ICS 91.120.25 ASR SR EN 1998-6 Noiembrie 2006 STANDARD ROMAN Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur Partea 6: Turnuri, piloni si coguri Eurocod 8: Design of structures for earthquake resistance. Part 6: Towers, masts and chimneys Eurocod 8: Calcul des structures pour leur résistance aux séismes. Partie 6: Tours, mats et cheminées APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 decembrie 2005 Standardul european EN 1998-6:2005 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 1998-6:2005 This standard is identical with the European Standard EN 1998-6:2005 La présente norme est identique 4 la Norme européenne EN 1998-6:2005 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Directia Standardizare: Tel, +40 21 310 17 30, +4021 310 43 08, +40 21 312.47 44, Fax: +40 2131558 70 Directia Pubicati - Serv. Vanzari/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +4021 312.94 88 Serviciul Redactie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74 @ASRO — Reproducerea sau utlizarea integrala sau partialé a prezentului standard in orice publicati si prin orice procedeu (electronic, mecanic, folocopiere, microflmare etc.) este interzisé daca nu exista acordul scris al ASRO Ref: SR EN 1998-6:2005 Editia 4 by imkobra for Docs Tartents,Ro - Knowledge Overdose Pag. 1 of 48Preambul national Acest standard reprezinta versiunea roman a textului in limba engleza a standardului european EN 1998-6:2005. Standardul european EN 1998-6:2005 a fost adoptat la 15 decembrie 2005 prin nota de confirmare care este inlocuité de prezenta traducere. Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire si standardele romane este prezentata fn anexa national by imkobrefor Docs Torrengp Ro - Knowledge Overdose Pag. 20f 48STANDARD EUROPEAN EN 1998-6 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM lunie 2005 ICS 91.120.25 Tnlocuieste ENV 1998-3:1996 Versiunea romana Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur Partea 6: Turnuri, piloni si coguri Eurocod 8: Design of Eurocod 8: Calcul des Eurocod 8: Auslegung von structures for earthquake structures pour leur résistance Bauwerken gegen Erdbeben - resistance - Part 6: Towers, aux séismes - Partie 6: Tours, Teil 6: Turme, Maste und masts and chimneys mats et cheminées Schomsteine Acest standard reprezinté versiunea romana a standardului european EN 1998-6:2005. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard european a fost aprobat de CEN la 25 aprilie 2005. Membrii CEN sunt obligati s& respecte regulamentul intern CEN/CENELEC care stipuleaza conditile in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare a standardului european. Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe bazé de cerere catre Secretariatul Central sau oricare membru CEN. Acest standard european exist in trei versiuni oficiale (engleza, franceza, germana). O versiune in oricare alta limba, realizata sub traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationalé si notificarea Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmaitoarele tari: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE, European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fir Normung Centru de Management ue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles ©2005 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma gin orice mod —_-Ref.: EN 1998-6:2005 RO sunt rezervate in lumea Intreaga membrilor national CEN by imkobra for Docs Tartents,Ro - Knowledge Overdose Pag. 30f 48SR EN 1998-6:2005 Cuprins pagina Preambul... 4 1 Generalitati 7 4.1 Domeniu de aplicare 7 1.2 Referinte normative 7 1.3 Ipoteze. 8 1.4 Deosebirea dintre principii si reguli de aplicare 8 1.5 Termeni si definiti. - 8 15.4 Termeni generali si definiti 8 152 Termeni gi definitii suplimentare folosite in EN 1998-6 8 4.6 Simboluri 9 1.61 Generalitat - c 9 16.2 ‘Simboluri suplimentare folosite in EN 1998-6 nnn on 1.7 Unitati SL 9 2 Gerinte de performanté si criterii de conformitate 10 24 Criteriifundamentale 10 2.2 — Criterii de conformitate nmin ‘ pare seentersuctaers ete) 2241 Fundatti . 10 222 Starea limita ultima a 10 223 Starea de lmitare a degredérior 10 3 Aetiune seismica "1 24) | Definirea ecpunil S61SMICE jnscsntoendstinacsnriusinantennenntaiainvstatmninnasarnneeinstl 3.2 Spectru de raspuns elastic M1 3.3 Spectru de calcul . : 1 3.4 Reprezentare time-history 4 3.5 Componente cu perioade lungi ale miscarii terenului intr-un punct dat 4 3.6 Componente ale migcéiriiterenului 12 4 Proiectarea turnurilor, pilonilor si cogurilor rezistente la cutremur 13 4.1 Clase de important gi factori de importantas 13 4.2 Reguli de modelare si ipoteze. 13 424 Numa de grade de libertate 13 422 Mase 14 423 Rigiditate 14 424 Amortizare. 15 425 Interactiune sol - structura 15 4.3 Metode de analiza 15 434 Metode aplicabile. 