1.

Rolul farmacistului clinician in echipa de ingrijiri medicale

 Colaborarea cu medicul la intituirea farmacoterapiei individualizate la fiecare pacient si
optimizarea ei
 Monitorizarea farmacoterapeutica
 Activitate de farmacoeconomie
 Aplicarea analizei rapoartelor eficienta/risc, beneficiu/risc, beneficiu/cost.
 Supravegherea terapeutica: complianta, reactii adverse
 Propuneri de optimizare a farmacoterapiei
 Supravegherea infectiilor nasocomiale
 Activitate de farmacovigilenta
 Informarea corpului medical privind noutatile in domeniu
 Membru al departamentului de urgenta
 Supravegherea asistentei continue a pacientilor cu boli cronice

2. Factori care influenteaza aderernta la tratament

Trasaturile interrelatiei medic-pacient-farmacist
 Bazata pe respect, profesionalism, empatie
 Explicarea pacientului, atat de catre medic cat si de catre farmacist, a tuturor
informatiilor medicale necesare respectarii protocolului terapeutic
 Supravegherea atenta a cazului pe tot parcursul terapiei
Factori care tin de pacient:
 De natura cognitiva (capacitate de memorizare a individului, de intelegere a
diagnosticului, a indicatiilor)
 Mecanismele de aparare(frecventa utilizarii negarii, represiei)
 Factori de natura sociala (suportul social, mediul familial disarmonic,
dificultatile materiale
 Asumare rolului de bolnav care sa activeze motivatia pentru insanatosire
Masuri de imbunatatirea aderentei pacientului la tratament
 O buna comunicare medic, pacient, farmacist
 Colaborare profesionala intre medic si farmacist
 Adaptarea protocolului terapeutic la conditiile socio-econmice ale
pacientului
 Deprinderea unei rutini in administrarea tratamentului
 Tinerea unor jurnale de tratament de catre pacient
  Redactarea completa si corecta a retetei, pentru a putea fi onorata de
farmacist si inteleasa de pacient. Scrierea lizibila si detaliata a instructiei cu
specificarea caii de administrare, a dozei de medicament la o administrare,
numarul de administrari pe parcursul zilei , intervalul dintre doze, nr de zile
de adm, indicatii speciale de adm at cand se impun
3. Iatrogenie: definitie si incadrarea nosologica. Tipuri de erori diagnostice si terapeutice
 Stare fizica, psihica, fiziologica alterata, derivata dintr un act medical
inadecvat (comortament medical, conditii de spitalizare, metode de
tratament, adm de med)
 Stare psihica reactiva det de atitudinea gresita a medicilor si personalului
sanitar
 gr. Iatros „medic” +genie „care produce, care ia nastere
Tipuri de erori diagnostice si terapeutice
 erori prin omisiune=lipsa de actiune (diagnostic omis, omisiunea recomandarii
unei proceduri diagnostice sau a unui med necesar)
 erori prin comisiune=interventie ne-necesara.
4. Clasificarea patologiei iatrogene. Tipuri de iatrogenii. Dificultati de abordare. Consecintele
actiunii iatrogene.
Patologia iatrogena prin omisiune produsa pein
 Absenta recurgerii la un mijloc terapeutic adecvat
 Stoparea inadecvata a unei proceduri sau medicatie eficiente si bine tolerate
Patologia iatrogena prin actiunea indusa de
 Medicamente
 Actul operator (inclusiv complicatii ale anesteziei si ingrijirilor pre,intra,
postoperatorii
 Investigatiile invazive
 Proceduri de substtitutie ale fct organelor si sistemelor
 Recurgerea la proceduri diagnostice si terapeutice cu un raport beneficiu/ risc
insuficient de inalt
 Discutiile cu medicul si personalul spitalului
Tipuri de iatrogenii
 Iatrogenii medicamentoase
 Iatrogenii de relatie( psihologice, de comunicare)
 Iatrogenii de investigatie
  Iatrogenii de spitalizare
Dificultati de abordare:
 Cunoasterea dimensiunii reale epidemiologice a fenomenului
 Absenta unui sistem educational organizat in domeniul patologiei iatrogene
 Neintelegerea mecanismelor patogenice care o pot declansa
 Maniera de a o trata si raporta
 Instruirea inadecvata a medicilor in domeniul educatiei terapeutice a pacientilor
 Confuzie posibila intre cauzele evitabile corctabile preventibile de iatrogenie si cauzele
ineviabile si neimputabile

