ly SITUAREA PROBLEMELOR... Ayaryinind unuia dintre cole mai complexe domenii de ac— ‘tivitate, problemele urbanismlui (Sncepiad eu densitatea de u- ‘ilizare a golului, pink la fenomencle sociale si peihice care influenjeasi viaga urbanii) sint astiisi ta discuyia unui numir “tot nai mare de oameni, specialigti sau au, cu tofii Sins preo— oupayd de rispunierile ce le revin, privind constructia urbani prezent& 9i de vitor, In cadral transformirilor care caracteri~ zeazi ovolutia sccietitii umane, unul dintre mijloscele prin ca~ : Fe acest proces se Ranifesti, este i schimbarea cantitativi 9i calitativi « mdiului de via} $1, implicit, a modulni de, vias Orasul, apartine ambelor docenii de ‘manifestares IN CONTEXR GENERAL ‘DS IA CANTIGATE SPRE CALTTATE Ga preceupare @ studiulut urbanistic, oagul resulta din necesitates satisfacerii nevoilor materiale gi a derintelor spirituale ale societafii, in cadral diferitelor trepte ale dez- voltirii sale istotice, Mecare epect istorieli a elaborat metode do amenajare urbanisticd 91 sisteme care si raspundi oft mai de~ plin destisuririt viefii biologice, economice si sociale. In évolutia activitiifit urbunistice, principiile ouprinse Sn Carta de la Athena au constituit punctul de plecare pentru il AL Buea i ilodutliri ultericare "moderne", generind realiziiri urvanistice im portante, care se Snscriu in efortul de reconstructie a localiti= yilor 91 @ echiparentului de dotare, in reconstructia nureroase- lor centre de rage, adaptiridu-le condifiilor vietii contempors— ne, toate acestea recultind din neceaitatés de a face faji expan siunii domografice gi conceatririi urbane a populatiei (Zenomn care indeosebi prin aspectul su necontrolat genereazi astiisi o Sngrijorare cresoindi pentru viitoral oragelor). Bxtinderea necon-| trolat a orasului duce 1a un dezechilibra urban, generind difi- cultafi funcfionale simaii deosebiri calitative dintz-o parte in alta a teritoriului. Se impune, deoi, inl&turares acestor dificul— ‘Api prin coordonarea procesului de dézvoltare a oragului, prin abordarea complex a problematieii urbane in vederea detoruind- -Pii unui eadra de viata urban capabil si cuprindi fn condifii optine totalitatea proceselor de trai ei de productie ale colec— tivitayit urbune, Este necesar si se constituse o conceptie uni— tard $i obiectiva a oragului ca formé de egezare fn teritorin a populatiei. Tn acest sens, CUM PUTA DEFINI ORAGUL IN CONTEYPORANET— TATE 7 Igi pastreaz% el un rol determinant ca medin de existent 8 socketatsi umane ? Care sint principalele probleme pe care le pune prezenfa sa in teritoriu ? Inorarea de fap Sel propane si sintetizece un rispuns privind aceasti probluad. SS Uraind progresului general al sooietatii, orugal in tota= Litatea sa apare oa o decantare @ resultatelor materiale 91 spi- rituale ale existentei, utilisind prin accasta viata loouitert- lor fn fntreaga sa complexitate, intro intreagi succesiune de generaiii. Uodernizeree urband oa mijloo de supravietuire a o- ragulii, resulta getfel ca un proces necesar gi continu de rea~ . daptare 1a cerinfe noi, ca un proces o&ruia fenomenul urban i se supune fireso revelind o formi urbana $n cortinnd modificare. De~ si fn éxistenya oragului, se acuzi ideca uni nou stil interna fional in arhateoturé ~ ca gi in urbaniem ~ (Foul Rudolph tncear- 0 chiar 0 dofanire a acestula) no‘ sint pufint' acei care, pornind do 1a om gi mediu (scop si conditie), conatata’o angsjare spre personalitates local oi ierazhicl a constructiel urbane. Fami—————————————— Lia, loouitorii unni cartier sa oras, wi unel repium, sat od unei pari conctatuie colectivittipi dizenite, mu nunai numeric, ef pi prin proprictufile lor vuriabile, aupuse unor legi pro- priiy sfnb unit} care pretind o tntorprebare erhitectural-ar~ panisticd diferitt, o interpretare in care traditia m poate £1 negiijata, Considorind traditia $1 oreatia dropt polit uneia fin oontradictiile lumii moderne, Kenzo Tange Geolara tno in 90: oumas aceia care privese sore viitor pot £4 constiontd ‘c& tradspia exista pi of este vie (...) sarcina cea mai impor Saruiat tx Pavoaren viitoraiui®. Tnelusind ooncomitent traaspia Pinevepia, evelafia urban pine fi atonzla moastrl, astlial mai malt ca oriefnd, problesa formei urbane: ee Dar probiona forael urbane pa poate 1 surprinsé fn sine,| agtfol tustt cnadisa mantfoeticiior Zenonenutut urban ma poate | 8 noglijeze CARACTERUL DIALSOTIC AL, FORMET URRANE. ST DIFEREN- (JTEKEA GPAJTATA, ajungindu-se 1a Sntrebanent exist o erinli a formes urbane’? Pe aceasté linto, lucrarea de fay tinde spre © anslizs precisi, fa adinciie, a existontot urbane, upd 1985, realisirile axhitecturit si wrbaniomaint aon | iat sint determinate in prim rind cantitabiv, Tn Buropa de~ Vastatl trebuia si se rezolve repede necesitiétile resultate din Aistrugerile rizboiului: Astfol, corinjele, exprinate a numir, imp gi coat au constituit oriteriul real i primordial impus efortulud constractiv, Problomole cantitative, remultate din necesitati sotualo, mu sint nici astéal pe deplin tezolvate, prod Seoul dozvoltérii cantitative i calitative rapide a omenirii dnfluenjind $n primal rind asupra acestora, Totusi, tzeeind 30 ' Go ani de 1a eveninontele tragice ale rizboiului, situajia este 5 alta, Oriteriul-calitativ se impune treptot, trecind de 1a a~ precieres rozolvirii func}ionaie 24 sprecierea imaginii obji~ ute, tinsind apol apre 0 epreciere integratii 4 oadrului do