Dizertatie Banking Online

CAPITOLUL I - Serviciile bancare electronice în România
Concepte privind serviciile bancare electronice

Internet Banking
Tipuri de operaţiuni ce pot fi efectuate prin Internet Banking
Servicii de Internet Banking oferite de băncile din România
Mobile Banking
Home Banking
CAPITOLUL II – Securitatea serviciilor bancare electronice din România
Securitatea serviciilor de tip Internet Banking
Securitatea serviciilor de tip Mobile Banking
Securitatea serviciilor de tip Home Banking
CAPITOLUL III – Studiu de caz: Analiza aplicaţiei de tip Internet Banking la bancile din Romania
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
În prezent, 26 de bănci din totalul de 39 de banci din Romania au implementate sisteme de e-banking,
aşa cum rezulltă şi din tabelul de mai jos:
http://www.bankingnews.ro/internet-banking-ing-bank.html ( Una din două tranzacții de Internet

Banking se face prin ING Bank)
http://www.piatafinanciara.ro/2016-un-bun-pentru-internet-banking-exploziv-pentru-mobile-banking/
2016 – un an bun pentru internet banking, exploziv pentru mobile banking
Ieri seară a avut loc cea de a noua ediţie a Galei Online Banking, organizată la hotelul Ramada Nord din
Bucureşti de către Finmedia şi „Piaţa Financiară”. Partenerii evenimentului au fost Asociaţia pentru Plăţi
Electronice din România (APERO – partener principal), EY, Aseeco SEE România, Idea Bank, Libra Internet
Bank şi Kaspersky Lab.
Cercetarea, realizată pentru cel de-al noulea an consecutiv de Piaţa Financiară pe baza datelor furnizate
de 17 bănci comerciale participante la studiu, a evidenţiat meritele instituţiilor de credit care au furnizat
în 2016 servicii internet şi mobile banking clienţilor din România.
Studiul poate fi considerant relavant, de vreme ce laolaltă cele 17 bănci cumulează ca active 81,65% din
totalul activelor de 394 miliarde lei ce se regăseau la final de 2016 în sistemul bancar românesc.
Din cercetare au lipsit câteva bănci – Unicredit Ţiriac Bank, Citibank, Credit Europe Bank,
Carpatica/Patria, Venetto, Intesa San Paolo, ProCredit Bank, Credit Agricole şi BRCI.
Numărul de clienţi ai serviciilor internet banking în 2014 a continuat să crească susţinut, cu un avans de
peste 18%, ceea ce reprezintă o cifră de succes pentru o piaţă care a pornit la drum de ani buni pe calea
online banking.
Numărul total de clienţi activi este de circa 2,2 milioane. Creşterea y/y a fost de peste 15%, o cifră
robustă, din doi digiţi. Numărul persoanelor fizice active a ajuns la 1,8 milioane, cu 16,6% mai mult, iar
cele juridice la peste 390.000, cu aproape 10% mai mult decât în 2015. Dintr-un total de peste 796.000
de firme active înmatriculate oficial în 2016, 49% sunt deja clienţi IB.
În 2016 au fost efectuate peste aproape 93 milioane de tranzacţii în 2016, faţă de peste 75 milioane în
2015, vădind o creştere de 23%. Creşterea numărului de tranzacţii efectuate de clienţii persoane fizice în
2016 a fost de cca. 15%. Dinamica a fost foarte bună în 2016 pentru companii – numărul de tranzacţii a
fost de aproape peste 56 milioane, cu 24,2% mai mult decât în 2015. Valoarea tranzacţiilor efectuate de
persoanele juridice a crescut în 2016 cu o cifră robustă, de peste 37%!
Anul 2016 a fost însă, de departe, anul exploziei pentru mobile banking: chiar şi numai cu trei lansări de
noi astfel de servicii (CEC Bank, Garanti Bank şi Banca Feroviară), cifrele pentru anul trecut sunt mai mult
decât spectaculoase.
Numărul oficial de clienţi declarat de cele 14 bănci respondente a ajuns la 2,42 milioane de clienţi, cu
135% mai mult decât în 2015. Numărul de autentificări în serviciile de mobile banking a crescut până la
peste 87 milioane, vădind un salt de 214%, numărul de tranzacţii a crescut cu 207%, iar valoare
tranzacţiilor, de 7,2 miliarde euro, a consemnat un salt de 205%.
Performerii anului 2016 au fost următorii:
BANCA COMERCIALĂ FEROVIARĂ – Cea mai mare pondere a numărului de clienţi persoane juridice pe
online banking din totalul numărului de clienţi ai băncii
GARANTI BANK – Cea mai mare valoare medie a unei tranzacţii efectuate de persoane juridice pe
internet banking
PIRAEUS BANK – Cea mai mare creştere a numărului de clienţi pe internet banking
IDEA BANK – Cea mai mare creştere a numărului de clienţi persoane juridice pe online banking
LIBRA INTERNET BANK – Cel mai mare număr de clienţi persoane juridice pe online banking
BRD GROUPE SOCIETE GENERALE – Cel mai mare număr de clienţi persoane fizice pe online banking
PATRIA BANK – Produsul online al anului 2016: ”Internet Banking Asistat”
ALPHA BANK ROMÂNIA – Pentru lansarea serviciului Alpha TXT
CEC BANK – „Start-up”-ul anului în Mobile Banking
BANCA TRANSILVANIA – Produsul online al anului 2016: ”Platforma online dedicată medicilor”
RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA – Banca Inovativă a Anului
ING BANK ROMÂNIA – Banca Anului în Mobile Banking
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ – Banca Digitală a Anului

http://efinance.ro/view.php?indicator=stiri&id=6811&referer=scroll
Clienții serviciilor online banking din România virează spre mobile: în 2017 numărul de tranzacții făcute
pe smartphone s-a dublat!
Finmedia și revista ”Piața Financiară” au organizat în seara zilei de 19 aprilie 2018, la hotelul Ramada
Nord din București, cea de-a 10-a ediție a Galei Online Banking. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul
unor parteneri prestigioși, precum Asociația pentru Plăți Electronice din România (APERO), Banca
Comercială Română, Libra Internet Bank, Idea::Bank, High-Tech Systems and Software și Debt Collection
Agency.
Au fost prezenți peste 60 de invitați, manageri ai departamentelor de digital și electronic banking din
principalele instituții de credit din România, șefi ai departamentelor de strategie și dezvoltare a
afacerilor, coordonatori ai echipelor de IT ale băncilor, consultanți, oameni din companii fintech,
jurnaliști.
Cea de-a 10-a cercetare întreprinsă de Finmedia cu privire la serviciile bancare la distanță în 2017
comparativ cu anul 2016 a fost una relevantă, bucurându-se de sprijinul a 14 bănci comerciale, cu o cotă
de piață de 63,11% din totalul activelor de 427,4 miliarde lei al sistemului bancar din România la finalul
anului 2017.
Din analiza respectivă au lipsit băncile următoare: BRD-GSG, Unicredit Bank România, Alpha Bank
România, OTP Bank România, Banca Românescă, Credit Europe Bank, Patria Bank, Citi, Procredit Bank,
Credit Agricole și BRCI.
Estimate pentru întregul sistem bancar prin ponderarea indicatorilor comunicați de bănci și procesați de
”Piața Financiară”, rezultatele pentru anul 2017 se dovedesc mulțumitoare atât pentru serviciile internet
banking, cât și pentru cele de mobile banking.
În cazul serviciilor internet banking, se poate afirma că pe întregul sistem bancar din România, în 2017
erau înrolați circa 6,5 milioane de clienți (cu 18% mai mult decât în 2016). Dintre aceștia, 5,7 mil. au fost
clienți persoane fizice (cu 19% mai mult), iar circa 250.000 clienți persoane juridice (cu 16% mai mult).
Numărul total al clienților activi (cei care au avut cel puţin o logare la serviciul de internet banking în
ultimele 3 luni din 2017) a crescut anul trecut cu 12%, până la 2,8 milioane.
Numărul total de tranzacții per sistem a fost în 2017 de aproximativ 128 milioane, cu 16% mai mult
decât în 2016. Valoarea totală a tranzacțiilor a atins o valoare estimată la 224 miliarde euro, cu 17% mai
mult decât în anul precedent. Persoanele fizice au tranzacționat o valoare comună de circa 23 miliarde
euro (salt de 22%), în timp ce companiile – peste 200 miliarde euro (salt de 17%).
Previzibil, rezultate mai bune au fost consemnate în cazul serviciilor mobile banking, unde creșterile au
avut chiar și trei digiți. Se poate spune că existau în sistem la finalul lui 2017 un număr total de circa 5
milioane de clienți ai serviciilor mobile banking, cu 85% mai mult decât în 2016. Dintre aceștia, 3,6
milioane erau persoane fizice (cu 37% mai mult decât cu un an în urmă) și 400.000 companii (salt de
33%).
Au fost înregistrate peste 30 milioane de tranzacții pe mobil, dublu față de anul 2016. Valoarea globală
tranzacționată a gravitat în jurul a 16 miliarde euro, cu 88% mai mult decât anul precedent, în vreme ce
numărul de autentificări a avut cea mai spectaculoară creștere, de 129%, până la aproximativ 200
milioane.
Premiile decernate au fost următoarele:
Categoria BEST PERFORMANCE IN ONLINE BANKING 2017
1. Cel mai mare număr total de clienți ai serviciului internet banking si
cea mai mare creștere anuală a acestuia - Banca Comercială Română
2. cea mai bună dinamică a serviciului internet banking - ING Bank România
3. Cele mai mari creșteri in internet banking în cazul cleinților persoane fizice - Libra Internet Bank
4. Cele mai mari creșteri în mobile banking privind clienții persoane fizice - Garanti Bank România
5. Cele mai mari creșteri în tranzacțiile mobile banking - Bancpost

6. Cea mai mare creștere a valorilor tranzacționate prin mobile banking – CEC Bank
7. Cea mai mare valoare medie a unei tranzacții și cea mai mare creștere anuală a sa - Leumi Bank
8. Cea mai mare valoare medie tranzacționată de persoanele juridice – Piraeus Bank România
9. Cel mai mare număr mediu de tranzacții făcute prin internet banking de persoanele fizice – Idea::Bank
Categoria BEST ONLINE SERVICES 2017
10. Platforma ING Business – ING Bank România
11. Platforma B.Digital - Bancpost
12. Serviciul Mobile banking - CEC Bank
Categoria BEST INNOVATIVE ONLINE SERVICES
13. Portofelul electronic BT Pay – Banca Transilvania
14. Asistență digitală prin chatbot - Libra Internet Bank
Categoria BEST UPGRADE IN MOBILE SERVICES
15. Serviciul Smart Mobile – Raiffeisen Bank România
16. Serviciul Mobile Banking - Unicredit Bank România
Categoria BEST INTERNET BANKING CUSTOMER EXPERIENCE

17. Garanti Bank România
BEST CORPORATE ONLINE SERVICES 2017
18. BANCA TRANSILVANIA
19. RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA
Categoria BANCA ANULUI 2017 ÎN INTERNET BANKING
20. BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ
Categoria BANCA ANULUI 2017 ÎN MOBILE BANKING
ANALIZA SERVICIULUI DE INTERNET BANKING ÎN ROMÂNIA

CUPRINS
CAP. 1 INTERNET-BANKING-COMPONENTĂ A ELECTRONIC-BANKING . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.......5
1.1 DEFINIŢIA ŞI COMPONENTELE ELECTRONIC BANKING-ULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
............5
CAP. 2 PERSPECTIVELE PRIVIND SERVICIILE ELECTRONICE DIN ROMÂNIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2.1 SITUAŢIA ACTUALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
IN BĂNCILE ROMANEŞTI EXISTĂ O MARE VARIETATE DE SISTEME INFORMATICE, UTILIZAREA SERVICIILOR ELECTRONICE BANCARE
BAZATE PE TEHNICI MODERNE ESTE INCĂ INTR-UN STADIU INCIPIENT. ACEST LUCRU POATE CONSTITUI UN AVANTAJ DEOARECE SE
POT ALEGE DE LA BUN INCEPUT SOLUŢIILE OPTIME VERIFICATE DE PRACTICA BANCARĂ INTERNAŢIONALĂ. IMPLEMENTAREA
METODELOR MODERNE IN ACTIVITATEA BANCARĂ ROMANEASCA NECESITĂ NU DOAR EFORTURI FINANCIARE DEOSEBITE CI TREBUIE
,
DEPĂŞITE ŞI MENTALITATILE CARE INCĂ MAI PERSISTĂ ATAT LA NIVELUL FACTORILOR DECIZIONALI CAT ŞI LA NIVELUL
CONSUMATORILOR DE SERVICII ELECTRONICE BANCARE ............................................................... ......

