VOLUMUL 1

De la ABORIGEN I
AUSTRALIENI
la A MERICA DE NORD,
FAUNĂ
 O lucrare DORLING KINDERSLEY
www.dk.com

Redactor-Ş ef]ayne Parsons Redactor-Ş ef Artistic GJlian Shaw

Redact0ri de proiect Redactori artistici de proiect

Marian Broderick, Gill Cooling, Jane Felsread, Marcyn Foore,
Maggie Crowley, Haze! Egert0n, Neville Graham, ]:un ie Hanson,
Cynthia O'Neill, Veronica Pennycook, Chrisropher Howson, Jill Plank, Floyd Sayers,
Louise Prirchard, Sceve Serford,Jackie Wilson Jane Teczlaff, Ann Thompson

Redactori Redactori artistici

Rachel Beaugie, Nic Kynascon, Sarah Levece, Tina Borg, Diane Clouring,
Karen O'Brien, Linda Sonnrag Tory Gordon-Harris
D esigneri DTP
Andrew O'Brien, Cordelia Springer

Redactor Ann Kramer Red actor art istic Peter Bailey

D esigner DTP senior Machew Birch

Cer ceta re iconografică Jo \'v'alton, Kace Duncan, Liz Moore

Biblioteca d e fotografu DK Oia Rudowska, Melanie Simmonds

Paginile fărilor de PAGEOne: Bob Gordon, H elen Parker,

Thomas Keenes, Sarah Wacson, Chris Clark

C artografi Peter Winfield, James A nderson·

Cercetar e Robert Graham, Angela Koo

Asi stenţi editoriali Sarah-Louise Reed, Nichola Roberts

Producţie Louise Barracc, Charlocce Traill

Publicat penrru prima dată în Marca Britanie în 1997, 2004

de Dorling Kindersley Limited,
80 Strand. London WC2R ORL

Titlul original: CHILDREN'S ILLUSTRATED ENCYCLOPEDlA

Copyright © 1991, 1993, I 996. 2000, 2006 Dorling Kindcrsky Limited, Londra
O companie PENGUIN
© 2008, Planeta Marketing lnstirucional $.A.
Agent exclusiv penccu România: Liber Novus d.o.o., Serbia

Toate drepturile sunr rezervate. Nici o parce a acestei publicarii nu poate fi reprodusă, stocată
înrr-un sistem cu acces public sau transmisă sub orice formă, electronică, fococopiatâ, înregistrată
sau oricare alra, fiiră permisiunea anterioară a derinătorului drepturilor de coprvright.

ISBN penrru întreaga coleqie: 978-84-674-5221-1

ISBN al volumului: 978-84-674-5222-8

Tradus de: w ww. n oi traduce m . ro

DTP: www.eq s .ro

Tiparic la ROTOGRAFIKA, Serbia

Ois1ribui1 numai imp reună cu ziarul Cotidianul
LISTA PRINCIPALELOR DEFINITII, VOL. 1-16
Consultaţi indexul pentru mai multe detalii
'
CUPRINS ANIMALE VENINOASE 86 Bre BANG 155
ANIMALE ZBURĂTOARE 87 BIOLOGIE 156
CUM SĂ FOLOSIM ENCJCLOl'EDIA? 8 ANIMALE, COMPORTAMENT 88-89 BISERICJ Şl CATEDRALE 157
AAIMAŢLE ŞI DES.ENE A1'IIM,'.TE 90 BIVOLI ŞI ALTE BOVINE SĂLBATICE 158
ANTARCTICA 91 Bou 159

A
ABORJGENI AUSTRALIENI 11
APARATE OE FOTOGRAPI/J
APARATE DE ZBOR ŞI BALOANE
92.93
94-95
BOLIVAR, SIMON
BOLIVIA ŞI PARAGUAY
160
161-162
APARATUL UlllNAR 96 BRAZILIA 163-164
ACIZI ŞI BAZE 12-13
ARGENTINA, CHILE ŞI URUGUAY 97.99 BROAŞTE ŞI BROAŞTE RÂIOASE 165-166
AERONAVE 14-16
ARREOLOGIE 100-JOI BROAŞTE ŢESTOASE 167-168
AEROPORTURJ 17
ARHITECTURĂ 102-104 BLTDA 169
AERUL 18
ARICI ŞI ALTE INSECTIVORE 10) BUDISM 170-17 1
AFRJCA 19-20
ARMATE 106 BUFNIŢE ŞI CAPRJMULGI 172
AFRICA DE SUD 21-22
ARME 107-108 BURSUCUL, VIDRA ŞI SCONCSUL 173
AFRICA OE SUD, ISTORIC 23
ARME DE FOC 109
AFRICA CENTRALĂ 24-27
AFRICA DE EST
AFRICA, FAUNĂ
AFRICA, JSTORIC
28-31
32-33
34-36
ARME ŞI ARMURI
ARTROPODE
AslA
110-l IJ
112
113-114
c
CAI 174-175
ASIA CENTRALĂ 115-116
AFRICA, NORD-VEST 37-38 CAMPrnG ŞI DRUMEŢII 176-177
As!A, FAUNĂ 117-118
AFRICA, SLIDlCĂ ŞT CENTRALĂ 39-4J CAMUFLAJ ŞI CULOARE 178- 179
ASlA, ISTORIC 119-121
AFRICA, V-EST 42-46 CANADA 180-181
AsTROLOGlE 122
AGRICULTURA ŞI CREŞTEIU!AANI.\LALELOR 47-49 C,'.NADA, ISTORIC 182
AsTRONAUŢ-1 123
AGRICULTUR,'. ŞI CREŞTEREA ANIMALELOR, CANGURI ŞI ALTE MARSUPIALE 183- 184
ASTRONOMIA 124 CARACATIŢE ŞI CALAMARI 185
ISTORIC 50
ATLETISM 125
ALBINE ŞI VJESPI 51 CARAJ8E 186-189
ATMOSFERA 126
ALEXANDRU CEL MARE 52 CARAfBE, ISTORIC 190
ATOMI ŞI MOLECULE 127
ALGE ŞI Al.TE IERBURI MARINE 53 CAROL CEL MARE 191
AUSTRALAStA ŞI OCEANIA 128-129
ALIMENTE 54-55 CASE ŞI CĂMINUIU 192-193
AUSTRALIA 130-131
ALTARE 56 CASTELE 194-195
AUSTRALIA, FAUNĂ 132-133
AMERICA CENTRAI.Ă 57.59 CAVALF.R!ŞIBLAZOANE 196-197
AUSTRALIA, ISTORIC 134-135
IU1ERJCA CENTRALĂ, LSTORIC 60 CilĂTORJJ 198
JUTECll 136-137
AMERJCA OE NORD 61-62 CĂLDURĂ Ş I TEMl'.ERATURĂ 199-200
AMERICA DE NORD, FAUNĂ 63-64 CĂMILE 201
CĂPRIOARE ŞI ANTILOPE 202-203
AM.ERICA DE NORD. ISTORJC
AM.ERICA Oi; SUD
AMERICA DE SUD, FAUNÂ
65-66
67-68
69-70
B
BALENE ŞI DELFINI 138-140
CĂRBUNE
CÂRTI
204
205
AMERICA OE SUD, ISTORIC 71-72 BALETUL 141 CAINI 206-207
AMERICA DE SUD, PARTEA NORDICĂ 73.74 BANGLADESH ŞI NEPAL 142-}43 CELE 7 MfN1JNI ALE LU~OI 208
AM ERICA, °RĂZllOJUL Clvn 75 BANII 144-146 CELŢII 209-210
AM.ERINOJJ;NU 76-n BARAJE 147 CELULE 211
AMESTECURI ŞI COMPUŞI 78-79 BARBARII 148 CEZAR, IULIUS 2 12
A.MFIOJENJ so BÂTLANUL, BARZA ŞI EI.AMINGOUL 149 CHAVIN 2 13
ANGLO·SAXONJI 81 BEATLES, FORMAŢIA 150 CHtMrE 2 14-215
ANIMALE 82-83 BEETHOVEN, LUDWIG VAN 151 CHINA Şl TAIWAN 2 16-218
ANIMA.LE MIGRATOARE 84 BELGIA 152 CHI NA, ISTORIC 2 19-221
ANIMA.LE NOCTURNE 85 BICICLETE ŞI MOTOCICLETE 153-154 CICLISM 222

PUTERE Ş I VITEZĂ

RACHETE
Mclc

Srro~
72kmh vn,
PĂSĂRI NEZJlURĂl'OAJlE
'- Lun,ina

~
l.079.2S2.849 luuh
( ..
I. Î vezi LW.tlNA

Alecgicor ~ .'.
34kmh vezi ~
Locomotiva lui Stevcnson Bocing747
ATLETISM 978 kmh,,rzi
47lonh vni
TRENURIŞICÂIFERATE AERONAVE
 CIOCĂNITORI Şl TUCANI 223 ELVEŢIA ŞI AUSTRlA 306-307 GAZE 398
CIUMA 224 ENERCIE 308-309 GĂURI NECRE 399
CIOPERC1 ŞI ALŢI FUNGI 225-227 ENERCIE NUCLEARĂ 310 GANDACI 400-401
CrVI LJZAŢIA DIN VALEA INDUSULUI 228 EPOCA IIRONZOLUI 311 GE.~ETJCĂ '102-403
CLĂDIRI ŞI ALTt. CONSTRUCŢIJ 229· 230 EPOCA DE PIATRĂ 312 GEOLOGIE 404
CLIMA 231 ETRUSCII 313 GERMANIA 405-406
CODORI ŞI CIFRI.FIU 232 Et.FROPA 314-31 S GERMANIA, ISTORIC 407-408
COLUMB, CRISTOFOR 233 Et.FROPA CENTRALĂ 316-318 G.ERONIMO 409
COMERŢ ŞI INDUSTRIE 234-235 EUROPA, FAUNĂ 319-320 GIMNASTICĂ 410-411
COMETE ŞI ASTJ;ROlZI 236 EUROPA, ISTORIC 321-322 GIRAFE 412
COMPUTERE 237-238 EUROPA MEDIEVALĂ 323--324 GLACJAŢII.FNEA 413-414
CONFUCIUS 239 EvOLUTlE 325-326 GoooAL,JA»E 415
CONSERVARE 240-241 EVOLUŢIA UMANĂ 327 GRAVITAŢIA 416
COITTL'IENTE 242-243 EXPLORAREA 328·329 GRADINI 417
COOK.JAMES 244 EXPLORAREA POLARĂ 330 GRĂDINI ZOOLOCICE 418
CORBI 245 EXPLORAREA SPAŢIALĂ 331-332 GRECIA ANTICĂ 419-420
COPACI 246-248 GRECIA Şl BULGARJA 421-422
COREEA, NORD ŞI SVD 249 GuST Şl MIROS 423
CORPUL UMAN
CRABI ŞI ALTE CRUSTACEE
250
25l·2S2
F GUVERNE ŞI POLITICĂ
HAJNE ŞI MODĂ
424-425
426-428
CREJERUL Şl SISTEMUL NERVOS 253-254 HJ.RŢIŞICARTOGRAFIE 429
FAMLLLA LEAKEY 333
CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE 255 HÂRTIA 430
FAM ILIA PANKHURST 334
CREŞTINTSMUL 256-257 HlBERNAREA 431
FAUNA DE CÂMPIE 335-336
CRISTALE Şl ALTE PIETRE PREŢIOASE 258-259 HIENE 432
FAUNA DEŞERTULUI 337-338
CROCODILI 260 HI N'DU I SMUL 433-434
fAUNA LACVR1LOR ŞI RÂURILOR 339-340
CRUCL\.DELE 261 HIPOPOTAMU 435
EAONA DE MLAŞTINĂ ŞI BALTĂ 341-342
CU!DURI ŞI VIZl1L'II 262-263 HITIŢII 436
FAUNA MONTANĂ 343
CI.FLOARE 264-265 HOLOCAUSTUL -137
faUNA OCEANELOR 344-345
Ct.FRENŢI DE AER 266 HORMONJI ŞI SISTEMUL ENDOCRIN 438
FAUNA PÂDl.fRll 3'HS-347
CuRJE,,\IARtE 267
FAUNA PĂOUlllLOR TROP ICALE 348-349
CUTREMURE 268
FAUNA POLA.RĂ
FAUNA ŢĂRMULUI
FAUNA URBANĂ
350·351
352·353
354
I
D
DANEMARCA 269
FEDERAŢIA RUSĂ ŞI KAZAHSTAN
FENICIENII
355-357
358
IARBĂ, STUF ŞI ROGOZ
I EPURI
439-440
441
DANSUL 270-271 FERIGI 359 IMPERII 442
DARWIN, CHARLES 272 FESTlVALURI 360 IMPERIUL ASIRIAN 443
DESICN 273 FEUDALISMUL 361 lMPERlUL BAllll.ONl<\N 444
DEŞERTURI 274 FtmŞI OŢEL 36'j. IMPERIUL BENIN 445
DICKEN'S, CHARLES 275 F1uPJNE 363 L\lPE.RIUL l!IZANTIN 446
DIGESTIA 276 FILME ŞI PRODI.ICŢI-E DE 1-"ILM 364-366 lMPERIUL GUl'TA 447
DINOZAURI 277-279 FILOZOFIE 367 ÎMPERllfL ISLAMIC 448
DINŢI ŞI FĂLCI 280 FINLANDA 368 IMPERIUL KHMER 449
DISNEY. WALT 281 FIZICĂ 369 lMPERIOL MALI 450
DRAMATURGIE 282-283 FLORI 370-37 1 IMPERIUL MAURYA 451
DRliPT 284-285 FLUTURJ 372.373 IMPERIUL MONCOL 452
DREPTURILE OMULUI 286 Foc, 374 IMPERIIJL MUGHAL 453
DRUMURI 287 FOCVL 375 .IMPERIUL OTOMAN 454
FORŢE ŞI MIŞCARE 376 lMPERfOL PERSAN 455-456
,- FOSILI$ 377-378 IMPERIUL ROMAN 457-459
E ECHITAŢIE 288
FOTBAL
FOTOCRAFlE
379
380
[Ml'ERIUL ROMA.'I SFÂNT
L\!PERJUL SAFAVLO
460
461
FOTOS1N'TE'ZA 381 lMP.ERlUL SONGHAI 462
ECOLOGIE ŞI ECOSISTEME 289-290
FRANKLIN, BENJAMIN 382 INCAŞII 463-464
ECUADOR ŞI PERU 291-292
FRANŢA 383-384 lNDlA ŞI SRI LANKA 465-467
293
FRANŢA, ISTORIC 385-386 lNolA, ISTORIC 468-469
294
FRECARE 387 INDONEZIA 470-471
EGIPTUL ANTIC 295·297
fREUU, SIGMUNO 388 lNFRACŢII.FNIŞI PEDEPSE 472
faNSTEIN, ALBERT 298
FRUCTE ŞI SE.\UNŢE 389-390 I.NIMA ŞI SISTEMUL CLRCULATOR 473-474
299 475-477
FURNICARUL, LENEŞUL ŞI TATUUL 391 INSECTE
ELECTROMAGNETISM 300
FURNlCI~ITERMJTE 392 ÎNSTRUMEN'TE MUZICALE 478-480
ELECTRONICĂ 301
Ful\'fUN'I 393 INSULE 481
faicPANŢI 302·303 INSULE, FAUNĂ 482
ELEMENTE 304
J.NvENŢII 483-484
ELISABETA I 305
G lRAN ŞI IRAK
IRLANDA
485-486
487
Jupiter este cea mai IRLANDA, ISTORIC 488
marc planctii, în GALA..XU 394
comparnpe cu Soarele.
lSLAllUSM UL 489-490
GALILEO GALILEI 395
JSRAEL 491-492
GANDHI MAHATMA 396
lSTORIA 493
GAR.BO, GRETA 397
arde 1•/.'ZÎ SOARELE ŞI SISTEMUL SOLAR
 494-496 540
iSTOJUA ARTEI
Isus CRISTOS
!TALIA Şl MALTA
497
498-499
MACNl!TlS.M
MAHOMED
MAICA TEREZA
54 1
542
N
NAJ>Ol.EON IIONAPARTE 607
lTAJ.IA, 1s·roR1C soo MAIMUŢE ŞI ALTE PRIMATE 543-545
NAŢIUNlLE UNITE 608-609
lVDAISMUl. 501-502 MALAYSlA ŞI SINGAPORE 5-t6-548
MA.\trFERE 549-551 NAVlGAŢlA 610
...... 111ANDELA, NELSON 552 NAVIGAŢL\- Şl ALTE SPORTURI NAUTICE 611
612
I MANGUSTE ŞI CtVET_E
MAORU Ş1 POl.lNEZI-ENII
553
554
NEVĂSTUICA ŞI JDERUL
NEWTON, SJR JSAAC
NICHTrNCALE, FLORENCE
613
614
ÎNOT ŞI SCUFUNDĂRI 503 MAR-EA R-ECESIUNE 555
MAR-ELE ZIMllABWf: 556 NORI 615
MARX.KARL 557 NORMAN Ul 616
617

J 558 NORVEGIA
J\'lAŞTNI SI M Pll
MAŞlNJ ŞI CA~UOANE 559-561 NOUA ZEELANDĂ 618
M.nEMATICĂ 562-563 NOUA ZEE.LANDÂ, ISTORIC 619
JAPONIA 504-505 NUMERE 620
MATERIAL PLASTIC ŞI CAUCIUC 564
JAPONIA, ISTORIC 506-507
MATERll 565
jAZ2
JOCURILE OUM I'!CE
JOHNSON, AMY
508
509
510
MAYA
MĂNĂSTIR.I
MĂRJ ŞI OCEANE
MEDICAMENTE
566
56-
568
569-570
o
OCEAN, PLATOU 621
OCEANUi. ARCTIC 622
MEDICINĂ 571-572
K MEDICINĂ, ISTOR.IC
Mf.DUZE, ANEMOl-fE DE MARE ŞI BUREŢl
573-575
576
0C-EA.NUL ATLANTIC
OCEANUi. INDIAN
623-624
625-626
l<JNC, MARTIN LUTHER 5ll OCEANUL PACIFIC 627-628
Mli.ITN.ER, LISE ST
512 OCHII ŞI VĂZUL 629
KUBLAI HAN M1u.c1 ŞI ALTE MOLUŞTE 578-579
01 ŞI CAl'RE 630
MEŞTEŞUCURI 580-581
01.ĂRIT ŞI CERAMICĂ 631 -632
MJoTALE 582
L MEXIC
MEZOAMERlCANU
583-584
585
0LMEC11
OPF.RA
633
634
513 ORAŞE 635
LACURI MICROSCOP 586
514 ORCHESTRE 636
LANŢUR.1 ŞI REŢELE TROFICE MIJLOACE DE PROPULSt-E 587-588
Ou;\ 637-638
LASERE ŞI HOLOCRAM-E 515 MJNOANll 589
0WENS,JESSE 639
LĂSTUNI ŞI COUBRI 517 MrŞCĂIU FEMINISTE 590
LEI ŞI ALTE Fl:'.LINE SĂLBATICE 518-520 ,'v!JŞCĂRI PACTFISTE 591
LEONARDO DA VINCI
LICHIDE
521
522
MJTURJ ŞI llG-ENOE
MOBIU_ER.
592
593-594 p
Lll.lECI 523-525 MONET. CLAUDE 595
526 MONGOLIA 596 PACIFIC, SUD·VEST 640-641
LIMBAJ
597 PAKISTAN 642
LrNNAEUS, CAROLUS 527 MoSCH-EI
'598 PAPAGALI 643
LlTRRATURA 528-529 MozART, WOLFCJ\NG AMADEUS
MUNŢl ŞI VĂI 599 PARAZ.JŢI 644
LITERATURA PENTRU COPII 530-532
MUŞCJ-11 ŞI LICHENI 600 PASTEUR, LOUIS 64-5
LUMINĂ 533-534
MUŞCHII ŞI MIŞCAREA 601 PĂDURI 646
LUNA 535
Muşn 602 PĂIANJENI ŞI SCORPIONI 647-648
LUPI ŞI CÂlNI SĂLDATICJ 536-537
MUZEE 603 PĂMÂNTUL 649-650
MUZICĂ 6()4.606 PĂSĂRI 651-653
Pi.SĂRt Ck'ffĂTOAR.E 654-655
M PĂSĂRI DE PRADĂ
PĂSĂRI DE ŢĂRM
656-658
659
MACAZINE 538
MAGELLA,'1, FERDINAND 539 PASĂRI MARlNE 660

