a7 ’ 4 Definitie. Fantasmele inconstiente 2. Fantasma Inconstienta tasmele incons stau la baza oricarui proces mental acelor fenomene somatice care includ pulsiunile si sunt senzatii fizice interpretate ca fiind relatii cu obiectele ce au produs aceste senzatii, Avandu-si originea in bio- logic, fantasmele inconstiente sunt transformate in dou’ moduri: (1) prin modifi- Fantasmele pot fi elaborate in scopul diminuari stacilor mentale interne, fie prin manipularea corpului si a senzafiilor lui (fantasme masturbatorii), fie prin fantas- mare directa. Fantasma este expresia mentala a miscarilor pulsionale si, totodata, a mecanismelor de aparare impotriva lor. Cronologie 1920-Fantasma constienta si curiozitate sexuala (Melanie Klein, Dezvoltarea unui copil, 1921), 1921-Fantasme pregenitale (Melanie Klein, Rolul scolii in deevoltarea libiai- nala a copilului, 1923), 1925-Fantasme masturbatorii (Melanie Klein, O coniribusie la psthogeneza ticurilor, 1925). 1946-Pulsiune si fantasma (Susan Isaacs, Natura si functia fantasmei, 1948). inca de la inceputul activitapii sale, Klein a prezentat ideea fantasmei ca activitate inconstienta. Fiind interesata de confinutul anxiet&tii, in mod inevita- bil ea a pus in centru fantasma. Importanta fantasmei in gandirea lui Klein a fost intarita de doi factori: (1) Extraordinara inclinatie a copiilor pentru producerea fantasmelor in timpul jocului si in special preocuparea lor nelinistité de a construi teorii 0 dovada clinica a narcisismului primar. In cazul ticului, activitatea motorie era © simpli descarcare de energie psihica. Klein (1925) a tinut sa arate ca, dimpotriva, chiar in cazul acestui prototip de impuls fara obiect, existau fantasme profunde in zona inconstienta a mintii copiilor [* NARCISISM]. (2) Efectele puternice pe care le producea interpretarea asupra fantasmelor [@ 1. TEHNICA]. Klein a fost tulburata de nivelul productiei fantasmatice dupa pierderea inhibitiei, dar era suficient de perspicace sa realizeze c eliberarea de fantasme gi relaxarea finand de o atitudine Pozitiva fata de analist reprezentau indicatori terapeutici esentiali si semne importante ale unei functionari mentale44 DICTIONARUL PSIHANALIZEL KLEINIENE sAnatoase. Aceasta importanta clinica fundamentala a fantasmei inconstiente a ramas neschimbata in intreaga gandire kleiniand. in intelegerea importantei sale teoretice au existat totusi mai multi pasi: (1) activitatea fantasmatica in fazele pregenitale si, in fapt, incepand cu nasterea, (1) fantasma ca reprezentarea mentala a pulsiunilor; (111) fantasma inconstienta si apararile; (IV) delimitarea de teoria clasica a lui Freud privind fantasma (fantasma $i realitate); (V) rolul fantasmei inconstiente in dezvoltare. 1. ACTIVITATE FANTASMATICA TIMPURIE- fn sprijinul lucrarii lui Freud (1914) asupra narcisismului, atat Abraham (1921) cat si Ferenczi (1921) au descris cazuri psihanalitice de ticuri in care descircarea motorie nu era legata de nici un obiect sexual. Asgadar, ticul era un simplu substitut al masturbarii. Impulsurile libidinale sunt pur si simplu descdrcate si satisfacute. S-a confir- mat notiunea de faz a narcisismului sau a autoerotismului primar, in care nu exista nici o relatie cu obiectele ca atare. Bogata productie fantasmatica starnita de noua tehnica prin joc a impresio- nat-o pe Klein prin aceasta forma narativa de gandire despre obiecte gia determinat-o s4 puna sub semnul {ntrebarii teoria narcisismului primar. Eaa aratat c4 pana si in cazul ticului, prototipul aparent al impulsului fara obiect, in zona inconstienta a minjii copiilor existau fantasme profunde (Klein, 1925). Ea a descoperit c& poate interpreta activitatea fantasmatic’ reprezentata simbo- lic prin tic: fantasme in care subiectul face ceva cu obiectele sau in care este pasiv si se face ceva cu el. Aceste fantasme care insofesc activitatea involun- tara a ticului au fost descrise ca fantasme masturbatorii [7 FANTASME MASTURBATORII] si sunt inconstiente, desi termenul de “fantasma inconstienta” pare aproape 0 contradictie. Asemenea fantasme (desemnate in literatura de limba englez& prin ortografierea mai curand cu “ph” decat cu “f") sunt puse in evident prin derivate de un tip sau altul, exact ca si inconstientul insusi. Ele sunt obtinute prin inferenfa, pe baza datelor clinice. Fantasme pregenitale. La ‘aceasta convingere se adauga faptul ca acei copii pe care fi analiza Klein aveau fantasme orale si anale legate de contactul sexual. Asemenea fantasme pregenitalénu puteau fi explicate prin teoria narci- sismului primar a lui Freud, conform careia, pana Ja faza genitala, nu exista obiecte adevarate. Asemenea fantasme, care exprima impulsuri inspaiméntator de sadice, cu origine pregenital’, constituie o dovada mpotriva narcisismului primar. Il. PULSIUNE $I FANTASMA INCONSTIENTA. Din partea grupului kleinian din 1943, Isaacs a formulat mai clar conceptul de fantasma inconstienta, intr-o lucrare destinata sa cristalizeze controversele dintre opiniile lui Klein si cele ale psihanalistilor clasici din Viena, Ea a declarat drept nucleu al lucrarii sale: “Fantasma reprezint’ continutul primar al proceselor