Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Analele Arh 1892 NR 09 10

    Uploaded by

    Cristina Constantin
    10 views24 pages
    AA 1892

    Original Title

    Analele-arh-1892-nr-09-10

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    AA 1892

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    10 views24 pages

    Analele Arh 1892 NR 09 10

    Uploaded by

    Cristina Constantin
    AA 1892

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 24
    ANUL Il — No. 9 si 10. SEPTEMBRE ¢i OCTOMBRE 1802. ANALELE ereCHLPECLURER st ane ARTELOR CU CARE SE LEGA ney pmector I, N. SOCOLESCU axcurrecr IEONOUOGK ESTING, ORIENTAL $1 OOODENTALS ® Pe cind erestinismul tneepn a prinde raditeint mat aadinet tn patunile societati romane, arta romana mer- fgea cu past repedi spre decadon(. De gl Antoninit at font mult pentru renagterea artelor, cu tote acestea, germele distructiuner réde pe ineot dar sigur din formelo Aparitianel frumosulut, care sit revelt att de frumos 41 sublim tn aria idealé a lof Fidias Apello gi Praxitel. Decadenta artelor antice merge paralel cu descompunc. ‘ea imperialil roman-apusan. Religiunea roman’ ajun ese tno stare deplorabilé,astfel crestinisinul fu bine ‘enit. £1 in scurt timp 8 ridied. pe ruinele plginismalut Si ale judaismalul invechit. Este forte ugor do espicat 4 religiunea noué cresting a influentat elt se pote do Dine-fiedtor asupra omenire, cf a contribuit la. sobim- Drea caractorolor, a modului de trait si a porairilor sensualf. La acoste schimbirl se adaogrt ea o eonsocint’, Jogiet.o schimbare radicalé in motivele picturel, Altfel xan gindiile gi vederile paginilor,altfel ale erestinilor. Pritt crostini sat, ferit de scuipturi si pictur figu- ative, ef nu voiah a le introduce fn bisrica lor, de ére ‘¢0 n adorarea lor nn vedeat alt-cova do cit idololatria Jind. Roserva ce dinsif 0 aritaso pentru arte 89 es- ‘vemanat din ‘plic& si din motivul, cf religiunea cr Jodaiam, care oprea prin loge ori-co ichne fle turnate, fie sali dopinse. Ba la inceputul secolulut al 3-lea, tun apirdtor mare al crestinilor, sa ardtat ca | ‘mare inimic al luxulut gi al artelor. Cu elocinfa, I, ol predica cd de acestea un crestin bun trebne si se fortse, do dre-co luxul si artele Tocruri satanice. El opreste ori-ce portret fle fa cears, In motal sat pe pina. Cu deosebire ppicturile ca periculése. erestin’ in decursul acestut eecol, a fost ‘de mai molti tmpfratt roman, de aceia ea sa Girte repede, Imperatory} Diocletian, convins fh stat nu so pote cistiga de cit numat pe ‘ sovdit mult in decisiunile luf ca si per- favorisezo crestinismul. Fiind-ct. din téte voneatl vestl despre atrocitatea cres- tinilor, el sa sirotit necesitat a da un edict contra lor (@ 308 d. Ch) prin enrelo oprea eserotarea.servicialal roligios. Persecutiunile incepéndu-se, ele af fost tndrep- tate contra loeasurilor dnmnezeestl, contra credinciogilor si contra preojimel. Prin accea c& in Nicomedia sia die rimat biserica si sa nimicit deeoratiunea ei, putem con- chide e& arta crestind a.incepnt deja a se manifesta. Dar acestea ati fost penultimile persecutiuni instil mai mare, cect in curind religiunen cresting fa recunosent ea re- liginne de stat, bucurind-s8 de tote favorurile marelut imperit. Namal acm arta a putut lua un earaeter mal pronunfat, ea nu se manifestéz4, nomal in catacombe, itn tote Zidirilereligiése «asupra,parnintt Motivele picturilor religidse se desvolta namat ou in- cetul, Ble at avut lips in formares lor do ctte-va secole, cchel ora greta crea cova din not, si acel ceva a cores- pando gustulul si vederilor eormanitatel crestine, eare singurd avea lipsi de atites lémuriri. De aceea vedem oseilatinile in motivele pitoresti, vedem nesiguranta si Jptele artistilor, frica lor e& eeea ce creat s& ni sted. in contrazicere cu invafiturile religiése, Din ast caus personagele picturilor religidsedintra inceput se deseria ca multi precantiume, ele se streeérd, se introduc mal Inti nomat pe ling’ 'simbole, adica'pe Tingt. semnele ideall religidse ‘Aceste personage de care sunt legate cele mal framése invétaturt sufletesti, co adue tninglerea si indestularea milignelor de credinciosi, se desvolta In socolif urmitorl atit de magnitic. po perete, pe tabla, pe pinzi satin mo- saicurl, $i cind ele prin eseentarea tochnicd si prin com- Dinafiunea formelor frumése na ne indestulese, obser- vim ea equivalent acea bogitie de ide, ce ne face a tite pentru moment de pretengiunile néstre curatartistice. De si sunt aprépe noné-spre-zove secole de la Intemee- roa religiune! cresting, cu téte acesten personage sinte fn cea mat mare parte nu ai pind acum chipurt stato- rite. $i onl cit de variate si abondente ar fi compositiu nile pictorilor din aceste’secole, nu Te am putea recu- rndste tot-da-una cu certitndine, dae nu ne ar ajuta atribatele gi simbolsle eare le acompaniaza. Pind in renascere compositinnile erat maf severe, ele stAteat in strinsi Jegiturd. eu scrierile principale ale ‘estamentnlni vechit. gi nod gi cu fruinésele legende a ‘chvor fir sa tors de ovlaviosif eredincios! en atita mies- 150 trie fantasticd. De atunct inesce compositinnile sunt In genere mal laxe, artistit par a fi maf putin initiat{ ta cele sfinte. Cu ajutorul technica si al coloritulut plin do fect, of se incérea a umple acest gol. Scopul care ‘I urmirese in Incrarea acésta, este a presta 0 iepni eft ke pote de fidela a personagelor celor ‘mat prineipalt din motivele picturel, atit din punet de vedere istoric critic cit si legendar, ardtind fasele prin cari alttrecut aceste personage atit In ortodox! cit sila catolicl Prin aceasta sper a ailuee si un modest servieit {In controlarea pictorilor nésére nationale, eari cu durere, jn mare parte de present nu posed caracterul strict 1i- ‘tial. Ele sunt mal tte compositiunt fabricate pentru elstig, compilatiunt de ale maestrilor renumitf, schimo- nosite gi acomodate Ia bisorieole ndstre dupa eum este mai mare sai mai mic orizontul artistului compi- Iator. 