Caracterul original al Uniunii Europene nu rezida numai in specificitatea procesului de constructie europeana, ci si in discrepantele dintre statele membre, in functie de diversi indicatori demografici si macroeconomici. Daca la inceputurile sale, cele sase state fondatoare puteau fi considerate a alcatui un tot relativ omogen, extinderile ulterioare (prezentate pe larg in Unitatea nr. 6) au modificat substantial mediile europene si au transformat Uniunea Europeana intr-o grupare de state extrem de diversificati. in acest context, deviza de ,,Unitate in diversitate” devine un deziderat tot mai greu de atins, date fiind dimensiunile economice si sociale diferite ale celor 27 de state membre din acest moment. <4 mai Vizibila modificare a UE-27 fata de inceputurile sale cu sase state membre_ dimensiunea populafiei (figura 2.1). Astazi, cele 27 de state membre uma ‘0 populatie de aproximativ 502 milioane de locuitori, depasind-o pe cea @ ‘de aproximativ 300 de milioane de locuitori. Distributia populatiet intre "statele membre si ponderea fiecaruia in totalul UE arata cd peste doua treimi din tia uniunii se regaseste in doar sase dintre statele membre: Germania, Franta, Britanie, Italia, Spania si Polonia. Astfcl, cel mai mare stat membru din ‘punctul de vedere al numérului cetatenilor sai este Germania (cu o populatie de aproximativ 82 de milioane de locuitori) si cel mai mic este Malta (cu putin peste 400.000 de locuitori). Dificultatea gestionarii unor diferente at&t de pronuntate in ceea ce priveste marimea populatiei se traduce in justa reprezentare a fiecdruia la nivelul sistemului de vot. Pentru asigurarea democratiei in luarea deciziilor si petitri’ca vocea fiecdruia dintre statele membre sf fie auzita, alocarea voturilor in ‘cadrul institutiilor europene se face pe baza populatiilor nationale, cu © discriminare pozitiva in favoarea statelor mici. jin punctul de vedere al populatiei, Romania este al saptelea stat al Uniunii fopene, Statisticile arata ca orasul Bucuresti, cu o populatie de 2,1 milioane de locuitori, este a sasea capitalé ca marime din UE, dup Londra, Berlin, Madrid, Roma si Paris. 47‘Uniunea Europeans. Etape, institutit, mecanisme al Bednsat in intern brut (PIB), distributia sub aspect economic @ ‘de asemenea neuniforma (figura 2.2). Aproximativ, PII or 27 de state membre este generat de doar sase nania, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania si Olanda. Acest aspect a condus de-a Tungul timpului la ample dezbateri atat cu privire la aportul fiecdrui stat membru la cresterea economic a uniunii in ansamblu, cat si la efectul real pe care aderarea noilor state membre cu un nivel scdzut de dezvoltare economic& urma sé il roducd. .._Extinderea din 2004/2007 a a confirmat aceste temeri prin faptul c& _dimensiunii in ansamblu a economiei UE de redus, cele 12 noi state membre reprezentand doar 6% din P! UE-15. Cu toate acestea, ca urmare a extinderii, produsul intern brut al Uniunii Europene 1a depasit pe cel al SUA. 48 a(ianuarie 2013) ‘Sursa: construit de autori pe baza datelor Eurostat o reprezentare mai fidelé a cu ajutorul indicatorului prezentati anterior, dimensiunea Coroborand cei doi indicatori realitatii, prin prisma nivelului de trai, este inregistrata PIB/capita, care raporteazi valoarea produsului intern brut la populatiei (figura 2.3). Figura 2.3: PiB/capita in UE (in anul 2011)" HE fi MINA PEP EEO TES PILES EE CTS 7 0” inregistreaz o pondere de sub 0.5% din PIB ! Tarile in dreptul cdrora apare cifra comunitar. 2 Exprimat in dolari americani. 49ea mai_,bogati’” tart a Uniunii Europene este Luxeml ‘se observ ci fairile ,mari” din punctul de vedere al PIB absolut, precim Germania, Franta sau Marea Britanie, fnregistreaz un nivel al PIB/capita “mai scdzut in comparatic cu alte state mici (Danemarca, Irlanda sau Suedia). PiB/capita in noile state membre se situeazi sub media europeans, intre acestea Rominia ocupand penultimul loc. Evolutia si ponderea comertului intra- si extracomunitar au demonstrat ca uniunea vamali gi, ulterior, piata comund au avut efecte benefice asupra economiilor nationale ale statelor membre, ponderea exporturilor statelor membre ‘catre celelalte tari ale UE varind intre 45 si 80%. De asemenea, politica comercialé comund a UE a permis acesteia si actioneze ca o entitate umitari pe piata comercial international, principalii sii parteneri comerciali fiind SUA, Elvetia $i China (tabelul 2.1), Tabelul 2.1: Principalii parteneri comerciali ai UE (import si export — anul 2011) Export (% din export total al UE) Import (% din import total al UE) China TEI Elvetia = 2 Norv Be Norvegia_ ‘Japonia ai Japonia Turcia 47 Turcia India 2.6 India Coreea de Sud Coreea de Sud Singapore — Singapore Africa de Sud Africa de Sud Arabia Saudita ig Arabia Saudita Taiwan 10 Taiwan Hong Kong 2,0 Hong Kong Australia Australia 09 Algeria Libia Mexic Sursa: Eurostat Algeria Libia Mexic 50Apelul facut de Ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, in mai 1950, de a pune doua din cele mai importante sectoare ale industriei de razboi, Tespectiv c&rbunele si ofelul, sub coordonarea unei singure autoritati nationale, era menit in primul rand si ducd la evitarea unui nou conflict franco-german. Obiectivul politic, de realizare a unitatii Europei, putea fi atins prin intermediul unor mésuri treptate, initiate indeosebi in plan economic. In acest mod, integrarea economic a fost privit si ca un mijloc de instaurare a pacii, conflictele politice urménd a fi tot mai golite de continut pe misura ce bariercle in calea schimburilor comerciale erau eliminate, iar masurile de liberalizare a schimburilor de persoane, Capital si servicii, precum si cele de realizare a unei uniuni economice si monetare deveneau o realitate. Integrarea european, cu alte cuvinte, a fost motivata de considerente politice, economice, dar si de securitate. Pana in acest moment, UE s-a angajat in foarte ambitioase forme de integrare economica, care au necesitat si necesita combinatii adecvate de integrare pozitiva si negativa, de integrare a pietelor si politicilor, fara a exista o formula unica sau reguli absolute, valabile pentru toate situatiile si momentele posibile. Dincolo de