\{% CENTRUL MUNICIPIULUI ye |p BUCURESTI DE RESURSE $1 ASISTENTA EDUCATIONALA MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALS $1 CERCETARII §TIINTIFICE ISA POSTULUL pentra in temeiul Legii Educajiei Nayionsle Nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, in tomeiul contractului individual de muned inregistrat in Registrul general de evidengé a salariatilor cu nr wee ial OMECTS nr. 5555/07.10.2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se fincheie astizi, _____prezenta fish a postului. PROFESOR {N CENTRE CABINETE DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA Decizia de mumire: Structura postului (unitutea/unitatile de invatamant/ sector) jumele $i prenumele: Pee Denumirea postului: | Pieter Nias sasveiy Data:. tneadrarea itular/ 0 suplinitor). Numar ore activitati de asistenta psihopedagogi of. Amt 14 (2) din OMEN 3608/2014) Numir ore sarcini de serviciu (activitati de documentare, de pregatire metodico-stiintificd gi complementarit): 22 ore 8 ore (din care 4 ore obligatie de catedra Ceringele postuluis + Studi (universitatea/facultatea/anul absolviil + Specializarea: * Vechime fn muned. res ene e ene we + Vechime in invayamiént .... = + Vechime in domeniul consilierii seolere: + Grad didactic (anul obinerii: .. Obieetivul postului: + Asigurerea informatrii, cunoasterii si consilierii psihopedagogice a preseolarilor/elevilor, piringilor $i cadrelor didactice prin activitai specitice realizate la nivel individual si/sau de grup, aoyiuni de colaborare cu comunitijile locale, institufii care desfiigoara activitayi in domeniul educational in scopul oriemarii scolare, profesionale si a carierei elevilor (conform OMECTS nr. $555/07.10.2011, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa 1 - Regulamentul de Organizare si Funcjionare a Centreior si a Cabinetelor de Asistenja Psihopedagogic’). Relatii profesionale: - Terarhice de subordonare: a) organizatoric: faa de directorul CMBRAE, coordonatorul CMBAP, directorul unitijii de invajamant, responsabilul comisiet metodice: 6) financiar si administeativ: fay4 de directoral CMBRAE;CENTRUL MUNICIPIULUI BUCURESTI DE RESURSE $1 S ASISTENTA EDUCATIONALA. ‘eew.embrae.to oficecmbrac@rdsmailea Sez, Hdiade inte Vitae. 36, sector 2 Bucuregei Tel/ Fox : 021.23.23,07 15 031.805.3190 ©) metodologic: fai de coordonatorul CMBAP .) MINISTERUL EDUCATIE] NATIONALE §1 CERCETARI §THNTIFICE - De colaborare: a) cu profesorii consilieri yi logopezi din refeaua CMBRAB; ) cu toate cadrele didactice, parinji sl elevii din unitajle scolare in care fimeyioneazs; ©) cu mediatorii scolati si asistentii sociali ai CMBAP si CMBRAE; 4) cupersonalul didactic, didactic auxilier, personalul nedidactic al CMBRAE/CMBAP. - De reprezentare a unititii scolare Ia activitii/eoncursuri/festivaluri/tirguri de oferti educationald la care participa ca delegat. Norma didactic3/ timpul de lucru: Norma didactica aferenti postului de profesor consilier scolar din cabinetele de asistent psihopedagogica se stabileste in baza prevederilor art. 262 din Legea nr. 1/2011 si art. 14 (2) din Anexa } la OMECTS $555/07.10.2011 modificat si completat_ cu OMEN 3608/2014. ‘orma didactica aferenta postului de profesor consilier scolar din cabinetele de asistenta psikopedagogica cuprinde un mumar de 40 de ore/saptamana, repartizate astfel: a) 18 ore/saptamana care constau in: activitati de asistenta psihopedagogica, desfasurate individual si colectiv cu prescolarivelevii, orieatare, reorientare seolara si profesionala, activitati de consiliere 4 prescolarilor, slevilor, parintilor, cadretor didactice, din care 4 ore/saptamana de predare in specialitate sau ore in cadral curriculumului la decizia scolii din ariile eurriculare om si societate ori consiliere si orientare, in acord cu planul-cadra, conform specializarii/specializarilor insorise pe diploma/diplomele de stadii, in concordanta cu Centralizatorul privind disciplinele de invatamant, domeniile si specializarile, precum si probele de concurs, valabile penta incadrarea personaluluit didactic in invatamantul preuniversitar; ’) 22 de orelsaptamana eare constau in: activitati de pregatire metodico-stiintifiea si complementara, stabilirea masurilor si intocmirea programelor de prevenire si interventie psinoeducationala, activitati metodico-stiintifice, colaborarea cu comunitatile locale, participarea la sedinte si lectorate cu parintii, la comisiile metodice si consiliile profesorale cu tematica specifica, respectiv activitati de diriginte la solicitarea conducerilor unitatilor de invatamant in care isi desfasoara activitatea. 