Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cap.6.2.-Metabolismul Nucleotidelor PDF

    Uploaded by

    Tanya Goncear
    24 views35 pages

    Original Title

    Cap.6.2.-Metabolismul_nucleotidelor.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    24 views35 pages

    Cap.6.2.-Metabolismul Nucleotidelor PDF

    Uploaded by

    Tanya Goncear

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 35
    Metabolismul nucleotidelor Digestia si absorbtia nucleotidelor Aciziinucleici, RNA siDNA nutritional sunt supusi modificarilor in tractul gastro- intestinal. Ribonucleazele si dezoxiribo-nucleazele secretate de pancreas vor scinda polinucleotidele pind la oligonucleotide. Fosfodiesterazele pancreatice vor conduce la A formarea 3'- si 5'-mononucleotide. In LEM cnc continuare, nucleotidazele vor hidroliza if acialoructeic fosfatul, generind nucleozide. Ultimele pot fi | Nuclease absorbite in celulele intestinale sau scindate de 1 nucleozidaze la bazele respective. Purinele si Oligonucleotide pirimidinele alimentare nu suntutilizate in sinteza SY sscsselaass acizilor nucleici tisulari. Purinele in celulele 1 ‘mucoasei intestinale sunt transformate in acid Stunadsodis uric, eliminat apoi din circulatie prin urina. in ‘metabolizarea bazelor purinice e implicati gi ee flora intestinala. Pirimidinele, riboza Secleside (dezoxiriboza) si o parte din purine patrund in Hcdice Circulatia sanguina (fig.6.29). Metabolismul general al organismului Soe ntnne| ‘rebuie siasigure existenta unui fond, elucidind Pasi cantitatea si varietatea de nucleotide necesare ms pentru participarea la proceseleesenfiale. Acest fond se realizeaza prin: sinteza de novo, interconversiamucleotidelor, conversia partial anibonucleotidelor in. dezoxinbonucleotide. ee Digestia st absorbyta Biosinteza de novo a nucleotidelor purinice Inelul purinic are ca precursori mai multe substante (fig 6.30). Utilizarea de precursori, marcafi cu "N_ si 4Ca stabilit originea fieedrui atom din acest nucleu. Prima reactie consti SP Glicina in activarea ribozil-5-fosfatului cu i y ATP catalizata de PRPP sintetaza, ANN Produsul format 5-PR - 0, 1-PPi Aspartat—~ N cc Nani. §steuncampus-cheie in metaholi AM cose Se NeniLFH, Mulnucleotidelor, find precursor si Formil-FH, ON i lasinteza triptofanului si histidine ‘ , (fig. 6.30). ~ ‘Etapa-cheie in sintezi decurge in Glutarsing stadiul urmator, finalizind cu Figura 630. Sursa de atom penta incl purine formarea 5-fosforibozil-aminei 406 - HO— Lk HO- mo pone 0. a0. if k 4 7 (0—P—0—P—-OH1 OH ATR ‘4 oe bu On by bn OH -fosforibozit-piofosfat (PRPP) Ribozo-5- vst 8 Qrevrise purinice Figura 63. Sinteca PRPP gi eplarea ensimel Enzima, amidofosforibozil-transferaza este al 2-lea punct de control al seeventei. Forta, motrice a procesului este hidroliza pirofosfatului. Glutamin amidotransferaza poate fi inhibati de analogii structurali ai ghutaminei ca: azaserina siacivicina, ultima este un ‘agent chemoterapeutic in tratamentul cancerului (fig.6.32). Unmeazii condensarea glicinei (ATP), metenil-FH,, glutaminei (ATP), ATP, CO,, aspartatul (ATP), formil-FH, , cu sinteza acidului inozinic sau inozinmonofosfat. inteza necesité 6P, ionide Mg, K’, secventa este exergonica si ireversibild (fig.6.32). ® T OCH:0_ NH ‘ A om \ / on on GY OH OH tier OH OH Ribozo-5-fos PRPP amidotansferaza—5-fosfo-B- Deriboxilaming AMP ie oe © 4 GMP” Ghcnamidridoneclons IMP Sense LO eee ADP ca NH—CHO faz>NEb O=C—NH ®-0CH,0. Jee 40 eaters on, on Formilgticinamid icinami “nbonweleotd ribonueleotid ate | cin ("nbotucleotd smidoanferza Appin y Glu ‘continuare in pag. urmatoare Or omen -407- * Figura 632. Biosinteze de novo a IMP = 408- Procesul de sintezi este modificat de actiunea unor preparate medicamentoase cum sunt analogii acidului p-aminobenzoic (APAB) si acidului folic. Sulfonamidele, analogi dupa structura cu APAB, competitiv inhiba sinteza de acid folic la bacterii. intrucit sinteza purinelor necesita FH, in calitate de coenzima, preparatele date reduc aceasti cale in bacteri. in corpul omenesc acidul folic nu se sintetizeaza gi, deci, este nevoie de surs ‘extemd, De aceea, sulfonamidele, nu impiedic sinteza purinelor la om. ‘Metotrexatul si compusii analogi inhibi reactia de reducere a dihidrofolatului in tetrafolat (vez fig. 6.32, etapele 1. Ele limiteaza canttatea de FH, necesarsintezei purinelor ‘si, astfel, diminueaza replicarea DNA in celulele mamiferelor, Aveyti compuyi sunt utilizai in erapia cancerului care se dezvoltd rapid, insi sunt toxici pentru toate celulele care divizeaz. Analogii structurali ai purinelor (acicloguanozina-aciclovir) sunt folositi in tratamentul infectilorherpetice. Acesti antimetabolifi sunt fosforilati de enzimele cetulare sau virale, rezultind derivati activi, care blocheaza specific DNA-polimerazele virale. IMP este, mai departe, convertit