dimensiunea economic, identificabil& la nivelul integrarii pietelor si politicilor economice, integrarea se poate inregistra gi la nivelul altor domenii, precum cel al justifiei, afacerilor inteme, politicii exteme, de securitate etc., acoperind astfel domenii dominant politice. Integrarea totalé, care ar acoperi at&t domeniul economic c&t si pe cel politic, ar implica si unificarea altor domenii importante, precum cel fiscal sau al securitatii sociale. O astfel de forma de integrare ar implica existenta unui buget al UE consistent, care si permita interventii eficiente, nevoie tot mai frecvent reiterata in conditiile actualei crize inregistrate la nivelul zonei euro, a a ’ = Bonciu ey Economia mondial a secolului XI: 0 lume multipolaré in cdutarea unei noi paradigme, Editura ProUniversitaria, 2012, p. 216 51Uniunea Europeand, Etape, institutii, mecanisme 2.2.1 De la Tratatul CECO la Tratatul de ta Lisabona Baza legala a procesului de integrare europeand © reprezinta o serie de tratate interguvernamentale, agreate de statele membre la diferite momente in timp, gi numite, de regula, in functic de locul in care au fost semnate, . Tratatul este un acord cu forta juridica obligatorie intre statele membre ale UE. El stabileste obiectivele UE, regulile de functionare a institutiilor europene, procedura | de luare a deciziilor gi relatiile existente intre Uniune si statele membre. Tratatele sunt modificate pentru a permite cresterea eficientei si transparentei UE, pentru a pregati extinderile viitoare si pentru a introduce noi domenii de cooperare - cum ar fi moneda unica. Sursa: site-ul oficial al UE, sectiunea Tratatele UE, http:/europa.eu/about-ew/basic- information/decision-making/treaties/index_ro.htm Din perspectiva tratatelor care au jalonat evolutia UE, procesul de integrare europeana poate fi considerat a reprezenta o succesiune de patru etape importante, care marcheaza realizarea fiecdreia dintre principalele etape ale unui proces de integrare economica (uniunea vamala, piata unica, uniunea economica si monetara) Tabelul 2.2: Principalele etape ale constructiei europene Rezultat Baza legislativa Sfarsitul sistemului Bretton Woods Realizarea uniunii vamale, Tratatal de instituire a Comunititii Europene a Cérbunelui si Otelului — CECO Tratatele de la Roma (Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a energiei atomice - EURATOM, Tratatul de instituire a Comunitatii Economice | Europene— CEE) realizarea pietei unice Perioada ,eurosclerozei” si , ‘Actul Unie European Realizarea uniunii economice si monetare si extinderea spre centrul si estul Europei Tratatul de la Maastricht (Tratatul privind Uniunea Europeand) Tratatul de la Amsterdam Tratatul de la Nisa Tratatul de la Lisabona (tabelul 2.2). Nr.ert.| Perioada 1 1930-1970 2 1970-1992 3 1992-2007 4 | 2008-prezent Tnceputul marii crize economico-financiare, Reforma guvernantei economice a UE Tratatul fiscal (Pactul fiscal) ‘Sursa: construit de autori 52' i i Fi ; ria Secolului XX demonstreaz’ faptul ca nicio constructie statala bazata pe fora 1 este viabilé en interval s-au prabusit pe rand mari imperii ¢Austro-“Ungat | Otoman, Tarist), dupa Al Doilea Razboi Mondial ~marile imperii coloniale, iar hae 1989, blocul comunist din centrul si estul Europei. Din aceasta perspectiva, face dovada perenitatii unui model constituit pe asociatii voluntare. Al Doilea Razboi Mondial, jinerea fragmentarii politice $i economice in Be ar fi facut imposibila feteats individuala in fata SUA si mai apoi a Japoniei, Churchill, intr-un discurs sustinut la 19 septembrie 1946, S-a pronuntat in favoarea reconcilierii franco-germane si pentru crearea Statelor Unite ale Europei. La acel moment, cooperarea economic’ reprezenta pentru Europa o necesitate vitala, Europa unita putandu-se transforma intr-o pavaza impotriva unui eventual nou agresionism german, dar si o contrapondere la expansiunea blocului sovietic. Este ceea ce scriitorul german Thomas Mann a sintetizat foarte bine: ,,Trebuie s& existe o Germanie europenizata pentru a nu exista o Europa germanizata”, Europa unita reprezentand totodaté o dubla garantie, ,,atat impotriva trecutului german, cat sia prezentului sovictic”. Din dorinta de a pune capat dificilei perioade de dupa razboi, cu sprijinul SUA, isi face aparitia, in 1948, prima institutie economicd european’, Organizatia Europeana de Cooperare Economicé (OECE). Initial, aceasta institutie a fost Great pentru a coordona reconstructia curopeand prin gestionarea in comun, de catre statele europene, a ajutorul american. alocat prin intermediul planului Marshall. OECE va asigura in mod eficient solidaritatea statelor europene, permitandu-le acestora si abandoneze treptat conditia de asistat de catre SUA. in afara repartizarii ajutorului american, organizatia va asigura coordonarea politicilor economice nationale, va pune la punct un sistem multilateral de plati, menit sd tina locul convertibilitatii monedelor, va urmiari liberalizarea schimburilor comerciale, ete, Doisprezece ani mai tarziu, economia Europei odata redresati, OECE va fi inlocuita de OCDE (Organizatia de Cooperare organizatie internationala extinsd, care va includ Canada, Japonia etc.). si Dezvoltare Economica), 0 le si tari non europene (SUA, sPlanul Marshall \ -anuntat in iunie 1947 de catre Secretarul de stat american George Marshall, intr discurs la Universitatea Harvard, si a fost operational vreme de patru ani. vidal Teconstructie a Europei a reflectat abordarea administratiei americane, conform cAreia obiectivele doctrinei Truman (de lupta impotriva blocului comunist) puteau fi cel mai bine atinse daca democratiile europene se sprijineau pe baze economice solide. Ajutorul a fost oferit tuturor statelor europene afectate de razboi, inclusiv URSS $i aliatilor sai. Evident, temandu-se de influenta pe care ar fi putut-o juca acest sprijin in Europa Esticd, Uniunea Sovietica a ,convins" tarile Europei Centrale si Estice, in special Cehoslovacia, s4 nu s¢ ralieze planului Marshall. in timpul celor patru ani, asistenta economicé gi tehnicd oferita de SUA farilor europene grupate in Organizatia Europeand de Cooperare Economica a atins suma de 13 miliarde dolari (in contextul unui PIB al SUA