mentale inconstiente” (Isaacs, 1948, p. 82). Aceasta este o idee cuprinzAtoare: orice activitate psi a r “fantasmatice cu obiectele, inclusiv activitatea de percep-2. FANTASMA INCONSTIENTA 45 fie, fantasmata ca o incorporare conereta prin aparatul perceptual, si gandurile ca obiecte [% BION]. Fantasma inconstienta, find reprezentarea mentala a migcarilor pulsionale, este fenomenul psihic cel mai apropiat de natura biolo- gicd a omului. Fantasme primare. Fantasmele innascute, derivate pulsionale, sunt funda- mental inconstiente. Ele cuprind informafii innascute despre sfare si gurti, utile bebelusului pentru supt. Isaacs intémpin’ o obiectie comuna: “S-a sugerat uneori c& fantasme inconstiente cum este cea de ‘a rupe in bucati’ nu ar apare in mintea copilului decat dupa ce el afla in mod constient c4 a rupe o persoand in bucati inseamna a o ucide. Un asemenea punct de vedere e necorespunzator. Se pierde din vedere ci 0 asemenea cunoastere este intrinsecd impulsurilor corporale (ca vehicul al pulsiunii), scopului pulsiunii si excitatiei organului (in acest caz, a gurii)” (Isaacs, 1948, pp. 93-94) [= CUNOASTERE INNASCUTA]. Origini somatice. Inconstientul este alcatuit din relatii cu obiéctele. O fantasma inconstientd este o credinta in activitatea unor obiecte simtite concret ca “interne” [% 5. OBIECTE INTERNE]. Acest concept este dificil de inteles, O senzatie somatica trage dupa ea o traire interpretata ca o relatie cu un obiect Care vrea sa provoace acea senzatie si care este iubit sau urat de subiect, dupa cum obiectul are intentii bune sau rele (dupa cum senzatia este placuté sau neplacuta). Astfel, o senzatie neplacuta este reprezentata mental ca o relatie cu un obiect “rau”, care intenfioneaza si-i diuneze subiectului. De exemplu, un bebelus infometat va incerca, si spunem, senzafii neplacute de foame in stomac. Bebelusul isi reprezinté mental acest lucru prin sentimentul c& un obiect rauvoitor, aflat efectiv in stomacul sau sa, doreste sa-i produca acolo senzatia neplacuta de foame. Cand spunem, familiar, “Ma roade foamea”, revenim la aceasta forma primitiva, animista si concreté de percepere, desi Continuam sa stim ca foamea este ceva legat de fiziologia noastra. Bebelusul nu are aceste cunostinte sofisticate, ci este cufundat in interpretari primitive ale realitatii sale [@ REALITATE INTERNA]. Invers, cand este hranit, reprezentarea bebelusului este cea a unui obiect pe care noi il identificam cu mama sau cu laptele ei, dar pe care bebelusul il identifica cu un obiect binevoitor din stomacul sau, care vrea s8-i produc acolo senzatii placute. Dupi hranire, senzatiile de plin produc fantasma beatifica conform careia in stomacul sau se gaseste un obiect extrem de binevoitor, Reflexe si fantasme. Cand observam c& la inceputul existentei sale bebe- lusul poate fi facut sa-si intoarc& capul si s& sug daca i se atinge obrazul, ne gandim la o dotare biologica, instinctuald, si probabil la un reflex bazat pe conexiunile neuronale timpurii din micul sau sistem nervos. Ne intrebim daca el si simte acest incident ca unul ce implica pielea obrazului sdu, buzele sale si un obiect care vine in contact cu ele. Daca este aga, ce fel de experienta are el? in acest mod, biologicul si psihologicul se unese intr-un singur incident, desi sunt distincte din punct de vedere conceptual. Isaacs (1948) descrie aceasta ca fiind o “singura experient’, nediferenfiata, a suptului gi fantasmarii” (p. 92). Cand foamea nu este satisficut’, furia si teama crescanda a bebelugului| 46 DICTIONARUL PSIHANALIZEL KLEINIENE deriva, desigur, din reactia instinctuala, dar el le resimte ca provocate de i amenintarea unui persecutor din ce in ce mai ostil, care fi atacd stomacul, | producandu-i suferinje tot mai mari. Este o situatie inspaiméntatoare, iar bebelusii par si aiba de la bun inceput capacitatile de a simti teama si furie. | Continutul furiei este aceasta credinta ca exista in stomac ceva rauvoitor, care \ incearca s& faci rau si sa distruga. Aceste fantasme inspaiméntatoare sunt cele iit mai apropiate de o manifestare directa a pulsiunii de moarte, resimtita ca fiind indreptaté asupra unui obiect [7 PULSIUNE DE MOARTE]. III. FANTASME INCONSTIENTE SI APARARI Fantasma elaboratd. De la bun inceput, bebelusul este asaltat de aceste situatii in care se teme ca ceva, aflat chiar induntrul sau, fi face rau. Drept | rezultat, el va incerca s& ia masuri pentru a evita acest rau si aceasta situatie. Nu poate face prea mult; usurarea situatiei depinde mai ales de mama, ce apare i astfel ca un obiect “bun” la fel de fantasmatic [7 5. OBIECTE INTERNE]. in orice caz, exista anumite fantasme pe care bebelusul le poate utiliza— fantasme | care pot functiona, ca sa spunem asa-ca aparare [7 APARARE PSIHICA; 9. | MECANISME DE APARARE PRIMITIVE]. Segal (1964) a aratat c& fantasma nu este | doar reprezentarea mentala a unei pulsiuni, ci ea poate fi elaborata pentru a reprezenta actiuni de aparare impotriva anxiet&tii [7 8. SITUATI DE ANXIETATE TimpuRn]. Fantasma inconstienté a bebelusului este legat de senzatiile | corporale, dar, prin senzatiile corporale si prin manipularea lor, el poate