱǯȱ ȱ¢¢ǰȱŚŖǰȱŘŚśȬŘśŘǯ
ȱȱȱ¢¢ǰȱŗřŝǰȱşřŝȬşŚŖǯ ǰȱǯǰȱǭȱĴǰȱǯȱȱǻŗşşşǼǯȱȱĴȱ
£ǰȱ ǯǰȱ
ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ £ǰȱ ǯǰȱ ȱȱȱȱȱȱ
ǰȱǯǰȱǭȱ£ǰȱ
ǯȱǻŗşŞŜǼǯȱȱ Ĵǵȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ŗŞŝǰȱŚŘŖȬŚŘŞǯ
£ȱ ǯȱ ȱ ȱ ¢ȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ Ĵǰȱ ǯȱ ȱ ǻŗşşşǼǯȱ ¢ȱ
ǰȱŘŖǰȱřřśȬřŚřǯȱ ȱȱȱDZȱȱ¢ȱȱ
ǰȱ ǯȱ
ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǵȱȱ¢¢ǰȱŚŖǰȱŗŞŘȬŗşŗǯ
ǯȱ ǻŗşşŗǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ DZȱ ȱ ǰȱǯǰȱǭȱĴǰȱǯȱȱǻŗşşşǼǯȱȱ¢ȱ
Ȭǯȱ ¢ȱ DZȱ ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱ¢¢ǰȱřǰȱŗŗşȬŗŘŚǯ ŗřȱ Ȭȱ ¡ȱ ȱ ȱ ǻȱ ¢ȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ¢ǰȱ ȱ ȱ Ǽǯȱ ȱ ȱ
ǯȱ ǯȱ ǻŗşŞşǼǯȱ ȱ ¢ȱ ȱ ¢ȱ ȱ¢¢ǰȱŜŖǰȱŜŝŝȬŜŞřǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡¢DZȱ ȱ ȱ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ Ĵǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖŖǼǯȱ
ȱ ȱ ¡¢ȱ ¢ǯȱ ¢ȱ ȱ¢ȱȱ¡¢ȱȱȱ¢ȱ
DZȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
¢¢ǰȱŗǰȱřśȬŚŖǯ ȱȱȱ¢¢ǰȱŗśŝǰȱŗřřŝȬŗŚŖŖǯ
ȱóȱ£ȱ
ȱȱôȱȱ¦
ȱȱȱǻǼ
ȱȱ
ȱóȱ£ȱȱ
ȱôȱȱ¦ȱ
ŗǯȱȱ řǯȱ
ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ £ȱ ȱ
ǰȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱÉȱȱ£DZȱǻŗǼȱ
ȱȱ¦©ȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ Éȱ ȱ
ȱóȱȱȱǻǼǯȱȱȱ ¦©ȱóȱȱǻȱȱ
ȱȱȱȱȱÉȱȱ ôȱÉȱȱ¦©ȱÉȱȱ£©ǼDzȱǻŘǼȱȱ
¡ȱȱȱȱȱęȱȱ ȱǰȱȱȱȱȱęȱȱóDzȱ
ȱ©ȱȱȱ¡ȱȱȱȬǰȱȱ ǻřǼȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ô©ǰȱ ǻęȱ óȱ Ǽȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ
ȱȱÉȱȱȱȱȱȱęȱ ¦©Dzȱ óȱ ǻŚǼȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
óȱǰȱȱȱȱȱôǰȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
ô¦ȱȱȱȱȱ¦©ȱóȱȱ ¦ǯȱ ȱ ©ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱ©©ȱ©ǯ ȱȱȱȱÉȱȱ¦©ȱ
ȱ ȱ Éȱ ȱ ŗǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
Řǯȱô ȱóȱȱȱȱǯ
ȱ £©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ £©ȱÉȱȱ¦©ȱóȱǰȱȱȱ
ȱóȱȱȬǰȱÉȱȱŗŜśśȱȱǯȱ ę£©ȱÉȱ©ȱ©©¦ǯȱȱȱȱ
ȱȱȱŗŜśśȱȱȱǰȱŝŚȱ ȱ©ȱȱ©ȱȱ©ȱȱóȱ
ȱȱ¡ȱȱ£ȱ©ȱę©ǰȱ©ȱ Ěȱ ȱ £©ǰȱ ¦ȱ É©ȱ ȱ ¦©ȱ
©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ £ȱ ©ȱ
ȱȱȱ£ȱȱ©ǯȱCȱęǰȱ Éȱ ȱ ¦©ȱ ȱ ôȱ ȱ
ȱȱ£ȱŗśŞŗȱȱǰȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ǰȱ ȱ ȱ
řśŜȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱȱ¦ȱǻȱĴǼǯȱȬȱȱ£ȱ
©©ȱ©ȱęȱ¡ȱǰȱȱȬ ȱ ȱ ȱ ȱ óôęǰȱ ȱ óȱȱ
ȱǻȱǼǰȱȱŗŘŘśȱȱȱ©ȱ ©ȱ ǯȱ ¦ȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱ Ȭǯȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱȱȱ£©ȱȱȱȱ
ȱȱôȱȱô©DZȱǰȱǰȱȬǰȱ ǰȱȬȱȱȱȱ£ǰȱǯ
óǰȱ óǰȱ
ǰȱ ¦ǯȱ ȱ ȱ ȱ©ȱ©ȱȱȱȱ
ȱ¦ȱȱ©ôǰȱȱȱ ȱ ȱ ©ȱ £ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ ôȱ ȱ
ȱ©©ȱ©ȱóȱȱȱȱ©ǯȱ ȱôǯȱȬȱȱȱȱ
Cȱ ȱ ŗȱ ȱ £ȱ ȱ ęȱ ȱ ©ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ę©ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ôȱ óȱ ȱ
ǯ £ȱǰȱȬȱȱȱȱ
ȱȱȱȱÉȱȱ¦©ǯ
ȱŗ
ȱęȱóȱ
ȱȱ
ȱȱȱȱȱ©©Ȧȱ ŗŝśȱǻŚşǰŘǼ ŜŜřȱǻśŚǰŗǼ
ȱȱȱȱȱȱôȦȱ©ô śŜȱǻŗśǰŝǼ ŗŘśȱǻŗŖǰŘǼ
ȱȱȱȱȱȱ© řŝȱǻŗŖǰŚǼ ŗŖŜȱǻŞǰŝǼ
ȱȱȱȱȱȱ©© ŞŞȱǻŘŚǰŝǼ řřŗȱǻŘŝǼ
ȱȱȱȱȱ¦© ŘśŘȱǻŝŖǰŞǼ ŗŖŞŚȱǻŞŞǰŚǼ
ȱȱȱȱȱ© ŗŖŘȱǻŘŞǰŜǼ ŗřŘȱǻŗŖǰŞǼ
ȱȱȱȱȱ©ȱȱȱȱȱ ŘȱǻŖǰŜǼ şȱǻŖǰŝǼ
ȱȱ¦©ǰȱÉȱ ŚŘ řş
ȱȬȱ
ȱȱȱȱȱȱ©ȱ©ȱ ŗřŘȱǻřŝǰŗǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱȱȱ¡ȱ£© ŝśȱǻŘŗǰŗǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱȱȱ©ȱȱȱ©©ȱ ŝřȱǻŘŖǰśǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱȱȱȱ©©ȱ© ŜŗȱǻŗŝǰŗǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱȱ© ŜŜȱǻŗŞǰśǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱȱȬ© řŘȱǻşǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱȱȱȱĴ řŗȱǻŞǰŝǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱ©ȱȱ ŜŗȱǻŗŝǰŗǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱȱ© ŗřȱǻřǰŝǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱ£Ȧô©ȱȱ ŞŗȱǻŘŘǰŞǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱ£Ȧô©ȱȱ ŚŖȱǻŗŗǰŘǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱȱȱ£ȱ řŘȱǻşǼ Ȭ
ȱȱȱȱȱ ŘŚȱǻŜǰŝǼ Ȭ
ȱôȱȱȱȱȱȱȱȱȱǯ
ȱȱ©ȱ©ǰȱȱ©ǰȱȱǰȱȱ¡©ȱ¡Ȭ©ǯ
ȱȱ©ȱȱȱǰȱ£ǰȱȱ£©ǰȱȱ©ǰȱ
ȱ©ȱȱ©ȱ©ȱóȱȱ©ȱ©©ȱ©ȱęôǯ
ȱ
ȱȱȱ£ȱóȱȱ©ȱô©ǯ
ȱÉȱȱ¦©ȱǻŗȱ©ǰȱȱȱ
ȱ©Ǽ
¡ȱȱ
ôȱȱǻśȱȱôǼ ȱ
ȱ¡ȱ
¡ȱȱ
ȱ ȱ
ȱ©ǰȱ©ȱ
ȱǻŗȱ©ȱȱȱȱȱȱ
ȱÉȱȱ¦©Ǽȱȱȱȱôȱ
©ȱóȱ©ȱȱǼ
ȱȱǻŗŚřȱȱȱóȱ©©ȱȱȱ
©©ȱ©ǰȱŞȱȱôǼ
ȱȱ
ȱę©ȱȱȱȱÉȱȱ¦©
ȱŗǯȱȱȱȱóȱȱȱȱ
óȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦Ȭóȱ ô©¦ȱ ȱ
ȱǰȱȱ¡©ȱÉ©ȱęǯ Éȱ©ȱǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ŗŚřȱ ȱ ôǰȱ ôȱ ȱ ǻȱ ȱ ȱ
ȱȱřřȱȱȱȱȱȱȱ ȱȱǼȱȱȱôȱ
ȱ ©©ȱ ©ȱ óȱ Şȱ ǯȱ Ȭȱ ©ȱ Éȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱÉôȱȱôǰȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ Ěôȱ Éȱ
ȱȱóȱȱȱǯȱȱȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ôȱ
ȱ ¦ȱ ȱ ę©ǰȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ôȱ ȱ ǯȱ ȱ
©ǰȱȱȱôȱóȱȱȱ ȱȱôȱȱȱȱ
¡ȱÉȬȱȱ¦ȱȱȱóȱȱǰȱ ȱȱȱǻǰȱŘŖŖŘǼǯ
ȱȱȱ©ǯ Cȱ ôȱ ©ȱ ȱ £ȱ
Cȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ęȱ óȱ ǰȱ
©ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ óȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ę©ȱ ǰȱ ȱ ôȱ¦©ǯ
£ȱȱę©ȱȱȱǯȱ
ȱȱȱ£©ȱȱȱȱȱ Śǯȱȱȱóȱȱȱ
óȱ£ȱÉȱȱ¦©ǯ Ȧ
ȱȱȱȬȱ©ȱ
Éȱ ©ôǰȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ £ȱȱ£ȱÉȱôȱȱ¡ȱóȱ
©ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©©ȱ ôȱȱȱȱȱȬǰȱɦȱ
©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Ȭȱ Éȱ ôȱ ęȱ ȱ
ȱ ôǰȱ ¦ȱ Éȱ £ȱ ǰȱ ¦ȱ óȱ Éȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ
£ȱǯȱCȱôȱȱôǰȱȱ ôȱ ȱ ¡ǰȱ Ȭȱ ȱ ôȱ
Ȭȱ £ȱ ȱ ȱ Éȱ ǰȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ
ȱŘ
ȱȱȱȱÉȱ¡ȱÉȱȱ
©DZȱȱȱƽȱǰȱʍȱƽȱȱDzȱȱƽȱȱȱęôǯ
©ǯȱ©ȱȱ©ǰȱ©ȱóȱȱȱȱôȱȱĚȱÉȱôȱȱ©ǯȱ
ȱř
ȱȱȱÉȱ¡ȱÉȱȱȬ
©DZȱȱƽȱǰȱʍȱƽȱȱDzȱȱƽȱȱȱęôǯ
ȱŚ
ôȱ©ȱóȱęȱȬȱȱȱȱǻȱǼ
ôȱ
΅
ȱ Ȭ
ƽřśŜ
ƽŚř
ȱ©ȱ© ŖǰŞŚ ŖǰŞř
ȱȱȱĴ ŖǰşŚ ŖǰşŘ
Ȧôȱ© ŖǰŞŞ ŖǰŜŝ
ȱȬ© ŖǰŞŖ Ŗǰşŗ
ȱȱ© ŖǰŞŞ Ŗǰşŗ
©ȱ ŖǰŝŚ ŖǰŝŜ
ŖǰŞŜ ŖǰŞŝ
ȱ© ŖǰşŖ ŖǰşŖ
£Ȧô©ȱȱ ŖǰşŘ Ŗǰşŗ
£Ȧô©ȱȱ ŖǰŞř Ŗǰşř
ȱȱ¡ȱ£© ŖǰşŖ ŖǰŞŞ
ȱȱ£ ŖǰŜŞ Ŗǰŝŝ
ŖǰŞŜ ŖǰŞś
ȱś
ȱóȱȱȱȱȱȱ
ȱô
ȱ ȱȱ
ȬȱĶ ȱȱ
©
ȱ©ȱ© Ŗǰŝř ŖǰŚŗ ŖǰŗŜ
ȱȱȱĴ Ŗǰŝŝ ŖǰŜŞ ŖǰŘŘ
Ȧôȱ© ŖǰŜř ŖǰŜŗ ŖǰŗŖ
ȱȬ© Ŗǰŝş ŖǰśŚ ŖǰŘŗ
ȱȱ© ŖǰŝŞ ŖǰŜś ŖǰŘş
©ȱ Ŗǰŝŝ ŖǰŚş ŖǰŗŜ
Ŗǰŝř Ŗǰŝŗ ŖǰŘŞ
ȱ© ŖǰŝŘ ŖǰŜŞ ŖǰŘŘ
£Ȧô©ȱȱ ŖǰŞŖ Ŗǰŝŝ ŖǰŖŜ
£Ȧô©ȱȱ ŖǰŝŞ ŖǰŜŗ Ŗǰŗş
ȱȱ¡ȱ£© Ŗǰŝś ŖǰŜś ŖǰŘř
ȱȱ£ ŖǰŞŞ ŖǰŚŚ ŖǰŘŖ
ŖǰŝŘ ŖǰŜş ŖǰŘŜ
ȱęôȱȱęȱȬȱǻǼȱȱȱǯȱ
ȱôȱȱȱȱóȱ©ȱǻȱôȱȱęȱȱȱȱóȱ
ȱô©ȱ©ȱȱȱȱ©ǯǼ
ȱ ôȱ Ȧ©ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ¡ǰȱ
ȱȦôȱ©ȱȱ©ȱȱŗŖȱǯȱȬȱȱôȱȱęȱ
ȱóȱȱŗŘȱǯȱȱȱŗŘŖȱȱôȱôȱȱȱȱǯŗŖǯ
ǰ
ȱȱȱÉ©ȱȱôȱ©ȱǻƽŖǰŚŚǰȱǀŖǰŖśǼȱÉȱȱęȱȱȱȱ©ȱ
óȱȱ£©ȱȱǯȱ
ȱŜ
ôȱȱȱȱȱȱóȱ©©ȱȱȱ©ȱǻƽŗŞřǼ
ô
ȱȱ ȱȱȱ©©ȱ ȱȱȱ©©ȱ
ȱóȱ© ȱȱ©
ȱ©ȱ© ŖǰŜŚDzȱŖǰśś Ŗǰřř
ȱȱȱĴ Ȭ ŖǰŘŝ
Ȧôȱ© ŖǰŜŗ Ŗǰŗş
ȱȬ© Ȭ ŖǰŘř
ȱȱ© Ȭ ŖǰŘŚ
©ȱ Ȭ ŖǰŗŞ
Ȭ ŖǰŘŘ
ȱ© Ŗǰŝŗ
ŖǰŘŞ
£Ȧô©ȱȱ Ȭ ŖǰŖŚ
£Ȧô©ȱȱ Ȭ ŖǰŖŘ
ȱȱ¡ȱ£© Ŗǰśŗ DzȱŖǰŚř
ŖǰŘŞ
ȱȱ£ Ȭ Ŗǰŗş
Ȭ Ŗǰŗŝ
ȱ ȱ Dzȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ Dzȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȬřDzȱ ȱ ȱ ȬȬDzȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
¡DzȱȱȱȱȬȬǯȱȱ
ȱ
ȱ£©ȱȱȱŗŞȱôȱȱȱ¡ȱȱȱȱóȱȱȱȱǰȱȱ
ȱ©©ȱȱȱ¦ȱȱ¡ǯ
ȱ£©ȱęôȱȱôȱ©ȱǯ
ȱǻǰȱ
ǰȱȬ ©ȱóȱ©ȱȱȱȱȱȱ
ǰȱ
£ǰȱǰȱŗşşŞǼǯ ŖǰŘŖȱÉȱ£ȱȱǯ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ©ȱȱȱȱȱÉ©ȱóȱȱȱ
Ŝǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŜǰȱȱȬȱóȱȱ©ôȱȱ
ęȱȱȱ©©ȱȱóȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ
ȱȱóȱęȱ©ȱȱȱȱȱ ȱ ©ǰȱ Éȱ £ǰȱ ȱ ¡©ȱ ©©ȱ
ȱȱȱȱȱȱóȱȱ ȱ ȱ ôȱ ¦©ȱ ȱ ȱ
¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ©ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ǯȱ ȱ ȱ É©ȱ ©ȱ
ȱ ¡ǰȱ ȱ Ȧôȱ ©ȱȱȱȱ©ôȱȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ £¦ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ Ȭȱ ǻǰȱ £ǰȱ ȱ óȱ
ȱ ȱ ǻƽŖǰŜŗǰȱ ǀŖǰŖŖŗǼȱ ¦ȱ ǰȱ ŗşşŝDzȱ ȱ Éȱ ȱ ¦©ȱ ȱ Ȯȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ǰȱ ȱ óȱ ǯǰȱ ŘŖŖŝǼǰȱ ȱ ȱ Ȭǰȱ
ȱȱęȱȱǻǰȱƽŖǰŗŞǼȱȱȬȬȱ ȱȱôǯ
ǻ¡ȱ ȱ ©©©ȱ Éȱ ôȱ ȱ ȱ
©ǰȱ ƽŖǰŘŗǼǯȱ ȱ ôȱ ȱ śǯŘǯŘǯȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ŖǰśŖǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ¡ôǰȱ óȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ¡ȱ £©ǰȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ£©ȱDZ
ȱȬȬȱǻ¡ȱȱ©©©ȱÉȱôȱ ǯȱ ęȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ £©Ǽǰȱ ȱ ȱ ȱ ƽŖǰŚřǯȱ Cȱ ȱ ȱ ôȱ Éȱ ôȱ ©ȱ óȱ ȱ
É©ǰȱ ôȱ ȱ ęôȱ ȱ ȱ Ȭ©Dz
ȱŝ
ȱȱȱȱȱȱÉȱôȱȱóȱ©©ȱȱ
ȱȱǻƽřśŜǼ
ôȱȱȱ ôȱ©©ȱ
ôȱȬ
ȱ
ǯȱ
ȱ ȱȱ Ƴ Ƴ
ȱ©ȱ© ŗřŘ ŗŗǰŞŖ řǰŖŜ ŜǰŜ ŚǰŘŝ ŗŘǰřŗ ŖǰŖŖŖ
ȱȱȱ
řŗ ŗŘǰŘŖ ŚǰŘş řǰş ŚǰŚŚ şǯǰşś ŖǰŖŖŖ
Ĵ
Ȧôȱ
ŗř ŞǰŗŖ Řśř ŗǰś ŘǰŘŜ ŗŖǰŘř ŖǰŖŖŖ
©
ȱȬ
řŘ śǰŗŖ ŘǰŖŘ ŗǰŝ ŗǰŝŜ ŗŘǰŘř ŖǰŖŖŖ
©
ȱȱ© ŝř ŜǰŚŖ ŗǰŞŜ Řǰř ŘǰŚř ŗřǰŚŘ ŖǰŖŖŖ
©ȱ Ŝŗ ŘǰśŖ ŗǰşŚ Ŗǰş ŗǰŖş şǰŗŖ ŖǰŖŖŖ
Ŝŗ śǰśŖ ŗǰŚş ŗǰŞ ŘǰŖŚ ŗřǰřŘ ŖǰŖŖŖ
ȱ© ŜŜ ŝǰśŖ Řǰŗŗ ŘǰŘ Řǰřś ŗŜǰŜŝ ŖǰŖŖŖ
£Ȧô©ȱȱ Şŗ ŚǰŘŖ Řǰřŗ ŖǰŞ ŗǰśŗ ŗŜǰśŗ ŖǰŖŖŖ
£Ȧô©ȱȱ
ŚŖ ŚǰŝŖ ŗǰŜś Ŗǰş ŗǰřŗ ŗŜǰŞŞ ŖǰŖŖŖ
ȱȱ¡ȱ
ŝś şǰŘŖ ŗǰŝŘ ŚǰŞ řǰŘş ŗŗǰŘŖ ŖǰŖŖŖ
£©
ȱȱ£ řŘ řǰśŖ ŗǰśŚ ŗǰŜ ŗǰřś ŝǰŚŜ ŖǰŖŖŖ
ŘŚ ŚǰŚŖ ŗǰśř ŗǰř ŗǰŜŝ ŞǰŝŖ ŖǰŖŖŖ
©DZȱȱƽȱǰȱΗȱƽȱȱDzȱȱƽȱȱȱęôǯ
ǯȱ ęȱ ©ôȱ ȱ ȱ ǻǀŖǰŖŖŖǼǯȱôȱęȱȱȱȱ
ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ Éȱ ȱ ȱ óȱ ȱ Ȭǰȱ ȱ ¦ȱ
ȱóȱȱ©©ȱȱǯȱȱ ôÉȱȱęȱȱȱȱęȱ
ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ©ȱȱǻ£ȱȱŞǼǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ óȱ ©ȱ ȱ
£©ȱ ȱ ȱ ęȱ Éȱ ȱ óȱ ©ȱ £ȱ ȱ ȱ ¦ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ÉȱȱȱóȱȱȬǰȱ¦ȱóȱÉȱȱ
ȱȱóȱȱ©©ȱȱȱȱǯȱ ȱǰȱÉȱȱȱȱȱȱóȱ
ȱ ¡ǰȱ Ȭȱ ȱ £ȱ ȱ©©ȱȱǯȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ĴȱÉȱôȱȱ©ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱ óȱ ȱ ©©ȱ ǯȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ęȱ ©ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ ôȱȱ£©ȱóȱȱȱȱȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ¡ǰȱ
ȱ ȱ Éȱ ȱ ŝǰȱ É©ȱ ȱ ȱęȱȱȱȱȱȬ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱȱȱ©ȱęȱȱȱȱ
ȱęȱǯ ȱ ȱ ȱ Éȱ ¦ȱ ȱ ôȱ ȱ
©ȱ ȱ Éȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
CȱȱŞȱȱȱȱȱęȱ £©ȱ ȱ Ȭ©ǯȱ ȱ ôȱ
©ǰȱȱęȱǰȱȱóȱȬǯ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ŝǰȱ ôȱôȱȱȱ©ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ¦ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ
ȱȱȱ¦ȱôȱ©©ȱ ȱŗŘśȱȱȱǰȱȱŗŘřȱǻşŞǰŚƖǼȱȱ©ȱ
ȱǯȱôȱȱȱę©ȱȱ ęȱȱȱôȱôȱ
ȱȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ǰȱ ¦ȱ
ȱŞ
ȱȱȱȱȱȱÉȱôȱ©ȱóȱȱȬ©
©DZȱȱƽȱǰȱʍȱƽȱȱDzȱȱƽȱȱȱęôǯ
©ǯȱ©ȱȱ©ǰȱ©ȱóȱȱȱȱȱôȱȱĚȱÉȱôȱȱ
©ǯ
ȱş
ȱȱôȱȱôȱȱóȱ©©ȱȱȱę©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôǯȱ ȱ Řȱ ȱ £©ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ
ǻŗǰŜƖǼȱȱȱ©ȱęȱȱȱ ȱ ȱ ȱ £ôȦęôȱ ȱ ȱ
ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ ǯȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ©ȱ
©ȱ ©ȱ ǻȱ ǯŜȱ óȱ ǯŞǼǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ęȱ Éȱ ȱ ǰȱ
£ȱÉȱȱşǯ óȱ©ȱȱȱȱȱȱȱȱęȱǰȱ
ȱȱęȱȱǻǰȱŘŖŖŘǼǯ
ȱ ȱ ȱ ŗŖȱ ȱ óȱ ŗŗȱ ©ȱ ©ȱ
Ŝǯȱȱȱȱȱôȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱȱÉȬȱȱ£©ȱÉȱôȱ
ȱȱȱȱôȱ£ȱȮȱȱ¦ȱ
ȱȱȱȱ©ȱȬȱȱ ȱȱôȱȱȱȱǰȱȱ
ęȱ ę©ôȱ ȱ Éȱ ȱ ©£ǰȱ ȱ ęȱ ȱ ǯȱ ¦ȱ Ȭȱ
ęȱ £ôȱ ©ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŞŖƖǰȱ ęȱ ȱ ȱ
ȱęȱ£ǯ ȱ Éȱ ȱ ¡ȱ ȱ şŜƖȱ ȱ ȱ
Cȱôȱȱȱǰȱȱ £Ȧô©ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱôȱȱęȱȱ©ǰȱɦȱ śŗƖȱ ȱ ȱ ©ȱ ǯȱ ȱ
©ȱ ££ȱ ȱ ȱ ęȱ ę©ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŞřƖǰȱ
ȱ ǻ
ǰȱ ȱ óȱ Ĵǰȱ ŗşŞşDzȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŞŖƖǯȱ
óȱ £ǰȱ ŗşŞşȱ ȱ ǰȱ ŘŖŖŘǼǯȱ Ȭȱ ȱ ę©ôȱ ȱ ȱ ȱ ŞŖƖȱ óȱ ŝřƖǰȱ ¦ȱ
£ȱ£ȱ£ȱȱôȱȱǻȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŞśƖǰȱ ȱ ȱ şŖƖǯȱ
ȱ Ǽȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ę©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ©ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ȱ
ęȱȱȱȱęȱ ŞśƖǯȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ £ȱ ȱ ȱ
ȱ©ȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ £©ȱ ©ôȱ
ȱ ôȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŞŖƖǯȱ Cȱ
ôȱȱÉȱęȱ©ȱȱ ȱ ȱ £ǰȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱȱ£ȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ŞśƖȱ ȱ ȱ şŖƖǰȱ ȱ ȱ ȱ
ȱǻȱȱȱǼȱȱęȱ©ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȱ ę©ôȱ
ǻDzȱ
ȱ óȱ ǰȱ ŗşŞşDzȱ ¢ȱ óȱ ǯǰȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ŗşŞŝȱȱǰȱŘŖŖŘǼǯ ǯ
CȱȱŗŖȱóȱŗŗȱȱȱǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ęȱ óǰȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ şŖƖǰȱ ŞśƖȱ óȱ ŞŖƖǰȱ ȱ ©ȱ
£©ȱ óȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŚřƖǰȱ śŗƖȱ óȱ śŜƖǰȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ şŝƖǰȱ şŜƖǰȱ
ǯ ȱ şśƖǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ę©ȱ Éȱ ȱ
ȱ ȱ ęȱ Éȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ şŖƖȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ǰȱ
©ȱ ǰȱ ȱ ęȱ ȱ ©ȱ ȱ śŝƖȱ ǻŗŖŖƖȬŚřƖǼȱ ȱ ȱ ęôȱ ȱ £ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ Éȱ ȱ ȱ ǰȱȱȱȱ©ȱȬȱȱ
£ȱȱȱ©ȱȱȱ©ǯȱ ©ȱȱ£©ȱȱǯ
ȱ óȱ ęȱ ££©ȱ ȱȱȱóȱôȱȱȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ
Dzȱ ȱ ȱ ǰȱ ©ôȱ ȱ ȱ ęȱ ęȱ ǻ£ȱ ęȱ ŘǼǯȱ ȱ
ôȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱ£ȱóȱȱ ȱȱȱɦȱȱȱȱȱ©ȱ
ǯȱ ȱ ©ȱ £©ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ £©ǰȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ £ôȦęôȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ £©ȱ
ȱęȱǰȱȱȱ©ȱ©ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ȱ
ȱŗŖ
ȱóȱęȱȱȱ
ȱȱȱȱȱȱô
ȱȦęȱȱǻƖǼ
ȱȱ Ȭ ȱ £ȱ £ȱ
© £ ǯ
ô © ǯ
ŗ ŗŖŖȦŜ şŝȦřś ŗŖŖȦŚş şŝȦřŘ ŗŖŖȦřŚ ŗŖŖȦřş şŞȦřŞ şŖȦŝŘ şŝȦśŞ şşȦŗŝ şŝȦŘś şŘȦśŖ ŞŖȦśŗ
Ř ŗŖŖȦŞ şřȦŚś şŘȦŜŞ şŗȦśř şŜȦŚŜ ŗŖŖȦśś şŞȦŚŞ ŞŚȦŞŖ şŘȦŝř şşȦŘř ŞŝȦŚŝ şŘȦŜŜ ŜŘȦŝŚ
ř ŗŖŖȦŗř şŖȦśŜ şŘȦŞŖ ŞŝȦŝŗ şřȦŜŖ ŗŖŖȦŜř şŝȦśŞ ŝŞȦŞŞ şŖȦŞŜ şŝȦŘş ŝŘȦŝŝ ŞŞȦŝŜ ŚŜȦşŗ
Ś ŗŖŖȦŘŗ şŖȦŜŖ şŘȦŞŚ ŞŗȦŞř şŖȦŝŘ şśȦŞś şśȦŝŜ ŝŖȦşŘ ŞŖȦşŜ şŝȦřŞ śŜȦşŗ ŞřȦŞś řřȦşŞ
ś ŗŖŖȦřŜ şŖȦŜŜ şŘȦŞŞ ŜşȦşŗ ŞŞȦŞř ŝŘȦşŗ şŗȦŞř ŜŘȦşŚ ŜŘȦşŞ şŝȦŚŚ ŚŗȦşŜ ŞřȦşŗ ŘŗȦŗŖŖ
Ŝ şşȦŚŝ ŞŝȦŜŞ ŞśȦşŘ śŖȦşŝ ŝŚȦŞŞ ŚřȦşř ŞŜȦŞŞ ŚŗȦşŝ śŖȦşş şśȦśŘ ŝȦŗŖŖ
ŝ şŝȦśş ŞŝȦŝŗ ŞśȦşś řŚȦşŞ ŜŚȦşŘ ŘŗȦşś ŝŜȦşŘ şśȦŜŘ
Ş şŚȦŜŞ ŞŗȦŝŚ ŞśȦşŝ řŜȦşř ŗŗȦşŞ śŞȦşŜ şřȦŝś
ş ŞşȦŝś ŝŝȦŞŗ śŚȦşŞ śȦşş ŘŜȦŗŖŖ ŞŚȦŞŚ
ŗŖ ŝŜȦŞŘ ŝŚȦŞś řŗȦşŞ ŖȦŗŖŖ ŗśȦŗŖŖ ŜŞȦşř
ŗŗ ŜŚȦŞŚ ŜŞȦŞŞ ŖȦŗŖŖ ŜȦŗŖŖ
ŗŘ ŚşȦŞŜ śŞȦşŘ ŖȦŗŖŖ
ŗř řŝȦŞŝ śŘȦşś ŖȦŗŖŖ
ŗŚ ŘŜȦşŗ ŚśȦşŝ ŖȦŗŖŖ
ŗś ŘŖȦşŘ ŘŜȦşŞ ŖȦŗŖŖ
ŗŜ ŗřȦşŚ
ŗŝ şȦşŜ
ŗŞ ŚȦşş
ŗş řȦşş
ŘŖ ŗȦŗŖŖ
Řŗ ŖȦŗŖŖ
ȱȱǮ©ôȱ£Ȅȱȱȱȱ£ȱȱȱȱȱȱęǯȱ
ȱ
Ǯ©ôȱȄȱȱȱȱ£ȱȱȱ£©ȱȱ©ǰȱȱȱȱȱęȱȱ¦ȱȱǯ
©DZȱȱȮȱȱ©ȱ©DzȱȱȮȱȱȱȱĴDzȱȱȮȱȱȬ©Dzȱ ȱȮȱȱȱ¡ȱ£©ǯ
ȱŗŗ
ȱȱ£ȱóȱȱȱȱȱ
ȱȱȱȱȱȱô
ȱ©ȱ£©Ȧ©ȱǻƖǼ
ȱȱ Ȭ ȱ £ȱ £ȱ
© £ ǯ
ô © ǯ
ŗ řşȦŗŖŖ ŗřȦşş ŝȦŗŖŖ ŗřȦşş řřȦŗŖŖ ŘŜȦŗŖŖ ŘŝȦşş ŚşȦşŜ ŘřȦşş řŖȦşŞ ŗŘȦşŞ ŗŘȦşş ŘśȦşŘ
Ř ŚŖȦŗŖŖ ŗśȦşŞ ŗŖȦŗŖŖ ŗŜȦşŞŖ řŝȦşŞ řŘȦŗŖŖ řŗȦşş śŜȦşŚ řŗȦşş řŘȦşŞ ŗŚȦşŝ ŗŝȦşş řřȦşŖ
ř ŚŗȦŗŖŖ ŗŝȦşŞ ŗśȦŗŖŖ ŘřȦşŞ ŚŜȦşŝ řŝȦŗŖŖ řśȦşŞ ŜŜȦşř ŚŜȦşŞ řŚȦşŝ ŘŚȦşŜ ŘŗȦşş śŗȦŞŞ
Ś ŚŚȦŗŖŖ ŗşȦşŞ ŗŞȦŗŖŖ řřȦşŝ śŞȦşŝ śŜȦşŞ ŚŞȦşŞ ŝŚȦşŗ ŝŗȦşŝ řŝȦşŞ řşȦşś ŘşȦşş ŝŜȦŞŝ
ś ŚşȦŗŖŖ ŘŗȦşŞ ŘřȦŗŖŖ ŚřȦşŜ ŝŞȦşŝ ŜřȦşř śśȦşŝ ŝŝȦŞş ŞŗȦşś ŚŖȦşŞ ŚŞȦşŚ ŚŘȦşş şŘȦŞś
Ŝ śřȦşş ŘŘȦşŞ řŖȦşş ŜŘȦşś şŘȦşř śŝȦŞŞ ŜřȦşŜ ŞŖȦŞŚ ŞřȦşŚ ŚŚȦşŞ ŝśȦŞř
ŝ śşȦşŝ ŘřȦşŞ ŚŘȦşş ŜśȦşř şŚȦşŖ śŖȦŞś ŜşȦşŚ śŗȦşŞ
Ş ŜŚȦşś ŘŚȦşŝ śŘȦşş şŜȦŞŚ śŚȦŞř ŝşȦşŖ ŜřȦşŞ
ş ŜŞȦşŘ ŘşȦşŝ ŚŝȦşŞ ŜŖȦŞř ŗŖŖȦŞś ŝŚȦşś
ŗŖ ŝřȦŞŜ řřȦşŝ řřȦşŝ ȬȦŞŘ ŗŖŖȦŞř şŜȦşŗ
ŗŗ ŝŗȦŝş řŜȦşŜ ȬȦŞŘ ŗŖŖȦŞŗ
ŗŘ ŜŞȦŝŚ ŚŘȦşś ȬȱȦŞŗ
ŗř ŜŚȦŜş śŖȦşś ȬȦŞŗ
ŗŚ ŜśȦŜŝ ŜŚȦşś ȬȦŞŗ
ŗś ŜŖȦŜś śřȦşř ȬȦŞŗ
ŗŜ śşȦŜŚ
ŗŝ ŜŖȦŜř
ŗŞ ŜřȦŜř
ŗş ŜŝȦŜř
ŘŖ ŗŖŖȦŜŘ
Řŗ ȬȦŜŘ
ȱȱȱÉȱȱȱȱȱȱȱȱ£ȱęȱȱ©ǯȱ
ȱȱȱȱÉȱȱȱȱȱȱȱȱȬ£ȱęȱȱ©ǯ
ȱȱŘŗȱȱȱȱ©ȱ©ǰȱȱ©ȱ£©ȱȱȱȱęȱ©ǰȱȱȱȱȱȱôȱȱǯ
ȱȱŗŖȱóȱŗŗȱȱȱǰȱȱ©ȱ£©ȱȱȱȱęȱ©ǰȱȱȱȱȱȱôȱȱǯ
ȱȱŗŘǰȱŗřǰȱŗŚȱóȱŗśȱȱȱȱ©ǰȱȱ©ȱ£©ȱȱȱȱęȱ©ǰȱȱȱȱȱȱôȱȱ
ǯ
ȱŘǯȱôȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ ȱęȱȱǰȱÉȱȱǰȱȱôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ǯȱȱȱ©ȱǰȱȱȱ£©ȱȱ
ǯȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ôǰȱ
ȱȱȱŜŖȱóȱȱȱ©ȱȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱóȱȱȱȱȱô©ȱȱ ȱȱ£ȱȱǯ
ôȱôȱôȱÉȱȱǯȱȱ Cȱ ȱ ŗŘȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱóȱȱǰȱȱ©ǰȱȱ ôȱ Éȱ ȱ ©ȱ ǯȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ £©ȱ£ȱȱȱ¡ǰȱȱǯȱȱ
óȱ ȱ ¦ȱ ôȱ ôǯȱ ôȱ
ǰȱ£ȱ©ȱȱȱ
ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ŝǯŘǯȱȱȱȱȱȱȮȱȱȬ
ȱȱȱȱȱȱ
ôǯȱȱ ȱ óȱ Éȱ £ȱ ôȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ŝŖȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱȱȱȱȱȱ££©ȱȱ©ȱ
ȱȱ¡ȱȱǯȱCȱôȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱȱȱô©ôȱǰȱȱ ęȱ ǯȱ Cȱ £ȱ ȱ ȱ
ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ
Éóȱ ¡£ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ££©ȱ ȱ ȱ
ɦȱ Éȱ ȱ Ěô©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱȱȱȱɦȱȱôȱ
ôȱȱôȱȱȱȱȱ ©ǯȱ
ȱ ȱ óȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱ¡ȱȱ
ȱȱȱȱȱǯ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŚŖȱ ©ȱ śŖȱ óȱ ȱ ȱ ŗŖǯȱ óǰȱ ȱ ©ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ ȱȱÉȱŚŖȱóȱŜŖȱȱĚ©ȱÉȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ǯȱȱ ȱ £©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ęȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ôȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ôȱ óȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱǯȱȱȱóȱȱȱ©ȱ ȱȱôȱ©ǯȱȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ȱ řŖȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ŜŖȱ óȱ ŝŖȱ
ȱǯȱȱôȱȱȱĚȱęȱÉȱ£ȱ ©ȱȱȱóȱȱȱȱô©ȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ ęȱ Ȭȱ £ȱ ȱ ȱȱȱȱȱôȱ©ǯȱ
©ȱȱôȱǰȱȱȱȱȱ ȱȱȱȱȱ©ȱ©ȱȱ
ȱ Dzȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ
óȱ ôȱ ©ȱ ę£ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱǰȱȱȱȱȱ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ
ȱȬȱ£ȱȱȱ©ǯȱ ©ȱȱǯȱȱ
ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ŝŖȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ
óȱ©ȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ȱ £ȱ
ȱ ȱ Ě©ǰȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ Éȱ ȱ ǰȱ ôȱ
ȱȱȱȱô©ôȱ ǰȱȱ£ôȱȱȱ
ǰȱ ©ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱô©ȱȱȱȱȱȱ ȱȱ©ǯ
ȱȱÉȱǯȱóǰȱȱȱȱ£ȱ Cȱ ȱ ŗřȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱǯȱȱôȱȱ ôȱÉȱȱ©ȱǯȱȱȱÉȱ
£©ȱȱȱȱ©ȱȱȱ£ȱ ȱǰȱȱ©ôȱóȱǰȱȱȱ
ȱŗŘ ȱŗř
ȱȱȱÉȱȱȱȱ ȱȱȱÉȱȱȱȱ
óȱ ©ôȱóȱǰȱȱȬ
ȱŗŚ
ȱȱȱôȱȱȱȱęȱ£ȱÉȱȱ©ȱ
óȱȱ
ȱÉȱôȱęȱÉȱôȱ ôȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ¡ȱǻ£ȱȱřǼǯ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ £©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ Éȱ
ŝǯřǯȱȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôǯȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ©ǰȱȱȱȱôȱȱôȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ŗřȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ©ôȱ
ȱ ȱ Éȱ ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱ ǯȱ ȱ ȱ É©ȱ ©ȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ô©ȱ Éȱ ȱ ȱȱȱÉȱȱȱ©ȱ©ȱȱ
ȱ©ȱȱȱȱȱȱȱ©ȱ ȱȱȱ£©ǯȱ
ȱ É£ȱ ÉȬȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ęȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ Éȱ
ȱǰȱóȱȱȱ£ȱôȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ
ęȱȱ©ȱÉȱôȱȱ ŗŚǯȱ £©ȱ ôȱ £©ȱ ȱ ȱ
ôȱ ôǯȱ óǰȱ ȱ ȱ ȱ Ě¡ǯȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱ ȱȱ ȱ ȱ ôȱ óȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ę©ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ śȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ęȱ ©ǯȱ ȱǯ
ôȱę
SACS
Scala de abordare strategicã
a coping-ului
AUTORI
Ozana Budău
Monica Albu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naįionale a României
BUDàU, OZANA
SACS : scala de abordare strategicâ a copingului / Ozana Budâu, Monica Albu.
- Cluj-Napoca : Editura ASCR, 2010
Bibliogr.
ISBN 978-606-8244-05-1
I. Albu, Monica
303
Coperta|Carolina Banc
Paginaįie ĩi prepress|Diana Breaz
Lectura| Diana Breaz
Editor|Diana Breaz
Pentru comenzi:
Tel.: 0264̂581499
www.cognitrom.ro
office@cognitrom.ro
Copyright © 2010 S.C. COGNITROM S.R.L.
Toate drepturile rezervate. Reproducerea integralâ sau parįialâ a textului ĩi stocarea sa într-o bazâ de date,
fârâ acordul prealabil în scris al COGNITROM, sunt interzise ĩi se pedepsesc conform legii.
4
CUPRINS
Capitolul 1 Introducere 7
Fundamentare teoreticâ 8
Conceptul de individualism în studiile despre coping 9
Modelul multiaxial al coping-ului 10
Capitolul 2 Descrierea SACS 12
Semnificaįia subscalelor SACS 12
Descrierea itemilor SACS 13
Administrarea SACS 15
Instrucįiuni pentru completarea SACS 15
Populaįiile pentru care poate fi folosit SACS 15
Cotare SACS 15
Utilizarea SACS în scop ĩtiinįific 15
Utilizarea SACS în prevenįie, dezvoltare personalâ, 16
evaluare psihologicâ
Capitolul 3 Adaptarea ĩi standardizarea Scalei de abordare strategicâ a 17
coping-ului (SACS) pe populaįia din România
Obiectiv 17
Participanįi 17
Procedura de adaptare a scalei SACS pe populaįia din 18
România
Procedurâ 20
Instrumente 20
Capitolul 4 Caracteristici psihometrice ale SACS 23
Fidelitatea scalei de abordare strategicâ a coping-ului SACS 23
Consistenįa internâ: ơ Cronbach 23
Coeficienįii test-retest 24
Validitatea scalelor SACS 25
Analiza corelaįiilor între subscalele SACS 26
Analiza factorialâ 27
Analiza factorialâ a itemilor din SACS, în eĩantionul non- 29
clinic
SACS ĩi COPE 29
SACS ĩi Chestionarul de coping cognitiv-emoįional(CERQ) 30
Validitatea de criteriu 31
Comparaįie între sexe, în cadrul eĩantioanelor 32
SACS ĩi alte dimensiuni ale psiho-patologiei (PDSQ) 33
(Chestionarul de screening ĩi diagnostic psihiatric)
5
Capitolul 5 Etalonarea SACS 35
Interpretarea scorurilor la subscalele SACS 35
Date despre eĩantionul folosit la etalonare 35
Etalonarea 38
Utilizarea cotelor T 38
Utilizarea intervalelor de încredere ale scorurilor reale 39
Interpretarea celor nouâ subscale SACS 40
Concluzii 41
Bibliografie 43
Anexa 1 45
Anexa 2 46
Anexa 3 48
6
Capitolul 1
Introducere
11
Capitolul 2
12
sâ se rezolve de la sine (dimensiunea activ- 26. Vâ strâduiįi mai mult; vâ dedicaįi
pasivâ). trup ĩi suflet.
Acįiune indirectâ, prin care manipulaįi 33. Ieĩiįi din situaįie, deoarece, de obicei,
situaįia pentru a-i face pe ceilalįi sâ creadâ câ când apar probleme înseamnâ câ va fi ĩi
ei deįin controlul, în timp ce dumneavoastrâ mai râu.(-)
rezolvaįi problema, în mod netransparent, „în 50. Sunteįi asertiv(â) ĩi vâ urmâriįi
spatele scenei” (dimensiunea direct-indirectâ). interesele.
Acįiune antisocialâ, prin care vâ urmâriįi 51. Sunteįi puternic(â) ĩi categoric(â), dar
interesele, chiar dacâ le faceįi râu celorlalįi evitaįi sâ le faceįi râu celorlalįi.
(dimensiunea prosocial-antisocialâ). 52. Abordaįi situaįia direct ĩi nu vâ
Acįiune agresivâ, prin care acįionaįi retrageįi din faįa problemelor.
decisiv, rapid, pentru a-i lua pe ceilalįi prin
surprindere ĩi pentru a prelua controlul 2. Relaįionare socialâ
(dimensiunea prosocial-antisocialâ).
17. Vâ alâturaįi celorlaįi pentru a face faįâ
situaįiei împreunâ.
Descrierea itemilor din SACS
23. Încercaįi sâ îi ajutaįi pe ceilalįi
Chestionarul cuprinde 52 de itemi care se implicaįi, deoarece, de obicei, sâ fii
referâ la modul în care reacįioneazâ o altruist ajutâ la rezolvarea unor probleme
persoanâ, în general, (ceea ce face o persoanâ) de genul acesta.
atunci când se confruntâ cu o situaįie sau o 24. Vâ gândiįi atent la ceea ce simt ceilalįi,
problemâ stresantâ. Itemii sunt împârįiįi pe înainte de a decide ce e de fâcut.
nouâ subscale, astfel încât fiecare subscalâ 30. Încercaįi din greu sâ veniįi în
SACS conįine între 4 ĩi 9 itemi. întâmpinarea dorinįelor celorlalįi, întru-
Mai jos, se regâsesc numele subscalelor cât acest lucru ar ajuta în aceastâ situaįie.
cu itemii corespunzâtori. Numerele corespund 41.Încercaįi sâ satisfaceįi nevoile celorlalįi
numârului pe care îl are itemul în chestionarul implicaįi.
propriu-zis.
3. Câutarea suportului social
1. Acįiune asertivâ
2. Vâ consultaįi cu prietenii despre ceea
1. Nu renunįaįi, chiar ĩi atunci când ce ar face ei.
situaįia pare a fi cea mai gravâ, pentru câ 9. Vâ consultaįi cu membrii familiei
adesea lucrurile se pot schimba. despre ceea ce ar face ei.
10. Treceįi mai departe, la alte lucruri, 13. Apelaįi la alįii pentru ajutor.
deoarece sunt puįine speranįe ca astfel de 18. Vâ bazaįi pe dumneavoastrâ, dar, în
situaįii sâ se îmbunâtâįeascâ. (-) acelaĩi timp, ĩi pe cei care vâ sunt
15. Vâ retrageįi ĩi evitaįi problema, pânâ apropiaįi.
când aceasta trece de la sine. (-) 28. Mergeįi la cineva pentru sprijin
25. Probabil câ vâ simįiįi râu, dar nu emoįional.
puteįi face mare lucru într-o astfel de 38. Vorbiįi cu ceilalįi ca sâ scâpaįi de
situaįie. (-) frustrâri.
13
46. Vâ întrebaįi prietenii sau familia 20. Faceįi ceva care vâ ajutâ sâ nu vâ mai
despre opinia lor în legâturâ cu planul gândiįi la problemâ.
dumneavoastrâ de acįiune. 22. Vâ retrageįi ĩi lâsaįi lucrurile sâ se
limpezeascâ.
4. Acįiune prudentâ 27. Staįi pe loc, deoarece este mai bine sâ
12. Sunteįi foarte prudent(â) ĩi vâ aĩteptaįi ca situaįia sâ se limpezeascâ
evaluaįi foarte atent opįiunile (mai bine înainte de a acįiona.
sâ fiįi în siguranįâ, decât sâ vâ parâ râu). 32. Dacâ lucrurile nu se înrâutâįesc,
14. Mergeįi înainte, dar nu vâ folosiįi evitaįi întreaga situaįie.
toate resursele, pânâ când nu ĩtiįi exact 47. Vâ concentraįi pe altceva ĩi lâsaįi
cu ce vâ confruntaįi. situaįia sâ se rezolve de la sine.
29. Acįionaįi foarte prudent, deoarece ar
putea exista interese ascunse. 7. Acįiune indirectâ
40. Împârįiįi problema în bucâįi mai mici
ĩi vâ ocupaįi de ele pe rând. 4. Încercaįi sâ deįineįi controlul, dar îi
43. Faceįi ceva care sâ vâ ajute sâ vâ lâsaįi pe ceilalįi sâ creadâ în continuare câ
calmaįi ĩi, abia dupâ aceea, începeįi sâ ei hotârâsc.
rezolvaįi problema. 21. Ceilalįi au nevoie sâ simtâ câ ei
controleazâ lucrurile, aĩa câ trebuie sâ îi
5. Acįiune instinctivâ „fentaįi” pentru a le termina.
34. Îi lâsaįi pe ceilalįi sâ creadâ câ ei
5. Vâ bazaįi pe dumneavoastrâ ĩi pe controleazâ situaįia, dar įineįi bine
forįele proprii, deoarece consideraįi câ nu hâįurile în mâini.
este o idee bunâ sâ depindeįi de ceilalįi. 37. Câteodatâ, singura dumneavoastrâ
6. Aveįi încredere în instinctele, nu în opįiune, este sâ fiįi un pic manipulativ(â)
gândurile dumneavoastrâ. ĩi sâ îi „fentaįi” pe oameni.
11. Vâ bazaįi pe reacįiile dumneavoastrâ
de moment. 8. Acįiune antisocialâ
35. Vâ bazaįi pe intuiįia dumneavoastrâ.
42. Vâ urmaįi primul impuls, deoarece, 16. Ripostaįi ĩi îi prindeįi pe ceilalįi cu
de obicei, lucrurile se rezolvâ cel mai bine garda jos.
în felul acesta. 19. Vâ apâraįi interesele, chiar dacâ
48. Vâ bazaįi pe propria judecatâ, aceasta înseamnâ sâ îi râniįi pe ceilalįi
deoarece sunteįi singurul/singura care implicaįi.
ĩtie ce este cel mai bine pentru 36. Vâ arâtaįi imediat autoritatea.
dumneavoastrâ. 39. Acįionaįi repede pentru a-i dezavan-
taja pe ceilalįi.
6. Evitare 44. Câutaįi slâbiciunile celorlalįi ĩi le
folosiįi în avantajul dumneavoastrâ.
7. Evitaįi sâ vâ ocupaįi de problemâ,
deoarece consideraįi câ, adesea, astfel de
lucruri dispar de la sine.
14
9. Acįiune agresivâ încercuind o variantâ de la „1” la „5”, în care „1”
înseamnâ „Nu e deloc ceea ce aĩ face”, iar „5”,
3. Acįionaįi rapid, deoarece consideraįi câ „Categoric (foarte mult), e ceea ce aĩ face”. Se va
este mai bine sâ vâ aruncaįi chiar în explica, în mod clar, faptul câ, prin
mijlocul problemei. completarea acestui chestionar, se urmâresc
8. Pregâtiįi un atac decisiv; sunteįi punctele de vedere ale fiecârei persoane ĩi câ
agresiv(â). nu existâ râspunsuri corecte sau greĩite.
31. Acįionaįi agresiv, deoarece adesea,
dacâ îl prindeįi pe celâlalt cu garda jos, Cotare SACS
lucrurile se vor rezolva în favoarea
dumneavoastrâ. Fiecare persoanâ evaluatâ prin SACS
45. Luaįi taurul de coarne ĩi adoptaįi o indicâ pe o scalâ de cinci puncte, unde 1
atitudine de preluare a controlului. înseamnâ „Nu e deloc ceea ce aĩ face”, iar 5
49. Sunteįi ferm(â) ĩi râmâneįi pe poziįii. înseamnâ „Categoric (foarte mult), e ceea ce aĩ
face”, în ce mâsurâ foloseĩte comportamentul
(-) = itemii cotaįi negativ descris de fiecare item.
Pentru a obįine scorul unei subscale se
Administrarea SACS calculeazâ suma cotelor itemilor incluĩi în
scalâ (adunare simplâ). Acesta poate varia, de
SACS poate fi administrat atât individual, exemplu, în cazul subscalei Relaįionare socialâ
cât ĩi în grup, în versiune creion-hârtie ĩi în de la 5 (strategia nu este folositâ niciodatâ) la
versiune computerizatâ. 25 (strategia este folositâ foarte des). Dintre
Locul în care va fi completat chestionarul itemii care compun o subscalâ, nu poate „lipsi”
trebuie sâ ofere condiįii bune, pentru ca râspunsul la mai mult de unu. În acest caz,
persoanele testate sâ se poatâ concentra: fârâ scorul „lipsâ” va fi înlocuit cu media celorlalte
perturbâri, fârâ zgomote deranjante, cu luminâ scoruri.
suficientâ, iar, în cazul în care este administrat
unui grup, repartizarea sâ se facâ astfel încât sâ Populaįiile pentru care poate fi
existe spaįiu suficient pentru a se completa folosit SACS
totul în liniĩte ĩi într-un cadru privat. De
regulâ, completarea SACS dureazâ 7 minute. SACS poate fi utilizat în cazul
persoanelor adulte fârâ diagnostic psihiatric ĩi
Instrucįiuni pentru completarea al pacienįilor adulįi cu diagnostic psihiatric.
SACS
Utilizarea SACS în scop ĩtiinįific
SACS poate fi folosit pentru a evalua
Modelul multiaxial al coping-ului ĩi
strategiile de coping în mod general.
instrumentul de evaluare SACS (Hobfoll ĩi
Chestionarul include urmâtoarele ins-
colab., 1994, 1998) au fost create tocmai pentru
trucįiuni:
a aduce luminâ în ceea ce priveĩte
Descrieįi cum reacįionaįi, în general, atunci
dimensiunea socialâ a coping-ului, raportatâ
când vâ confruntaįi cu o problemâ/situaįie
atât la sexe, cât ĩi la etnii diferite. Cercetârile
stresantâ. Indicaįi râspunsul dumneavoastrâ,
realizate cu ajutorul instru-mentului de
15
evaluare SACS au arâtat câ, spre deosebire de Utilizarea SACS în prevenįie,
studii ulterioare pe coping, bârbaįii ĩi femeile dezvoltare personalâ,
nu prezintâ diferenįe semnificative în ce evaluare psihologicâ
priveĩte coping-ul activ. S-a gâsit, în schimb,
câ femeile sunt mai prosociale decât bârbaįii ĩi Un aspect important în cadrul evaluârii
câ bârbaįii sunt mai antisociali decât femeile. psihologice ĩi al psihodiagnosticului este
Aceste rezultate sunt în concordanįâ cu identificarea unor factori de risc ĩi de protecįie,
rezultatele obįinute în studii fâcute pe asociaįi cu dezvoltarea ĩi menįinerea
diferenįe de gen, care descriu coping-ul la problemelor emoįionale ĩi de comportament.
femei ĩi la bârbaįi ca fiind diferit mai mult pe Rezultatele studiilor efectuate de câtre Hobfoll
dimensiunea socialâ, decât pe aceea a acįiunii. ĩi colab. (1998), coroborate cu alte cercetâri din
(Hobfoll ĩi London, 1986; Kessler ĩi colab., literatura de specialite, aratâ câ, într-adevâr, se
1985) pot identifica strategii de coping care se
Autorii cred câ aceste date ar putea asociazâ mai frecvent atât cu condiįii de
reprezenta un fundament pentru construirea psihopatologie, cât ĩi cu distres emoįional
unui produs secundar (un model teoretic ĩi un scâzut.
instrument de evaluare) care sâ descrie mai Alte studii au arâtat câ strategiile de
detaliat aspectele sociale ale coping-ului (pro ĩi coping active ĩi prosociale au tins sâ se
anti sociale) ĩi care ar permite, astfel, femeilor asocieze mai des cu consecinįe emoįionale
sâ îĩi descrie mai adecvat comportamentele de pozitive, cu niveluri scâzute de anxietate ĩi
coping (Monnier ĩi colab., 1998). depresie, în timp ce coping-ul antisocial s-a
Un alt aspect relevant pentru cercetare asociat cu niveluri crescute de furie, iar cel
este posibilitatea de a dezvâlui aspecte sociale evitativ cu un nivel mai crescut de anxietate ĩi
ascunse, neasumate, ale coping-ului activ ĩi ale de depresie (Hobfoll ĩi colab., 2001).
celui emoįional, evaluate de teste de coping, De aceea, înainte de stabilirea unui plan
precum COPE (Carver, Scheier ĩi Weintraub, de prevenįie, dezvoltare personalâ sau de
1998). O astfel de comparaįie ar putea sâ arate intervenįie, este important sâ se poatâ afla ce
câ ceea ce este considerat a fi coping activ tip de coping utilizeazâ o persoanâ, cât de
pozitiv poate sâ însemne altceva atunci când frecvent utilizeazâ anumite strategii, cât timp.
are o laturâ antisocialâ. La fel, atunci când Strategiile de coping nu sunt adaptative sau
coping-ul emoįional are o nuanįâ prosocialâ, dezadaptative „in abstractio” (Folkman,
s-ar putea înįelege mai bine de ce aceastâ Moskowitz, 2004). Funcįionalitatea acestora
abordare a fost preferatâ în anumite situaįii, depinde de caracteristicile stresorului, de
chiar dacâ poate avea consecinįe potenįial contextul în care apar, de frecvenįa ĩi de
negative pentru persoana care foloseĩte o astfel durata utilizârii lor.
de strategie (Triandis ĩi colab., 1990). Astfel, cu SACS se pot surprinde
Cercetâri ulterioare în aceste direcįii ar fi informaįii contextualizate, care, coroborate cu
relevante pentru a evalua caracterul funcįional alte informaįii ĩi date obįinute prin interviuri
sau disfuncįional ale unor combinaįii de semi-structutate ĩi administrâri de teste
strategii de coping, precum ĩi a identifica psihologice, pot sprijini luarea unor decizii de
posibile diferenįe de coping, din punct de prevenįie, dezvoltare, intervenįie comporta-
vedere etnic. mentalâ, cognitivâ ĩi emoįionalâ.
16
Capitolul 3
17
Procedura de adaptare a scalei SACS psihologie ĩi filologie, care nu cunoĩtea scala
pe populaįia din România SACS originalâ. Similar cu traducerea iniįialâ,
accentul a câzut asupra echivalenįei culturale
Procedura de adaptare a scalei SACS a ĩi conceptuale în limba românâ. Rezultatul
constat în trei faze: 1. Traducerea scalei din retroversiunii a fost analizat de câtre experįii
limba englezâ în limba românâ ĩi implicaįi în studiu, dupâ care s-a stabilit
retroversiunea (retraducerea variantei obįinute versiunea preliminarâ a scalei SACS, care,
în limba românâ în limba englezâ); 2. Un apoi, a fost testatâ în cadrul unui studiu pilot
studiu pilot, cu scopul de a verifica itemii efectuat în faza a doua a procesului de
traduĩi; 3. Determinarea caracteristicilor adaptare. Studiul pilot a inclus 40 de
psihometrice (fidelitate ĩi validitate) ale participanįi, dintre care 35 au fost persoane cu
versiunii în limba românâ. Primele douâ faze vârste cuprinse între 18 ĩi 50 de ani, iar 5,
ale procesului de adaptare sunt prezentate în psihologi. S-au verificat compre-hensiunea
Figura 1. Ele au fost conforme recomandârilor instrucįiunilor ĩi a itemilor.
generale privind procedeele de traducere ĩi Operatorii (psihologi atestaįi) au fost
adaptare a scalelor. instruiįi în legâturâ cu modalitatea de
Prima fazâ, aceea a traducerii din limba administrare a SACS, pentru a diminua
englezâ în limba românâ ĩi retroversiunea a posibilele influenįe apârute în timpul
fost finalizatâ într-o sâptâmânâ. Traducâtorul completârii râspunsurilor la itemi. Totodatâ,
este o persoanâ care vorbeĩte fluent limba au fost rugaįi sâ îĩi noteze problemele care au
englezâ, având ca limbâ maternâ limba apârut pe parcursul administrârii.
românâ. Traducerea a vizat gâsirea în limba Administrarea s-a realizat în universitâįi
românâ a echivalenįelor conceptuale ale ĩi la locul de muncâ al participanįilor, atât în
cuvintelor sau ale frazelor, ĩi nu traducerea zone rurale, cât ĩi urbane. În funcįie de
cuvânt cu cuvânt (ad litteram). S-a evitat situaįie, administrarea s-a realizat individual
utilizarea termenilor tehnici sau prea ĩtiinįifici, sau în grup, cu consimįâmântul verbal al
precum ĩi formulârile academice. Prima formâ fiecârui participant la testare.
tradusâ a scalei SACS a fost supusâ analizei, în Experįii implicaįi în faza 1 a adaptârii au
cadrul unei discuįii panel, care a inclus analizat problemele apârute în timpul
traducâtorul, 3 psihologi atestaįi ĩi un studiului pilot ĩi au fâcut câteva modificâri la
specialist în filologie ĩi lingvisticâ. S-au sugerat nivel de itemi, în cazul unor expresii
alternative pentru unele formulâri neadecvate metaforice folosite în versiunea originalâ,
ĩi au fost operate modificârile necesare. În pentru a surprinde sensul acestora cât mai clar
urma discuįiilor ĩi a analizei traducerilor, s-a ĩi mai congruent cu limba vorbitâ.
obįinut prima variantâ a scalei SACS în limba Varianta finalâ obįinutâ în urma
românâ. introducerii tuturor modificârilor a fost
Aceastâ versiune iniįialâ a fâcut subiectul utilizatâ, apoi, pentru studiile de validare ĩi de
retroversiunii (traducerea din limba românâ în standardizare în limba românâ.
limba englezâ) de câtre un alt traducâtor,
fluent în limba englezâ ĩi cu background în
18
Traducereaȱînȱlimbaȱromân©ȱ(unȱ
traduc©torȱfamiliarizatȱcuȱterminologia)ȱ
Expresii neadecvate
ale traducerii
Discuôieȱpanelȱ(traduc©torul,ȱ3ȱpsihologiȱ Retraducereaȱ
atestaôi,ȱexpertȱfilolog)ȱ expresiilorȱneadecvateȱ
Expresii adecvate
ale traducerii
Versiuneaȱiniôial©ȱtradus©ȱaȱSACS
Retroversiuneaȱ(unȱtraduc©torȱcareȱnuȱaȱ
participatȱlaȱtraducereaȱînȱlimbaȱromân©)ȱ
Itemi
ƺȱcuȱaccentȱpeȱechivalenôaȱconceptual©ȱóiȱ problematici
cultural©ȱaȱtermenilorȱ Reformulareaȱitemilorȱ
problematiciȱ
Itemi adecvaįi
Studiuȱpilotȱ(40ȱdeȱpersoane,ȱlotȱ
nonclinic,ȱóiȱ5ȱpsihologi)ȱ
Formaȱfinal©ȱaȱversiuniiȱscaleiȱSACSȱînȱ
limbaȱromân©ȱ
19
Procedurâ alte chestionare de coping, care nu fac o
distincįie explicitâ între gândurile unei
Participanįii au fost rugaįi sâ completeze persoane ĩi activitatea sa realâ, chestionarul
chestionarele, individual sau în grupuri de prezent se referâ în mod exclusiv la gândurile
aproximativ 15-20 persoane, dupâ ce ĩi-au dat unei persoane dupâ ce a trâit o experienįâ
consimįâmântul în mod oficial. negativâ. CERQ este un chestionar de auto-
Douâ luni mai târziu, unui numâr de 47 evaluare format din 36 de itemi ĩi mâsoarâ
de participanįi din eĩantionul de adulįi din nouâ strategii de coping: Autoculpabilizarea,
populaįia generalâ i s-a administrat din nou Acceptarea, Ruminarea, Refocalizarea pozi-
SACS, în condiįii similare. Acest eĩantion a tivâ, Refocalizarea pe planificare, Reevaluarea
fost utilizat pentru a evalua fidelitatea test- pozitivâ, Punerea în perspectivâ, Catas-
retest. trofarea, Culpabilizarea celorlalįi.
Administrarea s-a realizat în universitâįi, În continuare, vâ vom prezenta o
la locul de muncâ al participanįilor, în clinici descriere sumarâ a strategiilor mâsurate de
de psihiatrie, atât în zone rurale, cât ĩi urbane, subscalele din CERQ.
de câtre psihologi atestaįi, care au fost instruiįi Autoculpabilizarea este o strategie de
în prealabil în legâturâ cu modalitatea de coping cognitiv care presupune apariįia unor
administrare a SACS, pentru a diminua gânduri potrivit cârora întreaga respon-
posibilele influenįe apârute în timpul comple- sabilitate pentru situaįia trâitâ aparįine
târii testelor. propriei persoane, vina este atribuitâ sieĩi ĩi
apar preocupâri legate de gânduri care se
Instrumente referâ la greĩelile pe care persoana le face.
Acceptarea se referâ la acele gânduri
Subiecįii au râspuns la întrebâri datoritâ cârora ne resemnâm faįâ de ceea ce s-a
referitoare la datele lor demografice (vârstâ, întâmplat ĩi acceptâm situaįia, gândindu-ne câ
sex, ani de ĩcolarizare, etnie) ĩi au completat aceasta nu mai poate fi schimbatâ ĩi câ viaįa
SACS. Unii dintre ei au râspuns ĩi la continuâ.
Chestionarul CERQ (Chestionarul de Coping Ruminarea se referâ la situaįia în care ne
Cognitiv Emoįional) (Garnefski ĩi colab., 2002), gândim în continuu ĩi/sau suntem mereu
Chestionarul PDSQ (Chestionarul de Screening ĩi preocupaįi excesiv de sentimentele ĩi gându-
Diagnostic Psihiatric) (Zimmerman, 2002), rile pe care le asociem unui eveniment negativ.
Chestionarul COPE (Coping Orientations to Refocalizarea pozitivâ apare atunci când ne
Problems Experienced) (Carver, Scheier ĩi gândim la alte lucruri mai plâcute, în loc sâ ne
Weintraub, 1989). gâdim la evenimentul negativ trâit. Un scor
ridicat indicâ utilizarea frecventâ a acestei
CERQ (Chestionar de Coping strategii.
Cognitiv Emoįional) Refocalizarea pe planificare apare atunci
CERQ este un chestionar multidi- când ne gândim la paĩii pe care trebuie sâ îi
mensional, construit pentru a identifica urmâm, pentru a face faįâ unui eveniment
exclusiv strategiile de coping cognitiv, pe care negativ sau atunci când ne gândim la un plan
cineva le foloseĩte dupâ ce a trâit anumite prin care sâ schimbâm o situaįie.
evenimente sau situaįii negative. În opoziįie cu
20
Reevaluarea pozitivâ apare atunci când teoretic ĩi metodologic. (Schwarzer ĩi
asociem mental o semnificaįie pozitivâ unui Schwarzer, 1996).
eveniment negativ în termenii dezvoltârii Cinci scale evalueazâ aspecte conceptuale
personale, gândindu-ne câ evenimentul ne va distincte ale coping-ului centrat pe problemâ
face mai puternici, câutând aspectele pozitive (Coping activ, Planificare, Eliminarea activitâįilor
ale acestuia. concurente, Reįinerea de la acįiune, Câutarea
Punerea în perspectivâ se referâ la acele suportului social instrumental); cinci scale
gânduri prin care se reduce nivelul de evalueazâ aspecte ale coping-ului centrat pe
gravitate al evenimentului, prin comparaįie cu emoįie (Câutarea suportului social emoįional,
alte evenimente ĩi se pune accentul pe faptul Reinterpretarea pozitivâ, Acceptarea, Negarea,
câ existâ ĩi lucruri mai grave în lume. Orientarea spre religie); patru scale evalueazâ
Catastrofarea apare atunci când ne gândim strategii de coping mai puįin funcįionale
în mod recurent la cât de teribil a fost (Descârcare emoįionalâ, Pasivitate comportamen-
evenimentul trâit ĩi la faptul câ este cel mai talâ, Pasivitate mentalâ, Recurgerea la alcool-
crunt/groaznic lucru care se putea întampla, medicamente).
câ este mult mai grav decât ceea ce li s-a În continuare, vâ vom prezenta pe scurt
întâmplat altora. scalele din COPE.
Culpabilizarea celorlalįi apare atunci când Coping-ul activ vizeazâ acįiunile concrete
îi învinovâįim pe ceilalįi pentru ceea ce ni s-a care urmâresc înlâturarea stresorului.
întâmplat, atunci când îi facem pe ceilalįi Planificarea se referâ la orientarea gândirii
responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat spre paĩii ĩi modalitâįile de acįiune.
ĩi/sau atunci când ne gândim la greĩelile pe Eliminarea activitâįilor concurente evaluea-
care le-au facut ceilalįi în aceastâ privinįâ. zâ tendinįa persoanelor de a evita distragerea
de la situaįia problematicâ pentru a se
Chestionarul COPE concentra mai mult asupra soluįionârii ei.
COPE (Carver ĩi colab., 1989) investi- Reįinerea de la acįiune este o formâ de
gheazâ modurile diferite în care oamenii fac coping pasiv pânâ când circumstanįele vor
faįâ stresului. COPE a fost elaborat de Carver, permite acįiunea.
Scheier ĩi Weintraub, în 1989. Instrumentul Câutarea suportului social instrumental
integreazâ modelul stresului elaborat de identificâ în ce mâsurâ persoana tinde sâ
Lazarus în 1984, care vizeazâ 14 forme de solicite sfaturi, informaįii, în acįiunile de
coping, cu un caracter preponderent activ sau ameliorare a situaįiei ĩi este o formâ de coping
pasiv. Chestionarul cuprinde 53 de afirmaįii, centrat pe problemâ.
fiecare formâ de coping fiind evaluatâ prin Câutarea suportului social emoįional iden-
patru itemi. Excepįie face coping-ul prin tificâ în ce mâsurâ persoana tine sâ solicite
recurgere la alcool-medicamente, mâsurat înįelegere, compasiune, suport moral de la
printr-un singur item. Râspunsurile se prieteni, rude, pentru a diminua distresul ĩi
plaseazâ pe o scalâ de la unu la patru, în care este o formâ de coping focalizat pe emoįii.
cifra unu reprezintâ ,,de obicei nu fac acest Reinterpretarea pozitivâ identificâ tendinįa
lucru'', iar cifra patru ,,deseori fac acest lucru”. unei persoane de a extrage un beneficiu chiar
COPE a fost citat drept unul dintre cele mai dintr-o situaįie indezirabilâ sau cu consecinįe
valide instrumente din punct de vedere nefaste.
21
Acceptarea vizeazâ fie acceptarea factoru- PDSQ (Chestionar de Screening ĩi
lui ameninįâtor în vederea acįionârii asupra Diagnostic Psihiatric)
lui, fie acceptarea faptului câ nu se poate face PDSQ este un instrument de autoe-
nimic pentru a ameliora situaįia. valuare conceput pentru a detecta cele mai
Negarea se referâ la refuzul de a crede câ frecvent întâlnite tulburâri de pe axa I a DSM-
stresorul existâ. IV (Manual de Diagnostic ĩi Statisticâ a
Descârcarea emoįionalâ pune în evidenįâ Tulburârilor Mentale, Ediįia a patra, Asociaįia
tendinįa persoanei de a-ĩi reduce nivelul Americanâ de Psihiatrie, 1994) în unitâįile
distresului prin exprimarea afectelor ĩi a spitaliceĩti destinate problemelor de sânâtate
emoįiilor negative. mentalâ. Scala cuprinde 125 de întrebâri cu
Orientarea spre religie se referâ la mâsura râspunsuri da/nu (111 itemi numerotaįi,
în care subiectul apeleazâ în momente dintre care doi sunt formaįi din mai multe
nesigure la ajutorul din partea divinitâįii. pârįi). Itemii din PDSQ sunt grupaįi în 13
Pasivitatea mentalâ identificâ tactica subscale din domeniile urmâtoare: tulburare
folositâ în scopul de a evita confruntarea cu depresivâ majorâ, tulburare de stres
problema ĩi are loc prin imersia în alte posttraumatic, bulimie nervoasâ, tulburare
activitâįi. obsesiv-compulsivâ, tulburare de panicâ,
Pasivitatea comportamentalâ evalueazâ psihozâ, agorafobie, fobie socialâ, abuz
tendinįa de râspuns la stres prin reducerea /dependenįâ de alcool, abuz/dependenįâ de
efortului sau chiar prin abandonarea angajârii droguri, tulburare de anxietate generalizatâ,
în înlâturarea stresorului. tulburare de somatizare ĩi ipohondrie.
Recurgerea la alcool-medicamente identificâ
propensiunea de a apela la medicaįie
anxioliticâ sau la alcool pentru ameliorarea
distresului psihic.
22
Capitolul 4
Acest capitol trateazâ diferite aspecte ale index corelaįional care ia valori între 0 (nu
structurii interne, ale fidelitâįii ĩi ale validitâįii existâ consistenįâ) ĩi 1 (consistenįâ foarte
SACS. mare). Consistenįa internâ a testului, mâsuratâ
prin ơ Cronbach este prezentatâ în Tabelul 2,
Fidelitatea scalei de abordare pentru fiecare eĩantion în parte, sex ĩi scalâ.
strategicâ a coping-ului SACS Valorile coeficienįilor ơ Cronbach variazâ
în eĩantionul non-clinic între 0,52 ĩi 0,79
Fidelitatea unui instrument de mâsurâ (Tabelul 2). Subscala Acįiune indirectâ are
este cel mai adesea exprimatâ pe baza coeficientul fidelitâįii interne 0,31 în eĩantionul
consistenįei interne ĩi a stabilitâįii în timp a clinic, dar aceasta este un lucru obiĩnuit pentru
rezultatelor. Consistenįa internâ a unui test se subscalele cu itemi puįini (4 itemi), aĩadar,
referâ la mâsura în care toįi itemii sâi mâsoarâ valoarea coeficientului ar trebui sâ fie
aceeaĩi variabilâ. Stabilitatea rezultatelor relevantâ.
testârii ne indicâ în ce mâsurâ, la aplicâri Una dintre caracteristicile psihometrice,
diferite în timp, un subiect obįine rezultate conform literaturii de specialitate (Folkman,
similare la un test psihologic. Moskowitz, 2004), a scalelor de coping este câ
nu au, în general, valori ale consistenįei
Consistenįa internâ: ơ Cronbach interne mai mari de 0,80. Utilizarea unei
strategii de coping este suficientâ pentru
Consistenįa internâ oferâ informaįii reducerea distresului emoįional; aceasta are
legate de consistenįa râspunsurilor la itemii drept consecinįâ diminuarea nevoii de a utiliza
testului. Acest coeficient indicâ gradul de alte strategii de coping, fie din aceeaĩi
omogenitate a râspunsurilor la itemii scalei sau categorie, fie alte categorii. (Billings ĩi Moos,
mâsura în care toįi itemii scalei evalueazâ 1981, p.145).
acelaĩi lucru. Coeficientul ơ Cronbach este un
23
Tabelul 2. Consistenįa internâ a subscalelor (coeficientul ơ Cronbach)
În general, scalele din SACS au o Cele douâ administrâri ale scalei SACS
consistenįâ internâ mai bunâ în eĩantionul s - au realizat la un interval de 2 luni ĩi au
non-clinic decât în cel clinic. inclus un numâr de 47 de adulįi (cu vârste
cuprinse între 19 ĩi 53 de ani).
Coeficienįii test-retest Valorile coeficienįilor test-retest variazâ
între 0,40 ĩi 0,78, arâtând o stabilitate bunâ a
Prin evaluarea aceleiaĩi persoane la rezultatelor în timp. Mediile scorurilor
momente de timp diferite, se obįin informaįii subscalelor nu diferâ semnificativ între cele
despre stabilitatea scorurilor în timp. Astfel, se douâ momente de evaluare, în afarâ de Acįiune
poate vedea dacâ scalele ajutâ la luarea unor indirectâ (Vezi Tabelul 3). Deĩi strategiile de
decizii sau la realizarea unui profil al coping evaluate se referâ la o tendinįâ de
strategiilor de coping în baza unor strategii de abordare generalâ a situaįiilor stresante,
abordare a problemelor, relativ stabile. trebuie luatâ în calcul ĩi capacitatea
Coeficientul test-retest este un astfel de persoanelor de a utiliza diverse strategii în
indicator al stabilitâįii în timp a rezultatelor. situaįii diferite, care ar putea influenįa evaluâri
Un test fidel mâsoarâ stabil un construct care generale ale stilului de coping, la anumite
nu se modificâ în timp. intervale de timp (Lester ĩi colab., 1994).
24
Tabelul 3. Compararea mediilor scorurilor subscalelor între test ĩi retest,
folosind testul t pentru eĩantioane perechi
Scala r p
25
Analiza corelaįiilor între subscalele calculat coeficienįii de corelaįie Pearson pentru
SACS un eĩantion de 257 de persoane din eĩantionul
non-clinic.
Pentru a examina în ce mâsurâ cele nouâ
subscale SACS sunt interrelaįionate, s-au
Tabelul 5. Coeficienįii de corelaįie Pearson între cele nouâ subscale SACS (N=257)
Subscala 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Acįiune asertivâ 0,15* 0,06 0,13* -0,25 -0,57* 0,07 0,08 0,34**
Relaįionare socialâ 0,45** 0,44** -0,20** 0,12 0,13 -0,02 -0,07
Câutarea 0,33** -0,06 0,05 0,08 0,00 -0,08
suportului social
Acįiune prudentâ 0,18** 0,11 0,25** 0,07 0,13*
Acįiune 0,27** 0,40** 0,41** 0,42**
instinctivâ
Evitare 0,16* 0,09 -0,08
Acįiune indirectâ 0,60** 0,47**
Acįiune 0,60**
antisocialâ
Acįiune agresivâ
**Corelaįia este semnificativâ la pŭ0,01, *Corelaįia este semnificativâ la pŭ0,05, iar 1 (Acįiune asertivâ), 2 (Relaįionare socialâ),
3 (Câutarea suportului social), 4 (Acįiune prudentâ), 5 (Acįiune instinctivâ), 6 (Evitare), 7 (Acįiune indirectâ), 8 (Acįiune
antisocialâ), 9 (Acįiune agresivâ).
Observaįie. Pentru unele perechi de subscale, numârul persoanelor pe baza cârora s-a calculat coeficientul de corelaįie
este mai mic decât 257, din cauza omiterii unor râspunsuri.
În general, corelaįiile variazâ între valori ficative între scalele considerate de autori ca
moderate ĩi mari. fiind caracteristice unei anumite dimensiuni:
Tabelul 5 aratâ faptul câ scalele care coreleazâ pozitiv semnificativ, la pŭ0,01,
descriu aceeaĩi dimensiune (de exemplu, Acįiune antisocialâ ĩi Acįiune agresivâ (0,60), iar
subscalele Relaįionare socialâ, Câutarea Relaįionare socialâ coreleazâ pozitiv semni-
suportului social, Acįiune prudentâ care descriu ficativ, la pŭ0,01, cu Câutarea suportului social
dimensiunea prosocialâ a SACS) coreleazâ mai (0,45) ĩi Acįiune prudentâ (0,44). Este interesant
bine între ele decât cu cele aflate pe alte faptul câ apare o corelaįie pozitivâ moderatâ,
dimensiuni, descriind, de fapt, profilul dar semnificativâ, atât între subscalele Acįiune
multifactorial al scalei. asertivâ ĩi Acįiune agresivâ, cât ĩi între
Scalele prosociale (Câutarea suportului subscalele Acįiune asertivâ ĩi Relaįionare socialâ.
social ĩi Relaįionare socialâ) coreleazâ negativ Acest lucru este în concordanįâ cu ipotezele
(dar nesemnificativ) cu scalele antisociale autorilor versiunii originale conform cârora
(Acįiune antisocialâ ĩi Acįiune agresivâ). coping-ul activ-asertiv poate sâ se manifeste
Scala Acįiune asertivâ coreleazâ negativ atât prosocial, cât ĩi antisocial, în funcįie de
semnificativ cu scala Evitare. context ĩi de caracteristicile stresorului.
Totodatâ, apar corelaįii pozitive, semni-
26
Apoi, este interesant faptul câ subscala Eĩantionul clinic, Femei
Acįiune indirectâ coreleazâ pozitiv semnificativ Au fost extraĩi 3 factori, care acoperâ
cu scalele Acįiune antisocialâ, Acįiune agresivâ, 74,46% din varianįa totalâ (F1: 29,25%;
Acįiune prudentâ. Dimensiunea direct-indirectâ F2:27,49%; F3:17,72%).
a coping-ului pare a se asocia atât cu aspectele Eĩantionul clinic, Bârbaįi
prosociale, cât ĩi cu cele antisociale ale coping- Au fost extraĩi 3 factori, care acoperâ
ului, ipotezâ susįinutâ de autori în versiunea 69,21% din varianįa totalâ (F1: 27,56%;
originalâ (Monnier ĩi colab., 1998), dar F2:23,84%; F3:16,74%).
neconfirmatâ de datele obįinute de aceĩtia.
Rezultatele obįinute pe eĩantionul În eĩantionul non-clinic, pentru ambele
românesc aratâ câ o abordare indirectâ a sexe ĩi în eĩantionul clinic pentru femei,
situaįiei problematice poate sâ se asocieze cu o structura factorialâ pentru scalele din SACS
atitudine prosocialâ, în acord cu ipotezele este identicâ. Au saturaįii mari în acelaĩi
factor:
x
autorilor americani, conform literaturii de
specialitate cu privire la cultura non scalele Relaįionare socialâ, Câutarea
occidentalâ (Dressler, 1985), dar ĩi cu o suportului social ĩi Acįiune prudentâ (toate
au saturaįie pozitivâ);
x
atitudine antisocialâ. Aceasta din urmâ se
poate interpreta prin faptul câ, în general, scalele Acįiune instinctivâ, Acįiune indirectâ,
acįiunea indirectâ („în spatele scenei”) poate fi Acįiune antisocialâ ĩi Acįiune agresivâ (toate
asociatâ atât cu intenįii antisociale, cât ĩi cu au saturaįie pozitivâ);
intenįii prosociale. x scalele Acįiune asertivâ ĩi Evitare (au
Astfel, în general, putem concluziona câ saturaįii de semn opus).
multidimensionalitatea SACS este susįinutâ de Rezultatele sunt similare celor obįinute
intercorelaįiile subscalelor sale. de Hobfoll ĩi colab. (1998), care, au identificat 3
factori care explicâ 66,6% din varianįâ: un
Analiza factorialâ factor activ-antisocial (Acįiune agresivâ, Acįiune
antisocialâ, Acįiune instinctivâ), un factor activ-
Ne-am pus întrebarea dacâ strategiile de prosocial (Relaįionare socialâ, Câutarea suportului
coping ale participanįilor exprimâ, într-adevâr, social, Acįiune prudentâ), un factor activ-pasiv
modelul multiaxial al coping-ului. (Acįiune asertivâ ĩi Evitare). Acįiune indirectâ are
S-a fâcut analiza factorialâ asupra scalelor saturaįii mari pe factorul activ-antisocial.În
din SACS prin metoda Componentelor principale urma Analizei componentelor principale, reies, în
ĩi a rotaįiei Varimax, pe sexe, în eĩantionul mod categoric, imagini similiare între
clinic ĩi în cel non-clinic (Vezi Anexa 1). rezultatele din studiul american din 1998
Eĩantionul non-clinic, Femei (Monnier ĩi colab., 1998) ĩi cel românesc (Vezi
Au fost extraĩi 3 factori, care acoperâ Tabelul 6). În toate eĩantioanele, factorii extraĩi
69,21% din varianįa totalâ (F1: 30,56%; explicâ peste 60% din varianįâ.
F2:19,91%; F3:18,74%). Coping-ul activ versus coping-ul pasiv
Eĩantionul non-clinic, Bârbaįi reprezintâ o dimensiune validâ a coping-ului.
Au fost extraĩi 3 factori, care acoperâ Singura excepįie apare în cazul eĩantionului
69,48% din varianįa totalâ (F1: 24,75%; clinic, bârbaįi, unde Evitare are saturaįii mari
F2:23,77%; F3:20,96%). în factorul activ-prosocial. Studii ulterioare pe
27
populaįii clinice ar trebui realizate pentru a distincįie clarâ între concepte, din punct de
vedea dacâ aceastâ excepįie este confirmatâ ĩi vedere practic, aceastâ distincįie nu mai este
în alte populaįii. atât de evidentâ ĩi tipuri diferite de coping se
Coping-ul prosocial ĩi cel antisocial au manifestâ împreunâ. Mai mult, strategiile de
avut saturaįii mari în factori diferiįi. Aceasta coping nu se exclud reciproc în mod exhaustiv,
sugereazâ faptul câ oamenii pot sâ utilizeze fie astfel dimensiunile antisociale ĩi prosociale se
coping-ul prosocial, fie pe cel antisocial, fie pot manifesta la aceeaĩi persoanâ, dar în
ambele strategii sau niciuna dintre aceste situaįii, contexte ĩi relaįii diferite. Astfel,
strategii. afirmâ Folkman (2004, pag. 753), „a urmâri ca
Rezultatele aratâ, aĩadar, existenįa unui subscalele sâ nu coreleze pentru a obįine o
model multifactorial, în care scalele nu se puritate statisticâ, eliminând, de exemplu,
exclud exhaustiv reciproc. Rezultatele itemi care coreleazâ inter factori, ar putea avea
autorilor americani (faptul câ scalele active- drept consecinįâ o diminuare a validitâįii
antisociale ĩi active-prosociale vor avea instrumentului.”
saturaįii în factori diferiįi ĩi nu într-un factor Aĩadar, aceste rezultate sunt, în general,
comun antisocial-prosocial), precum ĩi consecvente cu modelul teoretic propus.
rezultatele obįinute pe eĩantioanele româneĩti S-ar pârea câ strategiile antisociale sunt
confirmâ una dintre tendinįele caracteristice mult mai instinctive decât cele prosociale, care
instrumentelor de evaluare a coping-ului. Deĩi sunt mai prudente. Aceasta ar susįine teoriile
o scalâ multifactorialâ ar trebui sâ aibâ scale conform cârora comportamentul prosocial
care sunt independente unele de celelalte, implicâ o abordare mult mai precautâ a
acest lucru poate sâ nu fie valabil în cazul problemelor, întrucât presupune luarea în
evaluârii coping-ului. (Folkman, Moskowitz, considerare a nevoilor celorlaįi (Triandis ĩi
2004) Aceasta se datoreazâ faptului câ, deĩi, colab., 1990; Weisz ĩi colab., 1984).
din punct de vedere teoretic se poate face o
28
Analiza factorialâ a itemilor din teoreticâ propusâ de Hobfoll ĩi colab. (1998) în
SACS, în eĩantionul non-clinic cazul adulįilor din populaįia generalâ.
Structura sa mai eterogenâ indicâ necesitatea
Au fost extraĩi 14 factori, care acoperâ unor studii suplimentare, eventual cu un
66,515% din varianįa totalâ, vezi Anexa 2: numâr mai mare de participanįi.
F1:8,579%; F2:7,569%; F3:6,023%;
F4:5,878%; F5:5,585%; F6:5,372%; F7:4,988%; SACS ĩi COPE
F8:3,948%; F9:3,853%; F10:3,370%; F11:3,284%;
F12:2,947%; F13:2,805%; F14:2,316%. Pentru a determina mâsura în care scalele
S-a urmârit dacâ itemii care fac parte din SACS se suprapun cu alte mâsurâtori ale
aceeaĩi subscalâ au cea mai mare saturaįie în copingului, s-a administrat COPE simultan cu
acelaĩi factor. SACS unui grup de 25 de adulįi din populaįia
Itemii din subscalele Câutarea suportului generalâ, cu vârsta cuprinsâ între 18 ĩi 24 de
social ĩi Evitare îndeplinesc aceastâ condiįie. ani.
Pentru subscala Relaįionare socialâ, un singur COPE include 14 scale, însâ doar 8 vor fi
item are cea mai mare saturaįie în alt factor luate în considerare aici Ŧ cele care se referâ în
decât restul itemilor, iar pentru subscalele mod special la coping activ versus coping
Acįiune instinctivâ, Acįiune prudentâ, Acįiune pasiv ĩi la coping social. Acestea sunt: Coping-
indirectâ ĩi Acįiune antisocialâ, doi itemi au cea ul activ, Planificarea, Reįinerea de la acįiune,
mai mare saturaįie în alt factor decât restul Câutarea suportului social instrumental, Câutarea
itemilor. Aĩadar devierile de la structura suportului emoįional, Pasivitatea comportamen-
aĩteptatâ teoretic sunt relativ mici. talâ, Negarea ĩi Pasivitatea mentalâ.
În cazul subscalelor Acįiune agresivâ, S-au calculat coeficienįii de corelaįie
Acįiune antisocialâ, Acįiune instinctivâ, Acįiune liniarâ Pearson între aceste scale ĩi subscalele
indirectâ ĩi Acįiune asertivâ, itemi care fac parte din SACS. Rezultatele sunt prezentate în
din douâ subscale au saturaįii mari în acelaĩi tabelul 7.
factor, în urmâtoarele combinaįii: itemi din Coping-ul activ din COPE a corelat pozitiv
scalele Acįiune agresivâ ĩi Acįiune antisocialâ, semnificativ cu subscalele Acįiune asertivâ,
itemi din scalele Acįiune agresivâ ĩi Acįiune Relaįionare socialâ ĩi Acįiune indirectâ din SACS.
instinctivâ, itemi din scalele Acįiune antisocialâ Scala Planificare din COPE a corelat
ĩi Acįiune indirectâ, itemi din scalele Acįiune pozitiv semnificativ cu subscalele Acįiune
asertivâ ĩi Acįiune agresivâ. asertivâ, Relaįionare socialâ ĩi Acįiune prudentâ.
O explicaįie posibilâ ar fi câ distincįia Scala Reįinerea de la acįiune a corelat
dintre concepte la nivel teoretic nu mai este pozitiv semnificativ cu subscala Acįiune
atât de evidentâ la nivel practic, deoarece mai prudentâ din SACS.
multe stiluri de coping se pot manifesta Scala Câutarea suportului social instru-
împreuna. În acest caz, itemii „devianįi” fac mental din COPE a corelat pozitiv semnificativ
parte din subscalele care mâsoarâ copingul cu subscalele Acįiune asertivâ, Relaįionare
activ-antisocial, între care s-au gâsit corelaįii socialâ, Acįiune prudentâ, Acįiune indirectâ din
moderate ĩi ridicate. COPE.
Structura variantei româneĩti a SACS se
suprapune într-o mare mâsurâ peste structura
29
Pasivitatea comportamentalâ din COPE a ĩi Câutarea suportului social instrumental). Face
corelat pozitiv semnificativ cu subscalele excepįie subscala Acįiune prudentâ, care nu
Evitare ĩi Acįiune prudentâ din SACS. coreleazâ cu Coping activ. Este interesant de
Subcala Evitare a mai corelat pozitiv observat câ Acįiune indirectâ s-a asociat cu
semnificativ cu scalele Negare (0,57*) ĩi scalele Coping activ ĩi Câutarea suportului social
Pasivitate mentalâ (0,61*). instrumental, ceea ce este în concordanįâ cu
În general, componentele active (Coping prezumįiile autorilor versiunii originale, ĩi
activ, Planificare, Câutarea suportului social anume faptul câ dimensiunea indirectâ a
instrumental), respectiv cele pasive (Pasivitate coping-ului are o componentâ activâ,
comportamentalâ, Negare) ale chestionarului presupune investirea de eforturi pentru
COPE s-au asociat cu componentele active atingerea scopurilor. În studiul original de
(Acįiune asertivâ), respectiv pasive (Evitare) ale validare, dimensiunea indirectâ s-a asociat cu
scalei SACS. Mai mult, subscalele prosociale strategia activâ de planificare din COPE, ceea
ale SACS (Relaįionare socialâ, Acįiune prudentâ) ce ar susįine faptul câ dimensiunea indirectâ
s-au asociat cu componentele active ale nu este pasivâ, ci poate fi proactivâ (Weisz ĩi
chestionarului COPE (Coping activ, Planificare colab., 1984).
COPE SACS
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Coping activ 0,49* 0,48* 0,24 0,13 -0,16 -0,16 0,42* -0,30 -0,07
Planificare 0,46* 0,50* 0,15 0,41* -0,22 -0,18 0,09 -0,14 0,03
Reįinerea de la 0,00 0,39 0,35 0,55** -0,17 0,10 0,07 -0,04 -0,09
acįiune
Câutarea suportului 0,53* 0,58** 0,38 0,67** -0,18 -0,14 0,41* -0,16 -0,29
social instrumental
Câutarea suportului 0,21 0,30 0,33 0,23 -0,21 -0,06 0,11 -0,05 0,03
social emoįional
Pasivitatea 0,01 0,10 -0,21 0,49* 0,10 0,49* 0,42 0,33 0,30
comportamentalâ
**Corelaįia este semnificativâ la pŭ0,01, *Corelaįia este semnificativâ la pŭ0,05, iar 1 (Acįiune asertivâ), 2 (Relaįionare socialâ),
3 (Câutarea suportului social), 4 (Acįiune prudentâ), 5 (Acįiune instinctivâ), 6 (Evitare), 7 (Acįiune indirectâ), 8 (Acįiune
antisocialâ), 9 (Acįiune agresivâ)
Tabelul 8. Saturaįiile factorilor extraĩi pentru subscalele din SACS ĩi scalele din CERQ
Scala Factor
F1 F2 F3 F4 F5 F6
Acįiune asertivâ 0,179 0,120 0,079 0,871 0,011 0,002
Relaįionare socialâ 0,061 0,851 0,109 0,004 0,063 0,001
Câutarea suportului social 0,068 0,837 -0,012 0,196 -0,033 0,005
Acįiune prudentâ -0,029 0,754 0,093 -0,234 0,064 -0,054
Acįiune instinctivâ 0,244 0,087 0,520 -0,437 0,028 -0,347
Evitare -0,005 0,111 0,106 -0,851 -0,060 -0,139
Acįiune indirectâ -0,018 0,156 0,750 -0,115 0,010 -0,015
Acįiune antisocialâ -0,002 -0,192 0,846 -0,040 0,072 0,057
Acįiune agresivâ 0,129 0,268 0,718 0,233 0,062 -0,085
Autoculpabilizare 0,017 -0,025 0,136 0,113 0,841 0,014
Acceptare 0,228 0,223 -0,141 0,051 0,659 0,063
Ruminare 0,176 -0,042 0,102 -0,099 0,746 0,110
Refocalizare pozitivâ 0,662 -0,034 0,194 0,140 -0,087 0,159
Refocalizare pe planificare 0,818 -0,050 -0,056 -0,008 0,174 0,009
Reevaluare pozitivâ 0,851 0,072 -0,049 0,006 0,128 -0,117
Punerea în perspectivâ 0,662 0,137 0,088 0,038 0,225 0,086
Catastrofarea 0,087 -0,172 0,087 0,261 0,344 0,710
Culpabilizarea celorlalįi 0,061 0,079 -0,122 -0,004 -0,009 0,908
31
Pentru a stabili validitatea unui test, În tabelele 9 ĩi 10 se aratâ comparaįiile
proprietâįile sale discriminative sunt foarte între mediile scorurilor la subscalele SACS,
importante. Atunci când se aĩteaptâ ca scale pentru grupul de femei ĩi grupul de bârbaįi,
specifice sâ aibâ medii mai mari în populaįii din eĩantionul de adulįi din populaįia generalâ
specifice, acest lucru ar trebui sâ se reflecte în ĩi din eĩantionul din populaįia clinicâ.
diferenįe între mediile scorurilor.
Conform literaturii referitoare la SACS Comparaįie între sexe, în cadrul
(Dunahoo ĩi colab., 1998) este de aĩteptat ca eĩantioanelor
bârbaįii sâ utilizeze mai mult decât femeile
strategii de coping antisocial ĩi acįiuni Pentru fiecare eĩantion s-au comparat
agresive, în timp ce femeile sâ utilizeze mai mediile scalelor între bârbaįi ĩi femei, folosind
mult strategii de coping prosocial. Între bârbaįi testul t pentru eĩantioane independente.
ĩi femei nu ar trebui sâ aparâ deosebiri în
privinįa dimensiunii activ-pasiv.
Eĩantion clinic
Tabelul 9. Compararea mediilor scorurilor subscalelor între sexe, în eĩantionul clinic
32
Eĩantion non-clinic
Tabel 10. Compararea mediilor scorurilor subscalelor între sexe, în eĩantionul non-clinic
În eĩantionul non-clinic mediile scoru- indirectâ (media a fost mai mare pentru
rilor subscalelor diferâ semnificativ, la pragul bârbaįi), Acįiune antisocialâ (media a fost mai
p=0,001, între bârbaįi ĩi femei, pentru mare pentru bârbaįi) ĩi Acįiune agresivâ (media
subscalele Câutarea suportului social (media a fost mai mare pentru bârbaįi).
scorurilor este mai mare pentru femei), Acįiune În baza acestor rezultate, scalele SACS
indirectâ (media scorurilor este mai mare dovedesc câ au proprietâįi discriminative în
pentru bârbaįi), Acįiune antisocialâ (media acord cu asumpįiile autorilor versiunii
scorurilor este mai mare pentru bârbaįi) ĩi americane.
Acįiune agresivâ (media scorurilor este mai
mare pentru bârbaįi). Aĩadar, femeile SACS ĩi alte dimensiuni ale psiho-
utilizeazâ mai mult strategii prosociale, iar patologiei (PDSQ) (Chestionarul de
bârbaįii folosesc mai ales strategii antisociale. screening ĩi diagnostic psihiatric)
Nu s-au raportat diferenįe semnificative
pentru subscalele Acįiune asertivâ ĩi Evitare, Pentru a stabili dacâ strategiile de coping
care evalueazâ dimensiunea activ-pasiv a se asociazâ mai frecvent cu scoruri mari pe
copingului, ceea ce corespunde datelor diferite dimensiuni ale psihopatologiei, s-au
obįinute de autori în studiile originale de administrat SACS ĩi Chestionarul de screening ĩi
validare (Monnier ĩi colab., 1998). În studiul diagnostic psihiatric (PDSQ) în rândul unui
original de validare (Dunahoo ĩi colab., 1998), eĩantion extras din populaįia clinicâ. Grupul
au fost gâsite diferenįe semnificative ale clinic a fost alcâtuit din 111 pacienįi psihiatrici
mediilor scorurilor între bârbaįi ĩi femei, la Coeficienįii de corelaįie sunt prezentaįi în
subscalele Relaįionare socialâ (media a fost mai Tabelul 11, pentru lotul clinic.
mare pentru femei), Câutarea suportului social
(media a fost mai mare pentru femei), Acįiune
Tabelul 11. Coeficienįii de corelaįie liniarâ între subscalele SACS ĩi subscalele din PDSQ
33
Subscale PDSQ Subscala SACS
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tulburare depresivâ -0,177* -0,065 -0,078 0,078 0,003 0,192* 0,045 0,170* 0,099
majorâ
Stres posttraumatic -0,071 0,043 0,009 0,055 0,002 0,152 0,055 0,070 0,013
Mâncat compulsiv -0,112 -0,071 -0,046 -0,017 -0,008 -0,089 -0,023 -0,055 -0,010
Tulburare obsesiv – -0,052 0,105 -0,031 0,264* 0,160 0,254* -0,002 -0,005 -0,009
compulsivâ
Tulburare de panicâ -0,100 0,052 -0,042 0,179* 0,016 0,242* -0,011 -0,009 0,025
Psihozâ -0,030 -0,137 -0,181* -0,007 0,094 0,268* -0,004 0,075 0,089
Agorafobie -0,099 -0,064 -0,068 0,074 0,039 0,187* 0,007 0,052 0,114
Fobie socialâ -0,205* -0,031 -0,106 -0,004 -0,009 0,223* 0,012 0,059 0,032
Dependenįâ/Abuz de 0,128 0,060 0,056 0,198* 0,074 0,065 -0,049 -0,059 -0,054
alcool
Dependenįâ/Abuz de -0,067 -0,023 -0,026 -0,076 0,133 0,150 -0,006 0,132 0,178*
medicamente
Anxietate -0,111 0,082 0,066 0,166 0,041 0,223* 0,142 0,091 0,184*
generalizatâ
Tulburare de -0,269* 0,037 0,003 0,110 -0,078 0,172* 0,000 0,003 -0,043
somatizare
Ipohondrie -0,165 -0,061 -0,085 0,210* 0,084 0,295* -0,004 0,062 0,090
**Corelaįia este semnificativâ la pŭ0,01, *Corelaįia este semnificativâ la pŭ0,05, iar 1 (Acįiune asertivâ), 2 (Relaįionare socialâ),
3 (Câutarea suportului social), 4 (Acįiune prudentâ), 5 (Acįiune instinctivâ), 6 (Evitare), 7 (Acįiune indirectâ), 8 (Acįiune
antisocialâ), 9 (Acįiune agresivâ).
34
Capitolul 5
Etalonarea SACS
Interpretarea scorurilor la subscalele participanįii care au râspuns la toįi itemii din
SACS SACS. Eĩantionul final a constat din 339 de
adulįi cu vârsta între 18 ĩi 80 ani, dintre care
Pentru toate subscalele SACS este valabil 144 au fost bârbaįi ĩi 195 femei. Media de
urmâtorul fapt: cu cât scorul este mai mare la o vârstâ a fost de 30,02 de ani, iar abaterea
anumitâ subscalâ, cu atât persoana în cauzâ standard a fost 13,21. Dintre persoanele care au
utilizeazâ în mai mare mâsurâ acea strategie oferit informaįii referitoare la nivelul de
de coping comportamental. educaįie, peste 60% au cel puįin liceul absolvit.
Tabelul 12 oferâ o descriere a
Date despre eĩantionul folosit la eĩantionului extras din populaįia generalâ,
etalonare folosit pentru etalonare.
Din cauza existenįei diferenįelor între
Adulįi din populaįia generalâ sexe la mai multe subscale din SACS (vezi
Pentru acest eĩantion, chestionarele au tabelul 10), etaloanele au fost construite pe
fost aplicate în perioada februarie-octombrie sexe.
2010 unor adulįi din populaįia generalâ. Pentru a decide dacâ este necesarâ
Participanįii au fost preponderent din mediul construirea etaloanelor pe grupe de vârstâ, s-
urban, din judeįele Cluj, Bihor, Maramureĩ, au calculat coeficienįii de corelaįie liniarâ între
Iaĩi, Bacâu. Completarea chestionarelor s-a scorurile subscalelor din SACS ĩi vârstâ
realizat pe bazâ de voluntariat. Au fost reįinuįi (tabelul 13).
în eĩantionul utilizat la etalonare numai
N Vârsta
minim maxim m Ƴ
Bârbaįi 144 18 75 29,40 12,42
Femei 195 18 80 30,48 13,79
Total 339 18 80 30,02 13,21
35
Tabelul 13. Corelaįiile liniare între scorurile subscalelor ĩi vârstâ, pe sexe
Pentru ambele sexe, existâ mai multe ani Ŧ 40 de ani ĩi 41 de ani – 80 de ani, atunci,
subscale care coreleazâ liniar cu vârsta, pentru ambele sexe, existâ mai multe subscale
semnificativ la pragul p=0,05. ale câror medii ale scorurilor diferâ semni-
Dacâ se formeazâ grupele de vârstâ 18 ficativ între grupele de vârstâ (tabelul 14).
Tabelul 14. Compararea mediilor subscalelor din SACS între grupele de vârstâ 18-40 de ani ĩi 41-75 de ani
Bârbaįi
Subscala 18-40 de ani 41-75 de ani t(270) g.l. p
(N=116) (N=28)
m Ƴ m Ƴ
Acįiune asertivâ 33,39 4,25 31,32 4,78 2,253 142 0,026
Relaįionare socialâ 16,16 3,36 14,18 4,38 2,626 142 0,010
Câutarea suportului social 20,64 5,49 16,71 5,05 3,447 142 0,001
Acįiune prudentâ 17,28 3,36 14,96 4,19 3,121 142 0,002
Acįiune instinctivâ 18,84 4,27 21,00 3,88 2,448 142 0,016
Evitare 13,28 4,17 15,68 4,85 2,641 142 0,009
Acįiune indirectâ 11,67 3,82 11,04 3,37 0,808 142 0,420
Acįiune antisocialâ 13,16 4,24 13,39 4,52 0,263 142 0,793
Acįiune agresivâ 14,17 3,65 14,75 4,39 0,722 142 0,471
36
Femei
Subscala 18-40 de ani 41-80 de ani t(270) g.l. p
(N=152) (N=43)
m Ƴ m Ƴ
Acįiune asertivâ 33,38 5,29 32,95 5,74 0,453 193 0,651
Relaįionare socialâ 16,28 3,70 15,02 4,64 1,851 193 0,066
Câutarea suportului social 22,64 5,85 21,21 5,44 1,435 193 0,153
Acįiune prudentâ 17,28 3,36 16,44 3,48 1,425 193 0,156
Acįiune instinctivâ 19,15 4,34 18,12 5,33 1,310 193 0,192
Evitare 13,53 4,68 13,77 4,25 0,304 193 0,761
Acįiune indirectâ 10,47 3,82 8,95 3,03 2,395 193 0,018
Acįiune antisocialâ 11,88 4,32 10,05 3,48 2,548 193 0,012
Acįiune agresivâ 13,22 3,62 12,02 2,65 2,404 91 0,018
Tabelul 15. Compararea mediilor scorurilor subscalelor între sexe, pentru grupa de vârstâ 18-40 de ani
37
Etalonarea un test nu poate fi cunoscut. Dar, ĩtiind scorul
pe care l-a obįinut persoana respectivâ la o
S-au fâcut etaloane separate pentru administrare a testului, se poate determina, cu
femeile ĩi bârbaįii care aparįin populaįiei o probabilitate P aleasâ (de obicei, P=0,95),
generale cu vârsta cuprinsâ între 18 ĩi 40 de intervalul în care existâ ĩanse de 100xP% sâ se
ani. Etaloanele se regâsesc la sfârĩitul acestui gâseascâ scorul real. Acest interval se numeĩte
capitol, în Anexa 3. interval de încredere al scorului real corespun-
În secįiunea „Interpretarea scorurilor la zâtor probabilitâįii P.
subscalele din SACS”, care se gâseĩte în cadrul Dacâ x este scorul obįinut de o persoanâ
acestui capitol, ne vom referi la interpretarea la test ĩi se alege P=0,95, atunci intervalul de
scorurilor ĩi la semnificaįia practicâ a încredere al scorului real este (x-1,96ƳE,
subscalelor SACS. x+1,96ƳE), unde ƳE este eroarea standard de
Pentru interpretarea scorului obįinut de mâsurâ a testului în populaįie.
un subiect la o subscalâ din SACS se ƳE se calculeazâ cu ajutorul coeficientului
transformâ acesta în cotâ T, utilizând formula: de fidelitate al testului, Ʊ2, ĩi al abaterii
T 50 10 x V m standard a scorurilor testului în eĩantionul de
subiecįi extras din populaįie, Ƴ, folosind
V E V 1 U 2
unde:
T reprezintâ cota T corespunzâtoare formula:
scorului x;
Intervalul de încredere al scorului real are
m ĩi Ƴ sunt media ĩi abaterea standard
o lungime micâ, permiįând o localizare mai
pentru scorurile subscalei corespunzâtoare
precisâ a scorului real, atunci când eroarea
sexului subiectului.
standard de mâsurâ a testului în populaįie este
În Anexa 3, pentru fiecare subscalâ din
micâ, ceea ce se întâmplâ doar dacâ testul are o
SACS existâ câte un tabel care conįine cotele T
fidelitate mare (Ʊ2 este mare) ĩi scorurile sale în
corespunzâtoare tuturor scorurilor brute
eĩantionul extras din populaįie variazâ puįin (Ƴ
posibile ĩi intervalele de încredere ale
este mic).
scorurilor reale, pentru probabilitatea P=0,95.
Cotele T au fost determinate utilizându-se Utilizarea cotelor T
mediile ĩi abaterile standard ale scorurilor
subscalelor care se gâsesc în tabelul 15. Cotele T servesc la interpretarea
Scorul real al unei persoane la un test este scorurilor subiectului la o subscalâ, prin
media scorurilor pe care le-ar obįine persoana raportarea acestora la rezultatele obįinute de
respectivâ, dacâ i s-ar administra testul de o persoanele din eĩantionul extras din populaįia
infinitate de ori, în condiįii diferite. El este din care subiectul face parte (având în vedere
interpretat ca fiind scorul pe care l-ar obįine sexul sâu).
subiectul dacâ testul ar fi perfect ĩi ar fi Cotele T mai mari decât 60 sunt
administrat în condiįii ideale. considerate „mari”, iar cele mai mici decât 40
Evident, scorul real al unei persoane la sunt considerate „mici”. Cele cuprinse în
intervalul [40, 60] sunt considerate „medii”.
38
Utilizarea intervalelor de încredere intrâ la categoria „scâzut”. Aceasta înseamnâ –
ale scorurilor reale comparativ cu grupul sâu de vârstâ ĩi de sex –
câ acest bârbat foloseĩte în mod redus strategia
Intervalele de încredere ale scorurilor de coping comportamental Acįiune asertivâ.
reale permit compararea persoanelor între ele. Selectaįi din Anexa 3 tabelul potrivit în
Se poate considera câ douâ persoane se funcįie de subscalâ. Identificaįi intervalul de
deosebesc una de alta în ceea ce priveĩte încredere corespuzâtor scorului brut, prin
constructul mâsurat de o subscalâ, doar dacâ localizarea în tabel a coloanei potrivite în
intervalele de încredere ale scorurilor reale funcįie de sexul subiectului. Urmaįi aceastâ
corespunzâtoare cotelor brute ale acestor procedurâ pentru toate subscalele.
persoane la subscalâ sunt disjuncte (nu au
porįiuni comune). Atunci când intervalele de Exemplu:
încredere ale scorurilor reale pentru douâ per- O persoanâ de sex masculin de 28 de ani
soane se intersecteazâ, existâ posibilitatea ca a obįinut un scor brut de 34 la subscala Acįiune
scorurile reale sâ se afle în porįiunea comunâ, asertivâ. Un alt bârbat de 37 de ani, a obįinut la
fiind egale, sau chiar într-o relaįie de ordine aceeaĩi subscalâ un scor de 37. Se poate afirma
opusâ celei în care se gâsesc scorurile obįinute câ primul bârbat foloseĩte mai puįin frecvent
la subscalâ de câtre cele douâ persoane. strategii de coping asertiv decât cel ce-al doilea
bârbat?
Instrucįiuni de utilizare a etaloanelor ĩi Din Anexa 3 se citesc intervalele de
a intervalelor de încredere încredere ale scorurilor reale corespunzâtoare
probabilitâįii P=0,95.
x Pentru scorul 34: [29, 39]
Atunci când folosiįi tabelele de transfor-
mare a scorurilor brute în cote T, selectaįi din
Anexa 3 tabelul potrivit, în funcįie de subscalâ. x Pentru scorul 37: [32, 42]
Identificaįi cota T corespunzâtoare scorului
brut, prin localizarea în tabel a coloanei Intervalele au o porįiune comunâ,
potrivite corespunzâtoare sexului subiectului. intervalul [32, 39]. Scorurile reale ale celor
Urmaįi aceeaĩi procedurâ pentru toate douâ persoane se pot afla în acest interval,
subscalele. fiind posibil ca scorul real al primei persoane
În funcįie de cota T corespunzâtoare sâ fie mai mic, mai mare sau egal cu scorul real
scorului brut obįinut, se poate evalua dacâ al celei de-a doua persoane. În consecinįâ, nu
acest scor este „mic/scâzut”, „mediu”, se poate afirma câ cel de-al doilea bârbat este
„mare/ridicat”. mai asertiv decât primul, chiar dacâ primul
De exemplu, un bârbat în vârstâ de 30 de bârbat are un un scor brut mai mic decât cel
ani a obįinut un scor brut de 21 la subscala de-al doilea.
Acįiune asertivâ. Consultând tabelul de
conversie a scorurilor brute în cote T, consta- Interpretarea scorurilor la subscalele
tâm câ scorul 21 are drept corespondent cota T SACS
de 20,85, deci o cotâ T mai micâ de 40. În acest În cazul tuturor strategiilor de coping
caz, un scor 21 pentru Acįiune asertivâ comportamental, scorurile ridicate indicâ
utilizarea frecventâ a respectivei strategii, în
39
timp ce scorurile scâzute se referâ la utilizarea indicâ o utilizare mai puįin frecventâ a acestei
mai redusâ a aceleiaĩi strategii. strategii. În general, aratâ câ utilizarea
O strategie de coping nu este funcįionalâ frecventâ a aceastei strategii poate avea efecte
sau disfuncįionalâ în sine, conteazâ frecvenįa pozitive asupra stârii emoįionale de bine
cu care este utilizatâ, perioada de timp ĩi (Hobfoll ĩi colab., 2001).
nivelul de control perceput asupra stresorului
în cauzâ. Totodatâ, interpretarea fâcutâ pe Câutarea suportului social este o
baza scorurilor trebuie sâ fie personalizatâ în strategie de coping comportamental prin care
funcįie de natura stresorului, severitatea persoana apeleazâ la alte persoane pentru
perceputâ a acestuia, de istoricul personal al ajutor, sfaturi, informaįii ĩi sprijin emoįional,
respondentului, de contextul ĩi de problemele în vederea ameliorârii sau a rezolvârii situaįiei
curente ale acestuia. stresante. Ea se sfâtuieĩte cu familia ĩi cu
prietenii în legâturâ cu ceea ce are de fâcut. Un
Interpretarea celor nouâ subscale scor ridicat indicâ utilizarea frecventâ a acestei
SACS strategii. Un scor scâzut indicâ o utilizare mai
puįin frecventâ a acestei strategii. În general,
Acįiune asertivâ este o strategie de studiile (Monnier ĩi colab., 1998 ĩi Hobfoll ĩi
coping comportamental prin care persoana colab., 2001) aratâ câ un scor ridicat pentru
abordeazâ situaįia/problema stresantâ în mod Câutarea suportului social poate fi asociat unui
ferm, sincer ĩi direct. Aceasta exprimâ deschis nivel crescut al stârii emoįionale de bine.
ceea ce simte, ce gândeĩte ĩi acįioneazâ în
consecinįâ, în concordanįâ cu propriile dorinįe Acįiune prudentâ este o strategie de
ĩi planuri. Îĩi urmâreĩte ferm interesele, fârâ a coping comportamental prin care persoana îĩi
le face râu celorlalįi. evalueazâ atent opįiunile înainte de a acįiona
Studiile (Folkman, Moskowitz, 2004) ĩi îĩi ia toate mâsurile de precauįie pentru a se
aratâ câ aceasta este, în general, o strategie de proteja de orice pericol. O acįiune prudentâ
coping comportamental-funcįionalâ. Un scor poate implica ĩi o atentâ considerare a nevoilor
ridicat la aceastâ strategie se asociazâ, în ĩi a sentimentelor celorlalįi, înainte de a trece
general, cu distres emoįional scâzut, iar un la acįiune. Un scor ridicat indicâ utilizarea
scor scâzut se poate asocia cu probleme frecventâ a acestei strategii. Un scor scâzut
emoįionale sau cu simptome psihopatologice. indicâ o utilizare mai puįin frecventâ a acestei
strategii.
Relaįionare socialâ este o strategie de
coping comportamental prin care persoana se Acįiune instinctivâ este o strategie de
alâturâ altor oameni pentru a face faįâ coping comportamental prin care persoana
împreunâ situaįiei/problemei stresante. Ea se abordeazâ problema/situaįia stresantâ, bazân-
implicâ în rezolvarea problemei împreunâ cu du-se, în primul rând, pe propriile intuiįii.
ceilalįi, luând în considerare ĩi nevoile Aceasta reacįioneazâ impulsiv, aruncându-se
acestora. Un scor ridicat indicâ utilizarea cu capul înainte, fârâ sâ se gândeascâ prea
frecventâ a acestei strategii. Un scor scâzut mult la consecinįe. O acįiune instinctivâ poate
implica o mai slabâ considerare a celorlalįi ĩi a
nevoilor acestora. Un scor ridicat indicâ
40
utilizarea frecventâ a acestei strategii. Un scor Un scor scâzut indicâ o utilizare mai puįin
scâzut indicâ o utilizare mai puįin frecventâ a frecventâ a acestei strategii.
acestei strategii.
Acįiune agresivâ este o strategie de
Evitare este o strategie de coping coping comportamental prin care persoana
comportamental prin care persoana se abordeazâ problemele/situaįiile stresante
angajeazâ în alte activitâįi, pentru a nu se rapid, decisiv, pentru a-i surprinde pe ceilalįi
confrunta cu problema/situaįia stresantâ. cu garda jos. O acįiune agresivâ implicâ
Persoana reduce efortul sau abandoneazâ intenįia de preluare a controlului cu orice preį,
angajarea în atingerea scopului sau în dominarea ĩi dezarmarea celorlalįi. Un scor
înlâturarea stresorului. Aceasta se retrage sau ridicat indicâ utilizarea frecventâ a acestei
aĩteaptâ ca lucrurile sâ se rezolve de la sine. strategii. Un scor scâzut indicâ o utilizare mai
Un scor ridicat indicâ utilizarea frecventâ a puįin frecventâ a acestei strategii.
acestei strategii. Un scor scâzut indicâ o
utilizare mai puįin frecventâ a acestei strategii. CONCLUZII
Studiile (Folkma, Moskowitz, 2004) aratâ câ
evitarea este o strategie de coping disfunc- Scala SACS evalueazâ râspunsurile
įionalâ. Un scor ridicat la aceastâ strategie se comportamentale ale persoanelor atunci când
asociazâ, în general, cu distres emoįional se confruntâ cu situaįii sau probleme stresante.
ridicat ĩi cu simptome psihopatologice. Instrumentul este construit pornind de la
modelul multiaxial al coping-ului, creat de
Acįiune indirectâ este o strategie de Hobfoll ĩi colab. (1998) pentru a surprinde
coping comportamental prin care persoana diferenįele între bârbaįi ĩi femei, în ceea ce
preferâ sâ abordeze problema stresantâ în priveĩte coping-ul, fârâ sâ favorizeze a priori
mod „netransparent”, în spatele scenei. O unul dintre sexe. Acest obiectiv a fost atins
acįiune indirectâ implicâ influenįarea sau prin adâugarea unei dimensiuni social-comu-
manipularea mediului, a contextului sau a nitare.
altor persoane în vederea ameliorârii situaįiei Analiza factorialâ confirmâ o dimensiune
stresante. Abordarea indirectâ a stresorului activ-pasivâ, o dimensiune activ-prosocialâ ĩi o
poate implica atât luarea în considerare, cât ĩi dimensiune activ-antisocialâ, pe care a avut
neluarea în considerare a nevoilor celorlalįi. saturaįii mari ĩi subscala Acįiune indirectâ. Deĩi
Un scor ridicat indicâ utilizarea frecventâ a o scalâ multifactorialâ ar trebui sâ aibâ
acestei strategii. Un scor scâzut indicâ o subscale care sunt independente unele faįâ de
utilizare mai puįin frecventâ a acestei strategii. celelalte, acest lucru nu este foarte posibil în
cazul instrumentelor de evaluare a coping-
Acįiune antisocialâ este o strategie de ului. Strategiile de coping nu se exclud
coping comportamental prin care persoana reciproc în mod exhaustiv, dimensiunile
abordeazâ probleme/situaįii stresante, urmâ- antisociale ĩi prosociale se pot manifesta la
rindu-ĩi, în primul rând, propriile interese, aceeaĩi persoanâ, dar în situaįii, contexte ĩi
chiar dacâ acįiunile acesteia au consecinįe relaįii diferite.
negative asupra celorlalįi. Un scor ridicat Conform modelului teoretic, dimensi-
indicâ utilizarea frecventâ a acestei strategii. unea indirectâ ar trebui sâ se asocieze atât cu
41
coping-ul prosocial, cât ĩi cu cel antisocial. O tendinįâ activâ, prosocialâ s-a asociat
Analiza factorialâ nu confirmâ, însâ, acest mai frecvent cu niveluri scâzute de
lucru. Aceasta distinge dimensiunea indirectâ psihopatologie, iar o tendinįâ evitativâ s-a
de cea activ-pasivâ, dar o asociazâ doar cu asociat mai frecvent cu niveluri crescute de
coping-ul activ-antisocial. Credem noi, însâ, câ anxietate ĩi de depresie.
apelarea la un mod de abordare a problemei S-a evitat identificarea „in abstractio” a
direct sau indirect este dependentâ de situaįie. celor nouâ tipuri de strategii, ca fiind
Rezultatele referitoare la dimensiunea adaptative sau dezadaptative, deoarece
indirect-directâ nu sunt foarte semnificative. funcįionalitatea acestora poate fi influenįatâ de
Aceasta se poate explica prin faptul câ scala caracteristicile persoanei care le utilizeazâ, de
conįine o singurâ subscalâ care descrie aceastâ mediul ĩi de relaįiile sociale în care aceasta
dimensiune ĩi are o colecįie de itemi limitatâ. trâieĩte ĩi se manifestâ, de gradul de
Studii ulterioare sunt necesare în aceastâ controlabilitate al situaįiei. Strategiile de
direcįie. coping nu sunt în sine bune sau rele (Lazarus
În concordanįâ cu studii anterioare pe ĩi Folkman, 1984). Calitâįile adaptative ale
diferenįe de gen, care sugereazâ câ strategiile strategiilor de coping trebuie interpretate în
de coping ale femeilor se diferenįiazâ de cele contexte cât mai specifice. Informaįiile oferite
ale bârbaįilor, în special prin tendinįa lor de a de SACS pot sâ aducâ o valoare suplimentarâ
utiliza strategii de adaptare de naturâ socialâ oricârui program de intervenįie, prevenįie sau
(Kessler ĩi colab., 1985; Thoits, 1991), studiul dezvoltare personalâ, deoarece surprind
nostru aratâ câ femeile au tendinįa sâ fie mai strategiile de coping mult mai nuanįat, în
prosociale, iar bârbaįii mai antisociali. Datele mediul social în care aceste strategii sunt, de
noastre aratâ câ femeile ĩi bârbaįii nu sunt fapt, puse în practicâ. Acestea, apoi, pot fi
diferiįi în ceea ce priveĩte dimensiunea activ- modificate, schimbate sau învâįate, în funcįie
pasivâ. de nevoile ĩi de scopurile personale.
Rezultatele referitoare la sex sunt Surprinderea dimensiunii sociale com-
consistente cu predicįiile noastre. Rezultatele portamentale a coping-ului aduce, astfel, o
noastre aratâ câ atât bârbaįii, cât ĩi femeile valoare adâugatâ teoriei despre coping
utilizeazâ deseori strategii active atunci când raportat la diferenįe de gen.
se confruntâ cu stresori, dar câ bârbaįii vor Studiul nostru de standardizare aratâ câ
acįiona mai probabil într-un mod în care poate scala SACS este un instrument fidel ĩi valid
fi ostil faįâ de ceilalįi, în timp ce femeile vor pentru evaluarea dimensiunii comportamen-
aborda problemele într-un mod care tale a coping-ului pe populaįia româneascâ.
presupune ĩi câutarea sprijinului celorlalįi sau Studii viitoare sunt necesare pentru a
relaįionarea cu ceilalįi pentru a face faįâ. clarifica relaįia dintre coping-ul indirect ĩi
Cele mai importante teorii ale perso- anumite condiįii psihopatologice, între
nalitâįii descriu coping-ul social, activ ca fiind anumite strategii de coping ĩi trâsâturile de
un element important al sânâtâįii mentale personalitate.
(Monnier ĩi colab., 1998).
42
BIBLIOGRAFIE Endler, N.S., Parker, J.D.A. (1990).
Multidimensional assessment of coping:
Amirkhan, J.H.. (1990). A factor analytically A critical evaluation. Journal of Personality
derived measure of coping: the coping and Social Psychology, 58, 844-854.
strategy indicator. J. Personal. Soc. Psychol. Folkman, S., Lazarus, R.S. (1984). An analysis
59: 1066–74. of coping in a middle-aged commu-nity
Aspinwall, L.G., Taylor, S.E. (1997). A stitch in sample. Journal of Health and Social
time: self-regulation and proactive Behaviour, 21, 219-239.
coping. Psychol. Bull. 121: 417–36. Folkman, S., Moskowitz, J. (2004).Coping:
Billings AG, Moos RH. (1981). The role of Pitfalls and Promise, Annu.Rev.Psychol.,
coping responses and social resources in 55, 745-774.
attenuating the stress of life events. J. Garnefski, Nadia, Kraaji, Vivian, Spinhoven,
Behav. Med. 4:139–57. Philip, (2002). CERQ, Manual for the use of
Billings, A..G., Moos, R.H. (1984). Coping, Cognitive Emotion Regulation
stress and social resources among adults Questionnaire, Liderdorp: DATEC.
with unipolar depression. Journal of Hobfoll, S.E., Dunahoo, C.L., Ben-Porath,Y., &
Personality and Social Psychology, 46, 877- Monnier, J. (1994). Gender and coping:
891. The dual-axis model of coping. American
Carver, C.S., Scheier, M.F., Weintraub, J.K. Journal of Community Psychology, 22, 49-82.
(1989). Assessing coping strategies: a Hobfoll, S.E., Dunahoo, C.L., Ben-Porath, Y.,
theoreticallybased approach. J. Personal. Monnier, J. (1998). Gender and coping:
Soc. Psychol. 56: 267–83. The dual-axis model of coping. American
Carver, C.S., Scheier, M.F., Weintraub, J.K. Journal of Community Psychology, 22, 49-82.
(1989). Assessing coping strategies: A Hobfoll, S.E., London, P. (1986). The
theoretically based approach. Journal of relationship of self-concept and social
Personality and Social Psychology, 56 (2), support to emotional distress among
267-283. women during war. Journal of Social and
Compas, B.E., Forsyth, C.J., Wagner, B.M. Clinical Psychology, 4(2), 189-201.
(1988). Consistency and variability in Hobfoll, S., Schroeder, K. (2001).
causal attributions and coping with Distinguishing between Passive and
stress. Cognitive Therapy and Research, 12, Active Prosocial Coping: Bridging Inner-
305-320. City Women’s Mental Health and Aids
Coyne, J.C., Gottlieb, B.H. (1996). The Risk Behavior, Journal of Social and
mismeasure of coping by checklist. J. Personal Relationships, 18, 201.
Personal. 64: 959–91 Hobfoll, S.E., Dunahoo, C.L., Monnier, J.,
Coyne, J.C., Smith, D.A.F. (1991). Couples Hulsizer, M.R., Johnson, R. (1998).
coping with myocardial infarction: A There’s more than rugged individualism
contextual perspective on wives; distress. in coping. Part 1: Even the Lone Ranger
Journal of Personality and Social Psychology, had Tonto. Anxiety, Stress, Coping: An Int.
61, 404-412. J. 11(2):137–65.
Dressler, N.W. (1985). Extended family Jackson, A.P, Meadows, F., Jr. (1991). Getting
relationships, social support and mental to the bottom to understand the top.
health in a Southern black community. Journal of Conseling and Development, 70,
Journal of Health and Social Behaviour, 20, 72-76.
39-48. Kessler, R.C., McLeod, J.D., Wethington, E.
Eckenrode, J. (1991). Introduction and (1985). The costs of caring: A perspective
overview. În: J. Eckenrode (Ed.). The on sex differences in psychological
Social Context of Coping (pp. 1-12). New distress. În: I.G. Sarason, B.R. Sarason
York: Plenum. (Eds.). Social Support: Theory, Research and
43
Applications. The Hague: Martinus Nijhoff. & N. S. Endler (Eds.), Handbook of
Lane, C., Hobfoll, S.E. (1992). How loss affects coping: Theory, research and applications
anger and alienates potential supporters. (pp. 107-132). New York: Wiley.
Journal of Consulting and Clinical Stone, A.A., Neale, J.M. (1984). New measure
Psychology, 60(6), 935-942. of daily coping: Developement and
Lazarus, R.S., Folkman, S. (1984). Stress, preliminary results. Journal of Personality
Appraisal and Coping. New York: Springer. and Social Psychology, 46, 892-906.
Lester, N., Smart, L., Baum, A. (1994). Thoits, P.A. (1991). Gender differences in
Measuring coping flexibility. Psychol. coping with emotional stress. In J.
Health 9(6): 409–24. Eckenrode (Ed.). The Social Context of
Monnier, J., Hobfoll, S.E., Dunahoo, C.L., Coping (pp. 107-138). New York, Plenum.
Hulsizer, M.R., Johnson, R. (1998). Triandis, H.C., McCusker, C., Hui, C.H. (1990).
There’s more than rugged individualism Multimethod probes of individualism
in coping. Part 2: Construct validity and and collectivism, Journal of Personality and
further model testing. Anxiety, Stress, Social Psychology, 59, 1006-1020.
Coping: An Int. J. 11(3), 247–72. Weisz, J.R., Rothbaum, F.M., Blackburn, T.C.
Riger, S. (1993). What’s wrong with (1984). Swapping recipes of control.
enpowerment? American Journal of American Psychologist, 39(9), 974-975.
Community Psychology, 21(3), 279-292. Zimmerman, M. (2002). The Psychiatric
Sampson, E.E. (1983). Justice and the Critique of Diagnostic Screening Questionnaire. The
Pure Psychology, New York: Plenum Manual. Los Angeles: Western
Press. Psychological Services.
