Noul Cinema Romanesc si realismul european al anilor 90 RADU TODERICI xisti o intrebare care aproape lipseste din interviurile cu re- Eigizorii care au debutat dup anul 2000 si care au fost grupafi t sub eticheta Noului Cinema Roménesc: care le sunt ? Cinemaul lor, sa tot repetat, este unul realist; dar de {n ce context s-a format acest realism? E cumva de s faptul c& problema nu s-a pus Imediat in acest fel; pentru eme, noutatea radicalé a filmelor regizate de Cristi Puiu, Radu itean, Corneliu Porumboiu si Cristian Mungiu si succesul lor alier au fost suficiente pentru a le legitima. Eticheta ,No era, in acest sens, destul de concludent vorba de o reactie la ,vechea gard sio alt miza a acestei un altfel de cinema, mai de emfaza. Pentru critict insemna pur si simplu, prin comparatie, mai realism. E simptomatic& din acest punct de vedere definifia pe fe schiteaza Alex. Leo Serban intr-un interviu, referindu-se la132 + Poliiclleflmalut caracteristicile i: adevir mult timp interzis. Recuperarea povestilor care nu S-au antul in actualitate. Dezinteresul p age-zisul film parabc l Limbajul «crude, care derivé din acesta. Intr-un cuvant: realismul plus, ideea de .Nou Val” avea si ante utile: acelasi folosea un argument similar cu cel certaine tendance du ciné! zitie filmele noilor regizori si produst texte literare, ale generatiei mai vecht fncepand cu anul 2000, era privita prin prisma conflctulu d regizorii care se inspir& din viata reala si acel ,littrateurs” pe cil ronizase Truffaut in 1954. Pe de alta parte, comparatille zolate intre filmel zori i tipul de cinema care se practica in Euro} au lipsit. Remarca din 2001 a lui Alex. Leo Serban, intr-un dialogs Mihai Chiriloy, referitoare la aparténenta filmului Marfa si bani o estetici Dogma "95%, a dat startul fpotezelor despre originilen direc. Au urmat o serie de paralelisme ~ cu Nou! Val iranian cauza aparitiei Noului Cinema Romanesc. Oricare ar fi fost luente pe care regizorii romani le vor fi incorporat ele lor, o intrebare réménea deschist: de ce, dintre ta formulele posibile, Puiu, Mungiu, Porumboiu $i realismul? Au existat in acest sens dou explicatil. Pe de © ‘Alex. Leo Serban vedea in noul stil al regizorilor roman! o reat rare istoricd; in Roménia anilor 2000 se fcea film neorealist, cum il numeste criticul, fiindc& cinematografia romani ratase neorealisté in anii ’50, mal ales din cauza incompatibility formula obligatoriu optimist a realismulut socialist si nuantelem ‘Alex. Leo Serban, 4 decenll, 3 ani st 2 luni cu flmul romdnese, 2009, p. 2 Vea! Idem, pp. 35 $1 62-63. *Toidem,p. 82. Noul Cinema Romfnese si realismul european al anilor ‘90 + 123, fe ale curentului italian.* Ceva mal recent, Andrei le Noului Cinema Roménesc opfiunile teoretice $i (risti Puiu; Puiu, argumenteaz Gorzo in Lucruri care nu pot fel, oeré prin Moartea domnulut Lézdrescu modelul pe care in fata camerei, cu accentul pus ilosirea cadrului lung si a adncimii de cimp. Puiu e, deci, un i Gorzo se opreste mai putin asupra influentelor declarate Tegizorului (John Cassavetes, Frederick Wiseman, Raymond trecere’, urmarind in schimb ja filmic& clruia acesta fi apartine in virtutea preferin- un cinema neutru, observational. Din pacate, aceasta ‘a putea fi pus% in discutfe ca o posibilé influ- Cinema Romanesc. Badevarat cf, vizute cu un generafil de regizori romani si a originii eocuparilor lor realiste. Nu va mai fi vorba, in acest caz, de un amen de recuperare cultural8, ci de o sincronizare la un tip de recent si european. Anii ’90 - 0 intoarcere a realismului? Atunci cnd se vorbeste despre un nou realism al anilor’90 in uul european, accentul se pune de obicei pe confinutulfilmelor, p12. el Gorzo, Luoruri care nu pot fl spuse all. Un mod de a gan cinemaul, feat tet Pu, oro. ann, 202, pp. 00489, 18francez Erick Zonca, La vie revée des anges| ‘in care Isa (Elodie Bouche) ajunge sa lucreze, dupa o serie cuo serie de drame (si, din 1998, cu My Name is Joe, tragco istenta cotidian& a muncitorilor tn Marea Britante pos despre filme angajate, cu te ‘Asa cum neorealismul si alte curente care se revendicau cum ar fi cinema novo-ul brazilian, preferau s& igi indrepte yin dezv alismul european al a LIS AINN Nou! Cinema Romine ere a unuf tip de cinema politic, militant. Intradevar, ar fi ugor de gasit un numitor comun intre aceste din perspectiva politicului; ele reflectd disparitia unel etici pentru ceremonie. Intriga e transparent fn privinta felulut care functioneaza societatea in care traieste tata; altfel spus, ni igereaza din ce cauze el nu poate sé strangé banii de care are Will Higbee, -Towards a Multiplicity of Voices: French Cinemas Age of the jer. Part il ~ 1992-2004", in Susan Hayward, French National Cinema, 2a, Londra, Routledge, 2005, p. 309. p.310. Within the framework of the ERASMUS + PI agreement between Universita degli Studi d Studies and Public Administration (SNSPA) extension to the Interinstitutional Agreemer in the addition to the current agreement of sending institution. The extension is valid for ul european al anilor "90 + 135,