15 432 Metoda forte’ laterale: 16 43.24 Generalitati - ones ee elo 4322 Forte seismice - sens soe snnntnnnnsenneeee 433 Analz8 multi-modal cu utlizarea spectrului de réspuns 16 44 — Grupati ale efectelor componentelor actiunii seismice 17 4.5 Grupari ale actiunii seismice cu alte actiuni 47 46 Deplasati.. 17 by imkobrefor Docs Torrengp Ro - Knowledge Overdose Pag, 40f 4847 474 472 473 474 475 476 477 478 48 49 4.10 4.101 4.10.2 5 54 52 53 53.4 532 54 55 64 62 6.21 622 623 6.24 63 64 m7 72 73 74 75 76 17 a4 82 83 84 SR EN 1998-6:2005 Verificari ale securitati Starea limité ultima Conditia de rezistenta a elementelor structurale Efecte de ordinul 2 Rezistenta imbinarilor Stabiltate Condit de ductiitate si de disipare a energiei Fundatii a Ancoraje si piese de fixare Efecte termice. Stare de limitare a degradarilor. Factor de comportare Generalitati : Valotle factorului de modificare k Reguli specifice pentru cosuri de beton armat Domeniu de aplicare Proiectare pentru 0 comportare disipativa Detalierea armatu Armatura minima (verticalai sau orizontala) ‘Armatura minima in jurul golurilor. Reguli speciale de analiza si proiectare... Starea de limitare a degradarilor Reguli speciale pentru coguri de ote! Proiectare pentru o comportare disipativa Materiale Generalitati : Propritati mecarioe ale ofelurior carbon pentru construct Proprietatile mecanice ale otelurilor inoxidabile Imbinari Starea de limitare a degradarilor Starea limita ultima... Reguil speciele pent turnuri de ofl. Domeniu de aplicare Proiectare pentru 0 comportare disipativa Materiale Proiectarea tumurilor cu contravantuiri concentric Reguli speciale pentru proiectarea turnurilor de bumps electric Starea de limitare a degradarilor.. Ate reguli speciale de proiectare Reguli speciale pentru pilonii ancorati. Domeniu de aplicare Cerinte specifice pentru calcul si proiectare Materiale... - Starea de lmitare a degradrio by imkobre for Docs Torrengp Ro - Knowledge Overdose 7 7 AT 18 18 18 19 19 19 19 19 20 20 22 21 24 21 22 22 23 23 23 25 25 25 25 BRBR 28 nat a7 ar a7 2 2T 228 28 30 31 34 =o] 231 32 Pag. Sof 48SR EN 1998-6:2005 Preambul Acest standard european EN 1998-6, Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur; Partea 6: Tururi, piloni si coguri, a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 250 -Eurocoduri Structurale”, al cdrui secretariat este detinut de BSI. Comitetul Tehnic CEN/TC 250 este responsabil de toate eurocodurile structurale. Acest standard european trebuie sa primeasca statutul de standard national fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana cel tarziu in decembrie 2005, si standardele nationale in contradictie cu acesta trebuie anulate pana cel tarziu in martie 2010. Acest document inlocuieste ENV 1998-3:1996 Conform regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele nationale de standardizare din urmatoarele tari sunt obligate sa aplice acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cena, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria Istoricul programului de eurocoduri In 1975, Comisia Comunitatii Europene a decis demararea. baza articolului 95 al tratatului, a unui program de actiune in domeniul constructilor. Obiectivul programului era eliminarea barierelor tehnice in schimburile comerciale si armonizarea specificatillor tehnice. Tn cadrul acestui program de actiune, comisia a luat initiativa stabiliii unui ansamblu de reguli tehnice armonizate pentru proiectarea constructilor care, in prima etapa, trebuiau sa reprezinte o alternativa reglementarile nationale in vigoare gi, in final, s& le Inlocuiasca Timp de cincisprezece ani, comisia a coordonat, cu ajutorul unui Comitet Director aleatuit din reprezentantii statelor membre, dezvoltarea programului eurocodurilor, fapt ce a condus la aparitia primei generatii de coduri europene in anii 1980. in 1989, comisia si statele membre ale Uniunii Europene si ale Asociafiei Europene a Liberului ‘Schimb — AELS - au decis, pe baza unui acord” intre Comisie si CEN, s& transfere la CEN printr-o serie de mandate, pregatirea si publicarea eurocodurilor, cu scopul de a le da mn viitor statutul de standard european (EN). Acesta stabileste de fapt o legaturé intre eurocoduri si toate directivele consiliului_ siisau decizille comisiel privind standarde europene (de exemplu Directiva Consiliului 89/106/CEE privind produsele pentru constructii - DPC — si Directivele Consiliului 93/37/CEE, 92/50/CEE si 89/440/CEE privind lucrari si servicii publice, ca si directivele echivalente ale AELS destinate sé functioneze pe piata interna). Programul eurocodurilor pentru structuri cuprinde urmatoarele standarde, fiecare find in general cconstituit din mai multe par EN 1990 Eurocod Bazele proiectari structurilor EN 1991 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor EN 1992 Eurocod 2: _ Proiectarea structurilor de beton EN 1993 Eurocod 3: —_Proiectarea structurilor de metal EN 1994 Eurocod 4: _ Proiectarea structurilor mixte de ofel si beton