DIMENSIUNILE COMPARATIVE ALE PLANETELOR

Neptun vezi PLA 1-~TE

Pluto vtzt M:u-revn,

PLANETE

Saturn
lvcnus vezi utzi pLA NETE Jupiter
PLANETE
V(:U PLANETE
PĂSÂRL NEZBVRĂ1.0ARE 661 RADAR ~I SONAR 713 SĂNĂTATE ŞI rNTREŢINeRl! 768
i>ELERJNI 662 RADIO 7 14 SCANJ)JNAVIA, TSTOR!C 769
PESCĂRUŞI ŞI l'ĂSĂRI RINOCER 663 RADLOACTIVJTATE 715 ScHBUTUL 770-77 1
PESCUITUi. 664 RAŢE, GÂŞTE ŞL LEBEDE 7 16 SCLAVAGISMUL 772
PEŞTERI 665 RAZE X 7 17 SCRIEREA 773
PEŞTERI, FAUNĂ 666 RĂZBOAlE 718-719 SCULPTURA 774-775
PEŞTI 667-669 !lliBOAIELE NAPOLEONJENE 720 SEMNE ŞI SIMBOLURI 776-777
PETROL 670-671 R.Ăzl301, AVIOANE 721 SHAKESPEARE, WILLIAM 778
P IC ASSO, PABLO 672 RĂzBOI, NAVE 722 SIRIA ŞI IORDANUL 779-780
PICTURA ŞI DESENUL 673 RĂZBOJUl. DE 100 DE ANI 723 SISTEMUL IMUNITAR ŞI Ll.\lFATIC 781
PIELEA. PĂRUL ŞI UNGH l !l.E 674 RA.zeolUL MONDIAL, PRIMUL 72+725 SOARELE ŞI SISTEMUL SOLAR 782-783
PrNGUINI 675 RĂZBOIUL MONDlAL, AL DOILEA 726-727 SOCI ETATEA UMANĂ 784-785
PIRAMIDE 676 RĂZllOJUL RECE 728 SoCRAT.E 786
PIRAŢI 677 RÂURI 729-730 SOLUL 787
P1s1c1 678-679 RECHINI ŞI CALCANI 731-732 SouoE 788
PLANETE 680-682 RECIFE Şl CORAJ.I 733 SPANIA 789-790
PLANTE 683-684 REFORMA 734 SPANIA, ISTORJC 79 1
PLANTE CARNIVORE 685 REGATUL UNIT 735-736 SPITALE 792
PLANTE, APĂRARE 686 REGATUL UNIT, ISTORlC 737-738 SPORT 793
PLANTE, îNMULŢIRE 687 RELIGU 739-740 SrORTURI CV MINGEA 794-796
PLANTE, MORFOLOG IE 688-689 741-742 SPORTURI CU RACHETA. TENIS 797
RENAŞTEREA
PLANTE, UTILIZĂJll 690 743-744 798
Rf.PRODUCŢLA SPORTURI DE CONTACT
PLĂMÂNU ŞI RESJ>rRAŢIA 691 745-746 SroRTURI DE IARNĂ 799
RE..PTIJ.E
PLOALA 692 747·748 SPORTURI MOTORJZATE 800-801
REPU13LICL CAUCAZlENE
PLOŞNIŢ.E 693 749
REVOLUŢI,\ AMERJCANĂ STA:rELEBAJ.CANICE
PODURI 694 ( CUNOSCUTE PĂNĂ ACUM CA-) 802-804
REVOLUŢ I A CHINEZĂ 750
POEZIA 695 805-806
REVOLUŢIA FRANCEZĂ 75 1 STATELE BALTICE
POLINEZIA 696-697 807-809
REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ 752-753 STATELE DIN GOLF
POLl"flA 698 8 10-813
REVOLUŢIA RUSĂ 754 STATELE UNlTE ALE AM.ERICII
POLUAREA 699-700 ST.~TELE UNITE, ISTORIC 814-815
RINOCERI ŞI TAP! RI 755
POI>ULAŢIA PREISTORJCĂ 70 1 8 16-817
ROBOŢI 756 STEAGURI
PORCINE.LE 702
Roc, ŞI M INEREURI 757-758 STELE 8 18-819
PORTUGAJ.lA 703-704
ROCK ŞI POP 759-760 STE.LE ŞI ARICI DE .MARE 820
PORTUGALIA, ISTORIC 705
Ro.MÂNIA, UCRAINA ŞJ MOLDOVA 761-762 STICLA 821
PORTURI ŞI CĂI NAV IGABIJ.E 706
RUSIA, ISTORIC 763-764 $TRAVINSKI, IGOR 822
PRESIUNEA 707
SIJBMA.RINE 823
PRIM AJUTOR 708
PROGNOZA METEO
Pull~lClTATE ŞI MARKETING
709
7 10 s SUEDIA
SUMERJENII
SUNETUL
SUNETUL ŞI iNRl!GISTRAREA ACESTUIA
824
825
826
827

R SALA.MANDRE ŞI TRITONI
SAMURAI ŞI ŞOGUNI
SATELIŢ I
765
766
767
SURORILE BRONTE 828

RACHETE 7 11-712

ISTORICUL COMUNICATIILOR
1840Timbru
poştal
uez1T1MBRE
ŞI SERVTCII

POŞTALE

1837 Telegraful
electric
Porumbd cllâror
uezi PĂSĂRI 1876 Telefonul lui BcU
11ezi TELEFOANE

490î.C.
Alcrgitor la
maraton
uni JOCURILE
OLIMPICE
sec

sec XU Semnale fumigene 1784 Trăsura poştei 1850 Cutia poştali 1855 Tdegr:iful cu tipar 1860 Semaforul şi Pony 1861 Carţi poştale
 ş IU IANEXE
ANEXE 913

ŞAH ŞI ALTEJOCURJ DE MASĂ 829-830 UNITĂŢI DE MÂSURA ŞI GREUTĂŢI 8, LU~lEA VIE

ŞCOLI ŞI COLEGII 831 UNIUNEA ElJROPEA.~Ă 878 CLASITICAR.EA VIEŢUITOARELOR 914-915
ŞERPI 832-833 UNIIJNEA SO\'!ETICĂ 8"'9 TtiSĂTURJU FIINŢELOR Vll 916-917
ŞOBOLANI ŞI ALTt ROZĂTOARE 834-836 UmuNI COMERCIALE 880 R,[CORDURI ANIMALE ŞI VEGETALE 918-919
ŞOPÂRLE 837-838 UNJVERS 881-882 ANIMALE PE CALE DE DISPARIŢIE 920
ŞTIINŢA 839 URECHEA ŞI AUZUL 883
ŞTllNŢA, fSTORIC 840-841 URŞI 884 ŞTIINŢE
ŞTIINŢELE PĂMÂNTVLUI 842 URŞI PANDA Şl RATONI 885 Umvusu1. 921
PAl.lÂNTUL 922-923
TA-111,0UL PERJODIC AL ELEMENTELOR 924-925
T V MATEMATICA
MASE ŞI DThf.ENSIUNl
926
927
TĂRÂMUL SFÂNT, ISTORIC 843 VAJ•OARE ŞI llĂRCI 886-888
LUMEA INTERNAŢIONALĂ
TEATRE 844-845 VESAUUS, ANDREAS 889 928-929
SCENA POLITICĂ
TE.HNOJ.OGIA 846 VIAŢA MICROSCOPICĂ 890-891
POPULAŢIA LUMII 930
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI 847-848 VIAŢA PREISTORICĂ 892-893 STANDARDEU: D.E V IAŢĂ 931
TELECOMUNICAŢII 849 VlD.EO 894 932
RESURSELE GLOBALE
TEL.EFONUI. 850-85 1 VIER~U 895 TRANSPORT ŞI tNGINERIE 934
TELESCOP 852 VIETNAM. CA~iBODGIA ŞI LAOS 896-897
TELEVJ7.IUNEA 853-854 VIKINGU 898-899 OAMENI, ARTĂ ŞI M.EDIA
TEXTILE ŞI ŢF.SĂTURI 855 VOPSUE ŞI ULEIURI 900 MrrOLOGll, 935
THAILANDA ŞI BURMA 856-857 VRĂJITOARE ŞI VRĂJITORII 901 936-937
SPORT
Tb\iB!U ŞI SERV!CLI l'OŞTAI.E 858-859 VR.EMEA 902 ARTĂ ŞI ARH!TECTURĂ 938
TIMP 860-862 VULCANI 903-904 TEATRU, MUZICĂ ŞI DANS 939
TIPARUL 863-864 FILM ŞI MEDIA 940
TRANSPORT, ISTORIC
TRENURI ŞI CĂI FERATE
TRUTH, SOJOURNER
ToNDRA
865-866
867
868
869
w MARI SCRIITORI ŞI GÂNDITORI

I STORIE
941

WASHlNGTON, GEORGE 905 DATE l,\,tPORTANTE ALE ISTORIEI 942-948

TUNELE 870
TURCIA 871-872
TWArN,MARK 873
z INDEX
INDEX
DATE INDEXATE
949
950-990
991-1016
T ZBOR, ISTORIC
ZEI ŞT ZEIŢE
906
•907-908
INDEXUi. LOCALrTĂŢlLOR
AUTORII FOTOGRAFJJLOR 1017-1025
'
TAR.lLE DE JOS 874
ZIARE ŞI REVISTE 909-9 10
911-912
CONTRJBUITORI 1026
ZMErE
ÎĂRlLE O.EJOS, ISTORIC 875
ŢĂRMURI 876

1889 Telefonul 1933-1935 Rad:ir I980s-90s

cu monede ua:i RADAR Şl SONAR Telefonul mobil
U<'ZiTELJ'.J'OANE

1896 Anii '90

.Em.i{ător Videofon utr.i
radio TELEFOANE
vezi RA010

1983 Televiziunea prin sardir

vezi SATELIŢI

1926 Televizorul lui -8:tird ,,,z; INVENŢll

1891 Telefoane!., 1919 Poşta aeriană 1954 Radioul cu rranzinor 1962 Sarditul de comunkarii 1964 Procesor de rexr Anii '80 Fa.~ul
 CUM FOLOSIT! ACEASTĂ ENCICLOPEDIE
'
URMĂTOARELE PAGINI VĂ VOR AJUTA să corectă a alfabetului. Dacă nu găsiţi subiectul
profitaţi la maxim de ceea ce vă oferă doric, atunci mergeţi la index şi la dicţionarul
Enciclopedia Ilustrată a Familiei, Dorling geografic şi vă vor îndruma exact către pagina
Kindersley. Enciclopedia conţine aproape 700 de căutată. În plus, secţiunea cu referinţe conţine
articole principale, organizate alfabetic, de la sute de diagrame, căsuţe cu informaţii, liste şi
Aborigeni australieni până la Zmeie. Pentru a tabele care suplimentează informaţia oferită pe
găsi termenul pe care îl doriţi, mergeţi la litera paginile principale.

AŞEZAREA ÎN PAGINA Introducerea

UNITĂŢI DE MĂSURĂ ŞI Fiecare articol începe cu
Paginile enciclopedici au fost gândite cu aten1ic. astfel În ,lrlicolul principal despre
ABREVIERI indt flccarc subiect sii fle cât mai 3'ccsibil posibil. introduceri clare. lnrtoducerca CULOARE, introduurea explică
Majoricarca unicăµlor de măsură sunr Articolele principale sunt defalcate lnrr·o ierarhic a defineşte şi oferă o perspectivă faptul tâ ateJtea, tulorik, nml diferite
oferire atât în sistemul metric câc ~j în informa,iilor - de Io infonna{ii generale la subiecte de ansamblu asupra Jomtt de lumind /Î cd lumina soarelui
cel imperial. Puccp observa mai jos, individuale. subiectelor. con fine lumind de diferire miori.
unele dintre cele mai comune
abrevieri din enciclopedie. în lirc rc
îngroşate. Indiciile alfabetice
·c = grade Celsius Lirerde ieşite în eviden~ vă ajută să
~F = grade Fahrcnhcit găsiţirapid termenii căutaţi in
K = grade Kelvin encicloped ie. O LUME FARĂ CULOARE ar 6 ,nos,~
şi descurajant.I. Culoar<> cscc o
mm = milimetri; cm = centimetri
fonnă de luminâ. Lumina este
m = metri; km = kilometri Sub-articolele ak:lruit:I din unde elcetromognecicc
=
in inci. roii: ft = picioare: yd = yarzi Sub-articolele oferă importante cu lungimi diferire. Ochiul uman dcrccte:ază
g = grame: kg = kilograme informaţii suplimentare şi dezvoltă aceste lungimi de undi diferite şi Ic percepe
=
oz uncii; lb = livră aflrmaţii din introducere. ca pc culori diferite. lumina albă · precum
ml = mil ilicru; I = litn1 cr:a 2 Soardul · este un ~mestec al tuturor
pt = pinră; gal = galon Ausr sub·,trticol txpliriifi1lomt111tlprin lungimilor de undă. Obicndc •par colorate
sq Ion (km2) = kilometru pătrat pentru d emir sau rdlecti doar anumite"
care st fom1t11zii tttrcubtttl prin pr, nta lwigiml de undi.
sq ft (ft2) = picior pătrat
kmh = kilometri pc oră
picăturilor de apii În aer. ---îi--t~~:_;:,~;===-------:::--:- Gun K furnnul 11• (!lff..,
Cu loarea şi temperatura
a..dllplN . . _t,.,..,.... ....... ,k . . .
mph = mile pc or:l Diagramele -•cOIIJlf'O"dn•,.......111'-.Ja..l-
myn = acwn milioane de ani Diagramele dare ajură L, explicarea
-~.iJ.-p,w...t,ocpoudleaiiai,
~·-uJ.dr· Jl.fo-•'-'«..--.1~ !;:i~=~~:«~~(
=
I. Hr. in:tlnce de Hristos proceselor complexe şi a conceptdor
.,.,u • .,....._u.tulUOnl..-......... ..,
.,._.....,.. • ...._ ... fll(,ltlffldt-,.... =tw::~u~! ~~r::..~u~~~~
o l»rJ de oţd, Wkklit
d . H r. = după Hristos ştiinrlflce. cmbcdc-.accuta
ap,i.tlnmmulti
cca = circa (aproximntiv) Auastti diagranuî aratâ cum o p1cdtură Cn('rgictickvin ITUI
k'ltrtc. ln ttmp. .attStca ew.•..i t....,...,;
n. = născut; d. = decedat; r. = a domnit de ploait diviuazd lumina in culorile di11 - + --l-i !L
dron dnrul de ,curu ,xnma • vm,ltc tl
'il'tl OOk:m cum tn«p
tart e-Jtt 11/câtuită. .\J. r;id.iu.~. h ml,ud

.......,,.....__
...Cdukkconkir
.._.._
....
_....,,,. ,.._
. . ~.C--pm!III

........... -,......
uw-...-•""""•
F""7Mlfllpd,i~-

........
._,_ _...
...... '"Of""'~
•......im...,....,
_.._

-_.
Pinguinul i,u,ată S11britl11rilt
p,hr<t/Î< ajutii la .............
vtrrita.lă pentru" idenrificarea .......
iq, Li s11prafofa. imaginilor.

PINGUINUL IMPERIAL
DENUMIRE ŞTIINŢIFICĂ //ptmodyt<J Sisremul Munsell
p,11ugom<i1 Dacnc:rC"Acxd a culonJor dou prin cuY11nc au cstr
1qOari. Pentru I C'Vlta confu:mlir. în tndunnc K fulOKK
ORDINUL Sphcnisciformcs ,Ut«nr mnd.ud de idenn&-1,c a cuvintdoc. Shtrm.W
fAMtUA Sphcniscidac M.umtU cuc (oJo..,ţ pcnttu -,optdun 11ptnttu plgmcnp_
A<ou dd\nqtc cuk>ri.lc
RASPÂNDll<E Insulele şi oceanul din pnn itrilucuc, aomaod
(prtm) fi nw.ni;i (poi:i: ·
nordul Ancarcnciî ln)p«tnl).
HABITAT Ţărmurile şi largul mirilor
HRANĂ peşte jÎ calmar

Pinguinii impai11li DtMENSI UNr! 95 cm, inclusiv coada

lşi m:m1por1ă puii pt piâo,1rc. D irr<ATA Ot ''IAŢĂ aprox 20 ani
Căsufe biografice
Mojoritacca anicoldor conţin dare Auastii riisrqii Titlurile
biografică Tidurile vâ ajucă Tit/11/ Sisrcme de potrivire a
Căsuţele cu informaţii din domeniul istoriei biografice care dezvăluie detalii despre culorilor St refn-,i 111 modul in
Aua11ii tiiJ11/ii drurie mtJnca să observap,
oamenii care au contribuie la cart des,"gnerii folosesc numere
naturale ofn-iidntt fizid111111lui Iosif dintr-o privire,
cunoaşrcrca subiecrului. Enciclopedia dt riferinfti pmm, a potrivi
!n paginile con1inând informaµi din domeniul istorici esenţiale despre fJOII Fraunhofer. subiectele
naruralc, ciisurcle rezumă informapile esen1iale in legărură con1inc, de astmcnca. articole wloril, de p< l11crarilt Lor c11
pingui11ul individuale, de o pagină, despre viar,, şi dezvoltate în
cu un animal cheie <-arc apare în articol. Că.suia conţine impn-111/. articolul 111p1rilt ripografilor.
date despre mârimca animalului, obiceiurile alimcnc;irc, acrivica,ca a mai mult de SO de
personalităţi istorice majore.
principal.
habitat, duroca de viară. răspândire şi denumirea ştiinţillcâ.

8
 CUM FOLOSIŢI .-\CEASTĂ E:SC ICLOPEDIE

AceJI arJitol de
douii pagini dă
INDEX detalii despre
Indexul trece in revistă coace subiectele menponace în Cmlm f blaomc 196--
umurlllO prindpalele
enciclopedie şi paginile pc care se pot găsi acestea. Cn,cudc 161, -19 1ipm·ide
Oicponarul geografic prezintă rcferin1c pentru a găsi toate tnwbs:n 36 l primau.
rr.\săturile descrise in hărp. C.-.ucn, J.n M..J,a 111
c..v.JcrliSflon 261
CunmŞ<=. cpmcmolop: .)63 Şirul de titluri
• numerele paginilor sunt îngroşate (ex: Cavaleri şi Exină un şir de
blazoane 196· 7) arară ci acesra c.sce unul dimrc subiectele c,,..,.._ Romlnu - 63C titluri în partea de
principale aflare în ordine alfabetică de la A la Z. uailOO>. h..Ju •~ C3
sus a majoridfH
• num<-rdc paginilor scrise cu caractere obişnuite (ex. c,.,_ /,.,,./,,. ft>li, so., 1k
C,..-.._ J,u,J.,, c;...,., 1- El paginilor care vă
armura l l O) vă trimit la sub·arckolc, refccinţe sub C"Jtta..~Utti Mcditcnnl.41-E!O ajută s:i găsiri cele
formă de rc:xt şi la scq iunea speciali de refcrinl". Cri~P"'~ l!n:uru ...63 r m:ii imporrnncc
• referinţe sub formă de combinaţii carteziene (ex: Cro,p,. Ţ.,ni, Europ,. SE 80,i
sub-articole din
Cremona, Italia 494 C3) sune combinaţii de lircrc şi Cnxon<. it>!i, 491 G8
enciclopedic.
cifre care vă ajucă să localizaţi pc hartă.

Ilustraţii Adnotarea
Auastă adnotau vă
Fiecare articol principal arc Uusrraţiilc au adnotări
txplică procedeul prin
ilmtraţii bogate cu figuri. adecvare care arrag Şirul d, titluri d, la capitolul T 11>,1/WL
fotografii şi mici lucrări de fi
care por obţinute
atenţia asupra cdor mai
diferire culo,·i prin vă anunţa tă, de/i "" existd articol
artă, care adaugă paginii un imeresanre dcr:alii şi pri11âp,1l despre prim11te, u pontr gă1i
amutecarea lumini,'
:1$pcct interesant de cxplid cele mai subiectul indu, i11 tapitolul
informaţie vizuală.
roiii, verzi fi ,,lbastr,.
imporrance ekmencc. 1\1AJMUŢE. Şl ALTE />RIMATE.