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
ESTE DE SEMNALAT CĂ, IN PREZENT, SOLUŢIILE DE INTERNET-BANKING NU EXISTĂ IN PORTOFOLIUL TUTUROR BĂNCILOR DIN
ROMANIA, CEEA CE ARATĂ CĂ PIAŢA ROMANEASCĂ ESTE INTARZIATA IN ACEST DOMENIU. EXISTA DOUA CATEGORII DE BĂNCI:
UNELE CARE IN ULTIMII ANI S-AU FOCALIZAT MAI MULT PE PARTEA DE CREDITE ŞI PE DEZVOLTAREA FILIALELOR ŞI ALTELE CARE ŞI AU
DEZVOLTAT DEJA SOLUŢIILE DE INTERNET-BANKING ŞI CHIAR LE PROMOVEAZĂ. PE TERMEN MEDIU – 4 SAU 5 ANI –, CAND
SISTEMUL BANCAR DIN ROMANIA VA AJUNGE LA O OARECARE MATURITATE, AMBELE CATEGORII VOR INŢELEGE CA, SPECULAND
DISPONIBILITATEA CLIENŢILOR DE A INCERCA SERVICIILE SPECIALE, VOR REALIZA CASTIGURI MAI MARI. ADRIANA TICAU ,
SECRETAR DE STAT PENTRU TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI , A DECLARAT CA "DEZVOLTAREA PLAŢILOR ONLINE CONSTITUIE O
NECESITATE PENTRU ALINIEREA COMERŢULUI ELECTRONIC DIN ROMANIA LA CEL MONDIAL ŞI ACEASTA INSEAMNĂ, IN PRIMUL
RAND, ADOPTAREA ACELORAŞI STANDARDE ŞI PROCEDURI", A DECLARAT ADRIANA TICAU, SECRETAR DE STAT PENTRU
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
TOTUŞI, SERVICIILE BANCARE DE PLĂŢI LA DISTANŢA IAU O AMPLOARE DIN CE IN CE MAI MARE IN ŢARA NOASTRĂ, DEŞI, LA
POTENŢIALUL OFERIT DE ACEASTA PIAŢĂ, PAŞII SUNT DE FURNICA, NU DE URIAŞ. CLIENŢII INCEP SĂ SE OBISNUIASCA CU NOILE
TEHNOLOGII, DESTUL DE PUTINI SUNT DISPUŞI SĂ SE DEPLASEZE LA BANCA PENTRU A EFECTUA OPERAŢIUNILE NECESARE, PLĂŢI ,
TRANSFERURI, DEPOZITE, SCHIMBURI VALUTARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
...............................................................................................
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
................................................................................. .................
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
2.2 AVANTAJELE ŞI LIMITELE SISTEMULUI DE PLĂŢI PRIN INTERNET BANKING . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . 19
PENTRU A PUTEA INŢELEGE PERSPECTIVELE DE VIITOR ALE SERVICIILOR DE ELECTRONIC BANKING, TREBUIE SĂ SE EVIDENŢIEZE
AVANTAJELE PE CARE ACESTEA LE IMPLICĂ PRECUM ŞI LIMITĂRILE .
INTERNET BANKING-UL ESTE DESTINAT ATAT PERSOANELOR FIZICE, CAT ŞI JURIDICE, FIIND UN INSTRUMENT DE PLATĂ
FĂRĂ NUMERAR CARE II AJUTA PE CLIENŢI SĂ ECONOMISEASCĂ TIMP ŞI BANI DATORITĂ FAPTULUI CA ACEŞTIA NU TREBUIE SĂ SE
,
MAI DEPLASEZE LA BANCĂ CI POT EFECTUA OPERAŢIUNILE LOR CURENTE DIN CONFORTUL BIROULUI SAU DE ACASĂ DE LA ORICE,
COMPUTER 24 DE ORE DIN 24, ATAT DIN ŢARĂ, CAT ŞI DIN STRĂINĂTATE. DIN CELE TREI CANALE DE DISTRIBUŢIE ELECTRONICĂ A
SERVICIILOR BANCARE, INTERNET BANKING VA AVEA CEA MAI MARE PONDERE IN VIITOR, URMAT DE MOBILE BANKING DATORITĂ
CREŞTERII NUMĂRULUI DE UTILIZATORI DE TELEFONIE MOBILA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
PENTRU COMPANII, SOLUŢIILE DE INTERNET BANKING SUNT ŞI VOR FI MEREU NECESARE, FIRMELE FIIND NEVOITE SĂ GESTIONEZE
ALTFEL PARTEA FINANCIARA DECAT UN UTILIZATOR INDIVIDUAL. TOTUŞI, PERSOANELE FIZICE, TARGETATE ŞI ELE DE CĂTRE BĂNC I
PENTRU SOLUŢIILE DE E-BANKING, AR PUTEA CA, IN VIITORUL APROPIAT, GRAŢIE DEZVOLTĂRII COMERŢULUI ELECTRONIC, SĂ FIE
Studiu comparativ al serviciilor de Internet-Banking in contextul dinamicii pieţei de profil din Romania
Chereches Dana Maria
I
MAI PUŢIN ATRASE DE NTERNET BANKING ŞI MAI MULT DE MOBILE BANKING IN SENSUL UTILIZĂRII TELEFONULUI MOBIL - ŞI ASTA
,
IN CONDIŢIILE IN CARE ŞI TERMINALELE MOBILE DEVIN COMPUTERE MULTIMEDIA DUPĂ CUM SPUNEAU RECENT OFICIALII NOKIA IN
ROMANIA, LEGAT DE NOUA SERIE N . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
PRIN LIPSA UNEI PROMOVĂRI MAI INTENSE A SOLUŢIILOR DE INTERNET BANKING ŞI MOBILE BANKING, BĂNCILE PIERD UN MOMENT
IMPORTANT, FAPT CARE AR PUTEA FI SPECULAT DE PROMOTORII DE SOLUŢII DE PLATĂ ELECTRONICĂ DIRECTĂ . IN ACEST MOMENT ,
PRIN DOTCOMMERCE ŞI EPAYMENT, TOT MAI MULTE WEBSITEURI ROMANEŞTI ACCEPTĂ PLATA PRIN CARDURI VISA, VISA
ELECTRON, MAESTRO ŞI MASTERCARD, IAR PERSOANELE FIZICE PAR SĂ FIE TOT MAI ATRASE DE ACESTE SOLUŢII COMODE Ş I
APARENT SIGURE. IN ACEST MOMENT, SOLUŢIILE DE INTERNET BANKING NICI MĂCAR NU EXISTA IN PORTOFOLIUL TUTUROR
BĂNCILOR DIN ROMANIA, CEEA CE ARATA CAT DE INTARZIATA ESTE PIAŢA ROMANEASCA IN ACEST SECTOR. BĂNCILE SE
CONCENTREAZĂ MAI MULT PE PARTEA DE CREDITE ŞI PE CEA DE DEZVOLTARE A FILIALELOR, ALOCAND MAI PUŢINE RESURSE
SERVICIILOR COMPLEXE CUM ESTE INTERNET BANKING-UL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
................................................................................. .................
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
SIGURANŢA ŞI INCREDEREA IN SERVICIILE ECONOMICE BANCARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
DIN CE IN CE MAI MULŢI ANTREPRENORI SUNT DE ACORD CU FAPTUL CA INTERNET-BANKINGUL SUFERĂ ASTĂZI DE O CRIZĂ DE
INCREDERE, A CĂREI SOLUŢIONARE A DEVENIT VITALĂ PENTRU DEZVOLTAREA TRANZACŢIILOR ELECTRONICE. LEGISLAŢIA A
DEVENIT DIN CE IN CE MAI ASPRĂ, INCERCAND ZADARNIC SĂ LIMITEZE NIVELUL FRAUDELOR ONLINE. DIN NEFERICIRE, LIPSA DE
INCREDERE A ROMANILOR (DE ALTFEL DESTUL DE PĂŢIŢI IN URMĂ EXPERIENŢELOR TRANZIŢIEI ) FACE CA ACEST TIP DE SERVICI I
(PLĂŢI ON-LINE) SĂ NU FIE EXPLOATAT LA CAPACITATEA SA MAXIMĂ. INTERNETUL, ORICAT DE SIMPLU ŞI RAPID AR FI DE FOLOSIT ,
NU POATE SĂ INLOCUIASCĂ CONTACTUL UMAN CLIENT-FUNCŢIONAR, UN LUCRU PE CARE OAMENII ŞI-L DORESC ATUNCI CAND IŞ I
PLANIFICA VIITORUL FINANCIAR, SPUN SPECIALIŞTII. IN SCHIMB, TEHNOLOGIA ESTE FOARTE UTILĂ PENTRU A FACE SUCURSALA
BANCARĂ CAT MAI CONFORTABILĂ ŞI PENTRU A LE OFERI CLIENŢILOR CARE-I TREC PRAGUL O EXPERIENŢĂ CAT MAI PERSONALĂ . . 21
LIPSA DE INCREDERE IN CEEA CE PRIVEŞTE SIGURANŢA SISTEMELOR INFORMATICE FOLOSITE ŞI ERORILE CARE AR PUTEA APĂREA IN
APLICAŢIILE INFORMATICE ESTE PRINCIPALUL MOTIV PENTRU CARE PERSOANELE JURIDICE DIN ROMANIA NU AR UTILIZA SERVICIILE
ELECTRONICE BANCARE, POTRIVIT UNUI STUDIU REALIZAT DE INSOMAR, IN PERIOADA 9-27 MAI 2005, PRINTRE
REPREZENTANŢII CU PUTERE DE DECIZIE DIN 191 DE COMPANII. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
POTRIVIT STUDIULUI, PRINCIPALUL MOTIV CARE STĂ LA BAZA UTILIZĂRII SERVICIILOR ELECTRONICE BANCARE ESTE, PENTRU
MAJORITATEA COMPANIILOR, ECONOMIA DE TIMP, URMĂTOARELE MOTIVE INTĂRIND IMPORTANŢA ECONOMIEI DE TIMP ŞI ANUME
EVITAREA AGLOMERAŢIEI ŞI REALIZAREA TRANZACŢIILOR IN TIMP REAL. STUDIUL REALIZAT DE INSOMAR ARATA CA
UTILITATEA SERVICIULUI HOME BANKING A PRIMIT 4,16 PUNCTE DIN 5, IAR INTERNET BANKING - 4,12 PUNCTE, ACESTE DOUA
CANALE DE DISTRIBUŢIE ELECTRONICA A SERVICIILOR BANCARE URMAND SĂ AIBĂ CEA MAI MARE UTILIZARE, IN VIITOR, IN
DEFAVOAREA MOBILE BANKING-ULUI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
2.3 ESTIMĂRI ŞI PREVIZIUNI IN CONTEXTUL INTEGRĂRII IN UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
DEŞI INVESTESC INIŢIAL CIRCA UN MILION DE EURO PENTRU FINALIZAREA UNUI SISTEM DE PLĂŢI ON-LINE, PANĂ LA URMĂ BĂNCILE
AU CHELTUIELI MAI PUŢINE ŞI, IN CONSECINŢA, CAŞTIGĂ MAI MULT PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
POTRIVIT AŞTEPTĂRILOR COMPANIILOR, DINTRE CELE TREI CANALE DE DISTRIBUŢIE ELECTRONICĂ A SERVICIILOR BANCARE, CEA
MAI MARE UTILIZARE IN VIITOR O VA AVEA INTERNET -BANKINGUL, PENTRU PERSOANE JURIDICE. IN SCHIMB, GRADUL CEL MAI MIC
DE UTILIZARE APARE LA MOBILE- BANKING, DEŞI TRENDUL CRESCĂTOR INREGISTRAT PE SEGMENTUL COMUNICAŢIILOR MOBILE VA
CONTINUA. PENTRU CLIENŢII BĂNCILOR, IN SPECIAL PERSOANE FIZICE, MOBILE-BANKING-UL, CARE OFERĂ POSIBILITATEA CA
FIECARE SĂ AIBĂ ACCES LA SERVICII BANCARE PE TELEFONUL MOBIL , NU A CRESCUT IN ACELAŞI RITM CA INTERNET-BANKING-UL ,
CARE OCUPĂ IN PREZENT PRIMUL LOC DIN PUNCTUL DE VEDERE ATAT AL NUMĂRULUI DE UTILIZATORI , CAT ŞI CA VALOARE A
TRANZACŢIEI, DIN CELE TREI TIPURI DE SERVICII LA DISTANŢA – INTERNET-BANKING, HOME-BANKING ŞI MOBILE-BANKING . . . . . . . . . 22
CU SIGURANŢĂ, ODATĂ CU INTEGRAREA IN UE, SERVICIILE ELECTRONICE SE VOR DEZVOLTA ŞI MAI MULT, DEOARECE ACCESUL LA
INFRASTRUCTURA NECESARĂ ŞI LA INFORMAŢIE VA FI MAI FACIL. UTILIZAREA INTERNET- BANKINGULUI DEPINDE DE GRADUL DE
,
FAMILIARIZARE A POPULAŢIEI CU NOILE TEHNOLOGII DE GRADUL DE PENETRARE A INTERNETULUI IN ANUMITE ZONE ALE ŢĂRII DE ,
I
POSIBILITATILE FINANCIARE ALE POPULAŢIEI PENTRU A AVEA UN COMPUTER SAU O CONEXIUNE NTERNET LA DOMICILIU . INSĂ ,
- -
MARELE AVANTAJ AL INTERNET BANKINGULUI FAŢĂ DE HOME BANKING ESTE TOCMAI FAPTUL CA POATE FI ACCESAT DE LA ORICE
I : , , ,
COMPUTER CONECTAT LA NTERNET DE LA SERVICIU DE ACASĂ DE LA UN PRIETEN DE LA UN INTERNET CAFE ETC - . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
PENTRU VIITOR, SPECIALIŞTII DIN PIAŢA BANCARĂ ŞI DIN CEA DE IT&C AUTOHTONĂ PREVĂD CA INTERNET-BANKINGUL IŞI VA
PĂSTRA ROLUL PRIMORDIAL IN CEEA CE PRIVEŞTE UTILIZATORII PERSOANE JURIDICE. SOLUŢIILE DE INTERNET-BANKING SUNT ŞI VOR
FI MEREU NECESARE COMPANIILOR, PRIN AVANTAJELE DE GESTIONARE A BANILOR DIN CONTURILE BANCARE. IN SCHIMB ,
UTILIZATORUL INDIVIDUAL POATE BENEFICIA DE COMERŢUL ELECTRONIC ŞI DE PLATA DIRECT CU CARDUL PRIN INTERNET FĂRĂ A
MAI APELA LA INTERNET-BANKING. PERSOANELE FIZICE AR PUTEA MIGRA CĂTRE MOBILE-BANKING. DACĂ NU PROMOVEAZĂ MA I
INTENS SOLUŢIILE DE INTERNET-BANKING ŞI MOBILE-BANKING, BĂNCILE PIERD UN MOMENT IMPORTANT, FAPT CARE AR PUTEA F I
SPECULAT DE PROMOTORII SOLUŢIILOR DE PLATA ELECTRONICĂ DIRECTĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . 23
CATEVA DINTRE MĂSURILE PE CARE OFICIALII LE-AR PUTEA LUA PENTRU A STIMULA INTERNET BANKING-UL SUNT CREAREA
POSIBILITĂŢII DE PLATĂ A TUTUROR TAXELOR, IMPOZITELOR ŞI OBLIGAŢIILOR LA BUGET, PROMOVAREA SERVICIILOR DE INTERNET
2
PRIN APLICAREA UNOR REDUCERI IN CAZUL EFECTUĂRII ELECTRONICE A TRANZACŢIILOR ŞI SPRIJINIREA RĂSPANDIRII PC-URILOR Ş I
A INTERNETULUI PE SCARA LARGĂ . CONFORM DECLARAŢIEI MINISTRUL COMUNICAŢIILOR, ZSOLT NAGY: "EBUSINESS-UL OFERĂ
INTREPRINZĂTORILOR ACCES LA O PIAŢĂ GLOBALĂ, DE SUTE DE MII DE UTILIZATORI. IN ROMANIA, 24% DIN POPULAŢIE
ACCESEAZĂ INTERNETUL CEL PUŢIN O DATĂ PE SAPTAMANĂ, DAR AVEM DE RECUPERAT DECALAJE SEMNIFICATIVE, LA NIVELUL UE
RATA MEDIE DE UTILIZARE A INTERNETULUI FIIND DE 45%. NE PROPUNEM CA PANĂ IN 2008, ROMANIA SĂ ATINGĂ MEDIA DE
UTILIZARE A INTERNETULUI DIN UNIUNE." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
IN CONCLUZIE, SE POATE SPUNE CA BĂNCILE CARE AU SERVICII DE INTERNET-BANKING ( BT, BRD, OTP BANK, ROMEXTERRA
BANK, ING BANK, BANC POST, ALPHA BANK, RAIFFEISEN BANK ŞI NU NUMAI) SUNT CELE MAI CAŞTIGATE IN PERSPECTIVA
EVOLUŢIEI PIEŢEI BANCARE ROMANEŞTI, IAR CELE CARE VOR LANSA PREA TARZIU ASTFEL DE SOLUŢII AR PUTEA SĂ AIBĂ
DIFICULTATI, PENTRU CĂ ŞI PIAŢA ROMANEASCA SE VA TRANSFORMA ŞI CU SIGURANŢA NU VA COPIA SITUAŢIA ACTUALA DIN
EUROPA ŞI STATELE UNITE ALE AMERICII, CI VA TINDE SĂ SARĂ PESTE NIŞTE ETAPE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . 23
CAP.3 SCURTĂ INCURSIUNE ÎN SECTORUL DE INTERNET-BANKING DIN SUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
3.1 ETAPELE DEZVOLTĂRII PRODUSELOR ELECTRONICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
BĂNCILE ŞI INSTITUŢIILE FINANCIARE DIN AMERICA AU PARCURS DEJA 2 ETAPE DISTINCTE IN PROCESUL DE FURNIZARE A
SERVICIULUI INTERNET BANKING. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
PRIMA ETAPĂ POATE FI NUMITĂ ”FAZA TIMPURIE DE ADOPTARE A SERVICIULUI” CE A DURAT PANĂ IN ANUL 2002. IN TOT ACEST
TIMP BĂNCILE AU AVUT POSIBILITATEA DE A DOBANDI UN AVANTAJ STRATEGIC REAL IN FAŢA COMPETITORILOR PRIN
I
IMPLEMENTAREA SERVICIULUI NTERNET BANKING. MAJORITATEA ACESTOR BĂNCI AU OBSERVAT CĂ 15% DINTRE CLIENŢII LOR
-
AU UTILIZAT SERVICIUL IMEDIAT CE LE A FOST PUS LA DISPOZIŢIE . BĂNCILE CARE AU PARCURS DEJA ACEASTA ETAPĂ DEŢIN UN
AVANTAJ MARE PE PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ FAŢĂ DE CONCURENŢII INTRAŢI MAI TARZIU IN JOC. ACEIA CARE AU COMBINAT
ACEST AVANTAJ CU EFORTURI BAZATE PE CREŞTEREA BENEFICIILOR CLIENŢILOR, SE POT BUCURA ACUM DE PROFITURI TOT MA I
MARI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
FAZA A II-A IN DEZVOLTARE SERVICIULUI INTERNET BANKING SE BAZA PE ”FUNCŢIONALITATE” ŞI A DURAT PANĂ IN ANUL 2004 .
IN ACESTA PERIOADĂ, ETAPA DE IMPLEMENTARE S-A ESTOMPAT IAR BĂNCILE S-AU PUTUT DIFERENŢIA INTRE ELE PRIN FUNCŢII Ş I
PARTICULARITĂŢI SUPERIOARE. CEL MAI BUN EXEMPLU AR FI AICI TRANZACŢIILE ONLINE CARE NU AU AVUT O DISPONIBILITATE
FOARTE RIDICATĂ LA INCEPUT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
IN ZILELE NOASTRE INTERNET BANKING-UL A DEVENIT UN PRODUS DE UZ CURENT. STUDIILE FĂCUTE DE SOCIETATE
BANCHERILOR AMERICANI ARATĂ CĂ 90% DINTRE CLIENŢII TUTUROR BĂNCILOR AU ACCES LA INTERNET BANKING ŞI DOAR
BĂNCILE MICI SAU CELE SPECIALE (NON-RETAIL) NU OFERĂ POSIBILITATE TRANZACŢIILOR ONLINE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
IN URMĂ STUDIILOR EFECTUATE PE PIAŢA DIN AMERICA SERVICIUL INTERNET BANKING A FOST ADESEA ASOCIAT CU CREŞTEREA
PROFITULUI ATAT PENTRU BĂNCI CAT ŞI PENTRU UTILIZATOR . PENTRU A-ŞI MAXIMIZA PROFITURILE IN URMA INVESTIŢIILOR FĂCUTE ,
BĂNCILE CE FURNIZEAZĂ SERVICII ONLINE AU LA DISPOZIŢIE TREI CATEGORII DE INFORMAŢII CE POT FI FOLOSITE IN ACEST SCOP .
PENTRU INCEPUT, BANCA TREBUIE SĂ OBŢINĂ INFORMAŢII DESPRE CLIENŢII CEI MAI BUNI CARE INSEAMNĂ PROFITURI MARI PENTRU
BANCĂ. FOLOSIREA CELUI MAI BUN CANAL DE FURNIZARE A DATELOR ESTE O ALTĂ NECESITATE IN CREŞTEREA PROFITURILOR ŞI NU
IN ULTIMUL RAND COSTURILE ŞI COMISIOANELE CELE MAI BUNE ADUC PROFIT. FOLOSITE IN TANDEM ACESTEA POT FI UTILIZATE
PENTRU SPORIREA GRADULUI DE PROFITABILITATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
IN ZILELE NOASTE MULTE BĂNCI AU DEVENIT MAI SELECTIVE, CU CLIENŢII LOR INCERCAND SĂ EVITE ACEI CLIENŢI CARE AU
RESURSE FINANCIARE MICI DEOARECE PENTRU ACESTEA FOLOSIREA SERVICIULUI INTERNET BANKING NU REPREZINTĂ DECAT UN
COST SUPLIMENTAR ŞI NU UN AVANTAJ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
SURSA: HTTP://WWW.BAI.ORG/BANKINGSTRATEGIES/2005-JUL-AUG/ONLINE/INDEX.ASP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . 26
3.2. SIGURANŢA ŞI INCREDEREA IN SERVICIUL INTERNET BANKING . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
STUDIILE ARATĂ CĂ METODA TRADIŢIONALĂ DE FOLOSIRE A PAROLEI , UTILIZATĂ DE CĂTRE CLIENŢI PENTRU A ACCESA CONTURILE
BANCARE PRIN INTERNET ESTE PREA UŞOR DE COMPROMIS ŞI NU MAI REPREZINTĂ UN MOD EFECTIV DE AUTENTIFICARE A
UTILIZATORULUI. ODATĂ CE O PERSOANĂ NEAUTORIZATA AFLA PAROLA PRIN “ PHISHING”, E-MAIL SAU ALTE TEHNICI, CONTURILE
CLIENTULUI ŞI INFORMAŢIILE PERSONALE SUNT IN PERICOL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
SURSA: HTTP://WWW.DBRESEARCH.COM/PROD/DBR_INTERNET_EN-PROD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . 27
DUPĂ UN DECENIU DE UTILIZARE, DEZVOLTARE ŞI PUBLICITATE A SERVICIULUI DE INTERNET BANKING IN STATELE
UNITE ,”PHISHING-UL”, FURTUL IDENTITATII ŞI ALTE FORME DE FRAUDE ONLINE AU DEVENIT PARTE A MENTALITĂŢII POPULARE .
ACESTE TIPURI DE FRAUDE AU FĂCUT MULŢI UTILIZATORI SAU POTENŢIALI UTILIZATORI AI SERVICIULUI INTERNET BANKING SĂ
DEVINĂ INTERESAŢI MAI MULT DE ASPECTELE NEGATIVE DECAT DE CELE POZITIVE ALE SERVICIULUI . IN URMĂ UNUI STUDIU APLICAT
IN RANDUL PERSOANELOR CE DEŢIN CONTURI BANCARE, APROXIMATIV 40% DINTE CEI INTERVIEVAŢI AU RĂSPUNS CA NU AU
INCREDERE IN TRANZACŢIILE PE INTERNET . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
SURSA: HTTP://WWW.GII.CO.JP/ENGLISH/MT42284-ONLINE-BANKING.HTML . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
DEŞI SERVICIILE ELECTRONICE POT ADUCE UN NUMĂR MARE DE BENEFICII UTILIZATORULUI ŞI O NOUA OPORTUNITATE DE AFACER I
PENTRU BĂNCI, IN FINAL ACESTE SERVICII DUC LA CREŞTEREA CU MULT A GARDULUI DE RISC BANCAR. CHIAR DACĂ MAJORITATE
3
PERSOANELOR DIN USA AU CONTURI DESCHISE LA BACI CE OFERĂ ŞI SERVICIUL INTERNET BANKING, DOAR 6% DINTRE E I
UTILIZEAZĂ ACESTE SERVICII ............................................................... ....................
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
SURSA: HTTP://WWW.IMF.ORG/EXTERNAL/PUBS/FT/FANDD/2002/09/NSOULI.HTM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . 27
IN TIMP CE UN NUMĂR MARE DE FORŢE GUVERNAMENTALE ŞI DIN INDUSTRIA BANCARĂ SE LUPTĂ IMPOTRIVA FRAUDEI BANCARE ,
INSTITUŢIILE FINANCIARE CONTINUĂ SĂ INVESTEASCĂ TOT MAI MULT IN SERVICIILE PE INTERNET. INTR-O ERĂ IN CARE ŞI CEA MA I
MARE INSTITUŢIE FINANCIARĂ ESTE DISPUSĂ SĂ LUPTE PENTRU FIECARE CLIENT , INVESTIŢIILE ŞI BENEFICIILE FINANCIARE SUNT
PREA MARI PENTRU A DA INAPOI, IN CIUDA GRIJILOR LEGATE DE SIGURANŢA DATELOR. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 28
SURSA: HTTP://WWW.GII.CO.JP/ENGLISH/MT42284-ONLINE-BANKING.HTML . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
CLIENŢII SUNT PREOCUPAŢI DE SECURITATEA TRANZACŢIILOR ONLINE ŞI DE ACEEA SUNT RECEPTIVI LA INTRODUCEREA UNOR NO I
FORME DE AUTENTIFICARE, ACEASTA FIIND PERCEPUTĂ CA O CALE BUNĂ IN CREŞTERE SIGURANŢEI ŞI INCREDERII UTILIZATORILOR
ACESTUI SERVICIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
3.3 ESTIMĂRI ŞI PREVIZIUNI PRIVIND UTILIZATORII SERVICIILOR DE INTERNET BANKING . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . 28
DATORITĂ FAPTULUI CA FIECARE PIAŢA ARE FACTORI DIFERIŢI DE INFLUENŢARE A CREŞTERII NUMĂRULUI DE UTILIZATORI, PENTRU
A INŢELEGE VIITORUL IN CEEA CE PRIVEŞTE SERVICIUL DE INTERNET BANKING ESTE IMPORTANT SĂ SE ŞTIE MĂRIMEA BAZEI DE
UTILIZATORI ŞI CE FEL DE CREŞTERE POATE FI AŞTEPTATĂ PE FIECARE PIAŢA IN PARTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . 29
INSTITUŢIILE FINANCIARE TREBUIE SĂ SE FOLOSEASCĂ ŞI DE INFORMAŢII DEMOGRAFICE LEGATE DE CLIENŢII LOR PENTRU A F I
SIGURI CA PIAŢA ŢINTĂ DEFINITĂ DE EI CORESPUNDE CU REALITATEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
UN STUDIU FĂCUT PE ACEASTA PIAŢA OFERĂ UN PROFIL AL UTILIZATORILOR: 60% DINTRE UTILIZATORII ACESTUI SERVICIU AU
VARSTA CUPRINSĂ INTRE 28-39 ANI COMPARATIV CU 38% UTILIZATORI CE AU VARSTA INTRE 18-27 ANI. STUDIILE
DEMONSTREAZĂ ASTFEL CA PIAŢA ŢINĂ ESTE REPREZENTATĂ DE PERSOANE CU VARSTE CUPRINSE IN INTERVALUL 28-39 ANI . . . . . . 29
TOT ACEST STUDIU ARATĂ CĂ BĂRBAŢII SUNT MULT MAI DISPUŞI SĂ FOLOSESCA SERVICIUL INTERNET BANKING FAŢĂ DE FEMEI .
APROXIMATIV 40% DINTE BARBATII CARE DISPUN DE CONEXIUNE LA INTERNET INCEARCĂ SERVICIILE ELECTRONICE OFERITE DE
BĂNCI, IN TIMP CE DOAR 10% DINTRE FEMEI SUNT INTERESATE DE FOLOSIREA ACESTOR SERVICII . CA ŞI ALTE ACTIVITĂŢI PE
INTERNET ONLINE BANKINGUL ESTE FOLOSIT CEL MAI ADESEA DE PERSOANELE CARE AU VENITURI DE 75,000$ SAU MAI MULT. . 29
SURSA: HTTP://WWW.CLICKZ.COM/SHOWPAGE.HTML?PAGE=3481976 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
PE PIAŢA BANCARE DIN AMERICA SERVICIILE DE INTERNET BANKING S-AU DEZVOLTAT FOARTE REPEDE, FIIND ADOPTATE DE
CĂTRE MULTE BĂNCI CARE AU FĂCUT DIN ACEST SERVICIU O COMPONENTĂ PRINCIPALĂ A AFACERII LOR ŞI O STRATEGIE DE
MARKETING . SERVICIUL DE INTERNET BANKING A FOST ACTIVITATEA CEA MAI DE SUCCES DIN ULTIMII 5 ANI IN USA, CU 53
MILIOANE DE UTILIZATORI CE REPREZINTĂ 44% DIN POPULAŢIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
INTERNET BANKING-UL ARE UN IMPACT SEMNIFICATIV IN PROFITABILITATEA BĂNCILOR CARE AU INTRODUS ACEST SERVICIU IN
AFACEREA LOR .VITEZA CU CARE SERVICIUL INTERNET BANKING DUCE LA CREŞTEREA PROFITABILITATII DEPINDE, IN PARTE, DE
ACCENTUL PUS DE FIECARE BANCĂ PE SERVICIUL PROPRIU ŞI BINEINŢELES DE NUMĂR DE UTILIZATORI. INDUSTRIA BANCARĂ VA F I
DIVIZATĂ PE VIITOR IN BĂNCI CARE DISPUN DE POSIBILITATEA EFECTUĂRII TRANZACŢIILOR ONLINE ŞI BĂNCI CARE NU PUN LA
- I ,
DISPOZIŢIA CLIENŢILOR SĂI POSIBILITATE DE A ŞI ACCESA CONTURILE PRIN NTERNET MAJORITATEA ACESTORA FIIND BĂNCI DE
DIMENSIUNI MICI . ACESTE INSTITUŢII CARE NU AU LUAT IN CONSIDERARE IMPLICAREA SERVICIULUI INTERNET BANKING IN
STRATEGIILE LOR DE AFACERI, VOR AVEA DE PIERDUT PE VIITOR DEOARECE EXISTĂ O CREŞTERE SUBSTANŢIALĂ IN CEREREA
CLIENŢILOR PENTRU SERVICII ONLINE. ACEASTA SUGEREAZĂ ŞI FAPTUL CA MĂRIMEA BAZEI DE CLIENŢI CARE UTILIZEAZĂ SERVICIUL
DEPINDE IN CEA MAI MARE PARTE DE DEZVOLTAREA UNOR SERVICII NOI ŞI MAI BUNE ŞI NU NEAPĂRAT DE REDUCEREA PRETURILOR
PENTRU FURNIZAREA ACESTORA ................................................................ .................
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
PE VIITOR SE PRECONIZEAZĂ CĂ SERVICIILE ELECTRONICE IŞI VOR CONTINUA DEZVOLTAREA ŞI ASTFEL SĂ DEVINĂ DIN CE IN CE MA I
PROFITABILE PENTRU INSTITUŢIILE BANCARE, ODATĂ CU MATURIZAREA ŞI DEZVOLTAREA GENERAŢIILOR VIITOARE CARE SE
AŞTEAPTĂ SĂ FIE MAI CULTE DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
SURSA:HTTP://WWW.OCC.TREAS.GOV/NETBANK/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
CAP 4 PREZENTAREA CRITERIILOR DE COMPARAŢIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
4.1 ERGONOMICITATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