EN 1995 Eurocod 5: — Proiectarea structurilor de lemn EN 1996 Eurocod 6: _ Proiectarea structurilor de zidarie EN 1997 Eurocod 7: _ Proiectarea geotehnica EN 1998 Eurocod 8: —_Proiectarea structurilor pentru rezistenta seismic EN 1999 Euroced 9: —_Proiectarea structurilor de aluminiu Acord intre Comisia Comunitatii Europene gi Comitetul European de Standardizare (CEN) privind elaborarea de Eurocoduri pentru proiectarea cladirilor gi lucrari de inginerie civilé (BC/CEN/03/89), by imkobrefor Docs Torrenp Ro - Knowledge Overdose Pag. 6 of 48SR EN 1998-6:2005 Standardele eurocod recunosc responsabiltatea autoritailor de reglementare din fiecare stat membru i protejeaza drepturile acestora de a stabili la nivelul lor national valor relative ale problemelor privind reglementarile de siguranta care difera de la un stat la altul Statut si domeniu de aplicare al eurocodurilor Statele membre ale UE si ale AELS recunosc c& eurocodurile servesc ca standarde de referin(a pentru urmatoarele utilizari: — mijloc de a proba conformitatea constructilor si a lucrarilor ingineresti cu cerintele esentiale din Directiva Consiliului 89/106/CEE, in particular cu Cerinta Esentiala nr.1 — Stabilitatea gi rezistenta mecanica ~ si Cerinta Esentiala nr. 2 - Securitatea in caz de incendiu; — ca baz de specificatii pentru contractarea lucrarilor de construct $i a servicillor tehnice asociate; — ca.un cadru de specificatii tehnice armonizate pentru produsele de constructii (EN si ATE). Eurocodurile, in masura in care se refer la lucrarile de constructii in sine, au o relatie directa cu documentele interpretative” cu referire la articolul 12 al DPC, chiar daca sunt de natura diferita de standardele de produse armonizate®’, in consecinta aspectele tehnice care rezulta din lucrarile de elaborare a eurocodurilor trebuie sa fie luate in considerare de o maniera adecvata de catre comitetele tehnice CEN si/sau de c&tre grupurile EOTA care elaboreaza standarde de produs, in masura unei complete compatibiltafi a acestor specificatii tehnice cu eurocodurile Standardele eurocoduri fumnizeaza reguli comune de proiectare structuralé pentru caloulul intregii structuri, si produselor componente de naturd traditional sau inovatoare. Formele neobignuite constructive sau de conceptie care nu sunt cuprinse in specificatii obliga in asemenea cazuri proiectantul sa apeleze la specialist Standarde nationale care adopta eurocoduri Standardele nationale care adopt eurocoduri trebuie sA cuprinda intregul text al eurocodurilor (inclusiv toate anexele), asa cum a fost publicat de CEN, acest text putand fi precedat de o pagina nationala de titluri si de un preambul national gi urmate si de o anexa nationala.. ‘Anexa national poate sa contina doar informatii privind parametri nedefiniti in eurocod in alegerea eurocodului national determinati insa ca parametri determinati la nivel national, care sunt utilzati in proiectarea cladirilor si lucrarilor ingineresti pentru constructi in tarile respective, si se referd la: = valori ale coeficientlor parfiali si/sau clase pentru care eurocodul prevede alternative nationale; - valori care se pot utiliza in cazul in care eurocodul nu furnizeaza valoarea parametrului si indica numai simbolul acestuia; - date specifice {arii respective (geografice, climatice etc.), ca de exemplu harta de zonare pentru incdrcarea data de zipad: - procedura care trebuie utilizata atunci cénd eurocodul prezinta proceduri alternative Poate s& conjina de asemenea 2) Conform articolului 3.3 al DPC, Prescrptile esentiale (CE) ® Conform articolului 12 al DPC (Directiva Consiliului 89/106/CEE) documentele interpretative trebuie: a) SA prezinte o forma concreta pentru Prescripile esentiale armonizéndu-se tehnologia si bazele tehnice, indicandu-se acolo unde este necesar, clasele sau nivelul pentru fiecare cerint. b) Sa indice metodele de corelare a acestor clase sau niveluri ale Prescriptilr cu specificat ‘exemplu metoda de calcul $i incercare, reguli tehnice pentru proiectare, ete. ©) SA serveasca drept referinta pentru stabilrea standardelor armonizate si ghidurilor pentru agremente tehnice armonizate. Eurocodurile , de facto, joacdi un rol similar pentru Cerinta Esentialé CE1 si pentru 0 parte din CE2 tehnice, de by imkobre for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 7 of 48SR EN 1998-6:2005 = decizii de aplicare a anexelor informative si - _teferiri la informatii complementare non contradictorii, pentru a ajuta utilizatorul la aplicarea eurocodului Legatura dintre eurocoduri si specificafiile tehnice armonizate (EN si ATE) pentru produse Este necesar sa existe 0 coerenta in cea ce priveste specificatiile tehnice armonizate pentru produsele de constructii si regulile tehnice pentru lucrarile de constructii 4”. Pe langa aceasta, orice informatie referitoare la eurocoduri, care insoteste marcajul CE pentru produsele de constructii, trebuie sé mentioneze