REGIMUL DE SCURTCIRCUIT ŞI MĂRIMILE

CARACTERISTICE ASOCIATE ACESTUIA

1
 TIPURI DE SCURTCIRCUITE
• Regimul de scurtcircuit este asociat cu
următoarele tipuri de defecte
transversale simple
– scurtcircuit trifazat net sau prin
impedanţă de defect (a)
– scurtcircuit bifazat cu pământ sau ˝dubla
punere la pământ˝ (b, c)
– scurtcircuit monofazat sau ˝punere la
pământ simplă˝ (d)
• Scurtcircuit trifazat net (prin impedanţă
nulă), deşi foarte rar în exploatare,
constituie un element de bază pentru
studiul reţelelor electrice; calculul
acestuia se efectuează întotdeauna în
proiectare şi în exploatare
• În reţelele cu neutrul legat direct la
pământ (110 kV, 220 kV şi 400 kV) un SCURTCIRCUIT  legătura galvanică, accidentală
sau voită printr-o impedanţă de valoare relativ redusă,
loc deosebit îl ocupă calculul curentului
între două sau mai multe puncte ale unui circuit care, în
de scurtcircuit monofazat, ca defectul regim normal, au tensiuni diferite.
cel mai probabil (cazul d). CURENT DE SCURTCIRCUIT  curentul care se
închide la locul de scurtcircuit

2
Defectele de tip scurtcircuit apar, de cele mai multe ori, ca urmare a
formării unui traseu cu conductivitate electrică mare în izolaţia fază-
pământ sau izolația între faze a unei instalații sau unui echipament.
Mecanismele prin care se formează aceste trasee conductoare depind
de structura izolației (natura materialelor electroizolante folosite,
structura câmpului electric, etc.)

Exemplu de defect monofazat:

Arc electric format între
conductorul fazei mediane și
consola metalică (aflată la
potențialul pământului) în cazul
unei linii electrice aeriene de
medie tensiune.

3
 REGIM TRANZITORIU DE SCURTCIRCUIT

• Un calcul complet de scurtcircuit trebuie să determine variaţia în

timp a curenţilor la punctul de scurtcircuit, de la începutul acestuia
până la eliminarea lui, în corelaţie cu valorile instantanee ale
tensiunii la începutul scurtcircuitului.

• Evoluţia curentului de scurtcircuit este direct influenţată de poziţia

locului de scurtcircuit faţă de generatoarele reale.

• Distingem două cazuri ce vor fi studiate separat:

– scurtcircuit departe de generator
– scurtcircuit aproape de generator

Cele două cazuri se deosebesc prin valoarea impedanței care se interpune între
punctul în care s-a produs defectul și bornele sursei de tensiune electromotoare
care alimentează defectul

4
5
 TERMENI ŞI DEFINIŢII (conform IEC 60909)

• SCURTCIRCUIT ÎNDEPĂRTAT (în reţea, departe de generatoarele

reale)  în timpul unui scc îndepărtat, valoarea componentei
periodice a curentului de scurtcircuit rămâne practic constantă.
• SCURTCIRCUIT APROPIAT (aproape de generatoare reale)  un
scurtcircuit în care cel puţin o maşină sincronă contribuie cu un curent
de scurtcircuit net iniţial, care este mai mare decât dublul curentului
său nominal ( I″k > 2 In,G) sau un scurtcircuit la care motoarele
sincrone şi asincrone contribuie cu peste 5% din I”k fără aportul
motoarelor

I”k – curent de scurtcircuit simetric iniţial

6
 Scurtcircuit îndepărtat – regimul tranzitoriu de scurtcircuit

In analiza unui sistem electric trebuie făcută distincția între două categorii de regimuri:
 Permanente: mărimile de stare ale circuitului (tensiuni și curenți) sunt
 circuit de curent continuu - invariante în timp
 circuit de curent alternativ - variază periodic în timp păstrând aceleași valori
caracteristice (valoare de vârf, valoare efectivă)
 Tranzitorii: mărimile de stare variază în timp după legi care nu sunt periodice.
Regimurile tranzitorii reprezintă regimuri de trecere între două regimuri staționare.
Se amortizează cu constante de timp care depind de caracteristicile circuitului.
Elemente care înmagazinează energie electromagnetică:
1
 Inductivitatea - înmagazinează energie magnetică Wm  L i 2
2
1
 Capacitatea - înmagazinează energie electrică We  C u 2
2