de 258 miliarde in 1948). Ca o reactie la ajutoru! oferit prin planul Marshall, URSS a decis crearea unei structuri asemanatoare OECE, numita Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). In cadrul acestei structuri, care a inceput s& functioneze in anul 1949, statele membre, tari socialiste aflate sub influenta URSS, primeau energie (petrol) la preturi reduse din URSS si, in schimb, ofereau masini, echipamente, produse agricole, bunuri de folosinta indelungata etc. catre URSS. Pentru cA initial tarile europene, in special Franta, doreau sa-si pastreze intacte prerogativele nationale, fara sa admita crearea unor institutt care ar putea oferi imaginea unui stat federal* (Generalul De Gaulle: nw putem crea o alta Europa, decat cea a statelor independente”)'s-a luat decizia crearii unei forme de cooperare Gi competente bine delimitate, in domenii clar precizate. Declaratia Schuman, prezentata la data de 9 mai 1950° de ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, prevedea punerea in comun a productiei franco-germane de carbune si otel, sub responsabilitatea unei autorititi supranationale. Conform declaratiei Europa nu va fi construita dintr-odata sau ca urmare a unui plan unic, ci prin een * Asa cum am precizat in prima parte a lucrarii, federatia presupune existenta unet puteri centrale federale, care dispune de anumite atributii ce nu pot fi puse in discutie de tarile membre (Elvetia, SUA, Germania sunt state federale), in timp ce confederatia reprezintd prupare de {ari suverane care-si partajeaza anumite functii politice. De regula, in cadral nei confederatii, fiecare {ard dispune de un drept de veto, iar deciziile confederale trebuie ratificate de parlamentele nationale. Din acest punct de vedere, Acordul de la Maastricht reprezentat un compromis intre cei care doreau crearea Statelor Unite ale Europei, respectiv 0 Europa federala, si cei care se pronuntau pentru mentinerea unei Uniuni de state care si-si pastreze prerogativele suveranitatii nationale (deci pentru o Europa confederala). Fara a mentiona explicit termenul de ,,federatic”, Tratatul a pus in functiune mecanisme care conduc la aparitia unei Europe federale. 5 Pornind de la semnificatia istorica atribuita acestei zile, pe data de 9 mai, in fiecare an, se sArbatoreste Ziua Europei; in toaté Europa se desfasoara actiumt st festivitati menite sd |duca instituliile UE mai aproape de cetateni si si consolideze legaturile dintre natiunile care fac parte din Uniune. 54 =Sa Tre Geos” se si ile ministrul francez al afacerilor externe, la 9 mai 1950 (extras) Pacea mondialé nu poate fi asigurata fard a face eforturi creatoare proportionale cu pericolele care 0 amenin{a, Contributia pe care o poate aduce civilizatiei 0 Europa organizatd $i activa este ‘Indispensabilé pentru mentinerea unor relatii pagnice. Asumandu-si, timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioand a unei Europe unite, Frama si-a pus dintotdeauna eforsurile in slujba pécii. Nu am reusit sé realizém o Europé unité si ne-am confruntat cu rdzboaie. Europa nu se va construi dintr-o dard sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizari concrete care vor genera in primul rand 0 solidaritate de fapt. Aldturarea natiunilor europene implic eliminarea opozitiei seculare dintre Franja si Germania. Orice actiune intreprinsé trebuie sa alba vedere in primul rand aceste doud {ari. In acest scop, guvernui francez propune ca masuri imediate 84 fie intreprinse intr-o directie concreta, dar decisiva. Guvermul francez propune ca productia franco-germand de carbune si ote! sé fie plasatd sub o inal Autoritate comund, in cadru! unei organizatii deschise si altor state europene. Pumerea tn comun a productiilor de carbune si ofel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economica, un prim pas citre realizarea unei federafii europene si va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat in trecut fabricdrii munitiei de rézboi, dar care au fost, in acelasi timp, cele mai constante victime ale conflictelor. Solidaritatea de producyie asifel stabilité va demonstra cé orice razboi intre Franja si Germani devine nu numai inimaginabil, ci si imposibil din punct de vedere material. Infiintarea acestei unitdti de productie puternice, deschise tuuror {érilor care doresc si colaboreze, va pune bazele reale ale unificdrii economice, angajindu-se sé le furnizeze tuturor s4rilor membre elementele principale ale productiei industriale, in conditii egale. (..) Prin punerea in comun a productiei de baza si prin instituirea unei dnalte Autorit decizii vor reuni Fran{a, Germania si alte state membre, aceastd propunere va conduce la stabilirea primelor baze concrete ale unei federayti europene. indispensabile pentru mentinerea pacii. ‘Tratatul privind crearea Comunititii Europene a Carbunelui si Otelului Primul tratat european, Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene a C&rbunelui si Otelului (tratatul CECO), va fi semnat la Paris, la 18 aprilie 1951, si ya intra in vigoare la 23 iulie 1952. Urmare a acestui tratat 1a fiinta Comunitatea Europeand a Carbunelui si Ofelului (CECO), care avea ca obiectiv crearea unei * Declaratia Schuman, prezentata la data de 9 mai 1950, http://europa.ew/about-eu/basic- information/symbols/europe-day/schuman-declaration/index_ro.htm 55Uniunea Europeand. Etape,insttuit, mecanisme Tratatul CECO (extras) Ar? Comunitatea European a Cirbunelui si Ofelului are ca misiune s@ contribuie, in armonie cu economia generalé a statelor membre si ca urmare a realizirii unei piefe comune, in conformitate cu prevederile art. 4, la expansiunea economica, la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si la cresterea nivelului de viata in statele membre. C.J Art. 4 Sunt considerate incompatibile cu piata comund a c&rbunelui si otelului si, prin consecints, sunt abolite gi interzise {...] a) taxele vamale de intrare sau de iesire sau taxele cu efect echivalent $i restrictiile cantitative in calea circulatiei produselor; b) masurile sau practicile care creeazd discriminare intre producatori, comparatori sau utilizatori, indeosebi acelea care vizeaz8 conditiile de pret sau de livrare, tarifele de transport, precum si