clar parametrii determinati la nivel national care au fost luati in considerare, Informatii adit ionale specifice EN 1998-6 Pentru proiectarea structurilor din regiuni seismice, prevederile acestui standard trebuie aplicate impreuna cu prevederile altor eurocoduri relevante. In particular, prevederile acestui standard completeaza pe cele din Eurocod 3, Partea 3-1 “Turnuri si piloni” $i Partea 3-2 “Coguri”, care nu acopera cerintele speciale pentru proiectarea seismica. Anexa nationala la EN 1998-6 Locurile in care trebuie s& apara optiunile nationale sunt indicate prin note. Standardul national care implementeaza EN 1998-6 trebuie s4 cuprinda o anexé nationala care sa contina valorile pentru toti parametrii determinati la nivel national utilzati in proiectare in tara respectiva. Optiunea nationala este ceruta in urmatoarele sectiuni Referinte Subiect 1.4(2) ‘Anexe informative A, B, C, D, E siF. 3.4(1) Conditile in care componenta de rotatie a migc&rii pamantului trebuie luata in considerare. 3.5(2) Factorul de limitare inferioara, /# a valorilor spectrale de proiectare, daca studile specifice amplasamentului au fost realizate vizand in mod special continutul perioadelor lungi ale migcatii seismice. 4.4(6)P Factorii de important pentru piloni, turnuri si cosuri 43.2.1(2) Conditile detaliate, suplimentare fata de cele din 4.3.2.1(2), pentru aplicarea metodei de calcul a fortelor laterale. 47.2(1)P Factorii partiali pentru materiale. 4.9(4) Factorul de reducere v pentru deplasari, la starea limita de limitare a avarillor. 4 Ase vedea Art.3.3 gi Art.12 din DPC, cat si clauzele 4.2, 4.3.1, 4.3.2 si 5.2 ale DI. by imkobre for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. Bof 48SR EN 1998-6:2005 1 Generalitati 14 Domeniu de aplicare (1) Domeniul de aplicare al Eurocod 8 este definit in EN 1998-1:2004, 1.1.1 iar domeniul de aplicare acestui standard este definit de la (2) pana la (4). Partile aditionale ale eurocodului 8 sunt indicate in EN 1998-1:2004, 1.1.3, (2) EN 1998-6 stabileste cerintele, criterile si regulile pentru proiectarea structurilor inalte, zvelte: turnuri, inclusiv turnuri de clopot, turnuri de acces, turnuri pentru antene radio si TV, piloni, coguri (inclusiv cosuri industriale independente) si faruri. Prevederi suplimentare specifice betonului armat si cosurilor metalice sunt prezentate in sectiunile 5 si respectiv 6. Prevederi suplimentare specifice turnurilor metalice si pilonilor metalici ancorati sunt prezentate in sectiunile 7 si respectiv 8. Sunt prezentate, de asemenea, cerinte privind elementele nestructurale, cum ar fi antenele, materialul de cptusire a cosurilor de fum si pentru alte echipamente, NOTA 1 - Anexa informativa A prevede recomandari si informa pentru analiza dinamicai liniard care ia in considerare componentele de rotatie ale miscarit pamantuli. NOTA 2 - Anexa informativa B prevede recomandari si informatii pentru amortizarea modal jn calculul modal cu specu de rspuns, NOTA 3 - Anexa informativa C prevede informaii despre interactiunea sol-structura si recomandari pentru calculul dinamic liniar care ia in considerare aceasta interactiune. NOTA 4 - Anexa informativa D prevede informatii suplimentare si recomandari referitoare la numarul de grade de libertate si numarul de moduri de vibratie de consideral in calcul NOTA 5 - Anexa informativa E oferd informatii si recomandari pentru proiectarea seismic s cosurilor de fum din zidai. NOTA 6 - Anexa informativa F ofera informa suplimentare pentru performanta seismica si proiectarea turnurilor de transport al electrcitai (3) Aceste prevederi nu se aplica turnurilor de racire gi structurilor marine. (4) Pentru turnurile care sustin rezervoare se aplica EN 1998-4 1.2. Referinte normative 1.24 Utilizare (1)P__Acest standard european incorporeaza prin referiri datate sau nedatate, prevederi din alte publicati. Aceste referinte normative sunt citate in locurile corespunzatoare din text iar publicatille sunt listate ulterior. Pentru referirile datate, amendamentele sau revizuirile ulterioare ale acestor publicati se aplicd acestui standard european numai cand sunt incorporate in el prin amendamente sau revizuiri. Pentru referirle nedatate se aplicd ultima editie @ publicatiei referte (inclusiv amendamentele). 1.2.2 Referinte normative generale (1) Se aplica 1.2.1 din EN 1998-1:2004. 