5. Iatrogenii medicamentoase
Def: stare fizica, psihica, fiziologica alterata, indusa de adm inadecvata a unui med
Factori de risc:
 Consum crescut de med in randul popul.
 Cresterea ofertei de med de catre firmele farma
 Reclame la dif med, prezentate ca fiind „fara reactii adverse importante”
 Autoprescrierea si automedicatia
 Conditionarea prihologica la med nou, la firma unei fabrici, la modul de prezentare a unui
med
 Prescrierea nejustificata de med
 Uzul si abuzul de antibiotic, antialgice, hpnotice initiate de un medic si continuate apoi de
pacient
 Imprecizia prescriptiei medicale, cand nu se specifica duratata tratamentului, modul de
adm
6. Iatrogenii psihologice. Iatrogenii de investigare. Iatrogenii de spitalizare.
Iatro psihologice
Impactul nefavorabil pe care medicul il are asupra bolnavului, dat unei relatii terapeutice
perturbate
Factori de risc:
 Ce tin de medic: lipsa calitatilor empatice, de comunicare, de relationare cu bolnavul,
limbaj tehnicist, vag
 Ce tin de pacient: exigente nerezonabile, personaltati dificile
Iatrogenii de investigare:
Factori de risc:
  Regim special de special de spitalizare, cu restrictiile impuse de regulamentul interior
de functionare
 Pierderea rolului si statutului detinut de bolnav in societate si transforamrea sa intr
un caz
 Separarea de familie, prieteni, convietuirea cu necunoscuti
 Fenomen de hospitalism
7. Efectele interactiunii medicamentoase: sinergismul
Def: Apare cand subst med actioneaza in acelasi sens
Clasificare: Sinergism de aditite si de potentare
Sinergismul de aditie: apare cand subst med asociate actioneaza in acelasi sens si pe acelasi
tip de receptori sau mecanism activ
Efecul A+B este mai mic sau egal cu a med luate separat
Nu cresc efectul terapeutic dar reduc efectele adverse
Exemplu: asocierea de analgezice antipiretice- diminuarea RA
Atentie! CI asocierea subst din aceiasi grupa chimica, deoarece in acest caz ef adverse sunt
aditive si avantajul asocierii se anuleaza.
Sinergismul de potentare, nedorit si evitat in terapeutica
Ex: asocierea unui antidepresiv din grupa aminelor triciclice cu un antidepresiv IMAO-
potenteaza si ef sec
Asocierea de hipogliceminate si beta adrenolitice- poate potenta hipoglicemia pana la coma
hipoglicemica
8. Ef interactiunii medic: antagonismul
Def: apare cand subst medicamentaose actioneaza in sensuri opuse
Antagonismul partial- asocierea duce la diminuarea actiunii farmacodin
Antaogonismul total- anularea, mergand chiar pana la inversarea actiunii
Tipuri de antagonism, dupa mecanism:
 Chimi(neutralizare chimica)
 Fiziologic, de efect (subst cu functii fiziologice antagoniste, actionad pe receptorii de
tip diferit)
 Agonist-antagonist (pe receptorii de acelasi tip), te tip competitiv si necompetitiv
Antagonismul urmarit in terapeutica:
 Antidotismul, in intoxicatii:
vit K in supradozarea ACO
atropina in intoxicatii cu pilocarpina si deriv organo fosforici
 Aantagonism de tip antimetabolit(antagonism biologic)
Anticoagulante anticumarinice cunt antimetabolitii vit k
 Antagonizarea unor ef adverse
Propranololul antagonizeaza ef sec ale dihidralazinei (tahicardia secundara si secretia reninei)