ajunge Hi} si-gi stimuleze aceasti lume fantasmatica spre reprezentarea unor situatii mai 1 tolerabile. Externalizarea obiectului “rau” [* PROIECTIE] i internalizarea obiectului “bun” (@ INTROIECTIE] sunt mecanisme de aparare prototip si sunt legate de procesele prin care substantele tree granitele eului. De exemplu, expulzarea fecalelor da nastere la senzatii-in anus gsi uretra—care sunt interpretate ca obiecte ce ies din lumea interna in cea externa. Mai tarziu, fantasma ajunge sa fie mai putin legata de senzatii corporale, deoarece, o data i cu pozitia depresiva, lumea interna devine populati cu obiecte mai mult | simbolice decat concrete [7 10. POZITIE DEPRESIVA]. Totusi, ramasite ale obiectelor concrete primitive supravietuiesc si sunt uneori resimtite sub forma somatizarilor sia starilor psihosomatice. Anxietatea este inca exprimata si chiar resimtita ca “gol in stomac”, iar tristetea ca “nod in gat”. Apate astfel o structura destul de complexa, in care migcarile pulsionale primare si mecanismele de aparare sunt reprezentate in inconstient de fantasme similare [ APARARE PSIHICA; 9, MECANISME DE APARARE PRIMITIVE]. IV. FANTASMA INCONSTIENTA $1 TEORIA LUI FREUD DESPRE FANTASMA, Freud descrisese anterior indeplinirea halucinatorie a dorintei ca activitate mentala a bebelusului in situatia de frustrare. Klein a adus modificari afirmand cA aceasta insotea neincetat activitatea copilului, in orice moment. Asadar, teoria lui Klein despre fantasma inconstienté a largit-o radical pe cea a lui Freud, sau—aga cum remarca Glover (1945) cu amaraciune-a desfiintat-o. Freud2. FANTASMA INCONSTIENTA 47 sustinea ci fantasmele sunt gratificari substitutive, atunci cand miscarile pulsionale nu-si gasesc satisfacerea. Cand apar frustrarea si tensiunea, energia se descarca mai mult prin amintiri si prin aparatul perceptual decat prin actiune musculara. Astfel, fantasma intra in joc doar in momentul suspendarii gratifi- cafiei-punct de vedere mult mai restrictiv decat al lui Klein. Dintr-un punct de vedere sustinut foarte devreme in cariera sa, Klein infatisa extraordinara viafa fantasmatica ca fiind, de fapt, un accesoriu al comportamentului orientat in cadrul realitatii. Elementele simbolice ale jocului sau transpunerii in act exprimau toate tipurile de relatii dintre toate tipurile de obiecte si persoane: “Pentru Fritz, atunci cand scria, liniile reprezentau sosele pe care literele mergeau cu motocicleta-pe toc-si deasupra lor. De exemplu, ‘i’ si ‘e’ mergeau impreund cu o motocicleta, condusa de obicei de ‘i’ si se jubeau cu o tandrete rar intalnita in lumea reala, Deoarece mergeau intotdeauna impreund, cele doua litere devenisera atat de asemanitoare, incat nu exista aproape nici o diferenta intre ele, doar inceputul si sfarsitulel se refera la literele mici ale alfabetului latin-, numai ca in mijloc ‘i’ are un punct, iar ‘e” © gaurd mica” (Klein, 1923, pp. 58-59). Aceste fantasme ale organelor genitale masculin si feminin iubindu-se fac pur si simplu parte din experienta avuta la scoala. Desigur, niste fantasme inspaiméntatoare avute la scoala pot conduce la perturbari in invatare, produse de teama. intr-o prezentare de caz, Isaacs (1943b) subliniaza “cat de strans se impleteste realitatea externa cu cea interna in simptome, in istoria dezvoltarii gi in reactiile analitice” (p. 31). in notiunea lor de fantasma inconstienta, Klein si adeptii sai au afirmat cA au tinut seama de conceptul lui Freud de inconstient, completandu-| si elaborandu-l, Fantasmele inconstiente, fiind ubicuitare, sunt o categorie de fenomene cu totul diferita. Punctele de vedere asupra fantasmei difera radical, fiecare analist trebuind sa decida in acest sens. Pe de o parte, avem perspectiva psihanalizei ortodoxe, cum ca ceva este ori realitate, ori fantasma; pe de alta parte, existd opinia c& fantasma inconstienta insoteste intreaga experienta a realit De-a Jungul intregii activitati a lui Klein, ca si a colegilor ei, investigatiile au privit modul in care fantasmele inconstiente interne patrund in “fenomenele reale” din lumea externa si le ofera semnificatie; si, totodata, modul in care lumea extema capata semnificatie sub forma fantasmelor inconstiente. Teoria seductiei a lui Freud. Teoria seductiei a fost 0 incercare de a pune anormalitatea unei psihonevroze intr-o forma fiziologica (Freud, 1896). O trauma din copilarie cauza o trauma fizicd unei zone din circuitul electric al creierului, avand drept rezultat aparitia unor tensiuni. inlocuirea de catre Freud a acestei teorii cu una in care trauma rezulta dintr-un eveniment imaginat (deformat) a introdus notiunea de fantasma inconstienta, Trauma perturbatoare consta in fantasma copilului c& este sedus, iar nu intr-o actiune fizicd reala asupra corpului sau. (Ideea lui Freud despre o interferenta fizica in circuitul : electric al creierului a supravietuit in psihiatria general, sub forma tratamente- lor electrice sau de alté natura fizica, desi psihanaliza a abandonat-o astazi [Caper, 1986]).