viaga artificial 9 natural. Tn majoritetes cazurilor, urbanismul presentului este aa profua ol spiritului rafionalist oare tinde a instaura ort~ unde 0 simpli ofdine rajionali, Rayionslismul, dabind oa ten @inté din perioada antebolicl, contim astfel ei~si impunit“sensul axeativ pe care-1 prosinbit aosastS tending, sa tranas formst in formlii, in acadeitisa", Tonal acesta este mobivl pen= ‘wen care obiectivele principale ale axhitecturii si urbanismint ~ se orienteasii astiizi pe un drum care nn admite rationaliamal ex- elustv; dar nici eclectioml (teorebic sau practic), solicitind © fnfelegero mai profundii a valorilor umane de basi, Ti prim vind, trebuie cumoscute in a@fncime necesitiitile osontiale ale existented umand, oml Ziind principala nosstri wiitate de msurd, "Dafa albinelor din ideile catenilor gi acesta va £1 aftr gitul cevifilor milenere”. Comparing cetatea albinelor cx ostatea oaenilor, Joun Fourastié a cuprins in aceste cuvinte mai milt de eit © simpli relevare a calitatilor 91 defestelor unane; a cu- pring Sustisi evenfa evolutiet aodalai de viabX aman gi, implicit, @ evolufiel oragului oa mediu de via}. Om, prin canostintele sale in conbinuu progres, este fntr-o continu cilutare a mediu— lai de via} care~i coavine, Cragnl na este mmai un simpla ca ara doterminat fisic, sl remulti dintr-o tntreagé comlexttate de clemente materiale 51 insteriale, toate inlunjuite tntr-o structuri ce devine ‘din oe in ce mal complicati, o structurt a cure’ evolujie fn sénsul transformirii of coerente, cate 1a or= inca zilei. eee In condifiite in care ne strdduim a atipini o astfel de structuri, se impunea cunoasteres 64 profunds. Se impune, im primal rind, A LYEIEGR OB BSTE ACHEA 0 STRUCTURA URBANA, ca ve sint deverminentele ei oa stare de Gooziune a oragului si cum ente oa imlicatt fn dexwoltarea urban Iucrarea de fati fn eearcé un demers in acest sens. “actiunes progresului goneralisat — spunea on oftiva ani in ura arhitectul frances G.Candilis, a ridiotriid materia: le a nivelului de trai provoack relatii fn len} fn comparti- Bentul necesitipilor umane", Este de necoutestat astiid faptul ol necesitafile omlui contemporan devin moren mai niimeroase, Giversitates func}iuntlor societi}ii sporind gi determinind aparifia unor programe gl comensi go¢iale nemaiintfinite, sint necesare din ce in co mi multe industri gi lecuinte, centre de orgunizure, locuri de odihni si recrea}le, instituyid pent tra nviiyimint, cultur si stiniitates trebuic realizate orage noi ‘gi remodelate cele existente, Domtnanti este constructia 94 caracter do Masi. Otienirea este din e¢ in ce mai malt oonfounbab’ ou nocesitutes reulizirli unui uria; program de con- steaspit fubr-un tap relativ court, acest opt detersinind on— trencrea unor considerabile mijloace materiale, gi alitari de scessen a unui fnseanat potential usan, Sigur cf acuitatea a- cestor aspecte, condifiile si posibilitipile de resolvare va~ piseN ae 1a o fark 1a alta gi depind de condifiile social-eco- noice in cure ge dezvoltt societates respectivi. IW Wheat dadri We" preoekysxS pentra Cele nai direrite | probleme ce apar fn constructia urban si fn ruport cu nous po- pifie profeaionalé a arhitectului (pozitie pe care i-e aA im pligarea sa in profunsimes aotivivatis as sistecatizare ty totedati, extinderea sferei problenelor po core trebute si le cunoasci si a mijloacelor pe care urmeazd a le utiliza) cunoa— (grorea 22 inde 2 se constitui troptat intro concepfie unttard Si profundi privind mediul construst; © concepyie capabilé a Grienta capacitates creatoare @ arhitectulni ma spre atit do obignuital "aga aii bine", of spro mai fermi] “aga trobuie of asa cate bine"s 0 conceptie care sk ajute pe cel ce se ocupd @o problesele desvoltdrii urbane $n a judeoa fiecsre problemi bu fn aine, ci in complexitates fn care ea se situessi, pitrun- aind $n aceast& complexitate oricit de mult este posibil; © con cepfie care si asigure valabilitetea tn timp si qpafin a deci~ aiei, Desigur ok 0 atare concepyie, m poate fi dacit resultatal | acumslirii treptate 9i a prelucriirii treptate a exyeriente. ‘Se dovedeste @ £3 necesar entra Zonmarea unot atari com] cop}ii 0 INFELROSRS LOGICA DIAIZCPIOA A EXIRTEVEST ORARUDUE S1 4A MANEFSSDARIT FORUSI UBSANE, TN RAPOR? OU CARE CONCEPIUL DB SERUOTURA URBANA BGPE DETERMINAIN, Deschizind pe accasté Linte fo abordare materialist~dialecticé complezi a cragului, 1ucrerea de faya igi propune sd aduc’ o contribuyic 4n descifrarea rela~ Giiloe dintee comonentele nor planurt diferite ale constituted pi existontoi organismlui urban gi; de asezenna, 2n precizanee censulat unoré Gintze categoriile urbane utilisate in-teoria #1 practica urbanistici AGA‘ Il. ORASUL CA SISTEM intseaga dezvoltars, transforsare ealitativi a sociott- ¥4d la nivelul mero~ gi microstructurilor, este totdoauna resulta- Sul Lupted contrariilor, dvoarecs in mod dialectic nu se poste concepe o stare ideals a reslitiyii Lipsitd de contradictid. In eadrul existented’ tane"ii terstorin, unul dintre prineipalole contlicte cate col ce situeas oresul de o yarte $4 satul do cea Use parte, conflict care impune totodabi po planul ideilor divi- area cannilor im rarort cu atractia spre urban sau spre rural, fept care a dus in prinul rind la o lupsi a coveeptiilor (nolip- sind eupiretii utopice 51 teorii consorvatonre) 51 mult wad tim wiu Le atiméri concrete d2 o parte side alta. _ Sint tot mai mulfi cod care tréind din