4.2 SECURITATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
4.3 FUNCŢIONALITĂŢI ALE PRODUSULU I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
4.4 ASISTENŢĂ TEHNICĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
4.5 FORMALITĂŢI NECESARE SUBSCRIERI I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
4.6 COSTUR I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
4.7 PROMOVAREA PRODUSELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
TABEL NR.3 PUNCTAJE MAXIME ACORDATE CRITERIILOR ŞI SUBCRITERIILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
CAP. 5 PUNCTAJE ACORDATE BĂNCILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
4
CAP. 6 CONCLUZII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Cap. 1 Internet-banking-componentă a electronic-banking
1.1 Definiţia şi componentele electronic banking-ului
Domeniul bancar este un domeniu in continuă schimbare, in continuă evoluţie .Ca atare,
băncile şi-au făcut din dorinţa de a fi mereu in contact cu cele mai noi evoluţii din domeniul
bancar, o filosofie proprie. Măsuri cum ar fi cele de modernizare ale sistemului informatic al
băncilor sau de dezvoltare a infrastructurii acestora au devenit pentru bănci realităţi cotidiene
de netegăduit. De altfel sondaje recente au confirmat următorul fapt: clienţii vor ca in relaţia
cu băncile totul să se deruleze cat mai rapid posibil şi cu eficienţă maximă. Clienţii
economisesc timp şi bani folosind serviciile online prin intermediul cărora ţin legătura cu
băncile lor.
In Romania, relativ recenta dezvoltare a serviciilor Internet a făcut ca segmentul e-banking
să fie incă in stadiu incipient, băncile reuşind de-abia in ultimii doi-trei ani să-şi pună la punct
infrastructura necesară. In prezent, sub o formă sau alta, cateva bănci oferă servicii bancare
online: Banc Post, BCR, Volksbank, HVB, BCIT, Banca Transilvania ca să le enumerăm doar
pe cele mai cunoscute de public.
Sectorul financiar-bancar romanesc se confruntă in prezent cu situaţia internaţională de
profil, dominată de noul ecosistem financiar. e-business, e-commerce, e-finance sunt termeni
ce tind să devină populari in randul unor categorii tot mai largi de consumatori sau furnizori de
servicii. Mai exact, asistăm la procesul de naştere a "comerţului virtual", la resistematizarea
modelelor existente de distribuţie/recepţie a serviciilor şi, in fine, la reconsiderarea relaţiilor cu
clientul.
Dacă in trecut canalul de accesare a contului era exclusiv sucursala respectivei bănci unde
clientul se prezenta la ghişeu, lucrurile au inceput să evolueze odată cu intrarea pe piaţa a
cardurilor şi a bancomatelor. Pe acest trend de reducere a timpului necesar pentru operaţiunile
bancare a apărut home-bankingul (practic o simpla conexiune intre banca şi client),
internetbankingul,
care, la randul sau, este dependent de un calculator aflat intr-o poziţie fixa la birou
5
sau acasă. Acestea au fost deschizătoarele de drum pentru mobile-banking, un serviciu care
permite accesarea mai multor informaţii financiar-bancare folosind numai telefonul mobil.
Piaţa bancară este una dintre ofertantele de produse şi servicii care sunt deosebit de
dinamice şi care trebuie permanent adaptate nevoilor in mişcare ale oamenilor. In pasul alert al
evoluţiei tehnologice se mişca şi piaţa bancară mondiala. Astfel era doar o problema de timp
pană cand băncile romaneşti se vor alinia standardelor băncilor europene şi mondiale, care au
deschis drumul serviciilor bancare prin Internet.
Acestea sunt abia la inceput in ţara noastră, iar tehnologia mereu in dezvoltare
serveşte perfect serviciul apărut in urmă nevoii apărute, in pas cu evoluţia societarii, aceea de a
economisi timpul şi de a face cat mai mult pentru a ne uşura existenta. Din acest motiv servicii
bancare prin Internet vin spre a servi exact acest segment al populaţiei care doreşte să
economisească timp, doreşte să se scutească de necesitatea deplasării pană la sediul unei bănci
pentru a efectua o serie de operaţiuni care, cu ajutorul unui terminal conectat la Internet şi cu
ajutorul unor coduri de identificare, pot fi realizate din casa sau de la birou.
E-banking (electronic banking), cunoscut şi sub numele de electronic found
transfer ("transfer electronic de bani"), utilizează computerul şi tehnologiile electronice ca
suport pentru efectuarea de plăţi şi alte operaţii bancare.
Serviciile bancare electronice cuprind trei componente: Internet banking, home banking
şi mobile banking. Dacă pentru primele doua (internet banking şi home banking) ai nevoie de
un calculator conectat la reţeaua de Internet, pentru ultima (mobile banking) nu iţi trebuie
decat
un telefon mobil. Beneficiarul de e-banking poate fi orice persoana fizica sau juridica
rezidenta. Asta inseamnă ca, indiferent dacă eşti angajat sau angajator, acum poţi să iţi platesti
facturile, taxele, impozitele, amenzile etc. prin simpla "butonare" a unui calculator sau telefon
mobil, indiferent de locul in care te afli.
Electronic banking (e-banking) este un instrument prin care se economisesc timp,
energie şi bani, atat pentru clienţi cat şi pentru instituţiile bancare. Serviciile bancare oferite de
bănci zilnic clienţilor lor, prin contact direct, sunt foarte costisitoare. E-banking se adresează
firmelor ce pot avea legătură cu banca prin intermediul unui computer. In cazul acestor
aplicaţii, principiul de funcţionare se bazează fie pe o aplicaţie software a emitentului, instalată
la sediul deţinătorului, pe o staţie de lucru individuală sau in reţea, fie accesul se face prin
Internet.
Acest sistem permite firmelor vizualizarea situaţiei conturilor curente deschise la banca cu care
sunt in contact şi operarea, prin propriul computer, in aceste conturi. Astfel se pot realiza plăţi
atat in ţară cat şi in străinătate fără a fi necesară deplasarea utilizatorului la bancă. Electronic
banking este un sistem ce dă posibilitatea utilizatorilor să verifice operaţiunile privind plăţile
6
inainte de transmiterea acestora către bancă, aceştia rămanand direct răspunzători in ceea ce
priveşte corectitudinea datelor transmise băncii. Confidenţialitatea operaţiunilor se realizează
prin parole unicat pentru fiecare utilizator in parte, prin criptarea datelor vehiculate, procesul
de comunicare fiind controlat printr-o cheie dinamică individuală.
Serviciile bancare electronice sunt impărţite in trei categorii: Internet Banking, Home
Banking şi Mobile Banking. Internetul aduce banca la client chiar posibilitatea de alege intre
Internet banking, home banking sau mobile banking. Tranzacţii prin instrumente de plata
electronică, de tipul Internet banking, pot fi efectuate de mai mult timp la băncile romaneşti.
Este foarte simplu să se beneficieze de aceste servicii. Aceste servicii permit derularea
unor tranzacţii bancare cu ajutorul calculatorului conectat la Internet (Internet Banking şi
Home Banking) sau al telefonului mobil (Mobile Banking). Astfel, prin intermediul serviciului
de Internet Banking, utilizatorul are posibilitatea de a realiza operaţiuni bancare in lei şi/ sau
valuta, online, de la distanţa.
Prin Home Banking pot fi aflate informaţii detaliate despre situaţia curenta a conturilor
(de card, de depozit sau de credit), precum şi despre istoricul tranzacţiilor realizate. In plus,
prin intermediul unei aplicaţii informatice furnizate de banca, se pot efectua o serie de
operaţiuni bancare fără a fi necesară deplasarea la sediul băncii. Serviciile Home banking
presupun existenta unui calculator performant in dotarea băncii la care se conectează clientul
pe baza unui terminal video amplasat la domiciliul sǎu.1
Home banking este de regulă utilizat de clienţii individuali, persoane fizice şi mici agenţi
economici, care doresc să aibă acces prin intermediul mijloacelor de telecomunicaţie la centrul
computerizat al instituţiei lor financiare. Legăturile se realizează prin intermediul unor aparate
telefonice speciale (phone banking) sau al computerelor personale echipate cu modem.
O altă formă de home banking există in Franţa, unde terminale videotext (Minitel) dau
utilizatorilor un acces direct la serviciile de home banking furnizate de cele mai multe bănci
mari. In S.U.A. cateva companii regionale de telefoane pun la dispoziţia clienţilor din zona lor
de activitate servicii cum ar fi: efectuarea plăţilor privind facturile, interogarea conturilor şi
transferurile de fonduri. In plus, cateva companii private explorează posibilităţile oferite de
televiziunea prin cablu, in vederea utilizării acesteia in scopurile home banking-ului.
Mobile banking (m-banking), care reprezintă o alternativă la serviciile prezentate mai
sus şi permite efectuarea unor operaţiuni intre clienţi şi banca lor prin intermediul telefonului
mobil. Acest sistem este rapid, sigur, eficient şi permite accesul la informaţiile bancare nonstop
şi de la distanţă. Informaţiile apar afişate pe ecranul telefonului mobil sub formă de
mesaje, care sunt stocate timp de trei zile dand astfel posibilitatea utilizatorului de a le citi şi in
1 Trenca Ioan-Metode şi Tehnici Bancare, Editura Casa Cartii De Ştiinţa, Cluj-Napoca 2003
7
situaţia descărcării acumulatorului sau ieşirii din aria de acoperire a reţelei de telefonie mobilă.
Utilizatorii trebuie să fie posesori de debit carduri emise de banca prin care se efectuează
operaţiunea, să fie abonaţi la o societate de telefonie mobilă şi să aibă un contract cu banca
pentru serviciul respectiv. In urmă indeplinirii acestor condiţii clienţii primesc un “user name”
şi o parolă.
Operaţiunile care se pot realiza prin mobile banking sunt: interogarea privind soldul
contului de card şi obţinerea unui miniextras de cont cuprinzand ultimele cinci tranzacţii;
transfer de fonduri intre conturile de card ale clientului; solicitarea blocării contului de card la
ATM (aparate automate bancare de scos bilete de bancă) sau POS (punct de vanzare). Pentru a
oferi clienţilor săi o libertate de mişcare mai mare, băncile au inceput să pună la dispoziţie
servicii de mobile banking. In funcţie de operatorul de telefonie mobila la care sunteţi conectat,
puteţi alege una din cele trei variante de servicii oferite de BRD (cu Orange), BCR (cu Connex,
Orange, Zapp şi CosmoRom) şi Raiffeisen Bank (cu Connex). Mobile banking-ul permite
obţinerea mai multor informaţii financiar-bancare, indiferent de zi sau de ora, folosind numai
telefonul mobil, fără a merge la banca, la bancomat sau la un calculator conectat la Internet.
Pentru fiecare solicitare de informaţii se primeşte un mesaj text care este tarifat ca SMS de
către compania de telefonie.
Prin Mobile Banking băncile oferă clienţilor informaţii financiar-bancare, private sau
publice, sau posibilitatea de a derula unele tranzacţii direct de pe telefonul mobil. Acest
serviciu este furnizat de banca in parteneriat cu unul sau mai mulţi operatori de telecomunicaţii
mobile prezenţi pe piaţa romaneasca. Tot mai mulţi romani apelează la e-banking.
Tendinţele de viitor in mobile banking este lărgirea gamei serviciilor oferite, punand la
dispoziţia clienţilor săi şi informaţii precum cursul de schimb valutar, istoricul ultimelor
tranzacţii din cont, fonduri dintr-un cont in altul, plata facturilor telefonice direct din cont pe
baza unui mesaj SMS mobil sau transmiterea de mesaje clienţilor cu privire la soldul contului
la orice modificare intervenită in cont. Ultima facilitate, şi anume transmiterea de mesaje de tip
,,push” – fără solicitarea prealabilă a clientului – este foarte utilă pentru prevenirea şi
identificarea imediată a oricărei tentative de fraudă.
Internetul este considerat canalul de distribuţie cu potenţialul cel mai ridicat atat din
punct de vedere al atragerii de noi clienţi, cat şi al volumului de operaţiuni bancare datorită
globalizării acestuia; prin Internet sunt oferite serviciile de Internet banking: vizualizarea
conturilor, operaţiuni de incasări şi plaţi din conturi curente sau de card, care pot fi de debit sau
de credit, depozite, cereri de credite, solicitări de carduri, schimburi valutare.
Avantajul acestui canal de distribuţie il reprezintă pe de o parte accesul extrem de facil:
orice calculator conectat la Internet (inclusiv Internet Cafe), iar pe de alta parte faptul ca
8
utilizatorul nu mai este nevoit să se deplaseze la banca pentru efectuarea operaţiunilor.
Serviciile de Internet banking au apărut ulterior celui de Home banking, care presupun
deţinerea de către client a unei linii telefonice, a unui calculator conectat la un modem şi a unui
program specific de instalare din partea băncii. Chiar dacă gama de servicii oferite este
aproximativ aceeaşi, serviciile de Internet banking sunt mai accesibile şi mai ieftine din
punctul de vedere al echipamentelor şi al software-ului.
Furnizarea serviciilor de Internet au cunoscut o creştere spectaculoasa mai ales datorită
utilizării Internet-ului la scara larga.
După cum se observa in imaginile următoare, numărul de utilizatori de Internet a crescut
exponenţial. 2
Fig. Nr.1 Număr de utilizatori internet in Romania
2 Sursa: http://www.mediawebdesign.ro/internet.html
9
3Fig. Nr. 2 Numar utilizatori internet pe perioada 2001-2006
Conform unui raport realizat de PricewaterhouseCoopers, rata creşterii numărului de
utilizatori de Internet din Romania este de un milion pe an. In 2006, 5,5 milioane de romani vor
accesa, conform raportului, Internetul.
Dacă in 2000 doar 3,6 % dintre romani deţineau un calculator, in 2003 această cifră a
crescut la 10%, potrivit statisticilor. Datele furnizate de Ministerul Comunicaţiilor şi
Tehnologiei informaţiilor arata că in 2003, la nivelul ţării, existau 2,1 milioane de calculatoare
personale.
Rata de utilizare a internetului in randul populaţiei va creşte pană in 2007 de la 28%a,
cat este in prezent, la 33 la suta, adică la aproximativ şapte milioane de utilizatori, Romania
apropiindu-se in felul acesta de media europeană, a declarat Ministrul Comunicaţiilor şi
tehnologiei informaţiei, Zsolt Nagy, la lansarea campaniei "Lasă-ţi amprenta pe net!".
e-Business
Conform unui studiu de piaţă realizat la inceputul anului 2004, dintre companiile
romaneşti listate in Pagini Aurii care folosesc Internetul in prezent, 59.2% folosesc Internetul
ca instrument de comunicare in afaceri şi 15.1% utilizează Internetul pentru tranzacţii
financiare/bursiere online.
Activităţi pentru care se
utilizează Internetul
Structura pe tip de conexiune
Conexiun
e Dial-up (1)
(baza=467)
Conexiun
e Dedicată (2)
(baza=243)
Total
Companii
(baza=650)
%*
E-mail 98.1 99.4 98.5
3 Sursa: www.pwc.com
10
Internet browsing 63.3 81.4 67.8
Transfer de fişiere (download şi
upload)
58.5 71.2 61.2
Găzduirea paginii WEB 34.5 51.8 38.5
Inregistrare de domeniu 20.1 26.0 21.4
Tranzacţii financiare/ bursiere
on line
14.4 18.9 15.1
Chat 9.5 27.6 15.0
e-Commerce 11.4 11.4 10.7
VOIP (PC - PC) 2.9 8.3 4.5
VOIP (prin VPN) 2.4 5.6 2.1
Tabel nr.1 Statistici privind activităţi pentru care se utilizează internet-ul
Pentru următoarele 12 luni folosirea Internetului inregistrează un trend ascendent
pentru aproximativ trei sferturi din companiile ţintă (72.8%). 35.2% dintre companiile care
folosesc servicii dedicate folosesc conexiunile în bandă largă.
In viitor, 63.6% dintre companiile care doresc să upgradeze conexiunea la Internet
preconizează că vor folosi banda largă.
Internet banking, care se adresează clienţilor unei bănci ale căror computere au acces
la Internet. In conceptul programului, accesul este asigurat non-stop (24 ore din 24 şi in toate
zilele anului). Se pot transmite operaţiuni de tranzacţionare in lei şi in valută, transferuri
valutare şi alte operaţiuni de retail privind cardurile de credit/debit. Confidenţialitatea
operaţiunilor, datelor şi informaţiilor se realizează prin tehnologia de criptare, prin certificate
digitale de identitate emise de instituţii autorizate. Aceste sisteme protejează reţeaua internă a
băncii faţă de accesul unor intruşi precum şi faţă de inchiderea automată a sesiunii de lucru
după trecerea unui anumit timp de inactivitate.
In domeniul electronic momentan se oferă trei tipuri de servicii bancare prin Internet:
· Informaţional: acesta este nivelul de baza al serviciilor bancare prin Internet. Aici
banca are un serviciu de marketing care cuprinde informaţii referitoare la produsele şi
serviciile oferite pe un server independent.
· Comunicaţional: acest tip de serviciu oferă un anumit grad de interacţiune intre
sistemul băncii şi client. De obicei acesta este limitat la schimbarea codului de acces,
11
schimbarea informaţiilor referitoare la client, informaţii despre conturile clientului,
statistici sau studii efectuate.
· Tranzacţional: acest nivel permite clienţilor efectuarea de tranzacţii, plaţi şi incasări
din şi in conturi, transferuri precum şi alte tipuri de operaţiuni
Indiferent care dintre aceste variante este adoptată, exista o gama bine definită de servicii
oferite prin Internet. Acestea sunt: deschiderea de conturi şi cărţi de credit; transferul de
fonduri intre diferite conturi; plata facturilor; aflarea detaliilor despre contul personal;
preluarea informaţiilor personale pe computerul utilizatorului, ca baza de date pentru diverse
programe financiare.
In figura următoare, se regăseşte clasificarea componentelor de electronic banking, in
cadrul băncilor din S.U.A. După cum se observǎ, tot mai multe servicii de electronic-banking
işi fac loc in sectorul financiar-bancar. In Romania au apărut deja servicii de internet-
tradingtranzacţionare
de acţiuni online la bursele de valori locale.
Următorul domeniul in care canalul de distribuţie alternativa ar putea avea impact asupra
profitabilitatii este cel al asigurărilor.
12
Fig. Nr.3 Componentele electronic-banking
13
CAP. 2 Perspectivele privind serviciile electronice din
România.
2.1 Situaţia actuală
In băncile romaneşti există o mare varietate de sisteme informatice, utilizarea
serviciilor electronice bancare bazate pe tehnici moderne este incă intr-un stadiu incipient.
Acest lucru poate constitui un avantaj deoarece se pot alege de la bun inceput soluţiile optime
verificate de practica bancară internaţională. Implementarea metodelor moderne in activitatea
bancară romaneasca necesită nu doar eforturi financiare deosebite ci trebuie depăşite şi
mentalitatile care incă mai persistă atat la nivelul factorilor decizionali, cat şi la nivelul
consumatorilor de servicii electronice bancare.
Este de semnalat că, in prezent, soluţiile de internet-banking nu există in portofoliul
tuturor băncilor din Romania, ceea ce arată că piaţa romanească este intarziata in acest
domeniu. Exista doua categorii de bănci: unele care in ultimii ani s-au focalizat mai mult pe
partea de credite şi pe dezvoltarea filialelor şi altele care şi-au dezvoltat deja soluţiile de
internet-banking şi chiar le promovează. Pe termen mediu – 4 sau 5 ani –, cand sistemul bancar
din Romania va ajunge la o oarecare maturitate, ambele categorii vor inţelege ca, speculand
disponibilitatea clienţilor de a incerca serviciile speciale, vor realiza castiguri mai mari.
Adriana Ticau, secretar de stat pentru Tehnologia Informaţiei , a declarat ca "Dezvoltarea
plaţilor online constituie o necesitate pentru alinierea comerţului electronic din Romania la cel
mondial şi aceasta inseamnă, in primul rand, adoptarea aceloraşi standarde şi proceduri", a
declarat Adriana Ticau, secretar de stat pentru Tehnologia Informaţiei. 4
Totuşi, serviciile bancare de plăţi la distanţa iau o amploare din ce in ce mai mare in
ţara noastră, deşi, la potenţialul oferit de aceasta piaţă, paşii sunt de furnica, nu de uriaş.
Clienţii incep să se obisnuiasca cu noile tehnologii, destul de putini sunt dispuşi să se deplaseze
la banca pentru a efectua operaţiunile necesare, plăţi, transferuri, depozite, schimburi valutare.
Astfel, numărul de utilizatori ai instrumentelor de plată la distanţa (internet/mobile/home
banking) a crescut de cinci ori in ultimii doi ani, ajungand la aproximativ 118.000, potrivit
MCTI (Ministerul Comunicaţiei şi Tehnologiei Informaţiei). In primul trimestru din acest an,
s-au efectuat 2,2 milioane de tranzacţii in valoare de 25 mld. Euro, in creştere cu 220% raportat
la anul 2005 şi respectiv 360% faţă de aceeaşi perioadă din 2004. Gradul de utilizare ale
acestor instrumente a avut o medie de 30 de tranzacţii per utilizator in trimestrul I din acest an,
4 Sursa : www.smartbank.ro
14
ceea ce inseamnă in jur de 10 tranzacţii pe lună. . "Trebuie să ne preocupam tot mai mult de
domeniul securităţii datelor, să vedem cum putem creşte increderea cetăţenilor in astfel de
instrumente. Provocarea şi oportunitatea de afaceri din perioada următoare sunt reprezentate
de
siguranţa acestora.", a declarat Zsolt Nagy, ministrul Comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei.5
Incepand cu data de 1 aprilie 2006 au fost avizate conform Ordinului MCTI nr.218/2004