1. ATRIBUTHL (cf. Cap. Ill, See. a 2-a, Art. 16, Art. 17 si Art. 18, din Anexa nr 1 la OMECTS nr 5555/ 07.10.2011, en modificarile si completarite ulterioare, Regulament-cadru privind organizarea si funetionarea centrelor judetene/al Municipiului Bucuresti si a cabinetelor de asistengt psihopedagogic) 1, PROIECTAREA ACTIVITATI DE ASISTENTA PSLHOPEDAGOGICA: 11 Realizeard analiza de nevoi a beneficiarilor din unitatea de invayamant; 1.2 Flaboreazs documentele manageriale in concordanté cu rezultatele analizei de nevoi si cv specificul activitafi (plan managerial, registra de activité, orar, planifieare pentru activitatile optionale si alte documente); 1.3 Propune si organizeazi programe de orientere scolar, profesional si a carierei elevilor tn unitate Ge invajamént unde Tsi desisoard activitatea; 14 Propune in cadral curriculumului la decizia scolii cursuri opfionale vizdnd dezvoltarea personal a elevilor; 1.5 Elaboreaz’ studii psihosociologice privind opjiunile elevilos elasclor terminale vizind calificarite profesionale prin invalgiméntul profesional si liceal, precum si tipurile de uniteti de tavayamént din cadrul refelei alte tipuri de studii fn finofie de nevoile identificate.XG, CENTRUL MUNICIPIULUI 2 BUCURESTI DE RESURSE $1 ASISTENTA EDUCATIONALA MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE §i CERCETARII §TIINTIFICE Sankembrae.ro office embrae(@rdsmailro Sez Helade inte Vin 36, sector 2 Bucuceyt Tel/Fax 1021.23.23. 071; 031 805.5190 2. REALIZAREA ACTIVITATILOR DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA: 2.1 Asiguré informarea si consilierea prescolarilorfelevilor, plrintilor gi a cadrelor didactice pe difesite problematici: cunosstere si autocunoastere, adaptarea elevilor 1a mediul scolar, adaptarea colli la nevoile elevilor, optimizarea relajlilor scoala-familie; 2.2 Asiguri, prin intermediul metodelor, procedeelor si tehnicilor specifice, prevenirea si diminuarea factorilor care determina tulburiri comportamentale, comportamente de rise sau disconfort psibic; 2.3 Realizcaza investigarca psibopedagogics a copiilor si elevilor la solicitarea parintilor/tutorilor legalis 24 Asigurl servicii de consiliere si asisten{& psihopedagogica penta copiii cu cerinje educationale speciale; 2.5 Recomanda piringilor consultarea altor instituyii pentru problemele care nu sunt de competenta lor - centre logopedice, comisii de expertiza, cabinete medicale, cabinete psihologice; 2.6 Organizeaza lectorate pentru paringi cu tematica specifica, 2.7 Sprijind si asigurd asistenfa $i consilierea metodologicd a cadrelor didactice; 2.8 Ofer servieii de consiliere si cursuri pentru plirinii si cadre didactice 2.9 Bficientizeaza relatia scoald ~ familie; 2.10 Organizeaza, coordoneazd si/sau implementeazi setivitatile extracurriculare; 2.11 Implic& partenerii educational in realizarea de partencriate, 3. EVALUAREA $I PREZENTAREA REZULTATELOR ACTIVITATI DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA: 3.1 Elaboreaza chestionarele de satisfactie a beneficiarilor; 3.2 Administreazd chestionarele de satisfactie a beneficiarilor; 3.3 Interpreteaza rezultatele chestionazelor de satisfactie a beneficiarilor; 3.4 Prezinté fa consiliul profesoral al unitéqii de invazamént un raport de activitate semestrial care s& cuprinda informafii privind: numarul de copii/elevi, patinti, cadre didactice care au beneficiat de servicii de consiliere si asistenté psihopedagogica, masurile ameliorative propuse pentrn situafiile de criza, situatfile speciale si masurile intreprinse pentra rezolvarea/ameliorarea acestora, alte informatii solicitate de unitatea de invapimant; 3.5 Prezinté in cadrul comisiilor metodice si in cadrul consiliul profesoral al unitifii de invagimént rezultatele studiilor/cercetarilor realizate; 3.6 Completeaza anual fisa de evaluare si o tansmite spre analiza responsabilului comisiel metodice si consiliului de administratie al CMBRAB. 4. MANAGEMENTUL CLIMATULUI $COLAR: 4.1 Gestioneaza situate conflictuale in relate profesor-elevi, elevi-elevi, profesor-profesor, profesor- familie, copil-tamilie; 4.2 Abordeava diferentiat elevii, in funcyie de nevoile lor specifice: 43 Optimizeazi comunicarea profesor-elevi, elevi-elevi, profesor-profesor, profesor-familie, copil- familie. utilizand feed-back-ul bidirectional in comunicare 4.4 Monitorizeaza comportamentele copiilor/elevilor si gestioneaza situatiile conflictuale la nivehul unitati scolare, sesizand autoritatilor competente orice caz de abuz sif sau neglijare. 4.5 Monitorizarea copiilor/elevilor cu paringii plecafi la munc& fn strkindtate. 5. MANAGEMENTUL CARIEREI SI AL DEZVOLTARU PERSONALE: 5.1 Panicipa si se implied in activittyile propuse in cadrul sedingelor metodice desfigurate la nivel de sector si municipiu; 5.2 Participa ia stagii de formare/ cursuri de perfectionare/ grade didactice/ manifestiri stimtifice si altele; 53Valotificarea cunostinjelor/abilitajilor/competenjelor dobandite in cadrul activititilor de formare/perfectionare.MINISTERUL EDUCATIEL NATIONALE /0 77 Sa ESURSES! e ly §I CERCETARII $TIINTIFICE (iQ 2 ASISTENTA EDUCATIONALA Samenbacw oeecnbrangedsalre Se ee Ac Tome Wh an Be sccor 2 Bucareyis Tel/Fax: 021,23.23.0715031,805.31.90 % CONTRIBUTIA LA DEZVOLTAREA INSTITUTIONALA §1 LA PROMOVAREA IMAGINIL CMBRAE SI A UNITATH SCOLARE: 6.1 Se implici in realizarea ofertei educationale; 622 initiazd si deraleazé proieete si parteneriate; €3 Pantcips a consilile profesorale, sedinjle cu péringi si, dupa caz, Ja alte actiuni organizate de unitatea de invtdmant; 6.4 Particips, fa soliciterea unitatii de invagamént si/sau a CMBRAE/CMBAP, la diverse proiecte $i programe educationale; ree olaborearh cu diverse institu si orgenizatiineguvernamentale care Ofer servieii si desfisoart activitayi in sfera educational, 6.6 Colsboreavl cu cabinetele logopedice: 67 Colaboreavé cu cadrele didactice itinerante $3 de sprijins 6.8 Colaboreazd cu mediatorii scolar. 