1.2.3 Referinte normative pentru turnuti, piloni si cosuri (1) EN 1998-6 incorporeaza alte referinte normative citate in locurile corespunzaitoare din text. Ele sunt enumerate mai jos: EN 1990 Basis of structural design — Annex A3: Application for towers and masts. EN 1992-1-1 Design of conorete structures ~ General rules and rules for buildings EN 1992-1-2 Design of concrete structures ~ Structural fire design by imkobre for Docs Torrengs Ro - Knowledge Overdose Pag. 90f 48SR EN 1998-6:2005 EN 1993-1-1 Design of steel structures — General rules and rules for buildings EN 1993-1-2 Design of steel structures — Structural fire design EN 1993-1-4 Design of steel structures — Stainless stee! EN 1993-1-5 Design of steel structures — Plated structural elements EN 1993-1-6 Design of steel structures ~ Strength and stability of shell structures. EN 1993-1-8 Design of steel structures — Design of joints EN 1993-1-10 Design of steel structures — Selection of material for fracture toughness and through thickness properties EN 1993-1-11 Design of steel structures — Design of structures with tension components made of steel EN 1993-3-1 Design of steel structures — Towers and masts EN 1993-3-2 Design of steel structures - Chimneys EN 1994-1-1 Design of composite steel and concrete structures — General rules and rules for buildings EN 1994-1-2 Design of composite steel and concrete structures ~ Structural fire design EN 1998-1 Design of structures for earthquake resistance - General rules, seismic actions and rules for buildings EN 1998-5 Design of structures for earthquake resistance ~ Foundations, retaining structures and geotechnical aspects, EN 1998-2 Design of structures for earthquake resistance — Bridges EN 13084-2 Free-standing chimneys — Concrete chimneys EN 13084-7 Free-standing chimneys — Product specification of cylindrical steel fabrications for use in single-wall steel chimneys and steel liners. 1.3 Ipoteze (1)P_— Se aplicd ipotezele generale din EN 1990:2002, 1.3 gi EN 1998-1:2004, 1.3(2)P. 1.4 Deosebirea dintre principii si reguli de aplicare (1) Se aplicd EN 19902002, 1.4 1.5 Termeni si definitii 1.5.1 Termeni generali si de (1) Se aplicd EN 1998-1:2004, 1.5.1 si 1.5.2 (2) Se aplica definitile din EN 1993-3-1, 1.5 si EN 1993-3-2, 1.5 turn de ung! turn de transport al electricitati utlizat acolo unde linia igi schimba directia cu mai mult de 3° in plan. El suporta aceleasi feluri de incarcari ca si turnul tangent by imkobrefor Docs Torrengg Ro - Knowledge Overdose Pag. 100f 48SR EN 1998-6:2005 turnuri de capat (denumite si tumuri de ancorare) turn de transport al electricitatii capabile sé preia tractiunile de capat de la toate firele de pe o parte, suplimentar fata de incdrcarile verticale si transversale. turn tangent turn de transport al electricitati folosit acolo unde linia de cablu este dreapta sau nu depaseste un unghi de 3° in plan. El suporta inc&rcari verticale, o incarcare transversala dintr-o tractiune unghiulara a firelor, o incarcare longitudinala datorata inegalitatii deschiderilor si fortele din operatia de intindere a firelor sau ruperea unui fr. are telescopica imbinare intre elemente tubulare fra flange, diametrul interior al unuia fiind egal cu diametrul exterior al celuilalt turn de transport al electricitatii turn utilizat pentru a sustine cablurile de transport al electricitafii cu tensiune inalta sau joasa. turnuri cu zabrele turnurile la care imbinérile nu sunt proiectate sa reziste la momentele plastice ale elementelor cuplate 1.6 Simboluri 1.64 (1) Se aplic&d EN 1998-1:2004, 1.6.1 si 1.6.2. (2) Pentru usurina utilizarii, simbolurile suplimentare, folosite in legatura cu proiectarea seismica a tumurilor, pilonilor gi cogurilor, sunt definite in text acolo unde apar. Totusi, suplimentar, simbolurile care apar cel mai des, folosite in EN 1998-6 sunt listate gi definite in 1.6.2. 1.6.2 _ Simboluri suplimentare folosite in EN 1998-6 Enq modul de elasticitate echivalent; M masa modalé efectiva pentru modul de vibratie f; R raport intre momentul maxim in resortul unui oscilator avand rotatia ca singur grad de libertate si momentul de rotatie de inertie raportat la axa de rotatie. Diagrama de variatie a lui R" cu perioada de vibratie proprie este spectrul de raspuns de rotatie; R’,,R',,R’._ spectru de rspuns de rotatie in jurul axelor x, y gi z, in rad/s”; y greutatea unitara a cablului; ° efortul de intindere in cablu; 3 raportul de amortizare modala echivalenté a modului j. 1.7 Unitati S.1. (1)P_— Se aplic& EN 1998-1:2004, 1.7(1)P. (2) Se aplicd EN 1998-1:2004, 1.7(2). by imkobre for Docs Torrentg Ro - Knowledge Overdose Pag. 11 of 48SR EN 1998-6:2005 2 Cerinte de performanta gi criterii de conformitate 24 Criterii fundamentale (1)P__ Pentru tipurile de structuri tratate in acest eurocod, se aplicd cerinta de neprabusire din EN 1998-1:2004, 2.1(1)P, pentru a proteja siguranta oamenilor, cladirile invecinate si faciltatile adiacente. (2)P__ Pentru tipurile de structuri tratate in acest eurocod, se aplicd cerinta de limitare a degradarilor din EN 1998-1:2004, 2.1(1)P, pentru a mentine continuitatea activitafii uzinelor, a industrillor si a sistemelor de comunicatie, in cazul cutremurelor. (3)P_—Cerinta de limitare a degradéirilor se referdi la actiunea seismica cu probabilitatea de depaisire mai mare decat cea a actiunii seismice de proiectare. Structura trebuie proiectatd si realizata pentru a face fata acestei actiuni, fara degradari si limitarea