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă, de tipul aplicaţiilor
internet-banking, home-banking sau mobile-banking următoarele instrumente, emise de 27 de
banci, data valabilităţii acestor avize fiind 01.04.2007.
Nr.
Crt.
Denumire bancă Denumire instrument Tip instrument
1
ABN AMRO Bank Romania
Office Net Romania Home Banking
2 ABN AMRO NetBanking Internet Banking
3 Access Online-Romania Internet Banking
4 Alpha Bank Romania AlphaLine Home Banking
5 Alpha Click Internet Banking
6 Anglo-Romanian Bank Limited i-ARBL Internet Banking
7 Banca Comercială Carpatica BCC e-SMART Internet Banking
8 Banca Comercială Romană MultiCash BCR
Home Banking cu modul
Internet Banking
9 Banca C.R . Firenze Romania CR Firenze Online Internet Banking
10
Banca Italo-Romena SpA Italia
Treviso
Bank@You - Internet Banking Internet Banking
11 Banc Post Internet eBank
Internet Banking şi Home
Banking
12
BRD – Groupe Societe Generale
MultiX Home Banking
13 Mobilis Mobile Banking
14 BRD-NET Internet Banking
15 BRD@ffice Internet Banking
16 Banca Romaneasca e-bancamea Internet Banking
17 Banca Transilvania BT Ultra Home Banking
18 BT24 Internet Banking
19
BANK LEUMI Romania (fosta
EUROMBANK)
Leumi Online Internet Banking
20 Citibank Romania CitiDirect Online Banking Internet Banking
21 Egnatia Bank Romania MultiCash Home Banking
22 EMPORIKI BANK ( Romania) UBISQL Internet Banking Internet Banking
5 Sursa:bloombiz.ro
15
23 EXIMBANK Internet eBank
Internet Banking şi Home
Banking
24 FINANSBANK( Romania) FINANSnet Internet Banking
25
GarantiBank International NV
Suc . Romania
Garanti Online Internet Banking
26 HVB-Tiriac Bank MultiCash Home Banking
27 OnLine B@nking Internet Banking
28
ING Bank N.V. Amsterdam
MultiCash Home Banking
29 ING Online Internet Banking
30 Home’Bank Internet Banking
31 LibraBank UBISQL Internet Banking Internet Banking
32 OTP Bank Romania HBS Home Banking
33 OTPdirekt Internet Banking
34
Raiffeisen Bank
MultiCash Home Banking
35 myBanking Mobile Banking
36 Raiffeisen Online Internet Banking
37 ROMEXTERRA BANK TerraBanking Internet Banking
38 TerraM-mobile banking Mobile Banking
39 SANPAOLO IMI BANK ROMANIA SANPAOLO B@NK Internet Banking
40 UniCredit Romania UniCredit Internet Banking Internet Banking
41 Volksbank Romania MultiCash Classic Home Banking
42 MultiCash@SmartOffice Internet Banking
Tabel nr. 2 Lista bancilor autorizate de MCTI sa desfasoare activitati de tip electronic-banking
16
17
Fig. Nr. 4 Informaţii privind instrumentele de plată cu acces la distanţă pe primele trei trimestre
ale anului 2006
2003-2005
18
6
Fig. Nr.5 Evoluţia instrumentelor de plata cu acces la distanţă intre anii 2003-2005
6 Sursa: http://www.ceris.ro/e-banking/
19
2.2 Avantajele şi limitele Sistemului de plăţi prin Internet Banking
Pentru a putea inţelege perspectivele de viitor ale serviciilor de electronic banking,
trebuie să se evidenţieze avantajele pe care acestea le implică precum şi limitările.
Internet Banking-ul este destinat atat persoanelor fizice, cat şi juridice, fiind un
instrument de plată fără numerar care ii ajuta pe clienţi să economisească timp şi bani datorită
faptului ca aceştia nu trebuie să se mai deplaseze la bancă, ci pot efectua operaţiunile lor
curente din confortul biroului sau de acasă, de la orice computer 24 de ore din 24, atat din ţară,
cat şi din străinătate. Din cele trei canale de distribuţie electronică a serviciilor bancare,
Internet Banking va avea cea mai mare pondere in viitor, urmat de Mobile Banking datorită
creşterii numărului de utilizatori de telefonie mobila.
Pentru companii, soluţiile de Internet banking sunt şi vor fi mereu necesare, firmele
fiind nevoite să gestioneze altfel partea financiara decat un utilizator individual. Totuşi,
persoanele fizice, targetate şi ele de către bănci pentru soluţiile de e-banking, ar putea ca, in
viitorul apropiat, graţie dezvoltării comerţului electronic, să fie mai puţin atrase de Internet
banking şi mai mult de mobile banking in sensul utilizării telefonului mobil - şi asta in
condiţiile in care şi terminalele mobile devin computere multimedia, după cum spuneau recent
oficialii Nokia in Romania, legat de noua serie N.
Prin lipsa unei promovări mai intense a soluţiilor de Internet banking şi mobile banking,
băncile pierd un moment important, fapt care ar putea fi speculat de promotorii de soluţii
de plată electronică directă. In acest moment, prin DotCommerce şi ePayment, tot mai
multe websiteuri romaneşti acceptă plata prin carduri VISA, VISA Electron, Maestro şi
MasterCard, iar persoanele fizice par să fie tot mai atrase de aceste soluţii comode şi
aparent sigure. In acest moment, soluţiile de Internet banking nici măcar nu exista in
portofoliul tuturor băncilor din Romania, ceea ce arata cat de intarziata este piaţa
romaneasca in acest sector. Băncile se concentrează mai mult pe partea de credite şi pe
cea de dezvoltare a filialelor, alocand mai puţine resurse serviciilor complexe cum este
Internet banking-ul.
20
Fig. Nr. 6 Printscreen e-payment
Siguranţa şi încrederea în serviciile economice bancare
Din ce in ce mai mulţi antreprenori sunt de acord cu faptul ca Internet-bankingul suferă
astăzi de o criză de incredere, a cărei soluţionare a devenit vitală pentru dezvoltarea
tranzacţiilor electronice. Legislaţia a devenit din ce in ce mai aspră, incercand zadarnic să
limiteze nivelul fraudelor online. Din nefericire, lipsa de incredere a romanilor (de altfel destul
de păţiţi in urmă experienţelor tranziţiei) face ca acest tip de servicii (plăţi on-line) să nu fie
exploatat la capacitatea sa maximă. Internetul, oricat de simplu şi rapid ar fi de folosit, nu poate
să inlocuiască contactul uman client-funcţionar, un lucru pe care oamenii şi-l doresc atunci
cand işi planifica viitorul financiar, spun specialiştii. In schimb, tehnologia este foarte utilă
pentru a face sucursala bancară cat mai confortabilă şi pentru a le oferi clienţilor care-i trec
pragul o experienţă cat mai personală.7
Lipsa de incredere in ceea ce priveşte siguranţa sistemelor informatice folosite şi erorile
care ar putea apărea in aplicaţiile informatice este principalul motiv pentru care persoanele
juridice din Romania nu ar utiliza serviciile electronice bancare, potrivit unui studiu realizat de
INSOMAR, in perioada 9-27 mai 2005, printre reprezentanţii cu putere de decizie din 191 de
companii.
7 Sursa: Ziarul Financiar.ro
21
Potrivit studiului, principalul motiv care stă la baza utilizării serviciilor electronice bancare
este, pentru majoritatea companiilor, economia de timp, următoarele motive intărind
importanţa economiei de timp şi anume evitarea aglomeraţiei şi realizarea tranzacţiilor in
timp real. Studiul realizat de INSOMAR arata ca utilitatea serviciului Home Banking a
primit 4,16 puncte din 5, iar Internet Banking - 4,12 puncte, aceste doua canale de
distribuţie electronica a serviciilor bancare urmand să aibă cea mai mare utilizare, in
viitor, in defavoarea Mobile Banking-ului. 8
2.3 Estimări şi previziuni în contextul integrării în UE
Deşi investesc iniţial circa un milion de euro pentru finalizarea unui sistem de plăţi online,
pană la urmă băncile au cheltuieli mai puţine şi, in consecinţa, caştigă mai mult pe termen
mediu şi lung.
Potrivit aşteptărilor companiilor, dintre cele trei canale de distribuţie electronică a
serviciilor bancare, cea mai mare utilizare in viitor o va avea internet-bankingul, pentru
persoane juridice. In schimb, gradul cel mai mic de utilizare apare la mobile- banking, deşi
trendul crescător inregistrat pe segmentul Comunicaţiilor mobile va continua. Pentru clienţii
băncilor, in special persoane fizice, mobile-banking-ul, care oferă posibilitatea ca fiecare să
aibă acces la servicii bancare pe telefonul mobil , nu a crescut in acelaşi ritm ca internetbanking-
ul, care ocupă in prezent primul loc din punctul de vedere atat al numărului de
utilizatori, cat şi ca valoare a tranzacţiei, din cele trei tipuri de servicii la distanţa –
internetbanking,
home-banking şi mobile-banking
Cu siguranţă, odată cu integrarea in UE, serviciile electronice se vor dezvolta şi mai
mult, deoarece accesul la infrastructura necesară şi la informaţie va fi mai facil. Utilizarea
Internet- bankingului depinde de gradul de familiarizare a populaţiei cu noile tehnologii, de
gradul de penetrare a internetului in anumite zone ale ţării, de posibilitatile financiare ale
populaţiei pentru a avea un computer sau o conexiune Internet la domiciliu. Insă, marele
avantaj al internet-bankingului faţă de home-banking este tocmai faptul ca poate fi accesat de
la orice computer conectat la Internet: de la serviciu, de acasă, de la un prieten, de la un
internet-cafe etc.
8 Sursa www.bizwords.ro
22
Pentru viitor, specialiştii din piaţa bancară şi din cea de IT&C autohtonă prevăd ca
internet-bankingul işi va păstra rolul primordial in ceea ce priveşte utilizatorii persoane
juridice. Soluţiile de internet-banking sunt şi vor fi mereu necesare companiilor, prin avantajele
de gestionare a banilor din conturile bancare. In schimb, utilizatorul individual poate beneficia
de comerţul electronic şi de plata direct cu cardul prin Internet fără a mai apela la
internetbanking.
Persoanele fizice ar putea migra către mobile-banking. Dacă nu promovează mai
intens soluţiile de internet-banking şi mobile-banking, băncile pierd un moment important, fapt
care ar putea fi speculat de promotorii soluţiilor de plata electronică directă.
Cateva dintre măsurile pe care oficialii le-ar putea lua pentru a stimula Internet
Banking-ul sunt crearea posibilităţii de plată a tuturor taxelor, impozitelor şi obligaţiilor la
buget, promovarea serviciilor de Internet prin aplicarea unor reduceri in cazul efectuării
electronice a tranzacţiilor şi sprijinirea răspandirii PC-urilor şi a internetului pe scara largă.
Conform declaraţiei ministrul comunicaţiilor, Zsolt Nagy: "eBusiness-ul oferă
intreprinzătorilor acces la o piaţă globală, de sute de mii de utilizatori. In Romania, 24% din
populaţie accesează Internetul cel puţin o dată pe saptamană, dar avem de recuperat decalaje
semnificative, la nivelul UE rata medie de utilizare a Internetului fiind de 45%. Ne propunem
ca pană in 2008, Romania să atingă media de utilizare a Internetului din Uniune." 9
In concluzie, se poate spune ca băncile care au servicii de internet-banking ( BT, BRD,
OTP Bank, Romexterra Bank, ING Bank, Banc Post, Alpha Bank, Raiffeisen Bank şi nu
numai) sunt cele mai caştigate in perspectiva evoluţiei pieţei bancare romaneşti, iar cele care
vor lansa prea tarziu astfel de soluţii ar putea să aibă dificultati, pentru că şi piaţa romaneasca
se va transforma şi cu siguranţa nu va copia situaţia actuala din Europa şi Statele Unite ale
Americii, ci va tinde să sară peste nişte etape.
9 Sursa: ComputerWorld Romania
23
CAP.3 Scurtă incursiune în sectorul de internet-banking din
SUA
3.1 Etapele dezvoltării produselor electronice
Băncile şi instituţiile financiare din America au parcurs deja 2 etape distincte in
procesul de furnizare a serviciului Internet Banking.
Prima etapă poate fi numită ”faza timpurie de adoptare a serviciului” ce a durat pană in
anul 2002. In tot acest timp băncile au avut posibilitatea de a dobandi un avantaj strategic real
in faţa competitorilor prin implementarea serviciului Internet Banking. Majoritatea acestor
bănci au observat că 15% dintre clienţii lor au utilizat serviciul imediat ce le-a fost pus la
dispoziţie. Băncile care au parcurs deja aceasta etapă deţin un avantaj mare pe piaţa
financiarbancară
faţă de concurenţii intraţi mai tarziu in joc. Aceia care au combinat acest avantaj cu
eforturi bazate pe creşterea beneficiilor clienţilor, se pot bucura acum de profituri tot mai mari.
24
Faza a II-a in dezvoltare serviciului Internet Banking se baza pe ”funcţionalitate” şi a
durat pană in anul 2004. In acesta perioadă, etapa de implementare s-a estompat iar băncile
sau
putut diferenţia intre ele prin funcţii şi particularităţi superioare. Cel mai bun exemplu ar fi
aici tranzacţiile online care nu au avut o disponibilitate foarte ridicată la inceput.
In zilele noastre Internet Banking-ul a devenit un produs de uz curent. Studiile făcute
de Societate Bancherilor Americani arată că 90% dintre clienţii tuturor băncilor au acces la
Internet Banking şi doar băncile mici sau cele speciale (non-retail) nu oferă posibilitate
tranzacţiilor online.10
10 Sursa: http://www.bai.org/bankingstrategies/2005-jul-aug/online/index.asp
25
In urmă studiilor efectuate pe piaţa din America serviciul Internet Banking a fost adesea
asociat cu creşterea profitului atat pentru bănci cat şi pentru utilizator. Pentru a-şi
maximiza profiturile in urma investiţiilor făcute, băncile ce furnizează servicii online au
la dispoziţie trei categorii de informaţii ce pot fi folosite in acest scop. Pentru inceput,
banca trebuie să obţină informaţii despre clienţii cei mai buni care inseamnă profituri
mari pentru bancă. Folosirea celui mai bun canal de furnizare a datelor este o altă
necesitate in creşterea profiturilor şi nu in ultimul rand costurile şi comisioanele cele mai
bune aduc profit. Folosite in tandem acestea pot fi utilizate pentru sporirea gradului de
profitabilitate.
In zilele noaste multe bănci au devenit mai selective, cu clienţii lor incercand să evite
acei clienţi care au resurse financiare mici deoarece pentru acestea folosirea serviciului Internet
Banking nu reprezintă decat un cost suplimentar şi nu un avantaj. 11
3.2. Siguranţa şi încrederea în serviciul Internet Banking
11 Sursa: http://www.bai.org/bankingstrategies/2005-jul-aug/online/index.asp
26
Studiile arată că metoda tradiţională de folosire a parolei , utilizată de către clienţi
pentru a accesa conturile bancare prin Internet este prea uşor de compromis şi nu mai
reprezintă un mod efectiv de autentificare a utilizatorului. Odată ce o persoană neautorizata
afla parola prin “ phishing”, e-mail sau alte tehnici, conturile clientului şi informaţiile
personale sunt in pericol.12
După un deceniu de utilizare, dezvoltare şi publicitate a serviciului de Internet Banking
in Statele Unite ,”phishing-ul”, furtul identitatii şi alte forme de fraude online au devenit parte
a mentalităţii populare. Aceste tipuri de fraude au făcut mulţi utilizatori sau potenţiali
utilizatori ai serviciului Internet Banking să devină interesaţi mai mult de aspectele negative
decat de cele pozitive ale serviciului. In urmă unui studiu aplicat in randul persoanelor ce deţin
conturi bancare, aproximativ 40% dinte cei intervievaţi au răspuns ca nu au incredere in
tranzacţiile pe Internet.13
Deşi serviciile electronice pot aduce un număr mare de beneficii utilizatorului şi o noua
oportunitate de afaceri pentru bănci, in final aceste servicii duc la creşterea cu mult a gardului
de risc bancar. Chiar dacă majoritate persoanelor din USA au conturi deschise la baci ce oferă
şi serviciul Internet Banking, doar 6% dintre ei utilizează aceste servicii.14
12 Sursa: http://www.dbresearch.com/PROD/DBR_INTERNET_EN-PROD
13 Sursa: http://www.gii.co.jp/english/mt42284-online-banking.html
14 Sursa: http://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2002/09/nsouli.htm
27
In timp ce un număr mare de forţe guvernamentale şi din industria bancară se luptă
impotriva fraudei bancare, instituţiile financiare continuă să investească tot mai mult in
serviciile pe Internet. Intr-o eră in care şi cea mai mare instituţie financiară este dispusă să
lupte pentru fiecare client , investiţiile şi beneficiile financiare sunt prea mari pentru a da
inapoi, in ciuda grijilor legate de siguranţa datelor.15
Clienţii sunt preocupaţi de securitatea tranzacţiilor online şi de aceea sunt receptivi la
introducerea unor noi forme de autentificare, aceasta fiind percepută ca o cale bună in creştere
siguranţei şi increderii utilizatorilor acestui serviciu.
De-a lungul timpului au fost oferite mai multe soluţii de identificare a realităţii utilizatorilor:
• Un “token” ce va genera un număr de acces unic pentru fiecare utilizator.
• Un “smart card” similar cu cardurile obişnuite folosite la ATM-uri dar care vor oferi
accesul pe Internet.
• O imagine aleasă de client ce va apărea de fiecare dată cand clientul doreşte să realizeze
o tranzacţie on-line pentru a-l asigura că intră pe site-ul real al băncii şi nu pe unul impostor.
• Un certificat digital de autentificare ce confirmă identitatea unui utilizator.
• Programe ce pot să recunoască amprenta digitala a utilizatorului sau să diferenţieze
vocea acestuia.
• Folosirea unei intrebări şi răspunsul ei pe care doar banca şi clientul le cunosc. 16
3.3 Estimări şi previziuni privind utilizatorii serviciilor de Internet Banking
15 Sursa: http://www.gii.co.jp/english/mt42284-online-banking.html
16 Sursa: http://www.fdic.gov/consumers/consumer/news/cnwin0506/procedures.html
28
Datorită faptului ca fiecare piaţa are factori diferiţi de influenţare a creşterii numărului
de utilizatori, pentru a inţelege viitorul in ceea ce priveşte serviciul de Internet Banking este
important să se ştie mărimea bazei de utilizatori şi ce fel de creştere poate fi aşteptată pe
fiecare
piaţa in parte.
Instituţiile financiare trebuie să se folosească şi de informaţii demografice legate de
clienţii lor pentru a fi siguri ca piaţa ţintă definită de ei corespunde cu realitatea.
Un studiu făcut pe aceasta piaţa oferă un profil al utilizatorilor: 60% dintre utilizatorii
acestui serviciu au varsta cuprinsă intre 28-39 ani comparativ cu 38% utilizatori ce au varsta
intre 18-27 ani. Studiile demonstrează astfel ca piaţa ţină este reprezentată de persoane cu
varste cuprinse in intervalul 28-39 ani.
Tot acest studiu arată că bărbaţii sunt mult mai dispuşi să folosesca serviciul Internet
Banking faţă de femei. Aproximativ 40% dinte barbatii care dispun de conexiune la Internet
incearcă serviciile electronice oferite de bănci, in timp ce doar 10% dintre femei sunt interesate
de folosirea acestor servicii. Ca şi alte activităţi pe Internet online bankingul este folosit cel
mai adesea de persoanele care au venituri de 75,000$ sau mai mult. 17
Pe piaţa bancare din America serviciile de Internet Banking s-au dezvoltat foarte
repede, fiind adoptate de către multe bănci care au făcut din acest serviciu o componentă
principală a afacerii lor şi o strategie de marketing. Serviciul de Internet Banking a fost
activitatea cea mai de succes din ultimii 5 ani in USA, cu 53 milioane de utilizatori ce
reprezintă 44% din populaţie.
17 Sursa: http://www.clickz.com/showPage.html?page=3481976
29
Internet Banking-ul are un impact semnificativ in profitabilitatea băncilor care au
introdus acest serviciu in afacerea lor .Viteza cu care Serviciul Internet Banking duce la
creşterea profitabilitatii depinde, in parte, de accentul pus de fiecare bancă pe serviciul propriu
şi bineinţeles de număr de utilizatori. Industria bancară va fi divizată pe viitor in bănci care
dispun de posibilitatea efectuării tranzacţiilor online şi bănci care nu pun la dispoziţia
clienţilor săi posibilitate de a-şi accesa conturile prin Internet, majoritatea acestora fiind bănci
de dimensiuni mici. Aceste instituţii care nu au luat in considerare implicarea serviciului
Internet Banking in strategiile lor de afaceri, vor avea de pierdut pe viitor deoarece există o
creştere substanţială in cererea clienţilor pentru servicii online. Aceasta sugerează şi faptul ca
mărimea bazei de clienţi care utilizează serviciul depinde in cea mai mare parte de dezvoltarea
unor servicii noi şi mai bune şi nu neapărat de reducerea preturilor pentru furnizarea acestora..
Pe viitor se preconizează că serviciile electronice işi vor continua dezvoltarea şi astfel
să devină din ce in ce mai profitabile pentru instituţiile bancare, odată cu maturizarea şi
dezvoltarea generaţiilor viitoare care se aşteaptă să fie mai culte din punct de vedere tehnic. 18
18 Sursa:http://www.occ.treas.gov/netbank/
30
CAP 4 Prezentarea criteriilor de comparaţie
4.1 Ergonomicitate
Pentru ca un site să-şi îndeplinească obiectivele acesta va trebui să fie uşor de utilizat,
vizitatorii să poată naviga intuitiv şi să arate profesional. Impactul care il are site-ul web asupra
vizitatorului poate decide imediat dacă acel vizitator va deveni sau nu un client fidel, aducător
de venituri băncii, prin utilizarea serviciilor oferite
Succesul unui site web depinde in mare parte de structura sa şi de facilităţile de navigare.
Chiar dacă un utilizator a ajuns pe una din paginile site-ului, este posibil să părăsească site-ul
fără să fi găsit ceea ce căuta.
Este foarte important ca navigarea să fie clară şi uniformă.
Un studiu efectuat arată că 63% din clienţii care au inceput o tranzacţie pe un site
abandonează din cauză că sunt nevoiţi să parcurgă prea multe etape sau procesul este prea
rigid.
Căutarea informaţiilor pe site-ul dumneavoastră trebuie se face in mod intuitiv şi