1 DUMNEZEU TATAL, Dintre cele tret perséne dumnejeost! carl formézt St ‘Troime, Dumnoget Tatil este mat putin representat in arta cresting. Dintra Inceput el nn ia tipul omenese do 6ro-co dup St. I6n c. IV. v. 24. Dumnejed este Duh si ca atare eonsiderat ca cea mat inalt putere spiritu- ali, De aceea primil crestini nul ai putut reproduce prin formo visibile, chiar daca ole ar ft fost produsul.ee- Jel mat distinse fantasil. Sitnadevér esto poste puteres.creativa a unl artist ca ‘S& produci. prin forme si color! insusirile dumnedeesti, carl se atribuese Iul Durnnedei Tattl, Creatorul calor + véqute si novédute. Inst. cu téte avestea, legiunile de picturl gi statue, de eart af fost plin®. Iumea antic’, in- fluinfase mult, asupra crostinilor. BI de o parte an tr ‘uit 58 rapa. eu lezes luf Moise, care oprea strict forma tiunea figurativa a. Ink Dumneden, ear de alt parte &6 folosése’ serierile testamentulul vechi si nod, fn cart 8 vorbeste de atiten ori de Dumneden Tatil In visiunile profetitor Croatorul apare sub diferite forme, cari cu timpul sai tradus figurativ din partea pPiotorilor crestin!. Numal ast-fel ne putem esplica fasele ‘prin earf trecuse tn decursul véeurilor aparitiunea figu- ativia ul Dumnejed Tatal in picture religidse orey- tine Ea se arat cind tn forma flactrilor do foe ee ies dim ‘mn rag, eind in forma tnuf stilp de nor sa0 a unut stilp de foc, a unul nor des sa luminos, 4 une! mint saita tunuf tron, Tn form, omengsct si aratt. Dumneden lat Moise, Isaia, Ezechiel si Daniel, Dar si aceste aparitiunt nu sunt do ajuns precise. De visiunes lul Daniel este in- fluenjata visiunea mat tirdie a lui 16n Teologul. A. Simbélele Jui Dumnedett a, Norul, Mariren Jui Jehova si mina corésea Pictorit crostini, cind nu a mat putut tnconjura pre- senfa Ini Dumnejed Tata in pieturile lor religi6se, si-at lun maf fntif refugiul Ja un nor sad fa o mind invalit fn un nor fuminos. Acest nor se afli numat fn testamen- tal vechia, ci si tn mitologia grécd, si roman’, in care eitatile eran invalite eind venean pe pamint. }) La Evrel norul so arata In dowé feluet_in forma unat stip intanecos san luminos (I Moise XIII, 21,) sad in forma, unel nezuri dese ee acopere templul, muntele ete, Noral sat esto aparitiunea Int Duronede. (II Moise XIX 9; — V, Moise XXXI,_ 10), saa este un atribut al lui (i, Moise XXXIV, 5"; XL, 88. lova XXV, $1) — Uneort norul este amestaeat eu fortunt. din eare vorbeste Dam- need (lova XXXVI, 1) Jehova, mat péte fi ‘acompa- nniat de vint putemic, de cutremnr si de foc, cart feno- mene umpln de gréza pe poporul isracit. (L, Regit XIX, 41, 12 in nor tntunecos se araid unoor! maine tut Dam- neget. (IT Moise XVI, 10; XL, 84). Ba se manifestéza in forma focule! acompaniata de fulgere si tunete, cum gi do un sunet maro de trimbifo fieut de eatele tngerest: UH, Moise XIX, 16— 18). Sai ea se vede in departare 2 un foe mistuitor in ochit flor Int Israel (I, Moise XXIV, 17) In cartea a troia a Int Moise cap. XVI vers 2 si in cartea intit aregitor ¢. VILv. 11, +42 ANALELE ARCHITECTUREI ANUL IL — No. 9 $i 10. MOBILIBRUL CATEDRALEI DE LA CONSTANTA 1 MINcU Gandela - ASU Nea * ANUL IIL — No. 9 gi 10, Sfegnic impagdtese MOBILIERUL CATEDRALEI DE LA CONSTANTA AWALELE ARCHITECTOREL ANUL Il, — No. 9 gi 10, MOBILIERUL CATEDRALEI DE LA CONSTANTA 1. MINCU Stegnic RAFAEL opt SURREAY. (Al enetea artco!) In momental sosirol Inf Rafael la Roma, Tuli It, tot zorind imensele ucrati ale Sfintolot-Petre, armatia decoratiunea Va- ticannlut. Inainten gi tn timpul regal $80, pictori de mare amerit, Pinturiochio, Buonfgli, Andres del Castegno, Barto Joeo di Tommaso, Bramantino bétranal ra Angelico, Perugia, Sodoma, Signorelli, Perozzi, st molt{ alt concaraserd 1a foésté mare Incrate. Tali. I ehema pe Rasftel ca s& Inoreza Ja piotura camerelor atit de ennosoute sub numele de Stanfe. Tulid TT supraveghia cu atenjiune pe lucratorl gt pictor, tf cconducea cu asprime; chiar do la primele trisiturt de peuel ‘lo Urbinatalni, el oongedia nte'un mod desta! de bratal pe Dteimul Perugin, pe Sodoma, gi porunci si se distroga tte ppicturile deja executate de éf fn aoésta parte w palaculul Printe'un simyimént de genorositate gi dv dreptate oe n'a fost Imitat in tot-acuna, Rafael protasta cu energie 9 isbuti s& scape clteva fragmento din Iuerarile Iut Perugia, Sodoma, Peruzai. Purtares Int fia astfel, In acésta imprejurare att do jieniténe pentru amoral proprid al confrafilor se, 08 nick unt hha fio 84 se ures pli Ia sine injaria ficuta talentulut sel, Stanjele, de acum pardsite goniulu Iut Ralael, sunt patea camere de marime gi de dispositiuat diferite; ele sunt cunos- fete sub namele urmétere: Sala Jus Constantin, Sala Sem- naturel, aceea a lut Bliodor, si cea din urmi se nuwnegte ‘Sala Jicendilni Oragulad, Rafael ist Inoepu pieturle t ne- ‘maritore prin Sale Semnaturel. Katé decoratianes po cart sto inchipui pentru aoésta ineapere: pe cet dot pareti matt Dispuia Sfntes-Taine, Sedta din Atona ; tn taneta uel fe restre, Purnasul; de desubt, Alexandru depwnénd manu serisele i Omer in worm, st August tmpedectnd pe amictt Int Virgit @a arde Eneida ; tntro alta Tuneta Forta, Pru denfa, Moderatinnea ; in oslo patra unghiurt ala camera, “Apoton 44 Marsias, Bécatul original, Judecate tui Solomon, “Astronomia, Plafondl oste acoperit de medline, de Sigurt Alegotice, si de Teologia, Filosofia, Poesia 3i Justitia. "Aoest decor, tn inttegal sed, e minunat, gi cine Va védut tun ceas mm I va ita niot o dati; dar spiritele adépate de ‘orodinga vechilor eregtint ai putut s& s» intrebe dacd penta ‘central catolicismatat, dacd tn aoesta regedint a urmayulo ‘Sfintulut Petre, elemental pigin, amintrile paginismute! na focupad cum-a un loc prea mate, Prin ce intimplare singulard Parnasul se isis tnfatigat alaturea cu Dispwta Sfintet- ‘Paine ? xi ce vencat s& fucd aci Marsins gi Apolon? Cit deapeo Seéla din Atewa, cine-xa putes si Inlelégh presenta. Umanistit, Renagtereaintrégh, ameti(l de geniul lat Paton, fT soontead ca po tn premergétor al 1nT Christ, gi amicit Mex Gicilor invocad tot aga de familiar pe Sanctus Plato ca pe ‘Sanctus Augustinus. De aci porniile foriéee ale Tui Savona ola, Pentma a tnjelege pe artitil din acésta epocd «i operile for, trebue negrest ane dicem cd Renasteres nu fa nict de ‘corm o migcare catolicd; ea a.brodat adesea pe textele sfinte cn ooind admirabilé, dar acéstA rina nu mal ere condust do credinga Antichitatea pagina o atrigea; ou dénsa gi printeinge, ca reintra in natord. Umanitatea, cugets Renag oreo, iat perduco titlusile, ea Te chuta gi le gasen In sft rile treogtalul; en era condus sna vada in cretinism de (eo facd a spistafut omeneso, ql Tega de atomct de flosofia Elenilor. , Sn pos Tntrebaren daca Rafael, tinés cum era, cu 0 in: 158 ANALELE ARCHITECTURE stmetinne reald, dar mijloie, eu tito ca avem de Ia ol nigte sonete, gisise singe compesitiamen matea{a a etret armonie © aritarim cu repeziciune, Paroren general osto cela fost ccondus, sti, daca aoésta expresiune nn vé place, conslit Dar do cino? Nogresit, nu trebue st réspondem Jo Iulid I ‘Tablonrile Semnavwret, coropositianea Tor aavanta, domirirea Jor, nu sunt nicl de cum fo temperamental acestut postefioe violent. El ar fi fost capahil st fariseze subiecte Inl Michel Angelo, daca acesta ar ff primit de ta cine-va, far nu lat Rafael. Compositinnile tinind tot-doodata de alegorie si de {storie, acea degtoptare a pagtnismulu, tot acest mare truoat do ément gi de credinje a,esit din capul nul amanist Si fie dre Bombo, Bibbiena. Castiglione, acel gentitom plin de stint si desbvirgit in téte Incrurile? Sa fie Sadolet, Lndovie Canosa din Urbin, Ludovic Conti, seerotarut tat Talia, sa 'T, Inghirami, vechin seoretar al Jai Laurent Magoifient? Nu ee gtie; nicl o iro a timpalal, nict 0 indiserotiune a Jt Vasari S40 a ortotrni alt erpnioar man vonit. s8 no des eopere acta taind, Dispuia Sfter Taine esto prima parte a decoratiumet atacsta de Rafusl, Insinte