| 48 DICTIONARUL PSIHANALIZEL KLEINIENE Fantasma sau realitate. Recenta controversa iscaté de Masson (1984) se bazeaz’ pe afirmatia ca, de fapt, Freud si-a reprimat teoria seductiei fizice producatoare de trauma neurologic’. Implicatia este c& “evenimentul real” trebuie salvat de la uitare. Problema naturii reale sau fantasmatice a seductiei, care exprima la origine conflictul dintre fiziologie si psihologie, s-a deplasat pe conflictul dintre realitatea externa si lumea interna (in fapt, sociologie versus psihologie) [2 PROBLEMA MINTE-CORP; SUBIECTIVITATE], aparand ideea unei intrepatrunderi subtile a lumilor externa gi interna. V. FANTASMA INCONSTIENTA $I DEZVOLTARE. © alta problema genera- toare de confuzii este aceea c&é anumite mecanisme, in special introiectia si proiectia, rezulta din acumularea de c&tre eu a noi aptitudini si atributii. Ca | toate celelalte procese mentale, aceste introiectii si proiectii sunt si ele repre- zentate prin fantasme de incorporare si asimilare, care stau la baza mecanisme- lor de apirare si a impulsurilor orale primitive. Fantasmele inconstiente despre incorporare sau expulzare au deci o influenga asupra a ceea ce simte subiectul cA ar contine, cat si asupra acelui ceva cu care simte c& se identifica sic | incepe efectiv s& semene. in acest sens, fantasma este resimtita ca find reali- I tate efectiva, iar efectele ei sunt, in fapt, destul de reale. Din acest punct de i vedere, fantasma inconstienta este atotputernicd [7 ATOTPUTERNICIE]. ii} Problema filosofici a modului in care o entitate biologica se poate trans- {Ih forma, trecnd dintr-o lume de gratificari si nevoi corporale intr-o lume de iil gratificari si semnificatii simbolice, ramane nerezolvata [7 PROBLEMA MINTE- | Corp}. Pozitia cheie a fantasmei inconstiente, la granita dintre pulsiune si reprezentarea psihicd, i-a determinat pe Kleinieni s& caute cu curaj, in cadrul activitatii lor clinice, 0 mai buna intelegere a simbolurilor [@ FORMARE DE SIMBOL]. Fantasmele despre continuturile corporale reprezint& senzatii corpo- rale primare reale, Ulterior, bebelusul patrunde in lumea sociala a simbolurilor, in care fantasmele sunt alc3tuite din obiecte necorporale gi nemateriale [7 FORMARE DE SIMBOL]. Deplasarea de la perceperea concreta a unui obiect, realizata printr-o fantasma inconstienta, la obiectul simbolic nefizic constituie | tun pas major in dezvoltare; el inseamnaabandonarea formelor de reprezentare idiosincratice si innascute, prin intermediul fantasmei inconstiente, si cdutarea unor semnificatii in obiectele oferite social (simboluri). ‘Aceasta deplasare implica 0 alta schimbare: de la atotputernicia fantasmei la recunoasterea unui obiect ca fiind separat si diferit de lucrul simbolizat (Segal, 1975) [7 EGALIZARE SIMBOLICA]. ‘Susan Isaacs, cu pregitirea sa academica si cu inclinatia sa formidabila pentru dezbateri intelectuale, a abordat natura fantasmei inconstiente. Ea a aratat cA aceasta constituie baza pentru o perspectiva complet noua asupra naturii mintii-ca 0 mica societate de relati i cu obiectele. Fiind strns legata de natura biologica a omului, fantasma inconstient& creeaz 0 punte-practicabild clinic-spre problema minte-corp [7 PROBLEMA MINTE-CORP].2. FANTASMA INCONSTIENTA 49 DISCUTILE CONTROVERSATE DIN 1943-1944, Nici un alt subiect nu a ocupat mai mult timp si nu a generat mai multi patima, in Discutiile Contro- versate ale Societatii Britanice de Psihanaliza, ca “fantasma inconstient&” [7 DISCUTH CONTROVERSATE]. Primele cinci discutii au avut loc drept rispuns la 9 lucrare a Susanei Isaacs, Natura $i functia fantasmei (publicata mai tarziu, 1948). Aceasta era o expunere clara a conceptului, sustinut& din plin cu citate din Freud si cu unele comentarii interesante culese din recenta lucrare a Annei Freud care, se afirma, se reorientase spre pozitia kleiniana in urma controversei mai vechi (1926-1927) asupra analizei copilului [7 1. TEHNICA; ANALIZA COPILULUI]. Din focul emotional s-a ivit un numar de chestiuni ce vor fi rezumate sub sapte titluri: (1) metoda de inferenta; (2) narcisismul primar; (3) sofisticarea cognitiva in primul an de viaté; (4) procesul secundar; (5) confuzia de termeni; (6) concepte si fantasme; (7) regresia. (1) Metoda de inferenta. Unul dintre argumentele folosite impotriva lui Klein a fost cA nu exista nici o metoda de investigare sau verificare a existentei fantasmelor in primul an de viata-sau de la inceputul vietii, cum sustinea Klein (Waelder, 1937). Isaacs a prezentat evaluari detaliate ale cercetarii psihologice curente asupra primului an de viata, subliniind in special cercetarile lui Middlemore (1941). Acesta a demonstrat, afirma ea, c& la nou-nascut semnele de anxietate si suferinté sunt mai variate si mai frecvente decat semnele de placere si mulfumire. Ultimele survin doar dupa hrinire. Ea a afirmat ca dupa trei sau patru luni acest raport se schimba, indicénd o trecere din pozitia paranoida in pozitia depresiva, deoarece jubirea faté de obiect devine mai Puternica. Observafiile au fost puse la indoiala pe mai multe considerente: (1) raportul dintre momentele de anxietate cu momentele de multumire este incorect si, de vreme ce in primele luni marea majoritate a timpului este ocupata cu hranirea, momentele de multumire le depasesc