utilizarii, costul degradérilor find evaluat in raport cu efectele asupra echipamentului pe care Tl sustine cladirea si asupra limitarii utilizarii datorate intreruperii operarii faclittilor. (4) In cazul seismicitatii reduse, aga cum se defineste in EN 1998-1:2004, 2.2.1(3) si 3.2.1(4), cerintele fundamentale pot fi satisfécute prin proiectarea structurii pentru o situatie seismicd de proiectare nedisipativa, neludnd in considerare disiparea histeretica de energie si neglijand regulile acestui eurocod care se refera in mod special la capacitatea de disipare de energie. In acest caz, factorul de comportare care ia in considerare suprarezistenta nu trebuie sd fie mai mare de 1,5 (a se vedea EN 1998-1:2004, 2.2.2(2)), 2.2 Criterli de conformitate 2.24 Fundatii (1)P_ Fundatiile trebuie proiectate conform EN 1998-5 2.2.2 Starea limita ultima (1) Se aplic’ EN 1998-1:2004, 2.2.2. 2.2.3 Starea de limitare a degradarilor (1) Inabsenta unei cerinte specifice a beneficiarului, se aplica regulile specificate la 4.9, pentru a se asigura c& degradarile considerate inacceptabile la aceasta stare limita vor fi prevenite la structura, la elementele nestructurale $i la echipamentele instalate. Deformatiile limita sunt stabilite in raport ou actiunea seismica avand o probabilitate de aparitie mai mare decat actiunea seismica de proiectare, in concordant cu EN 1998-1:2004, 2.1(1)P. (2) jin absenta unor precautii speciale, acest eurocod nu are prevederi specifice pentru protectia contra avarilor echipamentelor si a elementelor nestructurale sub actiunea seismicd, aga cum se defineste in EN 1998-1:2004, 2.1(1)P. by imkobra for Docs TorregyRo - Knowledge Overdose Pag. 120f 48SR EN 1998-6:2005 3 Actiune seismica 3.1 Def mice irea actiunii s« (1) Suplimentar faté de componentele de translatie ale migcarii seismice, definite in EN 1998-1:2004, 3.2.2 si 3.2.3, componenta de rotatie a migc&rii terenului trebuie Iuata in considerare pentru structurile inalte din regiunile cu seismicitate mare. NOTA 1 - Condifjile in care componenta de rotalie a migcarii terenului trebuie luata in considerare intr-o fara, se vor gasi in anexa nationala. Condifjile recomandate sunt structurile mai inalte de 80 m in regiuni unde produsul a, depaigeste 0,259, NOTA 2- Anexa informativa A oferd o metoda posibila pentru definirea componentelor de rotatie a migcari_ si asigura indrumarea pentru luarea lor in considerare in calcul 3.2 Spectru de rdspuns ela (1) Spectrul de rspuns elastic in termeni de acceleratie este definit In EN 1998-1:2004, 3.2.2.2 pentru componentele orizontale de transiatie si in EN 1998-1:2004, 3.2.2.3 pentru componenta verticala de translatie. 3.3. Spectru de calcul (1) Spectrul de caloul este definit in EN 1998-1:2004, 3.2.2.5. Valoarea factorului de comportare, q reflect, suplimentar fata de capacitatea de disipare histereticd a structuri, influenta amortizéri vascoase care este diferité de 5 %, deoarece include si amortizarea datorati interactiunii sol - structura (a se vedea EN 1998-1:2004, 2.2.2(2), 3.3.3.5(2) gi (3)) (2) Pentru tumuri, piloni si coguri, in functie de sectiunea transversalé @ componentelor, poate fi adecvat proiectarea pentru o comportare elastica pana la starea limita ultima. In acest caz, factorul q nu trebuie s& depageasca valoarea 1,5. (3) Ca oalternativa la (2), proiectarea pentru 0 comportare elastica se poate baza pe spectrul de raspuns elastic cu q = 1,0 si pe valori ale amortizéiri alese corespunzator pentru situatia particulara considerata, in concordanta cu 4.2.4. 3.4 Reprezentare time-history (1) EN 1998-1:2004, 3.2.2.5 se aplica la reprezentarea actiunii seismice in termeni de variatie In timp a acceleratiei. In cazul componentelor de rotatie ale miscarii terenului, acceleratille de rotatie se utilizeaza pur si simplu, in locul celor de translatie. (2) __ Vatiatile in timp independente trebuie utiizate pentru oricare doua componente ciferite ale migcarii terenului (inclusiv componentele de rotatie si translatie). 3.5 Componente cu perioade lungi ale migcarii terenului intr-un punct dat (1) Tumut, pilonii gi cosurile de fum sunt adeseori sensibile la componentele cu perioade |ungi ale migc&rii terenului, Terenurile slabe sau conditile topografice particulare pot provoca o amplificare neobisnuit de mare a componentelor cu perioade lungi ale miscarii terenului. Aceast amplificare poate fi luata in considerare in mod adecvat. NOTA - In EN 1998-5:2004, 4.2.2 si EN 1996-1:2004, 3.1.2 se oferd indrumari pentru evalvarea tipului de sol cu scopul de a determina spectrul adecvat terenulu, Indrumariie in cazul in care ampliicarea topografica a migcari poate fi semnifcatva sunt prezentate in anexa informativa A din EN 1998-5:2004 (2) Acolo unde s-au efectuat studii specifice amplasamentului, cu teferire speciala la componentele cu perioade lungi ale migcdiii terenuleu, sunt adecvate valori mai mici ale factorului din