in AMP si GMP conform schemei din figura 6.33. (Consumarea diferitorsurse de energie oferi posibilitatea controlului reciprocal sintezei nucleotidelor cu adenina si guanina. HOOC—CH—CH,—COOH NH) Adenine nA_N naN—-N ——— rT» lg | e ‘Acid fumarie A ¢ Acid adenito. | Riboza-5'—(P) ‘AMP (acid adenilic) succinic Riboza-s'—®) ue DP Pi a ‘Adanlosucena seu 7 Riboza-5'\—P) In-ehidopenay, NADH+Ht, nO IMP (acid inozinic) on “a. OH Z NB sau ANN N *, Gomis eos on j fo oe mw 7 A nae Pei NN Riboza-s'-(P) Riboza-5'—(P) P (xantozn-5-monofasfit) GMP (acid ume) 1633. Consersia IMP Reutilizarea purinelor La hidroliza acizilor nucleici, nucleozidelor se formeaza baze purinice libere, care pot fi utilizate pentru sintezi. impreuni cu cele sintetizate de novo, aledtuiesc un fond metabolic comun accesibil tuturor celulelor. Sinteza din produse finite (reincorporarea, reutilizarea) este mai eficace, mai ieftina pentru celule, mai lesin celulelecuo mare vitezai de crestere, de regenerare (embrionul, tumorile, reproducerea). La prima etapa are loc condensarea bazei purinice.cu PRPP si crearea directi a ribonucleotidului, reacfie catalizata de fosforibozi transferaze. Existi o enzima specifica pentru adenina (APRT) —adenin-fosforibozil transferaca $i alta pentru guanind si hipoxantind (HGPRT- hipoxantin-guanin-fosfortbozil transferaza). ‘Adenina+PRPP —» Adenilat-+ PP, Hipoxantina-+PRPP —» Inozinat- PP, Guanina+PRPP —> Guanilat+PP, O transformare lacare sunt supuse purinele libere sau derivati lor este dezamina- rea, prin care o funetie NH, este inlocuita cu una oxigenata. Reactia poate avea loc la nivel de nucleotid, nucleozid sau baz’ purinic3. Dezaminarea AMP la IMP, sub actiu- nea AMP dezaminazei, este calea cea mai probabil de metabolizare a AMP. Guanin deraminara (guanaza) transfor’ ganna —= xantini, siinavina —— hipoxantind. La mamifere lipseste enzima care transforma adenina in hipoxantina, Reglarea biosintezei Riateeae Unmecanism asigura cantitatea de IMP si ae altul — repartizarea lui intre AMP si GMP. sina ‘Transformarea lor in trifosfati este depen- dentii de sarcina energetic’ celulara (fig 6.34). P ‘Nucleotidele actioneazAcaefectorinegativi — Gtutamin-pRPP asupra—PRPP sintetazei, amidofosfo-ribozil _smidevanseraza J ® transferazei, forma monomeric fiind activa, iar Stor dimericd— inactiva. Cresterea concentratiei PRPP provoaci depolimerizarea asociati, cu activarea enzimei. Nucleozidele actioneazi in mod invers, drept activator serveste ghutami- | na Aici se mai inregistreaz un control povitiv reciproc din partea ATP si GTP. hese ah Catabolismul purinelor “AMPS | @omr Bazele purinice endogene sau exogene, ‘care n-au fost incorporate in nucleotide, sunt ‘xp atatamin ‘AdenilosMfinar ssn transformate in acid uric sieliminate pe cale —, /Adenilosuginay VT coal Adeilosuccnat] GMP - aa be 2 Nucleotidele pot fi transformate in nucleozide prin hidrolizé, catalizatd de $'- sacle: Figura 6.34. Reglarea biosintezei aucleotidefor purinice -410- Pocono HH OH ‘Nucleozidele sunt scindate la baze printr-o reactie fosforolitica, catalizati de o nucleozid fosforilaza (E,), cu formarea R-1-P care poate fi izomerizat sub actiunea fosforibozil mutazei (E,) in R-5-P, substrat pentru sinteza PRPP. Bi § 3 -- By @®-Ba) SEL BA) + REP SS RSP Degradarea nucleotidelor pind la produsele finale este redaté in figura 6.35. Acidul uric se formeazi din hipoxantin’ si din xantin§ prin oxidare, cu participarea xantin oxidazei. Enzima e o flavoproteid’ dimer’, ce confine molibden si Fe™. Pisirile si reptilele elimina acid uric, paistrind apa in organism, deoarece cristalele Juise elimina cuo minim’ cantitate de apa. Ureea leaga cantititi mari de ap’. Aceste specii ce elimina acidul uric sunt numite uricotelice fifi de ureotelice (eliminA uree). Degradarea ulterioard a acidului uric este redata infig.6.36. Acidul uric este un compus greu solubil in api, pe cind monouratul de sodiu este ceva mai solubil. Pe masurii ce procesul de acidifiere a urinei progreseaz, uratul trece in acid uric. La un pH=5,75 uratul si acidul uric coexist in cantititi egale, iar la pH<5 predomind acidul uric mai putin solubil. in 24 ore excretia constituie 400-600 mg. ‘Acidul uric este o substanti usor oxidabilA si, prin capacitatea sa dea capta radicali liberi, este un factor protector contra agresiunii oxidante continue la care sunt expuse ajoritatea fesuturilor organismulu Patologia metabolismului purinelor ‘Sunt depistate unele patologii in catabolismul nucteotidelor. Deficitul adenozil deaminazei cauzeaz’ imunodeficientd sever si combinati, ce conduce la disfunctia T si B-celulelor, cresterea enorma de dATP in eritrocite, ce este inhibitorul ribonucleozid reductazei si, respectiv, inhiba sinteza DNA. Copii cuacest deficit, de obicei, decedeaza pin’ la doi ani. O alti patologie este deficitul de purin