69 Respecta gi promoveeza deontologia profesionale. 7. CONDUITA PROFESIONALA: 1 enifestaatitudini morale sevice (imbaj, tinue, respect, eomportarten): 7.2 Respecte si promoveaza deontologia profesionale. Mi. ALTE ATRIBUTIL In functie de nevoile specifice ale CMBRAE/snitaii de inviymapt salatiatul este obligat si sndeplineasce si alte sareini repartizate de angajator, preeum gi sf respecte rnormele, procedutile de Sanatate gi securitate a muncii, de PST i ISU, in coneitile leat tcibufilefuncfiet de dirginte, ale esponsabililor de comisie metodic& # ale altor comisii funcjionale cee cadeal CMBRAE/unitatea de invayamént sunt prevazute fn prezenta isd (Sued este cozul). Raspunderea disciplinar&: ‘Netndeplinirea sarcinilor de servieiu sau indeplinizea lor in mod necorespat itor atrage dup sine “Taninuerescaffieativaful sau sancgionarea discplinar, conform prevedesior lei Director unitate de invajamant, Coordonator CMBAP, consilier scolar. Director CMBRAE.Cabinetul de consitiere psihopedagogica Consilierea seolara este un proces interactiv consilier-client ce presupune o relatie de sprijin, conducand la ,,dezvoltarea optima a copilului scolar”. Se desfasoara in afara orelor de curs, cu 0 programare prealabila Cut ise adreseaza? Cine se poate adresa cabinetului? - scolarului, -elevul pentru dezvoltarea abilitatilor proprii, - profesorulyi, -profesorii, = parintilor. ~parint Ce anume presupune? + initierea unor modalitati de autocunoasterea scolarubui , - dezvoltarea resurselor psihice ale scolarului, - imbunatatirea relatiilor interpersonale: © copil-copil, * copil-profesor, + copit-parinti - invatarea si dezvoltarea starilor si comportamentelor optime: ‘© invatarea comunicarti (eficiente) asertive, © dezvoltarea initiativei, * dezvoltarea creativitatii, © cresterea increderii in sine "-dimimuarea timiditatii, -reducerea interiorizarilor, ~depasirea dificultatilor de adaptare si invatare -“prevenirea tendintelor impulsive sau agresive la scolari, -depasirea unei situatii de criza (divortul parintilor, o boala sau decesul unui membru al familiei etc. ) Modalitati de realizare - consiliere individuala, - consiliere colectiva, ~ actiuni de colaborare si indrumare a parintilor, - colaborare cu personatul din cadrul institutiei, - colaborare cu alte institutii guvernamentale si neguvernamentale (protectia copilului etc.) in scopul optimizari vietti scolarului, Consitiere educationala este confidentiala ( nu se divalga numele scolarului in nici un document oficial) si gratuita. Consilier-psiholog: Glavean Simona ROG SEONTECE CO PRRs NERcoe (B20 Sat 4-16FISA PSIIOPEDAGOGICA Informatii generale Numele gi prenumete: Data si locul nasteri Elev(a) in clasa: Date medicale, Antecedente: Dezvoltate fi7i Aspecte deficiente: Date familiale: Componenta si caracteristicile familie’ : Ocupatia parintilor Date seolare : Nivelul reusitei scolare: Discipline cu rezultate deosebite: Discipline cu rezultate stabe : Motivarea rezultatelor : Iniegrarea sociala In scoala : In grupul de prieteni : In familie : Activitati preferate: Motivarea sedintelor de consiliere Desfasurarea acestor sedinte:Aspecte cognitive: Aspecte emotionale: Aspecte comportamentale:Copilul timid Caracteristici ale copilului tinmid: > inhibitii, v stangagie, e furie reprimata, a sentimente de inferioritate, exigenta exagerata fata de sine si fata de altii, lipsa de initiativa, teama, capacitate redusa de concentrare, lipsa inchidere in sine vvVvVYVY si slaba implicare in colectiv. ‘Cauze: v neineredere in propriile capacitati, iy cesecuri inregistrate in dorinta de emancipare pubertara, vy neincrederea parintilor in copil, v pretentii exagerate din partea parintilor. Ce ar putea face parintii? > trezirea si pastrarea inerederii in sine, intarirea vointei in sine, vv sa-i ineredinteze sarci i pe care le poate realiza, sal laude pentru incercare nu pentru reusite, vv sa participe la acti itati colective, ny saei vorbeasca despre timiditate nu ca o boala incurabila ci ca pe 0 dispozitie trecaoare, v saci distraga atentia de la nereusite si sa-I incurajeze, > saci provoace la discutiRolul parintilor in formarea si mentinerea stimei de Analiza comparative sine Consilier. Psih. S. Glaveanu Experientele din copiiarie care dezvotta o imagine de sine pozttvainegative ‘A. Experientele din copilarie care Dezvolta o imagine de sine pozit + [se vorbeste cu respect (calm), te aseutat. + Este incurajat, laudat + Este ajutat sa-si realizeze sarenile de de de invatare. + Este crescut cu afeetiune sii se acorda atentie. + Este imbratisat. + Are un cere de prieteni eu un comportament adecvat. + Are incredere in