/
/ct.1.0.0.1 J

Lumini colorare .~,I

~:::;.,~..,...
.J1t
-~
....
Oiitw:e antitlţ( de l1untt1l t(lflc. 'f'ttdc Jf ,dNruJ po1 6
..-ntcau pmm1 ~ dJi n.-p:crc oric.lm .dtc <"U.lotl Acnt A..-c<t«MU vopwl Of
peoco ~ nwl'lq;CC conlhlnarc-;1 Jdmvl I Qalcni.lor. Spre
-.-birc- ck vop,,ck. l'Ot',ll. vrtdclc Ji 1lbuuuJ """
Tipirirucolor
......
.._..t'f4't0'~
_. _
snop,1...,.,... ......-
\\,p,,e6etrl_,.....I
.. - ..ia°""""'k
~u,
fli~

.aJonk pc,nute: .ak hnninii. Cul1i1Jţi c:pk du, orÎQlt

-1 nilori ptimlll'C' J.w o culouc ,,ecu,)du1 (_g..ubcn.
-b.W.!"llli.t ........
t-.1.....,..-.i......
cin~r,,.-1~
............ ~-.....
.ilbulw.l<ls--'ffOIIIIII

... .
l nl _l,........,,
-indw
_..

itnn. s.w fuc.lu.il). Cind ,unt anK'ncc1tc u»tc c:dc cm

ailo,i pnm.ttt. ln a.nmlţl <pc. .c ptodu«: Jumiiu alb:i

.....................
Tckow110Qcolo,
..,.....................
~-~=:~
tli.m1ni...a,i-1,1k

..tt.:u.irpacnir•..,.,r...-
uw.ltc„ulN1-.Ap:,o,.,...,.,,1Jr
,.....
_ . . . . . . . . 'f't' •

-ucll,ualft. ....._
«IWf.a....J--.m
.... a..........
~

-· ._......
.. _... ............ "<l"' .JJuiM . .
,._ •• ...,..... ..... ,....#•--'•

__
............. """" .......
_....._NW"ICol-
.........._
.....................
..... _.ln,Jr..l,

....... ...
," '"'
D ifuziunea şi inrerferenţcle
Oou1 11t~ pcocut. numltt dJm.Junt ii
1nterfcn.-l'I? poc anJlil..1, adorilc Jin ,pccrm.
„
1ncafmnf.,.1« !O< .wod elnJ &..l.lnq« ~ "
Istoricul
Un articol poate, de
asemenea. include un
Js1oricul privind TIP.4RUL se inri7de dt
la 1ipiirirta primelor cărţ4 in China
antici, p,înă la ,uu1>matizarea
~--.-ai·-"'
(Vi.n.oc,-~ comb1nl lwmsudo b dcu1 wnc. l.nemii istoric care oferă tip,mtlui modern Cii ajutorul
.,_.._..... ~..i..i. dtfux1un.u. unck pS,v dr Jf>C'Cffl,llui 1UIK pcrmu informaţii :asupra
'""'""'p,l,,orl,1,cdcJ>""rukdcn"""'JI computerului.
lpol Nnl r.iJU:tc din nou ln t0,at.c dittqnk. evcnimcnlclor c.hdc:.
din istoria evoluţiei
subiectului.
PAGINILE DE COLAJE
f..tistămai mult de 70 de pagini de
colaje fotografice conforme cu
C HINA, ISTORIC articolele principale. oferind un
ghid vizual al subieccului. Acestea
Thom.1s \'<>ung
,.,.,,,_. 11 llt~l~Tho.-You„11-J.- sune organizacc sub riduri clare.
lnf) ,.,__.._.o:,..._f"'I-•
...... .-.111 .......111,1,."-"'f""""'*ll
t:.:::~~;::=:i.. ...,.t1dllll..W,dt .......
Obkctc:k au cu.lwtc do.ir
JrlmCi cind lunnn, cade pc de.
J.N.».r«,c t1,1lo,riJc nu ai,d ln
.......... ,ombln&
lnmncnt «JUI. Un obr«t an:

~-
Y011111t«1tt1•«-
t1mk-.litcllion-lnl.OI
........ ,.....,..it(h..t
-:.-==.:,:a.:
pc»« piru dco 111unud
adouc ln lwrnM 1.lbl po:att _.._
--
_.......
~~d11'm1.a:tuntldnd$.C

......
--·
-111rc11oi.- Jwn1nll de Olum.lnJ. <Oiotlld.
_... 1'....Jg,lba.din"""' .....,.......
....... :Cj!:':;:t!~bl. ....
\ 'OP811U,
f l UU'.l\!IU

Află mai mult La CULOARE, rănd11rile

Rândurile din categoria AFLĂ MAI din rnugoria ÂFLĂ MAI Secţiunea AFLĂ MAI MUl.:r
MULT, de la sf.ir~irul flecirui MULT vă dur 1prt TIPAR, din articolul duprt TIPAR
articol, vă ghidează spre alte unde vefi găsi o explicafit vă 1rimite lt1 CHINA,
articole rdevancc din encicloped ic. de111liată a procm,lw dr ISTORIC, tapitol in care Articolul despre istoria Chinei mr
Folosirea acescor rânduri vă poacc tipârire co'4r /ia ftlulu, veţi trtu 111 revistă vechi urnia1 de o pagină de colaje unde
ajuta să in1elegc1i arricolul într-un in cart.f,mcfiontnzâ invmţii chimu care puteţi vedea bijuttrii /i podoabe
comext mai larg. mttjinilt de tipiirit. includ /i tip,m,L chintU/ti.

9
 CU~I FOLO S IŢ I ACEASTA ENC ICLO P ED IE

Date csentiale
PAGINILE DESPRE Penrru ficc,;c ţară există o căsuţă cu dare
CONTINENTE ŞI ŢĂRI LEGENDA esenţiale care conţine det:1lij cheie despre
E.nciclopedia conri nc articole despre
- - Granip inremap.onală Lac • Capitala ţară. precum populaţia, capitala,
roarc contincntde şi {ărilc lumii, fiecare 5Upr.ifu1a, moneda. tipul guvernării.
avind harrâ deralioră. Arcicolclc despre • • • • • Grani111 dispurară Lac sezonal @' Or~ imporram principalele limbi şi religii. Alrc carcgorii
concinenrc se concencrcaz:\ pe geografia de in formaţii includ:
t1zică a regiunii; articolele despre ţări - - Drum R:iu • Oraş mic
oferă infom1a1ii despre societatea şi
- - Calc fcr:iră Canal
... Punctul cel mai inalt
( picioare)
N ivelul alfabctiz.'irii • procentul de
perso:tne cu vam,i peste I S ani care pot
economia ţârii. Mai jos, pme1i gnsi un
să cicc,1sc3 şi să seric.
arricol de o singură pagină despre Ţ:irile
de Jos. + Aeroport inrernaţionJtl
1-
Cascadă
Punctul cel mai jos
( picioare) Numărul d e persoane per medic - un
mic indiciu al condiţiilor actului medical.
Speran1a de ,·iaţă - cât este dur:ita
Steagul ţdrii .,part ldngd numele ausrd11. medie de viaţi a unei persoane.

Harta pentru orientare

~ r-==
--== ŢĂRILE DE JOS ll,ffI CSLSŢlAU 0LA~DA .
l:,.nou , ............
Clima
O diagramă inlăţiş:ind clima dă deralii
O mică hard din colrul scinga al "'t:::::::e I',
NUMITĂ~! OLANDA, Ţltilc de Jos se innnd ~cc: ,.,.,..,_.. ,·1vbl! privind prccipira1jilqi temperaturile
paginii vă ar:iră unde se află regiunea tonele- de ddtJ a c-mci Au\'111mpm·untc din nord-vesrul ....N.1.•f111':W••• , - -
liuropct. 01.andczii ~un el şi-•rn (orm.3.t tau dco.arcce u ........Dl(:DAL~ ........ 1:irii. regiunii sau conru1enrului.
inrr-un continent sau fa{5 de rescul
lumii. au au;cm o treime din teritoriu in lupta cu m.-uc.1„au Temperatum Tm1ptrat11ra
cu terenurile mlăşrino:isc. priit lngridfrc cu b:ulcre fi ~.u.,.. 111•u1.1. , • - medie vara / medit iarna
Hart,t c11rt descrie poziţii, Ţărilor de Jos diguri de pomine şi prin asan,,.., !n pofida faptului ci este una dume c...-.,i:u, ...,o.--- -.ur-
in Europa~ ţlrifc cd mai dens popul.ttc din lume, Ola.ndl se bu,url de un 01\·d dc- w ...._.........._ ....
tni ndic:u. AJnsttrdam este capiula ohdaJi, deşi gu\'Crnul se ~flă ll Ca1111t11rett
fntrodurrm1 defineşte regi111w1 Ji oferii - - -1-1'1'.,;;g,;;, - Media unei {ări individuale medied,
un rezumat 41/ ,1nirol11/ui. in oraşul-capitală pl'tdpit,1ţii

Bruola indicii no,·dul Tcmpemt11r,1 7tmperdtum

medu var,1 mediti11rnt1
Scara

Scara şi busola
Ficc:1re harr:i are o scară care arară ce
rclapc există între disran1ele de pc hartă
__
(.;Mlalblik
l~-.....
_,...,.__.fi.......
~
..-~
...._
....._._
__.....
,tl*'C .... , _ . , . _ . . ,

I 1•...-.
Media unei reg.i uni csrc
media tuturor oraşdor­
C11ntitt1/M
mtditde
prrripit11fii
şi kilometrii din rcrcn. Busola arată in
",.o.;*•'"• capitală de pc hartă
!...:!;;'.",r;':';.;IZ*..:.:
ce dirccpe a hărţi i s<: găseşte nordul _
__
.,_...,......
.._,........,..
.........
..........
,..."',,...._
,.......,..,.,. Explic,1/ii ronfise pri,,ind pr111rip,1Mr
(N).

Referinţele carteziene
--·-
....-.,.
tr,foituri.f/ziu ale f,irii.

Folosirea pămânrulu.i
Numerele şi literele din jurul hărţii
Diagrama privind folosirea pământu lui
vă ajută să găsiţi locaţiile din index. c:1-
~=t=:.• vă arată cât djn suprafap tot.ală a unei

lndc.wl dd ca refcrmţii pentru

..............
..............
_...u_._
--..~

...... _
\00 . . . . . . . . . . . . . . . .
.,_,_ _ - . . . --'-- ,.,._...,....._
"" •
J,-----.......................
f~ru1U01ul.l
....__ ·"""""' _ _ _ ,...,,.. 1...--i.

.... ..........,....
{-......... ...i.- ~41'
-i.•
.i--
. . ·•....
, . _ . _ • ...-
-..:. r-..
tă.ri este ocupată de exemplu de pădure .
agriculrur.i şi ateziri urbane, sate, ornşc fi
_..,.....,,.. .
Amsterdam C4, p, ra1·c ii puteţi gtisi pt
..
~--~--· --·---
:r;:!:!;~cr..~.::. ..._ _..._
................
r...,.,1..,,. ..........
Avl,·11ic,,,n to i..J..U mccropolc.

hartă lot11lizâ11d al trrilea pă!rat dt·it

lu11gul lui (C) şi al p111rulr,1 piitmt ln
. . .- - ,,., - • .\-u..

..................
:..~-=-
_..u.-..... .."-'

·~- ...,.__
-·-
•r-- ..-- . ... .,....._,_,

_ ..
~-:=:-:.:
-=.:.~
-·
Ct,z mni 111i1rt p,,zrlt ,, p,im,intului in
Tiiri/e de jos me.folo.<itii i11 ,1gric11/tur.i.

---~--
JOS (4). , . . . ust ... o&.o
........... ........ ..........
__ _,.......... Împiirprea în regiuni urbane/ mrale
Densitatea populaţiei
.
.
.
.
.
.
.
,
;
_
ţ
.
.
,
O mică diagramj ilumcază procentul din
ol • .-,...... ,.......

...... __...
---11-11-- ,.,..._.....,_....i.., ..
O diagramă ilum'ind densitatea - . .... "-s.....
=::.~--
populaţiei vă ar.ic:\ câţi locuitori cxi<tă
pc fiecare kilometru pătrat.
!':.':I: ..
- popula1ic care rrăiqtc in "}<Zări urbane (la
ornş) şi cd din nşe,ări rur:ile ( la 1arii).

M11jori1,11e,1 pop11l1fiei din Tiirilt de

7iirile de Jos alriituirsr o regiune jos 11,iiepe În zone 11rb,111t.
fa11ru dms populata

PAGIN I DE REFERINŢE Oameni, arte şi mijloace de expresie

Volumul I S al enciclopcdki conţine Această parte este plină de informaţii din
un capitol de referinţe iluscrate cu domeniul televiziunii. teatrului. mu2.ic·;;·,-- - -- - - . LlA"---"''-"-'= '--"'"-==-="'-===CL-== == -_!..:::.c;=:.,
date esenţiolc, cifre, sratiscici, filosofiei, arhircccurii, literarurii. SPORT
impă.rţitc în cinci mari părţi. descrise dansului şi multe
mai jos. oltc domenii.
Panorama inrematională
Această seqiunc conţ~c o hartă pc o
pagină dublă care in Rlţi~ză roate
ţările lumii, şi informaţii referitoare la
popula1ie. economic şi resurse
natur:ik

Istoria
Seqiunea de isrorie cuprinde un
iqoric de evenimente istorice cheie,
inecpând de la 40.000 î. H r. şi până în
prczenr, împreună cu datele marilor
războaie, revoluţii, lupte j i marii
cond udtori.
Ştiinţa
Lumea vie O imagine pe
Scqiunca principală a acestei pirţi două pagini a
este un ghid deraliat al dasificorii
6in1elor, împreună cu liste
~ t:tbelului periodic csrc susţinută de
dare importante privind vremea,
cuprinzând animale pc calc de
d ispari,ic şi mulre alte da« din lumea
I matematica. Pămanrul şi Universul şi tabelele de
conversie l\ unit5.{ilor de măsură.
narurală.

10
 ABBASISM, ,·ai 11\IPfRll..'L ISLA.\IJC

ABORIGENI AUSTRALIENI
ABORIGENII s-au aşezat pe Primii colo11iş1i Istoria aborigenilor
cominenrnl australian cu mai mult 1111 tr,wtrSJtt w1 pod Aborigen ii au ajuns pentru prima oară în
drpămtim. Ausrrali3 ln timpul ultimei glaciaţiuni.
de 40.000 de ani în urmă. Au trăit Venind din sud·csrul Asiei. când nivelul
mărilor t:ra scăzut, au crnversar oce-anul pc
din vânătoare şi cules într-o izolare totală faţă IJmbi de pămânr şi peste incinderi
rcscr:inse de apă. Apoi, când ghcar.i N
de restul lumii. În secolul al XVIII-lea au sosit copie, iar nivelul m:lrilor •-• ridica, din
nou, contincncul a fose complcc izolat. L1
europenii, obligându-i pe aborigeni să-şi început, coloniştii au rămas pc coaste şi
de-a lungul râurilor. tnsă crepcar )-au
restrângă teritoriile. În prezent, mulţi se simt răspindic pc concinenc. Când au ajuns
europenii, in Australia crăiau circa 50-0 de
izola~i de societatea albilor, dar încearcă să-şi grupuri cribalc diferi cc.
păstreze totuşi identitatea tribală.
Vânătoarea şi culesul
Aborigenii vânau animale, de exemplu canguri, şi işi
completau aljmcnraria cu plamc, nuci şi fruccc sălbacice.
Vânători i foloseau suli1e cu lame de piatră şi
bumeunguri de lemn. un tip de armă care revine la
locul de aruncare. Uncie triburi au creat un dabout
li mbaj al semnelor, putând .isrfcl să trimică semnale
între ci în timp cc scăteau la pândă.

migratia arunci
când resursele de
hrană se epuizau.
Făceau troc încre
triburi, de exemplu,
lltttf
Vânătorii aborigeni foloseau semnale ,rizua.le:t
pentru a nu goni anim:tldc. Semnul pcncru cangur
începe cu mâna scrân.să în p\lmn, continuând cu
Ceremoniile Corroboree
Aborigenii au rransmis din gencr.11ie in
gcncra1ic poveşti. cintccc şi rradi1ii. Cultura
lor este m<-nţinutii prin intermed iul
corroborce-lor, dansuri ceremoniale, ocazie cu
care triburile se rcunt'\C pentru 3 istorisi
poveşti din trecutul Australiei. prin cântece.
schimb de suli~e. deschiderea palmei iim-un mod anume.
muzic.~ şi dansuri.

Facerea lumii
Aborigenii cred că „Facerea
lumit este perioada în care
flinfele ancestrale au creat
pământul, dând naştere tuturor
speciilor şi fiinţelor tunane. Se
crede că aceste ftinfe crăiesc
veşnic în form ă spiricuală.
Oamenii sune considerafi o
parte din natură, fiind în
scrâ nsă legăcu ră cu toace
celdal ce fiinfe vii.
Reprezentări ale
,piricelor din
„Facerea lumii ", cum
ar fl Omul fulgerelor,
acoperă pererii
stâncilor şi peşterilor
din zonele populate , e
aborigeni.
Se crede cl
Omuljitlgerrlor, w110JC11t Ji
numele de Naman-gon
s11b
Omul fulgerelor a creac Aborigenii astăzi
furcuna şi fulgaele.
Coloniştii europeni au ajuns în Ausrralia în 1788 şi
i-au alungat pe aborigeni de pe teritoriile lor. Astăzi,
m,:\usrralia trăiesc aproximativ
250.000 de aborigeni, mul~i
dintre ei locuind în zone urbane.
Deşi încă există discriminare,
de câtva timp încoace
aborigenii beneficiază de
ajuroare guvernamentale şi îşi
afirmă din ce în ce mai mule
drepcurile.
Drepmri asupra pământului
Când europenii au sosit in
Australiat au afirm:u ci pâmântul
era ten-a m1Lli11s, adie:\ nu apar1ioea
nimănui, i.~r ci aveau dreptul să·l
ocupe. De cu rând. aborigenii au
militat pentru recâfcigarea
teritoriilor pierdute şi a locurilor
sacre. în J993, guvernul australian a
anulat politica de WTa mdlius.

Uluru (Ayers Rock)
Aborigenii cred d fiin1clc ancestrale au creat peisajul
aumalJan şi au încemeiac obicciurue şi rradi1iik
respccrace până astăzi. Dovezi ale prczcn\d lor au fose
găsite în multe locuri sacre, prccw11 Uluru din centrul
AuscralJd. Acesta este considerat loc sacru de cărce
popula1ia locali Aranda. Numic de guvernul australian
Învăţămâm
în timpul contactului timpuriu cu
europenii, limbile aborigenilor s-au
picrduc sau nu au Illai fost folosite.
In 1972, guvernul a introdus un
program educaţional bilin1,>v. În
prezent, mulii copii învaţă limba
tribului lor înainte de a invăp
engleza. Exiscă cărţi. posruri de

..
Aycrs Rock. el şi-a recăpătat numele aborigen în 1988. radio şi de televiziune în multe djn
limbile aborigenilot

AUSTRALlA AUSTRALIA AUSTRALIA, COOK, ISTORIA MITUR.l SI RELIGII SOCIETAŢEA

Ş I OCEANIA ISTORIC JAMES ARTEI LEGENOl:: OM.ANA

11
 ACCELERAŢI E. vezi FORŢE ŞI MIŞCARE

ACIZI şr BAZE
SUCUL DE LĂMÂIE ŞI OŢETUL
au gust acru
deoarece contin acizi slabi. Acidul este o
'
substanţă care, dizolvată în apă, formează La emtlnarea
particule încărcate pozitiv, numite ioni de A(ld
clorhidric
oxigm11/1ti, J1tb.<1anfa
fierbe p1tter111r.
hidrogen (H +). Opusul unui acid este baza, care,
Zinml i11/oc111epe
dizolvată în apă, formează grupări de hidrogen şi oxigen / hidrogm11l 111
încărcate negativ, numite ioni de hidroxil (OH-). Bazele 11dd /i formeaui
clorură de zinc.
sunt „an tiacizi", p entru că anulează aciditatea. D e
exemplu, pasca de dinţi conţine o bază care anulează J\finerw

aciditatea din gură ; altfel, aceasta ar afecta dinţii.

Scala pH Acizi tari
Concentrapa ionilor de hidrogen Un acid este cu atât mai tare/ i
dintr-o solupe csre cunoscură sub cu atât mai mic este p H -ul,
numele de pH. Oamenii de ştiinţă cu cât formează mai mulp
folosesc scala pH pemru a măsura
aciditatea şi alcalini tatea. Pe scala
ioni de hidrogen în Acizi şi metale
reaq:ie cu apa. Acizii rari, ( Nici cel mai slab acid nu poate fi păstrat în recipiente de metal,
pH, o soluţie cu un pH mai mic
decât 7 este acidă, iar o solu pe cu precum acidul sulfuric şi pentru că acizii sum corosivi pentru majoritatea meralelor. Când
un pH mai mare decât 7 este acidul azotic, sunt foarte Aâd
un acid reacţionează cu Lm metal, se emană gaz de hidrogen, iar
sulfuric
alcalină. Apa este neutră, având un periculoşi şi acidul dizolvă metalul şi formează un compus numit sare. Reacţia
pH de 7; pH-ul unei soluţii poate fi trebuie mane- este foarte violentă în cazul metalelor cum ar fî potasiul şi sodiul,
măsurat cu ajutorul alteia sau al
şi descui de puternică în cazul magneziului şi zincului.
unei hârtii indicaroare universale,
care îşi schimbă culoarea în funcpe C.1rbon Săruri Azotat
de namra substai1ţei: acid sau bază. Z,,h,,_- Când hidrogenul dinrr-un acid este înlocuit cu de cupru
un metal în timpul unei rcaqii chimice, se
Diagrama de culori Hârtie indit,uor
formca:r.ă un compus neutru numit sare. De
penrru indicatoarele univenal exemplu. când cupml rcaqionc:rdl cu acidul
Acid suJfuric
un iversale de pH azotic, cuprul ia locul
Acidul sulfuric concentrat deshidratează
orice substanţă cu care intră în contact. Oe hidrogenului ş~foanează
exemplu, acidul dcshidrareaiă zahărul, un sarea azor:u de cupru.• La
Aci.zi tari carbohidrat, rezultând o cantitate de carbon fel ca alrc mccalc.
negru, care arde mocnit. cuprul formează o
Acid sulfuric
varietate de s:'\ruri
~ Sucuri atunci oind se
gaJlriu: amestecă cu diferip Sulfin de cupru
Acid clorhidric
pH I acizi. Majorirarca
(pH 1)
sărurilor sunt criscalc,
Gazul şi mulrc fiind colorare.
Uncie săruri, de exemplu Piliturii
Sue dr fumul de - - - - -
dioxid de azot clorura de sodiu (sarea de cupru
- - lânuiie: comună), se produc natural.
pH3 1eemanâ
7 aliind cănd
Neutru acidul
- Ploaie reat/iontazâ Industria acizilor
;idr Oier
(pH4)
m pl1tta.