 Antagonism farmacocinetic:
Probenecidul intra in competitie cu penicilina G, pentru sist activ secretor tubular si inhiba
elim renala a penicilinei, cu realiz Cp mari de penicilina, ultile de ex in septicemie
 Antagonism nedorit, de evitat
Diureticele tiazidice nu se asociaza cu antidiabetice – ef sec hiperglicemiant si reduc ef
hipoglicemiant al antidiabeticelor si de aceea sunt evitate la diabetici

9. Clasificarea med dupa ef asupra sarcinii:

Categoria A- folosite de un nr mare de femei insarcinate fara a fi produs tulburari definite ale
procesului reproducerii
Categoria B- folosite de un nr limitat de femei insarcinate fara a fi produs tulburari definite
ale procesului reproducerii
Subgrupa B1-: studiile de toxicologie experimentala nu au evidentiat cresterea incidentei
pericolului pentru fetus
Subgrupa B2: studiile de toxicologie sunt inadecvate sau lipsesc, dar datele dsponibile nu
indica cresterea incidentei pericolului pentru fetus
Subgrupa B3: studiile de toxico experim arata crestera incidentei pericolului pentru fetus, dar
semnificatia este incerta pentru om
Categoria C- au produs sau pot fi suspecate a produce tulburari ale procesului reproducerii,
care implica riscuri pentru fetus fara a fi direct teratogene
Categoria D- Au produs crestera incidentei malformatiilor fetale sau care, pe baza studiilor
de toxico experimentala, trebuie suspectate de ef teratogene.
10. Clasificarea med in functie de capacitatea de a trece in laptele matern si de a influenta org
sugarului.
 Grupa I- medicamente care nu trec in lapte
 Grupa II- med care trec in lapte dar nu influenteaza sugarul, daca se folosesc doze
terapeutice
 Grupa III Medicam care trec in lapte si prezinta risc pentru sugar, daca se fol doze teraputice
 Grupa IV – medicamente pentru care nu exista cunostinte privind trecerea in lapte.
 11. Particularitati fiziologice si ale farmacoterapiei la nou nascut si la copil.
Nou nascut si copilul mic- Particularitati fiziologice
 Enzimele deglucuronoconjugare nematurate
 Bariera hemato encefalica incomplet maturata
 pH gastric e neutru modifica major profilul farmacologic al medicam
 posologia este adaptata in functie de med si profilul sau farmacologic raportat la
propr fiziol ale nou nascutului
 CI med noi introduse in terapeutica, care prod RA si accidente la nou nascuti
 Morfina CI pana la 2 ani, Codeina CI sub 5 ani
 Sulfamidele si vit K induc la nou nascut si la sugar- anemie hemolitica si icter nuclear
prin hiperbilirubinemie
 Legarea de proteinele plasmatice este redusa la nou nascut dat unei concentratii mai
scazute a albuminelor plasmatice si a capacitatii de legare mai reduse
 Sulfonamidele, aspirina, vit K pot dislocui bilirubina de pe proteinele plasmatice cu
risc nuclear
 Unele enzime metabolizate sunt incomplet maturate si metabolizarea med devine
deficitara, cu aparitia ef toxice
 Epurarea fenobarbitaluiui, diazepamului este diminuata dat unei hidroxilari
insuficiente
 Filtrarea glomerurala si fc tubulara imature la n n se normalizeaza spre 6 luni
 Aminoglicozidele care se elim renal nemetabolizate trebuie riguros dozate
Copilul
 Copilul sub 15 ani trebuie protejat de abuzul de med, fie prescrise de medic fie din categ OTC
 Med noi introduse in terapeutica sunt CI pana la 15 ani
 Prudenta la durata tratam si repetarea med cu potential imunosupresiv (antibiotice,
corticosteroizi) sau care pot produce leziuni ale cartilajelor de crestere(chinolone)
 Precautie la unele med pentru care copilul prez o sensibilitate particulara fara de adult
 Aspirina, ca antipiretic, la copii sub 4-5 ani poate prcipita un sdr Reye (hepatita fulminanta,
edem cerebral) fregvent fatal
 Antivomitive, benzamide reduc functiile dopaminergicsi ca urmare sunt exacerbate fc
colinergice motorii, cu ef sec extrapiramidale, distonice, tetanice.
 Tetraciclinele CI la copil sub 8 ani deoarece se acumuleaza in oase si dinti, sub forma de
chelati cu ortofosfat de ca si provoaca:
Inhibarea ireversibila a cresterii la copil(doze mari, prelungit)
 Afectarea dentitiei de lapte ( adm in a 2 a jum a sarcinii)
Afectare dentitiei definitive la copil pama la 8 ani