(i și u sunt valorile instantanee ale curentului respectiv tensiunii)

Când în circuit intervine o schimbare bruscă (un defect, o manevră, etc.), energia
înmagazinată la momentul t = 0 (originea de timp a regimului tranzitoriu) în
inductivitățile respectiv capacitățile din circuit este sursa componentelor tranzitorii ale
tensiunilor și curenților din circuit

7
Comutația într-un circuit simplu LR – cel mai simplu model pentru studierea regimului
tranzitoriu de scurtcircuit

Comutația se realizează cu ajutorul unui întreruptor ideal :

- în poziția închis întreruptorul ideal are rezistență egală cu zero
- în poziția deschis are rezistență de valoare infinită
- curentul este întrerupt la trecerea naturală prin zero fără arc electric

Intreruptorul poate închide circuitul în orice

moment de timp pe durata unei perioade de
variație a t.e.m. - echivalent cu a spune că
închiderea se poate produce pentru orice
fază a t.e.m între 0 și 2 p
ωt – faza (în radiani) ,
 – unghiul de conectare
Teorema II - Kichhoff

Emax sin  t    L
di
 Ri
dt
Ecuația de funcționare a circuitului este o ecuație diferențială liniară de ordinul I
neomogenă (termenul liber este diferit de zero)

8
Funcția necunoscută este curentul i(t) care se va stabili în circuit după închiderea
acestuia la momentul t = 0
(pentru simplificarea calculelor s-a optat pentru
Condiția inițială : i (t = 0_)= i (t = 0+) = 0 condiție inițială de curent nulă)
Soluţia va fi căutată sub forma:
it   igeneralt   i particulart 
denumiri alternativ e folosit e în teori a circuite lor
it   iliber t   i fortat t 

9
b) Soluția particulară (ține seama de forma termenului liber)
În cazul de față soluția particulară are forma

i particulart   A sint    B cost  

Soluția particulară trebuie să verifice identic

di particular ecuația neomogenă
i particular  max sin t   
1 E

dt Tk L

A cost     B sin t      A sin t     B cost     max sin t   

1 E
   T  L
di particular k i particular
dt
se grupează termenii punând în evidentă functiile ortogonale sin si cos
 A   E max
sin t     B    cost     A  sin t   
B

 Tk   Tk  L
rezultă sistemul
 A  Emax
 B   
 Tk  L
 Funcțiile sin și cos sunt ortogonale
 B
  A  0
 Tk
cu solutiile

A
R Emax
B
 LE max

R2   L   2
R   L 
2 2

10
  L Emax
i particulart   sin t    2 cost   
R Emax
R 2
 2 2
L R 
 2 2
L
A B


Emax
R sin t     L cost   
R   2 L2
2

 L 
 2 max2 2  sin t    cos t  
RE
R  L  R 

L X Se mai poate scrie și sub forma tan k   Tk

dacă notăm tan  k  
R R

atunci i particulart  
R Emax 1
sin t  cos  k  cost  sin  k  
R 2   2 L2 cos  k

sin t    k 
R Emax 1

R 2   2 L2 cos  k
1 R
cos  k  
1  tan 2  k R 2   2 L2

i particulart   sin t    k   Iˆk sin t    k 

Emax
R  L
2 2 2

În expresia soluției particulare a apărut valoarea de vârf a curentului din circuit în

regimul staționar final (întreruptor închis)

11
 t

Soluția are acum forma: i t   C1e Tk
 Iˆk sin  t    k 

Constanta C1 se determină din condiția inițială:

it  0    i t  0    0
deci
0

C1e  Iˆk sin   0    k   0
Tk

C1   Iˆk sin    k 

t

it    Iˆk sin    k  e  Iˆk sin t    k 
Tk
    
componentaliberă componenta fortată

 Emax 
Ik  ; Ik  2 Ik Ik – valoarea efectivă a curentului
R  L
2 2 2

L
 k  arctan  arctan  Tk Circuitele electrice reale au R de valoare mică
R Dacă R → 0 , k → p / 2