obignuintl sau volintar in nedivl mural vor si beneficieze §1 de avantajele civi- Lizefied urbane, aupé cum sint tot mal multi g4 ocd cara trina de mult tinp fn aeaiul urban vor ai dezvolte un contact wad strins ea vone do valoaio alo mediului rural. Dar 2n acslagi tiup, 94 uediul urban 94 col mural so wodificl, evoluind, aga cum dovedes- te realivatea, citre o apripinzes Ia ce sens Sask ? Gele mai interesante incerciri de dofinire a statutulud oragulud privese acsasti probloné in report cu nodul da coupare in puoduc}ia al locslnicilor, acestnod de ocupara in produotie f4ind de cole mai multe ori analizat unilateral. Apar tred puncte de vedere + QQ) In vapors cut ipul ae ocupetia Profesionel& cureferire 1a colo douk ocupapid fun Grawatale gi anume ¢ profesiuni agraro, saa prove siuni induataiale apreciindy-co in ecest fel ci 0 loculitate poate fi consideratieer oxag stuict ofnd ova mal saxo parte a populajied iedimotive cate ; | BEATE Giepete cactus Gat at oui ae pees, Xazinum adaio pentru popula}ie ocupatd fa agsioultuat léuindn-oo 1 intre 15-25%. Luind [> considerajie un asominea’mod de defipire a crapuint, eo ponte puns tntrebarea cam pot f4 couetdarate agole TocaldtApd cara, prozontind colstapd ongonsett, ou totugt » poz layde care fn mare parts este ocupatii in agriculturl.? Mai mult, cum poate £1 considerat, apre oxnplu, aga-ninttul, "egronores™ 30 care {1 inbfinin fn teoria oensetiteralut soviatio Gradev, teria | care se sprijind po idea constituiris in teritorin a uA xotole do loceaitga cu caracter industriel sou agrar 7 trebuin tne ais! siotoat Zapial of, in comoeyipld int ralet pn Rada, Engl soxhm. | Ge un erap avind acolagi sisten é activitate on {utzon eat din timpul nostxu, ct de un orag pe care ol il conceps ca sprijinin— duce pe on mod da prodsc}te avansat, of caracter induetictal chiar, numai c& acest mod de productie se desfiscari nu tn uzind, nu pe santier, of in teritorivl agricol. (2) Ta report od 19.802 fhe axe. se Aes lexsoaed actdvitaten prisetpais alo cnitorilor, ds data aceasta existind tendinja da a defini o loca~ | 2itate ca ovag,nimad 3m cant tn cans achivitatva lecultorttox se dostUsoart fn interioral localiti}ii iesprotive. Astfol, J.Bames 5% P-Deffontaines zelinin qoost,sons,un singuz olemnt in definirea oresului 64 anime t “Qragul existi ori do efte ort najoritatea locudtorilor Spi utilizazi cea mai mare parte a tim pulni in interior aglomora}iei". Der este de obesrvat aptul c& 0 asononea definiyie, desi ar putea sé pard interesanti prin. ' ‘trun aspect pe care.ea 11 procisast Ga mod ds existonfi umani, tu poate fi sufdeionti, droarece s-ar putea puno atunod fntrebe~ yea t 39 so intiimplA cu acxis orega-satelit din care o maza par i te a'populajied migreasd silnic. spre locurile do munck situate : Jn afar ; gi acoasta mu esta o situatie intimpliteare ¢,, In seamni cf nn avom de a face cu'orage 7 (G) in report cudiversitatea coupe 4421ox, inplicind aici profesiuni legate de 0 produc}io in dustrisld sau negteyustreascd, ds o producti de bazi-san auxi- \ Liar, dao muncé munuali sai intelectualé. Bsts ins posibil, fn acest sins, sk considenin orag, 0 locslitate 4 climed: popula fie activi ouprindo o ganii mai args do ccupoyil, situa}ia rexul. tetk din cirectirul sooto-profasionsl ait agror-ininstrial anna IEEE amemmeieeee e <3- faullitlor, localivatea fiind wicini ou un orag important In zonk? Carcetiltvorul griman Ratzel, ooupintn-ce Sno ao La eciz situl socolulud e2 Ci-lea do ©: interpretare, din punct do vedore geografic, toritoriel, a orapului, dafinagta ovagul (Zncozoind 0 grupare a acostor troi consideronte 1a un loc)_prin ered orisie durisf)o anniv formk da ectivitata profesional, opunind aied aotivitatea adninistrativé 1 comzeiie Lib Sm deosobi cu ove Anduststald pontruck fn acca yextcadtl, o Sept, dezvoltama industried ae abia dra intyiatil yf ou doveniso tun factor atit da evident, opus deci acvasti activiinte actiri~ wiysi agrare’j2)o concentrare a locuitort 10 5, opuntnd 4n #010 acosta deci aglomnarea wat nultor Sndi~ vizi po 0 sopratay’ do teen, recultind ce aie! o éoasitate nei nare Gn toritorind oragulud fa conperajie ou texttovint Snconjustt tor ;3)un namir ainia de loouitori-pe \ cane 01 $1 proctza 1a oftze de 2.000. ° Sigur ch este vorba atet da 0 dosiat}ie ceva mal couplets cscit cele yo cer? 1s. prozenten ‘ial acu, dest g1 acoasil detintyse o dnouticinntd, datoritt top. fwlod of ma surprinds Satztege complexitate a feytulud urban gi pentmiell nu putea ti 0 goporelisare absoluth a situeyisi exisroo astie2, ca unléoubzeeseaple)so citeest losalitatea Baxlovea ain Tealia cam are o populofie Ge 64.000 de losiitort, atatze care mai ult 49 40.000 sint Iucrévori agricolt, tment, angi ‘ este totus o lobalitate urbuni, dotatl coxespuasitor uncd co tivitu}t uend ds 0 asonenta propoxste. Confom Gazintyied Ii Rateo2, o asenonea localitate ma er fi putut ef fie cuysinsi ta infertorul catogonted de ores. Acest exupla care au zeflectt 0 stapld excepto, subliniasl moositatea unor efutiit suplinenta- ze privind objinerea unoi definif{i mai complete a ozagniui- Bato Snck da ropiout aied faptul ok o definize postbi- 1 a omeguiud date movsar ak porurascl de 1a caxscteristict le : Lud interioare, chiar dack astiz4 ox mei puton conceps va ores : dodSt numai pain prisne oxistented sale fntmun toxitocin mult nef loxg'; c& este nicosar sk se fink soann do 0 anumith dizeren- fleze intern a 1ui. Dosim