da 0 tncepe, el stete mult ta fndosla tn privinga dispositiane! gl arangiamentulat acestel soeno; of chiar serise Jul Ariosto ca si esr sfatal; fica ‘desemnuri numerise, din care uncks se vod la Oxfoed, Ia Windsor, la Francfort (Mason! Stonbel), Ia Viena (Colectiunea Albertina), Ia Paris (Coleojianes ducelut d’Anmale Numai cn incetnl el ajmns-n sist roaliseze cagetarea si exeonte acest tablot care dint’ data Ml pane dlasupea tatalor iva- lilor s8i, Deosebese cu ate aocatea po MichslAngela, Na fete Inch tot destvirgit In acdsta. representatiune a trinm- flat definitiy al Biserioet; ort elt do tndrasnot ar fi con coputa, se simte in exeoutiane Gre-care sficinas, pietoral ‘mi poseda inc& perfuct proosdentite treat: deioatit dif critica cfte-va figurt gi peisagin! ficind fondul, Intradeve, fort cit. do mare ar fl feuranzeyen marenta a Disputet Sfntet Taine profi —dacs 0 prefering’ esto permish intre dou asemenca capo Popero—Sesla din Alena Tixista asomenea mat multe desemnnct exeentate pent figure isolata ale aoestet feesos : de pilda, gasim un studi dupa Franante, ale cArul te3surl voia, zugedvind pe Arhimede, sit le reproduca. La Albettina, in Viena, so vodo o figure zimata po un baston, care va doveni Anaxagoras; in sfesit, biblioteca Ambrosiana pnseda cartonal Seales din Alena Dar nici nt sv gdsegte ce-va care st arate o esitatione In arangiamental intregolal. Baoata a fost rladulta dinainte in ‘ite partile se, fatre el, flea “ndoialt, st inspiratoral sot misters, E greg, inteadevér, doa nu admite cd tind artist, fn apropieren tabulor acestor cugetatorl, a tutnlor acastor ‘macgiri al spirtalat omenese, aduna{fntr'an chip att do ‘avant, agedat{ Intro ondine atit de logiot, sina fi fost ccondus de glinia gi do erudifiunea umn nmanist, Ce domi rire! Ce matic linigtita. Im acésta scona admieabila Ce noble gust omenogt! gi dumnezeestt tot-lo-data, gt de ce vin intimé gi radidsh sunt Insuflfite! Nict une care st fe saerifoaté, nict una care st niaibi caracteral ce "este pro- prin. Este o storie complecta a flosofit, i pe ce architectard, ‘maréta reese! Cin a putut Rafael, chiar adimitgnd pe cond cestor, s8 coneép aga de repedo un asemenea tablod, 88 pt frunds aga de ndine in antiohitate? Mister al goniulal. Niet fo data pictorul nu trebuia si depigésca aossta Inaltime la fare se itense dintr'a doua batae din arp ‘Parnaeul, po cate Ta exeontat in urma, este 0 opera ce respirt foriciren gl tineretoa. Omer avind Ia spatele lat pe ‘Virgil, Dante gi alf{ poet, cfnta una din earile poemelor sale Jot Apolon, cate assalté avind ta giurul sed, tn atitudinele cele mat noroeite, Mnselee, tovaragele sal. Intt'an colt, patra pporsonigit necunoscute vorbeso Meet, fara ‘ndoiala, pe cind Safe, gedénd po 0 stincd, 1 asoalta.K tradi ea Safo ar fi eo Tebra cortezand Impetia, amanta prea-bogatulol bancher Agostino Chigi. Posedam cfteva studit facute de Rafuel Pentru aoGsta feso8, un studi pentra Saliope si altal pentra Dante, caro so vode la coleo{iunea Albertina, tn Viena Ca poreche Parnasului, intro alté Ianeta, artistul a tafe gat, gedond po un fel de trepta, Moderafiunea, Forta, Pru- ddenta,fgust genyiise fnoonjurate de gonit intearipagl cart so sbognese si de copit purtind etubleme, Dar pentru ceam arma ‘stenumerimn minnnileacate! alo; tte ait semnnl maestratul, slsuperioritaten ea incontestabila reese straluct prin compa: Zafiune, oind privirilo so ridied asupra plafondulal, Dap ra fciunea lui Rafvel, Iulia TI Mense subiectele mitatogioe oa fear Sodoma decorase central. Co figura soarbida fae els ex pputernicile compositinnl: Teologia, Filosofia, Justitia si Poesia! Tuli I. Ropea. seme CREDITUL DE 29 MILIOANE Printre multele credite supuse aprobanil corpurilor legiuitére tn sesinnea trecuta, col pentru Imbunatatirile necesare girilor mart gi atelierelor din Bucurestt gi lagi, este cel mai important, Acordarea tut so impunea de nevoea absoluté in care so afla administragia cailor fe- rate de a.'si mii localurile gi piefele de exploatare, ate- Jierele ete, devenite insuficiente, de cnd trafical sa marit ‘asa de mult Din expunerea de motive, ce dm mat jos, si repar- tifia creditulnt, se pote aprecia cu inlesnire folosul cal mare co va trag> publicul si administratia cind Léte cele Iucrarl vor fi exocutate. Domnilor Deputati, Necesitatea de a miei actuala gark de Nord & ioeput a op simi in anul 1885 cind, din causa erosterel transporturilor De ofile ndstre ferato, sa constatat eb actstA gard nu inal & {n stare si corespinga nevollor dice ale comerciulut st alo ttafentut de caletor, Deja atunct s' fnjghebst un proiect pentru inflngaren tinel gant de osl6tor! Inteun panct of 0 pots de centeal al oragulul, rmtind ea gara de Nord 8 fle Franeforaata in gard de mérfart.Lipss do banf, sal) tual exact orbind, dorin{a de a fotrebuinta eredtole disponibile fa alts Therar, a fieut ea acest project sa fe fnldtarat. Tn anil de po urma, fafa on desvoltarea din di tn di eros ina a cailor nero ferate, datoita atte famaltie! relativnilor fcomereiale, ct i crearel de numeri lint nou, gara de Non), care deja in 15-3 era ingaficenta, a devenit’ absolut. ne ddestnlatone; a esto asta 0 canst notigiduita de strdganint penten publi, far pentra administratiane motival unor in Enmnnate pagube si a unet griji de toto dicle Patem afirme ch, din causa starcl actualo a acestel gin, tit comercial oft gi Statnl pocd sume invemaata st ca, In Condifiunile fn eati-administratianen este novoita a face br ictal se datoregte namal unet supravegher! neadormite sl ‘inn adevarat norop ed nim avat & fnregistra pind acum cele ‘mal mast nenoroctl. 'Pentra a intemein prin probe afiematiunile de mat sus, vom cia ef, in namendan pettdde ale anulal, urmézd a so Tnedrea fi desedrea peste S00 vagéne de marfurl pe qi in gara de Nord; off din causa insaficientet eailor de garaj sta lipsel de cheari st mogasit Indestalatore, nus» pot desoarca gi In fetrea do ett maximom 180. vagéne ; sunt chiar epoct unde ‘nn nmal c@ tote vagdnele destinate Bucurestilor nu pot fi eseireatetreptat on sosirea lor, dar gara este tit de encom- brat In oft 0 rofusa primirea Tor, opeinda-se, pnd lk ANALELE ARCHITECTURE! 159 Jog tn statinnilesnvecinate, tn ataxt condition, se intcege lesbo’ ch termenela de predare nd mal pot fl reapectate, tar ‘omerciangitsuntnovolt a agepta cu isle mara cel eto xpniat chin din Taunt et; ca consent natarala Sotstel stae de Ineror, so tnobliséa o parts Amportanta 9 ut nostra de vane care, precam eunéeta este dla Aindstastor; aot, cur Sn mimi Ge vagine incdeate eu Indo gt destinnte sate! Buourest sane agdnesisins, find c& acest ragono.trsbueseInapoiate adminstatia- Sir proprivtary a termen fx euty in motive raat, Inapocrt ano poe fos, cle sire ferate sont necontent Spe [samen pentra resi do agement oes Amend, penima. Singuralan 1801. sw urea Ia cien de 2.2 le aa venta unl eapital dp apropet6 000.00 le Trestnlacum ta, acexa demonstration ® Hipset de eco. nome in explontare Ia prob ea iguranta tenor sto ainig ameninat von gotmala ch po cind roguamentele ds" exploatare bliga fra ditnctinne tote calle erate ale TEhrope a face <4 tnstoz eet fra on 2ecominnte tines ‘jungert unui ten Jn stale manevree mlgorie tn dees: ‘die oosirel exo, in gar de Nord, pent as putea efectun Seviefl aint, manevrle ss fe contra tenarlo, tn eft foaato sunt expaoe necontenit nfl stivita, @ «de ajans oa ‘ipa e4aiba nn moment de intenttune penta ot ca Sots prod Tata dar, dn puline envint, marle neajunsusl oe desu waren curiloe (2000 mete patra) 77010 Total. | | EHO OM DE RACORDANE 4 Glue DE CALETORL st a GARE DE AWA et Sagi Cutis, wo oan 4 Macordasea pice de flitrl ou stain Chita 1) Cale feat, coprins terasament, blast. gi traverse, 18.000 m. linia. 