Acid azotic
Acizii sune util izaţi pe scară
largă în industrie, pentru că
Materia organică, precum hârtia, pluta, reacţionează repede cu alee
cauciucul. tcxrildc ~i pielea, esce descompusă materiale. De exemplu. acidul
rapid de acidul azotic. Acidul este atât de sulfuric se foloseşte în producţia
\ Sânge
uman:
corosiv pentru că oxidează orice material c11
c:ar~ imră în conract.
coloranţilor şi pigmenţilor,
fibrelor artificiale, plasticului,
pH 7.4 săpunurilor şi e>..plozivului.
Săpun lichid Svante Arrhenius Acidul se formează prin reaqia
(pH 8-9) Omul de ştiinfă suedez Svance f sulfului cu oxigenul. Combinat chimic de acid sulfuric
Arrhcnius ( 1859 - 1927) a fusr
Solufir de apreciat pentru cercetările sale Ploaia acid ă
C1mi1a1 privind modul în c:irc Arderea combustibililor fosili in S<:opul
/ amgazul: comp~ii ionizca:ci în solu\ii. producerii de energic pcmrn consumul casnic
/ pH/3 Munca sa l-a condus clrrc şi industrial elimină gaze poluante în
14 dcseop<rirea fuprului că atmosferă. Gazele se dizolvă în apa din nori,
Baze ionii de hidrogen sum form:ind acid awcic şi sulfuric. Această apâ
cari cei care Ic conferă cade sub formă de ploaie acidă. erodând
acizilor propricra{ilc
Solufii de curiipr pentru clădirile din piatră şi staruilc. ucigând copacii
lor l]>Ccialc.
uz casnic (pH JO) şi viaia acvarică şi reducând fercilicacca solului.

12
 ACIZI ŞI BAZE

Baze şi alcaloizi
Aciditatea oţecului (acid acetic) poate fi
neutralizată cu var (carbonat de calciu).
Orice subsranţă care neutralizează
--- Varul
fi oţetul
rentţioneazii şi
em,mti dioxid
d,rarbon.
Prodn,11/ muţiei
tJlt o sare 111,mi1ă
t/111,at (tthmtbat~)
dualem.
Neutralizarea acizilor
Din reaqia unei baze cu un acid rezultă o sare
neutră. În plus, ionii hidroxil (Off) din bază se
combină cu ionii de hidrogen ( H +) ai acidului,
formând apă (H 2 0 ). În viap de zi cu zi,
aciditatea, precum varul, se numeşte bază.
Un alcaloid este o bază care se dizolvă în problemele creare de aciditatea nedorită se rezolvă
apă . Tăria unui alcaloid se măsoară cu adăugând o bază de o tărie corespunzătoare.
ajutorul numărului de ioni pe care acesca Aciditatea solului
îi formează în apă. Alcaloizii cari, p recum pH-ul solului variază de la o
hidroxidul de sodiu, sw1c la fel de corosi " zon:i la alrn. Puţine sunr
culrurilc care cresc bine în
ca şi acizii cari. soluri foarte acide. pencru d
acidul dizolvă miner:tlde vimlc
de care plantele au nevoie
Amt'.Jttrui sr revarsă ----- pentru o crcitcrc s:ănăroasâ. iar
din ruipimr. --- pc un asemenea teren acestea
nu por 6 udat<"- Fermierii
Testarea amestecu/111 ru narează solurile acide
,o/11ţi11 indicatoare împrăştiind var (oxid de calciu)
11ni,,1rs,1Li. arntâ c,i auMln pc câmp. Acesta csce o bază
este 11.am1 ,uutni - ieftină, produsă din piatră de
aridi1111r,z 11 fa.ci 1111,dnttL-- - - - - - - - - := - var. care neucralizca,.ă acidul Fermier imprăştiind var pc
din sol, licându-1 mai fertil. terenul acid

Săpunuri şi detergenţi Prajii/ pmtru Jtomac m·e o reaqie

Vindecarea indigestiei
Stomacul wnan foloseşte acid
eforvescentti in contact cu sucul dr
Bazele dizolvă bine uleiul şi grăsimea, motiv pentru care clorhidric pcnrru a dcscom·
sune utilizare la fabricarea de săpunuri şi detergenţi. În um,;, (,dJ "'"'~ pune mâncarea. Unde ali-
meme determină stomacul să
general, murdăria este Lipită de piele. haine şi tacâmuri prin produci o cmciratc de acid
intermediul grăsinui. Aceasca face ca înlărurarea mizeriei mai mare, cauzând d isconfort.
să fie dificilă doar cu ajutorul apei, pentru că Prafurile pcmru stomac sau
p,stilclc pentru indigestie por
grăsimea şi apa nu se amestecă. Săpunul
Accidentele petrolkrclor pe mare pot elimina acest efect Ele conţin
sau decergenrul, cum ar fi lichidul de avea d repr n.-zulrnr pere uriaşe de ţiţei alcaloizi slabi care
---- -~spălat vase, ,,sparge" grăsimea în la suprafu,.i apei. Pentru a dispersa neutralizează acidicacea, dar nu
picături mărunte şi astfel apa para şi a reduce pagubele cauzare afecccazâ stomacul. şi nici nu
mediului, se utifu.ea.z.'i dcccrgcn1i reac\ionea2ă prea puremîc cu
poate spăla murdări a . nurniţi dispersan\i. Experţii naruralişri acidul.
folosesc deccrgen1i. ca de exemplu
săpun lichid. şi pentru a curiip penele În repăturilc Viespe
acoperire de \i1ci ale păsărilor
acvaricc. Păsările ~i conscr"ă
~e albi.ne şi viespi
După u lichidul de ,p.ilat In1cpărura unei albine este
rempcrarura şi rămân uscare darori\:ă
11asc n .,,,spart•grăsimea, durcro,să pentru ci esce acidă.
penelor. Dacă acestea se îmbâcsesc de
apa poate uda .farfiiria şi Tratarca înţepăturii cu o bază slabă,
\i1ci, păsările îşi pot pierde capacitatea
dizolva reJtnl nmrdilriei. precum săpunul sau bicarbonatul
de a pluti şi se porîncca. sau por muri
de sodiu, neutralizează acidul şi
din cauza frigului.
lin~ceşre durerea. Spre deosebire de
inţepăcura de albină, cca de viespe es<c
Baterii alcalină, deci poare â neurrali2'!c:i printr-un
Acizii. bazele şi sărurile sunr dcccroli1i. respccci,• conduc acid slab. cum ar fi oţetul sau sucul de lămiie.
deccrici carca arunci când se află sub formă de soluţie. Bateriile
sunr formare dimr·un dcccrolir - de obicd sub fonm unei
p,sce sau a unui lichid - tmrc două baghete sau plăci, nwnire
Fritz Haber
elccrrozi. Cea mai uzuală baccric este celula uscară. care În 1908. chimisrul german Fritz Habcr
(1868 -1934)apusla puncrunprocesde
foloseşte ca clcccrolir clorura de amoniu. Bateriile cu durocă
fabricare a amoniacului alcalin, folosit la
lungă de viaµ conţin elecmni alcalini, de exemplu fabricaţi
Baterii
produc<rea fertllizatorilor li explozivilor.
din hidroxid de pocasiu: bateriile pencru m~ini au electrozi Procesul Haber presupune rcaqia
din acid sulfuric. cu dur.1tă
azotului din aer cu hidrogen la
lungă de
presiune marc şi tc.inpcrarură
viaic'I
Industria alcaloizilor inaltă. Mai <:in.iu, Haber a
dezvoltat o modalirace de ob,inere
Principala materie primă în industria alcaloizilor este apa a acidului azoric, prin îndlzirea
sărată. Hidroxidul de sodiu, folosit la fabricarea amoniacului în aer.

săpunurilor şi hârtiei, se produce din apă cu sare, prin

elecrroLză (trecând electrici rare prin solu1ie). Apa cu sare
absoarbe dioxidul de carbon, pentru
producerea carbonatulu i de sodiu,
folos ic la cracarea textilelor, în
tehnica fo tografică şi la fabrica rea
sticlei.
Istoric
Elcccrolizupci sârace. în Anul 600 î.c.n. Fenicienii
scopul producerii folosesc cenuşă de lemn alcalină
penrru a produce săpun.
hidroxidului de sodiu
Secolu I al XI-iea e.n. Chimiştii
arabi produc acid sulfuric. azotic
şi clorhidric.
1780 Prima fabrici de acid sulfuric
din lume se dcschidein Franţa.
1865 Ernest Solvay. un eh imisr
belgian, dezvoltă primul
proces de producere pc scară
largă a bazei carbonar de sodiu
care arc succes în plan
come.reia!.
Carbonat de sodiu
1887 Svan,e Arrhcnius
prezinrii teoria care afirmă că
ionii de hidrogen sunt cei care
Ic conferâ acizilor proprieri1ilc
lor speciale.
1908 Fricz Haber inventează
un proces de fabricare a
amonfacuJui.
1909 Chimistul danez Soren
Sorcnscn (1868- 1939)
dc6ncşre scala pH.

- ALBI NE
ŞI
VLESPl
AMESTEClJRI
Ş I COMP UŞ I
ATOMI ŞI
MOLECULE
CH IMI E DIGESTU: ELECTRICITATE P OLUAREA R ACHETE Sot

13
ACRU.. vezi ~IATERIAL PLASTIC Şl CAUCIUC • ADN. vei, GENETICA • ADOLESCENŢĂ.,..,, CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE • ADRENALINĂ. vezi HORMONII ŞI SISTEMUL ENDOCRIN

AERONAVĂ Tipuri de aeronave

Termenul aeronavă cuprinde coace maşinile zburătoare - de
la baloane la elicoptere. Majoritatea aeronavelor sum
care călătoreşte prin
ORICE VEHICUL aeroplane, adică au aripi şi motoare cu rcaqie, care le conferă
aer se numeşte aeronavă. Abilitatea de viteză. Printre alee tipuri de aeronave se numără pla.noarele,
care nu au mocoare, elicopterele, baloanele şi dirijabilele.
a zbura deasupra obstacolelor precum
Funqiile unei aeronave determină mărimea şi forma sa.
oceanele şi munţii fac ca aeronava să fie cel mai rapid
Aeronave de
mod de a călători. Un avion de linie poate traversa mii Biplane
1'!uite avioane cransporr
~
de kilometri în doar câteva ore. Aceeaşi călătorie ar dinaintea edui Armata arc nevoie de
aeronave pentru a - :...~"""'-"""
de-al Doilea
dura câteva zile cu barca sau cu maşina. Avioanele de Război Mondial
tran,port.t trupe şi ~
(1939- 1945) echipament. Au fosr \
linie şi aeronavele militare sunt vehicule complexe. aveau două perechi de creare atrona,·e speciale. care
sil rransportc obiecte grele, ca
Corpul lor este construit din metale uşoare, precum aripi şi se ntuneau biplane.
de exemplu tancuri.

aluminiul, şi materiale de înaltă tehnicitate, cum sunt .Baloane Planoare

Vehiculele mai t~oare Cuscnţii de
materialele plastice. În interior, sofisticatele aparate de decât aerul se cunosc acrscm işc' •
in su.t şi in
control electronic ajută pilotul să le conducă într-un sub denumirea de
baloane. Un b:ilon <C jos. Un pl:\llor nu ar< motor.
mod eficient şi sigur. Aeronavele mai mici, ca de umple cu gaz sau cu
aer cald, acestea fiind mai
însă zboară folosind aqiunea
curenţilor de aer asupra aripilor
exemplu planoarele şi baloanele cu aer cald, se folosesc

--
uşoare decât atmosfera. sale.

deseori în activităţile sportive şi de agrement. Concorde '- 4

Avioanele supcrsoniec de linu:. .,. ~
cum este Concorde-ul, pot zbura '
Anatomia unui avion de linie cu o vi teză mal mare decât cea a sunc:rului - aproximativ
Majoritatea avioanelor de linie au acelaşi design de bază ca acest Boeing 1.240 km/ h (770 mph). Ele pot traversa Atlanticu I de două ori
mai repede dcdt orice alt avion de linie, dar sune foarte
747-400. Parcea lor principală este fuzelajul, care seamănă cu un cub ~ zgomotoase şi consumă mult combustibil.
metalic lung şi subfire. Aripile sune prinse de mijlocul
fuzelajului, iar coada şi deriva sune fLxace tn spate. O podea
separă cabina pasagerilor de cala pencru bagaje.

Boeing 747-400 po~te

zbura peste 13.600 km
fără a se opri pentru
alimentare.
Pl,11fan11a S11pmoar.i,
c11 loc11riu, dt la das,1 I

Avioane cargo
A,•io:\llcle care transport:i
încărcături se numesc avioane
cargo. Marfa se încarcă primr·o ~
C1bh111 dinJaf.i, t11 uriaşă aflată în pmca din faţă a
/omrile de la dfl!II I avionului. Boeing i·rpoare fi
Sisume de comrol ni mot011relor cransfom,at din avion de
fi sistm,e de 11,w,garie pasageri în avion

l,fo10t1re m
1urbove11rila10„1re,
attir11,1tr ,le t1r1p1, prm
piloni de s,urmere

Howard Hughes
Hughcs (l905-1976) a
fost un industti:i;; american.
creator de filme.
enruziasrnar de avi:i~ie:. A
Cabina piloţilor Mâncare la bord
pus bazele liniilor aeriene
Aeronava c.<rc conrrolara din cabina Alimente preparate
Delectare T \1(/A şi a bătut careva
pilorilor. Pilotul şi copilotul dirijeazâ anterior sunt depozirarc
Unele avioane de linie recorduri cu ac:.ronav('
aeronava folosind sisteme de control şi în c;irucioarc:. fix.are în
sunr dotare ~u ecrane proiectate de d însuşi. Nu
instrumcnrc ca.re indici starea tuturor bucătăriile .-fonului
video şi căşti audio. cu coate au fost reuşire. ci
cchipamentdor avionului. în cabina pină la momentul în
care se pot recepţiona numai Sprua Goosr ( 1947).
piloplor se găsesc radarul şi sistemele care personalul de bord
radio. le ~crvcşte. cana.Ic de muzică.

14
 AERO!\',WE

Forte de zbor Sistemele de control Motoare de aeronave

'
Pencru a zbura, o aeronavă are nevoie al zborului Motoarele aeronavei o conduc prin aer, prin propulsie. Tipuri
de două foqe : de portantă, pentru a O aeronavă este dirijată prin aer cu diferire de motoare produc propulsia în moduri diferire.
rămâne sus, şi de propulsare, pentru ajutorul a trei sisteme principale de Motoarele cu pistoane ş i rurbopropulsare aqioncază elice care
a o împinge tnaincc. Porcanp control - elcvacoarele de pe coada se rocesc în aer, la fel ca elicele vapoarelor, care se rotesc în apă.
depăşeşte masa avionulu i, iar avionului, eleroanele de pc aripi şi Motoarele turboreactoare şi cele cu turboventilacor produc un
propulsarea depăşeşte rezisren~a la direcfia de pe derivă. curent de gaz foarte rapid, care deplasează aeronava înainte.
înaincare provocară de aerul care
trece pe lângă avion. Când un avion
se află la viteza de croazieră, porran~a
este egală cu masa, iar propulsarea
esre egală cu rczistcnra la înaincare.
~w: Elevacoarele fuc ca borul :ieronavei
să se mişce în sus şi în jos.
Motoare cu pistoane
Acestea funeţioncază la fel ca moroarclc de
la ln:lfini. Carburanrul şi vaporii de aer se
amestecă in cilindr«lc motorului şi
provoacă cxplo,ic. Aceasta împinge
pisroandc, care aqioncaiă un arbore.
Eleroanele fuc ca
Arborele roteşte apoi o elkc.
1t Portanf o aeronava s:I se EJicta Jt l"Ofi'Şlt: Şi
prop11lsr,1z,i motorul
.. ~rf,f---'
indint inrr·o
o .. Motoare mrbopropulsoarc
Propulsare
Af:;.,\
,.
R .
euscenp
la inaincare
Cd mai simplu rip de motor cu
rcaqie - un moror cu rurbo rc:aqit cu \~~
• ""1asa Direcţia face ca
l o elice se numeşte moror

Aripi
Aripife avionului sunt cele care
produc portanta, În acest scop,
trebuie ca aerul să treacă peste ele.
Foana aripii
Oad se caic în două o arip:i
a unei ae1·onavc şi se priveşte
de la un capăt, se corurar:I o
$Ccţiunc tran.)vcr,s:ală
specială. Suprafap
superioară este m:u lungă şi
mai curbată decât suprafaţa
inferioară.
e:efZ1lZl//l777b
aeronava si „vireze:: la
,tilnga ;au la dreap~
Aripa ln acţiune
Presiunea acrului de sub aripa
este mal m3rc dtcât cca de
deasupra ei şi ridică aripa.
Portanfă
~ i'
':::::::---,.
~
• ~
--
mrbopropul,or. Un motor aqioncază
compresorul şi elicea, care propulsează
mocorul principal. G11ult.<11nl
Motoare turboreactoare
Acrul este aspirat şi comprimat, apoi
ajunge într-o incintă în care arde
Unghiul de atac combustibilul. Gaide ies prin spardc
La nnghiuri mai mici, mocontlui, ceea cc propulsează aeronava
înclinarea foilor sporeşte inaintc, c:i un balon care se dezumflă.
Motoare cu n1rboventilator
Un hibrid incre rurboreactor şi turbopro-
moror. curbovcnrilatorul aspiră aer, care se
amestecă cu aerul :mcrcnar de un vcnrilacor,
producând acd:1fi cfocc ca o elice.

Elicoptere
Spre deosebire de majoritatea aeronavelor, care Lamele rotorului se
au aripi fo:c, elicopterul are un rotor care se invân, pentru a
I \ Rotor principal

învârte, cu două sau mai mulce lame lungi şi concrola d ircc~ia

elicopterului.
subţiri ataşare. Prin rotirea lamelor, acestea
ridică elicopterul pe vercical ă. Un elicopter
poare decola de aproape oriw1de şi nu trebuie să Rotorul din coadă imp1edicâ
fo losească piste de aeroport. Poare plana pe loc fuzdaiul să se răsucească în sens
ilwcr< fa1ii de rotorul pri ncipal.
şi poate zbura înainte, înapoi şi tn lacerai.
Datoriră acestor calităţi, este cca mai adapcabiJ ă
aeronavă . Se foloseşte la transport, supraveghere
şi misiuni de salvare. dtatrrizare

Sisteme de control aJ zboruJuj Decolarea Deplasarea

Pilorul unui dkoprer dispune de erei
sisteme de control al zborului. Sistemul
colectiv de pârghii pentru inălprc schimbă
nivelul porcan1ei produse de rotorul
principal. Controlul ciclic de înclinare
longirudinală ajută elicopterul să se
deplaseze înainte, înapoi sau lateral.
Pedalele de direqie ajutli elicopterul să se
rotească la sc:inga sau la dreapta.
inaincca decolării, rotorul principal şi cd din
coada elicoptemlui sunr accelerate. Arunci
cind rotorul principal se învârte suficient de
repede. pilocul ridică sisremul cokcciv de
p:irghii pentru înlll!"rc, pentru a spori pama
lamelor rotorului. lnclînarea produce
propulsie, iar elicopccrul decolcaz.\. C11 cât
<isremul de pârghii este ridicat mai mult, cu
•cit dkopccrul se ridică mai repede.
Controlul ciclic de indinare longirudinală
dcccrmină deplasarea elicopterului în
dirccria În car( esrt aqiona.tă manera.. Se
înclină rotorul principal, a.stfel că o parrc
djn propulsia rocorului împinge elicopterul
înainte. Aici, pilorul a lmpins maneta
înapoi, pentru ca elicopterul s:i se deplascie
cu ţpatclc.
Igor Ivan Sikorsky
Sikorsky ( 1889 - 1972) s·a nâscuc in
Ucraina şi a devenit inginer de
aeronave. În 1919, s-a mucac ln Statele
Unire şi a înfi infat o fobrică de
aeronave. A proiectat primul elicopter
utilizabil, VS-300, care a zburat
pentru prima data în 1939. A fost
nevoie ca proiecrul să fle modificac de
w,
mulce ori: la moment dat,

..
elicopterul zbur3 în orice dircqic.
numai nu inaince.