expresia (3.16) a EN 1998-1:2004. by imkobra for Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 13 0f 48SR EN 1998-6:2005 NOTA - Valoarea care se atribuie lui pentru a f ulllzala int-o tard, in cazurlle tn care s-au efectuat studi specifice amplasamentului cu refer speciala la componentele cu perioade lungi ale miscari terenul, pot fi comandata pentru intrun asomenea caz este 0.1 gasite tn anexa sa national. Valoarea 36 — Componente ale migcarii terenului (1) Cele doua componente orizontale si componenta verticala trebuie considerate ca actionand simuttan, (2) Atunci cnd sunt luate in calcul, componentele de rotatie trebuie considerate ca actionand simultan cu componentele de transiatie by imkobre for Docs TorrenigRo - Knowledge Overdose Pag. 1401 48SR EN 1998-6:2005 4 Proiectarea turnurilor, pilonilor gi cogurilor rezistente la cutremur 4.1 Clase de important si factori de importanta (1)P_ Tumurile, pilonii si cosurile sunt ciasificate in patru clase de importanta, in functie de importanta consecintelor prabusirii sau avarillor asupra securitatii publice si a protectiei civile, in perioada imediat urmétoare de dupa seism, precum si in functie de importanta consecintelor sociale si economice ale prabusirilor sau avariilor. (2) Definitile claselor de importanta sunt prezentate in tabelul 4.1 Tabelul 4.1 - Clase de important pentru turnuri, piloni si coguri Clasa de important 1 ‘Tumuri, piloni sau cosuri de important minora pentru securitatea publica u ‘Tumuri, ploni sau cosuri care nu aparlin claselor |, ll sau IV a ‘Tumuri, ploni sau coguri a caror prabusire poate afecta cladirile invecinate sau zone cu posibile aglomerari de oameni ‘Tumuri, ploni sau coguri a caror integritate este de importanta vitalé pentru menfinerea Vv operajionala a servicilor de protectie civil (sisteme de alimentare cu apa, uzine electrice, telecomunicatil, spitale). (3) _ Factorul de importanta y = 1,0 este asociat cu evenimentul seismic care are perioada de revenire de referin{a indicata in EN 1998-1:2004, 3.2.1(3) (4)P_ Valoarea lui y; pentru clasa de importanta II trebuie s& fie prin definitie egal cu 1,0. (5)P__Clasele de importanta sunt caracterizate de factori de importanta y, diferiti, aga cum este desoris in EN 1998-1:2004, 2.1(3). NOTA - Valonile care se atibuie lui y, pentru afi utizate int-o tard pot fi gst in anexa national. Valorie lu y otf diferite pentru zone seismice diferte ale ri, in functie de condiile de hazard seismic gi de considerentole de securitate publica (a se vedea nota din EN 1998-1:2004, 2.1(4)). Valorile recomandate pentru y, pentru clasele de importanta |, II sau IV sunt egale cu 0.8, 1.2 si respectiv 1.4. 4.2 Reguli de modelare si ipoteze 4.2.1 Numar de grade de libertate (1) Modelul matematic trebuie: - sia in considerare rigiditatea de rotatie si translatie a fundatiei; - _ s includa suficiente grade de libertate (si masele asociate) pentru a determina raspunsul oricarui element structural semnificativ, echipament sau adaos; - 88 includa rigiditatea cablurilor sau a ancorajelor, - 88 ia in considerare deplasarile relative ale reazemelor echipamentelor sau ale maginilor (de exemplu, interacliunea dintre un strat izolant si tubul exterior al unui cos); - sia in considerare interactiunea conductelor, reazemele structurale aplicate la exterior, tnoarcdii hidrodinamice (ambele efecte adecvate ale masei si rigiditati. (2) Modelele linillor de transport al electricitati trebuie sai fie reprezentative pentru intreaga linie. Ca un minimum, cel putin trei turnuri consecutive trebuie incluse in model, pentru ca masa si figiditatea cablului sa fie reprezentative pentru condifile turnului central. (3) __ Modelele dinamice ale turnurilor de clopot trebuie s& ia In considerare oscilatiile clopotelor, daca masa clopotelor este semnificativa in raport cu aceia a varfului turnului de clopot. by imkobre for Docs Torrente - Knowledge Overdose Pag. 15 0f 48SR EN 1998-6:2005 422 Mase (1) _ Discretizarea maselor modelului trebuie sa fie reprezentativa pentru distributia efectelor inertiale ale actiunii seismice. In cazul unei discretizari grosiere a maselor de translatie, inertile de rotatie trebuie atribuite gradelor de libertate de rotatie corespunzatoare. (2)P _ Masele trebuie sa includa toate parle permanente, accesorii, conducte, izolatii, orice praf sau cenusa ce aderd la suprafaté, finisaje, céptuseli (inclusiv orice efecte pe termen scurt sau lung ale fluidelor sau umezelii asupra densitatii cAptugelii) si echipamente, Trebuie luata in considerare valoarea permanenta a masei structurii sau partile permanente etc. valorile cvasi permanente ale masei echipamentelor, incarcarea din gheata sau zépada si valoarea cvasi permanenté a incarcari fixata pe platforme (considerata pentru intretinere si echipamente temporare), (3)P_— Coeficientii grupairii, yes introdusi in EN 1998-1:2004, 3.2.4(2)P, expresia (3.17), pentru calculul