fortele proprii. + Se integreaza usor in coleetivul de copii. +E voios, agreabil si echilibrat in plan emotional, + Are prieteni de incredere + Are succes in activitatile scolare si extrascolare, Este apreciat just si echilibrat in relatia u fratii si surorite Experientele din copilarie care dezvolia ‘o imagine de sine negativa(seazuta) + Tse vorbeste pe un ton ridieat, + Nu i se permite sa-si spuna opinia + Este aspru si des criticat, apreciat negativ, etichetat cu expres jignitoare. ce supraprotejat afectiv. fie e neglifat + Bate ignorat,ridiculizat, parasit abandonat. + Nu ise acorda atentie. de afectiune + Are un cere de prieteni eu comportamente nedorite. + Este neincrezator in fortele proprii + Se integreava grew in colectivul de copii, e respins, agresiv sau apatic. + Nu are prieteni sau si-i face foarte grou, + Are esecuri in activitatea seolara si extrascolara, *+ Este comparat freevent cu Iratii, colegit. prietenii, in defavoarea sa Anelize comparativa ‘Cum recuncastem un copilcu sima de sine poeitvalnegative B. Un copil cu imagine de sine pozitiva ste mandru de ceca ce realizeava + Se apreciaza asa cum este (in mod obiectiv). + Se intelege bine cu ceilalti(integrare sovio-afectiva rapida), + la decizii potrivite. + Are hobby-uri (face sport, deseneaza, asculta muzica preferata). Un copil eu imagine de sine negativa + Are sentimentul culpabilitatii ca nu face ceea ce trebuie + Nu are ineredere in fortele proprii * Nu se integreaza usor in plan socio~ afectiv. + Este nehotarat si ia ameori de nepottivite, iii + Isi exprima senn'mentele Ta extreme, or in mod agresix, ori se ioleaza si nu comunica cu parintii.Nu are prietenipozitive + Echilibrat din punct de vedere emotional, calm, * Are ineredere in tot ce realizeaza, depaseste cu succes obstacolele. |* Comportament alimentar echilibrat * Relatii de colaborare, toleranta + Performante scolare bune si foarte bune, + Optimist, vioi + Manifesta interes pentru cultivarea unor aptitudini muzicale, plastice, actoricesti, coregrafice. Analiza comparativa Modalitati adecvate de dezvoltare a imaginii-stimei de sine a copilului + Recumoaste progresul, fara a forta copilul sa depaseasca limitele varstei Juiz realizarea unei sareini nu inscamna implicarea copilului inte-o sarcina mult | | ‘mai difidla, ste bine ca iti face placere sa Fil specific ! Imi place cum te- imbracat astazit" sau ,Lucrarea ta de istorie este interesanta", Am ineredere in decivia ta" + Remarea inesti”, bunatatirile facute de copil! ~Ultima lucrare de istorie este mai | buna decat cealalta! Felicitari!" Utilizeaza, mai degraba, incurajarea decat lauda, deoarece lauda exces poate fi descurajatoare pentru copil, in timp ce incurajarea dezvolti stima de sine. Ai muncit mutt la aceasta lucrare? Te multumeste rezultatul?" wApreciez efortul pe care il faci C. Consecintele unei imaginide sine [Consecintele unei Imagini de ne negative |+ Depresic, anxietate, izolare, insingurare (probleme emotionale). + Agresivitate, violenta, delieventa(probleme comportamentale) + Anorexie, bulimic (tulburati ale comportamentului alimentar). + Imaginea corporala negativa + Relat’ conflctuale eu fam si colegi, cu profesori + Performance scolare seazute (abandon scolar. esee scolar) + Tendinte de suicil + Nu este interesat de nici un domeniu de actvitate seni ia. pr wadeevate de dezvoltare a stimei de sine a copilun + Mentinerea competitie dintre frat surori atund cand parinti felicita si lauda numai copilul care are succes si il ignora pe celalalt, ba mai mult fac chiar greseala de a analiza comparativ copii, uitand ca fiecare are o personalitate distineta, propriile caracteristidei si abilitat Standarde diferite ale parintilor exprimate in atitudini diferite fata de copilul lor. Standarde de performanta prea ridicate (cand asteptarile parintilor sunt nerealiste pentra varsta, vatorile sau abilitatile copilului). ‘pectantele negative care pot influenta atitudinile copilului fata de o sarcina(ex. daca paringii nu ered in reusita la -xamen a copilului for, intrun fel sau altul, acest fapt, poate influenta negatiy copilul, deoarece parintii transmit acestuia teama si neinerederea oa nu poate realiza acea sarciniCum si gestionaim relatia cu educatoarea? Copilul dumneavoastra, care mergea la gradiniti fird probleme, incepe dintr-o dat s4 spuna cd o detest si nu mai vrea si mearga acolo. Dimineata trage de timp, incereéind si intirzie momentul fatal. Se plinnge de dureri de burt sau de cap, incercdnd si Va convingéi c& este prea bolnay ca si meargi la gridinita. Ajuns la poacia gridinitei, incepe sa plinga si sa se agate de dumneavoastra. Ce se intampla? Ce sa intelegeti si ce si faceti? Copilul are nevoie si va simti ,jin spatele lui”, dar nu este nevoie si fifi prompt pentru a-l apara. Un incident care tocmai apare poate prea dur pe moment pentru ca apoi, doua zile mai tarziu, s& fie deja uitat. Uncori, este suficient ca micutul si va simti alaturi in deceptia sau furia lui, pentru a putea depisi incidentul. Acest lucru presupune un bun dialog cu copilul; de aceea, seara, inainte de culeare, faceti- ‘va timp pentru a discuta cu el despre ceea ce a ficut la gridinitd. Metode de rezolvare, atunci cind problemele copilului legate de educatoare dureazit in timp: + inirebati-i pe parintii celorlalti copii din grup daci au incidente similare si in ce raporturi se afl copilul lor eu educatoarea, + Intrebati copilul daca vrea si interveniti, si nu o faceti decat ‘in acest caz. + Contactati intotdeauna educatoarea inaintea directorului. in general, nu treceti niciodata peste” persoana cu care copilul are o dificultate, fica st vorbiti mai intdi cu ea, + Nuva gindifi ci educatoarea este in mod obligatoriu la curent cu dificultatile copilului dumneavoastra, care poate nua Kisat si se vad’ ceva.