coerent.19
Exista zeci de milioane de navigatori cu zeci de milioane de computere diferite. Fiecare
persoana are preferinţele sale impuse sau dorite de către monitoarele, plăcile grafice şi
browserele pe care le folosesc. Un site profesional trebuie să fie vizibil pe toate acestea.
Analiza are in vedere patru aspecte importante:
Consistenţa unui site
Se refera la un design şi un profil clar in oricare pagina a site-ului.
Exista zeci de milioane de navigatori cu zeci de milioane de computere diferite. Fiecare
persoana are preferinţele sale impuse sau dorite de către monitoarele, plăcile grafice şi
browserele pe care le folosesc. Un site profesional trebuie să fie vizibil pe toate acestea.
19 Sursa : http://www.redbyte.ro/design-web-standarde-navigarea.aspx
31
Ideea principală este că un site trebuie să incapă pe ecran astfel incat să nu trebuiască
folosită bara de derulare stanga-dreapta (scroll lateral) şi ideal ar fi să nu fie folosită nici cea
verticală pentru ca navigatorii să poată vizualiza dintr-o privire intreg conţinutul paginii.
Monitoarele folosesc noţiunea de rezoluţie pentru numărul de puncte care il pot afişa pe
ecran. Standardul actual este de 1024x768 (lăţime x inălţime), dar există numeroase persoane
care incă folosesc 800x600 (lăţime x inălţime),) pentru ca nu le ingăduie placa video sau
monitorul.
Un standard constituit in ultimi ani şi acceptat pentru dimensiunea site-ului este
conceput in felul următor:
Un site trebuie să incapă fără a fi necesară derularea ştanga-dreapta pe o rezoluţie de
800x600 iar ca şi inălţime trebuie să incapă pe 1024x768. Astfel zona de lucru ar trebui să fie
pe 800x768.
Bineinţeles, inălţimea nu poate fi respectată intotdeauna din cauza numeroaselor
informaţii de care au nevoie unele pagini. Insă lăţimea site-ului trebuie intotdeauna respectată.
Din aceasta rezoluţie de 800x768 trebuie să fie extrase zonele folosite de browser
pentru meniul, bordurile şi scroll-urile lor.
Consistenţa unui site web este extrem de importanta astfel incat persoana să ştie că este
in acelaşi site. Clientul va fi extrem de confuz cu privire la ceea ce doriţi să exprimaţi prin
intermediul site- ului dacă va vedea 2 pagini diferite nu doar prin conţinut ci şi prin design.
Consistenţa unui site nu se refera doar la partea de imagine, ea are directa legătura cu
informaţia din acesta.
Caz concret: Nu se cade ca un site de internet-banking să detina secţiune de ştiri/informaţii din
alta sfera decat financiar-bancară.
Culori site-ului (culorile băncii, etc) impreună cu fonturi sesizabile şi descifrabile sunt
elemente extrem de importante
Poziţionarea meniurilor (orizontală/ verticală) facilitează identificarea cu uşurinţă a
diferitelor opţiuni.
Punctaj maxim =
Navigarea
Cu ajutorul acesteia un navigator care vizitează site-ul poate găsi uşor informaţia de care are
nevoie. Pagina accesată de un vizitator trebuie să se incarce in mai puţin de 20 de secunde
pentru a nu-i pierde atenţia şi interesul. Incepand cu a 20-a secundă, 75% din vizitatori vor fi
părăsit site-ul.
32
Punctaj maxim =
Informaţiile din site
Pentru a garanta un impact pozitiv asupra utilizatorilor, o atenţie deosebită trebuie
acordată comunicării, mesajului pe care conţinutul site-ului il transmite. Obiectivul este de a
transforma un potenţial client intr-unul fidel.
Astfel descrierea campurilor(opţiunilor) trebuie să fie cat mai clară, concisă şi să nu
lase loc de interpretări.
Opţiunile să poată fi găsite uşor şi intuitiv la fel ca şi toate funcţionalităţile oferite.
Punctaj maxim =
Instrucţiuni de folosire (demo)
Pentru ca soluţia demo utilizată să corespundă standardelor trebuie ca :
• Să corespundă cu strategia de vanzare a site-ului: cat de bine sunt grupate şi prezentate
serviciile, cat de clar este explicată procedura de trimitere a unei plăţi, cat de bine sunt inţelese
cerinţele de baza ale utilizatorilor etc.
• Increderea in banca care stă "in spate” să fie mare, cat de "pus la punct" este cu toate
informaţiile care l-ar putea interesa pe un utilizator, inclusiv modul de comunicare/schimbare a
parolei (mesaje de eroare pur tehnic fără explicitarea sau sfătuirea utilatorului in legătura cu
corectarea erorii)
• Modalitatea de identificare a serviciilor să fie clară : Poziţionare meniuri-orizontal sau
vertical
• Funcţionalitatea reală a opţiunilor să fie evidenţiată : Nerespectarea etapelor uzuale,
impunerea de restricţii sau lipsa unor informaţii importante erodează increderea
Fiecare dintre aceste subcriterii primeşte un scor şi pe baza celor patru punctaje se calculează
o nota finală acordată site-ului.
Punctajul maxim ce poate fi obţinut este:
33
4.2 Securitate
Hoţul mileniului trei nu mai poartă cagulă pe cap şi nu mai ameninţă cu pistolul. Poartă,
eventual, ochelari, e conectat la Internet şi se numeşte hacker.
In condiţiile in care volumul datelor şi informaţiilor gestionate electronic este din ce in
ce mai mare, securitatea acestora reprezintă o preocupare atat pentru instituţiile publice, cat şi
pentru companiile private. Asigurarea unor servicii şi produse pentru protejarea sistemelor
informatice a devenit o prioritate la nivel global.
Majoritatea sistemelor de internet-banking utilizează o conexiune sigură de tip Secure
Socket Layers şi băncile dispun şi implementează diferite nivele de securitate pentru serverele
lor care arareori poate da greş . Deci veriga slabă nu este protejarea sistemelor informatice
ale băncii ci este chiar computerul personal al utilizatorului care, fără o dotare adecvată şi
fără cunoştinţe minime de securizare a reţelelor este foarte vulnerabil in faţă atacurilor.
La nivel european, in anul 2004 a fost infiinţată Agenţia Europeană pentru Securitatea
Reţelelor de Informaţii (ENISA), a cărei misiune principală este aceea de a ajuta Comisia
Europeană, statele membre şi comunitatea de afaceri să trateze, să răspundă la şi să prevină
probleme de securitate a informaţiei şi reţelelor.
Romania face progrese remarcabile in acest domeniu, astfel incat, urmand cadrul legislativ al
Uniunii Europene in domeniul securităţii datelor, Romania a adoptat legislaţia naţională in
acest domeniu, iar incepand cu 1 ianuarie 2007 Romania va avea un reprezentant in Consiliul
de Administraţie al ENISA, participand direct la deciziile care vor fi luate in domeniul
securităţii datelor la nivel comunitar.20
Internet banking reprezintă, atat pentru bănci cat şi pentru clienţi, o mare oportunitate
privind schimbarea modului de interacţiune. In oricare categorie te-ai afla, securitatea unui
astfel de serviciu este in mod sigur o prioritate.
Soluţiile de Internet banking nu au fost pe deplin standardizate, dar cerinţele privind
protejarea lor sunt clare:
20 Sursa: Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
34
· Identificare unică şi sigură a site-ului băncii
· Identificarea unică şi sigură a clientului
· Incriptare SSL pe 128 biţi
· Verificarea Certificatelor şi a Semnăturilor Digitale
· Utilizare firewall-uri
· Impiedicarea accesului fraudulos şi trasabilitatea tranzacţiilor
· Păstrarea secretului privind operaţiunile efectuate şi informaţiile financiare ale
clientului
· Protejarea datelor de autentificare ale clientului şi a informaţiilor cu caracter personal
· Posibilitatea restricţionării tranzacţiilor pe un anumit user /operaţiuni/limite de sumă etc
4.3 Funcţionalităţi ale produsului
Cele mai importante componente ale comparaţiei efectuate, cu cea mai pare pondere ca
şi punctaj in evaluarea globală sunt funcţionalităţile produselor.
Avand in vedere creşterea accelerată de care se bucura acest tip de produse financiar –bancare
cu acces de la distanţă, băncile urmăresc să pună la dispoziţia clienţilor o paletă largă de
opţiuni atat referitoare la tranzacţii cat la la Extrase de cont.
Ce se urmăreşte in utilizarea unui serviciu de internet banking?
· Siguranţa tranzacţiilor
· Promptitudea tranzacţiilor
· Finalitate-economie de timp
· Satisfacerea nevoilor legate de numerar in orice moment al zilei (ex alimentare card)
· Multitudinea de opţiuni
· Oferte speciale de comisionare
· Nevoia de informare
· Gestionare a contului /fondurilor
· Realizarea/vizualizarea in timp real al tranzacţiilor
· Cursuri de schimb avantajoase
· Predefinirea ordinelor
35
· Evitarea cozilor mai ales pentru plăţi utilităţi
· Accesarea contului de oriunde din lume
· Mobilitate
· Importuri de date din şi in diferite aplicaţii de contabilitate
Simplitatea realizării operaţiunii de trimitere a tranzacţiilor şi promptitudinea realizării lor
trebuie astfel combinate cu securitatea lor.
Principalele funcţionalităţi pe care fiecare produs de internet banking ar trebui să le aibă sunt:
· Plăţi lei către orice beneficiar cu contul la o bancă comercială romană
· Plăţi lei care Trezoreria Statului
· Transferuri intre conturi proprii (alimentare carduri, plata ratelor la credite,
alimentarea depozitelor de tip acumulare/cont de economii )
· Gestiunea proprie a beneficiarilor
· Plăţi valutare interne
· Plăţi valutare externe (DPE)
· Schimburi valutare
· Constituiri depozite
· Lichidări depozite
· Vizualizare extrase (mişcări pe conturi ) ale tuturor conturilor
· Export şi tipărire extrase
Tendinţele actuale duc spre oferte care cuprind şi facilitatile conexe cum ar fi:
· Plăţi utilităţi
· Import date/ordine/fisiere
· Cumpărări/Vanzări acţiuni bursiere online
· Exportul datelor referitoare la ordinele de plata trimise la bancă
· Furnizare de informaţii legate de starea ordinelor de plată trimise băncii
· Cursuri de schimb negociate etc
36
Actualizarea tranzacţiilor atat referitor la timpul de procesare a lor cat şi la apariţia
miscarilor in extrasul de cont prezintă importanţa deosebită.
Ordinele de plată ar trebui să se proceseze intr-un timp cat mai scurt, iar cele intrabancare (mai
ales alimentari conturi proprii) să se proceseze 24/24, 7/7.
Mişcările pe cont ar trebui să apară după realizarea operaţiunilor şi nu cu decalaje.
Băncile care au funcţionalităţile mai sus prezentate vor avea punctajul 25 urmand a
creşte acest punctaj cu opţiunile conexe pe care le pun la dispoziţia clienţilor sau să scadă
dacă nu intrunesc cerinţele minime.
4.4 Asistenţă Tehnică
In cazul asistenţei oferite clienţilor in legătură cu funcţionarea aplicaţiei şi
nu numai, un factor important in evaluarea este programul de lucru.
Avand in vedere că se pot face operaţiuni bancare 24 de ore din 24 prin intermediul
aplicaţiilor de internet-banking-asigurarea de suport 24 din 24 se impune, deşi numai una din
băncile studiate dispun de un asemenea orar.
Un alt factor important in evaluarea produselor pe criteriul Asistenţă Tehnică este
multitudinea de căi de contact (telefonic –cel puţin 2 numere de telefon +email şi mesaj
securizat).
Activitatea de helpdesk a unui produs se mai poate caracteriza in promptitudinea cu
care se răspunde solicitărilor clienţilor, profesionalismul de care personalul responsabil dă
dovadă, gradul de informare a personalului (avand in vedere că uzura morală in acest domeniu
este extrem de accelerată) şi multispecializarea angajatului (datorită informaţiilor din domenii
variate: extrase, plăţi, regulamente valutare etc).
Punctajul global oferit acestui criteriu este de 5 puncte.
Punctajul pe subcriteriu Asistenţă telefonică se primeşte in funcţie de cate numere de
telefon sunt disponibile şi din cate reţele fac parte (fixe sau mobile). Punctajul maxim pe
subcriteriu Asistenţă electronică se acordă dacă banca pune la dispoziţia clientului atat
o adresa de email cat şi opţiune de comunicare securizată cu banca.
37
4.5 Formalităţi necesare subscrierii
Formalităţile necesare trebuie să fie cat mai simple, să nu necesite aşteptarea timp
indelungat a datelor de acces.
Timpul scurt in care clientul trebuie să intre in posesia datelor de acces trebuie să fie in
stransă legătură cu securitatea comunicării datelor de acces.
Punctajul maxim ce poate fi obţinut este de 2 puncte.
4.6 Costuri
Preţul reprezintă valoarea unui bun sau serviciu atat pentru vanzător cat şi pentru
cumpărător.
Valoarea ataşată unui bun sau serviciu, preţul său, se bazează atat pe elemente tangibile
(calitatea produsului, avantaje oferite) cat şi pe elemente intangibile (factorul feel-good luat in
calcul pentru produsele de lux).21
Costul serviciilor de internet banking trebuie privit in corespondenţă cu faptul că
acestea sunt un bun instrument de fidelizare a clientelei pe de o parte şi atragerea de alţi clienţi
pe de altă parte.
Noţiunea de cost al utilizării aplicaţiilor de Internet –banking nu trebuie să se limiteze
doar la contravaloarea abonamentului lunar (dacă exista) ci şi la reducerea de comisioane la
transferuri.
Prin urmare punctajul maxim acordat acestui criteriu se imparte intre Abonament şi Reducere
Comisioane
4.7 Promovarea Produselor
Marketingul relaţional (utilizat in special in sectorul financiar bancar) vizează
fidelizarea clienţilor, deveniţi din ce in ce mai volatili, cu aşteptări mai mari şi mai greu de
satisfăcut, precum şi atragerea de clienţi de pe noi pieţe.
21 Sursa: http://cis01.central.ucv.ro/csv/curs/marketing/c7.html
38
In prezent introducerea criteriilor comportamentale (mod de viaţa, idei, valori, preocupări etc.)
permit identificarea nişelor şi se bazează pe reţinerea loialităţi clienţilor prin dezvoltarea şi
susţinerea relaţiilor generate de cerinţele comerciale interconectate. Aceasta definiţie
evidenţiază caracteristicile distinctive ale unei astfel de abordări: afaceri de lungă durată
concentrate pe cerinţe.
In principal, marketingul relaţional se referă la cunoaşterea adevăratelor cerinţe ale
clienţilor, economice, emoţionale şi morale şi incercarea de satisfacere a acestora in condiţii
de profitabilitate.22
Gradul de promovarea de care se bucura produsele de internet-banking –mai inalt sau
mai scăzut-este transpunerea interesului băncii faţă de aceste produse precum şi estimările ei
privind evoluţii viitoare ale ponderii contribuţiei fiecărui seviciu financiar-bancar la atragerea
clientelei.
Prezenţa in mass media precum şi ofertele speciale de care se bucura utilizatorii de servicii de
internet-banking sunt barometrii ai gradului de promovare a lor.
Punctaj maxim acordat :
Criteriu Subcriterii Punctaj maxim criteriu Punctaj maxim subcriteriu
Ergonomicitate
Consistenţa unui site
20
5
Navigarea 3
Demo 5
Informaţii din site 7
Funcţionalităţi
Tranzacţii bancare
35
11
Sold şi extrase 8
Actualizare timp real 10
Facilităţi conexe 6
Securitate Soluţia de securitate utilizată 15 10
Instrucţiuni de utilizare sigură 5
Formalităţi necesare subscrierii Documentaţie 2 2
Costuri Abonament lunar 18 8
Reducere comisioane 10
Asistenţă oferita(Helpdesk) Mail 5 2
Telefonic 3
Promovare produs Reducere comisioane 5 3
Mass media 2
Tabel nr.3 Punctaje maxime acordate criteriilor şi subcriteriilor
22 Sursa: http://www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=5438.
39
Cap. 5 Punctaje acordate băncilor
ERGONOMICITATE
BRD-NET
Fig. Nr. 7 Printscreen demo internet-banking BRD Net
40
Consistenţa unui site:
- Se utilizează culorile băncii (alb şi negru) dar apar mai multe nuanţe de albastru care nu se
sincronizează cu culorile mai sus menţionate
- Meniurile principale sunt distribuite pe verticală, dar distribuirea submeniurilor nu se face
unitar (verticală şi orizontală)
Navigarea: anevoioasă datorită nestructurării logice a meniurilor iar accesarea unei opţiuni din
meniu se face la a doua imagine
Incărcarea se realizează cu dificultate şi există posibilitatea apariţiei de erori de server dar care
să nu identifice natura erorii.
Informaţii din site:
- Sunt dificil de urmărit din cauza dispunerii campurilor fără o separaţie clară
- Există mai multe tipuri de fonturi utilizate (Arial şi Times New Roman), mai multe culori ale
lor (roşu, negru, albastru), litere mici şi mari precum şi boldate
- Link-uri care nu duc la informaţiile dorite ci la pagina băncii (ex : Produse ale băncii)
Denumirea câmpurilor: explicită
- Pot apărea confuzii datorate utilizării cuvantului Validare atat la Salvarea Ordinelor cat şi
pentru a se face referire la trimiterea lor la bancă.
Limbi străine: varianta in engleză
Demo în 2 limbi –romană şi engleză
- Apariţia in demo ale unor date neactualizate (ex: alegerea unei date ulterioare -29/11/2003)
ASISTENŢĂ TEHNICĂ
MESAJ CATRE BRD
41
PENTRU INFORMAREA LEGATA DE BRD NET CLIENTUL SE POATE ADRESA:
· DIRECT RETELEI DE UNITATI
· SERVICIULUI VOCALIS: LA TELEFON (021) XXX XXXX SAU 0800-XXX XXX
DACĂ UTILIZEZI ALTĂ REŢEA DE TELEFONIE, AI LA DISPOZIŢIE NUMĂRUL DE
TELEFON 021 / XXX XXXX (TARIF NORMAL).
ASISTENŢĂ DE LA 08-22/7 ZILE DIN 7
ASISTENŢĂ TEHNICĂ SE POATE ACORDA ŞI PRÎNTR-UN FORMULAR DE CONTACT
PROMOVARE PRODUS:
Există reduceri de comisioane aplicate operaţiunilor de transfer.(Nu se precizează)
Există menţiuni despre acest produs in:
Revista Comunicaţii Mobile
Ziarul Financiar
www.boomtv.o
FUNCŢIONALITĂŢI ALE PRODUSULUI
Puncte slabe (minusuri) tranzacţii
- Imposibilitatea lichidării depozitelor
- Procesarea ordinelor de plata indiferent dacă sunt intrabancare sau interbancare se face in
tranşe de 3 ori pe zi
Minusuri extrase de cont:
- Extrasul de cont este afişat doar pentru o perioadă de maxim 45 de zile in urmă
- Extrasul de cont este valabil pentru tipuri limitate de conturi (doar cele de depozit, curente,
linie de credit şi cont colateral fără cardurile de credit)
Actualizarea tranzacţiilor (vezi mai sus)
42
Alte facilităţi conexe(plusuri):
TRADirect, o platforma internet care permite tranzacţionarea online pe piaţa valutară şi pe cea
monetară. Destinat companiilor, serviciul permite efectuarea de operaţiuni spot, forward şi
swap pentru 14 valute.
FORMALITĂŢI NECESARE SUBSCRIERII:
BRD NET
Se poate subscrie la acest serviciu la agenţia BRD de care clientul aparţine (deci nu la
orice unitate cum este la Banca Transilvania de exemplu).
Pentru inscriere, este necesară o adresa de e-mail validă. Se completează o cerere de aderare la
serviciu. Parola de acces pe site va fi trimisă pe adresa de e-mail indicată.
COSTURI
Abonamentul lunar este de 1 Euro iar comisioanele sunt reduse faţă de ghişeu dar nu se
precizează cu cat.
Se percep comisioane normale la plăţile de utilităţi
SECURITATE
BRD-NET utilizează:
- Identificarea utilizatorilor prin Cod de Utilizator şi Parolă;
- Vehicularea informaţiilor intre BRD - Groupe Societe Generale şi utilizatorii BRD-NET se
face criptat utilizand protocolul securizat SSL 128 biţi;
- Sistemul deconectează automat un utilizator după 5 minute de inactivitate;
- Accesul pe site este restricţionat după 3 incercări eronate de identificare pe site.
Validitatea site-ului tranzacţional este asigurată prin intermediul unui certificat de
server emis de către o autoritate de certificare recunoscută. Sumele ce pot fi transmise spre
execuţie la bancă sunt controlate prin intermediul unor plafoane maxime pe operaţiune şi
zilnice.
Cerinţe tehnice plus: se poate accesa şi cu Netscape
BRD NET
43
Criteriu Subcriteriu Punctaj obţinut pe
subcriteriu
Punctaj
maxim
subcriteriu
Punctaj
obţinut
total
criteriu
Punctaj
maxim
criteriu
Ergonomicitate
Consistenţa unui site 2 5
Navigarea 1 3 7 20
Demo 1 5
Informaţii din site 3 7
Funcţionalităţi
Tranzacţii bancare 6 11
Sold şi extrase 4 8 16 35
Actualizare timp real 3 10
Facilităţi conexe 3 6
Securitate Soluţia de securitate utilizată 8 10 11 15
Instrucţiuni de utilizare sigură 3 5
Formalităţi necesare subscrierii Documentaţie 2 2 2 2
Costuri Abonament lunar 3 8 6 18
Reducere comisioane 3 10
Asistenţă oferita(Helpdesk) Mail 1 2 3 5
Telefonic 2 3
Promovare produs Reducere comisioane 1 3 2 5
Mass media 1 2
Total 47 100
Tabel Nr. 4 Punctaje obtinute de catre BRD Net
44
Fig. Nr. 8 Printscreen demo BT 24
ERGONOMICITATE
- Sunt utilizate culorile băncii (negru şi nuanţe de galben)
- Poziţionare verticală a meniurilor principale şi pe orizontală a opţiunilor secundare
- Afişarea orei şi a datei
- Design simplu şi plăcut ochiului
- Unitar şi concis
Navigarea:
- Uşoară, din cauza imbinării cu succes a dispunerii meniurilor pe orizontală (cele mai puţin
importante opţiuni şi verticală (cele mai importante opţiuni)
45
- Intuitivă
- Apariţia submeniurilor la un singur click, iar selectarea se face tot din partea stanga, pe
verticală
- Informaţii multiple şi concise atat referitoare la operaţiunile in sine cat şi referitor la orele
limita de trimitere a operaţiunilor
- Cursuri de schimb actualizate cu intarziere de maxim 30 secunde de la modificarea acestora
- Utilizarea unitara a unui singur tip, mărime şi culoare a fontului (fontul folosit şi la realizarea
site-ului băncii)
Denumirea campurilor: explicită, scurtă, concisă fără loc de interpretări
Limbi străine: Engleză şi franceză
Demo- in romană, engleză şi franceză
Servicii informative oferite in plus faţă de cele menţionate in descrierea criteriului:
· Evoluţia soldurilor inclusiv sub formă grafică
· Sold disponibil