masurile sau practicile care crecazi obstacole in calea liberei alegeri a furnizorului de catre producstor; ©) subventiile sau ajutoarele acordate de cAtre state sau taxele impuse de acestea, indiferent de forma pe care o imbraca; d) _practicite restrictive privind repartizarea sau exploatarea piejelor. ‘Sursa: traducere realizata de autori folosind varianta in limba francezi a Tratatului privind instituirea Comunititii Europene a Carbunelui si Ojelului, disponibila la: httpy/eur- tex.europa.ew/fr/treaties/dat/119SIK/tif/ TRAITES_1951_CECA_1_FR_0001.pdf ” Zaharia R., Economie mondiald, Editura ASE, Bucuresti, 2004, p. 24 " Barbulescu I. G., Rapan D., Dictionar explicativ trilingy al Uniunii Europene, Polirom, Collegium, Politici publice si integrare europeand, 2009, p. 716 56WURSIGENAERIIeIoria Sminigirii, de resort), Adunarea Comuns (Adunare Parlamentara ce a an ee i atea Inaltei Autoritafi, fara @ ispune insa si de instrumente efective de actiune) si Curtea de Justitie, Organul de decizie al CECO, Inalta Autoritate a Carbunelui si Ofelului, putea interveni in domenii privind nivelul prefurilor, salariilor, investitiilor, repartizarea cotelor de productie etc. ‘Tratatele de la Roma ‘Tratatul privind crearea Comunititii Economice Europene $i Tratatul privind crearea Comunititii Europene a Energiei Atomice H8)11957) la 25 martie, la Roma, cele sase tari semnatare ale tratatului CECO semneazi alte dou’ noi tratate: Tratatul de instituire a Comunitagi Europene a Energiei Atomice (EURATOM) $i Tratatul de instituire a Comunitagii Economice ‘Europene (CEE) (ambele tratate intrand in vigoare la | ianuarie 1958). > Uratatul EURATOM prelungea logica integririi economice sectoriale specializate, inaugurate de CECO, si avea ca obiectiv crearea condiiilor de dezvoltare a unei industri nucleare puternice, prin actiuni comune vizand cercetarea si difuzarea injelor, crearea de intreprinderi comune, infiinjarea unei piefe comune in domeniul nuclear. Acest tratat este in continuare in vigoare, organizind anumite sarcini ‘comune privind aprovizionarea nucleard si securitatea exploatarii. In fapt, in vreme ce substanta Tratatului de instituire a Comunititilor Europene a suferit mai multe modificari, substanta tratatului EURATOM a ramas neschimbata de la ratificarea sa, iar in prezent, ca urmare a nevoilor energetice in crestere, a dificultitilor in asigurarea surselor de aprovizionare, atitudinea fata de utilizarea pagnica a energiei nucleare s-a schimbat din nou, fratatul EURATOM putand redeveni important + Tratatul privind instituirea CEE, pe de alt& parte, avea ca principal obiectiv asigurarea progresului economic si social prin eliminarea barierelor care divizau Europa, reducerea decalajelor intre regiuni, ameliorarea conditiilor de viata si muncd ale popoarelor europene si consolidarea pacii. ° Barbulescu I. G., Rapan D. Collegium, Pol tionar explicativ trilingy al Uniunii Eur i publice si integrare europeani, 2009p 7 ie 57stabilirea unui tarif vamal comun si statele terte: climinarea, intre statele membre, a obstacolelor care stau in calea liberei persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor; adoptarea unei politici comune in domeniul agriculturi adoptarea unei politici comune in domeniul transporturilor, instituirea unui regim care s& impiedice denaturarea concurentei pe piata comuniis proceduri care s8 permith coordonarea politicilor economice ale statelor membre $i impiedicarea dezechilibrelor in balantele de plati ale acestora; apropierea legislatiilor interne in masura necesara functionarii piefei comune; itatile de angajare a circulatii a lucratorilor i pentru a contribui la ridicarea nivelului de trai; instituirea unei Banci Europene de Investitii, destinatd facilitarii extinderii economice a ‘Comunitatii prin crearea de resurse noi, asocierea férilor si teritoriilor de peste mari in vederea cresterii schimburilor ‘comerciale si continuarii in comun a efortului de dezvoltare economica si sociala. Ard (1) indeplinirea sarcinilor incredintate Comunitatii este asigurata de: - 0 Adunare; un Consiliu; 0 Comisie; 0 Curte de Justitie. Fiecare institutie actioneazi in limitele atributiilor care ii sunt conferite de prezentul tratat. (2) Consiliul si Comisia sunt sprijinite de un Comitet Economic si Social care are functii consultative. 3 Sursa: Tratatel de instituire a Comunitajii Economice Europene (1957), disponibil la http://eur-lex.europa.ew/ro/treaties/index.htm# founding 58obiective, dominant economic’ iri concrete, respectiv: ii Peslizarea uneiwniuni vomale industriale, prin climinarca taxelor vamale ntracomunitare si a restricfiilor netarifare (in principal cantitative) prin insttuirea unei politici comerciale comune fata de tet Realizarea unei piefe comune in care si circule liber bunurile, serviciile, Jurile si persoanele (cele patru libertati it economice nationale, realizarea de veritabile politici comune, in special in domeniul politica agricola comun8), dar si fn alte domenii precum al transporturilor, al concurentei etc. cen (Cele dous tratate vizau si crearea unor institutii similare CECO, respectiv: O'S tn cazil CEE si EURATOM a fost creat cate 0 Comisie” i ‘(corespunzatoare Inaltei Autoritati a CECO) si cate un Consiliu de Ministri, Noile ,Comisii” aveau ins puteri mult mai limitate decat inalta ‘Autoritate a CECO, spre deosebire de Consiliul de Ministri, care urma sa beneficieze de prerogative sporite (fapt care reflecté deja 0 oarecare diminuare a entuziasmului pentru institutiile supranationale), SCurtea de Justitie si Adunarea Comuna (redenumita Adunare Parlamentara Comund in 1958 si Parlament European in 1962) ram&neau institut ‘comune pentru cele trei Comunitati. \ASEmEnAtile gi relatiile stranse dintre institutiile celor trei Comunitéti au impus semmarea, in 1965, la Bruxelles, a unui Tratat de unificare a institutiilor (fespectiv a Comisiilor si a Consiliilor de Ministri). De la intrarea in vigoare a Acestui Tratai, respectiv 1 iulie 1967, putem vorbi de o singura Comisie $i de un singur Consiliu de Ministri, desi cele trei Comunitati rian entitati independente (desi, informal se va folosi termenul Comunitate Europeand, abia in 1993, cand ‘expresia va inlocui in mod