nucleozid fosforilazé ce duce la disfunctia celulelor T fir efect vadit asupra functiei celulelor B, Scade sinteza de acid uric eombinat cu cresterea micleozidelor si mucleotidelor purinice. dGTP este nucleotidul major care se acumuleazi in eritrocite. El stimuleaz’ reducerea ADP la GADP care este convertitin ATP — inhibitor al ribonucleotid reductazei. De asemenea, dGTP inhihi rednceren UDP siCDP. Guia este patologie ce se caracterizeaza prin hiperuricemie, Guta primari este 0 forma boli care apare in rezultatal unei ctor’ inniiscute a metabolismului, Hiperuricemia -secundart poate fi cauzati de alte maladii, cum ar fi cancerul, insuficienté renala cronica, stiri hipercatabolice, traumatisme, radio-sau chimioterapie, infectii cronice, acidoza ‘metabolic. -4ll- Guanazina 0 Iona Kem . iba ‘Nucleozidaz: Riboza n _N t | s q N don “TL NH; H amin ay ui, Hipoxantina (ceto forma) eemioaprss seman NE Kain 6, HO gh x wo wd ‘Xantina (ceto forma) ice si axociate cu acensta cate idetor purinice. Defectele genetic Figura 6.38. Degradaren nucteotidetor pu -412- ° ‘Acid uric (forma ceto) te vans - wae abi Yo of” Hy awe aNiy wey 2 2 2C02 NH,~ HN HOOC NH, sneine wo ee Hooc— we A FH,—Con ‘Acid glioxatie SH sansa Formil Fly Figura 6.36 Cetabolismu! nucletidelorpurinice:formarcaacidelui uric $i degradareaulterioaré Hiperuricemia —cauza gutei, maladie manifestata clinic prin dureri artritice cpisodice sau cronice, nefrolitiaza si doporite de acid uric in tesuturile moi. Cresterca concentrate uratuluiin singe si in lichidele intersitiale, depasirea pragului de solubilitate determin’ precipitarea uratului monosodic, apoi declansarea reactiei inflamatorii de cristale de urat, cu formarea calculilor la nivel renal. Sufers mai des barbatii. Mecanis- mele sunt complexe —este remarcati o diminuare a activititii hipoxantin - guanin - fosforibozil rransferazei —enzima ce catalizeazi\ sinteza IMP si GMP din produse derezerva. in consecinti, are loc sporirea cantititii de PRPP. La bolnavi se observa si oactivizare sustinuti a PRPP-sintetazei, dati fiind dereglarea ei alosterica. Se mareste continutul PRPP. Se instaleaz si 0 deficient de G-6-fosfatazd, ce impiedica eliberarea glucozei si G-6-P, pompata pe calea pentozo-fosfatilor cu producerea, in exces, a ribozo-5-P, materie primi pentru sinteza PRPP. Hiperuricemiile sunt corectate prin administrarea de alopurinol—analog al hipoxantinei. Alopurinolud,fiind substrat pentru xantin oxidazi, conduce ta formarea aloxantinei care devine inhibitorul enzimei, fixat rigid in centrul ei activ, unde motibdenul imine +4 si nu se reoxideazi pina la +6, ca in ciclul catalitic normal. Hipoxantina si xantina sunt secretate drept catabolitifinali ai purinelor si fiind mai solubile, nu se depun in esuturi, -413- Efectul inhibitor al alopurinolului e dependent side reactiacu PRPP. O dati cu sinteza ribonucleotidelor, se micgoreaz’ I ‘concentrafia PREP ce limiteaza sinteza purinelor de novo. ‘Alopurinolribonucleotidul format stopeaziitransformarea PRPP_— | in fosforibozilamina, sub actiunea amido-PR-transferazei. in final, Ne SNE concentratia acidului uric scade complet—formarea calculilor se ‘Alopurinol stopeazs. Lipsa completa a hipoxantin-guanin-fosforibozil transferazei (HGPRT) are consecinte nefaste pentru functionarea organismului—se pierde capacitatea de reuti- lizare a bazelor purinice. Ca urmare, reste concentratia PRPP si ritmul sintezei denovo (fig6.37). PREP PD: eee ipa gine NH -fosforibozil transferaza Hipoxantina ° AN PREP Pi HN wwe eee Ye Hoes pais HNN ‘Connten ostream cor Kiboan NH Ni Pi } TS PR NZ rs NN strat testa A N Adenina AMP Riboza-5'—(P) Figuea 6.37. Cle de sintezd a nucteotidelor purinice | Gena defect e situati pe cromozomul X sideficitul se manifesta: numai la barbati Cresterea concentratiei de acid uric initial conduce la formarea caleulilor—sindromul Lesch-Nyhan, lacare copiii au tendinta dea-si distruge corpul, suferd de insufucienti mintali, convulsii. Creiernl, posihil, e foarte dependent de sinteza purinelor din pro- dusele finite. in conditii normale, activitatea HGPRT in creier este mai intensi, pe cind activitatea amidotransferazei e mai redusi. in organismul acestor bolnavi alopurinolul nu se transformi in ribonucleotid si nu micsoreazi concentratia de PRPP, Sinteza de novo nue inhibati. Concentratia acidului uric efectiv scade dupi alopurinol. Toate acestea confirma: calea de sintez.a nucleotidelor din produse finite nue un lux pentru orga- nism, daro necesitate deocamdat’ putin idemtificati. -414- Metabolismul nucleotidelor pirimidinice Bazele pirimidinice sunt sintetizate din precursori simpli, aminoacizi si CO,. Aici primordial se formeazi inclu, apoi aditia fosforibozitului, cu crearea pitimidin-mucleotidei. Donator e acelasi compus PRPP. Biosinteza de novo este inhibatd atit de nucleotide pirimidinice, citi