efectelor inertiale ale actiunii seismice trebuie luati egali cu coeficientii grupairii yx pentru valorile cvasi permanente ale actiunii variabile q, ca in EN 1990:2002, anexa A3. (4)P_ Masa cablurilor si a ancorajelor trebuie inclusé in model. (5) Daca masa cablului sau a ancorajului este semnificativa in raport cu aceea a turnului sau a pilonului, cablul sau ancorajul trebuie modelat ca o masa concentrata a sistemului. (6) Masa efectiva totala a partii scufundate a tumului de acces trebuie luata egala cu suma: - _ masei reale a putului turului (fara considerarea flotabilitatii), - _ masei de apa posibil inchisa in turn (turnuri cu cavitate), - _ masei aditionale de apa antrenata din exterior. NOTA - In absenja unui calcul riguios, masa adiionala de apa anlrenaté din exterior se poate estima tn concordant eu anexa informativa F din EN 1998-2:2005, 423° Rigi itate (1) La elementele din beton, proprietatile de rigiditate trebuie evaluate Iuand in considerare efectul fisurarii. Daca proiectarea se bazeaza pe o valoare a factorului q mai mare decat 1, cu spectrul de proiectare corespunzator, aceste proprietati de rigiditate trebuie sa corespunda cu initierea curgeri 3 pot fi determinate in conformitate cu EN 1998-1:2004, 4.3.1(6) si (7). Daca proiectarea se bazeaza pe 0 valoare q = 1 si spectrul de raspuns elastic sau reprezentare corespunzatoare a variatiei in timp a migcarii terenului, rigiditatea elementelor de beton trebuie calculaté pe baza proprietatilor sectiunii transversale fisurate, care sunt in concordanté cu nivelul efortului sub actiunea seismica. (2) La cogurile metalice, respectiv de beton, trebuie Iuat in considerare efectul temperaturi ridicate asupra rigiditatii si rezistentei otelului sau ale betonului armat. (3) Daca se modeleaza cablul ca un singur resort pe toaté lungimea sa, in locul unei serii de mase conectate prin resoarte, rigiditatea resortului unic trebuie sa {ind seama de curbura cablului. Aceasta se poate realiza prin folosirea urmatorului modul de elasticitate echivalent: a 4) caer 1420" p Ro in care: Esq este modulul de elasticitate echivalent, y este greutatea unitara a cablului, inclusiv incarcarea din gheata pe cablu in situatia seismica de proiectare, @ este efortul de intindere in cablu, by imkobra for Docs TorreniyRo - Knowledge Overdose Pag. 16 of 48SR EN 1998-6:2005 I este lungimea cablului, E, este modulul de elasticitate al materialului cablului (4) Pentru cablurile alcdtuite din fire sau sdrme infésurate, E, este in general mai mic decat modulul de elasticitate E al unei singure corzi. in absenta unei date specifice de la producdttor, trebuie aplicata urmatoarea reducere’ os* B (4.2) E in care este unghiul de infagurare al unei singure corzi, (5) __ Daca preincrcarea cablului este astfel incat curbura este negljabild, sau daca tumul este mai mic de 40 m, atunci cablul poate fi modelat ca un resort liniar. NOTA - Masa cablului trebuie luatd in intregime, in conformitate cu 4.2.2(4)P. 42.4 Amortizare (1) Daca calculul este facut in conformitate cu 3.3(3), pe baza spectrului de réspuns elastic din EN 1998-1:2004, 3.2.2.2, se poate lua o amortizare vascoasa diferita de 5 %. in acest caz se poate face un calcul pe baza spectrului de réspuns modal, cu coeficientul de amortizare luat diferit pentru fiecare mod de vibratie. NOTA - In anexa informativa B se prezinté o metoda de calcul pe baza spectrulul de rspuns modal tinand cont de amortizarea modal 4.25 Interactiune sol - structura (1) Pentru structurile fundate pe depozite de sol moale, se aplicé EN 1998-1:2004, 4.3.1(9)P, pentru efectele interactiunii sol - structura, NOTA 1 - Anexa informativa C asiguré recomandarea pentru luarea In considerare in calcul a interactiunil sol - structura NOTA 2- La structurile inalte, de exemplu cu inaitimea de 5 ori mai mare decat dimensiunea maxima a bazei, ‘concordanta balanséiiisolului este importanta si poata sa creasoa semnificatlv efectele de ordinul doi. 4.3 Metode de analiza 4.3.1 Metode aplicabile (1) Efectele actiunii seismice si efectele altor actiuni incluse in situatia seismica de proiectare pot fideterminate pe baza comportariiliniar-elastice a structuri (2) Se aplica EN 1998-1:2004, 4.3.3.1(2)P, (3), (4) si (5). NOTA - Se aplica nota de la EN 1998-1:2004, 4.3.3.1(4) (3)P__ Pentru ca ipoteza de “diafragma rigida” sa fie aplicabila la turnurile metalice, trebuie prevazut Un sistem de contravantuire orizontal care sa asigure comportarea de diafragma rigida ceruta. (4)P_ Pentru ca ipoteza de diafragma rigida s& fie aplicabila la cosuri metalice, trebuie prevazute inele orizontale de rigidizare la distante apropiate. (5) Cand conditile pentru aplicabilitatea ipotezei de “diafragma rigid" nu sunt indeplinite, trebuie facut 0 analizé dinamica tridimensionala, capabilé sé surprindé deformarea structurii in plane orizontale. by imkobre for Docs TorreggRo - Knowledge Overdose Pag. 17 of 48