670.000 2) Telegeat, ingradist, exproprirt ql diverse . 10800 8) Bod entra cieeulatie trasurilor pe goséua Golesou de14 m. deschidere gi 15 m.lungime__ 125250, ‘Total 250 ANALELE ARCHITHCTUREL 1 Recondaren gre de chittort ex statin ogoyila 41) Cale farata, coprins terasament, balast gt traverse, 11,000 m, Kari 2) Telegrat, tngradie, oxproprier gt diverse 1) Pod pentraolrcoatia trasneilor pe goséua, Golodeu do idm, desehidero gi 15 m. Tungime 1 4) Pod trevind pesto Tinia de racordare a giret de marurl eu statia Chitila 56.000 121.000 96.00 Total... 388250 [MI Baoordaren gre! de eAltart en tala Fart 1) Calo feat, coprins torasament, bafastagil si traverse, 1207 m, liar 95.00, 2) Telegeat, ingridinh, exproprien gi divers. 26.4.0 8) Pod oblic peste Dimboviya gl choiurile Dim: bavitel 81.000 Total. |. 472700 TW. Racordaresgirel do mlrfurl en statin guen Flare 1) Cale forata, eoprina terasament, balast st tra ‘verse in Inngitae de 3.000 mote Tiniarl 298.500 2) Tolograf, Ingradie, exproprert gi diverse 0 8) Pod peste Dimbovita i peste eile racondtad. ara de caldtor! ev statille ChitilagiMogoséia 263.000, 4) Pod pentra circalagia trisurilor pe gossun Basa 5 A160 Total. 835 Resnimind cifrele do mat sus, se vede 8 constrmotianen ‘loue- girl do calétorisi'mafurl vor costa suma de feats addogind 1924.80, prevézti pentra ex proprierea ‘gel de cAlstorl gi pentra sporinen garet do Nord, fAvem un total de 199000 fel Po ling’ girls de cAlétori si de mBrfur, din eredital de 29000000 grmézl a se mat cladi ospelal administestiel con trale 1 etilor forte 91 ately din Bucunegt i Ing. Neoost taten “ospelnial adiministratinnel ‘are abia nevos deaf emonsirata ; oladieea garet de Nord, Im care acést asim histratiane ‘sl re astiedt parte din biourlle sale, a fost ‘constenita xetum 20 de ani, stern plinuits pentra tn porsonal ‘do. maximum 250 impiegati; sta gt fersonalal sdministes ‘lunel centrale ea tntret, procum wa intelt i retéua cailor Ferate; astfel find, 4 fost nevoo de. se inchiis localur pentea diferito bieouri cam, treptet, an parasit gare de Nord [Asticdt chisileplatito pentra acosie Toealuet este de 80,0C0, Jef, iar servicial sufora intireiens st wesjunsort mma dia casa acestel insirdel de binrourl, inceptnd de a eapnl eal (Grivifa pint Ia hotel Mano. Valérea ospetula administrafiunet fete tle 2.300.000; In aeest ospel. a eiral suprafafa cladita ste do 8500 mete, vor fl instalate tote biuroutile admin: Stragiunel eontrale % odllor ferute si voluminésa ef archiva Intra cit priveste atelirele din Tacurestt gi lagi, tie oF! cine e& actnalele atelier ctilor forate Pioute acim 20 dr fant mat mule fn Tem, sunt tn starea cca ma miserabilas de altminteelea, de Ie Inlined Tinilor Strasberg si Oppenheim, ateliere nou nu si facut, si ¢ lesne de priceput of chiar find cesta ateliens ar fin oo mat perfects stare de Sntre- {inere, inet elo n'sr fi Indestalatio pentru numécul locomot Yelor ia vagénelor oe avem. In adevée, om tate 8 parent rnostea este de 31% locomotive ai 74580 vagine, iar tm arma ‘ltimelor comande el va fi de 365 locomotive gi 8.800 va- feone, fn atelioro nm pot faeapea de oft. 39 locomotive Th) vagéne. De aoeen 9e wxplicd ck 20--29 locomotive $i ‘snte de vagone agtepta In permanent ea le vind rindal de intra In ateliere pentea reparafinne, si aoésta tn dauns trailoulut noseru gi a Wenitoiur ctilor néstre ferate, Cereren Gar # une! sume de 310000) pentru atelierele din Boca ej 35 3.00000 let petra ol din Tg ete pe, dein termriata. Preoum ved, comitetal dolugatlor a examinat in den tmgnant acest provct de lege gin intrat in tote detalile pla hiatilor gi devisurile ee sunt justifienren importantel sume c2 Vi ae cere; Im unanimitate’el v8 rogt al vota, pentra ca Tncearea girel centrale, atie do necesira pentru inlesnitea co ‘mereiulot gt sporirea chiar a traffculut C.F. Rai 30 pot fnvepe eft mal curénd ‘Tot odath vé aduoem Ta crmostintt cd, pentra a ajange Ia fo wedactiune mai clash a textnfat Tegel, comitetal delegatior s.vodica, procum se ars mat jos acest text, do re-ce t| Suiparac eh Crfatal tansormare,wpliet fa para de ctlaiort, SerPectso word nn infin etn exat tar pen In {tml eno tone Tog cums pein de ruven, ex foprile neocons nest gant sh nds» pés& cfctuas | PROECT DE LEGE | iat redetl ts ap ape | Ait 3, ~ So declaa de wtatepnblon transforma gi sui de Nowd din Buourge, consratea tse get do cate! Bolerdor din ig Anco Guvetnal esta natorisat a executa acest Irs dup prosctae sire’ do minister Ioraoe publics "Area Lars oe ror exseula pn lettin publics, conform lage do cmmpabitaten tui. Petmenel dk {ftlame ee for poten presents, fk fsa ase rue hx ta pun de jomesnt ht. intrialletrobuincse care se gisexe i far s0| sor pfocara conform are iar materiallo 4 Iaorars cat uso pet ets ant exocuta‘in fay ee vor procure sa com- | {tncta dapi ofertels crrute dela fabri din stretattate, Com | Hiren va fee fare intermetiatoe | Shred Secdathide po arma ministratatInorkelior pa bites an credit xtenorinne de 2.000.001! pena conte Fer tcetor Instat, sepa in 6 a "Ane Din oon eed minister! este nutorint a cba toi ponte ifansforinarn girl de Nord, contraites glee do cates, Facorlatea eeu vaiuale City Mogoysin# Cotrocen, ot {pea do admiistrainne 9 cle fre tomine sl sxpipee: | fe wetean pont ceo Tnorart qi pentra atte din | Bucuresti TS 2BA00 001 ‘Mlizrel din Bocares 10180 Atalierelo din Ing! Ain? ‘Total la. “BUDO Art. 7. — Pentra acoperitea sumet efective do 29.000.000 Jel, vernal este autoreata face o emisiune de ont amor- Libilgy sata face un Impramat sub ortce forma mat avantac fidsdva ga do cuviints ‘Ar. #-"Comptarile aotelejstifieativo pentra cheltaailo acestor lacrrl, 20 vor fnainta Cur(et de compturl, care le va Setfica soparat do colette cheltnei anual sek preotder. — CONCURS INTERNATIONAL PROECTAREA UNEI GAR( CENTRALE LA BUCURESTI CONDITIUNILE CONCURSULUI Dineotiunea generala a ctilor ferate romine public’ un eon: ‘curs international pentra Intocmirea proectelor une gari de ‘ealatori gl unal local pentru administzati, eare urméza a 0 constrai la Baeuregt Prosotele vor fi primite pind Ja 1 Malt (stm) 1903 In 4 fore dapi amiadt; ele vor B adrosato Direotinnet generale a ctilor forate romine. seotia P, gara de Nord, Bacuregti*. Prosctele wor ooprinds : un plan do situatio pe scara de 0001 pe metra; un plan pentru fie care etagid pe seara de 0005 pe metra; o clevatie penten fl-care fagada gi un no- imér de sect neoesare pe scara de 001’ pe meta, ‘Véte desenolo vor fl eotate ou Inger, Provctele vor fi tratato In schita; so va esclude ot-ce Ink inutl Fafadolo vor ft ciramid& aparenta si platra. cioplita Intrebuintarea pietrel cioplite va fl redusa la soclue, eo nice, colar, ramo do us! gi ferestre gi calcne daca sunt, ‘Desenels nu yor fi semnato; ole vor purta numal o devist. ‘Numele antorilor proectulut vor fi trimaso In direotie im ‘acelast timp eu proectele, intron plic inchis gi sgilat care ‘ya puta devisa aleas. Prosotele priimito vor fl Judueute de un jurid. compus din ANALELE ARCHITECTURE! 