decele purinice. La pirimidine functioneazi mecanisme eficiente de reutilizare anucleozidelor, dar nua bazelor. Biosinteza de novo Primul metabolit — carbamoil-fosfatul —este comun sipentru ureogeneza ce se sintetizeazA in mitocondri, in cazul pirimidinelor—in citozol. Enzimele utilizeaza surse diferite de azot - NH,—ureogeneza si glutanina—in pirimidinogenez. Enzimele sunt distincte (2-carbamoil-fosfat sintetaze). Consecutivitatea reactiilor e reprodusi in fig. 6.38. Reactia-cheie e catalizati de aspartat transcarbamoilazd cu sinteza N-carbamoil- aspartat, apoi are loc ciclizarea lui, cu eliminarea H,O. Enzima dihidroorotaza catalizeaz formarea acidului dihidroorotic, dupa care dehidrogenaza NADd formeaza acidul orotic. Transferul restului P-ribozil de la PRPP, gratie unei transferaze succedati de decarboxilarea acidului orotidilic, finalizeazA ciclul de reactii, formindu-se UMP. Enzimele I 3 i 5 6 auo localizare citozolica gi numai E,—mitocondnala, Enzimele citozolice formeaza 2 complexe multienzimatice. Primul complex duce la sinteza (1-3) acidului dihidroorotic, care difuzeazi in mitocondrii, unde este dehidrogenat de E, (pemembrana intem’), apoi produsul trece in citozol, unde este supusactiunii complexulut ‘multienzimatic urmator (5-6). Enzimele in complexe se sintetizeaz in cantiti echimolare. Ladeficienti de OMP-decarboxilazi si orotat-fosfo-ribocil transferaza, care prezintat domenii separate ale aceluiasipolipeptid, apare orotataciduria. Boala debuteazitimpuriu si se caracterizeazA prin cresterea anormala, anemie megaloblastica si excretie excesiva de orotat in uring. Dieta bogati in uridin3 amelioreazi\ anemia si diminueazs eliminarea orotatului, Administrarea uridine a citidinei care sunt convertte in derivatiirespectivi reia divizmunea celulara st amelioreazA situafia. UIP sintetizat stopeaza sinteza acidulut orotic (efect inhibitor asupra carbomoil-fosfat sintetazci). Dela UMP, prin fosforilare, se obfin celelalte nucleotide pirimidinice grafie enzime- lor -nucleozidmonofosfo kinaza si E,-nucleoziddifosfo kinaza: ATP ADP ATP DP up SEA. upp “NEP up CTP se obtine din UTP conform reactiei: UTP Glutamina + ATP-+H,O.—o CTP + Ghutamat + ADP Pj+211 Enzima ce catalizeaz aceasta reactic e CTP-sintetaza. Sinteza dezoxiribonucleotidelor are loc prin reducerea ribonucleotidelor la 2'a difosfatilor. Electronii sunt transferati pe substrat prin SH grupe. Tioredoxina reprezint ‘oproteina mica. Enzima- tioredoxin reductaza - ¢ 0 flavoproteina ce reduce tioredoxina. Enzima —ribonucleotid reductaza, pentru activitate, necesita vit. B,, vit. B,, Mg"* (fig.6.39), -415- HOOC—CH—(CH3),—C I g | { ‘NH: NH NE o oH 4 ADPYPI Glutamina Acid carbamic Sree meee ATP ‘ATP. Sate WC rcorbamoil kine f ‘ADP 'S HOOC—CH—(CHp),—C Nits re ae Ne NE OH 4 i Z Acid glutamic oe ‘o-( ‘Caramoil fosFat e a=0 =o Dibidgootes c Aspe c HN7 os is HOW SCH suseatemsiles HOT e HRN, Ln Sy ee 2 bu (2) H Sow Ft 6? ang H COOH H COOH COOH ‘Acid dihidroorotic ‘Acid carbamoil aspartic Acid aspartic NAD* Stopes (4) } NADHEH 9 c =~ ~CH i fo ® OCHO. OH OH Uridin-S-monofsfat (UMP) gst oo suns pinimidnelor $1 une dpesse meraouiie -416- anpp Figura 639. Reducerea ritonucleoidelor n dezexiribonucleotide Ea consti din doud subunititiR, siR,:R, are locusuri de fixare a substraturilor ribonucleice, efectoriloralosterici, contine grupe SH, donatori de electroni la reduce- rearestuluiribozil; R,¢ o proteina ce confine Fe si S, participind la formarea unui radical liberal restului de tirozing, functioneazs in ansamblu, Reglarea enzimei e redati in fig. 6.40. In structura DNA e prezenti si timina, analog metilat al uracifului. Cum se sintetizeazd acest dezoxiribonucleotid? ‘Semetileaza dezoxiribonucleozid ‘monofosfatul (HUMP). Enzima e timidilat sintaz3. Donator de CH, serveste tetrahidrofolatul gi nu S- adenozil metionina, -N’,N"-meti- Jen-PII,, cedind grupa CH, , se oxi~ deazi ‘la dihidrofolat - FH,, pierzind H, necesari pentru formarea grupei CH, Regenerarea FH, are loc sub actiunea enzimei dihidroyolatreduc- tazei, uilzind NADPH ({ig.6.41). Efecto losterci tet a Ate, dar, stereo area specifice L Loc xr, wala Laat Subunitatea R, | SubunitateaR, Lost > | Subst sey i 5 ADE 9 sl ap vst Be EN ; y Se f ‘ODP Figura 6.40. Sructurasreglarea ribonucleoid reductazeh -417- S10 Nit Inctien-r 1 Sihidrofolat Glicina. ‘Seris Aa iret NADPH*+H* BN) oy ad ees fem HN\Z ™ NL \ H en ° HN-R Teirahidrofelat ae o % G06 gH Zo Lb NH—CH-CHy Figura 6.41. Sinteza TMP -418- Fesuturile in diviziune, unde are loc o sinteza rapid de TMP, sunt foarte sensibile la bitia dihidrofolat reductazei, Deaceea, in chimioterapia cancerului ca factor de biti poate fi folosita si timidilat sintaza, Fluoruracilul (analog al uracilulu)ireversibil iba timidilat sintaza, formind legituri covalente intre componentiireactivi si