pe cele de anxietate; (il) aceste observatii directe asupra stirilor bebelusului nu pot fi coroborate de psihanalizd, metoda aplicabila doar copiilor cu mult mai mari Replica lui Isaacs (dezvoltata in intregime in versimea publicata a lucrarii ei, in 1948) a fost c& orice cunoastere stiintificd este inferentiala si cd in prezentirile lui Freud privind dezvoltarea copiilor inferenta a fost o metoda suficient de valida. Ea a pledat pentru faptul ca, alaturi de observatiile directe asupra copiilor, pot si trebuie sa fie examinate concluziile psihanalitice. A continuat si existe 0 mare indoiala asupra metodei prin care kleinienii si-au obtinut teoria, cu suspiciunea ca insasi metoda interpretarii profunde creeaza artefacte in observatii. (2) Narcisismul primar, Dupa analistii ortodocsi, primii ani din viata sunt ocupati cu gratificarea autoeroticd si narcisica, in care orice obiect constituie doar un instrument pentru satisfacerea pulsionala. Exist doar o “placere fara sens”. lubirea pentru obiect apare de abia intre trei si cinci ani, doar atunci50 DICTIONARUL PSIHANALIZEL KLEINIENE ea putand exista fantasme ale relatiilor cu obiectele: “Fantasma, corolar imaginar tel al pulsiunii, ia locul corolarului senzorial (placere-durere)” (A. Freud, 1943), pe punct de vedere ce-1 urmeaz& in mod ortodox pe cel al Iui Freud, dupa care bebelusul poate aprecia doar calitatea de durere sau plicere, neavand capaci- pe tatea de a imagina sursele durerii sau placerii. Contesténd prezentarea de catre ac \ Isaacs a dovezii fantasmei inconstiente din primul an de viata al bebelusului, a Barbara Lantos (1943) a afirmat: “Faptul ca el [bebelusul] poate sA recunoasca su persoane, ca-si da seama de venirea sau plecarea lor si fi este teama sa nu le so piarda, c& reactioneaz4 in consecinta este, in opinia noastra, legat de dezvol- De tarea aparatului senzorial si mental, fara a presupune existenta fantasmelor.” in Aici disputa pare si se invart in jurul distinctiei dintre simpla inregistrare rill perceptuala gi mnezica a obiectelor, pe de o parte, si capacitatea de a concepe Te cu ele sau prin ele activitati dorite. Problema se transforma astfel intr-o dezba- si tere asupra momentului in care bebelusul face conexiuni intre aceste imagini ne percepute si memorate si recunoasterea lor afectiva ca surse, iubite sau urate, i de placere sau suferinta. i inc (3) Sofisticarea in primul an de viata. A existat o indelungt disputa de privind varsta la care o functie devine la fel de sofisticata ca in fantasma. de Sofisticare retrospectiva. Impotriva opiniei lui Isaacs s-a adus argumentul tin cA, deoarece copiii de o varsté mai inaintata au realmente aceste fantasme, me complexul CEdip a fost afectat de regresie. Copilul de trei-patru ani este anxios pu cu privire la relatia parintilor si, sub presiunea frustrarii, regreseazi spre tin dorinte si impulsuri orale, care fi coloreaz& astfel teoriile referitoare la ceea ce tre fac parintii sai impreuna. Aceasta este o forma de “sofisticare retrospectiva”. fra Ea a constituit unul dintre cele mai dure argumente impotriva parerii lui Klein car i 4 fantasma apare in primul an de viata. Waelder (1937) loveste direct la tinta, exi comentind: “Acest argument mi se pare tot atat de convingator ca si cum s-ar rec i insista ci Hamlet sau Lear de Shakespeare trebuie sé fi existat in mintea lui col } deja din copilarie” (p. 429). Cu toate acestea, Ernest Jones (1943) raspunde > fur muscator: “O regresie inapoi spre neant nu are nici un sens. Astfel, cand bat | Fre | Waelder vorbeste despre extraordinare fantasme canibalice ca fiind obisnuite la varsta de trei-patru ani, dar le atribuie regresiei, asta nu-mi spune nimic, dacd nu presupune o reinviere a fantasmelor orale corespunzatoare de la varsta de, sa zicem, sase luni; de ce pe un copil de patru ani trebuie sa-! apuce brusc, pre pentru prima oara, dorinta de a manca sAni—depaseste puterea mea de intele- Fre gere.” Pairerea sa este c& o regresie la fantasmele orale de acest tip implica 0 Gh regresie la fantasme avute in faza orala. mu Sofisticare cognitiva. S-a sustinut c& fantasmele de rupere in bucati, de cat omorare, de inecare a mamei si asa mai departe sunt mult prea sofisticate de pentru mintea unui copil de un an. La aceasta varsta, bebelusul nu are de unde sti ce inseamna a ucide si a muri. Isaacs (1948) a facut mari eforturi sa infti~ Isa seze primitivismul fantasmelor-nonverbale, nonvizuale, fantasma resimtita lui somatic-, afirmand ca exist& 0 cunoastere dobandita filogenetic. Prin aceasta, eee2. FANTASMA INCONSTIENTA 51 eaa infeles ca in structura corpului si a impulsurilor Iui exist’ deja 0 cunoas- tere intrinsecd sau innascut’-senzatiile corporale reprezentand un mod de a postula sub forma actiunii [% CUNOASTERE iNNASCUTA]. in urma aprigelor dezbateri din ani °40, problema capacitatii bebelusului pentru sofisticare cognitiva a ramas limitata la psihologia academica si s-au acumulat multe date din cercetarea academic asupra psihologiei bebelusului (Trevarthen, 1980; Chamberlain, 1987). Procesele numite de Trevarthen “inter- subiectivitate primara” sugereaza, intr-adevar, ci