Schwarzer, R., Schwarzer, C. (1996). Critical
survey of coping instruments. In M. Zeidner
44
ANEXA 1
F1 F2 F3 F1 F2 F3 F1 F2 F3 F1 F2 F3
Acįiune asertivâ 0,043 0,110 -0,924 0,198 0,190 0,858 -0,150 0,087 0,904 0,416 0,188 -0,689
Relaįionare socialâ 0,843 0,078 0,049 0,045 0,828 -0,079 0,563 -0,316 0,504 0,045 0,923 0,010
Câutarea suportului 0,832 0,068 0,044 -0,077 0,714 0,037 0,739 -0,114 -0,147 -0,088 0,903 -0,090
social
Acįiune prudentâ 0,751 0,050 0,155 0,244 0,713 0,113 0,755 0,068 0,275 0,255 0,707 0,266
Acįiune instinctivâ 0,036 0,545 0,477 0,735 0,120 -0,202 0,420 0,504 0,426 0,732 -0,128 0,357
Evitare 0,331 0,093 0,822 0,159 0,109 -0,894 0,747 0,129 -0,177 0,033 0,244 0,891
Acįiune indirectâ 0,172 0,830 0,060 0,793 0,149 -0,039 0,521 0,570 0,199 0,662 0,435 -0,261
Acįiune antisocialâ -0,130 0,829 0,268 0,878 -0,050 0,055 -0,005 0,823 -0,231 0,830 0,065 -0,162
Acįiune agresivâ 0,317 0,656 -0,315 0,823 0,000 0,293 -0,138 0,865 0,180 0,849 0,054 -0,160
45
46
ANEXA 2
ȱ
Saturaįiile itemilor în cei 14 factori extraĩi
Acįiune 1 -0,158 0,058 0,075 -0,121 0,307 0,146 0,047 0,178 0,063 0,075 -0,059 0,004 0,669 -0,113
asertivâ 10 -0,627 -0,151 0,057 -0,092 0,166 -0,222 -0,116 -0,326 0,017 -0,007 -0,091 0,143 0,021 0,014
15 -0,736 0,154 0,122 -0,143 -0,029 0,084 -0,138 0,154 -0,047 0,064 0,138 -0,034 0,152 0,022
25 -0,347 -0,136 0,078 -0,231 0,037 -0,109 -0,303 0,142 0,035 -0,038 -0,455 -0,165 -0,162 0,115
26 -0,245 0,060 -0,169 0,129 0,291 0,441 0,204 0,175 0,293 0,007 0,113 -0,005 -0,011 0,161
33 -0,510 0,073 -0,076 0,001 0,055 -0,036 -0,048 0,029 -0,085 -0,076 -0,037 -0,158 0,222 -0,614
50 -0,081 0,129 0,374 -0,151 0,645 -0,084 0,115 -0,010 0,038 -0,105 -0,084 -0,115 -0,063 -0,091
51 -0,032 0,068 -0,066 0,006 0,718 0,223 -0,059 -0,019 0,018 0,199 0,091 0,117 0,039 0,016
52 -0,199 -0,042 0,017 0,107 0,614 0,062 0,046 0,172 0,183 0,030 -0,077 -0,047 0,255 0,149
Relaįionare 17 0,008 0,473 -0,170 0,186 0,218 0,375 -0,018 -0,064 -0,059 0,213 0,060 -0,029 -0,109 -0,013
socialâ 23 0,071 0,087 -0,048 0,115 0,139 0,811 0,037 0,108 0,058 0,067 0,156 0,081 -0,145 0,009
24 0,100 0,161 -0,033 0,153 0,106 0,590 -0,015 -0,191 0,369 -0,000 0,175 0,018 -0,002 -0,225
30 0,067 0,135 0,094 -0,030 -0,030 0,746 -0,014 0,042 -0,004 0,011 -0,013 0,055 0,229 0,120
41 -0,014 0,290 -0,009 -0,034 0,006 0,601 -0,180 0,166 0,288 0,046 -0,315 0,026 0,078 -0,090
Câutarea 2 0,004 0,726 0,049 -0,102 -0,014 -0,026 0,004 -0,070 0,061 0,049 -0,021 -0,026 0,288 -0,135
suportului 9 -0,035 0,557 0,002 -0,178 0,062 0,084 -0,038 0,178 0,158 0,126 0,064 -0,250 -0,412 -0,137
social 13 -0,061 0,660 0,195 0,065 0,069 0,086 0,009 -0,354 0,045 -0,141 0,020 0,129 -0,007 -0,042
18 -0,089 0,571 -0,231 0,227 0,028 0,157 -0,014 0,077 0,152 0,240 0,207 -0,098 0,083 0,259
28 0,079 0,634 0,192 -0,218 -0,076 0,065 0,154 -0,100 0,163 -0,156 0,049 0,240 0,118 0,031
38 0,128 0,713 0,050 0,011 0,073 0,157 0,022 -0,020 -0,101 -0,134 -0,015 0,299 -0,023 0,032
46 -0,095 0,776 -0,136 0,039 0,006 0,137 -0,033 0,138 0,059 0,059 0,072 -0,068 -0,148 0,035
Acįiune 12 -0,019 0,202 -0,177 -0,048 0,246 -0,001 -0,151 0,225 0,516 0,068 0,440 0,124 -0,063 -0,001
prudentâ 14 -0,072 0,104 0,042 0,046 0,075 0,098 -0,84 0,120 0,102 0,062 0,750 0,105 -0,064 0,035
29 0,133 0,034 0,287 0,010 0,107 0,220 -0,083 -0,037 0,665 0,068 0,054 -0,150 0,029 0,103
40 -0,192 0,188 -0,022 0,017 0,046 0,237 0,110 0,048 0,609 0,004 0,066 0,330 0,070 0,011
43 0,215 0,155 0,037 0,017 0,127 0,096 0,052 0,006 0,127 0,207 0,239 0,688 -0,002 0,043
Acįiune 5 -0,024 -0,247 0,146 0,054 0,224 0,129 0,029 0,635 0,060 0,191 0,093 -0,016 0,069 0,045
instinctivâ 6 0,060 -0,079 0,099 0,686 -0,167 0,078 -0,009 0,080 0,094 0,225 0,211 -0,208 0,030 -0,111
11 0,204 -0,063 0,152 0,736 0,038 0,114 0,137 0,041 -0,084 0,033 -0,025 0,108 0,010 -0,002
35 0,173 -0,071 0,164 0,743 0,148 0,092 0,022 0,115 0,070 0,013 0,058 0,054 -0,222 0,013
42 0,054 0,147 -0,024 0,757 0,118 -0,051 0,259 0,056 -0,019 0,029 -0,063 0,040 0,072 0,140
48 0,145 -0,050 0,014 0,291 0,431 0,009 0,033 0,577 0,017 -0,018 0,108 0,039 0,058 -0,065
Evitare 7 0,614 -0,011 -0,118 0,300 -0,039 -0,071 0,007 -0,200 -0,108 0,088 0,029 -0,158 0,229 -0,026
20 0,401 0,198 0,180 0,157 -0,169 0,159 0,044 0,267 0,145 -0,176 0,155 0,356 0,057 0,118
22 0,733 -0,057 -0,096 0,060 0,007 0,018 0,017 0,014 -0,070 0,021 -0,125 0,316 -0,228 0,011
27 0,722 -0,044 -0,046 -0,025 -0,048 0,087 0,012 0,051 0,077 -0,090 0,069 0,136 -0,012 0,095
32 0,711 0,010 0,175 0,090 0,047 0,061 0,024 -0,107 0,096 0,137 -0,003 -0,140 0,084 0,186
47 0,596 0,152 0,112 0,096 -0,255 -0,101 -0,083 0,120 -0,178 0,119 0,059 0,061 -0,017 -0,245
Acįiune 4 -0,021 -0,012 0,188 0,164 0,045 0,114 0,030 0,110 -0,061 0,781 0,154 0,046 0,108 -0,014
indirectâ 21 0,112 0,028 0,493 0,191 0,052 -0,018 0,297 0,147 0,315 0,236 -0,222 0,020 0,037 0,255
34 0,192 0,008 0,327 0,074 0,136 -0,003 0,247 0,100 0,240 0,655 -0,087 0,111 -0,122 0,096
37 -0,086 0,075 0,732 0,110 0,038 0,047 0,183 0,127 0,034 0,187 -0,019 -0,017 0,020 -0,069
Acįiune 16 0,078 -0,031 0,153 0,060 0,125 0,046 0,713 0,072 0,023 0,172 -0,008 0,028 -0,233 0,122
antisocialâ 19 0,128 -0,142 0,288 0,059 0,210 -0,138 0,306 0,078 0,075 0,143 0,312 -0,322 -0,118 0,145
36 -0,177 0,023 0,495 0,232 0,102 0,128 0,145 0,419 -0,077 0,023 0,192 -0,059 -0,171 -0,115
39 0,046 0,033 0,517 0,145 0,086 -0,010 0,438 0,108 0,044 -0,128 0,011 -0,099 0,124 0,370
44 -0,035 -0,064 0,760 0,059 0,037 -0,103 0,224 -0,067 -0,002 0,150 0,037 0,116 0,051 0,043
Acįiune 3 -0,284 0,034 0,249 0,303 0,119 0,020 -0,082 0,009 -0,382 0,169 0,116 -0,135 0,242 0,303
agresivâ 8 0,063 0,051 0,159 0,149 -0,069 -0,002 0,775 0,092 -0,012 0,021 -0,001 0,080 0,125 -0,139
31 0,055 0,015 0,418 0,100 -0,011 -0,069 0,706 0,026 -0,052 -0,022 -0,051 -0,054 0,103 0,054
45 -0,284 0,212 0,213 0,089 0,294 0,053 0,201 0,454 0,092 0,128 -0,141 0,119 0,177 0,093
49 -0,038 0,027 0,064 0,157 0,759 0,035 -0,004 0,302 0,017 -0,000 0,162 0,054 0,023 -0,046
47
ANEXA 3
48
Adulįi din populaįia generalâ, cu vârsta între 18-40 ani: bârbaįi ĩi femei
49
Scala Relaįionare socialâ
Scor Cota T Interval de încredere
(P=0,95)
Bârbaįi Femei Bârbaįi Femei
5 16,79 19,51 [5, 8] [5, 8]
6 19,76 22,22 [5, 9] [5, 9]
7 22,74 24,92 [5, 10] [5, 10]
8 25,71 27,62 [5, 11] [5, 11]
9 28,69 30,32 [6, 12] [6, 12]
10 31,67 33,03 [7, 13] [7, 13]
11 34,64 35,73 [8, 14] [8, 14]
12 37,62 38,43 [9, 15] [9, 15]
13 40,60 41,14 [10, 16] [10, 16]
14 43,57 43,84 [11, 17] [11, 17]
15 46,55 46,54 [12, 18] [12, 18]
16 49,52 49,24 [13, 19] [13, 19]
17 52,50 51,95 [14, 20] [14, 20]
18 55,48 54,65 [15, 21] [15, 21]
19 58,45 57,35 [16, 22] [16, 22]
20 61,43 60,05 [17, 23] [17, 23]
21 64,40 62,76 [18, 24] [18, 24]
22 67,38 65,46 [19, 25] [19, 25]
23 70,36 68,16 [20, 25] [20, 25]
24 73,33 70,86 [21, 25] [21, 25]
25 76,31 73,57 [22, 25] [22, 25]
50
Scala Câutarea suportului social
Scor Cota T Interval de încredere
(P=0,95)
Bârbaįi Femei Bârbaįi Femei
7 25,15 23,26 [7, 11] [7, 11]
8 26,98 24,97 [7, 12] [7, 12]
9 28,80 26,68 [7, 13] [7, 13]
10 30,62 28,39 [7, 14] [7, 14]
11 32,44 30,10 [7, 15] [7, 15]
12 34,26 31,81 [8, 16] [8, 16]
13 36,08 33,52 [9, 17] [9, 17]
14 37,91 35,23 [10, 18] [10, 18]
15 39,73 36,94 [11, 19] [11, 19]
16 41,55 38,65 [12, 20] [12, 20]
17 43,37 40,36 [13, 21] [13, 21]
18 45,19 42,07 [14, 22] [14, 22]
19 47,01 43,78 [15, 23] [15, 23]
20 48,83 45,49 [16, 24] [16, 24]
21 50,66 47,20 [17, 25] [17, 25]
22 52,48 48,91 [18, 26] [18, 26]
23 54,30 50,62 [19, 27] [19, 27]
24 56,12 52,32 [20, 28] [20, 28]
25 57,94 54,03 [21, 29] [21, 29]
26 59,76 55,74 [22, 30] [22, 30]
27 61,58 57,45 [23, 31] [23, 31]
28 63,41 59,16 [24, 32] [24, 32]
29 65,23 60,87 [25, 33] [25, 33]
30 67,05 62,58 [26, 34] [26, 34]
31 68,87 64,29 [27, 35] [27, 35]
32 70,69 66,00 [28, 35] [28, 35]
33 72,51 67,71 [29, 35] [29, 35]
34 74,34 69,42 [30, 35] [30, 35]
35 76,16 71,13 [31, 35] [31, 35]
51
Scala Acįiune prudentâ
Scor Cota T Interval de încredere
(P=0,95)
Bârbaįi Femei Bârbaįi Femei
5 13,45 13,45 [5, 9] [5, 8]
6 16,43 16,43 [5, 10] [5, 9]
7 19,40 19,40 [5, 11] [5, 10]
8 22,38 22,38 [5, 12] [5, 11]
9 25,36 25,36 [5, 13] [6, 12]
10 28,33 28,33 [6, 14] [7, 13]
11 31,31 31,31 [7, 15] [8, 14]
12 34,29 34,29 [8, 16] [9, 15]
13 37,26 37,26 [9, 17] [10, 16]
14 40,24 40,24 [10, 18] [11, 17]
15 43,21 43,21 [11, 19] [12, 18]
16 46,19 46,19 [12, 20] [13, 19]
17 49,17 49,17 [13, 21] [14, 20]
18 52,14 52,14 [14, 22] [15, 21]
19 55,12 55,12 [15, 23] [16, 22]
20 58,10 58,10 [16, 24] [17, 23]
21 61,07 61,07 [17, 25] [18, 24]
22 64,05 64,05 [18, 25] [19, 25]
23 67,02 67,02 [19, 25] [20, 25]
24 70,00 70,00 [20, 25] [21, 25]
25 72,98 72,98 [21, 25] [22, 25]
52
Scala Acįiune instinctivâ
Scor Cota T Interval de încredere
(P=0,95)
Bârbaįi Femei Bârbaįi Femei
6 19,93 19,70 [6, 10] [6, 10]
7 22,27 22,00 [6, 11] [6, 11]
8 24,61 24,31 [6, 12] [6, 12]
9 26,96 26,61 [6, 13] [6, 13]
10 29,30 28,92 [6, 14] [6, 14]
11 31,64 31,22 [7, 15] [7, 15]
12 33,98 33,53 [8, 16] [8, 16]
13 36,32 35,83 [9, 17] [9, 17]
14 38,67 38,13 [10, 18] [10, 18]
15 41,01 40,44 [11, 19] [11, 19]
16 43,35 42,74 [12, 20] [12, 20]
17 45,69 45,05 [13, 21] [13, 21]
18 48,03 47,35 [14, 22] [14, 22]
19 50,37 49,65 [15, 23] [15, 23]
20 52,72 51,96 [16, 24] [16, 24]
21 55,06 54,26 [17, 25] [17, 25]
22 57,40 56,57 [18, 26] [18, 26]
23 59,74 58,87 [19, 27] [19, 27]
24 62,08 61,18 [20, 28] [20, 28]
25 64,43 63,48 [21, 29] [21, 29]
26 66,77 65,78 [22, 30] [22, 30]
27 69,11 68,09 [23, 30] [23, 30]
28 71,45 70,39 [24, 30] [24, 30]
29 73,79 72,70 [25, 30] [25, 30]
30 76,14 75,00 [26, 30] [26, 30]
53
Scala Evitare
Scor Cota T Interval de încredere
(P=0,95)
Bârbaįi Femei Bârbaįi Femei
6 32,54 33,91 [6, 10] [6, 10]
7 34,94 36,05 [6, 11] [6, 11]
8 37,34 38,18 [6, 12] [6, 12]
9 39,74 40,32 [6, 13] [6, 13]
10 42,13 42,46 [6, 14] [6, 14]
11 44,53 44,59 [7, 15] [7, 15]
12 46,93 46,73 [8, 16] [8, 16]
13 49,33 48,87 [9, 17] [9, 17]
14 51,73 51,00 [10, 18] [10, 18]
15 54,12 53,14 [11, 19] [11, 19]
16 56,52 55,28 [12, 20] [12, 20]
17 58,92 57,41 [13, 21] [13, 21]
18 61,32 59,55 [14, 22] [14, 22]
19 63,72 61,69 [15, 23] [15, 23]
20 66,12 63,82 [16, 24] [16, 24]
21 68,51 65,96 [17, 25] [17, 25]
22 70,91 68,10 [18, 26] [18, 26]
23 73,31 70,24 [19, 27] [19, 27]
24 75,71 72,37 [20, 28] [20, 28]
25 78,11 74,51 [21, 29] [21, 29]
26 80,50 76,65 [22, 30] [22, 30]
27 82,90 78,78 [23, 30] [23, 30]
28 85,30 80,92 [24, 30] [24, 30]
29 87,70 83,06 [25, 30] [25, 30]
30 90,10 85,19 [26, 30] [26, 30]
54
Scala Acįiune indirectâ
Scor Cota T Interval de încredere
(P=0,95)
Bârbaįi Femei Bârbaįi Femei
4 29,92 33,06 [4, 7] [4, 7]
5 32,54 35,68 [4, 8] [4, 8]
6 35,16 38,30 [4, 9] [4, 9]
7 37,77 40,92 [4, 10] [4, 10]
8 40,39 43,53 [5, 11] [5, 11]
9 43,01 46,15 [6, 12] [6, 12]
10 45,63 48,77 [7, 13] [7, 13]
11 48,25 51,39 [8, 14] [8, 14]
12 50,86 54,01 [9, 15] [9, 15]
13 53,48 56,62 [10, 16] [10, 16]
14 56,10 59,24 [11, 17] [11, 17]
15 58,72 61,86 [12, 18] [12, 18]
16 61,34 64,48 [13, 19] [13, 19]
17 63,95 67,09 [14, 20] [14, 20]
18 66,57 69,71 [15, 20] [15, 20]
19 69,19 72,33 [16, 20] [16, 20]
20 71,81 74,95 [17, 20] [17, 20]
55
Scala Acįiune antisocialâ
Scor Cota T Interval de încredere
(P=0,95)
Bârbaįi Femei Bârbaįi Femei
5 30,75 34,07 [5, 9] [5, 8]
6 33,11 36,39 [5, 10] [5, 9]
7 35,47 38,70 [5, 11] [5, 10]
8 37,83 41,02 [5, 12] [5, 11]
9 40,19 43,33 [5, 13] [6, 12]
10 42,55 45,65 [6, 14] [7, 13]
11 44,91 47,96 [7, 15] [8, 14]
12 47,26 50,28 [8, 16] [9, 15]
13 49,62 52,59 [9, 17] [10, 16]
14 51,98 54,91 [10, 18] [11, 17]
15 54,34 57,22 [11, 19] [12, 18]
16 56,70 59,54 [12, 20] [13, 19]
17 59,06 61,85 [13, 21] [14, 20]
18 61,42 64,17 [14, 22] [15, 21]
19 63,77 66,48 [15, 23] [16, 22]
20 66,13 68,80 [16, 24] [17, 23]
21 68,49 71,11 [17, 25] [18, 24]
22 70,85 73,43 [18, 25] [19, 25]
23 73,21 75,74 [19, 25] [20, 25]
24 75,57 78,06 [20, 25] [21, 25]
25 77,92 80,37 [21, 25] [22, 25]
56
Scala Acįiune agresivâ
Scor Cota T Interval de încredere
(P=0,95)
Bârbaįi Femei Bârbaįi Femei
5 24,88 27,29 [5, 9] [5, 9]
6 27,62 30,06 [5, 10] [5, 10]
7 30,36 32,82 [5, 11] [5, 11]
8 33,10 35,58 [5, 12] [5, 12]
9 35,84 38,34 [5, 13] [5, 13]
10 38,58 41,10 [6, 14] [6, 14]
11 41,32 43,87 [7, 15] [7, 15]
12 44,05 46,63 [8, 16] [8, 16]
13 46,79 49,39 [9, 17] [9, 17]
14 49,53 52,15 [10, 18] [10, 18]
15 52,27 54,92 [11, 19] [11, 19]
16 55,01 57,68 [12, 20] [12, 20]
17 57,75 60,44 [13, 21] [13, 21]
18 60,49 63,20 [14, 22] [14, 22]
19 63,23 65,97 [15, 23] [15, 23]
20 65,97 68,73 [16, 24] [16, 24]
21 68,71 71,49 [17, 25] [17, 25]
22 71,45 74,25 [18, 25] [18, 25]
23 74,19 77,02 [19, 25] [19, 25]
24 76,93 79,78 [20, 25] [20, 25]
25 79,67 82,54 [21, 25] [21, 25]
57
58
#%21
0DQXDOXOGHXWLOL]DUHD&KHVWLRQDUXOXLGH
FRSLQJFRJQLWLY r HPR×LRQDO
³
$GDSWDUHDLVWDQGDUGL]DUHD&(54SH
SRSXOD×LDGLQ5RP»QLD
$8725,
1DGLD*DUQHIVNL
9LYLDQ.UDDLM
3KLOLS6SLQKRYHQ
²
$GHOD3HUţHFRRUGRQDWRU
,RDQDŢLQFDş
ȱ
ȱȱ£ȱȱȱȱȱ
Ȭôǯȱȱȱȱ£©ȱȱ
ȱȱȱ
Ȭȱȱ
ǰȱȱ
ēǰȱȱ
ô©ȱ ŝ
ȱŗǯȱȱ ş
ȱ©ȱ ş
ȱŘǯȱȱȱ ŗŗ
ęôȱȱȱ ŗŗ
ȱȱȱ ŗŗ
ȱȱ ŗŘ
ôȱȱȱȱ ŗř
ȱȱ ŗř
ȱȱȱôȱȱ ŗř
ȱȱÉȱȱȱȱ ŗř
£ȱȱÉȱȱóôęȱ ŗŚ
ȱřǯȱȱȱȱȱȱ ŗś
ȱŚǯȱ©ôȱȱȱȱ ŗŝ
ȱ©ȱȱȱ ŗŝ
ôȱ©DZȱȱȱ ŗş
ôȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ ŘŖ
ȱǻęȱȬǼȱ ŘŖ
ôȱÉȱȱȱ Řŗ
ȱ©ȱ Řř
©ôȱȱ Řř
ȱȱȱ Řř
ȱśǯȱ£ȱȱ řŗ
ȱȱȱȱȱȱ řŗ
ȱȱȱ řŘ
ȱ řŘ
ôȱȱ£ȱȱȱ řř
ȱȱȱȱȱ řř
ęȱ řŝ
¡ȱȱȬȱȱȱȱ řş
ȱȱȬ
ȱóȱ£ȱȱȱôȱȱ
¦ȱ
Ȭȱȱlǰȱȱlk
ȱóȱ£ȱȱȱôȱȱ¦ȱȱ śř
ȱȱȱ śř
©ôȱȱȱȱ śŚ
£ȱȱ ŝŗ
ęȱ ŝś
¡ȱŗȱȬȱȱȱȱ ŝŝ
¡ȱŘȱȬȱȱȱǯȱȱ Şř
ô©
ȱ ǻȱ ȱ ȱ ȱ Ȭ ȱ ȱ ȱ ¡ô©ȱ ©ȱ ȱ ô©ǯȱ
ȱ ȱ ôǼȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱ©ȱęȱÉ©ôȱÉȱȱ
ǰȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ óǰȱ ȱ ¡DZȱ ôȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ǽȱ óȱ ȱ ȱ óǰȱ
óȱ©ȱȱȱ©ȱȱȱȱ ȱ ȱ ęȱ £ǰȱ £ȱ
ôȱ ǯȱ Cȱ £ôȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ óȱ ǯȱ ȱ ȱ
ȱǰȱȱȱȱȱôȱ¡©ȱÉȱ £©ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ¡DZȱ
¦ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ǰȱȱȱóȱȱ
ȱ £ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ¡ȱ ©ȱ ôǯȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ Ȭȱ
ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱÉȱȱ¡ȱ©ôȱȱȱ©ȱ
¡ô©ȱ©ǯȱȱȱȱȱȱ ôǰȱÉȱȱ©ȱ©ȱȱȱ
ȬȱȱȱřŜȱȱȱóȱȱȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ôȱ óȱ
óȱȱǯȱȱȱȱȱȱ ȱǯ
¦ȱ ȱ ȱ £©ȱ ©ǰȱ ¦ȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱęôǰȱȱ©ǰȱȱȬȱ
óȱ ©©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ óȱ £ȱ ǻŗşşŗǰȱ ǯȱ śǼǰȱ
£©ȱȱȱȱęȱȱ ȱ ęȱ Ȭȱ ȱ Ǯȱ ȱ
ȱȱȱȱóȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ôȱ ǻôȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ǰȱ ôȱ ȱ ȱ ©Ǽȱ
ȱ ôǯȱ ȱ ¦©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻǼȱ ȱ ©óȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ Ȅǯȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ôȱ Éȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱ
ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȬDZȱ ŗǼȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ
ȱóȱȱǯȱȱȱ©ȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱ
ęȱ ȱ Éȱ ôȱ ©ȱ óȱ ©ǰȱ £©ȱȱDzȱóȱŘǼȱȱȱ
¦ȱÉȱ£ȱôǰȱ¦ȱóȱÉȱȱȱôȱ ȱôǰȱȱȱȱȱȱȱ
Éȱ¦©ȱȱŗŘȱȱȱǯȱȱȱ©ȱęȱ ȱȱô©ȱȱôȱȱȱ
£ȱȱȱ©ȱȱȱȱȱ ǻǰȱ ȱ óȱ ǰȱ ŗşşřǼǯȱ Cȱ ǰȱ
ȱ ǰȱ ȱ óȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ
ęǯȱȱȱȱȱ©ȱóȱ ȱȱȱȱôȱǻǰȱŗşşśǼǯ
ȱȱ£©ǯ ȱ©ȱÉ©ôȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ É©ôȱ ȱ
ȱ© ©ǰȱȱ©ȱóȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ǰȱ ȱȱ
ȱ ôȱ ȱ ôȱ ȱ ©©ȱ ££©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ
É©ȱ ©ȱ ôȱ ǯȱ ôȱ ȱ ¡ȱ ȱ ©ȱ É©ôȱ ȱ ȱ
ȱȱÉȱ©ȱȱȱ©ȬóȱȬ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ ȱ
£ȱôȱȱȱóȱ©ȱȱęȱóôȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ¡ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ
Éȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ęǯȱ
ȱǰȱȱ¡©ȱÉ©ȱȱȱ©ǰȱ ǯȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱÉ©ôǰȱȱȱ ôȱȱȱȱȱȱóȱ
ȱ©ȱǻȱȱ£Ǽȱȱȱ ȱȱȱÉȱȱȱ©ȱǻȱ
©ȱ ǻȱ ȱ Ǽȱ ǻȱ ȱ ȱ ȱȱÉȱ©ȱȱ£ȱȱ©ȱ©ǰȱ
ǰȱ ȱ óȱ ěǰȱ ŗşşŜǼǯȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ DZȱ ǰȱ Ȭǰȱ £ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱóȱ ǰȱŘŖŖŗDzȱȱóȱ
ȱǮȱȄDzȱȱ¡ȱȱȱ ǰȱ ŗşşŖDzȱ ǰȱ ŗşşśǼǰȱ ȱ ȱ óȱ É©ȱ ¡ȱ
ȱȱ©ȱȱȱȱȱ ¦©ȱȱȱȱȱĚôȱȱȱęȱÉȱ
Ǯôȱ ©Ȅǯȱ óȱ Ǯȱ Ȅȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǻ¦ȱȱȱȱȱǼȱóȱǮôȱ©Ȅȱ ǯȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ
ǻôȱÉȱǼȱȱ©ȱȱ©ȱȱǰȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱÉȱǰȱȱǮȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ǰȱ
ȄȱȱÉ©ȱÉȱ©ȱȱȱęȱ É©ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱ¦óǰȱÉȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ôȱ
£ȱȱóȱǯȱ¦ȱȱ óȱȱĚô£©ȱȱȱôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ǰȱ ȱ Éȱȱ©ȱȱ¡ôȱȱȱô©ǯȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ óǰȱ ȱ £©ȱ Éȱ ȱ ¡ȱ
ȱȱóȱǯȱ¦©ȱÉȱȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱ©ȱȱȱȱȱ ȱȱȱǯ
ȱȱǰȱȱȱȱȱȱ
Ř
ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ¦ȱ ȱ
ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱ©ȱô©ȱȱȱȱȬȱɦȱ
ôȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ Éȱ ¦©ȱ ǻǰȱȱóȱǰȱŗşŞşǼDz
ȱŗŘȱȱȱǯȱȱȱǰȱȱȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ Éȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ
ȱ Éȱ ȱ ȱ ¡ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȬ
ǰȱ
ǯȱ ȱóȱǰŗşşŚǼDz
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ £ȱ £©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱȱ©ȱóȱȱȱȱÉȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ǻȱóȱǰȱŗşşŖǼDz
©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ęǰȱ ȱ ȱ ȱ
ȱô©ȱȱôȱȱ ¦ȱȱóȱȱȱÉȱȱȱȱ
ǻǰȱŗşşŗǼǯ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ óȱ
ȱȱ©ȱȱȱȱȱȱ ǯǰȱŗşŞşDzȱȱóȱ£ǰȱŗşŞşǼDz
©ȱȱ©ȱȱȱȱȱȱȱô©ȱ ȱ £©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ
ȱ ȱ ȱ ô©ǰȱ ȱ ȱ ÉȬȱ ©ȱ ȱ ȱ ęôȱ £©ȱ
ȱ ©©ǰȱ ɦȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ £©ȱ
©©ȱȱǯȱȱóȱ©ǰȱÉȱȱ ȱ ǻȱ óȱ ǯǰȱ ŗşŞşDzȱ ǰȱ
ôǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱóȱǰȱŗşŞŞǼDz
ęǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ©ȱ ȱ ¦ȱ ȱ
ȱȬȱȱÉȱȱôǯȱȱǰȱȱ ȱ£©ȱȱǰȱ
ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ¦ȱÉȱ©ȱȱȱȱ
ȱ ȱ ęȱ Ěôǰȱ ǰȱ É©ôȱ ǻȱóȱ ǰȱŗşşśǼDz
ȱ ǰȱ ȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ
ǰȱȱȱȱôȱȱ ¡ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱ¡ôȱę©ǯ ǻǰȱȱóȱǰȱŗşşśǼDzȱ
£ȱôǰȱȱȱȱ¦ȱ
ęôȱȱ ©ȱ©ȱȱȱôȱȱȱɦȱ
ǻȱóȱĝǰȱŗşşŖǼǯ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱǯȱCȱ£ȱȱȱ ȱȱ
ǰȱȱȱȱȱǰȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ řŜȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱȱȱǯȱȱDZȱ Éȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ©ȱ
óȱȱȱȱȱȱȱǰȱȱ¦ȱ
£ǰȱȱȱ©ȱȱ¦ȱ ȱȱ¡ôȱȱô©ȱô©ȱȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǯȱ ȱ ȱ É©ôôȱ ôȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ɦȱ ǻǰȱ ȱ©ȱǰȱȱɦȱęȱ©ȱȱ
ǰȱȱóȱǰȱŗşşŚǼDz ôȱ¦ȱŚȱǯȱȱǰȱȱ©ȱȱ
ȱ ȱ ȱ £©ȱ ǻȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ Éȱ Řřǯ ©ȱ¦ȱȱ©ȱȱôǯ
ȱȬ£Ǽǯ řŘǯ ©ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ
ȱȱ©ȱǯ
ŗǼȱ£
ŜǼȱȱ£©
ŗǯ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ Ȭȱ
ɦǯ Ŝǯ ©ȱ¦ȱ©ȱȱÉ©ôȱȱȱôȱ
ŗŖǯ ȱ©ȱȱȱȦȱǻ©Ǽȱȱ ©ǯ
ȱȱȬȱɦǯ ŗśǯ ©ȱ ¦ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ŗşǯ ©ȱ¦ȱȱóȱȱȱȬȱȱ ǰȱȱȱȱȱȱȬȱɦǯ
Éȱ©ȱôǯ ŘŚǯ ©ȱ¦ȱ©ȱôȱȱóȱ©ôȱǯ
ŘŞǯ ©ȱ¦ȱ©ȱȱȱȱȱȱ©ȱȱ řřǯ ȱ©ôȱȱȱôǯ
ȱȱȬȱɦǯ
ŝǼȱȱÉȱ©
ŘǼȱ
ŝǯ ©ȱ¦ȱ©ȱȱȱęȱȱȱ©ǯ
Řǯ ©ȱ ¦ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ŗŜǯ ©ȱ ¦ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ɦǯ ¡ôȱȱȱǯ
ŗŗǯ ©ȱ¦ȱ©ȱȱ©ȱȱôǯ Řśǯ ©ȱ¦ȱ©ȱȱȱȱȱ¦ȱȱ©ǰȱÉȱ
ŘŖǯ ©ȱ¦ȱ©ȱȱȱȱȱȱ ôȱȱȱǯ
ȱȱȱȬȱɦǯȱ řŚǯ Cȱȱ©ȱȱóȱȱȱȱÉȱô©ǯ
Řşǯ ©ȱ¦ȱ©ȱȱ©ȱÉ©ôȱ©ȱ©ȱȱ
ǯ ŞǼȱ
řǼȱ Şǯ ©ȱ¦ȱ©ȱȱȱȱȬȱɦȱȱ
ȱȱ©ȱ¦ȱȱȱȱȬȱɦȱ
řǯ ©ȱ¦ȱȱȱȱȱô©ȱȱȱȱȱ ǯ
Ȭȱɦǯ ŗŝǯ ©ȱȱ¦ȱȱ¦ȱȱ£ȱȱȱ
ŗŘǯ ©ȱ©ȱȱ¦ȱóȱȱȱȱȱ ȱȱȬȱɦǯ
ȱȱȱȬȱɦǯ ŘŜǯ ©ȱ¦ȱ©ȱȱȱȱȬȱɦȱȱ
Řŗǯ ȱ ©ȱ Éôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ɦȱ
©©ȱȱȱȱȱȬȱɦǯ ǯȱ
řŖǯ ©ȱ¦ȱȱȱȱȱȱȱ řśǯ ©ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ¦ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ
Ȭȱóȱôǯ ôǯ
ŚǼȱ£ȱ£© şǼȱ£ȱô
ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ôȱǰȱȱȱȱȱ©ȱȱ
©ȱ DZȱ ©©ȱ ©ǰȱ ©©ȱ £ȱ ȱ ¦ȱ ©ȱ ȱ É©ǰȱ ęȱ
ǰȱȱ©ȱę©ǰȱǰȱÉȱ£ȱÉȱ ©ȱ ©ȱ ȱ É©óǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱǰȱ£ȱ©ȱȱ ǰȱ ǮǻǼȱ ©Ȅȱ ǻŗǼǰȱ ǮȄȱ
©ȱȱɦȱ©ȱ¡ȱôȱęȱȱȱ ǻŘǼǰȱ Ǯȱ Ȅȱ ǻřǼȱ ǮȄȱ ǻŚǼǰȱ ǮǻǼȱ
ȱȱȱÉȱóȱóȱÉȬȱȱǯȱ ÉȄȱǻśǼǰȱȱÉȱȱ©©ȱóȱȱ
ȱ©ǰȱȱȱ£©ȱȱôȱ ȱȱȱȱǯ
ȱŗŖȱǯ ȱ£©ȱȱȱȱȱȱ
óȱ ÉȬȱ ©ȱ ǻȱ ©Ǽǰȱ ȱ ȱ
ȱȱȱŚȱǻȱȱȱ©ȱ©Ǽȱȱ
ôȱȱȱ ŘŖȱǻȱȱȱȱȱȱ©Ǽǯȱ
ȱ ȱ Śȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ
ȱ ǮȄȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ
ȱ ȱ ęȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ £ǰȱ ȱ Ǯ©Ȅȱ ȱ ęȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱȱȱǰȱ¦ȱóȱȱȱ©ȱ ȱȱǯȱǰȱȱóȱÉȱ£ȱȱ
ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ęǯȱ ȱǰȱȱȱôȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱÉȱŚȱóȱŘŖǯȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ Ȭȱ
ôȱ ©©ȱ ǻȱ ȱ ȱ Ǽǰȱ ȱ ȱȱȱôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ
ǻǼDZȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ £ȱ Éȱ
ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ¡ôȱ ȱ £ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ôǰȱ
ȱ ©ȱ óȱ ęȱ ©ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ôǰȱ ȱ Éȱ ¦©ǰȱ ôȱ óȱ ôȱ
ǯȱȱȱ©ȱÉ©ǰȱȱȱȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ǰȱ Ȭȱ ¦óȱ
©ȱ ôȱ ȱ ¦ôȱ Éȱ ȱ ȱ ¦ȱ ôȱ ¡ô©ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
Ȭȱ¡ô©ȱ©ȱȱȬȱȱ ȱ ȱ ȱ ôǯȱ ȱ ǰȱ
©ǯȱ©ȱ©ȱ©ȱôȱ£ôȱȱȱȱóȱȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ
©ȱ ôȱ ¦ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ¦ǰȱ ęȱȱȱȱôȱęǰȱȱȱ
Éȱ©ȱȱȱǯȱ ęȱ ôȱ ȱ ǰȱ £ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ £ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻ©ǰȱ ©ȱ
©ȱȱȱȱęǰȱȱȱ©ȱ Ğ©Ǽǯȱ
ôǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ôȱ ȱ ȱȱȱóȱÉȱȱ£©ȱ
£©ȱôȱęǯȱȱ¡ȱ ǻ ǰȱ
ħȱóȱǰȱŘŖŖŘǼǯ
ȱôȱęȱǻǼȱȱȱ©ȱȱ
ȱȱȱDZ ȱȱÉȱȱȱ
ȱȬȱɦȱǻȱ£©ȱȱ
ęǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡ôȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©©ȱ óȱ ęȱ ȱ ©ȱ ô©ȱ Éȱ ȱ ©ȱ ǰȱȱȱȱȱȱÉȱȱ©©ȱȱ
ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ É©ǰȱ ȱ ©ȱ©ȱȱȱȱȱȱȱ
óȱȱȱĚȱȱȱ¦ôȱȱȱȱȱȬȱ ȱȱȱǰȱÉȱȱȱóȱ£ȱ
ɦȱǻȱ£©ȱȱęǼǯȱ ȱ©ȱȱȱȱȱęǯȱ
©ȱ©ȱ©ȱôȱÉ©ȱȱȱȱóȱ©ȱôȱ CȱȱǰȱȱȱĚȱ©ȱÉȱȱȱ©ȱ
¦ȱ ȱ ȱ ôȱ ©ȱ ¦ǰȱ Éȱ ££©ȱȱȱȱȱȱ
©ȱȱȱǯ ȱ £ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ¡ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ôȱ
ȱ ę©ȱ ȱ óȱ ©ȱ ȱ ¡©ȱ ǯȱȱ¡ǰȱȱȱȱȱ
©ȱȱȱóǯ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ǮȄȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭ£ǰȱ ǯǯȱ
É©ôȱȱȱǯȱ ©©ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ £ȱ
ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱȱ©ȱȱôȱȱÉȱ£ȱ
£ȱ ǰȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ¡ôȱ ǰȱȱ¡©ôȱóȱȱȱǻȱ¡Ȭ
ÉȬȱ ©©ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ óȱ ǯǰȱ ŘŖŖŗDzȱ ȱ óȱ Ȭ
óȱ ȱ £©ȱ ȱ ©ȱ ȱ £ôȱ ǯǰȱŘŖŖŗDzȱ ȱóȱǯǰȱŘŖŖŘǼǯȱȱȬ
ȱǯȱȱȱȱ ȱȱ©ȱȱ©ȱȱȬȱ
ȱȱȱ£ȱ£©ǰȱ ȱȱ©ȱ©ȱȱ©ȱȬ
óǰȱȱôȱ©ȱÉȱôȱóȦȱ ©ȱ ȱ ÉȬȱ ©ȱ ©ȱ
ǯȱ ȱ ǰȱ £ȱ ©ȱ ǰȱǯǯȱȱȱ©ȱȱ©ȱȱȬ
ȱ ô©ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǮȄȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ǰȱȬ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ęȱ £©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ £©ȱ ȱ £ȱ £©ǯȱ ȱȱȱȱóȱȱÉȱȱȬ
ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱÉóȱȱ©ȱ¡ȱȱȱ
ęȱ Éȱ É©ôȱ ȱ ôȱ ©©ȱ©ǯ
ȱ ȱ ȱ ǻ ǰȱ ȱ óȱ
ħǰȱ £ȱ ©ȱ ©óȱ ¦©ȱ Éȱ
ŘŖŖřDzȱ ǰȱ ȱ ȱ
ǰȱ
ħǰȱ £ȱ©ȱȱ©ȱȱȱȱ
ǰȱ ȱ óȱ ǰȱ ŘŖŖŘDzȱ ǰȱ ȱ ȱ ÉȬ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ
ħȱ óȱ ǰȱ ŘŖŖŗDzȱ ǰȱ
ħȱ óȱ ǰȱ ȱ Ǯ£©Ȅȱ ǰȱ
ǰȱ ŘŖŖŗDzȱ ǰȱ ǰȱ
ħǰȱ óȱȱȱȱȱȱǮȄǯȱȱ
ȱ ȱ
ȱ óȱ ǰȱ ŘŖŖŘDzȱ ǰȱ ȱȱȱ©ǰȱȱ£©ȱ©ǰȱ
ǰȱ
ħǰȱ ȱ óȱ ȱ ȱ
ǰȱ ȱȱôȱȱȱ©ȱȱôȱȱ
ŘŖŖřDzȱ
ħǰȱ ȱ óȱ ȱ ǰȱ ŘŖŖřDzȱ ȱȱȱȱóȱôȱ
ħǰȱ ǰȱ ȱ ǰȱ ħǰȱ ǰȱ ô©ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
ȱ óȱ ȱ Dzȱ ŘŖŖřDzȱ
ħǰȱ ¢ȱ óȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ
ǰȱŘŖŖŘǼǯȱ ȱȱǰȱȱęȱȱ©ȱȱ£ȱÉȱ
ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ
£ȱȱÉȱȱóôę ȱȱȱǰȱ¦ȱóȱôȱȱ
ȱęȱóȱǯȱȱ¡ǰȱ
ȱȱȱȱȱȱÉȱȬ £ȱ ©ȱ ȱ ô©ȱ £©ȱ ©ȱ
ȱ©ȱóôęȱȱęȱȬ £ôȱȱȱǰȱ¡ȱȱ
ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ôǰȱ ôȱ ȱ £Ȭ ȱȱȱȱȱȮȱȱȱȱ
ȱ óȱ ôȱ ȱ ôȱ óȱ ȱ ©ȱ Ȯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǯȱ ¦©ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ £ǰȱȱȱęȱǰȱȱ
ȱ ȱ ȱ £©ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ£ǯȱ
ř
ȱȱ
ȱȱ
ȱŗ ŘǼȱôȱ
óȱȱȱ
ȱ óȱ ȱ Ȭȱ ó©ȱ ȱ
ó ©ô ȱ É©ô©¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱȱǻŗřȬŗśȱǼ Řśř řřř Ȭ ȱȬȱǯȱkȱȱȱȱȱ
ôȱǻŗŜȬŗŞȱǼ Śŗŝ śŜŘ Ȭ ȱ ȱ ó©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱȱôȱ ŘŚŘ řŜş ôȱȱǯȱȱȬȱ©óȱ
©ȱǻŗŞȬŜśǼ
Éȱ ȱ ŗşşşǯȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱÉȱ¦©ȱǻŜŜȬşŝǼ śŗ Śŝ Ȭ
şŞŜȱȱôǰȱȱȱȱ¦©ȱ©ȱ
ôȱȱȱ şŘ ŗŘŗ Ȭ
ȱǻŗŞȬŜśǼ Éȱ ŗŜȬŗŞȱ ǯȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŗŜȱ ȱ óȱ
ŗŗȱǰȱȱȱȱȱȱȱŖǰŝśǯȱȱ
ȱŚŗŝȱǻŚřƖǼȱ©ôȱóȱśŜŘȱǻśŝƖǼȱȱǰȱȱôȱ
ȱǰȱȱ©ȱôȱȱȱȱ ôȱÉȱȱɦǯȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ
óȱȱȱǯ řǼȱôȱȱôȱ©ȱ
ȱ ȱ ©©ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱÉȬȱ£ȱȱ©¦ǰȱÉȱôȱȱ
ǯȱŘŗŜȱǻřśƖǼȱȱęȱǰȱęȱôôǯȱ ǻřƖǼȱȱÉȱôȱȱǻŘƖǼǯ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǻŚƖǼǰȱ É©ô©¦ȱ ȱ ȱ ȱ ©£ȱ śǼȱôȱȱȱ
ǻǼȱ ȱ É©ô©¦ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ©£ȱ ǻȦǼȱ ǻŘŖƖǼǰȱ É©ô©¦ȱ ôȱȱȱȱôȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǻǼȱ ǻŗŜƖǼǰȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ȱ óȱ ȱ
É©ô©¦ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ Ȭ
ȱ ǻ
ȦȦ
ȦǼȱ ǻŗŗƖǼǰȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
¦©ȱ ȱ É©ô©¦ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ óȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ
ȱȱǻŚŞƖǼǯ ©ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ Éȱ ȱ ǯȱ ȱ
ŚǼȱȱÉȱ¦© ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ŗşşşȱ óȱ ȱ ŘŖŖŗǯȱ
ȱ ȱ ŘŗŞȱ ȱ ȱ ¦ȱ Éȱ ŗŞȱ
ȱȱȱȬȱóȱȱ óȱ śśȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ şŘȱ ǻŚřƖǼȱ ȱ ©ôȱ
ȱȱȱ¦ȱȱŜśȱȱȱóȱǰȱȬȱ óȱ ŗŘŗȱ ǻśŝƖǼȱ ȱ ǯȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱȱô©ȱȱôȱǻȱ¢Ǽȱ ȱ řśȱ ȱ ȱ óȱ Şȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱóȱȱ©ȱȱȱȱǯȱ ŗŗǰřŘǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ŗŗřȱ ǻśřƖǼȱ ȱ
CȱȱȱÉóô©ȱȱóȱȱȱȱ ôȱ ©ȱ ȱ ©©ôǰȱ ôȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ŘŖŖŖǰȱ şşȱ ȱ ȱ Éȱ ÉȱȱóȱŗŖŗȱǻŚŝƖǼȱȱ©ǰȱȱȱ
ŜŜȬşŝȱȱȱȱȱȱȱǯȱ ôôǯȱȱôȱȱȱȱȱ
śŘƖȱȱȱȱȱȱóȱŚŞƖǰȱ©ôǯȱ¦ȱ ȱǻŗŜƖǼǰȱôȱȱȱ©£ȱǻǼȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ŝŝȱ ȱ ȱ óȱ Řȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ©£ȱ ǻȦ
ȱ ȱ ȱ ȱ ŜǰŗŘǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ǽȱ ǻřŘƖǼǰȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
©ǰȱśŖȱǻśŘƖǼȱȱôȱ©ȱȱ©©ôȱ ǻǼȱ ǻŗŖƖǼǰȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ Éȱ ǰȱ Śŗȱ ǻŚŘƖǼȱ ȱ ©ȱ óȱ Ŝȱ ȱ ȱ ȱ ǻ
ȦȦ
Ȧ
ǻŜƖǼȱ ȱ ôôȱ ȱ ©©ôǯȱ ȱ ǼȱǻŘŘƖǼǰȱ¦©ȱȱôȱȱȱÉȱóȱ
ǻşŘƖǼȱ ©ȱ Éȱ ȱ ôǰȱ ôȱ ǻřƖǼȱ ȱǻŗŞƖǼǯ
Ś
©ôȱȱ
ȱ
ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱ ǰȱ ȱ ę©ôȱ óȱ ȱ ©ôȱ ôȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ £©ȱ
ǯ ȱȱȱȱȱ£ȱ
ȱ ęǯȱ ȱ ȱ ȱ ©óǰȱ ȱ ȱ
ȱ©ȱȱ ȱ£©ǰȱȱǰȱÉȬ©ǰȱôȱ
ȱ ȱ Éȱ ȱ £©ȱ Ǯȱ
Cȱ ȱ ¦ǰȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ Ȅǯȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȬȱ£ȱȱȱȱȱ ęȱ¡©ȱ ȱôȱȱ ȱȱ
ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ DZȱ £ȱ ȱ ęȱ óȱ
ôȱ ȱ ȱ ¡ȱ Éȱ £ȱ ȱ ȱ £©ǯȱ ȱ ©ȱ ǰȱ
ȱôȱȱ¦ȱ©ȱÉȱŗřȬŗśȱǰȱ ȱȱ©ȱȱ¡£ȱȱ©ȱȱ
ɦȱȱȱȱȱȱ©ȱÉȬȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ©ȱ
ôȱ ȱ ȱ ǻ ȱ óȱ ǯǰȱ ©©ǯ
ŘŖŖŗDzȱ ȱ óȱ ǯǰȱ ŘŖŖŗDzȱ ȱ óȱ Cȱ £ȱ ©ȱ ȱ ǰȱ Ȭȱ ¡ȱ
ǯǰȱ ŘŖŖŘǼǯȱ ȱ ôȱ ȱ ȱȱȱȱȱǯȱCȱȱ
ȱ £©ȱ Éȱ ȱ Řǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ Ȭȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱôȱȱǃŖǰŚŖǯȱȱȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ôȱ ȱ şȱ ȱ ȱ ȱôȱ©ȱÉȱǯȱȱȱȱ
ę©ǯȱȱȱȱȱȱȱȱ ȱȱ£ȱȱȱôȱȱ
ǁŗǰȱÉȱȱȱȱ©ȱȱȱȱȱȱ ǻŗŜȬŗŞȱǼǰȱôȱȱôȱ©ȱǻŗŞȬŜśȱ
ȱ ȱ Ŗǰşŝǯȱ ȱ ©ôȱ ȱ ǼǰȱȱÉȱ¦©ȱǻŜŜȬşŝȱǼȱóȱôȱ
ÉȱŖǰŚŝȱóȱŖǰŝŚǯȱȱôȱȱôȱ ȱ ȱ ǯȱ£ȱ ȱ
ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ É©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ Éȱ
¡ȱ ŜŚǰŚƖȱ ȱ ô©ǯȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ¡©ȱ ŜŘǰŘƖȱ ȱ
ȱ Řȱ ©ȱ ȱ ©ȱ óȱ ȱ ôȱ ô©ǯȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ
ȱÉȱȱȱȱȱ©ȱǯȱ ȱ ȱ ęȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱôȱȱȱȱȱóȱÉȱȱóȱ ȱȱôȱǯȱkȱÉȱȱǰȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ
ȬȱȱȱȱôȱȱÉȱȱóȱóȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ
ȱÉȱ¡ȱǰȱÉȱȱȱȱ ęǰȱÉȱȱȱôȱȱȱ©óȱȱ
ȱ£ȱȱȱôȱÉȱȱȱ ȱ ȱ £©ȱ óȬȱ ©ȱ ȱ
ȱ ©óóȱ ŖǰŚŖǯȱ ȱ ȱ ǰȱ Ȭȱ ©ȱ ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ Ȭȱ ©ȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ó©ȱ ȱ
¡ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ŖǰřŚǰȱ ǯǯȱ ȱ ŖǰŚŖǯȱ ȱôȱȱĚȱÉȱôȱȱ
©ǰȱ ȱ £ȱ ȱ ęȱ óȱ ȱȱȱ©óȱŖǰŚŖǯ
ȱ £©ȱ Ȭȱ ȱ Éȱ ȱ kȱ Éȱ £ȱ ôǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
£ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ô©ȱ
©ȱ ©ȱ ôȱ ȱ Éȱ ȱ £©ȱ ǻŜŞǰŗƖǼǯȱkȱÉȱȱ£ǰȱȱôȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ Éȱô©ȱȱȱ©ǰȱȱôȱ
ȱŘ
ôȱȱôôȱȱȱ£ȱȱȱ
©ȱôȱ¡ȱȬȱôǰȱȱ¦ȱ©ȱÉȱŗřȬŗśȱ
ŗ Ř ř Ś ś Ŝ ŝ Ş ş
£
ŗ ŖǰŝŘ
ŗŖ Ŗǰŝŝ
ŗş Ŗǰśŝ
ŘŞ ŖǰŞŖ
Ř ŖǰŜŜ
ŗŗ ŖǰŜş
ŘŖ Ŗǰśş
Řş ŖǰŜş
ř ŖǰŝŞ
ŗŘ Ŗǰŝř
Řŗ ŖǰŜŗ
řŖ ŖǰŜŖ
£ȱ£©
Ś ŖǰŞŗ
ŗř ŖǰŞŗ
ŘŘ ŖǰŜŜ
řŗ ŖǰŜś
£ȱȱę
ś ŖǰŜś
ŗŚ ŖǰŜŘ ǻŖǰŚŚǼ
Řř ŖǰśŖ ǻŖǰŚŗǼ
řŘ Ŗǰśş
ȱ£©
Ŝ ŖǰŜŘ ǻŖǰŘŞǼ
ŗś ŖǰŜŖ ǻŖǰŖŚǼ
ŘŚ ŖǰŜŚ
řř ŖǰśŞ
ȱÉȱ©
ŝ ŖǰŝŘ
ŗŜ ŖǰŜŝ
Řś Ŗǰśś
řŚ ŖǰŜŝ
Ş ŖǰśŞ
ŗŝ ŖǰŜş
ŘŜ Ŗǰŝŝ
řś Ŗǰśş
£ȱô
ş ŖǰŝŞ
ŗŞ ŖǰśŚ
Řŝ ǻŖǰŚŜǼ ǻŖǰřŚǼ
řŜ Ŗǰŝş
ȱȱ©óǰȱǰȱŖǰśşǯȱȱȱȱȱ ǯȱȱ¡ôȱ©ȱȱ£©ȱ
©ȱǻôȱęȱ©©ǰȱȱǰȱ ȱȱȱȱȱôȱȱ
ȱ ȱ ôȱ Ǽȱ ȱ ȱ ©ǰȱ Éȱ £ȱȱęȱóȱȱ£©ǯȱCȱ
ȱ ȱ ôǰȱ ôȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ£ǰȱóȱȱȱȱÉȱęȱ
ȱ £ȱ ȱ ęȱ óȱ ȱ ȱ ȱ óȱ óȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ
£©ȱȱȱȱóȱǯ ȱ ȱ £©ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ǰȱ ȱ £©ȱ ©ȱ ȱ ȱ©ȱȱǻȱȱȱŖǰŜŘǰȱȱôȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǰȱ¦©ȱȱŖǰŝśǰȱȱȱÉȱ¦©Ǽǯȱ
©ǯȱ óǰȱ ęôȱ ȱ ô©ȱ ©ȱ ȱ
Cȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ôȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
Éȱ ¦©ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ŜşǰŞƖȱ ȱęȱȱȱ©ȱȱȱóȱęǯȱ
ȱ ô©ǯȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ Éȱ
ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ©ȱ ȱ
ęȱóȱȱ£©ȱȱȱȱóȱ ȱ ęȱ ©ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ȱ
ǯȱȱǰȱȱȱǰȱȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ęȱ ȱ ©ȱ
ȱȱóȱȱȱȱôȱ Éȱȱȱȱ¦ȱȱȱȱóȱȱ
ȱȱȱóȱóȱǯȱȱ ȱ£ôȱȱȱȱô©ȱȱȱ
©ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱȱôǼǰȱȱȱȱ
ó©ǰȱ ȱ ôȱ ȱ ŖǰŚŖȱ ȱ ȱ ©ȱ £©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ęôȱ
ǯ £ȱ ǰȱ Éȱ ȱ £©ȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ ȱ ôǼǯȱ Cȱ ȱ
ȱęȱôȱ©ȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ
£ȱ ȱ ęȱ óȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ
ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ óȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ £ȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ©óȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ óȱ £ȱ ȱ ôȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ©£ǰȱ Éȱ ȱ £ȱ ȱȱ¦ȱôǯȱóǰȱȱ
ôȱ©óȱŖǰŚŖǯȱȱȱǰȱȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱô©ȱ¡ȱȱŜŞǰŗƖǯ ȱ¦ȱȱ£©ȱȱȱǯ
Cȱ ȱ £ȱ ȱ ǰȱ
ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ôȱ©DZȱȱ
ȱ£ǰȱȱ¡©ȱȱŜŖƖȱȱ
ô©ǯȱ Cȱ ȱ £ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱÉȱȱȱȱȱȱȱ£ȱ ©ȱȱǰȱȬȱȱęôȱȱ
ȱř
ęôȱȱȱȱȱȱÉȱȱȱó
ȱ ȱ ôȱ ǰȱ ȱ £ȱ ę©ȱ É©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ óȱ
ȱ£ȱÉȱȱřǯȱȱȱǰȱȱ ȱ©ȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱȱ£ȱ©ǰȱȱȱȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȧóȱ ȱ
Éȱ ȱ ȱ ôǰȱ ęôȱ ȱ ȱȱęȱ¡ǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻÉȱ ȱ
£ǰȱ ȱ ȱ ŖǰŝŖȱ óǰȱ Éȱ ȱ £ǰȱ ȱǻęȱȬǼ
ȱ óȱ ȱ ŖǰŞŖǼǯȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ©£ȱ
ǰȱ ȱ ȱ ęȱ ŖǰŜŞȱ ȱ £ȱ ȱȱȱȱȱ©ȱȱȱ
Éȱ £ȱ ôȱ ȱ óȱ ŖǰŜŞȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ôȱ ©ǯȱ ȱ ȱ
£ȱ ôȱ Éȱ £ȱ ôȱ ǰȱȱȱȱȱȱȱȱ
ǰȱȱȱȱȱ¦ȱ©ȱ ȱ ȱ ôȱ Ȭǯȱ Cȱ ȱ ©ȱ
Éȱȱ©ȱȱę©ȱǯȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ŗŚȱ ǯȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭ
ôȱȱȱȱȱȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱȱȱ ©ȱ ȱ ©ǰȱ ǰȱ Éȱ £ȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱȱôȱȱ©ȱ©ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ óȱȱȱǰȱ¦ȱ©ȱȱȱęȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ £©ȱ ôȱ ©ǯȱȱśȱ©ȱ£ȱôȱȬ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ óȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ
ȱǻǯǯȱôȱÉȱȱȱóȱȱȱ ǯ
ȱȱ£©ǰȱȱȱȱȱȱ ôȱ Ȭȱ £©ȱ Éȱ ŖǰŚŞȱ
ȱǼǯȱȱŚȱ©ȱȱ£ȱȱ ǻ£ȱ ȱ ęǼȱ óȱ ŖǰŜśȱ ǻ£ȱ
ôȱȱȱóȱȱǰȱ¦ȱ ôǼǯȱ ȱ ȱ £©ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱÉȱȱȱ©ȱȱôȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ęȱ ȱ ôȱ ǯȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ
ȱ ȱ ŖǰŚŖǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ǰȱ
©£©ȱ ȱ ©ȱ ȱ Ŗǰřśǯȱ ȱ £ȱ ȱ £©ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ
ȱŚ
ôȱȱȱóȱȱȱȱȱȱǰȱȱ
ȱ©ȱȱȱÉȱȱȱǻȱȱǼ
ȱ Éȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱȱóȱȱȱȱȱȱ
©ȱ ęȱ ȱ £ǯȱ ©©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ǰȱ óǰȱ ȱ
ǰȱÉȬȱȱ©ȱȱ£ȱȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱô©ȱ©ǰȱȱę©ǰȱÉȱȬȱóȱ ȱǰȱȱȱȬȱȱǯ
Ȭ©©ȱ ȱ ǯȱ ©ȱ ôȱ
ǰȱôȱȱȱ©ȱȱȱ ôȱÉȱȱ
ȱȱȱȱ©ȱôȱȱȱ
¦ȱ ȱ ££©ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ¡ȱ Éȱ ȱ ©©ȱ ȱ ©ȱ
¡ôȱ ȱ ôȱ ęȱ Éȱ Ȭȱ ȱȱȱôǰȱȬȱȱ
óȱ Ȭ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęôȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ¦ȱ ôǯȱ ȱ Ŝȱ £©ȱ ôȱ Éȱ
ȱ óȱ ȱ ôȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ǰȱ
ęôȱ ȱ Éȱ ȱ ǰȱ ǯǯȱ ǀŖǰŖśǰȱ ¦ȱ ȱ ȱ Éóȱ ȱ ȱ
ȱ É©ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ £ǰȱ ȱ ȱȱóǰȱǰȱȱȱ©ǯȱCȱǰȱ
ȱ ȱ ©ǯȱ £ǰȱ ȱ ȱ ȱ ŖǰŖŖŜǰȱ Ĵȱȱôȱȱ©©ȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ǯȱ óǰȱ Éȱ ǰȱ
©ȱȱȱȱô©ȱȱę©ȱȱ ȱ ȱ ôȱ £©ȱ ôȱ óȱ
ȱ ǻǀŖǰŖŖŜǼǯȱ ©ȱ ô©ȱ ę©ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ǰȱ Éȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ Éȱ ¦©ȱ óȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ǰȱ
©ȱ ôȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ Éȱ ȱ ©ȱ ©©ǯȱ ȱ
ôȱȱȱȱ©ȱęȱȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
£ǯȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ó©ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ǰȱ ôȱ ©ȱ ȱ ęȱ
ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱǰȱǯǯȱ©ȱȱ©ó©ȱŖǰŝŖȱȱŖǰŞŖǯȱ
óȱôȱôȱȱ©ǰȱóȱȱ ȱŜȱ©ȱ©ǰȱÉȱǰȱôȱ£©ȱ
ȱ ȱȱ ȱ ©ȱȱȱ ȱ ȱ ÉȱŖǰřŖȱóȱŖǰŝŖȱǻȱȱȱȱ¦©ȱȱ
ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ęȱ Ěôǰȱ ôȱ ȱ Ǽǯȱ ȱ ȱ ôȱ
ǰȱ É©ôȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ £ȱ ȱ ęȱ óȱ ȱ
ȱȱȱôȱÉȱ©©ȱ £©ǰȱ ę©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©óȱ
©ǯȱȱȱôȱȱ©ȱęȱÉȱ ŖǰŝŖǰȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ
ȱś
ęôȱȱęȱȬȱȱȱȱ©ȱŗŚȱ
ǻôȱȱôȱ©ȱȱ¦ȱ©ȱÉȱŗŞȬŜśȱǼ
ȘDZȱǀŖǰŖśDzȱȱȘȘDZȱǀŖǰŖŗDzȱȘȘȘDZȱǀŖǰŖŖŗǯ
ȱŜ
ęôȱȱôȱȱÉȱȱ©ȱȱȱ
ȱȱȱóȱǻȱȱǼ
ȘȘȘDzȱȱǀȱŖǰŖŖŗDzȱȘȘDzȱȱǀȱŖǰŖŗDzȱȘDzȱǀȱŖǰŖśǯ
ŗ
ȱŗȱȬȱôǰȱ ȱŘȱȬȱôǰȱ ȱřȱȬȱôȱȱôȱ©ǰȱ ȱŚȱȬȱȱÉȱ¦©ǰȱ ȱśȱȬȱ
ôȱȱȱ
©ȱ ǰȱ ȱ ęôȱ ȱ ȱ ȱȱôȱǰȱ¦ȱȱ©ôǰȱ
ȱŖǰŝŖȱǻôȱȱȱȱŖǰŜŝǼǯȱȱȱ ¦ȱ óȱ ȱ ȱ Ȭȱ ¡ȱ ŜśƖȱ ȱ ô©ǰȱ
Ŝȱ©ȱȱȱ©ȱȱȱȱȱôȱ Éȱȱȱȱ©ôȱóȱȱȱȱ
ôȱ¦ȱǯȱȱ©ȱ¡ôȱ ȱôǰȱȬȱ¡ȱŜşƖȱȱô©ǯȱCȱ£ȱ
ȱ ęȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ôȱ ǰȱ Ȭȱ ¡ȱ ŜŚƖȱ ȱ
¦ȱ ȱ ¦ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ô©ȱȱȱóȱŜŘƖȱȱ©ôǯ
óȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ©©ȱ ȱ ȱ
ę©ȱ Éȱ £ȱ ȱ ęȱ óȱ ©ôȱ
ȱ£©ǯȱȱǰȱôȱȱ
ȱ ȱ Ȭȱ ©ȱ óȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ȱ £©ȱ óȱ ȱ Éȱ ©ȱ ǻȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱȱȱŖǰśŞǼǯȱȱôȱȱ ǯȱ ©ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ó©ȱ ȱ
ȱ ©ǰȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱęȱ©ȱ©ȱȱȱȱÉȱôȱ
ôȱȱȱȱȱŖǰśŖǯȱǰȱÉȱǰȱ ęǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ Ěȱ Éȱ
ȱ £ȱ ©ȱ ȱ ôȱÉȱȱǯȱCȱ£ȱȱ
ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ £ȱ ȱ ȱ
ǯ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱ©ȱ©ȱȱȱȱǰȱȱ
ȱ© ȱ ȱ ȱ ǰȱ £ȱ
óȱ ǯȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ óȱ ǰȱ
£ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱȱ¦ǰȱ£ȱȱȱȱ
ôȱȱȱǰȱȱ¦ȱ¡ôǰȱ©ȱ ȱ ©ȱ ©ǯȱ Cȱ ȱ ©ǰȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ £©ȱ £ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱȱǯȱ©ȱȱ ǻȱ ŗŜǼȱ ȱ ȱ £ȱ ôȱ
ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱǯ
ȱôȱȱ£©ȱÉȱóȱ Cȱ ȱ ¦ǰȱ ȱ ŗŜȱ ©ȱ Éȱ ȱ
ȱȱȱ¦©ȱǰȱȱȱ ȱ ȱ ©ǰȱ óȱ ȱ ȱ óǰȱ ôȱ
©ȱȱ©ȱȱȱ©ȱÉȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ¦©ǯȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ £ǰȱ ȱ óȱ ǰȱ ¦ȱ
©ȱ Éȱ ôȱ ȱ ¡ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ôȱȱôȱ©ǯȱCȱȱȱ¦ǰȱ
ôȱ ǰȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ©ôȱ ȱ
óȱÉȱȱȱôȱȱôȱ©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ Éȱ
ȱȱÉ©ôȱÉȬȱȱȱ©ôȱóȱȱ ¦©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱǯȱǰȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ÉȬȱ ©ȱ
ȱ ôȱ Éȱ ȱ ǯȱ ȱ Ȭȱ ©©ǯȱCȱ£ȱȱ£ǰȱȱȱ
ȱ ȱ óȱ ȱ óȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ôȱ ȱ Éȱ
¦©ȱóȱȱôȱȱȱǰȱ ȱȱ£ȱǯ
ȱÉȱȱÉ©ôȱ ȱ £ȱȱ
ȱȱôȱȱŗŖŖȱȱǰȱȱȱȱęȱ©ȱ ȱȱ
ȱ£ȱ©ȱ©ȱęȱȱôȱ©ǯȱ
£ȱȱȱ©ȱȱȱ©ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ôȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ©¦ȱ ©ȱ Éȱ ¡ǯȱ ȱȱóȱȱȱ©ȱȱ
ȱ ȱ £ȱ ȱ ęȱ ǰȱȱȱȱȱôȱȱȱ
óȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ę©ȱ ȱ ȱ ȱȱǯȱ©ȱôȱ©ȱÉȱ
ǯȱ ȱȱ©ȱȱȱȱôȱȬȱ©ȱÉȱ
ȱ ¡ôȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ôȱ ǰȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ǻǼǰȱ ȱ ȱ
ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱÉȱȱȱȱȱôǯȱCȱȱ
ôǰȱ Éȱ £ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ©ôǰȱ ȱóȱôȱȱȱȱóȱȱ
ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ Éȱ ©ǰȱ ǰȱȬȱȱ©ǰȱÉȱǰȱȱȱ
ęȱóȱȱ£©ǯȱCȱȱȱóȱ ȱó©ȱǯȱȬȱ©ȱôȱȱ
ȱŝ
ôȱÉȱȱóȱ
ȱȱȱǻǼ
ȱ ȱ ȱ
ȱȱ ȱȱ ȱȱ
ô
ȱ ô ôȱȱ ô ôȱȱ ô ôȱȱ
ǻŗŜȬŗŞǼ ôȱ ǻŗŜȬŗŞǼ ôȱ ǻŗŜȬŗŞǼ ôȱ
© © ©
ȘDZȱǀŖǰŖśDzȱȘȘDZȱǀŖǰŖŗDzȱȘȘȘDZȱǀŖǰŖŖŗǯ
óȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ Ȭȱ £ȱ ȱ ęȱ óȱ
ǰȱ©ȱȱȱóȱȬęô©ǰȱȱȱ ȱ£©ǰȱȱȬȱǰȱóȱȱȱ
£©ȱ©ǰȱóȱȱȬȱȱȱȱ ȱȱȱȱǰȱȱȱ©ȱǯȱȱ
ǰȱȱȱȱȱÉȱóȱ©©ǰȱɦȱ ȱȱĚ©ȱȬȱȱȱȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ǯȱ ȱ ȱ £ȱ ǯȱ ©ǰȱ Ȭȱ ©ȱ
ǰȱ¡©ȱôȱȱÉȱȱȱȱ ôȱȱȱȱȱȱȱ
ȱóȱóȱȱǰȱȱ óȱȱÉȱ©ȱȱȱȱȱǯ
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱ ôȱ ȱ ȱ ¡©ȱ Éȱ
ôȱóȱȦȱȱȱǯ ȱ ȱ ȱ £ǰȱ ȱ
óȱ ǰȱ ȱ Ȭȱ ǰȱ óȱ ȱ ȱ
ȱóȱȱȱȱȱôȱ ȱȱȱȱôǰȱȱȱ©ȱǰȱȱ
ȱǻǼ Ȭȱȱȱȱȱȱȱęȱȱ
ȱ ȱ ôȱ óȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ ¦ȱ Éȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ôȱ ôǯȱ Cȱ ǰȱ Éȱ
ôȱ ǰȱ ¦ȱ óȱ Éȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ £ȱôȱóȱȬȱȱȱôȱ
ôȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡©ȱȱôȱȱȱ©ǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ôȱ ȱ ôȱ ęȱ Ȭȱ
ȱǻDZȱȱóȱǰȱŗşşŖǼǯȱȱŝȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ©ȱ ȱ
©ȱôȱȱȱ©ȱȱȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ É©ȱ ôȱ
óȱȱȱȱǰȱȱȱȱǰȱ Éȱȱȱȱȱóȱȱ£ȱ
ȱȱȱôǰȱȱȱȱǯȱ £©ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
Cȱǰȱȱęȱ©ȱȱôȱ ǯ
©ȱÉȱ£ȱôȱȱȱóȱ
ȱ ȱ ôȱ ęȱ Éȱ £ȱ ȱóȱśȬȱ¢ȱȱǻȬǼ
ôȱ ȱ ôȱ ©ȱ óȱ ©ǰȱ Éȱ £ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱȱ©ȱȱęǯȱ ȱȱȱȱȱóȱǰȱȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ óǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱ Ȭȱ ©ȱ ôȱ ȱ Éȱ ǰȱ ǯǯȱ ôȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ
ȱŞ
ôȱÉȱȱóȱȬ
ȱȱǻȬǼȱȮȱô
ȱ ¡ ó£
ȘDZȱǀŖǰŖśDzȱȘȘDZȱǀŖǰŖŗDzȱȘȘȘDZȱǀŖǰŖŖŗǯ
Éȱ óȱ ȱ ȱ Ȭǯȱ ȱ ©©ȱ ǰȱ ȱ óȱ £ȱ ôǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ DZȱ ǰȱ ȱȬȱǰȱóȱȱǰȱȱȱ©ȱ
¡ǰȱ ȱ ȱ ¡ô©ǰȱ ȱǻȱŞǼǯȱ
ȱ óȱ ó£ȱ ǻ
ǰȱ ȱ
óȱ ȱ ¢ǰȱ ŗşşŜǼǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱóȱȱȱȱȱȱ
ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ǰȱ Ȭȱ £ȱ ôȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱȱȱȱóȱȱȱǰȱȱ
¦ȱ ǯȱ Ȭȱ ȱ ©ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
©ȱôȱȱȱǰȱǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱǻǰȱŗşŜśǼǯȱȱȱȱȱȱ
Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǰȱ ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ
óȦȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ©ȱȱȱȱȱȱȱǯȱȱ
ôȱ Ȭȱ ©ǰȱ ÉȬ©ǰȱ Éȱ ȱ ȱ©ȱȱȱȱȱȱ
ȱş ȱŗŖ
ôȱÉȱȱóȱȱȱȱ ôȱÉȱȱóȱȱęôȱ
ȱȱ £
ôȱ ôȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱóȱȱęôȱ£
ǰȱÉȱȱȱȱȱȱȱȱ
ôȱ £©ȱ £ȱ ȱ ȱ £©ȱ CȱǰȱȱȱôȱȱȱȬȱ
ǯȱ Cȱ ȱ şȱ ȱ £ȱ ôǯȱ ȱȱȱȱȱęôȱ
£ȱ©ȱ©ȱ£ǰȱȱ £ȱ ȱ ȱ £ȱ ǻŗşşřǼǯȱ ȱ ȱ
óȱ ȱ £©ȱ ęȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęôȱ £ȱ ©ȱ
ȱȱȱǰȱÉȱȱȱ£ȱ£©ȱóȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęô©ǯȱ ȱ £©ȱ
ȱ£©ȱ£©ȱ£ȱȱȱȱ ©ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ©ȱ ôȱ Éȱ ȱ
ǰȱóȱȱȱǯ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ óȱ ȱ
ęôǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱŗŗ
ôȱÉȱȱóȱȬşŖȱȱȦȱȱ
ȱǻȬȱşŖǼȱȦȱȱȱȱǻ Ǽȱ
ȘDZȱǀŖǰŖśDzȱȘȘDZȱǀŖǰŖŗDzȱȘȘȘDZȱǀŖǰŖŖŗǯ
ȱŗŘ
ôȱÉȱȱóȱȬşŖȱȱ¡
¡ȱǻȬȱşŖǼȱ
ȱ ô ôȱ ôȱȱ ôȱȱ
ŗřȬŗśȱ ŗŜȬŗŞȱ ôȱ ȱ
©
ȘDZȱǀŖǰŖśDzȱȘȘDZȱǀŖǰŖŗDzȱȘȘȘDZȱǀŖǰŖŖŗǯ
ȱŗř
ôȱÉȱȱóȱȬşŖȱȱȱóȱ¡ȱȱ
ô ô
£ ȱŖǰŘŖȘȘ ȱŖǰŗŘȘ
ȱŖǰŗśȘ ȱŖǰŗŚȘ
ȱŖǰŘŞȘȘȘ ȱŖǰŘŝȘȘȘ
£ȱ£© ȬŖǰŖŚ ȬŖǰŖś
£ȱȱę ȱŖǰŖŘ ȬŖǰŖŗ
ȱ£© ȬŖǰŗřȘ ȬŖǰŗŜȘȘ
ȱÉȱ© ȬŖǰŖŜ ȬŖǰŖŜ
ȱŖǰŚŝȘȘȘ ȱŖǰśŘȘȘȘ
£ȱô ȱŖǰřŘȘȘȘ ȱŖǰřřȘȘȘ
ȘDZȱǀŖǰŖśDzȱȘȘDZȱǀŖǰŖŗDzȱȘȘȘDZȱǀŖǰŖŖŗǯ
ȱ ŗřǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ Éȱ ǰȱ £ǰȱ ȱ óȱ
ȱȱȱȱȱŗŚȱǯȱCȱȱȱȱ ȱǻ£ȱȱŗŚǼǯȱ
ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ¡ǰȱ ȱóȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ¡©ǯȱ ȱ ǻȬşŖǼ
ęȱ ôȱ £ȱ ȱ ȱ Éȱ
£ǰȱȱóȱǰȱȱȬȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ǰȱóȱ¡ȱóȱǰȱȱȱ©ȱǰȱÉȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ Ȭȱ
ȱȱȱ£©ȱȱÉ©ȱȱ©ȱÉȱ ȱ Éȱ ȱ ȬşŖȱ ǻȱ óȱ
ôȱ©ȱô©ȱȱȱȱȬşŖǯ Ĵǰȱ ŗşŞŜDzȱ ǰȱ ŗşŝŝǼǯȱ Cȱ ôȱ
ȱȬȱ©ȱȱȱǰȱ¡ȱ
ȱóȱȱǻȬşŖǼ óȱ ǯȱ ôȱ Éȱ ȱ ȬşŖȱ
©ȱóȱȱȱÉȱȱŗśǯ
ȱ©ȱȱȱȱôȱȱȱ ȱȱȱȱȱȱ©DZȱȱ
Ȭȱ¡ȱóȱôȱȱǰȱȱȱÉȱ ę©ȱ ôȱ £ȱ óȱ ęȱ Éȱ
£ȱôȱȱóȱÉȱȱȱôȱ ȱȬȱ£ǰȱǰȱȱóȱ
ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ £ȱ ôǰȱ ȱ Ȭȱ ǰȱ óȱ ȱ
Ȭȱ£ȱȱȱȱȱȱȱ ©©ȱȱǰȱȱȱ©ȱǯȱȱ
ȱȬşŖȱǻȱóȱĴǰȱŗşŞŜDzȱǰȱ ȱ ©ȱ ¡©ȱ ȱ ôȱ ©ȱ Éȱ £ȱ
ŗşŝŝǼǯȱ ȱ ȱ Éȱ £ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ
ôǰȱ ȱ ȱ óȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱȱǯȱȱȱȱȱ
ȱ ǰȱ ȱ ȱ Ȭȱ óȱ ɦȱ ȱ ȱȱȱô£©ȱȱȱÉȱȱ
ȱȱȱǯȱCȱǰȱÉȱ£ȱȱ ęȱȱȱȱȱǯ
©ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ę©ȱ
ȱŗŚ
ôȱÉȱȱóȱȬşŖȱȬȱȱ
ȱ ôȱ ôȱȱȱ
ŗŜȬŗŞȱ
ȘDZȱǀŖǰŖśDzȱȘȘDZȱǀŖǰŖŗDzȱȘȘȘDZȱǀŖǰŖŖŗǯ
ȱŗś
ôȱÉȱȱóȱȱȱȱȬşŖ
ȱôȱȱǻȬşŖǼȱȮȱôȱȱȱ
ȘDZȱǀŖǰŖśDzȱȘȘDZȱǀŖǰŖŗDzȱȘȘȘDZȱǀŖǰŖŖŗǯ
ś
£ȱ
ôȱȱDZȱȱóȱȱȱ
ȱȱȱȱȱ
ȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ DZȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱôȱȱȱȱÉȱȱŗŜǰȱ
ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ Éȱ £©ȱ ȱȱȱ©ôȱóȱȱȱȱȱ
££©ȱÉȱȱȱ©©ȱȱȱȱ £ȱǯ
ȱǯȱǰȱȱȱôȱȱ ôȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ǯȱ Éȱȱȱȱ©ȱȱȱȱȱ
Cȱôȱ©ǰȱȱ££©ȱôȱ ȱȱȱôȱÉȱȱȱȱ
ȱ ǰȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱǯȱ ȱ £©ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱȱ££©ȱȱȱȱ
ȱŗŜ
ȱóȱȱȱȱȱȱȱ
ȱęȱ©ȱ
©ô ©ô ©ô ©ô ©ô
£ ŜǰŞŗ ŝǰśŝ ŝǰŝŞ ŞǰŘŖ Şǰřŝ ŞǰŘŗ ŝǰşŚ ŜǰŞş ŗŖǰŚŚ ŗŖǰŞŞ
ŘǰŞř ŘǰŞŝ ŘǰŜş ŘǰşŜ ŘǰŞř řǰŗş ŘǰŞŝ řǰśş Śǰřř Śǰřş
ŞǰŜŖ şǰŗŞ şǰŜŜ ŗŖǰŚŞ ŗŖǰŚř ŗŖǰŞş ŗŗǰşř ŗŘǰŚŚ ŗŗǰřŚ ŗŗǰşŝ
řǰśř řǰŗŘ řǰśŗ řǰśř řǰŜŝ řǰśŞ ŚǰŜŚ ŚǰśŘ řǰŚŝ řǰŝŚ
ŝǰŗŗ ŞǰŞř ŞǰřŚ ŗŖǰŘŜ şǰŚş ŗŖǰŞŖ ŞǰŞŗ ŗŖǰŗř ŗŗǰşś ŗŘǰşŖ
ŘǰŝŖ řǰśŞ řǰřŚ řǰŜŞ řǰśŜ řǰŞŜ řǰŚŜ řǰŚŝ ŚǰřŖ řǰŞŞ
£ȱ£© Şǰŝş şǰśŗ ŗŖǰŚř ŗŗǰŘŜ şǰřŝ ŗŖǰŗř ŗŗǰŘŘ ŗŗǰŝŗ şǰŖŖ şǰřŖ
řǰŚş řǰŘş řǰŞŗ řǰŜś řǰŝŖ řǰśŗ ŚǰŘŜ řǰŞŗ řǰŚŘ řǰŘŖ
£ȱȱ şǰŗř ŗŖǰŖŗ ŗŖǰşŘ ŗŗǰŚŜ ŗŘǰŝŜ ŗŘǰşŘ ŗŗǰşř ŗŗǰŚş ŗŘǰŝş ŗŘǰŘŚ
ę
řǰŝř řǰřş řǰŝř řǰŚś řǰŞś řǰŞŞ ŚǰŗŖ řǰŚş Śǰŗş řǰŞř
ȱ£© ŞǰřŞ ŞǰŜŝ ŗŖǰşŗ ŗŖǰşř ŗŗǰŞŜ ŗŘǰŚś ŗŗǰřř ŗŖǰşŘ ŗŖǰŖř ŗŖǰŚŖ
Ŗǰŗş ŘǰşŘ řǰŝş řǰŜŗ ŚǰŖŗ Śǰŗŗ ŚǰŘś řǰşŞ ŚǰŖŜ řǰŞř
ȱÉȱ© ŞǰŞş şǰŚŞ ŗŖǰśś ŗŖǰşř ŗŗǰŘş ŗŗǰŜŘ ŗŗǰŞř ŗŗǰşŗ şǰŞŗ ŗŖǰŜŘ
řǰŜş řǰŖŞ řǰŜŜ řǰŜŜ řǰŞŗ řǰşŘ ŚǰŖŖ řǰŜř řǰśř ŚǰŖŚ
śǰŜŜ śǰŞŞ Ŝǰŝŝ Ŝǰşř śǰŜŝ ŜǰŜŘ ŜǰŚŘ ŝǰŜŘ Şǰŝŝ ŞǰŚŘ
Řǰŗř ŘǰřŚ Řǰŝŗ řǰŖś Řǰřŗ řǰŖŘ řǰŚŜ řǰŗŜ řǰŞŞ řǰŝŝ
£ȱô ŜǰŗŖ śǰŞŚ ŝǰŖŚ ŜǰřŚ ŜǰŘŖ Ŝǰśř śǰŞŘ ŜǰŘř ŝǰŜŝ ŝǰŘŜ
Řǰŗŗ ŗǰşŜ ŘǰŞŗ Řǰśŗ ŘǰśŖ Řǰşř Řǰŝŗ ŘǰŞŜ řǰśŖ řǰŗś
ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ôȱ ôȱȱȱȱȱȬȱ£ȱȱ
ȱ óȱ ©ǰȱ ȱ ¦ȱ ǰȱ ôȱ ££©ȱ óȱȱȱȱǯ
ȱ ȱ ¦ȱ ôȱ ȱ ȱ Cȱ ôȱ Ǯȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ǯȱ ¡ôȱ ȱ ȱ ȱ Ȅǰȱ ȱ ȱ ©óȱ Éȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ££©ȱ £ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
£©ǰȱ ȱ óȱ £ȱ ôǰȱ ôȱóȱȱęôȱ©ȱȱȱ
ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ôȱ £ȱ ȱ ǯȱ ǯ
¦ȱ Éȱ £ȱ ôȱ ǰȱ ¦ȱ óȱ Éȱ
£ȱ ȱ ǰȱ ȱ ££©ȱ ȱ ȱ ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ¡ôȱ
£©ȱôǯȱȱȱ©ȱôȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱóȱ©ôȱȱ©ȱ©ȱȱ©©ȱȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
óȱÉ£©ȱÉȱ¦©ǰȱȱ££©ȱÉȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ
ǰȱȱȱ¦ȱ©ôǰȱȱ ȱ £ǯȱ Cȱ ȱ £ȱ ȱ óȱ
ǯȱȱȱȱȱȱóȱȱ ôȱ ǯȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ
£ǯȱ Cȱ £ȱ ôȱ ȱ ¦ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ
ȱ Éȱ ŗŞȬŜśȱ ȱ ǰȱ ©ôȱ ££©ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ©ôȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ȱ Ȭȱ ôȱ ©ǯȱ
£ȱ ȱ Éȱ ¦©ǰȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ śŖȱ óȱ
ȱȱ©ȱ©ǰȱÉȱȱȱȱÉȱ ȱ ȱ ŗŖǯȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ
©ȱ ęȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ¡ǰȱ ȱ ȱȱȱęǰȱȱȱ£©ȱ
©ȱȱôȱ£ȱóȱǰȱ ȱ ȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
Éȱȱȱȱóȱ£ȱ£©ȱȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱǯȱóǰȱôȱȱ©ôȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ śŖȱ ȱ ȱ
óȱȱ©¦ȱ£©ǯȱCȱ£ȱôȱȱ óȱ ǻǼȱ ȱ śŖƖǯȱ ǯǯǰȱ ¡©ȱ ȱ ó©ȱ
ȱǰȱôȱȱ¡ȱȱ©ȱęȱ ȱśŖƖȱȱȱȱȬȱôȱ©ȱ©ȱȱ
ȱǯȱCȱôȱȱȱȱôȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ řŖȱ ȱ
ôȱ©ȱȱȱǰȱȱ ȱ ȱ ŘƖǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
ȱȱôȱȱȱȱȱ ȱȱȬȱôȱȱĚ©ȱȱȱŘƖȱ
ȱȱǰȱȱȱȱȱ ȱȱȱȱȱȱȱǯȱȱ
£ǰȱ ȱ óȱ ȱ óȱ ó©ȱǻ©ǼȱȱşŞƖȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ £©ǰȱ ȱȱŝŖǯȱǯǰȱȱ¦ȱȱ©ȱôȱȱ
ȱ£©ȱóȱȱÉȱ©ǯ ǰȱȱȱĚ©ȱȱȱŘƖȱȱȱ
ȱȱȱȱȱȱǻŗŖŖƖȱȱşŞƖǼǰȱ
ȱ ȱ ȱ şŞƖȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱȱǯ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ££©ȱ ȱ ȱ ęȱ ǰȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱóȱȱ£©ȱȱęȱ¡ȱ
ôȱȱȱǰȱȱȱȱȱ óȱ Éȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ©ǰȱȱȱ££©ȱóȱȱôȱ
ǯǯȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ DZ
ǰȱ ǯǯȱ ôȱ ǰȱ ôȱ
ǰȱôȱȱôȱ©ǰȱȱ
Éȱ¦©ȱóȱôȱȱȱǰȱȱ ŚƖ ŝƖ ŗŘƖ ŗŝƖ ŘŖƖ ŗŝƖ ŗŘƖ ŝƖ ŚƖ
ęȱȱȱȱǯȱȱ©ȱ ŗ Ř ř Ś ś Ŝ ŝ Ş ş
ȱȱȱ©óȱÉȱȱřǯȱȬȱ©ȱ
ȱȱȱȱóȱ©ôȱȱ ȱ Ȭȱ ȱ ©ȱ ȱ ħȱ
ôȱ ȱ ôǯȱ ȱ Ȭȱ ôȱ Éȱ ȱôǯȱȱ¦ȱȱ©ȱ
ȱ £ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱÉ£©ȱÉȱȱȬȱȱ©ǰȱÉ©ȱ
¦óȱȱǰȱÉȱ¡©ǯȱCȱ©ȱ ©ȱȱȱôȱȱȱǮȄǯȱȱ
ȱŗŝ
ȱȱȱóȱȱȱÉȱȱȱ
ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ£©
©ȱȱǯȱȱ¦ȱȱ©ȱôȱȱ
ȱȱȱ£ǰȱȱȱ©ȱ £ȱ £©ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ
ȱ©ȱȱ©ȱȱȱ©ȱȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ Éȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱȱȱ©ôǯȱȱȱ©£ȱ ¦ȱȱȱȱ©ǯȱȱȱȱ
ȱ£ȱÉ©ȱ©ȱȱô©ȱ ©ȱ £ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǯȱ
ȱȱȱȱ©ôȱȱÉȱȱ ȱ ȱ ©£ȱ ©ȱ £ȱ ȱ ȱ
©ȱ©©ǯ Éȱ ȱ ©ȱ ©©ǯȱ Cȱ ǰȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ
óȱ©ôȱȱęȱȱȱȱ ȱ©ȱȱȱǯȱȱȱǰȱȱ
ǯ ȱ ©£ȱ ȱ £ȱ £©ȱ ȱ ęȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ
ǯ
ȱȱ©ȱȱȱ¦ȱ©ȱ £ȱȱę
©ȱȱ©ȱô©ȱȱȱȱȬȱɦȱ
óȱ©ȱôǰȱ¦Ȭȱ©ȱȱȱ £ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ęȱ ©ȱ óȱ ©ȱ ôȱ ©ǯȱ ȱ ¦ȱ ȱ ¦ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ £ȱ ©ȱ ȱ Éȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ
©ȱȱǯȱȱȱ©£ȱȱ©ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱ£ȱȱôȱ©ȱȱȱǯȱ ȱȱ©ȱ©ȱȱôǯȱȱȱȱ
óǰȱ Éȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ©ȱ£ȱ©ȱȱȱǯȱȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ©£ȱ©ȱ£ȱÉȱȱ©ȱ©©ȱ
ȱȱȱȱȱȱǰȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ
Éȱ ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ěôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ô©ǰȱ ȱ
ǰȱȱȱȱȱǮȱȱȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ęȱ Éȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ Éȱ ȱ Ȅǯȱ ©ǯȱ ȱ ¦ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ
ǰȱȱȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ©©ȱ É©ȱ
ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ ôǯȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ
Cȱȱ£ǰȱȱȱȱȱȱȱęȱ ȱ ȱ ôȱ ǻ¦ȱ ©©ȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ôǼǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©£ȱ
¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȦȱǯ ȱȱ£ôȱȱǯ
ȱ£©
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ¦ȱ
ȱ ¦ȱ Éȱ óȦȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęôȱ £©ȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ óȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ £©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ǰȱ ¦Ȭȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ©¦ȱ ȱ £ȱ
©ȱȱȱȱȱǯȱȱȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ £ȱ
©£ȱ ©ȱ £ȱ Éȱ ȱ ©ȱ ©©ȱ ȱ ©ȱ ȱ Ȭ©ȱ £ȱ ȱ ȱ
ȱǯȱCȱȱȱȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©£ȱ ©ȱ £ȱ ȱ
ô©ȱǰȱȱȱȱȱȱȱ ôȱ©ȱȱȱǯȱȱȱȱ
ǯȱȱȱȱȱȱȱÉȱ ȱȱȱȱô©ǰȱȱóȱÉȱ
ȱȱȱȱȱôȱ ȱ£ǰȱȱȱ©ȱȱȱ©ǰȱ
ȱȱǯ Éȱ óȱ ǰȱ ȱ ȱ ÉȬ©ȱ ȱ ȱ
ȱ £ȱ ǯȱ ȱ ¦ȱ ȱ ©ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ
©©ȱ©ȱô£ǰȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éǰȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱôǯȱ ȱ¦ȱȱȱȱȬȱɦȱǯȱȱȱ
ȱȱ©£ȱȱȱ£©ȱȱęȱ ȱ ©ȱ £ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
ȱȱǯ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©£ȱ ©ȱ
£ȱ ȱ ȱ ÉȬȱ ȱ ©ȱ
ȱÉȱ© ©©ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ
ȱ Éȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱôȱȱ
¦ȱȱȱȱȱȱȱȱ ȱȱǯ
ȱ ǰȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱóȱȱȱȱȱȱ©ȱ¡©ȱ £ȱô
óȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ£ȱ©ȱȱȱÉȱ©ȱ £ȱ ôȱ ȱ ȱ ¦ȱ
ȱȱȱǯȱȱȱ©£ȱ©ȱ Éȱ É©ôȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
£ȱÉȱȱ©ȱ©©ȱȱȱǯ Ȭȱ ɦǰȱ ȱ ¦ȱ Éȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ɦȱ óȦȱ
ȱ¦ȱȱ¦ȱȱóȱȱȱȬȱ
ȱ ôȱ Éȱ ©ȱ ô©ǯȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱ¦ȱȱ¦ȱÉȱ ©ȱ£ȱ©ȱȱȱǯȱȱ
ȱȱȱ¦ȱȱȱȱȱȱ ȱ©£ȱ©ȱȱ£ȱȱôȱ©ȱ
©ȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ Ȧ£ȱ ȱȱǯ
ę
ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŗşşśǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ǯǰȱ ȱ ȱ
ǰȱ ǯǰȱ
ħǰȱ ǯǰȱ
DZȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖŘǼǯȱ
ȱ ¢¢ǯȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ěǰȱŗşǰȱŘşřȬŘşşǯ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ȱȱȱ¢ǰȱŗŜǰȱŚŖřȬŚŘŖǯ
ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŗşşŚǼǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ǯǰȱ
ħǰȱ ǯȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖŗǼǯȱ
ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱǰȱȱȱȱ
ȱ ȱ DZȱ ǰȱ ęǰȱ ȱ ǯȱ ¢ȱ ȱ ȱ
ȱǯȱȱȱ¢ȱȱȱ¢¢ǰȱ ěǰȱřŖǰȱŗřŗŗȬŗřŘŝǯ
ŜŜǰȱśŚşȬśśŞǯ ǰȱ ǯǰȱ
ħǰȱ ǯȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖŗǼǯȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ Ĵǰȱ ǯȱ
ǯȱ ǯȱ ǻŗşŞŜǼǯȱ Ȭ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
şŖǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ǰȱ ¡¢ȱ
ȱ ¢¢ȱ ǻ
ȱ ħȱ ȱ ȱ ¢ȱ ǻȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ¢ȬǼǯȱǰȱ ºȱ ȱ ¢ȱ ȱ ǰȱ
ȱDZȱ ȱǭȱǯ ȱ ȱ ÊǼǯȱ ȱ ȱ £ǰȱ Řşǰȱ
ǰȱǯǯǰȱǰȱǯǯǰȱ
ǰȱǯ
ǯǰȱ¢ǰȱǯȱ ŗŜŜȬŗŝŜǯ
ǭȱ ǰȱ ǯǯȱ ǻŗşŞŘǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ǯǰȱ
ħǰȱ ǯȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖŘǼǯȱ
ǯȱȱ ǰȱŗǰȱřŝȬŚřǯ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǰȱǯȱǯǰȱǰȱǯȱǯǰȱǭȱǰȱǯȱ
ǯȱǻŗşŞşǼǯȱ ȱ DZȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ DZȱ ȱ ¢ȱ ǻ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ǯȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ǽǯȱ ǰȱ
¢¢ǰȱśŜǰȱŘŜŝȬŘŞřǯ ȱDZȱ
ǰȱ ǯǯǰȱ Ȭǰȱ ǯ
ǯǰȱ £ǰȱ
ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ
ħǰȱ ǯǰȱ ȱ ȱ
ȱ ǰȱ ǯȱ ǭȱ ǰȱ ǯǯȱ
ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖŘǼǯȱ ȱ
ǻŘŖŖŗǼǯȱȱ ȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ
DZȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¡¢DZȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ¢ȱȱǯȱ¢ȱǰȱŗŘŝǰȱ ȱǯȱȱȱǰȱŘśǰȱŜŖřȬŜŗŗǯ
ŞŝȬŗŘŝǯ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǰȱ
ħǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǭȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ
ǯȱ ǯȱ ǻŗşşřǼǯȱ ȱ ȱ
ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖřǼǯȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ DZȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¢DZȱ
¢¢ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ěȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
ǰȱŗŜǰȱřřŗȬřŚşǯ ¢ȱȱȱěǰȱŘśǰȱŜŖřȬŜŗŗǯ
ǰȱǯȱǯȱǻŗşŝŝǼǯȱȬşŖDZȱǰȱȱ
ǰȱ
ǯǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǭȱ ȱ ¢ǰȱ ǯȱ ǻŗşşŜǼǯȱ
ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ǻǼǯȱ ȱ ¢ȱ DZȱ ȱ ǻȱ
DZȱ ȱ
ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ħȱ ħDZȱ
Ǽǯȱ DZȱ
ǰȱȱ¢ȱȱǯ ȱǭȱǯ
ǰȱǯȱǯȱǭȱǰȱǯȱǯȱǯȱǻŗşşŖǼǯȱȱ
ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ
ǯǰȱ ǭȱ ěǰȱ ǯȱ ǯȱ
ȱȱDZȱȱȱǯȱȱ ǻŗşşŜǼǯȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ DZȱ
ȱ¢ȱȱȱ¢¢ǰȱśŞǰȱŞŚŚȬŞśŚǯ £ȱ ȱ ǯȱ DZȱ ǯȱ
ǰȱǯǰȱǭȱ£ǰȱǯȱǯȱǻŗşŞŞǼǯȱȱȱȱ¢ȱ ȱǭȱǯǯȱȱǻǼǯȱ
ȱȱǯȱ
ȱ ȱ ǯȱ ȱ DZȱ ȱ ȱDZȱȱ¢ȱǭȱǰȱǯ
¢ȱǯ
ħǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǭȱ ȱ ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖřǼǯȱ
ȬȬȬȬȬȬǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǭȱ
ħǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖřǼǯȱ ȱ ȱȱȱ¡¢ȱ¢ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱĚ¢ǯȱǰȱ
ȱ ¢¢ȱ ȱ ěȱ ǰȱȱȱǰȱŝŚǰȱŘŝřȬŘŝŝǯ
¢ȱȱȱǯȱȱȱȱȱǰȱ
ħǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǯȱ ǰȱ ħǰȱ ǯǰȱ
řŘǰŚŖŗȬŚŖŞǯ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ȱ ǻŘŖŖřǼǯȱ
ȱȱȱȱȱ¢ȱȱ
ȱ DZȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ǰȱ ǯȱ ǻŗşşřǼǯȱ ȱ ȱ ȱ Ȭ
ȱ ¢ȱ ǵȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ĝ¢ǯȱ¢ȱȱȱȱǯȱ
ǰȱřŘǰȱŗŞśȬŗşřǯ ǰȱ ¢DZȱȱ§ȱǯ
ħǰȱ ǯǰȱ ¢ǰȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖŘǼǯȱ ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŗşŞŞǼǯȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ¢DZȱȱȱ¢ǯȱȱǭȱȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ
ǰȱŜǰȱŘŝśȬŘŞŗǯ ¢¢ǰȱŗřǰȱśśśȬśŝŚǯ
£ǰȱǯȱǭȱǰȱǯȱǻŗşŞŚǼǯȱǰȱȱȱ ǰȱǯȱǯȱǯǰȱǰȱǯȱǯǰǭȱǰȱǯȱǻŗşşśǼǯȱȱ
ǯȱ ȱDZȱǯ ȱ £ȱ DZȱ ȱ ȱ
ǰȱǯǰȱǭȱ£ǰȱǯȱǯȱǻŗşşŗǼǯȱȱȱDZȱȱ ǯȱ¢ȱǰȱŝǰȱśŘŚȬśřŘǯ
¢ǯȱ ȱDZȱȱ¢ȱǯ ǰȱ
ǯǰȱ ǭȱĝǰȱ ǯȱ ǻŗşşŖǼǯȱ ȱ ȱ ȱ
Ȭ
ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǯǰȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ȱ ǯȱ ¢ȱ ǰȱ ŗŖŞǰȱ
ǻŗşşŚǼǯȱȱȱ ȱȱȱ ŘŖşȬŘřŘǯ
ȱ ǯȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ǰȱǯȱǯȱǻŗşşśǼǯȱǰȱǰȱȱȱȱ
¢¢ǰȱŜŝǰȱşŘȬŗŖŚǯ DZȱ ȱ ȱ ǵȱ ȱ ¡ǵȱ ȱ ȱ
ȱǻŗşŜśǼǯȱ¢ȱȱȱȱȬǯȱ
ȱȱȱǰȱǻ¡ȱǼǰȱśřȬŝşǯ
ǰȱ ȱ ¢DZȱ ȱ ¢ȱ ǰȱ ǯȱ ǯȱ ǻŗşşŗǼǯȱ ȱ ȱ ȱ
ǯ ȱ ǯȱ ȱ ¢¢ȱ
ǰȱřǰȱŘŜşȬřŖŝǯȱ
¡
ȱȬȱȱȱ
ȱȱȱ©ȱȱ©ȱ©ȱóȱȱȱȱ
ôȱȱȱ©ȱȱȱȱȱÉȱôȱȱ
ȱ ǰȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ óȬȱ ȱ ǯȱ ȱ
ǰȱȱȱȱȱǯȱȱęȱȱǰȱ
Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ôȱ óȱ ȱ ȱ ȱ
ǯȱ Cȱ ǰȱ ȱ £ȱ ŗŖȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ £Ȧ
ȱȱȱȱȱȱ¡ȱÉȱȱśǯȱȱ
©ȱ©ȱȱȱ©ȱǰȱDZ
ǯȱ ôǰȱȱ¦ȱÉȱŗřȬŗśȱDZȱ©ô
ǯȱ ôǰȱȱ¦ȱÉȱŗřȬŗśȱDZȱ
ǯȱ ôǰȱȱ¦ȱÉȱŗŜȬŗŞDZȱ©ôȱ
ǯȱ ôǰȱȱ¦ȱÉȱŗŜȬŗŞDZȱȱ
ǯȱ ôȱȱôȱ©ǰȱȱ¦ȱÉȱŗŞȬŜśȱDZȱ©ôȱ
ǯȱ ôȱȱôȱ©ǰȱȱ¦ȱÉȱŗŞȬŜśȱDZȱȱ
ǯȱ ȱÉȱ¦©ǰȱŜŜȱȱóȱȱDZȱ©ô
ǯȱ ȱÉȱ¦©ǰȱŜŜȱȱóȱȱDZȱ
ǯȱ ôȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ¦ȱ Éȱ ŗŞȬŜśȱ DZȱ
©ô
ǯȱ ôȱȱȱǰȱȱ¦ȱÉȱŗŞȬŜśȱDZȱ
ǯȱȱȱȱôǰȱ¦ȱŗřȬŗśȱǰȱ©ô
ȱ£©
ȱȱ
£
£ȱȱ
£ȱ
£ȱ
ȱÉȱ
©
ę
ô
ǻ£ȱǂȱ£Ǽȱ
£©
ȱ
ǻǼ
ƹ
şş ŞŖ ş Ƹř
şş ŝş ş
şş ŝŞ ş ŘŖ ǃŗś ǃŗŜ
şş ŝŝ ş
şş ŝŜ ş ŘŖ ŘŖ ǃŗş ǃŗŞ
şş ŝś ş ŗŞȬŗş ŘŖ ŗŚ ŗřȬŗś
şş ŝŚ ş ǃŗś
şş ŝř ş ŗŝ ŗş ŗş
şş ŝŘ ş ŗŞ ŗŞ ŗş ŗř ŗŘ
ȱ
şŞ ŝŗ ş ŗŜ ŗŝ ŗŜȬŗŝ ŗŞ
şŞ ŝŖ ş ƸŘ ŗŝȬŗŞ ŗŚ ŗŝ ŗŘ
şŝ Ŝş ş ŗś ŗŗ
şŜ ŜŞ ş ŗř ŗŜ ŗś ŗŝ ŗŗ
şŜ Ŝŝ ş ŗŚ ŗŜ ŗŜ ŗŜ
şś ŜŜ Ş ŗř ŗŘ ŗŚ ŗŖ ŗŖ
şř Ŝś Ş ŗŘ ŗś ŗś ŗś
şŘ ŜŚ Ş ŗś ŗř ş
şŖ Ŝř Ş ŗŗ ŗŚ ŗŗ ŗŚ ŗŚ ş
ŞŞ ŜŘ Ş ŗŖ ŗŚ
ŞŜ Ŝŗ ŝ ŗř ŗř ŗř ŗŘ
ŞŚ ŜŖ ŝ Ƹŗ ş ŗŖ ŗř Ş
ŞŘ śş ŝ ŗŘ ŗŘ ŗŘ ŗŗ ŗŘ Ş
ŝş śŞ ŝ
ŝŜ śŝ Ŝ ŗŗ ş ŗŗ ŗŗ ŝ
ŝř śŜ Ŝ Ş ŗŗ ŗŖ
ȱ
Ŝş śś Ŝ ŗŖ ŗŖ ŝ
ŜŜ śŚ Ŝ Ş ŗŖ Ŝ
ŜŘ śř Ŝ ŝ ş ŗŖ ş
śŞ śŘ ś ş ş
śŚ śŗ ś ŝ ś Ŝ
śŖ śŖ ś Ŗ ş Ş
ŚŜ Śş ś Ŝ Ş Ş Ş
ŚŘ ŚŞ ś
řŞ Śŝ Ś Ŝ Ş ś
řŚ ŚŜ Ś ŝ ŝ ŝ ŝ
ȱ
řŗ Śś Ś ś
Řŝ ŚŚ Ś ś ŝ
ŘŚ Śř Ś Ŝ Ŝ Ŝ
Řŗ ŚŘ ř Ŝ Ŝ Ś
ŗŞ Śŗ ř ś
©£
ŗŜ ŚŖ ř Ȭŗ ś Ś
ŗŚ řş ř ś ś
ŗŘ řŞ Ř Ś ś
ŗŖ řŝ Ř Ś
Ş řŜ Ř
ŝ řś Ř Ś Ś
Ŝ řŚ Ř
Ś řř Ř Ś Ś ȱ
Ś řŘ ŗ ©£
ř řŗ ŗ Ś
Ř řŖ ŗ ȬŘ
Ř Řş ŗ
ŗ ŘŞ ŗ
ŗ Řś ŗ
ǯȱȱȱȱôǰȱ¦ȱŗřȬŗśȱǰȱ
ȱ£©
ȱȱ
£
£ȱȱ
£ȱ
£ȱ
©
ȱÉȱ
ę
ô
ǻ£ȱǂȱ£Ǽȱ
£©
ȱ
ǻǼ
ƹ
şş ŞŖ ş Ƹř
şş ŝş ş ŘŖ ŘŖ ŘŖ ǃŗŝ ǃŗś
şş ŝŞ ş
şş ŝŝ ş ǃŗş ŘŖ
şş ŝŜ ş ŗş ŘŖ ŗŞȬŗş ŗŜ
şş ŝś ş ŗřȬŗŚ
şş ŝŚ ş ŗŞ ŗş ŗŚȬŗś
şş ŝř ş ŗŝȬŗŞ ŗş ŗş ŗŝ
şş ŝŘ ş ŗŘ
ȱ
şŞ ŝŗ ş ŗŝ ǃŗŝ
şŞ ŝŖ ş ƸŘ ŗŜ ŗŞ ŗŞ ŗŞ ŗŜ ŗř ŗŗ
şŝ Ŝş ş ŗś ŗŜ ŗŝ
şŜ ŜŞ ş ŗŝ ŗś ŗŘ ŗŖ
şŜ Ŝŝ ş ŗŚ ŗŜ
şś ŜŜ Ş ŗś ŗŜ ŗŝ ŗŚ ŗŜ ŗŗ
şř Ŝś Ş ŗř ŗś ŗŖ ş
şŘ ŜŚ Ş ŗŘ ŗŚ ŗś ŗŜ ŗř ŗś
şŖ Ŝř Ş ŗŚ ŗś ŗŚ ş
ŞŞ ŜŘ Ş ŗŗ ŗř ŗŚ
ŞŜ Ŝŗ ŝ ŗř ŗŚ ŗŘ
ŞŚ ŜŖ ŝ Ƹŗ ŗŖ ŗř ŗř Ş Ş
ŞŘ śş ŝ ŗŘ
ŝş śŞ ŝ ŗŘ ŗŘ ŗř ŗŗ ŗŘ
ŝŜ śŝ Ŝ ş ŗŗ ŝ
ŝř śŜ Ŝ ŗŗ ŗŗ ŗŘ ŗŗ ŝ
ȱ
Ŝş śś Ŝ ŗŖ ŗŖ
ŜŜ śŚ Ŝ ŗŖ ŗŗ ŗŖ
ŜŘ śř Ŝ Ş ŗŖ Ŝ Ŝ
śŞ śŘ ś ş ş
śŚ śŗ ś ş ş ŗŖ ş
śŖ śŖ ś Ŗ
ŚŜ Śş ś ŝ Ş ş ś
ŚŘ ŚŞ ś Ş ś
řŞ Śŝ Ś Ş Ş
řŚ ŚŜ Ś Ŝ ŝ Ş
ȱ
řŗ Śś Ś Ş ŝ
Řŝ ŚŚ Ś
ŘŚ Śř Ś ŝ
Řŗ ŚŘ ř Ŝ ŝ
ŗŞ Śŗ ř ś ŝ Ŝ ŝ Ś
©£
ŗŜ ŚŖ ř Ȭŗ Ŝ Ś
ŗŚ řş ř ś
ŗŘ řŞ Ř Ŝ Ŝ
ŗŖ řŝ Ř Ŝ ś
Ş řŜ Ř ś
ŝ řś Ř
Ŝ řŚ Ř Ś ś ś
Ś řř Ř Ś ś ȱ
Ś řŘ ŗ ©£
ř řŗ ŗ Ś Ś
Ř řŖ ŗ ȬŘ
Ř Řş ŗ Ś
ŗ ŘŞ ŗ Ś
ŗ Řś ŗ Ś
ǯȱȱȱȱôǰȱ¦ȱŗŜȬŗŞȱǰȱ©ô
ȱ£©
ȱȱ
£
£ȱȱ
£ȱ
£ȱ
ȱÉȱ
©
ę
ô
£©
ǻ£ȱǂȱ£Ǽ
ȱ
ǻǼ
ƹ
şş ŞŖ ş Ƹř ǃŗŞ ǃŗş ǃŗş
şş ŝş ş
şş ŝŞ ş ŗŝ
şş ŝŝ ş ŘŖ ŗŞ ŗŞ
şş ŝŜ ş ŗŜ ŘŖ
şş ŝś ş ŘŖ ŗŝ
şş ŝŚ ş ŗş ŗŝ
şş ŝř ş ŗś ŗŞ ŘŖ ŘŖ ŗŜ ŗŜ
şş ŝŘ ş ŗş ŗŝ ŘŖ ŗş ŗś ŗś
ȱ
şŞ ŝŗ ş ŗŚ ŗŞ
şŞ ŝŖ ş ƸŘ ŗŜ ŗş ŗş ŗŚ ŗŚ
şŝ Ŝş ş ŗŝ ŗŞ ŗş ŗŞ
şŜ ŜŞ ş ŗř ŗś ŗŞ ŗř ŗř
şŜ Ŝŝ ş ŗŜ ŗŝ ŗŞ ŗŝ
şś ŜŜ Ş ŗŚ ŗŝ ŗŝ ŗŘ ŗŘ
şř Ŝś Ş ŗŘ ŗś ŗŜ ŗŗ
şŘ ŜŚ Ş ŗř ŗŜ ŗŜ ŗŗ
şŖ Ŝř Ş ŗŚ ŗŜ
ŞŞ ŜŘ Ş ŗŗ ŗŘ ŗś ŗś ŗŖ
ŞŜ Ŝŗ ŝ ŗř ŗś ŗś ŗŖ
ŞŚ ŜŖ ŝ Ƹŗ ŗŖ ŗŚ ŗŚ ŗŚ ŗŚ ş
ŞŘ śş ŝ ŗŗ ş
ŝş śŞ ŝ ŗŘ ŗř ŗř
ŝŜ śŝ Ŝ ş ŗŖ ŗř ŗř
ŝř śŜ Ŝ ŗŗ ŗŘ ŗŘ Ş
ȱ
Ŝş śś Ŝ ŗŘ ŗŘ Ş
ŜŜ śŚ Ŝ ŗŖ ş ŗŗ ŗŗ
ŜŘ śř Ŝ Ş ŗŗ ŝ
śŞ śŘ ś ŗŖ ŗŗ
śŚ śŗ ś ş Ş ŗŖ ŝ
śŖ śŖ ś Ŗ ŗŖ ŗŖ Ŝ
ŚŜ Śş ś ŝ ş ş Ŝ
ŚŘ ŚŞ ś Ş ŝ ş ş
řŞ Śŝ Ś Ş ś
řŚ ŚŜ Ś Ŝ Ŝ Ş Ş ś
ȱ
řŗ Śś Ś ŝ Ş
Řŝ ŚŚ Ś
ŘŚ Śř Ś ś ś ŝ ŝ ŝ ŝ
Řŗ ŚŘ ř Ŝ Ŝ
ŗŞ Śŗ ř Ŝ Ŝ Ŝ
©£
ŗŜ ŚŖ ř Ȭŗ ś ś Ś
ŗŚ řş ř ś ś ś Ś
ŗŘ řŞ Ř Ś
ŗŖ řŝ Ř Ś
Ş řŜ Ř
ŝ řś Ř Ś
ȱ
Ŝ řŚ Ř Ś Ś Ś
©£
Ś řř Ř Ś
Ś řŘ ŗ
ř řŗ ŗ
Ř řŖ ŗ ȬŘ
ǯȱȱȱȱôǰȱ¦ȱŗŜȬŗŞȱǰȱ
£ȱȱę
£ȱȱô
ȱÉȱ©
ȱȱǻǼ
£ȱ£©
ȱ£©
£
ȱ
ǻ£ȱǂȱ£Ǽ
ȱ
ƹ
şş ŞŖ ş Ƹř ŘŖ
şş ŝş ş
şş ŝŞ ş
şş ŝŝ ş
şş ŝŜ ş ŘŖ ŘŖ ŗŜȬŗş
şş ŝś ş ŘŖ ŘŖ ŘŖ
şş ŝŚ ş ŘŖ ŘŖ ŗş ŗś
şş ŝř ş ŘŖ
şş ŝŘ ş ŗş ŗŞ
ȱ
şŞ ŝŗ ş ŗŝȬŗŞ ŗş ŗŝ ŗŚ
şŞ ŝŖ ş ƸŘ ŗŜ ŗş ŗş ŗş ŗş ŗŜ
şŝ Ŝş ş ŗś ŗŞ ŗş ŗř
şŜ ŜŞ ş ŗŚ ŗŞ ŗŞ ŗŞ ŗś
şŜ Ŝŝ ş ŗŞ ŗŚ ŗŘ
şś ŜŜ Ş ŗŝ ŗŝ ŗŞ ŗŝ ŗř ŗŗ
şř Ŝś Ş ŗř ŗŝ ŗŝ ŗŘ ŗŖ
şŘ ŜŚ Ş ŗŜ ŗŜ ŗŝ
şŖ Ŝř Ş ŗŘ ŗŜ ŗŜ ŗŗ
ŞŞ ŜŘ Ş ŗś ŗŜ ŗŜ ş
ŞŜ Ŝŗ ŝ ŗś ŗŖ
ŞŚ ŜŖ ŝ Ƹŗ ŗŗ ŗŚ ŗś ŗś ŗś
ŞŘ śş ŝ ŗŚ ŗś ş
ŝş śŞ ŝ ŗŖ ŗř ŗŚ ŗŚ ŗŚ Ş
ŝŜ śŝ Ŝ ŗř ŗŚ
ŝř śŜ Ŝ ŗŘ ŗř ŗř Ş
ȱ
Ŝş śś Ŝ ş ŗŘ ŗř ŗř ŗŘ
ŜŜ śŚ Ŝ ŗŘ ŝ
ŜŘ śř Ŝ ŗŗ ŗŗ ŗŘ ŝ
śŞ śŘ ś ŗŘ ŗŗ
śŚ śŗ ś Ş ŗŖ ŗŗ ŗŗ Ŝ
śŖ śŖ ś Ŗ ŗŖ ŗŗ
ŚŜ Śş ś ŗŖ ŗŖ ŗŖ Ŝ
ŚŘ ŚŞ ś ş ş
řŞ Śŝ Ś ŝ ŗŖ ś
řŚ ŚŜ Ś ş ş ş
řŗ Śś Ś Ş ȱ
Řŝ ŚŚ Ś Ş ş ś
ŘŚ Śř Ś Ŝ Ş Ş
Řŗ ŚŘ ř ŝ Ş
ŗŞ Śŗ ř Ş
©£
ŗŜ ŚŖ ř Ȭŗ ŝ ŝ ŝ Ś
ŗŚ řş ř ś Ŝ
ŗŘ řŞ Ř ŝ ŝ
ŗŖ řŝ Ř Ŝ Ŝ Ś
Ş řŜ Ř ś Ŝ
ŝ řś Ř ś Ŝ
Ŝ řŚ Ř Ś Ŝ ś ś
ȱ
Ś řř Ř Ś
©£
Ś řŘ ŗ ś ś
ř řŗ ŗ
Ř řŖ ŗ ȬŘ Ś
Ř Řş ŗ Ś
ŗ Řŝ ŗ Ś Ś Ś
ǯȱȱȱȱôȱȱôȱ©ǰȱ¦ȱŗŞȬŜśȱǰȱ©ô
ȱ£©
ȱȱ
£
£ȱȱ
£ȱ
£ȱ
ȱÉȱ
©
ę
ô
£©
ǻ£ȱǂȱ£Ǽ
ȱ
ǻǼ
ƹ
şş ŞŖ ş Ƹř
şş ŝş ş
şş ŝŞ ş ǃŗş ǃŗŞ ŘŖ
şş ŝŝ ş
şş ŝŜ ş ŘŖ ŘŖ
şş ŝś ş ŗŜȬŗŞ ŗŝ ŗŝȬŗş
şş ŝŚ ş
şş ŝř ş ŘŖ ŗş ŘŖ ŗŜ ŗŚȬŗŜ
şş ŝŘ ş ŗŞ ŗş ŗś
ȱ
şŞ ŝŗ ş ŗś ŘŖ ŗŚ ŗř
şŞ ŝŖ ş ƸŘ ŗş ŗŞ ŘŖ ŗř
şŝ Ŝş ş ŗŞ ŗŝ ŗş ŗŘ
şŜ ŜŞ ş ŗŚ ŗŗ ŗŘ
şŜ Ŝŝ ş ŗŝ ŗŝ ŗŞ
şś ŜŜ Ş ŗŜ ŗş ŗş ŗŝ ŗŖ ŗŗ
şř Ŝś Ş ŗř ŗŜ ŗŞ ş
şŘ ŜŚ Ş ŗŜ ŗś ŗŖ
şŖ Ŝř Ş ŗś ŗŞ ŗŜ
ŞŞ ŜŘ Ş ŗŘ ŗś ŗŚ ŗŚ ŗŝ Ş ş
ŞŜ Ŝŗ ŝ ŗŝ
ŞŚ ŜŖ ŝ Ƹŗ ŗř ŗř ŗŜ
ŞŘ śş ŝ ŗŗ ŗŚ ŗś ŝ
ŝş śŞ ŝ ŗŘ ŗŘ ŗŜ Ş
ŝŜ śŝ Ŝ ŗř ŗś ŗŚ
ŝř śŜ Ŝ ŗŖ ŗŚ
ȱ
Ŝş śś Ŝ ŗŘ ŗŗ ŗŗ ŗś Ŝ ŝ
ŜŜ śŚ Ŝ ŗř
ŜŘ śř Ŝ ş ŗŖ ŗŚ ŗř
śŞ śŘ ś ŗŗ ŗŖ Ŝ
śŚ śŗ ś ŗř ŗŘ
śŖ śŖ ś Ŗ Ş ŗŖ ş ş ŗŘ ś
ŚŜ Śş ś ŗŗ
ŚŘ ŚŞ ś ŗŘ ŗŗ ś
řŞ Śŝ Ś ş Ş ŗŖ
řŚ ŚŜ Ś ŝ Ş ŗŖ
ȱ
řŗ Śś Ś ŗŗ
Řŝ ŚŚ Ś Ş ŝ ş
ŘŚ Śř Ś ŝ ŗŖ ş
Řŗ ŚŘ ř Ŝ Ş
ŗŞ Śŗ ř ŝ Ŝ Ŝ ş Ś
©£
ŗŜ ŚŖ ř Ȭŗ Ş Ś
ŗŚ řş ř ś ŝ
ŗŘ řŞ Ř ś Ŝ ś Ş ŝ
ŗŖ řŝ Ř Ŝ
Ş řŜ Ř ŝ Ŝ
ŝ řś Ř ś ś ś
Ŝ řŚ Ř ȱ
Ś řř Ř Ś Ś Ŝ ©£
Ś řŘ ŗ Ś ś
ř řŗ ŗ Ś
Ř řŖ ŗ ȬŘ Ś Ś
ŗ ŘŞ ŗ Ś
ǯȱȱȱȱôȱȱôȱ©ǰȱ¦ȱŗŞȬŜśȱǰȱ
ȱÉȱ©
ȱȱǻǼ
£ȱ£©
ȱ£©
£
£ȱȱ
£ȱ
ę
ô
ǻ£ȱǂȱ£Ǽ
ȱ
ƹ
şş ŞŖ ş Ƹř
şş ŝş ş ŘŖ ŘŖ
şş ŝŞ ş
şş ŝŝ ş ŘŖ ŘŖ
şş ŝŜ ş ŗş
şş ŝś ş ŗŞȬŗş
şş ŝŚ ş ŗŞ ŘŖ ŗş
şş ŝř ş ŘŖ ŗŞ
şş ŝŘ ş ŗŝ ŗş ŗş ŘŖ ŗŝ ŗŝ
ȱ
şŞ ŝŗ ş ŗŜ
şŞ ŝŖ ş ƸŘ ŗŜ ŗŞ ŘŖ ŘŖ ŗŜ ŗś
şŝ Ŝş ş ŗŞ ŗş ŗś ŗŚ
şŜ ŜŞ ş ŗŝ ŗş ŗŚ ŗř
şŜ Ŝŝ ş ŗś
şś ŜŜ Ş ŗŝ ŗŞ ŗř ŗŘ
şř Ŝś Ş ŗŚ ŗŜ ŗş ŗş ŗŞ ŗŗ
şŘ ŜŚ Ş ŗř ŗŝ ŗŘ
şŖ Ŝř Ş ŗŜ ŗś ŗŝ ŗŗ
ŞŞ ŜŘ Ş ŗŘ ŗŜ ŗŞ ŗŞ ŗŖ
ŞŜ Ŝŗ ŝ ŗś ŗŚ ŗŖ
ŞŚ ŜŖ ŝ Ƹŗ ŗś ŗŝ ŗŝ ŗŜ ş ş
ŞŘ śş ŝ ŗŗ ŗř
ŝş śŞ ŝ ŗŚ ŗŚ ŗŜ ŗś Ş
ŝŜ śŝ Ŝ ŗŖ ŗŜ Ş
ŝř śŜ Ŝ ŗř ŗř ŗŘ ŗś ŗŚ
Ŝş śś Ŝ ŗś ȱ
ŜŜ śŚ Ŝ ş ŗŘ ŗŚ ŗř ŝ ŝ
ŜŘ śř Ŝ ŗŘ ŗŗ ŗŚ
śŞ śŘ ś ŗŘ
śŚ śŗ ś Ş ŗŗ ŗŖ ŗř ŗř Ŝ Ŝ
śŖ śŖ ś Ŗ ŗŗ
ŚŜ Śş ś ŗŖ ŗŘ ŗŗ
ŚŘ ŚŞ ś ŝ ŗŖ ş ŗŘ ś
řŞ Śŝ Ś ŗŗ ś
řŚ ŚŜ Ś ş ş ŗŖ
řŗ Śś Ś ŗŗ ŗŖ ȱ
Řŝ ŚŚ Ś Ŝ Ş Ş ş
ŘŚ Śř Ś Ş
Řŗ ŚŘ ř ŗŖ ş
ŗŞ Śŗ ř ŝ Ş
©£
ŗŜ ŚŖ ř Ȭŗ ś ŝ ş Ş Ś
ŗŚ řş ř ŝ Ś
ŗŘ řŞ Ř Ŝ Ş ŝ
ŗŖ řŝ Ř Ŝ ŝ
Ş řŜ Ř Ŝ Ŝ
ŝ řś Ř ś ŝ Ŝ
Ŝ řŚ Ř ś
ȱ
Ś řř Ř Ś ś Ŝ ś
©£
Ś řŘ ŗ
ř řŗ ŗ ś ś
Ř řŖ ŗ ȬŘ Ś
Ř Řş ŗ Ś Ś
ŗ ŘŞ ŗ Ś Ś Ś
ǯȱȱȱȱȱÉȱ¦©ǰȱ¦ȱŜŜȱȱóȱǰȱ©ô
£ȱ£©
ȱ£©
ȱȱ
£
£ȱȱ
£ȱ
ȱÉȱ
©
ę
ô
ǻ£ȱǂȱ£Ǽ
ȱ
ǻǼ
ƹ
şş ŞŖ ş Ƹř
şş ŝş ş
şş ŝŞ ş
şş ŝŝ ş
şş ŝŜ ş
şş ŝś ş
şş ŝŚ ş
şş ŝř ş
şş ŝŘ ş ǃŗŝ ŘŖ
ȱ
şŞ ŝŗ ş
şŞ ŝŖ ş ƸŘ ǃŗś ŘŖ ŘŖ ŘŖ ŘŖ ŘŖ ǃŗŞ
şŝ Ŝş ş
şŜ ŜŞ ş ŗŖȬŗş
şŜ Ŝŝ ş ŗŜ
şś ŜŜ Ş ŗŚ ŗş ŗŞȬŗş ŗş ŗŜȬŗŝ
şř Ŝś Ş ŗş ŗś ŗş ŗŞ ŗřȬŗś ş
şŘ ŜŚ Ş ŗř ŗŞ
şŖ Ŝř Ş ŗŚ ŗŝ ŗŗȬŗŘ
ŞŞ ŜŘ Ş ŗŘ ŗŞ ŗř ŗŞ ŗŖ
ŞŜ Ŝŗ ŝ ŗŝ ŗŝ ş
ŞŚ ŜŖ ŝ Ƹŗ ŗŗ ŗŜȬŗŝ ŗŜ Ş
ŞŘ śş ŝ ŗŝ ŗŘ ŗś Ş
ŝş śŞ ŝ ŗŖ ŗŜ ŗś ŗŜ
ŝŜ śŝ Ŝ ŗŜ ŗŗ ŗŚ
ŝř śŜ Ŝ ş ŗś ŝ ŝ
ȱ
Ŝş śś Ŝ ŗś ŗř ŗŚ ŗś
ŜŜ śŚ Ŝ ŗŖ ŗŚ Ŝ
ŜŘ śř Ŝ ŗŚ ŗŘ ŗř Ŝ
śŞ śŘ ś Ş ŗř ş ŗř ŗŚ
śŚ śŗ ś ŗŗ ŗŘ ŗŘ ŗř ś
śŖ śŖ ś Ŗ ŗŗȬŗŘ ŗŖ ŗŗ
ŚŜ Śş ś ŗŗ ŗŘ ś
ŚŘ ŚŞ ś ŗŖ Ş ŗŖ
řŞ Śŝ Ś ŝ ş ŗŖ
řŚ ŚŜ Ś ş ŗŗ
ȱ
řŗ Śś Ś ş ŝ ş
Řŝ ŚŚ Ś Ŝ
ŘŚ Śř Ś Ŝ Ş ŗŖ
Řŗ ŚŘ ř Ş Ş Ś
ŗŞ Śŗ ř ś ş Ś
©£
ŗŜ ŚŖ ř Ȭŗ ś Ş
ŗŚ řş ř ŝ ŝ Ş
ŗŘ řŞ Ř Ŝ ŝ Ŝ
ŗŖ řŝ Ř ś ŝ ś ŝ
Ş řŜ Ř
ŝ řś Ř Ś śȬŜ Ŝ
Ŝ řŚ Ř Ś
ȱ
Ś řř Ř Ś Ś Ŝ
©£
Ś řŘ ŗ
ř řŗ ŗ
Ř řŖ ŗ ȬŘ ǂś
Ř Řş ŗ Ś
ŗ ŘŞ ŗ ǂś
ǯȱȱȱȱȱÉȱ¦©ǰȱ¦ȱŜŜȱȱóȱǰȱ
ȱ£©
ȱȱ
£
£ȱȱ
£ȱ
£ȱ
ȱÉȱ
©
ę
ô
£©
ǻ£ȱǂȱ£Ǽ
ȱ
ǻǼ
ƹ
şş ŞŖ ş Ƹř
şş ŝş ş
şş ŝŞ ş
şş ŝŝ ş
şş ŝŜ ş
şş ŝś ş
şş ŝŚ ş
şş ŝř ş
şş ŝŘ ş ŘŖ ǃŗş ŘŖ ǃŗś
ȱ
şŞ ŝŗ ş ǃŗş ŘŖ ǃŗś
şŞ ŝŖ ş ƸŘ
şŝ Ŝş ş
şŜ ŜŞ ş ŗş ŘŖ
şŜ Ŝŝ ş ŗş ŗŝȬŗŞ ŗŞȬŗş ǃŗş ŗŚ ŗŘȬŗŚ
şś ŜŜ Ş ŗŜȬŗŞ
şř Ŝś Ş ŗřȬŗŞ
şŘ ŜŚ Ş ŗŗȬŗŘ ŗŝȬŗŞ ŗŝ ŗř
şŖ Ŝř Ş ŗş ŗś ŗŜ ŗŗ
ŞŞ ŜŘ Ş ŗŜ
ŞŜ Ŝŗ ŝ ŗŜ ŗŜȬŗŞ
ŞŚ ŜŖ ŝ Ƹŗ şȬŗŖ ŗŚ ŗŘ ŗŖ
ŞŘ śş ŝ ŗŞ ŗř ŗś ŗś ş
ŝş śŞ ŝ Ş ŗś ŗś ŗŗ
ŝŜ śŝ Ŝ ŗŝ ŗŘ ŗŚ ŗŖ Ş
ŝř śŜ Ŝ ŗśȬŗŜ ŗŚ ŗŚ ş
ȱ
Ŝş śś Ŝ ŗŚ ŗř
ŜŜ śŚ Ŝ ŗŚ ŗř ŗř Ş ŜȬŝ
ŜŘ śř Ŝ ŝ ŗŗ ŗř ŗŘ
śŞ śŘ ś ŗř
śŚ śŗ ś ŗŘ ŗŘ ŗŗ ŗŘ ŝ
śŖ śŖ ś Ŗ Ŝ ŗŘ ś
ŚŜ Śş ś ŗŖ ŗŗ ŗŖ
ŚŘ ŚŞ ś ŗŗ ŗŗ
řŞ Śŝ Ś ş ŗŖ ŗŗ Ŝ
řŚ ŚŜ Ś ś ŗŖ ş
ȱ
řŗ Śś Ś ŗŖ ŗŖ
Řŝ ŚŚ Ś Ş ş
ŘŚ Śř Ś ş ś
Řŗ ŚŘ ř ş ŝȬŞ ş
ŗŞ Śŗ ř ŝ Ş Ś
©£
ŗŜ ŚŖ ř Ȭŗ Ş Ş Ş
ŗŚ řş ř Ś
ŗŘ řŞ Ř ŜȬŝ Ŝ ŝ Ŝ ŝ
ŗŖ řŝ Ř ś ŝ Ś
Ş řŜ Ř
ŝ řś Ř ś Ŝ
Ŝ řŚ Ř Ŝ
ȱ
Ś řř Ř Ś ǂŜ ǂś
©£
Ś řŘ ŗ
ř řŗ ŗ ǂś
Ř řŖ ŗ ȬŘ
Ř Řş ŗ ǂś
ŗ ŘŞ ŗ Ś
ǯȱȱȱȱôȱȱȱǰȱ¦ȱŗŞȬŜśȱǰȱ©ô
ȱÉȱ©
ȱȱǻǼ
£ȱ£©
ȱ£©
£
£ȱȱ
£ȱ
ę
ô
ǻ£ȱǂȱ£Ǽ
ȱȱ
ƹ
şş ŞŖ ş Ƹř
şş ŝş ş
şş ŝŞ ş
şş ŝŝ ş
şş ŝŜ ş
şş ŝś ş ŘŖ ŘŖ ǃŗş
şş ŝŚ ş
şş ŝř ş
şş ŝŘ ş ŘŖ
ȱ
şŞ ŝŗ ş ŘŖ ŘŖ ŘŖ
şŞ ŝŖ ş ƸŘ ŗŞȬŗş ŗŝȬŗş ŘŖ ǃŗş ŗŞ
şŝ Ŝş ş ŗş
şŜ ŜŞ ş
şŜ Ŝŝ ş ŗŜ ŗŝ ŗş ŗśȬŗŞ
şś ŜŜ Ş ŗŞȬŗş ŗŝ ŗśȬŗŞ
şř Ŝś Ş ŗş ŗś ŗŜ ŗŚ
şŘ ŜŚ Ş ŗŝ ŗŚ ŗş ŗŝȬŗŞ ŗŚ
şŖ Ŝř Ş ŗŜ ŗŞ ŗś
ŞŞ ŜŘ Ş ŗŜ ŗř ŗŜ ŗř ŗŘȬŗř
ŞŜ Ŝŗ ŝ ŗŝ ŗŞ ŗŚ
ŞŚ ŜŖ ŝ Ƹŗ ŗś ŗś
ŞŘ śş ŝ ŗś ŗŜ ŗŘ ŗŝ ŗŚ ŗř ŗŘ ŗŗ
ŝş śŞ ŝ ŗř
ŝŜ śŝ Ŝ ŗŚ ŗŚ ŗś ŗŘ ŗŖ
ŝř śŜ Ŝ ŗŗ ŗŜ ŗŗ
ȱ
Ŝş śś Ŝ ŗř ŗř ŗś ŗŘ ş
ŜŜ śŚ Ŝ ŗŘ ŗŚ ŗŖ ŗŗ ŗŖ
ŜŘ śř Ŝ ŗŗ ŗŚ ŗŗ
śŞ śŘ ś ŗŘ ŗř ş ŗŖ ŗŖ ş Ş
śŚ śŗ ś ŗř
śŖ śŖ ś Ŗ ŗŖ ŗŘ ş
ŚŜ Śş ś ŗŗ Ş ş Ş ŝ
ŚŘ ŚŞ ś ş ŗŘ Ŝ
řŞ Śŝ Ś ŗŗ ŝ
řŚ ŚŜ Ś Ş ŗŖ ŗŗ Ş Ş ś
ȱ
řŗ Śś Ś ŗŖ Ŝ
Řŝ ŚŚ Ś ş ş ŝ ŗŖ
ŘŚ Śř Ś ŝ ŝ ŝ
Řŗ ŚŘ ř Ş
ŗŞ Śŗ ř Ş Ŝ ş ś
©£
ŗŜ ŚŖ ř Ȭŗ Ŝ Ŝ
ŗŚ řş ř ŝ Ş Ś
ŗŘ řŞ Ř ś ŝ Ŝ ś Ŝ
ŗŖ řŝ Ř ś ŝ ś
Ş řŜ Ř
ŝ řś Ř Ŝ ś Ś
Ŝ řŚ Ř Ś Ś Ŝ
ȱ
Ś řř Ř ś Ś ś
©£
Ś řŘ ŗ
ř řŗ ŗ Ś Ś
Ř řŖ ŗ ȬŘ
Ř Řş ŗ Ś
ŗ ŘŞ ŗ Ś
ǯȱȱȱȱôȱȱȱǰȱ¦ȱŗŞȬŜśȱǰȱ
ȱÉȱ©
ȱȱǻǼ
£ȱ£©
ȱ£©
£
£ȱȱ
£ȱ
ę
ô
ǻ£ȱǂȱ£Ǽ
ȱ
ƹ
şş ŞŖ ş Ƹř
şş ŝş ş
şş ŝŞ ş
şş ŝŝ ş
şş ŝŜ ş ŘŖ ŘŖ ǃŗş
şş ŝś ş
şş ŝŚ ş
şş ŝř ş ŘŖ ǃŗŞ
şş ŝŘ ş ŘŖ ŗŝȬŗş
ȱ
şŞ ŝŗ ş ŘŖ ŘŖ ŗş ŗŝȬŗŞ
şŞ ŝŖ ş ƸŘ ŘŖ ŗŜ ŗŜȬŗŝ
şŝ Ŝş ş ŗŞȬŗş
şŜ ŜŞ ş ŗś
şŜ Ŝŝ ş ŗş ŗś ŗŞȬŗş ŗŞ
şś ŜŜ Ş ŗş ŗŝ ŗŜ ŗŚ
şř Ŝś Ş ŗş ŗř
şŘ ŜŚ Ş ŗŞ ŗŞ ŗŚ ŗś
şŖ Ŝř Ş ŗŝ ŗŞ ŗŝ ŗŜ ŗŝ ŗŘ
ŞŞ ŜŘ Ş ŗŝ ŗŚ
ŞŜ Ŝŗ ŝ ŗŝ ŗř ŗś ŗŜ ŗŗ
ŞŚ ŜŖ ŝ Ƹŗ ŗŜ ŗŜ ŗŚ ŗř
ŞŘ śş ŝ ŗŜ ŗś ŗŘ şȬŗŖ
ŝş śŞ ŝ ŗś ŗŜ ŗŘ ŗŚ
ŝŜ śŝ Ŝ ŗś ŗś ŗř ŗŗ
ŝř śŜ Ŝ ŗŚ ŗŚ ŗř
ȱ
Ŝş śś Ŝ ŗś ŗŗ ŗŖ Ş
ŜŜ śŚ Ŝ ŗř ŗř ŗŚ ŗŘ ŗŘ
ŜŘ śř Ŝ ŗŘ ŗŖ ş
śŞ śŘ ś ŗŗ ŗŚ ŗŗ ŗŗ
śŚ śŗ ś ŗŘ ŗř Ş ŝ
śŖ śŖ ś Ŗ ŗŖ ş ŗŖ
ŚŜ Śş ś ŗř ŗŘ ŗŖ
ŚŘ ŚŞ ś ş ŗŗ ş ŝ Ŝ
řŞ Śŝ Ś ŗŘ ş
řŚ ŚŜ Ś ŗŖ Ş ŗŗ Ŝ
ȱ
řŗ Śś Ś Ş ŗŗ Ş Ş
Řŝ ŚŚ Ś ŗŖ ś
ŘŚ Śř Ś ş ŗŖ ŝ
Řŗ ŚŘ ř ŝ ş ŝ ś
ŗŞ Śŗ ř ş ŝ
©£
ŗŜ ŚŖ ř Ȭŗ Ş Ŝ Ş
ŗŚ řş ř Ŝ Ş Ŝ
ŗŘ řŞ Ř ŝ Ŝ
ŗŖ řŝ Ř ŝ ś Ś
Ş řŜ Ř ś ŝ Ŝ ś ś
ŝ řś Ř Ś
Ŝ řŚ Ř
ȱ
Ś řř Ř Ś
©£
Ś řŘ ŗ Ŝ ś
ř řŗ ŗ Ŝ Ś Ś
Ř řŖ ŗ ȬŘ Ś ś
ŗ Řŝ ŗ ś Ś Ś
ŗ Řś ŗ Ś
ȱóȱ£ȱȱ
ȱȱôȱȱ¦ȱ
ȱlȱǻǼ
ȱlk
ȱóȱ£ȱȱ
ȱôȱȱ¦ȱ
ȱȱ ©ȱóȱôȱȱǯȱȬȱȱ
ǰȱȬȱȱǰȱȱęȱȱ
ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ óȱ
ȱ óȱ £ȱ ȱ ȱ ȱȱȱǯȱCȱȱôǰȱ
ȱ Ȭôȱ Ȯȱ ȱ ȱ ôȱ Ȭȱȱ¦ȱȱȱ©ȱ
¦ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ǰȱȬȱȱę©ȱóȱȱȬȱ
ȱȱȱȱȱȱ¡ǰȱ ôȱȱ©ȱ©ȱȱǯȱ
Éóȱȱȱ¡©ȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȬôǰȱȱȱȱ©ȱȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ óȱ
óȱ©ȱȱ©óȱȱȱǯȱ ȱ©ȱȱǯȱȱȱȱ
ǰȱÉóȱȱ ©ȱ©ȱ ôȱ ȱȱ ©ǰȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱ¦óȱóȱȱȱȱÉȱȱȱ©ǰȱ ȱ óȱ ȱ Éȱ ȱ ¦©ǯȱ
ȱ ¦ȱ ©óȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ £ȱȱȱȱȱ£ȱ
ȱȱȱȱȱǰȱȱȱ ȱ©ȱ¡ôȱôȱÉȱǰȱȬȱȱ
ȱ ôȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ óȱ ȱȱȱóȱȬȱȱȱ©ȱ
ȱȱ©ǯȱ ȱǯȱ
Ȭȱȱȱ©ȱ©DZȱȱ
ȱ ȱǯȱȱȱȱřŖȱȱôǰȱ
ȱ ȱ Řśȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱóȱśȱǰȱôȱ¦ȱȱôȱÉȱ
ȱȱȱȱȱȱÉȱȱDZȱŗǼȱ ȱǯȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ Éȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ôȱ
¦©ȱ óȱ ȱ ȱ ǻȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ©ôȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ £©ǼDzȱ ŘǼȱ ǯȱ £ȱ ©ȱ ȱ ȱ
ȱǰȱȱȱȱȱęȱȱóDzȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Śȱ ȱ óȱ
řǼȱȱ©ôȱȱǻęȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ę©ȱ
óȱǼȱȱȱÉȱȱ¦©ǯȱȱ ȱ©ȱôȱȱǰȱ
ȱ©ǰȱȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ÉȬȱ ȱ
ȱ£©ȱÉȱȱ¦©ȱóȱǰȱ ȱǰȱȱóȱǰȱȱȱȱ
Ȭȱę£ȱÉȬȱ©©¦©ǯȱȱȱȱ ¦©ǰȱ ¦ȱ Éȱ óȱ ȱ ȱ
ȱ£©ȱȱ©ȱȱ©ȱȱóȱ ȱÉȱȱ£©ǯȱȱ
Ěȱȱ£©ǰȱ¦ȱÉ©ȱȱ©ȱ©ȱ Cȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ¦©ǯȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ę©ȱ ǰȱ ô¦Ȭȱ ȱ
©ȱ©ȱÉȱȱ¦©ȱȱôȱ ȱ ę©ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ óȱ £ȱ óȱ ȱ ȱÉȱȱȱȱóȱ£ȱȱ
ȱ ¦ȱ ȱ ¦ȱ ǻȱ Ǽǯȱ ȱ ôȱ ¦©ǯȱ Ȭȱ ȱ óȱ ©ȱ
ǰȱ Ȭȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ óȱÉȱ£ȱȱȱȱǯȱCȱ¡ȱ
ȱȱôęȱȱ©ȱǯȱȱȱ Řȱ ȱ £ôȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ
ȱ©ȱ©ȱȱȱȱȱ©ȱ ôȱóȱȱȱǯȱ
£ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱȱ
ȱ¦ȱȱÉȱŗřȬŗŞȱȱǻƽŗśǰȱŚǰȱΗȱŗǰśŝǼǰȱ
ȱȱȱȱȱęȱ£ȱ¦ȱȱ ŗŝŗȱ©ôȱǻŚŜǰśŖƖǼȱóȱŗşŝȱȱǻśřǰśŖƖǼǯ
ôȱ©ǰȱ¦ȱóȱȱôȱȬ©ǯȱ
Cȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ Řǯȱôȱȱôȱ©ȱ
ôǰȱ ȱ ¦ȱ ęȱ ȱ ȱ
óȱȱôȱóȱȱôǯȱCȱȱ ȱ ȱ óǰȱ ȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ęôȱ ôȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ Ȭȱ ŘŖŗŖȱ
ȱȱȱȱȱȱ¦ǯȱ ȱ ôȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ ôǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱôȱȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ Ȭȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱôȱȱȱȱȱ
ȱ ǰȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ôȱ ǰȱ
ǰȱ
ǰȱ Ȭȱ ôȱ ô©¦ȱ ǰȱ óǰȱ óǰȱ óǯȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱȬȱ£ȱȱ£©ȱȱǯȱ
Ȭȱ ©ȱ ȱ £©ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ óȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ŗŖŝŗȱ ȱ ôȱ ȱ
ȱȬȱ£ȱÉȱȱȬȱŘŖŖŞȱóȱ ¦ȱÉȱŗŞȱóȱŜśȱǰȱȱȱřŝŘȱǻřśƖǼȱȱ
ȬȱŘŖŗŖǯȱ ȱ©ôȱóȱŜşşȱǻŜśƖǼȱǯȱȱȱ¦©ȱ
Cȱ ȱ ŗȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ řşȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ŗŖǯȱ ȱ ȱ ŗŖŚŗȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
¦©ǯȱ ȱ £ȱ ©ȱ óȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ŘŖȱ
¡ȱ ȱ ôȱ ©DZȱ ŗǼȱ řŜŞȱ ȱ ǻŘƖǼȱ ȱ ȱ ȱ É©ô©¦ȱ £ȱ
ôǰȱ ȱ ¦ȱ ©ȱ Éȱ ŗřȬŗŞȱ Dzȱ ǻȱ ȬǼǰȱ ŝŞȱ ǻŝƖǼȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ
ŘǼȱ ŗŖŝŗȱ ôȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ ȱ ¦ȱ ©ȱ ȱ ǰȱ řŗŖȱ ǻřŖƖǼȱ ȱ ȱ ǰȱ ŚŚŜȱ
ÉȱŗşȬŜśȱȱȱóȱȱȱȱŗŞŘȱȱôȱȱ ǻŚřƖǼȱ ȱ ôȱ ȱ ôȱ ȱ ǰȱ
ȱǰȱȱ¦ȱÉȱŗŞȬŜŝȱȱǯȱ ȱ ŗŞŝȱ ǻŗŞƖǼȱ ȱ Éóȱ Éȱ É©ô©¦ȱ
Cȱ ȱ ȱ £©ǰȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱôȱȱǯȱȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ôȱ Éȱ ȱ ȱ £ȱ
ȱóȱȱȱȱȱóǯ ȱ ǻęȱ ȬǼǰȱ ȱ ȱ ȱ řŖȱ ȱ
ôȱ ǻȱ ¦ȱ ȱ Éȱ Řŗȱ óȱ řŖȱ ȱ Ǽȱ
ŗǯȱô ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱ©ǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ Ȭȱ
ŘŖŖŞǰȱ ȱ ȱ ŘŖŗŖǰȱ Éȱ óȱ ȱ řǯȱôȱȱȱ
óȱ ȱ ȱ Ȭȱ ǻǼǰȱ ȱ ǻ ôǼǰȱ
ȱ ôȱ ôǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱóǰȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ó©ǰȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ Ȭ
Éȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ŘŖŗŖǯȱ ôȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ǯȱ Cȱ £ȱ ǰȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ óȱ
ǰȱ ȱ óȱ
Ȭóȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȬǯȱóȱȬȱȱȱŗŞŘȱȱ
śŖƖȬśŖƖǯȱóȱęȱȱȱřŜŞȱôȱ ȱȱ¦ȱÉȱŗŞȱóȱŜŝȱȱȱǻȱŚŚǰȱŘŘǰȱ
ȱŗ
óȱȱȱȱȱôȱ¦©
Ηȱ ŗřǰřřǼǰȱ ȱ ȱ şŝȱ ǻśŞƖǼȱ ȱ ©ôȱ óȱ Şśȱ ©ȱ©ȱǻ΅ƽŖǰŜşǼǰȱȱȱȱ
ǻŚŘƖǼȱȱǯȱ ȱ ęôȱ ȱ Éȱ Ŗǰŝŗȱ óȱ ŖǰŞřǰȱ ¦ǰȱ
óǰȱ ȱ ô©ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ
©ôȱȱȱ ȱ©ǯȱóȱȱȱȱęȱÉȱ£ȱ
ȱȱôȱǰȱȱȱ
ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ęôȱ ȱ Éȱ Ŗǰŝřȱ óȱ ŖǰŞŚǰȱ ȱ ¡ôȱ
ȱ ǰȱ ȱ ę©ôȱ óȱ ©ôȱ ȱ ȱ ǻ΅ƽŖǰŚŞǼȱ óȱ ȱ ǻ΅ƽŖǰŜśǼǰȱ
ȱǯ É©ȱ ô¦ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ ǻŚȱ Ǽȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ
ȱȱ ęǯȱ
ȱŘ
ęôȱȬȱȱȱȱÉȱȱȱ
£©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ¢ȱ Ȯȱ Ǽȱ ȱ ôȱ ¡ǰȱ Éȱ £ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ôȱ ©ǯȱ ȱ
ȱ ȱ ęôȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ
ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Śȱ ǻôǼǰȱ ȱ ȱ śȱ ǻôȱ ȱ
ǻƽŖǰřŚDzȱ ƽŖǰŗŖǼǰȱ £ȱ £©ȱ ǻƽŖǰŗŞDzȱ Ǽȱ ôȱ ©Ǽǯȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ £ȱ ôȱ ǻƽŖǰŘŞDzȱ Ǽǯȱ Cȱ ôȱȱǃŖǰŚŖȱǻôȱȱ©ȱ
ȱȱȱ£ǰȱ©ȱȱȱôȱ ȱȱȱÉȱ£Ǽǯ
ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ęôȱ ©ȱ ȱ Cȱ £ȱ ôǰȱ ȱ ȱ
ôȱǻȱ¡ǰȱÉȱ£ȱȱǰȱ ȱȱȱȱôȱȱŗŖȱǯȱȱ
ôȱȱęȱȱę©ȱȱȱ©ȱȱŗŖŘȱ ȱȱŗŖȱȱȱȱȱȱȱǁŗǯȱ
ôǼǰȱǰȱȱȱ©ȱǰȱȱ ȱ©ôȱȱÉȱŖǰŚŗȱóȱŖǰŞŖǯȱ
ȱǻÉȬȱóȱǰȱôȱȱȱȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ŗŖȱ ȱ ȱ ¡ȱ
ȱȱȱȱ¦ȱÉȱ£ȱȱȱȱ ŜŖǰŝşƖȱ ȱ ô©ǯȱ óǰȱ óȱ ȱ ȱ ȱ
Ǽǯȱȱȱ©ȱǰȱȱȱȱóȱ ȱȱȱŚǰȱȱȱȱǻŝȱóȱŞǼȱȱ
ȱ ǻ©©ȱ ôȱ Ǽȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ŗŖȬȱ ǰȱ ȱ ȱ ŝȱ ȱ
ęȱÉȱ£ȱȱȱǯȱȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
£ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ¡©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱóȱȱȱȱȱȱǻȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ǯȱ Éȱ ©Ǽǯȱ óȱ ȱ ©ȱ ȱ Śǰȱ Ȭȱ
óǰȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ę©ȱ óȱ ôȱ ȱ ȱ Ȯȱ £©ȱ ȱ
©ȱȱ©ôȱÉȱȱȱȱ¦óȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ǯȱ ǻŘŖŖŘǼȱ Ȯȱ ȱ
ȱ ǰȱ ȱ ęȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ǰȱ £ȱ £©ǰȱ
óȱ ȱ ȱ Ȯȱ ¦ȱ ȱ ôǰȱ ¦ȱ óȱ ȱ ȱ Éȱ ©ȱ óȱ £ȱ ôǯȱ
ôȱ Ȯȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱôȱ¦ȱȱȱȱ
ȱȱǻȱȱŜȱǼǯ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ¦ȱ
ȱ©ȱÉȱôȱǯȱCȱȱ£ȱ
ȱ©ȱȱȱ ǻǰȱ£ȱȱęȱóȱǼǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ó©ȱ ȱ ȱ
ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ DZȱ ȱ ¡ȱ ¡ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ Ȭȱ £ȱ ȱ £©ȱ ȱ ǮôȄǯȱ ôȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ Éȱ
ȱ ȱ ǻȱ ȱ £ȱȱȱǻȱȱȱôȱȱ
ȱř
ęôȱȱęȱȬȱȱȱȱ©ȱȱ©ȱ
ǻôȱȱôȱ©ǰȱȱ¦ȱ©ȱÉȱŘŗȬřŖȱǼ
ȱŚ
ôȱȱôôȱȱ£ȱȱ
©ȱôȱ¡DZȱô
ŗ Ř ř Ś ś Ŝ ŝ Ş ş ŗŖ
£
ŗ Ŗǰśş
ŗŖ ŖǰŞŖ
ŗş ŖǰŚŘ
ŘŞ ŖǰŜŘ
Ř ŖǰŜŜ
ŗŗ ŖǰśŖ
ŘŖ ŖǰśŜ ǻŖǰŚşǼ
Řş ŖǰŜŝ
ř ŖǰŞŖ
ŗŘ Ŗǰśś
Řŗ ŖǰŚş ǻŖǰřŝǼ
řŖ ŖǰŜŖ ǻŖǰŗŞǼ
£ȱ£©
Ś ŖǰŜŞ
ŗř ŖǰŞŖ
ŘŘ ŖǰŝŞ
řŗ ŖǰŝŘ
£ȱȱę
ś ǻŖǰŚřǼ ŖǰŚŞ
ŗŚ ŖǰŚş
Řř Ŗǰŝŗ
řŘ ŖǰŜŞ ǻŖǰŚŗǼ
ȱ£©
Ŝ Ŗǰŝŗ
ŗś ŖǰśŚ
ŘŚ Ŗǰśŝ ǻŖǰŗřǼ
řř ǻŖǰśŖǼ ŖǰŚŞ ǻŖǰŖŞǼ
ȱÉȱ©
ŝ Ŗǰśŝ ǻŖǰśŗǼ
ŗŜ ŖǰŜş
Řś Ŗǰśş
řŚ ŖǰŝŘ
Ş ŖǰŚŖ ǻŖǰŗŘǼ ŖǰśŘ
ŗŝ ŖǰŜŚ
ŘŜ ŖǰŚŞ ǻŖǰřśǼ
řś ŖǰŝŚ
£ȱô
ş Ŗǰŝś
ŗŞ Ŗǰŝŗ
Řŝ ŖǰŜŞ
řŜ ŖǰŜŝ
ȱś
ôȱȱôôȱȱ£ȱȱȱ
©ȱôȱ¡DZȱôȱȱôȱ©
ŗ Ř ř Ś ś Ŝ ŝ Ş
£
ŗ Ŗǰŝś
ŗŖ ŖǰŝŚ
ŗş ŖǰŚś ŖǰŚŘ ǻŖǰŘŞǼ
ŘŞ ŖǰŝŘ
Ř ŖǰŜŜ
ŗŗ ŖǰŝŖ
ŘŖ ŖǰŜŜ
Řş ŖǰŜř
ř Ŗǰŝś
ŗŘ Ŗǰŝŗ
Řŗ ŖǰŜŚ
řŖ ǻŖǰŚśǼ ŖǰŚś
£ȱ£©
Ś ŖǰŞŗ
ŗř Ŗǰŝş
ŘŘ Ŗǰŝş
řŗ ǻŖǰŚřǼ ŖǰŜŘ
£ȱȱę
ś ŖǰśŜ
ŗŚ ŖǰŜś
Řř Ŗǰŝř
řŘ ŖǰŞŖ
ȱ£©
Ŝ Ŗǰśŗ
ŗś ŖǰśŜ
ŘŚ Ŗǰśŝ
řř ŖǰŜŝ
ȱÉȱ©
ŝ ŖǰŜş
ŗŜ ŖǰŜş
Řś ŖǰŜŝ
řŚ ŖǰŜŚ
Ş ŖǰśŘ
ŗŝ ŖǰŝŖ
ŘŜ ŖǰŝŖ
řś Ŗǰŝř
£ȱô
ş Ŗǰŝś
ŗŞ ŖǰŞŖ
Řŝ ŖǰśŞ
řŜ ŖǰŝŘ
ȱ©
ȱ ȱ ȱ Ǽǰȱ ȱ ȱ
£©ǯȱCȱȱȱ©ȱ£ǰȱȱȱȱȱ óȱȱȱ©ȱȱǰȱȱ©ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ȱȱ¦óȱȱȱȱȱ
ęǯȱ ©ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱȱó©ȱȱÉȱ£ȱôȱȱ
ȱ £©ȱ óȱ £ȱ ȱ ęȱ ôȱ©ǯȱCȱ£ȱôǰȱ¡©ȱ
ȱ ȱ ę©ȱ ȱ ©ȱ ȱ óȱ ǯȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ó©ǰȱ É©ǰȱ Éȱ
ǻŘŖŖŘǼȱ¦ȱÉȱ£ȱôǰȱ¦ȱóȱÉȱȱ ǰȱȱȱȱȱó©ǯ
ȱôǯ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ©©ȱ ȱ
Cȱ £ȱ ôǰȱ £ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ¡ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôǰȱ£ȱȱȱȱ
ŞȱDZȱȱ©ȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ôǰȱ
ǀŗȱǻȱ¡ȱŖǰşŘǼǯȱȱŞȱȱ¡ȱŜŖǰŘşƖȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ
ȱ ô©ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ Ȭȱ ¦ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ¡ǰȱ
©ȱ ȱ ôȱ ¡©ȱ ȱ ŜŘǰŞśƖǯȱóȱ ǰȱȱǯ
ȱȱȱȱȱȱśǰȱȱ Cȱ óȱ ȱ ôǰȱ ȱ
ȱ ôôȱ ȱ ©ȱ £©ȱ ¡Ȭ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ô©ȱ
ȱȱȱȱȱȱ ôȱÉȱ£ȱǯȱǰȱ£ȱȱȱȱ
ȱ óȱ ǯȱ ǻŘŖŖŘǼǯȱ ¡©ǰȱ óǰȱ ¦ȱ ȱȱôȱȱŗŖȱǰȱ¡¦ȱŜřǰşŗƖȱȱ
ȱ ¡ôǯȱ Cȱ ȱ ¦ǰȱ ȱ ȱ ǻřŖȱ óȱ ô©ǯȱȱȱȱȱȱȱȱ
řŗǼȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ £ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ £ȱ £©ǰȱ
£©ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ŖǰŚŖȱ óȱ Ȭ £ȱ ȱ ęǰȱ ȱ Éȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ óȱ £ȱ ôǯȱ Cȱ ȱ Ȭǰȱ Ȭȱ
ǯȱ óǰȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱóȱȱȱȱ©ȱÉȱȱ
ȱ śǰȱ Éȱ ęȱ £ǰȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ óȱ £ȱ ȱ ęȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ôȱ ȱ ȱ ǻȱ ¡ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ
ȱ¦ǰȱȱŗşǰȱȱȱȱęȱȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ęǼǯȱ ȱ ȱ
©ȱ ©ȱ ȱ ȱ £ǰȱ ȱ ȱȱǰȱȱȱÉȱ£ȱȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ȱ
ȱ £ȱ ȱ ęȱ óȱ ȱ óȱ ôȱ ȱ ôȱ ©ǯȱ Cȱ
£©ǯȱ£ȱ ôȱ ȱ ȱ ęȱ £ȱ©ôǰȱȱȱȱȱȱȱ
Éȱ ȱ ©©ȱ ȱ ę©ȱ ôȱ ȱ ȱȱô©ȱôǯȱ£ȱȱȱŗŗȱȱ
ȱȱȱ£ǯȱCȱȱȱ¦ǰȱ ǻŜśǰŘřƖDzȱÉ©ȱȱȱȱȮȱŗŖȱȮȱȱȱôȱ
Éȱ ȱ £ǰȱ ȱ ȱ £ȱ ȱȱŗŗȬȱǼǯȱȱȱȱ£ȱȱÉȱ
ȱ ęȱ óȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱȱ©ȱȱǻ£ȱ£©ǰȱȱ
óȱ ǯȱ ©ȱ ôȱ ȱ É©ȱ £ȱôǼǯȱȱȱȱ
©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱÉȱ£ȱôǰȱȱȱęȱ
óȱǯȱǻŘŖŖŘǼȱÉȱȱȱȱȱ ȱôǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ kȱ ǰȱ ȱ ȱ Cȱ £ȱ ôȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ
©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ©ȱ Ȭȱ ôȱ ©ȱ Éȱ
ȱ©ǯ £ȱǰȱȱȱ©ȱȱŞȱȱǻŜŗǰřśƖȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ô©ȱ ¡©Ǽǰȱ ȱ £ôȱ ȱ óȱ
ȱ¦óȱȱȱȱȱÉȬȱ ȱȱȱ£ȱȱęȱóȱ
ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ £©ǯȱ Cȱ £ȱ ©ôǰȱ £ȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ óȱ ǯȱ ǻŘŖŖŘǼǰȱ Éȱ £ȱ ȱȱȱȱŝȱȱǻ¡¦ȱśŝǰřŚƖȱ
ôȱ ȱ ôȱ ©ǯȱ Cȱ £ȱ ȱ ô©Ǽǰȱ ȱ ȱ ¦Ȭȱ ¦ȱ
ôǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ
óȱ ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ¦ȱóȱ£ôȱȱóȱȱȱ
ȱȱȱǰȱȱȱ ȱȱóȱ£ȱôǯ
ȱ©ȱȱȱȱôǯ £ȱ ©ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
©ôȱÉȱȱ©ȱȱȱ©ȱ
¡ǰȱ É©ȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ôȱ ǰȱ ǰȱ Éȱ £ȱ ȱ
ęȱ ȱ ȱ ǰȱ ô¦ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ óȱ ȱ Éȱ ©ǰȱ Ȭȱ ôȱ
ȱ ¡ȱ ȱ ȱ Ȯȱ ȱ ǯȱ ôȱȱǰȱȱȱôȱȱÉȱ
¦ǯȱȱȱ©ȱȱȱȱ©ȱ ȱȱ©ȱȱôȱȱǻ©ȱǁŖǰřŖǼǯȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ǰȱ ȱ£ȱ©ȱȱ©ȱȮȱȱôȱȱ
ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱȱȱȱȮȱȱȱęȱȱ
©ȱ Éȱ ȱ ¦©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ £ȱ ôȱ óȱ ȱ ôȱ
ȱ óȱ ¡ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱôȱ©ǯ
ȱȱęȱȱôȱóȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱÉȱȱ
ôȱ¦©ǯȱ
ȱ ȱ ¡ȱ Éȱ ȱ ©©ȱ ȱ ©ȱ
ȱȱ ȱ ȱ ȱ ¦©ȱ ȱ ȱ ȱ
ôǰȱ Ȭȱ ȱ ęôȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ £©ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
Éȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ©ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱŝȱ£©ȱȱôȱȱęȱ
©ǰȱ ȱ ©©©ȱ ę©ǯȱ ȱ ǰȱ ǰȱ ¦ȱ ȱ ȱ Éóȱ ȱ
ȱ ©©ȱ ȱ ȱ Éóȱ ȱ ©ȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ £©ȱ ȱ ęȱ ©ǯȱ Cȱ ǰȱ Ĵȱ ȱ ôȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ǰȱ
ǰȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱóȱ©ȱȱȱȱ
ȱô©ȱǯȱȱ ȱ óǯȱ Cȱ £ȱ ôȱ ȱ
ǰȱȱȱȱȱ©ȱȱ©ȱȱ
ôȱȱȱȱȱȱȱȱ ¡ȱȱȱǻȱ¡ǰȱȱŖǰŝŖȱȱŖǰŞŖǼǰȱ
ȱ ǰȱ Éȱ ȱ £ǰȱ ȱ ęȱ ęȱ ȱ ęȱ
ôȱ©ȱȱ©ȱǯȱóȱȱ©ȱ
ȱȱȱȱÉȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ŝǰȱ ȱ ôȱ
ȱóȱȱȱȱȱȱȱǰȱ £©ȱÉȱŖȱóȱŖǰŝŖǯ
Ȭȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ©óȱ ŖǰŝŖȱ ȱ ȱ ȱ
ǻôȱ Éȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ£ȱȱȱôȱǰȱȱȱ
£©ǰȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱȱȱÉȱȱȱ
Ǽǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óǯȱ £©ȱ óȱ £ȱ ȱ ęȱ ǻƽŖǰŝśDzȱ
ȱŜȱ©ȱȱ£ȱȱôȱȱ ǀŖǰŖŖŗǼǰȱ ȱ Éȱ ©ȱ óȱ £ȱ
ȱóȱȱǰȱ¦ȱȱÉȱȱ £©ȱ ǻƽŖǰŝřDzȱ ǀŖǰŖŖŗǼǰȱ ȱ ȱ Éȱ
ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ ȱ ©ȱóȱȱ£©ȱǻƽŖǰŝŜDzȱǀŖǰŖŖŗǼǯȱ
ôȱ ǯȱ ȱ ¡ôȱ ȱ ȱ Cȱ £ȱ ôȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ ȱ
ȱŜ
ôȱȱȱóȱȱȱȱȱȱȱȱȱ©ȱȱǰ
ȱÉȱȱȱǻȱȱǼ
ȱŝ
ęôȱȱôȱȱÉȱȱ©ȱȱȱȱȱȱó
ŗ
£ ŗ Ȭ
Ř
ř
ŗ ȱŖǰřşȘȘȘ Ȭ
Ř ȱŖǰŚŝȘȘȘ
ř ȱŖǰŖŞ
ŗ ȱŖǰŚŚȘȘȘ ȱŖǰŚŗȘȘȘ Ȭ
Ř ȱŖǰśŚȘȘȘ ȱŖǰŚŞȘȘȘ
ř ȱŖǰśŘȘȘȘ ȱŖǰŘŖ
£ȱ ŗ ȬŖǰŖŗ ȱŖǰŗřȘ ŖǰŗŞȘȘ Ȭ
£©
Ř ȱŖǰŖŝȘ ȱŖǰŗşȘȘȘ ŖǰŖŞȘ
ř ȬŖǰŘŗ ȱŖǰřřȘȘ ŖǰŖŝ
£ȱȱ ŗ ȱŖǰŘŘȘȘȘ ȱŖǰřŞȘȘȘ ŖǰŘŜȘȘȘ ȱŖǰřŝȘȘȘ Ȭ
ę
Ř ȱŖǰŘşȘȘȘ ȱŖǰřŚȘȘȘ ŖǰřřȘȘȘ ȱŖǰŚŚȘȘȘ
ř ȬŖǰŖŝ ȱŖǰŚŘȘȘȘ ŖǰřřȘȘ ȱŖǰśřȘȘȘ
ȱ ŗ ȱŖǰŗŝȘȘ ȱŖǰřŜȘȘȘ ŖǰŘŝȘȘȘ ȱŖǰŚŘȘȘȘ ȱŖǰŜŘȘȘȘ Ȭ
£©
Ř ȱŖǰŗşȘȘȘ ȱŖǰřŘȘȘȘ ŖǰŘŞȘȘȘ ȱŖǰŚŝȘȘȘ ȱŖǰŝŖȘȘȘ
ř ȬŖǰŘŜȘ ȱŖǰŘşȘ ŖǰŘŚȘ ȱŖǰŝśȘȘȘ ȱŖǰŜŞȘȘȘ
ȱÉȱ ŗ ȱŖǰŘśȘȘȘ ȱŖǰřŜȘȘȘ ŖǰřřȘȘȘ ȱŖǰřřȘȘȘ ȱŖǰŚŘȘȘȘ ȱŖǰśŞȘȘȘ Ȭ
©
Ř ȱŖǰŘŗȘȘȘ ȱŖǰřśȘȘȘ ŖǰŘŝȘȘȘ ȱŖǰřşȘȘȘ ȱŖǰŚŝȘȘȘ ȱŖǰśşȘȘȘ
ř ȬŖǰŘŘ ȱŖǰřşȘȘȘ ŖǰŖŚ ȱŖǰŝřȘȘȘ ȱŖǰśşȘȘȘ ȱŖǰŝŜȘȘȘ
ŗ ȱŖǰŚŗȘȘȘ ȱŖǰŘřȘȘȘ ŖǰŚşȘȘȘ ȱŖǰŗŖ ȱŖǰŖŝ ȱŖǰŖŖ ȱŖǰŘřȘȘȘ Ȭ
Ř ȱŖǰřŜȘȘȘ ȱŖǰŘřȘȘȘ ŖǰřşȘȘȘ ȱŖǰŗŖȘȘ ȱŖǰŖř ȱŖǰŖŗ ȱŖǰŗŜȘȘȘ
ř ȱŖǰŚŞȘȘȘ ȱŖǰŖř ŖǰřŗȘȘ ȬŖǰřŖȘȘ ȬŖǰŖş ȬŖǰřŖȘȘ ȬŖǰřŘȘȘ
£ȱ ŗ ȱŖǰŗśȘȘ ȱŖǰŗŚȘȘ ŖǰŘŚȘȘȘ ȱŖǰŖŞ ȱŖǰŖŗ ȱŖǰŗŗȘ ȱŖǰŗŜȘȘ ŖǰŚŜȘȘȘ
ô
Ř ȱŖǰŘŚȘȘȘ ȱŖǰŗŝȘȘȘ ŖǰŘŝȘȘȘ ȱŖǰŖşȘȘ ȱŖǰŖś ȬŖǰŖŝȘ ȱŖǰŗŗȘȘȘ ŖǰśŘȘȘȘ
ř ȱŖǰŗŝ ȬŖǰřŘȘȘ ŖǰŖŝ ȬŖǰŗŘ ȬŖǰŘŚȘ ȬŖǰŘŚȘ ȬŖǰŘŖ ŖǰŚŖȘȘȘ
ȘȱǀȱŖǰŖśDzȱȘȘȱǀȱŖǰŖŗDzȱȱǀȱŖǰŖŖŗǯ
ŗ
ȱŗȱȬȱôǰȱ ȱŘȱȬȱôȱȱôȱ©ǰȱ ȱřȱȬȱôȱȱȱǯ
©©ȱȱę©ȱôȱ©ȱȱȱ ȱ £ȱ ôǼǯȱ ȱ ǰȱ
©ȱȱÉȱȱ¦©ȱȱȱęȱȱ ôȱ ęȱ ȱ Ȭȱ ęȱ
©ȱȱȱȱȱ©ȱǯȱ Éȱ £ȱ ȱ £ȱ ǻǻŗŖŜşǼƽŘǰśřǰȱ
óȱȱȱȱǰȱȱȱȱôȱ ǀŖǰŖśǼǰȱȱǻǻŗŖŜşǼƽřǰřśǰȱǀŖǰŖŗǼǰȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ Ȭȱ ôȱ Éȱ ǻǻŗŖŜŝǼƽřǰŘşǰȱ ǀŖǰŖŗǼȱ óȱ ȱ Éȱ ©ȱ
£ȱ ôȱ ǯȱ Cȱ ǰȱ ȱ ǻǻŗŖŜşǼƽřǰŖŝǰȱ ǀŖǰŖŗǼǯȱ ȱ Ĵȱ ȱ ȱ
ęôȱ ȱ ôȱ ǻ©ȱ Éȱ ȱ ȱȱÉȱ£ȱôǯȱǰȱȱ
řȱǼȱ ȱ ȱ ŖǰŘŚȱ ǻÉȱ ȬŖǰŗŖȱ Ȯȱ ŖǰŜŝǼǯȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ¦ȱ
©ȱęôȱȱȱǻȱŖǰŝŖǼȱȱ ©ôȱ ȱ ȱ £ȱ ǻǻřŜśǼƽřǰřŖǰȱ
ȱȱȱǻȱŖǰśŖǼǰȱȱęôȱȱ ǀŖǰŖŗǼǰȱ ȱ ǻǻřŜŚǼƽŘǰŜŘǰȱ ǀŖǰŖŗǼǰȱ ȱ
ôȱ ȱ ŖǰŘřȱ ǻȬŖǰŗŖȱ Ȯȱ ŖǰŜśǼǰȱ ȱ ŖǰŘŖȱ ǻǻřŜŜǼƽŚǰśşǰȱ ǀŖǰŖŖŗǼǰȱ ȱ £©ȱ
ǻȬŖǰŗŖȱ Ȯȱ ŖǰŚśǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻǻřŜŜǼƽŘǰŗŜǰȱ ǀŖǰŖśǼȱ óȱ ȱ Éȱ ©ȱ
ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ óȱ ǻǻřŜśǼƽŘǰŞŚǰȱ ǀŖǰŖŗǼǯȱ Cȱ £ȱ ôȱ ǰȱ
ǯȱǻŘŖŖŘǼǰȱÉ©ȱȱÉȱȱȱǯ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ôȱ
ȱ£ȱ©ȱȮȱÉȱǰȱÉȱ£ȱȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱ ôȱ ȱ Ȯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ęȱ ęǯȱ Cȱ
ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ £ǰȱ ȱ ęȱ ©ȱ ȱ
ôǰȱ Éȱ ȱ ȱ £ȱ ©ȱ ȱ Éȱ ©ȱ ¦©ȱ ȱ ©ôȱ
ȱ ȱ ¦óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ Éȱ
ȱȱô©ȱȱôȱǯ ȱ©ȱǻ£©Ǽȱȱǯ
ȱȱȱȱȱ
©ôȱ ôȱ©ȱóȱȬ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ
©ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ
ǯȱ ©ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ó©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ
ȱ ȱ ęȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱôǰȱȱó©ȱ©ȱ¡ȱôȱ
ôȱ ęǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ęȱÉȱȱȱȱȱ
Ěȱ Éȱ ôȱ Éȱ ȱ ǯȱ Cȱ óȱ ȱ ȱ ôȱ ©ǯȱ ȱ ȱ
£ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ
£ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ óȱȱ©©ȱȱ¡©ȱôȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Ȭȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱóȱǯȱ
ǰȱ £ȱ óȱ ǯȱ ȱ ȱȱȱȱ©ȱDZȱȱȱȱ
ǰȱ ȱ ȱ óȱ ǰȱ ©ȱ ȱ ¦ǰȱ ȱȱóȱȱ©©ȱǯȱ ȱ
£ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱȱȱȱȱŗŞŘȱȱǰȱȱ¦ȱ
ęǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ©ȱÉȱŗŞȱóȱŜŝȱȱȱǻȱŚŚǰŘŘȱǰȱΗȱŗřǰřřǼǯȱ
ȱ £ȱ ǻ ȱ óȱ ǯǰȱ ŘŖŖŘǼǯȱ Cȱ ȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ ©ǰȱ ȱ £©ȱ £ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ¡ǰȱ ǰȱ
ǰȱ ©ȱ ȱ ȱ ǻȱ ŗśǼȱ Éȱ ȱ ȱ £ȱ ȱ ǰȱ ©ȱ ȱ ǰȱ
£ȱôȱȱȱȱȱȱ ǯȱ ȱ Ȭȱ Ȭȱ ȱ ȱ
¦©ȱóȱȱ¡ǯ ŗŖŞŚȱ ȱ ǰȱ ȱ ¦ȱ ©ȱ Éȱ ŗşȱ óȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ôȱ ȱ ŜśȱȱȱǻȱřŞǰśŜȱǰȱΗȱŗŖǰŗŚǼǯȱȱȱȱóǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱȱȱȱ©ȱ©ȱÉȱȱ©ȱ
ȱȱȱǰȱȱȱȱ ȱ ¡©ȱ ôȱ ęǯȱ ȱ ȱ
óȱÉȱ£ȱȱȱȱȱǻ ȱ ȱôȱÉȱȱȱóȱȱȬ
óȱǯǰȱŘŖŖŘǼǯȱȱȱ©ȱǰȱóȱȱ©ȱ ȱȱǰȱÉȱǰȱȱ©ȱDZȱ
ȱ ȱ ȱ ŗśǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ £ȱ ôǰȱ ǰȱ
ôȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ £ǯȱȱȱȱ©ȱôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǻȱ ¡ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ôǰȱ ôȱ ǀŖǰŖŗǰȱȱęȱȱȱȱǯȱȱ
óȱȱǯȱ©ǰȱȱǰȱ©ǰȱÉȱ£ȱ ǰȱȱȱ©ȱȱ©ȱȱǰȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ £ǰȱ
ǻȱ Éȱ ©ǰȱ ȱ £©ǰȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ©ǰȱ
£ȱ ȱ ęǰȱ £ȱ £©Ǽǰȱ ȱȱ©ôǯȱȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ Cȱ£ȱȱȱǻȱşǼǰȱ£ȱ
É©ȱ ©ȱ ȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱǯȱ£ȱôȱ ©£©ȱ ¦ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ
ę©ȱ É©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ óȱȱȱ©ȱ©ȱôȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
Éȱȱȱȱȱ£ǯȱCȱȱŞȱȱ ęǯȱ £¦ȱ ȱ ȱ ©ȱ
£ȱ ęȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱȱȱȱ©ȱ¡©ȱôȱÉȱ
ȱȱǯȱ ©ôȱóȱǰȱȱ¦ȱÉȱȱȱ
¦ȱ Éȱ ȱ ©ȱ ¡©ȱ ôȱ Éȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ôǰȱ ȱ ȱ
ȱ óȱ ©ôȱ Éȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ôȱȱȱęǯȱ
ȱȱȱȱȱ££©ǰȱȬȱ©ȱ©ȱ ôȱ ȱ ©ôȱ óȱ ȱ ȱ
£©ȱ ȱ ôȱ Éȱ ¡ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ Ȭ©ǰȱ ôȱ
ȱȬǰȱȱȱȱÉȱȱ©©ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ȱ ©ȱ ô©ȱ ȱ ȱ
ȱ©£©ȱȱôȱȱȱóȱȱôȱ ǰȱȱȱ©ôǯȱCȱôȱ©ǰȱ