ATMOSFERA Av1QANE DIRIJABILE MASI Nl Sl RĂZBOllJL RĂZBOlllL TRANSPORT, ZBOR,

OE RAZBOI ŞIBALOANE MOTOARE MONDIAL, MONDIAL, ISTORIC ISTORIC
AL DOILEA PRIMUL

15
 - - - - - - - - - Tipuri de aeronave
Gamt1 larg,i tk arm11mm1
Aeronave cu destinaţie militară ,, av1onuL11i A· IOii ronftră
ofaa,·ti' mare putere defor
Aripilr Je indo,,ie
1pre spau pentru
zborul s11personic

A,·ion de vânătoare cu dispoutive de atac Avion de atac nava.I, McDonncll Dougl:IS Avion de bombardament, General Bombardier de uac la sol, specializat în
la sol McDonndl Douglos F/A - !SE AV-3B Harrier li Dynamics F-1 I IA Aardwark lupta cu t:uicurile, Fairchild A· IO
Super Homer Thundcrbolt []
Bottd1e
ridică Aripi
p~nlrua prelungru,
permitt pentru
zb()rla

Avion de aprovizionare cu combustibil pc ru~on de cransport, Lockhecd C-5A G1liaxy Avion cu radar, Faircy Gannct AEW-3, Avion de supniveghcre.
timpul roorului/dc conc:ranusuri - unul din cele mai mari ovioanc din lume avcrtîzcază din timp asupra ata.curilor aeriene Lockheed U-2
electronice, Boeing EC· 135 Str.11otankcr
Motoarei, auiJmului 777 Jtmt tele Avioane cu destinaţie civilă (de pasageri şi de,marfă)

"-"~\,
m11i p1t1m1ice motoare de aeronnuă 737 esu \ Ai, fast

-
,wiomdd(
liniau {J
\
• ~
.Jl!I--. comm,ite:
pesre J.800de
1 ~ avieane 727.
\ • '~ J.fOl()(IU
~;.:_--""' "'- -~ ~ - --- ruzgomo/
.__::..----'° ' ~~ rtdus

Avion de linie de dimensiuni Avion mediu-curier. Avion de linie scurt·curicr, Aeronava pentru tronsporr
mari lung-curier, Bocing 777-200 Boeing 737-300 Brirish Acrospacc BAE 146-RJ85 de mar&, Boeing 727

Locuri Motoare
pmtr118- .... montau
14pa1agu:" •• ln parte
di11 spau:
,\foto.zre
turbopropu/s()ar/
pernane.
Un1i11g11r
motor ~ Hidroavion. Bericv
Avion cu destinaţie de afaceri, British Avion regional, Pairchild Merro ll Avion de agrement. SOCATA TB-20 A-50Mcrm:1id
Acrospacc BAE 125-600 Trinidad

Rotor
prituipal tu -
Elicoptere
...J.::-

, ..
,mei lamt \ ~ •
'\ - / ~&tor

. " / ~ -
Radar /
-------.! Duuă
rotoare

Elicopter de attc, Bd! AH-I Cobra Elicopter de persoane, Sikorsky S-61 Elicopter de rninsport. BocingCH-47 Ounook Acrona,·ă m rotor mobil. Bocing V-22 Osprcy

Aripă din material Uxtil

Aeroplanul plutqte
ţesut, uşor, peste t:Adr,1 de
p, turenţii tU ,m•
e,,ld metal

Microlighr este un fel de

ddtaplan cu moror, cu un
cadru solid fÎ un triciclu
carcnar din fibră de sticlă
Oelcaplanul om:i ca o aripă uri~ă. co un Avion de antrenament/agrement, dedesubt, în care stă
ham dedesubt, care ţine pilotul Oe Havilland Tigcc Moth OH8A auriuu ca un a11ion pilotul.

16
 Elementele unui aeroport
AEROPORTURI Aeronavele decolează şi aterizează pe
piste, care sunt legare de clăd i rile
ASTĂZI OAMENII CĂLĂTORESC pe calea aerului mai mult terminalelor prin trasee numire căi de
decât oricând. Indiferent dacă sunt oameni de afaceri, plecaţi rulare. Pasagerii se îmbarcă şi debarcă în
clădirile terminalelor. Pemru avioane, pe
în delegaţie, sau familii în vacanţă, toţi pleacă din aeroporturi. aeroport se găsesc ateliere de reparaţii,
Acestea variază în dimensiuni de la terminale mici, regionale, facilităţi de alime;:ncare şi hangare de
, până la cele mari, internaţionale. Un aeroport mare este ca un
oraş. Pe lângă coate clădirile, căile de rulare şi pistele necesare pentru
a deservi aeronavele şi pasagerii, cuprinde magazine, birouri şi
hoteluri. Securitatea aeroporturilor este întotdeauna strictă, acestea
şi aeronavele fiind adesea ţinte pentru atacurile teroriste.

Clădirea unui ccrminol d e pc Aeroportul Kansai,Japonia

Zonâ de stcuriratr şi Pista
Zona ,~ccrcstri" a tcrminaJulu.i
Zona dt ,,cces e,tt control paş11po,1rtt Pentru a ~uporra cd mai marc avion cu rcaqic. pistele
Etajul de sosin crcbuie <.> aibă o lungime <le 3-'I km şi o l:irime de
Ai.sagerii intrâ 1TanspQn r11t1er do1alli a, sc,ir,
111tl'r11,1ţron11!t aproximaciv 50 m. Necesiti o suprafară solidă spccfală.
111 tem1i11al pe la pmtru p,1.ragerii
pentru a sus1ine forţa la c><c sunt supu>< orunci cind
11111rlul inferior tare p.:ir,iJNC
dlidi,·(11 avioanele mari cu reaqic aterizează sau decolează.
f' ies t/111 d,idire
L, nivel11I
Zona „aeriană" :\ rcrminaJulu i
1imel11Iji,ce legiitura ileronaM ;,,
J intre poart,1 de imbarcnrt
,~ ..,.,k,'""l_i a_tron,wă.

_ _ _ _ Zo11â de 1er11itii, mpri11z,l11d boilere, « hipamml dr

vmtila/ie ;i ,tlte sp,1/ii pclltru deser1,irM tLidirii.

Controlul Securitate
traficului aerian Echipele de securitate din aeroporturi sune
În inima aeroporcului se află mereu vigilente, încercând să descopere
rnrnul de control, din care teroriştii şi traficanţii. Detectoarele de merale
controlorii de trafic şi alee aparate electrice-alertează personalu.I
monitorizează fiecare moment acunc i când w1 pasager deţine o armă de foc
al decolării şi ate ri zării sau de al tă natură. Există ş i câini special
avioanelor. Ei se asigură că antrenaµ să detecteze,miroml +J ·i' '
fiecare pilor respectă culoaml
c/,,troloni de tmjic aai,m i11 t11m11I d1t co11trnf
explozivJor sau al drogurilor ~- I Scanner cu raze X
Pcr,;onalul din aeroporturi
de zbor corect, că coace ilegale. ~ 11 foloseşte aparate cu raze X pemru

aeronavele aterizează la locul Ecranul radar Paşapoarte 1 ' a sc,ma con,inurul bagajelor
Radarul aeroportului detectează fiecare O persoană care călătoreşte dincr·o ,....,.io,,...,.....,.....r pasagerilor. Un ecran ,irnar pc o
corect şi că există un imerval prll in >Ita arc. de obicei, un bterală a oparacului cu raze X
aeronav:l ln timp cc accrizează, dându-le
de timp sigur între fiecare controlorilor de trafic detalii precise p~aporc. un document oficial care ii arată tot cc ,c g:lseitc in ficc>re
decolare şi ateriza re. despre poziţia occsteia. Toate aeronavele *'
idcntifldl. pc dqinător locul său de bagaj. Moteriale diferite apar in
,iruatc la o disranr,I între 20 şi SO km de origine. Paşapoartele sunt verifkarc culori dlfcricc, F:icând posibilă
Culoar de zbor aeroport pot f, detectate de radar şi afipte in aeroporturile interna,ionalc. idcncif1carca unor obiecte.
Paşaport UE
Controlorii de crnflc Ic <pun ptloplor când pe ecranul controlorilor.
pot accriza in ,ig11ran1ă, Ei ghi,.kaza fiecare
pilo, ci\tre un anumit culoar. pe care Ant(nil trimite 1111dt -:--....._ Aeroporturile şi mediul
pilotul tr.buic să îl menţină tn timp cc
aeronava coboară. Cu ajutorul unor
pmtru II gbida 11nghi11I
dt cobor,it·t ,,J ,wio1111'11i. r
înconjurător
~isccmc de ajutor pentru navigaţie. precum Un aeroport mare poate avea un impact devastacor asupra
scmnaldt radio de înalt:i &~cvcnr,i. pilopi mediuh1i înconjurător local. Eliberarea terenului în scopul
îşi cunos,; poziţia corect:\. Cit!o11r de zbor ,
j'- I f construqiei unui aeroport distruge ecosisr
Cum atcrb.ca.z...1. o aeronavă ..1_ f -. . . . . . . , echilibrate, poluarea aerului poate
....... '-- < ...

,~
., ..ţ-.....
Coboară şi ,1,oorâ afecta natura, iar zgomocu I
la dreapta poare speria animalele.
Ecosiscemele aeroporturilor
Avâ.nd in \'edcre cil aeroporrurilc se
ii1tind pe suprafeţe atât de mari .
păsările şi >nunalde se pot stabili în
Cursul es,c -.....,cc,.;-,,.. - aceste zone şi pot da na.itere la no,
corecc I man.
Ridid\-te C11dmncle din cabina ecosisteme. nederanjate de oameni.
şi zbooră
pilotilor I~ indi(ă ,,wtora
Pist,i RADAR ŞI
la stânga d,wi mmfÎII mrml t'ortct - M RONAVE CĂLĂTORU E CO LOGIE SI
(nit·cl11! ,ol11l11i) ECOSISTEM'E SONAR
,,z{ ;lt)'()1UllJtl. ~

17
 AERUL Utilizările aerului
Scufund:\rorii la mic:i ad:incime folosesc
aer comprima, pentru a respira sub ap:i.
Gazde din aer pot fl folo,itc ~i separ.ir.

~
TRĂIM, NE MIŞCĂM ŞI RESPI RĂM
pe Azotul ,c iolo,e~rc la cxplou,·i. iar
oxigenul in medicină. Gazele se cxrr.tg din
fundul unui imens ocean de aer, numit .u:r pdnrr·un procc~ numit dillijtiLuc:
fraqionată. Acml <>te răcit ~i comprimat
atmosferă. Aerul este un amestec până când devine un lichid a.lbamu.
Atunci dnd lichidul se dilat:\ ii ,e
invizibil de gaze, forma t dintr-o masă indlzcşte, flccJre gaz ,·aporizc,1zj la .tltă
rempcr.uurâ ~i C!ootC colectat scpar:u. Scufundăcot'i cu rezervoare de aer comprimat
densă de milioane de molecule de gaz, care se
mişcă foarte repede şi la întâmplare. Fără aer, Compoziţia aerului
L11m,i11.1rea Fl,u,ir,11t!it!, i,zr 11,rt/11/
,,po U(Şle lllWICI ,.ind
,rrdtintr-un
Pământul ar fi o planeră lipsită de viaţă, deoarece Orice cantitate de aer pur, uscat, o.\·1ge1111/ csu ton.sumat.

gazele conţinute în el sunt vitale p entru plante şi contine 78,09% azoc, 20,95%
oxigen, 0,93% argon şi 0,03% bioxid
animale.
de carbon şi alee gaze. Aceste bile
Bioxidul de carbon
colorate reprezintă proporţia
(C0 2 )
difericdor gaze tn aer.

I Bioxidul de carbon csrc

vit:tl pentru vfaţa
plancclor. Plantele
absorb bioxid de
carbon din aer şi îl Bi/dr rorii
Oxigenul (0 2 )
Arderea r,cc rcaqia chimică a unr:i
sub~tanţc cu oxigcnuJ , a}a cum o araci
combină cu apa :ur:u•ă
prin răd:\cini, formând
reprt:int.i
I accsr experiment. Lwn:\narea arde tn

-
oxigenul
h idmri de carbon. pc ,·:1sul cu :1~r pân:i c3.nd a consumat tot
care îi folo;c:,c pentru oxigenul. Oamenii şi animalele folosesc
flilrlr vrrz1
a ,c dezvolta. oxigenul djn aer pentru a. ,.arde" 111:incan:a
repre-;;.1111,i
1i1b/rre de in interiorul corpului şi a produce energic.
.tl'.(011/d.
ingn.i1timânt cu
(lU)/

Azotul (N 2) Argonul (Ar)