clerificd nofiuma de oras, dafini- fille caze Sacvared acest 1uera, ummind usd dintze cole trod Ponete de vedoxe, peezinti un inteme dcossbit prin faptul o& nofdunta de ores este legatd, na categorie, dar totus intr-un fol sutiodent do clar, de ‘nodul de oxistonfa al locuitoztlor din’ae inteftowe2 onagulnd, oxt woth do oxistonfi eate itso donvdat ‘Grgusformare , 01 oazucterizina 0 oolectivitate unan& Sn'fincese, ain obapeie of da deavoltare, astiol ely alliting pontm o_doft se mai, couplet a pofduni Go ozap, trobuie oll poxniaty. a print pind, @ 1a considerarea oragilud en AQAIO fn curse) existenbed sociatijii ononogtiy Dack Mare si Bygels 41 defiman crnoelad iotorded" On vagal of 2stdtla ma pole £4 dnagtnatt Sn afara colectivitiyilor urbase'y deed a oxayelor, astiz’ este una: in recunoseut faptul c& oxagul s-a constituit In cumsul tsvoried Bigpunzing fm $o1ul acasta unor fecesitaji, in prim. rind, obisc-' tive, ale soaie thyat oneregtl. . : ee . Tnviun axeicol In care Gnoarck of preainte o anunitk dosiéh a sgloueratiet, Mazo Emozy consideré oi Yomagul nu oste fepe al bazardslud, ci este cupsing in inteLignija gmpulod o4 din fotivenea constant a evoln}ied sale trobuie sh clitin o definitie Qyera}ionali valabilE. Oza epare asbfol ca un fononen organdie Seplonontat do etre una sett mai milte Logicd". De fapti, acoastié constatere a 1nd Marc Bmiy:: nu este singular. 0 intilnim si in Suerdei ned vechi, cole alo 2u4 Gaston Bardot sau ale Lui Marco Poll. av #4 intexesant do atapat-1a 0 asomonea cotstataze, ca UR: Glemeut care vine e& o intizeascd, afimayia lui Le Coxbuater pro~ cer od oragede int un fenonen biologie. an putea injalege printr Syassmnca afionare Tio constatarea of Oragul se aseaaink foarte Sunt ov un omganiam biologic in exiatonja 91 aloftiizea sa, fle c& oxagels depind de fapt gi reflect& de fapt existenja unor inte, diol 0 extaténha biologics. a so, poate, insk, of mu se ‘ansdste asiprale g&turil care axistd fntre @esvoltarca Generals s.oraguiud gi desvoltarea ocononicd a societitity naick faptul o& oral, Suainte de toate, este o axistenth econo nied, ol find depondent de un anunit nod de producyis- 0 asome- maa consbatare so situcest pe o poziyie opus uned sorit intel ao teorii care, privind formarca $1 dezvoltama oragelor, s° oprese agupra usor Zectori do ordin Geografic, juridic, adminis ‘teativ, neglijind factoral economic. In tradijia orald latini so pune e& “Ronulas Supinse in pdnint cufitl wei plug, gi trae 0 ‘prandé in’ ofmpul po care se adunaseré trupole sala. Oind teminé fo Linde Antreruptii nmai 1a locul vidtoarslor porti decent pe sol conturul a cova co trobuia sk fie oragul calor gapte eoline'y 3 foarte grou si spunin dack, insmadeviir, acosta a foat actul qafas Yoteeath20 a toaed, aah wilid' tn lds emmy Sten taal ape ib |fi stat lucwurile trebule syocificat faptul ci.nu intimplitor TRocuiua a tras braséa acoca naxcind prinl #14 é0 apSrara a cotle [fils fn aco) loo. Frobabil cH loco a fost ales duph aninite com | siasoaute (ds epicare ean Aiupotrivk de stotornioive fn tect ree? (pectin) rezuleind dinte-un unis factor - factored sconomio t con \aigad priclnica de dozvoltare @ unoi anumite activitt}4 ecobomioe j, smretiion piuira pexiandn spqpnatinll, Soimen lee posit ietigi- Holt eosotor ectivdttd, In complotarea acpstor Sneexoisd do dsfinira @ nofiunid de “ore” 0 pixore doosobitt este oxprinatil in introdueera 1a vo Jumul "Ovilia" 94 anune + YUa ozeg na este caractorizat prin mi— Sine, £8torio, arbitectust"sdu indeletaicirt, cf prin onsreia ud |/Sntersoar, un anumit £01 40 onaagie: 0 calitate speciald’ a oragu- “Aud este autonomia lui, a viofid care Snsoanni cova mai mult aeott Touma nagterilor, cisitoriilor sau diooselor petrs cute in ol, Este ‘astZol opusul agozdrit suburban care fnseamni axact aati De ce maxibi a no opri asupra acosted pixort 7 De oare- ce a 0 xefim Sntoonal, puton ajungs 1a o grav ervare, in sensu) atunod ofnd 20 spune ef un ores ni este caracterizat prin wiri~ ne, prin dstorie, arhitecturi sau indeletaiciri, observatia se roferd 1a nofiuma é “ores” j pontzu eX, in mod normal, @inpotri— va, un anus ores se défingte toomai prin arhitecturt, prin dsto- rie} g.am-d. Blomontul care pare ins deossbit de interesant de sosizat $n accastii afimatie este acola privind definirea organt: nului urben priit aga-nunita in luorare “emrgie intorioars gi faptul of ‘aceasté omrgie intortoari nn“se exprimi numa céntita- tiv of esto, mai mult dectt atit, o calitate. Ne apropiom astfel Goo dofinire a oragului prin intomedin] umd totalivéyd canti- In acoste “condifit, se poate afima ci @ oresul, ca fomajie texitortals de aysuare a populati- ed, 50 defimogte printoun mod propriu da extatenfl, adic prin HOD 18 VIAMA TRUANA ca triisituri afepstiol rezultatk din divrtitetoa sctivitipiler pro! ductive (azo soflectd un anumit mod de producyie), | | Gin nivelul do dotare g4 divoraitatea servieitior 64exprimat i priqtro anumitt modalitate do utiq Lisavo a tdmpulud i intro anunittit modalitate de ox | ganisare- @ spajiului, ge uo rfnd triskturt spe~ “eitice fn constituirea und anumite coloetivituts ( lectivitates urban’) pf .din conportanontal, oanenilor, Toate acoaton confork ozegulud caractorul uno deosobite! couple ziti a extetonjod uma fn ozag, couploxitate din care se FelevA uodul de via urbank, fa de care interes] economic so nopstituie. in prin factor determinant + Cbiar dack, aga dupi cum proa bine