exist& foarte de timpuriu o sofisticare in relatiile cu obiectele, cea ce fi combate pe detractorii lui Klein. De asemeni, cercetarile sugereaz4 cd exist un foarte puternic simt al realitatii in contextul emotional al relatiei bebelus-mamé, ceea ce ar contrazice descrie- rile lui Klein despre relatiile solipsiste cu obiecte fantasmate, Evidenta suge- reazA cA in realitate bebelusii sunt mai sofisticati decat afirma att Klein, cat si criticii sai vienezi. Lichtenberg (1983) si Stern (1985) au inceput sa exami- neze aceast& literatura, pentru implicafiile ei psihanalitice, (4) Procesul secundar. Psihanalistii ortodocsi definesc activitatea mentala inconstienta ca fiind un proces primar, adica un proces bazat pe condensare si deplasare, ca in logica si simbolismul viselor. Ei afirm& c& notiunea lui Klein de fantasma inconstienta confine indici ai unei negafii, ai unei conceptii a timpului si unei interactiuni intre impulsuri-toate fiind calitati ale activitatii | mentale din procesele secundare care, se presupune, nu apare in inconstient, cel putin in primul an de viata. Anna Freud a respins ideea unui “eu-plicere timpuriu” integrat, care prea s4 reias& din teoria fantasmei inconstiente, ce trebuia s4 presupun& un eu care sa aiba fantasme. in replica, Isaacs a citat fragmente din Freud, care sugerau punctul ei de vedere ci un aparat psihic in care se desfasoara doar procese primare este o fictiune (Freud, 1900) si ca exist o anumita organizare in functionarea inconstientului. Ea a afirmat ca Tecunoaste existenta dorintelor orale in primul an, dimpreund cu memoria constient& a experienfelor-cum faicea Anna Freud in scrierile sale-, dar a nega functia fantasmei este inconsistent din punct de vedere teoretic. Aceasta dez- batere pare sa se fi redus la o disput& intrucatva sterila privind ceea ce a spus Freud in realitate si ceea ce a vrut el s4-spuna. (5) Confuzia de termeni. A existat o mare preocupare legata de scAderea preciziei in terminologia psihanaliticd stabilité-de exemplu, critica Annei Freud, prezentata mai sus, asupra procesului primar si naturii inconstientului. Glover (1945) a respins teoria fantasmei inconstiente pe motiv c& aduna, mai mult sau mai putin, tofi termenii psihanalitici cunoscuti intr-unul singur, redu- cand astfel teoria psihanalitica la zero. in pierdere, credea el, erau conceptele de succesiune a fazelor libidinale, de regresie si fixatie si complexul dip. Si Marjorie Brierley era ingrijorata. Desi recunostea c4 argumentele lui Isaacs bazate pe continuitate genetica erau convingatoare, extinderea termenu- lui de fantasia asupra tuturor aspectelor activitatii mentale din trecut sila baza52 DICTIONARUL PSIHANALIZEL KLEINIENE intregii activitati mentale din prezent a pacientilor insemna stergerea impor- tantei distinctii dintre stadiile timpurii si cele ulterioare-de exemplu, dintre stadiile timpurii ale complexului lui dip si cele ulterioare [7 4, COMPLEXUL DIP}. Isaacs a respins afirmatia, sustinand ca descoperirea unor factori importanti pentru dezvoltarea unei stari sau organizari psihice specifice, cum este complexul G:dip, nu scade din importanta conceptului de complex dip, ci fi sporeste intr-adevar intelegerea. De pilda, a afirmat ea, Klein a marit mult importanta complexului CEdip aratand ca influenta lui apare mai devreme si cd aspecte importante ale bebelusului pregenital sunt legate de complexul Edip. (6) Concepte si fantasme. Glover a descris ceea ce el a numit “dependenta [lui Klein] de un fel de antropomorfism psihic... in special in confundarea conceptelor aparatului psihic cu mecanismele psihice” (Glover, 1943). Daca mecanismele de introiectie si proiectie sunt facute pentru a transmite semnifi- catia fantasmelor (de incorporare si expulzare), atunci exist 0 imbinare a observatiei obiective cu trairea subiectiva a pacientului. Si Brierley era ingrijorata de omiterea experientelor prin folosirea concep- telor; ea pleda puternic pentru ca “prezentarea experientei sa rimana distinct fata de prezeftarea, dedusa din experienta, a conditionarii obiective a experien- tei” (Brierley, 1943). Aceasta dezbatere, desi doar atinsé in Discutiile Contro- versate, are semnificatii adanci in filosofia stiintei si in pozitia speciala a acelor stiinte care concep subiectul uman ca opus obiectului inanimat. De exemplu, Heimann (1943) a aratat ci munca desfasurata de psihanalist constituie un caz special: este o stiinté obiectiva a subiectivului [7 SUBIECTIVITATE]. De vreme ce fantasma producea confuzie intre prezentarea obiectiva si cea subiectiva, Brierley a sugerat un termen alternatiy, “semnificatie”, care sa ofere © distinctie clara. Termenul “semnificatie” precizeazi aspectul subiectiv al fantasmei inconstiente si o diferentiazi de aspectele pulsionale si obiective (vezi si Rycroft, 1966). Isaacs nu a fost de acord si a decis sa pastreze terme- mul “fantasma”, in parte, deoarece forta conceptului parea s& stea in faptul ca el cuprinde atat aspectele biologice cat si cele psihologice de la baza activitatii mentale. Totusi, Meltzer (1973) a coméntat despre nevoia de a evidentia aceasta schimbare in metapsihologie: “Asa