oficial titulatura de Comunitate Economica European). (222:1.2 Etapa 1970-1992 — Actul Unie European Actul Uni ‘ . ta En oo European (AUE) este semnat in februarie 1986 gi intra in vigoare la 1 AUE urmarea crearea unei piete unice, in care si circule liber marfurile, serviciile, capitalul si fora de munca, pind la 31 decembrie 1992, Masurile Tntreprinse potas armonizarea legislatiilor nationale (peste 280 de acte legislative)_privind - frontierele fiscale (diferente mari intre nivelul TVA de la un stat la altul), tehnice oe)‘Actul Unic European (extras) Art, 8a Comunitatea adopts misurile destinate instituirii weptate a piefei interne in cursul unei perioade care se incheic la 31 decembrie 1992, in conformitate cu dispozitile prezentulut articol, ale articolelor 8b, 8c si 28, ale articolului 57 alineatul (2), ale articolului 59, ale articolului 70 alineatul (1) si ale articolelor 84, 99, 100a si 100b si fara a aduce atingere altor dispozitii ale prezentului tratat. Piata interna cuprinde un spatiu fara frontiere interne, in care libera circulatie a marfurilor, persoanelor, , setviciilor si capitalurilor este asiguraté in conformitate cu dispozitiile prezentului tratat. Art. 100a (1) Prin derogare de la articolul 100 si cu exceptia cazurilor in care se prevede altfel in prezentul Tratat, se aplic& urmatoarele dispozitii pentru atingerea obiectivelor stabilite la articolul 8a: Consiliul, hotarand cu majoritate calificata, in cooperare cu Parlamentul European si dupa consultarea Comitetului Economic si Social, adopta masurile de apropiere persoanelor si celor privind drepturile si interesele lucratorilor salariati. Sursa: Actual Unic European, disponibil la: http://eur-lex.europa.ew/ro/treaties/index.htm#founding Principalele avantaje ale realizirii pietei interne au vizat, in principal, reducerea costurilor urmare a economiilor de scara realizate, dar si ca urmare a altor efecte’ conexe (precum disparitia controalelor la frontiera), cresterea PIB comunitar,/ crearea de noi locuri de munc, intensificarea schimburilor intracomunitare etc! Decizia de trecere la o moneda unic& a fost consecinta logica a realiz&nii pietei unice, existenfa mai multor monede in acelasi spatiu economic fiind neadecvata din perspectiva economic’. 60-anului 2010, peste 13 milioane de cetateni ai UE de mai mult de un an intr-o alta tari a Uniunii decat a lor; . intracomunitar a crescut de la 800 mld. euro in 1992 Ja 2.540 mid. euro in Desi nu reprezinta decdt 7% din populatia mondiala, schimburile comerciale ale pietet unice cu restul lumii reprezinta peste 20% din exporturile gi importurile mondiale (500 mld. euro in 1992, 1.500 mid. euro in 2011); piata unic& este cel mai important exportator si importator de alimente si produse alimentare (in 2010, exporturile au inregistrat valoarea de 65,3 mid, euro, iar importurile 55,5 mld. euro); La nivel mondial, UE este a doua regiune a lumii, dupa Asia, ca numér de utilizatori Internet, cu peste 380 milicane utilizatori (73% din menajele UE sunt conectate la Internet); © _Peste 12 milioane de IMM in 1999, peste 20 milioane de IMM-uri in 2010. Sursa: Comisia Europeant, 20 ans du marche unique europeen. Ensemble pour une nouvelle croissence. Principales realisations, 2012, http: //ec.europa.ewinternal. marke/publications/docs/20years/achievements-web_fr.pdf 22113 Etapa 1992-2007 | ‘Tratatul de la Maastricht sau Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE) [a 10 decembrie 1991, sefii de state si guverne adopta, la Maastricht (Olanda), tatul privind UE, tfatat care reprezinté cea mai importanté modificare in jul integrarii europene de dupa 1957 (circa 2/3 din dispozitiile sale sunt modificari ale Tratatului de la Roma). Acordul va fi semnat de ministrii de exteme si de finante ai Comunitatii la 7 februarie 1992 si va intra in vigoare la J noiembrie 1993 (cu o mica intarziere, urmare a unor neasteptate ,,incidente de parcurs”: respingerea tratatului in Danemarca si organizarea unui nou referendum, fnaintarea unei exceptii de neconstitutionalitate in Germania). Pe langa modificarile aduse Tratatului CEE si EURATOM, Tratatul de la Maastricht este considerat si documentul constitutiv al Uniunii Europene. Tratatul’ de la Maastricht lanseaza titulatura de Uniune Europeand, sub acest concept fiind, re i domenii de interventie (piloni), domenii care se diferentiaza in funct! fe re | de putere existent intre diferitele institutii comunitare: un_pilon/ ‘comunitar cu o pronuntata dimensiune economica, care incorpora CEE, CECO si 61BURATOM $i doi piloni interguvernamentali, unul acoperind politica externa i de ritate comuna (PESC) si unul domeniul justitiei si afacerilor interne (JAD). rae a . ‘Prin prezentul tratat, inaltele Parti Contractante instituie intre ele o Uniune -denumita fn continuare ,,Uniune”. Prezentul tratat marcheaza O/noud etapa in procesul de creare a unel uniuni din ce in ‘ce mai strinse intre popoarele Europei, in care deciziile s4 fie luate ct mai aproape posibil de cetiteni. Uniunea se intemeiazi pe Comunitatile Europene, completate de politicile si formele de cooperare instituite de prezentul tratat. Art. B Uniunea igi propune urmatoarele obiective: oe © promovarea unui progres economic i social echilibrat si durabil, in special prin crearea unui spatiu fird frontiere inteme, prin intirirea coeziunii economice si sociale st prin stabilirea unei uniuni economice si monetare incluzand, in perspectiva, 0 moneda unied, in conformitate cu dispozitiile prezentului tratat, © afirmarea identititii sale pe scena internationala, in special prin punerea in aplicare unci politici externe si de securitate comune, inclusiv prin stabilirea, in perspectiva, a unei politici de aparare comune, care ar putea conduce, la momentul potrivit, la o aparare comuna; * intarirea protectiei drepturilor gi intereselor resortisantilor statelor membre prin instituirea unei cetatenii a Uniunii ‘© dezvoltarea unei cooperari strdnse in domeniul justitiei si afacerilor interne. Sursa: Tratatul privind Uniunea Europeand, disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/ro/treaties/index.htm#founding Tratatul mentioneaza drept obiective majore al Uniunii Europene lansarea si implementarea