©ǯȱ£ȱ£ȱȱȱȬȱ £ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ǻȱŗŖǼȱ©ȱ©ȱ¡©ȱôȱęȱ ȱ¦ȱȱǯȱȱȱȱȱó©ȱ
Éȱ©ôȱóȱȱÉȱȱȱóȱ£ȱ ô©ǰȱǰȱȱ£ȱǰȱȱ
ȱȱȱȱǯȱCȱǰȱ ȱę©ǯȱ£ȱôȱȱȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ©ôǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ǯȱ ôȱ ęȱ ȱ óȱǯȱǻŘŖŖŘǼǯȱkȱÉȱ£ȱǰȱôȱȱ
ȱ ȱ £ǰȱ ǰȱ ȱȱȱȱÉȱȱȬȱȱ
ȱóȱȱÉȱ©ǯȱCȱȱȱ ôȱóȱȱôȱȱÉȱȱôȱ
£ǰȱ ôȱ ȱ ȱ ę©ȱ ȱ ȱȱǯȱȱ
ȱŞ
ȱȱȱȱôȱ©ȱóȱȬ©
ȱş
ȱȱÉȱȱǰȱȦ©ô
ȱŗŖ
ȱȱÉȱȱȱǰȱȦ©ô
ôȱȱȱóȱȱȱ ȱȱȱŗŖśȱôȱȱôȱ©ǯȱ
ȱȱȱȱ ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ǰȱ Śȱ ȱ
ȱ ǰȱ ȱ Éȱ ęȱ £ȱ ȱ
Cȱ ȱ ȱ £©ǰȱ £©ȱ ôȱ ȱȱȱôȱ©ȱȱȱǯȱ
ȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ óȱęȱȱȱȱȱŗŖŗȱȱ
ȱȱȱȱȱ ǻŚřȱ©ôȱóȱśŞȱǼǰȱȱ¦ȱȱÉȱ
ȱǰȱȱȱȱȱôȱȱȱ ŘŖȱóȱŜśȱȱȱǻȱřŜǰŗŘȱǰȱΗȱŗŘǰŗřǼǯ
ȱȱǯȱ©ȱȱǰȱȬȱȱ ȱȱȱȱȱ
ȱóȱǯȱÉȱ
ȱȱȱȱȱȱǰȱ ŗşşřȱ ǻ£©ȱ Éȱ ŗşşŞǼȱ óȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ
ǰȱ ȱ ǯȱ ȱ ¡ȱȱȬȱǻ
ȱóȱǯǰȱŗşşŚDzȱ
ȱȱȱȱȬȱȱóȱ ŗşşŞǼǯȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ǻÉȱ
ôȱ ȱ ôȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱȱȱ©©ȱǼǰȱ¦ȱÉȱ
ȱ ȱ ôȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ DZȱ Ȭǰȱ
ôȱȬȱôȱÉȱȱȱóȱȱ ȬǰȱȬǯȱCȱ£ǰȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ǻȱ ȱ ǰȱ ©ȱDZȱȬ ȱǻȱȱȱȱ
¡ȱ óȱ ȱ Ȯȱ ǰȱ ȱ ȱ ôȱ©ǼȱóȱȬȱǻȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ę©Ǽǰȱ ęȱ ȱ ȱ
Ǽǰȱ Éȱ ȱ Éȱ £ȱ ôȱ ǯȱȱ £¦ȱşȱȱǻôȱ©ǰȱôȱ
ȱ ȱ ȱ ©ôȱ ȱ ǰȱ ©ǰȱ©ȱȱǰȱôȱ©ǰȱ
ȱǰȱȱȱȱȱȱǯȱ ôȱ ©ǰȱ ǰȱ ôȱ ©ǰȱ
Cȱ £ȱ ȱ ȱ ǰȱ ôȱ ȱ ôȱ©ǰȱôȱ©ǼȱóȱśŘȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ǰȱ É©ȱ £ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ Éȱ śȱ ǯȱ Ȭȱ
ȱȱ©ȱȱ©ȱȱ£ȱ ôȱóȱȱȱóȱȬ ǰȱȱôȱ
©©ȱȱȱȱȬǯ ȱȱȱóȱȱ©ȱȱȱȱȱ
ȱ ÉȬȱ ȱ ęǯȱ ȱ ȱ
ȱóȱȱȱȱ©ȱȱȬ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ
ȱǻǼȱ ȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ óȱ ȱ Éȱ
ȱ©óȱȱ©ǯȱȱȱȱȱ
ȱȱȱ©ȱÉȱȱȱ ¡ȱ ȱ Ȭǰȱ ÉȬȱ Éȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ Éȱ ȱ ȱ ¡ȱ
ǰȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ Éôȱ
©ȱȱȬȱǻǼȱȱȱȱ ¦ȱ ȱ ȱ ǰȱ ¦ȱ óȱ ȱ ȱ
ȱŗŗ
ôȱÉȱȱȱóȱ
ȱȱȱǻǼ
ȱ ǻŗǼ ǻŘǼ ǻřǼ ǻŚǼ ǻśǼ ǻŜǼ ǻŝǼ ǻŞǼ ǻşǼ
£ ȬŖǰŗŖ ȱŖǰŗś ȬŖǰŖş ȱŖǰŖŝ ȱŖǰŗŗ ȱŖǰŗŗ ȬŖǰŖř ȱŖǰŖś ȱŖǰŗŚ
ȬŖǰŗŞ ȱŖǰŘŖȘ ȱŖǰŖŜ ȱŖǰŖŜ ȱŖǰŖş ȱŖǰŗş ȱŖǰŖŗ ȬŖǰŖŝ ȱŖǰŖř
ȱŖǰŖŚ ȱŖǰřŝȘȘȘ ȱŖǰŘŖȘ ȱŖǰŗş ȱŖǰŘŖȘ ȱŖǰŗŖ ȱŖǰŗŗ ȱŖǰŖś ȱŖǰŖŜ
£ȱ£© ȱŖǰŗŚ ȱŖǰŘŘȘ ȱŖǰŗř ȱŖǰŖŗ ȱŖǰŗŞ ȬŖǰŖŘ ȱŖǰŖŞ ȬŖǰŖŝ ȬŖǰŖŚ
£ȱȱę ȱŖǰŗŞ ȱŖǰŘŞȘȘ ȱŖǰŘŖȘ ȱŖǰŗŜ ȱŖǰŘŖȘ ȱŖǰŖř ȱŖǰŗŞ ȱŖǰŗŝ ȱŖǰŘŗȘ
ȱ£© ȱŖǰřŘȘȘ ȱŖǰŘŘȘ ȱŖǰŘŚȘ ȱŖǰŗŗ ȱŖǰŗŖ ȬŖǰŖş ȱŖǰŖŞ ȱŖǰŖŜ ȱŖǰŗŘ
ȱÉȱ© ȱŖǰŖŞ ȱŖǰŘŝȘȘ ȱŖǰŘřȘ ȱŖǰřŘȘȘ ȱŖǰŘŗȘ ȱŖǰŖŝ ȱŖǰŘŝȘȘ ȱŖǰŘśȘ ȱŖǰřŚȘȘ
ȬŖǰŘŜȘȘ ȬŖǰŖś ȬŖǰŖŘ ȱŖǰŖŗ ȱŖǰŗŞ ȱŖǰŗş ȱŖǰŖŗ ȱŖǰŘŖȘ ȱŖǰŖŞ
£ȱô ȬŖǰŗŜ ȱŖǰŖş ȱŖǰŗŗ ȬŖǰŖŚ ȬŖǰŖŘ ȱŖǰŗŖ ȱŖǰŗŚ ȱŖǰŗş ȱŖǰŗŞ
ȘDZȱǀŖǰŖśDzȱȘȘDZȱǀŖǰŖŗDzȱȘȘȘDZȱǀŖǰŖŖŗǯ
©DZȱǻŗǼȱôȱ©DzȱǻŘǼȱôȱ©DzȱǻřǼȱ©ȱȱDzȱǻŚǼȱôȱ©DzȱǻśǼȱôȱ©Dzȱ
ǻŜǼȱDzȱǻŝǼȱôȱ©DzȱǻŞǼȱôȱ©DzȱǻşǼȱôȱ©ǯ
ȱŗŘ
ôȱȱȱȱȱóȱ
ȱȱ ȱ
ȱ ŗ Ř ř Ś ś Ŝ
ôȱ© ȱŖǰŗŝş ȱŖǰŗŘŖ ȱŖǰŖŝş ȱŖǰŞŝŗ ȱŖǰŖŗŗ ȱŖǰŖŖŘ
ôȱ© ȱŖǰŖŜŗ ȱŖǰŞśŗ ȱŖǰŗŖş ȱŖǰŖŖŚ ȱŖǰŖŜř ȱŖǰŖŖŗ
©ȱȱ ȱŖǰŖŜŞ ȱŖǰŞřŝ ȬŖǰŖŗŘ ȱŖǰŗşŜ ȬŖǰŖřř ȱŖǰŖŖś
ôȱ© ȬŖǰŖŘş ȱŖǰŝśŚ ȱŖǰŖşř ȬŖǰŘřŚ ȱŖǰŖŜŚ ȬŖǰŖśŚ
ôȱ© ȱŖǰŘŚŚ ȱŖǰŖŞŝ ȱŖǰśŘŖ ȬŖǰŚřŝ ȱŖǰŖŘŞ ȬŖǰřŚŝ
ȬŖǰŖŖś ȱŖǰŗŗŗ ȱŖǰŗŖŜ ȬŖǰŞśŗ ȬŖǰŖŜŖ ȬŖǰŗřş
ôȱ© ȬŖǰŖŗŞ ȱŖǰŗśŜ ȱŖǰŝśŖ ȬŖǰŗŗś ȱŖǰŖŗŖ ȬŖǰŖŗś
ôȱ© ȬŖǰŖŖŘ ȬŖǰŗşŘ ȱŖǰŞŚŜ ȬŖǰŖŚŖ ȱŖǰŖŝŘ ȱŖǰŖśŝ
ôȱ© ȱŖǰŗŘş ȱŖǰŘŜŞ ȱŖǰŝŗŞ ȱŖǰŘřř ȱŖǰŖŜŘ ȬŖǰŖŞś
£ ȱŖǰŖŗŝ ȬŖǰŖŘś ȱŖǰŗřŜ ȱŖǰŗŗř ȱŖǰŞŚŗ ȱŖǰŖŗŚ
ȱŖǰŘŘŞ ȱŖǰŘŘř ȬŖǰŗŚŗ ȱŖǰŖśŗ ȱŖǰŜśş ȱŖǰŖŜř
ȱŖǰŗŝŜ ȬŖǰŖŚŘ ȱŖǰŗŖŘ ȬŖǰŖşş ȱŖǰŝŚŜ ȱŖǰŗŗŖ
£ȱ£© ȱŖǰŜŜŘ ȬŖǰŖřŚ ȱŖǰŗşŚ ȱŖǰŗŚŖ ȬŖǰŖŞŝ ȱŖǰŗśş
£ȱȱę ȱŖǰŞŗŞ ȬŖǰŖśŖ ȬŖǰŖśŜ ȬŖǰŖŖŞ ȱŖǰŗŝŚ ȱŖǰŖŖş
ȱ£© ȱŖǰŞśŗ ȱŖǰŖŝŘ ȬŖǰŖŚş ȱŖǰŖŖŜ ȱŖǰŗŘŞ ȬŖǰŗŗŝ
ȱÉȱ© ȱŖǰŜŜŘ ȱŖǰŗřŝ ȱŖǰŖŞŞ ȱŖǰŖřŞ ȱŖǰŘŘś ȱŖǰŖŞŜ
ȱŖǰŖŞŝ ȬŖǰŗŝŘ ȱŖǰŖŞŝ ȱŖǰŘŜŗ ȱŖǰřŚŚ ȱŖǰŝŗŖ
£ȱô ȱŖǰŖŜŗ ȱŖǰŖŝş ȬŖǰŗŘŘ ȱŖǰŖŖŚ ȬŖǰŖŖş ȱŖǰşŖŞ
ȱ ǻ¡ǰȱ ȱ ô©ǰȱ ęǰȱȱȱȱȱȱęȱȱ
ó£ǰȱ ȱ óȱ Ǽǯȱ ȱ ©ȱǯ
ȱ ęȱ £ȱ ȱ £ȱ ©ôǰȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ Ěôȱ
Éȱ ȱ ôǰȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ÉȬȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
©©©ôȱ ǻǰȱ ŘŖŖŞǼǯȱ ȱ ȱ ǰȱȱ©ȱȱȱȱȱ©ȱ¡©ȱ
ȱ £©ȱ ǰȱ ȱ ȱ óȱ ¦ôȱ ȱ ȱ ȱ Ěô©ȱ ©ȱ Éȱ ȱ ©ȱ ǻȬ
©ǯȱȱȱȱôȱȱȱȱȱ ȱ óȱ ǰȱ ŘŖŖŝǼǯȱ ¡©ȱ ȱ ȱ
É©ȱ©ȱȱ©©©ȱȱȱȱ ǻȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ Ǽȱ ȱ ȱ
ȱ©ǯȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ
ęôȱ ȱ ôȱ ȱ £ôȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
Éȱ ȱ ŗřǯȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ©ȱÉȱôȱ ǯȱȱȱęȱ
ôȱȱȱ©ȱȱȱȱ ȬȱȱǮȱÉȱôȱÉȱôȱ
ȱ Éȱ ȱ ȱ ó©ǯȱ ȱ ȱ Ȅȱ ǻǰȱ ŗşşŖǰȱ ǯȱ śŘśȱ ǯȱ Éȱ Ȭ
£ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱóȱǰȱŘŖŖŝǼǰȱôȱȱȱ©ȱȱ
ô©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ©ȱǮȬȱȱȱęȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ DZȱ ȱ Ȅȱ ǻǰȱ ŘŖŖŗǰȱ ǯȱ řŚŗȱ ǯȱ Éȱ
£ȱ £©ǰȱ £ȱ ȱ ęǰȱ ȬȱóȱǰȱŘŖŖŝǼǯȱȱȱ
ȱ ȱ £©ǯȱ ¡ȱ ȱ ǰȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ô©ȱ ȱ £ȱ £©ǰȱ É©ȱ óȱ ôȱ ȱ ȱ óȱ Ǯ£Ȅȱ Ȭȱ
ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ǰȱ ǻȱ óȱ ǯǰȱ ŗşşşDzȱ ȱ óȱ £ǰȱ ŗşŝřȱ
ȱǰȱȱȱȱȱȱ ǯȱÉȱȱóȱǯǰȱŗşŞŜǼǯȱôȱ¡©ȱ
ȱ ǰȱ ȱ ȱ ęȱ £ȱ £©ǰȱ ȱȱóȱȱȱȱ©ȱ
£ȱȱęȱóǰȱȱǰȱ£©ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ǻȱ ¡ǰȱ
ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱŘŖŖŗDzȱ
ǰȱŗşşŖDzȱǰȱ¡ȱ
©ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ óȱǰȱŘŖŖřȱǯȱÉȱȬȱóȱǰȱ
ȱȱȱȱȱȱóȱ©ȱȱ ŘŖŖŝǼǰȱ É©ȱ ȱ óȱ ôȱ ȱ
ȱȱȱǻȱóȱǰȱŘŖŖŖǼǯȱ ôȱ£©ȱÉȱȱǯȱȱȱȱ
ó£ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ¦ȱ©ȱȱ©ȱęȱ©ȱôȱȱȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱȱȱȱ©ȱ¦ȱȬȱǰȱ
ȱ ȱ ôȱ ǰȱ ȱ ȱ ęȱ ęȱ ©ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
£ǰȱǰȱǰȱÉȱóȱǰȱ ǰȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ǰȱ
£©ȱ£ȱȱȱóȱ£ȱȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
ȱŗř
ôȱÉȱȱóȱś
ȱȱȱǻśǼ
ȱ ¡ ó ȱ ȱ
£ ȱŖǰŚŖ ȬŖǰřśȘ ȱŖǰŚřȘ ȱŖǰřŘȘ ȬŖǰŖŞ
ȱŖǰŚŖ ȱŖǰřŝȘ ȱŖǰśŚȘ ȱŖǰśŗȘ ȱŖǰŗŞ
ȱŖǰśŚȘ ȱŖǰřřȘ ȱŖǰśśȘ ȱŖǰřŜȘ ȱŖǰŗŗ
£ȱ£© ȱŖǰśŞȘ ȱŖǰŝŜȘȘ ȬŖǰŘŚ ȱŖǰřŚȘ ȱŖǰśşȘ
£ȱȱę ȱŖǰŘŘ ȱŖǰŜřȘ ȱŖǰřřȘ ȬŖǰŖŚ ȱŖǰśŖȘ
ȱ£© ȱŖǰŘř ȱŖǰŚŜȘ ȱŖǰŖŘ ȱŖǰŚŚȘ ȱŖǰřŜȘ
ȱÉȱ© ȬŖǰŖř ȱŖǰśŚȘ ȱŖǰŘŜ ȱŖǰřŚȘ ȬŖǰŖŝ
ȱŖǰŘş ȬŖǰŚŗȘ ȬŖǰŗŘ ȬŖǰŗş ȬŖǰŚŗȘ
£ȱô ȱŖǰŗŘ ȬŖǰřŜȘ ȱŖǰŖř ȬŖǰŖś ȬŖǰŖř
ȘDZȱǀŖǰŖśǯȱ
DZȱ £ǯƽȱ £ȱ ©Dzȱ ¡ǯƽȱ ¡Dzȱ óǯƽȱ ó£Dzȱ ǯƽȱ Dzȱ ǯƽȱ ȱ
ô©Dzȱǯƽȱǯ
ęȱǻȬȱóȱǰȱŘŖŖŝǼǯȱ ȱ ȱ ęǰȱ Éôȱ óȱ ©ȱ ȱ
ǰȱ¦ȱȱȱôȱȱȱ ©ȱ ôȱ ęȱ ǰȱ ęȱ
ȱȱóȱ©©ȱȱǰȱȱȱ ȱ ǰȱ ¡ȱ óȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱÉȱȱȱǯȱȱ©ȱ ȱȱȱȱȱ©ȱȱ©ȱ¦ȱ
ȱ ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ǰȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ęȱ
ȱȱȱȱ©ȱ££ȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱǰȱȱ¡ȱȱ©ȱȱ ȱ ǰȱ ¡©ôȱ óȱ ǯȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱȱȱȱȱęȱȱ¦ȱÉȱ
ȱȱ©ȱ££ǰȱȱȱȱǰȱ ǰȱ¦ȱóȱÉȱ¡ȱǯȱȱȱ££©ȱ
£ȱ £©ȱ ȱ £ȱ ȱ ęǰȱ ȱ©ȱȱȱȱ¦ȱȱȱôȱ
ȱ¦ȱȱ©ȱȱȱȱǯȱ ©ȱȱ©ȱǯȱôȱȱ
ȱ£ȱôȱÉȱȱȱ£ȱ ȱ ȱ Ȭȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ¡©ȱ ȱ ©©ȱ ȱ ȱ©ȱôȱȱȱȱȱ
ȱ óȱ ȱ ȱ ǰȱ ô¦ȱ ©ȱ©ȱȱǰȱ¡ȱóȱȱóȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ©ȱȱȱ©ȱȱȱ©ȱȱ
ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ©ȱôȱȱȱȱ©ȱ©ȱ
Ǯę£Ȅȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ǻȱóȱǰȱŗşşřǼǯȱCȱȱôǰȱ
ȱ©©ȱȱȱóȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ Éȱ ȱ ȱ
ǯ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ Éȱȱȱęȱȱóȱǯȱ
ȱóȱȱȱǰȱ¡ȱóȱȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ǻǼ ȱÉ©ȱ©ȱȱȱȱǰȱ
¡ȱȱǯȱ
Ȭȱ £ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱ©ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ©ȱ ȱ ȱȱȱȱȱȱȱ
¡ǰȱȱóȱǰȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ǮÉ©©Ȅȱ ôȱ ǻ¢ȱ óȱ
ȱǻȱóȱǰȱŗşşřǼǯ ǯǰȱŗşşşǼǰȱÉ©ȱȱȱ©ȱ£ȱȱ
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱ ȱȱȱȱ£©ȱ£ȱȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱôȱǻ ȱóȱǯǰȱŘŖŖŘǼǰȱÉȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ¡©ôȱ óȱ ȱ £ȱǰȱ©ȱȱ¡ǰȱȱóȱǯȱ
ǯȱȱȱȱȱȱȱȱÉ©ȱȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱ©©ȱ©ȱôȱęȱ ȱ ŗŖŚŞȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ©ǯȱ Cȱ
ÉȬȱȱôǰȱȱóȱȱȱȱ ȱ©ȱȱȱȱǰȱ
ȱŗŚ
ôȱȱȬȱ
ȱ ȘDZȱǀŖǰŖśDzȱȘȘDZȱǀŖǰŖŗǯ
ȱ £ȱ ȱ óȱ ȱ ŗŖřŖȱ ôȱ ǻřŜŗȱ ǰȱȱȱȱȱȱȱ
©ôǰȱŜŜşȱǼȱȱ¦ȱȱÉȱŗşȱóȱ ȱȱ£ǯȱ
ŜśȱȱȱǻȱřŞǰȱŞŘȱǰȱΗȱŗŖǰŗŖǼǯȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ôȱ Éȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ££©ȱ ȱ ȱ
£ȱ Éȱ ȱ ŗŚǯȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ
ǰȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ
ôȱ Éȱ ȱ ôȱ ȱ ôȱ ǻȱ¡ȱǼǰȱȱȱęȱȱ
©ǰȱ ȱ ôǰȱ óȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ
ęȱ ǯȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ôȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱ ȱ ôȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ£©ȱÉȬ©ȱȱǰȱ
ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ęôȱ ©ǯȱ ©ȱȱȱȱȱȱ£©ȱȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ £ȱ ôȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ ©ǯȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ôȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ DZȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ
ǻ£ǼȱȬȱôǰȱÉȱǰȱÉȱǰȱ ©ȱȱ£©ǰȱ£ȱǰȱęȱÉȱ
£ȱôǰȱ£ǰȱȱ ęǰȱęȱÉȱ¡ǰȱȱȱȱ©ȱęȱ©ȱȱ
ȱóȱȱȱȱȱǰȱ̦ȱ £©ǯ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Cȱ ¡ȱ ǰȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ
£ȱȱȱęȱȱȱȱȱ ȱ©ȱȱȱȱȱȱ©ȱȱ
ȱ ȱ ôȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱȱȱôȱȱȱȱęȱôȱ ǰȱ ôȱ ęȱ ȱ ȱ
Éȱ ȱ ©ȱ ©©ȱ ǻȱ ȱ Ǽȱ ȱ ǯȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ£ȱ£©ǰȱ£ȱȱęǰȱ ȱóȱȱȱȱȱ
ȱ Éȱ ©ȱ ȱ ȱ £©ǯȱ ǻǼ
ǰȱȱ¦ȱȱ©ȱȱ©ȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ô©ȱ óȱ É©ȱ ©ȱ ©ȱ ȱȱȱ©ȱȱȱȱȱ
ȱ£©ȱȱȱȱȱ¦óȱȱȱ ȱȱȱȱȱóȱȱȱȱ
ȱȱȱ£©ȱȱǰȱȱ ȱȱ¦ȱȱȱȱǰȱ
ȱôȱȱ©ȱȱȱó©ȱȱȱ Ȭȱȱȱóȱȱȱȱ
ǯȱȱ£ȱȱȱ©ȱÉȱȱ©ȱ óȱ ȱ ȱ ǻǼȱ ǻǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯǰȱ ŘŖŖŘǼǰȱ ¦ȱ Éȱ ôȱ ©ǰȱ ¦ȱ óȱ Éȱ
ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ǯȱ ȱ ¦ȱ ôȱ ǯȱ ȱ Ȭȱ ȱ
ȱȱ©ȱȱȱȱȱȱ ȱȱȱŞŚşȱôȱǻȱôȱƽŞśşǼȱȱ
ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ ęǰȱ ôȱ©ȱǻŘşŝȱ©ôǰȱśśŘȱDzȱŗşȬŜŚȱ
ȱ ¡ȱ ¡ȱ ȱ ǰȱ É©ǰȱ ȱ Ǽǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ řŖȱ ôȱ ȱ
ǰȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ǻŗşȱ©ôǰȱŗŗȱDzȱŗşȬśŖȱǼǯ
ȱęȱȱ¡ȱǰȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱ©ȱôȱǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ£ȱĚ©ȱȱ©ȱ ɦȱ©ȱȱȱ¡ȱȱȱȬȱǻȱ
ȱ ȱ ǰȱ ¦ȱ óȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ôȱ ȱ ǰȱ ôȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ǰȱ ŗşşŚǼǰȱ Éȱ ©ôȱ ȱ óȱ
ȱôȱǻ¢ȱóȱěǰȱŗşşşǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©©ȱ
ȱȱȱȱȱÉȱȱôȦ ©ȱǻǰȱǯǰȱŘŖŖŘǼǯȱȱȱ
ȱ ȱ ôȦ£ȱ ŗŘśȱ ȱ É©ȱ ȱ ©ȱ Ȧȱ ǻŗŗŗȱ ȱ
ǻ£ȱ óȱ ǰȱ ŗşŞŚǼǰȱ ȱ ©ȱ ôǰȱȱȱȱȱôȱȱȱ
ôȱ £©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ©ôǼǯȱ©ȱȱȱȱȱęȱ
ôȦ£ǰȱ ęȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱȱɦȱ©ȱȱô©ȱȱȱŗřȱȱ
ȱ¡ȱȱȱęȱÉȱȱ£ǯȱȱ ȱ ȱ ©DZȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ¡ȱ Éȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ Ĵǰȱ
ȱǰȱȱôȦǰȱ¦ȱóȱȱ©©ȱȱ ȱ©ǰȱȱȬ©ǰȱ
ȱŗś
ôȱÉȱȱóȱǰȱÉȱ£ȱȱȬȱǻôȱȱôȱ©Ǽ
ȱȱȱǻǼ
ȱ ǻŗǼ ǻŘǼ ǻřǼ ǻŚǼ ǻśǼ ǻŜǼ ǻŝǼ ǻŞǼ ǻşǼ ǻŗŖǼ ǻŗŗǼ ǻŗŘǼ ǻŗřǼ
£ ȱŖǰŘřȘȘȘ ŖǰŗŗȘȘ ȱŖǰŗŗȘȘ ŖǰŗŝȘȘȘ ŖǰŗŜȘȘȘ ŖǰŗŖȘȘ ŖǰŘŖȘȘȘ ȱŖǰŘřȘȘȘ ȱŖǰŗŖȘȘ ȱŖǰŖşȘȘ ȱŖǰŗşȘȘȘ ȱŖǰŖŜ ȱŖǰŖŚ
ȱŖǰŗŚȘȘȘ ŖǰŗŖȘȘ ȱŖǰŗŖȘȘ ŖǰŗŘȘȘȘ ŖǰŖşȘ ŖǰŖŞȘ ŖǰŗŘȘȘȘ ȱŖǰŗŝȘȘȘ ȱŖǰŖř ȱŖǰŖś ȱŖǰŗśȘȘȘ ȱŖǰŗŗȘȘ ȱŖǰŗŖȘȘ
ȱŖǰŘřȘȘȘ ŖǰŗşȘȘȘ ȱŖǰŗŗȘȘ ŖǰŗřȘȘȘ ŖǰŗřȘȘȘ ŖǰŗŖȘȘ ŖǰŗŚȘȘȘ ȱŖǰŗŞȘȘȘ ȱŖǰŖř ȱŖǰŖś ȱŖǰŘřȘȘȘ ȱŖǰŖŞȘ ȱŖǰŖŜ
£ȱ£© ȬŖǰŖś ŖǰŖŘ ȱŖǰŖŗ ŖǰŖŝȘ ŖǰŖŚ ŖǰŗŗȘȘ ŖǰŖř ȬŖǰŖŗ ȱŖǰŖś ȱŖǰŖś ȬŖǰŖŞȘ ȬŖǰŖŗ ȱŖǰŖŘ
£ȱȱę ȬŖǰŖŞȘ ŖǰŖŜ ȬŖǰŖŘ ŖǰŖŞȘ ŖǰŖŗ ŖǰŗŖȘȘ ŖǰŖř ȱŖǰŖŘ ȬŖǰŖŗ ȱŖǰŖŖ ȱŖǰŖŖ ȬŖǰŖŗ ȬŖǰŖŗ
ȱ£© ȬŖǰŖŝȘ ŖǰŖŚ ȬŖǰŖř ŖǰŖŞȘ ŖǰŖŖ ŖǰŖŜ ŖǰŖŗ ȬŖǰŖŗ ȬŖǰŖŘ ȬŖǰŖŗ ȬŖǰŖŜ ȬŖǰŖŚ ȬŖǰŖř
ȱÉȱ© ȱŖǰŖŗ ŖǰŖś ȱŖǰŖŗ ŖǰŖşȘȘ ŖǰŗŖȘȘ ŖǰŗŘȘȘ ŖǰŗŗȘȘ ȱŖǰŖř ȱŖǰŖŖ ȱŖǰŖŚ ȱŖǰŖŘ ȱŖǰŖř ȱŖǰŖŝȘ
ȱŖǰřŝȘȘȘ ŖǰŘŖȘȘȘ ȱŖǰŘŗȘȘȘ ŖǰŘŝȘȘȘ ŖǰřŗȘȘȘ ŖǰŘŜȘȘȘ ŖǰŘŚȘȘȘ ȱŖǰŘŜȘȘȘ ȱŖǰŗśȘȘȘ ȱŖǰŗŝȘȘȘ ȱŖǰřŗȘȘȘ ȱŖǰŗŝȘȘȘ ȱŖǰŘřȘȘȘ
£ȱô ȱŖǰŗşȘȘȘ ŖǰŖř ȱŖǰŗŖȘȘ ŖǰŗŗȘȘ ŖǰŘŘȘȘȘ ŖǰŗŞȘȘȘ ŖǰŗŝȘȘȘ ȱŖǰŗŚȘȘȘ ȱŖǰŗŞȘȘȘ ȱŖǰŖŚ ȱŖǰŗŘȘȘȘ ȱŖǰŖŜ ȱŖǰŗŚȘȘȘ
ȘȱǀȱŖǰŖśDzȱȘȘȱǀȱŖǰŖŗDzȱȘȘȘȱǀȱŖǰŖŖŗǯ
©DZȱǻŗǼȱȱ©ȱ©DzȱǻŘǼȱȱȬDzȱǻřǼȱ¦ȱDzȱǻŚǼȱȱȮ©DzȱǻśǼȱȱȱ©DzȱǻŜǼȱ£©DzȱǻŝǼȱDzȱȱǻŞǼȱȱ©Dzȱ
ǻşǼȱô©Ȧ£ȱȱDzȱǻŗŖǼȱô©Ȧ£ȱȱDzȱǻŗŗǼȱ¡ȱ£©DzȱǻŗŘǼȱȱȱ£DzȱǻŗřǼȱǯ
ȱŗŜ
ôȱÉȱȱóȱǰȱÉȱ£ȱȱȱǻôȱǼ
ȱȱȱǻǼ
ȱ ǻŗǼ ǻŘǼ ǻřǼ ǻŚǼ ǻśǼ ǻŜǼ ǻŝǼ ǻŞǼ ǻşǼ ǻŗŖǼ ǻŗŗǼ ǻŗŘǼ ǻŗřǼ
£ ȱŖǰŚřȘ ȱŖǰŗś ȱŖǰŚşȘ Ŗǰŗř ȱŖǰŗř ȱŖǰŗŚ ȱŖǰŗŘ ȱŖǰŚřȘ ȬŖǰŖś ȱŖǰŚŜȘ ȱŖǰŚśȘ ȱŖǰŖŜ ȱŖǰŖŜ
ȱŖǰŖŝ ȬŖǰŖŞ ȱŖǰŖř ŖǰŖŖ ȱŖǰŖř ȬŖǰŖŝ ȬŖǰŗŖ ȱŖǰŗś ȬŖǰŗŚ ȬŖǰŖŝ ȬŖǰŖŝ ȬŖǰŘŘ ȬŖǰŖŚ
ȱŖǰřŞ ȱŖǰŘŞ ȱŖǰřř ŖǰŗŜ ȱŖǰŘř ȱŖǰŗŜ ȱŖǰŘş ȱŖǰŘś ȱŖǰŘř ȱŖǰŗř ȱŖǰŚŚȘ ȱŖǰŖř ȱŖǰŚŖ
£ȱ£© ȬŖǰŗŝ ȬŖǰŗŖ ȬŖǰŘř ŖǰřŘ ȬŖǰŗŖ ȱŖǰŗŘ ȬŖǰŖŘ ȬŖǰŖş ȱŖǰŖŚ ȬŖǰřř ȬŖǰŗŝ ȬŖǰŗŖ ȱŖǰŘŚ
£ȱȱę ȬŖǰŘŚ ȬŖǰŗś ȬŖǰŗŜ ŖǰŖş ȬŖǰŘŝ ȱŖǰŖŞ ȬŖǰřŖ ȬŖǰŘŗ ȬŖǰřş ȬŖǰŘŞ ȬŖǰřş ȬŖǰśŝȘȘ ȬŖǰŘŗ
ȱ£© ȬŖǰřŚ ȬŖǰřŖ ȬŖǰřŚ ŖǰŗŜ ȬŖǰŘŚ ȬŖǰŖŗ ȬŖǰŗŝ ȬŖǰŘŖ ȬŖǰŘŖ ȬŖǰŚřȘ ȬŖǰŚŝȘ ȬŖǰŚŖ ȱŖǰŖŗ
ȱÉȱ© ȬŖǰřş ȬŖǰŘŗ ȬŖǰŘŚ Ŗǰŗŗ ȬŖǰŘŜ ȱŖǰŗŘ ȬŖǰřŞ ȬŖǰŘŗ ȬŖǰŘř ȬŖǰŘŚ ȬŖǰśřȘ ȬŖǰŚŚȘ ȬŖǰŗŞ
ȱŖǰŚŜȘ ȱŖǰŚŚȘ ȱŖǰŖŘ Ŗǰřŗ ȱŖǰřŝ ȱŖǰŘŜ ȱŖǰŜŚȘȘ ȱŖǰŚŚȘ ȱŖǰŗř ȬŖǰŖŚ ȱŖǰśřȘȘ ȱŖǰŘŖ ȱŖǰŘř
£ȱô ȱŖǰŘŜ ȱŖǰŚřȘ ȬŖǰŗŖ ŖǰŘŗ ȱŖǰŘŞ ȱŖǰŗŗ ȱŖǰŜŘȘȘ ȱŖǰŗŝ ȱŖǰŖŘ ȬŖǰŗŞ ȱŖǰśŖȘ ȱŖǰŗş ȱŖǰŘş
ȘȱǀȱŖǰŖśDzȱȘȘȱǀȱŖǰŖŗDzȱȘȘȘȱǀȱŖǰŖŖŗǯ
©DZȱǻŗǼȱȱ©ȱ©DzȱǻŘǼȱȱȬDzȱǻřǼȱ¦ȱDzȱǻŚǼȱȱȮ©DzȱǻśǼȱȱȱ©DzȱǻŜǼȱ£©DzȱǻŝǼȱDzȱȱǻŞǼȱȱ©Dzȱ
ǻşǼȱô©Ȧ£ȱȱDzȱǻŗŖǼȱô©Ȧ£ȱȱDzȱǻŗŗǼȱ¡ȱ£©DzȱǻŗŘǼȱȱȱ£DzȱǻŗřǼȱǯ
ȱ ȱ ©ǰȱ £©ǰȱ ǰȱ ȱ ęȱȱȱȱȱȱęȱ£©ȱÉȱ
©ǰȱ £Ȧô©ȱ ȱ ǰȱ £Ȧ ȱ ǯȱ ̦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ô©ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ¡ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ££©ǰȱ ȱ
£©ǰȱ ȱ ȱ £ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ǯ Ǯȱ ô©Ȅȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ô©ǯȱ
ęôȱ ȱ ôȱ ȱ £ôȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ
ȱ ŗśȱ ǻȱ ȱ ȬǼǰȱ ȱ ȱ Éȱ ¡ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ
ȱŗŜȱǻȱȱǼǯȱCȱ£ȱôȱ ȱ ǯȱ ęȱ ȱ ȱ
ȱ ôȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ©ȱ Éȱ £ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ Éȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ
©ȱ ęȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ěȱ ©ôȱ ȱ ǯȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ££©ȱ ȱ ©ȱ ȱ Ȭ
ǰȱ É©ȱ ȱ ȱ ȱ ǻ©ȱ ȱ ŖǰřŖǼȱ ǰȱ Éȱ ô©ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ȱęȱȱ©ȱȱÉȱȱ
ȱ ©ȱ óȱ ¡ȱ £©ǰȱ ©ȱ ȱ ǯ
ȱȱȱÉȱȱȬȱóȱ©ȱ
ę©ȱȱȱȱȱȱǯȱ
£ȱ óȱ £ȱ ôȱ ȱ £ȱ
óȱȱȱęȱȱȱȱȱ ȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ǰȱ ȱ ©ȱ ȱ ęôȱ
ȱ ôȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ DZȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱȱ¡ȱ ȱ ©ȱ ©ǰȱ ȱ ¦ȱ ȱ Éȱ £©ȱ
ȱȱȱȱǯ ££©ȱÉȱȱȱ©©ȱȱȱȱ
Cȱ£ȱȱǰȱȱęȱôȱ ȱǯȱǰȱȱȱôȱȱ
ôȱęȱǻ©ȱ©ȱȱȱ ǰȱ ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ǯȱ
ôǼǯȱóǰȱÉȱô©ȱȱó©ǰȱ Cȱôȱ©ǰȱȱ££©ȱôȱ
ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ £ȱ ȱ ȱ
£ǰȱ ȱ óȱ £ȱ ǯ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǻ£ȱ ôȱȱDZȱȱóȱȱȱ
ȱŗŜǼǯȱȱǰȱȱȬȱȱ ȱȱȱȱ
ęȱ ȱ ¡ȱ £©ǰȱ ȱ
ȱȱȱóǰȱô¦ȱȱȱȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ¡©ôȱ £DZȱ Éħȱ ȱôȱȱȱȱÉȱȱŗŝǰȱ
¡©ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱ©ôȱóȱȱȱȱȱ
ȱ ǰȱ ȱ £©ȱ £ȱǯ
Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©£ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ
ô©Ȧ£ȱ ȱ ǰȱ ȱ Éȱȱȱȱ©ȱȱȱȱȱ
¡ȱ £©Dzȱ ȱ Éȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ
Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ©£ȱ ȱ ¡ȱ ȱǯȱȱȱȱȱȱ
£©ȱ óȱ ȱ ȱ £ǰȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ©ǰȱ Éȱ ǰȱ ôȱ
£ȱ ȱ ęȱ Ȭȱ ȱ ȱ ȱ ££©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ǯȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ¦ȱ ôǯȱ ȱ ȱ
óȱ Éȱ £ȱ ôȱ ęȱ ǰȱ ȱÉ©ȱȱȱ©ǰȱȱȱȱǰȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȯȱ Éȱ ôȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ
ȱ £ȱ Ȯȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ôDZȩǻŗŚřŜǼȩǁŘǰŝŖǰȱ ǀŖǰŖŗǯȱ ¡ôȱ
ǯ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ óȱ £ȱ
ȱ £ȱ ôȱ óȱ ôǰȱ £©ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
óȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ôȱ óȱ ôȱ ǻǻŗŚřśǼƽȬŖǰŝŘǰȱ Dzȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ǻŗŚřŜǼƽŗǰřŜǰȱ Ǽǰȱ ȱ ȱ
ȱŗŝ
ȱóȱȱȱȱȱȱȱȱęȱ©ȱ
ȱ££©ȱȱóȱ£ȱôǰȱ
ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ȱ ôȱ £ȱ ȱ DZȱ
ǻŗŚřŜǼƽśǰŚŝǰȱ ǀŖǰŖŖŗDzȱ ȱ ǻŗŚřŝǼƽřǰŜřǰȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ££©ȱ
ǀŖǰŖŖŗǯȱ£ȱȱȱȱęȱóȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ Éȱ
Éȱ£ȱȱȱȱȱǻ ȱóȱ ôȱȱȱǰȱȱȱȱȱ
ǯǰȱŘŖŖŘǼǯ ȱȱȱȱȱȱȱ
óȱȱȱ©ȱȱǰȱȱȱȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ǰȱ ǯǯȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ
ȱ ¡ôȱ ȱ £ȱ ôǰȱ ȱȱ ǰȱ ǯǯȱ ôȱ óȱ ôȱ ȱ ôȱ
ôȱ ęȱ ȱ ȱ Éȱ £ȱ ©ǰȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ
ȱ £ǰȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ©óȱ Éȱ
óȱ ȱ Éȱ ©ǯȱ Ĵȱ ȱ ȱ ȱřǯȱȬȱ©ȱȱȱȱ
ȱ Éȱ £ȱ ôǰȱ ǰȱ ȱ ¦©ȱ ȱóȱ©ôȱȱôȱȱôǯȱ
ȱȱǰȱȱȱȱȱ ǰȱ Ȭȱ ôȱ Éȱ ȱ ȱ ǯȱȱ
ȱ ¦ȱ ©ôȱ óȱ ȱ ȱ ȱ £©ǯȱ ȱȱ©ȱȱ¦óȱȱǰȱÉȱ
Cȱ £ȱ ôȱ ǰȱ ȱ ô©ȱ ¡ȱ ŗǯȱ Cȱ ôȱ Ǯȱ ȱ
ę©ȱ ȱ Ȭȱ ôȱ Éȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Ȅǰȱ ȱ ȱ ©óȱ Éȱ ȱ
£ȱ ôǰȱ ȱ ©ôȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱ¦ȱǯȱ¦ȱÉȱȱ ôȱóȱȱęôȱ©ȱȱȱ
©ȱôȱȱȱȬȱȱôȱ ǯ
óȱȱȱȱȱȱęǰȱȱȬȱ ôȱ ȱ ȱ ¡ǰȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ¡©ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ £©ȱ ȱ
©ǯȱȬȱ©ȱȱȱôȱóȱ ȱ £ȱ Éȱ ȱ ǰȱ ǰȱ ǰȱ ǯȱ
ôǰȱȱȱ©ôȱóȱǯȱ ȱȱȱ¡ȱÉȱȱóȱÉȱǯȱ
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱŚƖȱȱȱȱŝƖȱȱȱȱŗŘƖȱȱȱȱŗŝƖȱȱȱȱȱŘŖƖȱȱȱȱŗŝƖȱȱȱȱŗŘƖȱȱȱȱȱȱŝƖȱȱȱȱȱŚƖ ¦©ȱóȱȱ¡ȱȮȱ©ȱȱ©ȱóȱȱ
ȱȱȱŗȱȱȱȱȱȱȱȱŘȱȱȱȱȱȱȱřȱȱȱȱȱȱȱȱŚȱȱȱȱȱȱȱȱȱśȱȱȱȱȱȱȱȱȱŜȱȱȱȱȱȱȱȱȱŝȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱŞȱȱȱȱȱȱȱȱşȱȱ ȱȱȱ£ȱǮȱȄǯ
ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ £ȱ ©ȱ ô©ȱ ©ǰȱ ęȱ ȱ £ȱ ȱ
ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©ǯȱȱǰȱȱȱȱȱ©ȱ
©£ȱȱ©ȱȱȱ£ȱȱôȱ©ȱ ©ȱ ȱ ȱ ħǯȱ £ȱ ¡©ȱ ȱ
ȱȱǯȱóǰȱÉȱǰȱȱȱȱ ȱȱȱȱȱ©ȱ©ȱȱȱ
ȱęȱȱȱǰȱ ©ȱ¦ȱǯȱ
£ȱÉȱȱ¡ȱȱȱȱȱ
ȱ ȱ ǰȱ Éȱ ȱ ©ôȱ ȱ ȱ £ȱȱę
ȱȱĚôȱǰȱȱȱ
ȱ ȱ Ǯȱ ȱ ȱ ęȱ Éȱ ȱ ©ȱ ©ȱ £ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ
ȱ Éȱ ȱ Ȅǯȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ¦ȱ ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ Éȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ©ǰȱ ȱ ȱ ȱ ô©ȱ ȱ ȱ
ȱ Éȱ ôȱ ôǯȱ Cȱ ȱ £ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱȱȱęȱȱȱȱ ȱȱ©ȱ©ȱȱôǯȱȱȱȱ
ǰȱȱȱ¦ȱȱȱ©ȱ ©ȱ£ȱ©ȱȱȱǯȱȱ
ȱ©ȱȱȱȱȱȱȱȦ ȱ©£ȱ©ȱ£ȱÉȱȱ©ȱ©©ȱ
ȱǯȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ô©ǰȱ ȱ
ôǰȱ ¦ȱ Éȱ ȱ ©©ȱ ©ȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ
ȱô©ȱȱô©ǯȱȱ¡ǰȱ ©ǯȱ ȱ ¦ȱ ȱ ©ȱ ôȱ ȱ
Éȱ£ȱȱôȱÉȱȱȱȱȱȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ©©ȱ É©ȱ
ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ęȱ ô©ǰȱ ©ȱ ©ȱ ȱ ôǰȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ȱ
ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ ǻ¦ȱ ©©ȱ
££ȱÉȱôȱȱôȱÉȱǰȱȱǰȱ ôǼǯȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ©£ȱ
ȱȱ©ȱô©ǯȱ ȱ £ȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ
ȱȱ£ôȱȱǯ
ȱ£©
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ôȱ Éȱ ȱ
ȱ ¦ȱ Éȱ óȦȱ ȱ ȱ ȱ £©ȱ ȱ ȱ ¦ȱ
ôȱ ¡ȱ ȱ ȱ óȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ęôȱ £©ȱ ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ȱ £©ȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ £ȱ ©ȱ ȱ ǰȱ ¦Ȭȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ
©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ©¦ȱ ȱ £ȱ
ȱ©£ȱ©ȱ£ȱÉȱȱ©ȱ©©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ £ȱ
ȱ ȱ ǯȱ Cȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ £ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱ ô©ȱ ǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ȱ ©£ȱ ©ȱ £ȱ ȱ
ȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ôȱ©ȱȱȱǯȱȱȱȱ
ȱÉȱȱȱȱȱȱ ȱȱȱȱô©ǰȱȱóȱÉȱ
ôȱȱȱǯ ȱ£ǰȱȱȱ©ȱȱȱ©ǰȱ
Éȱ óȱ ǰȱ ȱ ȱ ÉȬ©ȱ ȱ ȱ
£ȱ£© ȱ £ȱ ǯȱ ȱ ¦ȱ ȱ ©ȱ
ôȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ǰȱ
£ȱ £©ȱ ȱ ȱ ¦ȱ ©©ȱ©ȱô£ǰȱȱȱȱȱȱ
ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǰȱ Éȱ ȱ ȱôǯ
©ȱ ȱ ¦ȱ ȱ ȱ ȱ ©ǯȱ ȱ ȱȱ©£ȱȱȱ£©ȱȱęȱ
ȱ ȱ ©ȱ £ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱȱȱôǯ
ǯȱȱȱ©£ȱ©ȱ£ȱȱ
ȱ Éȱ ȱ ©ȱ ©©ǯȱ £ȱ ȱÉȱ©
£©ȱǰȱÉȱǰȱȱȱ©ȱȱ
©ȱȱ©ȱȱǯȱȱȱ©£ȱȱ ȱ Éȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ
£ȱ£©ȱȱęȱȱęȱȱȱȱ ¦ȱȱȱȱȱȱȱȱ
ȱ ǰȱ ȱ ôȱ ȱ ȱ ©©ǯȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ
ȱóȱȱȱȱȱȱ©ȱ¡©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ
óȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱȱȱȱôȱȱ
©ȱ£ȱ©ȱȱȱÉȱ©ȱ ȱȱǯ
ȱȱȱǯȱȱȱ©£ȱ©ȱ
£ȱÉȱȱ©ȱ©©ȱȱȱǯ £ȱô
ę
ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖŞǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ £ǰȱ ǯǯȱ ǭȱ ǰȱ ǯǰȱ ǻŗşŞŚǼȱ ȱȱ
ǻśǼǯǰȱƸƸȱȬȱȱȱ¢ǰȱǯȱ ȱǰȱ ȱDZȱǯ
ȱȬȱȱóȱǰȱǰȱȬǯ ȱ
ǰȱ ȱ ǯǰȱ ǻŗşşřǼȱ ȱ ȱ
Ȭǰȱ ǯ
ȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖŝǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ¡¢ȱ ȱ ȱ ǻǼǯȱ
ȱ ¢ȱ ȱ DZȱ ȱ Ȭ ¢ȱȱ ȱȱǯ
¢ǯȱ ȱ ȱ ¢ȱ ȱ ȱ ¢ȱ ǯǯǰȱ ǭȱ ěǰȱ ǯǯȱ ǻŗşşşǼǯȱ ǯȱ ȱ
¢¢ǰȱǯȱşřǰȱǯȱŜǰȱǯȱŗŖŞŖȬŗŗŖŝǯ ȱ ¢ȱ ǯȱ ǯȱ ȱ ¢¢ȱ ȱ ȱ
ǰȱ ǯǯǰȱ
ǰȱ ǯǯǰȱ ǰȱ ǯǰȱ
£ǰȱ ǰȱ ȱǰȱ¡ȱ¢ȱǯ
ǯǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǻŗşşŞǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱǯȱǭȱǰȱǯȱǻŘŖŖŖǼǯȱ¢ȱ¢ȱ
ȱ ȱ ȱ ǯȱ ¡¢ǰȱ ǰȱ ȱǯȱ¢ȱȱȱěǰȱ
DZȱȱǯȱǯǰȱŗŗǻŘǼDZŗřŝȬŗŜśǯ ȱŘşǰȱȱŘŖŖŖǰȱȱřŜŝȬřŝŞǯȱ
ǰȱǯȱǭȱ £ǰȱǯȱǻŘŖŖŚǼǯȱDZȱȱ ǰȱǯȱǰȱǰȱǯǯȱǭȱǰȱǯȱǻŗşşşǼǯȱ¢ǰȱ
ȱǰȱǯȱǯȱ¢ǯǰȱśśǰȱŝŚśȬŝŝŚǯȱ ě¢ȱȱǯȱȱǯȱȱ¢¢ȱȱ
ǰȱ ǰȱ £ǰȱ ǯǰȱ ǰȱ ǯȱ ǭȱ ǰȱ ȱ ǰȱ ȱǰȱ¡ȱ¢ȱǯ
ǯȱ ǻŗşŞŜǼǯȱǰȱ ǰȱ
ȱ ȱ ȱ ©ǰȱǯǰȱôǰȱǯǰȱǰȱǯǰȱǰȱǯȱǭȱǰȱǯȱ
¢ȱ ¢ǯȱ ȱ ȱ ¢ȱ ǻŘŖŗŖǼǯȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱ¢¢ǰȱǯȱśŖǰȱȬȱřǰȱśŝŗȬśŝşǯȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ǯȱ ȱ
ǰȱ ǯǰȱ
ħǰȱ ǯȱ ǭȱ ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖŘǼǯȱ ȱȱȱǯȱȱǯȱ
ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ǯȱ ǻŘŖŖŘǼǯȱ ȱ ¢ȱ ȱ
ȱ ǰȱ ǰȱ ȱ ȱ ǯȱ ȱ ¢ȱ
DZȱǯ DZȱȱǯ
¡ȱŗ
ȱȱ
ȱ
ȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ©ȱ ©ȱ óȱ ȱ ȱ ȱ
ôȱ ȱ ȱ ©ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ Éȱ ôȱ ȱ
ȱ ǰȱ ȱ ȱ ôȱ ȱ ęȱ ȱ ȱ ȱ ȱ
ȱȱôȱ©ǰȱóȬȱȱǯȱȱǰȱ
ȱ ȱ ©ȱ ȱ ǯȱ ȱ ęȱ ȱ ǰȱ Ȭȱ
ȱȱȱȱȱ©ôȱóȱȱȱȱǯȱCȱ
ǰȱȱ£ȱŚȱȱȱǯȱȱȱ£ȱȱȱȱ
ȱ ȱ ȱ ¡ȱ Éȱ ôȱ £ǯȱ ȱ ©ȱ
©ȱȱȱ©ȱDZ
ǯȱôȱȱ¦ȱÉȱŗřȬŗŞȱDZȱ
ǯȱôȱȱ¦ȱÉȱŗřȬŗŞȱDZȱ©ô
ǯȱôȱȱôȱ©ǰȱȱ¦ȱÉȱŗşȬŜśȱDZȱ©ôȱ
ǯȱôȱȱôȱ©ǰȱȱ¦ȱÉȱŗşȬŜśȱDZȱȱ
ǯȱȱȱȱôǰȱ¦ȱŗřȬŗŞȱǰȱ
ȱ£©
£
ȱȱ
£ȱȱ
£ȱ
£ȱ
©
ȱÉȱ
ę
ô
£©
ǻ£ȱǂȱ£Ǽȱ
ǻǼ
ƹ
şş ş Ƹř
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş ŘŖ ŘŖ ŗş
ȱ
şŞ ş
şŞ ş ƸŘ ŗş ŘŖ ŗŞ ŘŖ ǃŗŞ ŗŝ
şŝ ş ŗŞ ŗŞ ŘŖ ŘŖ ŗŝ
şŜ ş
şŜ ş ŗŝ ŗŝ ŗŚ
şś Ş ŘŖ ŗş ŗŜ
şř Ş ŗŜ ŗŝ ŗŜ ŗş ŗş
şŘ Ş ŗś ŗř
şŖ Ş ŗŞ ŗś
ŞŞ Ş ŗś ŗŞ ŗş ŗŞ
ŞŜ ŝ ŗŚ ŗŚ ŗŘ
ŞŚ ŝ Ƹŗ ŗŜ ŗŝ ŗŝ
ŞŘ ŝ ŗř ŗŞ ŗŝ ŗř
ŝş ŝ ŗŚ ŗŗ
ŝŜ Ŝ ŗŘ ŗś
ŝř Ŝ ŗŜ ŗŝ ŗŜ ŗŜ ŗŘ
Ŝş Ŝ ŗŚ ŗś ŗś ŗŖ ȱ
ŜŜ Ŝ ŗř ŗŜ ŗś
ŜŘ Ŝ ŗŗ ŗŚ ŗŚ ŗŗ ş
śŞ ś ŗř ŗś ŗŚ
śŚ ś ŗŖ ŗř ŗŖ
śŖ ś Ŗ ŗŘ ŗř
ŚŜ ś ŗŘ ŗŘ ŗŚ ŗř ş
ŚŘ ś ŗŘ
řŞ Ś ş ŗŗ ŗŗ ŗŘ Ş
řŚ Ś ŗŗ ŗŖ ŗř
řŗ Ś ŗŗ ŗŗ Ş ȱ
Řŝ Ś ŗŖ ş ŗŘ ŗŖ ŝ
ŘŚ Ś Ş ŗŖ
Řŗ ř ŗŖ
ŗŞ ř ş ŗŗ ŝ Ŝ
ŗŜ ř Ȭŗ Ş ş ş ©£
ŗŚ ř ŝ ş
ŗŘ Ř Ş Ŝ
ŗŖ Ř Ş ŝ ŗŖ Ş ś
Ş Ř ŝ Ŝ
ŝ Ř Ŝ Ş
Ŝ Ř ş ŝ
Ś Ř ŝ Ŝ ŝ ś ȱ
Ś ŗ Ŝ ©£
ř ŗ ś Ŝ ś ś Ş Ŝ
Ř ŗ ȬŘ
Ř ŗ ś ś
ŗ ŗ
ŗ ŗ Ś ś Ś Ś ŝ Ś Ś Ś Ś
ǯȱȱȱȱôǰȱ¦ȱŗřȬŗŞȱǰȱ©ô
£
ȱȱ
£ȱȱ
£ȱ
£ȱ
ȱ
©
ȱÉȱ
ę
ô
£©
£©
ǻ£ȱǂȱ£Ǽȱ
ǻǼ
ƹ
şş ş Ƹř ŘŖ ŘŖ
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş ŗŝ ŗş ŗŞ ŗŞ
ȱ
şŞ ş
şŞ ş ƸŘ ŘŖ ŗŜ ŘŖ ŘŖ ŗŝ
şŝ ş ŗś ŗş ŗś ŗş ŗş ŗş ŗŝ ŗŜ
şŜ ş
şŜ ş ŗŝ
şś Ş ŗŚ ŗŞ ŗś ŗś
şř Ş ŗř ŗŞ ŘŖ ŗŞ ŗŝ ŗŚ ŗŚ
şŘ Ş ŗş ŗŝ
şŖ Ş ŗŘ ŗŜ ŗŚ ŗŝ
ŞŞ Ş ŗŞ ŗŜ ŗř ŗř
ŞŜ ŝ ŗś ŗŜ
ŞŚ ŝ Ƹŗ
ŞŘ ŝ ŗŝ ŗŜ ŗś
ŝş ŝ ŗŗ ŗř ŗś ŗŘ ŗŘ
ŝŜ Ŝ ŗŚ ŗś ŗŗ
ŝř Ŝ ŗŜ ŗŚ
ȱ
Ŝş Ŝ ŗř ŗŘ ŗŚ ŗŚ ŗŗ
ŜŜ Ŝ ŗŖ ŗř ŗŖ
ŜŘ Ŝ ŗř ŗś
śŞ ś ŗŗ ŗř ŗŖ
śŚ ś ŗŘ ş
śŖ ś Ŗ ŗŘ ŗŚ ŗŘ
ŚŜ ś ş ŗŘ ş
ŚŘ ś ŗŗ ŗŖ ŗŗ ŗř ŗŗ
řŞ Ś ŗŖ ŗŗ
řŚ Ś ŗŖ ş Ş Ş
řŗ Ś Ş ş ŗŖ ŝ ȱ
Řŝ Ś Ş ŗŘ ŗŖ
ŘŚ Ś ş ş ŝ
Řŗ ř ŝ Ş ŗŗ
ŗŞ ř ŝ ş
ŗŜ ř Ȭŗ ŝ Ŝ Ŝ ©£
ŗŚ ř Ş ŗŖ Ş
ŗŘ Ř Ŝ
ŗŖ Ř Ŝ ş Ş ś
Ş Ř Ŝ ŝ ś
ŝ Ř Ŝ ś
Ŝ Ř ś ŝ
Ś Ř ś Ş ŝ
ȱ
Ś ŗ ŝ Ŝ
ř ŗ Ŝ ©£
Ř ŗ ȬŘ
Ř ŗ Ŝ ś
ŗ ŗ
ŗ ŗ Ś ś Ś Ś ś ś Ś Ś Ś
ǯȱȱȱȱôȱȱôȱ©ǰȱ¦ȱŗŞȬŜśȱǰȱ©ô
£ȱ£©
ȱ£©
£
ȱȱ
£ȱȱ
£ȱ
©
ȱÉȱ
ę
ô
ǻ£ȱǂȱ£Ǽ
ǻǼ
ƹ
şş ş Ƹř ŘŖ ŘŖ
şş ş
şş ş ǃŗŞ
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş ǃŗş
şş ş ŗŝ ŘŖ ŗŞ ǃŗŜ
ȱ
şŞ ş ŗŜ ŗŝ
şŞ ş ƸŘ ŗŞ ŗŞ ŗś
şŝ ş ŘŖ ŗŜ
şŜ ş
şŜ ş ŗŝ ŗŝ ŗş
şś Ş ŗś ǃŗş ŘŖ ŗś ŗŚ
şř Ş ŗŞ ŘŖ ŗŞ
şŘ Ş ŗŚ ŗř
şŖ Ş ŗŚ ŗŜ ŗŜ ŗŝ ŗş
ŞŞ Ş ŗś ŗş ŗř ŗŘ
ŞŜ ŝ ŗř ŗŝ ŗŘ
ŞŚ ŝ Ƹŗ ŗś ŗŚ ŗŜ ŗŞ ŗŗ
ŞŘ ŝ ŗŘ ŗŞ
ŝş ŝ ŗś ŗŜ ŗŗ
ŝŜ Ŝ ŗŚ ŗŝ ŗŖ
ŝř Ŝ ŗŗ ŗř ŗŚ ŗŝ ŗś
ȱ
Ŝş Ŝ ŗŖ
ŜŜ Ŝ ŗř ŗř ŗŜ ŗŚ ş
ŜŘ Ŝ ŗŖ ŗŘ ŗŜ ş
śŞ ś ŗŘ ŗŘ ŗś
śŚ ś ŗś ŗř
śŖ ś Ŗ ŗŗ ŗŗ
ŚŜ ś ŗŚ ŗŘ Ş
ŚŘ ś ş ŗŗ ŗŖ ŗŚ Ş
řŞ Ś ŗŖ ŝ
řŚ Ś ŗř ŗř ŗŗ
řŗ Ś ŗŖ ŝ ȱ
Řŝ Ś ş ş Ŝ
ŘŚ Ś ŗŘ ŗŖ
Řŗ ř Ş ş ŗŘ Ŝ
ŗŞ ř Ş ŗŗ
ŗŜ ř Ȭŗ Ş ©£
ŗŚ ř ŗŗ ş ś
ŗŘ Ř ŝ ś
ŗŖ Ř Ş ŝ ŝ ŗŖ ŗŖ
Ş Ř Ŝ Ŝ
ŝ Ř ş ş Ş
Ŝ Ř ŝ ȱ
Ś Ř ©£
Ś ŗ Ŝ ś Ş ŝ
ř ŗ ś Ŝ ś Ş
Ř ŗ ȬŘ ŝ Ŝ
ŗ ŗ Ś ś Ś Ś Ŝ ŝ ś Ś Ś
ǯȱȱȱȱôȱȱôȱ©ǰȱ¦ȱŗŞȬŜśȱǰȱ
ȱ£©
£
ȱȱ
£ȱȱ
£ȱ
£ȱ
©
ȱÉȱ
ę
ô
£©
ǻ£ȱǂȱ£Ǽ
ǻǼ
ƹ
şş ş Ƹř
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş
şş ş ǃŗŞ ǃŗş ǃŗŜ
ȱ
şŞ ş
şŞ ş ƸŘ ŗŝ ŘŖ ŘŖ ŘŖ ŗŝ ŗŜ
şŝ ş ŗş ŗş ŗŜ
şŜ ş
şŜ ş ŗŜ ŗş ŘŖ ŗś
şś Ş ŗŞ ŗŞ ŗŚ
şř Ş ŗś ŗŞ ŗŚ ŗř
şŘ Ş ŗŝ ŘŖ ŘŖ ŗş
şŖ Ş ŗŚ ŗŝ ŗŝ ŗř ŗŘ
ŞŞ Ş
ŞŜ ŝ ŗŜ ŗŜ ŗş ŗŞ ŗŘ ŗŗ
ŞŚ ŝ Ƹŗ ŗř ŗŜ ŗş
ŞŘ ŝ ŗś
ŝş ŝ ŗś ŗŞ ŗŝ ŗŗ ŗŖ
ŝŜ Ŝ ŗŘ ŗś ŗŞ
ŝř Ŝ ŗŚ ŗŚ ŗŜ ŗŖ
ȱ
Ŝş Ŝ ŗŚ ŗŝ ŗŝ
ŜŜ Ŝ ŗř ŗř ŗś ş
ŜŘ Ŝ ŗŗ ŗŜ ş
śŞ ś ŗř ŗŘ ŗŘ ŗŜ
śŚ ś ŗŖ ŗś ŗŚ
śŖ ś Ŗ ŗŘ ŗś
ŚŜ ś ŗŗ ŗŗ ŗŚ ŗř Ş Ş
ŚŘ ś ŗŚ
řŞ Ś
řŚ Ś ş ŗŗ ŗŖ ŗŖ ŗř ŗŘ ŝ
ȱ
řŗ Ś ŗř ŝ
Řŝ Ś ŗŘ ŗŗ
ŘŚ Ś ŗŖ ş
Řŗ ř ş ŗŘ Ŝ Ŝ
ŗŞ ř Ş ş ŗŗ ŗŖ
ŗŜ ř Ȭŗ ©£
ŗŚ ř Ş ş
ŗŘ Ř Ş ŗŖ ś
ŗŖ Ř ŝ ŗŗ ś
Ş Ř Ş ŝ ŗŖ ş
ŝ Ř
Ŝ Ř Ŝ ŝ ş Ş
ȱ
Ś Ř Ŝ
Ś ŗ Ŝ ©£
ř ŗ ŝ
Ř ŗ ȬŘ ś Ş ŝ
Ř ŗ ś Ŝ ś Ş ŝ Ŝ
ŗ ŗ Ś ś Ś Ś ŝ Ŝ ś Ś Ś
¡ȱŘ
ȱȱȱ
&(54
1XPHBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB9kUVWăBBBBBB
&XPIDFHĠLIDĠăHYHQLPHQWHORUQHJDWLYH"
7RĠLRDPHQLLVHFRQIUXQWăGLQFkQGvQFkQGFXHYHQLPHQWHQHJDWLYHVDXQHSOăFXWHúL¿HFDUHUHDFĠLRQHD]ăODHOHvQPRGXOVăXSURSULX
3ULQvQWUHEăULOHGHPDLMRVYLVHFHUHVăLQGLFDĠLODFHYăJkQGLĠLDWXQFLFkQGWUăLĠLHYHQLPHQWHQHJDWLYHVDXQHSOăFXWH
9ăPXOĠXPLPFăDĠLFRPSOHWDWFKHVWLRQDUXO
&RS\ULJKW*DUQHIVNL.UDDLM 6SLQKRYHQ
7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH1LFLRSDUWHDDFHVWHLSXEOLFDĠLLQXSRDWH¿UHSURGXVăVDXWUDQVPLVăVXEQLFLRIRUPăHOHFWURQLFVDXPHFDQLFLQFOX]kQGIRWRFRSLHUHDVDXRULFH
DOWVLVWHPGHFRSLHUHIăUăSHUPLVLXQHDSUHDODELOăD¿UPHL6&&2*1,752065/0DWHULDOSHQWUXHGLĠLDvQOLPEDURPkQă&RS\ULJKW6&&RJQLWURP65/
&(54FRSLL
1XPHBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB9kUVWăBBBBBB
&XPIDFLIDĠăHYHQLPHQWHORUQHJDWLYH"
8QHRULĠLVHvQWkPSOăOXFUXULIUXPRDVHLDUDOWHRULĠLVHSRWvQWkPSODOXFUXULQHSOăFXWH&kQGVHvQWkPSOăFHYDQHSOăFXWWHSRĠLJkQGLODDVWDPXOWWLPS
/DFHWHJkQGHúWLFkQGĠLVHvQWkPSOăFHYDQHSOăFXW"
ÌĠLPXOĠXPLPFăDLFRPSOHWDWFKHVWLRQDUXO
&RS\ULJKW*DUQHIVNL.UDDLM 6SLQKRYHQ
7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH1LFLRSDUWHDDFHVWHLSXEOLFDĠLLQXSRDWH¿UHSURGXVăVDXWUDQVPLVăVXEQLFLRIRUPăHOHFWURQLFVDXPHFDQLFLQFOX]kQGIRWRFRSLHUHDVDXRULFH
DOWVLVWHPGHFRSLHUHIăUăSHUPLVLXQHDSUHDODELOăD¿UPHL6&&2*1,752065/0DWHULDOSHQWUXHGLĠLDvQOLPEDURPkQă&RS\ULJKW6&&RJQLWURP65/
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Garner, David M.
EDI-3: Inventarul tulburărilor de comportament alimentar-3: Manual de specialitate:
adaptarea şi standardizarea EDI-3 pe populaţia din România / David M. Garner; adapt.:
Ştefania Miclea (coord.), Oltea-Daniela Joja, Monica Albu. - Cluj-Napoca: Editura ASCR, 2010
ISBN 978-606-8244-09-9
159.9:612.394
Copyright © 1984, 1991, 2004 by Psychological Assessment Resources, Inc. 16204 N. Florida
Avenue, Lutz, Florida 33549, SUA. All rights reserved. May not be reproduced in whole or in
part in any form or by any means without written permission of Psychological Assessment
Resources, Inc.
Pentru comenzi
Tel.: 0264‑581499
www.cognitrom.ro
office@cognitrom.ro
Mulţumiri 11
Locuri clinice 13
Statele Unite 13
La nivel internaţional 13
Capitolul 1 - Introducere
Imagine de ansamblu 41
Materiale 41
Broşura cu itemi, Formularul de răspuns, Foaia de profil ale EDI‑3 41
EDI‑3 FT 41
EDI‑3 LS 41
Populaţii ţintă 41
Aplicaţii pentru evaluarea clinică a tulburărilor de comportament alimentar 42
Aplicaţii la procesul terapeutic 42
Aplicaţii în contexte nonclinice 42
Aplicaţii în cercetare 42
Competenţe profesionale 43
Stabilirea relaţiei cu pacientul şi administrarea EDI‑3 43
Cotarea EDI‑3 44
Verificarea Broşurii cu itemi şi a Formularului de răspuns EDI‑3 completate 44
Proceduri de cotare 44
Calculul scorurilor scalelor 44
Calculul scorurilor compozite 44
Calcularea scorurilor la Scalele de validitate 49
Trasarea profilului pe baza scalelor şi a scalelor compozite 52
Administrarea EDI‑3 FT 52
Cotarea EDI‑3 FT 53
Verificarea Formularului de răspuns EDI‑3 FT completat 53
Decizia recomandării unui consult de specialitate 53
Stabilirea trimiterii la un consult de specialitate pe baza criteriului exclusiv al IMC 56
Stabilirea trimiterii la un consult de specialitate pe baza valorii IMC‑ului şi a scorurilor
totale brute obţinute la scalele DS şi B 56
Stabilirea trimiterii la un consult de specialitate exclusiv pe baza simptomelor
comportamentale 56
Administrarea instrumentului EDI‑3 LS 57
Capitolul 4 - Interpretare
Standardizarea 143
Selecţia eşantioanelor 143
Descrierea eşantioanelor folosite la etalonare 143
Proceduri de etalonare 143
Obţinerea cotelor T ajustate în funcţie de vârstă 143
Obţinerea cotelor T 144
Obţinerea cotelor T compozite 144
Intervalele de încredere 144
Fidelitatea 149
Consistenţa internă 149
Erori standard de măsurare (ESM) şi intervale de încredere (IC) 150
Stabilitatea test‑retest 150
Validitatea 154
Dovezi bazate pe structura internă 154
Studii de intercorelaţie 154
Analiza factorială a versiunilor anterioare ale EDI 154
Analiza factorială exploratorie a itemilor scalei compozite EDI‑3 Risc de tulburare de
comportament alimentar 154
Analiza factorială exploratorie a itemilor Scalei Psihologice EDI‑3 156
Analiza factorială confirmatorie a Scalelor psihologice EDI‑3 158
Dovezi bazate pe relaţiile cu alte variabile (externe) 165
Corelaţii cu EDI‑2 165
Dovezi obţinute pe baza performanţelor persoanelor de sex masculin cu tulburări de
comportament alimentar 176
Dovezi obţinute pe baza performanţelor persoanelor de sex masculin şi feminin fără
tulburări de comportament alimentar 176
Bibliografie 181
Anexe 193
11
comportament alimentar, fără abilităţile ei clinice care Amy Hanson‑Akins, LISW, Julie Desai,
deosebite şi fără atenţia şi strădania cu care a MA, LLP, Sharon Donatelli, LISW, Maureen
făcut corectura textului. Garner, PhD, Katie Gorman, Dawn Karchner,
Manualul profesional al EDI‑3 reflectă Denise Litterer, PhD, Lori Rokicki, PhD, Meggan
contribuţiile însumate ale mai multor persoane Schneider, Pat Wiley, DT, şi ale personalului
de‑a lungul anilor, inclusiv colegi de cercetare şi administrativ condus de Arline Soncrant şi care
din domeniul clinic, personal de suport pentru este format din Denise Baker, Sarah Garner, Kim
pacienţi, precum şi pacienţi şi participanţi din Kross, Kris Partridge, Sylvia Kaczmarek, Olga
comunitate care s‑au oferit voluntari. Sunt Mack şi Heather Smith. Îmi exprim mulţumiri
îndatorat lui James Schuerger, PhD, pentru faţă de Declan Berry, PhD, Christina Magana,
încurajările din timpul pregătirii mele iniţiale în PhD, Linda Myerholtz, PhD, şi Jennifer Yarab,
psihometrie. Sunt, de asemenea, recunoscător, PhD, pentru sprijinul adus în calitate de foşti
lui Marion Olmsted, PhD, şi lui Janet Plovy, PhD, studenţi sau ca membri ai personalului. Sunt
pentru sprijinul lor în construcţia setului inţial recunoscător pentru ajutorul primit de la Diane
de itemi şi pentru rafinarea scalelor originale, Best, Karen Paulk şi Keith Paulk, precum şi pentru
acum mai bine de 20 de ani, la Universitatea sprijinul profesional, care nu poate fi cuantificat,
din Toronto. Am avut de câştigat şi în urma din partea lui Harriet Adams, PhD, JD, Riccardo
discuţiilor avute cu Paul Garfinkel, MD, Harvey Dalle Grave, MD, Susan Hanson, MD, şi Stevie
Moldofsky, MD, Donald Coscina, PhD, Alan Kim.
Kaplan, MD, Padraig Darby, MD, şi Wendi Mai multe persoane au avut o contribuţie
Rockert de la Universitatea din Toronto, dar şi cu extraordinară la revizuirea EDI‑3. Îi sunt
cadrele didactice şi colegii din alte părţi, precum recunoscător lui Arline Soncrant, pentru sprijinul
Arnold Andersen, MD, Hilde Bruch, MD, Pierre şi îndrumarea statornice, precum şi lui Dan
Beumont, MD, Arthur Crisp, MD, Amy Dennis, Mock, pentru talentul său tehnic remarcabil. Julie
PhD, Christopher Fairburn, MD, Craig Johnson, Desai, MA, s‑a dedicat managementului clinic şi
PhD, James Mitchell, MD, Pauline Powers, MD, colectării stăruitoare a datelor clinice. Elizabeth
Gerald Russell, MD, Michael Strober, PhD, Soll, PhD, a contribuit cu multă sârguinţă la
Stephen Touyz, PhD, Susan Wooley, PhD, şi, mai analiza statistică a datelor pentru standardizare
ales, lui Kelly Vitousek, PhD. Apreciez sprijinul şi, alături de Priska Volgger, PhD, a adunat şi
pe care mi l-au acordat Lionel Rosen, MD, a revizuit bibliografia. John Garner a muncit
Christine Shafer, MD, James Bender, DO, Peggy neobosit la organizarea noilor cercetări şi la
Parker, PhD, şi Mary Lohr, în timpul în care am editarea textului şi a tabelelor în diferite etape ale
fost la Universitatea de stat Michigan. proiectului.
Doresc să‑mi exprim recunoştinţa faţă de În încheiere, aş dori să‑mi exprim mulţumirile
multe persoane din America de Nord, Europa faţă de personalul de la Psychological
şi Australia, care au contribuit cu amabilitate la Assessment Resources, Inc. Îi sunt recunoscător
baza de date necesară standardizării şi validării lui R. Bob Smith, III, PhD, pentru ajutorul şi
EDI‑3. Datele au provenit din Indiana, de la încrederea arătate faţă de multiplele reluări ale
Dorothy Espelage, PhD, Roberta Sherman, PhD EDI‑3, pe parcursul ultimilor 20 de ani. Îi sunt
şi Ron Thompson, PhD; din Maryland, de la îndatorat Melissei Messer, MHS, pentru suportul
Angela Guarda, MD, Janelle Coughlin, PhD, tehnic, Lisei L. Doelling, pentru sugestiile
şi Leslie Heinberg, PhD; din Michigan, de la editoriale excepţionale, lui Becky Haines,
Lionel Rosen, MD şi Christine Shafer, MD; din pentru cunoştinţele sale tipografice şi lui Travis
Ohio, de la Diann Ackard, PhD; din Wisconsin, White, PhD, pentru organizarea şi supervizarea
de la Pamela Bean, PhD şi Ted Weltzin, MD; din personalului implicat în proiect. În cele din urmă,
Australia, de la Sarah Maguire, PhD, şi Pierre doresc să‑mi exprim adânca preţuire faţă de dr.
Beumont, MD; din Canada, de la Howard Steiger, Mark F. Ledbetter, Senior Project Director, pentru
PhD; din Italia, de la Riccardo Dalle Grave, abilitatea analitică şi intuiţia clinică extraordinare
MD; din Olanda, de la Tatjana van Strein, PhD în toate etapele proiectului. Încurajarea,
şi din Suedia, de la Birgitta Edlund, PhD, Claes îndrumarea şi rigoarea sa conceptuală au jucat
Norring, PhD, şi Barbro Thurfjell, PhD. un rol decisiv în finalizarea proiectului.
Îmbunătăţirea EDI‑3 ar fi fost imposibilă fără
eforturile pline de devotament ale personalului David M. Garner, PhD
clinic de bază de la Centrul Clinic River, printre Noiembrie, 2004
12
Locurile de unde s-au colectat datele
Toate seturile de date provin din arhivă şi au 136 de adolescenţi şi sunt descrise mai detaliat
fost obţinute în urma unei cercetări generale a în seţiunea despre rezultatele tratamentului a
autorului Manualului profesional EDI‑3 asupra acestui Manual de specialitate.
datelor care urmau să fie utilizate, cu precădere, Wisconsin: Datele au fost furnizate de
pentru actualizarea inventarului EDI‑2. către dr. Pamela Bean şi Ted Weltzin, MD, de
la Spitalul Memorial Rogers din Oconomowoc,
Locuri clinice Wisconsin. Eşantionul a cuprins 170 de adulţi şi
101 adolescenţi, pacienţi beneficiind de tratament
Statele Unite într‑un centru terţiar cu regim sanatorial,
specializat în tulburări de comportament
Indiana: Datele au fost furnizate de către alimentar.
dr. Dorothy Espelage, dr. Roberta Sherman
şi dr. Ron Thompson, de la un centru de La nivel internaţional
tratament ambulatoriu la Spitalul Bloomington
din Bloomington, Indiana. Eşantionul a fost Australia: Datele au fost furnizate de către
alcătuit din 257 de adulţi şi 31 de adolescenţi, Sarah Maguire, PhD, şi Pierre Beumont, MD, de
pacienţi îndrumaţi pentru evaluare şi tratament la Universitatea din Sydney, New South Wales,
ambulatoriu de către clinicieni specializaţi în Australia. Eşantionul a fost alcătuit din 106
tratamentul tulburărilor de comportament adulţi şi 35 de adolescenţi, pacienţi beneficiind
alimentar. de tratament într‑un centru terţiar specializat în
Maryland: Datele au fost furnizate de către tulburări de comportament alimentar.
Angela Guarda, MD, dr. Janelle Coughlin şi dr. Canada: Datele au fost furnizate de către
Leslie Heinberg, în cadrul programului pentru Howard Steiger, PhD, în cadrul Programului
pacienţi internaţi, derulat de Spitalul Johns pentru tulburări de comportament alimentar
Hopkins din Baltimore, Maryland. Eşantionul a de la Centrul de cercetare al spitalului Douglas,
fost format din 106 adulţi şi 35 de adolescenţi, Borough of Verdun, Montreal, Quebec. Eşantionul
pacienţi beneficiind de tratament în cadrul a fost format din 97 de pacienţi adulţi, care au
unui centru de asistenţă terţiară, specializat în fost iniţial diagnosticaţi cu bulimie nervoasă şi
tulburări de comportament alimentar. au primit tratament pe perioada internării sau
Michigan: Datele au fost furnizate de către ambulator.
Lionel Rosen, MD, şi Christine Shafer, MD, Italia: Datele au fost furnizate de către
din cadrul Departamentului de Psihiatrie al Riccardo Dalle Grave, MD, de la Unitatea de
Universităţii de stat Michigan, East Lansing, reabilitare nutriţională din Villa Garda, Italia.
Michigan. Eşantionul a constat din 100 de Eşantionul a fost alcătuit din 103 pacienţi
adulţi şi 16 adolescenţi, pacienţi îndrumaţi adulţi beneficiind de tratament într‑un centru
spre evaluare şi tratament ambulatoriu de către terţiar specializat în tulburări de comportament
clinicieni specializaţi în tratamentul tulburărilor alimentar.
de comportament alimentar. Olanda: Datele au fost furnizate de către
Ohio: Acest set de date provine de la Centrul Tatjana van Strien, PhD, de la Departamentul de
Clinic River din Sylvania, Ohio, care asigură psihologie clinică şi personalitate, Universitatea
spitalizare şi tratament ambulatoriu parţiale din Nijmegen, şi au fost obţinute de la pacienţi
pentru adulţi, precum şi tratament în regim înregistraţi la mai multe clinici olandeze
sanatorial şi ambulatoriu pentru adolescenţi. specializate în tulburări de comportament
Datele din acest loc au cuprins 240 de adulţi şi alimentar.
13
Locuri nonclinice Suedia 1: Datele au fost furnizate de către
dr. Claes Norring, Centrul Naţional pentru
Olanda: Datele au fost furnizate de către tulburările de comportament alimentar, Orebro,
Tatjana van Strien, PhD, de la Departamentul de Suedia. Eşantionul a fost format din 963 de femei
psihologie clinică şi personalitate, Universitatea şi 784 de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 13 şi 33
din Nijmegen, Nijmegen, Olanda. de ani.
Cincinnati şi Bowling Green, Ohio: Datele Suedia 2: Datele a fost furnizate de către
au fost furnizate de către Diann Ackard, PhD, dr. Birgitta Edlund şi dr. Barbro Thurfjell,
provenind dintr‑un studiu efectuat pe studenţi Universitatea Uppsala, Departamentul de Ştiinţe
de la Universitatea din Cincinnati. ale Sănătăţii Publice şi Asistenţei, Secţia Ştiinţe
ale Asistenţei, Uppsala, Suedia.
14
1
Introducere
15
140
120
100
80
60
Număr de citări
40
20
0
1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003
An
Tabelul 1.1
Scalele EDI-3 şi scalele compozite asociate ale acestora
Perfecţionism (P)
Ascetism (A) Scala compozită Control exagerat (SCCE)
16
Tabelul 1.2
Diferenţe între EDI-2 şi EDI-3
Scala psihologică
Ineficaciate (I) Stimă de sine scăzută (SSS) 5 itemi de la I
Nesiguranţă socială (NS)a Alienare personală (AP) 4 itemi de la I; 3 de la NS
Neîncredere interpersonală (NI) Nesiguranţă interpersonală (NI) 4 itemi de la NI; 3 de la NS
Conştiinţă interoceptivă (CI) Alienare interpersonală (AI) 3 itemi de la NI; 3 de la AI; 1 de la NS
Reglarea impulsurilor (RI)a Deficite interoceptive (DI) 8 itemi de la CI; 1 de la AI
Perfecţionism (P) Dezechilibru emoţional (DE) 8 itemi de la RI
Ascetism (A)a Perfecţionism (P) Niciuna
Frica de maturitate (FM) Ascetism (A) 7 itemi de la A
Frica de maturitate (FM) Niciuna
Scala compozităb
Scala compozită Risc de tulburare de comportament
alimentar (SCRTCA)
Scala compozită Ineficacitate (SCI)
Scala compozită Probleme interpersonale (SCPI)
Scala compozită Probleme emoţionale (SCPE)
Scala compozită Control exagerat (SCCE)
Scala compozită Neadaptare psihologică generală
(SCNPG)
Notă. Itemul 71 din EDI-2 este inclus în Broşura cu itemi EDI-3, dar nu este cotat în EDI-3.
a
Aceste scale nu apar în varianta originală EDI. bScalele compozite şi indicatorii stilului de răspuns sunt nou introduse în
EDI‑3.
17
• Utilizează eşantioane non‑clinice din mai EDI‑3 FT
multe locuri la nivel internaţional şi din SUA,
pentru comparaţii. EDI‑3 FT este un formular de trimitere al
• Discriminează între grupurile clinice şi EDI‑3 şi include trei scale care formează Scala
non‑clinice. compozită Risc de tulburare de comportament
• În profilul de interpretare sunt incluşi itemi alimentar (SCRTCA) (adică Dorinţa de a fi slab
critici, care permit dezvoltarea unui tablou [DS], Bulimie [B], Nemulţumire faţă de corp [NC]).
clinic mai semnificativ. În plus faţă de cele 25 de întrebări ale EDI‑3,
• Datele se pot aplica în situaţiile de asistenţă acest scurt formular de autoevaluare include
medicală primară. întrebări legate de indicatorii comportamentali,
care sunt folosite pentru a identifica indivizii cu
Caracteristici adiţionale ale EDI‑3 posibile tulburări de comportament alimentar
sau cu o posibilă patologie. Indicaţiile pentru
• EDI‑3 SP este un program de cotare pe trimitere se bazează pe informaţii provenite din
calculator care generează un profil clinic întrebările din EDI‑3 şi pe valorile indicelui de
individual şi detaliat şi un raport cu cotele masă corporală (IMC) al persoanei şi sunt folosite
obţinute pentru fiecare client. pentru a identifica indivizii care prezintă riscul să
• EDI‑3 are un sistem îmbunătăţit de cotare. dezvolte o tulburare de comportament alimentar.
EDI‑3 foloseşte un sistem de cotare de la 0
la 4, care menţine integritatea conceptuală a Scopul EDI‑3
sistemului original, îmbunătăţeşte fidelitatea
anumitor scale şi are avantajul unui interval EDI‑3 nu este menit să pună un diagnostic
mai mare de scoruri. de tulburare de comportament alimentar.
• EDI‑3 LS este o listă de simptome care Mai degrabă, are ca scop evaluarea trăsăturilor
contribuie la strângerea sistematică de date psihologice sau a clusterilor de simptome relevante
referitoare la simptome, pentru a stabili pentru dezvoltarea şi menţinerea tulburărilor
dacă sunt îndeplinite toate criteriile de de comportament alimentar. Profilul psihologic
diagnostic conform Manualului de diagnostic oferit de EDI‑3 este o sursă bogată de informaţii
şi statistică a tulburărilor mentale, ediţia a 4‑a, pentru generarea sau confirmarea impresiilor
revizuită (DSM‑IV‑TR; American Psychiatric clinice care sunt mai mult decât simple
Association, 2000). diagnostice. Este, de asemenea, un instrument
• EDI‑3 FT este un formular de trimitere care valoros în elaborarea planurilor de tratament şi
poate fi administrat în licee, facultăţi, cluburi în evaluarea efectului tratamentului în domenii
sportive sau alte locuri non‑clinice, cu scopul psihologice de bază.
de a stabili dacă un individ ar trebui trimis la Subgrupurile de diagnostic al tulburărilor
un consult de specialitate. de comportament alimentar au fost formate
bazându‑se, în principal, pe greutatea corporală şi
pe manifestări ale comportamentului alimentar,
EDI‑3 LS precum alimentaţia compulsivă şi provocarea
vărsăturilor; cu toate acestea, eterogenitatea
EDI‑3 LS este un inventar independent extraordinară a caracteristicilor psihologice din
şi structurat de autoevaluare a simptomelor. cadrul fiecărui subgrup de diagnostic (Garner,
Acest formular uşor de completat oferă date Garner şi Rosen, 1993) subliniază beneficiul
despre frecvenţa simptomelor (ex. alimentaţia clinic al evaluării pacienţilor din perspectiva
compulsivă, provocarea vărsăturilor, tipuri de unui spectru larg de variabile psihosociale
activitate fizică efectuată, folosirea laxativelor, a semnificative. Această variaţie în descrierea
pastilelor de slăbit şi a diureticelor), precum şi pacientului reprezintă punctul conceptual central
informaţii privind greutatea, istoricul greutăţii al EDI‑3. Pentru a înţelege mai bine aplicaţiile
şi al ciclului menstrual. Informaţii detaliate EDI‑3, este util să trecem în revistă câteva
cu privire la categoriile de simptome evaluate principii fundamentale referitoare la înţelegerea
de EDI‑3 LS sunt necesare pentru a determina şi clasificarea tulburărilor de comportament
dacă pacienţii îndeplinesc criteriile precise de alimentar.
diagnostic pentru o tulburare de comportament Scopul EDI‑3 este de a oferi o măsură
alimentar. cuprinzătoare a prezenţei şi a intensităţii
trăsăturilor psihologice sau ale clusterilor de
simptome care sunt relevante din punct de vedere
18
Individual
Sociocultural
Figura 1.2. Tulburările de comportament alimentar, plurideterminate de trei clase de factori predispozanţi sau
de risc. Din Patogeneza anorexiei nervoase (Pathogenesis of Anorexia Nervosa) de D.M. Garner, 1993, The Lancet,
341, p. 1632. Copyright 1993, Elsevier. Reprodus cu permisiunea autorului.
clinic într‑o evaluare cuprinzătoare a persoanelor sexual. Factorii de menţinere importanţi sunt
cu tulburări de comportament alimentar. Acest efectele psihologice, emoţionale şi fizice ale
fapt este în concordanţă cu concepţia asupra înfometării.
tulburărilor de comportament ca având un
caracter multideterminat şi eterogen (Garner, Prezentare generală a tulburărilor de
1993a; Garner şi Garfinkel, 1980). În consecinţă, comportament alimentar
aceste tulburări reprezintă traiectorii comune
finale care rezultă din interacţiunea a trei clase Tulburările de comportament alimentar
mari de factori de risc, după cum apare ilustrat se regăsesc în terminologia psihiatrică de
în Figura 1.2. mulţi ani; totuşi, doar în ultimele două decenii
Factorii de risc culturali (sau sociali), acestea au suscitat un larg interes pentru
individuali (adică de dezvoltare, psihologici, psihologie, psihiatrie şi specialităţile asociate
biologici) şi factorii de risc familiali se combină în (Theander, 2004). Un motiv al acestui interes este
moduri diferite, ducând la dezvoltarea tulburări- recunoaşterea consecinţelor importante asupra
lor de comportament alimentar. Tematica sănătăţii ale tulburărilor de comportament
factorilor de risc va fi dezbătută mai pe larg în alimentar. Anorexia nervoasă este considerată
capitolul 4; în orice caz, factorii predispozanţi a fi cea de‑a treia boală cronică ce apare la fete
includ: a) a fi femeie; (b) a trăi în societatea cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani (Lucas,
occidentală; (c) a fi adolescent(ă) sau adult tânăr; Beard, O’Fallon şi Kurland, 1991). Aceasta este
(d) stima de sine scăzută; (e) perfecţionismul; asociată cu complicaţii medicale importante,
(f) depresia şi (g) antecedente familiale de orice iar rata mortalităţii depăşeşte de douăsprezece
tip de tulburare de comportament alimentar, ori incidenţa presupusă a morţii din alte cauze
obezitate, depresie sau abuz de substanţe. în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 15
Factorii favorizanţi importanţi cuprind: (a) şi 24 de ani (Sullivan, 1995). Rata mortalităţii
restricţie alimentară pentru scăderea în greutate; pentru bulimia nervoasă este mult mai scăzută,
(b) presiuni la locul de muncă sau în timpul liber rămânând, însă, semnificativă (Keel, Mitchell,
pentru a fi slab(ă); (c) comentarii critice referitoare Davis şi Crow, 2002; Nielsen, 2003).
la greutatea şi conformaţia corporală şi (d) abuz
19
Diagnoza şi definiţia subtipurilor: relevanţa Young, 2003). Cel puţin în scopuri clinice, pentru
pentru EDI‑3 a deduce tipologiile psihologice este mai rentabil
să se evalueze direct dimensiunile psihologice
Sistemele existente de diagnoză, Manualul importante decât a se baza pe categoriile de
de diagnoză şi statistică a tulburărilor mentale, diagnostic.
ediţia a patra revizuită (DSM‑IV‑TR; Asociaţia În acelaşi timp, în fiecare grup de diagnostic
Americană de Psihiatrie, 2000) şi ICD‑10 există o extraordinară eterogenitate în privinţa
Clasificarea tulburărilor mentale şi comportamentale: valorilor fiecăreia dintre variabilele demografice,
descrieri clinice şi ghiduri de diagnostic (Organizaţia clinice şi psihologice (Garner, Garner şi colab.,
Mondială a Sănătăţii [OMS], 1992), au definit 1993). EDI‑3 este construit pentru a evalua
două tulburări principale de comportament domenii psihologice care au atât aplicaţii clinice,
alimentar, Anorexia nervoasă (AN) şi Bulimia cât şi ştiinţifice, întrucât acestea sunt relevante
nervoasă (BN), precum şi un grup divers de conceptual pentru înţelegerea şi tratamentul
pacienţi cu tulburări clasificate la categoria tulburărilor de comportament alimentar.
de Tulburări de comportament alimentar fără altă Este dovedit faptul că, în diferite momente,
specificaţie (TCAFAS). Pacienţii cu AN au fost pacienţii se încadrează în grupuri diferite de
împărţiţi în două subtipuri: Restrictiv (AN‑R) şi diagnostic, indiferent dacă au fost sau nu trataţi.
Comportament alimentar compulsiv/vărsături (Eddy şi colab., 2002; Russell, 1979). Cu toate
(AN‑AC/V)1. Criteriile de diagnostic pentru că variabile precum comportamentul alimentar
cele două tulburări principale de comportament şi greutatea, care determină apartenenţa la un
alimentar şi pentru grupul de TCAFAS vor fi grup de diagnostic, ajustează anumite aspecte
discutate în continuare, în capitolul 4; totuşi, ale tratamentului, deplasarea între grupurile de
punctele pertinente majore pentru evaluarea cu diagnostic pare să reflecte mai degrabă o fază a
EDI‑3 pot fi rezumate pe scurt. evoluţiei unei tulburări decât un subtip disctinct.
Asocierea dintre anumite simptome şi DSM‑IV‑TR include în categoria TCAFAS, un
subgrupurile de diagnostic şi anumiţi clusteri subtip de diagnostic extins şi eterogen, indivizii
de simptome sau profiluri clinice a fost, uneori, care prezintă tulburări de comportament
mai degrabă generalizată la întreg grupul de alimentar semnificative din punct de vedere
diagnostic, decât folosită pentru a sublinia clinic, dar care nu întrunesc toate criteriile de
asemănările remarcabile dintre subgrupuri în diagnostic pentru AN sau BN. Din păcate,
ceea ce priveşte o gamă largă de dimensiuni termenul „fără altă specificaţie” ar putea fi
demografice, clinice şi psihologice. De exemplu, interpretat ca implicând existenţa unor probleme
pacienţii care au un comportament alimentar de comportament alimentar nesemnificative din
compulsiv şi îşi provoacă vărsături (atât în punct de vedere clinic. Această presupunere este
cazul AN, cât şi BN) tind să manifeste un nivel incorectă, pentru că tabloul clinic pentru mulţi
mai ridicat de impulsivitate, o funcţionare dintre indivizii cu tulburări de comportament
deficitară la nivel social/sexual, abuz de anumite alimentar care fac parte din această categorie
substanţe şi probleme generale de control al poate fi la fel de complicat şi de grav ca şi cel al
impulsurilor. Spre deosebire de aceştia, pacienţii celor două tulburări principale de comportament
cu AN‑R sunt descrişi ca fiind perfecţionişti, alimentar (Walsh şi Garner, 1997).
obsesiv‑compulsivi, timizi, introvertiţi, sensi-
bili în relaţiile inter‑personale şi stoici. Cu toate Incidenţa şi prevalenţa
acestea, subliniind în mod exagerat diferenţele
semnificative dintre grupuri în privinţa acestor Rata de incidenţă este definită ca fiind
variabile nu se evidenţiază faptul că mulţi numărul de cazuri noi apărute într‑un an în
pacienţi nu sunt în concordanţă cu acest profil. rândul populaţiei, în timp ce rata de prevalenţă
Mai mult decât atât, cercetările arată că aceste se referă la numărul efectiv de cazuri din rândul
trăsături impulsive şi compulsive pot apărea populaţiei într‑un anumit moment. Estimând
la acelaşi pacient, indiferent de subgrupul de incidenţa pe baza datelor furnizate de medicii de
diagnostic (Steiger, Israel, Gauvin, Ng Ying Kin şi familie, rata este de 8,1 la 100.000 de persoane pe
an pentru AN şi 11,5 la 100.000 de persoane pe
1
Termenul de binge‑eating a fost tradus prin cel de an pentru BN (Hoek şi colab., 1995). Estimările
„comportament alimentar compulsiv”, deşi, la origine,
acesta semnifică ingerarea unei cantităţi mari de alimente, prevalenţei pentru tulburările de comportament
într‑un interval scurt de timp, cu pierderea controlului alimentar variază considerabil, în funcţie de
asupra comportamentului alimentar. În text, termenul apare metodele folosite şi de modurile în care este
fie sub forma „comportament alimentar compulsiv”, fie ca
„alimentaţie compulsivă” (n.t.). definită tulburarea. Metodele autoevaluative
20
au ca rezultat, de regulă, o rată mai crescută a redusă în cazul bărbaţilor faţă de acela al femeilor;
prevalenţei faţă de metodele bazate pe interviu. totuşi, acest aspect rămâne controversat.
Spre deosebire de acestea, datele provenite din
studiile epidemiologice au dus la concluzia că S‑au schimbat tulburările de comportament
criteriile de diagnostic actuale ar putea fi prea alimentar de‑a lungul timpului?
restrictive, datorită faptului că mulţi dintre cei
care nu se încadrează într‑un anumit diagnostic S‑a dovedit faptul că tulburările de
au aceeaşi morbiditate psihiatrică ca şi cei cu comportament alimentar se pot manifesta
sindrom complet (Sullivan, Bulik şi Kendler, diferit, în funcţie de importanţa pe care, la un
1998). moment dat, mediul cultural o acordă restricţiei
alimentare. Cultura nu a fost identificată ca fiind
Observaţii cu privire la gen un factor relevant în manifestarea tulburărilor de
comportament alimentar atunci când autorul a
Studiile epidemiologice au arătat constant că consultat primul său pacient, în urmă cu 30 de
tulburările de comportament alimentar sunt mai ani; acest concept a fost promovat cu prudenţă
frecvente în rândul femeilor decât al bărbaţilor. (Garner şi Garfinkel, 1978, 1980; Garner,
În eşantioanele clinice, doar 5% până la 10% Garfinkel, Schwartz şi Thompson, 1980). Casper
dintre pacienţi sunt bărbaţi (Hoek şi colab., 1995). (1983) a sugerat că ar fi existat o schimbare
Studiile realizate în Statele Unite sugerează că istorică în psihopatologia anorexiei nervoase, de
incidenţa anorexiei nervoase în rândul bărbaţilor la relatările timpurii despre „motivele ascetice”,
poate ajunge doar până la 0,02% pe an, iar la teme motivaţionale mai moderne, referitoare la
prevalenţa bulimiei nervoase în rândul bărbaţilor „dorinţa de a fi slab” şi „teama de a se îngrăşa”.
este între 0,1% şi 0,5%. Diferenţele dintre Russel (1985) a dezvoltat această observaţie,
frecvenţele pe sexe sunt, în general, atribuite notând că BN a devenit parte a terminologiei de
factorilor culturali; totuşi, când aceste tulburări diagnostic datorită presiunilor crescânde asupra
apar la bărbaţi, manifestările clinice sunt foarte femeilor de a urma o dietă, astfel încât să atingă
asemănătoare cu cele observate în cazul femeilor standarde nerealiste de supleţe şi frumuseţe.
(Andersen, 1990). Acest punct de vedere se sprijină pe o serie
de rapoarte care indică faptul că tulburările de
Observaţii cu privire la dezvoltare comportament alimentar pot avea o „evoluţie”
mai precoce în anumite ţări asiatice. Lee, Ho şi
Începând cu cele dintâi descrieri, s‑a Hsu (1993) au identificat în China un subgrup
convenit că AN este, înainte de toate, o tulburare de pacienţi cu AN, cu „fobie faţă de absenţa
a adolescenţei şi că psihopatologia de bază se grăsimii”, care se disting prin scoruri mici la
asociază adesea cu conflicte care apar odată cu subscalele EDI „Dorinţa de a fi slab” şi „Bulimie”,
schimbările puberale în conformaţia corpului. dar care prezintă o psihopatologie semnificativă,
Theander (1996) a analizat chestiunea vârstei măsurată cu ajutorul altor subscale EDI (Lee, Lee
de debut şi a stabilit că vârsta medie de debut şi Leung, 1998) şi care obţin rezultate intermediare
este de aproximativ 17 ani, iar în aproximativ mai bune (Lee, Chan şi Hsu, 2003).
30% dintre cazuri debutul este la 14 ani sau
mai devreme. Anumite biasări în procesul de Evoluţia şi efectele tratamentului
selecţie evidenţiază, în unităţile de tratament
pediatrice, vârsta de debut mai redusă. Theander În ultimii ani au avut loc progrese majore
centralizează datele referitoare la distribuţia în ceea ce priveşte tratamentul anorexiei şi
vârstei de debut, afirmând că: (a) există cel al bulimiei nervoase. Deşi există variaţii
câţiva pacienţi cu o vârstă timpurie de debut considerabile între rezultatele cercetărilor,
(vârste cuprinse între 7 şi 10 ani); (b) numărul aproximativ 70% dintre adolescenţii cu AN se
cazurilor creşte brusc la vârstele de 11 şi 12 recuperează în urma tulburării de comportament
ani; (c) în majoritatea cazurilor, tulburările de alimentar. Evoluţia în cazul acestor pacienţi
comportament alimentar se dezvoltă la vârsta poate fi dificilă şi un procent însemnat (20% până
adolescenţei (vârste cuprinse între 13 şi 19 la 30%) rămân disfuncţionali din punctul de
ani); (d) există o diminuare treptată în privinţa vedere al adaptării psihologice şi al funcţionării
frecvenţei cazurilor cu debut la vârstele cuprinse sociale (Patton, Coffey şi Sawyer, 2003;
între 20 şi 30 de ani şi (e) există doar câteva cazuri Steinhausen, Boyadjieva, Griogoroiu‑Serbanescu
cu un debut după 30 de ani. Unii cercetători au şi Neumarker, 2003; Strober, Freeman şi Morrell,
arătat că vârsta de debut tinde să fie puţin mai 1997). Studiile de follow‑up pe termen lung
21
în cazul adulţilor cu AN indică rezultate mai Rezumat
puţin favorabile, cu o rată de recuperare de
aproximativ 50%; totuşi, aşa cum s‑a menţionat, Scopul principal al EDI‑3 este evaluarea
există variaţii semnificative în ceea ce priveşte clinică a simptomatologiei asociate cu tulburările
rezultatele studiilor de follow‑up (Steinhausen, de comportament alimentar. Acesta are avantajul
2002). Mai mult, există o diversitate extraordinară de a fi standardizat şi economic şi nu necesită
privind efectele tratamentului în diferite centre, un intervievator calificat. Poate fi completat
sugerându‑se că elementele unui tratament într‑un timp relativ scurt şi poate fi administrat
eficient există, însă acestea nu sunt bine precizate în grup. O parte semnificativă a literaturii
sau aplicate consecvent. arată că subscalele EDI măsoară dimensiuni
Există mai multe dovezi în favoarea clinice relevante ale experienţelor pacienţilor cu
unui tratament eficient pentru BN, în sensul tulburări de comportament alimentar. Subscalele
recuperării a 70% dintre pacienţi pe parcursul originale s‑au dovedit a avea un conţinut adecvat
a 3 luni de terapie cognitiv‑comportamentală şi o bună validitate de criteriu, convergentă
validată empiric, desfăşurată în regim şi discriminantă. Cercetările din ultimele
ambulatoriu (Fairburn şi colab., 1995). Cu două decenii au arătat că EDI este sensibil la
toate acestea, studii recente au scos în evidenţă modificările de natură clinică şi că ar putea juca
caracterul fluctuant al simptomelor, de‑a lungul un rol valoros în evaluările clinice ale pacienţilor
perioadei de follow‑up, pentru mulţi pacienţi cu tulburări de comportament alimentar sau ale
care au probleme psihologice şi interpersonale celor suspecţi de tulburări de comportament
generalizate (Fichter şi Quadflieg, 1997; Keel, alimentar. EDI‑3 a fost îmbunătăţit semnificativ
Mitchell, Miller, Davis şi Crow, 1999; Wilson, pentru a oferi scale şi scale compozite pentru
Fairburn, Agras, Walsh şi Kraemer, 2002). Acest măsurarea constructelor celor mai concordante
lucru nu poate fi atribuit doar distorsionării cu domeniile psihologice identificate de teoriile
rezultatelor, cauzată de selecţia cazurilor în moderne ca fiind relevante pentru tulburările de
care s‑a solicitat tratamentul, deoarece studii comportament alimentar.
prospective efectuate asupra unor comunităţi EDI‑3 nu ar trebui să fie considerat
reprezentative indică faptul că funcţionarea drept o selecţie exhaustivă de caracteristici
psihosocială deficitară şi inadaptarea psihologică psihopatologice ale tulburărilor de comporta-
afectează un subgrup semnificativ de pacienţi ment alimentar. EDI‑3, ca orice alt instrument
cu AN (Wentz, Gillberg, Gillberg şi Rastam, de autoevaluare, poate fi criticat ca având un
2001) şi cu BN (Fairburn şi colab., 2003). Chiar potenţial de distorsiune care îl face vulnerabil,
şi printre aceia care se recuperează în urma AN, din cauza distorsionărilor cauzate de stilul de
s‑a dovedit că există o frecvenţă mare a celor la răspuns, a furnizării de informaţii incorecte, a
care se menţin perfecţionismul, obsesionalitatea unei atitudini defensive şi a negării. Interviurile
şi funcţionarea socială deficitară (Patton şi colab., structurate au avantajul de a permite o apreciere
2003; Steinhausen şi colab., 2003), precum şi un mai detaliată a unor psihopatologii specifice şi de
risc crescut pentru apariţia unei game extinse a oferi posibilitatea de investigare şi clarificare
de probleme fizice şi de sănătate mintală, la a semnificaţiei anumitor răspunsuri. Pe de altă
începutul perioadei adulte (Johnson Cohen, parte, interviurile structurate durează mult,
Kasen şi Brook, 2002). necesită intervievatori calificaţi şi pot fi nepractice
în multe situaţii. Instrumentele de autoevaluare
şi cele pe bază de interviu oferă diferite avantaje
şi dezavantaje. Ambele ar trebui luate în
considerare într‑o evaluare comprehensivă a
simptomatologiei tulburărilor de comportament
alimentar.
22
2
Construcţia EDI-3
Scopurile şi motivul revizuirii EDI‑3 clinice şi externe care corelază între ele, să
fie limitată. Astfel, pentru a remedia aceste
Scopul principal în elaborarea variantei neajunsuri, EDI‑3 a fost validat pe eşantioane
originale EDI (Garner, Olmsted şi Polivy, 1983) şi suficient de mari de adulţi şi adolescenţi cu
a EDI‑2 (Garner, 1991) a fost acela de a construi tulburări de comportament alimentar.
un instrument standardizat de autoevaluare a 2. Prin revizuirea EDI‑3 sunt abordate şi
trăsăturilor psihologice relevante din punct de punctele slabe ale celor trei subscale
vedere clinic pentru persoanele care suferă de tul- provizorii din EDI‑2 (Ascetism, Reglarea
burări de comportament alimentar. Construcţia impulsului, Nesiguranţă socială). Aceste
instrumentului a avut la bază asumpţia subscale conţin itemi care se referă la
fundamentală conform căreia caracteristicile constructe semnificative din punct de vedere
psihologice care cauzează şi menţin tulburările teoretic; cu toate acestea, mărimea mică a
comportamentului alimentar variază în populaţia eşantionului nu a permis o analiză riguroasă
clinică eterogenă. S‑a presupus că înţelegerea a stabilităţii itemilor şi a structurii scalelor. În
acestor caracteristici va ajuta la înţelegerea şi cadrul EDI‑3, aceşti itemi sunt organizaţi, cu
tratarea tulburărilor de comportament alimentar. ajutorul metodelor raţionale şi empirice, în
La fel ca instrumentele care îl precedă, EDI‑3 subscale semnificative din punct de vedere
a fost realizat folosind o abordare care a vizat teoretic.
validitatea de construct, ce pune accentul atât 3. Varianta originală a EDI se baza pe
pe metodele raţionale, cât şi pe cele empirice de constructe relevante în perioada în care
construcţie a scalelor. Constructele au fost alese acesta a fost realizat. Între timp, dezvoltarea
în urma unei treceri în revistă a principalelor la nivel teoretic a dus la rafinarea domeniilor
teorii din literatura de specialitate, iar scalele psihologice considerate cele mai relevante
au fost elaborate de către psihologi clinicieni pentru tulburările de comportament alimen-
cu experienţă, care au definit operaţional aceste tar. Dimensiunile psihologice măsurate de
constructe. Scalele şi scalele compozite incluse EDI şi EDI‑2 au fost transpuse în constructe
în varianta finală a EDI‑3 au suportul empiric şi mai semnificative, care reflectă progresele
stabilitatea necesare. Descrierea paşilor iterativi la nivel conceptual făcute în domeniul
ai validării de construct pentru EDI şi EDI‑2 va fi tulburărilor de comportament alimentar.
detaliată pe parcursul acestui manual. 4. Eşantioanele folosite la etalonarea EDI‑3 au
Motivul pentru care s‑a considerat necesară fost selectate din diferite centre de tratament
revizuirea EDI‑2 s‑a bazat pe câteva obiective de pe teritoriul S.U.A., iar eşantioanele
relaţionate între ele, prezentate pe scurt în folosite la comparaţii au fost obţinute din
continuare. mai multe centre din Canada, Europa şi
1. Versiunile precedente ale EDI nu conţineau Australia. Aceasta constituie o diferenţă între
etaloane pentru pacienţii adolescenţi cu EDI‑3 şi versiunile sale precedente, pentru
tulburări de comportament alimentar. În validarea cărora s‑au selectat eşantioane din
plus, eşantioanele relativ mici din populaţia două regiuni geografice din Midwestern
clinică adultă au făcut ca sfera evaluării (zona centrală şi de vest) S.U.A. şi din
psihometrice a subscalelor EDI, în ceea ce Ontario, Canada.
priveşte variabilele demografice, diagnostice,
23
5. Sistemul de cotare de la 0 la 3 puncte folosit apar în procesul de maturizare, pe parcursul
în varianta originală a EDI a fost contestat în dezvoltării adolescenţilor. În mod similar, Bruch
literatura de specialitate, deoarece la itemi (1973) a sugerat că AN se deosebeşte de formele
se răspundea pe o scală Likert cu 6 puncte, mai uşoare ale tulburărilor de comportament
însă intervalul era redus (de ex., 000123) prin alimentar prin deficite esenţiale la nivelul
neluarea în considerare a scorurilor itemilor percepţiei propriului corp, al „sentimentelor de
aflate în extrema „non‑simptomatică”. eficacitate” şi al „conştiinţei interoceptive”.
În EDI‑3 se foloseşte un sistem de cotare Interesul pentru acest subiect al autorilor
cu puncte de la 0 la 4, care constituie un Garner şi Garfinkel (1980) a fost stimulat de
compromis între creşterea variabilităţii scalei criticile aduse rezultatelor lor, conform cărora
şi susţinerea teoretică a sistemului de cotare există o prevalenţă a AN şi a cazurilor subclinice
de la 0 la 3. mai mare decât cea aşteptată, printre elevii la
6. Deşi este binecunoscut faptul că mulţi şcolile de balet. Rezultatele obţinute de aceştia,
pacienţi cu tulburări de comportament în urma aplicării Testului de Atitudini faţă de
alimentar nu sunt motivaţi atunci când încep Alimentaţie (Eating Attitudes Test, Garner, 1993b,
tratamentul, versiunile iniţiale ale EDI nu 1997), au indicat că elevii de la şcolile de balet
includeau scale de validitate sau „scale care pot fi plasaţi pe un continuum al preocupărilor
să identifice răspunsurile distorsionate”. faţă de alimentaţie, la capătul patologic al acestui
Aceste scale ar fi putut ajuta psihologii continuum situându‑se aceia diagnosticaţi cu
clinicieni să determine posibilitatea obţinerii AN. EDI a fost creat pentru a testa „ipoteza
unui profil care să poată fi interpretat. continuumului” la femeile „preocupate de
În EDI‑3 au fost incluse scale menite să greutate” – categorie definită cu ajutorul
atenţioneze psihologii clincieni în legătură scorurilor la subscala Dorinţa de a fi slab –, la
cu pattern‑urile de răspuns care sugerează o fel ca în cazul pacienţilor cu AN selectaţi din
posibilă distorsionare în răspunsurile la test. eşantioanele nonclinice. S‑a presupus că femeile
preocupate de greutate vor avea niveluri
similare de psihopatologie în ceea ce priveşte
Originea EDI: modelul continuumului alte constructe considerate relevante pentru
tulburărilor de comportament alimentar dezvoltarea sau menţinerea tulburărilor de
comportament alimentar (definite operaţional
Unul dintre scopurile principale în prin subscalele psihologice ale EDI). Femeile
construcţia variantei originale EDI a fost acela preocupate de greutate, din rândul studentelor
de a testa „modelul continuumului” anorexiei la diferite facultăţi sau la balet, au fost definite
nervoase (AN) propus de Nylander (1971). operaţional ca având scoruri egale sau superioare
Modelul are la bază observaţia faptului că scorului mediu (m=15) al pacienţilor cu AN la
majoritatea elevelor de liceu din Suedia au subscala Dorinţa de a fi slab (Garner, Olmsted şi
declarat că „se simt grase” şi aproape 10% dintre Garfinkel, 1983; Garner şi colab., 1984). După
acestea au raportat cel puţin trei „simptome de cum se observă şi în Figura 2.1, femeile care
anorexie” în asociere cu pierderea în greutate. sunt preocupate de greutate, cele nepreocupate
Fires (1974) a ajuns la aceeaşi concluzie în urma de greutate şi cele cu AN au fost comparate
studiului efectuat la o clinică de fertilitate, din punctul de vedere al rezultatelor la toate
asupra femeilor care prezentau amenoree subscalele EDI. Femeile din grupul preocupat
secundară. Potrivit acestei teorii, AN reprezintă de greutate au fost, practic, identice cu cele
stadiul final al unui proces continuu, care din grupul cu AN, în ceea ce priveşte scorurile
începe cu restricţie alimentară liber consimţită la subscalele Dorinţa de a fi slab, Perfecţionism şi
şi avansează cu diete tot mai stricte însoţite de Frica de maturitate. Folosind analiza de clusteri
o pierdere progresivă a discernământului. Astfel, în scopul unei examinări mai atente a grupului
diferenţele dintre cazurile uşoare sau subclinice preocupat de greutate, s‑au evidenţiat două
şi cele care primesc un diagnostic complet subgrupuri semnificative, care au format doi
sunt mai degrabă cantitative decât calitative. clusteri separaţi. În Figura 2.2 este ilustrat grupul
Perspectiva continuităţii a fost contestată de celor 35 de femei preocupate de greutate, împărţit
către teoreticienii care considerau că există în cei doi clusteri. Primul cluster este compus din
diferenţe calitative între adevăratele cazuri de 11 femei preocupate de greutate, ale căror scoruri
AN şi cazurile subclinice. Crisp (1970) a subliniat la toate subscalele EDI au fost egale sau mai mari
semnificaţia unică a „fobiei de îngrăşare” în decât ale femeilor cu AN. Al doilea cluster este
AN, ca fiind o retragere din faţa conflictelor care format din 24 de femei preocupate de greutate,
24
AN
PG
NPG
DS B NC I P NI AI FM
Figura 2.1. Comparaţie între grupurile formate din persoane cu anorexie nervoasă, persoane preocupate de
greutate şi nepreocupate de greutate, la subscalele EDI. Notă: AN = Anorexie nervoasă; PG = Preocupate de
greutate; NPG = Nepreocupate de greutate; DS = Dorinţa de a fi slab; B = Bulimie; NC = Nemulţumire faţă de corp;
I = Ineficacitate; P = Perfecţionism; NI = Neîncredere interpersonală; AI = Alienare interpersonală; FM = Frica de
maturitate.
AN
PG1
PG2
DS B NC I P NI AI FM
Figura 2.2. Comparaţie între grupul format din persoane cu anorexie nervoasă şi două subgrupuri preocupate
de greutate, la subscalele EDI. Notă: AN = Anorexie nervoasă; PG1 = primul cluster de persoane preocupate de
greutate (n = 11); PG2 = al doilea cluster de persoane preocupate de greutate (n = 24); DS = Dorinţa de a fi slab;
B = Bulimie; NC = Nemulţumire faţă corp; I = Ineficacitate; P = Perfecţionism; NI = Neîncredere interpersonală; AI =
Alienare interpersonală; FM = Frica de maturitate
25
care au avut scoruri ridicate la subscalele Dorinţa constatat o creştere liniară în cazul tulburărilor
de a fi slab, Nemulţumire faţă de corp şi Perfecţionism. psihologice de la normalitate la formele uşoare ale
Aceste femei au avut scoruri mult mai scăzute la tulburărilor de comportament alimentar, însă s‑a
celelalte subscale, cu excepţia a două dintre ele constatat o creştere bruscă şi neliniară a acestora
(adică Ineficacitate, Neîncredere interpersonală), la în cazul femeilor care prezentau simptome
care au înregistrat scoruri semnificativ mai mici, mai grave ale tulburărilor de comportament
comparabile cu cele ale unui eşantion de studente alimentar. Acest fapt confirmă observaţiile
din populaţia nonclinică. timpurii conform cărora „continuitatea” este,
Acelaşi pattern al rezultatelor a apărut şi în în mod normal, o caracteristică atribuită unei
cazul unui eşantion de studente din populaţia singure variabile; cu toate acestea, majoritatea
nonclinică, care declaraseră într‑un chestionar studiilor iau, de fapt, în considerare relaţia
că şi‑au provocat vărsături (Olmsted şi Garner, dintre două sau mai multe variabile. Lindeman
1986). Concluzia care reiese din aceste studii şi colab. sugerează că semantica ar putea juca un
este că acest continuum al preocupărilor legate rol important în lipsa consensului din dezbaterea
de alimentaţie şi de greutate nu este paralel privind „ipoteza continuumului”. Exprimarea
cu continuum‑urile constructelor psihologice rezultatelor în termeni de grad de liniaritate între
observate, în mod curent, la pacienţii cu AN. De alimentaţie şi variabilele psihologice ar putea
asemenea, definirea severităţii prin identificarea duce la interpretări mai puţin ambigue.
unui singur simptom poate duce la pierderea Care sunt implicaţiile practice ale rezultatelor
din vedere a unor diferenţe semnificative între obţinute până acum? În primul rând, indiferent
subgrupuri. Rezultatele acestor studii timpurii de felul în care sunt conceptualizate tulburările
rămân ca fundamente ale concepţiei care a stat la de comportament alimentar, este important să
baza elaborării EDI, EDI‑2 şi EDI‑3. O abordare se recunoască eterogenitatea cazurilor în ceea
multidimensională a evaluării oferă informaţii ce priveşte severitatea simptomelor. În al doilea
despre pacienţi, care sunt la fel de semnificative rând, identificarea unor tipologii psihologice
pentru cei cu un diagnostic de tulburare de semnificative, mai ales prin intermediul
comportament alimentar, ca şi pentru cei care folosirii constructelor descrise în literatura de
prezintă forme subclinice ale acesteia. specialitate, poate duce la o caracterizare mai
În literatura de specialitate este în continuare bună a pacienţilor şi la o îmbunătăţire în luarea
prezentă dezbaterea dintre cele două puncte de de decizii clinice. În al treilea rând, cercetările
vedere asupra tulburărilor de comportament care evaluează constructe psihologice legate, la
alimentar, conform cărora acestea fie sunt nivel teoretic, de tulburările de comportament
entităţi distincte de diagnostic, fie reprezintă o alimentar, pot furniza informaţii valoroase în
extremitate pe un continuum al pattern‑urilor legătură cu etiologia, prognosticul în cazul
de alimentaţie disfuncţională. Unii cercetători unor forme de tratament diferite, predictorii
au interpretat rezultatele lor ca fiind o dovadă a recidivelor, variabilele biologice intercorelate şi
situării tulburărilor de comportament alimentar diferenţele de ordin cultural.
la o extremitate a unui continuum al alimentaţiei În concluzie, inventarul EDI a fost elaborat
disfuncţionale (Dancyger şi Garfinkel, 1995; iniţial ca un instrument care să fie util din punct
Fitzgibbon şi colab., 2003; Löwe, Gleaves şi de vedere psihometric în clarificarea ideii că
Murphy‑Eberenz, 1998; Stice, Killen, Hayward şi tulburările de comportament alimentar trebuie să
Taylor, 1998a, 1998b; Stice şi colab., 1996; Tylka şi fie considerate: a) entităţi distincte sau b) extreme
Subich, 1999), în timp ce alţii au concluzionat că ale unui continuum care reflectă pattern‑uri
există diferenţe de ordin calitativ între cazurile disfuncţionale de comportament alimentar şi
clinice şi variantele lor subclinice (Gleaves şi psihopatologie. Dezbaterea iniţială nu a fost încă
colab., 2000; Laessle şi colab., 1989; Prather încheiată şi prezintă, în continuare, interes; cu
şi Williamson, 1998; Ruderman şi Besbeas, toate acestea, inventarul EDI şi‑a depăşit cu mult
1992). O examinare atentă a cercetărilor asupra scopul iniţial.
continuumului arată că rezultatele pot face
subiectul unor interpretări multiple, în funcţie de
definiţia continuităţii şi de tipurile variabilelor
evaluate (Garner, Olmsted şi Garfinkel, 1983;
Garner şi colab., 1984; Lindeman şi colab., 2001;
Tylka şi Subich, 2002). Într‑un studiu efectuat
pe 265 de femei, precum şi pe un eşantion clinic
de dimensiuni reduse, Lindeman şi colab. au
26
Construcţia inventarelor EDI şi EDI‑2: b) corelaţia itemilor cu scorul scalei din care
validitatea de conţinut făceau parte trebuia să fie mai ridicată decât cu
oricare altă scală; c) s‑au considerat dezirabile
Construcţia itemilor şi a scalelor versiunii situaţiile în care, pentru eşantioanele cu tulburări
iniţiale, cu 64 de itemi, a EDI a început în anul de comportament alimentar, coeficientul de
1981. Metodele folosite pentru construcţia corelaţie dintre un item şi scorul total al scalei
acestei versiuni rămân fidele abordării clasice a din care acesta provenea a fost mai mare decât
construcţiei de teste recomandată de Campbell şi 0,40. Au fost reţinuţi trei itemi a căror corelaţie
Fiske (1959). Această metodă pune pe primul loc dintre item şi scorul total al scalei a fost mai mică
scalele care măsoară constructe relativ omogene de 0,40, pentru că aveau un conţinut semnificativ
sau atribute centrale, bazându‑se cel mai mult şi un impact minim asupra fidelităţii scalei.
pe parametrii specifici ai itemilor, cum sunt Valoarea medie a corelaţiilor dintre itemi şi scorul
capacitatea de a discrimina între eşantioanele total a scalei a fost de 0,63, indicând, în general,
clinice şi cele nonclinice şi pe omogenitatea ite- o varianţă comună substanţială între itemi
milor din fiecare scală. În EDI‑2 au fost introduşi în cadrul scalelor (Garner, Olmsted şi Polivy,
itemi suplimentari, care se refereau la constructe 1983). Pentru a fi incluse în varianta originală a
care păreau promiţătoare, în baza cercetărilor EDI, scalele trebuiau să îndeplinească criteriul
psihologice nou apărute; totuşi, dimensiunea consistenţei interne de a avea un coeficient alpha
redusă a eşantionului clinic a limitat posibilitatea (α; Cronbach, 1951) mai mare de 0,80 în cazul
evaluării empirice a scalelor şi a legăturilor cu eşantioanelor cu tulburări de comportament
variabile externe. alimentar. Verificarea omogenităţii scalelor a fost
Constructele pe baza cărora au fost elaborate repetată pe un al doilea eşantion de pacienţi cu
scalele au fost alese în urma trecerii în revistă a tulburări de comportament alimentar şi pe unul
teoriilor principale din literatura de specialitate. de control din populaţia nonclinică (Garner,
Itemii au fost creaţi de către psihologi clinicieni Olmsted şi Polivy, 1983).
cu experienţă, care au încercat să surprindă
conţinuturile relevante pentru domeniul Evaluarea validităţii scalelor
constructului vizat. Prima condiţie pentru
păstrarea itemilor a fost validitatea de conţinut. Înainte de publicare, au fost efectuate şi alte
Itemii au fost reţinuţi în varianta finală a scalelor analize pentru a stabili validitatea convergentă,
doar în cazul în care conţinutul lor a fost considerat discriminativă şi relativă la un criteriu extern
reprezentativ pentru sfera constructului. Această a subscalelor EDI. Aceste analize au inclus:
strategie este diferită de construcţia scalelor pe a) corelaţii acceptabile între scorurile la subscale
baza unor metode empirice, prin care itemii obţinute de către pacienţii cu tulburări de
pot fi păstraţi doar pe baza caracteristicilor lor comportament alimentar şi evaluările făcute de
psihometrice. Itemii au fost verificaţi şi editaţi clinicieni acestor pacienţi, în ceea ce priveşte
de către autor pentru a obţine un stil şi o formă dimensiunile măsurate de EDI; b) diferenţe
de exprimare uniforme. Versiunea iniţială a EDI semnificative între media scorurilor eşantionului
a constat în 146 de itemi destinaţi să măsoare cu tulburări de comportament alimentar şi cea a
11 constructe. Itemii preliminari au fost testaţi eşantionului nonclinic, la toate subscalele; c) medii
într‑un studiu pilot, pe un număr restrâns de similare ale scorurilor la subscale pentru un grup
pacienţi aflaţi sub tratament într‑un centru de restrâns de pacienţi cu AN recuperaţi şi un grup
asistenţă terţiară, specializat în tulburări de de femei din populaţia non‑clinică; d) diferenţe
comportament alimentar. Câţiva itemi, care au semnificative între pacienţii cu AN – tipul
fost consideraţi neclari, au fost modificaţi în Restrictiv (AN‑R) şi AN – tipul Comportament
urma feedback‑ului primit de la pacienţi. alimentar compulsiv/vărsături (AN‑AC/V) la
subscala Bulimie şi e) pattern‑ul de corelaţii dintre
Selecţia itemilor: analiza itemilor şi subscalele EDI, precum şi corelaţiile subscalelor
consistenţa internă EDI cu alte măsurători care au grade diferite de
suprapunere conceptuală aduc anumite dovezi
Pentru a determina care dintre itemii iniţiali în legătură cu validitatea convergentă şi cea
vor fi incluşi în varianta originală a EDI, au discriminativă pentru subscalele EDI reţinute.
fost folosite mai multe proceduri, printre care: Trei dintre cele 11 constructe originale au fost
a) itemii trebuiau să discrimineze între eşantionul scoase din versiunea iniţială EDI, deoarece
subiecţilor cu tulburări de comportament subscalele nu au îndeplinit criteriile de fidelitate
alimentar şi cel din populaţia non‑clinică; şi validitate necesare pentru a fi incluse.