cum cadrul de referinta a lui Freud, la origine neuropsihologic, a devenit pur psihologic, ideea cvasifiziologica a ‘energiei psihice’ a trebuit inlocuita cu conceptele pur mentale de “semnifi- catie’ si ‘vitalitate’” (p. 131). (7) Regresia. inainte de Klein, fantasma insemna o regresie a libidoului produsa de frustrare, care excita aparatul perceptual, provocnd halucinatii sau dezvoltand fantasme in gandire. Isaacs a ardtat c4 teoria fantasmei inconstiente altera semnificatia regresiei, cata vreme fantasmele inconstiente de la inceputul vietii sunt permanent active si stau la baza tuturor stadiilor ulterioare de dez- voltare (crora le dau semnificatie). Desi Freud, Abraham gi intreaga psih- fal ret sa rel acl en cu da ret co an, tin cu Di pri me—- 2. FANTASMA INCONSTIENTA. 53 analiza clasica sus{ineau ca miscarile pulsionale timpurii isi exercita influentele de mai tarziu ca rezultat al regresiei, Isaacs a scos in evident cd, recunoscdnd influenta dominanta a acestor stadii timpurii, in repetitiile ulterioare se vad funcfionarea si contextul mecanismelor de aparare foarte vechi [7 9. MECA- NISME DE APARARE PRIMITIVE]; deci, importanfa regresiei consta in includerea configuratiilor defensive din stadiile timpurii la care are loc regresia. Glover a ramas neclintit in ideea ca largirea semnificatiei termenului de fantasma dincolo de satisfactiile regresive si halucinatorii face alti termeni redundanti. Fantasma inconstienta de tip primitiv, activa permanent, ar parea s4 elimine conceptul de puncte de fixatie si de regresie a libidoului sau de regresie a relafiilor obiectuale de la forme tarzii la forme mai vechi. Fixatia permanenta. S-a afirmat c& sustinand importanta fantasmei incon- stiente in fiecare stadiu, incepand cu cel mai timpuriu, si subliniind primatul fantasmelor stadiului oral (incorporare, introiectie etc.), metapsihologia lui Klein ajungea la o fixatie permanentd la stadiile timpurii. Aparitia fantasmelor legate de impulsuri orale, anale si genitale se credea cA elimina complet regresia, cata vreme Klein abandonase conceptul de progresie prin aceste faze [= Lisipo}. Folosirea unor fantasme impotriva altor fantasme—de pild’, dezvoltarea fantasmelor genitale ca mijloc de a rezolva sadismul pregenital [& DEZVoL- TARE]-elimina de fapt modelul economic al conservarii calitative a energiei [7 MODEL ECONOMIC]. “Enclava” lui Glover. Glover insista c& ideea fantasmelor de tip primitiv active permanent in inconstient era nefreudiana. El a conceptualizat-o ca o enclava de activitate mental primitiva, care continua inconstient intr-un mod cumva separat. El a evidentiat caracterul eretic al acestor idei, argumentand ci daca aceasta enclava primara este preeminenta, complexul dip este automat retrogradat din pozitia sa cheie in psihanaliz’. Aceasta critica a deplasarii complexului (Edip este trataté mai tarziu [@ 4. COMPLEXUL DIP]. Nici un alt analist nu a sprijinit aceasta critic particulara, iar adversarii kleinieni din timpul Discutiilor Controversate au acordat putin timp unei dezbateri serioase cu Glover, respingandu-i critica in intregime, ca ad hominem. Ironie a soartei, e posibil ca timpul sa fi fost totusi in favoarea lui Glover. Ideea unei enclave separate (prin clivaj) a revenit~in literatura kleiniana. Chiar Klein a ajuns s& intretina ideea ca exist’ o zona, extrem de primitiva, de obiecte timpurii (Klein, 1958) [* 7. SuPRAEU]. Mai tarziu, Rosenfeld (1971), in cadrul investigatiilor sale privind manifestarile clinice ale pulsiunii de moarte, a infatigat un fel de “banda mafiota” interna, neintegrata restului personalitatii. In Marea Britanie, acest mod de structurare a personalitatii a devenit un punct central al gandirii kleiniene contemporane [* STRUCTURA]. in pofida patimilor, orgoliilor ranite si socotelilor revansarde, in aceste Discutii s-au pus numeroase probleme de important’ fundamentala. Desi procesele verbale ale Discutiilor Controversate dau impresia c& Isaacs, cu metoda sa academic antrenata pentru dezbateri, si-a invins, in general, oponen- EE eel54 DICTIONARUL PSIHANALIZEI KLEINIENE tii, de fapt aceste probleme nu au fost realmente rezolvate. Dupa cum se stie, in Societatea Britanicd de Psihanalizi s-a realizat un acord nescris pentru impartirea membrilor in trei grupuri (Kleinienii, Grupul Independent si Grupul B al freudienilor ortodocsi) si distribuirea puterii acestora in toate comisiile societatii (Steiner, 1985; Grosskurth, 1986). in schimb, Discutiile au servit la ingroparea dezbaterii “stiintifice” intre grupuri, cu foarte putine angajari ulteri- oare. Prin urmare, multe dintre aceste chestiuni controversate, desi par demult uitate de ambele parti, stau inc’ la originea divergenjelor actuale dintre kleinieni si psihanalistii clasici sau ai psihologiei eului. Abraham, K. (1921), Contribution to a discussion on tic, in: Abraham, K., Selected Papers on Psycho-Analysis, London, Hogarth Press, 1927, pp. 323-325. Balint, M. (1943), Contribution to the Controversial Discussions 1943-1944 of the British Psycho-Analytical Society. [Vezi King, P, Steiner, R. (Eds.), The Freud-Klein Controversies 