+ Nuabordati educatoarea la modul acuzator sau moralizator. Nu uitafi c& scopul dumneavoastrd este sti va faceti din ea un alia, chiar daca va este, de fapt, antipatica, cA va interesea7a problemele lui. fia nu aa dat nici un rezultat, mergeti si vorbiti cu directorul institutiei. Daci considerati c4, intr-adevar, copilul este nefericit in grupa in care se afl gi cd acest luctu se datoreaz4 atitudinii educatoarei, actionati in consecinta. Copitul va sti ci poate conta pe dumneavoastr’ gi veti evita ceea ce ar fi putut si devina, in timp, o stare de repulsie fata de orice institutie educationala. olog: Simona GlaveanuProiect de consiliere psihopedagogica a unui copil prescolar cu deficienta vizuala 1. Prezentarea cazului: Subiectul este un copil prescolar de sex femenin, in varsta de patru ani prezentand 0 deficienta vizuala temporara- miopie iar pentru corectie i s-a recomandat de catre medicul pediatru oftalmolog ochelari de vedere. Proiectul de consiliere este structurat in cadrul gradinitei de copii 197 unde copilul este adus de catre parinti. In acest context, intr-o colectivitate de copii fara dezabilitati, prescolarul incepe sa manifeste tulburati de integrare si adaptare, dezvolta un complex de inferioritate si tulburari ale imaginii de sine. IL. Obiectivele proiectiului de consilicre: - optimizarea integrarii in colectivitate, - ameliorarea relatiilor cu copii prescolari din gradinita fara dezabilitat, 2. imbunatatirea imaginii de sine IIL, Justificarea proiectului Proiectul de consiliere este necesar pentru a diminua anumirte dificultati de integrare in grup si a creste increderea in sine precum si a preveni alte tulburari ce at putea deriva din aceste si ar afecta in viitor calitatea vieti Costrangerile ce influenteaza eficienta proiectului de consiliere: -reactia copiiilor din gradinita ,.o striga aragaz cu patru ochi,, -reactia parintilor- manifesta iritabilitate fata de comportamentul celorlalti copii, -accepta si acentueaza rolul de vietima a propiului copil,, - participa involuntar la formarea complexului propriului copil. IY. Relevanta proiectului de consiliere pentru subiectul ales decurge din impactul pe care aceasta dezabilitate vizuala temporara poate sa-| lase asupra copilului pe termen scurt si pe termen lung . [Consecinte pe termen surt ‘Consecinte pe termen lung | Refuzul de a mai purtaochelari Impsibilitatea corectiei deficientei Se izoleaza, evita interactiunile cu | Formarea unor trasaturi de personalitate- ceilalti copii introversic Tulburari de integrare sociala si de adaptarePredispozitie fa un complex de | Cristalizarea unci imagin’ de sine inferioritate dominate de un complex de inferioritate | ce poate afecta armonia vietii si eficienta socio-profesionala Plan de consiliere psihopedagogica esalonat pe unitati de timp Obiective Tip de activitate Modalitati de | Perioada —__| realizare/ evaluare Cunoasterea -anamneza Octombrie copilului storicul | -observatia prescolar, copilului, | -convorbirea a socio- | -discutia cu: | manifestarilor | educationale, | educatoarea, psihosociale ale | personalitate, debutul si parinti, copilului cu evolutia in timp a | medicul pe deficienta deficientei vizuale oftalmolog vizuala |-evalnarea trasaturilor | -discutia cu! psihice si emotionale | prescolarul, | | manifestate in | -teste proiective: colectivitate testul arborelul, testul persoanei, testul familiei, He jocul de rol cu papusi Et | Consilierea Noiembrie! copilului Decembrie Consiliere individuala | Exercitii de Consiliere de autocunoastere si rup | intercunoastere | Consilierea | Informarea si | -pliante, Noiembrie/ educatoarclor | indramarea cu privire la | -brosuri, Decembrie specificul integrarii in | -ghiduri de educatie \-colectivitate_a_copiilor | speciala, |Cum pregitim copilul pentru scoala? inceperea scolii este important pentru copil si pe plan simbolic: el ii va ‘ntdlni pe ,cei mari” si pe invatitoare. Vor interveni schimbari concrete: copilul va trebui si duc si si aducd singur un ghiozdan, va avea teme de Qcut, va trebui si stea agezat cuminte in banca lui timp de o ord, fara intrerupere, va fi atent la ceea ce i se spune, va trebui si fie mult mai autonom gi s& aibi grija de lucrurile lui ete, Pentru toate acestea, puteti s-1 ajutati si se pregdteascl in lunile premergatoare inceperii seolii; nu faceti din scoala 0 sperietoare, spundndu-i Iueruri ca: ,, Dacd vorbesti asa, vei vedea ce face invéttitoarea cu tine..”