enzi- Aminopterina, ametopterina (metotrexatul) sunt analogi ai acidului_ folic, ibitori competitivi ai dihidrofolat reductazei. impiedica diviziunea celulara si 6- iercaptopurina, 6-tioguanina, Un analog structural al nucleotidelor pirimidice este -idotimidina (AZT), wilizata in tratamentul infectiilor cu virusul imunodeficientei Reglarea este find, alosterica. dATP inhib reducrea sa si stmuleaz reducerea pirimidinelor— UDP, dCDP. TTP frineazi reducerea pirimidinelor si stimuleazi reducerea purinelor. Reglarea biosintezei poate fi redati in felul urmator: Ey . ‘Ot 2ATP + Gin EL Carbamoit fosfat “2 Carbamoil aspartat > UMP—~UTP um @are 1 ‘©Giutamina @atP cTP Ovner @Asparat Aspartat transcarbamoilaza (ATS-E,) reprezinti o enzim& compusa din dows subunitati—cataliticd sireglatoare. Activarea ATS de catre ATP are in consecinta: 1) echilibrarea vitezei de sintez a mucleotidelor purinice si pirimidinice; 2) semmaleaz prezen{a ATP-Iui in concentratii suficiente ca substrat pentru sinteza pirimidin ‘nucleotidelor (UMP si carbamoil fosfatului). Sistemul dereglare ¢ destul de complicat, dar asigurd sinteza unor cantitai echilibrate ale tuturor celor 4 dezoxiribonucleotide. Evident cd ribonucleotid reductaza poseda stiri conformationale cu diferite proprietiti catalitice. Reutilizarea si catabolismul nucleotidelor pirimidinice Fondul metabolic al acestor compusi include compusisintetizati de novo si cei cliberafi din acizii nucleici celulari. Ca siin cazul purinelor, acizii nucleici exogeni nu contribuie la formarea acestui fond. in metabolismul pirimidinelorau loc reactii similare eu cele descrise la purine. Re Pie Nuckeotid Rey Nuoleorid (E2¥_ Bact pirmiinica Nucleozidele Pinmiinie sunt reciclate dupa fosforilare ar Nucleozd =2— Nucleotid Okinaza accept ca substrat uridina sicitidina, iar alta—timidina. La purine aceasta cale metabolicd este de mica important, insasi adenozina fiind fosforilata in ATP. Bazele pirimidinicenu sunt reutilizate, ci degradate in compusi cumoleculd mica (fig 6.42). f-alanina si acidul f-amino-izobutiric sunt excretati sau catabolizati in caile respective, -419- ° I HY ~C~cH GHD) boy bt oH ‘Timina (Uracil) Dibidrowne_ | NADPH + H* ‘ehidogenn { NADP" Ron 6 HN™ Sccu, (E) Sy ey Dihidrotimina (Dihidrouracil) fe Daido ( H)N— CNB CHG —coo CH CH) Beureid-izobutirat (-ureid-propionat) HO SNE, + HCO; BNC CH coo” (CHG (-H) -amino-izobutirat(-alanina) LL, eccetoglutarat Anintematersa {Y Glutamat °Sc—cu-coo W Hy Metilmalonil semialdehids Figura 6.42. Catabotisoud pirimidinelor -420- Metabolismul cromoproteidelor Structura hemoglobinei. Reprezinta proteine complexe, avind ca constituenti o proteind simpla si un component neproteic—ionii metalici ai unor heterocicluri diverse, dintre care cei mai importanti sunt hemul —hemoproteidele cu derivati si: hemogiobina (Hb), mioglobina, sistemul citocromic, catalaza, peroxidaza §i eritrocruorinele—proteine situate in singele gi esuturile unor nevertebrate. O protein’ fieroporfirinic’ este si triptofan pirolaza. O etapa semnificativa a evolutiei a fost trecerea de la existenta anaerobi la cea aerobi, cu surse bogate de energie. in prezenta O,, la scindarea glucozei, se formeazi de 18 ori maimulti energie decit in lipsa acesteia. Evolutiv, s-au format doug mecanisme ce asiguri aprovizionarea permanenti acelulelor cu cantititi suficiente deO,.Un mecanism primordial care asiguri celulele cu O,, este circulatia sanguin, Dacd n-ar eexista acest sistem, organismele aerobe n-ar depaisi | mm, fiind’ difizia O, la distante mari s-ar produce foarte incet si n-ar satisface cerinfele celulelor. Un alt mecanism adaptiv este aparitia, in timpul evolutici, a unor molecule transmititoare de oxigen, care permit ocolirea limitei cauzate de solubilitatea mic a O, in apa. Drepttransportator serveste hemo- si mioglobina. Datoriti Hb, creste capacitatea singelui dea transporta (0, dela 5 mil la 250 mil O, la unt fitrude singe. Hemoglobina participa la transportul CO, si aH, totodat menfinind echilibrul acido-bazic. Mioglobina mugchilor are functie de depozitare a O, si faciliteaza trans- portul lui fn acest fesut. Capacitatea dati este determinati de prezenta unei grupe prostetice numiti hem, care explic’ culoarea rosie a acestor proteine. Hemul e compus dintr-o parte organics i atomul de fier. Complexul organic congine protoporfina format din patru grupe piro! legate prin punti metinice (CH=), formind un inel tetrapirolc. Acest inel atageazi patru grupe CH,, dou grupe vinil (—CH=CH,) si doui catene propionice (~CH,—CH,—COOH). Eventual, sunt posibile 15 variante de aranjare {in spatiu a acestor substituenti. Sistemele biologice contin numai un izomer— proto- porfirina IX (Sig. 6.43). In centrul acestui ine! atomul de Fe e atasat cu patru atomi de azot. Fienul formeaza inc’ dous legituri coordonatoare (V si VI) cu azotul din