· Afişarea inclusiv a sumelor blocate din operaţiuni cu cardul
· Exportul datelor referitoare la ordinele de plată trimise la bancă
· Furnizare de informaţii legate de starea ordinelor de plată trimise băncii
Opţiuni de tranzacţii oferite in plus faţă de cele menţionate in descrierea criteriului:
· Virare salarii pe carduri pentru angajaţi
· Plăţi programate
· Programare ordine de plată (indiferent de tipul lor)
46
· Predefinirea ordinelor de plată
· Schimburi valutare la curs negociat şi la termen
· Plăţi facturi utilităţi in mod gratuit (Orange, Romtelecom, Vodafone şi Electrica
Transilvania Nord)
· Operarea tranzacţiilor se realizează in timp real (in intervalul de procesare menţionat pe
site)
Alte facilităţi :
Import/export fişiere ordine
Generare duplicate ordine deja trimise
Stabilirea drepturilor de acces la servicii ale utilizatorilor imputerniciţi atat pe clase de
semnături şi cat pe limite de sume (suportă cea mai complicată mască de semnături)
Plăţi salarii (pană la cateva mii de angajaţi)
Posibilitatea predefinirii ordinelor de plata atat pentru plata utilităţilor(sunt disponibile
informaţii despre modul de completarea a campurilor de detalii) cat şi pentru orice
ordin de plata lei
Minus: Actualizarea tranzacţiilor efectuate şi a incasărilor primite in cont nu se face in timp
real ci o data la o ora intre 10 şi 19.
Alte servicii conexe:
Serviciul BT Trade
Serviciul permite clienţilor BT Securities să tranzacţioneze şi gestioneze portofoliul de acţiuni
la Bursa de Valori Bucureşti.
Telefonic Prin E-mail Prin Posta
47
De luni pană vineri
intre 08:30 - 19:00
0800 xxx xxx - apel gratuit din
retele de telefonie fixa
+4.0264.xxx xxx - tarif normal
+4. 074xxxxxxx - tarif normal in
reteaua Orange
reteaua Connex
reteaua Vodafone
Fax: +4.0264.xxx xxx
xx@bancatransilvania.ro
xxxxxxxx@bancatransilvania.ro
Banca Transilvania S.A. Centrala
Serviciul Internet Banking
Cluj Napoca
Str. x, Cluj-Napoca, Jud. Cluj
Romania
Exista cele mai multe numere de telefon din mai multe reţele de telefonie (Romtelecom
(tarif normal şi telverde), Orange, Vodafone ), precum şi 2 adrese de email. Reprezentanţii
serviciului BT 24 mai pot fi contactaţi prin mesageria securizată a aplicaţiei.
Helpdesk-ul este disponibil de luni pană vineri intre 08:30 - 19:00
PROMOVARE PRODUS:
Toate tranzacţiile efectuate prin intermediul aplicaţiei BT 24 beneficiază de reduceri de
comisioane faţă de operaţiunile efectuate la ghişeele băncii. Ca orientare generala,
comisioanele aferente operaţiunilor bancare efectuate prin intermediul aplicaţiei de Internet
Banking BT 24 beneficiază de o reducere specială de 10% faţă de tarifele uzuale, practicate la
ghişeele băncii.
Apariţii in reviste:
Comunicaţii Mobile
E-Finance
Şi site-uri:
www.wall-street.ro
www.ghiseulbancar.ro
FORMALITĂŢI NECESARE SUBSCRIERII
48
Paşii care trebuie urmaţi sunt cat se poate de simpli:
1. Citirea şi semnarea/parafarea (in cazul persoanelor juridice) Contractului de Furnizare
de Servicii de Internet-Banking şi completarea, semnarea/parafarea Fisei de
Configurare.
2. Depunerea fisei de configurare şi a contractului (semnate) la cea mai apropiată unitate
BT, unde personalul de vanzări va verifica corectitudinea completării documentelor de
mai sus, oferind asistenţă acolo unde este cazul.
3. Ridicarea de la banca, după o inştiinţare prealabilă din partea acesteia, a celor doua
plicuri securizate conţinand datele confidenţiale de autentificare pentru fiecare
utilizator. Unul dintre plicuri va conţine Id-ul utilizatorului şi PIN-ul necesar obţinerii
certificatelor de autentificare, iar celalalt parola iniţială de acces in aplicaţie.
Asta e tot.
COSTURI
Setarea iniţială a Clienţilor in aplicaţia de Internet Banking BT 24 este gratuită, iar
abonamentul pentru utilizarea viitoare a acesteia este de 2.5 Ron pentru persoane fizice şi de
20
Ron pentru persoane juridice.
Acest abonament poate fi redus sau chiar oferit gratuit la pachet cu alte produse ale
băncii, in funcţie de convenţiile in vigoare.
Comisioanele percepute la transferuri sunt reduse cu aproximativ 10 %, transferurile in
valuta intre conturi BT sunt gratuite, iar plăţile de utilităţi cu furnizorii cu care Banca are
convenţie sunt gratuite
SECURITATE:
Toate informaţiile / datele transmise prin intermediul aplicaţiei de Internet Banking BT
24 sunt criptate cu ajutorul unei tehnologii SSL pe 128 biţi. Pe piaţa financiar-bancară
internaţională, aceasta tehnologie este considerată cea mai potrivită pentru asigurarea
securităţii serviciilor de tip Internet Banking. Sistemul de securitate al aplicaţiei include o
pleiada intreagă de firewall-uri. De aceea, dacă folosiţi Aplicaţia de Internet Banking BT 24 de
pe mai multe calculatoare, va trebui să cereţi cate un certificat pentru fiecare dintre acestea.
există aşadar mai multe nivele de securitate / verificare a datelor de intrare in sistem:
49
- nivel 1 - certificatul de autentificare
- nivel 2 - ID şi Parola
Pe scurt:
· Certificate Digitale
· Criptare pe 128 de biţi
· Utilizare Firewall-uri
· Time-stamp pt tranzacţii
· Autentificarea utilizatorilor
· Autorizarea utilizatorilor
· Validarea Certificatelor Digitale
· Verificarea Certificatelor şi a Semnăturilor Digitale
· Verificarea Mesajelor
· Clase de semnături
· Securizarea fizică a hardware-ului. etc
Există posibilitatea ca parola să fie tastată cu keyboard-ul simulat de pe ecran astfel incat
un keylogger nu poate "citi" parola
Recomandări de securitate –există in manual/Intrebări frecvente şi pe site.
Cerinţe tehnice minus:
Se accesează numai cu Internet Explorer (nu şi cu alte browser-e)
BT 24
subcriteriu
Punctaj
maxim
subcriteriu
Punctaj
obţinut
total
criteriu
Punctaj
maxim
criteriu
50
Ergonomicitate
Navigarea 2 3 14 20
Demo 2 5
Funcţionalităţi
Telefonic 2 3
Mass media 1 2
Total 71 100 73 100
Tabel Nr. 5 Punctaje obţinute de BT 24
51
52
Fig nr. 9 Printscreen demo Raiffeisen Online
ERGONOMICITATE
- Culorile site-ului nu respectă culorile băncii
- Există prea multe nuanţe de galben
- Incărcarea paginii cu diferite imagini care distrag atenţia de la meniurile esenţiale
- Dispunerea inghesuită a opţiunilor pe orizontală şi a submeniurilor pe verticală stanga
- Spaţiu liber din partea de sus contrastează cu supraaglomerarea părţii de jos
Navigarea: puţin greoaie datorită combinării ciudate a structurării pe orizontale şi verticale ale
meniurilor
Incărcarea cu viteza medie
- Informaţii detaliate despre taxe şi comisioane
53
- Afişarea datei şi orei
- Referire repetitivă la alte produse ale băncii
Denumirea campurilor:
Concisă dar există unele opţiuni a căror denumire nu reflecta conţinutul: ex Servicii conturi
=Extras de cont
Limbi străine: varianta in engleza
Demo interactiv
- Blocare nejustificată
- Imposibilitatea accesării tuturor opţiunilor şi meniurilor (ex Servicii clienţi)
Demo nu este disponibil in limba engleză
FUNCŢIONALITĂŢI ALE PRODUSULUI:
Accesand opţiunea Taxe şi comisioane există posibilitatea vizualizării taxelor şi
comisioanelor percepute in funcţie de serviciul oferit.
De asemenea, se pot salva pe propriul computer istoricul de tranzacţii.
Actualizarea sumelor blocate din operaţiuni cu cardul se face cu decalaj de maxim 1 oră
Actualizarea extrasului de cont se face online
Opţiuni de tranzacţii oferite in plus faţă de cele menţionate in descrierea criteriului:
Plăţile intrabancare se efectuează online indiferent de ziua şi ora in care se ordonează
(in afara weekend-ului )
Conversie valutară
Programare ordine de plată (indiferent de tipul lor)
Transfer programat automat să se repete la un anumit interval de timp (lunar,
saptamanal) pană la o data de expirare aleasă de client.
Plăţi facturi utilităţi cu cea mai mare baza de furnizori de utilităţi şi nu numai
Vanzare de valuta cu precizarea echivalentului in RON
Cumpărare de valuta cu precizarea echivalentului in RON
54
Minus :
- Vizualizarea intregului istoric al activităţii online pe o perioadă de maximum 6 luni.
- Există limite zilnice ale sumelor care pot fi transmise indiferent de opţiunile utilizatorilor
serviciul Plăţi Directe Furnizori banca va plăti automat din cont, la data scadentă,
factura către furnizorul de utilităţi selectat. Activarea acestui serviciu se poate face
pentru a plăti facturile emise pe numele utilizatorului sau al altei persoane
Raiffeisen Online
Suportul este acordat 24 h din 24 şi 7 zile din 7.
PROMOVARE PRODUS:
Comisioanele practicate pentru Raiffeisen Online sunt cu pană la 50% mai mici decat la
ghişeele băncii.
Mass media:
www.agora.ro
www.mybank.ro
www.wall-street.ro
Suport clienţi
Serviciul suport clienţi Raiffeisen Online este la dispoziţia clienţilor:
Numere de telefon: 021 / XXX XXXX sau 021 / XXX XXXX
Numere cu tarif normal apelabile din orice reţea din ţara sau din străinătate.
E-mail: xxx@rzb.ro
55
www.ebanker.ro
FORMALITĂŢI NECESARE SUBSCRIERII
Serviciul Raiffeisen Online este destinat clienţilor Raiffeisen Bank persoane fizice.
Pentru a obţine acest serviciu trebuie doar:
· Să se deţină cel puţin un cont curent in RON şi un card de debit activ Raiffeisen
Bank
· Să se semneze contractul pentru activarea serviciului la orice unitate Raiffeisen
Bank.
COSTURI
Comisioanele pentru transferurile efectuate prin intermediul serviciului Raiffeisen Online sunt
cu pană la 50% mai mici decat la unităţile Raiffeisen Bank.
Taxe
Abonament lunar 1 EUR echivalent RON
Comisioane
Transferuri intre conturi proprii 0 RON
Plăţi intrabancare in RON 1 RON indiferent de suma transferată
Plăţi intrabancare in valuta 0 RON
Plăţi interbancare 3.1 RON indiferent de suma transferată
Seviciu Plăţi Directe Furnizori 1.5 RON pentru fiecare plata efectuată
SECURITATE:
Recomandări de securitate amănunţite–există in manual/Intrebări frecvente
Raiffeisen Online utilizează un sistem de criptare SSL la 128 biţi.
Se poate accesa şi cu alte browser-e altele decat IE (Opera, Mozzila)
Raiffeisen Online
subcriteriu
Punctaj
maxim
subcriteriu
Punctaj
obţinut
total
criteriu
Punctaj
maxim
criteriu
56
Ergonomicitate
Navigarea 2 3 14 20
Demo 3 5
Funcţionalităţi
Telefonic 3 3
Mass media 1 2
Total 76 100 76 100
Tabel. Nr. 6 Punctaje obţinute de Raiffeisen Online
TerraBanking
57
Fig. Nr.10 Printscreen demo Terrabanking
ERGONOMICITATE
- Pagina apare supraincărcată
- Se află la limita intre un design supraincărcat şi unul elaborat
- Se respectă culorile băncii
- Pictograme descriptive a opţiunilor
- Dispunerea verticală a meniurilor
Navigarea:
-Uşoară şi intuitivă
- Detaliate,
58
- Informaţiile despre conturile proprii dificil de urmărit
- Numai in limba romana
- Alternanţa dificilă de urmărit intre fonturi boldate şi neboldate
- Camp distinct cu informaţii despre credite
Denumirea campurilor:
Explicită
Limbi străine: nu
Demo interactiv cu alegerea opţiunilor
Demo nu este disponibil in limba engleză
Nu exista explicitate toate opţiunile (ex email suport)
· Notificări scadente
· Statistici incasări, plăţi, cursuri valutare, solduri
· Deschideri de conturi curente in lei şi valută
· Virare salarii pe carduri pentru angajaţi
· Programare ordine de plată simple şi de trezorerie
· Conversii valutare
· Plata factură Connex
· Plata factură Romtelecom
· Plata factură Zapp
· Plata altor utilităţi
Alte facilităţi:
Import listă beneficiari
Stabilirea drepturilor de acces la servicii ale utilizatorilor imputerniciţi
59
Import virare salarii pe carduri din sistemul propriu
Simulator scadenţare credite
Posibilitatea definirii de ordine de plata tip şablon
Pe langă serviciile standard oferite de TerraBanking clienţii işi pot personaliza aplicaţia:
pentru a primi mai multe informaţii şi notificări:
· Ultima tranzacţie
· Ultimele 10 tranzacţii
· Ultima tranzacţie carduri
· Ultimele 5 tranzacţii efectuate pe conturile de card
· Sumar depozite in sold
· Depozite scadente in următoarele 3 zile
· Rate scadente la credite in următoarele 10 zile
· Ordine de plata in lei scadente in ziua in curs
· Cecuri venite la plată
· Creditarea contului cu mai mult de o valoare stabilită
· Debitare cont cu mai mult de valoarea stabilită
· Modificare rată dobandă
· Sumar tranzacţii
Atenţie!!! Aceste notificări se primesc prin fax sau email –aceste 2 căi de comunicare fiind
considerate nesigure (accesul altor persoane la informaţii confidenţiale este facilitat)
Operarea tranzacţiilor se realizează in timp real, dumneavoastră avand posibilitatea consultării
extrasului pentru a verifica operaţiunile efectuate.
Serviciul TerraTrading.
Serviciul este o aplicaţie web prin care clienţii societăţii de investiţii financiare Romexterra
Finance au la dispoziţie instrumente pentru plasarea de ordine de tranzacţionare şi gestionarea
portofoliului.
60
Terra Banking este acordat la pachet gratuit cu Mobile Banking.
Romexterra Suport
”Pentru mai multe informaţii şi detalii suplimentare legate de serviciile noastre, vă stăm la
dispoziţie la numărul de telefon:0800 xxx xxx
Programul de lucru in care se pot transmite solicitările la solicitări este de luni pană vineri
intre orele 8:30 - 17:00.”
Exista incă un număr de telefon accesabil din străinătate şi de pe mobil:
tel: 021/xxx xxxx.
Solicitarea serviciilor de asistenţă se mai poate face şi prin email-chiar din aplicaţie dar nu şi
pe o adresă afişată in mod explicit.
PROMOVARE PRODUS:
Reducere comisioane:
15% reducere la comisioane faţă de cele practicate la ghişeele băncii pentru plăţile in lei
Mass media:
Există articole referitoare la funcţionalităţile produsului incepand cu anul 2004 şi continuand
terminand cu anul 2006, in :
Supliment al trustului Gazeta
Revista Market Watch
Revista Comunicaţii Mobile etc.
COSTURI
Taxa lunară -0 EUR/utilizator
• 15% reducere la comisioane faţă de cele practicate la ghişeele băncii pentru plăţile in lei
• Taxa lunară de neutilizare a serviciului 2 EUR/utilizator
• Taxa de instalare ZERO
Nu exista abonament lunar
SECURITATE
61
Securitatea sistemului este garantată prin următoarele măsuri:
• comunicaţia client-bancă este criptată folosind protocolul SSL 3.0 128 biţi
• autentificarea client-bancă se face prin certificate digitale emise şi recunoscute de bancă, iar
pentru schimbul de chei se foloseşte algoritmul de criptare RSA cu cheie de 1024 biţi
• comunicaţia mesajelor este criptată folosind algoritmul 3DES cu cheie de 128 de biţi
• dispozitiv EToken USB pentru inscripţionarea certificatului digital care este protejat de un
cod PIN
• accesul utilizatorilor se face pe baza unui nume de utilizator şi a unei parole de acces
• securitatea sistemului este mărită prin măsurile de protecţie a reţelei cu dispozitive firewall
• echipamentele de acces şi procesare sunt redundante iar accesul prin Internet la bancă este
echilibrat prin doi provideri Internet
• semnarea digitală a tranzacţiilor pentru a asigura non-repudierea
Cerinţe tehnice minus: Token şi accesibilitate doar cu Internet Explorer
TerraBanking
subcriteriu
Punctaj
maxim
subcriteriu
Punctaj
obţinut
total
criteriu
Punctaj
maxim
criteriu
Ergonomicitate
Navigarea 2 3 15 20
Demo 4 5
Funcţionalităţi Tranzacţii bancare 9 11 28 35
62
Sold şi extrase 7 8
Telefonic 1 3
Mass media 1 2
Total 72 100 72 100
Tabel nr. 7 Punctaje obţinute de Terrabanking
63
Cap. 6 Concluzii
Datorită dezvoltării sistemului bancar din Romania, oferta de produse şi servicii
bancare s-a lărgit considerabil, cheia succesului pe piaţa a unei bănci depinzand nu numai de ce
oferă ci şi cum oferă.
Pentru atragerea şi reţinerea clienţilor este bine impămantenit conceptul de diferenţiere
de preţ intre canalele tradiţionale de distribuţie şi cele online alături, bineinţeles, de serviciile
cu valoare adăugată, incluzand cel puţin serviciile de administrare in mod cat mai simplu faţă
de client, strategii de viitor care să definească “formula caştigătoare” – killer application in
jargon, şi nu in ultimul rand diferenţierea produselor.
Aplicaţiile de furnizare electronică a serviciilor financiare in general şi cele bancare in
special au cunoscut un mare avant tocmai pe motivul diferenţierii şi incadrării in trendul
mondial de tehnologizare rapidă –era a informaţiei.
Totuşi, deşi statisticile estimează un boom al utilizatorilor de electronic banking şi implicit a
numărului de tranzacţii iniţiate pe aceste canale, băncile din Romania s-au axat pană acum pe
extinderea reţelei teritoriale-„mai aproape de client” la propriu.
Aceste strategii decurg şi din cauza mentalităţii clienţilor de produse bancare, precum şi
insuficienta informare a lor in legătura cu avantajele şi securitatea comunicării cu banca prin
canalele electronice.
Cu toate acestea, mai ales datorită generaţiei tinere –se deschide apetitul pentru astfel
de produse mai ales datorită utilizării computerului şi internetului pe scară largă. In plus –noua
generaţie se preocupă mai mult pentru satisfacerea unor nevoi secundare in cel mai scurt timp
posibil şi cu minim de resurse financiare şi de timp.
Lărgirea gamei de funcţionalităţi ale produselor de internet –banking a dus la lansarea
mai multor produse de acest gen de către majoritatea băncilor din Romania, fiind la inceput ca
o cale de imbunătăţire de imagine –banca in serviciul clientului 24 de ore din 24.
Diferenţierea intre diferitele aplicaţii de internet-banking se face nu numai prin
avantajele pe care ele le oferă clienţilor cat şi alte servicii pe care banca le oferă prin
indeplinirea profilului ei de activitate (ex: servicii de creditare)
O comparaţie intre diferite aplicaţii de internet-banking trebuie să ia in considerare
criteriile considerate importante de către un utilizator obişnuit de internet ,
64
cum ar fi: economie de timp, simplitatea efectuării operaţiunilor, gama de operaţiuni ce
se pot efectua (cu cat este mai mare cu atat se micşorează timpul pierdut cu un drum la banca),
securitatea, costurile pe care le presupune şi reducerea de comisioane.
Punctajele cele mai mari s-au acordat pentru criterii de evaluare ca Ergonomicitate şi
Funcţionalităţi ale produselor deoarece acestea sunt principalele elemente de decizie in
selectarea unui anume produs de internet-banking.
Trebuie menţionat că, punctajele obţinute de fiecare dintre cele 4 produse sunt acordate
subiectiv. O evaluare complexă s-ar putea face numai după utilizarea intensă (a tuturor
opţiunilor) pe o perioadă lungă de timp –astfel dacă există probleme sau informaţii invizibile la
prima vedere, acestea să fie identificate
Clasamentul rezultat al celor 4 produse in funcţie de criteriile menţionate mai sus este :
Raiffeisen Online (primul loc), BT 24, Terrabanking si BRD Net (vezi fig.11)
BRD Net a cumulat cele mai puţine puncte nu numai datorită abonamentului ridicat (in
contrast cu piaţa) cat şi funcţionalităţilor minime, ergonomicitate scăzută şi soluţie de
securitate depăşită. Punctul forte al acestui produs este că el este promovat in cadrul băncii
care
se află pe locul 2 in topul băncilor din Romania (ca şi cota de piaţa şi active).
Se poate observa o luptă foarte stransă intre ocupantele primelor 3 poziţii, in concluzie
calitatea serviciilor furnizate este sensibil apropiată, diferenţierea datorandu-se: costurilor pe
care le implică achiziţionarea unui astfel de serviciu, reducerilor de comisioane la transferuri,
actualizării in timp real şi facilităţilor conexe oferite.
Astfel, Raifeisen Online se evidenţiază printr-o reducere a comisioanelor la transferuri
de 50%, plăţile intrabancare se efectuează online indiferent de ziua şi ora in care se ordonează
(in afara weekend-ului), există posibilitatea programării transferurilor prin repetarea lor la un
anumit interval de timp (lunar, săptamanal) pană la o data de expirare aleasă de client,
asistenţă
tehnică este furnizată non-stop iar plăţile facturilor de utilităţi pentru cea mai mare bază de
furnizori de utilităţi (convenţii incheiate)
BT 24 se evidenţiază prin design-ul site-ului, multitudinea de funcţionalităţi ale
produsului (inclusiv operaţiuni negociate in anumite condiţii), posibilitatea accesării aplicaţiei
in 3 limbi diferite, facilităţi conexe (plata salarii, ordine predefinite etc).
Avantajele comparative ale aplicaţiei Terrabanking sunt: abonamentul gratuit, demo
interactiv cu posibilitatea de alegere a modulelor si actualizarea online a operaţiunilor
efectuate.
Produsele electronice reprezintă nu numai un mod de atragere a clientelei (tinere ca
prima bancă sau clientela “veche” migrand de la altă bancă) ci şi un mod de fidelizarea a
clientelei existente prin oferirea de pachete de fidelizare (adică produse electronice gratuite).Pe
langa avantajele de economie de timp-exista şi avantajele financiare atat pentru bancă(costuri
65
reduse cu personalul bancar) ci şi pentru client deoarece majoritatea băncilor oferă reduceri de
comisioane percepute la transferurile pe altă cale decat cea tradiţională de la ghişeu.
0
5
10
15
20
25
30
35
ERGONOMICITATE FUNCTIONALITATI SECURITATE FORMALITATI COSTURI ASISTENTA PROMOVARE
BRD
BT
RAIFFEISEN
ROMEXTERRA
PUNCTAJ MAXIM
Fig. 11 Punctajele obţinute de bănci pe criterii