. ,,O!, la scoala vei fi obligat sd stai linistit!", ,,La scoalé, gata cu degetul in guré si cu masinufa in buzunar!"” etc. Cel mai bun mod de a pregati copilul este si-| incurajati si fed diverse hucruri singur, acas’: si-si pund lenjeria de corp murdara in cogul special si sa ia haine curate din sertar in fiecare dimineala, s4 pun masa si si ajute la strdngerea ei, si asculte cu atentie gi si respecte regulile stabilite etc. Chiar dacé sunt bine pregititi pentru acest eveniment, parintii trebuie s4 se astepte ca orice copil si fie putin incordat in primele zile de scoala gi s& vorbeasca putin despre cea ce se pettece la scoala. intr-o siptimana, totul va reveni la normal, in general. Frecvent, pirintii - mai anxiosi decat copilul lor — contribuie la transformarea emotiilor lui intr-o adeviirati team, in timp ce el s-ar simfi mai degraba plin de o legitima mandrie. Raméne ca dumneavoastra, parintii, in primul rand, sa va pregatiti pentru inceperea scolii si sA acceptati sa va vedeti copilul crescand, Pentru ca totul si decurgé normal si sé fiti la curent cu progresele scolare ale copilului, nu pot decét sit va dau doud sfaturi: in primul rnd sa tineti legitura cu invatatorul lui, apoi si intrati intr-o asociatie de pirinti ca s& fiti informat gi si participafi activ la viata colectivului din care face parte si copilul dumneavoastra, Consilier psih. Simona Glaveanuj CAPITOLUL 22 MANAGEMENTUL SERVICHLOR DE CONSILIERE PSIHOLOGICA iN EDUCATIE Simona M. Gliveanu Abstract Psychological counselling and the improvement of the instruction- educational process are issues of high interest in modern education. This chapter describes the activities ofthe school counsellor: preventing the misfit phenomenon; interventions in situations of educational/personsl crisis which can affect the instruetion-educational process, the school ambiance and personal efficiency; interventions in order to improve schoo! performance, personality traits and the instuction-educational process. Keywords: educational counselling school psychotogist, intervention. 1. Introducere Consilierea psihologicé si optimizarea procesului instructiv-educativ reprezinta problematici de larg interes in educatia modema. Scoala, ca institutie de invigimant, constituie cadrul desfisuririi unor acivitati informatii pentra a intelege uilitatea practica a cunostinelor teoretice ale diverselor disciptine (matematic’, fizicd, limba romana etc), cu pracesul educutiv, orientat ctre formarea unor abilititi psihosociale, sentimente! conduite pro-sociale si valor! civice-morale. Activititle educative vizeazt expunerea elevilor Io serie experiente de adaptare la diverse situai (de colaborare, de compettie - in cadul unor activititi a face fat si cfuta solutt in cazurile de esec; experienta succes ‘conformares la un set de reguli-regulamente institutional), etc. Modernizarea serviciilor educatiei a solicitat demersuri de organizare a unor actvititi de consiliere psihologicd a elevilor, pirintlor si, chiar cadrelordidactice. Aceste programe au fost orientate cétretratarea unor situait personale critic, formarea unor strategi rezolutive; dezvoltarea capacitatjlorrelaionale, a celor de cunoastere-autocuncastere, dezvoltare personal, formarea conduitelor civice, etc. A fost instutionalizat rolul unui nou specialist consileral psiholog educational sau ,conslierul geolar", care ‘ndeplinestefimetia de compietare a procesululinstrutiv si cel a celui educativ, a relate scoeli-familie- societate Consilierea psihologicd in educutie reprezinté un ansamblu de activitéti de asistent’ psiho- ppedagogica a elevilor si persoanelor implicate in procesul educational (profesori, prin, tutor si autoritti scolate), se axcazi pe unitates familie-copit-scoalé-socictate in vederca desfgurari unei educati eficiente si a dezvoltisiioptime a personaliatiicopilului gia relatilor sate. Consilierea psihopedagogica are drept obicctiv dezvoltarea unui sistem coerent de scopuri in viaté si intiries comportamentului intentional (Tomsa, 2000). fy procesul de consiliere se incearei provocarea unei schimbati voluntare in atitudinile i ‘comportamentul clientului, astfel inedt persoana sau grupul s& functioneze optim din punct de vedere psihosocial (Balan, 2001). Trasaturile definitori ale constiei scolare sunt 1. este un proces de dezvottare, 2. are un ol de prevenire, 3. optimizeazi modul in care elevul relationeacii cu scoala, 4, abordeara diverse probleme ale subiectului consiliat (personale, educationale, sociale, de orientare scolar i profesionali). Rolul consilerii este de 4 face ,clientul” (elevul, parintele, cadrul didactic, familia) si se simt’ simputemicit”, si manifeste autonomie personal si aute-intelegere, si sim multumire si sentimentul e& dispane de suficienteresurse adaptative, destinate dezvolti Consilierea psiholocd in educatie are ca obiectiv final armonizarca rclatiei profesor-elev-pating! crientata atat in