12
 Determinarea curentului de soc
Pentru pentru verificarea stabilității electrodinamice a instalațiilor
parcurse de curentul de scurtcircuit și pentru alegerea echipamentului
de comutație, trebuie determinată cea mai mare valoare instantanee
a acestuia, denumită curent de șoc
Datorită componentei periodice, curentul de scurtcircuit are o
succesiune de extreme locale. Cel mai mare (in modul) dintre
extremele locale este curentul de soc
Extremele sunt valorile pe care le ia curentul pentru acele valori ale
variabilei timp pentru care derivata este nulă
t
1  Tk ˆ
  I k sin    k  e  I k  cos t    k  
di ˆ
dt Tk
 
t

sin    k  e  Tk cos t    k 
1
 Iˆk Tk

Tk  
di
0 pentru t  t j j  1, 2,
dt
tj

  Tk cos t j    k 


sin    k  e Tk Ecuatia se poate
rezolva numeric
13
 Regim tranzitoriu de scurtcircuit,
uE unghi de conectare  = p / 3 , constanta de timp a circuitului T = 45 ms
k
1.5
Tensiunea sursei (u.r)

1
0.5
0
-0.5
-1
-1.5
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05
Momentul producerii TIMP [s]
defectului (t = 0)
Curent de șoc
Legenda:
2 Componenta
i Ik
periodică
1
Curent (u.r)

Componenta
0 aperiodică

-1 Curentul de
scurtcircuit
-2
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05
TIMP [s]

Observaţie: curentul este raportat la valoarea efectivă a componentei periodice, Ik

14
 Curent de scurtcircuit simetric
- unghiul de conectare  =k
- NU exista componenta aperiodica
- curentul de soc este egal cu valoarea maxima a componentei periodice
- curentul de soc apare dupa un timp egal cu T/4 (5 ms) de la producerea defectului

uE

Legenda:
i Ik Curent de șoc Componenta
periodică

Componenta
aperiodică

Curentul de
scurtcircuit
Observaţie: curentul este raportat la valoarea efectivă a componentei periodice, Ik
15
 Curent de scurtcircuit cu asimetrie maximă - Cazul 1

uE

Curent de șoc
i Ik

- Componenta aperiodica este egala cu valoarea maxima a componentei periodice

- curentul de soc apare dupa un timp egal cu T/2 (10 ms) de la producerea defectului si
atinge cea mai mare valoare posibila
- este cazul cel mai sever de scurtcircuit
16
 Curent de scurtcircuit cu asimetrie maximă - Cazul 2

uE

i Ik

Curent de șoc

Aceleasi caracteristici cu cele de la cazul 1

Diferă polaritatea curentului de șoc

17
În concluzie:
- cel mai mare curent de şoc apare pentru curentul de scurtcircuit cu asimetrie maximă
- este curentul de şoc folosit pentru verificarea stabilităţii electrodinamice a instalaţiilor
Pentru curent de scurtcircuit cu asimetrie maximă
t

ik t    Iˆk sin    k  e Tk
 Iˆk sin t    k  
Ik  2 Ik
p 
t
  Tt 
  k   ik t    I k e  I k cos t  I k  e  cos t 
ˆ ˆ ˆ
Tk  k

2  
 
di   1  Tk 
t
Rădăcinile derivatei:
 Ik e   sin t 
dt  Tk 
 
t Ecuația (1)
di 1 
 0 pentru sin t  e  Tk
dt Tk
Soluţiile ecuației (1) sunt date în tabelul de mai jos (pot fi vizualizate pe slide-ul care urmează)

18
 Radacinile derivatei pentru curent de scurtcircuit cu asimetrie maxima (T = 45 ms)
k
1

0.8

k
F2 = exp(-t / T ) /  / T
0.6 Radacina derivatei
t2 = 0.0098 s
0.4
k
0.2

-0.2
F1 = sin ( t)

-0.4

-0.6

-0.8

-1
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05
TIMP (s)
j  1  t1  0.0704 rad t1  0.0224 ms i1  0.0035 u.r
j  2  t2  3.0847 rad t2  9.8 ms i2  2.5489 u.r
j  3  t3  6.3284 rad t3  20.1 ms i3  0.5088 u.r
Curentul de şoc corespunde rădăcinii j = 2