27
Construcţia inventarului EDI‑3: itemi şi itemilor este prea specific în raport cu sensul mai
scale larg al constructului la care se referă. În al doilea
rând, presupunând că itemii sunt comparabili
De la apariţia variantei originale EDI, în 1983, din punctul de vedere al calităţii, scalele cu mai
s‑au făcut progrese importante în tratamentul puţini itemi sunt, în general, mai puţin fidele
şi înţelegerea tulburărilor de comportament decât scalele cu un număr mai crescut de itemi.
alimentar. Unele dintre constructele considerate De aceea, construcţia unor scale compozite, care
importante în managementul clinic au rezistat, să conţină itemi apaţinând întregului spectru al
în timp ce altele au fost revizuite sau au primit domeniilor dominante, dar multidimensionale,
tot mai puţină susţinere. Revizuirea EDI‑3 a fost ale constructelor, permite o diferenţiere mai
ghidată atât de evoluţia modelelor teoretice în acurată a caracteristicilor sau a sindroamelor
domeniu, cât şi de evaluarea constructelor clinice clinice legate de o anumită formă relevantă de
care stau la baza subscalelor variantei iniţiale psihopatologie.
EDI.
Demersul care a urmat în procesul de
validare de construct a EDI‑3 a pus accentul Reorganizarea scalelor EDI‑3
pe aplicarea secvenţială a metodelor raţionale
şi a celor empirice. Primul pas din acest proces Descrierea şi conţinutul scalelor şi ale
a constat în examinarea relaţiei dintre itemi, scalelor compozite ale EDI‑3
prin aplicarea analizei factoriale exploratorii
(AFE) la eşantioanele folosite la etalonare şi Există 12 scale de bază şi şase scale
la subgrupurile de diagnostic. Prin analiza de compozite ale EDI‑3, acestea din urmă fiind
itemi şi prin aplicarea procedurilor AFE, au fost obţinute prin însumarea cotelor T la două sau
evidenţiaţi câţiva clusteri de itemi care formează mai multe scale. Trei dintre scalele de bază (adică
constructe unitare şi conforme cu structura Dorinţa de a fi slab [DS], Bulimie [B], Nemulţumire
subscalelor EDI‑2. Totuşi, aceste procedee au faţă de corp [NC]) sunt etichetate drept scale de
avut ca rezultat şi alte configuraţii alternative de Risc de tulburare de comportament alimentar2, iar
scale, semnificative din punct de vedere teoretic, cercetările au arătat că obţinerea de scoruri
precum şi alţi clusteri. ridicate la aceste scale îi situează pe respondenţi
Aceste rezultate au dus la acceptarea unora în sfera de risc crescut pentru dezvoltarea unei
dintre scale sau a unor clusteri de itemi pentru tulburări de comportament alimentar. Celelalte
construcţia EDI‑3 care să aibă capacitatea de nouă scale (adică Stimă de sine scăzută [SSE],
a evalua un domeniu mai restrâns şi mai bine Alienare personală [AP], Nesiguranţă interpersonală
definit din punct de vedere conceptual, decât [NI], Alienare interpersonală [AI], Deficite
în cazul subscalelor din EDI‑2. Un rezultat interoceptive [DI], Dezechilibru emoţional [DE],
opus s‑a obţinut cu scalele compozite, care au Ascetism [A], Frica de maturitate [FM]) evaluează
lărgit domeniul de analiză conceptuală prin constructe psihologice relevante din punct de
selectarea informaţiilor din întreg spectrul vedere conceptual pentru evoluţia şi menţinerea
domeniului constructului care prezenta interes. tulburărilor de comportament alimentar. EDI‑3
Există avantaje şi dezavantaje, de ordin practic prezintă şi trei „clusteri de itemi” care oferă
şi psihometric, asociate cu ambele extreme ale informaţii suplimentare în legătură cu câteva
procedurilor de selecţie a itemilor utilizate în domenii specifice de interes.
definirea unui construct.
Identificarea unor constructe mai distincte Scalele de Risc de tulburare de comportament
sau mai „pure”, bazată, în principal, pe alimentar
omogenitatea itemilor, are avantajul potenţial
de a optimiza discriminarea relevantă între Relaţiile dintre itemii scalei compozite
subgrupurile de pacienţi cu tulburări de Risc de tulburare de comportament alimentar au
comportament alimentar. Totuşi, există mai fost investigate cu ajutorul analizei factoriale
multe dezavantaje în cazul acestei abordări. În exploratorii, iar argumentele teoretice care stau la
primul rând, clusterii de itemi „prototipici” ar baza EDI‑3 şi semnificaţia factorilor au fost luate
putea să nu cuprindă informaţii provenite din tot în considerare. După cum este descris în detaliu
spectrul unui construct multidimensional. Acest în Capitolul 6, relaţiile de fond dintre itemi
fapt ar duce la construcţia unor scale care nu
reuşesc să facă diferenţierile dezirabile (adică fac 2
Cele trei scale formează scala compozită Risc de tulburare de
interpretări fals‑negative), deoarece conţinutul comportament alimentar.
28
pentru fiecare dintre cele trei grupuri folosite la Cercetările au arătat că alimentaţia compulsivă
etalonare au fost cel mai bine explicate în urma este frecvent întâlnită la persoanele care nu
unei soluţii cu trei factori a analizei factoriale îndeplinesc toate criteriile pentru un diagnostic
pentru itemii scalei compozite Risc de tulburare de precis de tulburare de comportament alimentar;
comportament alimentar. În majoritatea cazurilor, cu toate acestea, de cele mai multe ori, episoadele
itemii au avut saturaţie maximă în cadrul scalei severe de alimentaţie compulsivă sunt asociate
în care au fost distribuiţi. Cu toate acestea, au cu o suferinţă emoţională evidentă.
existat şi câteva excepţii de la acest tipar, iar Relaţia cu EDI‑2. Subscalele Bulimie din
distribuirea finală a itemilor a fost făcută pe baza EDI‑2 şi EDI‑3 coincid, cu excepţia adăugării
unor considerente legate de conţinut şi pe baza itemului 64 din subscala Conştiinţă interoceptivă
altor dovezi, precum consistenţa factorilor între din EDI‑2 (adică: „Mă îngrijorez că, atunci când
grupurile clinice. sunt supărat(ă), voi începe să mănânc.”). Acest
item a fost adăugat scalei B din EDI‑3, întrucât
Scala Dorinţa de a fi slab (DS) se potriveşte din punct de vedere conceptual, iar
corelaţia itemului cu scorul total al scalei B este
Descrierea scalei. Constructul „dorinţa de foarte bună. Corelaţia dintre scala B din EDI‑3
a fi slab” a fost descris ca fiind una dintre şi subscala Bulimie din EDI‑2, pentru grupul de
caracteristicile de bază ale tulburărilor de adulţi din eşantionul utilizat pentru etalonare,
comportament alimentar şi a fost considerat un sugerează posibilitatea ca adăugarea acestui item
criteriu esenţial de diagnostic, conform multor să fi lărgit sfera conceptuală evaluată de scala B
sisteme de clasificare. Cei şapte itemi ai acestei din EDI‑3 (a se vedea Capitolul 6).
scale evaluează: a) dorinţa puternică de a fi Rezumatul cercetărilor. Scala B diferenţiază
mai slab/ă, b) preocuparea legată de diete, c) foarte bine pacienţii cu AN‑AC/V şi BN
preocuparea legată de greutate şi d) frica intensă de pacienţii cu AN‑R. S‑a dovedit că are o
de a nu se îngrăşa. bună stabilitate în timp şi că prezice debutul
Relaţia cu EDI‑2. Subscala Dorinţa de fi slab problemelor de alimentaţie.
din EDI‑3 este identică cu cea din EDI‑2.
Rezumatul cercetărilor. Studiile prospective Scala Nemulţumire faţă de corp (NC)
au arătat că scala DS este un bun predictor
pentru alimentaţia compulsivă şi pentru apariţia Descrierea scalei. Scala NC este formată din
tulburărilor de comportament alimentar la 10 itemi care evaluează nemulţumirea faţă de
adolescenţi şi la adulţi. De asemenea, este un forma şi de dimensiunile unor zone ale corpului,
bun predictor al apariţiei bulimiei nervoase aspecte ce constituie un motiv deosebit de
la studenţi, după o perioadă de 10 ani. Are preocupare pentru persoanele care au tulburări
o stabilitate foarte bună, dovedită în studii de comportament alimentar (cu alte cuvinte, este
de test‑retest la 1 an şi la 10 ani. Fetele care se vorba de burtă, şolduri, coapse, fese). Având în
dezvoltă devreme şi care au o greutate corporală vedere faptul că nemulţumirea faţă de propriul
mai mare tind să aibă scoruri mai crescute la scala corp este specifică tinerelor femei din cultura
DS. În plus, scorul la scala DS prezice cu mare occidentală, nu se poate trage concluzia că
acurateţe severitatea simptomelor tulburării de numai acest construct cauzează tulburările de
comportament alimentar la evaluarea ulterioară comportament alimentar; totuşi, el reprezintă
(follow‑up). un factor de risc responsabil pentru debutul
şi menţinerea unor comportamente extreme
Scala Bulimie (B) de control al greutăţii, care duc la tulburări de
comportament alimentar în cazul persoanelor
Descrierea scalei. Scala B evaluează tendinţa care sunt, de altfel, vulnerabile.
de a se gândi la şi a se angaja în episoade de Relaţia cu EDI‑2. Subscalele Nemulţumire
alimentaţie excesivă şi necontrolată (adică faţă de corp din EDI‑2 şi din EDI‑3 sunt identice,
alimentaţie compulsivă). Cei opt itemi ai acestei cu excepţia adăugării itemului 47 din subscala
scale evaluează preocuparea în legătură cu Conştiinţă interoceptivă din EDI‑2. Itemul 47
alimentaţia compulsivă şi mâncatul ca răspuns evaluează senzaţia de balonare după o masă
la starea de supărare. Prezenţa episoadelor de normală, o caracteristică des întâlnită la
alimentaţie compulsivă este una dintre trăsăturile persoanele care sunt nemulţumite de propria
definitorii ale BN şi diferenţiază AN‑R (tipul greutate. Acest item a fost adăugat, întrucât se
restrictiv) de AN‑AC/V (tipul caracterizat prin potriveşte din punct de vedere conceptual şi are
comportament alimentar compulsiv/vărsături). o corelaţie medie cu scorul total la scala NC. Între
29
scala NC din EDI‑3 şi scala Nemulţumire faţă de subscalei de Ineficienţă din EDI‑2 sunt valabile
corp din EDI‑2 există o corelaţie ridicată (a se şi în cazul scalei Stimă de sine scăzută din EDI‑3.
vedea Capitolul 6). S‑a constatat că scorurile brute ridicate la scala
Rezumatul cercetărilor. Scorul la scala NC de Ineficienţă prezic debutul tulburărilor de
este influenţat de greutatea sau de indicele de comportament alimentar şi se asociază cu
masă corporală al persoanei; cu cât individul rezultate slabe în urma tratamentului.
are o greutate mai mare, cu atât scorurile brute
la scala NC sunt mai mari. Rezultatele la această Scala Alienare personală (AP)
scală se mai asociază şi cu niveluri mai scăzute
de expresivitate emoţională, cu existenţa unui Scala Alienare personală se suprapune din
istoric de tachinare din partea celorlalţi, cu punct de vedere conceptual cu scala Stimă de
comparaţii frecvente legate de aspectul fizic şi cu sine scăzută, dar măsoară un domeniu mai larg,
internalizarea valorilor sociale. reflectând caracteristici precum un sentiment
generalizat de deprivare emoţională, singurătate
Scalele psihologice şi o capacitate scăzută de înţelegere a propriei
persoane. Cei şapte itemi ai scalei AP se referă
La fel ca în cazul scalelor de Risc de tulburare la conţinuturi care reflectă sentimente de izolare
de comportament alimentar, relaţiile dintre itemii faţă de restul persoanelor, de înfrângere sau
care compun Scalele psihologice au fost examinate de nerecunoaştere a meritelor de către ceilalţi.
folosind analiza factorială exploratorie (AFE). Itemii scalei AP măsoară, de asemenea, şi dorinţa
Argumentele teoretice care stau la baza EDI‑3 respondentului de a fi altcineva, precum şi un
şi semnificaţia factorilor au fost, de asemenea, sentiment general de lipsă a controlului asupra
luate în considerare. După cum este descris în evenimentelor din propria viaţă.
detaliu în Capitolul 6, relaţiile fundamentale Relaţia cu EDI‑2. Scala AP este compusă din
dintre itemii Scalelor psihologice, pentru fiecare patru itemi proveniţi din subscala Ineficienţă şi trei
dintre cele trei eşantioane folosite la etalonare, itemi din subscala Nesiguranţă socială din EDI‑2.
au fost cel mai bine explicate de o soluţie cu 8 După cum era de aşteptat, scala AP corelează
factori a AFE. În majoritatea cazurilor, itemii au puternic cu ambele subscale din EDI‑2 (a se
avut saturaţie maximă în cadrul scalei în care au vedea Capitolul 6), sugerând un nivel crescut de
fost distribuiţi. Au existat şi câteva excepţii de la suprapunere conceptuală între aceste scale.
acest pattern, iar distribuirea finală a itemilor a Rezumatul cercetărilor. Nu există cercetări
fost făcută pe baza unor considerente legate de publicate care să vizeze scala AP; totuşi,
conţinut şi pe baza altor dovezi psihometrice, patternul de corelaţii prezentat în Capitolul 6
cum ar fi corelaţiile dintre itemi şi scorul total al sugerează că această scală corelează cel mai
scalei din care fac parte. bine cu măsurători externe ale somatizării, ale
sensibilităţii, ale ostilităţii, ale stimei de sine
Scala Stimă de sine scăzută (SSS) scăzute şi ale depresiei.
30
Rezumatul cercetărilor. Nu există cercetări Gruparea itemilor în clusteri. Analiza factorială
publicate care să vizeze scala Nesiguranţă exploratorie iniţială a itemilor subscalelor psiho-
interpersonală. Totuşi, patternul de corelaţii logice din EDI‑2 a oferit suficiente argumente în
prezentat în Capitolul 6 indică faptul că această favoarea păstrării structurii originale a subscalei
scală corelează cu scalele Inventarului Clinic Conştiinţă interoceptivă din EDI‑2, excepţie făcând
Multiaxial Millon – II (Millon Clinical Multiaxial cei doi itemi care au saturaţie mai mare în scalele
Inventory–II, Millon, 1987), sugerând un stil Bulimie şi Nemulţumire faţă de corp. Evaluarea
evitant şi pasiv de interacţiune interpersonală. acestor itemi în funcţie de fidelitate şi analiza de
itemi justifică adăugarea itemului 77 din subscala
Scala Alienare interpersonală (AI) Reglarea impulsului (adică „Nu pot să îmi scot
din cap gândurile ciudate.”). Analiza factorială
Cei şapte itemi ai scalei Alienare interpersonală exploratorie efectuată asupra celor nouă itemi
evaluează dezamăgirea, distanţarea, înstrăinarea care formează scala Deficite interoceptive indică
şi lipsa de încredere în relaţiile interpersonale. De existenţa unui construct unidimensional
asemenea, itemii măsoară tendinţa de a se simţi dominant; totuşi, obţinerea forţată a unei soluţii
prins în capcană în relaţii, precum şi impresia că cu doi factori sprijină, într‑o oarecare măsură,
ceilalţi nu oferă suficientă afecţiune şi înţelegere. clusterul „de control”, care este format din doi
Un scor ridicat la scala AI indică o incapacitate itemi („Mi-e greu să-mi controlez sentimentele.”
fundamentală în formarea ataşamentului şi „Mă înspăimânt atunci când sentimentele mele
interpersonal. sunt prea puternice”). Restul itemilor au saturaţii
Relaţia cu EDI‑2. Scala Alienare interpersonală mari în clusterul care se referă la „confuzia
a EDI‑3 este compusă din trei itemi proveniţi internă”.
din subscala Neîncredere interpersonală, doi itemi Relaţia cu EDI‑2. Scala Deficite interoceptive a
din subscala Nesiguranţă socială şi doi itemi EDI‑3 este compusă din opt itemi proveniţi din
din subscala Reglarea impulsului din EDI‑2. subscala Conştiinţă interoceptivă şi un item din
Scala AI corelează moderat spre puternic cu subscala Reglarea impulsului din EDI‑2. Scala
aceste subscale, sugerând un nivel crescut de DI corelează puternic cu subscala Conştiinţă
suprapunere conceptuală între acestea (a se interoceptivă din varianta originală EDI‑2 (a se
vedea Capitolul 6). vedea Capitolul 6).
Rezumatul cercetărilor. Nu există cercetări Rezumatul cercetărilor. Datorită faptului că
publicate care să vizeze scala de Alienare scala Deficite interoceptive din EDI‑3 şi subscala
interpersonală. Totuşi, patternul de corelaţii Conştiinţă inetroceptivă din EDI‑2 sunt foarte
prezentat în Capitolul 6 indică faptul că această asemănătoare, este posibil ca rezultatele
scală corelează cu măsurători externe sugerând cercetărilor care au utilizat scala iniţială să poată
un stil de interacţiune interpersonală emotiv şi fi extrapolate şi la noua scală. Un scor ridicat la
pasiv. subscala Conştiinţă interoceptivă constituie un
factor de risc pentru manifestarea unei tulburări
Scala Deficite interoceptive (DI) de comportament alimentar şi prezice rezultate
nesatisfăcătoare în urma tratamentului. Scala
Scala Deficite interoceptive este formată din Deficite interoceptive are corelaţii relativ mari
nouă itemi care măsoară starea de confuzie cu măsurători externe ale anxietăţii, depresiei,
asociată cu abilitatea de a recunoaşte şi a sensibilităţii şi stimei de sine scăzute (a se vedea
răspunde în mod adecvat la stările emoţionale. Capitolul 6).
În cadrul scalei DI au fost identificaţi doi clusteri.
În primul rând, există un cluster numit Frica de Scala Dezechilibru emoţional (DE)
emoţii, care identifică o stare de distres atunci
când emoţiile sunt prea puternice sau sunt Scala Dezechilibru emoţional este compusă
scăpate de sub control. În al doilea rând, clusterul din opt itemi prin care se evaluează tendinţa
numit Confuzie în legătură cu emoţiile evidenţiază spre instabilitate dispoziţională, impulsivitate,
dificultăţi în recunoaşterea adecvată a stărilor nechibzuinţă, furie şi comportamente
emoţionale. Confuzia şi lipsa de încredere cu auto‑distructive. Această scală conţine un
privire la funcţionarea din punct de vedere fizic cluster format din doi itemi. Aceşti doi itemi
şi emoţional au fost, în mod repetat, recunoscute se referă la posibile probleme legate de abuzul
ca fiind caracteristici importante ale persoanelor de substanţe: unul pentru alcool şi unul pentru
care suferă de tulburări ale comportamentului medicamente. Tendinţele către o autoreglare
alimentar. deficitară a impulsului şi către lipsa de toleranţă
31
la schimbările de dispoziţie au fost identificate Rezumatul cercetărilor. De mulţi ani se
printre semnele unui prognostic defavorabil consideră că perfecţionismul este implicat
în tulburările de comportament alimentar. în evoluţia şi menţinerea tulburărilor de
Itemii din scala DE evaluează anumite atribute comportament alimentar. Acesta pare a fi o
emoţionale caracteristice unui subgrup de trăsătură de personalitate care precedă instalarea
pacienţi cu tulburări ale comportamentului tulburării şi persistă după recuperare. Conform
alimentar consideraţi deosebit de rezistenţi la anumitor studii, perfecţionismul constituie
tratament. un semn pentru un prognostic defavorabil.
Relaţia cu EDI‑2. Cei opt itemi ai scalei Unele cercetări au arătat că ar putea exista o
Dezechilibru emoţional provin din rândul celor distincţie semnificativă între cele două tipuri de
unsprezece itemi ai subscalei Reglarea impulsului perfecţionism: „perfecţionismul orientat către
din EDI‑2. Scala DE corelează puternic cu sine” şi „perfecţionismul prescris social”.
subscala Reglarea impulsului din EDI‑2 (a se vedea
Capitolul 6). Scala Ascetism (A)
Rezumatul cercetărilor. Din cauză că scala
Dezechilibru emoţional din EDI‑3 nu este identică Scala Ascetism este formată din şapte itemi
cu subscala Reglarea impulsului din EDI‑2, care evaluează tendinţa de a căuta virtutea
rezultatele obţinute cu aceasta din urmă nu pot prin urmărirea unor idealuri spirituale, precum
fi generalizate la cazul scalei din EDI‑3. Scala autodisciplina, negarea de sine, autoreţinerea,
Dezechilbru emoţional corelează relativ puternic cu sacrificiul de sine şi controlul nevoilor corpului.
măsurători externe ale ostilităţii, ale utilizării de Motivaţia de tip ascetic pentru pierderea în
droguri şi ale depresiei (a se vedea Capitolul 6). greutate era des întâlnită în literatura timpurie
despre AN şi continuă să fie o temă importantă
Scala Perfecţionism (P) în anumite cazuri. Ascetismul poate fi exprimat
prin restricţie alimentară ca o formă de purificare,
Scala Perfecţionism conţine şase itemi prin greutatea scăzută poate fi considerată o virtute,
care se stabileşte măsura în care o persoană iar postul – un act de penitenţă. Respingerea
pune preţ pe atigerea unor scopuri măreţe şi pe alimentelor şi abţinerea de la mâncare pot face
standarde de reuşită personală deosebit de înalte. parte dintr‑o temă mai generală, de renunţare
Conţinutul itemilor acestei scale se încadrează la gratificările de ordin fizic. Conceptul de
în două domenii de conţinut. Primul este ascetism poate avea fie conotaţii pozitive, de
„perfecţionismul orientat către sine” şi reflectă obţinere a virtuţii prin autocontrol, fie conotaţii
standarde personale riguroase de performanţă. negative (de exemplu, vină şi ruşine) faţă de
Al doilea este „perfecţionismul prescris social” experienţele plăcute. Ascetismul s‑ar putea
şi se referă la cerinţe pentru performanţă manifesta prin deprivarea intenţionată de somn,
provenite din presiunea exercitată de către auto‑provocarea durerii prin tăierea sau înţeparea
părinţi şi de către profesori. Cercetările au arătat pielii până la sângerare, provocarea vărsăturilor,
că perfecţionismul poate sta la baza eforturilor stat în picioare perioade îndelungate, activitate
necontenite de control al greutăţii, precum şi a fizică cu scopul de a ispăşi o pedeapsă şi
eforturilor nerealiste depuse în alte domenii. evitarea, în general, a oricărei plăceri. În ultimele
Perfecţionismul a fost identificat ca fiind o decenii, unii clinicieni au observat o schimbare
caracteristică esenţială în apariţia şi menţinerea în psihopatologia tulburărilor de comportament
tulburărilor de comportament alimentar. alimentar, constând în înlocuirea motivaţiei de
Gruparea itemilor în clusteri. Pe baza analizei „tip ascetic” de a slăbi cu cea de tip „dorinţă de a
factoriale exploratorii a itemilor din scala slăbi” ca tema motivaţională cel mai des întâlnită.
Perfecţionism au fost identificaţi doi factori sau Relaţia cu EDI‑2. Singura diferenţă dintre
doi clusteri formaţi din itemi cu valori proprii subscalele Ascetism din EDI‑2 şi din EDI‑3 este
mai mari decât 1. Primul cluster este format din aceea că itemul 71 („Aş face orice ca să simt
trei itemi şi se referă la conţinuturile specifice plăcere.”) nu are saturaţie semnificativă în
pentru „perfecţionismul orientat către sine”. niciuna dintre scale. În consecinţă, el a fost inclus
Cel de‑al doilea cluster, format din trei itemi în EDI‑3, dar nu se cotează.
se potriveşte cu domeniul de conţinut specific Rezumatul cercetărilor. Scala Ascetism a
pentru „perfecţionismul prescris social”. demonstrat un nivel ridicat de validitate
Relaţia cu EDI‑2. Subscala Perfecţionism din discriminativă în diferenţierea pacienţilor cu
EDI‑2 şi cea din EDI‑3 sunt identice. BN de cei din grupul de control (Schoemaker,
Verbraak, Breteler şi van der Staak, 1997). Scala
32
A din EDI‑3 corelează puternic cu subscala Scale compozite
Ascetism din EDI‑2 (a se vedea Capitolul 6),
permiţând utilizarea, cu precauţie, a acestor scale Scala compozită Risc de tulburare de
ca echivalente. Scala Ascetism din EDI‑3 corelează comportament alimentar (SCRTCA)
cu măsurători externe ale agorafobiei, anxietăţii,
sensibilităţii şi depresiei (a se vedea Capitolul 6). Scorul SCRTCA este obţinut prin însumarea
cotelor T la scalele DS, B şi NC. El oferă o măsură
Scala Frica de maturitate (FM) globală a acestor constructe, fiecare dintre scale
contribuind într‑o măsură egală la valoarea lui.
Scala FM este formată din opt itemi care Scorul SCRTCA poate fi folosit pentru screening
evaluează dorinţa de retragere în atmosfera sau pentru a obţine un scor unic care să reflecte
sigură a copilăriei. Acest construct este considerat nivelul preocupărilor legate de alimentaţie.
un factor central de menţinere a patologiei Justificarea combinării acestor scale în varianta
într‑un subgrup de pacienţi adolescenţi, a căror originală a EDI, pe eşantioane din populaţia
restricţie alimentară şi pierdere în greutate sunt non‑clinică, provine din cercetări care au folosit
funcţionale, deoarece oferă mijloacele de a reveni analiza factorială (Welch, Hall şi Walkey, 1988).
la o înfăţişare şi un echilibru hormonal specifice Într‑un studiu prospectiv pe o durată de 5
pubertăţii. În acest fel, ei se pot retrage din faţa ani asupra unor nou‑născuţi şi a mamelor lor,
agitaţiei, a conflictelor şi pot evita expectanţele scoruri ridicate ale mamelor la subscalele Dorinţa
legate de dezvoltare, specifice vârstei adulte. de a fi slab, Bulimie şi Nemulţumire faţă de corp ale
Frica de a se dezvolta poate stimula apariţia inventarului EDI au prezis apariţia tulburărilor
altor temeri şi expectanţe legate de schimbările de comportament alimentar în copilăria timpurie
de rol, faţă de care adolescenţii, părinţii sau şi (Stice, Agras şi Hammer, 1999). Scalele de
unii şi ceilalţi nu se simt pregătiţi să le facă faţă. „preocupări pentru alimentaţie” din inventarul
Doi itemi din această scală (adică itemii 3 şi 39) EDI au fost folosite în cadrul unor studii
sunt destinaţi să fie interpretaţi din perspectiva transversale pentru a identifica alte variabile
adultului, atunci când priveşte înapoi către care ar putea juca un rol important în apariţia
perioada copilăriei (de ex., „Îmi doresc să mă tulburărilor de comportament alimentar. De
pot întoarce la siguranţa copilăriei.”); din acest exemplu, Engstrom şi Norring (2002) au folosit
motiv, aceşti itemi nu sunt potriviţi pentru copii. subscala Dorinţa de a fi slab, pentru a studia un
Relaţia cu EDI‑2. Subscala Frica de maturitate eşantion de elevi de liceu din Suedia, între anii
din EDI‑2 este identică cu scala FM din EDI‑3. 1993 şi 1998. Ei au constatat prezenţa unei asocieri
Rezumatul cercetărilor. Scala Frica de maturitate dintre factorii de risc şi cei socio‑demografici,
din EDI‑3 pare să reprezinte una dintre cele mai cum ar fi exerciţii fizice exagerate, hărţuirea,
stabile trăsături măsurate de acest instrument, a trăi singur şi părăsirea timpurie a familiei.
prin faptul că înregistrează o descreştere, la fel Studiile care s‑au ocupat de factorii de risc au
de mare ca alte subscale din EDI, pe parcursul mai utilizat şi alte subscale EDI, ca măsurători
tratamentului şi la follow‑up (Fernández‑Aranda ale altor constructe psihologice despre care se
şi colab., 1998; Garner şi colab., 1990; Garner, considera că ar contribui la evoluţia tulburărilor
Rockert şi colab., 1993; Lee şi colab., 2003; Rø, de comportament alimentar.
Martinsen, Hoffert şi Rosenvinge, 2003). Nu Davis, Shuster, Blackmore şi Fox (2004) au
toate studiile au avut aceleaşi rezultate (Carter, operaţionalizat „preocuparea pentru greutate”
Blackmore, Sutandar‑Pinnock şi Woodside, 2004) prin suma scorurilor la subscalele Dorinţa de a fi
şi s‑a constatat că scorurile la subscala FM se slab, Bulimie, Nemulţumire faţă de corp din EDI‑2.
asociază cu rezultate slabe în urma tratamentului S‑a confirmat, astfel, ipoteza conform căreia
(Fassino şi colab., 2001). Două studii au sugerat atenţia acordată, în cadrul familiei, înfăţişării
că un nivel ridicat al expresivităţii emoţionale fizice duce la preocupare pentru greutate
(EE) în familia de provenienţă ar putea prezice numai în cazul femeilor cu o vulnerabilitate
modificări la finalul tratamentului sau la psihologică, indicată prin scoruri relativ ridicate
follow‑up (Hedlund, Fichter, Quadflieg şi Brandl, ale neuroticismului.
2003; Moulds şi colab., 2000).
Scala compozită Ineficacitate (SCI)
33
populaţiei clinice, cât şi al celei non‑clinice, Scala compozită Control exagerat (SCCE)
iar combinarea lor îmbunătăţeşte, în general,
fidelitatea. Scala compozită de Ineficacitate Acest scor se calculează însumând cotele
cuprinde toţi itemii subscalei de Ineficacitate T la scalele A şi P. Împreună, aceste scale
din EDI‑2 şi trei itemi, cu corelaţii inter‑itemi reflectă încercarea de a atinge perfecţiunea prin
foarte bune, din subscala Nesiguranţă socială din auto‑negare şi suferinţă. Perfecţionismul, însoţit
EDI‑2. Valorile mari ale acestui scor indică atât o de auto‑sacrificiu extrem şi de controlul nevoilor
evaluare a propriei persoane în termeni negativi, corpului, îşi găseşte originile istorice în predicile
cât şi sentimentul de vid emoţional, care reflectă asceţilor religioşi, care erau adepţii stabilirii de
un deficit fundamental în identitatea personală. scopuri de puritate şi spirituale care erau, adesea,
nocive pentru corp. Scorul compozit poate avea
Scala compozită Probleme interpersonale semnificaţii diferite în cadrul unui diagnostic de
(SCPI) tulburare de comportament alimentar; de obicei,
însă, denotă existenţa unor constructe definitorii
Scorul SCPI constă în suma cotelor T la pentru pacient, care sunt extrem de rezistente la
scalele NI şi AI. Aceste două scale corelează schimbare datorită asocierii lor cu virtutea.
doar moderat între ele. Toţi itemii subscalei
Neîncredere interpersonală din EDI‑2 au saturaţii Scala compozită Neadaptare psihologică
mari fie în scala NI, fie în AI, iar aceasta este una generală (SCNPG)
dintre cele mai predictive subscale ale EDI‑2,
în ceea ce priveşte răspunsul nesatisfăcător la Scorul SCNPG este format din suma cotelor
tratament. O valoare crescută a scorului SCPI T la toate cele nouă scale psihologice ale EDI‑3.
indică faptul că respondentul are convingerea Unele analize factoriale pe populaţii nonclinice
că relaţiile sociale sunt tensionate, nesigure, au sugerat existenţa a doi factori importanţi:
dezamăgitoare, nesatisfăcătoare şi, în general, de unul legat de preocuparea pentru alimentaţie
proastă calitate. Multe persoane cu tulburări de şi celălalt legat de o neadaptare psihologică
comportament alimentar sunt descrise ca având generală. Se poate spune că adunarea scorurilor
sentimente de nesiguranţă, îndoială şi o lipsă tuturor scalelor psihologice într‑un singur scor
generală de încredere în relaţiile sociale. Scorul compozit ar putea fi înşelătoare, deoarece vine
SCPI indică existenţa unor probleme severe la în contradicţie cu obiectivele unei evaluări
nivelul abilităţii de a forma ataşamente; acest multidimensionale; cu toate acestea, acest scor
fapt are nenumărate implicaţii în ceea ce priveşte ar putea avea o valoare empirică prin predicţia
relaţia terapeutică. Problemele interpersonale rezultatelor tratamentului, sugerând un set
contribuie la menţinerea simptomelor tulbu- de răspunsuri la testare sau indicând niveluri
rărilor de comportament alimentar la multe deosebit de ridicate de psihopatologie.
dintre persoanele afectate şi constituie un scop
important al tratamentului.
Indicatori ai Stilului de răspuns
Scala compozită Probleme emoţionale (SCPE)
În cadrul inventarului EDI‑3 au fost incluse
Scorul SCPE se calculează însumând cotele trei scale de validitate sau de stil de răspuns
T la scalele DI şi DE. Aceste două scale corelează (adică Inconsecvenţă (IN), Raritate (R) şi Impresie
moderat între ele. Scorul SCPE reflectă deficite negativă (ING). Aceste scale au fost construite
severe în modalitatea indivizilor de a interpreta pentru a stabili probabilitatea ca scorurile la
stimulii emoţionali şi de a răspunde la ei. Acei EDI‑3 să poată fi interpretate. Pentru a stabili
pacienţi cu tulburări de comportament alimentar intervale calitative de clasificare pentru scalele
care au dificultăţi în a‑şi înţelege propriile de validitate, au fost determinate distribuţiile
stări emoţionale şi cu tendinţa de a reacţiona de frecvenţă şi procentajele cumulate pentru
impulsiv, cu furie, prin modificări de dispoziţie cele două eşantioane folosite la etalonare din
afectivă sau prin abuz de substanţe, pot ridica populaţia S.U.A (a se vedea Tabelele 2.1 până la
probleme serioase în terapie. Dificultatea cu care 2.6). Intervalele pentru clasificarea calitativă au
un individ îşi identifică şi îşi tolerează stările de fost stabilite pe baza distribuţiei scorurilor brute
dispoziţie afectivă poate fi un factor important ale celor două eşantioane. În general, răspunsurile
de menţinere a unei tulburări de comportament care corespund centilelor de la 1 până la 94 sunt
alimentar şi se constituie într‑un element central clasificate ca fiind Tipice; cele care corespund
în terapie. centilelor de la 95 la 98 sunt considerate Atipice;
34
în timp ce răspunsurile care corespund centilului de 2%) printre participanţii din eşantionul de
99 sau peste acesta sunt clasificate ca fiind Foarte standardizare. Itemii care fac parte din scala R
atipice (a se vedea Tabelele 2.7 până la 2.9). sunt prezentaţi în Tabelul 2.11.
Această scală indică măsura în care Scala Impresie negativă evaluează gradul în
respondentul dă răspunsuri contradictorii la care respondentul are tendinţa de a răspunde la
itemi care au un conţinut similar. De exemplu, un itemi în direcţia unei simptomatologii extreme.
individ care încercuieşte Întotdeauna ca răspuns la Scala ING ia în considerare toţi itemii care se
itemul 2 („Cred că burta mea este prea mare”) şi, cotează ai EDI‑3; itemul 71 nu se cotează.
în acelaşi timp, încercuieşte Întotdeauna la itemul
12 („Cred că burta mea are mărimea potrivită”) Sistemul de cotare al EDI‑3
nu este consecvent în felul de a răspunde.
Perechile de itemi din care este compusă scala IN Opţiunile de răspuns la itemii din EDI‑3 sunt
sunt prezentate în Tabelul 2.10. pe o scală cu 6 puncte, cu alegerea obligatorie
a unei variante, iar respondentul trebuie să
Scala Raritate (R) stabilească pentru fiecare item în parte dacă
i se potriveşte: Întotdeauna, De obicei, Adesea,
Această scală indică măsura în care Câteodată, Rar sau Niciodată. Aşa cum este indicat
respondentul oferă răspunsuri în direcţia unei în Tabelul 2.12, fiecărui item îi este atribuit un
simptomatologii severe, la itemi la care acest scor de la 0 la 4. Răspunsurile extreme care indică
fapt constituie o raritate (în general, mai puţin prezenţa simptomatologiei sau a patologiei
(fie Întotdeauna, fie Niciodată, depinzând de
Tabelul 2.1 cotarea directă sau inversă a itemului) primesc
Scala Inconsecvenţă (IN): eşantionul clinic de scorul 4. Răspunsul imediat alăturat (De obicei
adulţi din SUA
35
Tabelul 2.3 Tabelul 2.4
Scala Raritate (R): eşantionul clinic Scala Raritate (R): eşantionul clinic de
de adulţi din SUA adolescenţi din SUA
Tabelul 2.5
Scala Impresie negativă (ING): eşantionul clinic de adulţi din SUA
Notă. N = 983.
36
Tabelul 2.6
Scala Impresie negativă (ING): eşantionul clinic de adolescenţi din SUA
Notă. N = 335.
37
Tabelul 2.9
Scala Impresie negativă (ING): clasificări descriptive
Tabelul 2.10
Scala Inconsecvenţă (IN): perechile de itemi
Perechile de itemi
2. Cred că burta mea este prea mare. 12. Cred că burta mea are mărimea potrivită.
9. Cred că am coapsele prea mari. 55. Cred că am coapsele de mărime potrivită.
10. Simt că sunt o persoană ineficientă. 50. Simt că sunt o persoană valoroasă.
17. Am încredere în ceilalţi. 65. Mă vor dezamăgi, până la urmă, chiar şi oamenii pe
care îi plac.
21. Sunt confuz(ă) în legătură cu ceea ce simt. 26. Pot să disting clar ce emoţie simt.
30. Mă aflu în relaţii apropiate cu ceilalţi. 54. Mai bine ţin oamenii la distanţă (mă incomodează
dacă se apropie prea mult de mine).
31. Îmi place forma feselor mele. 59. Cred că fesele mele sunt prea mari.
34. Am dificultăţi în a-mi exprima emoţiile faţă de 57. Îmi este uşor să vorbesc despre gândurile şi
ceilalţi. sentimentele mele.
37. Am încredere în mine. 41. Am o părere proastă despre mine.
45. Cred că şoldurile mele sunt prea mari. 62. Cred că şoldurile mele au mărimea potrivită.
sau Rar) primeşte scorul 3, următorul răspuns de cotare determină o asimetrie puternică a
adiacent (Adesea sau Câteodată) primeşte scorul 2, datelor culese din populaţia nonclinică, fapt ce
următorul (Câteodată sau Adesea) primeşte scorul încalcă presupunerile necesare pentru unele
1, iar următoarele două răspunsuri în direcţia proceduri statistice parametrice. După cum era
opusă unei manifestări patologice primesc scorul de aşteptat, atunci când EDI a fost administrat
0. Punctajul scalei este calculat prin simpla unor subiecţi din populaţia nonclinică, au fost
însumare a tuturor scorurilor itemilor scalei găsiţi mai puţini factori (Bennett şi Stevens,
respective. 1997; Phelps şi Wilczenski, 1993; Welch şi
Aşa cum se poate vedea din Tabelul 2.13, colab., 1988), iar acest fapt i‑a determinat pe
variantele anterioare ale EDI foloseau o scală de unii cercetători să recomande utilizarea unor
6 puncte, cu alegerea obligatorie a unei variante, scoruri „netransformate” pentru itemi (adică,
iar adverbelor Întotdeauna, De obicei, Adesea, de la 1 la 6), pentru a îmbunătăţi consistenţa
Câteodată, Rar şi Niciodată li se atribuiau scorurile internă a scalelor în cazul populaţiei nonclinice
3, 2, 1, 0, 0, 0, în cazul întrebărilor care reflectau (Schoemaker, van Strien şi van der Staak, 1994;
un nivel crescut de psihopatologie (ele erau cotate van Strien şi Ouwens, 2003). Totuşi, utilizarea
invers, atunci când conţinutul itemilor reflecta unor scoruri „netransformate” nu a îmbunătăţit,
un nivel scăzut de psihopatologie). Majoritatea neapărat, integritatea factorială (Lee şi colab.).
analizelor factoriale efectuate pentru EDI, Argumentul pentru sistemul de cotare de
incluzând eşantioane clinice, susţin structura la 0 la 4, preferat celui de la 1 la 6, are atât un
cu opt factori a versiunii originale compusă din caracter raţional‑teoretic, cât şi unul empiric;
64 de itemi (Eberenz şi Gleaves, 1994; Espelage acesta se bazează pe ipoteza conform căreia scala
şi colab., 2003; Lee, Lee, Leung şi Yu, 1997; de măsură a itemilor din EDI este continuă numai
Machado, Goncalves, Martins şi Soares, 2001; pentru răspunsurile care primesc valori între 1 şi
Raciti şi Norcross, 1987; Welch, Hall şi Norring, 4. Cele două răspunsuri care corespund absenţei
1990). Cu toate acestea, procedura tradiţională simptomelor nu ar trebui luate în considerare
38
Tabelul 2.11 Tabelul 2.12
Scala Raritate (R): itemi Sitemul de cotare pentru EDI-3
39
3
Administrare şi cotare
41
de tip Comportament alimentar compulsiv/ acest eşantion a fost constituit dintr‑un număr
vărsături (AN‑AC/V); (c) Bulimia nervoasă (BN) relativ redus de adolescenţi. Din acest motiv, nu
şi (d) Tulburări de comportament alimentar fără există date suficiente pentru a face inferenţe pe
altă specificaţie (TCAFAS). baza profilurilor la acest test, în ceea ce priveşte
Este obligatoriu ca evaluatorul să fie extrem pacienţii de 12 ani sau mai tineri.
de precaut atunci când administrează oricare
dintre componentele EDI‑3 persoanelor a Aplicaţii la procesul terapeutic
căror limbă maternă nu este engleza. Datorită
diferenţelor culturale şi lingvistice, răspunsurile EDI‑3 poate fi utilizat pentru a oferi informaţii
date de aceste persoane pot avea o validitate valoroase din punct de vedere clinic pentru
discutabilă şi ar trebui revăzute pentru a conceptualizarea cazului şi pentru planificarea
se asigura că respondentul a înţeles fiecare tratamentului. De exemplu, terapeutul ar
item în parte, înainte de a cota şi interpreta trebui să fie pregătit să se confrunte cu posibile
răspunsurile. Potrivit analizelor nivelului de dificultăţi în stabilirea unei relaţii terapeutice
citire Flesch‑Kincaid (Microsoft Word, 2002 – puternice şi bazată pe încredere cu un pacient
versiunea [10.4109.3501] SP‑2), întrebările din care are scoruri foarte ridicate la scalele AI şi
Broşura cu itemi EDI‑3 sunt scrise la un nivel de DE, la începutul terapiei. Există un risc crescut
citire corespunzător clasei a patra, în timp ce ca un pacient cu un asemenea profil să adopte
EDI‑3 FT şi EDI‑3 LS sunt scrise la nivelul clasei comportamente impulsive sau necooperante şi
a şasea. să renunţe prematur la tratament. Ar putea fi
util ca, la începutul tratamentului, să se discute
Aplicaţii pentru evaluarea clinică a împreună cu pacientul Foaia de profil EDI‑3,
tulburărilor de comportament alimentar pentru a facilita colaborarea în planificarea
tratamentului. Unii pacienţi cu tulburări de
EDI‑3 a fost construit şi standardizat pentru comportament alimentar încep tratamentul cu
evaluarea clinică a persoanelor cu tulburări de o motivaţie scăzută de a se schimba. O metodă
comportament alimentar. Fiind un instrument neameninţătoare de a‑l implica în procesul de
de evaluare clinică, EDI‑3 este menit să ofere identificare a propriilor probleme este aceea de
informaţii utile pentru înţelegerea pacientului, a‑l ruga pe pacient să analizeze şi să comenteze
pentru planificarea tratamentului şi pentru împreună cu terapeutul Foaia de profil.
evaluarea progresului. EDI‑3 oferă posibilitatea
întocmirii unui profil al pacientului, care Aplicaţii în contexte nonclinice
poate fi comparat cu eşantioane de pacienţi cu
tulburări de comportament alimentar. Acest tip În cadrul contextelor nonclinice, EDI‑3 FT oferă
de informaţie este deosebit de relevant pentru o modalitate eficientă de identificare a indivizilor
cazurile particulare, deoarece se ştie că pacienţii care prezintă riscul de a dezvolta tulburări ale
diferă mult în ceea ce priveşte dimensiunile comportamentului alimentar. În general, este
psihologice evaluate de EDI‑3. Atunci când este bine să se administreze EDI‑3 FT în cadrul unui
administrat la momente diferite în timp, EDI‑3 proces de screening în şcoli, în programe sportive
poate oferi informaţii preţioase în legătură şi în alte instituţii, pentru a identifica persoanele
cu starea clinică şi cu răspunsul la tratament. care prezintă simptome specifice tulburărilor de
Chiar dacă oferă informaţii relevante pentru comportament alimentar.
scopurile sus‑amintite, este important de ştiut că
instrumentul nu a fost elaborat pentru a oferi o Aplicaţii în cercetare
evaluare exhaustivă a psihopatologiei prezente în
cazul pacienţilor cu tulburări de comportament EDI‑3 se dovedeşte a fi un instrument util,
alimentar. cu diferite aplicaţii în cercetare. Acesta oferă
Versiunea originală EDI a fost construită informaţii descriptive, care permit compararea
şi standardizată pentru utilizare în scop clinic eşantioanelor din unităţi de cercetare diferite.
la pacienţi cu vârste începând de la 18 ani şi au A fost utilizat atât pentru a măsura rezultatele
existat foarte puţine informaţii despre calităţile tratamentului, cât şi ca un indicator al
sale psihometrice în cazul pacienţilor cu tulburări prognosticului în studii asupra tratamentului.
de comportament alimentar mai tineri. EDI‑3 De asemenea, EDI‑3 a mai fost utilizat în studii
este prima versiune a instrumentului care a fost prospective, pentru a urmări funcţionarea
standardizată pe un eşantion de adolescenţi cu psihologică a subiecţilor cu risc de a dezvolta
tulburări de comportament alimentar; totuşi, tulburări de comportament alimentar. EDI‑3
42
poate fi folosit pentru selecţia sau definirea EDI‑3 conţine termeni de specialitate, care pot fi
grupurilor‑criteriu în studii asupra unor înţeleşi greşit. Toţi itemii, toate etaloanele şi alte
constructe, precum nemulţumirea faţă de corp, materiale necesare pentru testare ale EDI‑3 sunt
preocuparea pentru greutatea corporală şi protejate de legislaţia dreptului de autor şi nu
perfecţionismul. pot fi reproduse sub nicio formă şi prin niciun
mijloc, fără permisiunea prealabilă a editorului,
Psychological Assessment Resources, Inc.
Competenţe profesionale
43
Cotarea EDI-3 În continuare, transferaţi scorurile brute ale
scalelor în spaţiile prevăzute pentru acestea pe
Verificarea Broşuriicuitemi şi a Formularului Fişa de centralizare a rezultatelor (a se vedea Figura
derăspunsEDI-3 completate 3.2). După transferarea tuturor scorurilor brute,
consultaţi anexa corespunzătoare eşantionului
Utilizarea optimă a EDI‑3 necesită (cum ar fi, Populaţie clinică adultă din S.U.A.
completarea unui număr de întrebări de pe [Anexa A], Populaţie clinică adultă - Componenţă
coperta Broşurii cu itemi. Completarea acestor internaţională [Anexa B], Populaţie clinică
întrebări este deosebit de importantă pentru adolescenţi S.U.A. [Anexa C]) şi găsiţi Tabelul
adunarea de informaţii referitoare la istoricul 1 pentru a transforma scorurile brute în cote T
respondentului în ceea ce priveşte greutatea. pentru scalele de Risc de tulburare de comportament
Vârsta, sexul şi diagnosticul sunt vitale în alegerea alimentar (adică DS, B, NC). Începeţi prin a găsi
eşantioanelor potrivite pentru a face comparaţii. scorul brut obţinut la scala DS şi apoi, pentru a
După ce Formularul de răspuns a fost găsi cota T, urmăriţi pe orizontală în tabel până
completat de către respondent, persoana care a la coloana corespunzătoare pentru scala DS
administrat EDI‑3 trebuie să se uite peste acesta (denumită „DS”), în funcţie de grupul diagnostic
pentru a vedea dacă respondentul nu a omis să (adică AN-R, AN-AC/V, BN, TCAFAS). Treceţi
răspundă la anumiţi itemi sau dacă există itemi cota T în spaţiul destinat acesteia pe Fişa de
cu răspunsuri multiple. În acest caz, respondenţii centralizare a rezultatelor. Repetaţi aceeaşi
sunt instruiţi să răspundă la itemii pe care i-au procedură în cazul scalelor B şi NC. Consultaţi,
omis sau să aleagă un singur răspuns la itemii apoi, Tabelul 2 al aceleiaşi anexe şi repetaţi
la care au dat iniţial mai multe răspunsuri. Un procedura pentru a găsi cotele T corespunzătoare
protocol este invalid, dacă conţine mai multe fiecărui scor brut al Scalelor psihologice. Pentru a
răspunsuri lipsă sau care nu pot fi cotate. De face transformarea scorurilor brute ale scalelor
exemplu, scorurile la scale nu trebuie calculate de Risc de tulburare de comportament alimentar şi ale
atunci când mai mult de un item din acea scală Scalelor psihologice în centile, consultaţi Tabelele 3
a fost omis. Atunci când lipseşte răspunsul la şi 4 din aceeaşi anexă.
un singur item, examinatorul are posibilitatea Tabelul 3.1 cuprinde itemii fiecărei scale,
să calculeze scorul scalei pe baza mediei cotelor intervalul posibil al scorurilor şi direcţia de
itemilor completaţi; totuşi, scorul final la această cotare pentru fiecare item din EDI‑3. Pentru
scală va fi interpretat cu prudenţă, deoarece nu profesioniştii care s-au familiarizat cu versiunile
există studii de validitate a scorurilor bazate pe anterioare ale EDI, tabelul furnizează şi
date incomplete. În plus, scorul compozit nu ar repartizarea itemilor în scalele EDI‑2. În fine,
trebui calculat atunci când în compoziţia lui intră în Tabelul 3.1 sunt identificaţi cei cinci clusteri
o scală care a fost invalidată. experimentali derivaţi din EDI‑3. Aceşti clusteri
(adică Frica de emoţii, Confuzie în legătură cu
emoţiile, Risc pentru abuz de substanţe, Perfecţionism
Proceduri de cotare orientat către sine, Perfecţionism prescris social) au
fost generaţi în urma analizelor logice şi empirice
Calculul scorurilor scalelor şi sunt discutaţi în Capitolul 4.
44
Fiecare afi rmaţie corespunde unei scale anume. Adunaţi scorurile afi rmaţiilor pentru fi ecare scală şi treceţi
rezultatul în spaţiul corespunzător.
Model A 11/1/04
Nume şi prenume _________________________________________ Data completării __________________
16 11 18 14 15 12 15 16 19 11 15 12
_____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____
DS B NC SSS AP NI AI DI DE P A FM
Psychological Assessment Resources, Inc. 16204 N. Florida Avenue Lutz, FL 33549 1.800.331.8378 www.parinc.com
Copyright © 1984, 1991, 2004 by Psychological Assessment Resources, Inc.
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a Psychological Assessment Resources, Inc. Conţine itemii versiunii originale EDI, construiţi de către Garner, Olmsted
si Polivy (19840. Acest formular este tiparit cu cerneala indigo pe hârtie albă. Orice altă variantă este neautorizată.
Figura 3.2. Model de Fişă de centralizare a rezultatelor pentru un adult, utilizând grupul cu
46 diagnostic de anorexie nervoasă de tip restrictiv (AN-R)
Tabelul 3.1
Itemii scalelor din EDI-3, subscalele corespondente din EDI-2 şi direcţia de cotare
Numărul Subscala
Scala/Item Cotare
itemului EDI-2
Scala Dorinţa de a fi slab (DS)
1. Mănânc dulciuri şi carbohidraţi (pâine, paste făinoase, produse de patiserie
DS 001234
etc.), fără să mă neliniştească acest lucru.
7. Mă gândesc să fac o cură de slăbire. DS 432100
11. Mi-e frică să nu mă îngraş după ce mănânc. DS 432100
16. Sunt îngrozit(ă) că aş putea să mă îngraş. DS 432100
25. Dau o importanţă mare sau exagerată greutăţii corporale. DS 432100
32. Sunt preocupat(ă) de dorinţa de a fi mai slab(ă). DS 432100
49. Dacă mă îngraş cu un kilogram sau două, mă îngrijorez că mă voi îngrăşa
DS 432100
în continuare.
Scala Bulimie (B)
4. Mănânc când sunt supărat(ă). B 432100
5. Mă îndop cu mâncare. B 432100
28. Am continuat să mănânc compulsiv atunci când simţeam că nu mă pot
B 432100
opri.
38. Mă gândesc să mă îndop cu mâncare. B 432100
46. Mănânc moderat în faţa altora şi mă îndop cu mâncare când rămân
B 432100
singur(ă).
53. Mă gândesc să încerc să vomit ca să slăbesc. B 432100
61. Mănânc sau beau pe ascuns. B 432100
64. Mă îngrijorez că, atunci când sunt supărat(ă), voi începe să mănânc. CI 432100
Scala Nemulţumire faţă de corp (NC)
2. Cred că burta mea este prea mare. NC 432100
9. Cred că am coapsele prea mari. NC 432100
12. Cred că burta mea are mărimea potrivită. NC 001234
19. Sunt mulţumit(ă) de forma corpului meu. NC 001234
31. Îmi place forma feselor mele. NC 001234
45. Cred că şoldurile mele sunt prea mari. NC 432100
47. Mă simt umflat(ă) după ce mănânc o masă normală. CI 432100
55. Cred că am coapsele de mărime potrivită. NC 001234
59. Cred că fesele mele sunt prea mari. NC 432100
62. Cred că şoldurile mele au mărimea potrivită. NC 001234
Scala Stimă de sine scăzută (SSS)
10. Simt că sunt o persoană ineficientă. SSS 432100
27. Mă simt nelalocul meu. SSS 432100
37. Am încredere în mine. SSS 001234
41. Am o părere proastă despre mine. SSS 432100
42. Mă simt în stare să îmi ating standardele. SSS 001234
50. Simt că sunt o persoană valoroasă. SSS 001234
Scala Alienare personală (AP)
18. Mă simt singur(ă) pe lume. I 432100
20. Am sentimentul de control asupra lucrurilor din viaţa mea. I 001234
24. Mi-aş dori să fiu altcineva. I 432100
56. Am un sentiment de gol interior. I 432100
80. Cred că oamenii îmi oferă încrederea pe care o merit. NS 001234
84. Simt că ies în pierdere pe toate planurile. NS 432100
91. Mă cunosc destul de bine. NS 001234
47
Tabelul 3.1 (continuare)
Itemii scalelor din EDI-3, subscalele corespondente din EDI-2 şi direcţia de cotare
Numărul Subscala
Scala/Item Cotare
itemului EDI-2
Scala Nesiguranţă interpersonală (NI)
15. Vorbesc uşor despre sentimentele mele. NI 001234
23. Comunic uşor cu alte persoane. NI 001234
34. Am dificultăţi în a-mi exprima emoţiile faţă de ceilalţi. NI 432100
57. Îmi este uşor să vorbesc despre gândurile şi sentimentele mele. NI 001234
69. Mă simt în largul meu când sunt într-un grup. NS 001234
73. Sunt comunicativ(ă) cu aproape toată lumea. NS 001234
87. Prefer să-mi petrec timpul de unul/una singur(ă), decât cu ceilalţi. NS 432100
Scala Alienare interpersonală (AI)
17. Am încredere în ceilalţi. NI 001234
30. Mă aflu în relaţii apropiate cu ceilalţi. NI 001234
54. Mai bine ţin oamenii la distanţă (mă incomodează dacă se apropie prea
NI 432100
mult de mine).
65. Mă vor dezamăgi, până la urmă, chiar şi oamenii pe care îi plac. RI 432100
74. Mă simt prins(ă) în relaţii ca într-o capcană. RI 432100
76. Oamenii înţeleg problemele mele reale. RI 001234
89. Ştiu că oamenii mă iubesc. NS 001234
Scala Deficite interoceptive (DI)
8. Mă înspăimânt atunci când sentimentele mele sunt prea puternice. a CI 432100
21. Sunt confuz(ă) în legătură cu ceea ce simt. b CI 432100
26. Pot să disting clar ce emoţie simt. b CI 001234
33. Nu ştiu ce se întâmplă în interiorul corpului meu. b CI 432100
40. Nu-mi dau seama dacă mi-e foame sau nu. b CI 432100
44. Mi-e greu să-mi controlez sentimentele. a CI 432100
51. Când mă supără ceva, nu ştiu dacă sunt trist(ă), înspăimântat(ă) sau furios/ CI
432100
furioasă. b
60. Am sentimente pe care nu le prea pot distinge. b CI 432100
77. Nu reuşesc să-mi scot din minte gânduri ciudate. b RI 432100
Scala Dezechilibru emoţional (DE)
67. Alţi oameni ar putea spune că sunt instabil(ă) emoţional. RI 432100
70. Spun lucruri la primul impuls, pe care regret că le-am spus. RI 432100
72. Trebuie să am grijă cu tendinţa mea de a abuza de medicamente. c RI 432100
79. Sunt predispus(ă) la izbucniri de furie sau de mânie. RI 432100
81. Trebuie să am grijă cu tendinţa mea de a abuza de alcool. c RI 432100
83. Ceilalţi ar spune că mă enervez uşor. RI 432100
85. Am schimbări evidente de dispoziţie emoţională. RI 432100
90. Simt nevoia de a-i face rău cuiva. RI 432100
Scala Perfecţionism (P)
13. În familia mea, doar performanţele deosebite sunt suficient de bune. e P 432100
29. Copil fiind, am încercat din greu să nu îmi dezamăgesc părinţii şi
P 432100
profesorii. e
36. Urăsc să nu fiu cel/cea mai bun(ă) în tot ceea ce fac. d P 432100
43. Părinţii mei s-au aşteptat să fiu cel/cea mai bun(ă). e P 432100
52. Simt că trebuie să fac lucrurile perfect sau să nu le fac deloc. d P 432100
63. Îmi fixez scopuri foarte măreţe. d P 432100
Scala Ascetism (A)
66. Mi-e ruşine de slăbiciunile mele omeneşti. A 432100
48
Tabelul 3.1 (continuare)
Itemii scalelor din EDI-3, subscalele corespondente din EDI-2 şi direcţia de cotare
Numărul Subscala
Scala/Item Cotare
itemului EDI-2
68. Vreau să am control total asupra poftelor şi pornirilor corpului meu. A 432100
75. Faptul că mă abţin, mă face să mă simt mai puternic(ă) din punct de vedere A 432100
spiritual.
78. A mânca de plăcere este un semn de slăbiciune morală. A 432100
82. Cred că a te relaxa este doar pierdere de vreme. A 432100
86. Sunt jenat(ă) de poftele şi de pornirile corpului meu. A 432100
88. Suferinţa te face o persoană mai bună. A 432100
Scala Frica de maturitate (FM)
3. Îmi doresc să mă pot întoarce la siguranţa copilăriei. FM 432100
6. Îmi doresc să fiu mai tânăr(ă). FM 432100
14. Cea mai fericită perioadă din viaţă este atunci când eşti copil. FM 432100
22. Aş dori să fiu mai degrabă adult decât copil. FM 001234
35. Cerinţele vârstei adulte sunt prea mari. FM 432100
39. Sunt fericit(ă) că nu mai sunt copil. FM 001234
48. Simt că oamenii sunt cei mai fericiţi atunci când sunt copii. FM 432100
58. Cei mai buni ani din viaţa ta sunt atunci când devii adult. FM 001234
Notă. Pentru subscalele EDI-2: DS = Dorinţa de a fi slab; B = Bulimie; NC = Nemulţumire faţă de corp; I = Ineficienţă; P = Perfecţionism;
NI= Neîncredere interpersonală; CI = Conştiinţă interoceptivă; FM = Frica de maturitate; A = Ascetism; RI = Reglarea impulsurilor; NS
= Nesiguranţă interpersonală.
a
Clusterul Frică de emoţii. b Clusterul Confuzie în legătură cu emoţiile. c
Clusterul Risc pentru abuz de substanţe. d
Clusterul
Perfecţionism orientat către sine. e Clusterul Perfecţionism prescris social.
[Anexa A], Eşantion clinic internaţional [Anexa de Inconsecvenţă. Apoi, utilizând tabelul de cotare
B], Eşantion clinic de adolescenţi din SUA [Anexa de pe Fişa de centralizare a rezultatelor, încercuiţi
C]) pentru a găsi scorul SCNPG. Mai întâi, categoria în care se încadrează scorul la această
localizaţi valoarea obţinută ca sumă a cotelor T scală (a se vedea Figura 3.2).
pentru grupul de diagnostic corespunzător, apoi Pentru a cota scala de Raritate (R), număraţi
urmăriţi pe orizontală în tabel, pentru a găsi itemii aparţinând scalei de Raritate care au fost
cota T şi centilul corespunzător pentru SCNPG. cotaţi cu 4. Aceşti itemi sunt marcaţi cu un I, care
Treceţi cota T şi centilul în spaţiile destinate apare alături de valoarea 4 a scorului de pe Fişa
acestora, pe Fişa de centralizare a rezultatelor. de cotare. Treceţi numărul total de itemi în spaţiul
Repetaţi aceeaşi procedură în cazul fiecărui scor prevăzut pentru scorul la scala de Raritate pe
compozit psihologic, folosind tabelele 6 şi 7 din Fişa de centralizare a rezultatelor. Utilizând tabelul
aceeaşi anexă (a se vedea Figura 3.2). de cotare de pe Fişa de centralizare a rezultatelor,
încercuiţi categoria corespunzătoare scorului de
Calcularea scorurilor la Scalele de validitate Raritate (a se vedea Figura 3.2).
Pentru stabilirea scorului la scala de Impresie
Pentru a cota scala de Inconsecvenţă (IN), negativă (ING) număraţi itemii care au primit
copiaţi de pe Fişa de cotare scorul fiecărui item scorul 4; aceşti itemi sunt marcaţi pe Fişa de cotare
al acestei scale, în căsuţa de perechi de itemi cu ajutorul căsuţelor haşurate. Treceţi numărul
corespunzătoare de pe Fişa de centralizare a total de itemi în spaţiul prevăzut pentru scorul la
rezultatelor. Apoi, scădeţi numărul mai mic din scala de Impresie negativă de pe Fişa de centralizare a
numărul mai mare şi treceţi rezultatul obţinut în rezultatelor. Utilizând tabelul de cotare de pe Fişa
coloana Total. În cele din urmă, adunaţi numerele de centralizare a rezultatelor, încercuiţi categoria
din coloana Total pentru a obţine scorul la scala corespunzătoare scorului (vezi Figura 3.2).
49
50
Nume
Model A Data
Semnificaţie
clinică ridicată
Semnificaţie
clinică tipică
Semnificaţie
clinică scăzută
centil centil
DS B NC SCRTCA SSS AP NI AI DI DE P A FM SCI SCPI SCPE SCCE SCNPG
Figura 3.3. Model de Foaie de profil EDI-3 pe baza centilelor, pentru un adult
Lot non-clinic: PAdulţi din SUA Adulţi străini Adolescenţi din SUA Eşantion de control femei
Lot clinic: PAN-R AN-AC/V BN TCAFAS Notă: Intervalele clinice s-au bazat pe eşantionul combinat de adulţi folosit pentru etalonare.
Nume
Model A Data
Cotă T Cotă T
DS B NC SCRTCA SSS AP NI AI DI DE P A FM SCI SCPI SCPE SCCE SCNPG
Lot non-clinic: PAdulţi din SUA Adulţi străini Adolescenţi din SUA Semnificaţie clinică tipică Eşantion de control femei
(eşantion combinat de
Lot clinic: AN-AC/V BN TCAFAS
Figura 3.4. Model de Foaie de profil EDI-3 pe baza cotelor T, pentru un adult din SUA
PAN-R adulţi)
51
Trasarea profilului pe baza scalelor şi a scalelor eşantioanele clinice combinate. Scorurile mai mici
compozite de centilul 25 aparţin intervalului de Semnificaţie
clinică scăzută, scorurile cuprinse între centilele
Foaia de profil EDI‑3 a fost realizată în aşa fel 25‑66 aparţin intervalului de Semnificaţie clinică
încât profilurile să poată fi întocmite utilizând tipică, în timp ce scorurile cuprinse între centilele
atât cotele T, cât şi centilele. În cazul în care 67‑99 aparţin intervalului de Semnificaţie
administraţi EDI‑3 unei persoane despre care clinică ridicată. Este important de specificat că
ştiţi că suferă de o tulburare de comportament intervalele calitative pot varia în ceea ce priveşte
alimentar, dar încă nu aţi stabilit un diagnostic, scalele de Risc de tulburare de comportament
se recomandă să examinaţi mai întâi intervalul alimentar şi SCNPG la adulţi, în funcţie de grupul
calitativ al cotelor T sau al centilelor la scalele de referinţă utilizat. Clasificările calitative în
de Risc de tulburare de comportament alimentar ceea ce priveşte Scalele psihologice nu vor varia,
şi pentru SCNPG, folosind eşantionul clinic deoarece în EDI‑3 sunt prezentate doar etaloanele
combinat din eşantioanele clinice de adulţi din bazate pe un eşantion clinic combinat (a se vedea
SUA sau eşantioanele clinice de adolescenţi, Figura 3.3). Intervalele calitative pentru cotele T
prezentate în Tabelele 4.5‑4.9. Acest format îi şi pentru centile, pentru fiecare dintre grupurile
permite utilizatorului să compare respondentul, de diagnostic, atât pentru adolescenţi, cât şi
din punct de vedere calitativ, cu un grup clinic pentru adulţi, pot fi găsite în tabelele de intervale
combinat de adulţi sau de adolescenţi, indiferent calitative din capitolul 4 al acestui Manual.
de grupul diagnostic normativ ales. După ce s‑a În mod similar, Foaia de profil pe baza cotelor
stabilit un diagnostic, este posibilă realizarea T conţine o zonă haşurată, care reprezintă
profilului pentru scalele de Risc pentru tulburări grupul de control format din femei fără tulburări
de comportament alimentar şi pentru SCNPG, pe de comportament alimentar. Banda haşurată
baza cotelor T şi a centilelor, utilizând un eşantion reprezintă intervalul de cote T echivalent
diagnostic specific folosit la etalonare. Eşantionul cu cel cuprins între centilul 25 şi centilul 67,
folosit la etalonare şi grupul diagnostic utilizate corespunzător scorurilor brute ale eşantionului
pentru a obţine scorurile din etaloane trebuie de control. În plus, Foaia de profil pe baza cotelor
specificate pe Foaia de profil. După ce aţi ales T mai conţine o zonă haşurată cu o culoare
unitatea de măsură pentru realizarea profilului, mai închisă, care corespunde intervalului de
copiaţi cotele T sau centilele pentru fiecare scală Semnificaţie clinică tipică. Zona de deasupra
şi scală compozită, în spaţiile prevăzute în partea benzii haşurate cu o culoare mai închisă reprezintă
de jos a Foii de profil (adică pe Foaia de profil pe intervalul de Semnificaţie clinică ridicată, iar
baza centilelor sau pe Foaia de profil pe baza cotelor zona de dedesubtul acesteia reprezintă intervalul
T). Marcaţi, apoi, cota T sau centilul obţinut de Semnificaţie clinică scăzută. De asemenea,
pentru fiecare scală, prin localizarea scorului menţionăm că cele trei intervale de clasificare
pe coloană, urmărind fie coloana din marginea calitativă pe baza cotelor T, pentru toate scalele
dreaptă, fie cea din stânga. Marcaţi cu atenţie şi scalele compozite ale EDI‑3, sunt supuse
punctul respectiv pe coloana potrivită. După ce unor variaţii. Acest lucru se întâmplă, deoarece
aţi marcat toate scorurile, trasaţi o linie pentru a intervalele de clasificare calitativă au fost
uni punctele corespunzătoare scorurilor tuturor construite folosind centilele ca scoruri de secţiune
scalelor de Risc de tulburare de comportament (cutoff scores), pentru eşantionul clinic combinat
alimentar şi al scalei compozite de Risc de tulburare de adulţi din SUA. Cotele T pot varia, pentru
de comportament alimentar şi alte linii pentru a uni că scalele EDI‑3 nu au o distribuţie normală, iar
punctele corespunzătoare scalelor psihologice şi cotele T şi centilele echivalente vor varia de la o
scalelor psihologice compozite pentru a forma scală la alta, în funcţie de forma distribuţiei în
un profil (a se vedea Figurile 3.3 şi 3.4). grupul de referinţă (a se vedea Figura 3.4).
Foaia de profil pe bază de centile conţine o zonă
haşurată, care reprezintă grupul de control, Administrarea EDI‑3 FT
format din femei fără tulburări de comportament
alimentar. Banda haşurată reprezintă intervalul Instrucţiunile de completare a EDI‑3 FT se
dintre centilele 25 şi 67 din eşantionul de control. găsesc pe prima pagină a formularului EDI‑3
Liniile care apar în dreptul centilului 25 şi al FT şi în Manualul FT. Se recomandă respectarea
centilului 67 reprezintă pragurile de demarcaţie următoarelor instrucţiuni şi condiţii de testare:
dintre cele trei intervale de clasificare calitative 1. EDI‑3 FT ar trebui prezentat ca fiind un in-
(adică Semnificaţie clinică scăzută, Semnificaţie strument de evaluare a atitudinilor, emoţiilor
clinică tipică, Semnificaţie clinică ridicată) pentru
52
şi comportamentelor respondentului legate Decizia recomandării unui consult de
de alimentaţie şi de alte aspecte generale. specialitate
2. Respondenţii ar trebui să fie informaţi că
nu există răspunsuri corecte sau greşite şi Această secţiune descrie procedura de cotare
că nu există o limită de timp în completarea a EDI‑3 FT şi de determinare a cazului în care
inventarului. Majoritatea adulţilor tineri sunt un individ îndeplineşte oricare dintre criteriile
capabili să completeze EDI‑3 FT în mai puţin de recomandare a unui consult de specialitate
de 10 minute. bazate pe: (a) greutate corporală mică, în
3. Este cel mai bine să se administreze EDI‑3 comparaţie cu standardele corespunzătoare
FT individual. Acesta trebuie completat în vârstei/sexului (adică folosind exclusiv criteriul
prezenţa sau sub supravegherea directă a IMC); (b) greutate corporală mică, în comparaţie
personalului calificat. În cazul administrării cu standardele corespunzătoare vârstei/sexului
în grup, respondenţii ar trebui sfătuiţi să (adică, IMC) şi preocupări excesive legate de
nu se consulte între ei în timp ce răspund la dietă, greutatea corporală şi obiceiuri alimentare
întrebări. problematice (adică, evaluate cu ajutorul
4. EDI‑3 FT nu este destinat interpretărilor scorurilor brute totale ale scalelor DS şi B) şi
idiosincrasice ale itemilor, aşadar (c) simptome comportamentale care indică o
respondenţilor ar trebui să li se ofere tulburare de comportament alimentar (adică
oportunitatea de a pune întrebări, iar bazate pe răspunsurile la cele cinci întrebări legate
examinatorul ar trebui să ofere clarificările de comportament din EDI‑3 FT). În Capitolul 4
necesare referitoare la itemi. al acestui Manual, găsiţi o discuţie detaliată în
5. Respondenţii ar trebui să fie informaţi că este legătură cu rezultatele EDI‑3 FT şi interpretarea
important să răspundă la toţi itemii. Ei ar acestora.
trebui încurajaţi să exprime orice îngrijorare Întâi de toate, rupeţi banda perforată de pe
sau dificultate în a răspunde la itemi. EDI‑3 FT şi deschideţi formularul. Informaţiile
demografice şi scorurile itemilor sunt tipărite
pe Fişa de cotare EDI‑3 FT. Transferaţi scorul
Cotarea EDI‑3 FT fiecărui item (din grila de cotare din partea
dreaptă) în coloana corespunzătoare din partea
Verificarea Formularului de răspuns EDI‑3 FT stângă a paginii (a se vedea Figura 3.5). În
completat continuare, calculaţi scorul pentru fiecare dintre
cele trei scale din EDI‑3, însumând scorurile
Odată ce Formularul de răspuns EDI‑3 FT a tuturor itemilor scalelor DS, B şi NC şi înscriind
fost completat de către respondent, examinatorul totalurile în spaţiile corespunzătoare din partea
ar trebui să îl parcurgă cu vederea, pentru a de jos a Fişei de cotare. În timp ce scorurile totale
identifica itemii omişi sau la care nu s‑a răspuns brute la scalele DS şi B sunt utilizate ca parte a
şi cei care au răspunsuri multiple. Ca şi în criteriilor de recomandare a unui consult de
cazul EDI‑3, respondenţii ar trebui îndrumaţi specialitate, scorul total brut pentru scala NC
să răspundă la itemii rămaşi necompletaţi sau este utilizat într‑o manieră calitativă pentru a
sfătuiţi să selecteze un singur răspuns pentru un stabili cât de nemulţumite de corpul lor sunt
item dacă, anterior, au ales mai multe răspunsuri. persoanele respective. EDI‑3 FT oferă trei grade
Lipsa mai multor răspunsuri sau existenţa mai de insatisfacţie faţă de propriul corp (Scăzută,
multor itemi care nu se pot cota poate determina Moderată, Crescută), bazate pe scorul brut total
invalidarea protocolului. În mod special, scalele al scalei NC.
DS, B şi NC nu ar trebui cotate atunci când mai Următorul pas este acela de a obţine pragul
mult de un item per scală a fost omis. Când un indicelui de masă corporală al individului sau
item a fost omis, examinatorul poate alege să îi de a‑i calcula IMC‑ul. Obţinerea pragului IMC
atribuie un scor egal cu media (mai precis, media sau calculul IMC‑ului unei persoane necesită
aritmetică) scorurilor itemilor completaţi la acea stabilirea greutăţii (în kilograme) şi a înălţimii (în
scală; totuşi, astfel de scoruri ar trebui interpretate metri) acesteia. Pentru a afla pragul IMC, folosiţi
cu precauţie, deoarece nu există studii sistematice Tabelul pragurilor IMC pentru recomandarea
asupra validităţii scorurilor bazate pe date unui consult de specialitate (numit „Tabelul
incomplete sau pe media scorurilor itemilor. pragurilor” pe formularul care se completează
de către pacient, din respect pentru sensibilitatea
pacienţilor) de pe ultima pagină a EDI‑3 FT.
Localizaţi înălţimea individului (în metri) în
53
Fişa de cotare
Model A 29/10/2004
Nume şi prenume ________________________________________________ Data ______________________________
Partea a
1. 3 0 0 1 2 3 4
2. 3 4 3 2 1 0 0
3. 4 4 3 2 1 0 0
4. 3 4 3 2 1 0 0
5. 3 4 3 2 1 0 0
6. 2 4 3 2 1 0 0
7. 4 4 3 2 1 0 0
8. 3 0 0 1 2 3 4
9. 4 4 3 2 1 0 0
10. 3 0 0 1 2 3 4
11. 2 4 3 2 1 0 0
12. 4 4 3 2 1 0 0
13. 4 0 0 1 2 3 4
14. 3 4 3 2 1 0 0
15. 3 4 3 2 1 0 0
16. 3 4 3 2 1 0 0
17. 2 4 3 2 1 0 0
18. 4 4 3 2 1 0 0
19. 3 4 3 2 1 0 0
20. 2 4 3 2 1 0 0
21. 3 0 0 1 2 3 4
22. 4 4 3 2 1 0 0
23. 3 4 3 2 1 0 0
24. 4 0 0 1 2 3 4
25. 4 4 3 2 1 0 0
Scor brut total 22 27 31
Nemulţumire faţă de corp (NC)
DS B NC Interval calitativ
Scăzută Moderată Crescută
Partea B Scor brut total 0‑7 8‑30 31‑40
19 F 162 cm 46 kg
Vârsta ______________ Sexul ___________ Înălţimea ________ Care este greutatea dumneavoastră actuală? _________________
53 kg
Care este greutatea cea mai mare pe care aţi avut‑o vreodată (excluzând perioada de sarcină, dacă e cazul)? _______________________
2003
În ce an s‑a întâmplat acest lucru? ______________
45 kg
Care este greutatea cea mai mică pe care aţi avut‑o vreodată, ca adult (sau ca adolescent, dacă nu aveţi încă 18 ani)? _____________
2001 45 kg
În ce an s‑a întâmplat acest lucru? _____________ Ce greutate aţi prefera să aveţi? __________
O dată
De 1‑2 De 3‑5 sau de
În ultimele 3 luni, cât de des: O dată pe De 2‑3 ori pe ori pe mai
lună sau ori pe săptă‑ săptă‑ multe
Niciodată mai puţin lună mână mână ori pe zi
1. Aţi avut episoade de mâncat compulsiv (aţi mâncat o cantitate mare
0 1 2 3 4 5
de alimente, simţind că nu vă puteţi controla)?
2. V‑aţi provocat voma pentru a vă controla greutatea? 0 1 2 3 4 5
4. Aţi făcut activităţi fi zice, timp de 60 de minute sau mai mult, pentru
a slăbi sau pentru a vă controla greutatea? 0 1 2 3 4 5
Figura 3.5. Model al Fişei de cotare şi al Formularului de trimitere din EDI-3 FT pentru un adult
54
Formular de trimitere
Secţiunea B. Stabilirea trimiterii la un consult de specialitate pe baza valorii IMC-ului şi a scorurilor totale brute obţinute la scalele DS
şi B
1. În tabelul de mai jos, în funcţie de vârstă, găsiţi rândul care conţine valoarea pragului IMC sau a IMC‑ului calculat. Pe rândul corespunzător
valorii IMC‑ului, se găsesc valorile critice ale DS şi B. Încercuiţi aceste valori.
2. Criteriile de trimitere sunt îndeplinite, dacă scorul brut al DS sau al B de pe Fişa de cotare este EGAL CU SAU MAI MARE DECÂT valoarea
critică a DS sau, respectiv, a B încercuită în tabel. Criteriile de trimitere nu sunt îndeplinite, dacă scorurile brute totale ale DS şi B sunt MAI
MICI decât valorile critice ale DS şi B.
vârsta ≤ 17 ani vârsta ≥ 18 ani
Criterii de trimitere
valoarea critică valoarea critică
Scorul Scorul Scorul Scorul Se îndeplinesc criteriile de trimitere
valoarea brut total brut total valoarea brut total brut total P (scorul brut total al DS sau al B ≥ valoarea
critică a DS sau, respectiv, a B din tabel).
pragului IMC DS B pragului IMC DS B
≤15,5 9 sau 4 ≤18,0 15 sau 5 NU se îndeplinesc criteriile de trimitere
(scorul brut total al DS şi al B < valoarea
>15,5 şi ≤ 22,0 9 sau 4 >18,0 şi ≤ 22,0 22 sau 8 critică a DS şi, respectiv, a B din tabel).
>22,0 şi ≤ 25,0 18 sau 8 >22,0 şi ≤ 25,0 24 sau 10
>25,0 22 sau 10 >25,0 25 sau 12
56
Administrarea instrumentului EDI‑3 LS sunt capabili să completeze EDI‑3 LS în mai
puţin de 10 minute.
Instrucţiunile de completare a EDI‑3 LS se 2. Este cel mai bine să se administreze EDI‑3
găsesc pe prima pagină a formularului. Întrebările LS individual. Acesta trebuie completat în
marcate cu un asterisc solicită informaţii necesare prezenţa sau sub supravegherea directă a
pentru a pune un diagnostic de tulburare de personalului calificat. În cazul administrării
comportament alimentar conform criteriilor în grup, respondenţii ar trebui sfătuiţi să
DSM‑IV‑TR. Este bine de ştiut că EDI‑3 LS este nu se consulte între ei în timp ce răspund la
un instrument care ajută la formularea unui întrebări.
diagnostic şi nu este menit pentru a fi utilizat 3. EDI‑3 LS nu este destinat interpretărilor
ca unic instrument de diagnostic. Se recomandă idiosincrasice ale itemilor, aşadar
respectarea următoarelor instrucţiuni şi condiţii respondenţilor ar trebui să li se ofere
de testare: oportunitatea de a pune întrebări, iar
1. Respondenţii ar trebui să fie informaţi că examinatorul ar trebui să ofere clarificările
nu există răspunsuri corecte sau greşite şi necesare referitoare la itemi.
că nu există o limită de timp în completarea 4. Respondenţii ar trebui să fie informaţi că
inventarului. Majoritatea adulţilor tineri este important să răspundă la toţi itemii.
57
4
Interpretare
59
Tabelul 4.1
Principalii factori de risc identificaţi pentru tulburările de comportament alimentar şi formularele,
scalele şi scalele compozite EDI-3 corespunzătoare acestor factori
Individual/psihologic
Sex feminin Crescută Formular: EDI-3 LS
Orientare sexuală Scăzută
Etnie Medie Formular: EDI-3 LS
Diete de tip restrictiv Crescută Formular: EDI-3 LS,
Scală: Dorinţa de a fi slab,
Scală compozită: Risc de tulburare de comportament
alimentar
Greutate premorbidă crescută Scăzută Formular: EDI-3 LS
Nemulţumire faţă de corp şi preocupări Crescută Scale: Dorinţa de a fi slab, Nemulţumire faţă de corp;
legate de greutate Scală compozită: Risc de tulburare de comportament
alimentar
Exerciţii fizice intense Medie Formular: EDI-3 LS
Stimă de sine scăzută sau ineficacitate Crescută Scale: Stimă de sine scăzută, Alienare personală;
Scală compozită: Ineficacitate
Emoţionalitate negativă Scăzută
Perfecţionism Medie Scale: Perfecţionism, Ascetism;
Scală compozită: Control excesiv
Tulburare obsesiv-compulsivă Medie
Tulburări de anxietate Medie Scale: Perfecţionism, Ascetism;
Scală compozită: Control exagerat
Conştiinţă interoceptivă scăzută Medie Scală: Deficite interoceptive;
Scală compozită: Probleme emoţionale
Stil de comunicare evitant Scăzută Scale: Perfecţionism, Ascetism;
Scală compozită: Control exagerat
Frică de maturizare psihologică Scăzută Scală: Frica de maturitate
Abuz de alcool/droguri Scăzută Scală: Instabilitate emoţională;
Scală compozită: Probleme emoţionale;
Cluster: Risc pentru abuz de substanţe
Probleme de control al impulsului Scăzută Scală: Reglare emoţională deficitară;
Scală compozită: Probleme emoţionale
Suport social slab perceput Scăzută Scale: Nesiguranţă interpersonală, Alienare personală;
Scală compozită: Probleme interpersonale
Factorul genetic Crescută
60
Tabelul 4.1 (continuare)
Principalii factori de risc identificaţi pentru tulburările de comportament alimentar şi formularele,
scalele şi scalele compozite EDI-3 corespunzătoare acestor factori
Astfel, pentru a face o evaluare iniţială, se numără: membrii familiei, foşti terapeuţi,
psihologul clinician trebuie să deţină competenţe medicul de familie, precum şi alte persoane
tehnice vaste în domeniul evaluării psihologice, care sunt informate direct în privinţa nivelului
precum şi competenţe de evaluare a unor de funcţionare a pacientului. Chiar dacă acest
simptome specifice medicale, comportamentale lucru poate părea redundant în cazul majorităţii
şi psihologice, frecvent întâlnite la persoanele cu evaluărilor clinice, este deosebit de relevant
tulburări de comportament alimentar. pentru pacienţii care se prezintă cu o posibilă
EDI‑3 nu oferă o identificare exhaustivă a tulburare de comportament alimentar. Datorită
aspectelor psihologice relevante pentru înţele- problemelor motivaţionale specifice acestui grup
gerea şi tratarea tulburărilor de comportament de pacienţi, informaţiile dezvăluite de ei înşişi în
alimentar. Caracteristici psihologice precum legătură cu starea actuală de funcţionare sau cu
obsesionalitatea, introversiunea, ostilitatea, istoricul tulburării ar putea fi inexacte.
căutarea noutăţii, evitarea neplăcerilor, paranoia,
narcisismul, dependenţa, suportul social Factori care au o influenţă semnificativă
perceput, depresia, anxietatea şi alte trăsături asupra interpretării
au fost observate în mod repetat la pacienţii cu
tulburări de comportament alimentar. Aşadar, Motivaţia pentru tratament
evaluarea ideală se bazează pe informaţii obţinute
cu ajutorul unor metode de evaluare multiple şi În cazul persoanelor cu tulburări de
al altor instrumente psihometrice standardizate, comportament alimentar, motivaţia pentru
care evaluează aspecte psihologice menite să tratament reprezintă un aspect complicat al
completeze EDI‑3. evaluării. Asumpţia conform căreia cei mai mulţi
Informaţiile obţinute direct de la pacient pacienţi cu tulburări de comportament alimentar
ar trebui completate cu informaţii provenite sunt neîncrezători în relaţia terapeutică şi sunt
din alte surse, ori de câte ori acest lucru este lipsiţi de motivaţia pentru schimbare este frecvent
posibil. Printre sursele de informaţii adiţionale întâlnită, însă este falsă. Majoritatea pacienţilor
61
vin la prima consultaţie fiind conştienţi că se află persoane care se străduiesc din răsputeri să
într‑o stare fizică şi emoţională fragilă şi îşi dau capete o „identitate de anorectic” şi apoi se agaţă
seama că tulburarea pe care o au are consecinţe de ea, datorită asocierii ei cu statutul de vedetă
grave la nivel fizic şi interpersonal. Cu toate şi cu caracteristici dezirabile din punct de vedere
acestea, în multe cazuri, nivelul iniţial al motivaţiei social.
scade la un moment dat, atunci când pacientul
îşi dă seama de complexitatea tratamentului. Sugestii pentru interpretarea EDI‑3
Probabil, cel mai des întâlnit scenariu, în cazul
pacienţilor emaciaţi, este „dorinţa anorecticului”, Respondenţi motivaţi. Persoanele care sunt
care se manifestă printr‑o dorinţă sinceră de a se cooperante şi care par implicate personal în
recupera, atâta timp cât acest lucru nu înseamnă procesul de evaluare sunt, de obicei, sincere
să se îngraşe (Garner şi Remis, 1982). atunci când completează testele de auto‑evaluare.
Cu toate acestea, este frecvent întâlnită Atunci când pacienţii sunt în mod evident
situaţia în care pacienţii se prezintă la terapie în motivaţi, psihologul poate avea mai multă
urma insistenţelor celorlalţi, cum ar fi soţul/soţia, încredere că interpretarea rezultatelor este
părinţii sau alţi membri ai familiei. Este posibil corectă.
ca acest lucru să se întâmple după luni sau Respondenţi nemotivaţi sau ostili. Dimpotrivă,
chiar ani de eforturi chinuitoare. Adolescenţii şi dacă respondenţii manifestă făţiş ostilitate faţă
copiii mai mici rareori se prezintă la tratament de participarea la evaluare, ei pot fi necooperanţi
din proprie iniţiativă; este posibil ca ei să vină la în timp ce completează testele de evaluare.
evaluare cu sentimente de furie, să fie aparent Psihologul trebuie să verifice protocolul, în
complianţi, dar să ascundă resentimente sau să căutarea unor răspunsuri date la întâmplare
fie cu adevărat cooperanţi. Datorită faptului că sau neglijente. Pacienţii slab motivaţi oferă
ei se străduiesc să păstreze secretul în legătură deseori răspunsuri extreme, care indică lipsa
cu faptul că îşi provoacă vărsături şi cu celelalte simptomatologiei.
comportamente pe care le fac pentru a slăbi sau Exagerarea psihopatologiei. Unii respondenţi
neagă pierderea în greutate, încercările de a cred că „nu sunt suficient de bolnavi ca să
face o evaluare acurată ar putea fi împiedicate. merite tratamentul” şi vor răspunde într‑un
Deoarece cea mai mare parte a procesului de mod exagerat, indicând prezenţa unei
evaluare se bazează pe date provenite din simptomatologii, în încercarea de a „fi apţi”
declaraţiile pacientului, este extrem de important pentru tratament. Atunci când există puţine
ca psihologul să înţeleagă factorii motivaţionali variaţii în protocolul testului, cu răspunsuri
şi să obţină colaborarea pacientului ori de câte exagerate indicând prezenţa simptomatologiei
ori este posibil. Multe dintre simptomele de la toate întrebările, să aveţi în vedere o retestare
bază, atât în AN, cât şi în BN (de exemplu, diete în alt moment, pentru a obţine o evaluare mai
şi activitate fizică extreme) au fost descrise ca realistă a constructelor măsurate de EDI‑3.
fiind „ego‑sintonice”, prin faptul că persoana Neîncredere generală în relaţii. Reticenţa în
care suferă de o tulburare de comportament a participa la o evaluare şi la o terapie poate
alimentar îşi acceptă simptomele şi este puţin reflecta o lipsă generală de încredere în relaţiile
sau deloc motivată să se schimbe. Acest lucru interpersonale. Nu este neobişnuit ca unii
se întâlneşte foarte frecvent în stadiile iniţiale pacienţi să se fi simţit inferiori, incompetenţi şi
ale tulburărilor de comportament alimentar, vulnerabili în relaţiile anterioare, chiar dacă au
deoarece este posibil ca pacientul să simtă o fost complianţi şi pasivi. Un procent semnificativ
creştere a stimei de sine şi a senzaţiei că deţine de pacienţi cu tulburări de comportament
controlul şi să nu se confrunte cu simptomele alimentar au fost victime ale abuzului sexual
neplăcute care se instalează pe parcursul sau fizic, iar aceste evenimente au contribuit la
cronicizării afecţiunii. De asemenea, în stadiile formarea unui sentiment general de neîncredere.
iniţiale, este posibil ca persoana să primească
întăriri sociale pentru pierderea în greutate şi Creşterea motivaţiei pentru procesul de
să aibă auto‑controlul necesar pentru a respecta evaluare
o dietă. Multe dintre simtomele tulburărilor de
comportament alimentar sunt iniţiate de către Explicarea scopului evaluării. Evaluarea poate
pacient şi orice încercare de a‑i sugera că sunt fi făcută în scopuri diferite, cum ar fi planificarea
problematice va întâmpina rezistenţă din partea tratamentului, studiile de follow‑up (de
lui. Tulburările de comportament alimentar au urmărire) cu accent pe evaluarea programului şi
căpătat o conotaţie socială pozitivă pentru acele cercetarea efectelor. Explicarea scopurilor precise
62
ale evaluării nu este importantă doar pentru a Tabelul 4.2
respecta standardele de etică profesională, ci şi Efectele semi-înfometării
pentru a‑i oferi pacientului oportunitatea de a‑şi
reduce anxietatea, punând întrebări. Modificări de atitudine şi comportament în ceea ce priveşte
Stabilirea relaţiei terapeutice. Stabilirea relaţiei mâncarea
Preocupare pentru mâncare
terapeutice şi câştigarea încrederii pacientului Colectarea de reţete, cărţi de bucate şi meniuri
în timpul procesului de testare sunt necesare Obiceiuri alimentare neobişnuite
pentru a obţine informaţii acurate în legătură Consum crescut de cafea, ceai şi condimente
cu istoricul şi cu simptomele pacientului la Mestecat de gumă
Alimentaţie compulsivă
momentul testării. Psihologul ar trebui să îi
transmită pacientului că îşi doreşte cu adevărat Modificări emoţionale şi sociale
să înţeleagă punctul de vedere al acestuia. De Depresie
Anxietate
asemenea, înainte de evaluare, psihologul ar Iritabilitate şi/sau furie
trebui să ia în calcul desfăşurarea unui interviu Labilitate
cu pacientul. Episoade psihotice
Modificări de personalitate evidenţiate la testele psihologice
Evitarea învinovăţirii. Pacienţii şi părinţii lor
Izolare socială
se prezintă de multe ori la evaluare cu sentimente
de vină şi sunt defensivi, crezând că ei sunt Modificări cognitive
„de vină” pentru tulburarea de comportament Capacitate de concentrare scăzută
Raţionament defectuos
alimentar. Deseori, părinţii declară că ei consideră Apatie
că tulburarea de comportament reflectă faptul că
ei nu sunt părinţi buni. Pacienţilor li se spune sau Modificări fizice
Tulburări de somn
ei cred că, dacă nu se vindecă de tulburarea de Slăbiciune
comportament alimentar, dau dovadă de lipsă de Tulburări gastrointestinale
voinţă. Este important ca aceste păreri greşite să Hipersensibilitate la zgomot şi la lumină
fie restructurate, deoarece ele pot avea ca rezultat Edeme
Hipotermie
răspunsuri inexacte, cu scopul evitării criticilor. Parestezii
Rată scăzută a metabolismului bazal (MB)
Afecţiuni psihologice secundare pierderii Apetit sexual scăzut
63
În sfera tulburărilor de comportament încadrat în limitele normale la testarea iniţială, a
alimentar, multe teorii accentuează rolul fost reevaluat după zece săptămâni de pierdere în
factorilor emoţionali în etiologia şi menţinerea greutate (4,5 kg sau aproximativ 7% din greutatea
alimentaţiei compulsive. Alimentaţia compulsivă corporală iniţială) şi a prezentat tulburări majore
este adeseori considerată ca fiind funcţională de personalitate evidenţiate pe baza MMPI.
în ceea ce priveşte controlul stării afective, Aşa cum apare în Tabelul 4.2, bărbaţii din
provocând detaşare în faţa unei emoţii neplăcute studiul menţionat anterior au raportat numeroase
sau, dimpotrivă, permiţând manifestarea unor transformări psihice, incluzând disconfort
conflicte psihologice bazale. În timp ce alimentaţia gastrointestinal, edeme, nevoie redusă de somn
compulsivă poate servi multor asemenea funcţii şi toleranţă scăzută la temperaturi joase. Interesul
psihologice, experimentul lui Key şi colab. sexual a fost, de asemenea, drastic diminuat, iar
(1950) arată că explicaţia cea mai succintă pentru Keys şi colab. (1950) au observat că „mulţi bărbaţi
senzaţia crescută de foame şi pentru episoadele au considerat binevenită eliberarea de tensiunile
de alimentaţie compulsivă este că acestea au o şi frustrările sexuale prezente, în mod normal, la
legătură directă cu subnutriţia şi pierderea în bărbaţii tineri” (p. 840). Faptul că înfometarea a
greutate. afectat impulsurile sexuale şi conflictele asociate
Deşi participanţii erau sănătoşi din punct lor necesită o atenţie specială, deoarece s‑a
de vedere psihologic înaintea experimentului, presupus că acest proces este forţa motrice din
majoritatea au suferit mult emoţional ca rezultat spatele regimurilor alimentare ale multor pacienţi
al pierderii în greutate. Majoritatea bărbaţilor cu AN. Conform afirmaţiilor lui Crisp (1980), AN
au avut perioade de timp în care suferinţa lor este o tulburare adaptativă, în sensul că reduce
emoţională era destul de gravă; aproape 20% preocupările sexuale faţă de care adolescenţii se
dintre ei au trăit o deteriorare emoţională extrem simt nepregătiţi. În timpul etapei de reabilitare
de severă, care a interferat considerabil cu a greutăţii corporale, interesul sexual a revenit
funcţionarea lor cotidiană. Modificarea la nivel lent.
emoţional cea mai des întâlnită a fost depresia Studiul realizat de Keys şi colab. (1950) este
accentuată; cu toate acestea, la unii voluntari s‑a relevant pentru evaluarea funcţionării psihice şi
observat o dispoziţie afectivă bună, iar la alţii fizice a indivizilor cu tulburări de comportament
s‑au înregistrat oscilaţii emoţionale extreme. Aşa alimentar. Multe dintre semnele presupuse a
cum se prezintă în Tabelul 4.2, semi‑înfometarea fi, în primul rând, tulburări emoţionale, pot fi
a produs şi alte modificări emoţionale, incluzând interpretate ca secundare pierderii în greutate.
sentimente de inadaptare şi de izolare socială. Mai mult decât atât, multe dintre schimbările
Multe dintre simptomele induse prin observate în cazul acestor bărbaţi au persistat
înfometare observate în acest studiu au avut mai multe luni; prin urmare, clinicianul care
nevoie de luni pentru a se remite, chiar şi după efectuează evaluarea trebuie să fie conştient de
ce greutatea corporală a revenit la parametrii efectele de lungă durată ale pierderii în greutate
normali (Keys şi colab., 1950). Există o serie asupra multora dintre aspectele psihologice
de modalităţi prin care aceste simptome pot evaluate de EDI‑3 şi de alte instrumente de
menţine AN. Evacuarea gastrică întârziată poate evaluare psihologică.
face ca pacientul cu AN, care este deja sensibil
la cele mai mici creşteri în greutate, să sufere o
balonare postprandială (Lee, 1993). Tendinţa de Afecţiuni psihologice, ca efect secundar al
a avea episoade de alimentaţie compulsivă, cu unor pattern‑uri haotice de alimentaţie
precădere în timpul procesului de restabilire
a greutăţii, generează sentimentul de vină Trăsăturile psihologice evaluate de EDI‑3
care poate duce la manifestări compensatorii, pot contribui la apariţia sau la menţinerea unei
precum provocarea vărsăturilor. Manifestările tulburări de comportament alimentar; cu toate
obsesionale induse prin înfometare, depresia, acestea, este posibil ca prezenţa sau magnitudinea
sensibilitatea emoţională şi izolarea socială pot lor să fie doar produse secundare ale tulburării.
agrava o tulburare emoţională preexistentă. Generalizările privind caracterul predominant al
Profilurile rezultate în urma administrării trăsăturilor de personalitate şi al altor trăsături
Inventarului multifazic de personalitate Minnesota psihopatologice sunt limitate de faptul că cele
(MMPI; Hathaway şi McKinley, 1940) pe un mai multe evaluări sunt efectuate atunci când
lot redus de participanţi au indicat prezenţa pacienţii prezintă simptome ale tulburării de
unei deteriorări profunde ca rezultat posibil al comportament alimentar. Trăsăturile observate
pierderii în greutate. Un bărbat, al cărui scor s‑a pot însemna modificări secundare care rezultă
64
din pattern‑uri haotice de alimentaţie. Studiile Tabelul 4.3
efectuate cu ajutorul EDI şi al altor instrumente Stabilitatea subscalelor EDI
de evaluare au arătat că pacienţii cu BN care
răspund la tratament prin ameliorarea rapidă a r
alimentaţiei compulsive şi a vărsăturilor prezintă Subscale EDI Femei adulte Studente
o reducere corespunzătoare a simptomelor de (N=166)a (N=509)b
depresie şi a altor semne de tulburare emoţională Dorinţa de a fi slab 0,70 0,50
(Fairburn, Cooper, Kirk şi O’Connor, 1985; Bulimie 0,75 0,56
Garner şi colab., 1990; Wilson, Rossiter, Kleifield Nemulţumire faţă de corp 0,67 -
şi Lindholm, 1986). Garner şi colaboratorii au Ineficacitate 0,65 -
constatat că pacienţii cu BN, ale căror episoade Perfecţionism 0,73 0,56
de alimentaţie compulsivă şi de vărsături au fost Neîncredere 0,67 0,52
ţinute sub control în timpul tratamentului, au interpersonală
prezentat îmbunătăţiri semnificative în ceea ce Conştiinţă interoceptivă 0,50 -
priveşte trăsăturile de personalitate borderline, Frica de maturitate 0,54 0,34
adaptarea socială, depresia, stima de sine şi alte
aspecte ale funcţionării. Astfel, prezenţa unei
a
studiu cu o durată de 6 ani, incluzând femei adulte din
populaţia generală (Rizvi, Stice şi Agras, 1999); bstudiu cu
tulburări de comportament alimentar poate o durată de 10 ani, incluzând studente (Joiner, Heatherton
avea o influenţă considerabilă asupra evaluării şi Keel, 1997).
distresului psihologic şi a altor trăsături, fapt
care ar putea duce la concluzii eronate privind
prezenţa unei tulburări de personalitate.
Recunoaşterea faptului că pattern‑urile haotice a cinci dintre scalele versiunii originale EDI şi
de alimentaţie afectează funcţionarea psihică au descoperit corelaţii relativ crescute test‑retest
nu anulează observaţiile clinice făcute în timpul pentru toate scalele, mai puţin pentru subscala
manifestării acute a tulburării de comportament Frica de maturitate (a se vedea tabelul 4.3). În
alimentar; totuşi, acest lucru ar trebui să constituie cadrul aceluiaşi eşantion, Heathertorn şi colab. au
un punct de plecare în interpretarea cu precauţie descoperit o diminuare semnificativă, pe aceeaşi
a rezultatelor. Dacă simptomele au fost prezente perioadă de 10 ani, a scorurilor la subscalele
înainte de debutul tulburării de comportament Dorinţa de a fi slab, Bulimie şi Frica de maturitate şi
alimentar, atunci se poate avea o încredere mai nicio modificare semnificativă în cazul subscalei
mare în faptul că ele reflectă tulburarea iniţială. de Neîncredere interpersonală.
65
Prezentare generală a metodelor de de tulburare de comportament alimentar. În
evaluare ultimii ani a fost elaborată o serie de interviuri
structurate, printre care Instrumentul de evaluare
Pentru evaluarea tulburărilor de compor- clinică a tulburărilor de comportament alimentar
tament alimentar au fost elaborate diferite metode (Clinical Eating Disorder Rating Instrument - CEDRI;
de colectare de informaţii, printre care interviuri Palmer, Christie, Cordle, Davies şi Kenrick,
clinice structurate, interviuri semistructurate, 1987); Evaluarea tulburărilor de comportament
metode de observaţie comportamentală, me- alimentar (Eating Disorder Examination - EDE;
ode standardizate de autoevaluare, liste de Fairburn şi Cooper, 1993); Interviul pentru
simptome, scale clinice de evaluare, proceduri de diagnosticul tulburărilor de comportament alimentar
automonitorizare şi diete standardizate. (Interview for Diagnosis of Eating Disorders - IDED;
Williamson, 1990) şi Interviul structurat pentru
Interviu clinic anorexie nervoasă şi bulimie nervoasă (Structured
Interview for Anorexia and Bulimia Nervosa - SIAB;
Procesul de evaluare începe, de obicei, cu un Fichter şi colab., 1991).
interviu clinic detaliat, prin intermediul căruia EDE este cel mai bine validat interviu şi
se examinează cu atenţie informaţii relevante a generat un număr mare de cercetări. Acesta
pentru anumite domenii. Este important ca, este un interviu semistructurat realizat de
prin formatul şi stilul interviurilor iniţiale, să se către un investigator şi este destinat evaluării
urmărească crearea unei atmosfere de deschidere psihopatologiei specifice tulburărilor de
şi încredere între pacient şi evaluator. Acest lucru comportament alimentar. Răspunsurile sunt
este de o importanţă crucială în cazul pacienţilor organizate în patru subscale (acestea fiind
cu tulburări de comportament alimentar, care ar Restricţie, Preocupare pentru mâncare, Preocupare
putea crede că scopul evaluării şi al tratamentului pentru forma corpului, Preocupare pentru greutate).
este, în principal, acela de a‑i convinge să EDE este avantajos, deoarece permite o evaluare
renunţe la simptomele lor, pe care ei le percep ca extrem de amănunţită a psihopatologiei specifice
fiind funcţionale, necesare sau chiar dezirabile. tulburărilor de comportament alimentar, cu
Informaţiile clinice şi cele personale pot fi examinări realizate de către investigator pentru a
completate cu ajutorul unor liste nestandardizate clarifica semnificaţia din spatele răspunsurilor la
de simptome, cum sunt Formularul de interviu în întrebări. Printre dezavantajele acestui interviu
bulimie (Bulimia Interview Form, Walsh şi Gladis, se numără faptul că administrarea interviului
1985); Chestionarul de tulburări de comportament durează cel puţin o oră, necesită prezenţa unui
alimentar (Eating Disorder Questionnaire, Mitchell, intervievator pregătit şi nu este potrivit atunci
Hatsukami, Eckert şi Pyle, 1985) şi Examinare când este nevoie de păstrarea anonimatului sau
în scop diagnostic a tulburărilor de comportament în cazul administrării în grup. De asemenea,
alimentar (Diagnostic Survey for Eating Disorders, interviul evaluează doar un număr restrâns de
Johnson, 1985). Aceste instrumente sunt menite variabile referitoare la alimentaţie, fără a măsura
să fie folosite împreună cu datele obţinute constructe psihologice demonstrate ca fiind
prin interviu şi conţin itemi care se referă importante în apariţia şi menţinerea tulburărilor
la date demografice, legate de familia şi de de comportament alimentar. CEDRI este o scală
istoricul greutăţii corporale ale pacientului, de evaluare clinică formată din 31 de itemi care
alături de întrebări referitoare la atitudinile şi vizează măsurarea a trei tipuri de simptome
comportamentele faţă de alimente. (adică, patternuri comportamentale, atitudini
şi alte simptome [de exemplu, depresie, stimă
Interviu semistructurat de sine scăzută]), care apar în mod frecvent în
tulburările de comportament alimentar. CEDRI
Construcţia de interviuri standardizate are o fidelitate inter‑evaluatori satisfăcătoare.
semistructurate, destinate să evalueze convin- O limită metodologică a interviurilor
gerile referitoare la alimente, greutate şi forma structurate este aceea că se referă doar la
corpului, reprezintă un progres major în constructe cognitive care sunt definite cu stricteţe
acest domeniu. Interviul semistructurat oferă de către investigator. De asemenea, ele se bazează
psihologului avantajul de a avea mai multă pe declaraţii retrospective, care ar putea să nu
precizie atunci când trebuie să facă distincţia corespundă cu o reprezentare dinamică în timp
între preocupările pentru greutatea şi forma a patternurilor de gândire şi a stilului cognitiv
corpului care au semnificaţie clinică şi cele care ale pacientului. Pentru a surprinde temele
nu sunt relevante pentru punerea unui diagnostic cognitive relevante şi valenţa preocupărilor
66
legate de alimente, greutatea şi forma corpului, de informaţii pentru diagnostic şi tratament,
au fost propuse metode mai puţin structurate acestea oferă avantajul unei administrări şi cotări
(Cooper, 1997). Cooper şi Fairburn (1992) au economice. De asemenea, acest tip de instrumente
utilizat o scurtă listă de gânduri şi verbalizarea minimizează influenţa intervievatorului şi alte
concomitentă, într‑un studiu în care au fost potenţiale dezavantaje care derivă din evaluarea
comparate grupuri de control cu grupuri de în cadrul unei interacţiuni între intervievator şi
pacienţi cu AN şi BN în ceea ce priveşte trei participant.
sarcini comportamentale. Rezultatele la proba de Pe lângă EDI‑3 au mai fost introduse diferite
verbalizare concomitentă au arătat că pacienţii instrumente de evaluare a simptomatologiei
cu tulburări de comportament alimentar tulburărilor de comportament alimentar. Testul
adoptă în timpul sarcinilor mai multe afirmaţii atitudinilor faţă de alimentaţie (Eating AttitudesTest
negative la adresa propriei persoane, în legătură - EAT; Garner şi Garfinkel, 1979) este probabil
cu alimentele, greutatea şi forma corpului, în cel mai utilizat, iar versiunea sa de 26 de itemi
comparaţie cu persoanele din grupurile de (EAT‑26; Garner, Olmsted, Bohr şi Garfinkel, 1982)
control. Mai mult decât atât, s‑a concluzionat oferă scoruri factoriale pentru „comportament
că pacienţii cu AN s‑au dovedit mai preocupaţi alimentar restrictiv”, „bulimie şi preocupare
de alimentaţie, iar aceste preocupări par să fie pentru mâncare” şi „control asupra senzaţiilor
diferite din punct de vedere calitativ faţă de cele orale”. O soluţie factorială mai relevantă din
care apar în celelalte grupuri. punct de vedere clinic, EAT‑26 a rezultat în urma
Rezultatele obţinute cu ajutorul metodei unui studiu pe un eşantion de 3.032 de femei care
listelor de gânduri şi a verbalizării concomitente au participat la Programul naţional de screening al
sunt încurajatoare. Totuşi, aceste metode au tulburărilor de comportament alimentar din 1998
anumite limite, printre care faptul că oferă date (The 1998 National Eating Disorder Screening
care nu sunt la fel de uşor de analizat precum Program, Garner şi colab., 2004). O soluţie de
datele provenite din metodele de auto‑evaluare, trei factori a contribuit la 50,4% din varianţa
aplicarea lor necesită mult timp, iar unii scorurilor la EAT‑26 şi o soluţie factorială
participanţi le pot considera prea intruzive. identică a fost replicată pe eşantionul de validare
Cooper, Todd şi Wells (1998) au utilizat un suplimentară. Noii factori ai EAT‑26 care au
interviu semistructurat pentru a investiga rezultat, adică (a) Preocupare faţă de alimente şi
convingerile negative despre sine la pacienţii cu greutate, (b) Control excesiv al alimentaţiei şi (c)
AN, în comparaţie cu pacienţii cu BN şi cu femei Provocarea vărsăturilor/Alimentaţie compulsivă,
care nu suferă de tulburări de comportament au proprietăţi psihometrice mai bune decât cei
alimentar. Persoanele din grupurile de pacienţi au din EAT‑26 iniţial.
putut identifica anumite surse ale convingerilor Şi alte instrumente de autoevaluare au
lor negative despre sine, în legătură cu greutatea demonstrat o preocupare exagerată faţă de
şi forma corpului, printre care tachinări sau alimente, greutatea şi forma corpului, la pacienţii
critici din partea membrilor familiei, a colegilor cu tulburări de comportament alimentar. De
şi a profesorilor sau acordarea unei importanţe exemplu, Cooper şi Turner (2000) au investigat
prea mari alimentelor şi alimentaţiei, acasă sau asumpţii şi convingeri în grupuri de paciente
la şcoală. Toţi pacienţii credeau că restricţia cu AN, de femei care ţin dietă şi grupuri de
alimentară le‑a ameliorat convingerile negative control, utilizând Chestionarul convingerilor
despre propria persoană. În concluzie, dovezi despre tulburările de comportament alimentar
obţinute cu ajutorul a diferite metode susţin (Eating Disorder Belief Questionnaire, Cooper,
teoria cognitivă principală a AN, care afirmă că Cohen‑Tovee, Todd, Wells şi Tovee, 1997).
pacienţii folosesc un limbaj negativ la adresa Rezultatele au arătat că femeile cu AN diferă
propriei persoane, au gânduri automate şi de femeile care ţin dietă şi de cele din grupul
scheme cognitive care reflectă o preocupare de control în privinţa conţinuturilor cognitive.
exagerată pentru hrană şi alimentaţie, greutate şi Ele au obţinut scoruri mai mari la scalele care
forma corpului. măsoară prezenţa asumpţiilor greşite în legătură
cu greutatea, forma corpului şi alimentaţia,
Instrumente de autoevaluare precum şi a convingerilor negative la adresa
propriei persoane, comparativ cu celelalte
Instrumentele de autoevaluare reprezintă grupuri. Utilizând Scala Mizes a cogniţiilor specifice
mijloace eficiente de a obţine informaţii în scopuri anorexiei (Mizes Anorectic Cognition Scale), Mizes
clinice şi de cercetare. Chiar dacă instrumentele de 1992) a constatat diferenţe între pacienţii cu AN
autoevaluare nu ar trebui folosite ca sursă unică şi BN şi pacienţii din grupul de control, alcătuit
67
din pacienţi cu alte tulburări mintale, exceptând în confirmarea unui eventual diagnostic pe Axa II
tulburări de comportament alimentar. Pe baza şi pentru planificarea tratamentului. Aşa cum s‑a
analizei factoriale efectuată în cazul acestui specificat mai devreme, se recomandă reevaluarea
instrument, s‑au obţinut trei constructe cognitive pe parcursul desfăşurării tratamentului, deoarece
relevante: (a) percepţia greutăţii şi a alimentaţiei aceasta ar putea oferi o imagine mai semnificativă
ca sursă de aprobare din partea celorlalţi; asupra dimensiunilor personalităţii care persistă
(b) convingerea conform căreia controlul strict şi după remiterea simptomelor din faza acută a
al greutăţii şi al alimentaţiei este fundamental tulburării de comportament alimentar.
pentru valoarea persoanei şi (c) rigiditate în
eforturile de reglare a greutăţii şi a alimentaţiei.
Cu toate acestea, Cooper (1997) a specificat Structura interviului de evaluare
că există puţine dovezi care să sugereze că
gândurile măsurate prin intermediul metodelor Deşi tipul informaţiilor adunate în timpul
de autoevaluare sunt suficiente pentru a explica evaluării este acelaşi indiferent de vârsta
psihopatologia specifică anorexiei. Instrumentele pacientului, există diferenţe importante în
de autoevaluare nu sunt întotdeauna instru- modalitatea prin care sunt evaluaţi pacienţii de
mente sigure pentru pacienţii cu AN, care pot vârste diferite. Unii clinicieni solicită participarea
fi înclinaţi înspre negare şi distorsiune (Cooper, tuturor membrilor familiei, atunci când evaluează
1997; Vitousek şi Hollon, 1990). un pacient mai tânăr (Lock, le Grange, Agras şi
Dare, 2001); cu toate acestea, a solicita unei familii
Observaţie comportamentală şi întregi să vină la o întâlnire ar putea fi incomod
automonitorizare sau inutil din punct de vedere clinic. Pentru
evaluarea iniţială ar putea fi suficientă o întâlnire
Observarea directă a comportamentelor‑ţintă cu pacientul şi cu părinţii săi, iar includerea altor
în tulburările de comportament alimentar oferă membri ai familiei în şedinţele următoare poate
avantajul de a minimiza posibilele declaraţii fi făcută pentru atingerea unor scopuri specifice
distorsionate ale pacientului. Ordman şi de evaluare sau de tratament.
Kirschenbaum (1985) şi Rosen, McKeag, Hough Atunci când tulburarea de comportament
şi Curley (1986) au recomandat utilizarea alimentar apare la o persoană mai în vârstă, este
unor diete standardizate pentru evaluarea de preferat ca toate sau cea mai mare parte a
comportamentelor alimentare specifice BN şi şedinţelor de evaluare iniţială să fie individuale.
susţin că, în acest fel, se pot obţine informaţii Există posibilitatea ca persoana care este evaluată
valide în legătură cu severitatea simptomelor pentru o tulburare de comportament alimentar
şi cu răspunsul la tratament. S‑au constatat să nu dorească să vorbească despre simptomele
diferenţe în ceea ce priveşte domeniile abordate legate de alimentaţie, de faţă cu părinţii sau
prin automonitorizare în programe diferite partenerul/partenera de viaţă. Decizia de a
de tratament, în sensul că unele programe se desfăşura evaluarea şi tratamentul doar cu
centrează pe monitorizarea tuturor alimentelor pacientul sau de a‑i implica şi pe partener(ă), pe
şi a băuturilor consumate zilnic, iar altele membrii actualei familii sau pe membrii familiei
se concentrează pe înregistrarea stimulilor de provenienţă, depinde de aspectele clinice
situaţionali şi emoţionali care declanşează specifice fiecărui caz în parte (Vandereycken,
episoadele de alimentaţie compulsivă. Kog şi Vanderlinden, 1989).
68
pentru o tulburare de comportament alimentar EDI‑3 LS şi EDI‑3 FT conţin întrebări specifice
refuză să se lase cântărită, i se poate spune că legate de greutate şi înălţime. Aceste date pot fi
ar fi o dovadă de iresponsabilitate ca această folosite pentru a calcula IMC‑ul, care se calculează
variabilă să nu fie măsurată, deoarece joacă un prin împărţirea greutăţii (în kilograme) la înălţime
rol foarte important în evaluare şi în stabilirea (în metri), împărţind apoi din nou la înălţime (în
diagnosticului. Persoanelor care nu doresc să‑şi metri) sau kg/m2. Indicele de masă corporală mai
cunoască greutatea li se spune că avem nevoie poate fi calculat prin împărţirea greutăţii (în livre)
de ea doar pentru fişele de evaluare şi li se oferă la înălţime (în inci), apoi împărţind din nou la
posibilitatea de a sta cu spatele pe cântar. Unii înălţime (în inci) şi înmulţind cu 703. Valorile de
clinicieni preferă să lase verificarea greutăţii referinţă ale IMC‑ului, pe baza cărora persoanele
pe seama medicului de familie, a asistentei sau pot fi încadrate în categoriile de „subponderal”,
a altui personal medical; cu toate acestea, a nu „greutate normală” sau „obezitate”, au fost
cântări o persoană care se prezintă la evaluare stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
poate constitui motiv de tragere la răspundere (OMS, 1997) şi de National Heart, Lung and
în cazul unor complicaţii ulterioare legate de Blood Institute (NHLBI, 1998). Pe baza datelor
greutate. În plus, în cazul în care nu cântăreşte colectate în cadrul National Health and
pacientul, clinicianul care face evaluarea pierde Nutrition Examination Survey III (NHANES III;
informaţii valoroase legate de reacţia pacientului Kuczmarski, Carroll, Flegal şi Troiano, 1997) au
la cântărire. fost stabilite etaloane pentru diferite categorii de
Un istoric complet al greutăţii corporale vârstă, la bărbaţi şi la femei.
ar trebui să includă o evaluare detaliată a Evaluarea greutăţii corporale este importantă
modificărilor de greutate şi a evenimentelor şi pentru că se creează contextul pentru înţelegerea
asociate cu acestea, la debutul şi pe parcursul distresului subiectiv legat de greutatea şi forma
modificărilor de greutate. Acesta este şi un subiect corpului. Scala NC corelează pozitiv cu greutatea
oarecum neameninţător la începutul evaluării corporală şi cu indicele de masă corporală; totuşi,
şi poate facilita relaţia cu pacientul. În plus, acelaşi nivel de nemulţumire faţă de corp are
solicitarea de detalii în legătură cu modificările semnificaţii clinice diferite pentru indivizi cu
de greutate şi cu evenimentele asociate îi oferă greutăţi diferite (Garner, Garner şi Van Egeren,
intervievatorului o imagine iniţială asupra 1992). De exemplu, pacientele cu AN şi studentele
felului în care pacientul înţelege factorii care ar sănătoase au scoruri medii brute similare la
putea fi responsabili pentru instalarea tulburării subscala EDI de Nemulţumire faţă de corp; cu toate
de comportament alimentar. În majoritatea acestea, pacientele cu tulburări de comportament
cazurilor, este de preferat ca istoricul greutăţii alimentar au, în medie, o greutate cu 30% mai
să fie obţinut prin intermediul unui interviu redusă decât studentele sănătoase (Garner, 1991).
individual, deoarece, pentru pacient, detaliile Chiar dacă persoanele din ambele grupuri sunt
legate de greutate ar putea avea o semnificaţie relativ mulţumite, pacientele cu tulburări de
personală deosebită. În cazul unor pacienţi mai comportament alimentar sunt mulţumite atunci
tineri, se recomandă obţinerea acestor informaţii când au o greutate corporală aberantă.
printr‑un interviu la care să fie prezenţi şi părinţii.
În acest context, este important să ţineţi cont de Preocuparea exagerată faţă de greutatea şi
faptul că greutatea corporală este probabil să fi de forma corpului
devenit un subiect cu încărcătură emoţională în
cadrul familiei. Informaţiile relevante în legătură Imediat după evaluarea istoricului greu-
cu modificările în greutate sunt obţinute prin tăţii corporale, urmează evaluarea naturii şi
întrebări directe, începând cu perioada în care a intensităţii preocupării exagerate pe care
pacientul a ajuns pentru prima dată la înălţimea pacientul o arată faţă de greutatea şi forma
şi greutatea actuale. Este necesară investigarea corpului. Magnitudinea preocupării exagerate
următoarelor aspecte cheie: (a) greutatea actuală; faţă de greutatea şi forma corpului, precum şi
(b) greutatea cea mai mică şi cea mai ridicată lucrurile pe care individul este dispus să le facă
dinaintea instalării tulburării; (c) detaliile pentru a‑şi controla greutatea sunt elementele
fluctuaţiilor în greutate pe timpul perioadei care deosebesc persoanele care sunt doar
dintre debutul tulburării şi momentul prezent; nemulţumite de greutatea şi forma corpului de
(d) greutatea preferată sau dorită de pacient cele care îndeplinesc criteriile pentru o tulburare
şi (e) greutatea pe care pacientul crede că ar de comportament alimentar. Cu toate acestea,
atinge‑o dacă nu şi‑ar controla în mod conştient este extrem de important ca evaluarea să aibă în
greutatea. vedere presiunile de a fi slabe şi de a respinge o
69
greutate corporală crescută cu care se confruntă în acea perioadă? (c) Cum a fost evoluţia în
femeile din cultura noastră. A‑i sugera pacientei timp, fluctuantă sau constantă? În cazul în care
că suferă din cauza unei preocupări excesive faţă greutatea a fluctuat, cum au fost momentele cele
de greutatea şi forma corpului ar putea, uneori, mai intense şi cele mai scăzute, din punctul de
să fie lipsit de tact, având în vedere presiunea vedere al frecvenţei, al stării emoţionale asociate
zilnică enormă cu care se confruntă femeile. şi al circumstanţelor interpersonale? (d) Îşi
Industria modei, cea cinematografică, revistele provoacă pacientul vărsături în momentul de
şi televiziunea bombardează în mod constant faţă şi care este frecvenţa medie săptămânală
publicul cu imagini ale unor femei a căror siluetă în ultimele 3 luni? (e) Care este perioada cea
perfectă este idealizată. Recunoaşterea influenţei mai lungă de timp, de la debutul tulburării de
imense pe care o au aceste presiuni culturale comportament alimentar, în care pacientul a
şi a impactului lor asupra majorităţii femeilor reuşit să nu‑şi provoace vărsături? (f) În ce fel
ar putea fi utilă pentru a contracara atitudinea a interferat provocarea vărsăturilor cu relaţiile
defensivă a unor pacienţi. Pacienţii şi membrii interpersonale şi cu serviciul? (g) Provocarea
familiei lor au, adesea, o interpretare simplistă vărsăturilor este vreodată resimţită de pacient
asupra tulburării de comportament alimentar – ca fiind o experienţă plăcută? (h) Provocarea
ocazional întărită şi de alte persoane – ca fiind un vărsăturilor este asociată în mod constant cu alte
semn al culpabilităţii persoanei. În acelaşi timp, un stări emoţionale sau cu modificări ale stării de
atac prea înverşunat împotriva asumpţiei greşite conştiinţă (de exemplu, furie, tristeţe, aplatizare
că a fi slab reprezintă un criteriu valid pentru afectivă)? şi (i) Ce crede pacientul că s‑ar
evaluarea propriei valori poate fi interpretat de întâmpla dacă nu şi‑ar provoca vărsături timp de
către pacient ca un atac direct asupra sistemului o săptămână?
său de valori, iar acest fapt poate sabota eforturile Evaluatorul ar trebui să pună întrebări
viitoare de evaluare şi tratament. similare şi în legătură cu alte comportamente de
control al greutăţii, cum sunt abuzul de laxative
Comportamentul alimentar restrictiv, şi diuretice, de pastile de slăbit sau de alte
provocarea vărsăturilor şi alte medicamente pentru controlul poftei de mâncare;
comportamente extreme de control al utilizarea de vomitive; mestecarea şi scuiparea
greutăţii mâncării înainte de a o înghiţi; înfometarea
prelungită şi practicarea de exerciţii fizice intense
Intensitatea eforturilor de a slăbi şi tipurile cu scopul explicit de a‑şi controla greutatea
de comportamente folosite în acest scop trebuie corporală. Unii pacienţi cu diabet îşi manipulează
evaluate în cadrul interviului iniţial. În stabilirea dozele de insulină pentru a‑şi controla greutatea
istoricului curelor de slăbire ar trebui identificate (Rodin, 2002). Uneori, pacienţii care sunt trataţi
cu precizie momentul de început al dietelor şi cu tiroxină îşi modifică doza, pentru a‑şi controla
diferitele metode care au fost folosite pentru a greutatea (Garfinkel şi Garner, 1982). Multe
reduce sau a controla greutatea corporală. Mulţi dintre aceste comportamente au consecinţe grave
dintre pacienţi au urmat un număr mare de asupra stării de sănătate şi necesită o evaluare
cure de slăbire comerciale, iar unii dintre ei au medicală detaliată.
dezvoltat o tulburare de comportament alimentar
ca urmare a participării la un program de slăbire
comercial sau într‑un mediu spitalicesc. Unii Alimentaţia compulsivă
pacienţi declară că eforturile lor intense de a slăbi
au început în urma pierderii în greutate datorate Alimentaţia compulsivă este definită în
unei boli. Referitor la provocarea vărsăturilor, DSM‑IV‑TR ca fiind ingerarea unei cantităţi mari
ar trebui puse anumite întrebări, printre care: de alimente, asociată cu sentimentul de pierdere
(a) A folosit vreodată provocarea vărsăturilor ca a controlului. Formularea exactă a criteriilor
măsură de control al greutăţii? Dacă da, când a este: (a) „mâncatul într‑o anumită perioadă
început? De ce s‑a întrerupt? Cum îşi provoacă de timp (de ex., în decursul unei perioade de
vărsăturile? (b) Care a fost frecvenţa lunară, două ore), a unei cantităţi de mâncare care este
săptămânală sau zilnică, atunci când situaţia în mod evident mai mare decât cea pe care ar
a fost cea mai gravă? Când s‑a întâmplat acest mânca‑o cei mai mulţi oameni într‑o perioadă
lucru? Care era greutatea corporală a pacientului similară de timp şi în circumstanţe similare” şi
în perioada respectivă şi dacă era vorba de (b) „sentimentul de lipsă de control al mâncatului
creştere sau de scădere în greutate? Care erau în cursul episodului (de ex., sentimentul că
circumstanţele din punct de vedere psihologic persoana respectivă nu poate stopa mâncatul
70
sau controla ce sau cât de mult mănâncă” (p. preced sau urmează imediat după episoadele
5943). Chiar dacă definiţia pare clară, există o de alimentaţie compulsivă şi/sau de provocare a
ambiguitate destul de mare, asociată cu stabilirea vărsăturilor.
cantităţii de alimente necesară pentru a defini un
„episod de alimentaţie compulsivă”. Deşi s‑a
propus stabilirea unor indicaţii specifice pentru Complicaţii medicale ale tulburărilor de
evaluarea cantitativă a alimentaţiei compulsive, comportament alimentar
nu s‑a ajuns la un acord în ceea ce priveşte
cantitatea exactă de alimente care ar face diferenţa Complicaţiile medicale ale tulburărilor de
între un episod de alimentaţie compulsivă şi comportament alimentar sunt semnificative,
cantitatea de mâncare care ar putea fi consumată posibil ireversibile şi reprezintă o ameninţare
în limite normale (Garner, 1993c). Este posibil ca pentru viaţă; astfel, o evaluare medicală ca parte
pacienţii să îşi descrie comportamentul ca fiind a unei evaluări cuprinzătoare este esenţială.
„alimentaţie compulsivă”, chiar şi atunci când Complicaţiile medicale pot implica aproape toate
consumă cantităţi mici sau relativ normale de sistemele şi organele şi pot fi considerate drept
alimente. consecinţe ale înfometării, vărsăturilor, abuzului
Nu se poate afirma categoric că aspectul cel de laxative, comportamentului alimentar
mai relevant din punct de vedere clinic, atunci compulsiv şi activităţii fizice (Becker, Grinspoon,
când se stabileşte dacă alimentaţia reprezintă Klibanski şi Herzog, 1999; Pomeroy şi Mitchell,
un „episod de alimentaţie compulsivă”, este 2002; Rome şi Ammerman, 2003). Tabelul 4.4
legat de sentimentul pacientului de pierdere a ilustrează multe dintre complicaţiile medicale
controlului asupra alimentaţiei, indiferent de asociate cu înfometarea şi simptomele folosite
numărul de calorii consumate. Cu toate acestea, pentru controlul ponderal.
există o categorie de pacienţi cu tulburări ale Anumite complicaţii medicale pot apărea,
comportamentului alimentar care nu simt că direct sau indirect, în urma tratamentului. De
„îşi pierd controlul” în timpul episoadelor de exemplu, în AN, „sindromul realimentării”
alimentaţie compulsivă şi le descriu ca fiind poate duce la delir şi deces şi este asociat cu
comportamente plănuite sau premeditate administrarea pe cale orală sau parenterală a
cu atenţie. Sentimentul de control asupra nutrienţilor hipercalorici, în special a celor bogaţi
alimentaţiei compulsive poate fi strâns legat în glucoză (Rome şi Ammerman, 2003). În mod
de faptul că persoana este conştientă că îşi va similar, pacienţii cu AN se pot „încărca cu apă”
provoca vărsături pentru a elimina caloriile înainte de a fi cântăriţi pentru a furniza informaţii
nedorite, imediat după episodul de alimentaţie false despre greutatea lor. Alţii pot consuma apă
compulsivă. În anumite cazuri, alimentaţia în exces, având convingerea eronată că aceasta
compulsivă şi provocarea vărsăturilor pot fi „purifică corpul” sau reduce apetitul. Intoxicaţia
asociate cu beneficii secundare, în sensul că cu apă poate conduce la edem cerebral, ataxie,
acestea ar putea îndeplini funcţii specifice în convulsii, comă şi deces (Jacquin, Ouvry şi
cadrul anumitor relaţii interpersonale. Alvin, 1992). Multe dintre complicaţiile medicale
Investigaţiile frecvenţei şi duratei se remit prin restabilirea greutăţii corporale
alimentaţiei compulsive, precum şi ale şi încetarea simptomelor tulburărilor de
provocării vărsăturilor sunt esenţiale pentru comportament alimentar; cu toate acestea, unele
a determina severitatea tulburării şi a evalua dintre ele sunt ireversibile, precum miocardita,
necesitatea unui consult medical. Atunci când care poate apărea ca un rezultat al intoxicării cu
se adună informaţii în legătură cu istoricul, emetină în urma abuzului de ipeca, disfuncţia
frecvenţa şi durata episoadelor de alimentaţie renală şi osteopenia care avansează atâta timp cât
compulsivă şi de vărsături, este important să pacientul rămâne subponderal (Hotta, Shibasaki,
se înceapă căutarea unor laitmotive în cadrul Sato şi Demura, 1998). La pacientele cu tulburări
analizei funcţionale. Întrebările ar trebui să fie de comportament alimentar, prezenţa sarcinii
orientate către identificarea gradului de restricţie determină o rată mai ridicată de avort, complicaţii
alimentară şi a acţiunilor de scădere în greutate, obstetrice şi depresie postpartum (Franko şi
care ar putea explica simptomatologia, precum Spurrell, 2000). În încheiere, a avea o tulburare
şi către antecedentele şi consecinţele stărilor de comportament alimentar în adolescenţă
emoţionale, ale situaţiile interpersonale şi ale măreşte considerabil riscul tulburărilor fizice,
altor evenimente sau cogniţii importante, care precum şi al celor mentale, în timpul primilor ani
de maturitate (Johnson, Cohen, Kasenn şi Brook,
3
Pagina corespunde ediţiei în limba română a DSM‑IV‑TR
(Bucureşti, 2003). 2002).
71
Tabelul 4.4 Interpretările profilului EDI‑3
Complicaţii medicale ale tulburărilor de
comportament alimentar Utilizarea instrucţiunilor de interpretare şi a
tabelelor
Înfometarea şi pierderea în greutate
Amenoree (primară şi secundară) Instrucţiunile de interpretare a EDI‑3 sunt
Pubertate întârziată prezentate utilizând scorurile brute, cotele T
Rată metabolică redusă
Aritmie cardiacă şi centilele, pentru a‑i permite clinicianului să
Interval QT prelungit folosească unul dintre diferitele standarde de
Bradicardie sinusală referinţă. În secţiunea următoare sunt oferite
Atrofia muşchiului cardiac interpretările descriptive pentru fiecare scală şi
Prolaps de valvă mitrală
scor compozit ale EDI‑3, împreună cu tabelele
Modificări ortostatice (puls, hipotermie, hipotensiune)
Masa ventriculară redusă cu instrucţiuni de interpretare, care prezintă
Atrofie cerebrală intervalele clinice (adică, Semnificaţie clinică
Constipaţie ridicată, Semnificaţie clinică tipică, Semnificaţie
Insuficienţă renală clinică scăzută). Grupul de referinţă pentru
Lanugo
Evacuare gastrică întârziată, motilitate gastrică scăzută tabelele cu instrucţiuni de interpretare este
Densitate osoasă scăzută (osteopenie) eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi
Valori anormale ale analizelor de laborator din S.U.A. Acest grup este format din pacienţi
Hipercolesterolemie aparţinând eşantionului clinic de pacienţi
Hipercortizolemie
adulţi din S.U.A., format din toate grupurile
Hipofosfatemie
Secreţie crescută de hormon de creştere de diagnostic combinate (anorexia nervoasă
Leucopenie – tipul restrictiv [AN‑R]; anorexie nervoasă
– tipul alimentaţie compulsivă/vărsături
Vărsături provocate [AN‑AC/V]; bulimie nervoasă [BN]; tulburări
Oboseală generală
Slăbiciune de comportament alimentar fără altă specificaţie
Slăbiciune musculară şi crampe [TCAFAS]). Intervalele clinice se bazează pe
Aritmii cardiace intervalele de centile pentru eşantionul clinic
Insuficienţă renală combinat de pacienţi adulţi din S.U.A., după
Erodarea smalţului dentar
cum urmează:
Edem postural
Umflarea glandei parotide
Reflux şi iritaţie gastrice Semnificaţie clinică ridicată = intervalul de
Alcaloza metabolică cronică centile 67‑99
Acidoza metabolică cronică (cu abuz de laxative) Semnificaţie clinică tipică = intervalul de
Anormalităţi ale semnelor vitale
Calusuri pe articulaţii sau pe stomac de la vărsăturile centile 25‑66
provocate Semnificaţie clinică scăzută = intervalul de
Valori biologice anormale centile 1‑24
Hipopotasemie
Hipocalcemie
Pentru unele scale, scorurile brute folosite
Hipomagneziemie
Hipofosfatemie pentru a defini intervalele clinice pot devia
Hiperamilazemie uşor de la intervalele centilelor, pentru a
reduce efectele de tavan sau de podea („ceiling or
Alimentaţie compulsivă floor effects”), care pot determina un interval
Perforaţie esofagiană
Dilataţie şi perforaţie gastrică acută al scorurilor brute foarte restrâns, definind
astfel un interval clinic specific. Tabelele cu
Notă: Informaţii compilate din următoarele surse: Becker, instrucţiuni pentru interpretare includ, pentru
Grinspoon, Klibanski şi Herzog (1999); Pomeroy şi Mitchell fiecare scală şi scor compozit, intervalele clinice,
(2002); Rome şi Ammerman (2003). intervalele scorurilor brute, cotele T şi intervalele
centilelor pentru grupul de referinţă, precum şi
pentru eşantionul clinic combinat de pacienţi
adolescenţi din S.U.A. Intervalele eşantionului
clinic combinat de pacienţi adolescenţi din S.U.A.
se bazează pe pacienţi cu vârste cuprinse între 13
şi 17 ani, în care sunt combinate toate grupurile
de diagnostic.
72
Tabelele cu instrucţiuni de interpretare aceste situaţii, individul mai poate fi evaluat pe
prezintă, de asemenea, intervalele centilelor baza intervalului de scoruri prezentate pentru
pentru eşantioanele nonclinice de adulţi şi de diferitele grupuri de diagnostic din eşantionul
adolescenţi, pentru scorurile brute care definesc clinic combinat. Pe de altă parte, aşa cum a fost
fiecare dintre cele trei intervale clinice pentru menţionat mai devreme, este important ca factorii
grupul de referinţă cu tulburări de comportament care limitează inferenţele ce pot rezulta doar din
alimentar. Intervalele centilelor pentru eşantionul diagnostic să fie trataţi cu multă atenţie. În primul
nonclinic de adolescenţi au fost determinate pe rând, pacienţii cu tulburări de comportament
baza eşantionului internaţional nonclinic de alimentar sunt eterogeni din punct de vedere
adolescenţi în vârstă de 17 ani sau mai tineri psihologic. În al doilea rând, studiile asupra
(N=1.148). Intervalele centilelor pentru eşantionul evoluţiei fireşti a tulburărilor alimentare arată că
nonclinic de adulţi au fost obţinute folosind indivizii fluctuează de‑a lungul timpului dintr‑o
eşantionul din populaţia normală de adulţi din categorie de diagnostic în alta. În al treilea rând,
SUA (N=861). Astfel, tabelele cu instrucţiuni de abordările terapeutice sunt concepute pentru
interpretare îi permit clinicianului să efectueze a remite majoritatea simptomelor specifice
o evaluare rapidă a scorurilor la scalele şi la tulburărilor de comportament alimentar, precum
scalele compozite EDI‑3 ale unui pacient, în şi caracteristicile psihologice evaluate de EDI‑3,
comparaţie cu scorurile brute şi intervalele din toate categoriile de diagnostic.
cotelor T şi ale centilelor asociate pentru grupul
de referinţă (adică, eşantionul clinic combinat de
pacienţi adulţi din SUA), precum şi cu intervalele Scalele de Risc de tulburare de
centilelor şi cotelor T pentru eşantionul clinic comportament alimentar şi scala
combinat de pacienţi adolescenţi din SUA şi compozită
pentru cele două eşantioane nonclinice care
sunt asociate cu scorurile brute ale grupului de Scala Dorinţa de a fi slab (DS)
referinţă, definind intervalele Semnificaţie clinică
ridicată, Semnificaţie clinică tipică şi Semnificaţie Constructul „dorinţa de a fi slab” a fost
clinică scăzută. descris ca fiind una dintre caracteristicile de bază
Tabelele cu instrucţiuni de interpretare asociate cu instalarea şi menţinerea simptomelor
în cazul scalelor Riscului de tulburare de tulburărilor de comportament alimentar în
comportament alimentar (DS, B, NC) şi al SCRTCA eşantioanele clinice. Cei şapte itemi ai acestei
prezintă separat intervalele centilelor şi ale scale evaluează preocuparea pentru ţinerea unei
cotelor T, pentru subgrupurile de diagnostic diete restrictive, îngrijorări legate de respectarea
din eşantionul clinic combinat de pacienţi unei diete şi temeri de a nu se îngrăşa. În Tabelul
adulţi din SUA. Tabelele cu instrucţiuni pentru 4.5 sunt afişate intervalele scorurilor brute,
interpretarea Scalelor psihologice utilizează ale cotelor T şi ale centilelor care corespund
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din intervalelor clinice calitative pentru scala DS.