1941-1945, London, Routledge.] Brierley, M. (1943), Contribution to the Controversial Discussions 1943-1944 of the British Psycho-Analytical Society. [Vezi King & Steiner (Eds.), The Freud-Klein Controversies 1941-1945.) —— (1951), Trends in Psycho-Analysis, London, Hogarth Press. Caper, R., /mmaterial facts: Melanie Klein's development ofpsycho-analysis, Northvale, NJ, Aronson, 1991. Chamberlain, D. (1987), The cognitive newborn, Br J. Psychother, 4, 30-71 Ferenczi, S. (1921), Psycho-analytic observations on tic, in: Ferenczi, S., Further Contributions to the Theory and Technique of Psycho-Analysis, London, Hogarth Press. Freud, A. (1943), Contribution to the Controversial Discussions 1943-1944 of the British Psycho-Analytical Society. (Vezi King & Steiner (Eds.), The Freud-Klein Controversies 1941-1945.) Freud, S. (1896), The aetiology of hysteria, ES, Ill, pp. 189-221. —— (1900), The Interpretation of Dreams, SE, 1V-V. [Jnterpretarea viselor, trad. de L. Gavriliu, Bucuresti, Ed. Stiintificd, 1993.] —— (1914), On narcissism, ES, XIV, pp.,67-107. —— (1915), The Unconscious, ES, XIV, pp. 159-215. —— (1926), Inhibitions, Symptoms and Anxiety, ES, XX, pp. 77-175. Glover, E. (1932), On the aetiology of drug addiction, Int. J. Psycho-Anal., 13, 300- 307. —— (1943), Contribution to the Controversial Discussions 1943-1944 of the British Psycho-Analytical Society. [Vezi King & Steiner (Eds.), The Freud-Klein Controversies 1941-1945.] —— (1945), An examination of the Klein system of child psychology, Psychoanal. Study Child, 1, 3-43. Grosskurth, P. (1986), Melanie Klein: Her World and her Work, Hodder & Stoughton, London. {Lumea si opera Melaniei Klein, trad. de L. Cotrau, in pregatire la Ed. S. Freud] Hei Isaz Ry Se amass2. FANTASMA INCONSTIENTA 55 Heimann, P. (1943), Contribution to the Controversial Discussions 1943-1944 of the British Psycho-Analytical Society. [Vezi King & Steiner (Eds.), The Freud-Klein Controversies 1941-1945 .] Isaacs, S. (1943a), Contribution to the Controversial Discussions 1943-1944 of the British Psycho-Analytical Society. (Vezi King & Steiner (Eds.), The Freud-Klein Controversies 1941-1945]. —— (1943b), An acute psychotic anxiety occurring in a boy of four years, Int J Psycho-Anal, 24, 13-32. —— (1948), The nature and function of phantasy, in: Klein, M., Heimann, P, Isaacs, S. and Riviere, S. (Eds.), Developments in Psycho-Analysis, London, Hogarth Press, 1952, pp. 67-221; lucrare prezentaté inifial in 1943 la Controversial Discussions of the British Psycho-Analytical Society 1943-1944 [vezi King & Steiner (Eds.) The Freud-Klein Controversies 1941-1945}; publicata initial in Int J. Psycho-Anal., 24, 73-97. Jones, E. (1943), Contribution to the Controversial Discussions 1943-1944 of the British Psycho-Analytical Society. [Vezi King & Steiner (Eds.), The Freud-Klein Controversies 1941-1945], Klein, M. (1920), Dezvoltarea unui copil, SMK, 1, pp. 1-47. —— (1923), Rolul scolii in dezvoltarea libidinala a copilului, SMK, I, pp. 55-71. —— (1925), O contributie la psihogeneza ticurilor, SMK, I, pp. 101-119, —— (19292), Personificarea in jocul copiilor, SMK, I, pp. 189-199. ~~ (1929), Situatii infantile anxiogene reflectate intr-o opera de arta sin impulsul creator, SMK, I, pp. 201-208. —— (1958), Asupra dezvoltarii functionarii mentale, SMK, I Lantos, B. (1943), Contribution to the Controversial Discussions 1943-1944 of the British Psycho-Analytical Society. (Vezi King & Steiner (Eds.), The Freud-Klein Controversies 1941-1945.) Lichtenberg, J.D. (1983), Psycho-Analysis and Infant Research, Hillsdale, NJ., Analytic Press. Masson, J. (1984), Freud and the Assault on Truth, London, Faber & Faber. Melizer, D. (1973), Sexual States of Mind, Perth, Clunie Press. Middlemore, N. (1941), The Nursing Couple, London, Hamish Hamilton, Rosenfeld, H. (1971), A clinical approach to the psycho-analytic theory of the life and death instincts: An investigation into the aggressive aspects of narcissism, Jnt, J Psycho-Anal., 52, 169-178 Rycroft, C. (1966), Introduction: Causes and meaning, Analysis Observed, London, Constanble, pp. 7-21. Segal, H1 (1957), Notes on symbol-formation, Int. J. Psycho-Anal., 38, 391-397; republicat (1981) in: The Work of Hanna Segal, New York, Jason Aronson, pp. 49-65, — (1964), Introduction 10 the Work of Melanie Klein, London, Heinemann; London, Hogarth Press, 1973 Steiner, R. (1985), Some thoughts about tradition and change arising from an exami nation of the British Psycho-Analytical Society’s Controversial Discussions 1943- yeroft, C. (Ed,), Psycho-56 DICTIONARUL PSIHANALIZEI KLEINIENE 1944, Int, Rev. Psycho-Anal., 12, 27-71 Stern, D. (1985), The Interpersonal World of the Infant, New York, Basic Books. Trevarthen, C. (1980), The foundations of intersubjectivity: Development of inter- personal and co-operative understanding in infants, in: Olson (Ed.), The Social Foundations of Language and Thought, New York, Norton. Waelder, R. (1937), The problem of the genesis of psychical conflict in earliest infancy, Int. J. Psycho-Anal., 18, 406-473. Def libir sad ame dife este de don prei prez urm aco in ii filic orto infai sexu sexu cle ; la tr