12. Particularitati fiziologice si farmacocinetice la varstnici

Fiziologice:
 Hidremie redusa
 Functia enzimelor oxidazice microzomale reduse
 Functia de detoxifiere a ficatului si clearance ul hepatic sunt diminuate, reducandu se
activitatea sistemului oxidativ la nivelul microzomilor hepatici
 Functie renala si hepatica diminuata
 Modificarea compozitiei org: scadrera masei musculare, crestera masei grase,
scaderea densitatii oaselor
 Functionarea mai putin eficienta a tubului digestiv, capacitate mai mica de
mestecare, scaderea activitatii unor enzime(lactaza, enzima necesara pentru
prlucrarea prod lactate), alterarea senzatiior de sete, alterarea gustului
 Scaderea rezistentei la infectii
La varstnici de peste 70 ani nu se combina antibiotice nefrotoxice cu diuretice.
Particularitati farmacocinetice
 Modificarea absorbtiei med : red aciditatii gastrice si a motilitatii gastro intestinale
care prelungesc timpul de atingere a nivelului maxim de med absorbit
 Modificarea distributiei creste vol de distributie a med liposol , dat cresterii masei de
tesut adipos prin diminuarea masei musculare
 Diminuarea metabolizarii med
 Viteza de metabolizare scade cu varsta
 Tox unui mare nr de med creste
 Varstnici au frecvent afectata fc hepatica : creste conc plasmatica, intarzie eliminarea
 Modificarea excretiei scaderea filtrarii glomerurale, cresterea reabsorbtiei
 Elimin intarziata a med cu cresterea ef adverse
 Red elasticitatii pulmonare, diminuarea nr de neuroni functionali si circulatiei
cerebrale
 Modif fc imunologice a org

13. Ritmuri biologice: def, propr, consecinte medicale

 Def: Cronoterapie- definirea orei optime de adm a med, astfel incat ef lor pozitive asupra
bolnavilor sa fie max
Ritmul circadian sau ritmul nictemeral- ciclu de aprox 24 de h al proceselor biochimice,
fiziologice, comortamentale apartinand entitatilor vii, plante animale.
Proprietatile ritmurilor biologice
 Au origine genetica si sunt transmise de la o gen la alta
 Sunt guvernate de ceascuri bio care pastreaza pentru org o periodicitate de 24 h
Consecintele medicale ale existentei ritmurilor biologice
Coreland ritmurile org cu cele ale bolii si medicamnetului, sansele de vindecare si comfort al
pacientului vor creste
Intre 7-9 dimineata actioneaza stomacul, asa ca atunci e bine sa mancam
Intre 9-11 pancreasul trebuie lasat sa functioneze. Astfel daca il hranim acum, ingreunam
inima si tot ce va digera pancreasul se va depune pe vase
Intestinul subtire activ intre 13-15, ora 13 fiind potrivita pt servirea mesei