SUA, pentru a stabili intervalele clinice, cotele T Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată.
şi centilele pentru celelalte grupuri (adică clinic şi Un scor brut de 25 până la 28 la scala DS se
nonclinic). În cazul acesta, sunt prezentate doar situează între centilele 67 şi 99 (cota T≥57) pentru
datele referitoare la eşantionul clinic combinat eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi
de pacienţi adulţi din SUA, deoarece nu există din SUA şi indică faptul că respondentul este
diferenţe semnificative între mediile la scale ale îngrozit de creşterea în greutate, este preocupat
grupurilor individuale de diagnostic. de dorinţa de a fi mai slab şi petrece exagerat de
Tabelele cu instrucţiuni de interpretare mult timp gândindu‑se la a ţine o cură de slăbire.
permit o stabilire rapidă a intervalelor clinice Un scor brut la scala DS în acest interval este
potrivite pentru fiecare scală, construite pe baza neobişnuit printre cei care suferă de tulburări
grupului de referinţă; cu toate acestea, în cazul în clinice de comportament alimentar şi este rar
care se poate stabili un diagnostic clar, este util să printre respondenţii din eşantioanele nonclinice
se consulte etaloanele prezentate separat pentru (1% dintre adolescenţi şi 2% dintre adulţi).
fiecare grup de diagnostic în parte în Anexele Aşadar, un scor în acest interval ar trebui să fie
A, B şi C ale acestui manual. Determinarea luat serios în considerare în legătură cu prezenţa
grupului de referinţă adecvat folosit pentru unei tulburări de comportament alimentar.
etalonare depinde de stabilirea prealabilă a Respondenţii provenind din medii nonclinice
diagnosticului corect. Acest lucru poate fi care au obţinut scoruri în acest interval ar trebui
inaplicabil sau imposibil în anumite condiţii. În să fie evaluaţi de un specialist familiarizat cu
73
tulburările de comportament alimentar. Datorită există scoruri ridicate la alte scale ale Riscului
faptului că scala DS corelează cu greutatea de tulburare de comportament alimentar, precum şi
corporală, ne putem aştepta la un scor neobişnuit la Scalele psihologice. Scala DS corelează pozitiv
de ridicat de la o persoană care se situează la cu greutatea corporală; în consecinţă, ne putem
limita superioară a valorilor posibile ale greutăţii. aştepta la un scor ridicat în cazul unei persoane
Un scor de o asemenea magnitudine poate fi mai care se situează la limita superioară a valorilor
îngrijorător atunci când individul are o greutate posibile ale greutăţii. Un scor de o asemenea
normală sau scăzută. magnitudine poate fi mai îngrijorător atunci
Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un când individul are greutate normală sau scăzută.
scor brut de 17 până la 24 la scala DS se află Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută.
între centilele 25 şi 66 (cota T = 46‑56) pentru Un scor brut la scala DS mai mic sau egal
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi cu 16 se situează între centilele 1 şi 24 (cota
din SUA şi reflectă dorinţa semnificativă de T≤45) pentru eşantionul clinic combinat de
a fi mai slab, interes pentru curele de slăbire, pacienţi adulţi din SUA şi apare la o minoritate
preocupare legată de greutate şi teama de semnificativă de pacienţi cu AN‑R (38%), însă
îngrăşare, aspecte care sunt specifice indivizilor la doar 16% dintre cei diagnosticaţi cu BN. Un
cu tulburări de comportament alimentar. Un scor în acest interval sugerează că individul nu
scor brut la scala DS în acest interval este are probleme semnificative în ceea ce priveşte
obişnuit printre cei diagnosticaţi cu tulburări preocupările pentru alimentaţie şi greutate –
de comportament alimentar şi este caracteristic care constau în frica de a se îngrăşa şi în dorinţa
majorităţii respondenţilor din eşantionul clinic de a fi mai slab – comparativ cu alţi pacienţi
de etalonare. Un scor în acest interval este relativ diagnosticaţi cu tulburări de comportament
rar întâlnit în eşantioanele nonclinice (8% dintre alimentar. Această interpretare ar trebui luată în
adolescenţi şi 18% dintre adulţi) şi reflectă considerare, ţinându‑se cont şi de alte surse de
prezenţa unei preocupări semnificative faţă de informaţii clinice, pentru a determina acurateţea
greutatea corporală. Respondenţii provenind autoevaluării. Un scor brut la scala DS în acest
din medii nonclinice care au scoruri în acest interval este relativ frecvent întâlnit printre
interval ar trebui, în mod ideal, să fie evaluaţi respondenţii din eşantioanele nonclinice (90%
de către un specialist familiarizat cu tulburările dintre adolescenţi şi 79% dintre adulţi). Scala
de comportament alimentar, în special dacă DS corelează pozitiv cu greutatea corporală; în
Tabelul 4.5
Intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor clinice
calitative: Scala Dorinţa de a fi slab
Eşantion clinic
Adulţi Adolescenţi Eşantion nonclinic
Interval AN-R AN-AC/V BN TCAFAS Combinat Combinat Adulţi Adolescenţi
Semnificaţie
clinică ridicată
Scor brut 25-28 25-28 25-28 25-28 25-28 25-28
Cota T ≥ 58 ≥ 55 ≥ 56 ≥ 55 ≥ 57 ≥ 58
Centil ≥ 71 ≥ 60 ≥ 67 ≥ 67 ≥ 67 ≥ 74 ≥ 98 ≥ 99
Semnificaţie
clinică tipică
Scor brut 17-24 17-24 17-24 17-24 17-24 17-24
Cota T 49-57 44-54 41-55 43-54 46-56 46-57
Centil 39-70 20-59 17-66 22-60 25-66 33-73 80-97 91-98
Semnificaţie
clinică scăzută
Scor brut 0-16 0-16 0-16 0-16 0-16 0-16
Cota T ≤ 48 ≤ 43 ≤ 40 ≤ 42 ≤ 45 ≤ 45
Centil ≤ 38 ≤ 19 ≤ 16 ≤ 21 ≤ 24 ≤ 32 ≤ 79 ≤ 90
Notă: AN-R = Anorexie nervoasă, tipul restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă, tipul alimentaţie compulsivă/vărsături; BN =
Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburări de comportament alimentar fără altă specificaţie.
74
consecinţă, ne putem aştepta la un scor mai mic mai scăzută. Acesta este procesul de „pierdere în
în cazul unei persoane care se situează la limita greutate până la un nou prag minim” („losing
inferioară a valorilor posibile ale greutăţii. Faptul to a new low”), care este mai satisfăcător decât
că respondenţii mai tineri din eşantioanele greutatea absolută. Mulţi pacienţi diagnosticaţi
nonclinice au o greutate corporală mai scăzută cu BN prezintă o greutate normală, însă aceasta
poate explica procentajul mai mare de scoruri se datorează unei slăbiri semnificative, de la o
mai mici sau egale cu 16 la scala DS. greutate mai mare (Garner şi Fairburn, 1988).
Toray şi Cooley (1997) au raportat că scorurile la
Indicatori de interpretare subscala Dorinţa de a fi slab au fost semnificativ
mai mari la femeile care prezentau fluctuaţii
Tulburarea atipică de comportament alimentar. în greutate, comparativ cu femeile cu greutate
Un scor brut scăzut la scala DS poate indica stabilă. Ackard şi Peterson (2001) au descoperit
prezenţa unei „tulburări atipice de comportament că dorinţa de a fi slab este puternic asociată cu
alimentar”, în care dorinţa de a fi mai slab nu vârsta la care se instalează pubertatea, iar femeile
este un factor motivaţional semnificativ. Există care s‑au maturizat prematur au avut scoruri
o minoritate semnificativă de pacienţi care au brute mai mari la subscala Dorinţa de a fi slab.
scoruri mici la scala DS, deşi îndeplinesc clar Negarea. Un scor brut mic la scala DS poate
criteriile de diagnostic pentru tulburările de reflecta negarea situaţiei clinice actuale sau
comportament alimentar. Frecvenţa acestui grup prezenţa unui răspuns distorsionat din partea
„atipic” este de 10% până la 20% în eşantioanele pacientului.
clinice din Canada şi Italia (Ramacciotti şi colab., Aspecte culturale. Este nepotrivit să
2002), SUA (Strober, Freeman şi Morrell, 1999) şi interpretăm dorinţa de a fi slab ca reflectând
China (Lee, Kwok, Liau şi Leung, 2002). Aceste psihopatologia individuală, fără să‑i recunoaştem
cazuri „atipice” tind să prezinte o simptomatologie rădăcinile în semnificaţia prescrisă social a
mai puţin severă, să fie mai puţin asociate cu siluetei perfecte, preluată de majoritatea femeilor
psihopatologia şi să obţină rezultate mai bune din culturile vestice din zilele noastre. Dorinţa
decât cazurile tipice (Lee şi colab., 2003; Strober de a fi slab reprezintă internalizarea directivelor
şi colab.). Lee (1995) a menţionat că dorinţa de a fi sociale puternice din partea mass‑media, care
slab sau „fobia de îngrăşare” este o „constrângere încurajează femeile şi fetele tinere să ţină diete
culturală” şi a sugerat extinderea criteriilor de pentru a atinge anumite standarde de formă
diagnostic pentru tulburările de comportament şi greutate corporală, care s‑au dovedit a fi
alimentar pentru a include motivele reducerii nerealiste decenii la rând (Garner şi colab., 1980).
aportului alimentar care sunt mai des întâlnite Astfel, s‑a ajuns la stabilirea unui nou criteriu
în culturile non‑vestice, precum China. Acestea de apreciere, conform căruia femeile raportează
includ balonările stomacale, durerile de stomac că se simt nesatisfăcute de formele lor şi se simt
şi pierderea apetitului. vinovate, chiar şi atunci când consumă o cantitate
Greutatea corporală actuală. Scala DS ar trebui rezonabilă de mâncare.
să fie întotdeauna interpretată în contextul Preocuparea faţă de greutatea corporală. Dacă
greutăţii corporale actuale a respondentului. respondenţii din mediile nonclinice au scoruri
O dorinţă foarte puternică de a fi mai slab are cuprinse în intervalele de Semnificaţie clinică
implicaţii diferite pentru cineva care deja este ridicată sau tipică, atunci pot fi consideraţi
slab, spre deosebire de o persoană care are o „preocupaţi de greutatea corporală”, în condiţiile
greutate mai mare decât greutatea standard şi, în în care au scoruri relativ mici la Scalele psihologice.
consecinţă, este supusă presiunilor atât interne, Sau, dimpotrivă, aceştia pot să aibă scoruri
cât şi externe de a slăbi, din motive sociale şi de ridicate la Scalele psihologice şi să semene cu sau
sănătate. Un scor brut relativ scăzut la scala DS chiar să fie cazuri clinice (Garner, Olmsted şi
poate indica faptul că pacientul este satisfăcut cu Garfinkel, 1983; Garner, Olmsted, Polivy şi colab.,
pierderea în greutate obţinută şi, cel puţin pentru 1984) şi, astfel, să fie necesară o evaluare făcută
moment, nu îşi doreşte să mai slăbească şi este de către un specialist familiarizat cu tulburările
încrezător că poate evita câştigul ponderal. Acest de comportament alimentar.
fapt este mai des întâlnit printre pacienţii cu AN; Factor de risc. Dorinţa de a fi slab a fost
totuşi, acesta ar putea fi un fenomen temporar, identificată ca fiind un factor de risc potenţial
deoarece pacienţii cu tulburări de comportament pentru dezvoltarea simptomelor unei tulburări
alimentar se pot simţi mulţumiţi, pentru o de comportament alimentar în eşantioanele
perioadă, cu o greutate corporală scăzută, dar pe nonclinice. Garner, Garfinkel, Rockert şi
urmă simt că trebuie să ajungă la o nouă greutate, Olmsted (1987) au constatat că scorurile brute
75
ridicate la subscala Dorinţa de a fi slab au prezis emoţională semnificativă. În Tabelul 4.6, sunt
debutul tuburărilor de comportament alimentar afişate intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi
într‑un grup de studenţi la balet. Într‑un studiu ale centilelor care corespund intervalelor clinice
prospectiv de 4 ani pe eleve de liceu, s‑a constatat calitative pentru scala B.
că scorurile brute iniţiale crescute la subscala Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. Un
Dorinţa de a fi slab corelează mai puternic cu scor brut de 19 până la 32 la scala B se situează
simptomele tulburărilor de comportament între centilele 67 şi 99 (cota T≥56) pentru
alimentar viitoare decât cu dispoziţia depresivă eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din
sau cu ineficacitatea (Dobmeyer şi Stein, 2003). SUA şi indică faptul că respondentul raportează
Într‑un studiu prospectiv pe parcursul a 10 ani, că are foarte frecvent gânduri şi comportamente
Joiner şi colab. (1997) au descoperit că subscala concordante cu alimentaţia compulsivă. Acest
Dorinţa de a fi slab a fost singurul predictor, comportament se asociază cu tendinţa de a fi
semnificativ şi consecvent, al simptomelor de secretos, cu distresul emoţional şi cu gândul de
bulimie 10 ani mai târziu, după cum au fost a vărsa cu scopul de a slăbi. 61% dintre adulţii
evaluate de subscala Bulimie a EDI. şi 42% dintre adolescenţii cu BN, precum şi o
Marker genetic. Într‑o analiză a legăturilor mică parte din adulţii diagnosticaţi cu AN‑AC/V
genetice la pacienţi cu AN şi la fraţii acestora, (24%), au scoruri mai mari sau egale cu 19 la scala
Devlin şi colab. (2002) au descoperit că dorinţa de B. În orice caz, un scor mai mare sau egal cu 19
a fi mai slab a fost una dintre cele două variabile este rar întâlnit la pacienţii diagnosticaţi cu AN‑R
asociate cu loci genetici specifici, care afectează şi, cel mai probabil, reflectă un diagnostic eronat.
vunerabilitatea la tulburările de comportament Un scor brut în acest interval la scala B este, de
alimentar. asemenea, extrem de rar întâlnit în eşantioanele
Scorurile ridicate la Dorinţa de a fi slab persistă nonclinice (1% dintre adolescenţi şi 2% dintre
la pacienţii însănătoşiţi. Unele studii au arătat că adulţi). Astfel, un scor în acest interval indică un
scorurile la subscala Dorinţa de a fi slab rămân nivel ridicat de psihopatologie şi reflectă probabil
semnificativ mai ridicate la pacienţii recuperaţi, prezenţa unei tulburări de comportament
care au suferit anterior de AN (Bastiani, Rao, alimentar printre respondenţii din eşantioanele
Weltzin şi Kaye, 1995; Sullivan, Bulik, Fear şi nonclinice. Persoanele care obţin scoruri în
Pickering, 1998) şi de BN (Stein şi colab., 2002). acest interval ar trebui evaluate de un specialist
Prognostic. Într‑un studiu de follow‑up de familiarizat cu tulburările comportamentului
10 până la 15 ani pe pacienţi cu AN, Bizeul, alimentar.
Sadowsky şi Rigaud (2001) au descoperit că un Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un scor
scor brut ridicat la subscala Dorinţa de a fi slab a brut între 5 şi 18 la scala B se află între centilele
fost asociat cu un prognostic slab. Astfel, pacienţii 25 şi 66 (cota T = 42‑55) pentru eşantionul clinic
care au scoruri foarte mari la scala DS a EDI‑3 combinat de pacienţi adulţi din SUA şi indică
pot avea nevoie de o urmărire mai atentă după faptul că respondentul raportează că are frecvent
încheierea tratamentului iniţial. gânduri şi comportamente concordante cu
alimentaţia compulsivă. Acest comportament se
Scala Bulimie (B) asociază cu tendinţa de a fi secretos, cu distresul
emoţional şi cu gândul de a vărsa cu scopul de
Scala B evaluează tendinţa de a se gândi la şi a slăbi. Un scor brut în acest interval la scala B
de a se angaja în episoade de mâncat excesiv care este comun la pacienţii adulţi diagnosticaţi cu
nu pot fi controlate (alimentaţie compulsivă). Cei AN‑AC/V şi TCAFAS (în special, alimentaţia
opt itemi ai acestei scale evaluează prezenţa, compulsivă) şi la minorităţi semnificative de
raportată de respondent, a gândurilor şi a pacienţi adulţi diagnosticaţi cu AN‑R (centilele
comportamentelor concordante cu alimentaţia 58 până la 99) şi BN (centilele 4 până la 38). În
compulsivă, incluzând consumul unei cantităţi mod similar, în eşantioanele nonclinice, un
mari de alimente în secret, ca răspuns la o stare scor brut la scala B mai mare sau egal cu 5 este
emoţională negativă. Un item evaluează gândul neobişnuit printre cei în vârstă de 18 ani sau
de a vărsa cu scopul de a slăbi. Cercetările au mai tineri (12%), dar este mai frecvent întâlnit în
arătat că alimentaţia compulsivă este prezentă eşantionul de adulţi (30%) şi ar trebui să ridice
şi la persoanele care nu îndeplinesc criteriile întrebări în legătură cu prezenţa unor tendinţe
pentru un diagnostic formal de tulburare de de alimentaţie compulsivă, relevante din punct
comportament alimentar; cu toate acestea, de cele de vedere clinic.
mai multe ori, episoadele severe de alimentaţie Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un
compulsivă sunt asociate cu o suferinţă scor brut mai mic sau egal cu 4 la scala B se
76
Tabelul 4.6
Intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor clinice
calitative: Scala Bulimie
Eşantion clinic
Adulţi Adolescenţi Eşantion nonclinic
Interval AN-R AN-AC/V BN TCAFAS Combinat Combinat Adulţi Adolescenţi
Semnificaţie
clinică ridicată
Scor brut 19-32 19-32 19-32 19-32 19-32 19-32
Cota T ≥ 90 ≥ 57 ≥ 48 ≥ 61 ≥ 56 ≥ 60
Centil > 99 ≥ 76 ≥ 39 ≥ 82 ≥ 67 ≥ 81 ≥ 98 ≥ 99
Semnificaţie
clinică tipică
Scor brut 5-18 5-18 5-18 5-18 5-18 5-18
Cota T 51-89 40-56 28-47 43-60 42-55 45-59
Centil 58-99 23-75 4-38 25-81 25-66 44-80 70-97 88-98
Semnificaţie
clinică scăzută
Scor brut 0-4 0-4 0-4 0-4 0-4 0-4
Cota T ≤ 50 ≤ 39 ≤ 27 ≤ 42 ≤ 41 ≤ 44
Centil ≤ 57 ≤ 22 ≤3 ≤ 24 ≤ 24 ≤ 43 ≤ 69 ≤ 87
Notă: AN-R = Anorexie nervoasă, tipul restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă, tipul alimentaţie compulsivă/vărsături; BN =
Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburări de comportament alimentar fără altă specificaţie.
situează între centilele 1 şi 24 (cota T≤41) pentru alimentar sunt de acord că cea mai bună metodă
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi prin care se măsoară „alimentaţia compulsivă”
din SUA. Un scor brut în acest interval este rar este evaluarea comportamentelor foarte specifice,
întâlnit la cei diagnosticaţi cu BN (3%), AN‑AC/V folosind o terminologie operaţională clară. Cu
(22%) şi TCAFAS (24%; în special, alimentaţia toate acestea, valoarea utilitară a scalei B a EDI‑3
compulsivă); pe de altă parte, este frecvent la cei este dată de faptul că evaluează mai degrabă
diagnosticaţi cu AN‑R (57%). Este posibil ca un atitudinile şi sentimentele legate de lipsa de
pacient diagnosticat cu AN‑AC/V, care obţine control în alimentaţie, decât comportamentul. La
scoruri în acest interval, să fi primit un diagnostic pacienţii cu BN, aceste atitudini au un pattern de
eronat; oricum, este mai probabil ca scorul să modificare diferit faţă de acela al simptomelor
reflecte o întrerupere temporară a episoadelor de comportamentale, în funcţie de existenţa unei
alimentaţie compulsivă. Această interpretare ar comorbidităţi cu tulburarea de personalitate
trebui luată în considerare ţinând cont şi de alte borderline (Steiger şi Stotland, 1996; Steiger,
surse de informaţii clinice, pentru a determina Stotland şi Houle, 1994). Persistenţa acestor
acurateţea autoevaluării. În eşantioanele atitudini la pacienţii care dobândesc controlul
nonclinice, un scor brut la scala B mai mic sau asupra simptomelor comportamentale poate să
egal cu 4 este tipic celor în vârstă de 17 ani sau aibă nu doar semnificaţie clinică, ci poate avea şi
mai tineri (87%), însă este mai rar la adulţi (69%). valoare prognostică, în identificarea pacienţilor
În cazul unui pacient care se dovedeşte a avea mai rezistenţi la schimbare. Norring (1990) a
comportamente de alimentaţie compulsivă, un constatat că un scor brut ridicat la scala B a fost
scor brut la scala B mai mic sau egal cu 4 poate predictorul cel mai important pentru obţinerea
reflecta, de asemenea, negarea situaţiei clinice de rezultate slabe în urma tratamentului, în cazul
actuale. unui grup de pacienţi cu AN. În mod similar, un
scor brut mare la scala B a prezis rezultate slabe
Indicatori de interpretare la follow‑up după 1 an, pentru pacienţii cu BN
(Bulik, Sullivan, Joyce, Carter şi McIntosh, 1998).
Prognostic. Constructul de bulimie se referă la Într‑un alt studiu, Bulik, Sullivan, Carter, McIntosh
atitudini şi comportamente. Majoritatea experţilor şi Joyce (1999) au descoperit că un scor brut mic
în domeniul tulburărilor de comportament la scala B a prezis un răspuns rapid la tratament,
77
în cazul BN. Astfel, scala B ar trebui folosită Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un
împreună cu măsurători comportamentale, ca scor brut de 22 până la 35 la scala NC se află
parte a unei evaluări complete a tulburărilor de între centilele 25 şi 66 (cota T = 45‑57) pentru
comportament alimentar. eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din
SUA şi reflectă prezenţa unei insatisfacţii faţă de
Scala Nemulţumire faţă de corp (NC) propriul corp şi a unei nemulţumiri semnificative
faţă de forma şi dimensiunea corpului, precum
Scala NC este formată din 10 itemi care şi faţă de greutatea corporală. De asemenea,
evaluează nemulţumirea faţă de forma corpului acest scor indică o nemulţumire considerabilă
în general şi faţă de dimensiunile acelor zone faţă de regiuni specifice ale corpului – burtă,
ale corpului care constituie un motiv deosebit şolduri, coapse şi fese –, care constituie un motiv
de preocupare pentru persoanele care suferă obişnuit de preocupare. Deseori, este prezent şi
de tulburări de comportament alimentar (burtă, un nivel intens de disconfort, datorat senzaţiei
şolduri, coapse, fese). Având în vedere faptul de balonare în urma unei mese normale. Pacienţii
că nemulţumirea faţă de propriul corp este cu tulburări de comportament alimentar din
specifică tinerelor femei din cultura vestică, nu eşantionul clinic folosit la etalonare obţin, în mod
se poate trage concluzia că numai acest construct obişnuit, scoruri brute situate în acest interval la
cauzează tulburările de comportament alimentar; scala NC; pe de altă parte, un procent semnificativ
totuşi, aceasta reprezintă un factor de risc de femei din eşantioanele nonclinice au obţinut
responsabil pentru apariţia şi menţinerea unor scoruri între 22 şi 35 la scala NC. Acest interval
comportamente extreme de control al greutăţii, este cuprins între centilele 55 şi 93 pentru femeile
care duc la tulburări de comportament alimentar adulte şi între centilele 71 şi 96 pentru eşantionul
în cazul persoanelor care prezintă o vulnerabilitate de adolescente, în care majoritatea aveau vârste
crescută. Scala NC şi‑a dovedit utilitatea în cuprinse între 15 şi 17 ani. Acest fapt reflectă
măsurarea constructului de nemulţumire faţă de realitatea regretabilă că nemulţumirea faţă de
corp (Cash şi Deagle, 1997). În Tabelul 4.7 sunt greutatea şi forma corporală sunt caracteristice
afişate intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi femeilor din cultura vestică. Nu este necesar
ale centilelor corespunzătoare intervalelor clinice ca respondenţii din mediile nonclinice care
calitative pentru scala NC. obţin scoruri în acest interval să fie evaluaţi de
Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. către un specialist familiarizat cu tulburările de
Un scor brut de 36 până la 40 la scala NC se comportament alimentar, decât dacă aceştia obţin
situează între centilele 67 şi 99 (cota T≥58) pentru scoruri ridicate la alte scale de Risc de tulburare
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi de comportament alimentar. Scala NC corelează
din SUA şi indică prezenţa unei nemulţumiri pozitiv cu greutatea corporală; de aceea, ne
extreme din partea respondentului faţă de putem aştepta ca o persoană care se situează la
forma şi dimensiunea corpului, precum şi faţă limita superioară a valorilor posibile ale greutăţii
de greutatea corporală. De asemenea, acest scor să obţină un scor ridicat. Un scor de o asemenea
indică o nemulţumire extremă faţă de regiuni magnitudine poate fi mai îngrijorător atunci când
specifice ale corpului − burtă, şolduri, coapse individul are o greutate normală sau scăzută.
şi fese −, care constituie un motiv obişnuit de Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un
îngrijorare. Preocupările excesive se reflectă, de scor brut mai mic sau egal cu 21 la scala NC se
obicei, într‑un nivel extrem de distres, datorat situează între centilele 1 şi 24 (cota T≤44) pentru
senzaţiei de balonare în urma unei mese normale. eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din
O minoritate de pacienţi adulţi cu tulburări de SUA. Aproximativ 44% dintre pacienţii adulţi cu
comportament alimentar din toate grupurile de AN‑R din eşantionul clinic folosit la etalonare au
diagnostic obţine scoruri brute situate în acest obţinut scoruri în acest interval, ceea ce indică
interval la scala NC; cu toate acestea, sunt mai faptul că un procent semnificativ de pacienţi cu
puţini pacienţi în acest interval care suferă de AN nu manifestă o nemulţumire semnificativă
AN‑R (18%), faţă de pacienţii care au AN‑AC/V faţă de greutatea şi forma corporală. Treizeci
(26%), BN (34%) şi TCAFAS (37%). Pacienţii la sută dintre pacienţii adolescenţi au obţinut
adolescenţi cu AN‑R şi BN obţin rareori scoruri scoruri în acest interval. Pe de altă parte, un
care pot fi incluse în acest interval. Un scor scor brut la scala NC care se încadrează în acest
la scala NC situat între 36 şi 40 este relativ rar interval este mai puţin frecvent la alte grupuri
întâlnit la adolescenţii şi adulţii din eşantioanele de diagnostic (între 18% şi 25%), sugerând faptul
nonclinice (3% şi respectiv 6%). că nivelurile scăzute de nemulţumire faţă corp
sunt neobişnuite pentru majoritatea pacienţilor
78
cu tulburări de alimentaţie, cu excepţia celor cu studiile pe femei tinere, cu sau fără tulburări
AN‑R. Cu toate acestea, o asemenea interpretare de comportament alimentar (Cash şi Deagle,
a scorurilor ar trebui făcută ţinându‑se cont 1997; Garner şi colab., 1992; Mortenson, Hoerr
şi de alte surse de informaţii clinice, pentru a şi Garner, 1993). Garner şi colab. au raportat
determina acurateţea autoevaluării. Un scor brut prezenţa unei corelaţii semnificative între
scăzut la scala NC poate, de asemenea, reflecta greutatea corporală şi nemulţumirea faţă de
negarea situaţiei clinice actuale sau distorsiuni corp, într‑un eşantion de pacienţi cu tulburări
ale răspunsurilor din partea pacientului. În de comportament alimentar (0,39, p<0,00001)
eşantioanele nonclinice, respondenţii adolescenţi şi în grupurile cu BN (0,33, p<0,00001) şi AN
au obţinut în mod obişnuit scoruri brute mai (0,21, p<0,00001). Autorii au propus o ajustare
mici sau egale cu 21 la scala NC (70%), însă doar a scorului brut al subscalei Nemulţumire faţă
aproximativ jumătate dintre femeile adulte au de corp, prin creşterea sistematică a ponderii
obţinut scoruri asemănătoare (54%). Scala NC scorului, pentru a controla statistic corelaţia sa cu
corelează pozitiv cu greutatea corporală; în greutatea corporală. Controlul statistic al scorului
consecinţă, ne putem aştepta la un scor mic în brut la subscala Nemulţumire faţă de corp este mai
cazul unei persoane care se situează la limita puţin critic decât simpla recunoaştere a faptului
inferioară a valorilor posibile ale greutăţii. că semnificaţia nemulţumirii faţă de corp este
diferită în cazul indivizilor care au o greutate mai
Indicatori de interpretare mare decât media, o greutate medie, a celor slabi
sau emaciaţi. Deşi nivelul distresului subiectiv
Itemi referitori la burtă. Scala NC conţine trei poate fi similar pentru cei cu greutate corporală
itemi care se referă la abdomen (adică, itemii 2, mai mare, un nivel crescut de nemulţumire faţă de
12, 47). Indivizii care au temeri în legătură cu corp denotă existenţa unei probleme psihologice
dezvoltarea psihosexuală pot fi mai sensibili la serioase, dacă apare pe un fond de emaciere la
aceşti itemi. pacienţii cu AN. Aceşti pacienţi au scoruri brute
Corelaţia dintre nemulţumirea faţă de corp şi medii la subscala Nemulţumire faţă de corp, care
greutatea corporală. Nemulţumirea faţă de corp sunt comparabile cu scorurile studentelor din
corelează pozitiv cu greutatea corporală în eşantioanele nonclinice; în orice caz, grupul
Tabelul 4.7
Intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor clinice
calitative: Scala Nemulţumire faţă de corp
Eşantion clinic
Adulţi Adolescenţi Eşantion nonclinic
Interval AN-R AN-AC/V BN TCAFAS Combinat Combinat Adulţi Adolescenţi
Semnificaţie
clinică ridicată
Scor brut 36-40 36-40 36-40 36-40 36-40 36-40
Cota T ≥ 61 ≥ 58 ≥ 57 ≥ 57 ≥ 58 ≥ 59
Centil > 82 ≥ 74 ≥ 66 ≥ 63 ≥ 67 ≥ 74 ≥ 94 ≥ 97
Semnificaţie
clinică tipică
Scor brut 22-35 22-35 22-35 22-35 22-35 22-35
Cota T 48-60 44-57 41-56 43-56 45-57 45-58
Centil 45-81 26-73 19-65 22-62 25-66 31-73 55-93 71-96
Semnificaţie
clinică scăzută
Scor brut 0-21 0-21 0-21 0-21 0-21 0-21
Cota T ≤ 47 ≤ 43 ≤ 40 ≤ 42 ≤ 44 ≤ 44
Centil ≤ 44 ≤ 25 ≤ 18 ≤ 21 ≤ 24 ≤ 30 ≤ 54 ≤ 70
Notă: AN-R = Anorexie nervoasă, tipul restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă, tipul alimentaţie compulsivă/vărsături; BN =
Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburări de comportament alimentar fără altă specificaţie.
79
AN este cu aproximativ 30% mai „slab” decât şi de internalizarea idealului de avea un corp
grupul studentelor. Majoritatea pacienţilor cu suplu. Într‑un studiu pe fete cu vârste cuprinse
AN raportează niveluri extreme de nemulţumire între 10 şi 13 ani, Blowers, Loxton, Grady‑Flesser,
faţă de corp, asociate cu debutul tulburării lor; Occhipinti şi Dawe (2003) au constatat că masa
pe de altă parte, aceştia pot avea o imagine corporală a fost direct asociată cu nemulţumirea
corporală foarte bună dacă au reuşit să scadă în faţă de corp, însă predicţia nemulţumirii faţă de
greutate. Aşadar, scala NC trebuie interpretată corp a fost îmbunătăţită de un model mai complex,
în contextul greutăţii corporale şi al istoricului care include presiunea din partea mass‑media,
acesteia. Nivelurile scăzute de nemulţumire faţă internalizarea idealului de supleţe şi comparaţia
de corp la pacienţii emaciaţi care suferă de AN socială. Într‑un studiu prospectiv pe un eşantion
trebuie considerate semne ale tulburării, deoarece din populaţia generală de femei, Ghaderi (2003)
denotă satisfacţia cu o condiţie aberantă. Un nivel a folosit analiza prin modelare structurală
crescut de nemulţumire faţă de corp poate fi un (structural modeling analysis) pentru a prezice
indicator pozitiv în AN, dacă reflectă prezenţa comportamentul alimentar patologic, folosind
unei dorinţe de a câştiga în greutate; în orice caz, stima de sine scăzută, perceperea unui suport
este un semn îngrijorător dacă reflectă dorinţa de social scăzut din partea familiei, nemulţumirea
a slăbi şi mai mult. crescută faţă de corp şi copingul bazat pe
Pacienţii cu BN raportează o nemulţumire evadare‑evitare. Tylka (2004) a descoperit că
semnificativ mai mare faţă de corp comparativ cu inspectarea corpului, neuroticismul şi existenţa
cei cu AN (Garner, Garfinkel şi O’Shaughnessy, unui membru al familiei sau a unui prieten cu o
1985; Garner, Garner şi colab., 1993; Garner, tulburare de comportament alimentar au crescut
Olmsted şi Garfinkel, 1983); cu toate acestea, puterea asocierii dintre nemulţumirea faţă de
pacienţii diagnosticaţi cu BN au, în mod normal, corp şi simptomatologia specifică tulburărilor de
o greutate mai mare, deşi mulţi dintre aceştia au comportament alimentar în rândul studentelor.
slăbit suficient, încât să aibă o greutate corporală Nemulţumirea faţă de corp şi depresia. S‑a
tipică pentru AN (Garner şi Fairburn, 1988). constatat, în mod constant, că, în cazul femeilor,
Pacienţii cu BN „mai slabi”, care au scoruri brute între nemulţumirea faţă de corp şi depresie există
mari la scala NC tind să prezinte o psihopatologie o asociere pozitivă; cu toate acestea, Keel şi colab.
mai severă decât pacienţii din eşantionul folosit (2002) au constatat, într‑un studiu follow‑up
pentru comparaţie care au o greutate mai de 10 ani, pe femei care se tratau pentru BN,
mare (Garner şi colab., 1992). Scorurile brute că depresia este un predictor puternic al
mici la scala NC sunt rare la cei consideraţi nemulţumirii faţă de corp. Depresia poate fi unul
supraponderali în comparaţie cu etaloanele de dintre factorii principali care duc la dezvoltarea
greutate; cu toate acestea, acceptarea dimensiunii şi menţinerea nemulţumirii faţă de corp. De
corpului în absenţa pierderii în greutate este un asemenea, s‑a dovedit că aceasta se asociază şi
obiectiv fundamental al tratamentelor pentru cu niveluri scăzute de expresivitate emoţională,
obezitate „fără pierdere în greutate” (Wooley şi cu un istoric de tachinări din partea celorlalţi, cu
Garner, 1994). Scala NC este un instrument de frecvenţa comparaţiilor legate de aspectul fizic şi
evaluare a regiunilor corpului asupra cărora se cu internalizarea valorilor sociale.
concentrează persoanele preocupate de greutatea Răspunsul la tratament. S‑a constatat că
corporală. nemulţumirea faţă de corp este asociată cu
Modelele factorilor de risc multipli. severitatea simptomelor (Tylka, 2004), cu rezultate
Nemulţumirea faţă de corp s‑a dovedit a fi slabe ale tratamentului (Garner şi colab., 1990) şi
un factor de risc major pentru dezvoltarea cu recidive (Freeman, Beach, Davis şi Solyom,
tulburărilor de comportament alimentar, în 1985), în cazul pacienţilor cu BN.
eşantioanele din populaţia generală de pre- Nemulţumirea faţă de corp, etnia şi cultura.
adolescente, adolescente şi femei adulte (Jacobi Wildes şi Emery (2001) au realizat o metaanaliză a
şi colab., 2004). Cu toate acestea, relaţia dintre 35 de studii asupra tulburărilor de comportament
nemulţumirea faţă de corp şi alţi factori mediatori alimentar şi a nemulţumirii faţă de corp pe
este complexă. Stice, Schupak‑Neuberg, Shaw populaţii caucaziene şi non‑caucaziene şi au
şi Stein (1994) au descoperit o relaţie pozitivă constatat că persoanele caucaziene sunt mai
între expunerea la stereotipurile din mass‑media nemulţumite faţă de corp decât persoanele
privind silueta suplă ideală şi simptomele non‑caucaziene care au fost utilizate pentru
tulburărilor de comportament alimentar. De comparaţii. Mărimile efectului în studiile care
asemenea, rezultatele au indicat faptul că acest au folosit subscala Nemulţumire faţă de corp au
efect a fost mediat de promovarea rolului de gen
80
fost mai mari decât pentru majoritatea celorlalte poate semnifica prezenţa unei tulburări clinice
instrumente. de comportament alimentar sau a simptomelor
şi a preocupărilor severe privind alimentaţia.
Scala compozită Risc de tulburare de Respondenţii din mediile nonclinice care obţin
comportament alimentar (SCRTCA) scoruri în acest interval ar trebui să fie evaluaţi
de un specialist familiarizat cu tulburările de
Scorul SCRTCA este compus din suma cotelor comportament alimentar. SCRTCA corelează
T ale scalelor DS, B şi NC. Acesta reprezintă pozitiv cu greutatea corporală; aşadar, ne
o măsură globală a preocupărilor în legătură aşteptăm la un scor mai mare de la o persoană
cu alimentaţia şi greutatea, fiecare scală care care se situează la limita superioară a valorilor
contribuie la formarea lui având o pondere egală. posibile ale greutăţii. Un scor de o asemenea
În tabelul 4.8 sunt afişate intervalele cotelor T şi magnitudine poate fi mai îngrijorător dacă
ale centilelor care corespund intervalelor clinice individul are greutate normală sau scăzută.
calitative pentru SCRTCA. Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un scor
Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. SCRTCA în intervalul de Semnificaţie clinică
Un scor SCRTCA în intervalul de Semnificaţie tipică se situează între centilele 25 şi 66 (cota
clinică ridicată se situează între centilele 67 şi T = 46‑56) pentru eşantionul clinic combinat de
99 (cota T≥57) pentru eşantionul clinic combinat pacienţi adulţi din SUA şi reflectă preocupări
de pacienţi adulţi din SUA şi indică faptul că semnificative privind alimentaţia, caracteristice
respondentul are îngrijorări extreme în legătură majorităţii pacienţilor cu tulburări clinice de
cu alimentaţia şi cu greutatea, preocupări care comportament alimentar. Obţinerea unui scor
constau în teama de îngrăşare, dorinţa de a fi SCRTCA în acest interval sugerează existenţa
mai slab, tendinţe de alimentaţie compulsivă şi unor preocupări semnificative în legătură cu
nemulţumire faţă de corp. Indivizii cu tulburări alimentaţia şi greutatea, caracterizate prin teamă
clinice de comportament alimentar nu obţin, în de îngrăşare, dorinţa de a fi mai slab, tendinţe
mod obişnuit, scoruri SCRTCA în acest interval, de alimentaţie compulsivă şi nemulţumire faţă
iar o estimare a acestui nivel de preocupare de corp. Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări
în legătură cu alimentaţia şi greutatea în clinice de comportament alimentar obţin, în
eşantioanele nonclinice sugerează faptul că mod obişnuit, scoruri SCRTCA cuprinse în
este rar, fiind prezent la aproximativ 5% din acest interval; în orice caz, respondenţii din
eşantionul de adulţi şi la 1% din eşantionul de eşantioanele nonclinice obţin relativ rar astfel de
adolescenţi. Prin urmare, un scor în acest interval scoruri (pentru adolescenţi, între centilele 91 şi
ar trebui să fie luat serios în considerare, întrucât 98; pentru adulţi, între centilele 76 şi 94), fapt ce
Tabelul 4.8
Intervalele cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor clinice calitative: Scala
compozită Risc de tulburare de comportament alimentar
Eşantion clinic
Adulţi Adolescenţi Eşantion nonclinic
Interval AN-R AN-AC/V BN TCAFAS Combinat Combinat Adulţi Adolescenţi
Semnificaţie
clinică ridicată
Cota T ≥ 56 ≥ 56 ≥ 56 ≥ 55 ≥ 57 ≥ 59
Centil > 69 ≥ 70 ≥ 69 ≥ 70 ≥ 67 ≥ 81 ≥ 95 ≥ 99
Semnificaţie
clinică tipică
Cota T 43-55 44-55 45-55 46-54 46-56 48-58
Centil 25-68 21-69 23-68 25-69 25-66 34-80 76-94 91-98
Semnificaţie
clinică scăzută
Cota T ≤ 42 ≤ 43 ≤ 44 ≤ 45 ≤ 45 ≤ 47
Centil ≤ 24 ≤ 20 ≤ 22 ≤ 24 ≤ 24 ≤ 33 ≤ 75 ≤ 90
Notă: AN-R = Anorexie nervoasă, tipul restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă, tipul alimentaţie compulsivă/vărsături; BN =
Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburări de comportament alimentar fără altă specificaţie.
81
reflectă prezenţa unor preocupări semnificative „atipice” tind să aibă o severitate mai redusă
privind greutatea corporală şi a atitudinilor a simptomelor, să fie mai puţin asociate cu
disfuncţionale în legătură cu alimentaţia. psihopatologia şi să aibă rezultate mai bune decât
Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. majoritatea cazurilor tipice (Lee, Lee, Ngai, Lee
Un scor SCRTCA în intervalul de Semnificaţie şi Wing, 2001; Strober şi colab., 1999). Motivaţia
clinică scăzută se situează între centilele 1 şi 24 pentru scăderea în greutate în aceste cazuri
(cota T≤45) pentru eşantionul clinic combinat de atipice se asociază cu balonări ale stomacului,
pacienţi adulţi din SUA şi sugerează faptul că dureri stomacale şi pierderea apetitului.
individul nu are probleme semnificative în ceea Greutate corporală redusă şi simptome
ce priveşte preocupările legate de alimentaţie şi ego‑sintonice. Un scor SCRTCA mic poate indica
greutate corporală – caracterizate prin teamă de simptome de natură ego‑sintonică la un pacient
îngrăşare, dorinţa de a fi mai slab, tendinţe de cu AN‑R, care este mulţumit cu greutatea sa
alimentaţie compulsivă şi nemulţumire faţă de extrem de scăzută şi, în consecinţă, nu doreşte
corp – în comparaţie cu alţi pacienţi cu tulburări să fie mai „slab” şi nu este angajat momentan în
clinice de comportament alimentar. Această niciun comportament de tip bulimic. Pe de altă
interpretare ar trebui făcută ţinându‑se cont şi de parte, acesta ar putea fi un fenomen temporar,
alte surse de informaţii clinice, pentru a determina deoarece pacienţii cu tulburări de comportament
acurateţea autoevaluării. Un scor SCRTCA scăzut alimentar se pot simţi satisfăcuţi, pentru o
poate, de asemenea, să reflecte negarea situaţiei perioadă, cu greutatea lor corporală scăzută,
clinice actuale sau distorsiuni ale răspunsurilor dar pe urmă simt că trebuie să ajungă la o nouă
din partea pacientului. Adolescenţii şi adulţii din greutate, mai scăzută. Acesta este procesul de
eşantioanele nonclinice obţin în mod obişnuit „pierdere în greutate până la un nou prag scăzut”
scoruri SCRTCA în acest interval (90%, respectiv, („losing to a new low”), care este mai satisfăcător
75%). decât scăderea absolută în greutate.
Negarea. Un scor SCRTCA redus poate indica
Indicatori de interpretare negarea situaţiei clinice curente sau o distorsiune
a răspunsurilor din partea unui individ cu o
Tulburări atipice de comportament alimentar. Un tulburare de comportament alimentar.
scor SCRTCA scăzut poate indica o „tulburare Aşa cum a fost menţionat mai devreme, scalele
atipică de comportament alimentar”, în care DS, B şi NC au fost folosite împreună sau separat,
preocupările în legătură cu alimentaţia nu sunt fără scalele psihologice, pentru a identifica
un factor motivaţional semnificativ. Aceste cazuri grupurile cu risc crescut pentru tulburările de
Tabelul 4.9
Intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare
intervalelor clinice calitative: Scala Stimă de sine scăzută
82
comportament alimentar sau pentru a observa severă şi posibila ideaţie suicidară. La pacienţii cu
asocierile cu preocupări semnificative legate de tulburări de comportament alimentar, scala SSS
alimentaţie. corelează adesea cu greutatea corporală; astfel,
scorurile din acest interval pot reflecta o stimă
Scale psihologice şi scale compozite de sine puternic bazată pe forma şi greutatea
corpului. Pacienţii care suferă de tulburări clinice
Scala Stimă de sine scăzută (SSS) de comportament alimentar nu obţin, în mod
obişnuit, scoruri brute în acest interval la scala
Scala SSS măsoară autoevaluările negative, SSS, iar respondenţii adolescenţi şi adulţi din
prin întrebări care se referă la sentimente de eşantioanele nonclinice obţin rar astfel de scoruri
nesiguranţă, neadecvare, ineficacitate şi de lipsă (1% în ambele cazuri). Aşadar, un scor în acest
a valorii personale. Conţinutul adiţional măsoară interval indică un nivel crescut de psihopatologie.
percepţia despre propria persoană ca fiind Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un scor
incapabilă de a‑şi atinge standardele proprii. brut de 9 până la 16 pe scala SSS se află între
Majoritatea teoriilor susţin că stima de sine centilele 25 şi 66 (cota T = 43‑56) pentru eşantionul
scăzută joacă un rol semnificativ în dezvoltarea clinic combinat de pacienţi adulţi din SUA şi
şi menţinerea tulburărilor de comportament reflectă sentimente semnificative de nesiguranţă
alimentar. Tabelul 4.9 prezintă intervalele personală, de neadecvare, de ineficacitate şi de
scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor care lipsă a propriei valori, care sunt caracteristice
corespund intervalelor clinice calitative pentru indivizilor diagnosticaţi cu tulburări de
scala SSS cu şase itemi. comportament alimentar. Pacienţii care suferă
Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. de tulburări clinice de comportament alimentar
Un scor brut de 17 până la 24 pe scala SSS se obţin în mod obişnuit scoruri brute în acest
situează între centilele 67 şi 99 (cota T≥57) pentru interval la scala SSS; în orice caz respondenţii
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din adolescenţi şi adulţi din eşantioanele nonclinice
SUA şi indică sentimente extreme de nesiguranţă obţin rar astfel de scoruri (între centilele 82 şi 98,
personală, de neadecvare, de ineficacitate şi respectiv între 84 şi 98). Astfel, un scor în acest
de lipsă a propriei valori. Scala SSS implică o interval indică îngrijorări în privinţa stimei de
percepţie despre sine permanent negativă în ceea sine.
ce priveşte capacitatea de a atinge standardele Intervalul de semnificaţie clinică scăzută. Un
proprii. Un scor în acest interval ar trebui să ridice scor brut la scala SSS mai mic sau egal cu 8
întrebări în legătură cu prezenţa unor sentimente se situează între centilele 1 şi 24 (cota T≤42)
profunde de neadecvare şi de auto‑discreditare. pentru eşantionul clinic combinat de pacienţi
O dovadă de prudenţă ar fi ca pacientul să fie adulţi din SUA, sugerând că individul nu are
evaluat în continuare, pentru a exclude depresia probleme semnificative la nivelul nesiguranţei
Tabelul 4.10
Intervalele scorurilor brute, al cotelor T şi al centilelor corespunzătoare
intervalelor clinice calitative: Scala Alienare personală
83
personale, al neadecvării, al ineficacităţii şi Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un scor
al lipsei propriei valori, comparativ cu alţi brut de 9 până la 16 la scala AP este situat între
pacienţi cu tulburări clinice de comportament centilele 25 şi 66 (cota T = 42‑54) pentru eşantionul
alimentar. Această interpretare ar trebui făcută clinic combinat de pacienţi adulţi din SUA şi
ţinând cont şi de alte surse de informaţii clinice, reflectă prezenţa unor sentimente semnificative
pentru a determina acurateţea autoevaluării. de vid emoţional şi singurătate, precum şi o
Un scor scăzut poate, de asemenea, să reflecte înţelegere deficitară a propriei persoane. Acesta
negarea situaţiei clinice actuale sau prezenţa indică, de asemenea, senzaţia că lucrurile au
unor distorsiuni ale răspunsurilor din partea scăpat de sub control şi dorinţa de a fi altcineva.
pacientului. Respondenţii adolescenţi şi adulţi Adulţii cu tulburări de comportament alimentar
din eşantioanele nonclinice obţin, în mod obţin în mod obişnuit scoruri brute situate în acest
obişnuit, scoruri brute în acest interval la scala interval la scala AP; cu toate acestea, respondenţii
SSS (81%, respectiv, 83%). adolescenţi şi adulţi din eşantioanele nonclinice
nu obţin, de obicei, astfel de scoruri (între
Scala Alienare personală (AP) centilele 77 şi 98, respectiv şi între centilele 72 şi
95). Aşadar, un scor situat în acest interval poate
Scala AP se suprapune în parte, din punct de indica un nivel ridicat de psihopatologie.
vedere conceptual, cu stima de sine scăzută; totuşi, Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un
aceasta măsoară un domeniu mai larg de stări care scor brut mai mic sau egal cu 8 la scala AP este
se referă la o senzaţie generală de vid emoţional situat între centilele 1 şi 24 (cota T≤41) pentru
şi de singurătate, precum şi la o înţelegere eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi
deficitară a propriei persoane. Conţinutul scalei din SUA, indicând faptul că stările care se
AP include itemi care măsoară ceea ce declară referă la o senzaţie generală de vid emoţional şi
respondentul în legătură cu sentimentul de a fi singurătate, precum şi la o înţelegere deficitară
separat de ceilalţi, de a‑i pierde sau de a nu i se a propriei persoane nu sunt atotcuprinzătoare
recunoaşte meritele de către aceştia. Itemii AP sau debilitante. Cu toate acestea, interpretarea
măsoară, de asemenea, dorinţa de a fi altcineva ar trebui să ţină cont şi de alte surse de
şi o senzaţie generală a lipsei de control asupra informaţii clinice, pentru a determina acurateţea
lucrurilor. Constructul AP este compatibil cu autoevaluării. Un scor scăzut poate, de asemenea,
sentimentele paralizante de vid emoţional şi de să reflecte negarea situaţiei clinice actuale sau
singurătate, care au fost descrise de unii autori cu prezenţa unor distorsiuni ale răspunsurilor din
orientare dinamică (Bruch, 1973; Goodsitt, 1997; partea pacientului. Respondenţii adolescenţi
Strober, 1981). Guidano şi Liotti (1983) au descris şi adulţi din eşantioanele nonclinice obţin, de
concepte similare, folosind un cadru cognitiv obicei, scoruri brute situate în acest interval la
pentru a descrie formarea „structurilor cognitive, scala AP (76% şi, respectiv, 71%).
profunde” asociate cu identitatea personală.
Tabelul 4.10 prezintă intervalele scorurilor brute, Scala compozită Ineficacitate (SCI)
ale cotelor T şi ale centilelor care corespund
intervalelor clinice calitative pentru scala AP. Scorul SCI se obţine prin însumarea cotelor
Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. T ale scalelor SSS şi AP. Aceste scale corelează
Un scor brut la scala AP de la 17 până la 28 se semnificativ (≥0,80) atât pentru eşantioanele
situează între centilele 67 şi 99 (cota T≥55) pentru clinice, cât şi pentru cele nonclinice, iar combina-
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din ţia lor creşte, în general, fidelitatea (α). SCI
SUA şi indică prezenţa unor sentimente extreme include toţi itemii din subscala Ineficienţă din
de vid emoţional şi de singurătate, precum şi o varianta originală EDI‑2 şi adaugă trei itemi
înţelegere deficitară a propriei persoane. Un scor puternic corelaţi din subscala Nesiguranţă Socială
brut situat în acest interval la scala AP reflectă, a EDI‑2. Valorile mari ale acestui scor compozit
de asemenea, senzaţia că, adesea sau în mod indică atât o autoevaluare scăzută, cât şi senzaţia
constant, lucrurile au scăpat de sub control, de vid emoţional, care reflectă un deficit
precum şi dorinţa puternică de a fi altcineva. fundamental al identităţii personale. Tabelul 4.11
Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări clinice de prezintă intervalele cotelor T şi ale centilelor care
comportament alimentar nu obţin în mod obişnuit corespund intervalelor clinice calitative pentru
scoruri mai mari sau egale cu 17, iar respondenţii SCI.
adolescenţi şi adulţi din eşantioanele non‑clinice Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. Un
obţin rar aceste scoruri (1% şi, respectiv, 4%). scor SCI în intervalul de Semnificaţie clinică
ridicată se situează între centilele 67 şi 99 (cota
84
Tabelul 4.11
Intervalele cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor clinice calitative:
Scala compozită Ineficacitate
T≥55) pentru eşantionul clinic combinat de sunt atotcuprinzătoare sau debilitante. Cu toate
pacienţi adulţi din SUA şi reflectă prezenţa unui acestea, interpretarea ar trebui să ţină cont şi de
deficit extrem la nivelul conceptului de sine, ceea alte surse de informaţii clinice, pentru a determina
ce implică prezenţa unor sentimente extreme şi acurateţea autoevaluării. Un scor scăzut poate,
permanente de vid emoţional şi de singurătate, de asemenea, să reflecte negarea situaţiei clinice
precum şi o înţelegere deficitară a propriei actuale sau prezenţa distorsiunilor în răspunsuri
persoane. Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări din partea pacientului. Respondenţii adolescenţi
de comportament alimentar nu obţin, în mod şi adulţi din eşantioanele nonclinice obţin în mod
obişnuit, cote T situate în acest interval, iar un obişnuit scoruri SCI situate în acest interval (82%
pacient care obţine scoruri incluse în acest interval şi, respectiv, 78%).
ar trebui evaluat pentru a exclude depresia
severă şi posibila ideaţie suicidară. Respondenţii Indicatori de interpretare
adolescenţi şi adulţi din eşantioanele nonclinice
obţin rareori scoruri SCI situate în acest interval Ineficacitatea ca un factor ce contribuie
(2% şi, respectiv, 3%). la dezvoltarea şi menţinerea tulburărilor de
Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un scor comportament alimentar. Bruch (1962) a fost prima
SCI în intervalul de Semnificaţie clinică tipică se care a descris „toate sentimentele generalizate
situează între centilele 25 şi 66 (cota T = 43‑54) de ineficacitate” ca fiind deficitul esenţial
pentru eşantionul clinic combinat de pacienţi în tulburările de comportament alimentar.
adulţi din SUA şi reflectă prezenţa unui deficit Formulările acesteia au sugerat o abordare
semnificativ la nivelul conceptului de sine, asociat terapeutică bazată pe „constatarea faptelor”,
cu sentimente permanente de vid emoţional şi de care accentua corectarea asumpţiilor defectuoase
singurătate, precum şi cu o înţelegere deficitară legate de respectul de sine şi de percepţiile despre
a propriei persoane. Pacienţii diagnosticaţi cu propria persoană. Aceste principii, împreună cu
tulburări clinice de comportament alimentar cele ale lui Beck (1976), au avut un rol influent
obţin în mod obişnuit scoruri la SCI situate în abordările cognitiv‑comportamentale timpurii
în acest interval; în orice caz, respondenţii asupra tulburărilor de comportament alimentar
adolescenţi şi adulţi din eşantioanele non‑clinice (Garner şi Bemis, 1982; Guidano şi Liotti, 1983;
obţin mai rar scoruri SCI situate în acest interval Slade, 1982). O premisă fundamentală în concep-
(între centilele 83 şi 97 şi, respectiv, între centilele tualizările cognitiv‑comportamentale timpurii
79 şi 96). ale tulburărilor alimentare a fost ideea conform
Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un căreia stima de sine ajunge să se asocieze cu
scor SCI în intervalul de Semnificaţie clinică greutatea şi forma corporală. Conform lui Garner
scăzută este situat între centilele 1 şi 24 (cota şi Bemis, tulburarea se cristalizează în momentul
T≤42) pentru eşantionul clinic combinat de în care convingerea că „este absolut esenţial
pacienţi adulţi din SUA şi sugerează faptul să slăbesc” se asociază implacabil cu reglarea
că sentimentele profunde şi generale de stimei de sine (în sensul că greutatea, forma sau
vid emoţional şi de singurătate, precum şi supleţea servesc drept „referinţă principală sau
înţelegerea deficitară a propriei persoane nu
85
predominantă pentru inferarea valorii personale Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. Un
sau a respectului de sine” [p. 142]). scor brut la scala NI cuprins între 15 şi 28 se
Rolul critic al stimei de sine scăzute în situează între centilele 67 şi 99 (cota T≥56) pentru
dezvoltarea pattern‑urilor patologice de compor- eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi
tament alimentar a fost susţinut în mai multe din SUA şi indică prezenţa unor stări profunde
studii longitudinale pe copii şi adolescenţi de disconfort, îngrijorare şi reticenţă în situaţii
(Fairburn şi Harrison, 2003; Garner, 1993b; sociale. Scorul sugerează deopotrivă prezenţa
Jacobi şi colab., 2004; Quadflieg şi Fichter, 2003; unor probleme frecvente şi semnificative în
Steiner şi colab., 2003). Leon, Fulkerson, Perry, ceea ce priveşte exprimarea gândurilor şi a
Keel şi Klump (1999) au descoperit că stima sentimentelor proprii faţă de ceilalţi, ceea ce
de sine scăzută este un predictor semnificativ duce la retragere şi izolare socială. Scoruri brute
pentru dezvoltarea comportamentului alimentar situate în acest interval la scala NI sunt obţinute,
patologic atât la fete, cât şi la băieţi. Într‑un studiu în mod obişnuit, de pacienţi diagnosticaţi cu
prospectiv de doi ani, stima de sine scăzută a fost tulburări clinice de comportament alimentar,
un predictor al alimentaţiei compulsive în cazul fapt ce sugerează prezenţa dificultăţilor în
adolescentelor (Stice, Presnell şi Spangler, 2002). comunicarea interpersonală. Deoarece comu-
Într‑un studiu pe termen lung asupra rezultatelor nicarea este esenţială în psihoterapie, obţinerea
tratamentului pe pacienţi cu AN, Löwe şi colab. unui scor brut extrem de ridicat la scala NI
(2001) au constatat că scorurile ridicate la poate limita eficacitatea şi rezultatul final al
patru subscale EDI (Ineficacitate, Perfecţionism, tratamentului. Respondenţii adolescenţi şi adulţi
Neîncredere interpersonală, Conştiinţă interoceptivă) din eşantioanele nonclinice obţin rareori scoruri
au fost predictori puternici ai unui rezultat slab. brute situate în acest interval la scala NI (4% şi,
respectiv, 5%).
Scala Nesiguranţă interpersonală (NI) Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un
scor brut de 7 până la 14 la scala NI este situat
Scala NI este compusă din şapte itemi care între centilele 25 şi 66 (cota T = 42‑55) pentru
evaluează prezenţa disconfortului, a îngrijorării eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din
şi a reticenţei în situaţii de interacţiune socială. SUA şi reflectă prezenţa unor stări semnificative
Scala NI se centrează mai ales pe dificultăţi în de disconfort, îngrijorare şi reticenţă în situaţii
exprimarea propriilor gânduri şi emoţii faţă de sociale. Acesta sugerează, de asemenea, prezenţa
ceilalţi. Aceasta evaluează, de asemenea, tendinţa frecventă a problemelor la nivelul exprimării
de retragere şi izolare faţă de ceilalţi. Tabelul 4.12 gândurilor şi a sentimentelor proprii faţă de
prezintă intervalele scorurilor brute, ale cotelor ceilalţi, ceea ce duce la retragere şi izolare
T şi ale centilelor care corespund intervalelor socială. Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări de
clinice calitative pentru scala NI. comportament alimentar obţin în mod obişnuit
Tabelul 4.12
Intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor
clinice calitative: Scala Nesiguranţă interpersonală
86
scoruri brute situate în acest interval la scala indică o incapacitate fundamentală în formarea
NI, iar respondenţii adolescenţi şi adulţi din ataşamentului în relaţii. În tabelul 4.13 sunt
eşantioanele nonclinice obţin şi ei astfel de prezentate intervalele scorurilor brute, ale cotelor
scoruri (între centilele 68 şi 95 şi, respectiv, între T şi ale centilelor care corespund intervalelor
centilele 48 şi 94). clinice calitative pentru scala AI.
Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată.
scor brut mai mic sau egal cu 6 la scala NI este Un scor brut la scala AI de 13 până la 28 se
situat între centilele 1 şi 24 (cota T≤41) pentru situează între centilele 67 şi 99 (cota T≥55) pentru
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din
din SUA şi sugerează existenţa unui disconfort SUA şi indică prezenţa unui nivel extrem de
minim în situaţiile interpersonale sau sociale. crescut de dezamăgire, distanţare, înstrăinare
Acesta poate indica faptul că respondentul este şi lipsă de încredere în relaţiile interpersonale.
capabil să aibă relaţii interpersonale pozitive Acesta indică, de asemenea, o tendinţă puternică
şi abilităţi bune de comunicare, care îi permit de a se simţi prins în capcană în relaţii, precum şi
să îşi exprime propriile gânduri şi sentimente. impresia că ceilalţi nu oferă suficientă afecţiune şi
Cu toate acestea, interpretarea ar trebui să înţelegere. Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări de
ţină cont şi de alte surse de informaţii clinice, comportament alimentar nu obţin în mod obişnuit
pentru a determina acurateţea auto‑evaluării. scoruri brute la scala AI situate în acest interval.
Un scor scăzut poate, de asemenea, să reflecte Obţinerea de scoruri în acest interval sugerează
negarea situaţiei clinice actuale sau prezenţa prezenţa unor dificultăţi foarte serioase la nivelul
unor distorsiuni ale răspunsurilor din partea relaţiilor interpersonale. Datorită faptului că
pacientului. Respondenţii adolescenţi şi adulţi o legătură interpersonală pozitivă s‑a dovedit
din eşantioanele nonclinice obţin în mod obişnuit a fi un factor care contribuie semnificativ la un
scoruri mai mici sau egale cu 6 la scala NI (67% şi, rezultat pozitiv al psihoterapiei, obţinerea unui
respectiv, 47%). scor brut extrem de ridicat reflectă prezenţa unor
obstacole interpersonale care ar putea interfera
Scala Alienare interpersonală (AI) cu tratamentul. Respondenţii adolescenţi şi
adulţi din eşantioanele non‑clinice obţin rareori
Scala AI este alcătuită din şapte itemi care scoruri brute situate în acest interval la scala AI
evaluează dezamăgirea, distanţarea, înstrăinarea (5% şi, respectiv, 9%).
şi lipsa de încredere în relaţiile interpersonale. De Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un
asemenea, scala măsoară tendinţa de a se simţi scor brut de 6 până la 12 la scala AI este situat
prins în capcană în relaţii, precum şi impresia că între centilele 25 şi 66 (cota T=41‑54) pentru
ceilalţi nu oferă suficientă afecţiune şi înţelegere. eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din
Obţinerea unui scor ridicat la această scală S.U.A. şi indică prezenţa unui nivel semnificativ
Tabelul 4.13
Intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare
intervalelor clinice calitative: Scala Alienare interpersonală
87
de dezamăgire, distanţare, înstrăinare şi lipsă corelează, însă, doar moderat. Scorul SCPI reflectă
de încredere în relaţiile interpersonale. Acesta experienţa respondentului conform căreia relaţiile
indică, de asemenea, o tendinţă puternică de sociale sunt tensionate, nesigure, dezamăgitoare,
a se simţi prins în capcană în relaţii, precum şi nesatisfăcătoare şi, în general, de proastă calitate.
impresia că ceilalţi nu oferă suficientă afecţiune şi Mulţi pacienţi cu tulburări de comportament
înţelegere. Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări de alimentar sunt descrişi ca având sentimente de
comportament alimentar obţin în mod obişnuit nesiguranţă şi îndoială în legătură cu propria
scoruri brute la scala AI situate în acest interval; persoană în situaţiile sociale, împreună cu o lipsă
în orice caz, respondenţii adolescenţi şi adulţi din generală de încredere în relaţiile sociale. Acest
eşantioanele non‑clinice nu obţin în mod obişnuit fapt indică existenţa unui deficit sever al abilităţii
astfel de scoruri la scala AI (între centilele 57 şi 94 de a forma ataşamente, ceea ce are nenumărate
şi, respectiv, între centilele 56 şi 90). implicaţii în relaţia terapeutică. Problemele
Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. interpersonale joacă şi ele un rol în menţinerea
Un scor brut mai mic sau egal cu 5 la scala AI simptomelor tulburărilor de comportament
se situează între centilele 1 şi 24 (cota T≤40) alimentar la multe dintre persoanele afectate şi
pentru eşantionul clinic combinat de pacienţi constituie un scop important în terapie. Tabelul
adulţi din SUA şi sugerează faptul că, de obicei, 4.14 prezintă intervalele cotelor T şi ale centilelor
individul nu simte un nivel semnificativ de care corespund intervalelor clinice calitative
distanţare, înstrăinare şi lipsă de încredere pentru scorul SCPI.
în relaţiile interpersonale. Scorul denotă, de Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. Un
asemenea, faptul că respondentul poate avea scor SCPI în intervalul de Semnificaţie clinică
relaţii interpersonale pozitive şi de încredere, ridicată se situează între centilele 67 şi 99 (cota
care îi oferă sentimentul că este înţeles şi iubit. T≥55) pentru eşantionul clinic combinat de
Cu toate acestea, interpretarea ar trebui să pacienţi adulţi din S.U.A., indicând prezenţa
ţină cont şi de alte surse de informaţii clinice, unui distres extrem şi senzaţia că relaţiile sociale
pentru a determina acurateţea autoevaluării. sunt tensionate, nesigure, dezamăgitoare,
Un scor scăzut poate să reflecte, de asemenea, nesatisfăcătoare şi, în general, de proastă calitate.
negarea situaţiei clinice actuale sau prezenţa Acesta indică totodată o tendinţă puternică de
unor distorsiuni ale răspunsurilor din partea a se simţi prins în capcană în relaţii, precum şi
pacientului. Respondenţii adolescenţi şi adulţi impresia că ceilalţi nu oferă suficientă afecţiune
din eşantioanele nonclinice obţin în mod obişnuit şi înţelegere. Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări
scoruri brute mai mici sau egale cu 5 la scala AI clinice de comportament alimentar nu obţin
(56% şi, respectiv, 55%). în mod obişnuit scoruri SCPI situate în acest
interval. Obţinerea unui astfel de scor reflectă
Scala compozită Probleme interpersonale existenţa unor probleme interpersonale foarte
(SCPI) serioase, care pot reprezenta obstacole majore
în cadrul procesului psihoterapeutic, precum şi
Scorul SCPI este obţinut prin însumarea în stabilirea unui mediu interpersonal care să
cotelor T ale scalelor NI şi AI. Aceste scale faciliteze recuperarea. Respondenţii adolescenţi
Tabelul 4.14
Intervalele cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor clinice calitative:
Scala compozită Probleme interpersonale
88
şi adulţi din eşantioanele non‑clinice obţin Fairburn şi Harrison, 2003; Garner, 1993a;
rareori scoruri SCPI situate în acest interval (5% Jacobi şi colab., 2004; Quadflieg şi Fichter, 2003;
şi, respectiv, 4%). Steiner şi colab., 2003), precum şi factori de risc
Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un pentru menţinerea acestora. Acestea au fost, de
scor SCPI în intervalul de Semnificaţie clinică asemenea, asociate cu prognosticul pe termen
tipică se situează între centilele 25 şi 66 (cota lung al pacienţilor care se află sub tratament.
T = 42‑54) pentru eşantionul clinic combinat Casper şi Jabine (1996) au constatat că o calitate
de pacienţi adulţi din SUA şi indică prezenţa scăzută a relaţiilor familiale, a contactelor sociale
unui distres semnificativ şi senzaţia că relaţiile şi a funcţionării la locul de muncă − evaluată
sociale sunt tensionate, nesigure, dezamăgitoare, prin venit − au prezis un rezultat slab în cazul
nesatisfăcătoare şi, în general, de proastă calitate. pacienţilor adulţi şi adolescenţi cu AN. În mod
Scorul indică totodată o tendinţă puternică de similar, într‑un studiu follow‑up de 10 ani,
a se simţi prins în capcană în relaţii, precum şi realizat pe pacienţi diagnosticaţi cu AN cu debut
impresia că ceilalţi nu oferă suficientă afecţiune în adolescenţă, Wentz şi colab. (2001) au observat
şi înţelegere. Acesta reflectă existenţa unor că jumătate dintre pacienţi au avut rezultate
probleme interpersonale însemnate, care pot psihologice slabe şi că debutul în adolescenţă a
reprezenta obstacole majore în cadrul procesului fost un predictor puternic al rezultatului. Într‑un
psihoterapeutic, precum şi în stabilirea studiu prospectiv desfăşurat pe parcursul a 21
unui mediu interpersonal care să faciliteze de ani, realizat pe pacienţi cu AN, Zipfel, Löwe,
recuperarea. Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări Reas, Deter şi Herzog (2000) au raportat faptul
clinice de comportament alimentar obţin în mod că problemele sociale severe sunt predictori
obişnuit scoruri SCPI situate în acest interval, iar importanţi ai rezultatului tratamentului. În mod
respondenţii adolescenţi şi adulţi din eşantioanele asemăntor, s‑a dovedit că adaptarea socială
nonclinice obţin şi ei în mod obişnuit scoruri slabă este un predictor al rezultatelor negative,
SCPI situate în acest interval (între centilele 61 şi în cazul pacienţilor cu BN (Fairburn şi Harrison,
94 şi, respectiv, între centilele 59 şi 93). 2003; Keel şi colab., 2002; Norman şi Herzog,
Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un scor 1984; Quadflieg şi Fichter, 2003; Steiger, Leung
SCPI în intervalul de Semnificaţie clinică scăzută şi Thibaudeau, 1993). S‑a constatat că scorurile
este situat între centilele 1 şi 24 (cota T≤41) pentru brute ridicate la subscala EDI‑2 Neîncredere
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din interpersonală prezic rezultate negative pe termen
SUA şi sugerează faptul că, de obicei, individul lung în cazul AN (Bizeul şi colab., 2001) şi o rată
nu are probleme interpersonale semnificative sau mare a recidivelor în cazul BN (Olmsted, Kaplan
persistente. Acesta ar putea indica, de asemenea, şi Rockert, 1994).
prezenţa de ataşamente interpersonale sigure
şi de încredere, care sunt satisfăcătoare şi, în Scala Deficite interoceptive (DI)
general, de calitate. Obţinerea unui asemenea
scor mai poate denota faptul că respondentul Scala DI este formată din nouă itemi care
are capacitatea de a resimţi sprijinul, înţelegerea măsoară confuzia în legătură cu acurateţea
şi dragostea în relaţii. Cu toate acestea, recunoaşterii stărilor emoţionale şi cu răspunsul
interpretarea ar trebui să ţină cont şi de alte în mod adecvat la acestea. Cele două clustere
surse de informaţii clinice, pentru a determina identificate pentru scala DI sunt clusterul de
acurateţea autoevaluării. De asemenea, un scor itemi Frica de emoţii, care indică starea de distres
mic poate reflecta negarea situaţiei clinice actuale atunci când emoţiile sunt prea puternice sau
sau prezenţa unor răspunsuri distorsionate din scăpate de sub control, cluster care contrastează
partea pacientului. Respondenţii adolescenţi şi cu clusterul de itemi Confuzie afectivă, care
adulţi din eşantioanele non‑clinice obţin în mod evidenţiază dificultăţi în recunoaşterea acurată
obişnuit scoruri SCPI situate în acest interval a stărilor emoţionale. Confuzia şi lipsa de
(60% şi, respectiv, 58%). încredere cu privire la funcţionarea afectivă
şi a corpului au fost în mod repetat descrise ca
Indicatori de interpretare fiind caracteristici importante ale persoanelor
care dezvoltă tulburări ale comportamentului
Probleme interpersonale. Problemele inter- alimentar. Bruch (1962) a fost prima care a sugerat
personale au fost identificate în mod repetat că „lipsa conştiinţei interoceptive” este esenţială
ca fiind factori de risc importanţi pentru pentru înţelegerea tulburărilor de comportament
dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar. Tabelul 4.15 prezintă intervalele
alimentar (pentru treceri în revistă, a se vedea scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor care
89
Tabelul 4.15
Intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor
clinice calitative: Scala Deficite interoceptive
corespund intervalelor clinice calitative pentru cu răspunsul în mod adecvat la stările emoţionale,
scala DI. precum şi o stare intensă de teamă şi neîncredere
Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. în legătură cu anumite emoţii, atunci când acestea
Un scor brut la scala DI de 21 până la 36 se sunt prea puternice sau când sunt percepute ca
situează între centilele 67 şi 99 (scor T≥55) incontrolabile. Pot fi declanşate diferite strategii
pentru eşantionul clinic combinat de pacienţi de „evadare” din confuzia, disconfortul sau
adulţi din SUA şi indică prezenţa unui nivel teama produse de stări emoţionale negative
extrem de confuzie în legătură cu recunoaşterea sau chiar pozitive, extrem de intense. Emoţiile
acurată şi cu răspunsul în mod adecvat la stările sunt mai degrabă evaluate, pentru a determina
emoţionale, precum şi o stare intensă de teamă dacă sunt „valide”, „adecvate”, „justificate”
şi neîncredere în legătură cu anumite emoţii, sau „legitime”, decât pur şi simplu acceptate.
atunci când acestea sunt prea puternice sau Această reacţie poate crea obstacole majore în
când sunt percepute ca incontrolabile. Pot fi psihoterapie, deoarece acest proces declanşează
declanşate diferite strategii de „evadare” din deseori emoţii intense. Experienţele respective
confuzia, disconfortul sau teama produse de stări nu sunt caracteristice doar celor cu tulburări
emoţionale negative sau chiar pozitive. Emoţiile de comportament alimentar, niveluri similare
sunt mai degrabă evaluate, pentru a determina fiind întâlnite şi la pacienţi cu alte diagnostice
dacă sunt „valide”, „adecvate”, „justificate” psihiatrice. Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări
sau „legitime”, decât pur şi simplu acceptate. clinice de comportament alimentar obţin în mod
Această reacţie poate crea obstacole majore în obişnuit scoruri brute situate în acest interval la
psihoterapie, deoarece procesul declanşează, de scala DI; pe de altă parte, respondenţii adolescenţi
multe ori, emoţii intense. Pacienţii diagnosticaţi şi adulţi din eşantioanele nonclinice nu obţin, de
cu tulburări de comportament alimentar nu obţin, regulă, astfel de scoruri (între centilele 77 şi 97 şi,
de regulă, scoruri brute situate în acest inteval la respectiv, între centilele 76 şi 95).
scala DI, iar respondenţii adolescenţi şi adulţi Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un
din eşantioanele nonclinice obţin rareori astfel de scor brut mai mic sau egal cu 10 la scala DI se
scoruri (2% şi, respectiv, 4%). Aşadar, obţinerea situează între centilele 1 şi 24 (cota T≤41) pentru
unui scor situat în acest interval arată ca fiind eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi
foarte probabil un nivel ridicat de psihopatologie din SUA şi sugerează faptul că individul nu
în privinţa acestei dimensiuni. are probleme serioase de identificare a stărilor
Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un emoţionale şi de răspuns în mod adecvat la ele.
scor brut de 11 până la 20 la scala DI este situat Acest lucru presupune prezenţa abilităţii de a
între centilele 25 şi 66 (cota T = 42‑54) pentru face faţă experienţelor emoţionale inconfortabile,
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din pozitive sau negative. Emoţiile tind, mai
SUA şi indică prezenţa unui grad semnificativ de degrabă, să fie acceptate, decât să fie evaluate
confuzie în legătură cu recunoaşterea acurată şi
90
critic pentru a determina dacă sunt „valide”, şi eşantioanele nonclinice de adulţi şi adolescenţi.
„adecvate”, „justificate” sau „legitime”. Cu toate S‑a dovedit că deficitele interoceptive, aşa cum au
acestea, interpretarea ar trebui să ţină cont şi de fost măsurate de subscala Conştiinţă interoceptivă
alte surse de informaţii clinice, pentru a stabili a EDI‑2, prezic un prognostic defavorabil în
acurateţea autoevaluării. Un scor scăzut poate, cazul pacienţilor cu AN la un follow‑up de 5
de asemenea, să reflecte negarea situaţiei clinice până la 10 ani (Bizeul şi colab., 2001). Aceasta este
actuale sau prezenţa răspunsurilor distorsionate totodată şi singura subscală EDI‑2 care prezice
din partea pacientului. Respondenţii adolescenţi comportamentul de auto‑vătămare compulsivă
şi adulţi din eşantioanele non‑clinice obţin în la pacienţii cu BN (Favaro şi Santonastaso, 1998,
mod obişnuit scoruri brute mai mici sau egale cu 1999).
10 la scala DI (76% şi, respectiv, 75%).
Clusterele de itemi Frica de emoţii şi Confuzie Scala Dezechilibru emoţional (DE)
afectivă. Analiza factorială exploratorie (AFE)
pentru scala DI a produs două clustere de itemi: Scala DE este compusă din opt itemi
Frica de emoţii (doi itemi) şi Confuzie afectivă care evaluează tendinţa spre instabilitate
(şapte itemi). Ambele clustere de itemi sunt dispoziţională, impulsivitate, nechibzuinţă, furie
experimentale; în consecinţă, scorurile brute şi comportamente auto‑distructive. Doi dintre
pentru eşantionul clinic de pacienţi adulţi din itemii scalei evaluează potenţialele probleme
SUA sunt prezentate în tabelele 4.16 şi 4.17, fără legate de abuzul de substanţe: unul pentru alcool
indicaţii specifice de interpretare, împreună şi unul pentru medicamente. Tendinţele către
cu intervalele asociate ale centilelor pentru o reglare deficitară a impulsului şi către lipsa
eşantionul clinic de pacienţi adolescenţi din SUA de toleranţă la schimbările de dispoziţie au fost
Tabelul 4.16
Intervalele scorurilor brute şi ale centilelor: Clusterul Frica de emoţii
Tabelul 4.17
Intervalele scorurilor brute şi ale centilelor: Clusterul Confuzie afectivă
91
Tabelul 4.18
Intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor clinice
calitative: Scala Dezechilibru emoţional
identificate printre semnele unui prognostic poate indica un grad crescut de psihopatologie în
defavorabil în tratamentul tulburărilor de acest domeniu.
comportament alimentar. Itemii din scala DE Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un
evaluează atributele emoţionale caracteristice scor brut de 4 până la 9 la scala DE este situat
unui subgrup de pacienţi cu tulburări ale între centilele 25 şi 66 (cota T = 42‑52) pentru
comportamentului alimentar, care sunt eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din
consideraţi deosebit de rezistenţi la tratament. În SUA şi indică prezenţa unui grad semnificativ
tabelul 4.18 sunt prezentate intervalele scorurilor de instabilitate dispoziţională, impulsivitate,
brute, ale cotelor T şi ale centilelor care crespund nechibzuinţă, furie şi comportamente auto‑dis-
intervalelor clinice calitative pentru scala DE. tructive. Acesta se poate asocia şi cu probleme
Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. legate de abuzul de substanţe, precum alcoolul,
Un scor brut la scala DE de 10 până la 32 se medicamentele sau ambele. Obţinerea unui
situează între centilele 67 şi 99 (cota T≥53) pentru scor în acest interval indică tendinţe de reglare
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din deficitară a impulsului, de lipsă de toleranţă la
SUA şi indică prezenţa unei tendinţe extreme schimbările dispoziţionale şi de auto‑vătămare,
spre instabilitate dispoziţională, impulsivitate, indicatori ai unui prognostic defavorabil în
nechibzuinţă, furie şi comportamente auto‑dis- tratamentul tulburărilor de comportament
tructive. Aceasta ar putea fi asociată cu probleme alimentar. Aceste reacţii pot crea obstacole majore
legate de abuzul de substanţe, cum ar fi alcoolul, în cadrul procesului terapeutic, deoarece acesta
medicamentele sau ambele. Obţinerea unui provoacă deseori declanşarea de emoţii intense.
scor în acest interval indică tendinţe de reglare Experienţele respective nu sunt caracteristice
deficitară a impulsului, de lipsă de toleranţă la doar celor cu tulburări de comportament
schimbările dispoziţionale şi de auto‑vătămare, alimentar, niveluri similare fiind întâlnite şi la
indicatori ai unui prognostic defavorabil în pacienţi cu alte diagnostice psihiatrice. Pacienţii
tratamentul tulburărilor de comportament diagnosticaţi cu tulburări alimentare clinice
alimentar. Aceste tendinţe pot crea obstacole obţin în mod obişnuit scoruri brute la scala DE
majore în cadrul procesului terapeutic, deoarece situate în acest interval; în orice caz, respondenţii
acest proces provoacă deseori declanşarea de adolescenţi şi adulţi din eşantioanele nonclinice
emoţii intense. Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări obţin şi ei în mod obişnuit astfel de scoruri (între
de comportament alimentar şi respondenţii centilele 46 şi 86 şi, respectiv, între centilele 48
adolescenţi şi adulţi din eşantioanele nonclinice şi 87).
nu obţin în mod obişnuit scoruri brute situate în Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un scor
acest interval la scala DE (13% şi, respectiv, 12%). brut mai mic sau egal cu 3 la scala DE se situează
Aşadar, obţinerea unui scor în acest interval între centilele 1 şi 24 (cota T≤41) pentru eşantionul
clinic combinat de pacienţi adulţi din SUA şi
92
sugerează faptul că individul nu are probleme cu centilele asociate pentru eşantioanele clinice şi
semnificative în ceea ce priveşte instabilitatea nonclinice de pacienţi adolescenţi.
emoţională, impulsivitatea, nechibzuinţa, furia Paul, Schroeter, Dahme şi Nutzinger (2002)
sau comportamentele auto‑distructive. De au descoperit în rândul pacienţilor cu tulburări
asemenea, este puţin probabil să aibă probleme de comportament alimentar o rată de 34,6% de
legate de abuzul de substanţe, precum alcoolul, producere a comportamentului de auto‑vătămare
medicamentele sau ambele. Un scor mic este de‑a lungul vieţii, cele mai mari frecvenţe fiind
un indicator pozitiv al efectelor tratamentului. găsite la pacienţii cu TCAFAS (35,8%) şi cu BN
Cu toate acestea, interpretarea scorurilor brute (34,3%), precum şi o rată de 21,3% de producere
la scala DE ar trebui să ia în considerare şi alte a comportamentului de auto‑vătămare în
surse de informaţii clinice, pentru a determina decurs de 6 luni. Pacienţii cu comportamente de
acurateţea autoevaluării. Un scor scăzut poate, auto‑vătămare au relatat un număr semnificativ
de asemenea, să reflecte negarea situaţiei clinice mai mare de evenimente traumatice, au avut
actuale sau prezenţa răspunsurilor distorsionate scoruri semnificativ mai ridicate la disociere şi
din partea pacientului. Respondenţii adolescenţi au manifestat semnificativ mai multe gânduri
şi adulţi din eşantioanele nonclinice obţin în mod şi comportamente obsesiv‑compulsive. Pacienţii
obişnuit scoruri brute mai mici sau egale cu 3 la cu BN au avut scoruri semnificativ mai mari la
scala DE (45% şi, respectiv, 47%). impulsivitate.
În descrierea iniţală a BN, Russell (1979) nota
Clusterul de itemi Risc pentru abuz de faptul că abuzul de alcool este o trăsătură asociată
substanţe (RAS) în mod obişnuit cu această tulburare, iar acest
lucru a fost confirmat şi de studii mai recente
Doi itemi din scala DE indică existenţa posi- (Kozyk, Touyz şi Beumont, 1998). S‑a dovedit, de
bilă a unor probleme legate de abuzul de substan- asemenea, că dependenţa şi abuzul de alcool şi
ţe: unul pentru alcool şi altul pentru medicamente. de medicamente reprezintă factori de risc pentru
Majoritatea indivizilor din eşantioanele clinice şi tulburările de comportament alimentar (Jacobi şi
non‑clinice au un scor de 0 sau 1 la clusterul de colab., 2004). Majoritatea studiilor au descoperit
itemi RAS. Obţinerea de scoruri în intervalul de că, la pacienţii cu AN-AC/V şi BN, consumul
Semnificaţie clinică ridicată la acest cluster de de alcool şi de medicamente este mai frecvent
itemi este neobişnuită, atât pentru eşantioanele decât la pacienţii cu AN-R (Garner şi colab., 1985;
clinice, cât şi pentru cele nonclinice, iar pacienţii Garner, Garner şi colab., 1993; Herzog, Keller,
trebuie evaluaţi în continuare pentru a stabili Lavori, Kenny şi Sacks, 1992; Toner, Garfinkel şi
dacă abuzul de substanţe reprezintă o problemă Garner, 1986). Cu toate acestea, este important
de natură clinică. Clusterul de itemi RAS este de notat faptul că majoritatea pacienţilor din
experimental; în consecinţă, scorurile brute fiecare grup diagnostic nu raportează probleme
corespunzătoare intervalelor clinice şi centilele legate de consumul de substanţe. Kozyk şi colab.
în cazul adulţilor sunt prezentate în tabelul 4.19, (1998) au sugerat că nivelurile ridicate observate
fără indicaţii specifice de interpretare, împreună în grupul clinic pot fi un artefact al relaţiei dintre
Tabelul 4.19
Intervalele scorurilor brute şi ale centilelor: Clusterul Risc pentru abuz de substanţe
93
tulburările de personalitate şi consumul riscant fost identificate, de asemenea, ca fiind semne
de alcool. Loxton şi Dawe (2001) au descoperit ale unui prognostic negativ în tulburările de
că, la adolescente, abuzul de alcool a fost prezis comportament alimentar. În tabelul 4.20 sunt
de o sensibilitate crescută la recompense, prezentate intervalele cotelor T şi ale centilelor
iar comportamentul alimentar disfuncţional care corespund intervalelor clinice calitative
a fost prezis de sensibilitatea crescută atât pentru scorul SCPE.
la recompensă, cât şi la pedeapsă. Studiul a Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. Un
sugerat, de asemenea, că fetele care se angajează scor SCPE în intervalul de Semnificaţie clinică
în comportamente alimentare disfuncţionale, în ridicată se situează între centilele 67 şi 99 (cota
prezenţa sau în absenţa abuzului de alcool, pot T≥54) pentru eşantionul clinic combinat de
fi mai sensibile la pedepsele potenţiale decât pacienţi adulţi din SUA, indicând prezenţa unor
fetele fără tulburări de comportament alimentar, probleme severe şi persistente de identificare,
dar care au avut probleme legate de abuzul înţelegere sau răspuns în mod corect la stările
de alcool. Autorii au afirmat că cercetarea lor emoţionale. Acest scor poate reflecta dificultăţi
pare să susţină studiile care arată că femeile în identificarea sau răspunsul la emoţii sau
care au consumat alcool au scoruri mai mari reacţie prin frică, confuzie sau neîncredere.
la măsurătorile impulsivităţii şi ale căutării de Scorul SCPE poate evidenţia, de asemenea,
senzaţii, decât persoanele din lotul de control. instabilitatea dispoziţională, intoleranţa dispo-
ziţională, impulsivitatea, nechibzuinţa, furia,
Scala compozită Probleme emoţionale (SCPE) comportamentele auto‑distructive şi abuzul
de substanţe pentru controlul dispoziţiei.
Scorul SCPE este obţinut prin însumarea Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări clinice de
cotelor T ale scalelor DI şi DE. Acest scor măsoară comportament alimentar nu obţin, de regulă,
abilitatea de a identifica,a înţelege sau a răspunde scoruri SCPE situate în acest interval; acest scor
în mod corect la stările emoţionale. Aceasta poate sugerează existenţa unor probleme serioase
reflecta probleme de identificare a emoţiilor sau de reglare emoţională, ceea ce poate ridica
de răspuns prin frică, confuzie sau neîncredere. obstacole majore în această privinţă în cadrul
Scorul SCPE poate evidenţia, de asemenea, procesului psihoterapeutic. Astfel, obţinerea
instabilitatea dispoziţională, labilitatea, in- unui scor în acest interval poate indica un grad
toleranţa, impulsivitatea, nechibzuinţa, furia, ridicat de psihopatologie referitoare la această
comportamentele auto‑distructive şi întrebu- dimensiune. Respondenţii adolescenţi şi adulţi
inţarea greşită a substanţelor pentru controlul din eşantioanele nonclinice obţin rareori scoruri
dispoziţiei. Aceste probleme de reglare a SCPE situate în acest interval (4% şi, respectiv,
dispoziţiei afective pot fi factori importanţi 7%).
care contribuie la menţinerea unei tulburări Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un
de comportament alimentar şi se pot constitui scor SCPE în intervalul de Semnificaţie clinică
în probleme dificile pe parcursul terapiei. tipică se situează între centilele 25 şi 66 (cota
Problemele de reglare a dispoziţiei afective au T = 43‑53) pentru eşantionul clinic combinat
Tabelul 4.20
Intervalele cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor clinice calitative:
Scala compozită Probleme emoţionale
94
de pacienţi adulţi din SUA şi indică prezenţa ca persoana să nu răspundă la emoţii prin
unor probleme semnificative de identificare, frică, confuzie sau neîncredere. De asemenea,
înţelegere sau răspuns în mod corect la stările este probabil ca impulsivitatea, instabilitatea,
emoţionale. Acesta poate reflecta dificultăţi de labilitatea şi intoleranţa dispoziţională să nu
a răspunde în mod adecvat la emoţii sau reacţii reprezinte probleme semnificative. Cu toate
de frică, confuzie sau neîncredere. Scorul SCPE acestea, interpretarea ar trebui să ia în considerare
în acest interval poate evidenţia, de asemenea, şi alte surse de informaţii clinice, pentru a stabili
instabilitatea dispoziţională, intoleranţa dispo- acurateţea auto‑evaluării. Un scor scăzut poate
ziţională, impulsivitatea, nechibzuinţa, furia, să reflecte şi negarea situaţiei clinice actuale
comportamentele auto‑distructive şi abuzul sau prezenţa distorsiunilor în răspunsurile
de substanţe cu scopul de a controla dispoziţia pacientului. Mai mult de 70% dintre respondenţii
afectivă. Acest scor indică şi prezenţa unor adolescenţi şi adulţi din eşantioanele non‑clinice
probleme semnificative de reglare emoţională, obţin scoruri situate în acest interval.
care pot reprezenta obstacole majore în cadrul
psihoterapiei. Pacienţii diagnosticaţi cu tulburări Scala Perfecţionism (P)
clinice de comportament alimentar obţin, în mod
obişnuit, scoruri SCPE situate în acest interval; Scala P conţine şase itemi care determină
oricum, acest fapt nu este caracteristic doar măsura în care o persoană pune preţ pe atingerea
celor cu tulburări de comportament alimentar, unor scopuri înalte şi în care îşi stabileşte nişte
deoarece niveluri similare sunt întâlnite şi la standarde deosebit de înalte. Perfecţionismul
persoanele cu alte diagnostice psihiatrice. Pe de poate fi „orientat către sine”, „prescris social”
altă parte, respondenţii adolescenţi şi adulţi din sau de ambele tipuri. Perfecţionismul „orientat
eşantioanele nonclinice nu obţin în mod obişnuit către sine” reflectă tendinţa de a atinge standarde
scoruri la scala SCPE situate în acest interval personale pentru performanţă foarte înalte, care
(între centilele 72 şi 95 şi, respectiv, între centilele nu sunt legate în mod explicit de familie sau
73 şi 92). de profesori; perfecţionismul „prescris social”
Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un se referă la nevoia de a atinge standarde de
scor SCPE în intervalul de Semnificaţie clinică performanţă înalte, care se leagă de expectanţele
scăzută este situat între centilele 1 şi 24 (cota părinţilor şi ale profesorilor. Cercetările au arătat
T≤42) pentru eşantionul clinic combinat de că perfecţionismul poate sta la baza eforturilor
pacienţi adulţi din SUA şi sugerează faptul că necontenite de control al greutăţii, precum şi
individul nu resimte, de obicei, prezenţa unor al eforturilor nerealiste depuse în alte domenii.
probleme semnificative sau persistente la nivelul Acesta a fost identificat ca fiind o trăsătură
identificării, al înţelegerii sau al răspunsului în centrală în instalarea şi menţinerea tulburărilor
mod corect la stările emoţionale. Este probabil de comportament alimentar. În tabelul 4.21 sunt
Tabelul 4.21
Intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare
intervalelor clinice calitative: Scala Perfecţionism
95
prezentate intervalele scorurilor brute, ale cotelor din partea părinţilor sau a profesorilor. Cu toate
T şi ale centilelor care corespund intervalelor acestea, în interpretarea scorurilor ar trebui să
clinice calitative pentru scala P. se ţină cont şi de alte surse de informaţii clinice,
Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. Un pentru a determina acurateţea autoevaluării.
scor brut la scala P de 17 până la 24 se situează Un scor scăzut poate, de asemenea, să reflecte
între centilele 67 şi 99 (cota T≥55) pentru negarea situaţiei clinice actuale sau distorsiuni
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din ale răspunsurilor din partea pacientului. Un
SUA şi indică prezenţa unei nevoi permanente scor brut la scala P încadrat în acest interval
de a atinge cele mai înalte standarde posibile de este întâlnit în mod frecvent la respondenţii din
performanţă. Eşecul de a atinge aceste standarde eşantioanele nonclinice.
este asociat cu autocritica. Un scor brut ridicat
la această scală reflectă prezenţa unei nevoi Indicatori de interpretare
extreme a individului de a fi cel mai bun în ceea
ce face, de a atinge scopuri înalte şi de a evita să‑i Perfecţionismul este o caracteristică puternică
dezamăgească pe ceilalţi, de exemplu pe părinţi şi discriminatorie în tulburările de comportament
şi pe profesori. Respondenţii adolescenţi şi adulţi alimentar şi a EDI. S‑a dovedit că subscala
din eşantioanele nonclinice obţin rareori un scor Perfecţionism este o măsură utilă a acestui construct
brut la scala P care poate fi încadrat în acest (Garner, Olmsted şi Polivy, 1983). Srinivasagam
interval (1% şi, respectiv, 13%). Aşadar, un scor şi colab. (1995) au constatat că pacienţii cu AN
brut în acest interval poate indica un grad crescut au scoruri semnificativ mai mari la subscala
de psihopatologie în ceea ce priveşte această Perfecţionism a EDI‑2 decât indivizii din lotul
dimensiune. de control. La pacienţii cu AN, perfecţionismul
Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un scor este asociat cu preocupări specifice privind
brut de 10 până la 16 la scala P este situat între simetria, ordinea şi precizia. Deşi, în mod
centilele 25 şi 66 (cota T = 43‑54) pentru eşantionul obişnuit, perfecţionismul este considerat ca
clinic combinat de pacienţi adulţi din SUA şi fiind o caracteristică a AN‑R, două studii care au
reflectă prezenţa unei nevoi crescute de a atinge comparat diferitele subtipuri ale acestei tulburări
cele mai înalte standarde posibile de performanţă. au arătat că scorurile la subscala Perfecţionism
Eşecul de a atinge aceste standarde este asociat cu sunt mari în cazul AN‑AC/V, împreună cu alţi
autocritica. Un scor brut în acest interval reflectă indicatori de severitate ai tulburării (Garner,
prezenţa unei nevoi crescute a individului de a Garner şi colab., 1993; Halmi şi colab., 2000). În
fi cel mai bun în ceea ce face, de a atinge scopuri studii de caz controlate retrospective, s‑a dovedit
înalte şi de evita să‑i dezamăgească pe ceilalţi, de că perfecţionismul precede debutul tulburărilor
exemplu pe părinţi şi pe profesori. Obţinerea de de AN, de BN şi de alimentaţie compulsivă
scoruri brute la scala P, încadrate în acest interval, (Fairburn şi Harrisn, 2003). Scoruri ridicate
este frecventă la persoanele diagnosticate cu iniţiale la subscala Perfecţionism au contribuit la
tulburări de comportament alimentar; cu toate predicţia unor rezultate slabe într‑un studiu de
acestea, acest lucru nu este caracteristic doar urmărire (follow‑up) de 5 până la 10 ani (Bizeul
celor cu tulburări de comportament alimentar, şi colab., 2001). Sutandar‑Pinnock, Woodside,
întrucât niveluri similare pot fi întâlnite şi la Carter, Olmsted şi Kaplan (2003) au constatat
pacienţi cu alte diagnostice psihiatrice. Obţinerea că scorurile mici la subscala Perfecţionism de la
unui scor inclus în acest interval este relativ începutul studiului au prezis un rezultat mai
neobişnuită pentru respondenţii din eşantionul bun la un follow‑up după 6 până la 24 de luni, în
nonclinic de adolescenţi (între centilele 87 şi 98) şi cazul pacienţilor cu AN. Aşa cum s‑a menţionat
este mai frecventă la respondenţii din eşantionul mai devreme, într‑un studiu pe termen lung de
nonclinic de adulţi (între centilele 44 şi 86). evaluare a rezultatelor tratamentului la pacienţi cu
Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. AN, Löwe şi colab. (2001) au constatat că scorurile
Un scor brut mai mic sau egal cu 9 la scala P ridicate la subscala Perfecţionism, administrată în
se situează între centilele 1 şi 24 (cota T≤42) al 12‑lea an de studiu, au reprezentat un predictor
pentru eşantionul clinic combinat de pacienţi puternic pentru rezultate slabe, evaluate în al
adulţi din SUA şi sugerează faptul că individul 21‑lea an al studiului.
nu are standarde de performanţă rigide sau Perfecţionismul orientat către sine (POS)
neadecvate. Mai degrabă, acesta indică prezenţa versus Perfecţionismul prescris social (PPS). Joiner
unor expectanţe mai realiste privind reuşita şi Schmidt (1995) au folosit o analiză factorială
personală. În plus, probabil că individul nu a confirmatorie (AFC) a subscalei Perfecţionism
simţit presiuni exagerate pentru performanţă din EDI pentru a demonstra faptul că itemii
96
acestei subscale sunt cel mai bine reprezentaţi cazul femeilor, interacţiunea dintre POS şi PPS a
de o structură factorială multidimensională, prezis în mod semnificativ prezenţa simptomelor
cu trei itemi ai Perfecţionismului orientat către specifice tulburărilor de comportament alimentar
sine (POS) şi trei itemi ai Perfecţionismului şi că un nivel ridicat al PPS a crescut impactul
prescris social (PPS). Dimensiuni similare ale POS asupra tulburărilor de comportament
perfecţionismului au fost propuse şi de Hewitt alimentar. Chiar dacă dimensiunile POS şi PPS
şi Flett (1991). Modelul multidimensional al au fost puternic intercorelate, s‑a subliniat faptul
perfecţionismului a fost extins de către Sherry, că, dacă nu s-ar face distincţie între aceşti itemi,
Hewitt, Besser, McGee şi Flett (2004), care au folosit s-ar suprima informaţia independentă din fiecare
AFC şi modelarea prin ecuaţii structurale pentru dimensiune şi informaţia interactivă dintre cele
a susţine un model bifactorial, definit prin trei două dimensiuni. Sherry şi colab. au sugerat
itemi POS şi trei itemi PPS. Folosind date culese că factorii POS şi PPS ai perfecţionismului ar
de la un eşantion de studenţi şi studente, Sherry putea constitui un mijloc de testare a teoriilor
şi colab. au constatat că acest model a furnizat aflate în competiţie privind impactul relativ al
o potrivire mai bună a datelor faţă de un model conceptului de „perfecţionism clinic” orientat
unidimensional. POS şi PPS s‑au asociat în mod către sine, propus de către Shafran, Cooper şi
independent cu simptomele comportamentului Fairburn (2002) sau al perfecţionismului prescris
alimentar patologic. Autorii au descoperit că, în social, propus de Bruch (1981).
Tabelul 4.22
Intervalele scorurilor brute şi ale centilelor:
Clusterul Perfecţionism orientat către sine
Tabelul 4.23
Intervalele scorurilor brute şi ale centilelor:
Clusterul Perfecţionism prescris social
97
Clusterele de itemi POS şi PPS sunt experienţele plăcute. Obţinerea unui scor brut
experimentale; în consecinţă, scorurile brute la scala A care poate fi încadrat în acest interval
pentru pacienţii adulţi sunt prezentate în este neobişnuită pentru cei diagnosticaţi cu
tabelele 4.22 şi 4.23, fără indicaţii specifice de tulburări de comportament alimentar. Acesta
interpretare, împreună cu centilele asociate dovedeşte prezenţa unor probleme foarte grave
pentru eşantioanele clinice şi nonclinice de legate de tendinţa de a căuta virtutea prin
adolescenţi. sacrificiu şi negare de sine, ceea ce ar putea
reprezenta un impediment în terapie, în măsura
Scala Ascetism (A) în care tratamentul se constituie într‑o formă
de suport. Un scor brut în acest interval este rar
Scala A evaluează tendinţa de a căuta virtutea întâlnit la respondenţii adolescenţi şi adulţi din
prin urmărirea unor idealuri spirituale, precum eşantioanele nonclinice (1% şi, respectiv, 4%);
autodisciplina, negarea de sine, austeritatea aşadar, un scor în acest interval poate indica un
auto‑impusă, sacrificiul de sine şi controlul grad crescut de psihopatologie în privinţa acestei
nevoilor corpului. De asemenea, scala măsoară dimensiuni.
şi conotaţiile pozitive ale obţinerii virtuţii prin Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un scor
austeritate auto‑impusă, vinovăţie şi ruşine în brut de 9 până la 15 la scala A este situat între
legătură cu experieţele care oferă plăcere. În centilele 25 şi 66 (cota T = 43‑55) pentru eşantionul
tabelul 4.24 sunt prezentate intervalele scorurilor clinic combinat de pacienţi adulţi din SUA şi
brute, ale cotelor T şi ale centilelor care corespund reflectă prezenţa unei tendinţe semnificative de
intervalelor clinice calitative pentru scala A. a căuta virtutea prin urmărirea unor idealuri
Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. Un spirituale, precum autodisciplina, negarea de
scor brut la scala A de 16 până la 28 se situează sine, austeritatea auto‑impusă, sacrificiul de sine
între centilele 67 şi 99 (cota T≥56) pentru şi controlul nevoilor corpului. Un scor brut inclus
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din în acest interval reflectă, totodată, o tendinţă
SUA şi indică prezenţa unei tendinţe extreme foarte puternică de a oferi conotaţii pozitive
de a căuta virtutea prin urmărirea unor idealuri obţinerii virtuţii prin austeritate auto‑impusă.
spirituale, precum autodisciplina, negarea de Este prezentă, de asemenea, şi tendinţa de a simţi
sine, austeritatea auto‑impusă, sacrificiul de vină şi ruşine în cazul unor experienţe plăcute.
sine şi controlul nevoilor corpului. Un scor brut Aceste experienţe nu sunt caracteristice doar
încadrat în acest interval reflectă, totodată, o celor cu tulburări de comportament alimentar,
tendinţă foarte puternică de a oferi conotaţii întrucât niveluri similare sunt întâlnite şi la
pozitive obţinerii de virtuţi prin austeritate pacienţi cu alte diagnostice psihiatrice. Un scor
auto‑impusă. De asemenea, există niveluri brut la scala A cuprins în acest interval este
considerabile de vinovăţie şi ruşine care însoţesc frecvent obţinut de persoanele diagnosticate cu
Tabelul 4.24
Intervalele scorurilor brute, ale cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare
intervalelor clinice calitative: Scala Ascetism
98
tulburări de comportament alimentar; în orice caz deprivarea intenţionată de somn; automutilare
apare relativ rar la respondenţii din eşantionul prin tăierea sau înţeparea pielii până la
nonclinic de adolescenţi (între centilele 86 şi sângerare; vărsături; stat în picioare perioade
98) şi este mai comun printre respondenţii din îndelungate; activitate fizică în scop de căinţă; şi,
eşantionul nonclinic de adulţi (între centilele 73 în general, evitarea oricărei plăceri. În ultimele
şi 95). decenii, unii clinicieni au observat o schimbare
Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un în psihopatologia tulburărilor de comportament
scor brut mai mic sau egal cu 8 la scala A se alimentar, unde „motivele ascetice” pentru
situează între centilele 1 şi 24 (cota T≤42) pentru pierderea în greutate au fost înlocuite cu „dorinţa
eşantionul clinic combinat de pacienţi adulţi din de a fi slab”, aceasta fiind cea mai comună temă
SUA şi sugerează faptul că, în general, individul motivaţională. Într‑un studiu pe pacienţi cu
nu simte nevoia de a căuta virtutea prin urmărirea AN‑R, care au fost evaluaţi la începutul perioadei
unor idealuri spirituale, precum autodisciplina, de spitalizare şi după 6 luni, Fassino şi colab.
negarea de sine, austeritatea auto‑impusă, (2001) au constatat că ascetismul a prezis un
sacrificiul de sine şi controlul nevoilor corpului. răspuns slab la tratament.
Respondentul nu are o tendinţă foarte puternică Scala A are doi factori experimentali sau
de a oferi conotaţii pozitive obţinerii de virtuţi clusteri de itemi. Primul cluster este compus
prin austeritate auto‑impusă sau de a se simţi din patru itemi care sunt asociaţi cu „dezgustul
vinovat şi ruşinat în cazul experienţelor plăcute. faţă de neputinţă”, un concept potrivit căruia
Cu toate acestea, la interpretarea scorurilor ar negarea de sine face persoana mai puternică.
trebui să fie luate în considerare şi alte surse de Al doilea cluster este compus din trei itemi
informaţii clinice, pentru a determina acurateţea asociaţi cu „negarea de sine şi suferinţa”, adică
autoevaluării. Un scor mic poate să reflecte, tendinţa de a percepe plăcerea, relaxarea şi
de asemenea, negarea situaţiei clinice actuale slăbiciunea umană ca fiind ruşinoase. Cu toate
sau distorsiuni ale răspunsurilor din partea acestea, în momentul de faţă, există puţin suport
pacientului. Un scor brut la scala A inclus în acest teoretic pentru aceste clustere de itemi, care sunt
interval este întâlnit, de obicei, la respondenţii menţionate aici pentru a încuraja cercetarea
din eşantioanele nonclinice. asupra multidimensionalităţii constructului de
ascetism.
Indicatori de interpretare
Scala compozită Control exagerat (SCCE)
Ascetismul se poate exprima prin respectarea
unei diete, ca formă de purificare, printr‑o Scorul SCCE este obţinut prin însumarea
greutate scăzută, ca virtute şi prin postire, ca cotelor T ale scalelor P şi A. Aceste scale sunt
act de penitenţă. Respingerea alimentelor sau corelate moderat; cu toate acestea, analiza
„cumpătarea orală auto‑impusă” poate face factorială de ordin superior a tuturor Scalelor
parte dintr‑o temă mai generală de renunţare la psihologice arată că aceste două scale formează un
gratificarea fizică. Aceasta se poate manifesta prin factor separat. Împreună, acestea indică faptul
Tabelul 4.25
Intervalele cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor clinice calitative:
Scala compozită Control exagerat
99
că respondentul acordă o importanţă deosebită Aceste experienţe nu sunt caracteristice doar
atingerii unor standarde înalte de reuşită celor cu tulburări de comportament alimentar, ci
personală, precum şi convingerea acestuia sunt întâlnite şi la persoane cu alte diagnostice
că a fi virtuos înseamnă angajarea în negarea psihiatrice. Un scor SCCE cuprins în acest interval
de sine, sacrificiul de sine şi suferinţă. Aceste este frecvent întâlnit la pacienţii diagnosticaţi cu
persoane consideră că slăbiciunile personale tulburări clinice de comportament alimentar;
sunt ruşinoase şi doresc să îşi controleze cu pe de altă parte, este relativ rar la respondenţii
stricteţe nevoile corpului. Aceste convingeri adolescenţi (între centilele 94 şi 98) şi relativ
îşi au originile istorice în ascetismul religios, neobişnuit la adulţii din eşantioanele non‑clinice
care a asociat scopurile spirituale cu înfrânarea (între centilele 69 şi 95).
nevoilor şi a impulsurilor fiziologice. Aceste Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un
convingeri pot avea semnificaţii diferite în scor SCCE în intervalul de Semnificaţie clinică
tulburările de comportament alimentar; în orice scăzută este situat între centilele 1 şi 24 (cota T≤42)
caz, adesea ele reflectă o convingere, cel puţin pentru eşantionul clinic combinat de pacienţi
la un nivel superficial, că plăcerea sau grija din adulţi din SUA şi sugerează faptul că individul
partea celorlalţi nu sunt „meritate”. Tabelul 4.25 nu simte nevoia de a atinge cele mai înalte
prezintă intervalele cotelor T şi ale centilelor care standarde posibile de performanţă. Persoana
corespund intervalelor clinice calitative pentru respectivă nu trăieşte virtutea prin negare de
scorul SCCE. sine, sacrificiu de sine şi suferinţă. În orice caz,
Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. Un interpretarea ar trebui să ţină cont şi de alte
scor SCCE în intervalul de Semnificaţie clinică surse de informaţii clinice, pentru a determina
ridicată se situează între centilele 67 şi 99 (cota acurateţea autoevaluării. Un scor scăzut poate,
T≥55) pentru eşantionul clinic combinat de de asemenea, să reflecte negarea situaţiei clinice
pacienţi adulţi din SUA şi indică prezenţa unei actuale sau prezenţa răspunsurilor distorsionate
nevoi permanente de a atinge cele mai înalte din partea pacientului. Un scor în acest interval
standarde posibile, precum şi de a se angaja în este relativ frecvent întâlnit la respondenţii
practica negării de sine, a sacrificiului de sine şi adolescenţi (93%) şi adulţi (68%) din eşantioanele
a suferinţei. Acest scor reflectă nevoia extremă a nonclinice.
individului de a fi cel mai bun în ceea ce face şi de
a evita să‑i dezamăgească pe ceilalţi, de exemplu Scala Frica de maturitate (FM)
pe părinţi sau pe profesori. Scorul indică,
tototdată, existenţa unor probleme interpersonale Scala FM conţine opt itemi care evaluează
grave, care pot reprezenta obstacole majore în dorinţa de a reveni la siguranţa copilăriei.
cadrul procesului psihoterapeutic, precum şi Aceasta reprezintă unul dintre principalii
în stabilirea unui mediu interpersonal care să factori de menţinere în cazul unui subgrup de
faciliteze recuperarea. Un scor SCCE cuprins pacienţi adolescenţi a căror pierdere în greutate
în acest interval este neobişnuit la pacienţii este motivată de teama asociată cu maturizarea
diagnosticaţi cu tulburări clinice de comporta- psihosexuală. Crisp (1965, 1997) a afirmat că
ment alimentar şi este rar întâlnit printre psihopatologia centrală în AN şi BN se leagă de
respondenţii adolescenţi şi adulţi din eşantioanele teama de evenimentele psihologice, sociale şi
nonclinice (1% şi, respectiv, 4%). Astfel, un scor biologice asociate cu greutatea atinsă la vârsta
încadrat în acest interval poate indica un nivel adultă. Conform acestei perspective, pierderea
ridicat de psihopatologie. în greutate devine un mecanism de evitare a
Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un scor agitaţiei, a conflictelor şi a expectanţelor de
SCCE în intervalul de Semnificaţie clinică tipică dezvoltare specifice adolescenţei, deoarece
se situează între centilele 25 şi 66 (cota T = 43‑54) are ca rezultat revenirea la înfăţişarea şi la
pentru eşantionul clinic combinat de pacienţi manifestările hormonale specifice pubertăţii.
adulţi din SUA şi reflectă prezenţa unei nevoi Mai mult, pacienţii se simt mai tineri în urma
puternice de a atinge cele mai înalte standarde pierderii excesive în greutate; aceasta se poate
posibile, precum şi de a se angaja în practica datora inversării profilurilor hormonale specifice
negării de sine, a sacrificiului de sine şi a suferinţei. sfârşitului de adolescenţă, care reprezintă baza
Eşecul în a atinge aceste standarde este, de obicei, biologică a experienţei (Crisp, 1997). În tabelul
asociat cu autocritica. Scorul reflectă nevoia 4.26 sunt prezentate intervalele scorurilor brute,
semnificativă a individului de a fi cel mai bun în ale cotelor T şi ale centilelor care corespund
ceea ce face şi de a evita să‑i dezamăgească pe intervalelor clinice calitative pentru scala FM.
ceilalţi, de exemplu pe părinţi sau pe profesori.
100
Tabelul 4.26
Intervalele scorurilor brute, al cotelor T şi al centilelor corespunzătoare intervalelor
clinice calitative: Scala Frica de maturitate
101
cu normalizarea funcţionării glandei pituitare Scala compozită Neadaptare psihologică
hipotalamice. Ele folosesc această oportunitate generală (SCNPG)
ca pretext pentru a dezvolta în detaliu teama de
„a creşte”; oricum, trebuie menţionat faptul că Scorul SCNPG se obţine prin însumarea
această temă este relevantă doar pentru un subset cotelor T ale tuturor celor nouă Scale psihologice.
de pacienţi şi neglijează influenţa puternică a Unele cercetări, care au folosit analiza factorială
aspectelor întărite pozitiv ale unei tulburări în cazul EDI pe eşantioane non‑clinice, au sugerat
de comportament alimentar. Cu toate că cele existenţa a doi factori majori: unul legat de
menţionate anterior se bazează pe răspunsul preocupările pentru alimentaţie şi celălalt legat de
„fobic” al lui Crisp la solicitările percepute ale o neadaptare psihologică generală. Combinarea
vieţii adulte şi la consecinţele acestuia în sensul de tuturor scorurilor la Scalele psihologice într‑un
inversare a substratului hormonal normal, acestea singur scor compozit ar putea fi considerată ca
sunt deosebit de asemănătoare cu observaţii ale înşelătoare, deoarece contrazice obiectivul unei
altor oameni de ştiinţă, care aduc argumente din evaluări multidimensionale; cu toate acestea,
perspective teoretice foarte diferite. Minuchin, ar putea avea o valoare empirică prin predicţia
Rosman şi Baker (1978) au descris acest proces rezultatelor tratamentului, sugerând un set
în terapie după cum urmează: „Odată ce copilul de răspunsuri la testare sau indicând niveluri
intră în adolescenţă, el se află într‑o criză. Dorinţa deosebit de ridicate de psihopatologie. În tabelul
sa de a face parte dintr‑un grup de semeni intră 4.27 sunt prezentate intervalele cotelor T şi ale
în conflict cu orientarea sa către familie” (p. 60). centilelor care corespund intervalelor clinice
„În final, creşterea copiilor ar trebui întâmpinată calitative pentru scorul SCNPG.
cu schimbări în organizarea vieţii cotidiene, Intervalul de Semnificaţie clinică ridicată. Un
proces ce implică, în cel mai bun caz, timp şi scor SCNPG în intervalul de Semnificaţie clinică
neplăceri. În consecinţă, toată familia trebuie să ridicată se situează între centilele 67 şi 99 (cota
facă faţă sentimentului de pierdere şi senzaţiei T≥55) pentru eşantionul clinic combinat de
de stranietate” (p. 58). Selvini‑Palazzoli (1978) a pacienţi adulţi din SUA şi indică prezenţa unui
afirmat că „această situaţie psihologică dificilă nivel extrem de crescut de distres, pe o paletă
este responsabilă pentru faptul că dezvoltarea întinsă de constructe psihologice, incluzând stima
fizică asociată pubertăţii îi copleşeşte [pe pacienţii de sine scăzută, alienarea personală, nesiguranţa
anorectici]” (p. 68). Bruch (1978) a identificat interpersonală, alienarea interpersonală,
un obiectiv al tratamentului, care constă în deficite interoceptive, dezechilibru emoţional,
depăşirea fricii de „creştere şi maturizare”. perfecţionism, ascetism şi frica de maturitate.
Autoarea a afirmat că „mulţi pacienţi vor accepta Acest scor indică, cel mai probabil, existenţa
cu uşurinţă ca acesta să fie scopul lor, că ei doresc unor disfuncţii extreme, atât în domeniul
să fie persoane independente, chiar dacă întregul psihologic personal, cât şi în cel interpersonal.
lor comportament reflectă frica de a fi adulţi şi Un scor SCNPG în acest interval este relativ
înverşunarea de a nu se maturiza” (p. 139). neobişnuit printre cei diagnosticaţi cu tulburări
clinice de comportament alimentar şi sugerează
Tabelul 4.27
Intervalele cotelor T şi ale centilelor corespunzătoare intervalelor clinice calitative:
Scala compozită Neadaptare psihologică generală
102
prezenţa unor probleme foarte serioase legate de răspuns potenţial aparte, neregulate, deviante
de adaptarea psihologică. S‑a dovedit că sau aberante. Aceste pattern-uri pot reflecta
funcţionarea psihologică globală defectuoasă se faptul că respondentul a completat testul într‑o
asociază cu rezultate negative în psihoterapie, manieră neobişnuită şi acest lucru poate afecta
iar un scor SCNPG extrem de ridicat reflectă interpretarea profilului. Un punctaj ridicat la
existenţa unor probleme emoţionale care ar oricare dintre cele trei scale indicatoare ale stilului
putea interfera cu tratamentul. Un scor SCNPG de răspuns sugerează clinicianului că ar trebui să
în acest interval este rar întâlnit la respondenţii fie precaut în interpretarea acestor rezultate.
adolescenţi şi adulţi din eşantioanele nonclinice
(2% şi, respectiv, 5%). Scala Inconsecvenţă (IN)
Intervalul de Semnificaţie clinică tipică. Un
scor SCNPG în intervalul de Semnificaţie clinică Scala Inconsecvenţă (IN) constă în 10 perechi
tipică se situează între centilele 25 şi 66 (cota de itemi care sunt fie (a) opuşi în privinţa
T = 43‑54) pentru eşantionul clinic combinat de conţinutului, astfel încât răspunsurile similare
pacienţi adulţi din SUA şi reflectă prezenţa unui reflectă un răspuns inconsecvent, fie (b) atât de
nivel semnificativ de distres, pe o paletă întinsă similari în conţinut, încât diferenţele de răspuns
de constructe psihologice, incluzând stima de la itemii din cadrul perechii reflectă un răspuns
sine scăzută, alienarea personală, nesiguranţa inconsecvent.
interpersonală, alienarea interpersonală, defi-
cite interoceptive, dezechilibru emoţional, Scala Raritate (R)
perfecţionism, ascetism şi frica de maturitate.
Acest scor indică existenţa unor disfuncţii Scala Raritate (R) constă în 10 itemi la care
semnificative, atât în domeniul psihologic s‑a răspuns foarte rar afirmativ în eşantionul de
personal, cât şi în cel interpersonal. Un scor standardizare.
SCNPG în acest interval este frecvent întâlnit
la pacienţii diagnosticaţi cu tulburări clinice Scala Impresie negativă (ING)
de comportament alimentar; pe de altă parte,
este relativ neobişnuit ca un scor inclus în acest Scala Impresie negativă (ING) evaluează
interval să apară la respondenţii adolescenţi şi gradul în care respondentul dă răspunsuri care
adulţi din eşantioanele nonclinice (între centilele sugerează prezenţa simptomatologiei. Scala ING
88 şi 97 şi, respectiv, între centilele 79 şi 94). ia în considerare toţi itemii din EDI‑3.
Intervalul de Semnificaţie clinică scăzută. Un
scor SCNPG în intervalul de Semnificaţie clinică
scăzută este situat între centilele 1 şi 24 (cota T≤42) Scoruri mari la toate scalele (variaţie mică
pentru eşantionul clinic combinat de pacienţi între scale)
adulţi din SUA şi sugerează faptul că individul
nu resimte sau nu raportează în mod obişnuit Scoruri mari, indiferent de context,
un nivel crescut de distres la nivelul funcţionării înseamnă că un individ raportează preocupări
psihologice globale. Totuşi, este posibil ca scorul legate de alimentaţie şi forma corporală. Acest
să reflecte, mai degrabă, o tendinţă generală de a lucru poate reflecta un stil de răspuns de tip
minimaliza neliniştile psihologice, decât absenţa „lamentativ”. În acest caz, în timpul evaluării
distresului. Această interpretare ar trebui să ţină semnificaţiei scorurilor la test, ar trebui luat în
cont şi de alte surse de informaţii clinice, pentru considerare contextul în următoarele situaţii:
a determina acurateţea autoevaluării. Un scor (a) respondentul îndeplineşte criteriile pentru o
scăzut poate, de asemenea, să reflecte negarea tulburare de comportament alimentar sau pentru
situaţiei clinice curente sau distorsionări ale o variantă subclinică a acesteia şi este justificată
răspunsurilor din partea pacientului. Un scor intervenţia clinică; (b) respondentul suferă,
SCNPG în acest interval este foarte frecvent însă starea lui nu este asociată altor simptome
întâlnit la respondenţii adolescenţi şi adulţi din comportamentale care ar putea conta pentru
eşantioanele nonclinice (87% şi, respectiv, 78%). un diagnostic de tulburare de comportament
alimentar – cu toate acestea, se recomandă acţiuni
preventive, datorită riscului crescut de a dezvolta
Indicatori ai stilului de răspuns o tulburare clinică de comportament alimentar şi
(c) scorurile la EDI‑3 reflectă o „dietă normală” şi
Primul pas pentru a decide dacă profilul EDI‑3 nu există o psihopatologie asociată care necesită
poate fi interpretat este de a detecta pattern‑urile intervenţie. Chiar şi în aceste circumstanţe, se
103
recomandă reevaluări periodice. De asemenea, Exemple de cazuri
ar trebui să se obţină informaţii din alte surse
pentru a fi convinşi că nu sunt necesare acţiuni Cazul 1: Frica de maturitate psiho‑biologică în
suplimentare. adolescenţă
Scoruri mici la toate scalele Kristin avea 13 ani şi era în clasa a 7‑a când
a fost trimisă prima oară la tratament. Avea 1,50
Un alt potenţial exemplu problematic m şi cântărea 36 kg. Pierduse aproape 11 kg în
este un pacient despre care se presupune că ultimele 4 luni. În ciuda îngrijorărilor exprimate
are o tulburare de comportament alimentar şi de către medicul ei pediatru şi a rugăminţilor
care obţine scoruri mici la toate scalele EDI‑3, părinţilor ei, ea refuza să recupereze greutatea
comparativ cu grupul de referinţă cu tulburări pierdută. De asemenea, se părea că Kristin începe
de comportament alimentar. Există un număr de să aibă probleme emoţionale. Mama ei a stabilit
interpretări posibile. De exemplu, acest fapt ar întâlnirea iniţială, care a fost primul ei contact cu
putea reflecta în mod clar absenţa de preocupări în un serviciu de psihiatrie.
sfera psihologică evaluată prin EDI‑3. Alternativ, Privind retrospectiv, mama ei consideră că
poate reflecta negarea simptomelor sau refuzul pe Kristin ar fi început să o preocupe greutatea
de a colabora la evaluare. Este necesară utilizarea ei cam la 6 luni după un control fizic de rutină la
altor surse de informaţie, pentru a ajunge la cea ora de sport de la şcoală. Kristin a avut un puseu
mai bună concluzie. Indiferent de interpretarea de creştere cu o vară înainte, în urma căruia ea
corectă, informaţia (dacă este vorba de distres a descoperit cu dezamăgire că avea 47 kg. A
sau de negare) se dovedeşte a fi o informaţie utilă povestit cu lacrimi în ochi că toate celelalte fete
din punct de vedere clinic. cântăreau sub 45 kg şi că băieţii o necăjeau în
legătură cu greutatea. Mama ei a asigurat‑o că
Scoruri la scale relative unele la altele în era „doar în creştere” şi că, atâta timp cât avea
profilurile individuale o alimentaţie şi o activitate fizică corecte, va fi în
regulă.
Evaluarea iniţială cu EDI‑3 ar trebui să Se pare că acest lucru ar fi diminuat
constituie fundamentul pentru evaluarea îngrijorările lui Kristin; cu toate acestea, ea dădea
psihometrică clinică şi pentru cea suplimentară. semne că devenea tot mai preocupată de dietă,
În cele mai multe cazuri, interpretările scorurilor activitate fizică şi starea de sănătate. În plus,
EDI‑3 sunt în concordanţă atât cu experienţa pe lângă participarea în echipa de baschet de
subiectivă a respondentului, cât şi cu informaţiile fete, Kristin începuse să alerge şi să folosească
provenite din alte surse. Scorurile brute la scalele zilnic înregistrarea video cu antrenament de
EDI‑3 sunt, cel mai adesea, evaluate utilizând aerobic a mamei. A începu să citească etichetele
informaţiile atât pentru grupurile de referinţă de pe produsele alimentare şi să o întrebe pe
cu tulburare de comportament alimentar, cât mama ei în legătură cu reţetele de mâncare,
şi pentru grupurile nonclinice care servesc la pentru a‑şi restricţiona consumul de grăsimi din
comparaţii. De asemenea, profilurile EDI‑3 pot fi alimentaţie. Mama ei a considerat acest lucru ca
evaluate în termeni de scoruri la scale relative une- un pas pozitiv, întrucât nu dorea ca fiica ei să
le la altele, întrucât valorile maxime şi cele minime ajungă grasă. Kristin a fost obligată să renunţe
oferă clinicianului o imagine despre aspectele să mai joace baschet în mijlocul sezonului, din
care reprezintă motivele respondentului de cauza unui deget rupt. Ea a reacţionat prin
preocupare relativă. De exemplu, un pacient cu o intensificarea altor activităţi fizice, cum ar fi
tulburare de comportament alimentar poate avea urcatul scărilor şi sărituri pe loc, afirmând că „se
scoruri foarte mici (≤ centilul 10 la toate scalele, pregătea pentru sezonul de volei”. La momentul
cu excepţia DS şi SSS, la care scorurile corespund evaluării, Kristin consuma doar mici porţii din
centilului 35). Scorurile mici obţinute în general cina luată în familie, chiar dacă i se ofereau toate
pot reflecta un set general de răspunsuri, însă mâncărurile ei preferate. Mama ei a fost şocată să
scorurile relativ mai mari la cele 2 scale sugerează vadă cât de mult slăbise Kristin, când o văzuse
preocupări în domeniile respective care sunt într‑o dimineaţă în lenjerie intimă. A dus‑o
mai însemnate la acest individ decât s‑ar putea imediat la doctor, care a înregistrat greutatea de
presupune dacă scorurile ar fi interpretate strict 36 kg.
în termenii grupului de referinţă cu tulburare de O analiză a istoriei medicale a lui Kristin
comportament alimentar. a dezvăluit faptul că ea fusese sănătoasă pe
tot parcursul dezvoltării ei. A dat dovadă de
104
un progres continuu de‑a lungul curbei de aproape în fiecare noapte. A negat orice ideaţie
dezvoltare şi sânii începuseră să i se dezvolte în sau intenţie suicidară.
timpul verii; cu toate acestea, încă nu îi apăruse La interviul iniţial de evaluare, Kristin a
menstruaţia. Nu a indicat nicio preferinţă sau fost informată că îndeplinea toate criteriile de
intoleranţă categorice pentru anumite alimente, diagnostic pentru AN. A fost asigurată că scopul
înainte de debutul scăderii în greutate. principal al oricărui tratament este de a o ajuta să
Mama ei a relatat faptul că fiica ei, Kristin, se simtă mai bine în pielea ei. Între timp, un câştig
a fost mereu prietenoasă, responsabilă şi cu un în greutate avea să fie necesar pentru atingerea
temperament calm. Acum era iritabilă, cu accese acestui scop, mai ales pentru că simptomele ei se
dese de plâns. Kristin începuse de curând să‑şi datorau înfometării şi, în niciun caz, tratamentul
descrie prietenele drept „snoabe” şi a încetat nu va desconsidera propriile ei nevoi şi dorinţe.
brusc să mai primească orice telefoane. Îşi I s‑a adminstrat EDI‑3 cu explicaţia că, în ciuda
petrecea cea mai mare a timpului singură în faptului că avea AN, fiecare pacient este diferit.
camera ei, studiind, făcând exerciţii fizice sau Acest instrument urma să fie folosit pentru a o
verificându‑se în oglindă. În fiecare zi se cântărea ajuta să descopere aspectele specifice importante
de mai multe ori pe cântarul din baie. Când se pentru ea. Profilul EDI‑3 al lui Kristin a
uita la televizor în camera de zi, obişnuia să stea indicat scoruri la scale situate în intervalul de
în picioare. Cu toate că notele lui Kristin la şcoală Semnificaţie clinică ridicată la scalele DS, P şi
au continuat să fie excelente, devenise iritabilă în A, utilizând etaloanele pentru adolescente (a se
legătură cu temele de casă, petrecând multe ore vedea figura 4.1). Scorul SCCE obţinut de ea s‑a
făcând şi refăcând lecţiile. Nu exista nicio dovadă aflat, de asemenea, în intervalul de Semnificaţie
de vărsături sau utilizare de laxative. clinică ridicată.
La examinare, Kristin era palidă, foarte slabă,
cu păr cârlionţat şi uscat. Stătea îmbrăcată în Sumarul interpretativ al testării iniţiale
colanţi şi pantaloni de sport, o bluză pe gât şi două
bluze de sport, legănându‑şi picioarele în sus şi • Simptome ego‑sintonice. Scorurile brute mari
în jos. Întrebată fiind în legătură cu mişcările pe la scalele DS, P şi A obţinute de Kristin sunt
care le făcea, a răspuns că aveau scopul de a „o în concordanţă cu simptomele ego‑sintonice,
face să slăbească”. S‑a uitat atentă prin cameră, fapt reflectat, de asemenea, prin scorurile
dar a evitat contactul vizual. Vorbirea ei era clară, brute de la scala NC situate în intervalul
coerentă şi emisă într‑un ritm alert. A afirmat că de Semnificaţie clinică scăzută. Ea se simte
ea era singura persoană sănătoasă din familie, confortabil cu stare ei de emaciere şi nu
aducând ca argument dieta ei slabă în grăsimi, este motivată să câştige în greutate. Kristin
exerciţiile zilnice şi valorile normale de laborator priveşte tulburarea ei ca fiind funcţională, iar
înregistrate la vizita ei la doctor. A afirmat că, în respectarea dietei ca pe un mijloc de obţinere
urmă cu şase luni, s‑a decis că vrea să cântărească a respectului de sine şi a valorii personale.
mai puţin de 45 kg. Odată atins acest scop, a Acesta este un profil foarte des întâlnit
decis că ar fi preferabil să aibă 43 kg, „doar ca să în rândul adolescenţilor care au această
fie sigură”. Iar acum se simţea forţată să aibă o tulburare de o perioadă relativ scurtă de
greutate de 34 kg, deoarece la 36 i se părea că timp.
era prea grasă. Şi‑a descris fratele ca pe „un • Configuraţia scalelor raportate unele la altele.
porc”, care mănâncă tot ce vrea. Era furioasă Chiar dacă alte scoruri brute la scalele
pe mama ei, fiindcă o adusese la interviul de EDI‑3 sunt, de asemenea, ridicate, este utilă
evaluare; totuşi, a recunoscut că înţelegea grijile evaluarea scalelor prin raportarea unele la
părinţilor. Cu toate acestea, susţinea că nu dorea celelalte (cum ar fi „maxime şi minime”)
să devină din nou grasă şi simţea că nu putea să pentru a avea o mai bună înţelegere a
tolereze niciun câştig în greutate. A negat că ar constructelor psihologice identificate de către
avea orice fel de poftă de mâncare, spunând că pacient ca fiind cele mai proeminente. În ceea
ceea ce mânca o sătura. A negat orice episoade ce priveşte atât SCI, cât şi SCPI, deficitele se
de alimentaţie compulsivă sau orice utilizare situează în intervalul de Semnificaţie clinică
de laxative, diuretice sau alte medicamente. A tipică; însă alienarea este relativ redusă în
recunoscut că se simţea mai puţin fericită decât fiecare domeniu.
de obicei, că se îngrijora, că îşi petrecea mai • Scala A. Scorul brut la scala A este semnificativ
mult timp făcându‑şi lecţiile, simţindu‑se adesea ridicat şi sugerează că alimentaţia şi controlul
ameţită, fiindu‑i frig tot timpul şi dormind prost greutăţii sunt o expresie a autocontrolului, a
autodisciplinei, a negării de sine, a austerităţii
105
Kristin
106
Nume Data
cotă T cotă T
DS B NC SCRTCA SSS AP NI AI DI DE P A FM SCI SCPI SCPE SCCE SCNPG
Lot non-clinic: Adulţi din SUA Adulţi străini Semnificaţie clinică tipică Eşantion de control femei
PAdolescenţi din SUA (eşantion combinat de
Figura 4.1. Prima Foaie de profil pe baza cotelor T pentru Exemplul de caz 1 (Kristin)
Lot clinic: PAN-R AN-AC/V BN TCAFAS adulţi)
auto‑impuse, a sacrificiului de sine, în scopul putut fi relevante pentru dezvoltarea tulburării în
controlului nevoilor corpului. cazul lui Kristin. Kristin şi părinţii ei au fost apoi
• Scala FM. Scorul brut relativ scăzut la FM întrebaţi dacă credeau că scăderea ei în greutate a
este în concordanţă cu înţelegerea faptului avut vreun efect pozitiv asupra oricărui membru
că tulburarea de comportament alimentar s‑a al familiei. Kristin a sugerat că această scădere
dovedit eficientă în reducerea preocupărilor părea să fie asociată cu o reducere a timpului în
referitoare la dezvoltarea fizică şi emoţională, care părinţii se certau; totuşi, părinţii nu au fost
dacă acestea reprezentau, într‑adevăr, de acord cu această formulare. Planul era de a
domenii cu probleme. Se anticipează faptul reveni la această problemă, după evidenţierea
că scorul brut la scala FM va creşte odată opţiunilor terapeutice.
cu câştigul ponderal, dacă acest construct Au fost descrise opţiunile terapeutice,
a fost un element funcţional în dezvoltarea inclusiv terapia familială şi individuală, la fel şi
tulburării de comportament alimentar. criteriile pentru a stabili dacă internarea într‑un
• Perfecţionism. Scorul ridicat obţinut la centru de tratament sau spitalizarea aveau să
clusterul Perfecţionism prescris social (este fie necesare. Accesul la un nivel mai ridicat
vorba de clusterul experimental) sugerează de îngrijire a fost descris ca fiind necesar dacă
faptul că Kristin resimte o anume presiune greutatea ei ar fi scăzut şi mai mult sau dacă
din partea familiei sau a altora de a excela. tratamentul ambulatoriu nu ar fi avut efectul
Perfecţionismul a fost identificat ca fiind unei creşteri gradate în greutate. Internarea şi
o trăsătură care menţine tulburarea de spitalizarea au fost descrise nu ca ameninţări, ci
comportament alimentar, iar familia lui ca opţiuni logice şi umane pentru o adolescentă
Kristin încurajase acest lucru în mod care rămânea bolnavă. Dacă tratamentele acestea
nechibzuit. Unul dintre scopurile terapiei deveneau necesare, nu trebuiau să fie interpretate
familiale a fost de a o ajuta pe Kristin în ca un semn al eşecului lui Kristin sau al părinţilor
reducerea acestei trăsături sau, cel puţin, în ei. S‑a subliniat faptul că familia trebuie să
modificarea ei, astfel încât valoarea personală înţeleagă că AN e o tulburare medicală gravă,
să nu fie dependentă de o performanţă care o împiedica temporar pe Kristin să ia decizii
fără cusur. Familia ei a fost, de asemenea, sănătoase. Kristin şi‑a exprimat îngrijorarea
încurajată să tempereze acest sistem de valori că nimeni n‑o înţelegea cu adevărat şi că era
care părea să fie nepotrivit de aspru şi de nedrept să fie forţată să facă lucruri pe care nu
rigid. dorea să le facă. I s‑a explicat că adulţii din viaţa
• Intervalul clinic. Majoritatea cotelor T obţinute ei aveau responsabilitatea morală şi legală de‑a
de Kristin se află în intervalul de Semnificaţie avea grijă de ea atunci când era bolnavă şi că
clinică tipică şi indică absenţa relativă a unei nivelul lor de control asupra rutinei ei zilnice va
psihopatologii serioase. scădea în mod firesc, odată ce ea avea să fie în
stare să‑şi poarte singură de grijă. Tratamentul a
Tratamentul a debutat cu un feedback al fost astfel conceput, încât să fie mai structurat în
evaluării, precum şi cu o analiză a materialelor ceea ce priveşte alimentaţia, orientând în acelaşi
educaţionale de bază, atât cu Kristin, cât şi cu timp atenţia asupra problemelor psihologice şi
părinţii ei. Apariţia AN a fost descrisă în relaţie familiale care ar fi putut juca un rol în menţinerea
cu intercorelaţia dintre presiunile culturale de a tulburării. Iniţial, terapia s‑a concentrat asupra
fi slabă şi factorii familiali sau individuali care factorilor favorizanţi, mai degrabă decât asupra
ar fi putut să o predispună la această tulburare. etiologiei, întrucât ei puteau fi cu mult mai mare
Simptomele de semi‑înfometare şi simptomele uşurinţă asociaţi cu obiective comportamentale
asociate cu AN au fost scoase în evidenţă cu o săptămânale. De asemenea, s‑a presupus că
referire specifică la propriile ei experienţe (Garner, discuţiile privitoare la aceşti posibili factori
1997). Reabilitarea nutriţională, măsurată prin favorizanţi ar fi putut duce la apariţia altor
restabilirea greutăţii, a fost etichetată ca fiind convingeri fundamentale, presupuneri subia-
primul pas esenţial în recuperare. Ipotezele cente şi probleme de dezvoltare care se poate să fi
psihologice care ar fi putut conta pentru pierderea jucat un rol în desfăşurarea originală a tulburării
în greutate a lui Kristin şi eşecul în recâştigarea ei de comportament alimentar.
au fost iniţiate prin mai multe exemple de teme Kristin a menţionat că ezita să participe la
comune în rândul adolescenţilor cu AN (Crisp, tratament, întrucât avea impresia că obiectivul
1980; Strober şi colab., 1997). principal era acela de‑a o îngrăşa. I s‑au dat
Acest lucru a avut drept scop o introducere asigurări că luarea în greutate era un scop necesar,
neagresivă la problemele psihologice care ar fi însă insuficient, al tratamentului. Era crucial ca
107
Nume Kristin Data
108
Scala Risc de tulburare Foaie de profil pe baza cotelor T
de comportament Scala compozită
alimentar Risc de tulburare
de comportament Scală compozită psihologică
Scală psihologică
N alimentar N
e in Ne in
De Pe in
Do
ri fa mul te sig inte A te D z rfe In te Pr ps ead
ih ap
ţă ţu sin St
i p Al
i
er en
rp u
er ra
rp li
e e r e
oc fi emechi As m Fri efi rp ob em Pro C
a fi nţa Bu de m es m r n l cţi
ce at ca
u ca er le
s m
oţ ble
i m
ex on ge olog tare
sla de lim co ire că ă d
zu e
so ar
na e
so nţ
na ă
so ar
na e
ep cit
tiv e
oţ ib
i on ur on
ism tis r d
ita e c ita o na e o na e a tr
ge ol ne ic
b ie rp tă lă lă lă e al m te te le le ra ra ă
lă
t
cotă T cotă T
DS B NC SCRTCA SSS AP NI AI DI DE P A FM SCI SCPI SCPE SCCE SCNPG
Lot non-clinic: Adulţi din SUA Adulţi străini Semnificaţie clinică tipică Eşantion de control femei
PAdolescenţi din SUA (eşantion combinat de
Lot clinic: PAN-R AN-AC/V BN TCAFAS adulţi)
Figura 4.2. A doua Foaie de profil pe baza cotelor T pentru Exemplul de caz 1 (Kristin)
ea să aibă sentimente mai bune faţă de corpul ei furniza calorii suplimentare şi că va fi administrată
şi de ea însăşi, însă lucrul acesta era probabil să doar cantitatea de alimente prevăzută înaintea
se întâmple după ce, iniţial, se va fi simţit mult mesei. Kristin a continuat să consume alimente pe
mai rău în timpul fazei de refacere a greutăţii. care le considera „sigure”, precum lapte degresat
Au fost trecute în revistă unele dintre beneficiile şi iaurt dietetic dimineaţa; însă la cină urma să
practice ale tratamentului, inclusiv un somn, consume mâncărurile obişnuite ale familiei. Au
o energie, o concentrare mai bune, o dispoziţie fost identificate alimentele faţă de care Kristin
emoţională mai bună, precum şi încetarea se simţea cel mai confortabil, iar acestea urmau
senzaţiei continue de frig. Pe Kristin a părut s‑o a‑i fi puse pentru prânz, la şcoală. Kristin a fost
liniştească ideea conform căreia caloriile erau o de acord să înceapă să consume două gustări:
măsură a „energiei” şi nu a „grăsimii”. una după‑amiaza şi alta după cină. S‑a stabilit
Formatul tratamentului a inclus atât întâlniri ca aportul caloric să înceapă la 1800 de calorii
individuale, cât şi familiale, pentru a sublinia pe zi şi să crească treptat până la un nivel care
faptul că Kristin era atât o persoană autonomă, să ducă la o creştere săptămânală în greutate de
cât şi parte a unui sistem familial mai larg. aproximativ 0,5‑1 kg.