CRITERIU ERGONOMICITATE FUNCTIONALITATI SECURITATE FORMALITATI COSTURI ASISTENTA PROMOVARE
BRD 7 16 11 2 6 3 2
BT 14 29 14 2 8 3 3
RAIFFEISEN 14 30 14 2 8 5 3
ROMEXTERRA 15 28 13 2 10 2 3
PUNCTAJ MAXIM 20 35 15 2 18 5 5
BIBLIOGRAFIE
Tabel nr. 8 Punctaje obţinute de fiecare bancă pe fiecare criteriu in parte
66
BIBLIOGRAFIE:
1. Donald J. Kron -The ABC Of Banking Online, Black Enterprise, 1996
2. Trenca Ioan-Metode şi Tehnici Bancare, Editura Casa Cărţii De Ştiinţă, Cluj-Napoca 2003
3. Vasilache Dan-Plăţi Electronice, Editura Editura: Rosetti, 2004
4. Calin Gurau – Online banking in transition economies, the implementation and development
of online banking systems in Romania, International Journal of Bank Marketing – Emerald
databases, Edinburgh, 2002, pag 285
5. The Financial Times-The Delicate Art Of Online Banking
*** www.bai.org/bankingstrategies/2005
*** www.biblioteca.ase.ro
*** www.bizwords.ro
*** www.ceris.ro/e-banking
*** www.clickz.com
*** www.dbresearch.com
*** www.ecb.int
*** www.efinance.ro
Alice Tudor -2004, un an de e-banking -O retrospectiva a mişcărilor de pe frontul electronic
bancar, E-finance, anul V, nr.53, ianuarie 2005, pg 10-15
M. Mocanu & A. Filip- Una dintre cele mai de succes inovaţii aduse sistemului bancar- direct
banking, E-Finance
***“Adevărul economic” nr 23, 12-18 Iunie 2002, Oana Hurezeanu – Serviciile bancare –
“moneda forte pe piaţa bancară”
*** www.fdic.gov/consumers
*** www.imf.org
*** www.mcti.ro
*** www.mediawebdesign.ro/internet.html
*** www.pwc.com
*** www.redbyte.ro/design-web
*** www.smartbank.ro
*** www.ziarulfinanciar.ro
67