14. Durerea: Def, cauze patogenie, clasificare.

Def : fenomen pur functional care apare ca urmare a unei excitatii de o anumita intensitate,
actionand asupra terminatiilor nervoase de la suprafata sau din interiorul org
Cauze:
 Presiunea excesiva sau tractiunea exercitata asupra terminatiilor nervoase(
contracturi musculare, vasocontrictie, vasodil, tumori, distensii ale org interne)
 Traumatisme : lovire, taiere, intepare
 Iritarea terminatiilor nervoase prin substante chimice exogene sau endogene
 Hipoxie-anoxie
 Temp extreme
Clasificarea durerii
 d.p.d.v. al intensitatii :usoara/moderata/severa
 farmacoteraptic:
acuta(postoperatorie, traumatica)
conica, asociata cu boli neoplazice sau terminale
cronica de alte cauze
15. Clasificarea med antalgice:
 Analgezice opiodie, clasificare
In fc de provenienta: naturale :mrfina, codeina
 Semisinteza: hiromorfona, codetilina, hidrocodona
Sintetice: peptidina, metadona, fentanil, pentazocina
In fc de potenta analgezica:
Puternice: morfina, hidromorfona, metadona,meperidina, fentanil,levorfanol
Slabe si medii: codeina, oxicodona, dihidrocodeina, hidrocodona, difenoxilat, loperamid
Analgezice neopioide:
Derivati de acid salicilic: acid acetilsalicilic, salicilamida
Derivati de pirazolona: fenazona, salipirina, aminofenazona, metamizol
Derivati de anilina: fenacetina, paracetamol
Derivati de chinolona: glafenina

16. Antibioterapie: ind, criterii de instituire, criterii de alegere.

Ind terapeutice: infectii specifice, monoetiologie cu germen cunoscut
Sdr infectioase nespecifice, plurietiologice
-tratament de prima intentie pe criterii rationale, statistice
-tratam tintit pe criterii de certitudine(izoloare germen, antibiograma)
Ind profilactice: in cazul unor contacte infectate precise
-pentru un sg ag patogen
-se alege antibioticul cu spectru cat mai limitat
-pentru germenii care nu dobandesc rezistenta
-asocieri in sit f grave
-durata scurta, in doze terapeutice, acelasi ritm de adm

Criterii de instituire
Etape:
 Stabilirea diagnosticului de infectie(clinic, paraclinic, epidemiologic)
Stabilirea diagnosticului etiolgic (recoltarea si prelucrarea bacteriologica a produselor
 Formularea de rationamente privind:
Oportunitatile antibioterapiei: in infectii cu germeni sensibili
Inutila in bolile bacteriene spontan curabile si in cele virale
-evaluarea terenului pe care s a grevat infectia
-alegerea antibioticului/asocieri de antibiotice
-mom inceperii terapiei
-imediat , in stari infectioase grave
-dupa confirmarea bacteriologica, in infectii cu evolutie benigna sau comuna
  Stabilirea schemei de terapeutice initiale- mentinuta sau reconsiderata pe criterii
evolutive clinice, paraclinice, bacteriologice.
Criterii de alegere:
 Spectrul de aciune-antibiotic ales initial pe criterii de probabilitate, schimbat doar in
cazul inceficientei
 Farmacocinetica: abs, distributia, penetratia cel, BD, biotransf, eliminarea.
 Toxicitatea potentiala
 Toleranta
 CI
 Criteriul economic
Bactericidele se indica in :
 Infecii cu evolutie acuta/subacuta, cand mec de aparare fiziologice nu au timpul
necesar intrarii in actiune
 La bolnavi avand mecanismele imunitare deficiente, ca urmare a unor tratamente cu
corticosteroizi, antimitotice, radioterapie
 La bolnavi cu org debilitate (batrani, nou nascuti, prematuri, infectii cronice)
Bacteriostaticele isi gasesc uitilitatea in infectii usoare sau medii, la org cu
capacitatea de aparare normala
Criterii de alegere:
1. Prima faza a terapiei-selectarea pe criteriul prezumtiei etiologice
2. A 2-a faza, alegerea poate/ trebuie corectata pe baza precizarii definitive a
etiologiei, a eficientei clinice si a ef adv a terapiei.
17. Asocierea antibioticelor: ind, regului de asociere, scop, avantaje.