histidina V Girect®), cu un rest de histidina proximala si VI (indirect) — histidina distal’. Atomul de Fe in hem poate exista in fieroforma (F™) si fieriforma (F") sau ‘methemoglobind. De mentionat c& numai fieroforma poate aditiona O, ela rk eae oye N x | Neste P. ad 1 ona % N, HC. _—CH He ~t_] I ey Protoporfirina IX Hemul (Fe-protoporfirina IX) Figura 6.43. Structure protoporfirinei gia hemulul (M-metl, P-propionil, Vvinil) -421- E-stabilit structura tridimensi- onal a mioglobinei (I.Kendrew), precum si a hemoglobinei (MPenutz). Moleculamioglobinei are o structura foarte compacta. in interiorul ei de faptmu exist cavitati, ‘nschimb confine un singur lant po- lipeptidic, 75% al cdruia include ‘o-spirala cu 8 segmente de bazi risucite spre dreapta. intre segmentele spiralate se intercaleaz’ 5 segmente nespiralate sicite unul se posteazii la capetele terminale. Se observa foarte bine partea exterioara si cea interioa- 1% a moleculei. Ultima e format aproape complet din resturi de aminoacizinepolaci;existinumai2 Figura 6.44. Sruetura minglohine! resturi de aminoacizi polari —2 his- tidine, ce se localizeaza in centrul activ si indeplinesc un rol primordial in activitatea functional. Grupa hemului ¢ localizata in adincitura moleculei de mioglobina.. Locusul de fixare a oxigenului in mioglobini e indicat in fig. 6.44. ‘in legatura sase coordona- ‘toare din fierihemoglobin’ se afl& apa, in dezoxihemoglo- bina —e liber’, in oxihemo- globind c ocupata de oxigen. went in procesul oxigendrn atomul Preps de fier se apropie de planul x hemului la 0,2A.Hemul nu vent eo structurd rigid’. Aceasta deplasare joaca rolul-cheiein activitatea hemoglobinei. Lo- cousul de fixare a henmului are o structurd tridimensional (fig. 6.45). acti oxigenul se leaga de nara hem, atunci care-irolul componentei proteice in fixarea si transportul oxigenului? Experientele au en ae demons cn miglobini ‘oxigenului in hemul miogtobine! se creeaz un microspatiu. al -422- grupei prostetice, datoriti cdreia hemul capata proprietiji deosebite. Eo legitate general ca functia grupei prostetice si fie dependent de anturajul peptidic. Acelasi heme caracteristicsicitocromului C, dar el indeplineste alti functie—ceaa transferului de electroni, pe cind in enzima—catalaza, {i revine o alti functie. Care este rolul acestei histidine distale? emul are o finitate mare la oxidul de carbon, fixarea lui e de 25000 ori mai mare decit a oxigenului, pe cind in molecula hemoglobinei afinitatea e numai de 200 ori Proteinele inhib acest proces. Cum anume? (fig 6.46). — | —t N—ec 1 He, bn He, bn ! , oO H His Ey il 0 P c - g A Bt ci —— eS oe —_ ee _— N N N 1 Non HC” Neu HC” Neu \ ff \ ff N N ‘ f t Town ST Figura 6.46. Baza structurald a aftnitayil Hb si Mb la CO Analiza RS si spectroscopia infrarogie a complexului CO si O, au confirmat c& fieroporfirinele au o afinitate mare la CO. Incest complex atomit de Fe-C sunt situati peun plan drept(A). in complex cu mioglobina osia CO se giseste sub un unghi cdtre legatura Fe-C, cauzata de prezenta histidine’ distale (B). Osia O, se plaseazai sub unghi catre Fe-O i in oxiHb (C). Deaceea, sub influenta proteinei, CO se gi situeaza sub un unghi, darnu pe plan drept. O astfel de geometrie, determinata de globin’, slabeste interactiunea hemului cu CO si, simultan, creeaz conditii optime pentru fixarea O,. Micsorarea afinitatii la CO are o insemnaitate primordiaki pentru decurgerea diver- selor procese biologice, deoarece CO e o primejdie potentiala. CO, la scindarea hemului, formeaza o cantitate ce blocheaza aproximativ 1% de locusuri de fixareaO, in mio- si hemoglobin. E un nivel neinsemnat, dar daca afinitatea va fi atit de mare la fel cain ficroporfirincle libere, CO format endogen ar provoca o intoxicate serioast. ‘Natura a solutionat problema in asa mod, incit in procesul evolutiei au apairut proteinele hemocomponente, care, datoriti unor factori sterici, stibese fixarea CO, nu sia, nsusihemulare un efectdecisiv asupra structurii mioglobinei, mioglobina find mult mai compacta decitapomioglobina—proteina far’hem. ‘Hemoglobina e compusii din patru lanturi polipeptidice unite intr-o conformatie prin legituri necovalente, are patru locusuri de fixarea oxigenului (fig. 6.47). =423- Se disting mai multe tipuri de Hb: Hb A —hemoglobina de baz a omului maturcompusd din 2 lanturi asi 26 - 0.8, Hb A, — aproximativ 2% (portiunea minor) cu subunititile sale 0,S, Hb P — participa la diferite etape ale dezvoltarii embrionare—a1,,. Hb F —a.y, reprezinta hemoglobina fetal. Prin urmare, pentru toate tipurile oecate- na e identicd si confine 141 resturi de ami- noacizi, pe cind catenele B, S, 7, €— 146, Modelut hemoglobinei: cuo secvenfi aproape similar’. cntene si fh = hemut Molecula hemoglobineie aproape sfe- ric’, cu diametrul SSA. Catenele formea- zi un tetraedru, unde fiecare 