Dizertatie Banking Online

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Dizertatie Banking Online

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

CAPITOLUL I - Serviciile bancare electronice în România

Concepte privind serviciile bancare electronice

http://www.bankingnews.ro/internet-banking-ing-bank.html ( Una din două tranzacții de Internet

2016 – un an bun pentru internet banking, exploziv pentru mobile banking

PATRIA BANK – Produsul online al anului 2016: ”Internet Banking Asistat”

ALPHA BANK ROMÂNIA – Pentru lansarea serviciului Alpha TXT

CEC BANK – „Start-up”-ul anului în Mobile Banking

RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA – Banca Inovativă a Anului

ING BANK ROMÂNIA – Banca Anului în Mobile Banking

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ – Banca Digitală a Anului

Premiile decernate au fost următoarele:

Categoria BEST PERFORMANCE IN ONLINE BANKING 2017

1. Cel mai mare număr total de clienți ai serviciului internet banking si

cea mai mare creștere anuală a acestuia - Banca Comercială Română

5. Cele mai mari creșteri în tranzacțiile mobile banking - Bancpost

Categoria BEST ONLINE SERVICES 2017

10. Platforma ING Business – ING Bank România

11. Platforma B.Digital - Bancpost

12. Serviciul Mobile banking - CEC Bank

Categoria BEST INNOVATIVE ONLINE SERVICES

13. Portofelul electronic BT Pay – Banca Transilvania

14. Asistență digitală prin chatbot - Libra Internet Bank

Categoria BEST UPGRADE IN MOBILE SERVICES

15. Serviciul Smart Mobile – Raiffeisen Bank România

16. Serviciul Mobile Banking - Unicredit Bank România

Categoria BEST INTERNET BANKING CUSTOMER EXPERIENCE

BEST CORPORATE ONLINE SERVICES 2017

18. BANCA TRANSILVANIA

19. RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA

Categoria BANCA ANULUI 2017 ÎN INTERNET BANKING

20. BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

Categoria BANCA ANULUI 2017 ÎN MOBILE BANKING

ANALIZA SERVICIULUI DE INTERNET BANKING ÎN ROMÂNIA

CONSUMATORILOR DE SERVICII ELECTRONICE BANCARE ............................................................... ......

TRANSFERURI, DEPOZITE, SCHIMBURI VALUTARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

CREŞTERII NUMĂRULUI DE UTILIZATORI DE TELEFONIE MOBILA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

SERVICIILOR COMPLEXE CUM ESTE INTERNET BANKING-UL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

REPREZENTANŢII CU PUTERE DE DECIZIE DIN 191 DE COMPANII. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

DEFAVOAREA MOBILE BANKING-ULUI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

SPECULAT DE PROMOTORII SOLUŢIILOR DE PLATA ELECTRONICĂ DIRECTĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

UTILIZARE A INTERNETULUI DIN UNIUNE." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

FOARTE RIDICATĂ LA INCEPUT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PENTRU SPORIREA GRADULUI DE PROFITABILITATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

COST SUPLIMENTAR ŞI NU UN AVANTAJ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

CLIENTULUI ŞI INFORMAŢIILE PERSONALE SUNT IN PERICOL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

INCREDERE IN TRANZACŢIILE PE INTERNET . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PREA MARI PENTRU A DA INAPOI, IN CIUDA GRIJILOR LEGATE DE SIGURANŢA DATELOR. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

UTILIZATORI ŞI CE FEL DE CREŞTERE POATE FI AŞTEPTATĂ PE FIECARE PIAŢA IN PARTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

AŞTEAPTĂ SĂ FIE MAI CULTE DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Fig. 11 Punctajele obţinute de bănci pe criterii

You might also like