161 ‘ delegntiune a consilinta do administrate gi din gefi de sex- ‘al edilor ferate omine sub pregedinga ministrula luca silo prblice PPlicarile continind namele autorilor proeetelor, vor fi dese chise dup judeeare, Directiunen acord& tre premiur pentru proectele cele mat bine seudiate; aceste promiur! vor fi distribuite conform de- cisiunet jar ‘Prumial va fl do. 10,000 (dove mit) let; TE de 30,000 (rst ect de mit) ek gil IC de 18,000 (cinctspre-zece amit) lt; pee- T va fi insiceinat en tntocmirea proectulut definitiv de fexrentie gi de dotalid: procum ou mlsurdtorle, pentru suzna fix de 100,000 (aoa sut mi) I Tn eontraotal co se va tacheia pentrn Tntoemirea proectulat dfinitiy, dirwotiunes 's sere’ de acuma dreptal absolut de ‘a preseri tte modifledele gonerale gi do detalit, c= va erede Preto priate vor reine propritaten meine ge ‘Concurentii i pot procura planol terennial i. program ‘icind 0 cetere serviciulut Iucrirlor nol, Hotel Mann, Buca: regi; sail Iegatianile romaine de la Berlin, Braxel, Londra, Pafis, Roma, St-Pettesburg gi Viena, precum gi la consulatele romine din Anvers, Berna, Badaposta, Floronta, Franefort pe Main, Genova, Hamburg, Lipset, Neapole, Statgard, Tu Venstia gi Zorich, PROGRAMUL } INTRODUCERE. Conoursnl are de obleet, tntoomirea proestelor unet gatt penira eiltort sia tnul Ibeal pontra adiministratie, CComanioatin tre ora glignth se va fico mal ou ame prin Balovardul Blisabeta cu care se va lega clea de intrare a aril; noésta fatada do fronte va fi fatada principala a edif elut Concurentii Yor aven si studiezo, 0 data eu prosetelo edifi cielor, dispositia curtilor $i pieelor care vor inconjura eilif- cele $1 pe aocin calf de intrare gl ale etradelor de obes, Aste in eft se objie degajmentul cet mal favorabit esteti- cei. Acsste dispositiun!, procam gi zona do expropriat vor f indicate po planal_ genera Sitnatia gar do calatoe! gi directa linilor de intraro, ind cate po planul alatneat, vor 8 obsereate In mod viguros. Cladiren administrayir pote fl Incorporata gari de caator! de asemenca, daca concurentil vor gsi cA © preferabil, vor putea provede pentru administratio ocladire soparata stunt fn apropiere de gara de eatator GARA DE CALATORT Gara de elton! se va compune dinte'un corp central, des- tinat plocaet catatrilr gi din dou’ aripe, care vor fi ameng- ‘geate penten sosirea cdlatorilor, pentra diferite servilt ale ‘esploatait, pentru poste st pentru saltnele regalo Departatea Intro cole dou’ aripe ale olan, va fi de 108 m, Spatinl Iter va fi aonperit cu o garpant’ motalica comp in tet Inere fn semi-eore. In interioal hall, se va constrmi tun peron de 153. do largime fn fata corpulut central yi pero- uri de cit 680 m. frgime in fata calor dou’ aripe, ‘So va amenagea sub acesto poronurt, galerit de servicid, ‘pentra luminatnl earara se va prevede In trotuaree peront tilor, spatiuel scoperite cu plact de sticlt transparenta, ‘Nivelal peronurilor vafila 8°50 d'asupra terenulur natural, caro va floonsiderat ox orizootal. tele grape din care se va compane elidirea eilatori- Jor sunt aritato act mal jos. Sova Ingrji ca si se provads pentru tte birourile un numér sufleient de latrin. PARTERUL a) Corpul contrat Serviia eltorior 9 bagugels 1 plecare 1) Arion sting 1. Byirea cdlitorilr si bagagelor sosite pe jumataten stingd a linielor | 2, Posturile de pompier! gi de agent de politi. 23. Atelierele telegrafice. 4. Dependintole servicclor gat. 5, Sala de agteptare pontea saldnelo regal ©) ania dept achabtite tatotor gi bngagelor sso yo jumstatendréptt | 2 Dependinge ale serviciulat de exploatare 8, Sorvicinl postal 1M, RTAGIUL INT 4) Corp cent! 1. Servicial calitorilor In plecare. | 2 Comisariatal do polio si sorvicial de detinut 2 Arion singh 1. Byiewaelatrilor sosith 2. Seevioit do alo gar & Saldnele regal © Ar deta 1. Hszea edlatorlor ssi. 2 Sovicele expat Servic! postal lDOTLAEA ETAGH SAU PAYILAONE ANEXE easints Difritelepiese din enre va tbs 20 comyue fe-care din grapele enumerate mat sus gt supralas lor aprosimativa vor 8 urmatarele 1. ranrER | 2) Corpal central Servis citron gi bagegson Is pero 1. Dous-speeseoe ghigeur entra distibata iltelor, ica trol pentru elas int, toi pentru clasa a dous gi suse pen- | fra. lasa tea, 2 Tnegistrace s ntizeabagagelor eu patra higenr cel | patin. | 3, Difte chiogeut pentru trimoteroa talegeamelor gi se | sorilor, pentra vindore do dior st tutun. | 4 Asoensére pentru editor infty sa botna 1. Bizon do informatit de 20 mp. eu 0 sal de 40 m. pe pentru confectionate biletale comandate gun ghiged pon fru disteibuee lon, ‘6. Comisaral de politic 1 Post do hamalt do 100m. p. 8 Deposit de bagage, de 100m, p. ool putin. 9, Cabinet do toaleta 10. Lari 11, Ode do porta. Pontsn disteinuitea biletlor i ftepistraren hagagelor, se va putea utilis galeria do sub peronal corpulu eontral, are va ave 108 m. longime. Bagagelo vor fnseate In otaginl {nud oa ajatorl ascensérelor agate ta galeria corp cen- | tral in capa fesohmt paron de hagoa Peele No. 8,0, 1011 vor robust formeze un singur sarap. Acceso plestor 1, 2,8, 4,0, 6, 8, 9, 10 gi 11 trebue se leanicios gi pe et posibi ANALELE ARCHITECTUREL Cornunicatia oatitorlor ou primal etagi se va face pe une sia mat mute seis larg gt comode, 1) Apa stings ‘ira ltortr i Dagagolo sie pe umétaten singh Tnielor 4 Sala pentru distributia bagagslor loose, 200 m. p. 2 Sala penten bagagele snpnse a vamuire, 100 m. p 8, Biroi. pentm amploiatal tasdrcinat cu primires. recip selor de bagage, 2 m. p. 4. Biroul vami, 30 m. p. 5. Bitoul acoisetor, 201 m. p 6. Sala de ateptare pentea peninele care aghép etltort si pontra ititorit care gt agtépe® bagagele, 150-m. p. 47. Saln pentru consemnarea basagelorsosite, 150 m. p 8. Conservarea obieotlor gisite gi doposital iagagelor ne- roclamate, 60'm.p. 4 Cabinet de toaleta eu amenagemente pentmn baebier gl Dt pentru barbatt i feet 10. Latrine 11, Odae de portar. ost de pomplert agent de poe 412, Post de pompiet, 60 m. P 18, Post de ngontt de polite, 40 m. p. Atal tategraio 14, Biroul gefitat atetinrala, 20m. pc 45, Atsierat telegrafio, 160 m. p 436. Magasio pentru materiatal mstrant de fabricate, 80 m. p. 17. Magusio pentra material telegrafie