Întâlnirile individuale au început cu o trecere Kristin a luat în greutate 0,5 kg în prima
în revistă a comportamentului alimentar şi a săptămână, dar conflictul din familie s‑a acutizat
greutăţii lui Kristin, precum şi a gândurilor şi a radical. În a doua săptămână, greutatea ei s‑a
sentimentelor ei privitoare la propriul corp. Ea reîntors la cea iniţială. S‑a stabilit, de comun
a fost încurajată să ţină un jurnal şi să noteze acord, că tratamentul zilnic (7 ore pe zi, 5
alimentele pe care le mânca la fiecare masă. I zile pe săptămână) ar fi mai eficient dacă ar
s‑a sugerat să‑şi consemneze stările emoţionale permite familiei să continue să lucreze asupra
din timpul meselor, împreună cu gândurile şi problemelor psihologice, fără ca mâncarea să fie
sentimentele mai generale privitoare la sine. punctul central al tratamentului. Kristin a părut
Importanţa acestei înregistrări scrise a fost uşurată să aibă un mediu structurat în care să ia în
accentuată, întrucât avea să ofere o documentare greutate. Ea a urmat planul de mese şi a câştigat
a eforturilor ei şi urma să prezinte interes pentru între 1‑1,5 kg pe săptămână, timp de patru
ea, atunci când avea să privească în urmă la săptămâni, şi a ajuns la o greutate de 41,7 kg. La
procesul de recuperare. început, dispoziţia ei afectivă s‑a îmbunătăţit, a
Iniţial, întâlnirile au fost programate de cerut mai puţin asigurări din partea altora şi a
două ori pe săptămână, cu intenţia de a discuta dormit mai bine. Mama ei a menţionat că Kristin
cu Kristin jumătate din şedinţă, iar cu părinţii, plângea mai puţin, avea mai puţine ieşiri violente
cu sau fără Kristin, în restul şedinţei. De la şi că tolera mai bine faptul că este îndrumată
începutul fiecărei şedinţe, atât în şedinţele să renunţe la comportamentul caracteristic
individuale, cât şi în cele familiale, au fost clar tulburării de comportament alimentar. Cu toate
specificate aşteptările comportamentale în acestea, pe când se apropia de 42,1 kg, Kristin
privinţa alimentaţiei şi a greutăţii. S‑a hotărât să a mărturisit o revenire la starea de disconfort
se instituie un moratoriu temporar în privinţa pe care o descrisese la începutul tulburării. A
exerciţiului fizic, cu înţelegerea ca va fi reintegrat fost testată din nou cu EDI‑3, iar profilul ei este
treptat, odată ce recâştigarea greutăţii se va fi prezentat în figura 4.2.
produs. Părinţii aveau datoria să intervină în caz
că exerciţiul fizic ar fi fost reluat. Lui Kristin i se Sumarul interpretativ al celei de‑a doua testări
permitea să se uite la televizor doar dacă rămânea
aşezată. I se permitea să meargă la şcoală, lucru • Temeri în privinţa maturităţii psihobiologice.
pe care‑l dorea, doar dacă‑şi menţinea greutatea. Conform unui model propus de către Crisp
S‑a convenit scoaterea cântarului din casă şi (1980), AN poate avea o funcţie adaptativă
cântărirea doar la şedinţele de terapie. Părinţii lui prin reducerea anxietăţilor şi a temerilor
Kristin au fost încurajaţi să ţină un jurnal privind asociate cu provocările biologice şi psihologice
orice îngrijorări sau întrebări pe care le‑ar fi putut ale dezvoltării normale. În aceste cazuri,
avea şi care urmau să fie discutate la şedinţe. procesul natural de restabilire a greutăţii va
A devenit limpede, la întâlnirea familială retrezi temerile pubertăţii. Creşterea cotei T
iniţială, resentimentul pe care Kristin îl purta la scala FM în cazul lui Kristin, de la 44 la
mamei sale, pentru că încerca s‑o „îngraşe” cu testarea iniţială la 60 la retestare, face posibilă
prăjiturele şi cartofi prăjiţi şi adăugând în secret această ipoteză. Alternativ, la a doua testare,
unt şi ulei în mâncare. S‑a convenit ca mama ei să greutatea ei corporală s‑a apropiat de un
renunţe imediat la orice tentative ascunse de a‑i nivel asociat cu creşterea secreţiei hormonilor
109
sexuali, ceea ce poate duce la intensificarea constituiau miezul ezitărilor ei anterioare de a
sentimentului de‑a se simţi „grasă”. Aceste aborda subiectul şcolii. Îi era teamă de posibilele
schimbări fiziologice şi, posibil, psihologice aşteptări sociale asociate cu o clasă mixtă. Era
pot determina o rezistenţă sporită la creşterea îngrijorată că nu ar fi ştiut cum să reacţioneze.
în greutate. Este important ca terapeutul să Kristin a redus treptat numărul de zile
explice cu grijă acest proces şi să insiste blând, în care participa la programul de spitalizare
dar ferm, pentru continuarea procesului de parţială şi a trecut la şedinţe săptămânale de
luare în greutate. (A se vedea Garner şi colab., terapie ambulatorie – jumătate dintre acestea,
1997, p. 106‑108, unde se explică integrarea individuale, jumătate, însoţită de părinţi.
acestei formulări într‑o evaluare). Greutatea ei a crescut constant, ajutată de
• Nemulţumire sporită faţă de corp, odată cu luarea asigurările date în cadrul terapiei şi acasă. După
în greutate. Creşterea scorurilor la scalele NC unsprezece luni, greutatea ei a ajuns la aproape
şi SSS reflectă dificultăţile asociate cu luarea 50 de kilograme şi frecvenţa întâlnirilor a fost
în greutate. În acest punct, pacienţii au nevoie redusă la una pe lună. Kristin a început să aibă
de asigurări considerabile că vor fi asistaţi ciclu menstrual la un an de la începutul terapiei.
pentru a nu lua în greutate mai mult decât Terapia a fost încheiată şi ea a fost încurajată
intervalul de greutate stabilit. Acesta este să reia terapia, dacă îngrijorările privitoare la
unul dintre beneficiile alimentaţiei structurate greutate se accentuau sau dacă apăreau alte
sau „mecanice”, ca mijloc care oferă control probleme. În acest punct, a fost din nou testată
exterior atunci când un pacient simte că‑şi cu EDI‑3; profilul ei este ilustrat în figura 4.3.
pierde controlul asupra alimentaţiei.
• Scala B. Creşterea scorului la scala B ar trebui Sumarul interpretativ al celei de‑a treia testări
să cauzeze o oarecare îngrijorare cu privire
la posibilitatea de apariţie a alimentaţiei • Perfecţionism persistent. Creşterea scorului la
compulsive în cazul lui Kristin. scala P este obişnuită la pacienţii cu AN, chiar
• Reducerea controlului exagerat. Scăderea şi după multe luni de terapie. Cota T la scala
considerabilă a cotei T la scala A de la SCCE a rămas în intervalul de Semnificaţie
testarea inţială sugerează că nivelul iniţial clinică ridicată; cu toate acestea, terapia a avut
ridicat al acesteia era legat de sentimente succes în sprijinul oferit lui Kristin pentru
de autocontrol produse mai degrabă de a‑şi „decupla” stima de sine de standardele
tulburarea de comportament alimentar decât ei ridicate de performanţă.
de o caracteristică mai stabilă. • Scala NC a rămas în intervalul de Semnificaţie
clinică ridicată. Scorul lui Kristin pe scala NC
Pe măsură ce Kristin a continuat să ia în a fost în intervalul de Semnificaţie clinică
greutate, ea a fost în stare să înţeleagă că „a se scăzută; dar a fost, totuşi, mai crescut decât al
simţi grasă” era asociat cu alte sentimente mai celor mai mulţi adolescenţi cu aceeaşi greutate.
vagi, neplăcute, de „a nu fi iubită”, „a fi defectă” Acest lucru este tipic pentru pacienţii cu AN
şi, în general, „de a nu fi destul de bună”. Această şi trebuie monitorizat îndeaproape, pentru
schemă şi sentimentele asociate ei erau activate a fi siguri că orice recădere e întreruptă de
de alte situaţii, precum interacţiunile cu prietenii. timpuriu.
Kristin simţea că lipsa ei de popularitate la şcoală
însemna că era ceva fundamental în neregulă cu Kristin a rămas perfecţionistă într‑o oarecare
ea. A fost în stare să identifice faptul că nevoia ei măsură şi a menţionat că nu era mulţumită
intensă de a fi acceptată de cei de vârsta ei o făcea să de corpul ei; totuşi, a fost în stare să‑l accepte.
se comporte nefiresc şi să facă presiuni exagerate Adaptarea ei a continuat să se îmbunătăţească şi
asupra relaţiilor de prietenie. De asemenea, a continuat să aibă o stare bună, vreme de trei ani
Kristin a admis că nu vedea niciun avantaj în a după evaluarea iniţială.
se maturiza. Fratele ei mai mic avea mai multă
libertate şi privilegii decât i se permiteau ei. Cazul 2. Bulimia nervoasă cu un istoric de
Lui i se dădea voie să meargă la liceul de stat. abuz fizic şi sexual
Deşi dorea şi ea să meargă, lui Kristin îi fusese
teamă să‑i roage pe părinţii ei. A fost surprinsă Pam este o tânără femeie caucaziană în vârstă
să afle că ei ar fi fost de acord s‑o înscrie la liceul de 19 ani, care trăieşte împreună cu părinţii ei
de stat, odată ce ajungea la o greutate normală. într‑o zonă urbană cu o populaţie din clasa de
Acest fapt a activat o altă schemă fundamentală mijloc. Pam s‑a prezentat pentru a fi evaluată
şi temerile asociate acesteia, care, probabil, la insistenţa unui profesor de la facultate,
110
Nume Kristin Data
cotă T cotă T
DS B NC SCRTCA SSS AP NI AI DI DE P A FM SCI SCPI SCPE SCCE SCNPG
Lot non-clinic: Adulţi din SUA Adulţi străini Semnificaţie clinică tipică Eşantion de control femei
Figura 4.3. A treia Foaie de profil pe baza cotelor T pentru Exemplul de caz 1 (Kristin)
PAdolescenţi din SUA (eşantion combinat de
Lot clinic: PAN-R AN-AC/V BN TCAFAS adulţi)
111
îngrijorat că ea leşinase de câteva ori la şcoală alimentar, dispoziţia afectivă s‑a înrăutăţit
în săptămânile precedente. Pam cântărea 54,4 semnificativ după viol. Întrebată dacă s‑a
kilograme la o înălţime de 1,60 m. La evaluarea întâmplat altceva mai recent, Pam a afirmat
iniţială, Pam a raportat o istorie de trei ani de că mama ei i‑a spus că nu o va lăsa să plece la
episoade de alimentaţie compulsivă şi vărsături facultate, deoarece familia nu‑şi putea permite
care variau de la o dată pe zi la o dată pe lună. taxele de şcolarizare. Pam a reacţionat cu furie,
În ultimele trei luni, episoadele de vărsături se întrucât credea că adevăratul motiv al acestei
înrăutăţiseră şi se produceau cam de două ori pe hotărâri nu erau aspectele financiare. A afirmat
zi. că se simţea prizonieră şi neputincioasă.
Pam a relatat un istoric de 3 ani de depresie, Pam a menţionat că părinţii ei nu păreau
care a precedat problemele ei de alimentaţie şi îngrijoraţi de tulburarea ei de comportament
faptul că fusese spitalizată pentru scurt timp la 16 alimentar, dar că erau exagerat de preocupaţi
ani, din cauza unei supradoze de antidepresive. şi implicaţi în alte aspecte ale vieţii ei. În opinia
Pam a mărturisit că se auto‑mutila – inclusiv sa, ei doreau ca ea să locuiască la ei şi să urmeze
tăieturi, zgârieturi superficiale şi lovituri aplicate un curs de contabilitate la o facultate din oraş.
sieşi – întrucât era dezgustată sau furioasă pe Încercau să‑i dicteze cum să se comporte în viaţa
propriul corp. Pam a afirmat că era deprimată de socială, impunându‑i o oră la care să se întoarcă
când se ştia şi a menţionat că se gândise de mai acasă, care se aplica doar anumitor activităţi
multe ori la sinucidere; totuşi, a negat că simţea sociale. Pam şi‑a descris părinţii ca fiind distanţi
efectiv impulsuri suicidare în perioada în care s‑a emoţional şi dezaprobatori, dar pozitivi la un
prezentat pentru evaluare. nivel superficial, atunci când erau prezente
Întrebările specifice privitoare la istoricul şi alte persoane. La această evaluare iniţială,
greutăţii au indicat faptul că Pam fusese un Pam a afirmat că, deşi dispoziţia ei afectivă şi
copil slab, dar că începuse să fie conştientă şi capacitatea sa de concentrare erau scăzute şi
preocupată de propria greutate pe la 14 ani. suferea de insomnie cronică, era dornică să
Devenise „obsedată de mâncare” şi a început înceapă tratamentul, atâta timp cât nu trebuia să
să verse după mese. În anul următor, a început ia în greutate. Profilul ei EDI‑3 este prezentat în
să postească şi să facă exerciţii fizice exagerate figura 4.4.
pentru a‑şi controla greutatea. Pam a relatat că
făcea gimnastică aerobică timp de două ore pe Sumarul interpretativ al testării iniţiale
zi şi, în plus, participa la sporturile de la şcoală.
A menţionat că, pe măsură ce creştea, a început • Scoruri compozite. Cotele T la SCI, SCPI şi SCPE
să ia amfetamine pentru energie, să fac abuz de reflectă suferinţa psihologică accentuată a lui
laxative şi de diuretice şi să folosească din când Pam, o experienţă emoţională haotică şi o
în când ipecac pentru a‑şi provoca vărsături. funcţionare interpersonală deficitară.
Pam a relatat un istoric de abuz fizic din • Scalele SSS şi AP. Scorurile din intervalul de
partea tatălui pe când era copil, constând în bătăi Semnificaţie clinică ridicată la scalele SSS şi AP
şi încuiatul pentru perioade lungi într‑o debara reflectă sentimentul general de singurătate,
drept pedeapsă. Pam a mărturisit şi că prietenul vid emoţional şi lipsă de control pe care îl
ei o violase cu aproximativ un an în urmă. N‑a trăieşte Pam. Deficitele în sentimentele de
spus nimănui despre viol la vremea respectivă eficacitate reflectate de scorurile la test sunt
şi, la scurt timp după acest incident, simptomele concordante cu istoricul de traumă şi cu lipsa
ei legate de alimentaţie au devenit mult mai de suport interpersonal.
severe. Pam a menţionat că, în vara de după viol, • Scala AI. Cota T în intervalul de Semnificaţie
a început să bea alcool singură, de mai multe ori clinică ridicată la scala AI reflectă lipsa de
pe săptămână şi să fumeze în loc să mănânce. încredere şi apropiere în relaţii a lui Pam,
Pam evita să atingă mâncarea ori tacâmurile cu probabil din cauza abuzului fizic, a celui
buzele în timp ce mânca. Uneori făcea duş după sexual şi a unui pattern de relaţii deficitare
masă, afirmând că mâncatul i se părea „murdar” cu părinţii şi cu partenerii ei. Creşterea
şi „necurat”. A început să‑şi restricţioneze şi mai accentuată ale scorului la scala AI în contextul
mult aportul alimentar şi să verse ori de câte ori celorlalte scoruri mari din punct de vedere
se simţea plină, ceea ce se întâmpla adesea doar clinic sugerează că terapia s‑ar putea dovedi
după câteva îmbucături. un proces dificil, cu rezultat incert.
Interviul de evaluare a clarificat faptul că, • SCPE. Scorul din intervalul de Semnificaţie
deşi depresia a precedat scăderea ei în greutate clinică ridicată la SCPE, asociat cu creşterea
şi manifestările tulburării de comportament semnificativă a scorului la scala DE, reflectă
112
Nume Pam Data
cotă T cotă T
DS B NC SCRTCA SSS AP NI AI DI DE P A FM SCI SCPI SCPE SCCE SCNPG
Figura 4.4. Foaia de profil pe baza cotelor T pentru Exemplul de caz 2 (Pam)
Lot non-clinic: Adulţi din SUA Adulţi străini Semnificaţie clinică tipică Eşantion de control femei
PAdolescenţi din SUA (eşantion combinat de
Lot clinic: P AN-R AN-AC/V BN TCAFAS adulţi)
113
instabilitatea dispoziţiei afective, schimbări lui Pam trebuia explorat în detaliu pe parcursul
pronunţate de dispoziţie, impulsivitate terapiei. Existau probleme practice referitoare
şi labilitate emoţională generală. Acestea la faptul de a raporta sau nu poliţiei violul şi la
sunt obişnuite la indivizii cu experienţe evidenţierea opţiunilor legale. Existau probleme
traumatice. emoţionale legate de explorarea circumstanţelor
• Grupul de itemi pentru riscul de abuz de substanţe. relevante ale violului şi ale abuzului fizic
Scorurile ridicate la grupul de itemi pentru anterior, de confirmarea reacţiilor dureroase şi de
Riscul de abuz de substanţe (aşa cum se vede în abordarea impactului acestor experienţe asupra
tabelul 4.19) sunt concordante cu consumul conceptului ei despre sine şi asupra perspectivei
de droguri şi de alcool în scopul de a face ei asupra celorlaţi. Într‑o întâlnire împreună
faţă disconfortului emoţional care este parte cu familia, s‑a subliniat că Pam suferea de o
a fenomenologiei în cazul multor indivizi cu tulburare gravă de comportament alimentar care
traume şi istorii de relaţii deficitare. necesita tratament. Afirmaţiile ei că era perfect
• Scala DS. Scorul relativ scăzut la scala DS este sănătoasă au fost aduse în discuţie de către
legat de faptul că Pam nu mai respectă o dietă terapeut, care a ajutat‑o să examineze consecinţele
restrictivă pentru a‑şi controla greutatea. pe termen lung ale comportamentului ei cu o
Vărsăturile reprezintă mecanismul de bază conceptualizare mai realistă a tulburării de care
pentru a controla greutatea corporală, dar suferea. Declaraţia fermă că Pam suferea de o
acesta serveşte probabil unui dublu scop tulburare de comportament alimentar evidentă
(alături de alimentaţia compulsivă), acela de a fost suficientă pentru a submina negarea
a modera sau „amorţi” suferinţa psihologică tulburării împărtăşită de Pam şi de părinţii ei.
şi emoţională asociată temelor traumei şi S‑a clarificat faptul că unele dintre simptomele
ale abuzului, care fac parte din trecutul ei (de exemplu, insomnia, oboseala, ba chiar şi
lui Pam. Deoarece simptomele tulburării obsesia ei pentru mâncare) ar putea fi atribuite
de comportament alimentar joacă un rol parţial controlului excesiv al greutăţii corporale.
funcţional în modularea dispoziţiei afective Singura cale de a separa problemele psihologice
şi în menţinerea echilibrului psihologic, este primare de efectele secundare ale înfometării
necesar ca terapia să se focalizeze pe ajutorul era ca ea să‑şi ia angajamentul de a‑şi normaliza
acordat lui Pam pentru a‑şi dezvolta strategii comportamentul alimentar şi greutatea.
alternative care să reglementeze şi să tolereze Odată ce greutatea şi sănătatea ei s‑au
stările emoţionale negative. stabilizat şi comportamentul alimentar a devenit
• Scalele P şi A, precum şi SCCE. Scorurile la mai puţin haotic, a fost clar că problemele legate
scalele P şi A, precum şi scorul SCCE sunt mici, de trauma ei din copilărie şi de abuzul sexual
ceea ce reflectă sentimentele respondentului petrecut cu un an înainte constituiau factorii cheie
de lipsă de control asupra propriei vieţi. ai deteriorării psihologice recente. Semnificaţia
• În ciuda ansamblului clinic îngrijorător, este acestor experienţe a fost minimalizată la
dificil de evaluat magnitudinea tulburării începutul terapiei, dar a devenit evident că ele
emoţionale determinate de inaniţie şi de dieta formau conţinutul de amintiri intruzive şi de
haotică. În acest sens, tratamentul reprezintă coşmaruri. S‑au aplicat metode de restructurare
un instrument excelent de evaluare, mai ales cognitivă concepute pentru tulburarea de stres
dacă este posibil să se recapete controlul post‑traumatic (TSPT) (Foy, 1992).
asupra comportamentelor alimentare pro-
blematice şi să se realizeze reabilitarea Cazul 3: Ineficacitate/alienare interpersonală la
nutriţională. o femeie de 42 de ani
114
Nume Amy Data
cotă T cotă T
DS B NC SCRTCA SSS AP NI AI DI DE P A FM SCI SCPI SCPE SCCE SCNPG
Figura 4.5. Foaia de profil pe baza cotelor T pentru Exemplul de caz 3 (Amy)
Lot non-clinic: Adulţi din SUA Adulţi străini PAdolescenţi din SUA (eşantion combinat de
Lot clinic: PAN-R AN-AC/V BN TCAFAS adulţi)
115
toate acestea, era o elevă remarcabilă şi o excelentă psihologice identificate de către Amy ca fiind
sportivă. Se simţea mai puţin atrăgătoare decât cele mai pronunţate.
sora ei, care era cu doi ani mai mare, şi faţă de • SCI şi SCPI. Scorurile SCI şi SCPI se situează
care Amy a devenit foarte competitivă, încercând în intervalul de Semnificaţie clinică ridicată.
să câştige laudele părinţilor. Totuşi, n‑a simţit Totuşi, există o discrepanţă interesantă între
niciodată că le‑ar fi dobândit aprobarea deplină scalele care formează aceste două scoruri
şi s‑a simţit nepregătită să satisfacă unele cerinţe compozite. Scorurile la scalele SSS şi AP
sociale. La începutul scăderii în greutate, a fost sunt ambele în intervalul de Semnificaţie
lăudată de colegii ei, însă părinţii s‑au îngrijorat. clinică ridicată, dar scorul scalei SSS e mult
În cele din urmă, a fost spitalizată şi a recâştigat mai mare. Acest fapt sugerează că Amy
aproape 7 kg în aproximativ două luni. Amy a se simte necorespunzătoare ca persoană,
început să mănânce compulsiv la scurt timp după dar nu înseamnă în mod necesar că nu se
externare, fapt care a trecut neobservat vreme simte singură pe lume sau lipsită de control
de mai mulţi ani. Au urmat scurte perioade de asupra vieţii ei sau că nu ştie cine este ca
tratament în care a simţit că a dobândit o oarecare persoană. Scalele care compun SCPI sunt şi
înţelegere a propriilor probleme emoţionale, dar mai discrepante, cu scorul NI relativ scăzut
a continuat episoadele de alimentaţie compulsivă (adică în intervalul de Semnificaţie clinică
şi vărsăturile de la o dată pe săptămână la o dată tipică), în timp ce scorul AI este evident mai
pe zi vreme de 20 de ani. Doar în ultimele şase mare. Aşadar, Amy simte că este relaxată în
luni nu a mai recurs la alimentaţie compulsivă majoritatea situaţiilor interpersonale şi că este
şi la vărsături, în favoarea unei restricţii absolute o persoană sociabilă; totuşi, nu are încredere
de la mâncare pentru a scădea în greutate. Amy în ceilalţi şi nu are relaţii interpersonale
era împlinită profesional în afaceri, dar simţea apropiate. Acest fapt concordă în totalitate cu
că a avut puţine relaţii strânse. În ultimii opt relaţia ei îndelungată cu un bărbat care are
ani, locuia împreună cu un muzician. Acesta o capacitate de funcţionare foarte limitată
se bucurase de popularitate pentru o scurtă din cauza problemelor sale cu alcoolul şi cu
perioadă, atunci când ei s‑au cunoscut, dar în medicamentele. Dacă scorul AI clinic ridicat
anii din urmă el a lucrat doar sporadic, în timp ce reflectă dificultăţile lui Amy de a stabili relaţii
se adâncea tot mai mult în abuzul de alcool. Amy adevărate cu alţi oameni, acest lucru va face
a fost internată cu o greutate de 34,9 kg (IMC = dificilă terapia.
11,7) şi avea sentimentul că se afla la o răscruce; • Temeri intense de maturitate. Scorul ridicat
ori avea să moară, ori urma să facă un efort la scala FM este în concordanţă cu temerile
sincer pentru a‑şi reveni. Ea a spus deschis că ştia declarate ale lui Amy de a îmbătrâni şi de
destule despre sine, încât să poată prevedea că va a‑şi pierde identitatea ei ca femeie tânără
ajunge la un punct în cursul terapiei în care avea şi atrăgătoare, care ieşea în evidenţă prin
să devină iraţională şi să dorească să întrerupă asocierea cu un muzician „faimos”.
procesul de creştere în greutate. A dezvăluit • SCPE şi SCCE. Scorurile relativ scăzute la
că nu se simţea apropiată de nimeni, ci prefera SCPE şi SCCE şi la scalele asociate sugerează
relaţia pe care o avea cu propria tulburare de că problemele emoţionale şi controlul
comportament alimentar. A indicat că nu ştia exagerat nu sunt percepute de către Amy ca
cum s‑ar fi putut accepta pe sine la o greutate mai fiind principalele probleme. Tulburarea ei de
mare. „Identitatea” ei se afla alături de tulburarea comportament alimentar stabilă, dar cronică,
de comportament alimentar şi nu credea că ar fi nu a fost deosebit de supărătoare pentru ea
fost în stare să facă faţă fără aceasta. Totuşi, nu până la scăderea în greutate relativ recentă.
voia să moară şi ştia că starea ei medicală era O problemă majoră de terapie care poate fi
precară. Figura 4.5 ilustrează profilul EDI‑3 al lui anticipată este că motivaţia ei de a‑şi reveni
Amy la internare. s‑ar putea stinge odată cu anularea scăderii
acute în greutate.
Sumarul interpretativ al testării iniţiale
Cazul 4. Tulburare de alimentaţie compulsivă
• Configuraţia scalelor unele faţă de altele. Trei la o femeie adultă
scale EDI‑3 (SSS, AI, FM) au scoruri mari faţă
de celelalte scale din profilul lui Amy. Poate fi Mary este o doctoriţă de 31 de ani,
util să se evalueze scalele unele faţă de altele necăsătorită, care suferă de alimentaţie
(adică „maximele” şi „minimele”), pentru a compulsivă din adolescenţa timpurie. Mary
căpăta o mai bună înţelegere a constructelor s‑a prezentat îngrijită, atentă şi orientată în
116
Nume Mary Data
cotă T cotă T
DS B NC SCRTCA SSS AP NI AI DI DE P A FM SCI SCPI SCPE SCCE SCNPG
Figura 4.6. Foaia de profil pe baza cotelor T pentru Exemplul de caz 4 (Mary)
Lot non-clinic: Adulţi străini Adolescenţi din SUA Semnificaţie clinică tipică Eşantion de control femei
PAdulţi din SUA (eşantion combinat de
Lot clinic: AN-R AN-AC/V BN PTCAFAS adulţi)
117
toate domeniile. Era anxioasă şi disforică şi Sumarul interpretativ al testării iniţiale
îşi manifesta emoţiile fără reţinere. A devenit
extrem de anxioasă când a fost întrebată despre • SCRTCA. Scorul SCRTCA al lui Mary este
comportamentul alimentar şi despre istoria situat în intervalul de Semnificaţie clinică
greutăţii ei corporale. A declarat că are o greutate ridicată, iar două dintre scalele asociate sunt,
actuală de aproape 109 kg şi a adăugat imediat de asemenea, în intervalul de Semnificaţie
că era „o persoană foarte capabilă, cu excepţia clinică ridicată (B, NC). Aceste rezultate sunt
alimentaţiei”. A menţionat că se alimenta în concordanţă cu dezgustul şi dispreţul
compulsiv cu fursecuri, prăjituri şi „junk food” şi declarat faţă de propriul corp. Este important
că era copleşită de sentimente de vinovăţie şi de să nu se treacă cu vederea scorul NC al lui
ruşine din cauza comportamentului ei. A indicat Mary, doar din cauza greutăţii corporale
că fusese „supraponderală” în copilărie şi că a ridicate. Indiferent de greutatea corporală
început să ţină regim în urma interminabilelor a individului, atitudinile negative care
tachinări ale celor de aceeaşi vârstă. Mama ei este menţionează suferinţă trebuie luate în serios.
farmacistă şi obeză, iar tatăl ei este proprietarul • SCPI şi SCCE. Scorurile SCPI şi SCCE sunt
unei mici afaceri şi avea o greutate corporală mari şi indică două domenii psihologice
medie. Mary a afirmat că mama ei avea adesea (adică probleme interpersonale, control exa-
comentarii critice referitoare la propria ei greutate gerat) care ar putea interfera cu eforturile
corporală, precum şi la greutatea, forma corpului de a‑şi depăşi tulburarea de comportament
şi obiceiurile alimentare ale fiicei. Mary a indicat alimentar de lungă durată. Există un conflict
că nesiguranţa în privinţa greutăţii corporale între convingerea lui Mary că trebuie să‑şi
a făcut‑o să se retragă din compania celorlalţi, păstreze mereu controlul şi sentimentele ei de
de la începutul adolescenţei, şi să‑şi focalizeze inadecvare, asociate „pierderii controlului”
toate energiile asupra studiului. A excelat la în privinţa mâncării.
liceu şi a urmat un colegiu prestigios, obţinând • SCPI. Scorul SCPI obţinut de Mary se situează
o bursă foarte generoasă. A descris perioade în intervalul de Semnificaţie clinică ridicată.
în care reuşea să‑şi controleze episoadele de Acest lucru este important, întrucât ea ar dori
alimentaţie compulsivă şi să scadă în greutate să aibă relaţii sociale; totuşi, menţionează
cu câte 20‑30 de kilograme. Aceste perioade de că se simte incapabilă de o relaţie susţinută
„control” o făceau să se simtă virtuoasă şi plină din cauza greutăţii corporale şi a tulburării
de speranţa că avea să devină mai activă social; şi de comportament alimentar. Creşterea
totuşi, aceste perioade erau urmate inevitabil de pronunţată a scorului la scala NI pare a
pierderea controlului asupra comportamentului fi legată, în primul rând, de rolul jucat de
alimentar şi, apoi, de o creştere şi mai mare în dispreţul şi dezgustul faţă de corp în relaţiile
greutate. interpersonale.
Mary a avut puţine relaţii sociale în afara • SCPE. Scorul mic la SCPE al lui Mary
spitalului. Când era rugată să socializeze în este, întrucâtva, neobişnuit, pentru că ea
afara locului de muncă, de obicei căuta scuze, a menţionat o suferinţă extremă legată de
pentru că nu voia ca alţii să o vadă mâncând. simptome. Se pare că ascetismul şi controlul
Mary s‑a descris pe sine ca stoică şi rezervată ei exagerat împiedică exprimarea deschisă a
ca stil de personalitate. Ea a accentuat foarte instabilităţii afective.
mult trăsăturile de autocontrol emoţional, • Scala DE şi SCPE. Scorurile mici la scala DE
autodisciplină, austeritate auto‑impusă şi de şi la SCPE sunt în concordanţă cu controlul
perfecţionism. Acest lucru făcea ca episoadele de pronunţat pe care respondenta îl manifestă în
alimentaţie compulsivă să fie şi mai dureroase, alte domenii ale vieţii sale.
întrucât ele exemplificau o formă de delăsare pe
care ea o considera dovada faptului că nu avea Evaluarea a implicat, de asemenea, şi întrebări
valoare şi că era o persoană plină de defecte. Ea a detaliate referitoare la cunoştinţele ei despre
relatat o senzaţie tot mai pronunţată de dezgust „nivelul la care greutatea ei tinde să se stabilizeze
faţă de felul în care arăta şi că se gândise până (set‑point)” şi despre eşecul programelor de
şi la a renunţa la medicină, întrucât simţea că dă tratament tradiţional pentru obezitate în a
un prost exemplu pacienţilor ei. Profilul ei EDI‑3 produce o scădere durabilă în greutate. Cu toate
este prezentat în figura 4.6. că era familiară cu unele principii, Mary a indicat
că nu voia să fie expusă acestor idei, deoarece
credea că le‑ar putea folosi pentru a evita să‑şi
asume responsabilitatea pentru scăderea în
118
greutate. Mare parte din tratamentul ei a implicat până atunci, de 45,3 kg, la o înălţime de 1,70 m, şi
o trecere în revistă de natură psihoeducaţională slăbise 72 de kg cu nouă luni înaintea evaluării.
a informaţiilor care indică o legătură între dieta El a specificat că ştia că trebuia să crească în
strictă şi episoadele ei de alimentaţie compulsivă. greutate, pentru că‑şi dădea seama că „mersese
Următorul paragraf descrie pe scurt această prea departe” cu programul său de scădere în
abordare (Garner şi Wooley, 1991); acesta este greutate. John era un elev excelent şi plănuia să
inclus în secţiunea de evaluare a acestui Manual, meargă la facultate să studieze ingineria după
întrucât răspunsul pacienţilor la această abordare absolvirea liceului. Avea un frate mai mare, care
este o parte foarte revelatoare a procesului de începuse facultatea în toamnă. John a început să
evaluare dinamic. scadă în greutate după ce unii dintre prietenii
Eşecul tratamentelor tradiţionale pare a săi din echipa de înot au remarcat că arăta cam
avea rădăcinile în biologia reglării greutăţii „dolofan”. A decis că trebuia să scadă în greutate
corporale, care militează împotriva faptului că şi era foarte hotărât să evite alte comentarii
majoritatea persoanelor obeze pot să devină negative la adresa fizicului său. În timpul
sau să se menţină zvelte prin „normalizarea” vacanţei, a început să elimine grăsimile din dietă
raţiei alimentare (Garner şi Wooley, 1991). Studii şi şi‑a intensificat activităţile fizice. A pierdut
de genetică a obezităţii şi de biologie a reglării rapid din greutate şi a primit complimente din
greutăţii susţin în grade diferite următoarele partea prietenilor şi a familiei. A fost foarte
puncte: (a) destabilizarea greutăţii corporale mândru de regimul său competitiv şi a simţit că
are ca rezultat, de obicei, adaptări metabolice, avea un control pe care rareori îl simţea atunci
care au scopul de a readuce organismul la când făcea sport. Atunci când părinţii săi au
greutatea corporală menţinută în mod normal; devenit îngrijoraţi de scăderea sa în greutate, el
(b) „apărarea” greutăţii corporale se produce le‑a spus că se cântărea singur şi că era încă la
atât la animalele obeze, cât şi la cele non‑obeze; o greutate acceptabilă. A început să poarte haine
(c) factorii genetici joacă un rol major în a stabili largi şi a încercat să‑şi evite părinţii, în timp ce‑şi
ce individ va deveni obez atunci când este continua regimul şi planul de exerciţii.
expus unei diete în care mâncarea are savoare; Părinţii lui s‑au îngrijorat din nou când John
(d) anumiţi factori de mediu (de exemplu, gustul s‑a întors la şcoală în toamnă, pentru că era
bun al alimentelor, exerciţiul fizic, fumatul, evident că scăzuse considerabil în greutate. John
clima, anumite medicamente) par a influenţa a fost de acord să‑şi viziteze săptămânal medicul
nivelurile absolute (dar între anumite limite) la pediatru şi să mănânce mai mult. A făcut acest
care se reglează greutatea corporală; (e) ciclurile lucru vreme de câteva săptămâni şi apoi a început
greutăţii pot duce la o eficienţă metabolică sporită din nou să scadă în greutate, însă a început să‑şi
(adică la o depozitare mai ridicată de energie la strecoare pe ascuns greutăţi sub halatul de spital
un aport fix de energie) şi la creştere în greutate în timpul cântăririi în cabinetul pediatrului.
(Notă. Acest subiect este foarte controversat şi Din momentul în care strategia sa a fost dată în
este probabil ca observaţiile acestea să se aplice vileag, John a ajuns să cântărească aproximativ
numai unor subgrupuri specifice de persoane cu 52 de kg. Simţind un impuls competitiv înainte
o anumită ascendenţă genetică) şi (f) numeroase de vizitele la doctor, John a reuşit să‑şi convingă
studii ale comportamentului alimentar al medicul pediatru şi părinţii că lua în greutate ca
persoanelor obeze arată că majoritatea acestora rezultat al creşterii cantităţii de apă pe care o bea
nu ingerează cantităţi mari de alimente. Scăderea înainte de fiecare cântărire. Simţea acest impuls
în greutate şi menţinerea acesteia cu succes de competitiv de fiecare dată când se pregătea
către majoritatea persoanelor obeze par a nu pentru o vizită la doctor şi a ajuns să bea tot
fi atinse prin „normalizarea pattern‑urilor de mai multă apă, ca măsură pregătitoare. În acest
alimentaţie”, ci, mai degrabă, printr‑o restricţie timp, părinţii lui au programat o evaluare la un
calorică cronică. centru specializat în tratamentul tulburărilor de
comportament alimentar. John a fost cântărit şi i
Cazul 5: Băiat de 16 ani cu Anorexie nervoasă s‑a dat formularul EDI‑3 pe care să‑l completeze
în sala de aşteptare.
John e un băiat de 16 ani care a fost evaluat în Rezultatele iniţiale la EDI‑3 nu sunt incluse,
vederea internării şi includerii într‑un program de deoarece, din vizualizarea profilului, a fost
tratament pentru adolescenţi, după ce nu a reuşit evident că John a marcat toate răspunsurile pentru
să ia în greutate la un alt centru de tratament. a indica absenţa psihopatologiei. Scorurile mici la
La întâlnirea iniţială, era palid la faţă şi lipsit de toate scalele EDI‑3 au fost un motiv de îngrijorare
expresie. John avea cea mai scăzută greutate de în sensul că John probabil nu oferise răspunsuri
119
120
Nume John Data
cotă T cotă T
DS B NC SCRTCA SSS AP NI AI DI DE P A FM SCI SCPI SCPE SCCE SCNPG
Figura 4.7. Foaia de profil pe baza cotelor T pentru Exemplul de caz 5 (John)
Lot non-clinic: Adulţi din SUA Adulţi străini Semnificaţie clinică tipică Eşantion de control femei
PAdolescenţi din SUA (eşantion combinat de
Lot clinic: PAN-R AN-AC/V BN TCAFAS adulţi)
corecte la chestionar. Atunci când a fost întrebat, alimentar pe baza preocupărilor cu dieta, a greu-
John a specificat că acelea erau răspunsurile sale tăţii corporale, a înălţimii, a istoricului greutăţii
şi că „nu era nebun”. Clincianul nu a insistat, iar corporale, a istoricului ciclului menstrual şi
John a început imediat un tratament complet, a simptomelor comportamentale care indică
fiind internat. După o săptămână de tratament, tulburări de comportament alimentar. Folosind
John a fost de acord să completeze din nou această abordare, persoanele care obţin un scor
EDI‑3. Profilul a fost foarte diferit şi este ilustrat peste o anumită limită ar trebui trimise la un
în figura 4.7. specialist calificat şi intervievate, pentru a se
stabili dacă îndeplinesc criteriile de diagnostic
Sumarul interpretativ al testării pentru o tulburare de comportament alimentar.
EDI‑3 FT poate fi utilizat în grup sau individual
• Validitate. Prima testare a fost considerată şi este conceput pentru a fi administrat de către
invalidă, datorită scorurilor scăzute de la specialişti în sănătate mintală, consilieri şcolari,
toate scalele. Impresia clinică a fost aceea că instructori, consilieri de tabără şi alte persoane
John nu fusese cooperant în timpul interviului interesate în strângerea de informaţii cu scopul de
iniţial; a fost mai cooperant în cadrul celui a stabili dacă un anumit individ ar trebui trimis
de‑al doilea interviu. la specialist pentru o evaluare a unei posibile
• Eşantioane comparative. Eşantionul clinic de tulburări de comportament alimentar. EDI‑3 FT
adolescenţi din SUA a fost folosit pentru a poate fi administrat persoanelor într‑un cadru
reprezenta grafic cotele T pentru profilul nonclinic sau într‑unul clinic, care nu vizează
lui John. În general, bărbaţii cu AN prezintă direct tulburările de comportament alimentar.
scoruri EDI similare celor raportate în cazul Este ideal pentru un cadru şcolar, pentru clinicile
femeilor (Andersen, 1990; Ricciardelli şi de fertilitate, cabinetele medicilor de familie şi
McCabe, 2004). pentru departamentele de tratament psihiatric
• A doua testare. La cea de‑a doua testare, ambulatoriu.
profilul lui John a indicat cote T în intervalul EDI‑3 FT stabileşte „scoruri de secţiune pentru
de Semnificaţie clinică ridicată pentru SCPI, risc” la criterii de trimitere bazate pe: (a) greutate
scala NI şi scala P. Dificultăţile în problemele corporală scăzută, comparativ cu etaloanele în
interpersonale, mai ales cele cu părinţii, funcţie de vârstă şi sex (adică criterii exclusiv
au reprezentat un obstacol major în calea pe baza IMC); (b) greutate corporală scăzută în
schimbării şi au constituit obiectivul principal comparaţie cu etaloanele în funcţie de vârstă şi
al terapiei după reabilitarea nutriţională. sex (adică IMC) şi preocupări excesive legate
• Scalele P, SSS şi NI. Scorurile obţinute de John de dietă, de greutatea corporală sau pattern‑uri
la scalele P, SSS şi NI sunt moderat ridicate, problematice de alimentaţie (adică evaluate
indicând faptul că domeniile acestea sunt prin scorurile totale brute ale scalelor DS şi B)
semnificative în relaţie cu alte trăsături. şi (c) simptome comportamentale care reflectă
• SCRTCA. Scorurile SCRTCA obţinute de John o tulburare de comportament alimentar (adică
se situează în intervalul de Semnificaţie clinică bazate pe răspunsuri la cinci întrebări referitoare
scăzută şi reflectă dorinţa lui de‑a câştiga la comportamente). În general, o trimitere la
agresiv în greutate, odată ce era limpede specialist este recomandată, dacă un respondent
că urma să fie în tratament până când acest are scoruri „pozitive” sau depăşeşte pragurile
lucru se îndeplinea. Este un fapt obişnuit în pentru unul sau mai multe criterii, precum şi în
cazul unei minorităţi semnificative dintre cei funcţie de informaţii clinice colaterale provenite
diagnosticaţi cu tulburări de comportament din alte surse.
alimentar să recunoască faptul că sunt prea
slabi şi să dorească să ia în greutate, în urma Greutate corporală scăzută comparativ cu
unei intervenţii care întrerupe contingenţele etaloanele în funcţie de vârstă şi sex
de întărire care întreţin tulburarea.
EDI‑3 FT include întrebări specifice referitoare
la înălţime şi greutate care pot fi utilizate pentru a
Interpretarea EDI‑3 FT calcula indicele de masă corporală (IMC) cu scopul
de a stabili dacă o persoană este la risc pentru
EDI‑3 FT este un scurt chestionar o tulburare de comportament alimentar, din
autoadministrat, folosit ca instrument de trimitere cauză că este extrem de subponderală, conform
la un consult de specialitate, conceput pentru a etaloanelor pe populaţia generală în funcţie de
evalua riscul unei tulburări de comportament vârstă şi sex. IMC reprezintă o formulă prin care
121
se estimează masa corporală, care ia în calcul EDI‑3 FT utilizează un prag (cutoff) al
atât înălţimea, cât şi greutatea. Se calculează prin IMC‑ului situat între centilul 5 şi centilul 10
împărţirea greutăţii (în kilograme) la înălţime pentru diferite vârste, pe sexe, astfel încât să se
(în metri) şi, apoi, împărţind din nou la înălţime poată stabili dacă un respondent îndeplineşte
(în metri) sau kg/m2. Alternativ, IMC‑ul poate fi criteriile de trimitere la un consult de specialitate
calculat împărţind greutatea (în livre) la înălţime pe baza IMC‑ului. Tabelul 4.29 prezintă, într‑o
(în inci), apoi împărţind din nou la înălţime (în formă uşor de utilizat, criteriile de trimitere
inci) şi înmulţind cu 703. National Heart, Lung, la un consult de specialitate pe baza IMC‑ului
and Blood Institute (NHLBI, 1998) şi Organizaţia calculat cu ajutorul înălţimii, al greutăţii şi al
Mondială a Sănătăţii (OMS, 1992) au stabilit vârstei respondentului, înregistrate în EDI‑3 RF.
valori de referinţă pentru IMC care delimitează O determinare mai precisă a mărimii IMC‑ului
categoriile „obez” (≥30,0), „supraponderal” unei persoane, comparativ cu centilele 5 şi 10
(25,0‑29,9), „greutate normală” (18,5‑24,9) şi asociate cu vârsta şi sexul acesteia, poate fi
„subponderal” (<18,5). obţinută calculând IMC‑ul cu ajutorul formulei
National Health and Nutrition Examination descrise anterior şi comparându‑l cu numerele
Survey III (NHANES III, Kuczmarski şi colab., din tabelul 4.28.
2002) – Studiul Naţional de Investigare a Sănătăţii şi Deşi IMC‑ul este un instrument convenabil
Nutriţiei III din Statele Unite – a colectat date de şi util de clasificare a greutăţii, el are anumite
referinţă pentru a stabili etaloanele de greutate limite. De exemplu, IMC‑ul poate supraestima
şi de înălţime la diferite vârste pentru fete/femei cantitatea de ţesut adipos în cazul persoanelor
şi băieţi/bărbaţi, de la naştere până la 20 de ani. cu conformaţie atletică. De asemenea, anumite
Aceste etaloane indică faptul că IMC‑ul variază grupuri etnice şi naţionalităţi au diferite distribuţii
considerabil în funcţie de vârstă şi de sex, copiii ale ţesutului adipos şi diferite constituţii ale
între 5 şi 8 ani având cele mai scăzute valori ale corpului; prin urmare, datele NHANES III nu
IMC‑ului, urmate de o creştere constantă odată cu sunt valabile pentru toate grupurile (Kuczmarski
vârsta. Schimbările previzibile în IMC asociate cu şi colab., 2002).
vârsta şi sexul trebuie luate în considerare atunci
când se efectuează screening‑ul persoanelor care Îngrijorări exagerate referitoare la alimentaţie
sunt „foarte subponderale”. Acest lucru este şi greutate corporală
ilustrat în tabelul 4.28, care cuprinde datele din
NHANES III, indicând centilele 5 şi 10 ale IMC Preocuparea şi îngrijorarea exagerate în
pentru fete/femei şi băieţi/bărbaţi de la 9 la până privinţa greutăţii corporale, a formei corpului
la 20 de ani. şi a regimului alimentar sunt trăsături centrale
ale tulburărilor de comportament alimentar. S‑a
constatat, în mai multe studii prospective, că
Tabelul 4.28 dorinţa de a fi slab poate fi considerată predictivă
Centilele 5 şi 10 corespunzătoare indicelui pentru dezvoltarea ulterioară a unor tulburări
de masă corporală (IMC) în funcţie de vârstă, de comportament alimentar. În orice caz, atunci
pentru femei şi bărbaţi când această variabilă este combinată cu altele,
precum stima de sine scăzută, depresia sau lipsa
Centilul corespunzător IMC-ului suportului social, rezultatul este o predicţie
Femei Bărbaţi îmbunătăţită a riscului (a se vedea Dobmeyer şi
Vârsta 5 10 5 10 Stein, 2003).
9 13,7 14,2 14,0 14,3 EDI‑3 FT evaluează îngrijorările excesive
10 14,0 14,5 14,2 14,6 legate de regimul alimentar, de greutatea
11 14,4 14,9 14,5 15,0 corporală sau de pattern‑uri problematice de
12 14,8 15,4 15,0 15,5 alimentaţie, folosind 25 de itemi din scalele DS,
13 15,3 15,9 15,4 16,0 B şi NC ale EDI‑3; cu toate acestea, doar itemii
14 15,8 16,4 16,0 16,5 scalelor DS (7 itemi) şi B (8 itemi) sunt efectiv
15 16,3 16,9 16,6 17,1 utilizaţi pentru a calcula scorurile de secţiune
16 16,8 17,4 17,1 17,7 aplicate în procesul de decizie a trimiterii la un
17 17,2 17,8 17,7 18,3 consult de specialitate. Raţionamentul pentru
18 17,6 18,2 18,2 18,9 includerea doar a acestor două scale este legat
19 17,8 18,4 18,7 19,4 de faptul că ele sunt superioare scalei NC în a
20 17,8 18,5 19,1 19,8 face diferenţa între eşantioanele clinice şi cele
nonclinice folosite în construcţia EDI‑3. Scorurile
122
Tabelul 4.29
Tabel de calcul al Indicelui de masă corporală (IMC)
Notă. Valorile tabelului, exprimate în manualul original în inchi, respectiv, în livre, au fost convertite de către autorii versiunii
în limba română în centimetri, respectiv, în kilograme.
Tabelul 4.30
Valorile critice pentru scalele EDI-3 Dorinţa de a fi slab şi Bulimie
123
medii la scala B au fost relativ mici la eşantioanele Interpretarea punctajului la scala NC ar
nonclinice; aşadar, scorurile mari la itemii din trebui efectuată în contextul greutăţii corporale
această scală sunt utile ca semn de avertizare cu actuale. S‑a dovedit că scala NC corelează
privire la o posibilă tulburare de comportament pozitiv cu greutatea corporală şi cu IMC; totuşi,
alimentar. acelaşi nivel de nemulţumire faţă de corp are
IMC‑ul corelează pozitiv cu scalele DS şi B; semnificaţii clinice diferite pentru indivizi de
s‑au stabilit, astfel, valori critice diferite pentru greutăţi diferite (Garner şi colab., 1992). De
ambele scale, în funcţie de vârsta şi IMC‑ul exemplu, pacienţii cu AN şi studentele din
respondentului. Criteriile de trimitere bazate pe eşantionul nonclinic au scoruri medii similare
îngrijorările exagerate legate de alimentaţia şi la subscala EDI Nemulţumire faţă de corp; totuşi,
greutatea în exces sunt îndeplinite dacă scorurile pacienţii cu tulburări de comportament alimentar
totale brute ale respondentului la scalele DS şi sunt, în medie, cu aproximativ 30% mai slabi
B sunt mai mari sau egale cu valorile critice din decât studentele (Garner, 1991). Cu toate că
tabel (a se vedea tabelul 4.30). ambele grupuri ar putea fi relativ satisfăcute
Eşantionul de pacienţi adolescenţi cu în privinţa greutăţii lor, pacienţii cu tulburări
tulburări de comportament alimentar care a de comportament alimentar sunt mulţumiţi
fost folosit pentru a obţine valorile critice DS şi în contextul unei greutăţi corporale aberante.
B din EDI‑3 prezentate în tabelul 4.30 a constat Cu toate acestea, deoarece un scor NC mare
din 302 adolesceni cu tulburări de comportament reflectă sentimente negative faţă de corp, aceste
alimentar, având vârste cuprinse între 13 şi 17 ani preocupări nu ar trebui pierdute din vedere doar
(M = 15,6 ani, AS = 1,3 ani). Clasificarea în funcţie pentru că un individ se situează, pe intervalul
de diagnostic a fost AN‑R (30,8%), AN‑AC/V valorilor posibile ale greutăţii, la extremitatea
(7,6%), BN (30,5%) şi TCAFAS (31,1%). 538 de superioară.
alţi adolescenţi cu vârste cuprinse între 13 şi 17
ani (M = 15,4 ani, AS = 1,2 ani) au servit drept Întrebări referitoare la comportament
eşantion nonclinic de control. Eşantionul clinic
de adulţi folosit pentru a obţine valorile critice Mai multe întrebări referitoare la comporta-
ale DS şi B din EDI‑3 a cuprins 720 de pacienţi cu ment, care sunt destinate să determine prezenţa
vârste între 18 şi 60 de ani (M = 25 ani, AS = 8 ani) unor comportamente extreme de control al
şi a constat din AN‑R (15,8%), AN‑AC/V (10%), greutăţii, precum şi să ofere o estimare a frecvenţei
BN (44%) şi TCAFAS (30,2%). Grupul nonclinic lor, sunt incluse în EDI‑3 FT. Aceste întrebări
de control de adulţi utilizat pentru comparaţie evaluează alimentaţia compulsivă declarată de
a constat din 934 de indivizi cu vârste cuprinse respondent, provocarea vărsăturilor, utilizarea
între 18 şi 55 de ani (M = 21,7 ani, AS = 3,7). de laxative şi activitatea fizică drept modalităţi
Cu toate că scala NC nu este folosită în mod de a pierde sau de a controla greutatea în ultimele
direct în algoritmul de trimitere la un consult 3 luni. Chiar dacă aceste domenii de conţinut ar
de specialitate, studii pe adolescente şi pe adulţi putea fi evaluate în acelaşi format precum alţi
tineri arată că nemulţumirea faţă de corp este itemi, acest lucru nu ar oferi tipul de date despre
foarte răspândită şi reprezintă un factor important frecvenţă necesar pentru a evalua amploarea
de risc pentru dezvoltarea unor simptome problemei.
ale tulburărilor de comportament alimentar. Unul dintre scopurile originale ale EDI a fost
Studiile au arătat că mai mult de 80% dintre de a identifica indivizii care erau descrişi ca fiind
adolescente adesea „se simt grase” (Greenfield, excesiv de „preocupaţi de greutate” şi de a studia
Quinlan, Harding, Glass şi Bliss, 1987). Într‑un factorii relaţionaţi cu această caracteristică,
studiu efectuat pe 16.114 băieţi şi fete, Field şi precum relaţia lor cu predicţia unui posibil risc
colegii (1999) au raportat că 44% dintre fetele pentru tulburări de comportament alimentar în
şi 19% dintre băieţii de 14 ani încercau să viitor (Garner şi colab, 1984).
slăbească. Patton, Johnson‑Sabine, Wood, Mann Decizia de a utiliza un anumit scor de secţiune
şi Wakeling (1990) au arătat că adolescentele a depins de scopul examinării. Este important
clasificate ca „ţinând regim” prezintă un risc să se înţeleagă că scorul de secţiune stabilit în
de aproximativ opt ori mai mare de a dezvolta procedura de examinare efectuată în două etape
o tulburare de comportament alimentar faţă de nu este fix sau prestabilit. Fiecare dimensiune
cele care nu ţin regim, iar într‑un studiu mai surprinsă de EDI este conceptualizată ca o
recent, s‑a demonstrat că adolescentele care ţin trăsătură continuă. A împărţi indivizii în categorii
„regim sever” prezintă un risc de 18 ori mai mare dihotomice, bazate pe scorurile la subscale
(Patton, Selzer, Coffey, Carlin şi Wolfe, 1999). implică o relativă toleranţă pentru tipuri diferite
124
de erori de clasificare. Astfel, un scor de secţiune a fi slab şi Nemulţumire faţă de corp la testarea
relativ mare sau conservativ scade numărul de iniţială, comparativ cu media de 2,6 a grupului
falşi pozitivi, însă poate creşte numărul de falşi fără tulburare de comportament alimentar
negativi. Pe de altă parte, un scor de secţiune (aproximativ centilul 58 pentru studente).
scăzut creşte numărul de falşi pozitivi, dar scade Decizia de a baza pe scalele DS şi B
falşii negativi. Garner şi colab. (1984) au folosit formularea criteriilor de trimitere la un consult de
un scor de secţiune conservativ cu valoarea mai specialitate utilizând EDI‑3 FT a pornit de la mai
mare de 14 la subscala EDI Dorinţa de a fi slab, multe şiruri de dovezi. În primul rând, s‑a stabilit
pentru a defini un grup de studente şi de eleve că, în timp ce scala NC evaluează un construct
la şcoala de balet „preocupate de greutate”. important şi itemii sunt administraţi cu EDI‑3 FT,
Acest scor de secţiune corespunde centilului 94 scala NC identifică prea mulţi indivizi aflaţi la
pentru eşantionul original nonclinic de studente limita superioară a intervalului valorilor posibile
folosit pentru etalonare (Garner, Olmsted şi de greutate, iar trimiterea ar trebui să fie bazată,
Polivy, 1983). Pentru a confirma faptul că scoruri în primul rând, pe atitudini şi comportamente
mari la subscala Dorinţa de a fi slab au reflectat o disfuncţionale legate de alimentaţie. Decizia de
preocupare legată de greutate, un eşantion mic a utiliza atât scala DS, cât şi scala B din EDI‑3,
de femei care au obţinut scoruri peste cel de pentru a determina „nivelul de risc”, are un
secţiune, precum şi cele care au obţinut un scor precendent istoric. Într‑un studiu prospectiv
de 3 (centilul 55) sau mai mic, au fost intervievate de 3 ani pe adolescenţi, Leon, Fulkerson, Perry
pentru a li se stabili diagnosticul. Dintre şi Early‑Zald (1995) au utilizat suma itemilor
persoanele care au obţinut scoruri peste scorul de scalelor DS şi B pentru a clasifica un grup mare
secţiune, 75% aveau tulburări de comportament de elevi cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani ca
alimentar în prezent sau avuseseră în trecut şi având un risc „crescut”, „moderat” şi „scăzut”
25% au fost clasificate ca ţinând „diete normale”. pentru tulburări de comportament alimentar.
Niciuna dintre persoanele care au obţinut un Pentru ambele sexe, cei mai puternici predictori
scor de 3 sau mai mic nu aveau tulburări de ai nivelului de risc în cel de‑al treilea an au
comportament alimentar. Într‑un studiu în care fost scorurile de risc din primul şi al doilea an.
mai mult de jumătate dintre participanţi erau Pattern‑ul asocierii dintre componentele scorului
pacienţi al căror diagnostic era deja cunoscut, de risc (itemii) a fost diferit pentru băieţi şi pentru
Norring şi Sohlberg (1988) au constatat că un scor fete, mai multe fete răspunzând afirmativ la
de secţiune şi mai strict de 17 (centilul 97 pentru itemii referitori la comportamente compensatorii,
studente) a eliminat toate persoanele din lotul alături de itemii referitori la alimentaţia
de control, lăsând doar pacienţii cu tulburări de compulsivă. Într‑un studiu prospectiv de 5 ani
comportament alimentar. asupra nou‑născuţilor şi a mamelor acestora,
Ambele scoruri de secţiune menţionate Stice şi colab. (1999) au raportat că scorurile mari
ar putea fi prea stricte pentru cele mai multe obţinute de către mame la subscalele Dorinţa de a
scopuri de screening. Garner şi Olmsted (1984) fi slab, Bulimie şi Nemulţumire faţă de corp au prezis
au raportat că 9% dintre studente şi 11% dintre apariţia tulburărilor de comportament alimentar
elevele de liceu au obţinut scoruri mai mari decât la o vârstă fragedă. Într‑un studiu asupra
valoarea 14 a scorului de secţiune la subscala EDI efectelor hărţuielii asupra altei persoane, la care
Dorinţa de a fi slab. Într‑un studiu de etalonare asistă un individ, Furmin şi Thompson (2002) au
efectuat pe 1.373 elevi de liceu, Rosen, Silberg şi constatat că îngrijorările legate de alimentaţie,
Gross (1988) au raportat că 11% dintre fete şi unul măsurate prin suma scorurilor la subscalele
dintre băieţi au obţinut un scor de 14 sau mai Dorinţa de a fi slab şi Bulimie, reprezintă cel mai
mare la subscala EDI Dorinţa de a fi slab. În acelaşi bun predictor al unei dispoziţii afective negative,
eşantion, 19% dintre fete şi 2% dintre băieţi au care a fost manipulată punându‑i pe participanţi
obţinut un scor mai mare de 20 la testul EAT‑26. să citească scenarii bazate pe înfăţişarea fizică, în
Shore şi Porter (1990) au relatat că 16% dintr‑un care o altă femeie era ţinta unor tachinări. Davis
grup nonclinic de fete cu vârste cuprinse între 11 şi colab. (2004) au testat un eşantion nonclinic
şi 18 ani au obţinut scoruri peste 14 la subscala de studente, din două perspective privitoare
Dorinţa de a fi slab. Într‑un studiu prospectiv pe la factorii familiali şi la relaţia acestora cu un
un eşantion destul de restrâns de tineri studenţi comportament alimentar dezorganizat: (a) cazul
la balet, Garner şi colab. (1987) au raportat în care, în familie, accentul pus pe un aspect fizic
că aceia care au dezvoltat în final o tulburare atrăgător şi pe înfăţişare era asociat cu tulburări
de comportament alimentar au avut scoruri de comportament alimentar şi (b) cazul în care
semnificativ mai mari la subscalele Dorinţa de această relaţie este accentuată la indivizii care
125
au o personalitate vulnerabilă la tulburări Screeningul tulburărilor de comportament
psihologice. Rezultatele au arătat că factorii de alimentar
risc familiali au o influenţă mai mare în cazul
tinerelor care au tendinţa de a manifesta stări Screening versus identificarea cazurilor
de anxietate, posibil din cauză că acestea sunt
predispuse să internalizeze idealurile familiilor Screeningul şi identificarea cazurilor se
lor. bazează pe ipoteza potrivit căreia identificarea
Joiner, Vohs şi Heatherton (2000) au analizat precoce a unei tulburări poate conduce la
suplimentar problema diferenţelor de gen în instituirea mai devreme a tratamentului,
cazul subscalei Bulimie într‑un studiu bazat pe reducând astfel morbiditatea şi mortalitatea.
analiză factorială, arătând că itemul referitor Screeningul pentru o serie de tulburări de natură
la vărsături („M‑am gândit să încerc să vomit medicală a devenit rutină în numeroase locuri
ca să slăbesc.”) a format un factor separat şi presupune testarea voluntarilor consideraţi
pentru bărbaţi în trei studii separate, însă nu sănătoşi din populaţia generală, cu scopul
s‑a evidenţiat ca un factor separat pentru femei. împărţirii acestora în grupuri care prezintă fie o
Ei au concluzionat că femeile care au declarat probabilitate ridicată, fie una scăzută de a avea
că au episoade de alimentaţie compulsivă o tulburare anume. Un exemplu de screening ar
sunt mult mai susceptibile să se gândească la fi un program naţional menit să identifice, într‑o
comportamente compensatorii, spre deosebire anumită populaţie, persoanele care sunt HIV
de bărbaţi, pentru care s‑au decelat doi factori pozitive sau care au cancer mamar. În procesul
distincţi. Waller şi Matoba (1999) au evaluat de screening, iniţiativa aparţine mai degrabă
trei grupuri: (a) femei japoneze care trăiesc în personalului calificat decât pacientului.
Japonia; (b) femei japoneze care trăiesc în Marea Spre deosebire de screening, identificarea
Britanie şi (c) femei britanice care trăiesc în Marea cazurilor presupune testarea pacienţilor care
Britanie. Folosind chestionarul original EDI, au căutat deliberat asistenţă medicală sau
aceştia au descoperit diferenţe interculturale în informaţii, ca parte a unei evaluări amănunţite
asocierea dintre alimentaţia datorată emoţiilor şi a stării de sănătate. Personalul medical sau de
constructele măsurate de subscalele Dorinţa de a îngrijire poate face examinări pentru depistarea
fi slab şi Bulimie. Femeile britanice au prezentat o anumitor tulburări în timpul examinărilor clinice
relaţie strânsă între alimentaţia datorată emoţiilor de rutină la pacienţii care se află la risc sau, la
şi cele două subscale din EDI, spre deosebire nivel comunitar, în cazul persoanelor care se
de absenţa oricărei asocieri în cazul femeilor oferă voluntar. Un exemplu de identificare a
japoneze care trăiesc în Japonia. Femeile japoneze cazurilor ar fi măsurarea tensiunii arteriale
care trăiesc în Marea Britanie au prezentat un într‑un centru comercial sau mamografia oferită
pattern intermediar, fapt ce a dus la concluzia la casa de cultură din localitate. Practica de rutină
că este vorba de un proces de aculturaţie. Atât a unui medic din unităţile de asistenţă primară
subscala Dorinţa de a fi slab, cât şi cea de Bulimie este similară cu această definiţie a identificării
au niveluri ridicate de stabilitate de‑a lungul mai cazurilor, deoarece se întâmplă frecvent ca o
multor ani. Joiner şi colab. (1997) au evaluat un boală pentru care s‑a prezentat pacientul, fie că
grup de studenţi şi, reevaluându‑i 10 ani mai îl supără, fie că nu, să fie identificată cu această
târziu, au descoperit corelaţii puternice pentru ocazie.
scalele Dorinţa de a fi slab (0,50) şi Bulimie (0,56). Screeningul şi identificarea cazurilor nu se
În mod similar, într‑un studiu cu o durată de 6 pretează oricăror situaţii sau tulburări. Indicaţiile
ani asupra istoriei naturale a comportamentului de bază pentru utilizarea unui instrument de
alimentar dezorganizat, într‑un eşantion de screening pentru o tulburare sau o situaţie
femei adulte, la nivel comunitar, Rizvi şi colab. sunt: (a) tulburarea sau situaţia respectivă
(1999) au descoperit corelaţii puternice pentru constituie o problemă de sănătate importantă,
Dorinţa de a fi slab (0,70) şi Bulimie (0,75). Astfel, (b) această problemă de sănătate este tratabilă
şi aceste concluzii susţin utilizarea scalelor DS şi (c) identificarea timpurie are consecinţe
şi B ale EDI‑3 FT, datorită stabilităţii lor în timp favorabile. Decizia de a face un screening depinde
relativ ridicate. întotdeauna de factorii care se iau în considerare,
inclusiv efectele potenţial benefice şi dăunătoare
ale testării asupra unui individ sau a unei
populaţii investigate. În plus, testul de screening
utilizat trebuie să aibă caracteristici psihometrice
bune (incluzând sensibilitate, specificitate şi o
126
putere predictivă bună), fiind, de asemenea, Screeningul tulburărilor de comportament
relativ simplu, economicos şi uşor de acceptat alimentar la atleţi
de către cei cărora li se cere să‑l completeze.
Eficienţa screeningului depinde de validitatea În ultimii ani, a existat un interes tot mai
sau de acurateţea testării, precum şi de prevalenţa mare în privinţa tulburărilor de comportament
tulburării. Aşa cum am mai spus, principala alimentar la atleţi. Majoritatea studiilor asupra
diferenţă dintre screening şi identificarea atleţilor care concurează în sporturi care pun
cazurilor constă în persoana care iniţiază accent pe o siluetă zveltă pentru a obţine
contactul iniţial. Atât în cazul screeningului, cât performanţă sau pe aspectul fizic (de exemplu,
şi în acela al identificării cazurilor, personalul dans, gimnastică, alergare pe distanţe lungi,
medical trebuie să evalueze cu mare atenţie wrestling) au arătat că aceştia prezintă un risc
riscurile şi beneficiile procedurilor utilizate, crescut de apariţie a tulburărilor de comportament
împreună cu caracterul practic, eficacitatea şi alimentar (Garner, Rosen şi Barry, 1998). Cauzele
eficienţa procedurilor respective. unei prevalenţe crescute a tulburărilor de
Screeningul şi identificarea cazurilor comportament alimentar în anumite subgrupuri
implică diferite obligaţii de natură etică. Dacă de atleţi au făcut obiectul a numeroase speculaţii.
practicianul iniţiază screeningul, atunci trebuie Opinia cea mai întâlnită a fost aceea că presiunile
să existe dovezi concludente conform cărora de a ţine regim şi de a deveni zvelt pot să
această procedură poate avea un efect pozitiv provoace într‑adevăr tulburări de comportament
asupra evoluţiei fireşti a tulburării. Mai mult, alimentar la persoanele cu vulnerabilităţi
riscurile procedurii de screening asupra celor specifice. Alternativ, anumite sporturi pot atrage
care nu suferă de afecţiunea pentru care se face atleţi care au deja tulburări de comportament
screeningul trebuie luate atent în considerare, alimentar. De asemenea, s‑a sugerat că anumiţi
deoarece individul vizat nu a solicitat ajutorul factori de personalitate şi familiali, frecvent
specialistului. Această situaţie este oarecum dife- întâlniţi la atleţi, îi pot predispune la apariţia
rită de identificarea cazurilor, în care pacientul a tulburărilor de comportament alimentar.
solicitat un anumit tip de asistenţă. Deşi pacientul Identificarea tulburărilor de comportament
trebuie asigurat mereu că beneficiază de cea mai alimentar la atleţi folosind EDI‑3 FT poate fi
bună îngrijire, identificarea cazurilor se petrece complicată, întrucât multe comportamente
în contextul în care un pacient solicită asistenţă. patogene de control al greutăţii sunt, prin natura
În această situaţie, nu există nicio garanţie a lor, ego‑sintonice şi ascunse. Un alt obstacol în
beneficiului şi, s‑ar putea susţine, există o oarecare ceea ce priveşte dorinţa atleţilor de a mărturisi
expunere la risc. Cu alte cuvinte, implicaţiile unei că suferă de probleme severe de comportament
intervenţii nesolicitate asupra unei persoane, alimentar este teama că, astfel, şi‑ar periclita po-
cu presupunerea că aceasta ar putea avea o ziţia în echipă. Într‑un studiu sofisticat din punct
problemă de sănătate sau că prezintă cu adevărat de vedere metodologic asupra comportamentului
semnele unei boli, implică o răspundere mai alimentar dezorganizat la atleţi, Sundgot‑Borgen
mare în a dovedi faptul că beneficiile potenţiale (1994) a examinat factorii de risc pentru
depăşesc cu mult riscurile. tulburările de comportament alimentar la atleţii
În domeniul tulburărilor de comportament de elită reprezentând şase grupuri diferite de
alimentar, studiile atât asupra screeningului, cât sporturi. Tuturor participanţilor li s‑a administrat
şi asupra identificării cazurilor s‑au desfăşurat EDI‑2 şi s‑a urmărit cu atenţie ca răspunsurile
fără prea multe discuţii despre riscurile acestor respondenţilor să fie sincere. Dintre cele 522
proceduri. Nu este ceva neobişnuit ca pacienţii de atlete de elită care au participat la o fază a
cu tulburări de comportament alimentar să studiului, 117 (22,4%) au fost clasificate ca fiind
dezvăluie la prima consultaţie că au aflat despre la risc pentru o tulburare de comportament
provocarea vărsăturilor sau despre abuzul de alimentar, pe baza scorurilor lor la subscalele DS
laxative cu ocazia unor cercetări bine intenţionate şi NC. Dintre atleţii aflaţi la risc care au participat
sau a unor programe „educative”. Astfel, la un interviu clinic (N=103), 48% au întrunit
identificarea cazurilor trebuie să se desfăşoare criteriile pentru AN sau BN şi 41% au întrunit
în cabinetele de medicină generală cu măsuri criteriile pentru anorexia atletică. Prevalenţa
de precauţie şi cu o atenţie deosebită faţă de tulburărilor de comportament alimentar a fost
beneficiile şi riscurile posibile asupra individului. cea mai ridicată în sporturile în care atleţii sunt
încurajaţi să fie slabi, pentru a atinge standarde
de performanţă sau de înfăţişare.
127
Acest punct de vedere contrastează cu cel standardizate – precum EDI – au fost folosite
al lui Wilmore (1996), care a centralizat studii ce pentru a pune sub semnul întrebării utilitatea
foloseau EDI şi EAT pe eşantioane de atleţi şi a acestor instrumente de screening. Totuşi, faptul
sugerat că, în unele studii, testele respective nu că aceleaşi instrumente au fost folosite cu succes
reuşeau să identifice persoanele cu tulburări pentru screeningul tulburărilor de comportament
de comportament alimentar (O’Connor, Lewis alimentar în alte studii sugerează că rezultatele
şi Kirchner, 1995; Wilmore, 1996; Wilmore şi fals negative s‑ar putea datora mai mult
colab., 1992). Wilmore a menţionat un studiu în designului defectuos al studiului şi mai puţin
care EAT fusese administrat de către un medic limitelor inerente ale instrumentelor de evaluare.
şi un absolvent de facultate la 110 atlete de elită Obţinerea de rezultate valide necesită proceduri
care au fost asigurate de caracterul complet care să‑i asigure pe atleţi că rezultatele vor fi strict
anonim al răspunsurilor. Niciunul dintre confidenţiale şi că identificarea problemelor de
cele 87 de chestionare returnate nu prezenta comportament alimentar nu va duce la represalii,
scoruri care să corespundă unui comportament cum ar fi pierderea poziţiei într‑o echipă. Lipsa
alimentar dezorganizat; cu toate acestea, 18 oferirii acestor asigurări aproape că garantează
dintre atletele testate au beneficiat de tratament faptul că atleţii vor aborda problema raţional
pentru o tulburare de comportament alimentar şi, pur şi simplu, îşi vor falsifica simptomele.
în următorii doi ani. Rezultate similare au fost În condiţiile în care confidenţialitatea nu este
raportate de către Wilmore şi colab. folosind EDI. protejată în mod corespunzător, atleţii care îşi
Pe baza acestor rezultate, Wilmore şi colab. au dezvăluie în mod deschis simptomele furnizează
susţinut că aceste chestionare autoadministrate antrenorilor, părinţilor şi altor părţi interesate o
ar fi putut să nu fie valide pentru eşantioanele de indiscutabilă cerere de ajutor.
atleţi, deoarece participanţii pot să nu dorească Cu toate acestea, succesul altor
să răspundă sincer. investigatori în screeningul tulburărilor de
Cum ar trebui interpretate rezultatele comportament alimentar cu aceleaşi instrumente
contradictorii din diverse studii? În studiile (Sundgot‑Borgen, 1994; Wilmore, 1996) înseamnă
pe gimnaste, cu precădere, există diferenţe că dorinţa participanţilor de a răspunde sincer
marcante între rezultate, ceea ce ar putea reflecta este legată probabil de credibilitatea eforturilor
variaţii efective în prevalenţa tulburărilor de de a asigura confidenţialitatea. În studiul a 522
comportament alimentar între eşantioane, de atlete de elită, Sundgot‑Borgen a luat câteva
probleme inerente în metodele de evaluare, şi măsuri pentru a le asigura pe participante
variaţii ale gradului în care participanţii aflaţi că răspunsurile la EDI vor rămâne strict
în diverse medii raportează sincer simptomele. confidenţiale. Acestea au inclus următoarele:
Variaţiile mari ale rezultatelor reflectă, probabil, (a) antrenorii nu au fost înştiinţaţi în privinţa
diferenţe în formarea profesională, în nivelul de studiului şi nu li s‑a cerut permisiunea de a strânge
competitivitate, în atitudinile părinţilor, precum informaţiile, întrucât studiul era parte a unui
şi alte influenţe de mediu. De exemplu, există, program aprobat la nivel naţional; (b) atletelor
fără îndoială, diferenţe în atitudinile antrenorilor li s‑a garantat confidenţialitatea 100 % (adică
în privinţa greutăţii corporale şi a alimentaţiei, niciun rezultat nu va fi transmis antrenorilor sau
care pot, în mod neintenţionat, fie să promoveze părinţilor, cu excepţia atletelor cu vârsta sub 18
o alimentaţie dezorganizată, fie să prevină ani); (c) chestionarele au fost trimise prin poştă şi
instalarea simptomatologiei. returnate direct investigatorilor; (d) atletelor cu
Răspunsurile pozitive în privinţa alimenta- probleme li s‑a promis o gamă de tratamente care
ţiei dezorganizate pot fi interpretate ca sincere, să nu le întrerupă programul de antrenamente
întrucât este dificil de imaginat de ce participanţii şi (e) prezenţa unei tulburări de comportament
la studiu ar declara prezenţa exagerată a unei alimentar nu avea ca rezultat pierderea locului
psihopatologii, în condiţiile în care răspunsul din echipă, decât dacă acest lucru era recomandat
este anonim. Rezultatele negative, însă, pun medical.
dificultăţi mai mari în interpretare. Pe de o parte, Astfel, se pare că instrumentele standardizate
ele pot reflecta în mod corect absenţa relativă a de screening pot fi folosite pentru identificarea
unor tulburări de comportament alimentar. Pe atleţilor cu tulburări de comportament
de altă parte, dovezile provenind dintr‑o serie de alimentar; totuşi, trebuie luate măsuri pentru a
studii indică faptul că atleţii pot să nu fie dispuşi garanta confidenţialitatea în scopul încurajării
să răspundă sincer la anumite instrumente de răspunsurilor sincere. În aceste situaţii, EDI‑3
evaluare autoadministrate. Rezultatele negative FT poate fi un instrument avantajos, de utilizat
obţinute prin folosirea unor instrumente într‑o primă fază a unui proces de screening
128
cu două etape, în care indivizii care obţin un Examinarea tulburărilor de comportament
scor peste un anumit scor de secţiune sunt alimentar (The Eating Disorder Examination – EDE;
intervievaţi de către clinicieni cu experienţă, Fairburn şi Cooper, 1993) a fost considerată drept
pentru a stabili dacă sunt întrunite criteriile de „standardul de aur” în evaluarea simptomelor
diagnostic pentru o tulburare de comportament specifice unei tulburări de comportament
alimentar. Întrucât negarea poate reprezenta o alimentar (Wade, Tiggemann, Martin şi Heath,
problemă în cazul instrumentelor de screening 1997), iar interviul structurat are un rol foarte
autoadministrate, nu trebuie considerat că important, mai ales în protocoale de cercetare.
scorurile mici indică absenţa unei tulburări de Cu toate acestea, adesea, cercetarea privind
comportament alimentar. Informaţiile colaterale eficacitatea tratamentului s‑a bazat foarte mult pe
de la părinţi, colegi de echipă şi antrenori sunt o evaluare îngustă a psihopatologiei tulburărilor
utile şi pot compensa negarea, auto‑dezvăluirea de comportament alimentar, limitând astfel
limitată şi dezirabilitatea socială. Scorurile domeniile de aplicabilitate a concluziilor
ridicate la instrumentele autoadministrate nu obţinute. Jarman şi Walsh (1999) au observat
înseamnă în mod obligatoriu că respondentul că „folosind EDE şi alte instrumente similare,
prezintă o tulburare de comportament alimentar; evaluarea recuperării este limitată la absenţa
totuşi, acest fapt denotă îngrijorări privitoare simptomelor tulburării de comportament
la greutatea corporală, forma corpului şi la alimentar, mai degrabă decât la prezenţa unor
alimentaţie. Studiile pe atleţi au arătat că un schimbări calitative în funcţionarea psihologică
număr semnificativ de respondenţi cu scoruri a unei persoane, ce trec dincolo de îngrijorări
mari prezintă tulburări de comportament uşoare în privinţa greutăţii şi formei corpului”
alimentar semnificative clinic. (p. 778).
Keel şi colab. (2002) au sugerat că un obstacol
Rezultatul tratamentului: evaluarea unei în identificarea unor predictori semnificativi
game largi de aspecte ale rezultatelor ai schimbării în cadrul unor cercetări clinice
efectuate pe termen lung a fost neutilizarea
Evaluarea eficacităţii tratamentului depinde instrumentelor care să acopere o gamă largă de
foarte mult de metodele şi de instrumentele aspecte ale funcţionării psihologice.
alese în evaluarea rezultatului. Evaluarea unei Cercetătorii au declarat:
persoane având o tulburare de comportament Fairburn şi colab. [Fairburn, Kirk,
alimentar vizează, într‑o primă fază, simptome O’Conner şi Cooper] (1986) au comentat:
fizice, comportamentale şi atitudinale, necesare „Bulimia nervoasă este o afecţiune complexă
pentru stabilirea unui diagnostic şi pentru cu multe faţete diferite. Având în vedere
planificarea tratamentului (Pike, 1998). Într‑o gama largă a psihopatologiei acesteia,
analiză a rezultatelor tratamentului pentru AN, este surprinzător faptul că atât de puţine
care a cuprins 119 studii şi 5.590 de pacienţi, aspecte ale tulburării au fost evaluate în
Steinhausen (2002) a observat că concluziile studiile asupra tratamentului (p. 639). După
fiecărui studiu variază considerabil, în funcţie de aproape 15 ani, este la fel de surprinzător
includerea sau ignorarea variabilelor care nu sunt faptul că atât de puţine aspecte ale acestei
direct relaţionate cu comportamentul alimentar tulburări au fost evaluate în studiile asupra
şi cu greutatea corporală. Rezultatul este mult impactului tratamentului pe termen lung.
mai bun în cazurile în care s‑au luat în calcul Singurul studiu care a sprijinit influenţa
doar simptomele tulburării de comportament CBT [terapia cognitiv‑comportamentală]
alimentar, faţă de situaţiile în care s‑au luat asupra rezultatelor pe termen lung în cazul
în calcul şi variabilele psihosociale. Concluzii bulimiei nervoase a evaluat doar efectul
similare au rezultat şi din analizele rezultatelor tratamentului asupra statusului tulburărilor
obţinute în cazul BN (Keel şi Mitchell, 1997; de comportament alimentar (Fairburn şi
Quadflieg şi Fichter, 2003). Astfel, în ceea ce colab., 1995) (Keel şi colab., 2002, p. 152).
priveşte variabilitatea considerabilă a trăsăturilor
clinice, este important ca, în evaluarea tulburărilor Mai recent, Fairburn şi colab. (2003) şi‑au
de comportament alimentar, să se aibă în vedere actualizat teoria, incluzând patru variabile
o gamă largă de aspecte ale rezultatelor, cu psihologice, considerate ca fiind semnificative în
scopul de a avea o imagine completă a impactului menţinerea simptomelor tulburărilor de compor-
tratamentului şi pentru identificarea factorilor tament alimentar. Acestea sunt în concordanţă cu
care prezic răspunsul la tratament. constructe care au fost măsurate prin versiunea
anterioară a EDI şi îmbunătăţite în EDI‑3 (de
129
exemplu, perfecţionism, stimă de sine scăzută, de corp, Conştiinţă interoceptivă şi Ineficacitate.
intoleranţă faţă de dispoziţia afectivă, dificultăţi Autorii au constatat că procentul de reducere
interpersonale). a episoadelor de alimentaţie compulsivă era
Astfel, una dintre principalele calităţi ale mai mare printre subiecţii cu scoruri mai mari
EDI‑3 este faptul că selectează multiple domenii (reflectând simptome mai grave) la subscalele
extinse ale funcţionării psihologice, care depăşesc Dorinţa de a fi slab, Bulimie şi Conştiinţă
îngrijorările legate de greutate şi formă, asupra interoceptivă. S‑a întregistrat o ameliorare
cărora s‑au îndreptat exclusiv unele abordări semnificativă a scorurilor subscalelor EDI care
anterioare ale tulburărilor de comportament formează o „triadă” (adică Dorinţa de a fi slab,
alimentar. O analiză exhaustivă a studiilor asupra Bulimie, Nemulţumire faţă de corp), în paralel cu o
rezultatelor folosind EDI depăşeşte scopul acestui reducere semnificativă a frecvenţei episoadelor
Manual de specialitate; totuşi, trebuie menţionat de alimentaţie compulsivă şi a vărsăturilor. Cu
faptul că acest instrument a fost folosit pe scară toate acestea, scorurile subscalelor EDI au corelat
largă şi s‑a dovedit util în evaluarea rezultatelor semnificativ cu procentul de reducere a frecvenţei
tratamentului, precum şi ca o variabilă în predicţia episoadelor de alimentaţie compulsivă, dar nu şi
rezultatelor. Se va trece în revistă o parte dintre cu procentul de reducere a frecvenţei vărsăturilor.
studiile care utilizează EDI, indicându‑se: (a) În mod similar, Rø şi colab. (2003) au constatat
sensibilitatea la schimbarea din punct de vedere reduceri importante ale celor mai multe scoruri
clinic în urma tratamentului; (b) stabilitatea în la subscalele EDI, la pacienţii cu BN care urmau
timp a schimbării; (c) rezultatele comparative; patru luni de terapie de grup specializată, pe
(d) predictorii schimbării şi (e) persistenţa perfec- parcursul internării. Cele mai mari efecte între
ţionismului după recuperare. pre‑tratament şi post‑tratament s‑au constatat la
subscalele Nemulţumire faţă de corp, Neîncredere
Sensibilitatea EDI la schimbările clinice în interpersonală şi Frica de maturitate. Nu au existat
urma tratamentului schimbări semnificative între post‑tratament şi
follow‑up.
Studiile care au clasificat pacienţii în grupuri Aceste constatări sunt în corcondanţă cu
cu rezultate bune şi grupuri cu rezultate slabe, cele ale lui Fichter şi Quadflieg (1997, 1999),
pe baza variabilelor clinice, au arătat şi că cele care au condus studii separate pe o durată de
mai multe dintre subscalele EDI sunt sensibile la şase ani pe pacienţi cu BN şi AN, folosind EDI
modificarea la nivel clinic; totuşi, altele par a nu ca un instrument psihometric. În ambele studii
fi atât de clar asociate cu îmbunătăţirea din punct s‑a constatat că pacienţii au înregistrat ameliorări
de vedere clinic. De exemplu, într‑o comparaţie substanţiale în urma terapiei. Dare, Chania,
între terapia cognitiv‑comportamentală (CBT) şi Eisler, Hodes şi Dodge (2000) au raportat că
terapia suportiv‑expresivă pentru BN, Bulimia a subscalele EDI sunt sensibile la schimbările care
fost singura subscală ale cărei scoruri au variat au loc în timpul terapiei de familie, la pacienţii
în favoarea tratamentului CBT (Dorinţa de a fi slab adolescenţi cu AN. Studiul efectuat după primul
s‑a apropiat de pragul de semnificaţie [p<0,06], an a comparat rezultatele familiilor unite şi
deşi au existat îmbunătăţiri pe subscalele EDI ale celor dezbinate şi s‑a constatat faptul că
în urma ambelor tratamente (Garner, Rocket subscalele Ineficacitate şi Neîncredere interpersonală
şi colab., 1993). Cu toate acestea, atunci când sunt sensibile la modul în care adolescenţii au
pacienţii care au obţinut rezultate bune şi cei cu trecut prin schimbările în managementul pe care
rezultate slabe au fost comparaţi utilizând EDI, îl exercită părinţii asupra comportamentului lor
scorurile la toate subscalele EDI, excepţie făcând alimentar.
Neîncrederea interpersonală şi Frica de maturitate, au
fost semnificativ mai mici la grupul cu rezultate Stabilitatea în timp a schimbării pe perioada
bune, indiferent de grupul de tratament din care de follow‑up
făceau parte (Garner şi colab., 1990). Acest lucru
sugerează că EDI este sensibil la schimbarea la EDI a măsurat stabilitatea în timp a schimbării
nivel clinic, indiferent de tratament. în atitudinile şi comportamentele asociate cu
Şi alţi cercetători au menţionat faptul că tulburările de comportament alimentar în mai
EDI este sensibil la modificarea la nivel clinic. multe studii pe termen lung. Fichter şi Quadflieg
Conform unui studiu al lui Blouin şi colab. (1994), (1997, 1999) au raportat un declin uşor, în
după 10 săptămâni de CBT, pacienţii cu BN au general nu foarte grav, după o perioadă de 2 ani
prezentat ameliorări semnificative pe subscalele de urmărire, urmat de o ameliorare continuă şi
EDI Dorinţa de a fi slab, Bulimie, Nemulţumire faţă de stabilizare în cel de‑al 6‑lea an de urmărire,
130
în cadrul unor studii pe pacienţi cu AN şi BN. tratamentului. Fernández‑Aranda şi colab. (1998)
În studiul asupra BN, scorurile la subscala au adaptat EDI pentru populaţia spaniolă într‑un
Nemulţumire faţă de corp nu au fost atât de mari studiu al pacienţilor cu anorexie nervoasă care
la pacienţii cu BN, precum au fost la pacienţii cu beneficiau de CBT ambulatoriu. Chestionarul
alimentaţie compulsivă. În studiul asupra AN, a fost administrat înainte şi după tratament,
ameliorarea înregistrată în cazul subscalei Bulimie precum şi la un control după un an. În faza de
în faza de post‑tratament a fost de scurtă durată, post‑tratament au fost remarcate ameliorări
apropiindu‑se de nivelul din pre‑tratament al semnificative la toate subscalele EDI, cu excepţia
AN‑R, AN‑AC/V, BN şi TCAFAS în al doilea subscalei Frica de maturitate, dar a existat o
şi al şaselea an de urmărire. De asemenea, înrăutăţire la controlul efectuat după un an.
Fisher şi Quadlieg (1996) au publicat un studiu
desfăşurat timp doi ani pe pacienţi adolescenţi Rezultate comparative prin utilizarea EDI
cu AN şi BN, arătând că ambele grupuri au
înregistrat ameliorări în timp ale scorurilor EDI a avut un rol important în măsurarea
subscalei Conştiinţă interoceptivă. Autorii au rezultatelor în studiile controlate şi deschise
menţionat diferenţe semnificative din punct de de psihoterapie şi terapie medicamentoasă din
vedere statistic înregistrate la scorul total EDI şi ultimii douăzeci de ani. O trecere exhaustivă în
la scorurile subscalei Bulimie. Pacienţii cu BN au revistă a întregii literaturi privitoare la rezultatele
prezentat şi o reducere semnificativă a scorurilor tratamentului depăşeşte cu mult scopurile
la scala Dorinţa de a fi slab. acestui Manual de specialitate; cu toate acestea, este
Steinhausen şi Seidel (1993) au constatat important să ilustrăm gama aplicaţiilor oferite de
că profilul EDI a reflectat îmbunătăţiri în cazul EDI în cercetările asupra tratamentului.
scorurilor obţinute în faza de tratament din O constatare constantă în cercetările
timpul internării şi că acestea s‑au menţinut la comparative asupra rezultatelor o reprezintă
follow‑up (M = 4 ani şi 10 luni). Analizele de observaţia că o evaluare limitată a simptomelor
varianţă ulterioare au relevat faptul că aceste atitudinale şi comportamentale ale tulburărilor
schimbări s‑au deteriorat la toate subscalele, de comportament alimentar produce un rezultat
cu excepţia celor de Perfecţionism şi Neîncredere mai favorabil decât dacă se ia în considerare
interpersonală, care au avut scoruri relativ scăzute şi funcţionarea psihologică şi interpersonală
în faza de pre‑tratament. În studiul lui Rø şi colab. (Carter şi colab., 2004; Eddy şi colab., 2002,
(2003), s‑au constatat ameliorări semnificative Fichter şi colab., 2003; Keel şi colab., 1999; Löwe şi
la toate subscalele EDI, excepţie făcând scalele colab., 2001; Steiger şi colab., 1994; Steinhausen,
Perfecţionism şi Neîncredere interpersonală, care 2002). Aceasta este valabilă şi în cazul studiilor
au avut scoruri relativ scăzute în faza de controlate care compară două forme de terapie.
pre‑tratament. Din nou, în perioada dintre Într‑un experiment controlat randomizat
post‑tratament şi follow‑up a existat o uşoară cu durata de 6 săptămâni, Esplen, Garfinkel,
tendinţă de recidivă, aşa cum au arătat subscala Olmsted, Gallop şi Kennedy (1998) au constatat
Bulimie şi două dintre subscalele EDE. că tratamentul prin imagerie dirijată – conceput
Într‑un studiu pe pacienţi chinezi cu AN pentru a spori auto‑consolarea în BN – are efecte
din Hong Kong, Lee şi colab. (2003) au constatat substanţiale în reducerea mediei episoadelor de
că subscalele EDI au înregistrat o scădere a alimentaţie compulsivă şi de vărsături. Grupul
scorurilor odată cu tratamentul şi că rezultatele de imagerie dirijată a prezentat o reducere a
în momente intermediare au fost foarte mediei episoadelor de alimentaţie compulsivă şi
asemănătoare cu rapoartele din Occident. În de vărsături de 74% şi, respectiv, 73% şi a dovedit
afară de subscala Frica de maturitate, subscalele îmbunătăţiri ale măsurilor atitudinilor legate
EDI au prezentat o ameliorare şi au avut în de alimentaţie, regim şi greutate corporală,
continuare scoruri scăzute pentru grupurile cu comparativ cu grupul de control. Au existat
rezultate bune în comparaţie cu grupurile cu interacţiuni semnificative grup‑timp la subscalele
rezultate slabe. O minoritate semnificativă de Dorinţa de a fi slab, Bulimie şi Ineficacitate şi
pacienţi chinezi a dezvoltat anorexie nervoasă, tendinţe în cazul subscalelor Nemulţumire faţă de
dar nu a obţinut scoruri mari la subscala Dorinţa corp, Conştiinţă interoceptivă şi Frica de maturitate.
de a fi slab, la începutul tratamentului. Acest „grup În fiecare caz, interacţiunea a indicat o reducere
atipic” (după standardele occidentale) a avut în timp a gradului de afectare pentru grupul de
rezultate mai bune decât pacienţii mai „tipici”, tratament, însă nu şi pentru grupul de control.
caracterizaţi de scoruri mari la subscalele Dorinţa Rezultate similare au fost raportate de către Chen
de a fi slab şi Nemulţumire faţă de corp, la începutul şi colab. (2003) într‑o comparaţie a eficacităţii
131
clinice a tratamentului CBT în grup vs. tratament formă de terapie. În mod similar, Mitchell şi
individual, pentru pacienţi cu BN. Autorii au colab. (1993) au examinat rezultatele pacienţilor
constatat că ambele modalităţi de terapie erau cu BN împărţiţi într‑o matrice cu patru căsuţe
echivalente pentru majoritatea subscalelor EDI; pe baza a doi factori de terapie: (a) nivelul de
totuşi, pentru Reglarea Impulsurilor a existat o intensitate al CBT şi (b) modul de aplicare a
interacţiune semnificativă care favoriza CBT de modelului întreruperii premature. Rezultatele
grup (doar pentru cei care finalizau tratamentul) EDI au sprijinit măsurătorile comportamentale,
şi care s‑a menţinut la follow‑up după 3 până la indicând îmbunătăţiri la subscalele Dorinţa de a fi
6 luni. Autorii au observat că, întrucât CBT de slab, Bulimie, Nemulţumire faţă de corp, Ineficacitate
grup costă între o cincime şi o treime din suma şi Conştiinţă interoceptivă, favorizând abordarea
pentru CBT individual, adaptarea acesteia pentru caracterizată prin întrerupere prematură, de
administrarea în grup ar trebui să constituie intensitate crescută, în comparaţie cu CBT
prima opţiune de tratament într‑o abordare administrată săptămânal în conformitate cu
stepped care. manualul.
Utilizarea suplimentară a EDI poate fie să
furnizeze un sprijin convergent rezultatelor Predictori ai răspunsului la tratament prin
referitoare la comportament, fie să reducă utilizarea EDI
însemnătatea concluziilor derivate doar din
indici comportamentali. Într‑o comparaţie a EDI s‑a dovedit util în predicţia răspunsului la
unor programe de spitalizare de 4 versus 5 zile, tratament. Într‑un studiu de urmărire pe o durată
Olmsted, Kaplan şi Rockert (2003) au constatat că de la 5 până la 10 ani, care compara pacienţii cu
programul de 5 zile era asociat cu rate mai ridicate AN recuperaţi şi nerecuperaţi, Bizeul şi colab.
de abstinenţă de la alimentaţia compulsivă şi de (2001) au constatat că grupul cu rezultate slabe a
la vărsături, precum şi cu scoruri post‑tratament avut scoruri mai ridicate în faza de pre‑tratament
mai scăzute la toate cele opt subscale EDI, faţă la subscalele Dorinţa de a fi slab, Ineficacitate,
de cazul pacienţilor care urmau programul de 4 Neîncredere interpersonală, Conştiinţă interoceptivă
zile. Cu toate acestea, autorii au concluzionat că şi Perfecţionism. Într‑o analiză multi‑variată, doar
programul de 4 zile era mai eficient din punctul scalele Neîncredere interpersonală şi Perfecţionism
de vedere al costurilor, atunci când schimbarea au prezis rezultatele pe termen lung. Într‑un
simptomelor era luată în considerare ca reducere studiu prospectiv pe termen lung, Löwe şi colab.
procentuală per zi de tratament. Într‑un alt studiu, (2001) au evaluat pacienţi care aveau AN după
Davis, Olmsted, Rockert, Marques şi Dolhanty 9 ani de la un follow‑up anterior şi după 21
(1997) au stabilit că adăugarea mai multor de ani de la tratamentul iniţial. Ei au constatat
sesiuni de psihoterapie în grup la psihoeducaţia că scorurile mari la subscalele Ineficacitate,
de scurtă durată nu avea drept rezultat viteze Perfecţionism, Neîncredere interpersonală şi
diferite de normalizare a măsurilor psihometrice. Conştiinţă interoceptivă constituiau predictori
După 12 săptămâni de terapie, ambele grupuri de semnificativi ai unui rezultat nefavorabil. Scala
pacienţi cu BN au prezentat ameliorări pe toate Perfecţionism a reprezentat un indicator al unui
subscalele EDI; totuşi, grupul care beneficia doar rezultat pozitiv într‑un studiu efectuat de către
de psihoeducaţie a eşuat în a ameliora subscala Carter, Olmsted şi colab. (2003), în care s‑a
Frica de maturitate, iar grupul care beneficia în examinat eficacitatea auto‑ajutorării fără altă
plus de psihoterapie nu prezenta ameliorări la îndrumare (unguided self‑help), ca un prim pas în
subscala Perfecţionism. În mod clar, rezultatele tratarea pacienţilor cu BN. Pacienţii fie primeau
măsurătorilor psihologice nu oferă o bază solidă manuale de auto‑ajutorare folosind CBT
pentru supremaţia vreunuia dintre tratamente. (specifică pentru BN) sau care vizau creşterea
Câteva studii anterioare au folosit încrederii în sine (non‑specifice), fie nu beneficiau
rezultatele EDI pentru a compara eficacitatea de nicio intervenţie. Cei care au răspuns la
relativă a unor forme diferite de tratament. tratament, definiţi ca fiind persoanele care şi‑au
Într‑un studiu care compara abordarea terapiei redus episoadele de alimentaţie compulsivă
nutriţionale cu cea de management al stresului şi de vărsături cu 50%, aveau scoruri mai mari
în tratarea pacienţilor cu BN, Laessle şi colab. la subscala Perfecţionism. În plus, un nivel de
(1991) au observat îmbunătăţiri semnificative cunoştinţe de bază mai redus despre tulburările
ale scorurilor la subscalele Dorinţa de a fi slab, de comportament alimentar, probleme mai
Bulimie, Nemulţumire faţă de corp, Perfecţionism şi numeroase legate de intimitate şi scoruri mai mari
Conştiinţă interoceptivă, în comparaţie cu pacienţii referitoare la comportamentul compulsiv prezi-
care beneficiau de management nutriţional, ca ceau mai bine răspunsul la tratament. Autorii au
132
concluzionat că auto‑ajutorarea nu reprezenta un episoadelor de alimentaţie compulsivă şi a
predictor semnificativ al rezultatului. vărsăturilor, şi nici în privinţa scorurilor la
Fichter şi colab. (2003) au folosit modelarea subscalele EDI‑2 Dorinţa de a fi slab şi Nemulţumire
cu ecuaţii structurale pentru a oferi predicţii faţă de corp. Singurii predictori ai renunţării la
asupra evoluţiei şi a rezultatului la pacientele tratament s‑au dovedit a fi un nivel mai ridicat al
internate cu AN şi BN, evaluându‑le în faza de greutăţii corporale la adulţi şi un scor mai ridicat
pre‑tratament, de post‑tratament, de urmărire la subscala Ineficacitate.
la 2 sau 3 ani şi de urmărire după 6 ani. S‑a Aşa cum s‑a menţionat mai sus, constructele
folosit EDI‑2, pe lângă alte măsurători ale unor Neîncredere interpersonală şi Ineficacitate s‑au
constructe, precum încrederea în sine, depresia, dovedit a fi predictori ai răspunsului la tratament.
orientarea spre îndeplinirea scopurilor propuse, Blouin şi colab. (1995) au încercat să identifice
durata tulburării şi istoricul greutăţii corporale. variabilele din faza de pre‑tratament clinic care
Pentru a formula predicţii cu privire la starea ar fi putut prezice întreruperea CBT de grup în
pacientelor la controlul după 6 ani, s‑au utilizat cazul BN. S‑au efectuat şapte analize ale funcţiilor
analiza factorială confirmatorie şi analiza de discriminante independente între ele, pentru a
cale. Predictori semnificativi ai recuperării după se putea face predicţii referitoare la renunţarea
6 ani au fost, la începutul tratamentului: (a) o la CBT de grup sau la finalizarea terapiei, pe
încredere în sine scăzută, un nivel redus de baza factorilor de evaluare psihometrică a
perfecţionism şi o orientare mai ridicată spre BN. Doar factorul care se referea la dificultăţi
îndeplinirea scopurilor propuse, în cazul AN; interpersonale (Neîncredere interpersonală) a făcut
(b) o manifestare mai redusă a dorinţei de a fi deosebirea între pacienţii care întrerup CBT şi cei
slab, în cazul BN şi (c) o depresie mai severă, care finalizează terapia. Într‑o analiză de regresie
obezitate în copilărie şi o durată mai scurtă a multiplă, în cazul pacienţilor cu tulburări de
tulburării de comportament alimentar înainte de comportament alimentar care participau la un
tratament, pentru alimentaţia compulsivă. tratament în condiţii de spitalizare, subscala
În unele studii, scalele de Risc de tulburare de Neîncredere interpersonală a constituit un predictor
comportament alimentar au constituit predictori semnificativ al respectării meselor (Bean, Shiltz,
semnificativi ai rezultatului. McKisack şi Waller Hallinan şi Holbrook, 2000). Această subscală,
(1996) au constatat că femeile cu BN, care aveau împreună cu subscalele Ineficacitate şi Conştiinţă
o participare redusă la şedinţele de terapie şi care interoceptivă şi cu sexul, au contribuit la aproape
nu reuşeau să termine terapia de grup, aveau 50% din varianţa asociată respectării meselor.
scoruri mai ridicate la subscalele Dorinţa de a fi Într‑un studiu al Emoţiei exprimate (EE)
slab şi Nemulţumire faţă de corp. Carter, McIntosh, percepute, Moulds şi colab. (2000) au constatat
Joyce, Sullivan şi Bulik (2003) au constatat, într‑un că, deşi EE nu prevedea rata de creştere în
studiu care a evaluat eficacitatea adiţională a greutate în cazul AN pe durata a 6 săptămâni
tratamentelor comportamentale bazate CBT de spitalizare, scorul compozit al EE familiale
de expunere faţă de cele de non‑expunere, la percepute reprezenta un predictor semnificativ al
pacientele cu BN, că, în cazul femeilor cu BN care schimbării în funcţionarea psihologică, aşa cum
au obţinut scoruri ridicate la subscala Bulimie, s‑a indică subscalele EDI‑2 Neîncredere interpersonală,
putut prevedea renunţarea la tratament. Acest Frica de maturitate şi Perfecţionism. Direcţiile
lucru este important, deoarece la controlul după acestor relaţii au indicat faptul că o EE percepută
3 ani s‑a constatat că nefinalizarea unui tratament mai ridicată a fost asociată cu o îmbunătăţire
bazat pe CBT era asociată cu un rezultat mai redusă în cazul subscalelor Perfecţionism
nefavorabil. Într‑un studiu anterior al acestor şi Neîncredere interpersonală, în timp ce o EE
autori (Bulik şi colab., 1999), scorurile mici la mai ridicată a prezis o îmbunătăţire crescută la
subscala Bulimie au prezis un răspuns rapid la subscala Frica de maturitate.
tratament. Aceste rezultate sunt contradictorii Subscala Frica de maturitate s‑a dovedit a fi un
în raport cu cele obţinute de către Steel şi colab. predictor al rezultatului în alte câteva studii. După
(2000), care, de asemenea, au examinat predictorii 6 luni de tratament utilizând mai multe metode,
întreruperii tratamentului CBT pentru pacienţii Fassino şi colab. (2001) au împărţit un grup de
cu BN. Autorii au constatat că persoanele care pacienţi cu AN‑R în două subgrupuri: (a) cei care
întrerupeau tratamentul nu erau diferite de cele prezentau ameliorări clinice relevante şi (b) cei
care îl duceau la bun sfârşit, în ceea ce priveşte care încă nu prezentau îmbunătăţiri. Autorii au
rezultatele obţinute cu ajutorul unor instrumente constatat că niveluri mai ridicate la subscalele
care măsoară severitatea simptomelor tulburării Ascetism şi Frica de maturitate caracterizau
de comportament alimentar, inclusiv frecvenţa grupul celor care nu prezentau ameliorări.
133
Hedlund şi colab. (2003) au studiat pacienţi cu Perfecţionismul persistă după recuperare
BN proveniţi din familii cu EE familială crescută,
respectiv scăzută, şi au constatat că grupul Srinivasagam şi colab. (1995) au investigat
cu EE ridicată prezenta o patologie crescută persistenţa comportamentelor perfecţioniste
a tulburărilor de comportament alimentar, în şi obsesive după recuperare, la pacienţii cu
comparaţie cu grupul cu EE scăzută, aşa cum AN. Pacientele anorectice recuperate (care
a rezultat din evaluarea realizată cu EDI‑2 s‑au menţinut la greutate normală şi au avut
înainte de tratament, la externare, după 2 ani şi ciclu menstrual regulat mai mult de un 1 an)
într‑o anumită măsură, după 6 ani. Dintre cele prezentau scoruri semnificativ mai ridicate faţă
32 de perechi de scoruri brute la scalele EDI‑2, de pacientele din lotul de control la subscala
pe parcursul celor patru repere temporale, 29 EDI‑2 Perfecţionism şi un perfecţionism general pe
prezentau frecvenţe mai crescute de patologie Scala Frost (Frost, Marten, Lahart şi Rosenblate,
a tulburărilor de comportament alimentar în 1990). Mai mult, pacientele recuperate au avut
grupul cu EE ridicată. Diferenţe semnificative scoruri mai mari la Scala Yale‑Brown de obsesii
între grupuri s‑au constatat la scorurile totale şi compulsii (Goodman şi colab., 1989a, 1989b),
EDI‑2, precum şi la subscalele Bulimie, Ineficacitate simptomele ţintă sugerând că multe dintre
şi Frica de maturitate. La controlul după 6 ani, ele prezentau îngrijorări specifice cu privire la
diferenţa dintre grupuri pentru subscala Frica de simetrie şi exactitate. Autorii au concluzionat că
maturitate era încă semnificativă. Schimbările în anumite caracteristici ale AN, cum ar fi nevoia de
timp continuau să fie semnificative pentru toate ordine şi precizie, persistă după un răspuns bun
subscalele, cu excepţia subscalelor Nemulţumire la tratament şi după recuperare.
faţă de corp şi Perfecţionism. Sullivan, Bulik, Fear şi colab. (1998) au folosit
În încheiere, într‑un studiu asupra recidive- un design de tip control al cazurilor (case‑control
lor în AN, Carter şi colab. (2004) au constatat că design) într‑un studiu de urmărire a pacientelor
pacienţii cu AN recidivau în proporţie de 35%, evaluate sau tratate pentru AN, pe o perioadă
având o perioadă medie de supravieţuire de 18 anterioară medie de 12 ani (o medie de 15,4 ani
luni; perioada de risc maxim a fost între 6 şi 17 după debutul tulburării), în care un procent
luni de la externare. Analiza de varianţă pentru substanţial (10%) din acest grup cu AN au
măsurători repetate pe baza unui model mixt continuat să întrunească criteriile pentru AN sau
a indicat o interacţiune semnificativă statistic o variantă subclinică (5,7%). Grupul cu AN a avut
grup‑timp pentru subscalele Bulimie, Conştiinţă un IMC şi un IMC „ideal” declarat considerabil
interoceptivă, Perfecţionism, Ineficacitate şi Frica de mai scăzute faţă de grupul de control (fără
maturitate. Atât grupul celor care au recidivat, istoric de AN, ceea ce s‑a reflectat în scoruri
cât şi grupul celor care nu au recidivat au semnificativ mai mari faţă de cele ale grupului
prezentat o reducere semnificativă a scorurilor de control la subscalele EDI‑2 Dorinţa de a fi slab
la subscalele Ineficacitate, Conştiinţă interpersonală şi Perfecţionism). Acest lucru a sugerat faptul că,
şi Frica de maturitate, între momentul internării deşi majoritatea pacientelor din grupul cu AN
şi cel al externării, însă aceste scoruri au crescut nu mai întruneau criteriile pentru o tulburare de
semnificativ de la externare până la controalele comportament alimentar, preocupările legate de
post‑tratament în cazul pacienţilor care au greutatea şi de forma corporală persistau într‑un
recidivat. Scorurile la subscalele Bulimie şi mod care le distingea de persoanele din grupul
Perfecţionism nu s‑au schimbat, însă scorurile celor de comparaţie. Scorurile mai ridicate la subscala
din grupul cu recidive au crescut semnificativ Dorinţa de a fi slab ale grupului cu AN sugerează
de la externare la controlul ulterior. Predictorii că menţinerea unei greutăţi corporale scăzute
recidivelor au fost: (a) un istoric de tentative la pacienţii „recuperaţi” are o componentă
de suicid, (b) tratament anterior specializat conştientă sau intenţionată. Scorurile considerabil
pentru o tulburare de comportament alimentar, mai ridicate la subscala Perfecţionism sugerează că
(c) severitatea simptomelor obsesiv‑compulsive, un grad înalt de perfecţionism persistă după faza
la prezentare, (d) exerciţii fizice excesive, imediat acută a tulburării. În mod asemănător, în studiul
după externare şi (e) îngrijorări reziduale lui Carter şi colab. (2004), pacienţii cu AN care au
în privinţa formei corpului şi a greutăţii, la avut un răspuns pozitiv la tratament prezentau
externare. scoruri ridicate la subscala Perfecţionism la
follow‑up.
134
Schimbări în EDI‑3: pre‑tratament şi Tabelul 4.31
post‑tratament Vârsta participanţilor în studiul de validare
pre- şi post-tratament a EDI-3
Un obiectiv important al reorganizării
itemilor EDI‑2, aşa cum sunt prezentaţi în EDI‑3, Combinat
a fost acela de a rafina anumite constructe TIZ TAS (TIZ şi TAS)
psihologice la care se referă setul de itemi ai EDI‑2 Vârsta (ani) n % n % n %
şi care pot fi evaluate în privinţa relevanţei lor Adolescenţi
clinice în studii asupra eficacităţii tratamentului. < 13 3 1,9 1 2,7 4 2,6
În această secţiune, sunt prezentate date pentru 13-15 14 8,9 17 45,0 31 16,0
un eşantion non‑probabilistic4 (N=194) de pacienţi 16-17 9 5,7 19 51,4 28 14,0
cu tulburări de comportament alimentar, trataţi la Subtotal 26 16,5 37 100,0 63 32,6
River Centre Clinic (RCC) în Sylvania, Ohio. RCC Adulţi
este un centru privat, specializat în tratamentul 18-21 72 45,9 - - 72 37,1
tulburărilor de comportament alimentar, care 22-25 15 9,6 - - 15 7,6
oferă tratament ambulatoriu şi un program de 26-34 26 16,4 - - 26 13,4
tratament intensiv zilnic (TIZ), fiind autorizat şi ≥ 35 18 11,6 - - 18 9,3
ca un program de tratament pentru adolescenţi Subtotal 131 83,5 - - 131 67,4
pe durata spitalizării (TAS). Pacienţii incluşi în Total 157 100,0 37 100,0 194 100,0
analiză au fost admişi fie în programul TIZ, fie în Notă. TIZ = tratament intensiv de zi; TAS = program de
TAS, între ianuarie 2000 şi ianuarie 2003, şi li s‑a tratament pentru adolescenţi pe durata spitalizării. Ambele
administrat EDI‑3, precum şi alte chestionare de programe de tratament s-au desfăşurat la Centrul clinic
River, Sylvania, OH.
autoevaluare, ca parte a evaluării iniţiale, fiind
reevaluaţi la o săptămână după externare. Doar
persoanele care au oferit informaţii complete în
timpul testărilor au fost incluse în analiză. Tabelul faţă de centru. Programul este bine acceptat de
4.31 prezintă distribuţia pe vârste a pacienţilor către pacienţi, întrucât este mai puţin restrictiv
trataţi în cadrul fiecărui program. decât tratamentul cu internare. Toţi pacienţii au
unul sau doi colegi de cameră şi sunt încurajaţi să
Programul TIZ de la RCC (programul de contacteze oricând personalul de gardă în cazul
spitalizare parţială) în care există întrebări sau îngrijorări legate de
siguranţă. Aranjamentul în stil de internat oferă
TIZ este un program de 5 zile pe săptămână, şansa de a identifica problemele de comunicare şi
7 ore pe zi. TIZ tratează, în primul rând, adulţi cu de a exersa abilităţile interpersonale. Acesta oferă
vârsta de şi peste 18 ani, dar furnizează servicii structură şi suport interpersonal, încurajând în
şi unui număr redus de adolescenţi care locuiesc acelaşi timp propria responsabilitate, întrucât
la distanţe scurte de centrul de tratament şi pot personalul nu este disponibil să supravegheze
face naveta. direct comportamentul în afara programului
O componentă cheie a programului TIZ regulat de tratament, cu excepţia urgenţelor.
este aceea că majoritatea pacienţilor locuiesc Programul TIZ aplică CBT cu spectru
într‑o reşedinţă de „sejur independent”, care larg pacienţilor cu AN care, în mod obişnuit,
se aseamănă mult cu internatul unei facultăţi şi necesită o durată mai îndelungată de tratament
care se află în complexul centrului de tratament. pentru a recâştiga greutatea corporală, precum
Nu există o supraveghere directă din partea şi pacienţilor cu BN „rezistentă la tratament” şi
unui personal profesionist; totuşi, există pacienţilor din categoria de diagnostic TCAFAS,
personal de gardă 24 de ore pe zi. Li se permite cărora fie nu li se potriveşte tratamentul
participanţilor la program să consume toate ambulatoriu, fie, în mod repetat, tratamentul
caloriile necesare pentru fiecare zi în timpul nu le‑a fost eficient dacă s‑au utilizat terapii
programului. Aproximativ 20% dintre pacienţi mai puţin intensive (Garner, 1986; Garner şi
nu necesită componenta de sejur independent a Bemis, 1982; Garner şi colab., 1987). Deşi această
tratamentului, întrucât locuiesc la distanţe scurte abordare a fost iniţial concepută pentru pacienţii
cu AN, ea se dovedeşte adecvată pentru toţi
4
Eşantionul non‑probabilistic este obţinut prin includerea pacienţii cu tulburări de comportament alimentar
tuturor persoanelor disponibile pentru cercetare la un la care severitatea simptomelor reclamă o
moment dat; este format datorită uşurinţei de a‑l obţine. Ex: abordare de intensitate mai crescută şi de durată
toate persoanele care se prezintă la medic într‑o anumită zi
(n. ed.). mai mare decât versiunea de 18 săptămâni a
135
CBT descrisă de către Fairburn, Jones, Peveler, TIZ şi unii membri ai personalului consultă
Hope şi O’Connor (1993) pentru pacienţii cu în ambele programe. Acest program de 24 de
BN. Aşa cum a observat Wilson (1999), CBT‑ul ore oferă terapie individuală, de grup şi de
lui Fairburn bazat pe manual pentru pacienţii cu familie, concentrându‑se asupra planificării
BN este foarte eficient pentru aproximativ 50% meselor, abilităţilor de reducere a simptomelor,
dintre pacienţii care se prezintă cu episoade de prevenirii recidivelor şi a factorilor care au
alimentaţie compulsivă şi vărsături; totuşi, restul dus la dezvoltarea şi persistenţa tulburării de
ar putea avea nevoie de o abordare cu „spectru comportament alimentar. Pacienţii mai tineri
larg”, care este „în esenţă, cea recomandată de care nu au participat la TAS au fost participanţi
către Garner şi colab. (1997) pentru AN” (p. S87). din partea locului, care se puteau întoarce să
Primul pas al acestui program este normalizarea locuiască împreună cu părinţii, după orele de
alimentaţiei şi a greutăţii corporale, prin aplicarea tratament din timpul zilei.
principiilor psihoeducaţionale ale reabilitării Participanţi. Toţi participanţii în studiul
nutriţionale şi ale educării în privinţa problemelor de validare a EDI‑3 au fost femei care au venit
inerente asociate unui regim restrictiv şi altor la tratament la RCC pentru o tulburare de
comportamente extreme de control al greutăţii. comportament alimentar şi care au fost de acord
Tratamentul este administrat în grup, individual să participe la o evaluare pre‑ şi post‑tratament.
şi în familie (cu accent pe terapia de grup), S‑a constituit un eşantion non‑probabilistic;
precum şi ca tratament medicamentos, în caz sumarul datelor demografice şi al datelor
de nevoie. Al doilea aspect al acestei abordări referitoare la simptome nu este menit să
cu spectru larg a CBT este accentul asupra reprezinte eficacitatea generală a programului.
temelor psihopatologice, interpersonale şi Tabelul 4.31 oferă un sumar al vârstelor celor 157
familiale centrale, care au condus la dezvoltarea de participante în programul TIZ şi ale celor 37
şi persistenţa simptomelor. Multe dintre temele de participante în programul TAS (N=194). Au
atinse de această abordare corespund domeniului existat 63 de participante adolescente (TIZ, 26;
psihologic evaluat de scalele EDI‑3. TAS, 37) şi patru dintre acestea au avut vârsta
de 12 ani sau mai mică. Tabelul 4.32 ilustrează
Programul TAS de la RCC variabilele demografice şi clinice pentru
grupurile combinate conform diagnosticului,
TAS este un program rezidenţial pentru de paciente participante la programele TIZ şi
adolescenţi, cuprinzând nouă paturi şi operând TAS. Aproximativ o treime dintre participante
24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Acest nivel de au fost adolescente, 37% având vârste cuprinse
îngrijire este necesar în cazul multor adolescenţi între 18 şi 21 de ani, iar 30% cu vârsta peste 21
din cauza severităţii simptomelor, a eşecurilor de ani. Aproximativ jumătate dintre pacientele
anterioare în tratament la niveluri mai reduse incluse în program au fost diagnosticate cu AN,
de îngrijire, a lipsei motivaţiei şi a vârstei care iar restul cu BN „rezistentă la tratament” sau
nu permite nivelul mai redus de supraveghere TCAFAS. Numărul mediu de zile de tratament
al programului TIZ. TAS funcţionează conform pentru pacientele din programul TAS este de
unor principii de tratament identice cu cele ale 47,2 zile (AS=21,8 zile), în comparaţie cu 40,3 zile
Grup de diagnostic
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
(n = 62) (n = 38) (n = 62) (n = 32)
M AS M AS M AS M AS
Vârsta (ani) 20,8 10,6 23,0 7,2 22,0 7,1 21,8 6,8
Zile de tratament 48,8 24,1 41,6 21,9 35,7 19,0 38,7 22,8
Câştig ponderal (livre pe săptămână) 2,8 3,3 2,4 1,1 1,1 1,3 1,3 1,6
Notă. N =194, AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie
compulsivă/vărsături, BN = Bulimie nervoasă, TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă
specificaţie.
136
(AS=22,3 zile) la pacientele din programul TIZ această problemă, dând pondere egală fiecărei
(t=1,7, p>0,1). Totuşi, este important de reţinut scale.
că 40 de zile de program TIZ sunt echivalente cu Este evident din mediile obţinute în fazele
aproximativ două luni de tratament, deoarece de pre‑ şi post‑tratament de eşantionul de
este vorba de un program de 5 zile pe săptămână, adolescente şi de eşantioanele de femei adulte,
în comparaţie cu programul TAS de 7 zile pe prezentate în tabelele 4.34 şi 4.35, că adolescentele
săptămână. tind să aibă scoruri ceva mai scăzute pe scalele
Aşa cum se observă din tabelul 4.32, rata EDI‑3, acolo unde par să existe diferenţe. Acest
de creştere în greutate a pacientelor cu AN este lucru este în concordanţă cu etaloanele prezentate
între 2,4 livre (1,08 kg) şi 2,8 livre (1,27 kg) pe în Anexele A şi C. Totuşi, nu s‑au efectuat teste
săptămână, o rată similară de creştere în greutate de semnificaţie separat pe fiecare grup, din cauza
cu cea obţinută în programele specializate cu numărului relativ scăzut de paciente adolescente
internare (Watson, Bowers şi Andersen, 2000). în unele grupuri de diagnostic.
De asemenea, majoritatea pacientelor cu BN s‑au Aşa cum se observă din tabelele cu date pre‑
abţinut de la episoade de alimentaţie compulsivă şi post‑tratament (tabelele 4.34 şi 4.35), există un
(80%), de vărsături (86%) şi de abuz de laxative declin semnificativ al scorurilor la scala EDI‑3
(95%) la sfârşitul tratamentului. a Riscului de tulburare de comportament alimentar,
Tabelul 4.33 prezintă mediile scorurilor brute precum şi al scorurilor la Scalele psihologice, ceea ce
pentru scalele şi scalele compozite ale EDI‑3, susţine sensibilitatea clinică a acestor scale în cazul
atât în pre‑tratament, cât şi în post‑tratament. grupurilor care au obţinut un nivel satisfăcător de
În aceste analize, scorurile compozite au fost control al simptomelor prin tratamentul intensiv
obţinute prin însumarea scorurilor brute la al tulburărilor de comportament alimentar.
scalele asociate cu fiecare scală compozită. Tabelele 4.36 şi 4.37 prezintă date descriptive
Această procedură are dezavantajul de a da o pentru grupurile combinate de femei adulte şi
pondere disproporţionată scalelor cu mai mulţi adolescente. În general, aceste date sunt dovada
itemi. Totuşi, ea este prezentată ca o aproximare unei reduceri semnificative a mediilor scorurilor
ilustrativă. Alternativa de a însuma cotele T la scale şi la scalele compozite ale EDI‑3 de la
în calcularea scorurilor compozite corectează evaluarea pre‑tratament la cea post‑tratament.
137
Tabelul 4.33
Mediile scorurilor la scale şi la scalele compozite în faza de pre-tratament şi în cea de post-
tratament ale participanţilor în studiul de validare EDI-3
Pre-tratament Post-tratament
Scala/Scala compozită EDI-3 M AS M AS t* (gl) p
Scala de Risc de tulburare de comportament
alimentar /scala compozită
AN-Ra
Dorinţa de a fi slab (DS) 19,6 8,1 13,5 9,2 6,1 (54) <0,001
Bulimie (B) 4,3 4,4 2,5 3,2 3,2 (55) 0,003
Nemulţumire faţă de corp (NC) 23,7 11,4 21,8 13,0 1,6 (54) 0,120
Scala compozită Risc de tulburare de comportament 46,8 20,6 38,5 23,4 3,4 (44) 0,002
alimentar (SCRTCA)
AN-AC/Vb
Dorinţa de a fi slab (DS) 20,3 6,5 13,1 9,6 4,7 (33) <0,001
Bulimie (B) 15,7 9,5 4,4 5,0 7,8 (34) <0,001
Nemulţumire faţă de corp (NC) 28,8 8,8 25,9 11,4 1,1 (30) 0,280
Scala compozită Risc de tulburare de comportament 66,1 18,3 43,8 23,1 5,8 (27) <0,001
alimentar (SCRTA)
BNc
Dorinţa de a fi slab (DS) 23,6 4,9 11,7 8,0 9,8 (53) <0,001
Bulimie (B) 21,2 7,3 6,0 7,0 12,7 (51) <0,001
Nemulţumire faţă de corp (NC) 31,9 9,4 23,8 11,0 5,0 (57) <0,001
Scala compozită Risc de tulburare de comportament 77,0 16,1 41,9 21,8 8,1 (41) <0,001
alimentar (SCRTA)
TCAFASd
Dorinţa de a fi slab (DS) 22,8 7,6 14,4 6,9 4,0 (26) <0,001
Bulimie (B) 10,9 8,2 3,3 3,4 5,7 (27) <0,001
Nemulţumire faţă de corp (NC) 30,3 10,0 26,3 9,0 2,1 (29) 0,046
Scala compozită Risc de tulburare de comportament 65,8 16,3 44,2 16,5 4,7 (23) <0,001
alimentar (SCRTA)
Scala psihologică/scala compozită
Stimă de sine scăzută (SSS) 13,9 6,0 9,0 6,4 8,5 (175) <0,001
Alienare personală (AP) 15,2 6,1 8,6 6,3 11,2 (173) <0,001
Nesiguranţă interpersonală (NI) 12,2 4,8 9,5 4,5 7,4 (171) <0,001
Alienare interpersonală (AI) 12,0 5,7 8,5 5,4 8,5 (178) <0,001
Deficite interoceptive (DI) 18,5 8,6 11,5 8,0 10,9 (172) <0,001
Dezechilibru emoţional (DE) 9,3 5,9 5,2 4,9 9,3 (164) <0,001
Perfecţionism (P) 14,1 5,9 11,7 5,6 6,2 (177) <0,001
Ascetism (A) 14,1 6,3 8,9 6,2 9,7 (157) <0,001
Frica de maturitate (FM) 11,8 6,2 8,6 6,4 7,0 (169) <0,001
Scala compozită Ineficacitate (SCI) 29,3 11,2 17,5 12,2 9,8 (160) <0,001
Scala compozită Probleme interpersonale (SCPI) 24,1 9,2 18,0 9,0 8,6 (162) <0,001
Scala compozită Probleme emoţionale (SCPE) 28,4 12,8 16,8 11,5 11,5 (149) <0,001
Scala compozită Control exagerat (SCCE) 28,2 10,5 20,6 10,2 9,1 (146) <0,001
Scala compozită Neadaptare psihologică generală 125,6 38,5 82,1 40,2 9,2 (87) <0,001
(SCNPG)
Notă: AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/vărsături; BN
= Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie.
n=62. bn=38. cn=62. dn = 32.
a
* testul t bidirecţional.
138
Tabelul 4.34
Variabilele demografice şi clinice şi scorurile medii la scala de Risc de tulburare de comportament alimentar şi scorul mediu compozit de Risc de
tulburare de comportament alimentar pentru eşantioanele clinice de adulţi şi adolescenţi din studiul de validare a EDI-3
Eşantion de adulţi (n = 131) Eşantion de adolescenţi (n = 63)
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
(n = 31) (n = 31) (n =46) (n = 23) (n = 31) (n = 7) (n = 16) (n = 9)
Variabila demografică/clinică M AS M AS M AS M AS M AS M AS M AS M AS
Vârsta (ani) 27,4 11,7 24,8 6,6 24,0 7,3 24,3 6,5 14,3 1,6 14,7 1,7 16,2 0,8 15,6 1,6
Greutatea (livre)
Pre-tratament 93,7 14,2 95,7 8,6 136,4 40,0 132,0 22,1 89,0 11,8 93, 8,9 122,2 18,4 116,4 27,3
Post-tratament 117,0*** 13,5 113,4*** 9,6 142,8*** 38,6 138,6* 24,0 108,2*** 10,6 107,6** 9,5 128,6** 15,6 126,5** 25,6
Creştere în greutate (pe săptămână) 3,4 4,2 2,4 1,1 1,2 1,3 1,3 1,7 2,0 0,7 2,0 0,2 0,5 0,8 1,1 0,4
IMC
Pre-tratament 15,1 1,8 16,2 1,3 22,3 6,0 21,8 4,1 15,5 1,4 15,7 0,8 19,8 1,9 20,0 3,7
Post-tratament 18,9*** 1,5 19,2*** 1,3 23,4*** 5,7 22,9* 4,7 19,0*** 1,3 18,0** 1,5 20,9** 1,6 21,8** 3,5
Episoade de alimentaţie compulsivă (pe lună)
Pre-tratament 0,0 0,0 67,0 110,8 71,3 76,6 0,5 1,2 0,0 0,0 67,1 94,6 76,1 134,8 1,9 2,8
Post-tratament 0,2 0,9 2,0** 5,1 1,5*** 5,2 1,7 4,6 0,5 1,7 0,0 0,0 0,0* 0,0 1,3 3,0
Vărsături (pe lună)
Pre-tratament 0,0 0,0 95,6 109,3 92,3 74,4 63,0 74,0 0,0 0,0 102,6 72,5 80,9 58,9 48,6 84,1
Post-tratament 0,6 2,7 1,7*** 3,9 1,5*** 2,9 0,7** 1,5 0,2 0,7 0,1* 0,4 0,4*** 0,8 0,2 0,7
Scor EAT
Pre-tratament 45,8 16,9 46,8 12,3 45,2 11,3 51,5 13,1 36,7 18,7 30,7 17,1 48,9 20,6 45,4 17,2
Post-tratament 11,2 19,6*** 17,0 19,9 13,3 10,7*** 3,1 12,8** 8,3
19,4*** 16,2 17,6*** 13,8 15,6*** 11,4
18,6***
Zile de tratament 50,8 28,2 42,0 21,9 32,6 17,1 36,3 22,1 46,7 19,4 39,7 23,5 44,9 22,0 44,9 24,6
Scala EDI-3 de Risc de tulburare de
comportament alimentar
Dorinţa de a fi slab (DS)
Pre-tratament 20,5 7,4 21,6 5,0 22,8 5,4 23,0 7,7 19,4 8,7 14,3 9,0 24,7 3,6 21,8 8,4
Post-tratament 14,1*** 10,1 13,1*** 9,5 13,1*** 7,8 15,9** 6,3 13,0*** 9,0 13,0 10,9 7,7*** 8,0 13,1 7,9
Bulimie (B)
Pre-tratament 5,0 4,3 16,9 8,6 21,6 7,7 11,5 8,2 3,5 4,7 12,5 12,3 17,8 5,3 12,3 8,8
Post-tratament 3,1 2,1 2,9 3,0 3,0 3,2*** 4,8 3,4* 4,2
2,6** 3,3 4,8*** 5,4 6,8*** 7,5
3,4***
Nemulţumire faţă de corp (NC)
Pre-tratament 23,6 11,3 29,9 6,7 31,5 9,6 31,1 9,8 24,5 11,6 22,5 17,3 17,8 5,3 12,3 8,8
Post-tratament 22,7 13,5 26,2* 11,5 26,4** 8,9 26,8 8,1 20,1* 13,2 30,0 10,2 3,2*** 4,8 3,4* 4,2
Scala compozită Risc de tulburare de
comportament alimentar (SCRTCA)
Pre-tratament 45,1 19,7 64,5 16,7 73,6 18,6 62,7 17,7 45,6 21,7 45,1 35,8 75,1 17,4 52,0 28,1
Post-tratament 14,3 34,0** 23,8 32,6 26,4 22,3*** 22,3 37,2 22,2
37,6* 22,3 40,6*** 24,4 43,9*** 18,6
43,8***
Notă: N = 194. Valorile pragului de semnificaţie au fost calculate doar pe baza comparaţiilor între pre-tratament şi post-tratament (toate valorile sunt obţinute pe baza testului t bidirecţional). AN-R = Anorexie
139
nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/vărsături; BN = Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie; IMC = Indice de
masă corporală; EAT = Testul de atitudini faţă de alimentaţie (Garner, 1993b, 1997).
*p<0,05; **p<0,01; ***p<0,001.
Tabelul 4.35
Mediile scorurilor la scalele psihologice şi mediile scorurilor compozite în faza de pre-tratament şi
post-tratament pentru eşantioanele de adulţi şi de adolescenţi din studiul de validare EDI-3
Pre-tratament Post-tratament
Scala psihologică/Scala compozită Eşantion M AS M AS t* (gl) p
Stimă de sine scăzută (SSS) Adulţi 14,4 5,7 9,5 6,4 7,9 (120) <0,001
Adolescenţi 12,8 7,0 7,9 6,6 4,0 (54) <0,001
Alienare personală (AP) Adulţi 15,6 5,6 8,7 6,2 10,5 (120) <0,001
Adolescenţi 14,3 7,2 8,8 6,6 4,7 (52) <0,001
Nesiguranţă interpersonală (NI) Adulţi 12,2 4,8 9,6 4,5 6,1 (117) <0,001
Adolescenţi 12,2 4,9 9,5 4,6 4,3 (53) <0,001
Alienare interpersonală (AI) Adulţi 12,4 5,4 8,6 5,2 8,1 (123) <0,001
Adolescenţi 11,2 6,4 8,3 5,9 3,4 (54) 0,001
Deficite interoceptive (DI) Adulţi 19,6 7,9 12,1 8,0 9,3 (119) <0,001
Adolescenţi 17,2 9,7 9,4 7,5 5,7 (52) <0,001
Dezechilibru emoţional (DE) Adulţi 9,7 5,8 5,5 4,8 8,4 (111) <0,001
Adolescenţi 8,8 6,6 5,1 5,4 4,4 (52) <0,001
Perfecţionism (P) Adulţi 14,7 5,7 12,4 5,7 5,4 (120) <0,001
Adolescenţi 12,9 6,2 10,3 5,3 3,3 (56) 0,002
Ascetism (A) Adulţi 14,7 5,9 9,2 5,8 9,2 (110) <0,001
Adolescenţi 13,1 7,0 8,3 7,3 4,1 (46) <0,001
Frica de maturitate (FM) Adulţi 11,2 6,2 7,8 5,6 6,7 (117) <0,001
Adolescenţi 12,8 6,5 10,3 8,0 2,8 (51) 0,007
Scala compozită Ineficacitate (SCI) Adulţi 29,9 10,3 18,1 12,1 9,5 (112) <0,001
Adolescenţi 27,3 13,8 17,3 13,0 4,0 (47) <0,001
Scala compozită Probleme Adulţi 24,7 8,9 18,1 8,7 7,8 (113) <0,001
interpersonale (SCPI) Adolescenţi 23,2 10,0 17,9 10,0 3,8 (48) <0,001
Scala compozită Probleme Adulţi 29,6 11,8 17,9 11,4 9,9 (102) <0,001
emoţionale (SCPE) Adolescenţi 26,5 15,2 14,2 12,4 5,9 (46) <0,001
Scala compozită Control exagerat Adulţi 29,7 9,9 21,3 9,5 8,9 (102) <0,001
(SCCE) Adolescenţi 26,0 11,3 19,0 11,1 3,6 (43) 0,001
Scala compozită Neadaptare Adulţi 119,1 35,9 78,6 37,0 11,3 (130) <0,001
psihologică generală (SCNPG) Adolescenţi 104,7 48,8 72,2 45,0 5,0 (61) <0,001
Notă: N = 194 (Adulţi, n = 131; Adolescenţi, n = 63). Valorile pragului de semnificaţie au fost calculate doar pe baza comparaţiilor
între pre‑tratament şi post-tratament (toate valorile sunt obţinute pe baza testului t bidirecţional).
140
Tabelul 4.36
Mediile scorurilor în fazele de pre-tratament şi în faza post-tratament pentru eşantioanele clinice
combinate de adulţi şi adolescenţi din studiul de validare a EDI-3, în funcţie de variabilele
demografice şi clinice
Eşantion clinic
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
(n = 62) (n = 38) (n =62) (n = 32)
Variabila demografică/clinică M AS M AS M AS M AS
Vârsta (ani) 20,8 10,6 23,0 7,2 22,0 7,1 21,8 6,8
Greutatea (livre)
Pre-tratament 91,3 13,2 95,3 8,5 132,7 36,0 127,5 24,3
Post-tratament 112,5*** 12,9 112,4*** 9,7 139,1*** 34,6 135,2*** 24,7
Creştere în greutate (pe săptămână) 2,8 3,3 2,4 1,1 1,1 1,3 1,3 1,6
IMC
Pre-tratament 15,3 1,6 16,1 1,2 21,7 5,2 21,3 4,1
Post-tratament 18,9*** 1,4 19,0*** 1,4 22,7*** 5,0 22,6*** 4,4
Episoade de alimentaţie compulsivă
(pe lună)
Pre-tratament 0,0 0,4 67,0 106,8 72,6 93,9 0,9 1,9
Post-tratament 0,3 1,4 1,6*** 4,7 1,1*** 4,6 1,6 4,2
Vărsături (pe lună)
Pre-tratament 0,0 0,0 96,9 102,7 89,3 70,4 58,9 75,7
Post-tratament 0,4 2,0 1,4*** 3,6 1,2*** 2,5 0,6*** 1,3
Scor EAT
Pre-tratament 41,3 18,2 43,3 14,4 44,7 14,5 50,3 14,2
Post-tratament 19,5*** 16,4 17,4*** 13,5 14,1*** 11,1 16,5*** 10,5
Zile de tratament 48,8 24,1 41,6 21,9 35,7 19,0 38,7 22,8
Scala EDI-3 de Risc de tulburare de
comportament alimentar
Dorinţa de a fi slab (DS)
Pre-tratament 19,6 8,1 20,3 6,5 23,6 4,9 22,8 7,6
Post-tratament 13,5*** 9,2 13,1*** 9,6 11,7*** 8,0 14,1*** 6,9
Bulimie (B)
Pre-tratament 4,3 4,4 15,7 9,5 21,2 7,3 10,9 8,2
Post-tratament 2,5** 3,2 4,4*** 5,0 6,0*** 7,0 3,3*** 3,4
Nemulţumire faţă de corp (NC)
Pre-tratament 23,7 11,4 28,8 8,8 31,9 9,4 30,3 10,0
Post-tratament 21,8 13,0 25,9 11,4 23,8*** 11,0 26,3* 9,0
Scala compozită Risc de tulburare de
comportament alimentar (SCRTA)
Pre-tratament 46,8 20,6 66,1 18,3 77,0 16,1 65,8 16,3
Post-tratament 38,5*** 23,4 43,8*** 23,1 41,9*** 21,8 44,2*** 16,5
Notă: N = 194. Valorile pragului de semnificaţie au fost calculate doar pe baza comparaţiilor între pre-tratament şi post-
tratament (toate valorile sunt obţinute pe baza testului t bidirecţional). AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V
= Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/vărsături; BN = Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburare de comportament
alimentar fără altă specificaţie; IMC = Indice de masă corporală; EAT = Testul de atitudini faţă de alimentaţie (Garner, 1993b,
1997).
*p<0,05; **p<0,01; ***p<0,001.
141
Tabelul 4.37
Mediile scorurilor în fazele de pre-tratament şi post-tratament pentru eşantioanele clinice
combinate de adulţi şi adolescenţi din studiul de validare a EDI-3,
la scalele psihologice şi la scalele compozite
Pre-tratament Post-tratament
Scala psihologică/scala compozită M AS M AS t (gl) p
Stimă de sine scăzută (SSS) 13,9 6,0 9,0 6,4 8,5 (175) <0,001
Alienare personală (AP) 15,2 6,1 8,6 6,3 11,2 (173) <0,001
Nesiguranţă interpersonală (NI) 12,2 4,8 9,5 4,5 7,4 (171) <0,001
Alienare interpersonală (AI) 12,0 5,7 8,5 5,4 8,5 (178) <0,001
Deficite interoceptive (DI) 18,5 8,6 11,5 8,0 10,9 (172) <0,001
Dezechilibru emoţional (DE) 9,3 5,9 5,2 4,9 9,3 (164) <0,001
Perfecţionism (P) 14,1 5,9 11,7 5,6 6,2 (177) <0,001
Ascetism (A) 14,1 6,3 8,9 6,2 9,7 (157) <0,001
Frica de maturitate (FM) 11,8 6,2 8,6 6,4 7,0 (169) <0,001
Scala compozită Ineficacitate (SCI) 29,3 11,2 17,5 12,2 9,8 (160) <0,001
Scala compozită Probleme interpersonale (SCPI) 24,1 9,2 18,0 9,0 8,6 (162) <0,001
Scala compozită Probleme emoţionale (SCPE) 28,4 12,8 16,8 11,5 11,5 (149) <0,001
Scala compozită Control exagerat (SCCE) 28,2 10,5 20,6 10,2 9,1 (146) <0,001
Scala compozită Neadaptare psihologică generală 125,6 38,5 82,1 40,2 9,2 (87) <0,001
(SCNPG)
Notă: N = 194. Valorile pragului de semnificaţie au fost calculate doar pe baza comparaţiilor între pre-tratament şi post‑tratament
(toate valorile sunt obţinute pe baza testului t bidirecţional).
142
5
Standardizarea şi construirea etaloanelor
143
Obţinerea cotelor T etalonare. Scorurile scalelor compozite au fost
calculate după cum urmează. Pentru fiecare
Media, abaterea standard, asimetria, participant al grupului de etalonare din care
boltirea şi distribuţia frecvenţelor cumulate au face parte, s‑au însumat cotele T efective din
fost calculate pentru fiecare grup de etalonare scalele corespunzătoare şi s‑a calculat distribuţia
şi pentru fiecare dintre cele trei scale ale Riscului frecvenţelor cumulate a noilor scoruri.
de tulburare de comportament alimentar şi pentru Distribuţiile frecvenţelor cumulate au fost,
cele nouă Scale psihologice. Scorurile brute au apoi, netezite prin proceduri analitice utilizând
fost apoi reprezentate grafic pentru fiecare aceeaşi procedură folosită pentru scale (adică un
grup de etalonare, iar distribuţia de frecvenţe procedeu al mediei ponderate). Fiecare sumă a
şi distribuţiile frecvenţelor cumulate au fost cotelor T a fost scalată într‑o cotă T nenormalizată
examinate pentru identificarea asimetriilor. (adică, M=50, AS=10). În plus, valoarea din
Distribuţiile frecvenţelor cumulate au fost netezi- mijlocul intervalului centilelelor a fost calculată
te apoi, folosind un procedeu al mediei ponderate pentru fiecare valoare posibilă a scorului brut.
(Cureton şi Turkey, 1951). Această procedură
netezeşte în mod eficient neregularităţile
minore ale distribuţiei datorate eşantionării, Intervalele de încredere
fără să afecteze forma originală a distribuţiei.
Distribuţiile scorilor brute obţinute au fost, Anexele A – C prezintă intervalele de
apoi, transformate în distribuţii ale mijloacelor încredere corespunzătoare probabilităţii de
intervalelor de centile nenormalizate şi în 90% pentru fiecare scor al scalelor EDI‑3
distribuţii ale cotelor T nenormalizate. Cotele T şi, de asemenea, intervalele de încredere
sunt scoruri scalate cu o medie de 50 şi o abatere corespunzătoare probabilităţii de 90% pentru
standard de 10. Tabelele de conversie a scorului fiecare dintre scorurile scalelor compozite ale
brut în cotă T, a scorului brut în centil şi a sumei EDI‑3. Intervalele de încredere prezentate în
cotelor T în cotă T pentru scalele EDI‑3 sunt Anexele A – C au fost calculate folosind scorul
prezentate în Anexele A – C. Aceste tabele includ real estimat şi eroarea standard de estimare (ESE;
şi centilele corespunzătoare fiecărui scor, precum Stanley, 1971). Această metodă compensează
şi intervalele de încredere (IC) corespunzătoare regresia către medie (adică a scorului real). Spre
probabilităţii de 90% pentru scale, pentru fiecare deosebire de intervalele de încredere simetrice
grup utilizat pentru etalonare. care folosesc ESM (adică, metoda folosită la
nivelul scalelor), această metodă produce adesea
Obţinerea cotelor T compozite intervale asimetrice, în special când scorurile
deviază de la media distribuţiei. Indiferent dacă
Anexele A – C prezintă şi scorurile scalelor folosim intervalele de încredere simetrice sau
compozite EDI‑3 ale grupurilor utilizate pentru asimetrice, interpretarea este aceeaşi.
144
Tabelul 5.1
Reprezentarea geografică pentru eşantioanele clinice EDI-3, adulţi din lotul internaţional
şi din SUA şi adolescenţi din SUA, pe grupuri de diagnostic
Grupul de diagnostic
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
Eşantion/ loc n % n % n % n %
Eşantion clinic de adulţi din SUAa
Indiana 18 12,4 8 8,7 139 32,4 92 29,0
Maryland 30 20,7 24 26,0 36 8,4 16 5,1
Michigan 14 9,7 10 10,9 44 10,3 32 10,1
Ohio 38 26,2 40 43,5 82 19,1 80 25,2
Wisconsin 45 31,0 10 10,9 128 29,8 97 30,6
Total 145 100,0 92 100,0 429 100,0 317 100,0
Eşantion clinic internaţional de adulţib
Australia 72 43,6 20 18,2 18 6,0 17 19,5
Canada 0 0,0 3 2,7 83 27,7 11 12,6
Italia 25 15,2 12 10,9 39 13,0 27 31,1
Olanda 68 41,2 75 68,2 160 53,3 32 36,8
Total 165 100,0 110 100,0 300 100,0 87 100,0
Eşantion clinic de adolescenţi din SUAc
Indiana 5 5,0 0 0,0 10 10,2 16 14,2
Maryland 17 16,8 3 13,1 11 11,3 4 3,5
Michigan 4 4,0 1 4,3 11 11,2 6 5,3
Ohio 45 44,5 13 56,5 31 31,6 47 41,6
Wisconsin 30 29,7 6 26,1 35 35,7 40 35,4
Total 101 100,0 23 100,0 98 100,0 113 100,0
Notă: AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/vărsături; BN
= Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie.
a
N=983; bN=662; cN=335.