spun profesorul Mircea Halifa, “Oragul fn sensul actual al cuvintulud, are cel. mult virata veadalud nostra ; e2 e un fenown rlativ recant, . Ampas de avolufia modulud de via}a gi do categoriile critice ale ud faine"-osto Anteresant de sosizat fuptul ch aceasti comploxi~ tate a oxistentod wim tn orag-complexitatea | fapeaied peotal-scimentg ary term egte © doscoperize roconti." Manx 94 Tagwle’ sau mferit do foarte sulte ori la acsusté problemi, dar pare foarte curios faptul of, dogd fourte nalyi din cazectiiterdi oragului, dup Marx 9 Bngele, eu aplat do multe ori 1a luoririle aexstova, nu au Sajolon im= portanfa pe care 0 are acvasta comple xitato a faptulud socdal- _——va weeati De TORA i,¢2Wo NU INTECEGET scogmns wr. ora peste tot (aL ATT BOAR SUBIEE~ pabbleariic $i TRE~ EPARTE " Rede aeoun fiboare a Wnud nua Amprocionzot Ga Ancthed 68 civzee a2 an dom 1e9 urniitoa pueeinze seferivoare 1a fapInyrma in acost cone a onagulud + “qopdonoa de mecucoxe a dicoaongod (so xtoxt 1a diferanba intre orcs gi sat = nem.) nu poate la Eng21s 94 Le Marx cit se meume la o yrodzctio spatial, oa trebile sk £10 fn mod asonpsal extinsk dim punctel éo vedere al dezechilibrulud demografie g4 al inogalitaydlor eccucuica sau culturale care sopurii oamonii oragului de cod ds 1a saugotse Choay,_ctiieg 2 cononmnulad usta, yard. 3a cozespunde nonentulud roalisiirid omulud total g1 podedi eocnpra watuzor 0 valoare sinbolicé™. Puri e se ouvaja ca protonfiio a3 a defini nofduma de Nonug", de roarta aulte ori aprociezoa ovagului ca fapt social doo- sebit de complex apara intr-o serie de pozitid critica 1a advesa fenomauled urban coutomporon, Griticul Jane Jacobs considers ast— fol, of oragul Sneamoask "viaga sub soma sa ota msi complex 94 ‘iad Antena". In acelagd sens, degi intr-un mod uult mai ascu~ it, inprinet dé reflectarea contradioyiilor mtrepols i contempore~ ne, sorditoml frances Lo Clezio, zefexinga-se 1a ronaaul stu "RE2~ voiul", afim& in cadzul unui interviu : “Foatzu mine usagul este 0 stare de riizbos. De ce stare de xisbod 7 Yur si simpli pontrn ok este 0 aglonerare do persoano, Uriind improunk, adick mitiplieing ‘ate debatarile, toate idefle ; accasta oste cliturarvx 93 mults- pleazca a tot cv se ald in fiscare individ de le agresiune pink 2a duinta da dowinayie, pink 1a recnsisatea do a possdal* (ntrebaxe! | "RKzboiwi este dect o mirtunisiza impotriva oregur. ud 2) “De tot, Ra aint fascinat de orags" (Gnt=ebare + “Vidtora) y “see aon, ofectiv, oragn? foate 2 conceput ea acoparing Tuneat 2 icon olematrloz do defiuitie referitoare ta eate possbiis numed prin inyelegerea coxectd a pro~ ua de Yoras' aeaulut de usbanizaze ca pions care carcoterizeasi in nod daose— ‘bit fonomamil urban fA epoca contomporans, proces caro se distinge Anal prin aspects digerive de lao goni 1a alta a pimintului, dar care co ousuoturizeanti totodati printr-o serie da aepoote cu ca ractur goorral. Inyolegerea ned si fn acalagd timp a.ului de evoluyie urban ca PI 5 Peibuie La injolegziva tusk a noyiundi de oras, adic 1a injole~ geiwe de fope a oxwzulud $n cpoca conleaporant. bo faptpw ‘oxtindexe in buritonin 9{-in goolsgi timp lao ridicare a mivolu~ | exogtore si sane’ ini pare nocosar a seaiza acnasttl aigeronjinze chiar dzok / gi ou otft mai mult, ou oft, Sm’ pneval eole dou aspects, so suprapun) + eate voxbe. dodorvoltars-extensivd a modulut \ Ge vighe Wroant in terivorin ¢: tavolta> /roTi ante neivs; ca nivel al ecvatud nod de view (Wi amband in cootopd wWeitorkn. 5 EE ev Postma configurapsa procesului de urbanizere intr-un ami uit toritosia o inportanti deosebith o- are reportul Sntre acoste douk diroctai de dezvoltare Sn,sonsul ick} In cele din uml, acest saport este do fopt.o\MLADis IN CANTIZAPIV sT_caLitariv\ =e oxpriuatt alei, po de o parte, prin fntinderea terito- Sialt |Syvoccsuiu4 de_urbenizexe, tar ge éo alth parte, prin creg- terse asitts4 populafiod, a donsitiyis do procose, a densiti}st pun core of oo caraoteriseark, iar palitatea'fiind exer avioittor - Le paten spune bene fisid, pe care prdcosul de urbanizare la aduce convistuirii camend loz). Go aiteroagé spare intavcole douk Gxsott do exestere, gonaidesate Tuato Angeponcent 7 To prina vartant asistin 1a 0 lui fn toriioriid deigdal,y astfed nek tntre texitorind intydal 4 tenitoriol eddscont xinia difesente de nivel olmodnlui de vie i (umband cou mu) dnph cum s0 poste si'existe 94 cealeltd vardan-, tH ip core fm texitordul inijial na avom dea face ou o ridica- zo inueaanti a nivelulai, $n gohinb, modal de viafX urbank se ex~ ‘siude in teritoriul Anconjuriitor, ajungiad in absurd 1a o situabie fm cave avon dea Zao0 qu extindorea, 1a acolagi nivel a modulnd Ge vist urbend intwun tevitoniu mult mai larg. La o situatde in abuved, dooarece practica dononstreasi ci acct fapt nu cate inci. youtsl, ek Intaadevie, pot exxista aptopinrl de doxvoltare ain: ponet do wine urban w tortvorinlud gdfacent 54 a toritoriulad felvhaly ov cw peoorsul. do ft¥andzare nu ce produce whgueo damol a toritoriulud adiacont.. Keaulth iy wtod © unusdG dnterpeetexe a rlajiod Antre‘cantdtably 94 calivatdy in sna puooasulud de unbanizara 1 unue, faptul ott! a Detect shavmiae aah Jeseep per Bab mm mene Ie toon@ neglijared tiiuia @iubre acoste douk gepaote,. cantitatiy | seu. calitatav, poate sf duck poo. Linis magutivi evolutia poecesulud de uxbanizary Gin tenttorial mapective jo ‘Astfol, voglijaxes sspectulut cantitativ,, epza