unei Uniuni Economice si Monetare (UEM), crearea de noi politici comunitare (precum politica extend si de securitate comuni, politica de aparare comun’, cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne), introducerea cetteniei europene etc. Art. & Se instituie cetifenia Uniunii. Este cetitean al Uniunii orice persoand care are cetatenia unui stat membru (1) Cetatenii Uniunii se bucura de drepturile si au obligatiile prevazute de prezentul tratat. Sursa: Tratatul privind Uniunea Europeana, disponibil la: hitp://eur-lex.europa.eu/ro/treaties/index. htm# founding 62omisia si Institutul Monetar European (IME) prezintaé Consiliului un raport privind progresele efectuate de statele membre in indeplinirea obligatiilor care le revin pentru Tealizarea uniunii economice si monetare. Aceste rapoarte examineaza in special dacd legislatia interni a fiecdrui stat membru, inclusiv statutul bancii centrale nationale, este compatibila cu articolele 107 si 108 din prezentul tratat gi cu Statutul SEBC. Rapoartele examineaza, de asemenea, daci a fost realizat un grad inalt de convergenta durabila, analizand in ce msura fiecare stat membru a indeplinit urmatoarele criteri realizarea unui grad inalt de stabilitate a preturilor; acesta rezulta dintr-o rata a inflatiei apropiata de cea a ce] mult trei state membre care au cele mai bune rezultate in materie de stabilitate a preturilor; caracterul solid al finantelor publice; acesta rezulté dintr-o situatie bugetara care nu ‘cunoaste un deficit public excesiy in intelesul articolului 104 alineatul (6); Tespectarea limitelor normale de fluctuatie prevazute de mecanismul ratei de schimb al Sistemului Monetar European, timp de cel putin doi ani, fri devalorizarea monedei in Taport cu cea a altui stat membru; caracterul durabil al convergentei atinse de statul membru si al participarii sale la mecanismul ratei de schimb al Sistemului Monetar European, care se reflect in nivelul ratelor dobanzilor pe termen lung. Sursa: Tratatul privind Uniunea Europeand, disponibil la: hitp://eur-lex.curopa.ewro/treaties/index.htm#founding Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeans, a Tratatelor de instituire a Comunitatilor Europene si a altor acte conexe | | | i ! i | i i La citiva-ani-dup’ Maastricht, pe fondu! evolutiilor generate de extinderea din 1995, ‘dar si a preconizatei extinderi. spre Est, liderii europeni decid initierea de negocieri privind reorganizarea institutional a Uniunii, prin lansarea unei noi ferinte Interguvernamentale, la Torino (1996). Textul acordului a fost adoptat ide Consiliul European de la Amsterdam, din 16-17 iunie 1997, iarjacordul a fost ‘Semnat pe 2 octombrie 1997 si a intrat in vigoare incepand cu 1 mai 1999. Textul ‘i dis Amara include atat amendamente la TUE, cat si la TCE. 4 Tratatul de la Amsterdam a reprezentat un esec partial, aménat solutionarea Principalelor probleme privind reforma sl hecesitata de extindere. Tealizari pot fi totusi amintite: crearea unei politici comunitare de Ses fortei de munca, precum si decizia transferului catre pilonul munitar a unor domenii incluse in pilonul ,,Justifie si afaceri interne”, tegimul vizelor, azilului, imigratiei ilegale si cooperarii juridice. Ca, eens 63tare, pa Amsterdam, pilonul mentionat anterior se va numi ,,cooperare politieneasca si judiciard in materie penald”. _ De asemenea, Tratatul de la Amsterdam introduce procedura de « it&/consolidata'® (contestata de unii analisti), creste prerogativele Parlamentului juropean (prin implicarea acestuia in desemnarea presedintelui Comisiei) si extinde procedura de codecizie in noi domenii (procedura introdus4 prin Tratatul de la Maastricht). Un Protocol atasat Tratatului de la Amsterdam iheorporeaza acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene, Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului privind Uniunea European, a Tratelor de instituire a Comunititilor Europene si a anumitor acte conexe La jumatatea anilor '90, 12 state din Europa Centrala si Estica isi manifestasera im mod oficial intentia de a adera la Uniune, reforma sistemului institutional fiind hecesara mai mult ca oricand. Era evident ca Sistemul institutional comunitar, Conceput pentru 6 state membre, si care operase cu oarece dificultate pentru cele 15 state membre, nu ar fi putut functiona eficient cu un numar aproape dublu de membril’. Ca atare, problemele ramase nerezolvate prin Tratatul de la Amsterdam au impus deschiderea unei noi Conferinte Interguvernamentale (februarie 2000), care a permis semnarea, in 2001, a Tratatului de la Nisa (in vigoare de la 1 februarie 2003, dupa o prim ratificare respinsa in Irlanda"). Noul tratatul s-a concentrat asupra reformérii sistemului institutional si a celui decizional al UE, reforma fiind impusa de extinderea Uniunii de la 15 la 27 membri. Modificdrile aduse tratatelor anterioare au vizat introducerea de noi dispozitii privind dimensiunea si structura institutiilor UE (Comisia, Parlamentul European etc.), dar si privind derularea procesului decizional (distributia voturilor in cazul votului majoritate calificat&, distributia num&rului de voturi in Parlamentul European etc.). De asemenea, la 7 decembrie 2000, cu ocazia Conferintei Interguyermamentale asupra Tratatului de la Nisa, a fost proclamatA oficial si Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Tratatul avea anexate doudzeci si patru de declaratii, printre care si una privind viitorul UE, care preciza etapele de urmat pentru aprofundarea reformelor ‘© Cooperarea consolidati permite unui grup de state membre sii initieze si finalizeze un proiect, la care o minoritate de state nu doresc sa participe. "' Horvath Z., Handbook on the European Union, Hungarian National Assembly, 2005, . 54-55 J Bi Prana! referendum organizat in Irlanda, la 7 iunie 2001, a fost respins de 53,87% dintre cei prezenti (gradul participare: 34,79%). Al doilea referendum, care s-a finut la 19 octombrie 2003, s-a finalizat cu un vot de 62,89 % in favoarea Tratatului (gradul de participare: 48,9%).