Tabelul 5.2
Valorile medii ale vârstei şi ale IMC-ului pentru eşantioanele clinice EDI-3 de adulţi din SUA
şi din lotul internaţional, pe grupuri de diagnostic
Grupul de diagnostic
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
SUA a
Internaţional b
SUA c
Internaţional d
SUA e
Internaţional f
SUA g
Internaţionalh
18-53 ani 18-53 ani 18-53 ani 18-43 ani 18-53 ani 18-54 ani 18-54 ani 18-47 ani
Variabila M AS M AS M AS M AS M AS M AS M AS M AS
Vârsta 25,73 9,10 25,25 7,06 25,95 7,93 25,10 5,03 23,93 6,74 25,89 6,65 26,03 8,91 25,87 6,34
IMC 15,48 1,87 14,78 1,67 16,86 1,86 15,94 1,24 22,33 4,84 21,45 3,32 21,62 6,35 22,09 5,00
Notă: IMC = Indice de masă corporală; AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip
alimentaţie compulsivă/vărsături; BN = Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă
specificaţie.
a
n=145; bn=165; cn=92; dn=110; en=429; fn=300; gn=317; hn=87.
145
Tabelul 5.3
Valorile medii ale vârstei şi ale IMC-ului pentru eşantionul clinic EDI-3 de adolescenţi din SUA,
pe grupuri de diagnostic
Grupul de diagnostic
AN-R a
AN-AC/Vb BNc TCAFASd
Variabila M AS M AS M AS M AS
Vârsta 15,02 1,59 15,26 1,63 15,89 1,12 15,69 1,32
IMC 15,72 1,56 17,05 1,70 21,23 3,91 20,92 5,73
Notă: IMC = Indice de masă corporală; AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip
alimentaţie compulsivă/vărsături; BN = Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă
specificaţie.
n=101; bn=23; cn=98; dn=113.
a
Tabelul 5.4
Mediile scorurilor brute la scalele EDI-3 pentru eşantionul clinic EDI-3 de adolescenţi din SUA, pe
grupuri de diagnostic
Grupa de diagnostic
AN-Ra AN-AC/Vb BNc TCAFASd
Scala EDI-3 M AS M AS M AS M AS
Scala de Risc de tulburare de
comportament alimentar
Dorinţa de a fi slab ( DS) 17,74 8,96 18,04 8,83 20,72 6,80 20,79 6,87
Bulimie (B) 2,86 3,38 8,39 8,38 16,59 8,93 9,77 7,87
Nemulţumire faţă de corp (NC) 24,06 12,21 25,52 12,92 28,82 10,09 29,46 10,40
Scala psihologică
Stimă de sine scăzută (SSS) 11,56 6,54 11,56 6,54 11,56 6,54 11,56 6,54
Alienare personală (AP) 12,45 6,93 12,45 6,93 12,45 6,93 12,45 6,93
Nesiguranţă interpersonală (NI) 10,46 6,32 10,46 6,32 10,46 6,32 10,46 6,32
Alienare interpersonală (AI) 9,63 5,81 9,63 5,81 9,63 5,81 9,63 5,81
Deficite interoceptive(DI) 14,82 8,84 14,82 8,84 14,82 8,84 14,82 8,84
Dezechilibru emoţional (DE) 7,33 5,79 7,33 5,79 7,33 5,79 7,33 5,79
Perfecţionism (P) 12,52 6,19 12,52 6,19 12,52 6,19 12,52 6,19
Ascetism (A) 11,32 6,40 11,32 6,40 11,32 6,40 11,32 6,40
Frica de maturitate (FM) 11,39 6,79 11,39 6,79 11,39 6,79 11,39 6,79
Notă: AN-R= Anorexie nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V= Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/vărsături;
BN= Bulimie nervoasă; TCAFAS= Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie.
n=101; bn=23; cn=98; dn=113.
a
146
Tabelul 5.5
Mediile scorurilor brute pentru eşantioanele clinice EDI-3 de adulţi din SUA şi din lotul internaţional, pe grupuri de diagnostic
Grupul de diagnostic
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
a c d e g
SUA Internaţionalb SUA Internaţional SUA Internaţionalf SUA Internaţionalh
Scala EDI-3 M AS M AS M AS M AS M AS M AS M AS M AS
Scala de Risc pentru tulburări
de comportament alimentar
Dorinţa de a fi slab ( DS) 17,98 8,59 17,29 8,51 21,24 7,04 19,96 7,15 21,49 5,68 22,01 5,76 21,24 6,95 20,55 7,72
Bulimie (B) 4,01 3,78 3,92 5,30 13,05 8,40 14,56 7,60 20,40 7,27 20,20 6,67 10,54 7,97 12,13 8,18
Nemulţumire faţă de corp (NC) 23,86 10,60 25,07 10,11 28,17 10,00 25,92 9,81 29,92 9,10 29,07 9,12 29,22 10,17 28,89 10,70
Scala psihologică
Stimă de sine scăzută (SSS) 13,05 6,07 14,06 5,44 13,05 6,07 14,06 5,44 13,05 6,07 14,06 5,44 13,05 6,07 14,06 5,44
Alienare personală (AP) 13,60 6,28 14,55 5,95 13,60 6,28 14,55 5,95 13,60 6,28 14,55 5,95 13,60 6,28 14,55 5,95
Nesiguranţă interpersonală (NI) 11,59 6,16 11,90 5,46 11,59 6,16 11,90 5,46 11,59 6,16 11,90 5,46 11,59 6,16 11,90 5,46
Alienare interpersonală (AI) 10,30 5,36 12,01 4,91 10,30 5,36 12,01 4,91 10,30 5,36 12,01 4,91 10,30 5,36 12,01 4,91
Deficite interoceptive (DI) 16,94 8,14 17,82 6,96 16,94 8,14 17,82 6,96 16,94 8,14 17,82 6,96 16,94 8,14 17,82 6,96
Dezechilibru emoţional (DE) 8,16 5,70 9,16 5,09 8,16 5,70 9,16 5,09 8,16 5,70 9,16 5,09 8,16 5,70 9,16 5,09
Perfecţionism (P) 13,80 5,89 11,88 5,29 13,80 5,89 11,88 5,29 13,80 5,89 11,88 5,29 13,80 5,89 11,88 5,29
Ascetism (A) 12,73 5,72 12,85 5,12 12,73 5,72 12,85 5,12 12,73 5,72 12,85 5,12 12,73 5,72 12,85 5,12
Frica de maturitate (FM) 10,82 6,91 12,00 6,68 10,82 6,91 12,00 6,68 10,82 6,91 12,00 6,68 10,82 6,91 12,00 6,68
Notă: AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/vărsături; BN = Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburare de comportament
alimentar fără altă specificaţie.
a
n=145; bn=165; cn=92; dn=110; en=429; fn=300; gn=317; hn=87.
147
6
Fidelitate şi validitate
149
În plus, coeficienţii de fidelitate ai Scalelor fi 90% siguri că scorul real al persoanei va fi
psihologice şi ai scalelor compozite sunt afişaţi în cuprins între limita superioară şi cea inferioară a
tabelul 6.1. În general, pentru SCNPG coeficienţii intervalului. Utilizarea intervalelor de încredere
de fidelitate sunt cuprinşi în intervalul 0,93 – 0,97 ar trebui să reprezinte un avertisment, pentru
pentru cele trei grupuri folosite pentru etalonare. utilizator, asupra faptului că există o variaţie
Toţi ceilalţi coeficienţi compoziţi de fidelitate se inerentă de eroare în scorurile unei persoane
încadrau între 0,80 şi 0,90 în cele trei eşantioane şi că precizia scorurilor obţinute nu poate fi de
folosite pentru etalonare, excepţie făcând SCCE 100%. Cu alte cuvinte, scorul obţinut reprezintă
pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi o estimare a scorului real al unei persoane.
(0,78). Medianele coeficienţilor de fidelitate Intervalul de încredere de 90% se calculează
pentru Scalele psihologice au fost de 0,84, 0,74 prin multiplicarea valorii critice de 1,65 cu
şi 0,85 pentru eşantionul clinic de adulţi din ESM, după care se adaugă şi se scade acest
SUA, eşantionul clinic internaţional de adulţi produs din scorul obţinut, pentru a găsi limita
şi, respectiv, eşantionul clinic de adolescenţi din superioară şi cea inferioară ale intervalului. De
SUA. exemplu, o cotă T de 50 a SCRTCA, împreună
Pentru comparaţie, tabelul 6.2 prezintă cu un ESM de 3,16, produce un interval de
coeficienţii alfa pentru scalele EDI‑3 reconfigu- încredere corespunzător probabilităţii de 90%
rate, folosind sistemul de cotare de la 0 la 3 al pentru cota T de 44‑56 (adică 50 ± 1,65 ESM). În
EDI‑2. Coeficienţii alfa din tabelele 6.1 şi 6.2 acest exemplu, examinatorul poate fi 90% sigur
sunt comparabili în mare măsură, majoritatea de faptul că scorul real al persoanei examinate
scalelor indicând doar o diferenţă minimă între este cuprins în acest interval. Intervalele de
coeficienţii alfa de fidelitate. Diferenţa cea mai încredere corespunzătoare probabilităţii de 90%
semnificativă o reprezintă atenuarea relativă a pentru scorurile compozite EDI‑3 sunt afişate în
coeficienţilor alfa ai scalei B pentru eşantioanele Anexele A- C şi se bazează pe erorile standard de
folosite pentru etalonare ale grupului cu AN‑R. estimare (Stanley, 1971), o rectificare a regresiei
Similar coeficienţilor alfa ai scalei B a EDI‑3, către medie a scorului real. Diferenţa practică
coeficienţii alfa ai EDI-2 în cadrul eşantioanelor în privinţa IC între ESM şi eroarea standard de
cu AN-R folosite pentru etalonare au valori mici, estimare constă în relativa asimetrie a intervalului
datorită restrângerii pronunţate a intervalului bazat pe eroarea standard de estimare, pe măsură
scorurilor acestor grupuri. ce scorurile obţinute deviază semnificativ de
la media cotelor T. Aceasta înseamnă că, pe
Erori standard de măsurare (ESM) şi intervale măsură ce scorurile obţinute deviază mai mult
de încredere (IC) de la media cotelor T, IC va deveni mai asimetric.
Anexele A – C prezintă şi intervalele de încredere
ESM oferă o estimare a variaţiei aşteptate corespunzătoare probabilităţii de 90% pentru
a scorului unei persoane examinate faţă de scalele EDI‑3 bazate pe ESM. Aceste IC ale
scorul real al acesteia (Crocker şi Algina, 1986). scalelor sunt simetrice în cadrul intervalului de
Scopul practic al calculării ESM este acela de a scoruri observate şi sunt interpretate în aceeaşi
oferi utilizatorului o indicaţie asupra modului în manieră ca IC pentru scorurile compozite EDI‑3.
care erorile de măsurare afectează interpretarea
scorurilor unui test. Aceasta se face, de obicei, Stabilitatea test‑retest
utilizând ESM pentru stabilirea IC care formează
o zonă sau un interval în jurul valorii scorului Corelaţia test‑retest oferă o indicaţie a
obţinut de o persoană. ESM‑urile pentru fiecare stabilităţii testului, între două ocazii de testare.
scală EDI‑3 şi scală compozită pentru cele Ţinând cont de faptul că EDI‑3 este un instrument
trei eşantioane folosite pentru etalonare sunt creat astfel încât să fie sensibil la schimbarea
prezentate în tabelul 6.3. ESM‑urile reprezintă apărută în timp, stabilitatea temporală a acestuia
baza pentru stabilirea IC, corespunzătoare a fost evaluată într‑un interval scurt de timp.
scorurilor obţinute de către o persoană. Acest lucru s‑a făcut cu scopul de a minimiza
Intervalele de încredere sunt exprimate sub atât factorii inerenţi, cât şi cei externi, care ar
forma unui interval care se extinde deasupra şi putea influenţa scorurile testelor (de exemplu,
dedesubtul scorului obţinut de o persoană, în schimbarea tratamentului, fluctuaţii ale stărilor
interiorul căruia se află, probabil, scorul real. psihologice). Eşantionul de test‑retest a fost
Un interval de încredere obişnuit reprezintă alcătuit din 34 de participante, care au urmat,
un interval corespunzător probabilităţii de în trecut, un tratament pentru tulburări de
90%, cu ajutorul căruia utilizatorii testului pot comportament alimentar. Participantele aveau
150
Tabelul 6.1
Coeficienţii alfa pentru eşantioanele clinice, internaţional şi din SUA, de adulţi şi cel clinic de
adolescenţi din SUA ale EDI-3, folosind sistemul de cotare de la 0 la 4
Notă: AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/vărsături; BN
= Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie.
a
AN-R: n = 145, AN-AC/V: n = 92, BN: n = 429, TCAFAS: n = 317, eşantion total: N = 983. b AN-R: n = 165, AN-AC/V: n = 110,
BN: n = 300, TCAFAS: n = 87, eşantion total: N = 662. c AN-R: n = 101, AN-AC/V: n = 23, BN: n = 98, TCAFAS: n = 113, eşantion
total: N = 335.
151
vârste cuprinse între 15 şi 55 de ani (M=25,2 ani; ale cotelor T şi corelaţiile test‑retest pentru
AS=9,9 ani), iar intervalul dintre test şi retest a fiecare scală şi scală compozită. Per ansamblu,
fost cuprins între una şi şapte zile (M=2,6 zile; coeficienţii test‑retest de stabilitate s‑au dovedit
AS=1,9 zile). Compoziţia acestui grup în funcţie excelenţi. Coeficientul pentru SCRTCA a fost de
de diagnostic a fost de 40,6%, 15,6%, 31,3% şi 0,98, iar coeficientul pentru SCNPG a fost de 0,97.
12,5% pentru AN‑R, anorexie nervoasă de tip Medianele coeficienţilor test‑retest pentru scalele
alimentaţie compulsivă/vărsături (AN‑AC/V), de Risc de tulburare de comportament alimentar
bulimie nervoasă (BN) şi, respectiv, tulburări de şi pentru Scalele psihologice au fost de 0,95 şi,
comportament alimentar fără altă specificaţie respectiv, de 0,93.
(TCAFAS). Tabelul 6.4 prezintă datele descriptive
Tabelul 6.2
Coeficienţii alfa pentru eşantioanele clinice, internaţional şi din SUA, de adulţi şi cel clinic de
adolescenţi din SUA ale EDI-3, folosind sistemul de cotare de tip 0-3 al EDI-2
152
Tabelul 6.3
Erori standard de măsurare (ESM) ale EDI-3 şi pentru eşantioanele clinice, internaţional şi din
SUA, de adulţi şi cel clinic de adolescenţi din SUA, pentru sistemul de cotare de tip 0-4
Notă: AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/vărsături; BN
= Bulimie nervoasă; TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie.
a
AN-R: n = 145, AN-AC/V: n = 92, BN: n = 429, TCAFAS: n = 317, eşantion total: n = 983. bAN-R: n = 165, AN-AC/V: n = 110, BN:
n = 300, TCAFAS: n = 87, eşantion total: n = 662. cAN-R: n = 101, AN-AC/V: n = 23, BN: n = 98, TCAFAS: n = 113, eşantion total:
n = 335.
153
Validitatea 1993; Welch şi colab., 1998). În cazul eşantioanelor
nonclinice, factorii EDI au tendinţa să se separe
Dovezi bazate pe structura internă în factori care măsoară patologia principală a
comportamentului alimentar şi în factori care
Studii de intercorelaţie sunt strâns legaţi de variabile psihologice. Joiner
şi Heatherton (1998) au examinat structura
Corelaţiile dintre scalele EDI‑3 şi scalele factorilor pentru cinci dintre scalele EDI‑2
compozite pentru cele trei grupe utilizate (adică Dorinţa de a fi slab, Bulimie, Perfecţionism,
pentru etalonare sunt prezentate în Anexa D. Neîncredere interpersonală, Frica de maturitate), în
Aceste matrici de corelaţie au fost create după cadrul unui eşantion relativ extins de studenţi,
eliminarea cazurilor care aveau informaţii testându‑i de două ori (la o distanţă de 10 ani),
absente pentru oricare dintre scalele folosite în şi au găsit suport pentru structura de factori
matricea de inter‑corelaţii. Tabelul 6.5 prezintă urmărită. Oricum, este important de precizat că
compoziţia în funcţie de diagnostic şi procentele numărul de itemi incluşi influenţează rezultatele
participanţilor pentru fiecare dintre cele două studiilor de analiză factorială cu mai puţini itemi,
eşantioane utilizate pentru etalonare din SUA, crescând probabilitatea identificării constructelor
împreună cu eşantionul internaţional utilizat urmărite.
pentru etalonare. Vârsta medie a participanţilor Chiar dacă a existat o susţinere generală
a fost de 25,2 ani (AS=8,1 ani) şi 15,6 ani (AS=1,3 pentru structura de factori a variantelor originale
ani) pentru eşantionul clinic combinat de adulţi a EDI şi EDI‑2 în eşantioanele clinice, gradul înalt
din SUA şi, respectiv, pentru eşantionul clinic de intercorelaţii dintre subscalele EDI a condus
combinat de adolescenţi din SUA. Scalele DS la rezultatele prezise în studiile analitice, ale
şi NC înregistrează cele mai puternice corelaţii saturaţiilor itemilor în mai mult de o singură
dintre cele ale scalelor Riscului de tulburare de scală (Eberenz şi Gleaves, 1994; Espelage şi
comportament alimentar pentru ambele grupuri colab., 2003; Franko şi colab., 2004; van Strien şi
menţionate mai sus. Dată fiind combinaţia de Ouwens, 2003; Welch şi colab., 1990). Espelage şi
pacienţi care îşi provoacă vărsături şi pacienţi colab. au utilizat AFC în studiul unui eşantion
care nu fac acest lucru, s‑a anticipat faptul că clinic şi au constatat că modelul cu 8 factori
corelaţia dintre scalele B şi DS şi dintre scalele B presupus nu se potrivea la nivelul itemilor;
şi NC ar fi relativ reduse. Anexa D indică faptul oricum, acest fapt a fost confirmat printr‑o AFC,
că există un pattern valabil pentru aceste grupuri utilizând datele statistice referitoare la itemi şi
utilizate pentru etalonare. Scalele care intră în scalele din care aceştia provin. Această abordare
compoziţia SCI, SCPI şi SCPE prezintă corelaţii a condus la estimări ale fidelităţii scalei cu valori
mai puternice cu scalele care fac parte din cuprinse între 0,82 şi 0,93. Ca urmare a acestor
aceeaşi scală compozită decât cu celelalte Scale rezultate, autorii au stabilit că „aceste rezultate
psihologice. Excepţia de la această regulă generală sugerează că cele opt scale reprezintă constructe
se observă în cazul scalelor P şi A care compun diferite, iar utilizarea EDI la nivel de scale este
SCCE. Scala A prezintă o corelaţie mai mare cu parţial susţinută” (pp. 77‑78).
scala DI decât cu scala P. Acest pattern este, de Constatările cercetărilor anterioare, potri-
obicei, concordant cu rezultatele AFE şi AFC, vit cărora subscalele Riscului de tulburare de
care sunt prezentate în următoarele trei secţiuni comportament alimentar sunt empiric diferite
ale acestui capitol. de Scalele psihologice, sugerează că, cel puţin la
nivelul scalelor, prin EDI sunt evaluate două
Analiza factorială a versiunilor anterioare constructe cuprinzătoare şi distincte. Această
ale EDI constatare a stat la baza deciziei de a efectua
separat AFE şi AFC asupra acelor scale şi asupra
Structura internă a versiunilor anterioare ale scalelor psihologice.
EDI a fost examinată pe larg. În general, studiile
susţin o structură cu opt factori pentru versiunea Analiza factorială exploratorie a itemilor
EDI cu 64 de itemi, utilizând eşantioane clinice scalei compozite EDI‑3 Risc de tulburare de
(Eberenz şi Gleaves, 1994; Raciti şi Norcross, comportament alimentar
1987; Welch şi colab., 1990). În schimb, de obicei,
s‑au identificat mai puţini factori atunci când Relaţiile care stau la baza itemilor au fost
EDI a fost administrat eşantioanelor nonclinice analizate utilizând AFE. Toate AFE au fost
(Bennett şi Stevens, 1997; Franko şi colab., 2004; realizate folosind versiunea de software 11.5
Machado şi colab., 2001; Phelps şi Wilczenski, a SPSS‑PC. Pentru fiecare analiză s‑a utilizat
154
Tabelul 6.4
Coeficienţi de stabilitate test-retest pentru scalele şi scalele compozite EDI-3
Notă: N = 34.
155
scalei B definesc primul factor pentru eşantionul Tabelul 6.6
clinic internaţional de adulţi (a se vedea tabelul Procentajul participanţilor pe grupuri de
6.8). Această inversare de ordine este probabil diagnostic la analiza factorială exploratorie a
influenţată de procentul relativ mare al pacienţilor itemilor scalei compozite Risc de tulburare de
cu diagnostice asociate cu alimentaţia compulsivă comportament alimentar pentru eşantioanele
şi cu provocarea vărsăturilor în eşantionul clinic clinice internaţional şi din SUA
internaţional de adulţi (tabelul 6.6). Examinarea
tabelelor 6.7 – 6.9 indică faptul că, pentru marea Eşantion clinic
lor majoritate, itemii din scalele DS, B şi NC Adulţi (%) Adolescenţi (%)
prezintă cea mai mare saturaţie pe respectiva Grup de SUAa Internaţionalb SUAc
scală. Oricum, există câteva excepţii de la acest diagnostic
pattern. De exemplu, itemul 2 (item al scalei NC) AN-R 16,8 24,9 30,1
AN-AC/V 9,4 16,6 6,9
are saturaţii mari şi pe scala DS, în fiecare dintre
BN 41,6 45,4 29,9
grupurile utilizate pentru etalonare. Utilizând o TCAFAS 32,2 13,1 33,1
soluţie cu 11 factori în cazul itemilor scalei EDI‑2,
van Strien şi Ouwens (2003) raportează saturaţii Notă: AN-R= Anorexie nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/
V= Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/
în scale diferite pentru itemul 2 într‑un eşantion vărsături; BN= Bulimie nervoasă; TCAFAS= Tulburări de
clinic şi în unul nonclinic de elevi de liceu; în comportament alimentar fără altă specificaţie.
cazul unui eşantion nonclinic de studenţi, itemul a
N=983; bN=662; cN=335.
2 şi itemul 12 (ambii asociaţi cu nemulţumirea
faţă de burtă) au, fiecare, saturaţie mare în alt
factor. Acest fapt sugerează că, cel puţin în cazul Tabelul 6.7
studenţilor, nemulţumirea faţă de burtă poate Saturaţiile în factorul principal ale scalelor din
avea o semnificaţie anume, oarecum diferită de EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
atitudinile obişnuite faţă de alte părţi ale corpului. alimentar pentru eşantionul clinic de adulţi
În mod similar, itemul 53 (un item al scalei B) din SUA
prezintă o saturaţie secundară semnificativă pe
scala DS, pentru fiecare dintre cele trei grupuri Scala de Risc de tulburare de
utilizate pentru etalonare. Itemul 47 (un item de comportament alimentar
curând atribuit scalei NC a EDI-3) are saturaţie Item/scală NC B DS
mare pe scala DS în toate grupurile utilizate Itemul 62 NC 0,96
pentru etalonare. Din motive legate de conţinut, Itemul 55 NC 0,86
precum şi pe baza altor dovezi psihometrice Itemul 59 NC 0,85
(cum ar fi, corelaţiile item‑scor total), itemul 47 Itemul 45 NC 0,82
rămâne atribuit scalei NC. Itemul 31 NC 0,78
Itemul 9 NC 0,73
Itemul 19 NC 0,61
Analiza factorială exploratorie a itemilor Scalei
Itemul 12 NC 0,50 0,26
Psihologice EDI‑3 Itemul 2 NC 0,40 0,36
Itemul 5 B 0,90
Rezultatele AFE pentru itemii Scalei psiholo- Itemul 28 B 0,87
gice în cele trei grupe utilizate pentru etalonare Itemul 4 B 0,86
au fost obţinute printr‑o modalitate identică cu Itemul 46 B 0,86
analizele realizate pentru itemii scalei Riscului de Itemul 38 B 0,86
tulburare de comportament alimentar. Tabelul 6.10 Itemul 64 B 0,72
prezintă compoziţia în funcţie de diagnostic şi Itemul 61 B 0,70
procentul participanţilor pentru fiecare dintre Itemul 16 DS 0,89
cele trei eşantioane utilizate pentru etalonare care Itemul 49 DS 0,84
au dat răspunsuri la toţi itemii. Aceleaşi criterii Itemul 7 DS 0,68
ale AFE, utilizate în evaluarea itemilor scalei Itemul 32 DS 0,21 0,65
Riscului de tulburare de comportament alimentar, au Itemul 11 DS 0,61
fost folosite pentru evaluarea rezultatelor AFE Itemul 47 NC 0,58
Itemul 25 DS 0,58
efectuate asupra itemilor Scalei psihologice. După
Itemul 1 DS 0,48
evaluarea unei serii de soluţii cu 6 până la 10
Itemul 53 B 0,36 0,39
factori, a apărut o soluţie AFE cu 8 factori, care
s‑a potrivit cel mai bine datelor. Tabelele 6.11 – Notă: Metoda de extracţie: axa principală; Metoda de rotaţie:
Promax; NC = Nemulţumire faţă de corp; B = Bulimie; DS =
6.13 prezintă patternul de saturaţii ale factorilor Dorinţa de a fi slab.
156
Tabelul 6.8 Tabelul 6.9
Saturaţiile în factorul principal ale scalelor din Saturaţiile în factorul principal ale scalelor din
EDI-3 de Risc de tulburare de comportament EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
alimentar pentru eşantionul clinic alimentar pentru eşantionul clinic de
internaţional de adulţi adolescenţi din SUA
pentru o soluţie cu 8 factori pentru fiecare dintre vreme ce primul factor pentru eşantionul clinic
cele trei grupuri utilizate pentru etalonare. de adolescenţi din SUA conţine majoritatea
Modelul AFE cu 8 factori pentru eşantionul clinic itemilor scalelor SSS şi AP, itemii scalei A au
de adulţi din SUA (tabelul 6.11) a reprezentat saturaţii mari şi în acest factor şi sunt, de obicei,
52,3% din varianţa totală, în vreme ce modelele itemii cu cea mai mare saturaţie în acest factor.
eşantionului clinic internaţional de adulţi şi cel Acest lucru poate indica faptul că negarea de sine
clinic de adolescenţi din SUA au reprezentat şi stinghereala în ceea ce priveşte funcţionarea
procente similare de 57,4% şi, respectiv, 46,6% corpului sunt strâns legate de insuficienta
din varianţa totală. cunoaştere de sine a adolescenţilor. O altă
Aşa cum se observă în tabelele 6.11 – 6.13, explicaţie ar putea fi şi aceea că ascetismul nu
există un grad de consistenţă în ceea ce priveşte reuşeşte să se constituie într‑un factor unitar,
factorii AFE; cu toate acestea, există şi un grad deoarece constructul este insuficient format la
moderat de inconsistenţă la nivelul factorilor adolescenţii pentru care itemii au saturaţii mari
în cadrul celor trei grupuri utilizate pentru în constructul factorial dominant. Dimpotrivă,
etalonare. De exemplu, itemii scalelor SSS şi AP itemii scalei A au saturaţii mari preponderent
formează, în mare măsură, primul factor pentru într‑un factor unitar pentru eşantionul clinic
eşantioanele clinice de adulţi din SUA şi cel de adulţi din SUA (a se vedea tabelul 6.11) şi
internaţional (a se vedea tabelele 6.11 şi 6.12). În împart un factor cu alţi itemi ai scalei P, pentru
157
eşantionul internaţional de adulţi. Indicând un pentru model [gl], (c) probabilitatea [p],
anumit grad de variabilitate, itemii scalelor NI şi (d) raportul dintre χ2 şi gradele de libertate [χ2:
AI au avut tendinţa de a forma un factor în cadrul gl], (e) indicele de potrivire comparativ [ICP] şi
celor trei eşantioane utilizate pentru etalonare. (f) rădăcina pătrată medie a erorii de aproximare
Itemii sclei DI au avut tendinţa de a forma un [RPMEA]. Datorită influenţei dimensiunii
factor de o consistenţă moderată, în cadrul celor eşantionului asupra testului chi‑square (χ2),
trei eşantioane, în vreme ce factorul FM a apărut s‑au interpretat preferenţial indicii de potrivire
constant în toate cele trei eşantioane. ICP şi RPMEA, deoarece aceştia oferă evaluări
mai stabile şi precise (Hu şi Bentler, 1995). Hu şi
Analiza factorială confirmatorie a Scalelor Bentler (1999) au demonstrat că valorile RPMEA
psihologice EDI‑3 de 0,06 sau mai mici şi valorile ICP de 0,95 sau
mai mari indică o bună potrivire a modelului la
S‑a folosit o AFC pentru a evalua două datele obţinute.
modele configurale ale scalelor psihologice. Aşa cum se observă în tabelul 6.15, datele
Modelul 1, prezentat în figura 6.1, este o statistice referitoare la potrivirea modelului
reprezentare conceptuală cu un singur factor indică faptul că Modelul 2 reprezintă o potrivire
a scalelor psihologice. Acest factor unitar mai bună a constructelor fundamentale, în
reprezintă configuraţia SCNPG. Modelul 2, comparaţie cu Modelul 1. Raportul dintre χ2 şi
prezentat în figura 6.2, reprezintă structura gradele de libertate şi RPMEA este mai mic pentru
scalelor/scalelor compozite pentru SCI, SCPI,
SCPE şi SCCE. Modelul 2 exclude scala FM,
pentru că aceasta nu contribuie la niciuna Tabelul 6.10
dintre scalele compozite testate în acest model. Procentul participanţilor pe grupuri de
Ambele modele din figurile 6.1 şi 6.2, reprezintă diagnostic la analiza factorială exploratorie
variabilele studiate (adică, scalele psihologice) a itemilor psihologici pentru eşantioanele
sub formă de dreptunghiuri, iar constructele clinice din SUA şi cel internaţionale
latente sau „factorii” sub formă de ovale mai
mari. Săgeţile îndreptate dinspre factori către Eşantion clinic
scale indică structura specifică a factorului care Adulţi (%) Adolescenţi (%)
este evaluat. Figurile 6.1 şi 6.2 conţin şi ovale mai Grupul de SUAa Internaţionalb SUAc
mici sub fiecare scală psihologică, reprezentând diagnostic
un termen de eroare pentru varianţa care nu este AN-R 15,2 25,2 29,4
măsurată de modelul AFC. AN-AC/V 9,8 16,4 6,8
Analizele factoriale confirmatorii au BN 42,1 45,5 30,2
fost realizate utilizând programul software TCAFAS 32,9 12,9 33,6
de modelare prin ecuaţii structurale AMOS Notă: AN-R = Anorexia nervoasă de tip restrictiv; AN-
(versiunea 4.0) (Arbuckle şi Wothke, 1999). AC/V = Anorexia nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/
Modelele 1 şi 2 au fost evaluate folosind EDI‑3 vărsături; BN = Bulimia nervoasă; TCAFAS = Tulburare de
comportament alimentar fără altă specificaţie.
pentru ambele eşantioane clinice de adulţi şi de
a
N=866; bN=650; cN=295. Variaţia în mărimea eşantionului
adolescenţi din SUA. Eliminarea tuturor cazurilor este rezultatul utilizării metodei de eliminare listwise.
având date incomplete a fost realizată înainte de
calculul rezultatelor AFC, iar procentul obţinut
al participanţilor din fiecare grup de diagnostic
este prezentat în tabelul 6.14. Modelul 2 (comparativ cu Modelul 1), atât pentru
Figurile 6.3 şi 6.4 prezintă rezultatele eşantionul de adolescenţi, cât şi pentru cel de
standardizate din Modelul 1 pentru eşantionul adulţi. În mod similar, ICP pentru Modelul 2 este
clinic de adulţi şi, respectiv, pentru eşantionul mai mare atât pentru eşantionul de adolescenţi,
clinic de adolescenţi din SUA. În mod similar, cât şi pentru cel de adulţi. Aceşti indici de potrivire
figurile 6.5 şi 6.6 prezintă rezultatele standardi- sugerează că Modelul 2 prezintă o potrivire
zate analoage din Modelul 2 pentru aceste două relativă mai bună în comparaţie cu Modelul 1.
grupuri. Cu toate acestea, Modelul 2 nu întruneşte toate
Statisticile referitoare la potrivirea modelului criteriile de potrivire, aşa cum au fost specificate
pentru Modelele 1 şi 2 sunt prezentate în de Hu şi Bentler (1999). Mai precis, în vreme
tabelul 6.15. Următoarele statistici referitoare ce valorile ICP sunt mai mari de 0,95, valorile
la potrivirea modelului sunt prezentate pentru RPMEA pentru Modelul 2 sunt mai mari decât
aceste modele: (a) χ2, (b) gradele de libertate limita sugerată de 0,06. Per ansamblu, aceste
158
rezultate sugerează că scalele psihologice EDI‑3 scalelor EDI‑3. Ca atare, alte motive, alături de
pot fi explicate mai bine printr‑o reprezentare analiza factorială, au fost luate în considerare
multifactorială, aşa cum apare în scalele pe parcursul construcţiei scalelor (de exemplu,
psihologice compozite multiple EDI‑3. În vreme decizii legate de conţinut, de continuitatea
ce Modelul 2 nu prezintă o potrivire satisfăcătoare itemilor între EDI‑2 şi EDI‑3). Cu toate acestea,
în ceea ce priveşte evaluarea scalelor psihologice rezultatele obţinute prin AFC la nivelul scalelor
compozite, dintr‑o perspectivă bazată exclusiv de ordinul întâi asigură suport empiric pentru
pe constructe factoriale, trebuie menţionat faptul scalele compozite EDI‑3, ca reprezentând
că scopul acestei cercetări nu a fost să ofere scale constructe distincte de ordin superior din punct
compozite pure factorial. Relevanţa clinică a de vedere teoretic.
reprezentat principalul motiv în construcţia
159
Tabelul 6.11
Saturaţiile principalilor factori pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA pentru
Scalele psihologice EDI-3
Item/Scală Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3 Factorul 4 Factorul 5 Factorul 6 Factorul 7 Factorul 8
Itemul 41 SSS 0,87
Itemul 37 SSS 0,84
Itemul 50 SSS 0,80
Itemul 27 SSS 0,79
Itemul 10 SSS 0,75
Itemul 42 SSS 0,68
Itemul 20 AP 0,59
Itemul 24 AP 0,58
Itemul 91 AP 0,57 0,26
Itemul 84 AP 0,48 0,23
Itemul 56 AP 0,41 0,26
Itemul 18 AP 0,41
Itemul 23 NI 0,73
Itemul 15 NI 0,71 -0,32
Itemul 73 NI 0,21 0,60
Itemul 57 NI 0,59 -0,25
Itemul 69 NI 0,24 0,58
Itemul 30 AI 0,57 0,28
Itemul 34 NI 0,52 0,49
Itemul 54 AI 0,46 0,28 0,24
Itemul 87 NI 0,45
Itemul 17 AI 0,43 0,38
Itemul 76 AI
Itemul 60 DI 0,81
Itemul 21 DI 0,80
Itemul 51 DI 0,80
Itemul 26 DI 0,27 0,70
Itemul 33 DI 0,23 0,58
Itemul 44 DI 0,41 0,33
Itemul 40 DI 0,35
Itemul 8 DI 0,33
Itemul 22 FM 0,79
Itemul 3 FM 0,78
Itemul 14 FM 0,74
Itemul 39 FM 0,72
Itemul 48 FM 0,69
Itemul 58 FM 0,58
Itemul 6 FM 0,56
Itemul 35 FM 0,35 0,29
Itemul 79 DE 0,71
Itemul 83 DE 0,63
Itemul 70 DE 0,57
Itemul 65 AI 0,56
Itemul 67 DE 0,30 0,47
Itemul 85 DE 0,43
Itemul 80 AP 0,31 0,39
(continuare)
160
Tabelul 6.11 (continuare)
Saturaţiile principalilor factori pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA pentru
Scalele psihologice EDI-3
Scala compozită
Neadaptare
psihologică
generală
SSS AP NI AI DI DE P A FM
E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9
Figura 6.1. Modelul 1: Model uni-factorial pentru Scala compozită a neadaptării psihologice generale
EDI-3. SSS = Stimă de sine scăzută; AP = Alienare personală; NI= Nesiguranţă interpersonală; AI =
Alienare interpersonală; DI = Deficite interoceptive; DE = Dezechilibru emoţional; P = Perfecţionism;
A = Ascetism; FM = Frica de maturitate.
161
Tabelul 6.12
Saturaţiile principalilor factori pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi pentru
Scalele psihologice EDI-3
162
Tabelul 6.12 (continuare)
Saturaţiile principalilor factori pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi pentru
Scalele psihologice EDI-3
SSS AP NI AI DI DE P A
E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8
Figura 6.2. Modelul 2: Model cu 4 factori pentru scalele psihologice compozite EDI-3. SSS = Stimă de
sine scăzută; AP = Alienare personală; NI= Nesiguranţă interpersonală; AI = Alienare interpersonală;
DI = Deficite interoceptive; DE = Dezechilibru emoţional; P = Perfecţionism; A = Ascetism.
163
Tabelul 6.13
Saturaţiile principalilor factori pentru eşantionul clinic de adolescenţi din SUA pentru
Scalele psihologice EDI-3
164
Tabelul 6.13 (continuare)
Saturaţiile principalilor factori pentru eşantionul clinic de adolescenţi din SUA pentru
Scalele psihologice EDI-3
Notă: Metoda de extracţie: Axa principală. Metoda de rotaţie: Promax. A = Ascetism; DE = Dezechilibru emoţional; AP =
Alienare personală; SSS = Stimă de sine scăzută; DI = Deficite interoceptive; AI = Alienare interpersonală; NI = Nesiguranţă
interpersonală; FM = Frica de maturitate; P = Perfecţionism.
165
Scala compozită
Neadaptare
psihologică
generală
SSS AP NI AI DI DE P A FM
E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9
Figura 6.3. Analiza factorială confirmatorie (AFC) cu factor unic EDI-3: Modelul 1 pentru eşantionul
clinic de adulţi din SUA. SSS = Stimă de sine scăzută; AP = Alienare personală; NI = Nesiguranţă
interpersonală; AI = Alienare interpersonală; DI = Deficite interoceptive; DE = Dezechilibru emoţional;
P = Perfecţionism; A = Ascetism; FM = Frica de maturitate.
Scala compozită
Neadaptare
psihologică
generală
SSS AP NI AI DI DE P A FM
E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9
Figura 6.4. Analiza factorială confirmatorie (AFC) cu factor unic EDI-3: Modelul 1 pentru eşantionul
clinic de adolescenţi din SUA. SSS = Stimă de sine scăzută; AP = Alienare personală; NI = Nesiguranţă
interpersonală; AI = Alienare interpersonală; DI = Deficite interoceptive; DE = Dezechilibru emoţional;
P = Perfecţionism; A = Ascetism; FM = Frica de maturitate.
166
0,66
0,86 0,66
SSS AP NI AI DI DE P A
E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8
Figura 6.5. Analiza factorială confirmatorie (AFC) cu patru factori EDI-3: Modelul 2 pentru
eşantionul clinic de adulţi din SUA. SSS = Stimă de sine scăzută; AP = Alienare personală; NI =
Nesiguranţă interpersonală; AI = Alienare interpersonală; DI = Deficite interoceptive; DE =
Dezechilibru emoţional; P = Perfecţionism; A = Ascetism.
0,81
0,94 0,75
SSS AP NI AI DI DE P A
E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8
Figura 6.6. Analiza factorială confirmatorie (AFC) cu patru factori EDI-3: Modelul 2 pentru
eşantionul clinic de adolescenţi din SUA. SSS = Stimă de sine scăzută; AP = Alienare personală;
NI = Nesiguranţă interpersonală; AI = Alienare interpersonală; DI = Deficite interoceptive; DE =
Dezechilibru emoţional; P = Perfecţionism; A = Ascetism.
167
Tabelul 6.15
Rezumatul statisticilor referitoare la potrivire pentru analiza factorială confirmatorie pentru
Modelele 1 şi 2 pentru eşantioanele clinice de adulţi şi adolescenţi din SUA
Notă: gl= grade de libertate; p = probabilitate; ICP = Indicele de potrivire comparativ; RPMEA= rădăcina pătrată medie a erorii
de aproximare.
N=866. bN=295. Variaţia în mărimea eşantionului este rezultatul utilizării metodei de eliminare listwise.
a
restrâns, respondenţii cu AN‑R înclinând către pentru fiecare eşantion. Aşa cum se observă
scoruri mai mici, iar grupul cu bulimie în direcţia din tabelul 6.19, există un pattern consecvent
opusă (a se vedea etaloanele din Anexele A – C între scalele de Risc de tulburare de comportament
şi, de asemenea, tabelele de corelaţii din Anexa alimentar şi EAT‑26. Subscala DS din EDI‑3 a
D). Aşa cum se observă în tabelele 6.16 şi 6.17, corelat cel mai puternic cu EAT‑26, atât în grupul
scalele EDI‑3 prezintă cea mai mare corelaţie cu de adulţi, cât şi în cel de adolescenţi (cu valori de
subscalele EDI‑2 corespondente. Este important 0,72 şi, respectiv, 0,70). Cea mai slabă corelaţie s‑a
de reţinut că constructul EDI‑2 Ineficacitate înregistrat între subscala B şi EAT‑26. Subscala
corelează semnificativ cu constructul EDI‑3 NC a corelat cu EAT‑26, înregistrând valori
SSS (0,95 pentru eşantionul clinic combinat de ale coeficienţilor de corelaţie de 0,52 şi 0,54 în
adolescenţi şi adulţi). De asemenea, semnificaţia eşantionul de adulţi şi, respectiv, de adolescenţi.
constructului de „interocepţie” s‑a păstrat în Pentru eşantionul de adulţi, corelaţiile Scalei
varianta revizuită a EDI‑3, aşa cum dovedeşte psihologice au variat de la 0,15 (scala P) la 0,50
corelaţia de 0,95 pentru scalele care‑l măsoară din (scala A), cu o mediană a corelaţiilor de 0,27.
EDI‑2 şi EDI‑3, atât în cadrul eşantionului clinic Mediana corelaţiilor dintre Scalele psihologice
de adulţi, cât şi în cel de adolescenţi din SUA. şi EAT‑26 în eşantionul de adolescenţi a fost
moderat mai ridicată (0,45). Pentru eşantionul de
Corelaţii cu alte instrumente de măsură ale adolescenţi, EAT‑26 a corelat cel mai slab cu scala
tulburărilor de comportament alimentar FM (0,24) şi cel mai puternic cu scala DI (0,54).
Corelaţiile cu BULIT‑R. Un grup nonclinic
Corelaţiile cu EAT‑26. Un grup clinic format de 543 de femei a completat EDI‑3 şi Testul de
din 210 femei şi 110 adolescente au completat Bulimie‑Revizuit (Bulimia Test‑Revised BULIT‑R;
atât EDI‑3, cât şi EAT‑26. EAT‑26 este un Thelan, Farmer, Wonderlich şi Smith, 1991).
chestionar standardizat, utilizat pe scară largă, BULIT‑R este un chestionar de autoevaluare
de autoevaluare a simptomelor tulburărilor de cu 28 de itemi, cu răspunsuri multiple, care se
comportament alimentar. Acest instrument cu 26 bazează pe criteriile pentru BN ale Manualului de
de itemi oferă scoruri corespunzătoare factorilor diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale, ediţia
„comportament alimentar restrictiv”, „bulimie şi a 3‑a revizuită (DSM‑III‑R; Asociaţia Americană
preocupări legate de alimente” şi „control asupra de Psihiatrie, 1987). Acest chestionar a stat la
senzaţiilor orale”, iar fidelitatea şi validitatea baza multor cercetări şi reprezintă un instrument
acestui instrument au fost în mod clar dovedite psihometric fidel pentru BN.
(Dotti şi Lazzari, 1998; Garner şi colab., 1982; Lee Vârsta medie a participanţilor a fost de 20,6
şi colab., 2002; Mintz şi O’Halloran, 2000). ani (AS=3,1 ani), iar valoarea medie a IMC‑ului a
Vârsta medie a acestor eşantioane a fost de fost de 22,78 (AS=4,45 ani). Aşa cum se observă
26,0 ani (AS=8,7 ani) pentru eşantionul de adulţi în Tabelul 6.20, scala B a corelat cel mai puternic
şi 15,4 ani (AS=1,5 ani) pentru eşantionul de cu BULIT‑R (0,81). Corelaţiile dintre scalele DS şi
adolescenţi. Tabelul 6.18 prezintă compoziţia în NC şi BULIT‑R au valori de 0,77 şi, respectiv, 0,64.
funcţie de diagnostic şi procentul participanţilor Coeficienţii de corelaţie dintre Scalele psihologice şi
168
Tabelul 6.16
Corelaţiile dintre EDI-2 şi EDI-3 pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA
Scala psihologică/
Scala compozită
Stimă de sine scăzută (SSS) 0,45 0,25 0,49 0,95 0,26 0,53 0,56 0,36 0,53 0,46 0,72
Alienare personală (AP) 0,40 0,30 0,40 0,89 0,28 0,58 0,66 0,44 0,54 0,58 0,83
Nesiguranţă interpersonală (NI) 0,28 0,14 0,30 0,59 0,20 0,85 0,49 0,30 0,39 0,32 0,77
Alienare interpersonală (AI) 0,26 0,24 0,31 0,62 0,35 0,77 0,54 0,34 0,47 0,58 0,72
Deficite interoceptive (DI) 0,39 0,35 0,36 0,64 0,37 0,58 0,95 0,39 0,57 0,59 0,58
Dezechilibru emoţional (DE) 0,23 0,31 0,23 0,52 0,18 0,35 0,51 0,33 0,37 0,93 0,50
Perfecţionism (P) 0,28 0,16 0,28 0,27 0,98 0,30 0,38 0,17 0,43 0,23 0,25
Ascetism (A) 0,52 0,30 0,45 0,55 0,45 0,43 0,61 0,33 0,96 0,47 0,48
Frica de maturitate (FM) 0,22 0,16 0,18 0,39 0,14 0,27 0,35 0,97 0,29 0,35 0,39
Scala compozită Ineficacitate (SCI) 0,45 0,29 0,47 0,97 0,28 0,58 0,64 0,42 0,56 0,55 0,81
Scala compozită Probleme 0,30 0,21 0,34 0,68 0,31 0,91 0,57 0,36 0,49 0,51 0,84
interpersonale (SCPI)
Scala compozită Probleme 0,36 0,38 0,34 0,66 0,32 0,53 0,84 0,41 0,54 0,87 0,61
emoţionale (SCPE)
Scala compozită Control exagerat 0,47 0,27 0,43 0,48 0,84 0,43 0,58 0,29 0,81 0,41 0,43
(SCCE)
Scala compozită Neadaptare 0,48 0,35 0,47 0,85 0,50 0,73 0,79 0,56 0,71 0,70 0,82
psihologică generală (SCNPG)
Notă: N= 864. Variaţia în mărimea eşantionului este rezultatul utilizării metodei de eliminare listwise. Numerele îngroşate indică
corelaţiile dintre subscala EDI-2 şi scala corespondentă EDI-3. Subscalele EDI-2: DS = Dorinţa de a fi slab; B = Bulimie; NC =
Nemulţumire faţă de corp; I = Ineficacitate; P = Perfecţionism; NI = Neîncredere interpersonală CI = Conştiinţă interoceptivă; FM
= Frica de maturitate; A = Ascetism; RI= Reglarea impulsurilor; NS = Nesiguranţă socială.
BULIT‑R au variat între 0,15 (scala P) şi 0,60 (scala a participantelor a fost de 20,6 ani (AS=3,1),
A). Mediana corelaţiilor dintre Scalele psihologice iar valoarea medie a IMC‑ului a fost de 22,78
EDI‑3 şi BULIT‑R a fost de 0,45. (AS=4,45). Tabelul 6.21 prezintă corelaţiile dintre
EDI‑3 şi aceste instrumente. Scalele psihologice
Corelaţiile cu instrumente de măsură a EDI‑3 au prezentat, în general, corelaţii mai
personalităţii şi psihopatologiei puternice decât scalele de Risc de tulburare de
comportament alimentar, care au variat între ‑0,40
Corelaţii cu Scala Stimei de sine a lui Rosenberg şi ‑0,48 pentru Scala Stimei de sine a lui Rosenberg
şi cu CESD. Un grup nonclinic de 543 de femei şi între 0,42 şi 0,50 pentru Scala CESD. Medianele
a completat EDI‑3 şi Scala Stimei de sine a lui corelaţiilor scalelor psihologice EDI‑3 au fost de
Rosenberg (Rosenberg, 1965), precum şi EDI‑3 şi ‑0,52 şi ‑0,62 cu Scala Stimei de sine a lui Rosenberg
Scala de depresie a Centrului de studii epidemiologice şi, respectiv, cu Scala CESD. În concordanţă
(Center for Epidemiologic Studies Depression Scale cu predicţiile teoretice, Scala Stimei de sine a lui
– CESD; Radloff, 1977, 1991). Vârsta medie Rosenberg corelează cel mai puternic (invers) cu
169
Tabelul 6.17
Corelaţiile dintre EDI-2 şi EDI-3 pentru eşantionul clinic de adolescenţi din SUA
Notă: N = 295. Variaţia în mărimea eşantionului este rezultatul utilizării metodei de eliminare listwise. Numerele îngroşate
indică corelaţiile dintre subscala EDI-2 şi scala corespondentă EDI-3. Subscalele EDI-2 : DS = Dorinţa de a fi slab; B = Bulimie; NC
= Nemulţumire faţă de corp; I = Ineficacitate; P = Perfecţionism; NI = Neîncredere interpersonală; CI = Conştiinţă interoceptivă;
FM = Frica de maturitate; A = Ascetism; RI= Reglarea impulsurilor; NS = Nesiguranţă socială.
scala EDI‑3 SSS (0,82) şi cu SCI (0,82). În plus, alimentar (the Dutch Eating Behavior Questionnaire
în concordanţă cu relaţia teoretică dintre stima – DEBQ; van Strien, Frijters, Bergers şi Defares,
de sine scăzută şi depresie (Beck, 1976), CESD 1986) şi versiunea olandeză a Listei de simptome‑90
corelează cel mai puternic cu scala SSS (0,72), scala (SCL‑90; Arrindell şi Ettema, 1986), bazată
AP (0,77), SCI (0,78) şi SCNPG (0,78). Utilizând pe varianta originală a Listei de simptome‑90
suprapunerea dintre un set de date şi sistemul (Derogatis, 1977).
original de cotare EDI, Espelage şi colab. (2003) DEBQ cuprinde trei scale care evaluează
au identificat o corelaţie negativă între CESD şi comportamentul alimentar determinat de
subscala EDI Bulimie (‑0,18) şi cea mai puternică emoţii, cel determinat de factori externi şi
corelaţie între CESD şi subscalele EDI Ineficacitate comportamentul alimentar restrictiv. Acest
(0,72) şi Conştiinţă interoceptivă (0,59). instrument are fidelitate şi validitate solide (van
Corelaţii cu DEBQ şi SCL‑90‑R. Un grup de Strien şi colab., 1986) în cazul eşantioanelor
362 de femei fără tulburări de comportament clinice şi nonclinice (van Strien şi Ouwens,
alimentar şi un grup de 305 femei cu tulburări 2003). Scalele au făcut distincţie între femei cu
de comportament alimentar au completat EDI‑3, tulburări de comportament alimentar şi femei
Chestionarul olandez de evaluare a comportamentului supraponderale sau cu o greutate normală fără
170
Tabelul 6.18 tulburări de comportament alimentar (van
Procentajul participanţilor pe grupuri de Strien şi Ouwens). Diferenţele dintre grupuri
diagnostic la administrarea EDI-3 şi EAT-26 în s‑au încadrat în tendinţele teoretice prevăzute
eşantioanele clinice de adulţi şi pentru fiecare scală. Participantele fără tulburări
de adolescenţi din SUA de comportament alimentar au variat ca vârstă
între 18 şi 57 de ani (M=25,8 ani; AS=9,7 ani).
Eşantion clinic (%) Valoarea medie a IMC‑ului acestora a fost de
Grup de Adulţia Adolescenţib 23,97 (AS=8,02). Participantele cu tulburări de
diagnostic comportament alimentar au variat ca vârstă
AN-R 15,7 32,7 între 18 şi 53 de ani (M=26,1 ani; AS=6,1 ani).
AN-AC/V 16,7 8,1 Compoziţia în funcţie de diagnosticele AN‑R,
BN 34,8 24,4 AN‑AC/V, BN şi TCAFAS este de 19%, 22%, 49%
TCAFAS 32,9 34,6
şi, respectiv, de 10%. Valoarea medie a IMC‑ului
pentru eşantionul clinic a fost de 19,26 (AS=4,51).
Notă: EAT-26 = Testul de atitudini faţă de alimentaţie-26 SCL‑90 reprezintă un inventar scurt,
(Garner, Olmsted, Bohr şi Garfinkel, 1982). AN-R = Anorexie multidimensional, de autoevaluare, creat pentru
nervoasă de tip restrictiv; AN-AC/V = Anorexie nervoasă screening‑ul unei game largi de probleme
de tip alimentaţie compulsivă/vărsături; BN = Bulimie
nervoasă; TCAFAS = Tulburări de comportament alimentar psihologice şi simptome psihopatologice. De
fără altă specificaţie asemenea, SCL‑90 este foarte util ca o măsură
a
N = 210; bN = 110. a evoluţiei sau a răspunsului la tratament.
S‑a dovedit că are fidelitate şi validitate bune
Tabelul 6.19
Corelaţiile dintre EDI-3 şi EAT-26 pentru eşantioanele clinice de adulţi şi de
adolescenţi din SUA
EAT-26 (r)
Scala/ Scala compozită EDI-3 Adulţia Adolescenţib
Scala de Risc de tulburare de comportament alimentar/
Scala compozită
Dorinţa de a fi slab (DS) 0,72 0,70
Bulimie (B) 0,25 0,23
Nemulţumire faţă de corp (NC) 0,52 0,54
Scala compozită Risc de tulburare de comportament alimentar (SCRTCA) 0,63 0,60
Scala psihologică/
Scala compozită
Stimă de sine scăzută (SSS) 0,30 0,52
Alienare personală (AP) 0,37 0,45
Nesiguranţă interpersonală (NI) 0,17 0,29
Alienare interpersonală (AI) 0,18 0,26
Deficite interoceptive (DI) 0,36 0,54
Dezechilibru emoţional (DE) 0,27 0,31
Perfecţionism (P) 0,15 0,49
Ascetism (A) 0,50 0,53
Frica de maturitate (FM) 0,27 0,24
Scala compozită Ineficacitate (SCI) 0,39 0,50
Scala compozită Probleme interpersonale (SCPI) 0,19 0,30
Scala compozită Probleme emoţionale (SCPE) 0,36 0,48
Scala compozită Control exagerat (SCCE) 0,38 0,58
Scala compozită Neadaptare psihologică generală (SCNPG) 0,42 0,54
Notă: EAT-26 = Testul de atitudini faţă de alimentaţie-26 (Garner, Olmsted, Bohr şi Garfinkel, 1982).
a
N = 210; bN = 110.
171
Tabelul 6.20
Corelaţiile dintre EDI-3 şi BULIT-R pentru un eşantion nonclinic
Scala psihologică/
Scala compozită
Stimă de sine scăzută (SSS) 0,57
Alienare personală (AP) 0,55
Nesiguranţă interpersonală (NI) 0,27
Alienare interpersonală (AI) 0,44
Deficite interoceptive (DI) 0,52
Dezechilibru emoţional (DE) 0,45
Perfecţionism (P) 0,15
Ascetism (A) 0,60
Frica de maturitate (FM) 0,35
Scala compozită Ineficacitate (SCI) 0,59
Scala compozită Probleme interpersonale (SCPI) 0,41
Scala compozită Probleme emoţionale (SCPE) 0,53
Scala compozită Control exagerat (SCCE) 0,44
Scala compozită Neadaptare psihologică generală (SCNPG) 0,59
Notă: N = 543. BULIT-R = Testul de Bulimie-Revizuit (Bulimia Test-Revised, Thelan, Farmer, Wonderlich şi Smith, 1991).
(Derogatis, 1977). Lista de simptome a versiunii eşantionul clinic, cât şi pentru cel nonclinic.
olandeze are nouă subscale legate de simptome: Pattern‑ul corelaţiilor indică deopotrivă o
Agorafobie, Anxietate, Depresie, Somatizare, validitate discriminantă şi convergentă pentru
Insuficienţă, Sensibilitate, Ostilitate, Probleme de EDI‑3. În cazul scalelor de Risc de tulburare de
somn şi Altele. comportament alimentar în eşantionul clinic există
Tabelele 6.22 şi 6.23 prezintă corelaţiile doar două (din 40 posibile) corelaţii mai mari
dintre EDI‑3 şi DEBQ, precum şi dintre EDI‑3 de 0,50 (DS şi Agorafobie; SCRTCA şi Somatizare)
şi SCL‑90, pentru ambele grupuri, clinic şi şi şase corelaţii mai mari de 0,50 în eşantionul
nonclinic. Corelaţiile între scalele EDI‑3 şi scala nonclinic. În cazul scalelor psihologice EDI‑3,
DEBQ de alimentaţie determinată de emoţii sunt pattern‑ul este acelaşi, atât pentru eşantionul
relativ mari, atât pentru eşantionul clinic, cât şi clinic, cât şi pentru cel nonclinic, înregistrând
pentru cel nonclinic. Dimpotrivă, scala DEBQ cea mai puternică validitate discriminantă
de alimentaţie determinată de factori externi pentru domeniul interpersonal (adică, scalele
prezintă corelaţii moderate (de la 0,30 la 0,50) cu NI, AI şi SCPI), precum şi pentru scalele P şi
scalele EDI‑3, în cadrul eşantionului nonclinic (cu FM. În eşantionul clinic s‑a înregistrat o singură
excepţia P şi FM) şi corelaţii slabe sau negative în corelaţie mai mare de 0,50 pentru SCCE, în
cadrul eşantionului clinic. Patternul este acelaşi comparaţie cu trei în eşantioanele nonclinice
pentru scala DEBQ de comportament alimentar (adică, Ostilitate, Somatizare, Scor total). Scalele
restrictiv, exceptând faptul că corelaţiile sunt mai EDI‑3 care prezintă cea mai mare suprapunere
slabe pentru eşantionul nonclinic. cu scalele SCL‑90 sunt scalele SSS şi AP (adică
Corelaţiile dintre SCL‑90 şi scalele EDI‑3 SCI) şi scalele DI şi DE (adică SCPE). Este de
indică faptul că scalele de Risc de tulburare remarcat faptul că scala de Ostilitate SCL‑90
de comportament alimentar prezintă corelaţii prezintă cea mai mare convergenţă cu scalele
pozitive cu toate scalele SCL‑90, atât pentru EDI‑3. Deşi pattern‑ul general al corelaţiilor
172
Tabelul 6.21
Corelaţiile dintre EDI-3 şi Scala Stimei de sine Rosenberg şi scala CESD
pentru un eşantion nonclinic
r
Scala Stimei de Scala
Scala/ Scala compozită EDI-3
sine Rosenberga CESDb
Scala de Risc de tulburare de comportament alimentar/
Scala compozită
Dorinţa de a fi slab (DS) -0,40 0,42
Bulimie (B) -0,48 0,50
Nemulţumire faţă de corp (NC) -0,44 0,44
Scala compozită Risc pentru tulburări de comportament alimentar -0,50 0,51
(SCRTCA)
Scala psihologică/
Scala compozită
Stimă de sine scăzută (SSS) -0,82 0,72
Alienare personală (AP) -0,75 0,77
Nesiguranţă interpersonală (NI) -0,45 0,47
Alienare interpersonală (AI) -0,54 0,64
Deficite interoceptive (DI) -0,60 0,67
Dezechilibru emoţional (DE) -0,52 0,62
Perfecţionism (P) -0,13 0,26
Ascetism (A) -0,48 0,56
Frica de maturitate (FM) -0,40 0,43
Scala compozită Ineficacitate (SCI) -0,82 0,78
Scala compozită Probleme interpersonale (SCPI) -0,57 0,64
Scala compozită Probleme emoţionale (SCPE) -0,62 0,71
Scala compozită Control exagerat (SCCE) -0,35 0,48
Scala compozită Neadaptare psihologică generală (SCNPG) -0,71 0,78
Notă. N = 543
a
Scala Rosenberg a Stimei de sine (Rosenberg, 1965). bScala de depresie a Centrului de studii epidemiologice (CESD; Radloff, 1977,
1991).
este similar pentru eşantioanele clinice şi preluat de la Espelage şi colab. (2003), care au
nonclinice, magnitudinea acestor corelaţii este utilizat sistemul original de cotare pentru EDI.
diferită pentru mai multe scale. Pattern‑ul Participanţii au variat ca vârstă între 18 şi 44 de
diferit al varianţei pentru eşantioanele clinice şi ani (M=22,2 ani; AS=4,9 ani). Compoziţia grupului
nonclinice subliniază recomandarea la prudenţă în funcţie de diagnosticele AN‑R, AN‑AC/V, BN şi
în generalizarea constatărilor obţinute de la TCAFAS a fost de 1,4%, 1,4%, 49,3% şi, respectiv,
eşantioanele nonclinice la eşantioanele clinice în 47,9%. Valoarea medie a IMC‑ului grupului
ceea ce priveşte EDI (Garner, 1991). a fost de 21,27 (AS=3,27). Aşa este indicat în
Corelaţiile cu MCMI‑II. Aşa cum se prezintă tabelul 6.24, corelaţiile dintre MCMI‑II şi scalele
în tabelul 6.24, 73 de persoane cu tulburări de Riscului de tulburare de comportament alimentar
comportament alimentar au completat atât EDI‑3, sunt, în general, foarte scăzute, ceea ce indică o
cât şi MCMI‑II. MCMI‑II este un instrument validitate discriminantă. În general, corelaţiile
de măsură a psihopatologiei la adulţi, creat să cele mai ridicate au fost înregistrate pentru scala
evalueze 22 de tulburări de personalitate de pe MCMI‑II de Tulburare Anxios‑Evitantă. În cadrul
Axa I şi Axa II şi alte entităţi clinice asociate scalelor psihologice EDI‑3 au existat dovezi atât
cu DSM‑III. Acest instrument s‑a dovedit a fi pentru validitatea discriminantă, cât şi pentru
suficient de fidel şi valid (Wetzler, 1990; Wise, cea convergentă, pentru un anumit număr de
1996). Tabelul 6.24 conţine un set de informaţii scale. În concordanţă cu previziunile teoretice,
scala EDI‑3 SCI, împreună cu scalele asociate SSS
173
Tabelul 6.22
174
Coeficienţii de corelaţie dintre EDI-3 şi DEBQ şi dintre EDI-3 şi versiunea olandeză a SCL-90 pentru un eşantion nonclinic
DEBQ SCL-90
Scala/ Scala compozită EDI-3 a b c d e f g h i j k Altele Scor total
Scala de Risc de tulburare de
comportament alimentar/
Scala compozită
Dorinţa de a fi slab (DS) 0,47 0,54 0,30 0,59 0,33 0,27 0,47 0,36 0,30 0,46 0,22 0,16 0,55
Bulimie (B) 0,48 0,70 0,42 0,25 0,37 0,21 0,42 0,37 0,35 0,50 0,29 0,20 0,55
Nemulţumire faţă de corp (NC) 0,41 0,54 0,41 0,50 0,27 0,23 0,39 0,33 0,27 0,41 0,19 0,22 0,44
Scala compozită Risc pentru tulburări 0,50 0,65 0,42 0,55 0,35 0,27 0,48 0,40 0,33 0,51 0,25 0,22 0,56
de comportament alimentar (SCRTCA)
Scala psihologică/
Scala compozită
Stimă de sine scăzută (SSS) 0,64 0,38 0,27 0,18 0,45 0,44 0,62 0,43 0,53 0,66 0,36 0,21 0,56
Alienare personală (AP) 0,71 0,41 0,27 0,15 0,55 0,50 0,68 0,49 0,52 0,73 0,43 0,21 0,66
Nesiguranţă interpersonală (NI) 0,46 0,23 0,14 0,11 0,33 0,34 0,43 0,33 0,37 0,49 0,26 0,12 0,36
Alienare interpersonală (AI) 0,51 0,32 0,20 0,14 0,34 0,35 0,46 0,31 0,38 0,60 0,29 0,24 0,43
Deficite interoceptive (DI) 0,63 0,37 0,25 0,17 0,46 0,47 0,59 0,49 0,52 0,56 0,39 0,20 0,55
Dezechilibru emoţional (DE) 0,58 0,31 0,33 0,12 0,36 0,42 0,50 0,44 0,50 0,51 0,65 0,25 0,51
Perfecţionism (P) 0,41 0,23 0,17 0,16 0,33 0,31 0,36 0,35 0,35 0,36 0,19 0,14 0,38
Ascetism (A) 0,54 0,50 0,31 0,38 0,41 0,31 0,50 0,38 0,45 0,55 0,31 0,17 0,59
Frica de maturitate (FM) 0,23 0,12 0,04 0,14 0,15 0,21 0,23 0,13 0,20 0,22 0,11 0,07 0,24
Scala compozită Ineficacitate (SCI) 0,72 0,42 0,29 0,17 0,53 0,50 0,69 0,49 0,55 0,74 0,42 0,22 0,64
Scala compozită Probleme 0,53 0,30 0,19 0,14 0,36 0,37 0,48 0,35 0,40 0,60 0,30 0,20 0,43
interpersonale (SCPI)
Scala compozită Probleme emoţionale 0,71 0,40 0,34 0,17 0,48 0,52 0,65 0,55 0,60 0,63 0,61 0,26 0,62
(SCPE)
Scala compozită Control exagerat 0,56 0,43 0,29 0,32 0,44 0,37 0,51 0,44 0,47 0,53 0,30 0,18 0,57
(SCCE)
Scala compozită Neadaptare 0,77 0,47 0,32 0,25 0,55 0,55 0,71 0,55 0,62 0,77 0,48 0,26 0,69
psihologică generală (SCNPG)
Notă: N = 362. DEBQ = Chestionarul olandez pentru evaluarea comportamentului alimentar (van Strien, Frijters, Bergers, şi Defares, 1986); SCL-90 = versiunea olandeză a Listei de simptome-90
(SCL-90; Arrindell şi Ettema, 1986).
a = alimentaţie determinată de emoţii, b = alimentaţie determinată de factori externi, c = comportament alimentar restrictiv, d = agorafobie, e = anxietate, f= depresie, g = somatizare,
h = insuficienţă, i = sensibilitate, j = ostilitate, k = probleme de somn.
Tabelul 6.23
Coeficienţii de corelaţie dintre EDI-3 şi DEBQ şi dintre EDI-3 şi versiunea olandeză a SCL-90 pentru un eşantion clinic
DEBQ SCL-90
Scala/ Scala compozită EDI-3 a b c d e f g h i j k Altele Scor total
Scala de Risc de tulburare de
comportament alimentar/
Scala compozită
Dorinţa de a fi slab (DS) 0,46 0,05 0,06 0,55 0,32 0,38 0,44 0,37 0,41 0,40 0,23 0,24 0,42
Bulimie (B) 0,33 0,54 0,43 -0,01 0,14 0,28 0,35 0,27 0,31 0,29 0,22 0,08 0,36
Nemulţumire faţă de corp (NC) 0,42 -0,04 -0,03 0,35 0,32 0,33 0,39 0,43 0,37 0,35 0,23 0,25 0,33
Scala compozită Risc pentru 0,52 0,23 0,20 0,39 0,34 0,42 0,51 0,46 0,47 0,45 0,29 0,25 0,48
tulburări de comportament alimentar
(SCRTCA)
Scala psihologică/
Scala compozită
Stimă de sine scăzută (SSS) 0,58 0,12 0,09 0,16 0,42 0,51 0,62 0,35 0,49 0,54 0,31 0,27 0,53
Alienare personală (AP) 0,67 0,19 0,14 0,15 0,47 0,57 0,68 0,43 0,56 0,62 0,41 0,28 0,61
Nesiguranţă interpersonală (NI) 0,40 -0,07 -0,13 0,15 0,35 0,28 0,40 0,26 0,34 0,42 0,25 0,17 0,26
Alienare interpersonală (AI) 0,45 0,13 0,09 0,07 0,36 0,34 0,43 0,30 0,37 0,50 0,27 0,19 0,35
Deficite interoceptive (DI) 0,57 0,16 0,12 0,27 0,36 0,54 0,53 0,39 0,50 0,51 0,33 0,28 0,56
Dezechilibru emoţional (DE) 0,54 0,14 0,20 0,15 0,38 0,45 0,44 0,40 0,43 0,50 0,57 0,25 0,51
Perfecţionism (P) 0,32 0,17 0,07 0,10 0,20 0,31 0,27 0,26 0,26 0,33 0,08 0,19 0,30
Ascetism (A) 0,57 0,05 -0,02 0,37 0,39 0,48 0,52 0,40 0,51 0,56 0,27 0,29 0,52
Frica de maturitate (FM) 0,26 -0,17 -0,17 0,15 0,18 0,23 0,28 0,14 0,22 0,26 0,20 0,11 0,18
Scala compozită Ineficacitate (SCI) 0,66 0,17 0,12 0,16 0,47 0,57 0,69 0,42 0,56 0,62 0,38 0,29 0,60
Scala compozită Probleme 0,49 0,04 -0,01 0,12 0,41 0,36 0,48 0,32 0,41 0,53 0,30 0,20 0,35
interpersonale (SCPI)
Scala compozită Probleme emoţionale 0,64 0,17 0,18 0,25 0,43 0,57 0,56 0,45 0,54 0,58 0,52 0,30 0,62
(SCPE)
Scala compozită Control exagerat 0,52 0,13 0,03 0,28 0,34 0,47 0,47 0,38 0,46 0,53 0,20 0,28 0,49
(SCCE)
Scala compozită Neadaptare 0,73 0,11 0,06 0,26 0,52 0,62 0,70 0,49 0,62 0,71 0,45 0,34 0,64
psihologică generală (SCNPG)
Notă: N = 305. DEBQ= Chestionarul olandez pentru evaluarea comportamentului alimentar (van Strien, Frijters, Bergers, şi Defares, 1986); SCL-90= versiunea olandeză a Listei de simptome-90
(Arrindell şi Ettema, 1986)
a = alimentaţie determinată de emoţii, b = alimentaţie determinată de factori externi, c = comportament alimentar restrictiv, d = agorafobie, e = anxietate, f= depresie, g = somatizare,
h = insuficienţă, i = sensibilitate, j = ostilitate, k = probleme de somn.
175
şi AP, prezintă corelaţii relativ ridicate cu scalele valorile medianelor pentru bărbaţi au fost doar
MCMI‑II de Tulburare Anxios‑Evitantă, Schizotipală cu puţin mai scăzute decât cele din eşantioanele
şi Distimică. Scala EDI‑3 SCPE, împreună cu de femei. Pentru bărbaţii din eşantionul clinic de
scalele asociate DI şi DE, prezintă cele mai mari adulţi din SUA, cel clinic internaţional de adulţi
corelaţii cu scalele de Tulburare Pasiv‑agresivă, şi cel clinic internaţional de adolescenţi, valorile
Anxios‑Evitantă şi Borderline. Aşa cum era de medianelor la scalele psihologice sunt de 10,10,
aşteptat, scala EDI‑3 DE a corelat puternic cu 11,27 şi, respectiv, 11,45. Grupurile de femei
scalele de Tulburare Pasiv‑agresivă, Borderline, cu care s‑a făcut comparaţia au avut valorile
Dependenţa de substanţe şi Dependenţa de alcool. medianelor de 11,18, 11,89 şi 12,68. Acest pattern
Validitatea discriminantă, după cum reiese din este în concordanţă cu cel înregistrat în versiunile
corelaţiile slabe sau negative dintre scale, a fost anterioare ale EDI (Garner, 1991).
dovedită pentru scalele EDI‑3, precum P, A şi
FM, care prezintă o slabă suprapunere din punct Dovezi obţinute pe baza performanţelor
de vedere teoretic cu scalele MCMI‑II. persoanelor de sex masculin şi feminin fără
tulburări de comportament alimentar
Dovezi obţinute pe baza performanţelor
persoanelor de sex masculin cu tulburări de Au fost evaluate câte trei eşantioane de
comportament alimentar persoane fără tulburări de comportament
alimentar, de sex masculin şi feminin. Tabelele
Au fost sintetizate datele a trei grupuri 6.27 şi 6.28 prezintă mediile scorurilor brute
de bărbaţi cu diagnosticul de tulburări de şi abaterile standard ale scalelor EDI‑3 pentru
comportament alimentar. Tabelul 6.25 indică eşantioanele nonclinice. Tabelul 6.27 prezintă
compoziţia în funcţie de diagnostic şi procentul informaţii descriptive despre participantele de
participanţilor pentru fiecare eşantion. Vârsta sex feminin, iar tabelul 6.28 prezintă date similare
medie a fost de 26,8 ani (AS=8,9 ani), 28,3 ani pentru participanţii de sex masculin. Pentru
(AS=6,8 ani) şi 15,4 ani (AS=1,4 ani) pentru scalele Riscului de tulburare de comportament
eşantioanele clinice de adulţi internaţional şi alimentar, cea mai mare diferenţă dintre bărbaţi
din SUA şi, respectiv, eşantionul internaţional şi femei s‑a înregistrat la scala NC, unde mediile
de adolescenţi. Tabelul 6.26 prezintă mediile scorurilor brute ale femeilor au fost cu mai mult
scorurilor brute şi abaterile standard pentru cele de două ori mai mari decât mediile scorurilor
trei eşantioane clinice. Pentru scalele Riscului brute ale bărbaţilor, în fiecare dintre cele trei
de tulburare de comportament alimentar, bărbaţii grupuri. Diferenţe moderate înspre mari au fost,
au obţinut, în general, scoruri mai mici decât de asemenea, înregistrate la scala DS, femeile
eşantionul utilizat pentru etalonare, format obţinând scoruri mai mari decât bărbaţii. La
exclusiv din femei (a se vedea tabelele 5.4 şi 5.5 scala B au apărut doar diferenţe mici de gen între
din capitolul 5). Pentru bărbaţii din eşantionul femei şi bărbaţi.
clinic de adulţi din SUA, cel de adolescenţi din La Scalele psihologice s‑au înregistrat doar
SUA şi cel internaţional de adolescenţi, medianele diferenţe mici între femeile şi bărbaţii fără
scalelor Riscului pentru tulburări de comportament tulburări de comportament alimentar. Pentru
alimentar sunt 15,10, 14,93 şi, respectiv, 17,77. femeile din eşantioanele clinice de adulţi din SUA,
Pentru femeile din eşantioanele utilizate pentru de adolescenţi din SUA şi cel clinic internaţional
standardizare, medianele scalelor Riscului de de adolescenţi, valorile medianelor pentru Scalele
tulburare de comportament alimentar sunt 19,40, psihologice sunt 6,29, 5,67 şi, respectiv, 5,54.
19,75 şi, respectiv, 20,89. De asemenea, s‑a Grupurile de bărbaţi cu care s‑a făcut comparaţia
observat un pattern similar în cazul comparaţiei au înregistrat valori ale medianelor de 7,00, 4,32
dintre bărbaţi şi femei la scalele psihologice, deşi şi 5,07.
176
Tabelul 6.24
Coeficienţii de corelaţie dintre scalele şi scalele compozite EDI-3 şi scalele MCMI-II pentru un eşantion clinic
Scala MCMI-II
Scala/ Scala compozită EDI-3 a b c d e f g h i j k l
Scala de Risc de tulburare de comportament
alimentar/
Scala compozită
Dorinţa de a fi slab (DS) 0,16 -0,04 0,16 0,00 0,25 -0,08 -0,06 0,10 0,17 0,12 -0,01 0,11
Bulimie (B) 0,14 0,02 0,11 0,19 0,20 0,01 -0,06 0,02 0,01 0,11 0,00 0,18
Nemulţumire faţă de corp (NC) 0,37 -0,04 0,37 0,02 0,43 0,15 0,01 -0,01 0,22 0,11 -0,03 0,29
Scala compozită Risc de tulburare de comportament 0,30 -0,02 0,28 0,10 0,39 0,04 -0,05 0,04 0,17 0,15 -0,02 0,26
alimentar (SCRCTA)
Scala psihologică/
Scala compozită
Stimă de sine scăzută (SSS) 0,42 -0,27 0,51 0,26 0,53 0,17 -0,27 -0,31 0,17 -0,03 0,03 0,38
Alienare personală (AP) 0,50 -0,27 0,51 0,36 0,56 0,09 -0,27 -0,21 0,21 0,11 0,05 0,45
Nesiguranţă interpersonală (NI) 0,37 -0,33 0,45 0,63 0,57 0,13 -0,61 -0,32 0,05 0,07 0,28 0,25
Alienare interpersonală (AI) 0,55 -0,26 0,45 0,36 0,51 -0,10 -0,29 0,05 0,40 0,34 0,16 0,54
Deficite interoceptive (DI) 0,47 -0,11 0,44 0,25 0,44 0,08 -0,09 0,00 0,29 0,15 0,03 0,49
Dezechilibru emoţional (DE) 0,64 -0,26 0,61 0,30 0,46 0,05 -0,11 -0,08 0,44 0,37 -0,08 0,71
Perfecţionism (P) 0,26 0,17 0,18 0,03 0,17 0,05 0,08 0,19 0,17 0,09 0,19 0,24
Ascetism (A) 0,52 0,04 0,36 0,14 0,43 0,04 0,02 0,16 0,30 0,35 0,19 0,47
Frica de maturitate (FM) 0,20 -0,17 0,19 0,19 0,17 0,06 -0,25 -0,23 0,00 0,03 0,15 0,07
Scala compozită Ineficacitate (SCI) 0,50 -0,28 0,54 0,33 0,59 0,14 -0,29 -0,27 0,20 0,05 0,05 0,44
Scala compozită Probleme interpersonale (SCPI) 0,50 -0,33 0,49 0,55 0,59 0,02 -0,50 -0,16 0,24 0,22 0,25 0,43
Scala compozită Probleme emoţionale (SCPE) 0,64 -0,21 0,60 0,31 0,51 0,08 -0,11 -0,05 0,42 0,30 -0,02 0,69
Scala compozită Control exagerat (SCCE) 0,46 0,13 0,32 0,11 0,35 0,06 0,06 0,21 0,27 0,26 0,23 0,42
Scala compozită Neadaptare psihologică generală 0,65 -0,25 0,62 0,42 0,64 0,11 -0,30 -0,13 0,33 0,24 0,17 0,60
177
(SCNPG)
(continuare)
Tabelul 6.24 (continuare)
178
Coeficienţii de corelaţie dintre scalele şi scalele compozite EDI-3 şi scalele MCMI-II pentru un eşantion clinic
Scala MCMI-II
Scala/ Scala compozită EDI-3 m n o p r s t u v x y
Scala de Risc de tulburare de comportament alimentar/
Scala compozită
Dorinţa de a fi slab (DS) 0,14 0,13 0,13 0,23 0,00 0,18 0,06 0,11 0,14 0,17 0,29
Bulimie (B) 0,16 0,09 0,05 0,11 0,13 0,08 0,00 0,06 0,15 0,17 0,16
Nemulţumire faţă de corp (NC) 0,36 0,25 0,31 0,30 -0,03 0,32 0,19 0,24 0,34 0,40 0,35
Scala compozită Risc de tulburare de comportament 0,30 0,21 0,22 0,28 0,05 0,26 0,12 0,18 0,29 0,34 0,35
alimentar (SCRTCA)
Scala psihologică/
Scala compozită
Stimă de sine scăzută (SSS) 0,49 0,50 0,29 0,09 -0,10 0,46 0,31 0,17 0,37 0,51 0,19
Alienare personală (AP) 0,51 0,54 0,35 0,19 -0,12 0,43 0,33 0,25 0,41 0,45 0,25
Nesiguranţă interpersonală (NI) 0,32 0,64 0,07 0,11 -0,35 0,32 0,19 0,05 0,36 0,43 0,20
Alienare interpersonală (AI) 0,37 0,55 0,42 0,30 -0,12 0,31 0,34 0,29 0,41 0,37 0,31
Deficite interoceptive (DI) 0,42 0,45 0,39 0,24 0,07 0,41 0,33 0,33 0,40 0,38 0,34
Dezechilibru emoţional (DE) 0,51 0,50 0,62 0,19 0,07 0,41 0,57 0,52 0,47 0,47 0,31
Perfecţionism (P) 0,19 0,05 0,16 0,27 0,24 0,11 0,14 0,15 0,17 0,23 0,22
Ascetism (A) 0,44 0,35 0,44 0,38 0,22 0,39 0,24 0,28 0,32 0,34 0,40
Frica de maturitate (FM) 0,07 0,39 0,07 0,18 -0,24 0,25 0,01 -0,09 0,14 0,16 0,09
Scala compozită Ineficacitate (SCI) 0,53 0,56 0,35 0,16 -0,12 0,48 0,34 0,22 0,42 0,52 0,24
Scala compozită Probleme interpersonale (SCPI) 0,38 0,66 0,26 0,22 -0,27 0,35 0,29 0,18 0,42 0,44 0,28
Scala compozită Probleme emoţionale (SCPE) 0,53 0,54 0,58 0,24 0,07 0,47 0,52 0,49 0,50 0,49 0,37
Scala compozită Control exagerat (SCCE) 0,37 0,24 0,35 0,38 0,27 0,29 0,22 0,25 0,29 0,33 0,37
Scala compozită Neadaptare psihologică generală (SCNPG) 0,55 0,66 0,47 0,31 -0,07 0,52 0,42 0,32 0,51 0,56 0,38
Tabelul 6.26
Mediile scorurilor brute la EDI-3 ale participanţilor de sex masculin din
eşantionul clinic de adulţi din SUA, eşantionul clinic internaţional
de adulţi şi eşantionul internaţional de adolescenţi
Scala psihologică
Stimă de sine scăzută (SSS) 9,99 6,73 12,27 7,03 11,45 6,84
Alienare personală (AP) 10,97 7,21 12,40 5,78 12,95 6,93
Nesiguranţă interpersonală (NI) 9,68 5,22 10,93 6,31 9,91 5,91
Alienare interpersonală (AI) 9,04 6,00 10,20 5,89 10,55 5,95
Deficite interoceptive (DI) 12,98 8,38 14,80 9,01 13,73 7,65
Dezechilibru emoţional (DE) 6,75 5,69 7,60 4,75 7,41 6,34
Perfecţionism (P) 12,08 5,60 10,60 5,30 12,59 6,29
Ascetism (A) 10,34 5,97 11,27 6,35 11,45 5,26
Frica de maturitate (FM) 10,10 6,87 12,07 7,26 11,41 7,37
a
n = 102; bn = 15; cn = 22.
179
Tabelul 6.27
Mediile scorurilor brute la EDI-3 ale participanţilor de sex feminin din eşantioanele
nonclinice de control (fără tulburări de comportament alimentar)
Scala psihologică
Stimă de sine scăzută (SSS) 4,76 4,87 4,90 4,31 5,65 4,56
Alienare personală (AP) 6,29 5,47 4,79 4,18 5,34 4,44
Nesiguranţă interpersonală (NI) 7,34 3,98 6,22 4,68 6,85 4,72
Alienare interpersonală (AI) 6,19 4,81 5,67 4,10 5,54 4,04
Deficite interoceptive (DI) 7,34 6,57 5,93 5,19 7,51 5,36
Dezechilibru emoţional (DE) 5,14 4,81 4,06 3,67 5,28 4,62
Perfecţionism (P) 10,87 5,19 5,73 4,32 5,07 4,29
Ascetism (A) 6,16 4,35 4,02 3,67 4,18 3,61
Frica de maturitate (FM) 8,65 5,66 7,80 4,21 9,83 4,52
a
n = 679, bn = 1.018; cn = 1.074.
Tabelul 6.28
Mediile scorurilor brute la EDI-3 ale participanţilor de sex masculin
din eşantioanele nonclinice
Scala psihologică
Stimă de sine scăzută (SSS) 3,95 5,16 2,99 3,38 2,74 3,29
Alienare personală (PA) 6,00 5,21 3,38 3,35 3,00 3,45
Nesiguranţă interpersonală (NI) 7,77 5,32 6,36 4,62 6,88 4,76
Alienare interpersonală (AI) 7,00 5,61 4,87 3,67 4,70 3,55
Deficite interoceptive (DI) 6,35 7,11 4,32 4,67 5,07 4,92
Dezechilibru emoţional (DE) 7,26 7,40 3,38 3,58 5,51 5,13
Perfecţionism (P) 11,23 4,92 5,53 3,99 6,29 4,87
Ascetism (A) 6,53 4,43 3,56 3,29 4,10 3,72
Frica de maturitate (FM) 8,42 5,82 7,89 4,74 9,99 5,19
a
n = 43; bn = 465; cn = 523.
180
Bibliografie
Ackard, D. M., & Peterson, C. B. (2001). Association Becker, A. E., Grinspoon, S. K., Klibanski, A., &
between puberty and disordered eating, body Herzog, D. B. (1999). Current concepts: Eating
image, and other psychological variables. Disorders. New England Journal of Medicine, 340,
International Journal of Eating Disorders, 29, 187- 1092-1098.
194. Bennett, K., & Stevens, R. (1997). The internal structure
Allen, M. J., & Yen, W. M. (1979). Introduction to of the Eating Disorder Inventory. Health Care for
measurement theory. Prospect Heights, IL: Women International, 18, 495-504.
Waveland Press. Bizeul, C., Sadowsky, N., & Rigaud , D. ( 2001). The
American Educational Research Association, prognostic value of initial EDI scores in anorexia
American Psychological Association, & National nervosa patients: A prospective follow-up study
Council on Measurement in Education. (1999). of 5-10 years. European Psychiatry, 16, 232-238.
Standards for educational and psychological testing. Blouin, J. H., Carter, J., Blouin, A. G., Tener, L.,
Washington, DC: American Psychological Schnarre-Hayes, K., Zuro, C., et al. (1994).
Association. Prognostic indicators in bulimia nervosa treated
American Psychiatric Association. (1987). Diagnostic with cognitive-behavioral group therapy.
and statistical manual of mental disorders (3rd ed., International Journal of Eating Disorders, 15, 113-
rev.). Washington DC: Author. 123.
American Psychiatric Association. (2000). Diagnostic Blouin, J. H., Schnarre, K. Carter, J., Blouin, A., Tener,
and statistical manual of mental disorders. ( 4th ed., L., Zuro, C., et al. (1995). Factors affecting dropout
text rev.). Washington DC: Author. rate from cognitive-behavioral group treatment
Anastasi, A., & Urbina, S. (1997). Psychological testing for bulimia nervosa. International Journal of Eating
(7th ed.). Upper Saddle River, NJ: Prentice-Hall. Disorders 17, 323-329.
Andersen, A. E. (1990). Males with eating disorders. Blowers, L. C., Loxton, N. J., Grady-Flesser, M.,
Philadelphia: Brunner/Mazel. Occhipinti, S., & Dawe, S. (2003). The relationship
Arbuckle, J. L., & Wothke, W. (1999). AMOS 4.0 user’s between sociocultural pressure to be thin and
guide. Chicago: Smallwater. body dissatisfaction in preadolescent girls. Eating
Arrindell, W. A., & Ettema, J. H. M. (1986). SCL- Behaviors, 4, 229-244.
90: Handleiding bij een multidemensionele Bruch, H. (1962). Perceptual and conceptual
psychopathologie-indicator (Manual for disturbances in anorexia nervosa. Psychosomatic
the Dutch version of the SCL-90). Lisse, The Medicine, 24, 187-194.
Netherlands: Swets Tests Services. Bruch, H. (1973). Eating disorders: Obesity, anorexia
Bastiani, A. M., Rao, R., Weltzin, T., & Kaye, W. nervosa and the person within. New York: Basic
H. (1995). Perfectionism in anorexia nervosa. Books.
International Journal of Eating Disorders, 17, 147- Bruch, H. (1978). The golden cage: The enigma of anorexia
152. nervosa. Cambridge, MA: Harvard University
Bean, P., Shiltz, T. Hallinan, P., & Holbrook, T. (2000). Press.
Self-functioning traits affecting meal compliance Bruch, H. (1981). Developmental considerations of
in eating disorder patients. Eating and Weight anorexia nervosa and obesity. Canadian Journal of
Disorders, 5, 198-205. Psychiatry, 26, 212-217.
Beck, A. T. (1976). Cognitive therapy and emotional Bulik, C. M., Sullivan, P. F., Carter, F. A., McIntosh,
disorders. New York: International Universities V. V., & Joyce, P. R. (1999). Predictors of rapid
Press. and sustained response to cognitive-behavioral
therapy for bulimia nervosa. International Journal
of Eating Disorders, 26, 137-144.
181
Bulik, C. M., Sullivan, P. F., Joyce, P. R., Carter, Crisp, A. H. (1965). Clinical and therapeutic aspects
F. A., McIntosh, V. V. (1998). Predictors of of anorexia nervosa: Study of 30 cases. Journal of
1‑year treatment outcome in bulimia nervosa. Psychosomatic Research, 9, 67-78.
Comprehensive Psychiatry, 39, 206-214. Crisp, A. H. (1970). Anorexia nervosa: “Feeding
Campbell, D. T., & Fiske, D. W. (1959). Convergent disorder,” nervous malnutrition or weight
and discriminant validation by the multitrait- phobia? World Review of Nutrition and Dietetics,
multimethod matrix. Psychological Bulletin, 56, 12, 452-504.
81-105. Crisp, A. H. (1980). Sleep, activity, nutrition and mood.
Carter, F. A., McIntosh, V. V., Joyce, P. R., Sullivan, British Journal of Psychiatry, 137, 1-7.
P. F., Bulik, C. M. (2003). Role of exposure with Crisp, A. H. (1997). Anorexia nervosa as flight from
response prevention in cognitive-behavioral growth: Assessment and treatment based on the
therapy for bulimia nervosa: Three-year follow- model. In D. M. Garner & P. E. Garfinkel(Eds.),
up results. International Journal of Eating Disorders, Handbook of treatment for eating disorders (pp. 248-
33, 127-135. 277). New York: Guilford Press.
Carter, J. C., Blackmore, E., Sutander-Pinnock, K., Crocker, L., & Algina, J. (1986). Introduction to classical
& Woodside, D. B. (2004). Relapse in anorexia and modern test theory. New York: Holt, Reinhart,
nervosa: A survival analysis. Psychological and Winston.
Medicine, 34, 671-679. Cronbach, L. J. (1951). Coefficient alpha and the
Carter, J. C., Olmsted, M. P., Kaplan, A. S., McCabe, internal structure of tests. Psychometrika. 16, 297-
R. E., Mills, J. S., & Aimé, A. (2003). Self-help for 334.
bulimia nervosa: A randomized controlled trial. Cureton, E. E., & Tukey, J. W. (1951). Smoothing
American Journal of Psychiatry, 160, 973-978. frequency distributions, equating tests, and
Cash, T. F., & Deagle, E. A., III. (1997). The nature and preparing norms [Abstract]. American Psychologist,
extent of body-image disturbances in anorexia 6, 404.
nervosa and bulimia nervosa: A meta-analysis. Dancyger, I. F., & Garfinkel, P. E. (1995). The relationship
International Journal of Eating Disorders, 22, 107- of a partial syndrome eating disorders to anorexia
125. and bulimia nervosa. Psychological Medicine, 25,
Casper, R. C. (1983). On the emergence of bulimia 1019-1025.
nervosa as a syndrome: A historical view. Dare, C., Chania, E., Eisler, I., Hodes, M., & Dodge,
International Journal of Eating Disorders, 2, 3-16. E. (2000). The Eating Disorder Inventory as an
Casper, R. C., & Jabine, L. N. (1996). An eight-year instrument to explore change in adolescents in
follow-up: Outcome from adolescent compared family therapy for anorexia nervosa. European
to adult onset anorexia nervosa. Journal of Youth Eating Disorders Review, 8, 369-383.
and Adolescence, 25, 499-517. Davis, C., Shuster, B., Blackmore, E., & Fox, J. (2004).
Chen, E., Touyz, S. W., Beumont, P. J. V., Fairburn, Looking good: Family focus on appearance and
C. G., Griffiths, R., Butow, P., et al. (2003). the risk for eating disorders. International Journal
Comparison of group and individual cognitive- of Eating Disorders, 35, 136-144.
behavioral therapy for patients with bulimia Davis, R., Olmsted, M., Rockert, W., Marques, T., &
nervosa. International Journal of Eating Disorders, Dolhanty, J. (1997). Group psychoeducation for
33, 241-254. bulimia nervosa with and without additional
Cooper, M. (1997). Bias in interpretation of ambiguous psychotherapy process sessions. International
scenarios in eating disorders. Behaviour Research Journal of Eating Disorders, 22, 25-34.
and Therapy, 35, 619-626. Derogatis, L. R. (1977). The SCL-90 manual: Scoring,
Cooper, M., Cohen-Tovee, E., Todd, G., Wells, A., & administration, and procedures for the SCL-90.
Tovee, M. (1997). The Eating Disorder Belief Towson, MD: Clinical Psychometric Research.
Questionnaire: Preliminary development. Devlin, B., Bacanu, S. A., Klump, K. L., Bulik, C. M.,
Behaviour Research and Therapy, 35, 381-388. Fichter, M. M., Halmi, K. A., et al. (2002). Linkage
Cooper, M., & Turner, H. (2000). Underlying analysis of anorexia nervosa incorporating
assumptions and core beliefs in anorexia nervosa behavioral covariates. Human Molecular Genetics,
and dieting. British Journal of Clinical Psychology, 11, 689-696.
39, 215-218. Dobmeyer, A. C., & Stein, D. M. (2003). A prospective
Cooper, M. J., & Fairburn, C. G. (1992). Selective analysis of eating disorder risk factors: Drive
processing of eating, weight and shape related for thinness, depressed mood, maladaptive
words in patients with eating disorders and cognitions, and ineffectiveness. Eating Behaviors,
dieters. British Journal of Clinical Psychology, 31, 4, 135-147.
363-365. Dotti, A., & Lazzari, R. (1998). Validation and reliability
Cooper, M. J., Todd, G., & Wells, A. (1998). Content, of the Italian EAT-26. Eating and Weight Disorders,
origins and consequences of dysfunctional beliefs 3, 188-194.
in anorexia nervosa and bulimia nervosa. Journal
of Cognitive Psychotherapy, 12, 213-230.
182
Eberenz, K. P., & Gleaves, D. H. (1994). An examination Fassino, S., Daga, G. A., Amianto, F., Leombruni, P.,
of the internal consistency and factor structure Garzaro, L., & Rovera, G. G. (2001). Nonresponder
of the Eating Disorder Inventory-2 in a clinical anorectic patients after 6 months of multimodal
sample. International Journal of Eating Disorders, treatment: Predictors of outcome. European
16, 371-379. Psychiatry, 16, 466-473.
Eddy, K. T., Keel, P. K., Dorer, D. J., Delinsky, Favaro, A., & Santonastaso, P. (1998). Impulsive and
S. S., Franko, D. L., & Herzog, D. B. (2002). compulsive self-injurious behavior in bulimia
Longitudinal comparison of anorexia nervosa nervosa: Prevalence and psychological correlates.
subtypes. International Journal of Eating Disorders, Journal of Nervous and Mental Disease, 186, 157-165.
31, 191-201. Favaro, A., & Santonastaso, P. (1998). Different types
Engstrom, I., & Norring, C. (2002). Estimation of the of self-injurious behavior in bulimia nervosa.
population “at risk” for eating disorders in a non- Comprehensive Psychiatry, 40, 57-60.
clinical Swedish sample: A repeated measure Fernández-Aranda, F., Bel, M., Jimenez, S., Vinuales,
study. Eating and Weight Disorders, 7, 45-52. M., Turon, J., & Vallejo, J. (1998). Outpatient group
Espelage, D. L., Mazzeo, S. E., Aggen, S. H., Quittner, therapy for anorexia nervosa: A preliminary
A. C., Sherman, R., & Thompson, R. (2003). study. Eating and Weight Disorders, 3, 1-6.
Examining the construct validity of the Eating Fichter, M. M., Elton, M., Engel, K., Meyer, A. E., Mall,
Disorder Inventory. Psychological Assessment, 15, H., & Poustka, F. (1991). Structured interview for
71-80. anorexia and bulimia nervosa (SIAB). International
Esplen, M. J., Garfinkel, P. E., Olmsted, M., Gallop, Journal of Eating Disorders, 10, 571-592.
R. M., & Keneddy, S. (1998). A randomized Fichter, M. M., & Quadflieg, N. (1996). Course and
controlled trial of guided imagery in bulimia two-year outcome in anorexic and bulimic
nervosa. Psychological Medicine, 28, 1347-1357. adolescents. Journal of Youth and Adolescence, 25,
Fairburn, C. G., Cooper, P. J., Kirk, J., & O’Connor, M. 545-562.
(1985). The significance of the neurotic symptoms Fichter, M. M., & Quadflieg, N. (1997). Six-year course
of bulimia nervosa. Journal of Psychiatric Research, of bulimia nervorsa. International Journal of Eating
19, 135-140. Disorders, 22, 361-384.
Fairburn, C. G., & Cooper, Z. (1993). The Eating Fichter, M. M., & Quadflieg, N. (1999). Six-year course
Disorder Examination (12th ed.). In C. G. Fairburn and outcome of anorexia nervosa. International
& G. T. Wilson (Eds.), Binge eating: Nature, Journal of Eating Disorders, 34, 292-313.
assessment, and treatment (pp. 317-360). New York: Field, A. E., Camargo, C. A., Jr., Taylor, C. B., Berkey,
Guilford Press. C. S., Frasier, L., Gillman, M. W., et al. (1999).
Fairburn, C. G., Cooper, Z., Doll, H. A., Norman, P., Overweight, weight concerns, and bulimic
& O’Connor, M. (2000). The natural course of behaviors among girls and boys. Journal of
bulimia nervosa and binge eating disorder in the American Academy of Child and Adolescent
young women. Archives of General Psychiatry, 57, Psychiatry, 38, 754-760.
659-665. Fitzgibon, M. L., Sanchez-Johnsen, L. A. P., &
Fairburn, C. G., & Harrison, P. J. (2003). Eating Martinovich, Z. (2003). A test of the continuity
disorders. The Lancet, 361, 407-416. perspective across bulimic and binge eating
Fairburn, C. G., Jones, R., Peveler, R. C., Hope, R. A., & pathology. International Journal of Eating Disorders,
O’Connor, M. (1993). Psychotherapy and bulimia 34, 83-97.
nervosa: Longer-term effect of interpersonal Foy, D. W. (1992). Introduction and description of
psychotherapy, behavior therapy, and cognitive the disorder. In D. W. Foy (Ed.), Treating PTDS:
behavior therapy. Archives of General Psychiatry, Cognitive-behavioral strategies (pp. 1-12). New
50, 419-428. York: Guilford Press.
Fairburn, C. G.,Kirk, J., O’Connor, M., & Cooper, P. Franko, D. L., & Spurell, E. B. (2000). Detection
J. (1986). A comparison of two psychological and management of eating disorders during
treatments for bulimia nervosa. Behaviour pregnancy. Obstetrics and Gynecology, 95, 942-946.
Research and Therapy, 24, 629-643. Franko, D. L., Striegel-Moore, R. H., Barton, B. A.,
Fairburn, C. G., Norman, P. A., Welch, S. L., O’Connor, Schumann, B. C., Garner, D. M., Daniels, S. R.,
M. E., Doll, H. A., & Peveler, R. C. (1995). A et al. (2004). Measuring eating concerns in Black
prospective study of outcome in bulimia nervosa and White adolescent girls. International Journal of
and the long-term effects of three psychological Eating Disorders, 35, 179-189.
treatments. Archives of General Psychiatry, 52, 304- Freeman, R. J., Beach, B., Davis, R., & Solyom, L. (1985).
312. The prediction of relapse in bulimia nervosa.
Fairburn, C. G., Stice, E., Cooper, Z., Doll, H. A., Journal of Psychiatric Research, 19, 349-353.
Norman, P. A., & O’Connor, M. E. (2003). Fries, H. (1974). Secondary amenorrhea, self-induced
Understanding persistence in bulimia nervosa: A weight reduction and anorexia nervosa. Acta
5-year naturalistic study. Journal of Consulting and Psychiatrica Scandinavica, 248, 1-70.
Clinical Psychology, 71, 103-109. Frost, R. O., Marten, P., Lahart, C., & Rosenblate, R.
(1990). The dimensions of perfectionism. Cognitive
Therapy and Research, 14, 449-468.
183
Furman, K., & Thompson, J. K. (2002). Body image, Garner, D. M., Garfinkel, P. E., Schwartz, D., &
teasing, and mood alterations: An experimental Thompson, M. (1980). Cultural expectations of
study of exposure to negative verbal commentary. thinness in women. Psychological Reports, 47, 483-
International Journal of Eating Disorders, 32, 449- 491.
457. Garner, D. M., Garner, M. V., & Rosen, L. W. (1993).
Garfinkel, P. E., & Garner, D. M. (1982). Anorexia Anorexia nervosa ”restricters” who purge:
nervosa: A multidimensional perspective. New York: Implications for subtyping anorexia nervosa.
Brunner/ Mazel. International Journal of Eating Disorders, 13, 171-
Garner, D. M. (1983) Eating Disorder Inventory 185.
professional manual. Odessa, FL: Psychological Garner, D. M., Garner, M. V., & Van Egeren, L. F.
Assessment Resources. (1992). Body dissatisfaction adjusted for weight:
Garner, D. M. (1986). Cognitive therapy for bulimia The Body Illusion Index. International Journal of
nervosa. Annals of Adolescent Psychiatry, 13, 358- Eating Disorders, 12, 263-271.
390. Garner, D. M., & Olsted, M. P. (1984). The Eating Disorder
Garner, D. M. (1991). Eating Disorder Inventory-2 Inventory manual. Odessa, FL: Psychological
professional manual. Odessa, FL: Psychological Assessment Resources.
Assessment Resources. Garner, D. M., Olmsted, M. P., Bohr, Y., & Garfinkel, P.
Garner, D. M. (1993a). Pathogenesis of anorexia E. (1982). The Eating Attitudes Test: Psychometric
nervosa. The Lancet, 341, 1631-1635. features and clinical correlates. Psychological
Garner, D. M. (1993b). Self-report measures for eating Medicine, 12, 871-878.
disorders. Current Contents, Social and Behavioral Garner, D. M., Olmsted, M. P., Davis, R., Rockert,
Sciences, 25, 8. W., Goldbloom, D., & Eagle, M. (1990). The
Garner, D. M. (1993c). Binge eating in anorexia association between bulimic symptoms and
nervosa. In C. G. Fairburn & G. T. Wilson (Eds.), reported psychopathology. International Journal of
Binge eating: Nature, assessment and treatment (pp. Eating Disorders, 9, 1-15.
50-76). New-York: Guilford Press. Garner, D. M., Olmsted, M. P., & Garfinkel, P. E. (1983).
Garner, D. M. (1997). Psychoeducational principles Does anorexia nervosa occur on a continuum?
in treatment. In D. M. Garner & P. E. Garfinkel Subgroups of weight-preoccupied women
(Eds.), Handbook of treatment for eating disorders and their relationship to anorexia nervosa.
(pp. 147-177). New York: Guilford Press. International Journal of Eating Disorders, 2, 11-20.
Garner, D. M., & Bemis, K. M. (1982). A cognitive- Garner, D. M., Olmted, M. P., & Polivy, J.
behavioral approach to anorexia nervosa. (1983). Development and validation of a
Cognitive Therapy and Research, 6, 123-150. multidimensional Eating Disorder Inventory
Garner, D. M. & Bemis, K. M. (1985). Cognitive therapy for anorexia nervosa and bulimia. International
for anorexia nervosa. In D. M. Garner and P. E. Journal of Eating Disorders, 2, 15-34.
Garfinkel (Eds.), Handbook of psychotherapy for Garner, D. M., Olmsted, M. P., Polivy, J., & Garfinkel,
anorexia nervosa and bulimia (pp. 107-146). New P. E. (1984). Comparison between weight-
York: Guilford Press. preoccupied women and anorexia nervosa.
Garner, D. M., & Fairburn, C. G. (1988). Relationship Psychosomatic Medicine, 46, 255-266.
between anorexia nervosa and bulimia nervosa: Garner, D. M., Rockert, W., Davis, R., Garner, M.,
Diagnostic implications. In D. M. Garner & P. Olmsted, M., & Eagle, M. (1993). Comparison of
E. Garfinkel (Eds.), Diagnostic issues in anorexia cognitive-behavioral and supportive therapy for
nervosa and bulimia nervosa (pp. 556-579). New bulimia nervosa. American Journal of Psychiatry,
York: Brunner/ Mazel. 150, 37-45.
Garner, D. M., & Garfinkel, P. E. (1978). Sociocultural Garner, D. M., Rosen, L. W., & Barry, D. (1998).
factors in anorexia nervosa [Letter]. The Lancet, 2, Eating disorders among athletes: Research and
674. recommendations. Child and Adolescent Psychiatric
Garner, D. M., & Garfinkel, P. E. (1979). The Eating Clinics of North America, 7, 839-857.
Attitudes Test: An index of the symptoms of Garner, D. M., Soll, E., Garner, M., Reizes, J., Deutsch,
anorexia nervosa. Psychological Medicine, 9, 273- N., Kopans, B., et al. (2004). New clinically
279. relevant EAT-26 factors [Abstract]. International
Garner, D. M., & Garfinkel, P. E. (1980). Socio-cultural Journal of Eating Disorders, 35, 428.
factors in the development of anorexia nervosa. Garner, D. M., Vitousek, K. M., & Pike, K. M. (1997).
Psychological Medicine, 10, 647-656. Cognitive-behavioral therapy for anorexia
Garner, D. M., Garfinkel, P. E., & O’Shaughnessy, M. nervosa. In D. M. Garner & P. E. Garfinkel (Eds.),
(1985). The validity of the distinction between Handbook of treatment for eating disorders (2nd ed.,
bulimia with and without anorexia nervosa. pp. 94-144). New York: Guilford Press.
American Journal of Psychiatry, 142, 581-587. Garner, D. M., & Wooley, S. C. (1991). Confronting
Garner, D. M., Garfinkel, P. E., Rockert, W., & the failure of behavioral and dietary treatments
Olmsted, M. P. (1987). A prospective study of of obesity. Clinical Psychology Review, 11, 729-780.
eating disturbances in the ballet. Psychotherapy
and Psychosomatics, 48, 170-175.
184
Ghaderi, A. (2003). Structural modeling analysis of Herzog, D. B., Dorer, D. J., Keel, P. K., Selwyn, S. E.,
prospective risk factors for eating disorder. Eating Ekeblad, E. R., Flores, A. T., et al. (1999). Recovery
Behaviors, 3, 387-396. and relapse in anorexia and bulimia nervosa: a
Gleaves, D. H., Löwe, M. R., Snow, A. C., Green, B. 7.5-year follow-up study. Journal of the American
A., & Murphy-Eberenz, K. P. (2000). Continuity Academy of Child and Adolescent Psychiatry, 38, 829-
and discontinuity models of bulimia nervosa: 837.
A taxometric investigation. Journal of Abnormal Herzog, D. B., Keller, M. B., Lavori, P. W., Kenny,
Psychology, 109, 56-68. G. M., & Sacks, N. R. (1992). The prevalence of
Goodman, W. K., Price, L. H., Rasmussen, S. A., personality disorders in 210 women with eating
Mazure, C., Delgado, P., Heninger, R. G., et al. disorders. Journal of Clinical Psychiatry, 53, 147-
(1989a). The Yale-Brown Obsessive Compulsive 152.
Scale: II. Validity. Archives of General Psychiatry , Hewitt, P. L., & Flett, G. L. (1991). Perfectionism in
46, 1012-1016. the self and social contexts: Conceptualization,
Goodman, W. K., Price, L. H., Rasmussen, S. A., assessment, and association with
Mazure, C., Fleishmann, R. L., Hill, C. L., et al. psychopathology. Journal of Personality and Social
(1989b). The Yale-Brown Obsessive Compulsive Psychology, 60, 456-470.
Scale: I. Development, use, and reliability. Hoek, H. W., Bartelds, A. I., Bosveld, J. J., Graaf, Y. V.,
Archives of General Psychiatry, 46, 1006-1011. Limpens, V. E., Maiwald, M., et al. (1995). Impact
Goodsit, A. (1997). Eating disorders: A self- of urbanization on detection rates of eating
psychological perspective. In D. M. Garner & disorders. American Journal of Psychiatry, 152,
P. E. Garfinkel (Eds.), Handbook of treatment for 1272-1278.
eating disorders (2nd ed., pp. 205-228). New York: Hotta, M., Shibasaki, T., Sato, K., & Demura, H.,
Guilford Press. (1998). The importance of body weight history
Gorsuch, R. L. (1983). Factor analysis (2nd ed.). Hillsdale, in the occurrence and recovery of osteoporosis
NJ: Erlbaum. in patients with anorexia nervosa: Evaluation by
Gorsuch, R. L. (1996). Number of exploratory factors: A dual X-ray absorptiometry and bone metabolic
clarification of the eigenvalues <1 criterion. San Diego, makers. European Journal of Endocrinology, 139,
CA: Fuller Theological Seminary, Department of 276-283.
Psychology. Hu, L., & Bentler, P. M. (1995). Evaluating model fit. In
Greenfeld, D., Quinlan, D. M., Harding, P., Glass, E., & R. H. Hoyle (Ed.), Structural equation modeling:
Bliss, A. (1987). Eating behavior in an adolescent Concepts, issues, and applications (pp. 76-99).
population. International Journal of Eating Thousand Oaks, CA: Sage.
Disorders, 6, 99-111. Hu, L., & Bentler, P. M. (1999). Cutoff criteria for
Guidano, V. F., & Liotti, G. (1983). Cognitive processes fit indexes in covariance structure analysis:
and emotional disorders: A structural approach to Conventional criteria versus alternatives.
psychotherapy. New York: Guilford Press. Structural Equation Modeling, 6, 1-55.
Guilford, J. P. (1954). Psychometric methods (2nd ed.). Jacobi, C., Hayward, C., de Zwaan, M., Kraemer, H.
New York: McGraw-Hill. C., & Agras, W. S. (2004). Coming to terms with
Halmi, K. A., Sunday, S. R., Strober, M., Kaplan, risk factors for eating disorders: Application of
A., Woodside, D. B., Fichter, M., et al. (2000). risk terminology and suggestions for a general
Perfectionism in anorexia nervosa: Variation by taxonomy. Psychological Bulletin, 130, 19-65.
clinical subtype, obsessionality, and pathological Jacquin, P., Ouvry, O., & Alvin, P. (1992). Fatal water
eating behavior. American Journal of Psychiatry, intoxication in a young patient with anorexia
157, 1799-1805. nervosa. Journal of Adolescent Health, 13, 631-633.
Hathaway, S. R., & McKinley, J. C. (1940). The Minnesota Jarman, M., & Walsh, S. (1999). Evaluating recovery
Multiphasic Personality Inventory. Minneapolis: from anorexia nervosa and bulimia nervosa:
University of Minnesota Press. Integrating lessons learned from research and
Heatherton, T. F., Mahamedi, F. Striepe, M., Field, A. clinical practice. Clinical Psychology Review, 19,
E., & Keel, P. (1997). A 10-year longitudinal study 773-788.
of body weight, dieting, and eating disorder Johnson, C. (1985). Initial consultation for patients
symptoms. Journal of Abnormal Psychology, 106, with bulimia and anorexia nervosa. In D. M.
117-125. Garner & P. E. Garfinkel (Eds.), Handbook of
Hedlund, S., Fichter, M. M., Quadflieg, N., & Brandl, C. psychotherapy for anorexia nervosa and bulimia (pp.
(2003). Expressed emotion, family environment, 19-51). New York: Guilford Press.
and parental bonding in bulimia nervosa: A Johnson, J. G., Cohen, P., Kasen, S., & Brook, J. S.
6-year investigation. Eating and Weight Disorders, (2002). Eating disorders during adolescence and
8, 26-35. the risk for physical and mental disorders during
early adulthood. Archives of General Psychiatry, 59,
545-552.
185
Joiner, T. E., Jr., & Heatherton, T. F. (1998). First- and Laessle, R. G., Beumont, P. J. V., Butow, P., Lennerts,
second-order factor structure of five subscales W., O’Connor, M., Pirke, K. M., et al. (1991). A
of the Eating Disorder Inventory. International comparison of nutritional management with
Journal of Eating Disorders, 23, 189-198. stress management in the treatment of bulimia
Joiner, T. E., Jr., Heatherton, T. F., & Keel, P. K. (1997). nervosa. British Journal of Psychiatry, 159, 250-261.
Ten-year stability and predictive validity of five Laessle, R. G., Tuschl, R. J., Waadt, S., & Pirke, K. M.
bulimia-related indicators. American Journal of (1989). The specific psychopathology of bulimia
Psychiatry, 154, 1133-1138. nervosa: A comparison with restrained and
Joiner, T. E., Jr., & Schmidt, N. B. (1995). Dimensions unrestrained (normal) eaters. Journal of Consulting
of perfectionism, life stress, and depressed and and Clinical Psychology, 57, 772-775.
anxious symptoms: Prospective support for Lee, S. (1993). How abnormal is the desire for slimness?
diathesis-stress but not specific vulnerability A survey of eating attitudes and behaviour
among male undergraduates. Journal of Social and among Chinese undergraduates in Hong Kong.
Clinical Psychology, 14, 165-183. Psychological Medicine, 23, 437-451.
Joiner, T. E., Jr., Vohs, K. D., & Heatherton, T. F. (2000). Lee, S. (1995). Self-starvation in context: Towards a
Three studies on the factorial distinctiveness culturally sensitive understanding of anorexia
of binge eating and bulimic symptoms among nervosa. Social Science and Medicine, 41, 25-36.
nonclinical men and women. International Journal Lee, S., Chan, Y. Y. L., & Hsu, L. K. G. (2003). The
of Eating Disorders, 27, 198-205. intermediate-term outcome of Chinese patients
Jones, R., Peveler, R. C., Hope, R. A., & Fairburn, C. with anorexia nervosa in Hong Kong. American
G. (1993). Changes during treatment for bulimia Journal of Psychiatry, 160, 967-972.
nervosa: A comparison of three psychological Lee, S., Ho, T. P., & Hsu, L. K. (1993). Fat phobic and
treatments. Behaviour Research and Therapy, 31, non-fat phobic anorexia nervosa: A comparative
479-485. study of 70 Chinese patients in Hong Kong.
Keel, P. K., & Mitchell, J. E. (1997). Outcome in bulimia Psychological Medicine, 23, 999-1017.
nervosa. American Journal of Psychiatry, 154, 313- Lee, S., Kwok, K., Liau, C., & Leung, T. (2002).
321. Screening Chinese patients with eating disorders
Keel, P. K., Mitchell, J. E., Davis, T. L., & Crow, S. J. using the Eating Attitudes Test in Hong Kong.
(2002). Long-term impact of treatment in women International Journal of Eating Disorders, 32, 91-97.
diagnosed with bulimia nervosa. International Lee, S., Lee, A. M., & Leung, T. (1998). Cross-cultural
Journal of Eating Disorders, 31, 151-158. validity of the Eating Disorder Inventory: A study
Keel, P. K., Mitchell, J. E., Miller, K. B., Davis, T. L., & of Chinese patients with eating disorders in Hong
Crow, S. J. (1999). Long-term outcome of bulimia Kong. International Journal of Eating Disorders, 23,
nervosa. Archives of General Psychiatry, 56, 63-69. 177-188.
Keller, M. B., Herzog, D. B., Lavori, P. W., Bradburn, Lee, S., Lee, A. M., Leung, T., & Yu, H. (1997).
I. S., & Mahoney, E. M. (1992). The naturalistic Psychometric properties of the Eating Disorders
history of bulimia nervosa: Extraordinarily Inventory (EDI-1) in a nonclinical Chinese
high rates of chronicity, relapse, recurrence, and population in Hong Kong. International Journal
psychosocial morbidity. International Journal of of Eating Disorders, 21, 187-194.
Eating Disorders, 12, 1-9. Lee, S., Lee, A. M., Ngai, E., Lee, D. T., & Wing, Y.
Keys, A., Brozek, J., Henschel, A., Mickelsen, O., & K. (2001). Rationales for food refusal in Chinese
Taylor, H. L. (1950). The biology of human starvation. patients with anorexia nervosa. International
Minneapolis: University of Minnesota Press. Journal of Eating Disorders, 29, 224-229.
Kozyk, J. C., Touyz, S. W., & Beumont, P. J. V. (1998). Leon, G. R., Fulkerson, J. A., Perry, C. L., & Early-Zald,
Is there a relationship between bulimia nervosa M. B. (1995). Prospective analysis of personality
and hazardous alcohol use? International Journal and behavioral vulnerabilities and gender
of Eating Disorders, 24, 95-99. influences in the later development of disordered
Kuczmarski, R. J., Carroll, M. D., Flegal, K. M., & eating. Journal of Abnormal Psychology, 104, 140-
Troiano, R. P. (1997). Varying body mass index 149.
cutoff points to describe overweight prevalence Leon, G. R., Fulkerson, J. A., Perry, C. L., Keel, P. K., &
among U. S. adults: NHANES III (1988 to 1994). Klump, K. L. (1999). Three to four year prospective
Obesity Research, 5, 542-548. evaluation of personality and behavioral risk
Kuczmarski, R. J., Ogden, C. L., Guo, S. S., Rgummer- factors for later disordered eating in adolescent
Strawn, L. M., Flegal, K. M., Mei, Z., et al. (2002). girls and boys. Journal of Youth and Adolescence, 28,
2000 CDC growth charts for the United States: 181-196.
Methods and development. Vital and Health Lindeman, M., Stark, K., & Keskivaara, P. (2001).
Statistics, 11. Washington, DC: National Center Continuum and linearity hypotheses on the
for Health Statistics. relationship between psychopathology and
eating disorder symptomatology. Eating and
Weight Disorders, 6, 181-187.
186
Lock, J., le Grange, D., Agras, W. S., & Dare, C. (2001). Mortenson, G. M., Hoerr, S. L., & Garner, D. M. (1993).
Treatment manual for anorexia nervosa : A family- Predictors of body satisfaction in college women.
based approach. New York: Guilford Press. Journal of the American Dietetic Association, 93,
Löwe, B., Zipfel, S., Buchholz, C., Dupont, Y., Reas, D. 1037-1039.
L., & Herzog, W. (2001). Long-term outcome of Moulds, M. L., Touyz, S. W., Schotte, D., Beumont, P.
anorexia nervosa in a prospective 21-year follow- J., Griffiths, R., Russell, J., et al. (2000). Perceived
up study. Psychological Medicine, 31, 881-890. expressed emotion in the siblings and parents
Löwe, M. R., Gleaves, D. H., DiSimone-Weiss, R. T., of hospitalized patients with anorexia nervosa.
Furgueson, C., Gayda, C. A., Kolsky, P. A., et al. International Journal of Eating Disorders, 27, 288-
(1998). Restraint, dieting, and the continuum 296.
model of bulimia nervosa. Journal of Abnormal National Heart, Lung, and Blood Institute (1998).
Psychology, 105, 508-517. Clinical guidelines on the identification, evaluation,
Löwe, M. R., Gleaves, D. H., & Murphy-Eberenz, K. P. and obesity in adults. Bethesda, MD: National
(1998). On the relation of dieting and bingeing in Institutes of Health.
bulimia nervosa. Journal of Abnormal Psychology, Nielsen, S. (2003). Standardized mortality ratio in
107, 263-271. bulimia nervosa. Archives of General Psychiatry,
Loxton, N. J., & Dawe, S. (2001). Alcohol abuse and 60, 851.
dysfunctional eating in adolescent girls: The Norman, D. K., & Herzog, D. B. (1984). Persistent social
influence of individual differences in sensitivity maladjustment in bulimia: A one-year follow-up.
to reward and punishment. International Journal of American Journal of Psychiatry, 141, 444-446.
Eating Disorders, 29, 455-462. Norring, C. (1990). The Eating Disorder Inventory: Its
Lucas, A. R., Beard, C. M., O’Fallon, W. M., & Kurland, relation to diagnostic dimensions and follow-up
L. T. (1991). 50-year trends in the incidence status. International Journal of Eating Disorders, 9,
of anorexia nervosa in Rochester, Minn.: A 685-694.
population-based study. American Journal of Norring, C., & Sohlberg, S. (1988). Eating Disorder
Psychiatry, 148, 917-922. Inventory in Sweden: Description, cross-cultural
Machado, P. P. P., Goncalves, S., Martins, C., & comparison, and clinical utility. Acta Psychiatrica
Soares, I. C. (2001). The Portuguese version of Scandinavica, 78, 567-575.
the Eating Disorders Inventory: Evaluation of Nunnally, J. C., & Bernstein, I. H. (1994). Psychometric
its psychometric properties. European Eating theory (3rd ed.). New York: McGraw Hill.
Disorders Review, 9, 43-52. Nylander, I. (1971). The feeling of being fat and
McKisack, C., & Waller, G. (1996). Why is attendance dieting in a school population: An epidemiologic
variable at groups for women with bulimia interview investigation. Acta Socio-Medica
nervosa? The role of eating psychopathology and Scandinavica, 3, 17-26.
other characteristics. International Journal of Eating O’Connor, P. J., Lewis, R. D., & Kirchner, E. M. (1995).
Disorders, 20, 205-209. Eating disorder symptoms in female college
Millon, T. (1987). Millon Clinical Multiaxial Inventory- gymnasts. Medicine and Science in Sports and
II manual. Minneapolis, MN: National Computer Exercise, 27, 550-555.
Systems. Olmsted, M. P., & Garner, D. M. (1986). The significance
Mintz, L. B., & O’Halloran, M. S. (2000). The Eating of self-induced vomiting as a weight control
Attitude Test: Validation with DSM-IV eating method among nonclinical samples. International
disorder criteria. Journal of Personality Assessment, Journal of Eating Disorders, 5, 683-700.
74, 489-503. Olmsted, M. P., Kaplan, A. S., & Rockert, W. (1994).
Minuchin, S., Rosman, B. L., & Baker, L. (1978). Rate and prediction of relapse in bulimia nervosa.
Psychosomatic families: Anorexia in context. American Journal of Psychiatry, 151, 738-743.
Cambridge, MA: Harvard University Press. Olmsted, M. P., Kaplan, A. S., & Rockert, W. (2003).
Mitchell, J. E., Hatsukami, D., Eckert, E., & Pyle, Relative efficacy of a 4-day versus 5-day hospital
R. (1985). Eating Disorders Questionnaire. program. International Journal of Eating Disorders,
Psychopharmacology Bulletin, 21, 1025-1043. 34, 441-449.
Mitchell, J. E., Pyle, R. L., Pomeroy, C., Zollman, M., Ordman, A. M., & Kirschenbaum, D. S. (1985).
Crosby, R., Seim, H., et al. (1993). Cognitive- Cognitive-behavioral therapy for bulimia: An
behavioral group psychotherapy of bulimia initial outcome study. Journal of Consulting and
nervosa: Importance of logistical variables. Clinical Psychology, 53, 305-313.
International Journal of Eating Disorders, 14, 277- Palmer R., Christie, M., Cordle, C., Davies, D., &
287. Kenrick, J. (1987). The Clinical Eating Disorder
Mizes, J. S. (1992). Validity of the Mizes Anorectic Rating Instrument (CEDRI) : A preliminary
Cognitions scale: A comparison between description. International Journal of Eating
anorectics, bulimics, and psychiatric controls. Disorders, 6, 9-16.
Addictive Behaviors, 17, 283-289.
187
Patton, G. C., Coffey, C., & Sawyer, S. M. (2003). The Rø, O., Martinsen, E. W., Hoffart, A., & Rosenvinge, J.
outcome of adolescent eating disorders: Findings H. (2003). Short-term follow-up of severe bulimia
from the Victorian Adolescent Health Cohort nervosa after impatient treatment. European
Study. European Child and Adolescent Psychiatry, 12 Eating Disorders Review, 11, 405-417.
(Suppl. 1), S25-S29. Rodin, G. M. (2002). Eating disorders in diabetes
Patton, G. C., Johnson-Sabine, E., Wood, K., Mann, mellitus. In C. G. Fairburn & K. D. Brownell
A. H., & Wakeling, A. (1990). Abnormal eating (Eds.), Eating disorders and obesity (2nd ed., pp. 286-
attitudes in London schoolgirls: A prospective 289). New York: Guilford Press.
epidemiological study-outcome at twelve month Rome, E. S., & Ammerman, S. (2003). Medical
follow-up. Psychological Medicine, 20, 283-394. complications of eating disorders: An update.
Patton, G. C., Selzer, R., Coffey, C., Carlin, J. B., & Journal of Adolescent Health, 33, 418-426.
Wolfe, R. (1999). Onset of adolescent eating Rosen, J. C., Silberg, N. T., & Gross, J. (1988). Eating
disorders: Population based cohort study over 3 Attitudes Test and Eating Disorders Inventory:
years. British Medical Journal, 318, 765-768. Norms for adolescent girls and boys. Journal of
Paul, T., Schroeter, K., Dahme, B., & Nutzinger, D. O. Consulting and Clinical Psychology, 56, 305-308.
(2002). Self-injurious behavior in women with Rosen, L. W., McKeag, D. B., Hough, D. O., & Curley,
eating disorders. American Journal of Psychiatry, V. (1986). Pathogenic weight-control behavior in
159, 408-411. female athletes. The Physician and Sportsmedicine,
Phelps, L., & Wilczenski, F. (1993). Eating Disorders 15, 79-86.
Inventory-2: Cognitive-behavioral dimensions Rosenberg, M. (1965). Society and the adolescent self-
with non-clinical adolescents. Journal of Clinical image. Princeton, NJ: Princeton University Press.
Psychology, 49, 508-515. Ruderman, A. J., & Besbeas, M. (1992). Psychological
Pike, K. M. (1998). Long-term course of anorexia characteristics of dieters and bulimics. Journal of
nervosa: Response, relapse, remission, and Abnormal Psychology, 101, 383-390.
recovery. Clinical Psychology Review, 18, 447-475. Russell, G. (1979). Bulimia nervosa: An ominous
Pomeroy, C., & Mitchell, J. E. (2002). Medical variant of anorexia nervosa. Psychological
complications of anorexia nervosa and bulimia Medicine, 9, 429-448.
nervosa. In C. G. Fairburn & K. D. Brownell Russell, G. F. (1985). The changing nature of anorexia
(Eds.), Eating disorders and obesity (2nd ed., pp. 278- nervosa: An introduction to the conference.
285). New York: Guilford Press. Journal of Psychiatric Research, 19, 101-109.
Prather, R. C., & Williamson, D. A. (1998). Schoemaker, C., van Strien, T., & van der Staak,
Psychopathology associated with bulimia, binge C. (1994). Validation of the Eating Disorders
eating, and obesity. International Journal of Eating Inventory in a non-clinical population using
Disorders, 7, 177-184. transformed and untransformed responses.
Quadflieg, N., & Fichter, M. M. (2003). The course and International Journal of Eating Disorders, 15, 387-
outcome of bulimia nervosa. European Child and 393.
Adolescent Psychiatry, 12, 99-109. Schoemaker, C., Verbraak, M., Breteler, R., & van der
Raciti, M. C., & Norcross, J. C. (1987). The EAT and EDI: Staak, C. (1997). The discriminant validity of the
Screening, interrelationships, and psychometrics. Eating Disorder Inventory-2. British Journal of
International Journal of Eating Disorders, 6, 579-586. Clinical Psychology, 36, 627-629.
Radloff, L. S. (1977). The CES-D scale: A self-report Selvini-Palazzoli, M. (1978). Self-starvation-from
depression scale for research in the general individual to family therapy in the treatment of
population. Applied Psychological Measurement, 1, anorexia nervosa. New York: Jason Aronson.
385-401. Shafran, R., Cooper, Z., & Fairburn, C. G. (2002).
Radloff, L. S. (1991). The use of the Center for Clinical perfectionism: A cognitive-behavioral
Epidemiologic studies Depression Scale in analysis. Behaviour Research & Therapy, 40, 773-
adolescents and young adults. Journal of Youth and 791.
Adolescence, 20, 149-166. Sharp, C. W., & Freeman, C. P. (1993). The medical
Ramacciotti, C. E., Dell’Osso, L., Paoli, R. A., complications of anorexia nervosa. British Journal
Ciaparelli, A., Coli, E., Kaplan, A. S., et al. (2002). of Psychiatry, 162, 452-462.
Characteristics of eating disorder patients Sherry, S. B., Hewitt, P. L., Besser, A., McGee, B. J.,
without a drive for thinness. International Journal & Flett, G. L. (2004). Self-oriented and socially
of Eating Disorders, 32, 206-212. prescribed perfectionism in the Eating Disorder
Ricciardelli, L. A., & McCabe, M. P. (2004). A Inventory Perfectionism subscale. International
biopsychosocial model of disordered eating and Journal of Eating Disorders, 35, 69-79.
the pursuit of muscularity in adolescent boys. Shore, R. A., & Porter, J. E. (1990). Normative and
Psychological Bulletin, 130, 179-205. reliability data for 11 to 18 years olds on the
Rizvi, S. L., Stice, E., & Agras, W. S. (1999). Natural Eating Disorder Inventory. International Journal of
history of disordered eating attitudes and Eating Disorders, 9, 201-207.
behaviors over a 6-year period. International Slade, P. D. (1982). Towards a functional analysis of
Journal of Eating Disorders, 26, 406-413. anorexia nervosa and bulimia nervosa. British
Journal of Clinical Psychology, 21, 167-179.
188
Srinivasagam, N. M., Kaye, W. H., Plotnicov, K. Stice, E., Agras, W. S., & Hammer, L. D. (1999). Risk
H., Greeno, C., Weltzin, T. E., & Rao, R. (1995). factors for the emergence of childhood eating
Persistent perfectionism, symmetry, and exactness disturbances: A five-year prospective study.
after long-term recovery from anorexia nervosa. International Journal of Eating Disorders, 25, 375-
American Journal of Psychiatry, 152, 1630-1634. 387.
Stanley, J. C. (1971). Reliability. In R. L. Thorndike Stice, E., Killen, J. D., Hayward, C., & Taylor, C. B.
(Ed.), Educational measurement (2nd ed., pp. 356- (1998a). Age of onset for binge eating and purging
369). Washington, DC: American Council on during late adolescence: A 4-year survival
Education. analysis. Journal of Abnormal Psychology, 107,671-
Steel, Z., Jones, J., Adcock, S., Clancy, R., Bridgford- 675.
West, L., & Austin, J. (2000). Why the high rate of Stice, E., Killen, J. D., Hayward, C., & Taylor, C. B.
dropout from individualized cognitive-behavior (1998b). Support for the continuity hypothesis
therapy? International Journal of Eating Disorders, of bulimic pathology. Journal of Consulting and
28, 209-214. Clinical Psychology, 66, 784-790.
Steiger, H., Israel, M., Gauvin, L., Ng Ying Kin, N. M., Stice, E., Presnell, K., & Spangler, D. (2002). Risk factors
& Young, S. N. (2003). Implications of compulsive for binge eating onset in adolescent girls: A 2-year
and impulsive traits for serotonin status in prospective investigation. Health Psychology, 21,
women with bulimia nervosa. Psychiatry Research, 131-138.
120, 219-229. Stice, E., Schupak-Neuberg, E., Shaw, H. E., & Stein,
Steiger, H., Leung, F., & Thibaudeau, J. (1993). R. I. (1994). Relation to media exposure to eating
Prognostic value of pretreatment social adaptation disorder symptomatology: An examination
in bulimia nervosa. International Journal of Eating of mediating mechanism. Journal of Abnormal
Disorders, 14, 269-276. Psychology, 103, 836-840.
Steiger, H., & Stotland, S. (1996). Prospective study Stice, E., Ziemba, C., Margolis, J., & Flick, P. (1996).
of outcome in bulimics as a function of Axis-II The dual pathway model differentiates bulimic
comorbidity: Long-term responses on eating and subclinical bulimics, and controls: Testing the
psychiatric symptoms. International Journal of continuity hypothesis. Behavior Therapy, 27, 531-
Eating Disorders, 20, 149-161. 549.
Steiger, H., Stotland, S., & Houle, L. (1994). Prognostic Strober, M. (1981). The relation of personality
implications of stable versus transient ”borderline characteristics to body image disturbances
features” in bulimic patients. Journal of Clinical in juvenile anorexia nervosa: A multivariate
Psychiatry, 55, 206-214. analysis. Psychosomatic Medicine, 43, 323-330.
Stein, D., Kaye, W. H., Matsunaga, H., Orbach, I., Har- Strober, M., Freeman, R., & Morell, W. (1997). The
Even, D., Frank, G., et al. (2002). Eating-related long-term course of severe anorexia nervosa
concerns, mood, personality traits in recovered in adolescents: Survival analysis of recovery,
bulimia nervosa subjects: A replication study. relapse, and outcome predictors over 10-15 years
International Journal of Eating Disorders, 32, 225- in a prospective study. International Journal of
229. Eating Disorders, 22, 339-360.
Steiner, H., Kwan, W., Shaffer, T. G., Walker, S., Miller, Strober, M., Freeman, R., & Morell, W. (1999). Atypical
S., & Sagar, A. (2003). Risk and protective factors anorexia nervosa: Separation from typical cases
for juvenile eating disorders. European Child and in course and outcome in a long-term prospective
Adolescent Psychiatry, 12 (Suppl. 1), S38-S46. study. International Journal of Eating Disorders, 25,
Steinhausen, H.-C. (2002). The outcome of anorexia 135-142.
nervosa in the 20th century. American Journal of Stunkard, A. J. (1993). Introduction and overview. In
Psychiatry, 159, 1284-1293. A. J. Stunkard & T. A. Wadden (Eds.), Obesity
Steinhausen, H.-C., Boyadjieva, S., Grigoroiu- theory and therapy (2nd ed., pp. 1-10). New York:
Serbanescu, M., & Neumarker, K. J. (2003). Raven Press.
The outcome of adolescent eating disorders: Sullivan, P. F. (1995). Mortality in anorexia nervosa.
Findings from an international collaborative American Journal of Psychiatry, 152, 1073-1074.
study. European Child and Adolescent Psychiatry, 12 Sullivan, P. F., Bulik, C. M., Fear, J. L., & Pickering,
(Suppl. 1), S91-S98. A. (1998). Outcome of anorexia nervosa: A case-
Steinhausen, H.-C., & Seidel, R. (1993). Correspondence control study. American Journal of Psychiatry, 155,
between the clinical assessment of eating 939-946.
disordered patients and findings derived from Sullivan, P. F., Bulik, C. M., & Kendler, K. S. (1998).
questionnaires at follow-up. International Journal Genetic epidemiology of binging and vomiting.
of Eating Disorders, 14, 367-374. British Journal of Psychiatry, 173, 75-79.
Stice, E. (2002). Risk and maintenance factors for eating Sundgot-Borgen, J. (1994). Risk and trigger factors for
pathology: A meta-analytic review. Psychological the development of eating disorders in female
Bulletin, 128, 825-848. elite athletes. Medicine and Science in Sports and
Exercise, 26, 414-419.
189
Sutandar-Pinnock, K., Woodside, D. B., Carter, Walsh, B. T., & Garner, D. M. (1997). Diagnostic issues.
J. C., Olmsted, M. P., & Kaplan, A. S. (2003). In D. M. Garner & P. E. Garfinkel (Eds.), Handbook
Perfectionism in anorexia nervosa: A 6-24 month of treatment for eating disorders (pp. 25-33). New
follow-up study. International Journal of Eating York: Guilford Press.
Disorders, 33, 225-229. Walsh, B. T., & Gladis, M. (1985). Bulimia Interview
Theander, S. (1996). Anorexia nervosa with an early Form. Psychopharmacology Bulletin, 21, 1017-1017.
onset: selection, gender, outcome, and results of Watson, T. L., Bowers, W. A., & Andersen, A. E.
a long-term follow-up study. Journal of Youth and (2000). Involuntary treatment of eating disorders.
Adolescence, 25, 419-429. American Journal of Psychiatry, 157, 1806-1810.
Theander, S. (2004). Trends in the literature of eating Welch, G., Hall, A., & Norring, C. (1990). The factor
disorders over 36 years (1965-2000): Terminology, structure of the Eating Disorder Inventory in
interpretation, and treatment. European Eating a patient setting. International Journal of Eating
Disorders Review, 12, 4-17. Disorders, 9, 79-85.
Thelan, M. H., Farmer, J., Wonderlich, S., & Smith, M. Welch, G., Hall, A., & Walkey, F. (1988). The factor
(1991). A revision of Bulimia Test: The BULIT-R. structure of Eating Disorders Inventory. Journal of
Psychological Assessment, 3, 199-124. Clinical Psychology, 44, 51-56.
Toner, B. B., Garfinkel, P. E., & Garner, D. M. (1986). Wentz, E., Gillberg, C., Gillberg, I. C., & Rastam,
Long-term follow-up of anorexia nervosa. M. (2001). Ten-year follow-up of adolescent-
Psychosomatic Medicine, 48, 520-529. onset anorexia nervosa: Psychiatric disorders
Toray, T., & Cooley, E. (1997). Weight fluctuation, and overall functioning scales. Journal of Child
bulimic symptoms, and self-efficacy for control Psychology and Psychiatry and Allied Disciplines, 42,
of eating. Journal of Psychology, 131, 383-392. 613-622.
Tylka, T. L. (2004). The relation between Wetzler, S. (1990). The Millon Clinical Multiaxial
body dissatisfaction and eating disorder Inventory (MCMI): A review. A Journal of
symptomatology: An analysis of moderating Personality Assessment, 55, 445-464.
variables. Journal of Consulting Psychology, 51, 178- Wildes, J. E., & Emery, R. E. (2001). The roles of
191. ethnicity and culture in the development of
Tylka, T. L., Subich, L. M. (1999). Exploring the construct eating disturbance and body dissatisfaction: A
validity of the eating disorder continuum. Journal meta-analytic review. Clinical Psychology Reviews,
of Counseling Psychology, 46, 268-276. 21, 521-551.
Tylka, T. L., Subich, L. M. (2002). A preliminary Williamson, D. A. (1990). Assessment of eating disorders:
investigation of the eating disorder continuum Obesity, anorexia, and bulimia nervosa. Elmsford,
with men. Journal of Counseling Psychology, 49, NY: Pergamon Press.
273-279. Wilmore, J. H. (1996). Eating disorders in the young
Vandereycken, W., Kog, E., & Vanderlinden, J. (1989). athlete. In Bar-Or, O. (Ed.), The child and adolescent
The family approach to eating disorders: Assessment athlete (pp. 287-303), Cambridge, MA: Blackwell
and treatment of anorexia nervosa and bulimia. New Science.
York: PMA Publishing. Wilmore, J. H., Wambsgans, K. C., Brenner, M., Broeder,
van Strien, T., Frijters, J. E., Bergers, G. P., & Defares, P. B. C. E., Paijmans, I., Volpe, J. A, et al. (1992). Is there
(1986). The Dutch Eating Behavior Questionnaire energy conservation in amenorrheic compared
(DEBQ) for assessment for restrained, emotional, with eumenorrheic distance runners? Journal of
and external eating behavior. International Journal Applied Psysiology, 72, 15-22.
of Eating Disorders, 5, 295-315. Wilson, G. T. (1999). Cognitive behavior therapy
van Strien, T., & Ouwens, M. (2003). Validation of the for eating disorders: Progress and problems.
Dutch EDI-2 in one clinical and two nonclinical Behaviour Research and Therapy, 37 (Suppl. 1),
populations. European Journal of Psychological S79-S95.
Assessment, 19, 66-84. Wilson, G. T., Fairburn, C. G., Agras, W. S., Walsh, B.
Vitousek, K. B., & Hollon, S. D. (1990). The investigation T., & Kraemer, H. (2002). Cognitive-behavioral
of schematic content and processing in eating therapy for bulimia nervosa: Time course and
disorders. Cognitive Therapy and Research, 14, 191- mechanism of change. Journal of Consulting and
214. Clinical Psychology, 70, 267-274.
Wade, T., Tiggemann, M., Martin, N., & Heath, A. Wilson, G. T., Rossiter, E., Kleifield, E. I., & Lindholm,
(1997). A comparison of the Eating Disorder L. (1986). Cognitive-behavioral treatment of
Examination and a general psychiatric schedule. bulimia nervosa: A controlled evaluation.
Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, Behaviour Research and Therapy, 24, 277-288.
31, 852-857. Wise, E. A. (1996). Comparative validity of MMPI-2
Waller, G., & Matoba, M. (1999). Emotional eating and and MCMI-II personality disorder classifications.
eating psychopathology in nonclinical groups: Journal of Personality Assessment, 66, 569-582.
A cross-cultural comparison of women in Japan Wooley, S. C., & Garner, D. M. (1994). Obesity:
and the United Kingdom. International Journal of Abandoning dietary and behavioral treatments.
Eating Disorders, 26, 333-340. British Medical Journal, 309, 655-656.
190
World Health Organization. (1992). The ICD-10 Zipfel, S., Löwe, B., Reas, D. L., Deter, H. C., & Herzog,
classification of mental and behavioural disorders: W. (2000). Long-term prognosis in anorexia
Clinical descriptions and diagnostic guidelines. nervosa: Lessons from a 21-year follow-up study.
Geneva, Switzerland: Author. The Lancet, 355, 721-722.
World Health Organization. (1997). Obesity: Preventing
and managing the global epidemic: Report of a WHO
consultation on obesity. Geneva, Switzerland:
Author.