oxmplu.e Snbinderdd in texitoria a fomolor de wanifestare a procesuud de” set rmmra smn « ratoumar mex worm urbanizare, implicK.un dozechilibia! fn deavoltarva texitoriulud, . Pavmure m cutes WM D MMT cE Fenousnete Ge aglonrare oxcusivé oa 1 cele de disperaare excosivé {matte tabeme, 190) een (or provoctnd fie.d-dotare care mi poate face fat coringelor, tic 0 ae cu mult cerinyele 1 94 fntm-un oas.gi Sn coll dalt,Lipsitk deot ae offcien}&~ Ia unsle ‘cazuzi, efnd acest aspact m a fost controlat spre emplu in cdcul oragelomsatelit, ele nu au conbritait 1a descentralizarea motropole, | Jor, ef; ,Ainpotrivi, au Ingreunat rozolvarea problemi lor urbane In tazibopinl respectiv - 91 exprients Tondmd damonstreasl 0 astzo) ag, sttuatie. i ‘Relatia intre cantitatiy ¢4 calitativ fn cadrul procesulud de.ozbonizaze, este dood o problend do reiapie intse eonsumul de spatiugicaiitatea spa Lulu 4 4 pi dock congumul de spayii este dnavitebi) legat de yenitul individual (fapt pus in avidonfd de cexcetirite suo demlud Godlund); realisind astfel o dspandengli fubze “bugetul de epatin" ‘p41 "bugotul de timp", putem considera ca fiindtirvancko orgtere continu a corerii do spatii odatt cu’ desvoltarea procesulus, de ~Tnrbanizare (0 sere. do studii constath of acest consum de spafiu ‘ge Inaenie in medivl europian intre 200-400 mp/individ urban). Cum. fash ced dod tormoni ai zolafded ‘trebusies privigd tn mod, prospec- tiv, avin fn. vedere problema consumilud de epafia 1a nivel nafio~ | mie nai (gentma looiit, pentzu produefis industrials 94 agricolly. pen MAS lms Tan sponeapie bi peti nogonerazea neGiuiu) pare fireasc8 in a- | janie qmaiet wy edn pani Gelapt ting gxijo pontra ooupaxea spafiulud gf inpoitanya ce tne rw ll §uonts de pda oma saan omdctd neaivlud de utiligares acestuia - 0 Uti2izare Anton sno, hmanp.cesnon 2 lua roche stv, de caldtate. Nonio politico globala a. © Bsaxmutie) spa$£ului, poate constitu’ basa ped atart pronovird a » pelefded cantitate-celitate in procesal és urbanigare. Nomad fn contextul uned atari polities globale a spajiuint poate £1 conside- rath gi problema donsit&f 44. do oonpare a tonite, siuloi; asiguiindn-ge astfel 0 abordaze deachisk dar pooidonati fn. sepont ou olelalte provlone slo toritoriulus g4 déavoltirii, Ne utem fodd eatfel 1a 0.aoxde do orage (Iegul eate un cas. repre—sentativ in acost sens) preentind o maze valoaze dé patrinonin 94 care supuss exgterit fn ritm rapid a populapied impune o atonite doosebitt in evaluarea problened donsithtdd. Ummirind oficionja condbructiod urbano in asonensa situayil, donsitatea na poate £1 consideraté uniform repartizat®, ci nunal local, rayortat 1a carac~ ‘gam unede sou alteda dintre zomle oragului. Ba poate £1 judecsta nunai $n eensul unui echilibm de valori compansatoare, coordonate globel 1a nivelul favregului teritoriu urban in confommitate ou re~ glemontarile limitative respective. Frocesvl de uxbanizare inpune in acost sons PK JGRIBI orapulud, care dogi a Antrat do mult fn dotoria orajulul, Goi crash diiculeiys tot mad maxi comunitapilor urbane, se atta eark nck intro posiyie fx status, intro cab of ones, sotininds Fm aaa samen, tar el Sn gomral, avtt aéul mural cSt 94 niu] urban. Loest Zenomon as 3 eocumam serum (ttre es at emeptore vertigizoasd a periferie’ oragului eatofia milte ori mumit She ‘nit ooet tc oon zante oo fn literatura de spocialitate "fenomen de suburbanizarc denunize = —-—--——_______ gesultind din caracterul lecalisirii ini, Pare nopotrivitt accastil donunire datortta captulus oh fn fain acesta’ea tinde sf ateate do fapt, find posidilitsya de intervenbie, o situate cara, apa aaph cum ariten fnainte, este fn eple nad multe cazuri o situapie nge~ ‘tiv. Tadlforent Snsi da acoaptarea sau neacceptarea acostos domn~ Bint, oste do sezizat faptal ed fenononul perizerted nu are aoveagt pondere pontm toate aglomrafille urban gi c& ol este influentat in mare ‘parte de stadiol procesulai do urbanizare, fiind digertt 4m condi$iite unul proces de urbanizare avanset sau fn conditiile unui proces de uxbanizare ineipiont, acest lucri find 1a rindxd stu influenjat dosigur de atarna econonicl a teritorivind veqactiv! Tn agesto condifid se pos dlstings dowd tipuri de,evolic jie a "fonomenulud do nize - (1) In condifiilo unui grad mare de urbenigare, deci fn jfrile iacar omare porte a populajied loculegte fn neato) ur bun, acest fonoun se constituse prin crosterea yorizerted. fn jurul oregulut eu sozultat al migrajiel din interior spre zona periforic &, in acolayd tiny existing of 0 misma fle ain extesior cktre orag, migrajie in care ins o mick parte’ xi. mine in zona perifericl, restill ajungind si so stabileasct fn’ mu clou. ste o migratie decd a unei popula}ii care ia trait in medial * yard gau dusmor elt uidiu urdun, ronustli 1a acest mdiu veoind La o2uy / Ssb.