‘c& in ciuda rezultatelor obtinute, s-a considerat cA ace sitoare, reformele initiate fiind considerate insuficiente pentru a functionare a viitoarei Europei extinse. Tratatul Constitutional ~ soarece Tratatul de la Nisa nu a reusit si rezolve o serie de probleme privind Sees transparenta procesului decizional, intr-o Declaratie anexata Tratatuluiy a fost mentionata initierea unei ample dezbateri publice privind revizuires . tratatelor, sub forma unei Conventii Europene privind Viitorul Europei.” Conventia si-a propus elaborarea unui proiect de Tratat Constitutional, menit.sa simplifice cadrul politic si legislativ european. Tratatul Constitutional a unit cei ‘fei piloni, desi in continuare crau mentinute proceduri speciale in domeniul Politicii exteme, de securitate si aparare. Pentru prima dat in istoria revizuini tratatelor’, proiectul de Tratat Constitutional a fost rezultatul unor discutii organizate in cadrul unei Conventii, desfasurate intre 2002 si 2003, la care au participat 105 reprezentanti ai guvernelor statelor membre si candidate, parlamentelor nationale, Parlamentului European, Comisiei Europene, observatori din partea Comitetului Regiunilor, Comitetului Economic si Social, partenerilor sociali si a Mediatorului european. Daca toate statele membre ar fi ratificat tratatul, el ar fi urmat sa intre in vigoare la 1 noiembrie 2006. Neratificarea Tratatului Constitutional de c&tre francezi si olandezi (la 29 mai si, respectiv, 1 iunie 2005), a facut ca intrarea in vigoare a Tratatului, chiar la un alt moment dect cel prevazut inifial, sa devina practic imposibila. 3 ‘Un moment identificat de specialisti, ca Teprezentand , origii i ne lent a i, »originea spontana gi naturala” a pecseticn privind viitorul Europei, La reprezentat discursul rostit de ministral german s eis ee Ja Universitatea Humbolt din Berlin, la 12 mai 2000, ,,De la onfeder ralie la federatic. Puncte de vedere privind finalitatea ineg ari ”. Poziti exprimata de acesta, precum $i raspunsul extrem de criti a ds ee IDE arhitecturii europene. Dihotomia modelelor francez si : : ez $i i che nivelul luptei inte apararea ,realismului national” ‘gi manne se analisti la nationalului”. . asa-numita ,utopie a post-- 'Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituir a Comunititii Europene on ‘Pratatul dela Wisabona (cunoscut si sub numele de Tratatul de Fezultatul perioadei de reflecfie” care a urmat dupa cele doua referendumu esuate din Franta si Olanda, procesul institutional fiind resuscitat sub germani, in prima parte a anului 2007. in cadrul Consiliului European de Ja Berlin, din 21- 23 iunie 2007, Cancelarul Angela Merkel a pus in fata liderilor europent 0 noua versiune de tratat, menita si tnlocuiascd vechiul Tratat Constitutional. Conferinta Interguvernamentala care a urmat a permis adoptarea Tratatulut de Reform’ la 19 octombrie si semnarea lui la 13 decembrie 2007, la Lisabona. Ratificarea acestuia s-a realizat pe parcursul anilor 2008 si 2009, astfel incat, incepand cu | decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare Procesul de ratificare in cele 27 de state membre s-a realizat in majoritatea ra tara care a avut obligatia cazurilor prin ratificare parlamentara, Irlanda fiind singu a constitutionala de a organiza un referendum popular’. Optiunea unui referendum s-a discutat ins si in tari precum Danemarca, Olanda si Marea Britanie. Tratatul de la Lisabona este un tratat de amendare a tratatelor existente. La imtrarea sa is) 109), Tratatul de la Lisabona a modificat cele doua tratate Maastricht, 1992), 57). Acesta din vigoare (1 decembrie 20 majore ale Uniunii: Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE, precum si Tratatul de instituire a Comunitatii Europene (Roma, 19: unmé a fost redenumit ,,Tratatul privind functionarea Uniunti Europene” (TFUE). O serie de protocoale si declaratii sunt anexate acestui Tratat. Ce a pastrat Tratatul de la Lisabona din Tratatul Constitutional? Regula dublei majoritati in Consiliu in cadrul procedurii de vot cu majoritate calificata (55% din statele membre si 65% din populatie). Urmare a opozitici exercitate de Polonia, noul sistem de vot se va aplica numai din 2014, cu o perioada suplimentara de tranzitie pana in 2017; Extinderea votului cu majoritate calificata la peste 50 de domenii, noile domenii acoperind in special dreptul de azil, imigratia, cooperarea politieneasca si juridica in domeniul infractional, cu alte cuvinte domeniul JAI; © Un presedinte al Consiliului European permanent, ales pentru doi ani si jumatate, cu posibilitatea prelungirii mandatului o singurd data; © Onova pozitie, cea de inalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Extend si de Securitate, care va inlocui pozitia de inalt reprezentant ocupata de Javier Solana si de comisarul pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner'®; " peveierrasem) din 2 octombrie 2009, irlandezii au aprobat in proportie de 67,13% ratficarea Tratatuli, pe care o respinseseré cu 53,4% la un prim referendum din iunie ie Mm Had Urmare a opozitici i ii i, i ii yi paelbenie din partea Marii Britanii, s-a renuntat la denumirea de Mit istru 66 i.parla prin obtinerea de acte legislative ale UE; . clauze, ,exit clause”, care s& permita statelor Ce nu s-a pastrat din Tratatul Constitutional? S-a renuntat la denumirea de ,,Constitutie’; noul Tratat de Reforma revenind Ja waditionala metoda de modificare a Tratatelor, prin amendare (au fost amendate atat Tratatul CE, cat siTratatul UE); S-a renuntat la mentionarea simbolurilor si imnului UE; Textul integral al Cartei Drepturilor Fundamentale a fost inlocuit de o scurté trimitere cu acecasi valoare legala’; S-a renuntat la mentionarea ,,competitici libere si nedistorsionate” ca reprezentand un obiectiv al Uniunii, presedintele francez Nicolas Sarkozy argumentand ca, in sine, competitia nu este un scop, ci un mijloc. Care au fost elementele noi introduse de Tratatul de Reforma? © Mentionarea unor noi provociri, precum modificarile climatice si solidaritatea cenergetica, in special urmare a temerilor exprimate de Lituania si Polonia in legatura eu dependenta energetica de Rusia; © Existenta unor noi clauze de optiune privind noile prevederi introduse, precum controlul granitelor, azil, imigratic, cooperare juridicd in domeniul civil, cooperare juridica si politieneascé in domentul infractional. Sursa: Construit