19
Aproximație folosită în practică
pentru curent cu asimetrie
maximă (regimul cel mai sever de
scurtcircuit) și Tk = 45 ms

ksoc - factor de șoc

j  2  t2  3.0847 rad  p t2  9.8 ms  10 ms T/2 i2  2.55 u.r

 
isoc  i2  2 I k 1  e p / Tk  2 I k k soc
k soc  1  e p / Tk  1.8 Tk 0.045s

20
 Scurtcircuit trifazat – regim tranzitoriu
Schema electrică echivalentă pentru un scurtcircuit trifazat care se produce într-o rețea
simetrică. Întoarcerea curentului de defect se face prin pământ.
Sistemul trifazat de tensiuni care alimentează defectul

- unghiul la care apare defectul

(unghi de inițiere)

Valoarea unghiului  determină valoarea

tensiunilor în momentul producerii defectului.
Condiția inițială pentru curent: pe fiecare dintre cele trei faze curentul înainte de
producerea defectului este egal cu zero (condiție inițială nulă)

21
Variația tensiunilor pentru diferite
valori ale unghiului de iniţiere - 
uR – albastru, uS – verde, uT – roșu
Faza de referință este faza R

Unghiul de iniţiere se determină pe

curba de variaţie a tensiunii pe faza
de referință.

22
 Teorema a II-a Kirchhoff scrisă pentru circuitul din figură în regim
general variabil în timp
diR  t  die  t 
L  R iR  t   Le  Re ie  t   u R  t 
dt dt
diS  t  die  t  Fazele nu sunt cuplate
L  R iS  t   Le  Re ie  t   uS  t  magnetic sau electric între ele
dt dt
diT  t  die  t 
L  R iT  t   Le  Re ie  t   uT  t 
dt dt
sistem simetric
Adunând cele trei ecuații se obține:
di  t 
L
d
dt
 iR  t   iS  t   iT  t    R  iR  t   iS  t   iT  t    3 Le e
dt
 3 Re ie  t   uR t   uS t   uT t  
0
Teorema a I-a Kirchhoff: iR  t   iS  t   iT  t   ie t 
die  t 
 L  3Le    R  3Re  ie  t   0 K - constantă care
dt
se determină din
soluția ecuației condiţia iniţială
pentru curent
23
Deoarece într-o rețea simetrică și echilibrată suma curenților pe cele 3 faze
este tot timpul egală cu 0
ie  t  0   0

în consecință K=0 ie  t   0 pentru orice t > 0

Deci pe durata unui scurtcircuit trifazat suma curenților de scurtcircuit este

egală cu 0 în orice moment
Ecuațiile rezultate din scrierea teoremei a II-a Khirchhoff devin:
diR  t 
L  R iR  t   u R  t 
dt
diS  t 
L  R iS  t   uS  t 
dt
diT  t 
L  R iT  t   uT  t 
dt
Condițiile inițiale pentru cei trei curenți fiind iR  t  0  iS  t  0  iT t  0  0

24
Ecuația diferențială pentru iR are soluția
iR  t   iR, p  t   iR,ap  t 
componeta periodica componeta aperiodica

 t 
iR  t   2 I p sin t   k   2 I p sin   k   exp   
 Tk 

valoarea standardizată adoptată

L
Tk  constanta de timp a circuitului pentru constanta de timp a
R circuitului este de 45 ms
L
k  atan defazaj între tensiunea sursei si componenta periodica a curentului de scc
R
L p
Pentru rețele trifazate se poate considera R << L deci   deci k 
R 2

curentul de scurtcircuit fiind defazat inductiv în raport cu tensiunea rețelei

Ip – este valoarea efectivă a componentei periodice a curentului de

scurtcircuit stabilizat E
Ip 
R 2  L 
2

25
 iR  t   iR, p  t   iR,ap  t 
Dacă pe faza de referință, componeta periodica componeta aperiodica
curentul are legea de variație in  t 
timp dată de ecuația alăturată iR  t   2 I p sin   t     k   2 I p sin    k   exp  
 
Tk

Curenții pe celelalte faze sunt dați de:

 2p   2p   t 
iS  t   2 I p sin  t    k   2 I p sin     k   exp  
 3   3   Tk 
 2p   2p   t 
iT  t   2 I p sin  t    k   2 I p sin    k   exp   
 3   3   Tk 

Cele trei soluții satisfac condițiile inițiale (curent nul)

Valoarea componentei aperiodice la momentul t=0 depinde de unghiul 
Un caz reprezentativ pentru variația curentului va fi analizat în continuare

26
Variația
curentului de
scurtcircuit
pe cele trei
faze pentru
un unghi de
inițiere
oarecare

27