-un ony uid muzv, dar fn agodopd timp’ o popwlayse aecare g tai fn mediul urban oxistent, satupatii do viaja £n orag, speijinivé in acelagi timp po un vonib convenabil, migxwazit tn zona penigerdell. In cagul unor mari orage asorican se constati stabili~ zazea $i chiar rogrostl dinamicil populajied. In aovste condipil, caractezizina ele dodk teritorid - toritoriul urban gi teriterind suburban - 90 constatt un procesin care condifiile de visti, deck ao medin; acad in nucleul-orapului, crescind in zona poriferici(eccasta find, in general, situajia oragelor din jixile capitaliste dezvolta~ ve Gin panct de vedere economic). dol deal doiiea tip al evolupied acostul fenchen se ineilneste (2) fn teritoriite tn curs do desfigurare a procesulud Go urbanisaze, ale constituindn-ss, de asemenea, o yeriforie in ju~ mul Biclowlud omigensse, o poriterie ins care rozultk numai din migraroa @in exterior catre orag awed populafdd care renunfi 1a mediul rural g4 care in coa mai maro par be, f4e din notival c& nu axe posibilitéyile de 9 putrunde in oras ~ mi refer la posibilitigile de a‘se stabili in contri ~ fie datorite faptulud of 24 convino mai bine acsasta situchie, find mai aprospe fo starea din care a plecat, rimins in acest teritorin porizeric. Daz umiixind accastt situajie in cemul pragelor meri, a oragolor nijiocii ei amori chiar a oragelor mici situate in condipiile unui proces de uzbanigare do mare enverguré, deci cu ritm foarte mare, constatim ck, fap de nucloul contral al unui oxag axistent so cons- tituse prin aglomerare o periferis, care apare in cea mai mare parte a cozurilor prin migrarea populajied din locelitayile Inconjuritoa- re. S0.constaté in acoast& situafie ci, in timp ce fn nucleul con: tral al oresuind asistim 1a o ridicare a nivelului de visgi, in timp! co fn conunsle, incojurtoare asistiim, de asemanea, lao ridicare-a nivelului a2 vishky in deasto poriferii nivelul a viagé xéaine. acti aut, acost Iuora roflectindu-se atit in modul de ocuparo gi dotars al veritoriuind oft gi in aspectul spapial. Fiteh-vl in madiul cons- tmit,caveoritabil fenowon de;pobuareca medipilui oo constaté ou prdilectie tn interior acostor 2ohe pariferica, acest fapt remultind din tendinja populagied stabi Lite aled caze parisind, de cole wai multe ort locality oti tradi: ie oulturals recunoseutii umiizeste tn foiut acosta o apropiere do modal da viajK urbani fnpareind 0 copinre a acostuia. Wins a con testa cd 54 aceasta oste un chip de asinilare troptati a nodulai de via} urbani, trobuio aubliniat Zaptul of prin aspoctole sala noga~ ‘ive provintG riscul uuor pinrderi insomnate yontim mvdiu gi oultu-ri, pentru colectivitatea social (urban ef zaroll). Ssto ounad un oyapla, pontine datoritd eregtoris continua nocontrolate a aglowe~ meyied de oemoni/intez so, "unde esto oragvl in care sii yo¥% locud Ll. gax% prime jéia unigominirii gi a poliitirii olenentolor vitale 7" (oun ge Sntresbi profesomil Mineda Malia). Deed soault& de eicd cil, @ in cadrei procesults, do tirbanizare, existonta $1 dazvol-| toxea oragtilud nu pot #i Lisate 1a vola Sntimplixii, deoareco, degi progesui de urbanizero este un proces cu caxacter progesist, ganitiw, atuncl cind se_gostisoart neoontrolat poata ek duck le 0 sore da situajii nogabi- Sigur eh acest rise ne gat iv trobuie intexpm- tat fnnivun nod eft mai cosee¥ An Gaport on gondipiile ofentte ao tenitorial repectiv deoarece sbsolutizat in'zod najustitica’, el Constituie panctul de placaxe al uner tori cars propegind "tutoa Sense 2a naurd” piopun looudzea izolabil fn texttorin. Asoidiiea Puno te de vedere ee"sprijind twor tic pe Jconditiile nofavorabile de locu- te care apar in mazile aglontrafii urbane j dar oo sprijinl in ace hast timp, pravtic,’ po posibiLitayile po cero 9 anlmata patant a so cinuaysi Le azo in a-si cea cea do a dove Loon} Sa extortion Sougula! gon oblar in a 0 sbabi2d In amuaith dlotangi de omag, in felul scesta pubind ef benaficiase fn ecolagd timp ae avantajals do=4 quixlieAdsye toate dn natumd. -Adeshe tooth, datuniiiedde>xuzaliearey ae stat ao alttol, fn fept, arctt nigte nod olubird spre doscontza- Risarea orden, droit on mijloo do a fugh ao caveatstatoa roa a Jovommalad, Ort etnosgiezea profuadé @ acnstod canssiitis conduce La seounoepterea contributiet und lang evantiél de problene fn de- Geet ponderii aspsctolor positive-nagative in procesul de doz— [oteere urbant. Tato acoatea prloriter, so situonrA indmmara qrogtenit umbage in Liaive controlebile gi fnchida%a acoatod crea Govt dntwum proces lang @o dogvolbare sootal-aconculcl 4 cultural g socistéyit, rganizarca in rogea Go Looalithyi a toxit cinigures oaitebin a vosviotilor pe caxe omagul 10 o?er’ Loctite ation oft, gcordind Insonsdtatoa caventt® mcositiyilor populayied too sosite fn aadiul urban, gpordrea piwceupliris putin calitatoa powia{ied cer 2a stebilogés 40 npdsul urban) afexiea valortt “Qajalid ca mada complex, Zavozebll autordal "3 opiviwal pontoxiotenga uni, 91 fn Jegituri ou tonto acstea, dsr pantad problema spocitice , dofinirea pori}ied cohoxonte a rureluiud an sistomul mediulud construit do viefa. 4.2 URBAN ~ RURAL in, aod daoeebit txebuio af avom fn vedere un anuady as- yeob at proceaulad de uxbenizare daouz0ce do aoeat, wom depind tn Bite panto posibiliskyile Lui de reali coondonase, Bate vorba do five fn considerare desftgarazea procesulus de urbanisare, fn favoarea gtergorii diferentes ain-~ [ESTO SESS Sa ce ae se coro tomas etost spore Jecorte, nu trobuie privith in sine, simplist. In xuport ou conti- {ite soclal-aconomice 1 politica din toritoriul svspectiv acsat concept poate sf prosinte aspecte digerite, mvlevind in acelasl Geep acdalitigt Gifontto, prin caro o2 poate fi pus in practicl. Ge ariel tot nad moi bouozea o& Vurbenisarea xisok sk distros tectstatea ; oa risch do acesonoa & m instala 1a fark altocva deck o copie omadask gi c& & oragului". Urbsnizarea poate chico cfSshe gf asevrootiv atunes ofnd mi osto supravegentl 2a foots Latunite esle. Pentmu aocasta, trobuio insistat eoupre Zar fuled cd geamgenea