Fiecare celulă vie conrinc azor. Gazul argon ,c numeşte g.,i .inert·

I Pl:uuelc nu i~i pot lu3 azot din

aer, ap c:i ii ,au din sol.
Îngr~ămincelc conţin a1ot.
pentru a completa sub,canţa pc care
Bila
llt,1gr,i
uprez.in11i
luox1d1t! dr
• pentru c~ este lip:-it de rcacth•itacc.
Becurile electrice ,unt deseori
umplute cu argon. Acest fapt impiedică
fllamencul becului ,il ,e ardă. 3ta cum <·ar
8,/e/e .db,wre
pbncclc o iau din pimănr. r,irbou întâmpla in aer, ) Î confor.l becului o
,·eprtzinr,i ,t:orul.
fi ,,lu gnu. durată mule mai lungă de viat:\,
~~~~~~~~~~~-=

Poluarea aerului
Aerul nu est e pur „în mod natural': ci
con~ine diverse canrităµ d e alte substan~e,
cum sunt praful, vaporii de apă, bacteriile,
polenul şi gazele poluante. Poluarea aeru lui,
prin accivicăfi industriale şi craftc, poan.:
cauza grave probleme de sănătate în oraşe,
precum şi pagube pe cermen lung mediului
înconjurăcor.
Masa aerului
Presiunea aerului Acnrl ar('.' ma~a • .t):1 cum ar.u·.i ncc'>t <·.xperimc.nt
Aeru l exercită o fortă asup ra obiectelor, pentru că simplu. Baloane idcnricc fi dczuntAatc sune
prinse la cele dou:\ capete ale unu, biţ:.
moleculele aflare în mişcare se ciocnesc mereu de ele. BaloJnclc sunt în echilibru arunci când bă,ul
Presiunea aerului măsoară această for~ă. Presiunea te"e ,inuc de la mijloc. Umflarea w,uia din
din aerul liber se numeşce p resiune acmosfer1că. Este balo:rnc scroc:\ ~hilibrul. pentru că balonu l cu
mai mică la alcicudini mai mari, unde ae rul esce mai .1<·r comprimac este mai greu decât balonul gol.
purin dens.
Ba rom ecrul
lniuumcnrul c.uc: mă.son5. pre,iunca
atffiO)fcrica !')C numqcc: barometru. Poate:
I Br1!01111t
iii

Smog
Aerul poluat şi cqo; cane ;e
menţine Jcasupra zonelor
urbane><: numeşte smog.
Smog-ul sulfuros esrc rczuJ.
mul arderii combustibtlilor cu
un conţinur mat'c de suit: ~um
ar f1 cărbunele. Smog-ul foco·
chimic apare atunci cind
lumina wardui fuce c:i gazele
Vapori de apă
Păn:i la 4 procente din ,•olu-
mul acru lu; pot fl vapori de
.1pă.Aerul cald poate con·
1inc mai mul,i vapor, de ap:i
dccâr acrul rece. O cutie de
biucur:\ rece absoarbe căldu·
ra din acrul înconjurăror. Pc
mi.sură ce acrul ~e râcc~tc.
,-aporii de api din aer ,c
'
A folosit pentru a prevedea schimbările rch,libm.
de \'ftmc. pl'ntru el prc,;:iunea lcrului ~
modifică uşor de la zi la -ii. odată cu
Ed1ilibrul !r urmi
schimbirile de cemperaturl ii umiditate
pn'n un,JL:re.1 un11U1
ale acrului.
dmrre b.,loane.
Aspirare
C.\nd o persoană ,uge la cap:iru I unu I B,,/011111 umjl,11 ro11ţmt
,ur rompri111,1t.
pa,. pl:\miin,i reduc prc\lunca acrului din
interiorul p3.iului. Prc~iunt.l Jm,osferlc.i
Jc b <uprafa1a lichidului face rc,rul .
împingând lichidul in jo, ~i tlcându-1,ă
urce prin pa,. Joseph Priestley
Omul de itiinţă şi preotul
Jo;cph Primlei ( l-.'\3-
180~) a descoperit oxigenul in
Acrul comprimat r--4 . A dcscopcric ~i multe
Prt·slunc.t aerului p<>atc fi mărită prin alte gaze. inclus" procoxidul
comprimart" - rc~pc~c1,· pompând tot m.ti de azoc (gnu l ilarionc) şi
mul, inrr·un spa,iu limoc,1c. Roplc .1.moniacul. Prit:~de-, a 'irudi:u
bioxidul de cJrbon ·~i a

..
bicicletelor sunr umplute cu aer comprimar.
Je eşapament să reaqion= condcn,cati ~i formează descoperi, o modaliracc de a
pcnrru a face dlătoria linâ ii confortJbil:\.
înrrc de. picăruri pc exteriorul cucici. face npâ carbonatata (~azoasă).

ATOM I S I CELULE FOTOSINTEZA FRECAREA GAZE PthtÂNII Ş l POLUAREA PRESIUNEA VREM.EA

MOLECULE RESPIRAŢIA

18
 AFGANISTAN. WZI ASl1\ CENTRALA

Relief
AFRICA O mare parte a Africii esre un
podiş înalt, acoperit de deşerturi,
AL DOILEA CONTINENT CA MĂRIME după Asia, păduri rropicale llLxw-ianre ş i
Africa este dominată în parcea de nord de vastul deşert păşuni uscare. Contim:ntul esre
rraversar de râuri, care aduc apă
Sahara, iar în est de Marele Rift African. De-a lungul
în regiunile aride şi creează căi de
Ecuatorului se întinde o centură de păduri tropicale, comunicare. Deşi sune situare pc
- iar păşunile oferă hrană turmelor de animale sălbatice. Ecuacor, culmile munroasc înalrc
In Africa trăiesc multe popoare diferite, fiecare cu limba şi obiceiurile sale. din est sune acoperire cu zăpadă
de-a lw1gul îmregului an. Africa
Islamismul şi creştinismul sunt foarte răspândite, însă mulţi africani au
are numeroşi vulcani.
rămas loiali propriilor credinţe tradiţionale.
Sahara
i,\
' ,, I
Cel mai marc dcşcrr din
lume, Sahara, acoperi\ o
mare parte din zona de
" a nord·vc,c a Africii. Arc o
suprafaţă de 9.065.000 kml
I /,C„NJtrl' şi se exrinde rapid. datoriră
,s,111,w,J pă~unarului intensiv. Cu
o cant irate de precipitaţii
mai mica de 100 mm pe
an şi ccmpcrarun de pcsce
50°C in timpul zilei. doar
dieva specii adaptate
de plante şi animale
~upravicruicsc aici.

Fluviul Nil
,1,• Ni lul c.scc cd mai lung fluviu di n lume.
lzvor.ind din Lacul Victoria, curge
6.695 km spre nord, prin Ugand:i,
Sudan şi lgipc şi se varsă in Marca
Mediterană. Cd de-al rrcilca fluviu ca
lungime din Africa, Nigerul , arc un cur~
de 4.180 km. formează un cot marc
in vcsml Africii şi se vars:i în Oceanul
Atlantic în Nigeria, printr-o dclt:1 mai
marc dcdr cca a Nilului.
J\f,1111/ii ,r riditâ din Fluviul NU la
Mardr $ifr Afric.u1. Aswan, jn Egipt

Valea Lungului Rift

African
Munţii Etiopiei ,unt
m.ibăruti de i\larelc Rlfc
African, care ,c Întinde
pe 6.000 km spr< nord,
din Mozambic, cra,-crs:ind
c,rul Africii şi Marc.1
Roşie. p:lnil in Siria. Valea
'.)·a form~u prin fhuri în
crusta Păm:inrnlui. Are o
Delta Okavango liiţimc d~ pânl la 90 km.
Multe riuri "'var,a in oce:'ln formind delte. OCE AN U L iar in dtt,·,, milioane
însă r.iul Obvango din sudul Africii arc o I ND I AN de ani ,·a,egmcntJ
ddră care se întinde sub forma und mbştini contincnru l african.
in Jcşcnul KalJhari. Oka,·ango izvorăşte
în Angol3 şi curge pe o dl<c.tnţn de 974 km
pânii în Botswana. unde delta~· mlaştina sa DATE ESENTIALE AFR1c: l
acoperă mai mu lede 22.000 km?,

,\f,trtf,.
C~L MAI ÎNALT l'~NCT
{T.snzania) 5.895 m
K.ilimanjarn I
Secciune tran sversală a Africii t\l,,swul
)
.\funţii R,fi Kilim,m;aro CEL MAI LUNG RÂU N il
Africa ,c ridica abrupt din Oce,mul Aclanric. pan~ la L,,ru/ . lfru.m
R.t1lt't 1/Z.O,-j
5895m {Uganda/Sudan / Egipr) 6.695 km
,tpr<>ximariv I.OOO rn. iar apoi .tră către mlaştina Bazinului I ~·f/OYl,Z
Zair. Munţii Ruwcnzori şi Marele C..EL M 1\1 M:A.R...E LAC Victoria
R,uinul Întins /Î I ar(,d Sr,mlry
Rift Afoc':ln se află in est. unde Oa anul (csml Africii) 68.880 kml
umed ni Z111rul111 5.//0m
platoul coboară blând l,uJi1111
c:\cre Oceanul Indian.

"' NUMĂRUL ŢĂRILO R

POPULAŢIA

SUPRAFAŢA
53
81 1.600.000
30.335.000_k_-m
_!_ _ __
Ou,m11/ ,Jtla111ir ŢARA CEA MAI .\IA_R_E_S_u_
d,_an_ _ _ __
TARA CEA ,\IAI MI CĂ Scyehclle.

19
 AFRICA

Regiunea împădurită
Zone climatice O m:uc parrc din Baie de Souhalias, Algeria Pl11n1rlr 1·rţ11ir vtrzi
coasta nordică a Africii ,III (1tfJUit11U,l dr
Deşi în cca mai mare parce a 11-şi p,i.str,1 umezt,tl.1
P"JIŞII are un d i1mr cald.
Afr icii esce cald sau foarce cald mediteranean. Stâncile in cnld,mi.
în coc timpul anului, clima şi dealurile de pc prm /
variază foarce mule, din cauza sun t acoperire cu plame
gamei largi de forme de relief. şi arbuşti mâru n1i,
risipi1i, deseori parfumaţi.
In anurn itc părti ale coastei capabili să ccrc:a.1d pc
de nord, verile sune fierbinţi ace,rc solu ri nderrilc,
şi uscate, iar iernile răcoroase pietroase. Multe din
ş i umede. Regiunile deşertice accsrc pbnce au spini şi
rropfotl,i frunze mici şi tari, e:1re Ic
au nopri reci, zile fie rbinţi şi
impicdid si se usuce în
aproape nici un srrop de ploaie. Zon,i cildura aprigă a ~oarclui şi
La Ecuator, clima csce fierbinte unl(d,i briza m:lrii.
şi umedă, cu mulce prccipicaµi.
In regiunile moncane, verile sunt
calde, iar iernile reci. Aproximativ '10 de procente din A&ica
sune acopcntc cu sav.mă. acesta fiind
numele dar câmpiilor cu copaci jÎ
.irbuşti r.'l<pândiţi. Acca,tă formă
de relief acoperă o buclă largă
in jurul bazinului fluviului
Zair (Congo). Turme mari
de .mimalc krbivorc, de
exemplu antilope şi zebre,
străbat s:tv:ma, in d\urue de
iarbă proa.p:it:l.
Deşerturile
Aproximativ '10 de procente din suprafata Africii sunt acoperire Masai i\lara, Kcnra
cu deşert. Ergul din Bum:,., muac în Niger, face parte din vastul
Cop,ui
deşert saharian. În arabă. erg înseamnă întindere de nisip. Su/lac
r,idcfi
de v:inc, nisipul fomicază valuri şi dune uriaşe, unde ch iar de ~4rln'{ti iamzi ,,roprni
ş, pipmririfi
200 111 inălfime. Douil alee imporuncc suprale1c deşcrcice sunt p4111teie nifcrionre ,,
le oferii. a11i111alelor
Kalahari ~i Namib. ambele ,n sudul Africii. fn,i/f1milt' 111b11/pi11t.
o sl,1b,i prorrqiefi11,î dr
soarelr mmilos.
C11rmfi dr ,1p,î fi
r,iuri 11a,,ersr11~ă
pnd11rr11 rroprrnl,i.

Pădurea tropicală
Pădurea tropicala dcns:i acoperă mru puţm de 20 de procente
din conrinc.nrul a&ican. Cde: mai inrinse zone $C întind în
Mtmţii
apropierea Ecuatorului în ,•estul Africii ~i în bazinul fluviului
Zonele cele mai inaltc din Africa cuprind Drake;bcrg, din sud-eseul cominenru lu;, având o
centrafrican Zair {Congo). Mii de specii daopaci se dezvolt:\
în climatul fierbinte şi umed, diind n:qtere ploilor în timpul IUJ1gimc de aproximativ 1.130 km. străbătiind Africa de Sud şi Lesotho şi mărgin ind marele
Podiş Sud-African. Cd mai inalr v:irf esce Thabana Ndenyana, cu o înălţime de 3.482 m.
anului. Totuşi, dcfri~ărilc pc ,cară largă, in scopul obţinerii

-
de lemn cu =n1e rari. precum cecu l şi mahonul, Lanţuri muntoase mai înalcc sune ~lunţii Atlas din Maroc şi Ruwenzori. situat la grani13
amcninµ să distrugă :iccst mediu. dume Uganda şi Congo {Zair).

Popula~ia Resurse
Din lnn·eaga populaţie a lumii , o persoană Africa arc numeroase resurse, însă diţtribuţia lor c<te
din opt m'licşce în Africa. in principal neuniformă. Libia ~i Nigeria ,um mari producători de pccrol,
de-., lungul coasrdor de vc,r sudul Afr1ci1 c<rc bogac in aur ~i diamante, iar Zambia este
şi de est şi in văile fertile mare producător de cupru. Pădurile tropicale fumizcaz:i
ale raurilor. Deşi to niod lemn \'aloros, in,â sunt defrişate
tradiţ:ionaf oamenii trăiesc în încr·un ritm abrrnanc. Africa
~att' mici, un număr <lin ce jJi e,r< unul dintre principali i
cc mai marc se mută la oraş. produclcorr de cacao.
in căutare de lucru. Rata man ioc. bananct
nacaliriţ:ii rnc ridimcă in
cafea şi ceai.

•
• "
multe firi, iar familiile sune

-
numero,sc. Aproximati,· Boabe şi păst:i.i •
jum:ltatc din populafic arc
~. . .

..
de cat':IO
sub 15 ani.
Fctlţc ghaneze Fată tanzaniană 8:iiar egiptean Dia.n13nr
_ _ _ _J
AFRI C;\, AFRICA, CLJMÂ CONT INENT E DEŞERTURI fAQNA DE . FAUNA MUNTI PĂOuRJ UL.El
FAUNA ISTORIA CAJ\lf>l E PAO U RILOR Ş I VĂI
TROPICALE

20
 AFRICA DE SUD 0ATE ESENŢIALE
AFRICA DE SUD
Pretoria, Cape Town,
AŞEZATĂ LA EXTREMITATEA SUDICĂ a continentului
CAPITALE
Bloemfontein
african, Africa de Sud este mărginită de Oceanul POJ>UI.AŢIE 43.800.000 locuitori

Atlantic şi de cel Indian. Există două mici enclave, LIMBI PRINClJ>ALE afrikaans. engleza.
ndcbele. <orho de nord. sorho de sud.
Lesotho şi Swaziland, ţări independente, în interiorul ~wa.zi, r.songa, rswa_1,a ,·cnda. xho).a. zulu
1

RELIGIA OOMJNANTÂ creştinismul _ _

Africii de Sud. Rasismul a dominat politica timp
rand
de mulţi ani, şi, din 1948, minoritatea albă a guvernat ţara şi a pl_!s în MONEDA

SPERANŢA OE VIAŢĂ 57 de ani

aplicare politica de apartheid, un sistem de discriminare socială. In PERSOANE PER ME.DIC 1.667
1994, s-au desfăşurat primele alegeri mulrirasiale şi, odată cu sfârşitul FORM,\ OE <;uvtRNA.flC Democraţie

apartheidului, Nelson Mandela a devenit primul preşedinte de culoare al multipartită

ALFABETlZARE ADULŢI 85%
Africii de Sud, conducând ţara până în 1999.
Drakensberg
l(J(l,/i1dţ1
Relief Aidure 0.5%
Impresionantul Drakcnsbcrg
sau Munţii Scorpid ,unt un
Africa de Sud este un teritoriu 10% lanţ muncos intin.s ~iru:.tc- in

a1 contrastelor. Culmile ab rupte 1ud-csrul Africii de Sud şi

ale Marelui Graben Est-African
separă podişurile plane din
regiunile joase şi nisipoase ale
coastelor. Aridele deşerturi ale
Namibiei şi Kalahari din nord-
vest contrastează cu pădurile
luxuriante ale nord-estului.
enclavei Lcsocho. Aaştia se
inal,ă din marginea estică a
podişului. form;\nd o fulezi
abruptă. Cd mai inalc vârf
se ridica la 3.482 m deasupra
Folosirea terenului
nivelului marii. la Thab:ma
Deşi marc parte a ţării este reprc:zcnt:ită prin forme
de rdicflnalcc. majoriracca teritoriului este folosit Ntlcn1oana, cunoscuc:i
pentru p~unac şi pcntru agricultură, incluzând >ntcri~r drcpr Champagne
plancc precum trestia de zahăr. porumbul fi Cosele (Castd,J
alee cereale. Africa de Sud este bogată in resurse Champagne).
mincr,tk, p«·cum auml şi c.'irbunele.

Clima .,2·c .9·c

În general. clima Africii de Sud
este caldă, însoriri şi uscacă.
Esrul se bucură de prccipi ra{ii 2,·c 1/"C
in cantităţi de erei ori mai Î 85mm
mari dec.ic nordul 1i regiunile
dcşcrcicc din vest. Iernile sunt scurte, imre iunie şi ougusr, ş, blânde,
deşi Drakensbcrgşi J\lun,ii C.,pului sunt adesea înzăpczi,i. Provincia 2
Capului orc veri calde şi uscate din ocrombric p:ln:\ în aprilie.

3
Podişurile cu ierburi înalte care
acoperă .tproapc toată Africa de
Sud sune cunoscu cc sub dcnun, irea
4 de vc/d. În mulcc locuri. relieful
ajunge p:lnă la peste 1.200 m
O km deasupra ni\'elului mării. Podi~ul
central c.src acoperit de la,·ană
0 1111/1"
usc:uâ. cu arbori foarte î.\ri. Savana
şi pădurile subcropicale, cu o floră
5N A şi o fuunâ tOartc vari:\t~. akăr:uicsc
Lowvcld-ul nord-estic vcldul
wstic este folosi, drept teren de
pilşwm pentru oi şi vite.

Trei capitale
Africa de Sud arc erei o<:4e-capicală.
Cel mai importa.ne este Prccoria, centrul
ad minîstr:ttiv. Guvernul îşi ar~ sediul b
7 Cape Town, care esrc situat la poalele
Muntelui Mesei, iar curţile d< j,mipc se

-
găsesc în Bloemfontein .

8
. , .
--~
~r
. . .',(r'. .. ~~~/"~: . w • • ',.

9
Cape "fown şi Mumele Mesei
A c G H

21
 AFRICA DE SUD

Populaţia Timpul liber

Majoritatea sud-africanilor sune Mulfi sud-africani sune iubito ri
de culoare şi apar~in grupu.lui de sport, mai ales de sporturi
Zulu sau Xhosa. Aproape l 0% în aer liber. cum ar fi cricketul,
stmt "coloraţi" sau metişi, iar rugby-ul şi fotbalul. De la
resrul sune albi, de origine sfârşind regimului de apartheid,
britanică sau africaaneri de ~ara a reînceput să participe la
origine olandeză. Se fac eforruri competitiile incernafionalc.
pentru a exista armonie înrre rase. Rugby Zugrăvirea loc11i11telor
Sportul na1ional al Femeile din cm,a Ndcbdde
Statele negre Africii de Sud. rugby-ul. din Tra.nsvaal $unt cunoscute
Sub rcgumJ ae apJrthdd, ,ud-afric:lnii negri este vizionat şi jucat l.t pentru locuinţele viu
erau forţ1~i '13 crăi.,scâ în stare sau nnmiapii scară l:trg.i. in 1995. colorntc. În Hcc:irc primăv.u;i,
create cu acest scop fi majorir:uea inci mai Africa de Sud a gă1.duir fomcilc reînnoiesc pkrnnlc,
crăiesc în aces.ce aşc'L..i.ri. Sowcto. in apropierea pri mul campion ar rransmi\ând obiceiul la fcrc~le
Joh.mncsburgului, este un compb de 29 de mondi:tl de rugby. pc
municipii cu o populape tot:tlă cstinutâ la tintrc. Desenele mai vechi "llnt
55% 45% care l-a e.iştigat prin
36 loc./km' doul milioane de locuitori. Locuin1ele variază g(omctricc. dar inrre noile
aşez.ări aşezări "clec~ionaca proprk,
de la reşedinţe luxoase la colibe, şi mulµ ~imboluri moderne se: pot găsi
urbane rurale numită Springbocks.
locuicori trebuie să Stea la rând pentru apă. avioan~ sau maşini.
Agricultura Industria
Clima caldă şi Econo mia sud-africană este
solurile fercile bazată pe bogătiile minerale.
fac Africa de Sud lnduscria fieru.lui şi O felului
capabilă să-şi sunt importan te însă cea
asigure aproape prelucrăcoare, dezvoltată în
ro r necesarul de Lămăie Yerde
Portocală
Durban,Johannesburg, Cape
alimente dar şi un Town şi Pretoria formează
surplus pentru export. AgricuJtura Citricele
Lămâilc. limâile verzi şi portcxaldc se
acum cel mai excins seccor al
generează 7% din accivitatea dezvok:\ bine in regiunile tropicale ale economiei.
economică a tării. Porumbul. Africii de Sud, ca şi merele şi perele pentru Mi,1tl,d,
grâul, fructei~ şi tutunul alcătuiesc export, produse în regiune:1 Capului. Prin , __....._..- tlinm,mu
urmare. în Afric., de Sud s·a Jezvolrar o st llJJi11d p,
cu lturile cele mai importante. industrie de succes a sucurilor de frunc.
111pmftft intinst.
Viile
Vinurile ,ud-:tfricane s-au Aur
produs în regiunea ,·csrid Africa de Sud
şi sudici a Capului din ocupă pc primul loc
1662 şi sunt cunoscute in lume ca produc\ic
pc plan mondial penrru Mineritul Je .uu: Minele din Krugcrrand
c;alirare şi arom:I. Una dintre princip:tldc generacoan: de locuri de Johannoburg fumizeaz:i
Stdlcnbosch este un mare nmnci in Afika de Suci, industria minieră. este 30%din cor:uul mondial şi cca mai
centru :11produqici de coloana v~rcbr:tl:'t a economic, r.irii Există canritiip marc parte se foloseşte la confeq,onarea
vinuri. enom1e de diamante, mangan. crom şi plumb. bijuccriilor şi în domeniul demonicii.

Lesotho DATE
Swaziland
DATE
ESENŢ I ALE
~ Lesotho esce un scar monarhic aşezat ESENŢIALE

~ în mun~i şi înconjurat de Africa de LESOTHO liiiiPiiiAflac la grani~a cu Africa de Sud SWAZILAND

~ *i Mozambic, Swaziland este C AP t'rALA Mbabane
Sud, de care depinde: în privin~a locurilor de ~laseru
CAPITAl.A
un mic regat î ntins pe o zo nă de podiş. SUPRAFAŢA 1- .~63
muncă. Creşterea animalelor este principala UPRAFAŢA 30.355 Resursele minerale ale rării includ bauxira km!
acrivitare pentru 86% din popula~ie. Se
dc:zvo ltă un nou proiect hidroenergetic, care va