mare, 200 m, p. 418. Magasie pentru aparatele fabricate, 200 m. p : Dependinsle serviilr git 19. Lampagerie, 6) mp 20, Magazie do teal, 200m. p. Bagagele vor fi scohorite cu ascensére speciale agedate in capal peronurilor do bagage, in galeria corpulut exntea ‘vests bagage vor putea fi remisate in galeria aipi sting. CCtorit se vor scobort pe o scar larg gi comoda agent oft se péte mal aprépo do exteemitaten peronalut eorpulat central Sala No.2 va fl m comanicatie directs ou birouile No. 4 iNo. 6, Camerile No.7, 8, 9,10 gi 11 vor fice un grop ca tora No. 8 va fl agodata’alatar! de tnctperiloportarua Magazin de bagage si cabinstelo de toalett dela sosre vor f pe elt s» pote mal fm cominicatie directa en eameile analige provédnte pentma plecare;— numa, tn acest ens, acest sal vor avea intel separate, tna care va da in corpal elddirit Aestinate sosirit qi alta im conpal destinat pled Camerile No. 12 gi 18 vor avea o oSmunicare directs. §1 specialé cu primal etagii, eare va cgi ln etagit oft se pote ral aprope de biroal rovisoeular telegrafic. No, 19120 vor aves couunicare direct eu etagial tm apro- piere de magazia pornoor © Arips drepts rirenetltorior et bagegelar sai pe juméaten dept s inkelor Aceleayl tnciport eu aceloagt observatit ea pentma aripa stings. Dependinlesericslr explostiit 4. Patra grupe compuse fe-care de 0 maznzie de 200 m. p. salta do 20 m. p, 3 Servet poetat 2 Sala dS pagt perdusl pentra public, 150 m. p 8, Biro pentra primirea corespondentit, 40 m. p. 4. Birod pentru distributia eorespondenti, 40 rp. 5, Sala pentra clasarea corespondentif, 150 m. p 6. Camera factorlor, 50 ma. p. 7. Lampageria, 2m, p. 8 Magazio, 80 m. p. Fie care din grupele de la No, 1, vor avea © comunicatie special on serviciul de exploatare de care depind, ‘Servicinl pentrn publical venind din oFag se va face prin: ‘ean antrot dind direct tn strad. Finetionart do la partor vor comunion, cn cet de Ie etagit printr’o scar. spectala in serviciul. poster ‘Transporinl corespondentit pogtale, do Ia partor Ia etagia ‘se va fuoe_prin ascensére; transportal coresponden{if trent Jt la localal pogtet © va face printeun tunel consteuit sub init gt perpendicnlar lor, ca ascensorit specialf agezati pe fle ‘ear peron de bagage. Seva faco comunicatie direct Intre birourile No. 3 gi 4 i sala pagilor pert. Sala No. 5 va fi in oofnunicare directa en strada, ou bi rourile No, 8 gi 4 st cu tunelal eitat mat sus M. PRINUL ETAGIU 4) Corpal central Servsil cilatclor care. pled Sala de astoptare de ckasa tnt. >. Salt de agteptare do clnsa & dows, Sala de asteptare de clusa a treia. . Restaurant pentra clasa Inti gi a doua, Restanrant penta clasa a treis. 6. Un birot pentru telefon i pentru corespondenta. tele: sgafo-postala, 80 m. p. 7. Odaia portaruut ‘Comiariatal de polite gl servieil arestailor 8, Biroul comisarult, 80 1m. p. 9. Anticamera, 20 m. p. 10. Un vorp de garda pentra 12 6ment 11. O sala de arest pentru 15 éraent Salelo No.1, 2, 4,5, 6 7 vor avea esir directo pe peron, Rostanrantul gi bufotal vor aven offi, bucatari, spalstort, ‘comers de servicit. i magacii de provisitg} de bauturl, do ‘dimenait proportionale acelora ale restaurantulul, — dispuse ‘astfel ca si fe Iesnicidse servicinlni gi ok s8 asigare In mod ‘complet cerintole de hygion’ si Introtinere. Grupa comisariatntni de polite gi al aastantilor, va comu nlca en parterul prin 0 seara spociala. 2) Aripe tings oir eltariir co tonese Se va prevede Ia sosire, eget Ing gi comode petra ca ton, Ia extremitatoa peronulut central, tn dreptal searilor de ccomunieatie inte etagin gi parter Sarvielle grt Serviciul migedret . Sof de statie, 30 m. p. Snb-ef do stato, 25 mp 3. Seeretariatal staginnel, 80 m. p Migoarea, 50 m. p. Personalul tremula, |. Telegeafal, 100 10. p- . Revisoral telegrafulat, 40 mp. Corespondenta, 30 m. p. Magazie, 60 m. p. chipamental trenusilor, 89m. p. Magacia pernslor, 150 m. p. ‘Magazia caselor de far ambulante, 144 m. p. Servicil revise! vaginclor ‘Set revisor, 30 mp. Revisor, 20 m. p. Magazie de scale i mio material, 26 m. p. 0m. p ANALBLE: ARCHITECTUREL 168 Servisial medial 16, Cabinetal doctoralut, 26 m. p. 17, Sala de agteptare, 50 m. p. 18. Sala consulta, 40-m. p, 19. Infirmeria, 20 m, p, 20. Farmacia, 35 m. p. Birourilo No. 1, 2 8, gi5 vor avea opin dineote po peran Dirourilo No. 4 gi 6-vor comnnica direct intra ele, Salele No, 18 gi 17 vor avea ert directe pe peron. B de dorit ex birow rilo't gis comunico diteot inte ele 6) Aria droanea rlresektaritr salt Acelengl observatiunt oa pentru atipa sting ‘Servic exploatarit Divisiatasotiner 1. Sef de divisie, 30m. p Sub get de divisie, 25 m. p Sala de agteptare comund, 20 m. p. Casa gi magazia caselor defor n ghigen do plat, 30 m. p. Comptarile si situations, 50 m. p Comptabilitates materialulut, 60 m. p. Birod technic, 60 m. p. Registratura si archivele, 90 m. p. Magazio do instruments, 3 a p 10, Servitors, 20 m. p, Apartament seeervat Acelagl ca cel precedent. napectin tenia Inspeotoraltraetinnel, 20 m.p. Sabinspectoral tractinnel, 25 m. p. Sala de asteptare comun’, 30 mp. 24. Controlor, 30 m. p. 25, Biron! controlulu,gefilbiroulut gi 12 fanetionar, 78. , 26. Registratura g archivele, 30 m. p, Servitor, 207m, p Tnapetin mig Inspootora, 80 m. p Sabvinspectort dowd camere do 25 m. p. Sala do agteptare comund la tref, 30m. p Cantrolort, 30 mp. Rovisia rapértelor de pareurs, 30 m. p, Seorotariat gi registeare, 30 m. p. Archivelo, 25 m_p. ‘Sorvitorl, 20 mp, ‘Servici postal Directoraloflcintut, 30 m. p. ‘Seevicial ambalangil, 48 mp. Servilul tranaitula, 80m. p. Sala archivel, 36 mp. Corpal de gard, 48 m. p. Inspectors, 30 m. p. Cancelaria inspect, 40 m. p. Camera de repacs a fanctionarilor, 60 m. p Telefon, 25 m. p. IML AL, DOILEA ETAGIU SAU PAVILIONE ANEXE Locuinge 1. Sef de gard : 4 camere, 0 sufzagerie, 0 bucatarie si 0 pivnita 2. Subsgeff de gard : Dow’ Toouine compust fe care din ‘ret oamere, o sufrageric, o bucatarie gi o pinta 3, Fuoefionarit migedrit gi casiorit : 8 locuinys eompuse fie care din trel camere, o buedtario si o pivnita 4. Funelionarit transitulid eu mare vilesa gi functionarit 21 22, 2 Seeeeses BESSESE fae 164 ANALELE ARCHITECTURE insarcinafs ew corespondenta ¢b supraveghiarea caselor de dant: 4 loouinte compase fie care din dows eamere, 0 buck ‘avis gio pivniga 5, Inspectorul migearit «4 camere, 0 sufragers, 0 baci vo, 0 camara si o pivnit&. 6, Dons locuinte de reserva, Ia fel ou avela al inspectorulut 7. Controlorul: % oamere, 0 sali go mincare, 0 bucdtatie sho pivnita 8, Soreitorul inspect: 0 camerd gl bucitiie. Se va avea in grije & provode Intrino pontru fle-care din ceste locuints sat de un seevioid comun pentra mai multe slit ele, APARTAMENTUL REGAL ripe singh Pater 41. Dous salt do agteptare, 2 Vestecr 3. Cabinet de toaleta pentrn suit 4 Lateine, Primal stagia ‘5, On mare salon de teoeptie. 6 Un mie salon. 7, Sala do mineare ou offi. 1, Dou’ eabineto de toaleta. 