0: contac- ‘teazdcuambele B, pe cind contactul dintre, sau Beste relativ redus (fig. 6.48). Structurile spatiale ale mioglobinei ale $i B catene de hemoglobin au mari afinititi, posedind acelasi rol biologic. Sensul configuratiei const in crearea unui microspatiu in jurul hemului, care va determina reversibilitatea fixarii oxigenu- tu Figura 6.48. Contactele inire catenele a si B La descifrarea secventei de in molecula hemoglobinel, HT - hemul aminoacrzt, la mai mult de 20 de specii de animale s-au constatat deosebiri semnificative. In 9 pozitii aceste secvente contin aceiagi aminoacizi la toate speciile — aminoacizi invarianti-conservativi, care au 0 impor- tanta major’ pentru functionarea hemoglobinei —locusurile de fixare a O,, stabilizarea molecule ete. ° Ecaracteristicd gi pastrarea intact a caracterului nepolar al partii interioare a molecule’ (cu modificiti in aminoacizii nepolari). Aceasta structur’i nepolara stabilizea- ZAistructura spatial, Pe suprafata moleculei aminoacizii suntextrem de varia Hemoglobina. Functiile. 1. Eo proteind alosterici, pe care oxigenul se fixeaza cooperatiy, adic adifionarea oxigenului Ia hemoglobin mareste gradul de fixare a celorlalte molecule de oxigen. 2. Afinitatea hemoglobinei la oxigen e dependenté de valorile pH si CO,, 3. Afinitatea la oxigen este reglata de compusi fosfati organici —2,3-difostoglicerat. Saturatia hemoglobinei cu oxigen e dependent de presiunea partialé a oxigenulut sise exprimi prin curba disociajiei oxigenului, Curbele pentru mioglobind si hemoglobins sunt prezentate in figura 6.49. =424- Saturaita 04) Saturatin (y) pier “yy f / Lie ES Figura 6.49. Curbele de disoctarle a pO ‘ovigenului in hemoglobin si mioglobind ae aio Mioglobina are oafinitate mai mare. Afinitatea se Figura 6.50. Influente pH asupra caracterizeazi prin mirimea P,,- egald.cupresiunea ‘/™%# hemosfobine I exizen parfialf aO, la saturarea a 50% din locusurile de fixare (Y =0,5), Pentru Mb P= Iter pentru Hb = s 26tori (Itor= ImmHg) \ HoOs+ 1 00; = Curba disociatiei are pentru Mb forma hiperbo- sewer fn alveolele lid, pentru Hb —siginvidala yi corespunde rolului activ ciated fiziological celor doui globine. Lanivel molecular \ ut J No 0, 7 forma sigmoidal demonstreazi cd fixarea O, de Hb este cooperativa. Acest efect de fixare permite ac- Oy celerarea eliberirii O, in fesut. ‘Figura 6.51. Efectul Haldane John Deplasarea mediului interior spreacid depla- seazi, larindul ei, curba disociatiei spre dreapta, adic& samen afinitatea la O, scade, eliberindu-se mai usorO,, 1) 450 Sporirea concentrafiei de CO, are acelagi efect, y Bee adica majorarea CO, si a H’ in capilarele fesu- turilorcuunnivel metabolicactiv favorizeazi elimi- narea O, din oxihemoglobind (efectul lui Bohr) (fig. 6.50). in capilarele pulmonare, ins, concentratia ma- {jord a O, favorizeazi eliberarea CO, si H” din he- moglobina (efectul Haldane John) (fig.6.51). 10) Afinitatea O, lahemoglobinadineritrociteemult = 3047880 ton sai mic decit lahemoglobina din solutic. In 1967- Figura 6.2. Influenta BPG asupra stabilit influenfa asupra afinitifi O, la Hb a 2,3- init Hb ta uxigen fosfo-sliceratului BPG). in erirocite se allan ace- i concentratie molara ca gi in hemoglobin&. In lipsa BPG P,, pentru Hb ede I tor, ca i Ia mioglobin&, in prezenta BPG P., = 26 tori. BPG reduce afinitatea laO, de 26 (fig. 6.52). Care-i mecanismul? Acitioneazi la dezoxihemoglobin’, dar nu la oxihemoglobing, fiinded fixarea, sia simultand, sunt procese contrare. Care-i rolul BPG? =425- fee I "Ors ky HO —3HC OL 2 Inozina OH OH ‘Acum cifiva ani, nu era car din ce cauza in singele conservat in mediu citra-dextrozA afinitatealaO, creste si Py devine 16 (in loc de 26). S-a stabilit cd acest fenomen ¢ indispensabil de micsorarea concentratici de BPG de la 4,4 la 0,5 mmol - timp de 10 zile. coo oO H¢—0—P=0 HG ° o o-P=0 6 BPG Saturatia(®) — Retrocitelefatului a tele Fenomenul are un rol decisiv: in patul sanguin eritroci- °* tele rd BPG igi restabilesc pe jumtate contimutul timp de 24 ore—termen defavorabil pentru bolnavii flat in stare grav. Adaosul BPG nu mareste concentratia tui ‘neritrocite, cauza fiind sarcina electric’ mare. Astfel, compusul nu penetreaza membrana celulari. in ase- menea cazuti se poate evita sciderea BPG, adiu- gind inozind. Moleculele ei, fri sarcin’, pitrund in eritrocite gi, printr-o serie de reactii, se transforma in BPG. in hipoxii (emfizem sau adaptare la inaltimi mari) creste multnivelul BPG, care constituie un meca- nism de adaptare. Hemoglobina F are o afinitate mare la O,,ceea ce creeazii condifii optime pentru transportul O, din singele ‘mamei in singele fatului (fig. 6.53). Aceast Hb fixeaz slab BPG. Analiza RS aoxi- si dezoxiHlb a demonstrat diferentierea semnificativé dupa structura lor cuater- nara, Ca rezultat atasrii O,, perechea de subunitii ar-Piigi