de autori pe baza dosarului realizat de www.euractiv.to Reprezinta nou! Tratat de la Lisabona un succes sau un compromis nemultumitor? Fara a incerca sa oferim un raspuns transant, si amintim numai faptul ca, pe de o parte, au existat multe opinii favorabile, cancelaral german Angela Merkel se declara la vremea respectiva ca fiind ,,extrem de satisfacuta de rezultatul obtinut”, pozitie imbratisata de altfel si de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso. Pe de alt parte, euroscepticii nu s-au aratat multumiti de continutul noului Tratat, considerand ca, in fapt, avem de-a face cu acelasi Tratat Constitutional oferit sub alta denumire si ci acest lucru ar trebui sa oblige guvernele sa organizeze referendumuri populare_pentru_ratificarea.lui,.Criza economico-financiaré declansatd in UE in anul 2008 a repus pe tapet problema modificarii Tratatului de la Lisabona. Chiar daca modificdrile apar ca necesare pentru a permite reformarea sistemului de guvernare economica in Uniune, renegocierea tratatului nu intruneste majoritatea opiniilor leaderilor europent aye E Ax Opozitia Marii Britanii a permis un nou opt-out” yi privind valoarea legal a cartei in Marea Britanie, opt-out de care a beneficiat si Polonia. % ; —cu declansarea crizei economiée) Criza poate fi ", de vreme ce finalul ei inci nu e previzibil, in ciud i declaratiilor politice menite si confere incredere pietelor si s& permita : ea inclusiv a crizei de incredere, indicatorii macroeconomici intarzie sa ofere semne de revenire indiscutabila pe o traiectorie solida de crestere economica si stabilitate. Pentru UE, anul 2008 este anul in care efectele crizei financiare declansate in SUA in anul anterior nu au mai putut fi ignorate. Criza, transformata rapid intr-una economico-financiara, se dovedeste a fi o urias& provocare pentru Uniunea Economica si Monetara. In aceste conditii, la nivelul UE a fost initiat un proces de reform a guvernantei economice in UE, printre masurile respective numarandu-se si adoptarea unui nou tratat_interguvernamental, Tratatul privind Stabilitatea, coordonarea $i guyernanta (TSCG). Acesta a fost semnat la 2 martie 2012 de catre toate statele membre ale UE, cu exceptia Republicii Cehe si a Mari Britanii, scopul declarat find cel de a consolida ,,pilonul economic al uniunii economice si monetare prin adoptarea unui set de reguli care au ca scop promovarea disciplinei bugetare prin intermediul unui pact bugetar, consolidarea coordonarii politicilor lor economice si imbunatatirea guvernantei in zona euro, sprijinind astfel atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind cresterea economica durabila, ocuparea fortei de munca, Competitivitatea si coeziunea sociala” (art.1 al TSCG)'”. Rezumat ¢ Baza legislativa primara a Uniunii Europene o reprezinta tratatele (cele fondatoare si cele de amendare). * Procesul integrarii economice a fost marcat, in cei aproape 60 de ani de viata ai UE, de existenta mai multor tratate care au permis infaptuirea treptata a uniunii vamale (Tratatele de la Paris si Roma), piefei comune (Actul Unic European) si uniunii economice si monetare (Tratatul de la Maastricht). Marea extindere spre Est a impus si ea modificari importante Ja nivelul arhitecturii institutionale si, ca atare, noi tratate (Tratatele de la Amsterdam, Nisa $i Lisabona). * Tratatul de la Lisabona, in vigoare in acest moment, este o consecinta directa a esecului inregistrat tn procesul de ratificare de mult-discutatul Tratat Constitutional. a v7 pe A Tratatul privind stabilitatea, coordonarea $i guvernanta, disponibil la: htt; :/leuroy council europa.ewmedia/639164/18_~ tscg.ro.12.pdf 4 el —_ 682.3 Aplicatii, teme de control 2.3.1 Eseu argumentativ it ij i alte informatii i informatiile oferite de documentul de mai Jos (precum si alt it relevante) saa arealiza un eseu argumentativ (de circa 800-900 cuvinte) jcu tema Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene — continut $i implicatii”. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE Preambul Popoarele Europei, stabilind intre ele 0 uniune tot mai stransd, au hotdrat si impartaseasca ‘un viitor pasnic intemeiat pe valori comune. : = it trimoniul sau spiritual si moral, Uniunea este intemeiata pe valorile: See ale omits nuns libertatii, egalitaii si solidaritétii; aceasta se intemeiaz& pe principiile democratiei si statului de drept. Uniunea situeaz& persoana in centrul actiunii sale, instituind cetatenia Uniunii si crednd un spatiu de libertate, securitate si justitie. Uniunea contribuie la pastrarea gi la dezvoltarea acestor valori comune, respectind diversitatea culturilor si traditiilor popoarelor Europei, precum $i identitatea nationala a statelor membre si organizarea autoritatilor lor publice la nivel national, regional si local. Uniunea cauté sA promoveze o dezvoltare echilibrata si durabila si asigura libera circulatie a persoanelor, serviciilor, marfurilor si capitalurilor, precum si libertatea de stabilire. in acest scop, este necesaré consolidarea protectiei drepturilor fundamentale, ficdndu-le mai vizibile prin carta, in spiritul evolutiei societafii, a progresului social si a dezvoltarilor stiintifice si tehnologice. Prezenta carti reafirmé, cu respectarea competentelor si sarcinilor Uniunii, precum si a principiului subsidiaritatii, drepturile care rezulté in principal din traditiile constitutionale si din obligatiile internationale comune statelor membre, din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, din Cartele sociale adoptate de Uniune si de cétre Consiliul Europei, precum si din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Europene a Drepturitor Omului. in acest context, carta va fi interpretaté de catre instan{ele judecatoresti ale Uniunii si ale statelor membre, acordand atentia cuvenité explicatiilor redactate sub autoritatea prezidiului Conventiei care a elaborat carta $1 actualizate sub raspunderea prezidiului Conventiei Europene. Beneficiul acestor drepturi implicé responsabilitati gi indatoriri atat fata de terti, precum si fata de comunitatea mand in general si fata de generatiile viitoare, in consecinta, Uniunea Fecunoaste drepturile, libertatile 5 principiile enuntate in continuare. 69