9, Latrine, : LOCALUL ADMINISTRATIEL Servciele vor f clasate duph dviscle urmatire nora a 4. Direotin.gonorala Ea == 480 mp. 2 Secretar dieectt generale enue 4, Servicinl migeaeit 2, Serviiul traotianel 4, Servicil ateliorelor owura c 1. Sorvieat Intrenet! sf lurillor Divisina ss 1214 m. p. Divisia : E 10 Divisia e 2. Sorvicul contencios 8, Locuinta intendentulat ‘onuea D ‘Secvicinl comercial (afar de piv) ‘Servioiul comptabilitatil generale . ‘Servicil economatulut Servicinl medical Looninta. portarulat onuea 4, Tmprimeria 2 Prosa antografca. . . « 8, Birou! de Incercast si analise 4 Mazoul Z & Magazin generals a archivolor 6. Magazia archive qi serviciulal comercial 7, Pivnita teraurulut 3 valoilor 8, Loouints, portaralut onuea F 4, CaldaM gi magint ex abusl ‘ + 800m. p. 2 Calorifer gf magazie do combustibit 200 3. Locuinta meeanieulul sys 100 4, Locninta foehistutal ae 100 : 700m. P- 1m grapa E salele No. 3 gi 4'so vor gasi in comnnicatie les- ‘iciGsd ¢u servieiul economatulut de are depinde; No. 1, 2 15 vor fl tn comunicatielesniciésA eu servicial personalual No. 6 cu servicinl comercial, No. 7 cu serviinl comptablitait ‘generale gi calorieral va avea-;coos fall pentri personatal intendenti. Latrinsle neoesare so vor prevede pentra t6te servicisle, ‘Tote birourile vor f bine luminate. Sova monagen comonicati lesnicidee intro gfit do sorvieit ‘i directorul general. « Mesolo de Iuern alo functionarilor trebuese indicato tn pla nal cltdirt. Téte planurile vor fi cotate ox ingijine. Salita prea mari pot i factionato tn maf multe sale continue. Suprafele aproximative ale hiroarilor gi numérul functo- natilor co trobue si coprind& fe-care, sunt enuméate act zal joa Z In acésta enumerare tote grupele si tte divisete gi sub di visielo edficiniat sunt clasate dupa legitarile de servic) op ‘exist Infre ele; dect trebue tint compt la redactarea pro cotoor. oRUPA A 4. Diecta general ‘ a) Servictal contrat | © Biota f 1 Cabinetal divetorn: | 1. Obiblioteod gio sala Jah general s6°> | de oonferin pentru 2, Cabinetal sub ditee- 40 perséne 120-8 toralut general. . 350 3. Salt de agteptare as ccomunk . - an ret 41, Q sala p, consi. 40%* 2, Seoretariatal eons 1 Liitagiante tat oer 1, Sala deticitayt. . 50% | 8. Cancel. consiiutat_ 30% 2. Sala de agteptare . 350» | Suprafata totala,” 490" 2 Serviielpersonalat Seereteratal 7. Eapeditia gonerala 4, Anticamera <2. 25 4. Soft serviciulut | paseler 90 2.0 sala do agteptare | Biront general al 8 Spe de serve. m4 registraturel . . . OP 4 Biroul_ personatulut 9. Biroul gonoral al si permisiunilor, 10 archivelor apr fonetionart... . gg» | 10. Biron! i magasi ©. Biroal intriilor, 7 | mol general al ar- fanotiona soex | chivelor ‘0m 6. Biroal comptabili- 11. Biroul intendentit. 95% tar... dee | 12.Camera servitoror dom Sapeafuga totala BIO onus 1 Serial migesit 9) Servicia! contd 1) Soeretarate tropa 1. Seoretaral gue 4. Safal do sorvicit . 90%: 2, Sala de agteptare . 437 | 3. Serviteit 40" 2. Rogistratun. .. 5IS> 6) Sala pent wo sud- ‘eof de servicia . 25> 9 Contra! casotor “1. Sef do birot gt 15 fanetionari. . . . 965% 2 Sula pontra archive telative la caso. 420% © Broa! manipulatsor 31 ro. mefeler A. Sef de biroa. «30m 2 0 sali pentru 30 fonctionari. . . 189% 2) Statistica 4, Salt pentru 8 funo fonart = bine 2. Sala de doson «+ 25%” I) Sata pentru wen ub- ‘of te servicin . . 250% 1) Servietatcontead 4. Sefal serviciulul. . 2. Serve teustnnet ANALELE ARCHITECTUREL 165 4 Controtul vagoaneioe : ‘oRUPA ¢ 1. Saf do Dito gi 9 4, Srvigal tnretnerit qi Ierilor fanotionaet ‘oer DIVISIA 4 8) Servint eontral 1. Sefil serviciulut. . 40" 2, Sala do agtoptare - 25» 3. Cinet eamere de 25 ‘m. p. pentru aubgeft 2. Biroti do destinayie a vagénelor, 4 func- fionm. - 2am 4) Comptabitiaton ieideties ame | nad tare oregepedeiaa Sire fenfa si compta- : “Greet atria | 1. Sef de biroa special. 259 1. Un biroa de 60°" | 2. Corespondenta gi sta- a tetas hepa 8, Birvol registraturit. so" 1. Sofdo sectizne . 20% | 4. arohivela i caselo 2 Subsef gi contro: de baat = Soe Jorul servicinlu tele- 5. Biroal ordonantte srafo-postal silor Ooee. 6. Blroul verifcaritor . Gimp 7. Material init. _ gue 8.» consuimati, 60m» ©) Comptarte materiatainr | ‘1. Spalitor si vestier . 21" TE do tired gi 28 10. Magint doscria . 2ame 9 Riou technic 1. Sef de birot. . age» ‘Dou’ sal do-45m, p, pentru yet do sootio ome 8, Done salt de deson a Sem.p.. ‘Tome 4. Archivolo- si mage | ae de planus 5. Sala modelelor Birou! sommatetor gi at Inenerril actor 4. Sef do bio 2. Birot techno 8, Birott contrat 4 Magrail de modelo, ‘conservati gi archie vole | Suprafaia totale Ta fi %.Douésitipentmenb- | fanetionart. DIVistA B seftdeservicit. . 50” | 1) Serra! cent © Compeatitiates 4 Serviterit dime | 1. Sof do binod gi 10 2 Sala de agteptare . 25% | 2 Funetionari.. | aoe> Breaees fonetionart Gime |, Subslit do servicia 5 Vestierp. bo, do. 200» 1. Sofa ieoulat 3f 5 @ camer) ‘ums | 4. Sepvitort idem idem, 3500 funetionart. . . . aime © Birou tracjeo | 4. Camera servitorilr, 25" 2 Registratora si 4 1.§efde biroa.. ben | 5. Vestier 089 1 Biro technic fapotionnet ain | 2 Sala pentru 4 ing 1 servtartnd =| ASHE debiroa O50 3. Archivele ove | nental trictinnet . 32%» | 1, seonetar gone | 2 Salé pontra 4 ing 4 Comptabiiaten, un 8.Sald de desen gi 2 Sala pentra S fine. | meget 10g ff do birod sf 12 Mora. eee | Gonaat agen | 3 Sala'do fuera pen- fonotionart tae | Suprafaya tole TGOORF | 9, Registratura . . . dome | tu IO inginert. . Some 5 Servint stalerslor 4 Archivele analat ca | 4 Sal de dosen pen: 2) Seevicil central |e) Boul statist rent Sah |e Seu neato 4. af do servicin 2060. aia ete ©) Bitoot materia loon pen B Gala do aqteptare ater | 9 Stf ie biog «= Ome | 9 Biron zs tru 10 desenatort gon 8. Dowé oators pontra ma, | Sef do biroa i 4 6, Magazia probelor da pentrutzfunctionaet 7” | finetinart Fie subseft ee | materiale de con 4. Cumera servitorlor | = 2. Confectia gl expedi | structie sala de eee | Rateurselar pentra fia coktelor.... 2065 | thowan ae Heed tion, worn |Z funtionert « «7% | 9, Coservaren nate | 7 Sain. conmaiailor Se esses 9 raat rv fragt | mentor. «see | ene pe ct ee Congorvarea plame- | Sin aa! enamine 1-§efdo birod «sues | lor onl eauaaae tae ee sfag | % SK penta 6 no. | ot camo | tae nso Ae 2 Salé pentru 9 fano- [ee i | 1. Sef de biroa gi 2 a- | 8. Vestier one Re cen | © nk pei 8 fine recat. * | 9. Servitort | | | aa re sore | 3, Patina... 25ee | Sapna ti + fnetionat. . . 24"— |g) Brrout materialaiay gf | eee | eoperapnton foomot Stor 4) Servint central |-2. Trot camere penta @ Birou! tecino | | MM c+ | 1 Setde bit... 2 4, Sofa ervcinfal.. Soe” | “ingnerigett.« . Bee Ztagtas 2Rogistratamsimopa. | Sala deatepane ster | 3. Tre sl de Tacra ca eng pe eee 8.Doud stilt pentea | pontra 4 inginet, Pllotocn «sos Gum® | Sfunctioact,..-. der | subsefi do servicin ame | flooare.... . . OOeR 8.0 sald de donen pow: 8.Comanda materia. | Sarvitort pee | 4, Sala de dosen pen- ‘em wn sibel de bi TwL.5 fanetjonart_. 