kml
şi diamantele. 40% din,forp de muncă POPULAŢI E 938.000
POP ULAŢI E 2. 100.000 Jocu1cori
l ucrează în agricultură. Citricele şi ana nasul
fumiza energic. locuirori LL\101 PR I NC IPAJ..E
Fmw !tipand
LJMBI PRINCIPALE
se cultivă pc plantaţii. iar trestia de zahăr este sisw:1ti, cnglc1.a
m,11111all1trm principalul produs pentru export.
engleza;_!es~ R F.ll GII DOMINANTE
RE:.UG II DOMINANTE creştinism. crc:dinţc
crcştiniţm traditionale
MONEDA loci MONEDA lilangeni

Femeile Populaţia swa:ii

Multe lemei crcc pnn Majoritatea l,)Cuitorilor fac
mari grcută\i ş, au grijZi part< din grupul <wazi şi au
de mw\cile grele in un stil de viaţă rradiţional
comuni tare: dcoarecC' trei de clan. Clanurile ,e :t,<az.'1
p:ltrimi din bărbaţi pleacă în zone rur:tlc. în locuin1c
~ muncească în minele impriştia«. conduse de un

sud·africanc. Foncile din şef şi de: către mam a acestuia.

Lc,ocho au cel m.1i marc Popul3ţia sw'3.LÎ are un trec..·ut
nivel de alfabcrizMc din bogar in poezie şi povestiri
Africa. populare.

- AFRICA OE SU O, C RISTALE DEŞERTURI fAl[NA D E MANOELA, MUN..TI Roci s1 SPORTURI

. ISTO RIC SI PIETRE CAMPIE NELSON ŞI VA1 M INERĂLE CU r.UNGEA
PREŢ I OASE

22
AFRICA DE SUD, ISTORIC
cu ANUL 100, AFRICA DE SUD a fost din ce în ce mai
ÎNCEPÂND

A mult populată de agricultori vorbitori de bancu. În anii 1600,

coloniştii olandezi au înfiinţat ferme în Colonia Capului, forţând
agricultorii africani să părăsească teritoriul. Coloniştii olandezi au fost
urmaţi de britanici şi ambele gmpuri au intrat în conflict cu populaţia majoritară de
culoare, mai ales cu cei din etnia Zulu. Până în anii 1800, britanicii şi olandezii-
Bantu
Spătar

Acum 2000 de ani, ai,,;icultorii vorbitori de

bantu ai Epocii de fler. din nord-est, s-au
aşezat pc coasta de csc a Africii de Sud ~i in
nunuţi acum buri - au) nceput să concureze unii cu alţii pencm a pune scăpânire pe zondc de sav:tnă ale Transvaalului. Aceştia
au fose strămoşii majorităfii sud-africane de
bogăţiile sud-africane. In 1950, un guvern constituit în întregim~ din albi a preluat culoare. ,ută,i. majoritatea popula,ici
\'Orbeşte o ,'arianei a dialectului Banni.
puterea şi i-a privat pe sud-africanii de culoare de dreptul la vot. In anul 1991,
această politică s-a schimbat, iar în 1994 au avut loc alegeri democratice.
Smt
Marea Migraţie
Coloniştii europeni in 1806. coloniştii britanici au
În 165 1, ferm ierii olandezi au format cişrigar Colonia Capului de la buri.

aşezări în Colonia Capului. Colo- Pentru a scipa de sub ,upânin:a

britanicilor. burii au migrat in masă
niştii se numeau buri lcuvânt care duc interiorul conrincnntlui
înseamn ă agricultor în olandeză), iar Accast;\ mipre a fost cunoscută
descendenţii acestora se numesc astăzi cmpt Marei Migrnpc ( 1836-1845).
afrikaaneri. D in 1795, pe măsură cc Burii au lomut atunci douâ
purerea olandezilor slăbea, britanicii republici inJepcndcmc - Scatul
dominau din ce în cc mai mult terito- LibcrOr:u,ia şi Trans--aalul.
riu în Africa de Sud. Popas penrru o familie de buri

Războaiele anglo-bure
Din 1880, brit.uiicii au încercat să
pună <tăpinirc pc republicile bure.
Ei au e~uat in timpul primului
război ( 1880). ins:i după
descoperirea diamantdor şi
aurului ln Trans--:ul. in 1886. ci
}i-au ,porii eforturile in această
direqi<. Un .,J doilea război
sângeros, în 1899, a dus până la
um1:1 13 predarea burilor. in 1902.
Evanr3i care comcruore;ază r'J.zboiul cu burii
Populaţia zulu
În juru.I anu.lui 1818, un şefzulu
numit Chaka (more în I 828)
formase în Nata.lu.I nord-estic un
imperiu numi t Zululand. Impii,
războinici i săi bine o rganizafi, au luptat
atât cu britanicii, cât şi cu burii. Ei erau
înverşunati ~i foarre disciplinafi: puteau
parcurge până la 64 k m pe jos î ntr-o zi.

Noua Africă de Sud

Uniunea Africii de Sud
În 19 1O, m i norităţi.le britanicilor şi
burilor au fom rnc U n iunea Africii de
Sud, cu britanicii la conducere. Au
urmat d ecenii d e represiune a sud-
africanilor d e culoare.
Apartheid
Sub regimul de Apartheid {politică «parati\tl) din
1948, tO\Î sud-africanii au fo~t cbsitlcaţi dup5 rasa din
Cllfe fllccau parte. Sud,afiicanii de culoare şi·au pierdut
dreptul b vot, dreptul de a deţine proprieraţi, să călă­
torească sau să munccascâ f.iră pcm1is. Asiaricii şi sud-
..&icanii "coloraţi" sau mcrişii avc:iu dreptul să voteze.
insă nu avcju dreptul la acdeaşi fucilit;'lţi ca sud-afiica·
nii albi. Albii îşi rc,,crvau dreptul la cele mai bune con- Intrare incr-un oflciu poştal
di\ii de cazare. cele mai bune locuri de munc:\ şi ~oii.
.----i·
rezervar celor de culoare
Congresul Naţio nal African
Congresul Narional African. <au
CNA (ANC după abr<vieroa
originală), inlun!'lt in 1912, a fost
singurul partid politic car<
reprozcntl imcrcsdc sud-afric:tnilor
negri. Pnncipalul siu scop a fost
abolirea apartheidului. Gu"crnarea
Africii de Sud a declarat CNA in
afura legii. însă in flnal l-a acceptat.
in anul 1990, pu1in timp înainte de
dilxrarca lui Nelson .Mandda.
în 1990, după ce a pmecut 28
de :mi in închisoare, unul dintre
liderii CNA. Nelson Mandcla, a
fost eliberat. La pu1111 timp după
aceea. s-a întâlnit cu preşedintele
F\'{I de KJerk pentru a discuta
schimbările din domeniul
politicii Africii de Sud. După
convorbirile acc5tora. a fost
abolit regimul de apartheid şi au
fost organizate primele alegeri
libere. multirasialc. Pentru prima
dat3, :.3siaticii'", ..negrii .. şi mecişii
au avut drcpmri de vot depline.
Ţara 1-a ale, pc Nelson Mandcla
preşedinte al unei Africi de Sud
noi şi democratice:.
Coadă in fup unui birou electoral, Kadehong

SteveBiko Istoric 1948 Partidul Naţional (PN) Anii 1970 Comunitatea

Biko ( 1946-1977) a fost un opozant
al regimului de ap:m:heid care a
fondat Asociaţia Smdcn,ilor Sud-
africani (SASO) ji a fost co-fond:ttor
al Co~tiinţci Negre. in anul 1977 a
fost arcsrnc şi bătut de clrre poli,ic
până cc a intrat în comă. Şase zile
mai rân.iu a murit. iar a\oartea sn a
1852 Burii îşi creează csre ales la guvernare ~i iniţiază mondială impune sancţiuni
propriile republici regimul de apucheid. Prin economice Africii de Sud.
acesta se stabileau zonele
indcpcndcnrc.
rezidcn{ialc sllrnce numite 1990 Deputatul CNA
191 OSe formează Uniunea .Homdands" drept ronde (ANC) Nelson Mandcla este
Africii de Sud. incluzând destinate majorităţii negre. elibera, din ÎJ1chisoare.
Provincia Capului, Natalu l,
I 976 Poliţia deschide focul 1991 fure abolir apartheidul.
Starul Liber Orania şi
asupra unu, marş studenţesc
Transvaalul.
în Sowcto; urme-a.za 1994 Se ţin primele alegeri

..
reprezentat un semnal de alam1ă pe 193 1 Ah'ica de Sud îşi generale non-rasiale.
demonstraţii. in semn de
plan internaţional. Nu a fost acuut câştig:\ independenţa.
Şorţ din pide de capră
prote.,t la scară largă.
nirncnl de omorârea sa, însă cazul său
a fost rcde,chisln 1997. G UVERN SI M AND E LA,
AFRICA, ÎMPERll EXPLORARE
ISTORIC POLITICA NE LSON

23
 AFRICA, CENTRALĂ Relief
Peisajul vaciază în funqic de discanp1 fafă
de Ecuator. O mare parce din regiune esce
ECUATORUL TRECE PRIN Africa Centrală, acoperită cu dealuri şi văi, cu munfi scâncoşi
influe~ţând nu numai clima, ci şi modul de în no rd şi în esc.
Aridul deşert Sahara
viată . această zonă există
zece rări. Toace au
In şi Sahelul se înrind în
fos~ colonii europene, având o is~orie marcată nordul extrem. Mai
de crudul comerţ cu sclavi. Deşi coate aceste la sud se află marele
ţări au devenit independente înainte de sfârşitul anilor '60, ele au bazin ecuatorial al
fluviului Congo,
avut destine diferite. Carnerunul este stabil, în timp ce Republica înconjurat de pădure
Democrată Congo şi Republica Centrafricană au suportat tropicală neatinsă.
regimuri dictatoriale. Majoritatea populaţiei centrafricane crăieşte
din agricultură. Zone împădurite uscate
Pădurile tropicale fac loc
zonelor împădurite. unde
climaru l este mule m:ti uscar.
In occasră regiune cresc
accocia şi baobabii. Aceşria
din urmă au crunchiuri
- fO:irte groase. in care pot
p:lsrra apa. pentru a se hrăni.
Unii baobabi din Podişul
Central Camenmcz rr.\icsc
I.OOO de ani.
Râul Congo
Stâncile vcrricalc ale Congo. unul din cele mai
murtţilor vulcanici Tibcsti lungi fluvii ale lumii, numir
domină graniţa dincrc înainte Zair, curge ţul,
Ciad şi Libia. în Deşertul forma unui cot mare. c:u
Sahara. Cu o akitudinc o lungime de 4.666 km.
de 3.415 m pe>te nivcl,tl cr,vcrsand Ecuacorul de
mării. Emi Koussi este cel dou:\ ori. lrigl o zonă de
mai înalt vârf. aproximativ 3.630.000 kn,2.

A B

Baz,nul cald şi umed al Auviuluf Congo este cea mai marc

6 • regiune de pădure tropicală dm Africa. in competiţia pcnrru
lumină, o marc varietate de copaci se înalţă. formand un
baldachin protector. bogar în plante ~i animale.

Clima pc rcgiunj
7 Nordul regiunii, zona 29·c 27•c
Saharei şi Sahdulu,. este
o ~ic lată de teren usc,i
şi prăfuit, corc cânjeşcc 1.-134 mm
după plo.1ie. ln contrast.
in pădurile ecuacorialc cad in flccarc z, precipitaţii de peste 38
mm. În partea sudici. sezonul musonic durea2~ intre lunile
mai şi octombrie.

l oiversicare etnică
Tr:iiesc ,utc de populaiii diîerice in Africa Centrală.
fiecare cu propriile obiceiuri şi limbi. Grupurile mari
cuprind Congo şi Luba deşi .xisrâ mai multe grupuri de
pigmei, pnntrc can: Tw:i, Baka şa ~fbuui cart crăiesc în
poienile din inima pădurii
tropicale. Un num:ir din cc
în ce mai marc de oameni se
mură l.1 omş. pentru a sdpa
de război. secetă sau foamerc
11
_J_ şi penau că localita1tlc
mai mari ofCrl mai mulrc:J
oporrunit:lţi de a găsi de
Ubt I lucru şi de mâncare.
tJmlft'
"'" Şef al unui sar,
Brazzaville, Congo

24
 AFRICA, CENTRAL Ă

Ciad DATE ESENŢIALE CIAD

Republica Ciad, situară în centrul CAPITAi.A N 'D1amc110
continentului african, este una din cele mai
SITPRAFAŢA I 28~.000 km
s~ce r,iri ale lumii. Aproape o jumătate
din suprafaţa ~ării este deşert au se află în Sahcl, l'OPULAl ll 8.100.000
unde precipitapile sunr ncrcgLLlace. Mai mule de LtMOJ J'>RI NCIPALE frnncc1.1, .,r.tba. sar:1
jumătate din populape lucrează in agriculturii, în
RELIGII DOMINANTE mahomedan.I.
apropierea râului Chari din ~ud, însă lipsa hranei crcşan,\, crcdm1c rrad111on.1lc
încă reprezintă problemă. Ciadul arc câteva resurse
minerale, dar acestea sunt neexploatate. Mai mul, de 100.000 Jc musulmani nomni MONEDA fr.an,ul CFA
rr,1icsc in deierr ji ,n nordul rq;iun ilor
Sohcluluî. pc rcritoriuJ Ciodulu,. Dontre ei face Ful ani
pure populaţi.I. K.mambo. inruJ1<l cu uJbii L'n grup nonud num,r
>• berberii Jin .·\frica de Nord. Zalnac. frmcilc I-ulani ,rrlbJ.te Africa.
K.in,mbo m:bu,c ,.i măb.uă Ji<r.i.nţc lunga. prin păsrorinJ vite ~a currckrinJ
c.\ldură, ca s,\ adud >pi pcncru famil11l< lor. pc oriunde ,e ghc}tC iarb;I
Cămile de păscur.1'1cmbrii să i
Uno dinrrc puţinele modalităţi Jc • ~,rlb.i.tc beau lapte de v•d }Î ii
mareic dcşcrr ,aharian este pc clmil, folosesc pentru J produce
Acc,rca sunr folo,1<c c• amm.Jc de pov•rl. unr Ji brlnz.i. I, usucl ~;
transportând produ1c forcmcrc i• minerale de Jccorc,z.i cO>Jl unui tip de
I., L.lcul Ciad, ~i. de Jsemcnca, în agricukură. b fruct. foJoţind·o ca rccip1cnr
pomparea apei ~i pentru tron,ponul oamenilor. pmrru api ii va,c.
Cre;cirorii "aloril1cl laptele, c•rnca l' pielea.

Cherestea DATE ESENŢIALE CAMERUN

Camerun La telu mulre ţ:iri africane,
Camerunul vinJc buşteni CAPITALA Yaounde
Situat pe coasta de vest a Africii,
de: cscnţl t..irc. indu.siv SUPRAFAŢA 4-sAOO km'
Camerunul a fo~r în rrecuc o colonie mahon, ,bano, lÎ rec din ~~- -~~

POPULAŢI r 15.200.000
împărpră între francezi şi briranici. Cele p.idu,ile ,,Ic tropic.Ic.
două părţi şi-au dobândir independenfa şi s-au pcnrru • obţine vJlud. LIMBI PRINCIPALE &.anccza. cnglc:za.
unir în I 961. În ciuda problemelor de la începur, Dqi occ,r tip de come11 fang, du.,la. fula~
Camerunul arc asrăzi una dintre cele mai rcpre·,inr:'i o ,ccime din R.u.1c 1l DOMINANTE credinţe
cxpom1rile tot.>.lc ale 1.irii, tradiţionale. crcştini,m, mahomedan.I
prospere economii din Africa, exportând p ecrol, -- --- ---
ci pune în m•rc pericol
bauxită şi o seric de produ~c naruralc, printre nitorul pldurilor.
MONEDA fr~n<'W CFA
care cacao, cafea şi cauciuc. Ţara arc o culcură
diversă, cuprinzând 230 de grupuri etnice. Frsnulr 11.tfdlt ,1mpli)Î(,i
IIIIIC/1,/ COill'f/r/o,;
Fotbal
Unul din cele mai importante ,ponu ri
de •matori. fotbalul, sc bucură de
populamatc, iar o.tmcnia joacl
fo1b.t! oricând au tamp. ~leciunJe
arrag mulţimi mlfl de
spccrarori. Dupil cc ~i·a
arlm abilităţile la Cupa
~luzica
,\Jai mulu ,o.,rtlr u Mondială din 1990.
•\l,lkOMa este un <ul popular de mu,ad tr.tdiţ;oMll africană. avându-i•
innnd d,•., /1111g11/ echap• naţional.i de
,nguiik în t.J.merun. Se dnrl J. 1n<tromenre rr.idaţaon.Jc. inclush fotb.i.1 • C:unerunulu, a
..:csca, num11111t'rl. lnsrrumcnrul-.- conscruieite folo"nd un b:i1 Jc b.iţulw I' u .-111pr1(,
pmtr11 ,1 J(QJtt ,l,ftriu
fo" rernnoscut:'i drept
lemn. coarde d,11 plr de cal ş, fructe i;olir<: de m,cz. Cei care cântă la uM din cc.le mai bune
mnt ,unt prcg:\tiţi in mod special şi ;um foarte aprcciaţ:i ln socicme. sun eu.
d,11 Africa.

DATE ESENŢIALE
Republica Centrafricană REPUBLICA CENTRAFRlCANĂ
Bumbac
Aşezară în inima Africii, Cafeaua ii bumb.icul CAPITAi A Bangui
Republica Centrafricană, formca,l împreuni SUPRAFAŢA 622,98-i km 2
~au CAR , are o i\rorie aproxinmh 13% din
POPULAŢIL 3.800.000
e:<pom,rile ţlna. Cultivat
complexă. Secera alături de 13 LL\181 PRIN CIPALE frJJ1CC73, <ango. unde,
pc pbnraţii inrin,c,
ani de guvernare represivă au bumb.icu I ,c foloseşte bando. sar.,. auba
transformat CAR într-una din in t,mcgimc. ~ibra sau
capsulo <e roarce in fire.
REJ.IG II DOMINANT E crcd1111c I I
cele mai sărace ţări din lume. m1di11onale, mahomedanl, c r q 1 ~
pentru a produce reniJe.
Doar 2% din popularie Uleaul din ~minţc MONEDA fr.mcul CFA
crăiesc în nordul semi-arid, reprczinr.i b,,.1 multor
/)11p<i usr
majori~acea flind aglomerară .1limemc. în ump cc tijele
1mwi la 1oarr,
1i frunzele phntci sunt Mei
în sare din pădurile rropicale rdnrrodu1e în sol, ca (,1pmltlr dr
sudice. ingrl)lmintc. b11mb11,s11m
sort.ue man11,1l
Hrană Manioc
Populafia

Popula1ia CAR C\tc format;\ <11n i,1prc grupuri
de limbă banru ii m,11 multe grupuri m,cL
CltC\'a mii de , l nlrori·cnleglrori 1r.i1csc
in pidur~a rrop1,Jb. În ~rmoni~ cu n1rur.1..
Supravieţuic1.: m.mdnd fructe <.llb.rice şi îşi
construiesc ca,de <ian frunze de b.111,1nicr.
~t )1 ..--..
Popub1i• CAR îşi produce alimentele oproapc în
întregime prin agricultura de ,ub,h1cn1:i. Culru rilc de
rldlcini come,ubalc. precum maniocul, ignama i•
legumele. ac .... al:.ruri Je ccrc;ile. <a meiul. porumbul
i• sorgul. l'qtelc Jin riurile CAR. cum sunr Chan >•
Ub•ngi. rcpretin1.I o imporum.l ,urs.ide proteine,

25
 AFRIC A, CENTRALĂ

!'ide,, de
Congo ,1111n1t1/ esu Un dement escn1i,I al ,ie1ii DATE ESENŢIALE CONGO
Republica Congo a fost teritoriu intinJa ptJlr africane. robele se folo,e<c
rob,i. pentru scnmaliz:trc, dar CAP ITALA Brazzaville
francez până în 1960. Este un teritoriu şi pentru muzică. SUPRAFAŢA 342.000 kn/
fîerbi me, umed, iar nordul bine impădurit i\lajorit>tea tobelor
POPULAŢI E 3.100.000
are puţin i locuitori. Aproape jumărate din F1rCJ.11·~ p,iJt,1ie
sunt scobite intr-un
mod complex din LIMBI PRINCIPALE franceza. congoleza
populaţie face parce din grupul Kongo. de car"° conţin< buc.iţi ;olidc de lemn }i pot llu1c,;11 DOMINANTE creştină. crcdin1c
Resrul cuprinde Bacckc, J\t['Bochi şi Sangha. ,,proxinuuw
fl decoracc cu diverse cipuri
JO de boabe. tradiţionale
Comerţul cu minerale şi cherestea a contribuit de lemn şi pîdc. Tobele sunt ~~~~~~~~~~

c·,,rt' Jtfalo,tJt' MONEDA fr:mrnl CFA

la îmbogăţirea ţării, dar mulţi locuitori sune încă reaLlzate in divcr<e fomie şi
I,, produc.,·,,,
dimcn,iuni- acea.,ra c,ce aproape
agricultori de subzistenţă. docoL111ti itlli
la fel de înaltă ca tobo~arul.
,n indush·r,1
,o.cme,,uir,: Economie
Petrolul din Oceanul Atlantic
rcpre%intii 90 de procente din
expormrilc Republicii Congo,
concrîbuind în marc misură la
bun:istarea 1iirii. Flucma1iilc prcrului
petrolului au produs uncie probleme
~cononucc. însă canciracea exportarâ
a rămas marc. Dcliişarea p:idurilor. în
scopul cxport.irii lemnului ttopical.
este o problemă de mediu din cc in
cafea
cc mai marc. Barje uria~c pc fluviul
Recoltele Congo şi pc alte râuri rransporc.1
Păsf':lic
Aproxinmiv 50% din forp de muncă ,um •gricultori carc cultivl chcrcstca p:in:i la Braiz,,;llc: de acolo,
de cacao
manioc, porumb. o rei. alune ~i fructe pentru a·şi hrăni familiile. Ciiile Ferate Congoleze le duc p:in:i
Mulrc alimente se importă. Exportul conscanr de cafea şi cacao a la Poimc Nortc, singurul port al
salvat Republica Congo de la probleme economice. Republici, Congo.

Libreville DATE ESENŢIALE GABON

Gabon Agitam! oraş-port
LibrcviUe .1 fost incemciat CAP ITALA Libreville
O coască nisipoasă înconjurară in 1849, de către ofiţerii
de palmieri, de 800 km lungime, de marină francc,i.
Înscmn:lnd în francc1,ă
bogată în vegeca~e tropicală, domină peisajul POPULAŢ I E 1.300.000
„oraş liber", Libreville
Gabonului. Ţara câştigă 80 % d in devize a devenit noul dmin LIMBI PRINCIPALE franceza. fang
din petrol; mai vinde cherestea, mangan şi pentru sclavii eliberaţi. RELICII DO~IINANTE creştină
minereu de uraniu. Gabonul are potenţial în a ln prezent c,1c un 1\ loNEOA frJ.ncuJ CFA
or~ modern, in plină
deven i o fai·ă bogată, însă administrarea greşiră dezvoltare. un ccnrn.1
a guwrnului a condus la o sărăcie continuă. cultural, economic şi
n:şcdinp guvernului.
Multi ceta1cn i ><tnt
boga1i. dar incă m:ti cxbtă
femeie in
sărăcie.
Librevi lle,
capitala Populapa