schimbi pozitia fati de alti pereche cu 15°, Exist dows tipuri de contacte — at,-B, si o,-B,. Modificari structurale serioase sunt proprii celui de-al doilea tip, care se giiseste in genele inrudite gi e constituit din ami- noacizi similari la toate vertebratele. Interactiunea hem- hem e scazuta la mutatiile ce intra in acest contact. in dezoxihemoglobina atomul de Fe iese din planul hemutui cu0,6A ca rezultat al respingeri sterice ce apa- re intre histidina proximala si atomii de N ai inelului porfirinie (fig. 6.54), ~426- ceritrocitelor mamei $i fatului la O, P% Baa BO tort ura 6.83. Curbele afinit NN, i ‘CH His Fe HCL ‘N t vp mm aca = fro \ C—N i 4 cae ZH —_ ("a OX Figura 6.54, Modificiritepocifei Fe in dezoxthemoplobind ‘Tforma Reforma Figura 6.58. Transformérile conformationale ale hemului la axigenare Laoxigenare, Fe se deplaseaz in planul porfirinei, formind legituri cuO,,siare loc transformarea structurii cuaternare din forma T in R (fig. 6.55). Rolul primordial fl joacd catena laterala a histidinei proximale, pe care 0 atrage dupa ca deplasarea atomului de Fe (fig. 1.12). Hemul gihistidina proximal contacteazA cu catenele laterale ale 15 aminoacizi side aceea la oxigenare structura se modifica spre forma R. Modifi- carile structurale din interiorul unei subunitati conduce, ins, la schimbari structurale in regiunea contactelor celorlalte subunit gi ale intregit molecule (fig 6.56). Dezoxihemoglobina are o structura rigid amplificata de 8 legatur saline ntre cele 4 subunitat (fig. 6.57). FixareaO, poate avea loc numai atunci cind ruperea unor legituri va permite atomului de Fe si se deplaseze in planul hemului. Cite legaturi trebuie si se rupa pentru a aditiona o moleculd de O,? Depinde de clasare —1-4. Pentru fixarea primei molecule de O, enecesari desfacerea mai multor legaturi, com- parativ cu fixarea celorlalte. Aditionarea a doua - trei molecule ocupa o pozitie interme- diard intre 1 si 4. : aw iss xi, 2 cod. B, (-) Far HG3,. Figura 6.57. Legdturile transversale intre subunitafi tn ‘uaternari'a Hb la axigenare —dezoxihemogiobind -427- O molecula de BPG se fixeazi cu un tetramer de globulin’. Locusul de fixare e format din resturile cu sarcina pozitiva ale catenelor B(lizina, histidina) (fig.6.58, fig. 6.59). Ele conglomeratu aledtuit din 6 grupe cu sarcina (+) ale B catenei. O fixa- emai slab a BPG cu hemoglobina fitu- Jui se datoreaza prezentei serinei in loc de hustidind Laoxigenare, BPG se detaseaziidin ca- uza cavitifii centrale prea mici pentru el. 3 BPG micsoreazi afinitatea la O,, formind Loeul de fixare a BPG legituriincrucisate cu B-catend, astfel sta- Fit *6S8.Fisarea BPG in molecutadecaxitf>, bilizind structura cuatemar a Hb (T). Cu alte cuvinte, se creeazi legaturi auxiliare saline ce trebuie rupte si, in final, afini- tatea Hb la O,, in procesul aditiei BPG, se reduce. Laorganismele aerobe, lao moleculi de BG oe O, utilizatd se formeazi 0,8 mol CO,, Majritea Ii etetansporsuipinsings Lp sub form’ de bicarbonati, ce se formeazi {neritrocite sub actiunea carbanhidrazei. CO, + HO —» HCO, + Ht se O parte din CO, este transportata de hemoglobin tn form decarbonat,aditio- —saeura 6.5, inereclunea BPG cute grape nindu-se a grupaNH, ale celor patru _incdrcae posit Peatene catene. R-NH,+CO, —~ R-NHCOO-+H" Aceste legituri saline stabilizeazi forma T, deaceea aditia CO, micsoreazi afinitatea hemoglobinei la oxigen. Hemoglobina fixeazii la o moleculi eliberati de CO, aproximativ 0,5 molecule de H", Unde anume se fixeazk H'? La moleculele de histidina care au o afinitate mare la HY inambele B catene. Hidrogenul, la fel ca BPG, micsoreazi afinitatea la O., stabilizind T forma de hemoglobin’. Patologia molecular a hemoglobinei Spredensehire de Hb-A (Hb omului adult), exist si Hb patologice. La anemia falciformai se inregistreazi Hb-S —primul exemplu de boali moleculara descris. Hb- Sse caracterizeazi prin prezenta in B catens (in pozitia 6, lacapatul N terminal), in locul acidului glutamic, a valine la care se diminueazi solubilitatea hemoglobinei dezoxige- nate. Solubilitatea Hb $ oxigenate nu se modific’. Aceasti schimbare conduce la. apa- unui fragment capabil de agregare. Dup’ cliberarea O,,are loc o transformare conformational’, cu aparitia la suprafafa a acestor zone ce conduc Ia agregarea mole- -428- culelorde Hb, la care se formeaz agregate mar, lungi, simultan deformind eritrocitl, care capait o forma drepanocitara, Cinetica formarii fibrelor de dezoxihemoglobina are o important’ primordiala, cici de ea depinde configuratia adevarati a eritrocitului care trece prin capilare (timp de I secunda). Procesul depinde de concentratia Hb- S. Scdiderea concentratiei de 2 ori (la heterozigote) micsoreaza viteza de formare a fibrelor de 1000 ori. Organismele hetero- suntrezistentelamalarie, mu atest anemie

    You might also like