dtectia optimizirii procesului instructiv-educativ cit si in direcfia dezvoltari personale & fiecdrui elemental ccuatii, din punct de vedere psiho-socfal. Consitieru! scolar colaboreacd permanent eu paringii si cadvele didactice pentru a obtine informatii necesare cunoasterii elevilor, a oferi indrumar,suugesti atat profesorilor spinor, a aplica si evalua eficienta metodeloraplicate, a proiectavitoarele iectt de actiune. Organtzarca de cursuri, work-shop-uri adresae périntilr, profesorilor si medierea prin participarea fa sedintele cu pariniireprezinia activtati curent. Calitatea serviciilor de consiliere se reflect prin dout aspect: livranea de servcii de calitate eteilor i oferirea unor produse’ clevi de calitate societti prin atitudinile, comportamentele, normele morale imprimate eleviior, prin dezvoltarca calitai vie le nivel general. in eele ce urmeaza vom realza o deserire a acivittilor consilietilorpsinotog (care in mod curent activeaza tn gridinife, scoi,lcee, avd resposabilitit de consiliere, dar side predare a unor discipline), ‘vom sublinia crierile de calitate. Acest material are ca scop oferitea unei imagini clare a job-ului de consilier pstholog. debutantier, in vederea integrrii lor in profésie in timp mai scurt 31 atingeri obiectivelor postului din primele siptimani de la angajare. 2, Rolurile consilierului scolar Activitates de consilir scolar in insttuile do invitémant preuniversitar (gradi este una dine cele mai complexe profesi, presupunand, pe de o parte servciile de consiliere proprt-sisa a clovilor, pitintilor, altri actori din sistem, pe de alt parte activitatea de management educational, managemnentulcalitii, cercetare-dezvoktare institutional, Consilierul scolar indeplineste rluri de > preventie @ unor situatii prablematice ~ dificultiti de invatare, de adaptare_psihosocialé realm aj de grec, cesigwss programed decline 9 apiioy ssi, npwizech ‘workshop-ur cu paring. pamticip& la sedintele cu prin sila alte activitt ale cadrelor di > de crizi educationala sau persanala ce ar afecta adaptarea Ja solictarite coli’ vieti, a procesului instructiv-educativ: seu ambianfet mediului scolar ~ consilierul intreprinde procese de asstenta psihologic: psihodiaunostic,consilere-psihoteranie individual, de families % deavoliare personala aplica tehnici de dezvoltare a creativtai, abilitalor sociale, capacivai e auto-cunoastere, et. > optimizares procesului insiruciv-educativ - furnizeazi materiale informative, susfine ‘workshop-uti pe teme de pedagogic si psihologia invatici, are inteovederi cu toti participant I actiunile educative, in mod absolut, conslionul are respansabilitatca colaboririi cu toti actorii’ factor implicati fn procesul insiructiv-educatv al elevului si anume profesor si paring, dar si ali specialist (logopezi, medic, ete). , scoala, liceu) 3. Castigarea increderi Profesia de psiholog are prntre multe aspecte de specifitate si una aparte ~ nevoia de a céstiza ‘norederea partenerior. Psinologia presupune incursiunea in viata personala a camenilor si de aceea accesul au este toca facil, Capitalul-incredere este vital, fii acesta nu. se poate desfigura procesul consliri, Dack Insrederea este reds, etunci consilierea devine un demers formal, in care fiecare ,bifeazt” e& a participat la procesul dezvoltiti} educationale, increderea evolueazi treptat (Lewicki, Burker, 1996) ca profiunsime/ intensitate. Initial exista inerederea bacata pe retinere’ prevenire - cAnd rolaile sunt pujin consolidate, ‘cum este cazul relaieé dint un lider director de scoala) si noul angajat (consilier scolar). Ulterior, apare Increderea bacata pe cunoastere presupune detinerea wor tnformayt adecvate despre cealalti parte, care crese posibilitates de prezicere a comportamentulul siu, Daca partenerit tree de cele dowd tape, atunci se dezvolti inerederea bacatit pe identificare - intre parti exist 0 conexiune emotionala, fiecare intelege intentile celuilat si tine cont de parerite si dorintele sale. Implied un Tnalt nivel de Toiaitate si un nivel sclaut de control. Aceasta form de incredere este intdlnita in cazul persoanclor care au lucrat impreund o perioada lungi de timp si care au reusit sf se cunoasea foarte bine (ibidem.), Dupii Mayer, Davis si Schoorman (1995), increderea constituic 0 fimetie a abilitatii, bundvointel si integritait percepure, tas Tiecare dintre aveste dimensiun poate varie independent, dar si interdependent in raport cu callaite, [n consecint in caltatea sa de salaret, consilierl trebuie si detind cele tri fasusii: Abilitatea - constituie acea srupare de aptitudini, competente s# earacteristict care dau posibilitatea persoanci si realizeze si si finalizeze in cele mai bune condi, la parametri asteptatisarcinile rmunci ‘Consilierii educationali au ocazia SA eastige respect si apreciere, numai daca se pregitese continuu si pun in slujba educatiei clientlorebiltitie lor. Este extrem de simplu pentru un cadru didactic sau prime 88 igdca seama daci ,cel/ cea pe mina cinuialcdreia isi d& copilul este bine pregstiv8”. in fara pregitii