Glferenjel Ginbze sot $i ong mt poate fh Gon Gepaté oa un proces rapid, of, aimpotnivi, oa wn proces de foarte Sunst auratil, ou o destiqurazo nu IntimpLitoare c. conpientlica eptaté,fn-otape:ce’ impunifie¢ara anumite prioritaéji. Este gré- pit Ace considera ch Glapare diferenja intze o locelttabe rureli lgi o localatate urband, presupunind ct putom impune in localita— tea ruralé-nodal da via urban. Bxpexionja.demonstie au ob acost Tei aa esto posibil, 54 c& toonal 0 asemnna concoppié Favoi~ wank acelo aspote negative da caro vorboam in cadrul Sioeomas ia) ee, fo urbanizazes Bxpertonja danonstzeasi o& _ {@)) sa mamasrmas < a t ° rf 12. eevee Ojotongrmva aiforonjad intze sat gt oxap pssnesti’ da 3) )RESEABSAS seeiktxpisea aodalus da viet Tuxelh gi abia apt. 53 (= creea ponte fueco pein transfomarea sooavul nod do | Viaje mrala in mod de viabi urband (peutm locali~ (fet unt nsoas ae Ge naloy Gad Ga VENT Ubine) Uinsind cats [Foo eon ean reac tn tun mod de. viayit Sn exnnhi untta pa, tubzogu2 texito- wie Sede ayaovasti considarayle ‘sate, motivalit, aga cum no acevi 2 va tara mastsi, (in pelml sind de fapbul ok proceoul de wmbonasare privind scost asreet, adie al gtoxgerid éifomntod rusys sab ghorag, esto un procog impulsionat Younandst) Ga @ozvolvaregocononio’ a teritorin Ind mayeotiv, or denveltare econoniell, ixplioind un ofort wman of Finenedar deosebit, m se poats maliza deodati, Niwinl de vinyl gets 0 conseednb’ a productivitiyii, dar accasta mezulti intra alte- de cin fetal gf cdldbatea muncil dopase de populatia activi. De aie! | b reiayio de doteandnore spre uodu? de victi, solevind smortania Gelaind @ destiiguzenc ga conyinotalud muncid in widicarea odlita- +a sale. deaiere (alert de durata) Fentm 0 localitate rural ~ 94 deck pontma tonivorint ‘afectat e4 oa vatzi sau ca bard predustivi - este important ¢ipul ao~ Sivititllor productive g Gendul do dsiplicare ol popuisties in acoste achivitéys. Dao in codrul fonononuius. de mageare dela set spre oveg ult tixp a-a constetat © mignare tingind spre activitdji necalificate pau suboeligicate in mdiul urban, (fapt cu impact defavemabst, Smpor tent Indsoseb’ pentru orag, privind cregtezea sa vertiginoasil In pare- e2 on alddizon cooziuid aale do conunitate), sesiein astisi o migra ‘re Snsemvatit, fm epeciul din xindu2 tdoexetulat spre artivithts calt- Fieate, geoala avind fa acest cons un 10}. covingitor. Spre drosobire yeh da mun neo agploulturld, Sr pa de albii paxtu peteunderea ty pbat hnosite diverstvicéed gi aaupre ocupabisd locuitortior Ain madinl ni, acest aspoob paxo a ava o mass nportanyi, mai oles pentrt, privind problowa wédiieiris in profil socio-econoaic local a for | fap’ oo Smpone, po dno paxta, wodaraizarea in continna- 2 prodie~ find Indacertulo in teidtoriul ruzol, asiguring eabfel oxvinderaa une cd ng oF ceva FAKES 6 cena {MEY ONIN SEED h RETR mF ‘unre Prue remsinaerean, sna Tek ‘ee trp em ce =k Earns. 7 a2 oi SIR FEM RYE MACERENNTI i frees mora vai SCD eee tS Het ad te enedvural. auplasarea aici a unor “obinctive industrials ‘pf Anduintrdal’ agrare, secfii ale unot.intavpHinderd iuduatriale ais’ orageio opro- plate, unitifi ale industriel locale, cooppiubind mpbogueiregtd et de consum, sle cooperativelor éo productio" (aga. cum, xogutind din- treo oprecier xealistil a situatici, so stipuleasi Sn prodectul do lego privind sistimatizares toritoriulid s1 localitk}ilor urbane 91, rurale - art.16) va duce ou siguranj 1a 0 valorificare sayericari 9 xecurevlor materials “gi tmane lociule, furaizind 0 bazi solidk yen- ‘eri xidicarea calitativl a modutad de viati. In pertoada 1970-1975 numed induetsda zepublicank s¢ inataleasti in aproapo ‘loo Localitits. suxGlo, So poate voxbl astfol despre o oxprinare ofectivi a related ‘septeabrie 1973 fn Ronfinta). In condipiiie unel sistematizird teri~ toniele care uraizste stabilizea oft mai. justi a aritlor aé convex goof a digexitelor intoross fn oadmil unui anunit teritorin, o ase— nenéa Gizecpie privind dezvolterea econouici treptabi a Looalititilod surale, apare ca 0 contzibutie substan}ialé in oxganizarea auperion ri a structurid rofeled de locélitta, ou dntluenje favorebile asuyre stmoturit lecslitt}ilor, wt todiv * (2 Sm al dolla xindy do faptul ok ars figurarea procesuind ap urbanizaze, fn sonsul sterpizld Gzezntot Entre oat si orp, inplick transfohmarea-mentali Pk yad de -oxd ston FH a omulut, acsasth transformare Piind oult moi graosia, mult nai éificild de walieat fn nediul zune? (astied mai stabil), dackt-fn modint uxban (estii2i mult mai mobt2), Anelogina prin acest madiu urban torivoriul oragului propriu-sis 54 ‘mi acea pizigorie care be constitute de fapt prin migzarea tot a anor oskond din medful mizel. dcsasti @ificultate do transfomere a nontalitiyii provine, fn prinul wind, din speciticul econonte al oc- Givitabilor mane atit de aigerive de 1a sat 1a crag. Papbul ci/leas- rural om} esto incl legat An mare parte do munca pimintulot ynstituie un elenont determinants al acasted nontalitifd, elesont és ‘temminant care face oa coed oamoni din nodiul rural card tind clitre ores of io mult nai muljunifd ai so stabileasok Sutzo Zon portfe~ rick duit in Anveriowul oregulud propriu-sis. Tdaea aupl care agcas- ‘GH nodificare o montalitéyia ouinlad gf implictt, a modriud lin da ex- “Agtent’ este mal usoazk, mad simpli in localitiyile apropiate de: ” frag dott in loculitiigite rurole mai dopértate de ores y-cel pabial