30% | ty sServita tacte tem 4 desenntort. . 32" rod glfangqionar 14082. Supraaja total e==* | 1. Sef boat techno 25% | 5, Conservar, planer 2b=* 8, Sala de heliografie ANALELE ARCHITECTURE! 166 6. Conseevarea instru: i un ajutor «oer rmentalor. «95 2, Rogistratura, 8 0 7, Salade inooreat ma- pistt 30m terialele ase | 3 Seful ooeepondentit 258% (Gali bine Inminata & Sorviciul expat sexpusl Ia sé) . 26° ‘Dockurtor 9, Sala de. consultatt ‘pentru persdnclecari | 1. ful servcinat ex ‘vin si examinezo | ploatdit rr prosotelo do Inert 2. Biroul de toegis * sodse tm licitaie . 30% | tare al explostait, a0" 10, Vester aier | a Archivelo . . - . 250 4. Servitort 2m» 9 gists BInstramentele «254% 4. Gofal comptabititatit Snprafata totale. 72850 2. Sorviial contencowsiat 1. Sef de servicia. . 30"* | vicid, 8 fanctionast z=” 2, Sala do agtoptaro 7. Tnnvgistensea = BOM 8, Subset de sorvicin 258" | 8 Archivele vecht. . 25" 4. Sef de birot gi 4 a 9 Magazinul actelor ‘Yooatt (4 perséne) | do proprietato ake 5. Camora servitorilor | 10 tocings potaranat20e 6.Canoelarin do. ser ‘Total. BURP 8. Locuinfaintendentata 4, Looninta anal intendent 2000 Ere Suprafafa total onura D 2. Servical comercial gademeat a0 | 1.50 as vot @ peuataguss are | “itenenn tone Cane cevtoror aes | 2dr wai ee 1) Controlel traficutat inter 1. 6 de binoa si 13 aes fmetionaet. <= ™ | 1. Sef de bird gf OL «) Tait restate fimctionart. 192° fet dobiron . «goer | 2. Archivele im 2 Sala de 6 funotionari 36> 3, Sali pentra 12 fane- fionart 7 9 Docomplart i taxe erodiate » | AeSef do bod si 34 ‘p ranvoires sige gt | mHOOAL = «B10 tribes inpeimatlor| eee 1. Fubriearea si distri- ae Tow» | 1.Sala de clasare . . 80™ 2, Deposit de impri- mato Bue 8, Deposit debilete. 30% 6) Subset do servicia 1. Dons sal 20 1 Controle tracate local 1. Sf do biroi gi 60 fanotionari. . - 500" 2. Docamente din anal ‘eurent 1008, Sub sol: 8, Deposit penta fae bricaten biletelor 4. Archivele entra ht 20imn Suprafata. totala BOII® oe» 2. Servisal eomptabistiis generale 1) Serviela} contrat A. Sef de servicia . . 300% 2 Sali de agteptare. . 25 4, Camera serviterlor. 99" 2) Seerotariatal 41, Seoretarul » ote 2 Registratura .., 30%0 3, Corespondenta gi ex- poditia. . 30-0 4.Archivele <<. 60mm 9 Compabititaton 1. Sofa comptabilitagi 25 fimetionnel .150=" 2, Archivele, 2m 14) Sub-gef de oerieit 2 ©) Casa generals 1, Casiria general 2, Ghiged, + BB 8. Comptabilit caset- 50" 4. Casio primitor . - 75% 5, Casier platitor, 10 fonotionarl.. - . 60=# 6.Ghigen de plays. . 20 Roa Hebidtior | 1. Subgef de sorvicia =» 2, Sef comptabil. . . 20" | a. Emisionea manda ‘lor, 6 fanotionari. 26" 4. Emiskunoalistelor de | plata apnntamente- Jor, 10 fanc(ionart 4 penslanilr gi aga Oe eater Fa me 1. Sef de birot si 5 fonotionact . . 4006", ‘Total 870" ‘3. Servite seonomatatat 1) Serviial contrat Sef de servieia . . Soe> Sala do agtoptare . 25 Camera servitorilo, 30” Sala pentra un sub- ef 5. Idem, idem, idem « 1) suertariet 1, Seoretar eu 6 func: tionart ©) Compeabititaten 1. Sef do biros 2 Sala pentrn 6 fone font 8, Sala pontra 8 fune- ‘tonari pee 4. Sal de agteptare 5. Camera pentra 3 fanctionari 6.Camert pentra 3 fanctionari Bier |. tet prmptsee | “ita | 1. Sef do birot gi 8 fanetionart © Broa do pene | ager de biroa si 2 es! 4} fanotionart ‘Boe 2. Sala pentra 7 fano- flonart + ben Idem, idem, idem | 45> 4 Vestibat . aber Suprafia totala, 662 4 Servs medal 4.Cabinetal medicata: wet. Boe 2, Sala do consultait 25» 2B. Sala de agteptare . 25" 4 Cabinetu! medicula 5. Koonin iroonsoriptit. - oe" | “5. Sain de consotiagit | .medimta cio: ther 20% Te soxiptit 6, Farmacia, portaral Supratia total nurs &, Limprimeria 41, Cancel. imprimeret 0» 2. Sala do composite. i= 4. Deposit de serisor) simaterial . sume 3. Sala de corecturt . 40% ‘Total sopratija BO 2 Presa aatogeatt 1.Saladeluora. . 100" | 3. Cancelaria Bose 2, Sala de spalat. ple 4. Deposit de pivteo si tle cms mater 1008. Suprafafa tot Ta 4. Biroat de Snoreist xi anaixe 1. Sef do birod st bi- 6, Dopositul archivelor Dlioteca aise | genoral. ‘6008 2, Troi siltdeanalisa .90" | 7. Deposital archivelor 3. Deposit de materiale 30» | de servicin comer- 4. Sala de tncerca f- cial = 20)" sicn come | 8, Pivnita valorilor ¢ Suprafata total 20 | tesnural one 5, Museu 150" | 9.Toouingaportarufat 10)"" nua F 1. Cae gi camera de de combustibil . . 200" asin, ane» ea 4. Loe, fochistulat . 100" 2, Calorifer gi deposit 8, Loeninga mecan. . 10067 tteee ANALELE ARCHITECTURE! ARIPA STANGA DE SOSIRE ANUL IIE — No. 9 gi 10 con pentra. bagagae Peron pentra eatatore™ Peron pentra bagage. 4 < c ie es iF} 0 a a o fc ° 0 ———— Peron pentra all . = Peron pentra eave Devon pentre bai Peron pentra calatort sb ARIPA DREAPTA DE SOSIRE DUPE ZIARE O RENASTERE IN PICTURA Tot aceia care de departe sad de aprépe fin de pic turd, amatori a0 artist, pervengi al aquarelet, ai pastelet (gonache), sai a uleiului, a0 urmat eu interes campania fined neterminatd, sustinuta in favérea crearel unut labo- ratorid, destinat a pume un termen fraudelor ce sai dleprins a intreprinde asupra colorilor neguyatort putin scrupulost Tnteresul ce aceia pérta lucrurilor privitére la arta lor, {iva indemna far indoiala a urmri eu aceias! atentiune curiésa tentativa a unui diplomat stréin, eare se pare ci a reconistituit procedeurile maestrilor vechi, si carea dat picturit in uleio o teribila Jovitura in folosul picturit eu apa (on detrempe). Acest diplomat, edruf recenta conferinga a semna- lato ziarsl fEvenement, este d-nu baron de Peralta, consilier la Stuttgard al legayiunet Austriaca Gu tte ed jubind artele, el la urmat eursurile Ate- tierulut Julian, ca noul ambasador al Engliteret, lordul Dufierin. D. de Peralta ins se tice, et este cu téte acestea vn artist distns Isbit de inconveniengele ce presintd pictura in ule, el Sa ocupat de doué-zeet de ani a cauta in vecht seripte inedite secretul technicet vechilor maestri, si ajotat de cunogtingele sale in chimie, erede ed a resolvat problema sail cel pufin cd s'a apropiat in descol de resultat In arma conferingei pe care a facuto la ambasada Austro-Ungara d. de Peralta a instalat iotr'un pavilion alipitotelulut ambasadet, o expositie de tablouri datorite penelului mal multor pictor! frances, executatedupé pro- cedeul s80. Aci incadrate ia verdéta unel sere, sunt reu- nite cite-va studit vigurése ale lui Carol Duran, ale fl Bonat, ale lui Detaille, de Charlemont, de Besnard ete Tn acest decor, am gisit pe d.de Peralta ia timpul ind wn artist 'g executa portretl Diplomatul Austriac este un om de talie nalet, eu barba carunté, ochiul vin ica iluminat, vorbeste forte corect franjuzeste eu putin accent italian, En profital de omental cind pictorul a lasat pe modelul séit si se repauze, pentru a intreba pe acesta, pe ce baze este stax bilit procedeu! sen — . ‘Acid. de Peralta intra in explicayion technice care wad local aci si despre care_mé multumese a indica con lusiunile.

    You might also like