solide, nici un proces de consiliere eduestionala nu poate fi realizat cu succes. Bundvoinfa este masura in care 0 persoana circia i se acorda incredere este perceput ca avind dorinta de a face bine, Bundvointa sugereazi un anumit atagament fati de cel care acord& increderca (Mayer, Davis si Schoorman, 199%). Integritatea - implica perceptia celui care investeste ineredere asupra aderenteiceluilalt a un set de principii pe care cel dint le considera acceptabile. Gradul In care o persoant este evaluat din perspe integrititii tine de probleme precum: consistenta actumilor anterioare ale persoanei, informatile credibile despre ea, credinja cH aceasta are un putemie sim al drepati, masura in care aciunile ei sunt congruente cu ceea ee afiema (Mayer, Davis si Schoorman, 1995). Competenja, deschiderea preoeuparea, coerenta si identificarea (Shockey-Zalabak, Ellis. ‘Winograd, 2000) sunt alte dimensiuni ale nerederi, pe care constr le pot viza.—_Competenia presupune ceva mai mult deeit abiltatea”: un nivel superior al realizdrii unor actiuni complexe. Cu edt conslierii crese tiga personal « competentelor, cu atdt ,pachetul de servic” devine mai extins rispunziind tumor nevoi diverse gi unor situait complicate. Deschiderea- receptivitates si onestitatea consticrului fat de parerile/ideile partenerilor. Preccuparea grija ~ presupune perceptia prin care consilieii sunt apreciati pentru ci se implic& profesional”, dar, in plus, Je pasi” de ,cierti lor”, Parti sau cadrele didactice respecta consiieri pentru tendinga lor de @ manifesta grija fatd de nevoile gi dezvoltarea copilor, ceca ce confer sentimental de “siguranté psibologica”, bazat pe pretuire, empatie,toleranta (ve7i Edmonson, 1999), Coerenja’ siguranta - fine de expectatiile celorialti asupra comportamentelor sigure, stabile Congruenta dintre cuvinte si actiuni duc ta incredere, in timp ce inconsistentele, incongruentele scad Tnerederea. Mdentificarea ~ ve referi ta modal in care indivizii fac fata asocieri’ aflierii ea membrii ai corganizatiei, A fi acceptat ca parte a colectivului presupune a demostra colegilor c& obiectivele consilieii educationale nu sunt diferite de celelatte obiective ale educafii, ci reprezint& 0 continuitate: ciind consiierul este integrat in colectiv. e’ca poate ardta cum serveste procesul pe care il conduce la realizarea scoputilor partenerilor: profesor, educator, paint, director Consilieii au nevoie cd deavolte citeva forme ale incredeii ase! inedt partenerii din educagie si le acorde credibiltate: increderea calculativa (Rousseau $i colaboratori, 1998) presupune un ,caleul rational al costurilor beneficilor”. Consilierul prezinta ,costurile”, eforturie pe care patinti si cadrele didactic trebuie si le investeasca pentru ca obiectivele unei interventi sd fle atinse, respectiv ,beneficile” programului s& fie cobjinute, Acest calcul este vital in srviille de psihologie educational, pentru ci de cele mai multe ori nici Parinfi, nici cadrele didactice ma au resurse de timp sau r&bdare penru a se implica intr-o actiune de durat Este absolut necesar ca noi, consilieri si-i convingor ef formarea unui copit nu se face int-un timp scurt, ci presupune ,costur” de timp si efor-implicare de luni si ani. Daca un copil este in efclul primar, el va trebuiurmarit pe tot parcursul anilor. Viziunea asupra unui simptom se poate schimba cand psihologul explicd partenerilor cf un comportamnent al copilului sa format ca urmare a unui cumul de féetori si se va atenua numai prin interventi sistematice si profunde. in acest fel plrinii adcré la opinia e& wa construi copil ia mult timp”, iar eadrete didactice injeleg c& asa cum matematicafizica/romana nu se Invat’ in cateva leetii, tot aga, un comportament se formeazd mumai dup multe sedinte de consilire si prin participarea tuturor™ + increderea relational ,derivi din interactionile repetate de-a tungul timpului fntre cel care are incredere si cel ciruia fi este acordata increderen", este wun fel de yrja, preocupare interpersonala si congruent valoricd intre parteneri” (Rousseau ef al.. 1998). Aceasté form de ineredre poate fi castigats de cite consilier numsi daca intretine relajii de colaborare consistente cu partenerii s&i. Presupune comunicarca permenenta a intentilor, prepunerea de inervenii, atragerea colaboratorilor in proiecarea interventiflor, comunicarea tezultatefor si analiza impreund cu parteneni a perspectivelor de dezvoltare (a copilului, a unor abilitté ale parintilor. a unor indicator ai reatilor dintre copii, etc). + increderea straiegica (strategic trust) reflecti o asteptare in legituri cu comportamentel altuia privind 0 acpi specifica si poate fi llustrati prin exemplul urmitor: 4 are ineredere in B, dacs B va face X CUslaner, 2002), Rezulta cd fecare acfiune finalizat si fiecare progres obtinut de eitre conslier ar trebui punctat piingilor si cadrelor didactice, Pe parcursul interventici, odaté cu dezvoltarea unei anumi conduite sau abilititi la cop, consilierul anunta partenesii asura progreselor si face cunoscut acestora noile