191
Anexa A
193
Tabelul A1
Conversia scorurilor brute în cote T: Scalele EDI-3 de Risc de tulburare de comportament alimentar,
pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA, în funcţie de grupul de diagnostic
194
Tabelul A2
Conversia scorurilor brute în cote T: Scalele psihologice EDI-3,
pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA
195
Tabelul A3
Conversia scorurilor brute în centile: Scalele EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA, în funcţie de grupul de diagnostic
196
Tabelul A4
Conversia scorurilor brute în centile: Scalele psihologice EDI-3,
pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA
197
Tabelul A5
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA, în funcţie de grupul de diagnostic
SCRTCA
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T cotelor T cotelor T cotelor T
T T T T
95 26 1 23-34 76 18 1 16-24 51 7 1 6-14 77 18 1 16-24
96 26 1 23-34 77 19 1 17-25 52 8 1 7-15 78 18 1 16-24
97 27 1 24-35 78 19 1 17-25 53 8 1 7-15 79 19 1 17-25
98 27 1 24-35 79 19 1 17-25 54 9 1 7-16 80 19 1 17-25
99 28 1 25-35 80 20 1 18-26 55 9 1 7-16 81 19 1 17-25
100 28 1 25-35 81 20 1 18-26 56 9 1 7-16 82 20 1 18-26
101 29 1 26-36 82 21 1 19-27 57 10 1 8-17 83 20 1 18-26
102 29 1 26-36 83 21 1 19-27 58 10 1 8-17 84 21 1 19-27
103 29 1 26-36 84 22 1 20-28 59 11 1 9-18 85 21 1 19-27
104 30 2 27-37 85 22 1 20-28 60 11 1 9-18 86 22 1 20-28
105 30 2 27-37 86 22 1 20-28 61 12 1 10-19 87 22 2 20-28
106 31 2 28-38 87 23 1 21-29 62 12 1 10-19 88 22 2 20-28
107 31 2 28-38 88 23 1 21-29 63 12 1 10-19 89 23 2 21-29
108 32 2 29-39 89 24 1 22-30 64 13 1 11-20 90 23 2 21-29
109 32 3 29-39 90 24 1 22-30 65 13 1 11-20 91 24 3 22-30
110 32 4 29-39 91 24 1 22-30 66 14 1 12-21 92 24 3 22-30
111 33 4 29-40 92 25 1 22-31 67 14 1 12-21 93 25 3 22-31
112 33 5 29-40 93 25 1 22-31 68 15 1 13-22 94 25 4 22-31
113 34 5 30-41 94 26 2 22-31 69 15 1 13-22 95 25 4 22-31
114 34 6 30-41 95 26 3 22-31 70 15 1 13-22 96 26 4 23-31
115 34 6 30-41 96 27 3 24-32 71 16 1 14-23 97 26 4 23-31
116 35 6 31-42 97 27 4 24-32 72 16 1 14-23 98 27 4 24-32
117 35 8 31-42 98 27 4 24-32 73 17 1 15-24 99 27 4 24-32
118 36 9 32-43 99 28 5 25-33 74 17 1 15-24 100 28 5 25-33
119 36 10 32-43 100 28 5 25-33 75 18 1 16-25 101 28 5 25-33
120 37 11 33-44 101 29 5 26-34 76 18 1 16-25 102 29 5 26-34
121 37 12 33-44 102 29 5 26-34 77 18 1 16-25 103 29 5 26-34
122 37 13 33-44 103 30 5 27-35 78 19 1 17-26 104 29 6 26-34
123 38 15 34-44 104 30 5 27-35 79 19 1 17-26 105 30 6 27-35
124 38 17 34-44 105 30 5 27-35 80 20 1 18-26 106 30 7 27-35
125 39 18 35-45 106 31 5 28-36 81 20 1 18-26 107 31 7 28-36
126 39 18 35-45 107 31 6 28-36 82 20 1 18-26 108 31 7 28-36
127 40 19 36-46 108 32 7 29-37 83 21 1 19-27 109 32 7 29-37
128 40 20 36-46 109 32 8 29-37 84 21 1 19-27 110 32 7 29-37
129 40 21 36-46 110 33 8 30-38 85 22 2 20-28 111 32 8 29-37
130 41 22 37-47 111 33 8 30-38 86 22 2 20-28 112 33 8 30-38
131 41 22 37-47 112 33 8 30-38 87 23 2 21-29 113 33 8 30-38
132 42 24 38-48 113 34 9 31-39 88 23 2 21-29 114 34 9 31-39
133 42 26 38-48 114 34 9 31-39 89 23 2 21-29 115 34 9 31-39
134 43 26 38-49 115 35 9 32-40 90 24 2 21-30 116 35 9 32-40
135 43 27 38-49 116 35 10 32-40 91 24 2 21-30 117 35 9 32-40
136 43 28 38-49 117 36 10 33-41 92 25 3 22-31 118 35 10 32-40
137 44 30 39-50 118 36 12 33-41 93 25 3 22-31 119 36 10 33-41
138 44 30 39-50 119 36 13 33-41 94 26 3 23-32 120 36 11 33-41
139 45 31 40-51 120 37 13 34-42 95 26 3 23-32 121 37 11 34-42
140 45 32 40-51 121 37 13 34-42 96 26 3 23-32 122 37 11 34-42
141 46 33 41-52 122 38 14 35-43 97 27 3 24-33 123 38 11 35-43
(continuare)
198
Tabelul A5
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA, în funcţie de grupul de diagnostic
(continuare)
SCRTCA
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T cotelor T cotelor T cotelor T
T T T T
142 46 34 41-52 123 38 15 35-43 98 27 3 24-33 124 38 12 35-43
143 46 35 41-52 124 38 15 35-43 99 28 3 25-34 125 39 12 36-44
144 47 36 42-53 125 39 16 36-44 100 28 3 25-34 126 39 12 36-44
145 47 37 42-53 126 39 17 36-44 101 29 3 26-35 127 39 12 36-44
146 48 38 43-53 127 40 17 37-45 102 29 3 26-35 128 40 13 37-45
147 48 40 43-53 128 40 17 37-45 103 29 3 26-35 129 40 14 37-45
148 49 44 44-54 129 41 17 37-46 104 30 4 27-36 130 41 14 37-46
149 49 46 44-54 130 41 17 37-46 105 30 4 27-36 131 41 15 37-46
150 49 47 44-54 131 41 17 37-46 106 31 5 28-37 132 42 16 38-47
151 50 49 45-55 132 42 18 38-47 107 31 5 28-37 133 42 17 38-47
152 50 51 45-55 133 42 19 38-47 108 32 5 29-38 134 42 18 38-47
153 51 52 46-56 134 43 20 39-47 109 32 5 29-38 135 43 19 39-47
154 51 53 46-56 135 43 22 39-47 110 32 6 29-38 136 43 20 39-47
155 51 55 46-56 136 44 25 40-48 111 33 6 30-39 137 44 21 40-48
156 52 57 47-57 137 44 26 40-48 112 33 7 30-39 138 44 23 40-48
157 52 58 47-57 138 44 26 40-48 113 34 7 31-39 139 45 24 41-49
158 53 59 47-58 139 45 27 41-49 114 34 7 31-39 140 45 25 41-49
159 53 61 47-58 140 45 27 41-49 115 35 8 32-40 141 46 26 42-50
160 54 63 48-59 141 46 27 42-50 116 35 8 32-40 142 46 27 42-50
161 54 65 48-59 142 46 28 42-50 117 35 9 32-40 143 46 28 42-50
162 54 65 48-59 143 47 28 43-51 118 36 10 33-41 144 47 29 43-51
163 55 66 49-60 144 47 29 43-51 119 36 10 33-41 145 47 31 43-51
164 55 67 49-60 145 47 32 43-51 120 37 10 34-42 146 48 32 44-52
165 56 68 50-61 146 48 34 44-52 121 37 11 34-42 147 48 33 44-52
166 56 69 50-61 147 48 35 44-52 122 38 12 34-43 148 49 34 45-53
167 57 69 51-62 148 49 35 45-53 123 38 13 34-43 149 49 35 45-53
168 57 70 51-62 149 49 36 45-53 124 38 14 34-43 150 49 38 45-53
169 57 72 51-62 150 49 37 45-53 125 39 15 35-44 151 50 40 46-54
170 58 74 52-62 151 50 39 46-54 126 39 16 35-44 152 50 41 46-54
171 58 76 52-62 152 50 40 46-54 127 40 16 36-45 153 51 44 47-55
172 59 77 53-63 153 51 42 47-55 128 40 17 36-45 154 51 46 47-55
173 59 77 53-63 154 51 43 47-55 129 41 17 37-46 155 52 48 48-56
174 60 78 54-64 155 52 47 48-56 130 41 18 37-46 156 52 50 48-56
175 60 79 54-64 156 52 49 48-56 131 41 18 37-46 157 52 52 48-56
176 60 81 54-64 157 52 51 48-56 132 42 19 38-47 158 53 55 49-57
177 61 82 55-65 158 53 52 49-57 133 42 20 38-47 159 53 58 49-57
178 61 84 55-65 159 53 54 49-57 134 43 21 39-48 160 54 61 50-58
179 62 85 56-66 160 54 57 50-58 135 43 22 39-48 161 54 64 50-58
180 62 86 56-66 161 54 60 50-58 136 44 22 40-49 162 55 68 51-59
181 63 87 56-67 162 55 62 51-59 137 44 23 40-49 163 55 70 51-59
182 63 88 56-67 163 55 65 51-59 138 44 24 40-49 164 56 72 52-60
183 63 89 56-67 164 55 67 51-59 139 45 25 41-50 165 56 74 52-60
184 64 90 57-68 165 56 68 52-60 140 45 25 41-50 166 56 76 52-60
185 64 92 57-68 166 56 70 52-60 141 46 27 42-51 167 57 78 53-61
186 65 94 58-69 167 57 73 53-61 142 46 28 42-51 168 57 79 53-61
187 65 95 58-69 168 57 74 53-61 143 47 30 43-52 169 58 81 53-62
(continuare)
199
Tabelul A5
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA, în funcţie de grupul de diagnostic
(continuare)
SCRTCA
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T cotelor T cotelor T cotelor T
T T T T
188 66 96 59-70 169 58 77 53-62 144 47 31 43-52 170 58 82 53-62
189 66 97 59-70 170 58 79 53-62 145 47 34 43-52 171 59 84 54-63
190 66 98 59-70 171 58 82 53-62 146 48 35 44-53 172 59 85 54-63
191 67 98 60-71 172 59 84 54-63 147 48 37 44-53 173 59 87 54-63
192 67 99 60-71 173 59 86 54-63 148 49 38 45-54 174 60 87 55-63
193 68 99 61-71 174 60 88 55-63 149 49 40 45-53 175 60 88 55-63
194 68 99 61-71 175 60 88 55-63 150 49 41 45-53 176 61 90 56-64
195 68 99 61-71 176 61 89 56-64 151 50 43 46-54 177 61 91 56-64
196 69 99 62-72 177 61 91 56-64 152 50 44 46-54 178 62 91 57-65
197 69 99 62-72 178 61 92 56-64 153 51 45 47-55 179 62 92 57-65
198 70 99 63-73 179 62 92 57-65 154 51 46 47-55 180 62 92 57-65
199 70 99 63-73 180 62 93 57-65 155 52 49 47-56 181 63 93 58-66
200 71 99 64-74 181 63 94 58-66 156 52 51 47-56 182 63 93 58-66
201 71 99 64-74 182 63 95 58-66 157 52 52 47-56 183 64 94 59-67
202 71 99 64-74 183 63 96 58-66 158 53 54 48-57 184 64 95 59-67
203 72 99 65-75 184 64 97 59-67 159 53 55 48-57 185 65 96 60-68
204 72 99 65-75 185 64 98 59-67 160 54 56 49-58 186 65 96 60-68
205 73 99 65-76 186 65 98 60-68 161 54 58 49-58 187 66 97 61-69
206 73 99 65-76 187 65 98 60-68 162 55 60 50-59 188 66 98 61-69
207 74 99 66-77 188 66 98 61-69 163 55 62 50-59 189 66 98 61-69
208 74 99 66-77 189 66 98 61-69 164 55 64 50-59 190 67 98 62-70
209 74 99 66-77 190 66 99 61-69 165 56 67 51-60 191 67 99 62-70
210 75 99 67-78 191 67 99 62-70 166 56 69 51-60 192 68 99 63-71
211 75 99 67-78 192 67 99 62-70 167 57 71 52-61 193 68 99 63-71
212 76 99 68-79 193 68 99 63-71 168 57 73 52-61 194 69 99 64-72
213 76 99 68-79 194 68 99 63-71 169 58 74 53-62 195 69 99 64-72
214 77 99 69-80 195 69 99 64-72 170 58 76 53-62 196 69 99 64-72
215 77 99 69-80 171 58 78 53-62 197 70 99 65-73
216 77 99 69-80 172 59 81 54-63 198 70 99 65-73
217 78 99 70-80 173 59 84 54-63
218 78 99 70-80 174 60 86 55-64
219 79 99 71-81 175 60 88 55-64
220 79 99 71-81 176 61 90 56-65
221 80 99 72-82 177 61 92 56-65
222 80 99 72-82 178 61 93 56-65
223 80 99 72-82 179 62 94 57-66
224 81 99 73-83 180 62 95 57-66
225 81 99 73-83 181 63 96 58-66
226 82 99 74-84 182 63 97 58-66
227 82 99 74-84 183 64 97 59-67
184 64 98 59-67
185 64 98 59-67
186 65 99 60-68
187 65 99 60-68
188 66 99 61-69
Notă. N = 983. SCRTCA = scala compozită Risc de tulburare de comprotament alimentar; AN-R = Anorexie nervoasă de tip
restrictiv (n = 145); AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/vărsături (n = 92); BN = Bulimie nervoasă (n
= 429); TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie (n = 317).
200
Tabelul A6
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scale compozite psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic de
adulţi din SUA
201
Tabelul A6
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scale compozite psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic de
adulţi din SUA (continuare)
202
Tabelul A7
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Neadaptare psihologică generală,
pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA
SCNPG
Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90%
cotelor cotelor T cotelor
T T
272 21 1 19-25 316 28 1 26-32 360 35 7 32-39
273 22 1 20-26 317 28 1 26-32 361 35 8 32-39
274 22 1 20-26 318 29 1 27-33 362 36 8 33-40
275 22 1 20-26 319 29 1 27-33 363 36 8 33-40
276 22 1 20-26 320 29 2 27-33 364 36 8 33-40
277 22 1 20-26 321 29 2 27-33 365 36 8 33-40
278 22 1 20-26 322 29 2 27-33 366 36 8 33-40
279 23 1 21-27 323 29 2 27-33 367 36 9 33-40
280 23 1 21-27 324 30 2 28-34 368 36 9 33-40
281 23 1 21-27 325 30 2 28-34 369 37 9 34-41
282 23 1 21-27 326 30 3 28-34 370 37 9 34-41
283 23 1 21-27 327 30 3 28-34 371 37 10 34-41
284 23 1 21-27 328 30 3 28-34 372 37 10 34-41
285 23 1 21-27 329 30 3 28-34 373 37 10 34-41
286 24 1 22-28 330 31 3 28-35 374 37 10 34-41
287 24 1 22-28 331 31 3 28-35 375 38 11 35-42
288 24 1 22-28 332 31 3 28-35 376 38 11 35-42
289 24 1 22-28 333 31 3 28-35 377 38 12 35-42
290 24 1 22-28 334 31 3 28-35 378 38 12 35-42
291 24 1 22-28 335 31 3 28-35 379 38 12 35-42
292 25 1 23-29 336 31 3 28-35 380 38 13 35-42
293 25 1 23-29 337 32 3 29-36 381 39 13 36-43
294 25 1 23-29 338 32 4 29-36 382 39 14 36-43
295 25 1 23-29 339 32 4 29-36 383 39 14 36-43
296 25 1 23-29 340 32 4 29-36 384 39 14 36-43
297 25 1 23-29 341 32 4 29-36 385 39 14 36-43
298 26 1 24-30 342 32 4 29-36 386 39 14 36-43
299 26 1 24-30 343 33 4 30-37 387 39 15 36-43
300 26 1 24-30 344 33 4 30-37 388 40 15 37-44
301 26 1 24-30 345 33 4 30-37 389 40 16 37-44
302 26 1 24-30 346 33 5 30-37 390 40 16 37-44
303 26 1 24-30 347 33 5 30-37 391 40 17 37-44
304 26 1 24-30 348 33 5 30-37 392 40 18 37-44
305 27 1 25-31 349 33 5 30-37 393 40 18 37-44
306 27 1 25-31 350 34 6 31-38 394 41 18 38-45
307 27 1 25-31 351 34 6 31-38 395 41 19 38-45
308 27 1 25-31 352 34 6 31-38 396 41 19 38-45
309 27 1 25-31 353 34 6 31-38 397 41 20 38-45
310 27 1 25-31 354 34 6 31-38 398 41 20 38-45
311 28 1 26-32 355 34 6 31-38 399 41 21 38-45
312 28 1 26-32 356 35 7 32-39 400 41 21 38-45
313 28 1 26-32 357 35 7 32-39 401 42 22 39-46
314 28 1 26-32 358 35 7 32-39 402 42 22 39-46
315 28 1 26-32 359 35 7 32-39 403 42 23 39-46
404 42 23 39-46 447 49 46 46-52 491 56 71 52-59
405 42 23 39-46 448 49 47 46-52 492 56 71 52-59
406 42 24 39-46 449 49 48 46-52 493 56 72 52-59
407 43 24 40-47 450 49 48 46-52 494 56 72 52-59
408 43 25 40-47 451 49 49 46-52 495 56 73 52-59
(continuare)
203
Tabelul A7
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Neadaptare psihologică generală,
pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA (continuare)
SCNPG
Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90%
cotelor cotelor T cotelor
T T
409 43 25 40-47 452 50 50 47-53 496 57 73 53-60
410 43 26 40-47 453 50 51 47-53 497 57 74 53-60
411 43 26 40-47 454 50 52 47-53 498 57 74 53-60
412 43 27 40-47 455 50 52 47-53 499 57 74 53-60
413 44 27 41-48 456 50 53 47-53 500 57 74 53-60
414 44 27 41-48 457 50 53 47-53 501 57 75 53-60
415 44 28 41-48 458 51 54 48-54 502 57 75 53-60
416 44 28 41-48 459 51 54 48-54 503 58 76 54-61
417 44 28 41-48 460 51 55 48-54 504 58 77 54-61
418 44 29 41-48 461 51 55 48-54 505 58 78 54-61
419 44 29 41-48 462 51 56 48-54 506 58 79 54-61
420 45 30 42-49 463 51 56 48-54 507 58 79 54-61
421 45 31 42-49 464 51 56 48-54 508 58 79 54-61
422 45 31 42-49 465 52 57 49-55 509 59 80 55-62
423 45 32 42-49 466 52 57 49-55 510 59 80 55-62
424 45 32 42-49 467 52 58 49-55 511 59 80 55-62
425 45 33 42-49 468 52 58 49-55 512 59 81 55-62
426 46 34 43-49 469 52 58 49-55 513 59 81 55-62
427 46 34 43-49 470 52 59 49-55 514 59 81 55-62
428 46 35 43-49 471 53 60 50-56 515 59 81 55-62
429 46 35 43-49 472 53 60 50-56 516 60 82 56-63
430 46 35 43-49 473 53 61 50-56 517 60 82 56-63
431 46 36 44-50 474 53 62 50-56 518 60 83 56-63
432 46 36 44-50 475 53 63 50-56 519 60 83 56-63
433 47 37 44-50 476 53 63 50-56 520 60 84 56-63
434 47 37 44-50 477 54 64 51-57 521 60 84 56-63
435 47 38 44-50 478 54 64 51-57 522 61 84 57-64
436 47 39 44-50 479 54 65 51-57 523 61 85 57-64
437 47 40 44-50 480 54 65 51-57 524 61 85 57-64
438 47 40 44-50 481 54 65 51-57 525 61 85 57-64
439 48 41 45-51 482 54 65 51-57 526 61 86 57-64
440 48 41 45-51 483 54 66 51-57 527 61 86 57-64
440 48 41 45-51 484 55 67 52-58 528 62 86 58-65
441 48 42 45-51 485 55 67 52-58 529 62 86 58-65
442 48 43 45-51 486 55 68 52-58 530 62 87 58-65
443 48 43 45-51 487 55 69 52-58 531 62 87 58-65
444 48 44 45-51 488 55 69 52-58 532 62 87 58-65
445 49 45 46-52 489 55 70 52-58 533 62 87 58-65
446 49 45 46-52 490 56 70 52-59 534 62 88 58-65
535 63 88 59-66 579 69 98 65-72 623 76 99 72-78
536 63 88 59-66 580 70 98 66-73 624 77 99 73-79
537 63 88 59-66 581 70 98 66-73 625 77 99 73-79
538 63 89 59-66 582 70 98 66-73 626 77 99 73-79
539 63 89 59-66 583 70 98 66-73 627 77 99 73-79
540 63 90 59-66 584 70 98 66-73 628 77 99 73-79
541 64 90 60-67 585 70 98 66-73 629 77 99 73-79
542 64 91 60-67 586 71 98 67-73 630 77 99 73-79
543 64 91 60-67 587 71 99 67-73 631 78 99 74-80
544 64 91 60-67 588 71 99 67-73 632 78 99 74-80
(continuare)
204
Tabelul A7
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Neadaptare psihologică generală,
pentru eşantionul clinic de adulţi din SUA (continuare)
SCNPG
Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90%
cotelor cotelor T cotelor
T T
545 64 91 60-67 589 71 99 67-73 633 78 99 74-80
546 64 92 60-67 590 71 99 67-73 634 78 99 74-80
547 64 92 60-67 591 71 99 67-73 635 78 99 74-80
548 65 92 61-68 592 72 99 68-74 636 78 99 74-80
549 65 92 61-68 593 72 99 68-74 637 79 99 75-81
550 65 93 61-68 594 72 99 68-74 638 79 99 75-81
551 65 93 61-68 595 72 99 68-74 639 79 99 75-81
552 65 93 61-68 596 72 99 68-74 640 79 99 75-81
553 65 93 61-68 597 72 99 68-74 641 79 99 75-81
554 66 93 62-69 598 72 99 68-74 642 79 99 75-81
555 66 93 62-69 599 73 99 69-75 643 80 99 76-82
556 66 94 62-69 600 73 99 69-75 644 80 99 76-82
557 66 94 62-69 601 73 99 69-75 645 80 99 76-82
558 66 94 62-69 602 73 99 69-75 646 80 99 76-82
559 66 94 62-69 603 73 99 69-75 647 80 99 76-82
560 67 95 63-70 604 73 99 69-75 648 80 99 76-82
561 67 95 63-70 605 74 99 70-76 649 80 99 76-82
562 67 95 63-70 606 74 99 70-76 650 81 99 76-83
563 67 95 63-70 607 74 99 70-76 651 81 99 76-83
564 67 96 63-70 608 74 99 70-76 652 81 99 76-83
565 67 96 63-70 609 74 99 70-76 653 81 99 76-83
566 67 96 63-70 610 74 99 70-76 654 81 99 76-83
567 68 96 64-71 611 75 99 71-77 655 81 99 76-83
568 68 96 64-71 612 75 99 71-77 656 82 99 77-84
569 68 96 64-71 613 75 99 71-77 657 82 99 77-84
570 68 97 64-71 614 75 99 71-77 658 82 99 77-84
571 68 97 64-71 615 75 99 71-77 659 82 99 77-84
572 68 97 64-71 616 75 99 71-77 660 82 99 77-84
573 69 97 65-72 617 75 99 71-77 661 82 99 77-84
574 69 97 65-72 618 76 99 72-78 662 82 99 77-84
575 69 98 65-72 619 76 99 72-78 663 83 99 78-85
576 69 98 65-72 620 76 99 72-78 664 83 99 78-85
577 69 98 65-72 621 76 99 72-78 665 83 99 78-85
578 69 98 65-72 622 76 99 72-78 666 83 99 78-85
667 83 99 78-85 675 85 99 80-87 683 86 99 81-88
668 83 99 78-85 676 85 99 80-87 684 86 99 81-88
669 84 99 79-86 677 85 99 80-87 685 86 99 81-88
670 84 99 79-86 678 85 99 80-87 686 86 99 81-88
671 84 99 79-86 679 85 99 80-87 687 86 99 81-88
672 84 99 79-86 680 85 99 80-87 688 87 99 82-89
673 84 99 79-86 681 85 99 80-87 689 87 99 82-89
674 84 99 79-86 682 86 99 81-88 690 87 99 82-89
691 87 99 82-89
Notă: N = 983. SCNPG = Scala compozită Neadaptare psihologică generală.
205
Anexa B
207
Tabelul B1
Conversia scorurilor brute în cote T: Scalele EDI-3 de Risc de tulburare de comportament alimentar,
pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi, în funcţie de grupul de diagnostic
208
Tabelul B2
Conversia scorurilor brute în cote T: Scalele psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic
internaţional de adulţi din SUA
209
Tabelul B3
Conversia scorurilor brute în centile: Scalele EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi din SUA, în funcţie de grupul de
diagnostic
Notă. N = 662. AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv (n = 165); AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/
vărsături (n = 110); BN = Bulimie nervoasă (n = 300); TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie (n
= 87). DS = Dorinţa de a fi slab; B = Bulimie; NC = Nemulţumire faţă de corp.
210
Tabelul B4
Conversia scorurilor brute în centile: Scalele psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic
internaţional de adulţi din SUA
Notă: N = 662. SSS = Stimă de sine scăzută; AP = Alienare personală; NI= Nesiguranţă interpersonală; AI = Alienare interpersonală;
DI = Deficite interoceptive; DE = Dezechilibru emoţional; P= Perfecţionism; A = Ascetism; FM = Frica de maturitate.
211
Tabelul B5
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi din SUA, în funcţie de grupul de
diagnostic
SCRTCA
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
Suma Cota % IC Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T 90% cotelor T cotelor T cotelor T
T T T T
98 27 1 24-32 76 17 1 15-24 50 5 1 4-14 81 20 1 18-25
99 28 1 25-33 77 17 1 15-24 51 6 1 5-15 82 21 1 19-26
100 28 1 25-33 78 18 1 16-25 52 6 1 5-15 83 21 1 19-26
101 29 1 26-34 79 18 1 16-25 53 7 1 6-16 84 22 1 20-27
102 29 1 26-34 80 19 1 17-26 54 7 1 6-16 85 22 1 20-27
103 29 1 26-34 81 19 1 17-26 55 8 1 7-17 86 23 1 21-28
104 30 1 27-35 82 19 1 17-26 56 8 1 7-17 87 23 1 21-28
105 30 1 27-35 83 20 1 18-27 57 8 1 7-17 88 23 1 21-28
106 31 1 28-36 84 20 1 18-27 58 9 1 8-18 89 24 2 22-29
107 31 1 28-36 85 21 1 19-28 59 9 1 8-18 90 24 2 22-29
108 32 1 29-37 86 21 1 19-28 60 10 1 9-19 91 25 3 23-30
109 32 1 29-37 87 22 1 20-29 61 10 1 9-19 92 25 3 23-30
110 32 1 29-37 88 22 1 20-29 62 11 1 10-19 93 25 3 23-30
111 33 2 30-38 89 22 1 20-29 63 11 1 10-19 94 26 4 24-31
112 33 2 30-38 90 23 1 20-30 64 12 1 10-20 95 26 5 24-31
113 34 3 31-39 91 23 1 20-30 65 12 1 10-20 96 27 5 24-32
114 34 5 31-39 92 24 1 21-31 66 12 1 10-20 97 27 5 24-32
115 35 5 32-40 93 24 1 21-31 67 13 1 11-21 98 28 5 25-33
116 35 6 32-40 94 25 1 22-32 68 13 1 11-21 99 28 5 25-33
117 35 7 32-40 95 25 1 22-32 69 14 1 12-22 100 28 5 25-33
118 36 7 33-41 96 26 1 23-33 70 14 1 12-22 101 29 6 26-34
119 36 8 33-41 97 26 1 23-33 71 15 1 13-23 102 29 6 26-34
120 37 9 34-42 98 26 1 23-33 72 15 1 13-23 103 30 6 27-35
121 37 11 34-42 99 27 1 24-34 73 16 1 14-24 104 30 6 27-35
122 37 13 34-42 100 27 1 24-34 74 16 1 14-24 105 30 6 27-35
123 38 14 35-43 101 28 1 25-34 75 16 1 14-24 106 31 7 28-36
124 38 15 35-43 102 28 1 25-34 76 17 1 15-25 107 31 7 28-36
125 39 15 36-44 103 29 2 26-35 77 17 1 15-25 108 32 7 29-37
126 39 17 36-44 104 29 2 26-35 78 18 1 16-26 109 32 7 29-37
127 40 18 37-45 105 30 3 27-36 79 18 1 16-26 110 33 7 30-38
128 40 19 37-45 106 30 3 27-36 80 19 1 17-27 111 33 7 30-38
129 40 20 37-45 107 30 3 27-36 81 19 1 17-27 112 33 7 30-38
130 41 21 37-46 108 31 4 28-37 82 19 1 17-27 113 34 8 31-38
131 41 22 37-46 109 31 4 28-37 83 20 1 18-28 114 34 9 31-38
132 42 24 38-47 110 32 5 29-38 84 20 1 18-28 115 35 10 32-39
133 42 25 38-47 111 32 6 29-38 85 21 1 19-29 116 35 11 32-39
134 43 27 39-47 112 33 6 30-39 86 21 1 19-29 117 36 11 33-40
135 43 29 39-47 113 33 7 30-39 87 22 1 20-29 118 36 11 33-40
136 43 31 39-47 114 34 7 31-40 88 22 1 20-29 119 36 11 33-40
137 44 32 40-48 115 34 8 31-40 89 23 1 20-30 120 37 11 34-41
138 44 33 40-48 116 34 9 31-40 90 23 1 20-30 121 37 12 34-41
139 45 33 41-49 117 35 10 32-41 91 23 1 20-30 122 38 13 35-42
140 45 34 41-49 118 35 11 32-41 92 24 1 21-31 123 38 13 35-42
141 46 35 42-50 119 36 12 32-42 93 24 1 21-31 124 38 13 35-42
(continuare)
212
Tabelul B5
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi din SUA, în funcţie de grupul de
diagnostic (continuare)
SCRTCA
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
Suma Cota % IC Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T 90% cotelor T cotelor T cotelor T
T T T T
142 46 37 42-50 120 36 13 32-42 94 25 2 22-32 125 39 14 36-43
143 46 39 42-50 121 37 13 33-43 95 25 2 22-32 126 39 16 36-43
144 47 41 43-51 122 37 14 33-43 96 26 2 23-33 127 40 18 37-44
145 47 42 43-51 123 37 15 33-43 97 26 2 23-33 128 40 20 37-44
146 48 43 44-52 124 38 15 34-44 98 27 2 24-34 129 41 20 38-45
147 48 44 44-52 125 38 16 34-44 99 27 2 24-34 130 41 20 38-45
148 49 44 45-53 126 39 18 35-45 100 27 3 24-34 131 41 20 38-45
149 49 45 45-53 127 39 18 35-45 101 28 3 25-35 132 42 20 39-46
150 49 46 45-53 128 40 18 36-45 102 28 4 25-35 133 42 20 39-46
151 50 48 46-54 129 40 19 36-45 103 29 4 26-36 134 43 20 40-47
152 50 51 46-54 130 41 21 37-46 104 29 5 26-36 135 43 20 40-47
153 51 52 47-55 131 41 23 37-46 105 30 6 27-37 136 44 21 41-48
154 51 55 47-55 132 41 23 37-46 106 30 7 27-37 137 44 21 41-48
155 52 56 48-56 133 42 24 38-47 107 30 7 27-37 138 44 22 41-48
156 52 58 48-56 134 42 25 38-47 108 31 7 28-38 139 45 22 42-49
157 52 60 48-56 135 43 27 39-48 109 31 8 28-38 140 45 24 42-49
158 53 60 49-57 136 43 28 39-48 110 32 8 29-39 141 46 25 43-50
159 53 61 49-57 137 44 28 40-49 111 32 8 29-39 142 46 25 43-50
160 54 62 50-58 138 44 28 40-49 112 33 9 30-39 143 46 25 43-50
161 54 63 50-58 139 45 29 41-50 113 33 9 30-39 144 47 26 43-51
162 54 64 50-58 140 45 30 41-50 114 34 10 30-40 145 47 26 43-51
163 55 65 51-59 141 45 30 41-50 115 34 10 30-40 146 48 29 44-52
164 55 67 51-59 142 46 31 42-51 116 34 10 30-40 147 48 32 44-52
165 56 70 52-60 143 46 31 42-51 117 35 10 31-41 148 49 33 45-53
166 56 72 52-60 144 47 33 43-52 118 35 11 31-41 149 49 34 45-53
167 57 74 53-61 145 47 34 43-52 119 36 11 32-42 150 49 36 45-53
168 57 76 53-61 146 48 35 43-53 120 36 12 32-42 151 50 40 46-54
169 57 77 53-61 147 48 35 43-53 121 37 12 33-43 152 50 44 46-54
170 58 79 53-62 148 49 36 44-54 122 37 13 33-43 153 51 44 47-55
171 58 80 53-62 149 49 37 44-54 123 38 14 34-44 154 51 47 47-55
172 59 82 54-63 150 49 39 44-54 124 38 14 34-44 155 52 50 48-56
173 59 83 54-63 151 50 40 45-55 125 38 14 34-44 156 52 52 48-56
174 60 84 55-63 152 50 41 45-55 126 39 14 35-45 157 52 54 48-56
175 60 85 55-63 153 51 42 46-56 127 39 14 35-45 158 53 57 49-57
176 60 86 55-63 154 51 45 46-56 128 40 15 36-46 159 53 60 49-57
177 61 87 56-64 155 52 47 47-57 129 40 16 36-46 160 54 62 50-57
178 61 88 56-64 156 52 49 47-57 130 41 17 37-47 161 54 64 50-57
179 62 89 57-65 157 52 50 47-57 131 41 18 37-47 162 54 65 50-57
180 62 89 57-65 158 53 51 48-57 132 42 19 38-48 163 55 67 51-58
181 63 89 58-66 159 53 54 48-57 133 42 20 38-48 164 55 70 51-58
182 63 90 58-66 160 54 55 49-58 134 42 21 38-48 165 56 72 52-59
183 63 90 58-66 161 54 57 49-58 135 43 21 39-49 166 56 74 52-59
184 64 91 59-67 162 55 59 50-59 136 43 21 39-49 167 57 75 53-60
185 64 91 59-67 163 55 60 50-59 137 44 23 40-49 168 57 75 53-60
(continuare)
213
Tabelul B5
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi din SUA, în funcţie de grupul de
diagnostic (continuare)
SCRTCA
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
Suma Cota % IC Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T 90% cotelor T cotelor T cotelor T
T T T T
186 65 92 60-68 164 56 63 51-60 138 44 25 40-49 169 57 76 53-60
187 65 93 60-68 165 56 68 51-60 139 45 26 41-50 170 58 77 54-61
188 66 93 61-69 166 56 71 51-60 140 45 27 41-50 171 58 78 54-61
189 66 94 61-69 167 57 75 52-61 141 45 28 41-50 172 59 79 55-62
190 66 95 61-69 168 57 77 52-61 142 46 29 41-51 173 59 80 55-62
191 67 96 62-70 169 58 79 53-62 143 46 30 41-51 174 59 80 55-62
192 67 96 62-70 170 58 82 53-62 144 47 32 42-52 175 60 82 56-63
193 68 96 63-71 171 59 83 54-63 145 47 34 42-52 176 60 85 56-63
194 68 96 63-71 172 59 84 54-63 146 48 36 43-53 177 61 87 57-64
195 68 96 63-71 173 60 85 55-64 147 48 37 43-53 178 61 89 57-64
196 69 96 64-72 174 60 87 55-64 148 49 39 44-54 179 62 89 58-65
197 69 96 64-72 175 60 89 55-64 149 49 41 44-54 180 62 91 58-65
198 70 97 65-73 176 61 89 55-65 150 49 41 44-54 181 62 94 58-65
199 70 97 65-73 177 61 89 55-65 151 50 42 45-55 182 63 96 59-66
200 71 98 66-74 178 62 89 56-66 152 50 44 45-55 183 63 97 59-66
201 71 98 66-74 179 62 90 56-66 153 51 46 46-56 184 64 97 60-67
202 71 98 66-74 180 63 90 57-67 154 51 47 46-56 185 64 98 60-67
203 72 98 67-75 181 63 92 57-67 155 52 49 47-57 186 65 98 61-68
204 72 98 67-75 182 63 94 57-67 156 52 51 47-57 187 65 99 61-68
205 73 98 68-76 183 64 95 58-68 157 53 53 48-58 188 65 99 61-68
206 73 98 68-76 184 64 97 58-68 158 53 55 48-58 189 66 99 62-69
207 74 98 69-77 185 65 97 59-68 159 53 57 48-58 190 66 99 62-69
208 74 98 69-77 186 65 97 59-68 160 54 58 49-59 191 67 99 62-70
209 74 99 69-77 187 66 97 60-69 161 54 59 49-59 192 67 99 62-70
210 75 99 69-78 188 66 98 60-69 162 55 60 50-60 193 67 99 62-70
211 75 99 69-78 189 67 99 61-70 163 55 62 50-60 194 68 99 63-71
212 76 99 70-78 190 67 99 61-70 164 56 64 51-60
213 76 99 70-78 191 67 99 61-70 165 56 67 51-60
214 77 99 71-79 192 68 99 62-71 166 56 69 51-60
215 77 99 71-79 193 68 99 62-71 167 57 71 51-61
216 77 99 71-79 194 69 99 63-72 168 57 73 51-61
217 78 99 72-80 195 69 99 63-72 169 58 76 52-62
218 78 99 72-80 196 70 99 64-73 170 58 78 52-62
219 79 99 73-81 197 70 99 64-73 171 59 81 53-63
220 79 99 73-81 198 71 99 65-74 172 59 83 53-63
221 80 99 74-82 173 60 84 54-64
222 80 99 74-82 174 60 86 54-64
223 80 99 74-82 175 60 87 54-64
224 81 99 75-83 176 61 88 55-65
225 81 99 75-83 177 61 90 55-65
226 82 99 76-84 178 62 92 56-66
227 82 99 76-84 179 62 94 56-66
228 82 99 76-84 180 63 95 57-67
181 63 96 57-67
(continuare)
214
Tabelul B5
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi din SUA, în funcţie de grupul de
diagnostic (continuare)
SCRTCA
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
Suma Cota % IC Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T 90% cotelor T cotelor T cotelor T
T T T T
182 64 96 58-68
183 64 97 58-68
184 64 98 58-68
185 65 99 59-69
186 65 99 59-69
187 66 99 60-70
188 66 99 60-70
189 67 99 61-70
190 67 99 61-70
Notă: N = 983. SCRTCA = scala compozită Risc de tulburare de comprotament alimentar; AN-R = Anorexie nervoasă
de tip restrictiv (n = 165); AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/vărsături (n = 110); BN =
Bulimie nervoasă (n = 300); TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie (n = 87).
215
Tabelul B6
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scalele compozite psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic
internaţional de adulţi din SUA
(continuare)
216
Tabelul B6
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scalele compozite psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic
internaţional de adulţi din SUA (continuare)
(continuare)
217
Tabelul B6
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scalele compozite psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic
internaţional de adulţi din SUA (continuare)
Notă. N = 662. SCI = Scala compozită Ineficacitate; SCPI = Scala compozită Probleme interpersonale; SCPE = Scala compozită
Probleme emoţionale; SCCE = Scala compozită Control exagerat.
218
Tabelul B7
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Neadaptare psihologică generală,
pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi din SUA
SCNPG
Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota T % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T cotelor T cotelor cotelor T
T T T T
244 15 1 13-22 288 22 1 20-28 332 30 2 27-35 376 37 8 34-42
245 15 1 13-22 289 22 1 20-28 333 30 2 27-35 377 37 9 34-42
246 15 1 13-22 290 23 1 21-29 334 30 2 27-35 378 37 9 34-42
247 15 1 13-22 291 23 1 21-29 335 30 2 27-35 379 37 10 34-42
248 15 1 13-22 292 23 1 21-29 336 30 2 27-35 380 38 10 35-43
249 16 1 14-22 293 23 1 21-29 337 30 2 27-35 381 38 11 35-43
250 16 1 14-22 294 23 1 21-29 338 31 2 28-36 382 38 11 35-43
251 16 1 14-22 295 23 1 21-29 339 31 2 28-36 383 38 11 35-43
252 16 1 14-22 296 24 1 22-30 340 31 2 28-36 384 38 11 35-43
253 16 1 14-22 297 24 1 22-30 341 31 2 28-36 385 38 12 35-43
254 16 1 14-22 298 24 1 22-30 342 31 2 28-36 386 39 12 36-44
255 17 1 15-23 299 24 1 22-30 343 31 2 28-36 387 39 13 36-44
256 17 1 15-23 300 24 1 22-30 344 32 3 29-37 388 39 13 36-44
257 17 1 15-23 301 24 1 22-30 345 32 3 29-37 389 39 14 36-44
258 17 1 15-23 302 25 1 23-31 346 32 3 29-37 390 39 14 36-44
259 17 1 15-23 303 25 1 23-31 347 32 3 29-37 391 39 14 36-44
260 17 1 15-23 304 25 1 23-31 348 32 3 29-37 392 40 15 37-45
261 18 1 16-24 305 25 1 23-31 349 32 3 29-37 393 40 15 37-45
262 18 1 16-24 306 25 1 23-31 350 33 3 30-38 394 40 16 37-45
263 18 1 16-24 307 25 1 23-31 351 33 3 30-38 395 40 16 37-45
264 18 1 16-24 308 26 1 24-32 352 33 3 30-38 396 40 17 37-45
265 18 1 16-24 309 26 1 24-32 353 33 3 30-38 397 40 17 37-45
266 19 1 17-25 310 26 1 24-32 354 33 3 30-38 398 41 17 38-46
267 19 1 17-25 311 26 1 24-32 355 33 3 30-38 399 41 18 38-46
268 19 1 17-25 312 26 1 24-32 356 34 4 31-39 400 41 18 38-46
269 19 1 17-25 313 26 1 24-32 357 34 4 31-39 401 41 18 38-46
270 19 1 17-25 314 27 1 25-33 358 34 4 31-39 402 41 19 38-46
271 19 1 17-25 315 27 1 25-33 359 34 4 31-39 403 41 20 38-46
272 20 1 18-26 316 27 1 25-33 360 34 4 31-39 404 42 20 39-47
273 20 1 18-26 317 27 1 25-33 361 34 4 31-39 405 42 20 39-47
274 20 1 18-26 318 27 1 25-33 362 35 4 32-40 406 42 21 39-47
275 20 1 18-26 319 27 1 25-33 363 35 5 32-40 407 42 22 39-47
276 20 1 18-26 320 28 1 25-34 364 35 5 32-40 408 42 23 39-47
277 20 1 18-26 321 28 1 25-34 365 35 5 32-40 409 42 23 39-47
278 21 1 19-27 322 28 1 25-34 366 35 6 32-40 410 43 24 39-48
279 21 1 19-27 323 28 1 25-34 367 35 6 32-40 411 43 25 39-48
280 21 1 19-27 324 28 1 25-34 368 36 6 33-41 412 43 26 39-48
281 21 1 19-27 325 28 1 25-34 369 36 7 33-41 413 43 26 39-48
282 21 1 19-27 326 29 1 26-35 370 36 7 33-41 414 43 27 39-48
283 21 1 19-27 327 29 1 26-35 371 36 8 33-41 415 43 28 39-48
284 22 1 20-28 328 29 1 26-35 372 36 8 33-41 416 44 28 40-48
285 22 1 20-28 329 29 1 26-35 373 36 8 33-41 417 44 29 40-48
286 22 1 20-28 330 29 2 26-35 374 37 8 34-42 418 44 29 40-48
287 22 1 20-28 331 29 2 26-35 375 37 8 34-42 419 44 29 40-48
(continuare)
219
Tabelul B7
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Neadaptare psihologică generală,
pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi din SUA (continuare)
SCNPG
Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota T % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T cotelor T cotelor cotelor T
T T T T
420 44 30 40-48 464 52 56 48-56 508 59 81 54-62 552 66 94 61-69
421 44 31 40-48 465 52 57 48-56 509 59 82 54-62 553 66 94 61-69
422 45 32 41-49 466 52 58 48-56 510 59 82 54-62 554 67 95 62-70
423 45 32 41-49 467 52 58 48-56 511 59 82 54-62 555 67 95 62-70
424 45 33 41-49 468 52 59 48-56 512 60 83 55-63 556 67 95 62-70
425 45 34 41-49 469 52 59 48-56 513 60 83 55-63 557 67 95 62-70
426 45 35 41-49 470 53 60 49-57 514 60 84 55-63 558 67 95 62-70
427 45 35 41-49 471 53 60 49-57 515 60 84 55-63 559 68 95 63-71
428 46 36 42-50 472 53 61 49-57 516 60 85 55-63 560 68 96 63-71
429 46 36 42-50 473 53 61 49-57 517 60 85 55-63 561 68 96 63-71
430 46 37 42-50 474 53 62 49-57 518 61 86 56-64 562 68 96 63-71
431 46 37 42-50 475 53 62 49-57 519 61 86 56-64 563 68 96 63-71
432 46 38 42-50 476 54 63 50-58 520 61 86 56-64 564 68 96 63-71
433 46 38 42-50 477 54 64 50-58 521 61 87 56-64 565 69 97 64-72
434 47 39 43-51 478 54 65 50-58 522 61 87 56-64 566 69 97 64-72
435 47 40 43-51 479 54 66 50-58 523 61 87 56-64 567 69 97 64-72
436 47 41 43-51 480 54 67 50-58 524 62 88 57-65 568 69 97 64-72
437 47 41 43-51 481 54 67 50-58 525 62 88 57-65 569 69 97 64-72
438 47 41 43-51 482 55 68 51-59 526 62 88 57-65 570 69 97 64-72
439 47 41 43-51 483 55 68 51-59 527 62 88 57-65 571 70 97 65-73
440 48 42 44-52 484 55 69 51-59 528 62 88 57-65 572 70 97 65-73
441 48 43 44-52 485 55 69 51-59 529 62 88 57-65 573 70 98 65-73
442 48 44 44-52 486 55 70 51-59 530 63 89 58-66 574 70 98 65-73
443 48 45 44-52 487 55 70 51-59 531 63 89 58-66 575 70 98 65-73
444 48 46 44-52 488 56 71 52-60 532 63 89 58-66 576 70 98 65-73
445 48 46 44-52 489 56 72 52-60 533 63 89 58-66 577 71 98 65-74
446 49 47 45-53 490 56 72 52-60 534 63 90 58-66 578 71 98 65-74
447 49 47 45-53 491 56 72 52-60 535 63 90 58-66 579 71 98 65-74
448 49 48 45-53 492 56 73 52-60 536 64 91 59-67 580 71 98 65-74
449 49 49 45-53 493 56 73 52-60 537 64 91 59-67 581 71 98 65-74
450 49 49 45-53 494 57 74 52-61 538 64 91 59-67 582 71 98 65-74
451 49 49 45-53 495 57 74 52-61 539 64 92 59-67 583 72 98 66-75
452 50 50 46-54 496 57 75 52-61 540 64 92 59-67 584 72 98 66-75
453 50 50 46-54 497 57 76 52-61 541 64 93 59-67 585 72 98 66-75
454 50 51 46-54 498 57 77 52-61 542 65 93 60-68 586 72 98 66-75
455 50 51 46-54 499 57 78 52-61 543 65 93 60-68 587 72 98 66-75
456 50 51 46-54 500 58 78 53-61 544 65 93 60-68 588 72 98 66-75
457 50 52 46-54 501 58 78 53-61 545 65 93 60-68 589 73 99 67-75
458 51 52 47-55 502 58 79 53-61 546 65 94 60-68 590 73 99 67-75
459 51 53 47-55 503 58 79 53-61 547 65 94 60-68 591 73 99 67-75
460 51 54 47-55 504 58 80 53-61 548 66 94 61-69 592 73 99 67-75
461 51 55 47-55 505 58 80 53-61 549 66 94 61-69 593 73 99 67-75
462 51 55 47-55 506 59 81 54-62 550 66 94 61-69 594 73 99 67-75
463 51 56 47-55 507 59 81 54-62 551 66 94 61-69 595 74 99 68-76
(continuare)
220
Tabelul B7
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Neadaptare psihologică generală,
pentru eşantionul clinic internaţional de adulţi din SUA (continuare)
SCNPG
Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota T % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T cotelor T cotelor cotelor T
T T T T
596 74 99 68-76 620 78 99 72-80 644 82 99 76-84 668 86 99 79-88
597 74 99 68-76 621 78 99 72-80 645 82 99 76-84 669 86 99 79-88
598 74 99 68-76 622 78 99 72-80 646 82 99 76-84 670 86 99 79-88
599 74 99 68-76 623 78 99 72-80 647 82 99 76-84 671 86 99 79-88
600 74 99 68-76 624 78 99 72-80 648 82 99 76-84 672 86 99 79-88
601 75 99 69-77 625 79 99 73-81 649 83 99 77-85 673 87 99 80-88
602 75 99 69-77 626 79 99 73-81 650 83 99 77-85 674 87 99 80-88
603 75 99 69-77 627 79 99 73-81 651 83 99 77-85 675 87 99 80-88
604 75 99 69-77 628 79 99 73-81 652 83 99 77-85 676 87 99 80-88
605 75 99 69-77 629 79 99 73-81 653 83 99 77-85 677 87 99 80-88
606 75 99 69-77 630 79 99 73-81 654 83 99 77-85 678 87 99 80-88
607 76 99 70-78 631 80 99 74-82 655 84 99 78-86 679 88 99 81-89
608 76 99 70-78 632 80 99 74-82 656 84 99 78-86 680 88 99 81-89
609 76 99 70-78 633 80 99 74-82 657 84 99 78-86 681 88 99 81-89
610 76 99 70-78 634 80 99 74-82 658 84 99 78-86 682 88 99 81-89
611 76 99 70-78 635 80 99 74-82 659 84 99 78-86 683 88 99 81-89
612 76 99 70-78 636 80 99 74-82 660 84 99 78-86 684 88 99 81-89
613 77 99 71-79 637 81 99 75-83 661 85 99 78-87 685 89 99 82-90
614 77 99 71-79 638 81 99 75-83 662 85 99 78-87 686 89 99 82-90
615 77 99 71-79 639 81 99 75-83 663 85 99 78-87 687 89 99 82-90
616 77 99 71-79 640 81 99 75-83 664 85 99 78-87
617 77 99 71-79 641 81 99 75-83 665 85 99 78-87
618 77 99 71-79 642 81 99 75-83 666 85 99 78-87
619 78 99 72-80 643 82 99 76-84 667 86 99 79-88
Notă. N = 662. SCNPG = Scala compozită Neadaptare psihologică generală.
221
Anexa C
223
Tabelul C1
Conversia scorurilor brute în cote T: Scalele EDI-3 de Risc de tulburare de comportament alimentar,
pentru eşantionul clinic de adolescenţi din SUA, în funcţie de grupul de diagnostic
Notă. N = 335. AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv (n = 101); AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/
vărsături (n = 23); BN = Bulimie nervoasă (n = 98); TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie (n =
113). DS = Dorinţa de a fi slab; B = Bulimie; NC = Nemulţumire faţă de corp.
224
Tabelul C2
Conversia scorurilor brute în cote T: Scalele psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic de
adolescenţi din SUA
Notă: N = 335. SSS = Stimă de sine scăzută; AP = Alienare personală; NI= Nesiguranţă interpersonală; AI = Alienare interpersonală;
DI = Deficite interoceptive; DE = Dezechilibru emoţional; P= Perfecţionism; A = Ascetism ; FM = Frica de maturitate.
225
Tabelul C3
Conversia scorurilor brute în centile: Scalele EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic de adolescenţi din SUA, în funcţie de grupul de diagnostic
Notă. N = 335. AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv (n = 101); AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/
vărsături (n = 23); BN = Bulimie nervoasă (n = 98); TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie (n =
113). DS = Dorinţa de a fi slab; B = Bulimie; NC = Nemulţumire faţă de corp.
226
Tabelul C4
Conversia scorurilor brute în centile: Scalele psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic de
adolescenţi din SUA
Notă: N = 335.
227
Tabelul C5
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic de adolescenţi din SUA
SCRTCA
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T cotelor T cotelor T cotelor T
T T T T
101 29 1 26-36 99 28 1 26-32 71 16 1 14-21 80 20 1 18-26
102 30 1 27-37 100 29 1 27-32 72 17 1 15-22 81 21 1 19-27
103 30 1 27-37 101 29 1 27-32 73 17 1 15-22 82 21 1 19-27
104 30 1 27-37 102 30 1 28-33 74 18 1 16-23 83 22 1 20-28
105 31 2 28-38 103 30 1 28-33 75 18 1 16-23 84 22 1 20-28
106 31 2 28-38 104 30 2 28-33 76 18 1 16-23 85 23 1 21-29
107 32 3 29-39 105 31 4 29-34 77 19 1 17-24 86 23 1 21-29
108 32 3 29-39 106 31 4 29-34 78 19 1 17-24 87 23 1 21-29
109 33 3 30-39 107 32 4 30-35 79 20 1 18-25 88 24 1 22-30
110 33 4 30-39 108 32 4 30-35 80 20 1 18-25 89 24 1 22-30
111 33 5 30-39 109 33 7 31-36 81 20 1 18-25 90 25 2 22-31
112 34 6 30-40 110 33 9 31-36 82 21 1 19-26 91 25 2 22-31
113 34 7 30-40 111 33 11 31-36 83 21 1 19-26 92 25 2 22-31
114 35 8 31-41 112 34 15 32-37 84 22 1 20-27 93 26 3 23-31
115 35 9 31-41 113 34 17 32-37 85 22 1 20-27 94 26 4 23-31
116 35 9 31-41 114 35 17 33-38 86 23 1 21-28 95 27 4 24-32
117 36 10 32-42 115 35 17 33-38 87 23 1 21-28 96 27 4 24-32
118 36 10 32-42 116 35 17 33-38 88 23 2 21-28 97 27 4 24-32
119 37 11 33-43 117 36 17 34-39 89 24 2 22-29 98 28 4 25-33
120 37 13 33-43 118 36 17 34-39 90 24 2 22-29 99 28 6 25-33
121 37 14 33-43 119 37 17 35-40 91 25 2 23-30 100 29 6 26-34
122 38 15 34-44 120 37 17 35-40 92 25 2 23-30 101 29 6 26-34
123 38 16 34-44 121 37 17 35-40 93 26 3 24-31 102 30 6 27-35
124 39 17 35-45 122 38 17 36-41 94 26 3 24-31 103 30 7 27-35
125 39 19 35-45 123 38 17 36-41 95 26 4 24-31 104 30 7 27-35
126 39 20 35-45 124 39 20 36-42 96 27 4 24-32 105 31 7 28-36
127 40 21 36-46 125 39 22 36-42 97 27 4 24-32 106 31 8 28-36
128 40 22 36-46 126 40 22 37-43 98 28 4 25-33 107 32 8 29-37
129 41 24 37-47 127 40 22 37-43 99 28 4 25-33 108 32 8 29-37
130 41 25 37-47 128 40 22 37-43 100 28 4 25-33 109 32 8 29-37
131 42 25 38-48 129 41 22 38-44 101 29 4 26-34 110 33 8 30-38
132 42 25 38-48 130 41 22 38-44 102 29 4 26-34 111 33 8 30-38
133 42 25 38-48 131 42 22 39-45 103 30 5 27-35 112 34 8 31-39
134 43 26 39-49 132 42 22 39-45 104 30 5 27-35 113 34 8 31-39
135 43 28 39-49 133 42 22 39-45 105 31 6 28-36 114 35 8 32-40
136 44 29 40-49 134 43 22 40-46 106 31 7 28-36 115 35 8 32-40
137 44 29 40-49 135 43 24 40-46 107 31 8 28-36 116 35 9 32-40
138 44 30 40-49 136 44 26 41-47 108 32 9 29-37 117 36 10 33-41
139 45 30 41-50 137 44 26 41-47 109 32 9 29-37 118 36 10 33-41
140 45 32 41-50 138 44 28 41-47 110 33 9 30-38 119 37 11 34-42
141 46 33 41-51 139 45 30 42-48 111 33 9 30-38 120 37 11 34-42
142 46 35 41-51 140 45 30 42-48 112 33 10 30-38 121 37 12 34-42
143 46 36 41-51 141 46 30 43-49 113 34 11 31-38 122 38 12 35-43
144 47 37 42-52 142 46 30 43-49 114 34 11 31-38 123 38 12 35-43
(continuare)
228
Tabelul C5
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic de adolescenţi din SUA (continuare)
SCRTCA
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T cotelor T cotelor T cotelor T
T T T T
145 47 38 42-52 143 47 30 44-50 115 35 11 32-39 124 39 13 36-44
146 48 41 43-53 144 47 30 44-50 116 35 11 32-39 125 39 13 36-44
147 48 43 43-53 145 47 30 44-50 117 36 11 33-40 126 39 13 36-44
148 49 44 44-54 146 48 30 45-51 118 36 11 33-40 127 40 14 37-45
149 49 46 44-54 147 48 30 45-51 119 36 11 33-40 128 40 15 37-45
150 49 47 44-54 148 49 33 46-52 120 37 11 34-41 129 41 16 37-46
151 50 47 45-55 149 49 35 46-52 121 37 12 34-41 130 41 17 37-46
152 50 48 45-55 150 49 37 46-52 122 38 12 35-42 131 42 17 38-47
153 51 49 46-56 151 50 39 47-53 123 38 13 35-42 132 42 18 38-47
154 51 50 46-56 152 50 41 47-53 124 38 13 35-42 133 42 20 38-47
155 51 51 46-56 153 51 46 48-54 125 39 13 36-43 134 43 22 39-47
156 52 53 47-57 154 51 48 48-54 126 39 14 36-43 135 43 23 39-47
157 52 54 47-57 155 52 48 49-55 127 40 15 37-44 136 44 24 40-48
158 53 55 48-58 156 52 48 49-55 128 40 16 37-44 137 44 25 40-48
159 53 57 48-58 157 52 48 49-55 129 41 16 38-45 138 44 25 40-48
160 53 59 48-58 158 53 48 50-56 130 41 17 38-45 139 45 26 41-49
161 54 61 49-59 159 53 48 50-56 131 41 19 38-45 140 45 27 41-49
162 54 62 49-59 160 54 48 51-57 132 42 19 39-46 141 46 28 42-50
163 55 62 50-60 161 54 48 51-57 133 42 20 39-46 142 46 29 42-50
164 55 64 50-60 162 54 50 51-57 134 43 20 40-47 143 46 30 42-50
165 56 68 51-60 163 55 57 52-58 135 43 21 40-47 144 47 31 43-51
166 56 69 51-60 164 55 63 52-58 136 43 22 40-47 145 47 33 43-51
167 56 71 51-60 165 56 67 53-59 137 44 22 41-48 146 48 34 44-52
168 57 73 51-61 166 56 72 53-59 138 44 22 41-48 147 48 35 44-52
169 57 73 51-61 167 56 74 53-59 139 45 22 42-49 148 49 37 45-53
170 58 73 52-62 168 57 74 54-60 140 45 23 42-49 149 49 40 45-53
171 58 74 52-62 169 57 76 54-60 141 46 26 43-50 150 49 42 45-53
172 58 75 52-62 170 58 78 55-61 142 46 27 43-50 151 50 43 46-54
173 59 75 53-63 171 58 78 55-61 143 46 27 43-50 152 50 44 46-54
174 59 75 53-63 172 59 78 56-62 144 47 28 43-51 153 51 45 47-55
175 60 77 54-64 173 59 78 56-62 145 47 30 43-51 154 51 46 47-55
176 60 81 54-64 174 59 78 56-62 146 48 32 44-52 155 51 47 47-55
177 60 84 54-64 175 60 83 57-63 147 48 35 44-52 156 52 48 48-56
178 61 85 55-65 176 60 87 57-63 148 49 36 45-53 157 52 49 48-56
179 61 86 55-65 177 61 89 58-64 149 49 36 45-53 158 53 52 49-57
180 62 89 56-66 178 61 91 58-64 150 49 37 45-53 159 53 54 49-57
181 62 91 56-66 179 61 93 58-64 151 50 38 46-54 160 54 56 50-58
182 63 92 57-67 180 62 96 59-64 152 50 39 46-54 161 54 57 50-58
183 63 92 57-67 181 62 96 59-64 153 51 41 47-55 162 54 60 50-58
184 63 93 57-67 182 63 96 60-65 154 51 44 47-55 163 55 63 51-59
185 64 93 58-68 183 63 96 60-65 155 51 46 47-55 164 55 67 51-59
186 64 94 58-68 184 63 96 60-65 156 52 47 48-56 165 56 69 52-60
187 65 96 59-69 185 64 96 61-66 157 52 47 48-56 166 56 70 52-60
188 65 97 59-69 186 64 96 61-66 158 53 49 49-57 167 56 73 52-60
(continuare)
229
Tabelul C5
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 de Risc de tulburare de comportament
alimentar, pentru eşantionul clinic de adolescenţi din SUA (continuare)
SCRTCA
AN-R AN-AC/V BN TCAFAS
Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90% Suma Cota % IC 90%
cotelor T cotelor T cotelor T cotelor T
T T T T
189 65 97 59-69 187 65 98 62-67 159 53 54 49-57 168 57 76 53-61
190 66 97 60-70 188 65 99 62-67 160 54 58 50-57 169 57 78 53-61
191 66 97 61-70 189 66 99 63-68 161 54 61 50-57 170 58 81 53-62
192 67 97 61-70 190 66 99 63-68 162 54 62 50-57 171 58 82 53-62
193 67 98 61-70 191 66 99 63-68 163 55 64 51-58 172 58 84 53-62
194 67 98 61-70 192 67 99 64-69 164 55 66 51-58 173 59 85 54-63
195 68 98 61-71 193 67 99 64-69 165 56 67 52-59 174 59 86 54-63
196 68 98 61-71 194 68 99 65-70 166 56 69 52-59 175 60 87 55-63
197 69 99 62-72 195 68 99 65-70 167 56 72 52-59 176 60 88 55-63
198 69 99 62-72 196 68 99 65-70 168 57 74 53-60 177 61 88 56-64
199 70 99 63-73 197 69 99 66-71 169 57 76 53-60 178 61 89 56-64
200 70 99 63-73 198 69 99 66-71 170 58 77 54-61 179 61 90 56-64
201 70 99 63-73 199 70 99 67-72 171 58 79 54-61 180 62 91 57-65
202 71 99 64-74 200 70 99 67-72 172 59 82 55-62 181 62 91 57-65
203 71 99 64-74 201 71 99 68-73 173 59 84 55-62 182 63 91 58-66
204 72 99 65-75 202 71 99 68-73 174 59 86 55-62 183 63 92 58-66
205 72 99 65-75 175 60 88 56-63 184 63 92 58-66
206 72 99 65-75 176 60 89 56-63 185 64 93 59-67
207 73 99 66-76 177 61 89 57-64 186 64 94 59-67
208 73 99 66-76 178 61 90 57-64 187 65 95 60-68
209 74 99 67-77 179 61 91 57-64 188 65 96 60-68
210 74 99 67-77 180 62 93 58-65 189 66 98 61-69
211 74 99 67-77 181 62 95 58-65 190 66 99 61-69
212 75 99 68-78 182 63 96 59-66 191 66 99 61-69
213 75 99 68-78 183 63 96 59-66 192 67 99 62-70
214 76 99 69-79 184 64 96 60-67 193 67 99 62-70
215 76 99 69-79 185 64 97 60-67 194 68 99 63-71
216 76 99 69-79 186 64 99 60-67 195 68 99 63-71
217 77 99 70-80 187 65 99 61-68 196 68 99 63-71
218 77 99 70-80 188 65 99 61-68 197 69 99 64-72
219 78 99 71-80 189 66 99 62-69 198 69 99 64-72
220 78 99 71-80 199 70 99 65-73
221 79 99 71-81
222 79 99 71-81
223 79 99 71-81
224 80 99 72-82
225 80 99 72-82
Notă. N = 335. AN-R = Anorexie nervoasă de tip restrictiv (n = 101); AN-AC/V = Anorexie nervoasă de tip alimentaţie compulsivă/
vărsături (n = 23); BN = Bulimie nervoasă (n = 98); TCAFAS = Tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie (n =
113).
230
Tabelul C6
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scalele compozite psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic
de adolescenţi din SUA
231
Tabelul C6
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scalele compozite psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic
de adolescenţi din SUA (continuare)
232
Tabelul C6
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scalele compozite psihologice EDI-3, pentru eşantionul clinic
de adolescenţi din SUA (continuare)
Notă. N = 335. SCI = Scala compozită Ineficacitate; SCPI = Scala compozită Probleme interpersonale; SCPE = Scala compozită
Probleme emoţionale; SCCE = Scala compozită Control exagerat.
233
Tabelul C7
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Neadaptare psihologică generală,
pentru eşantionul clinic de adolescenţi din SUA
SCNPG
Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90%
cotelor cotelor T cotelor
T T
295 26 1 24-30 339 33 2 31-36 383 39 15 36-42
296 26 1 24-30 340 33 2 31-36 384 39 16 36-42
297 26 1 24-30 341 33 2 31-36 385 40 17 37-43
298 27 1 25-31 342 33 2 31-36 386 40 17 37-43
299 27 1 25-31 343 33 2 31-36 387 40 18 37-43
300 27 1 25-31 344 33 2 31-36 388 40 19 37-43
301 27 1 25-31 345 34 2 32-37 389 40 19 37-43
302 27 1 25-31 346 34 2 32-37 390 40 20 37-43
303 27 1 25-31 347 34 2 32-37 391 41 20 38-44
304 28 1 26-32 348 34 3 32-37 392 41 21 38-44
305 28 1 26-32 349 34 3 32-37 393 41 21 38-44
306 28 1 26-32 350 34 3 32-37 394 41 22 38-44
307 28 1 26-32 351 35 3 33-38 395 41 23 38-44
308 28 1 26-32 352 35 4 33-38 396 41 23 38-44
309 28 1 26-32 353 35 4 33-38 397 41 24 38-44
310 28 1 26-32 354 35 5 33-38 398 42 25 39-45
311 29 1 27-32 355 35 5 33-38 399 42 25 39-45
312 29 1 27-32 356 35 5 33-38 400 42 26 39-45
313 29 1 27-32 357 35 5 33-38 401 42 27 39-45
314 29 1 27-32 358 36 5 34-39 402 42 27 39-45
315 29 1 27-32 359 36 5 34-39 403 42 28 39-45
316 29 1 27-32 360 36 5 34-39 404 42 28 39-45
317 29 1 27-32 361 36 5 34-39 405 43 29 40-46
318 30 1 28-33 362 36 6 34-39 406 43 29 40-46
319 30 1 28-33 363 36 6 34-39 407 43 30 40-46
320 30 1 28-33 364 36 6 34-39 408 43 30 40-46
321 30 1 28-33 365 37 7 35-40 409 43 31 40-46
322 30 1 28-33 366 37 7 35-40 410 43 32 40-46
323 30 1 28-33 367 37 8 35-40 411 43 33 40-46
324 31 1 29-34 368 37 9 35-40 412 44 34 41-47
325 31 1 29-34 369 37 10 35-40 413 44 34 41-47
326 31 1 29-34 370 37 10 35-40 414 44 35 41-47
327 31 1 29-34 371 38 10 36-41 415 44 35 41-47
328 31 1 29-34 372 38 11 36-41 416 44 35 41-47
329 31 1 29-34 373 38 12 36-41 417 44 36 41-47
330 31 1 29-34 374 38 13 36-41 418 45 36 42-48
331 32 1 30-35 375 38 13 36-41 419 45 37 42-48
332 32 1 30-35 376 38 13 36-41 420 45 38 42-48
333 32 1 30-35 377 38 13 36-41 421 45 38 42-48
334 32 2 30-35 378 39 13 36-42 422 45 38 42-48
335 32 2 30-35 379 39 14 36-42 423 45 39 42-48
336 32 2 30-35 380 39 14 36-42 424 45 39 42-48
337 32 2 30-35 381 39 15 36-42 425 46 40 43-49
338 33 2 31-36 382 39 15 36-42 426 46 41 43-49
(continuare)
234
Tabelul C7
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Neadaptare psihologică generală,
pentru eşantionul clinic de adolescenţi din SUA (continuare)
SCNPG
Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90%
cotelor cotelor T cotelor
T T
427 46 41 43-49 471 52 59 49-55 515 59 78 56-62
428 46 41 43-49 472 53 60 50-56 516 59 78 56-62
429 46 41 43-49 473 53 60 50-56 517 59 78 56-62
430 46 41 43-49 474 53 60 50-56 518 59 78 56-62
431 46 42 43-49 475 53 61 50-56 519 60 79 57-63
432 47 43 44-50 476 53 61 50-56 520 60 80 57-63
433 47 43 44-50 477 53 62 50-56 521 60 81 57-63
434 47 43 44-50 478 53 62 50-56 522 60 81 57-63
435 47 44 44-50 479 54 62 51-57 523 60 81 57-63
436 47 44 44-50 480 54 62 51-57 524 60 81 57-63
437 47 44 44-50 481 54 63 51-57 525 60 81 57-63
438 48 44 45-51 482 54 63 51-57 526 61 82 58-64
439 48 45 45-51 483 54 64 51-57 527 61 82 58-64
440 48 45 45-51 484 54 65 51-57 528 61 83 58-64
441 48 46 45-51 485 55 65 52-58 529 61 83 58-64
442 48 46 45-51 486 55 65 52-58 530 61 83 58-64
443 48 46 45-51 487 55 66 52-58 531 61 83 58-64
444 48 47 45-51 488 55 67 52-58 532 62 84 59-64
445 49 48 46-52 489 55 67 52-58 533 62 85 59-64
446 49 48 46-52 490 55 68 52-58 534 62 85 59-64
447 49 48 46-52 491 55 69 52-58 535 62 85 59-64
448 49 49 46-52 492 56 69 53-59 536 62 85 59-64
449 49 49 46-52 493 56 69 53-59 537 62 85 59-64
450 49 49 46-52 494 56 69 53-59 538 62 86 59-64
451 49 50 46-52 495 56 69 53-59 539 63 86 60-65
452 50 51 47-53 496 56 70 53-59 540 63 86 60-65
453 50 51 47-53 497 56 70 53-59 541 63 86 60-65
454 50 51 47-53 498 56 71 53-59 542 63 87 60-65
455 50 52 47-53 499 57 71 54-60 543 63 87 60-65
456 50 52 47-53 500 57 72 54-60 544 63 88 60-65
457 50 53 47-53 501 57 72 54-60 545 63 88 60-65
458 50 53 47-53 502 57 73 54-60 546 64 88 61-66
459 51 54 48-54 503 57 73 54-60 547 64 88 61-66
460 51 54 48-54 504 57 74 54-60 548 64 89 61-66
461 51 54 48-54 505 58 74 55-61 549 64 90 61-66
462 51 54 48-54 506 58 75 55-61 550 64 91 61-66
463 51 55 48-54 507 58 75 55-61 551 64 91 61-66
464 51 56 48-54 508 58 76 55-61 552 65 92 62-67
465 52 56 49-55 509 58 76 55-61 553 65 93 62-67
466 52 57 49-55 510 58 76 55-61 554 65 93 62-67
467 52 57 49-55 511 58 76 55-61 555 65 93 62-67
468 52 57 49-55 512 59 77 56-62 556 65 94 62-67
469 52 58 49-55 513 59 78 56-62 557 65 94 62-67
470 52 59 49-55 514 59 78 52-62 558 65 94 62-67
(continuare)
235
Tabelul C7
Conversia sumei cotelor T în cote T: Scala compozită EDI-3 Neadaptare psihologică generală,
pentru eşantionul clinic de adolescenţi din SUA (continuare)
SCNPG
Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90% Suma Cota T % IC 90%
cotelor cotelor T cotelor
T T
559 66 94 63-68 571 67 96 64-69 583 69 99 66-71
560 66 94 63-68 572 68 96 65-70 584 69 99 66-71
561 66 94 63-68 573 68 96 65-70 585 69 99 66-71
562 66 94 63-68 574 68 96 65-70 586 70 99 67-72
563 66 94 63-68 575 68 97 65-70 587 70 99 67-72
564 66 94 63-68 576 68 97 65-70 588 70 99 67-72
565 66 94 63-68 577 68 98 65-70 589 70 99 67-72
566 67 94 64-69 578 68 98 65-70 590 70 99 67-72
567 67 95 64-69 579 69 98 66-71
568 67 95 64-69 580 69 98 66-71
569 67 96 64-69 581 69 99 66-71
570 67 96 64-69 582 69 99 66-71
236
Anexa D
237
238
Tabelul D1
Intercorelaţii pentru eşantionul clinic combinat EDI-3 de adulţi din SUA
Scala/scala compozită EDI-3 DS B NC SCRTCA SSS AP NI AI DI DE P A FM SCI SCPI SCPE SCCE SCNPG
Scala/ Scala compozită de Risc
de tulburare de comportament
alimentar
DS -
B 0,35 -
NC 0,69 0,24 -
SCRTCA 0,86 0,68 0,82 -
Scala/ Scala compozită psihologică
SSS 0,44 0,32 0,51 0,53 -
AP 0,38 0,36 0,42 0,49 0,80 -
NI 0,27 0,22 0,32 0,34 0,57 0,57 -
AI 0,25 0,27 0,33 0,36 0,57 0,66 0,60 -
DI 0,39 0,37 0,38 0,49 0,57 0,67 0,51 0,56 -
DE 0,22 0,30 0,25 0,32 0,46 0,54 0,31 0,49 0,53 -
P 0,28 0,18 0,29 0,32 0,25 0,27 0,21 0,35 0,36 0,18 -
A 0,49 0,33 0,47 0,54 0,53 0,54 0,38 0,49 0,59 0,40 0,44 -
FM 0,24 0,21 0,22 0,28 0,37 0,46 0,31 0,34 0,38 0,30 0,14 0,31 -
SCI 0,43 0,36 0,49 0,54 0,95 0,95 0,60 0,65 0,66 0,53 0,27 0,56 0,43 -
SCPI 0,29 0,27 0,36 0,39 0,64 0,69 0,89 0,89 0,60 0,45 0,31 0,48 0,36 0,70 -
SCPE 0,35 0,38 0,36 0,46 0,59 0,70 0,47 0,60 0,87 0,88 0,31 0,56 0,39 0,68 0,60 -
SCCE 0,46 0,30 0,45 0,51 0,46 0,48 0,34 0,49 0,56 0,34 0,85 0,85 0,27 0,49 0,47 0,51 -
SCNPG 0,46 0,40 0,50 0,57 0,80 0,86 0,70 0,79 0,80 0,65 0,50 0,73 0,56 0,88 0,83 0,83 0,72 -
Notă. N = 864. Variaţia în mărimea eşantionului este rezultatul utilizării procedurii de eliminare a cazurilor (listwise deletion). DS = Dorinţa de a fi slab; B = Bulimie; NC = Nemulţumire faţă
de corp; SCRTCA = scala compozită de Risc de tulburare de comprotament alimentar; SSS = Stimă de sine scăzută; AP = Alienare personală; NI = Nesiguranţă interpersonală; AI = Alienare
interpersonală; DI = Deficite interoceptive; DE = Dezechilibru emoţional; P= Perfecţionism; A = Ascetism ; FM = Frica de maturitate¸ SCI = Scala compozită Ineficacitate; SCPI = Scala
compozită Probleme interpersonale; SCPE = Scala compozită Probleme emoţionale; SCCE = Scala compozită Control exagerat; SCNPG = Scala compozită Neadaptare psihologică generală.
Tabelul D2
Intercorelaţii pentru eşantionul clinic combinat EDI-3 de adolescenţi din SUA
Scala/ Scala compozită EDI-3 DS B NC SCRTCA SSS AP NI AI DI DE P A FM SCI SCPI SCPE SCCE SCNPG
Scala/ Scala compozită de Risc
de tulburare de comportament
alimentar
DS -
B 0,38 -
NC 0,75 0,33 -
SCRTCA 0,88 0,70 0,85 -
Scala/ Scala compozită
psihologică
SSS 0,64 0,40 0,66 0,70 -
AP 0,61 0,47 0,58 0,68 0,86 -
NI 0,41 0,24 0,38 0,43 0,68 0,67 -
AI 0,42 0,35 0,41 0,48 0,70 0,75 0,70 -
DI 0,57 0,43 0,45 0,60 0,64 0,73 0,58 0,56 -
DE 0,40 0,41 0,36 0,48 0,57 0,62 0,45 0,55 0,56 -
P 0,41 0,24 0,36 0,41 0,46 0,47 0,34 0,42 0,45 0,35 -
A 0,58 0,40 0,53 0,62 0,65 0,68 0,52 0,61 0,63 0,50 0,56 -
FM 0,24 0,20 0,24 0,28 0,31 0,36 0,39 0,28 0,37 0,21 0,17 0,25 -
SCI 0,65 0,45 0,64 0,71 0,96 0,96 0,70 0,75 0,71 0,62 0,48 0,69 0,35 -
SCPI 0,45 0,32 0,43 0,49 0,75 0,77 0,92 0,92 0,62 0,54 0,41 0,61 0,36 0,79 -
SCPE 0,54 0,48 0,46 0,61 0,69 0,77 0,58 0,63 0,88 0,88 0,46 0,64 0,32 0,76 0,66 -
SCCE 0,56 0,36 0,50 0,59 0,62 0,65 0,48 0,58 0,61 0,48 0,88 0,88 0,24 0,66 0,58 0,62 -
SCNPG 0,63 0,46 0,58 0,69 0,87 0,91 0,78 0,82 0,81 0,71 0,62 0,79 0,48 0,92 0,87 0,86 0,80 -
Notă. N = 295. Variaţia în mărimea eşantionului este rezultatul utilizării preocedurii de eliminare a cazurilor (listwise deletion). DS = Dorinţa de a fi slab; B = Bulimie; NC = Nemulţumire faţă
de corp; SCRTCA = scala compozită de Risc de tulburare de comprotament alimentar; SSS = Stimă de sine scăzută; AP = Alienare personală; NI= Nesiguranţă interpersonală; AI = Alienare
interpersonală; DI = Deficite interoceptive; DE = Dezechilibru emoţional; P = Perfecţionism; A = Ascetism ; FM = Frica de maturitate¸ SCI = Scala compozită Ineficacitate; SCPI = Scala
compozită Probleme interpersonale; SCPE = Scala compozită Probleme emoţionale; SCCE = Scala compozită Control exagerat; SCNPG = Scala compozită Neadaptare psihologică generală
239
241
7
Studiul de adaptare şi standardizare a Inventarului tulburărilor de
comportament alimentar – 3 (EDI-3) pe populaţia din România
243
Tabelul 7.1. Datele demografice ale participanţilor din eşantionul nonclinic iniţial
Adolescenţi Adulţi
Băieţi Fete Total Bărbaţi Femei Total
N = 49 N = 120 N = 169 N = 23 N = 146 N = 169
Vârsta minimă (ani) 130 13,00 13,00 19,00 18,00 18,00
Vârsta maximă (ani) 17,0 17,00 17,00 58,00 55,00 58,00
m 15,37 15,82 15,69 28,48 23,28 23,99
σ 1,54 1,25 1,35 9,61 7,59 8,07
Legendă: m = media; σ = abaterea standard.
necesare şi s‑a convenit asupra primei versiuni a comportament alimentar). În funcţie de situaţie,
EDI‑3 în limba română. Retroversiunea a urmat administrarea s‑a realizat individual sau în grup,
aceleaşi etape, iar rezultatul a constituit versiunea obţinându‑se consimţământul verbal de la fiecare
preliminară a EDI‑3. Aceasta a fost testată în participant înaintea completării chestionarelor.
cadrul studiului pilot, în faza a doua a procesului Toate persoanele care au administrat EDI‑3
iniţial de adaptare. Participanţii au fost 338 de au fost instruite în legătură cu modalitatea
persoane, adolescenţi şi adulţi, fără tulburări de de administrare, pentru a se diminua sau a
comportament alimentar. Datele demografice ale elimina eventualele influenţe în completarea
eşantionului iniţial sunt prezentate în tabelul 7.1. răspunsurilor de către participanţi. Au fost
În etapa analizei statistice a datelor obţinute respectate instrucţiunile de administrare din
în cadrul studiului pilot, s‑au efectuat studiile manualul original EDI‑3 (Garner, 2004).
de validitate a variantei iniţiale a EDI‑3. În urma
analizei factoriale, s‑a constatat că, atât în cazul
adolescenţilor, cât şi al adulţilor, mai mulţi itemi Date de etalonare
ai unor scale ale inventarului au cea mai mare
saturaţie în factori diverşi, fapt care a impus Pentru a identifica eventualele diferenţe
revizuirea acestor itemi. dintre sexe la scalele EDI‑3, s‑au efectuat
Procedura de revizuire a itemilor s‑a aplicat comparaţii ale mediilor scorurilor tuturor
asupra a 24 de itemi provenind din 11 scale. Opt scalelor. S‑au ales două eşantioane, formate
persoane care nu cunoşteau structura internă din 32 de femei cu vârste cuprinse între 18 şi 55
a EDI‑3 au generat variante ale acestor itemi de ani (m=27,61; σ=12,81), respectiv din 29 de
problematici, pe care, ulterior, le‑au alocat bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 57 de ani
scalelor EDI‑3. În urma centralizării tuturor (m=27,24; σ=12,61). Caracteristicile demografice şi
variantelor de itemi şi a relocării acestora, s‑au IMC‑ul participanţilor sunt similare. Rezultatele
eliminat acele variante care au întrunit un număr comparaţiilor sunt prezentate în tabelul 7.2. Aşa
mai mic de 5 atribuiri corecte. S‑au păstrat 24 de cum se poate observa, la majoritatea scalelor
variante finale, care au înlocuit cei 24 de itemi EDI‑3 nu s‑au înregistrat diferenţe semnificative
iniţiali. între sexe. Excepţie fac scalele Dorinţa de a fi
În urma remedierii tuturor problemelor slab şi Nemulţumire faţă de corp, femeile având
apărute pe parcursul studiului pilot şi după scoruri mai ridicate decât bărbaţii (t=3,548,
operarea tuturor modificărilor necesare, a rezultat p=0,001, respectiv t=2,468, p<0,05). Acest fapt
versiunea finală a EDI‑3. Această versiune a este în concordanţă atât cu rezultatele raportate
fost utilizată în toate studiile de validare şi de către autori (Garner, 2004), cât şi cu literatura
standardizare pe populaţia din România. de specialitate (Greenfeld şi colab., 1987; Rosen,
Silberg şi Gross, 1988; Cash şi Deagle, 1997; Field
Procedura de validare şi standardizare şi colab., 1999 ş.a.).
Eşantionul folosit pentru etalonare a cuprins
EDI‑3 s‑a administrat în şcoli generale, licee, 304 femei din populaţia generală, cu vârsta
universităţi, la domiciliul sau la locul de muncă cuprinsă între 18 şi 55 de ani (m=24,97; σ=8,81).
al participanţilor, atât în zone urbane, cât şi în Decizia de a include exclusiv femei în eşantionul
zone rurale, precum şi în cadrul Institutului de folosit pentru etalonare s‑a bazat, în primul
Endocrinologie „I.C. Parhon” din Bucureşti (în rând, pe incidenţa şi prevalenţa substanţial
cazul persoanelor cu diagnostic de tulburare de mai crescute ale tulburărilor de comportament
244
alimentar în rândul fetelor şi al femeilor (Lucas, şi pentru cele nouă scale psihologice. Tabelul 7.3.
Beard, O’Fallon şi Kurland, 1991; Hoek şi colab., prezintă indicatorii statistici ai scalelor EDI‑3.
1995), precum şi pe procedurile de etalonare S‑au calculat, apoi, cotele T şi centilele
utilizate de către autorii EDI‑3. pentru toate scalele EDI‑3. Tabelele de conversie
Urmându‑se aceleaşi proceduri (a se vedea a scorurilor brute în cote T, a scorurilor brute în
cap. 5 al manualului), s‑au calculat mediile şi centile şi a sumelor cotelor T în cote T pentru
abaterile standard pentru fiecare dintre cele trei scalele şi scalele compozite EDI‑3 sunt prezentate
scale de Risc de tulburare de comportament alimentar în Anexele A1, B1 şi C1‑C6. Aceste tabele includ
Bărbaţi Femei
Scala EDI-3 t g.l. p
N m σ N m σ
Scala de Risc de tulburare de
comportament alimentar
Dorinţa de a fi slab 29 2,66 3,66 31 8,03 7,54 3,548 44 0,001
Bulimie 28 2,04 2,38 30 2,00 3,18 0,048 56 0,962
Nemulţumire faţă de corp 28 5,18 6,13 31 10,29 9,28 2,468 57 0,017
Scala psihologică
Stimă de sine redusă 29 3,28 4,85 31 2,97 3,19 0,292 58 0,771
Alienare personală 29 3,55 4,12 31 4,48 3,45 0,952 58 0,345
Nesiguranţă interpersonală 29 7,07 5,87 30 6,73 4,95 0,238 57 0,813
Alienare interpersonală 27 7,04 4,48 31 7,13 4,06 0,082 56 0,935
Deficite interoceptive 29 4,79 5,16 31 6,10 4,34 1,062 58 0,293
Dezechilibru emoţional 28 5,36 5,83 30 6,03 4,60 0,492 56 0,625
Perfecţionism 28 11,79 5,34 31 10,42 5,42 0,973 57 0,334
Ascetism 29 6,41 3,66 31 6,81 3,82 0,406 58 0,686
Frica de maturitate 29 10,62 4,07 31 13,23 5,81 1,997 58 0,050
Date personale
Vârsta 29 27,24 12,61 31 27,61 12,81 0,113 58 0,910
IMC 29 24,12 4,32 31 23,37 3,64 0,722 58 0,473
245
şi intervalele de încredere (IC) corespunzătoare Tabelul 7.4. Coeficienţii de corelaţie liniară
probabilităţii de 90% pentru fiecare scor al fiecărei între test şi retest (N=49)
scale, pentru grupul utilizat pentru etalonare.
Scala EDI-3 r p
Scala de Risc de tulburare
Caracteristici psihometrice de comportament alimentar
Dorinţa de a fi slab 0,834 0,000
Fidelitatea Bulimie 0,717 0,000
Nemulţumire faţă de corp 0,760 0,000
Au fost efectuate studii de fidelitate a EDI‑3, Scala psihologică
ce au vizat stabilitatea în timp a rezultatelor
Stimă de sine redusă 0,779 0,000
(fidelitatea test‑retest) şi consistenţa internă a
Alienare personală 0,791 0,000
itemilor.
Nesiguranţă interpersonală 0,844 0,000
Fidelitatea test‑retest Alienare interpersonală 0,734 0,000
Deficite interoceptive 0,644 0,000
Stabilitatea în timp a rezultatelor la EDI‑3 Dezechilibru emoţional 0,829 0,000
a fost măsurată prin calcularea coeficienţilor de Perfecţionism 0,729 0,000
fidelitate test‑retest. Subiecţilor li s‑a administrat Ascetism 0,613 0,000
EDI‑3 în două date diferite, la un interval de două Frica de maturitate 0,631 0,000
săptămâni între ele. Deşi autorii menţionează
sensibilitatea EDI‑3 la modificările datorate
factorilor interni şi externi de‑a lungul timpului 0,844, toţi coeficienţii test‑retest fiind pozitivi
şi sugerează retestarea la un interval scurt de şi semnificativi la un prag p<0,001. Acest fapt
timp (1‑7 zile), am decis să administrăm EDI‑3 dovedeşte o stabilitate ridicată în timp a EDI‑3.
după un timp ceva mai îndelungat, pentru a ne De asemenea, mediile scorurilor scalelor
asigura de stabilitatea reală în timp. EDI‑3 nu diferă semnificativ între test şi
Astfel, unui eşantion format din 49 de fete, cu retest, exceptând trei scale (Bulimie, Alienare
vârste cuprinse între 13 şi 18 ani (m=15,02; σ=1,63) interpersonală, Dezechilibru emoţional), la care
i s‑a administrat EDI‑3 în două ocazii diferite, mediile sunt uşor mai scăzute la retest decât
la un interval de două săptămâni. Corelaţiile la test, diferenţa mediilor fiind semnificativă
test‑retest sunt prezentate în tabelul 7.4. la pragul p=0,05 (tabelul 7.5). Pe baza acestor
Aşa cum se poate observa, valorile rezultate, putem considera că EDI‑3 este o
coeficienţilor de corelaţie variază între 0,613 şi
246
măsură stabilă în timp a aspectelor măsurate cu Validitatea
ajutorul scalelor acestuia.
Validitatea de criteriu
Consistenţa internă
Validitatea de criteriu a EDI‑3 fost evaluată
S‑au calculat coeficienţii α Cronbach pentru prin analiza corelaţiilor dintre scorurile la
eşantionul folosit pentru etalonare (tabelul 7.6). scalele EDI‑3 şi scorurile la alte instrumente
Valorile coeficienţilor α ale scalelor EDI‑3 sunt relevante de măsurare a comportamentului
cuprinse în intervalul 0,600 şi 0,899. alimentar, a unor aspecte relaţionate cu
Valori similare ale coeficienţilor de consistenţă tulburări ale comportamentului alimentar sau
internă s‑au obţinut şi pentru scalele compozite a altor constructe psihologice relevante pentru
ale EDI‑3, acestea variind între 0,705 şi 0,838, cu psihopatologia alimentaţiei.
o singură excepţie, în cazul Scalei compozite a
controlului exagerat (SCCE), al cărei coeficient α Corelaţiile dintre scorurile la scalele EDI‑3
Cronbach a fost de 0,460. Această scală compozită şi scorurile la alt instrument de măsurare a
este derivată din suma scorurilor scalelor A şi comportamentului alimentar – EAT‑26
P. Ambele scale, mai ales cea de Ascetism, au
prezentat o consistenţă mai scăzută şi în studiile Unui grup de 30 de femei, cu vârsta cuprinsă
originale, fapt dovedit de valorile mari ale erorii între 19 şi 48 de ani (m=29,47; σ=8,42) i s‑a
standard de măsurare (ESM), atât pentru lotul de administrat atât EDI‑3, cât şi EAT‑26 (Eating
adulţi, cât şi pentru cel de adolescenţi din SUA Attitudes Test‑26 – Testul de atitudini faţă de
(a se vedea tabelul 6.3). De asemenea, valoarea alimentaţie‑26, Garner şi colab., 1982). EAT‑26 este
coeficientului α pentru scala A are cea mai mică un instrument autoadministrat, standardizat, de
valoare dintre coeficienţii α calculaţi pentru măsurare a simptomelor specifice tulburărilor de
scalele din EDI‑3 (tabelul 6.1). Cu toate acestea, comportament alimentar. Cei 26 de itemi sunt
în mod similar cu datele raportate de către autori, grupaţi în trei subscale: Comportament alimentar
rezultatele dovedesc o bună consistenţă internă a restrictiv, Bulimie şi preocupări legate de alimente şi
EDI‑3 în versiunea din limba română. Control asupra senzaţiilor orale.
Femei
Scala/ Scala compozită din EDI‑3
N α
Dorinţa de a fi slab (DS) 299 0,899
Bulimie (B) 294 0,776
Nemulţumire faţă de corp (NC) 297 0,886
Scala compozită Risc de tulburare de comportament alimentar (SCRTCA) 291 0,797
Stimă de sine redusă (SSS) 299 0,794
Alienare personală (AP) 296 0,721
Nesiguranţă interpersonală (NI) 296 0,817
Alienare interpersonală (AI) 298 0,695
Deficite interoceptive (DI) 291 0,738
Dezechilibru emoţional (DE) 290 0,711
Perfecţionism (P) 295 0,631
Ascetism (A) 293 0,600
Frica de maturitate (FM) 294 0,766
Scala compozită Ineficacitate (SCI) 294 0,838
Scala compozită Probleme interpersonale (SCPI) 295 0,705
Scala compozită Probleme emoţionale (SCPE) 283 0,746
Scala compozită Control exagerat (SCCE) 290 0,460
Scala compozită Neadaptare psihologică generală (SCNPG) 268 0,832
247
Tabelul 7.7. Corelaţiile liniare dintre scorurile la scalele EDI‑3 şi scorurile la EAT‑26
Tabelul 7.7 prezintă coeficienţii de corelaţie mod similar cu rezultatele obţinute de autorii
liniară dintre scorurile la scalele EDI‑3 şi cele manualului original, s‑au înregistrat corelaţii
ale sub‑scalelor EAT‑26. Aşa cum se poate mai puternice ale acestei măsuri a stimei de sine
observa, cele trei scale specifice tulburărilor de cu Scalele psihologice ale EDI‑3 decât cu scalele
comportament alimentar (DS, B şi NC) corelează de Risc de tulburare de comportament alimentar.
semnificativ cu sub‑scala de comportament Astfel, coeficienţii de corelaţie pentru scalele
alimentar restrictiv a EAT‑26, cel mai ridicat psihologice au variat între ‑0,084 şi ‑0,624, în
coeficient de corelaţie înregistrându‑se în cazul timp ce aceia ai scalelor de Risc de tulburare de
scalei DS (r=0,833, p<0,001), rezultat similar cu comportament alimentar sunt cuprinşi între ‑0,229
cel obţinut de autorii variantei originale EDI‑3 (a şi 0,171. Scala Stimă de sine din EDI‑3 corelează
se vedea tabelul 6.19). De asemenea, s‑au obţinut puternic negativ cu Scala Rosenberg a stimei de
corelaţii semnificative între scalele Bulimie şi sine (r=‑0,584, p<0,001), valori asemănătoare
Nemulţumire faţă de corp ale EDI‑3 şi subscala obţinându‑se şi în cazul scalelor Alienare
Bulimie a EAT‑26. Toate aceste rezultate susţin o personală (r=‑0,624, p<0,001), Dezechilibru emoţional
bună validitate de criteriu a EDI‑3. (r=‑0,567, p<0,001), precum şi în cel al scalelor
psihologice compozite: Ineficacitate (r=‑0,694,
Corelaţiile dintre scorurile la scalele EDI‑3 p<0,001), Probleme emoţionale (r=‑0,601, p<0,001) şi
şi scorurile la alte instrumente de măsurare a Neadaptare psihologică generală (r=‑0,765, p<0,001).
trăsăturilor de personalitate şi a psihopatologiei Aceste rezultate sunt în concordanţă cu altele
menţionate în literatura de specialitate, care
Corelaţiile cu Scala Rosenberg a stimei de sine. susţin prezenţa unei relaţii semnificative între
Scala Rosenberg a stimei de sine a fost administrată, stima de sine scăzută şi prezenţa depresiei,
împreună cu EDI‑3, unui grup de 33 de femei, anxietăţii sau a simptomelor de tulburare de
cu vârsta cuprinsă între 21 şi 49 de ani (m=32,29; comportament alimentar (Roberts şi colab., 1996;
σ=8,70). Tabelul 7.8 prezintă corelaţiile liniare Kostanski, Gullone, 1998; Pelkonen, Marttunen şi
dintre scalele EDI‑3 şi acest instrument. În colab., 2008).
248
Tabelul 7.8. Corelaţiile liniare dintre scorurile la scalele EDI‑3 şi scorurile la
Scala Rosenberg a stimei de sine
Scala Rosenberg a
Scala EDI‑3 stimei de sine
Scala de Risc de tulburare de comportament alimentar/
Scala compozită
Dorinţa de a fi slab ‑0,124
Bulimie 0,171
Nemulţumire faţă de corp ‑0,229
Risc de tulburare de comportament alimentar (SCRTCA) ‑0,011
Scala psihologică/ Scala compozită
Stimă de sine redusă ‑0,584***
Alienare personală ‑0,624***
Nesiguranţă interpersonală ‑0,417*
Alienare interpersonală ‑0,463**
Deficite interoceptive ‑0,462**
Dezechilibru emoţional ‑0,567***
Perfecţionism ‑0,400*
Ascetism ‑0,169
Frica de maturitate ‑0,084
Ineficacitate (SCI ) ‑0,694***
Probleme interpersonale (SCPI ) ‑0,536**
Probleme emoţionale (SCPE) ‑0,601***
Control exagerat (SCCE) ‑0,412*
Neadaptare psihologică generală (SCNPG) ‑0,765***
Notă. ***p<0,001, **p<0,01, *p<0,05.
249
Tabelul 7.9. Corelaţiile liniare dintre scorurile la scalele EDI‑3 şi scorurile la EPQ
Tabelul 7.10. Corelaţiile liniare dintre scorurile la scalele EDI‑3 şi cele la BDI
şi la scalele EMAS‑stare
Notă. ***p<0,001; **p<0,01; *p<0,05. BDI = Inventarul de depresie Beck; EMAS‑S‑EF = anxietatea ca stare, subscala
emoţional‑fiziologică; EMAS‑S‑C = anxietatea ca stare, subscala cognitivă; EMAS‑S = anxietatea ca stare.
zilnice); detaliile despre fiecare sub‑scală sunt la aproape toate scalele psihologice, nu şi la cele
oferite în manualul EMAS (Miclea, Ciuca, Albu, de Risc de tulburare de comportament alimentar.
2009). Corelaţiile liniare obţinute sunt prezentate Un nivel ridicat al anxietăţii ca stare (EMAS‑S)
în tabelele 7.10 şi 7.11. Aşa cum se poate observa se asociază cu o stimă de sine mai scăzută,
în tabelul 7.10, corelaţii pozitive semnificative un grad mai mare de alienare personală şi
între măsurătorile depresiei şi ale anxietăţii ca interpersonală, de nesiguranţă interpersonală, cu
stare şi scorurile la scalele EDI‑3 se înregistrează dificultăţi în recunoaşterea reacţiilor emoţionale
250
Tabelul 7.11. Corelaţiile liniare dintre scorurile la scalele EDI‑3 şi
scorurile la scalele EMAS‑trăsătură
proprii şi cu prezenţa altor stări emoţionale un răspuns neadecvat la acestea, mai ales când
negative. De asemenea, scala EMAS‑S corelează sunt prea puternice sau sunt percepute ca fiind
puternic şi cu scala Ascetism, mai ales în ceea ce incontrolabile.
priveşte dimensiunea cognitivă a anxietăţii ca Corelaţiile cu scorurile la PDSQ. Tabelul 7.12
stare (r=0,646, p<0,001), indicând prezenţa unei prezintă corelaţiile liniare dintre scorurile la
încărcături emoţionale negative suplimentare la EDI‑3 şi cele la PDSQ, rezultate din prelucrarea
persoanele cu o tendinţă excesivă de autocontrol, datelor obţinute pe un lot de 49 de femei, cu
de austeritate auto‑impusă sau de sacrificiu de vârsta cuprinsă între 19 şi 45 de ani (m=21,67;
sine. σ=4,53), cărora li s‑au administrat ambele
Tabelul 7.11 cuprinde coeficienţii de corelaţie instrumente de evaluare. PDSQ este un
liniară dintre scalele EDI‑3 şi scalele EMAS instrument de autoevaluare, multidimensional,
referitoare la anxietatea ca trăsătură (EMAS‑T) conceput pentru a detecta simptomele specifice a
în cele patru situaţii specifice. Similar, s‑au 13 tulburări de pe axa I, conform DSM‑IV (Ciuca,
înregistrat corelaţii pozitive semnificative în cazul Albu, 2010).
scalelor psihologice, nu şi în cel al scalelor de Risc O importanţă deosebită o reprezintă
de tulburare de comportament alimentar ale EDI‑3. corelaţiile crescute, semnificative statistic, dintre
Valori mai mari ale coeficienţilor de corelaţie s‑au scalele de Risc de tulburare de comportament
obţinut în ceea ce priveşte anxietatea ca trăsătură alimentar ale EDI‑3 şi scala Bulimie a PDSQ,
în situaţii cotidiene, de rutină zilnică; cu alte întrucât ele dovedesc indubitabil validitatea de
cuvinte, persoanele cu o stimă de sine scăzută, cu construct a acestor scale. De asemenea, similar cu
diverse dificultăţi în gestionarea propriilor stări rezultatele obţinute în cazul BDI şi EMAS, cele
emoţionale şi a relaţiilor interpersonale, prezintă mai multe dintre scalele psihologice ale EDI‑3
şi o predispoziţie la anxietate, manifestată la corelează semnificativ cu scala de Depresie, dar
nivel cotidian. Singura scală din EDI‑3 care şi cu cea de Fobie socială. Scala Alienare personală
corelează semnificativ cu toate subscalele EMAS a EDI‑3 înregistrează cele mai multe corelaţii
(atât pentru anxietatea ca stare, cât şi pentru semnificative cu scalele PDSQ, probabil reflectând
anxietatea ca trăsătură) este cea de Deficite elementul comun al tulburărilor de pe axa I,
interoceptive, posibil indicând faptul că unui acela al unei senzaţii generale de lipsă de control
nivel crescut al anxietăţii i se asociază constant asupra lucrurilor şi al unei suferinţe emoţionale
dificultăţi în recunoaşterea stărilor emoţionale şi (valoarea cea mai ridicată a coeficienţilor de
251
Tabelul 7.12. Corelaţiile liniare dintre scorurile la scalele EDI-3 şi scorurile la scalele PDSQ
252
Scala din EDI Depresie Stres post- Bulimie Tulb. Panică Psihoze Agora- Fobie Abuz de Abuz Anxietate Somatizare Ipohondrie
traumatic obsesiv- fobie socială alcool medicam. gen.
compulsivă
Scala de Risc de tulburare
de comportament alimentar
Dorinţa de a fi slab -0,078 -0,116 0,530*** 0,048 0,183 0,063 -0,020 0,086 -0,071 0,170 -0,061 0,244 -0,022
Bulimie 0,071 0,178 0,544*** 0,296 -0,032 0,099 0,034 0,083 0,140 -0,142 0,002 0,236 -0,012
Nemulţumire faţă de corp -0,042 -0,058 0,466*** -0,075 0,040 0,045 -0,138 0,119 -0,044 0,010 -0,107 0,350 0,032
Scala psihologică
Stimă de sine redusă 0,503*** 0,086 0,164 0,328* 0,117 0,202 0,103 0,312* 0,271 -0,011 0,382** 0,272 0,117
Alienare personală 0,662*** 0,351* 0,269 0,374** 0,166 0,324* 0,227 0,431** 0,522*** 0,100 0,240 0,392** 0,413**
Nesiguranţă interpersonală 0,588*** 0,292 0,011 0,214 0,074 0,141 0,176 0,499*** 0,285 0,065 0,326* 0,057 0,309*
Alienare interpersonală 0,447** 0,266 0,172 0,194 0,079 -0,036 -0,010 0,482*** 0,368** -0,023 0,088 0,269 0,170
Deficite interoceptive 0,311* 0,402** 0,326* 0,187 0,099 0,156 0,001 0,329* 0,357* 0,063 0,222 0,454 0,279
Dezechilibru emoţional 0,219 0,101 0,410** 0,205 0,133 0,174 0,117 0,300* 0,278 0,270 0,246 0,436** 0,248
Perfecţionism 0,305* 0,337* 0,176 0,278 0,282 0,469*** 0,073 0,110 0,491*** 0,073 0,128 0,501*** 0,455**
Ascetism 0,297 0,093 0,393* 0,218 0,388* 0,307 0,222 0,188 0,194 0,071 0,233 0,331* 0,491***
Frica de maturitate 0,277 0,159 0,154 0,208 0,168 -0,176 0,076 0,028 0,295 -0,018 0,317* 0,190 0,247
corelaţie, r= 0,662, p<0,001, s‑a obţinut cu scala de comportament alimentar. Lotul clinic a fost
Depresie a PDSQ). format din 26 de femei cu vârsta cuprinsă între
Corelaţiile cu valorile IMC‑ului. Scorurile 13 şi 38 de ani (m=20,81; σ=7,04) şi cu diferite
obţinute în urma administrării EDI‑3 unui lot de diagnostice de tulburare de comportament
302 femei, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani alimentar (anorexie nervoasă restrictivă şi de
(m=24,97; σ=8,81) au fost corelate cu greutatea tip alimentaţie compulsivă/vărsături, bulimie
corporală a participantelor (măsurată în kg) şi nervoasă, tulburări de comportament alimentar
cu valorile IMC‑ului, calculate conform formulei fără altă specificaţie). Aceşti participanţi au fost
IMC = înălţimea (în m) / greutatea (în kg)2. comparaţi cu 45 de femei cu vârsta cuprinsă între
Coeficienţii de corelaţie liniară sunt prezentaţi în 13 şi 38 de ani (m=21,11 şi σ=1,04), reprezentând
tabelul 7.13. lotul de control. Au fost comparate mediile
Toate scalele de Risc de tulburare de scorurilor scalelor EDI‑3 între cele două
comportament alimentar corelează semnificativ loturi, folosindu‑se testul t pentru eşantioane
(p<0,001) cu ambii indicatori ai greutăţii corporale, independente.
însemnând că tendinţa ca o persoană să prezinte Aşa cum se poate observa din tabelul 7.14,
semne ale unei tulburări de comportament nu există diferenţe semnificative între cele două
alimentar creşte odată cu greutatea corporală, loturi în privinţa greutăţii corporale (IMC) şi
fapt demonstrat şi de alte cercetări în domeniu a vârstei. Aşa cum era de aşteptat, femeile cu
(Garner, Garner, Van Egeren, 1992). Acest tulburări de comportament alimentar au obţinut
rezultat susţine importanţa evaluării obligatorii scoruri mai ridicate decât femeile fără patologie
a greutăţii corporale, în contextul unei mai bune a comportamentului alimentar la toate scalele
înţelegeri a prezenţei eventuale a unor niveluri de Risc de tulburare de comportament alimentar şi
extrem de ridicate de nemulţumire faţă de corp, la patru scale psihologice. Chiar dacă, la celelalte
a unei dorinţe aberante de a fi slab(ă), respectiv a scale psihologice, diferenţele dintre cele două
simptomelor specifice bulimiei. loturi nu au fost semnificative statistic, scorurile
lotului clinic au fost constant mai ridicate decât
Comparaţiile scorurilor la scalele EDI‑3 între cele ale lotului nonclinic. Aceste rezultate
loturile clinic şi nonclinic dovedesc puterea de discriminare a EDI‑3 între
populaţiile clinice şi cele nonclinice.
EDI‑3 a fost administrat unor persoane
cu şi fără un diagnostic clar de tulburare de
253
Tabelul 7.14. Compararea mediilor scorurilor scalelor EDI‑3 între lotul clinic şi cel nonclinic
Scala EDI‑3 DS B NC
Dorinţa de a fi slab (DS) 1,000 0,494*** 0,715***
Bulimie (B) 1,000 0,492***
Nemulţumire faţă de corp (NC) 1,000
Notă. ***p<0,001, **p<0,01, *p<0,05. Numărul de persoane variază între perechile de
scale, deoarece unii participanţi nu au răspuns la toţi itemii.
254
SCCE). Scala A prezintă corelaţia cea mai mare b) Analiza factorială
cu scala DI, nu cu scala P. Acest rezultat este, de S‑a efectuat analiza factorială a itemilor
asemenea, concordant cu rezultatele obţinute de scalelor de Risc de tulburare de comportament
autori. alimentar ale EDI‑3, utilizându‑se metoda
255
componentelor principale şi rotaţia factorilor datelor demografice (vârstă, sex), a parametrilor
extraşi prin metoda Promax. Lotul studiat a fizici (greutate corporală şi înălţime) şi a
fost format din 291 de femei cu vârsta cuprinsă istoricului greutăţii din Broşura cu itemi,
între 18 şi 55 ani (m=24,78; σ =8,54). Au fost precum şi cea a Formularului de răspuns, pentru
extraşi 3 factori, care acoperă, împreună, 53,04% identificarea răspunsurilor omise (respondentul
din varianţa totală (F1 = 36,99%; F2 = 9,47%; F3 = nu a dat niciun răspuns la itemul respectiv) sau
6,59%). Saturaţiile itemilor în factorii extraşi sunt cu răspunsuri multiple (sunt marcate mai multe
prezentate în tabelul 7.17. răspunsuri la acelaşi item). Un protocol este
Din datele prezentate, este evident că toţi invalid dacă conţine mai multe răspunsuri lipsă
itemii scalei Dorinţa de a fi slab şi toţi cei ai scalei sau care nu pot fi cotate. Atunci când lipseşte
Bulimie au cea mai mare saturaţie în factorul răspunsul la mai mult de un item la o anumită
corespunzător scalei din care fac parte. 7 dintre 10 scală, se recomandă a nu se calcula scorurile
itemi ai scalei Nemulţumire faţă de corp îndeplinesc pentru acea scală. Pe cale de consecinţă, scorul
aceeaşi condiţie. Aceste rezultate ale analizei compozit format din suma scorurilor unor scale
factoriale dovedesc o deosebit de bună validitate care au fost invalidate nu se va calcula. În cazurile
de construct a scalelor de Risc de tulburare de în care se constată lipsa unui singur item la o
comportament alimentar, cele mai relevante pentru scală, se consideră acceptabil calculul scorului
psihopatologia tulburărilor de comportament scalei respective pe baza mediei cotelor itemilor
alimentar. completaţi, cu condiţia ca scorul final la această
scală să fie interpretat cu prudenţă.
Concluzii În situaţiile în care au fost completate toate
datele demografice şi toate scalele sunt valide,
Inventarul tulburărilor de comportament se poate face cotarea. Procedura de cotare
alimentar – 3 (EDI‑3) s‑a dovedit a fi un instrument este descrisă în detaliu în capitolul 3. Astfel,
cu un nivel crescut de fidelitate şi de validitate utilizând formularele de răspuns cu auto‑cotare
în evaluarea simptomelor relevante din punct de şi respectând atent instrucţiunile se va obţine pe
vedere clinic ale tulburărilor de comportament Fişa de cotare câte un scor brut pentru fiecare scală
alimentar. El este destinat administrării în EDI‑3. Scorurile brute ale scalelor se vor transfera
populaţia generală (nonclinică), la persoane cu de pe Fişa de cotare în spaţiile special prevăzute pe
vârste peste 18 ani. EDI‑3 evaluează trăsături Fişa de centralizare a rezultatelor aflată pe verso‑ul
caracteristice acestei categorii de tulburări: Formularului de răspuns şi în partea stângă a Fişei
Dorinţa de a fi slab, Bulimia, Nemulţumirea fată de cotare.
de corp, precum şi nouă constructe psihologice,
importante atât în apariţia, cât şi în manifestarea Transformarea cotelor brute în cote T şi în
şi menţinerea tulburărilor de comportament centile
alimentar. În mod similar cu rezultatele obţinute
de autorii acestui inventar, varianta în limba După transferarea tuturor scorurilor brute,
română a EDI‑3 discriminează între persoanele cu consultaţi Anexa A1 pentru transformarea
un diagnostic clar de tulburare de comportament acestora în cote T. Fiecare cotă T corespunzătoare
alimentar şi cele fără o astfel de patologie, scorului brut al unei scale se va trece în căsuţa
recomandându‑se pentru utilizarea ei atât ca special destinată, în coloana din dreapta celei a
instrument de screening, cât şi ca instrument scorului brut de pe Fişa de centralizare a rezultatelor.
adjuvant în evaluarea severităţii simptomelor Calculul scorurilor compozite se realizează
prezente de tulburare de comportament prin însumarea cotelor T ale scalelor care intră
alimentar. în compoziţia scalei compozite respective. De
exemplu, pentru aflarea scorului compozit
de Risc de tulburare de comportament alimentar
Cotarea şi interpretarea scorurilor la scalele (SCRTCA), se însumează cotele T ale scalelor
EDI‑3 Dorinţa de a fi slab, Bulimie şi Nemulţumire faţă
de corp. La fel se procedează şi pentru celelalte
Cotarea scoruri compozite (SCI, SCPI, SCPE, SCCE,
SCNPG). Suma cotelor T va fi trecută în căsuţa
Cotarea versiunii în limba română a EDI‑3 aferentă fiecărui scor compozit, pe Fişa de
se realizează identic cu cea descrisă în manualul centralizare a rezultatelor. Anexele C1 – C6 se vor
original, conform instrucţiunilor prezentate în consulta pentru transformarea sumelor cotelor T
capitolul 3. Astfel, este obligatorie verificarea ale scorurilor compozite în cote T. Cota T astfel
256
obţinută se trece în căsuţa corespunzătoare din se încercuieşte categoria căreia îi aparţine scorul
dreptul fiecărui scor compozit. Raritate.
Pentru cotarea scalei Impresie negativă, se
Exemplu numără itemii care au primit scorul 4 (marcaţi pe
Fişa de cotare cu ajutorul căsuţelor haşurate) din
O persoană de sex feminin a obţinut un scor întregul chestionar EDI‑3, exceptând itemul 71.
total brut de 21 la scala Dorinţa de a fi slab, un scor Numărul total de itemi se trece în spaţiul prevăzut
brut de 8 la scala Bulimie şi unul de 14 la scala pentru scorul la scala de Impresie negativă de pe
Nemulţumire faţă de corp. Consultând tabelul de Fişa de centralizare a rezultatelor şi se încercuieşte
conversie a scorurilor brute în cote T (Anexa A1), categoria corespunzătoare acestui scor în tabelul
se constată că: de cotare de pe Fişa de centralizare a rezultatelor.
-- unui scor de 21 la scala Dorinţa de a fi slab
îi corespunde o cotă T de 68,75; Utilizarea intervalelor de încredere ale
-- unui scor de 8 la scala Bulimie îi cotelor T
corespunde o cotă T de 63,56;
-- unui scor de 14 la scala Nemulţumire faţă Intervalele de încredere ale cotelor T permit
de corp îi corespunde o cotă T de 54,02. compararea persoanelor între ele. Se consideră
că două persoane diferă una de cealaltă în ceea
Pentru a obţine scorul compozit SCRTCA, ce priveşte variabila psihologică măsurată de
se însumează cotele T ale acestor trei scale, o scală, doar dacă intervalele de încredere ale
obţinându‑se valoarea de 186,33. Făcând cotelor T corespunzătoare scorurilor brute ale
conversia acestei valori (rotunjită la cel mai acestor persoane la scală nu au porţiuni comune
apropiat întreg, adică la 186) în cotă T (Anexa (sunt disjuncte). Atunci când intervalele de
C1), se obţine 64,47. încredere ale cotelor T pentru două persoane
În mod similar, Anexa B1 se utilizează se intersectează, este posibil ca scorurile reale,
pentru transformarea scorurilor brute ale tuturor transformate în cote T, ale celor două persoane
scalelor EDI‑3 în centile, iar Anexele C1 – C6 se să se afle în porţiunea comună, fiind egale sau
vor consulta pentru transformarea scorurilor chiar într‑o relaţie de ordine opusă celei în
brute ale scalelor compozite în centile. Centilul care se găsesc scorurile obţinute la scală de
corespunzător se trece în căsuţa aferentă, în cele două persoane. În Anexele A1‑A2 sunt
coloana din dreapta celei a cotei T de pe Fişa de trecute intervalele de încredere ale cotelor T
centralizare a rezultatelor. corespunzătoare scorurilor brute la toate scalele
EDI‑3, iar Anexele C1‑C6 cuprind intervalele de
Calcularea scorurilor la scalele de validitate încredere ale cotelor T corespunzătoare sumelor
cotelor T la toate scalele compozite ale EDI‑3.
Fişa de centralizare a rezultatelor cuprinde şi
scorurile scalelor de validitate (Inconsecvenţă, Exemplu
Raritate şi Impresie negativă).
Pentru a realiza cotarea scalei Inconsecvenţă, Aceeaşi persoană de sex feminin care a
copiaţi de pe Fişa de cotare scorurile itemilor obţinut un scor total brut de 21 la scala Dorinţa
corespunzători acestei scale şi treceţi‑i în de a fi slab este comparată cu o altă persoană de
căsuţele destinate lor de pe Fişa de centralizare sex feminin, care are un scor brut de 16 la această
a rezultatelor. Pentru fiecare pereche de itemi scală. Se poate afirma că prima femeie are o
obţinută, se scade scorul mai mic din scorul mai dorinţă de a fi slabă mai ridicată decât cea de‑a
mare, iar diferenţa se trece în căsuţa Total a scalei doua femeie? În Anexa A1, se caută intervalele
Inconsecvenţă. Scorul total de Inconsecvenţă se de încredere ale cotelor T corespunzătoare
obţine prin însumarea tuturor diferenţelor din probabilităţii P = 0,90:
coloana Total. Raportaţi acest scor la tabelul de -- pentru scorul 21: [64,70, 72,79];
cotare şi încercuiţi categoria în care se încadrează -- pentru scorul 16: [57,96, 66,05].
scorul la această scală (Tipic, Atipic, Foarte atipic).
Scorul total la scala Raritate se obţine Intervalele au o porţiune comună: intervalul
numărând itemii notaţi cu R de pe Fişa de cotare [64,70, 66,05]. Scorurile reale ale celor două
care au fost cotaţi cu 4. Acest scor se notează în persoane, transformate în cote T, se pot afla în
căsuţa corespunzătoare şi se raportează la tabelul acest interval; cu alte cuvinte scorul real al primei
de cotare. La fel ca în cazul scalei Inconsecvenţă, persoane poate fi mai mare, egal cu sau mai mic
decât scorul real al celei de‑a doua persoane. În
257
consecinţă, nu se poate afirma că prima femeie îşi obţinută pe baza scorurilor celor mai ridicate
doreşte să fie slabă mai mult decât îşi doreşte cea ale persoanelor din lotul clinic (deasupra ei se
de‑a doua femeie, chiar dacă scorul brut obţinut află centilele corespunzătoare celor mai mari
de prima este mai mare decât cel al celei de‑a scoruri obţinute de jumătate din persoanele din
doua. lotul clinic). Intervalul cuprins între centilul 25 şi
centilul 66 reprezintă zona tipică corespunzătoare
Utilizarea foilor de profil eşantionului nonclinic.
Tabelul 7.18. Frecvenţa (în %) persoanelor din eşantionul utilizat la etalonare care au scorul brut
al scalei cel puţin egal cu pragul critic, pentru scalele Dorinţa de a fi slab şi Bulimie, în funcţie de
valoarea IMC-ului
258
Bibliografie
Beck, A.T., Ward, C.H., Mendelson, M., Mock, J., Garner, D.M., Olmsted, M.P., Polivy, J., Garfinkel, P.E.
Erbaugh, J. (1961). An inventory for measuring (1984). Comparison between weight‑preoccupied
depression. Archives of General Psychiatry, 4, women and anorexia nervosa. Psychosomatic
561‑571. Medicine, 46, 255‑266.
Cash, T.F., Deagle, E.A., III. (1997). The nature and Greenfeld, D., Quinlan, D. M., Harding, P., Glass, E.,
extent of body‑image disturbances in anorexia Bliss, A. (1987). Eating behavior in an adolescent
nervosa and bulimia nervosa: A meta‑analysis. population. International Journal of Eating
International Journal of Eating Disorders, 22, 107‑ Disorders, 6, 99‑111.
125. Hoek, H.W., Bartelds, A.I., Bosveld, J.J., Graaf, Y.V.,
Endler, N.S., Edwards, J.M., Vitelli, R. (2009). Manualul Limpens, V.E., Maiwald, M. şi colab. (1995).
scalelor Endler de evaluare multidimensională Impact of urbanization on detection rates of
a anxietăţii (EMAS); Endler, N.S., Flett, G.L., eating disorders. American Journal of Psychiatry,
Scalele EMAS de anxietate socială (EMAS‑SAS). 152, 1272‑1278.
Extensia Manualului Scalelor Endler de evaluare Kostanski M., Gullone, E. (1998). Adolescent Body Image
multidimesională a anxietăţii; Miclea, Ş., Ciuca, A., Dissatisfaction: Relationships with Self‑esteem,
Albu, M., Studiul de adaptare şi standardizare a Scalelor Anxiety, and Depression Controlling for Body Mass.
Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii Journal of Child Psychology and Psychiatry, vol.
(EMAS şi EMAS‑SAS) pe populaţia României (2009), 39/2, 255–262.
Editura ASCR, Cluj‑Napoca. Lucas, A.R., Beard, C.M., O’Fallon, W.M., Kurland, L.T.
Eysenck, H. J. (1991). Dimensions of personality: (1991). 50‑year trends in the incidence of anorexia
16, 5, or 3? Criteria for a taxonomic paradigm. nervosa in Rochester, Minn.: A population‑based
Personality and Individual Differences, 12, 773‑790. study. American Journal of Psychiatry, 148, 917‑922.
Field, A.E., Camargo, C.A., Jr., Taylor, C.B., Berkey, Pelkonen, M., Marttunen, M., Kaprio, J., Huurre, T.,
C.S., Frasier, L., Gillman, M.W. şi colab. (1999). Aro. H. (2008). Adolescent risk factors for episodic
Overweight, weight concerns, and bulimic and persistent depression in adulthood. A 16‑year
behaviors among girls and boys. Journal of prospective follow‑up study of adolescents.
the American Academy of Child and Adolescent Journal of Affective Disorders, 106, 123‑131.
Psychiatry, 38, 754‑760. Roberts, J. E., Gotlib, I. H., Kassel. J. D. (1996). Adult
Garner, D.M. (2004). Eating Disorder Inventory‑3. attachment security and symptoms of depression:
Professional Manual, Psychological Assessment The mediating roles of dysfunctional attitudes
Resources, Inc., USA. and low self‑esteem. Journal of Personality and
Garner, D.M., Garner, M.V., Van Egeren, L.F. (1992). Social Psychology, 70, 310‑320.
Body dissatisfaction adjusted for weight: The Rosen, J.C., Silberg, N.T., Gross, J. (1988). Eating
Body Illusion Index. International Journal of Eating Attitudes Test and Eating Disorders Inventory:
Disorders, 12, 263‑271. Norms for adolescent girls and boys. Journal of
Garner, D.M., Olmsted, M.P., Bohr, Y., Garfinkel, P.E. Consulting and Clinical Psychology, 56, 305‑308.
(1982). The Eating Attitudes Test: Psychometric Zimmerman, M. (2010). Chestionarul de screening şi
features and clinical correlates. Psychological diagnostic psihiatric PDSQ. Manual; Ciuca, A.
Medicine, 12, 871‑878. (coord.), Albu, M., Adaptarea şi standardizarea
PDSQ pe populaţia din România, Editura ASCR,
Cluj‑Napoca.
259
Anexa A
261
Anexa A1. Transformarea scorurilor brute în cote T şi intervalele de încredere - IC (P=0,90)
ale cotelor T pentru scalele de Risc de tulburare de comportament alimentar ale EDI-3
Scor DS B NC Scor
brut brut
Cota T IC Cota T IC Cota T IC
0 40,44 40,44 - 44,49 43,66 43,66 - 51,12 38,73 38,73 - 44,19 0
1 41,79 40,44 - 45,84 46,14 43,66 - 53,61 39,83 38,73 - 45,28 1
2 43,14 40,44 - 47,18 48,63 43,66 - 56,09 40,92 38,73 - 46,38 2
3 44,49 40,44 - 48,53 51,12 43,66 - 58,58 42,01 38,73 - 47,47 3
4 45,84 41,79 - 49,88 53,61 46,14 - 61,07 43,10 38,73 - 48,56 4
5 47,18 43,14 - 51,23 56,09 48,63 - 63,56 44,19 38,73 - 49,65 5
6 48,53 44,49 - 52,57 58,58 51,12 - 66,04 45,28 39,83 - 50,74 6
7 49,88 45,84 - 53,92 61,07 53,61 - 68,53 46,38 40,92 - 51,83 7
8 51,23 47,18 - 55,27 63,56 56,09 - 71,02 47,47 42,01 - 52,93 8
9 52,57 48,53 - 56,62 66,04 58,58 - 73,51 48,56 43,10 - 54,02 9
10 53,92 49,88 - 57,96 68,53 61,07 - 76,00 49,65 44,19 - 55,11 10
11 55,27 51,23 - 59,31 71,02 63,56 - 78,48 50,74 45,28 - 56,20 11
12 56,62 52,57 - 60,66 73,51 66,04 - 80,97 51,83 46,38 - 57,29 12
13 57,96 53,92 - 62,01 76,00 68,53 - 83,46 52,93 47,47 - 58,38 13
14 59,31 55,27 - 63,36 78,48 71,02 - 85,95 54,02 48,56 - 59,48 14
15 60,66 56,62 - 64,70 80,97 73,51 - 88,43 55,11 49,65 - 60,57 15
16 62,01 57,96 - 66,05 83,46 76,00 - 90,92 56,20 50,74 - 61,66 16
17 63,36 59,31 - 67,40 85,95 78,48 - 93,41 57,29 51,83 - 62,75 17
18 64,70 60,66 - 68,75 88,43 80,97 - 95,90 58,38 52,93 - 63,84 18
19 66,05 62,01 - 70,09 90,92 83,46 - 98,38 59,48 54,02 - 64,93 19
20 67,40 63,36 - 71,44 93,41 85,95 - 100,87 60,57 55,11 - 66,03 20
21 68,75 64,70 - 72,79 95,90 88,43 - 103,36 61,66 56,20 - 67,12 21
22 70,09 66,05 - 74,14 98,38 90,92 - 105,85 62,75 57,29 - 68,21 22
23 71,44 67,40 - 75,49 100,87 93,41 - 108,33 63,84 58,38 - 69,30 23
24 72,79 68,75 - 76,83 103,36 95,90 - 110,82 64,93 59,48 - 70,39 24
25 74,14 70,09 - 78,18 105,85 98,38 - 113,31 66,03 60,57 - 71,48 25
26 75,49 71,44 - 78,18 108,33 100,87 - 115,80 67,12 61,66 - 72,58 26
27 76,83 72,79 - 78,18 110,82 103,36 - 118,28 68,21 62,75 - 73,67 27
28 78,18 74,14 - 78,18 113,31 105,85 - 120,77 69,30 63,84 - 74,76 28
29 115,80 108,33 - 123,26 70,39 64,93 - 75,85 29
30 118,28 110,82 - 123,26 71,48 66,03 - 76,94 30
31 120,77 113,31 - 123,26 72,58 67,12 - 78,03 31
32 123,26 115,80 - 123,26 73,67 68,21 - 79,13 32
33 74,76 69,30 - 80,22 33
34 75,85 70,39 - 81,31 34
35 76,94 71,48 - 82,40 35
36 78,03 72,58 - 82,40 36
37 79,13 73,67 - 82,40 37
38 80,22 74,76 - 82,40 38
39 81,31 75,85 - 82,40 39
40 82,40 76,94 - 82,40 40
262
Anexa A2. Transformarea scorurilor brute în cote T şi intervalele de încredere - IC (P=0,90)
ale cotelor T pentru scalele psihologice ale EDI-3
263
Anexa A2. Transformarea scorurilor brute în cote T şi intervalele de încredere - IC (P=0,90)
ale cotelor T pentru scalele psihologice ale EDI-3 (continuare)
Scor DE P A FM Scor
brut brut
Cota T IC Cota T IC Cota T IC Cota T IC
0 39,10 39,10 - 47,89 29,67 29,67 - 37,90 35,62 35,62 - 44,75 29,50 29,50 - 36,13 0
1 41,30 39,10 - 50,09 31,73 29,67 - 39,96 37,90 35,62 - 47,03 31,16 29,50 - 37,78 1
2 43,49 39,10 - 52,29 33,79 29,67 - 42,02 40,18 35,62 - 49,32 32,81 29,50 - 39,44 2
3 45,69 39,10 - 54,48 35,84 29,67 - 44,07 42,47 35,62 - 51,60 34,47 29,50 - 41,09 3
4 47,89 39,10 - 56,68 37,90 29,67 - 46,13 44,75 35,62 - 53,88 36,13 29,50 - 42,75 4
5 50,09 41,30 - 58,88 39,96 31,73 - 48,19 47,03 37,90 - 56,16 37,78 31,16 - 44,40 5
6 52,29 43,49 - 61,08 42,02 33,79 - 50,25 49,32 40,18 - 58,45 39,44 32,81 - 46,06 6
7 54,48 45,69 - 63,27 44,07 35,84 - 52,30 51,60 42,47 - 60,73 41,09 34,47 - 47,72 7
8 56,68 47,89 - 65,47 46,13 37,90 - 54,36 53,88 44,75 - 63,01 42,75 36,13 - 49,37 8
9 58,88 50,09 - 67,67 48,19 39,96 - 56,42 56,16 47,03 - 65,30 44,40 37,78 - 51,03 9
10 61,08 52,29 - 69,87 50,25 42,02 - 58,48 58,45 49,32 - 67,58 46,06 39,44 - 52,68 10
11 63,27 54,48 - 72,07 52,30 44,07 - 60,53 60,73 51,60 - 69,86 47,72 41,09 - 54,34 11
12 65,47 56,68 - 74,26 54,36 46,13 - 62,59 63,01 53,88 - 72,15 49,37 42,75 - 55,99 12
13 67,67 58,88 - 76,46 56,42 48,19 - 64,65 65,30 56,16 - 74,43 51,03 44,40 - 57,65 13
14 69,87 61,08 - 78,66 58,48 50,25 - 66,71 67,58 58,45 - 76,71 52,68 46,06 - 59,30 14
15 72,07 63,27 - 80,86 60,53 52,30 - 68,77 69,86 60,73 - 79,00 54,34 47,72 - 60,96 15
16 74,26 65,47 - 83,05 62,59 54,36 - 70,82 72,15 63,01 - 81,28 55,99 49,37 - 62,62 16
17 76,46 67,67 - 85,25 64,65 56,42 - 72,88 74,43 65,30 - 83,56 57,65 51,03 - 64,27 17
18 78,66 69,87 - 87,45 66,71 58,48 - 74,94 76,71 67,58 - 85,84 59,30 52,68 - 65,93 18
19 80,86 72,07 - 89,65 68,77 60,53 - 77,00 79,00 69,86 - 88,13 60,96 54,34 - 67,58 19
20 83,05 74,26 - 91,85 70,82 62,59 - 79,05 81,28 72,15 - 90,41 62,62 55,99 - 69,24 20
21 85,25 76,46 - 94,04 72,88 64,65 - 79,05 83,56 74,43 - 92,69 64,27 57,65 - 70,89 21
22 87,45 78,66 - 96,24 74,94 66,71 - 79,05 85,84 76,71 - 94,98 65,93 59,30 - 72,55 22
23 89,65 80,86 - 98,44 77,00 68,77 - 79,05 88,13 79,00 - 97,26 67,58 60,96 - 74,21 23
24 91,85 83,05 - 100,64 79,05 70,82 - 79,05 90,41 81,28 - 99,54 69,24 62,62 - 75,86 24
25 94,04 85,25 - 102,84 92,69 83,56 - 99,54 70,89 64,27 - 77,52 25
26 96,24 87,45 - 105,03 94,98 85,84 - 99,54 72,55 65,93 - 79,17 26
27 98,44 89,65 - 107,23 97,26 88,13 - 99,54 74,21 67,58 - 80,83 27
28 100,64 91,85 - 109,43 99,54 90,41 - 99,54 75,86 69,24 - 82,48 28
29 102,84 94,04 - 109,43 77,52 70,89 - 82,48 29
30 105,03 96,24 - 109,43 79,17 72,55 - 82,48 30
31 107,23 98,44 - 109,43 80,83 74,21 - 82,48 31
32 109,43 100,64 - 109,43 82,48 75,86 - 82,48 32
Notă: SSS = Stimă de sine scăzută; AP = Alienare personală; NI = Nesiguranţă interpersonală; AI = Alienare interpersonală;
DI = Deficite interoceptive; DE = Dezechilibru emoţional; P = Perfecţionism; A = Ascetism; FM = Frica de maturitate.
264
Anexa B
265
Anexa B1. Transformarea scorurilor brute în centile pentru scalele EDI-3
Notă. DS = Dorinţa de a fi slab; B = Bulimie; NC = Nemulţumire faţă de corp; SSS = Stimă de sine scăzută;
AP = Alienare personală; NI = Nesiguranţă interpersonală; AI = Alienare interpersonală; DI = Deficite interoceptive;
DE = Dezechilibru emoţional; P = Perfecţionism; A = Ascetism; FM = Frica de maturitate.
266
Anexa C
267
Anexa C1. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Risc de tulburare de
comportament alimentar în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T pentru
probabilitatea P=0,90
268
Anexa C1. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Risc de tulburare de
comportament alimentar în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T pentru
probabilitatea P=0,90 (continuare)
Suma cotelor T Cota T Interval de încredere Centil
174 59,69 52,53 - 66,86 85
175 60,09 52,93 - 67,25 85
176 60,49 53,33 - 67,65 86
177 60,89 53,72 - 68,05 86
178 61,29 54,12 - 68,45 87
179 61,68 54,52 - 68,85 87
180 62,08 54,92 - 69,24 87
181 62,48 55,32 - 69,64 87
182 62,88 55,71 - 70,04 88
183 63,27 56,11 - 70,44 88
184 63,67 56,51 - 70,84 88
185 64,07 56,91 - 71,23 88
186 64,47 57,31 - 71,63 89
187 64,87 57,70 - 72,03 90
188 65,26 58,10 - 72,43 90
189 65,66 58,50 - 72,83 91
190 66,06 58,90 - 73,22 91
191 66,46 59,30 - 73,62 91
192 66,86 59,69 - 74,02 91
193 67,25 60,09 - 74,42 92
194 67,65 60,49 - 74,81 93
195 68,05 60,89 - 75,21 94
196 68,45 61,29 - 75,61 94
197 68,85 61,68 - 76,01 95
198 69,24 62,08 - 76,41 95
199 69,64 62,48 - 76,80 96
200 70,04 62,88 - 77,20 96
201 70,44 63,27 - 77,60 96
202 70,84 63,67 - 78,00 97
203 71,23 64,07 - 78,40 97
204 71,63 64,47 - 78,79 97
205 72,03 64,87 - 79,19 97
206 72,43 65,26 - 79,59 97
207 72,83 65,66 - 79,99 97
208 73,22 66,06 - 80,39 97
209 73,62 66,46 - 80,78 97
210 74,02 66,86 - 81,18 97
211 74,42 67,25 - 81,58 97
212 74,81 67,65 - 81,98 98
213 75,21 68,05 - 82,38 98
214 75,61 68,45 - 82,77 98
215 76,01 68,85 - 83,17 98
216 76,41 69,24 - 83,57 98
217 76,80 69,64 - 83,97 98
218 77,20 70,04 - 84,37 98
219 77,60 70,44 - 84,76 98
220 78,00 70,84 - 85,16 98
221 78,40 71,23 - 85,56 98
222 78,79 71,63 - 85,96 99
223 79,19 72,03 - 86,35 99
224 79,59 72,43 - 86,75 99
225 79,99 72,83 - 87,15 99
269
Anexa C1. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Risc de tulburare de
comportament alimentar în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T pentru
probabilitatea P=0,90 (continuare)
270
Anexa C2. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Ineficacitate
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90
271
Anexa C2. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Ineficacitate
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90 (continuare)
272
Anexa C3. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Probleme interpersonale
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90
273
Anexa C3. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Probleme interpersonale
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90 (continuare)
274
Anexa C4. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Probleme emoţionale
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90
275
Anexa C4. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Probleme emoţionale
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90 (continuare)
276
Anexa C5. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Control exagerat
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90
277
Anexa C5. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Control exagerat
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90 (continuare)
278
Anexa C6. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Neadaptare psihologică generală
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90
279
Anexa C6. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Neadaptare psihologică generală
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90 (continuare)
280
Anexa C6. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Neadaptare psihologică generală
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90 (continuare)
281
Anexa C6. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Neadaptare psihologică generală
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90 (continuare)
282
Anexa C6. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Neadaptare psihologică generală
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90 (continuare)
283
Anexa C6. Transformarea sumelor cotelor T ale scalei compozite Neadaptare psihologică generală
în cote T şi în centile şi intervalele de încredere ale cotelor T
pentru probabilitatea P=0,90 (continuare)
284
Anexa D
285
Anexa D1. Frecvenţele şi frecvenţele cumulate, exprimate procentual,
şi centilele corespunzătoare scorurilor brute pentru scala Inconsecvenţă
Notă: N=297.
286
Anexa D2. Frecvenţele şi frecvenţele cumulate, exprimate procentual,
şi centilele corespunzătoare scorurilor brute pentru scala Raritate
Notă: N=292.
287
Anexa D3. Frecvenţele şi frecvenţele cumulate, exprimate procentual,
şi centilele corespunzătoare scorurilor brute pentru scala Impresie negativă
288
Anexa E
Broşura cu itemi
289
INSTRUCŢIUNI
Completaţi numele, data, vârsta, sexul, statutul marital şi ocupaţia. Răspundeţi la întrebările de mai jos.
Apoi urmăriţi atent instrucţiunile de pe pagina următoare.
Psychological Assessment Resources, Inc. 16204 N. Florida Avenue Lutz, FL 33549 1.800.331.8378 www.parinc.com
Copyright © 1984, 1991, 2004 by Psychological Assessment Resources, Inc.
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a fi rmei SC COGNITROM SRL.
Material pentru ediţia în limba română. Acest formular este tipărit cu cerneală indigo pe hârtie albă. Orice altă variantă este neautorizată.
INSTRUCŢIUNI
În primul rând, completaţi numele şi data pe Formularul de răspuns EDI‑3. Încercuiţi răspunsul ales
de dumneavoastră la fi ecare dintre afi rmaţiile de mai jos, pe Formularul de răspuns. Afi rmaţiile se referă la
atitudinile, emoţiile şi comportamentele dumneavoastră. Unele dintre afi rmaţii se referă la mâncare sau la
comportamentul alimentar; altele se referă la ceea ce simţiţi faţă de persoana dumneavoastră.
Pentru fi ecare afi rmaţie, decideţi dacă este adevărată în cazul dumneavoastră: ÎNTOTDeaUNa (Î),
De OBICeI (O), aDeSea (a), CÂTeODaTĂ (C), RaR (R) sau NICIODaTĂ (N). Încercuiţi litera
care corespunde alegerii făcute de dumneavoastră, pe Formularul de răspuns. De exemplu, dacă aţi ales
aDeSea, veţi încercui litera a corespunzătoare acelei afi rmaţii, pe Formularul de răspuns.
Răspundeţi la toate afi rmaţiile, asigurându‑vă că încercuiţi litera care corespunde alegerii corecte în
cazul dumneavoastră. NU ŞTeRGeŢI! Dacă trebuie să modifi caţi un răspuns, marcaţi un X peste litera
greşită şi încercuiţi, apoi, litera corectă.
1. Mănânc dulciuri şi carbohidraţi (pâine, paste făinoase, produse de patiserie etc.), fără să mă
neliniştească acest lucru.
2. Cred că burta mea este prea mare.
3. Îmi doresc să mă pot întoarce la siguranţa copilăriei.
4. Mănânc când sunt supărat(ă).
5. Mă îndop cu mâncare.
6. Îmi doresc să fi u mai tânăr(ă).
7. Mă gândesc să fac o cură de slăbire.
8. Mă înspăimânt atunci când sentimentele mele sunt prea puternice.
9. Cred că am coapsele prea mari.
10. Simt că sunt o persoană inefi cientă.
11. Mi‑e frică să nu mă îngraş după ce mănânc.
12. Cred că burta mea are mărimea potrivită.
13. În familia mea, doar performanţele deosebite sunt sufi cient de bune.
14. Cea mai fericită perioadă din viaţă este atunci când eşti copil.
15. Vorbesc uşor despre sentimentele mele.
16. Sunt îngrozit(ă) că aş putea să mă îngraş.
17. Am încredere în ceilalţi.
18. Mă simt singur(ă) pe lume.
19. Sunt mulţumit(ă) de forma corpului meu.
20. Am sentimentul de control asupra lucrurilor din viaţa mea.
21. Sunt confuz(ă) în legătură cu ceea ce simt.
22. Aş dori să fi u mai degrabă adult decât copil.
23. Comunic uşor cu alte persoane.
24. Mi‑aş dori să fi u altcineva. (se continuă)
2
25. Dau o importanţă mare sau exagerată greutăţii corporale.
26. Pot să disting clar ce emoţie simt.
27. Mă simt nelalocul meu.
28. Am continuat să mănânc compulsiv atunci când simţeam că nu mă pot opri.
29. Copil fi ind, am încercat din greu să nu îmi dezamăgesc părinţii şi profesorii.
30. Mă afl u în relaţii apropiate cu ceilalţi.
31. Îmi place forma feselor mele.
32. Sunt preocupat(ă) de dorinţa de a fi mai slab(ă).
33. Nu ştiu ce se întâmplă în interiorul corpului meu.
34. Am difi cultăţi în a‑mi exprima emoţiile faţă de ceilalţi.
35. Cerinţele vârstei adulte sunt prea mari.
36. Urăsc să nu fi u cel/cea mai bun(ă) în tot ceea ce fac.
37. Am încredere în mine.
38. Mă gândesc să mă îndop cu mâncare.
39. Sunt fericit(ă) că nu mai sunt copil.
40. Nu‑mi dau seama dacă mi‑e foame sau nu.
41. Am o părere proastă despre mine.
42. Mă simt în stare să îmi ating standardele.
43. Părinţii mei s‑au aşteptat să fi u cel/cea mai bun(ă).
44. Mi‑e greu să‑mi controlez sentimentele.
45. Cred că şoldurile mele sunt prea mari.
46. Mănânc moderat în faţa altora şi mă îndop cu mâncare când rămân singur(ă).
47. Mă simt umfl at(ă) după ce mănânc o masă normală.
48. Simt că oamenii sunt cei mai fericiţi atunci când sunt copii.
49. Dacă mă îngraş cu un kilogram sau două, mă îngrijorez că mă voi îngrăşa în continuare.
50. Simt că sunt o persoană valoroasă.
51. Când mă supără ceva, nu ştiu dacă sunt trist(ă), înspăimântat(ă) sau furios/furioasă.
52. Simt că trebuie să fac lucrurile perfect sau să nu le fac deloc.
53. Mă gândesc să încerc să vomit ca să slăbesc.
54. Mai bine ţin oamenii la distanţă (mă incomodează dacă se apropie prea mult de mine).
55. Cred că am coapsele de mărime potrivită.
56. Am un sentiment de gol interior.
57. Îmi este uşor să vorbesc despre gândurile şi sentimentele mele.
58. Cei mai buni ani din viaţa ta sunt atunci când devii adult.
59. Cred că fesele mele sunt prea mari.
60. Am sentimente pe care nu le prea pot distinge. (se continuă)
3
61. Mănânc sau beau pe ascuns.
62. Cred că şoldurile mele au mărimea potrivită.
63. Îmi fi xez scopuri foarte măreţe.
64. Mă îngrijorez că, atunci când sunt supărat(ă), voi începe să mănânc.
65. Mă vor dezamăgi, până la urmă, chiar şi oamenii pe care îi plac.
66. Mi‑e ruşine de slăbiciunile mele omeneşti.
67. Alţi oameni ar putea spune că sunt instabil(ă) emoţional.
68. Vreau să am control total asupra poftelor şi pornirilor corpului meu.
69. Mă simt în largul meu când sunt într‑un grup.
70. Spun lucruri la primul impuls, pe care regret că le‑am spus.
71. Aş face orice ca să simt plăcere.
72. Trebuie să am grijă cu tendinţa mea de a abuza de medicamente.
73. Sunt comunicativ(ă) cu aproape toată lumea.
74. Mă simt prins(ă) în relaţii ca într‑o capcană.
75. Faptul că mă abţin, mă face să mă simt mai puternic(ă) din punct de vedere spiritual.
76. Oamenii înţeleg problemele mele reale.
77. Nu reuşesc să‑mi scot din minte gânduri ciudate.
78. A mânca de plăcere este un semn de slăbiciune morală.
79. Sunt predispus(ă) la izbucniri de furie sau de mânie.
80. Cred că oamenii îmi oferă încrederea pe care o merit.
81. Trebuie să am grijă cu tendinţa mea de a abuza de alcool.
82. Cred că a te relaxa este doar pierdere de vreme.
83. Ceilalţi ar spune că mă enervez uşor.
84. Simt că ies în pierdere pe toate planurile.
85. Am schimbări evidente de dispoziţie emoţională.
86. Sunt jenat(ă) de poftele şi de pornirile corpului meu.
87. Prefer să‑mi petrec timpul de unul/una singur(ă), decât cu ceilalţi.
88. Suferinţa te face o persoană mai bună.
89. Ştiu că oamenii mă iubesc.
90. Simt nevoia de a‑i face rău cuiva.
91. Mă cunosc destul de bine.