Gabonului DeşiGabonul este una Jin iările cele mai slab
populate din Africa. ca cuprinde pcMe ,;O de
grupuri cmicc. lndigenii Fang formează grupu l cd
mai marc. C:îndva l uptători temuţi, în prczcm
predomină în guvern. J\lajoricatca gabonezilor
sunt creştini, iar 90% din copiii lor merg
la şcoala primară. Tr.1diţiilc gaboneze de
dans. cântec, poezie şi istorim povqti
rămân w, deme.nr ~ocio·cultural G,1bo11cuu
important al vieţii de zi cu zi immd drl,,
Căile Ferate Gaboneze
Lil,m•ille /11
Deschise in i 986. pentru a rraruporta aur şi mangan. Căile Ferate
Frrnrhr•illt.
Gabonc-,.., au dar naştere multor concro,·er,;c. pentru că au fose constru·
itc prin p~durile tropicale, disrrugand mulţi copaci ,-aloro~i şi rari.

DATE
Guineea Ecuatorială Metode ESENŢIALE

Două foste colonii tradifionale GUINEEA

spaniole formează de Dimede ECUATORIALĂ
hipopotam
Guineea Ecuatoria lă, vindecare CAPITALA i\1abbo
L, fd ca alţi africani,
aşezară în apropierea SUP RAFAŢA 28.051 lu1/
mulii locu itori ai Guincci
Ecuatorului. Rio Muni, numit Ecuatoriale cred că l'Ol'ULAŢI E 470.000
şi Mbini, se află pe continentul boala se darorcaz1i LIMB I PRISCIPALE
inHucn1ei spiritelor Familii num eroase
african, iar insula Bioko, cu un ln rândul populaţiei Guineei spaniola. bubi. fung,
rele. \lr,cii folosesc dansuri
sol vulcanic fertil, ideal pentru E.:uatorialc se pâstreazâ o franceza
şi incantafii pcmru a inlărura spiritcle
de copac puternică tradiţie a familiilor R.EJ.IGJI DOM INANTE
cultivarea arbustului de cacao, rele. Ei pămca.~ în s:i.culc1ul propriu
anw11ite oase dc animale, scoiCJ, beţe şi mari. numeroase. care locuic:sc crcţtinl
se află în nord-vest, lângă coasta Osdc împreună ~i Se ajută între de.
parţi ale pbn,clor. pc care le folosesc in MONEDA francul CFA
Camerunului. «rcmoniilc de grup.
animal

26
 AFRICA. CENT RA L Ă

Republica Democrată Congo Mască

incrc multdc popoare ale DATE ESENTIALE
Cunoscută în crecuc sub numele de Pt "'' sunt
{llSfllr SCOlrl
Republicii Dcmocr.ue R EP. D EM. toNGO
• C ongo Belgian, iar apoi de Zair, fara a cowru Congo se num:ir:i ~l Kuba. un
CAPITALA Kinshasa
primit numele de Republica Democrată mic grup f!tnic c..trc: crăi ~rc aici
de mulp ani. Şeful grupului po:trtl SUPRAFAŢA 2.345_•.J_I_O_km
_ -_ _~~­
Congo în 1997, după răsturn a rea guvernării
o mască de viniltoare. reali,ati J>oPULAŢIE 52.200.000
militare corupte. Ţara se întinde pe un plarou dm $COICÎ. margdc ş, rafie.
situat la 1.200 m deasup ra nivdltlui m ării, LtM81 PRINC il'ALE franceza, cnglc7-1,
COR: simbolizcaz.i putc«-a
kiswahili , lini,'"la
scrăbărnr de fluviul Congo. Pământul este .\brclui Spirit. Ea
roditor şi bogat în minereuri, însă regimurile csce cunoscutâ REUGII DOMINANTE creştină. crcd in1e
tradiţionale
de guvernare risipicoarc, da r ş i războ iul civil, sub numde
inclusiv confl icrnl cu Rwanda din anii 1996- de mască J\IONWA franc congolez
MashamboJ.
1997, au sărăc i e-o.
Porturi fluviale
Femeie creolă Fluviul Congo şi aflucn1ii
"â.nzând diamante s:ii dau tări i 11.500 km de
cli navigabile. Exi;t.l multc
Agricultura porturi fluviale cu şantiere
Republica Dcmocradi navale şi de reparaţi i,
Congo arc mule teren magazine m c~ tc}ugărcşti ş i
culcivabil. Şai1.cci la sură pieţe pliHc de viai;;, unde
d in popularic crăicşcc din se v:ind manioc. fniccc
agricultura de sub2astentl, şi pcşcc. dar şi delicatese
Minerit precum carne de maimu\"ă
producând ulei de palmier,
Minereul de cupni. cobalrul şi
cafea, ceai, cauciuc. şi de şarpe. Comcrcian1ii
diamamde reprezintă 8S'li. din îşi transportă marfo la pieţe
bumbac, fructe, legume
exporturile na1ionalc. Repubhc.a în canoe confeqi,,nare de
şi o rez.
Democrata Congo ocupl locul doi în mqccşugari locali.
produqia mondiala de diamante cu un
minerit incensh· in provincia Shob:i.

Conflicte interetnice
G ran11clc anuale din Afrio Centl':llă datează d,n
Sao Tome şi Principe
perioada coh,nialismului european şi nu 1in scama de Această fară micu~, formară din
organizarea rmid logică. in uncie locuri, în prezent, au două insule vulcanice principale, Săo
loc războaie etnice, de exemplu cd intre huru ~i tutsi Tome şi Principe, şi patru
din Rwanda şi Burundi. De succ de ani. Rwanda a fost
dominată dr rursi. c:irc i, conduceau pc huru. În 1959. insule mai mici, se afl ă la 200 km
populaţia Huru S· a revoltar Ji conflictul ,-a răspând it. de coasta Gabonului. Munfii lor
Pc l;i mijlocul anilor ·90, nhclul violcn1ci a crescut, sune acoperiţi de păd uri, soluri
ajungându-se la 800.000 morii în rândul popubfici
tursi şi la un marc exod al popula1iei,
bogate tn seminţe de cacao ş i
s feclă de zah ă r. Pescuitul este o
Tahăr.i de rc~oiap. Tanzania
activitate cu t ui mare potenţi al
de dezvoltare.
Rwanda Burundi Piper
mlJ Una din cele mai dens populare ţări ~ Asemenea Rwandei, vecina sa, şi Boabele
m ici ş i veni
.....i ale Africii, Rwanda a sărăcit dfo cauza ~ Burundi a fose sfaşiac de conflictele tnrce ale plantei
conflictelor inceremice, care au silit rucsi şi huru, care au provocat revoire de pip<-r""
sure de mii de oameni să plece tn Republica şi mii de morţi. Burundi are resurse importante inro~csc pc măsură
Democrată Congo, pentru siguran~ lor. de pecrol şi nichel sub Lacul Tanganyi.ka, dar
cc se coc. Recoltate
imediat. boabele pc
Rwanda se dezvoltă daroriră expom1lui de îi lipsesc resursele financiare pentru a începe ju mărntc coapte ,unt
cafea, ceai, cosiror şi minereuri de rungsren. excraqia. Marea majoritare a populaţiei csre curăţuc, uscate de ~oare
Marea majoritare a populaţiei abia reuşeşte să se reprC'Lcncacă de fermieri de subzisrcnµ.
atunci d.nd sum ln p:imănt
hrănească. şi cernute
în str:i pentru a
fomia piperul negru.
DATE DATE
ESENTIALE ESENŢIALE
DATE
RWANDA ESENŢIALE
BURUNDI
Cultura creol ă SĂO TOME ŞI
CAPITAi.A Kigali CAPITALA Bu1umbura Nimeni nu a locuit pc acc,re PRINCI PE
SIJPRAFATA26.338 SUPRAFAŢA 2i.830 ins,J c până d nd e.~lornrorii
km
2 kmi pormghczi au acosmc. in CAPITAi.A S:\o Tomc
1470. Pom,ghczii au popubt SU PRAFAŢA 1001 km!
POPULAŢI E 6.500.000
l'OPULAŢIE 7.900.0()0 i nsuldc cu sclavi de pc
Parcu l Vu lcan ilo r
Agricultura LIMBI PRINCIPA LE continent. Dcsccndc:nţii lor l'OPVLAŢIE 159.900
Parcul Vulcanilor cm~ LIMBI PR.INCIPALE
rc,crv:t~ic naturali dominată Majorîtacca agricultorilor kirundi, franceza. amestecaţi au crt.-ar o culniră.. LIM)) I PRI NCIPAU:
k.iny:,.rwanda. ,wahili numită creolă, insă populapa
de munti vulc.,nic:i, din care cultivă manioc ~i porumb portugheza
franceza, kiswahili pentru a-şi hrăn i fumilîilc. creolă reprezintă acum numai
doi sunr activi. ParcuJ este R.ELI G JJ DOM INANTE
ultimul refugiu al gorilelor Rfil.JGll OO~UNA.NTE Unii cultivă cafea, ceai, I 0% d in romi ul accsrcia, RELIGII DOMI NANTE
crc~cină, credin1c
de mume, fiind 1ncâln ire, bLUnbac şi banane pentru încrucite mai mult de 4000 de creştin ă
crqrin3

..
crad i1ionalc ere-oii au părăsit \af.l când ,-a
în prc ztnt. în numai d4! c.xpo rr. ,\ IONEDA dobra
aproximativ 30 de cxcmpl.,rr. MON EDA franc Rwanda MONEDA &anc Burundi dobândit indcpendcn,.t.

AFRI CA, AGRICU LTURA i lll P ERJI M AIMUŢE SI MUZICĂ PĂOU RJ P ETR OL P O R1' U RJ SI CĂJ SCLAVAG I SM T!,l ENURI S I
ISTO RI C ALTE PRIMA'rE NAVlGABILE CAI FERAT E

27
 Relief
AFRICA DE EST Marele Rift African traversează
Africa de Est. Acesta este o falie în
UNA DIN CELE MAI VECHI civilizaţii ale lumii, Egiptul, scoarţa pămâmului, care continuă la
ocupă colţul nord-estic al Africii de Est, iar Kenya, nord cu M arca Roş ie. Alee demente
cuprind NUu l, cel mai lung fluviu din
Tanzania şi Uganda se află spre sud. În Cornul Africii, o lume, şi Lacul Vicroria, cel mai mare
bucată de pământ care are ieşire la Oceanul Indian, se lac al Africii. Relieful variat include
găsesc patru din cele mai sărace ţări ale lumii - Eritreea, deşertu ri, câmpii, mun{i ş i mlaşti ni .

Somalia, Etiopia şi Djibouti. În ultimii ani, Somalia, Sudanul şi Etiopia

au fost devastate de secetă şi războaie. Majoritatea est-africanilor
supravieţuiesc din agricultură, iar ceilalţi se bazează pe ajutoarele în
alimente provenite din străinătate.

Râul Nil Savana

Cu o lungime de 6.695 km, Nilul Sudul \iirilur din Africa de Est cuprinde supr.uc1c mari de savanâ
intreţint: n,jj dt oameni car~ rrijcsc pc ,au câmpie presă.rată cu accacia şi baobabi. Ace:ură regiune c<tc
malurLle sale. Fluviu l curge spre nord, habitanil mulror animale sălbatice africane, prinuc orc antilopele,
din Lacul Victoria câcrc Mart'1 girafele şi zebrele, dar şi anam:tlc ele pradă. ca leii şi h,cndc.
Mcdi«rană. C:i.scaddc Niltuui
Albastru se află pc llll important
afluent al Nilu lui. în Etiopia.

K ilim:rnjaro
Cd mai înalt \'ârf al Africii. cu 5.895 111. Muntele Kibo cel
acoperit de z.ipadă. este unul du, cei erei vulcani ai grupului
Kllimanjaro. Grupul dominâ parcul naponal Arusha in
Tanunia, la graniţă cu Keny:1. Aburul §Î fumul car< ies din
craterul lui Kibo arată ci vulcanul nu este inci srinli. fopr care:
contribuie la atragere':! alpinişcilor.

C lima p e rcgiunj
Clima Africii de Est
este alc:ctJt:i de
altirudine. Dominate
de deşert. Djibouti ~i 580 mm
părţi din Egipr. Eritreea.
Etiopia, Sudan ~i Somalia,
suferă de seceta. Sudul Sudanului şi csml Etiopiei se bucurâ de
ploi sezoniere, în timp cc p.irp din Tanznnia, Kenya şi Uganda
,unr fierbinţi şi UţC,ttc; regiunile muncoa<c 5Unr umede.

Păscori c ul nomad
Mulp dmrrc băşti naşii Africii de Esr.
mai ales popula1ia dinka din Sudan,
sunr nomazi. mutindu-se dintr-un
loc în altu l cu cirezile lor de ,·ite, în
căutare de apă şi p~uni. Concurcn1a
pentru tcrenllli ii sileşte pc 111ul11
nomazi să caute :tltc moduri de via1ă.
Un ii bărbaţi merg ocazional să
lucreze în or<4c ,au pc şantier< de
consrruqi 1.
Tabăra de vite a tribului Dinka , Sudan

28
 AFRICA DE EST

Egipt Oameni
L, Egipt tr:\icsc citcva grupuri
!DATE ESENŢIALE EGIPT
~ Asdzi. la fel ca şi de-a lungul isroriei sale de
. . . . . 5.000 de ani, EgipruJ depinde de fluviul Nil
etn ice. Majoritatea populafiei
vo~~te arabă. d,1.r exist.'\ şi
I CAPITALA Calro
minoriti\\i bcrbcrc şi nubknc. SUPRAFAŢA 1.001.450 kni1
în ceea ce priveşte apa, hrana, transportul şi Până de rnrând. l,,mcile din POPULAŢIE 69.100.000
energia, generată acwn de marele baraj de la Aswan. mediul urban s-au numărat
printre cele mai cmoncipatc din DENSITATE 69 peNoanc pc kmJ
Egiprul conrrolcază Canalul Suez, o imporranră cale lumea ,r;wă, dar această situa1ic LIMBA PRINCIPALA araba
maritimă care leagă Africa, Europa şi Asia şi creează s-ar putea schimba odată cu
R.El..lGIA DO.\IJNANT,\ musu lmană
venituri ~ării. 99% din locuitorii Egiptului 4Secn.siw,c:a
fundamem.1lismului islamic. În MONEDA liraegiptcanil
trăiesc pe malurile râului bogate şi fertile şi
familiile din mediul rural,
majoritatea sunt agricultori, în ciuda b.ub3~ii mergsă luCT<Ze. în timp SPERANŢA DE VIAŢĂ 6- ani
faptului că industria petrolieră şi e< fcm<ilc gătesc ii car.i apl. PERSOANE I.A UN DOCTOR 625
comer~uJ rurisric oferă un GUVERN dcniocra1ic multipartid
număr din ce în ce mai marc NJ\'EL OE ALFABETIZARE 55%
de slujbe. .~p,t l(O.LJ,i
,1/imr11u.z.:.i co11duac
Turism
Milioane de oameni so<csc în Egipt în
tkcarc an, să vadă pi ramiddc §Î alee
rdic\'c ale m.•cutului îndepărtat al acescd
pri, cum ar fi mormintele diJt ValcJ
Regilor şi Reginelor ~au templele din
Kamak şi Luxor. Cca mai ,·cehe
piramidă este piramida în trepte de la
Saqqar>, consrruitâ aproximativ în anul
2650 i.c.n. ca mormânt pentru faraonul
Zoscr.
Pentru t unif,1rea
Agrictilrura
.Egipn1I este unul dinrrc cei m3i gresiei deli<.,tr sr
mari produdtori Je curmalt, Având n,put::!IU ci arc ,·lrsu falosesr c,irpt finr
pin.mtddor. ti:lul de pr,,fln ,,J,fi,I
care •mnc cultivate in oaze.
unpreun:\ cu pepenii. in trndi1ion.u cgipton de unor beţe
nmp cc unii agricultori m:\ncarcfa/m,:~ ><
aplică m«odc moderne. face tkrb.nd fuolc Iad cu
mulţi filli1bini, sau piran i usruro1. ce2p,i. ulei J.,
agriculcori, folo,c,c «:hn ici mislinr p rondimmtc.
,·cehi de secole, cwn ar f, cca Fa.,olc;t"' \C'.r\q« cu ou.i
prin care un măgar ,1qionează o tlerre an. lăm.iie F piine dm
ro:ară care ~coare apă pentru aluat nedospit. Mine.arca este
Fcl tradi{ional
iriga{ii, adc:.«:a insopc.i de ceai dulce ~· aia.
de mâncare

Cairo
Vechea cap1tali • Egiprulul
e>tc cd m;ti nun, o~ din
Africa. avind o popubpe de
~ .OOO.OOO locu11ori. AR cd
pupo I.OOO mo.chri. unde
construite cu pi.uri fur.Id de
la piramide. Străzile in.,"llnc
ale vecluulw Curo sunt pline
d„ bazare .ig1late. in timp ce
bogarul carti<'f de \'C>T are
rnzmouri şi hotdari
Moscl1cea Sultan Hassan şi împrejurimile moderne.
Pese< 20.000 de ,·apoarc de transport
na,ighazl prin u.n:tlul Surz în necare
an. Canalul. construi<de ingineri
funcai in 1869. are 190 km lungime şi
oieri. \'apo.udor o scurt:irură între Golful
Sua ~ ~larc,a Mediterană.
Bwnbac
Deşi numai 5% din suprafu1a
Egipculu i poare fi cultivată,
ţ.sra csrc wllll dintre primii
producători de bw11bac.
Ţesăturile de calit,11e suni
cxport1tc sau
transforrn:ne în
imbrăcăn,incc răcoroasă,
Capsulo de cum sune jcbbas, sau tunici.
bumbac purtate adesea de localnici.

DATE ESENŢIALE SUDAN

Sudan
Sudanul este cea mai
mare ~ară din Africa,
măsurând 2.050 km
în lungime de la nord la sud.
Deşertul din nord face loc unei
câmpi i centrale verzi. Mlaştina
acoperă o mare parte din sud.
Două bra~t: ak N ilului (NiluJ
Alb şi Nilul Albastru) se
întâlnesc în capitala Khartoum,
oferind sol ferriJ, bun pentru
agricultură. Ţara arc resurse bune
de petrol şi minereuri, însă
războiul şi seceta au slăbit-o.
CAJ'ITAJ.A KJiartoum
SUPRAFAŢA 2.505.810 k,n·
POPULAŢIE 31.800.000
LIMIJA PRINCIPALĂ araba
REt.tCtl DOM l NANTE musulmană,
cred in1c cradi{ionale. creşlin:i
MONEDA lira sau dinarul sudanei
Populaţia
Confl.icte religioase
Exiscă peste 500 de grupuri etnice sud.meu,
Cei care conduc in nord sunt musulmani arabi,
CI.re vorbesc aproximativ I00 de limbi ~i
diolcccc. Unde mm de pastori nomazi, iar minaretele inalre ale frumoaselor lor
dinrrc care mulfi s·ou stabilit 13 d tc o ~rrnă. moschei domit\:i pcis,jul. ~ tai b sud ,
~ [ajoricatca depn tc:rcnul lor şi trăiesc în ;a« majoritatea cscc Împărţită in mai mulrt grupuri
de colibe de mal de-a lungul Nilului. unde etnice şi sunt ad(pţii crc~tinismu lui sau aj
agriculrura se combină cu pescuitul. Ceea cc religiilor africane tradi1ion0Je. Dilercn1elc
se produce se vinde la pia1:i. Războiul ci\,il şi religioase, culturale şi de limb:i intre nord şi sud
foametc.i din sudul Sudanului i-au au condus la lupte înverlunate.
dcccrminot pc localnici s.'i devină rcfugia,J.

29
 AFRICA DE EST

Eritreea DATE ESENTIALE ERITREEA Etiopia DATE ESENŢIALE ETIOPIA

Ericreea, o rară mică, ' Marele Rift
CA PITALA Asmara CAPITAlA Addil Abeba
• fierbince, dln Cornul 1111„ 11111 African, un platou
SUPRAFAŢA I. l2-. I 2.'." kml
Africii, a devenit SUPRAFAŢA 12 1.32_o _k_m_' _ _ __ __ înalc, şi deşertul
independentă de Etiopia în arid domină relieful PorULATIE 64.500.000
l'OPULAŢIE 3.800.000
1993. în urma unui război de 30 LIMBI PRINCIPALE tigrinya, arob_a_ __ etiopian. Ţara a îndurat LtMDI l'RINCIPALE :u11haric
-----
de ani împotriva crupelo r foamete, secetă şi război RELJGTI DOMINANTE musulmană,
RELIGII OO~UNANTt. creştină. mu.1.1lmană crcftină.
etiopiene, care a avut drept civil, însă reformele agricole credin1c cmdirionalc
rezultat distrugeri şi noi MONEDA nakfu. şi ploile sezoniere au făcut ca MONEDA birr etiopian
războaie. Resurse de cupru etiopienii să depind ă mai
importante, dar înc.i puţin de ajutoarele externe.
Fel dr m,inr,ll't g,i111 Owi.fiene
din ,,,,rzti, mortnvi, u,ri
neexploatare, aflate în jurul """".,.,,..,. Patru cincimi din populaţie ,muro, fi /im, roşi<
mw1~ilor aspri oferă potenţial de cră iesc din agricultură. Un
dezvolcarc. Pozi~ia strategică a Toc,m,i de p111
element importam aJ viqii {l( Qlt fi
ţării. pe coasta Mării Roşii, îi de zi cu zi îl constituie 11tde1 rop1
asigură accesul la câmpurile
cradi~iile w1ice, printre care
petrolifere din mare, la zonele povestitul, muzica ş i
de pescuit şi la imporrame rute
dansul.
comerciale.
Agricu ltura de subzistenţă
Peste 80 la , urii din locuicorii Eritrcci eră ic.se din agri- H rana
cultura de subzisrcnr,i, mulp dintre ci ca pastori no- În Etiopia. m:inc:irurilc
mazi. Agnculcorii dtpind de ploile djn septembrie:. condimemacc sunt obi?Juite. Un sos
Aco'tca dau naştere la ciuri temporare. care irigă rc- iuce, cunoscut sub dc.nwnirc3 dr
cok.1. Ins:\ scccrek rcp.:racc au filcur ca Eritreea s:i fie uwt, ~<: :i.<:rvt:Şt<: cu ,·ită sau pui, inel
,ilir.i ,;.'\""bazeze pc ajutoarele în alimenrc <Ln înmuindu-se p{1inca. De obicei se
\triinlrarc. m:inâncă o pâine moale şi placi. ' Er1Jer,1
Populaţia numit:\ <njer,1, făcută di1Ur-o
Lungul război de indepcndenfâ a detem1inat ccrcall africană, cu1civac:\ in \ Toc,m,i de vită,
fonnarea unui puternic sentiment naţionali~t special in E.t1op1a. \'<fat, JOJ11/ .fCOr/lşo,rrti, .,rdr,.
in rândul populafici. deşi ace:i.,ta aparţ:ine Pcrsoandc bo1,r.1cc au la tondimtnt,11, .'efau chili roşu fi ,·oşi,
unor grupuri etnice diferit<.' , care \'Orbesc dispoziţie o largi din ce,,pti roii,, dJ1li.
limbi Jjferice. Femeile. din rare 30.000 au ,·:iri<mtc de peşte. K,,ffi1 1ts111roi ş, ghm,bir
luptat în război. mulce având funqii de cciopianâ, cafea aromari
conducere. au tlcut presiunj asupra cu secari. C,Stc cunoscuc:\ sub
guvernului pentru a dispune de d repmn egale Jcnum1rca de .. ~ănărarc:i lui
în noua consti cu~ic politică. Adam".
Biserica ortodoxă cuopi3nă se
DATE ESENŢIALE SOMALIA află in fruntea cr~tir1ilor din
Somalia Etiopia. Locul de pelerinaj de la
r:,;:--, Ţară aridă, plată, CAPITALA Mog,c.n_d_is_c_io_ _ _ _ _ __ L:tlibcla. in înălţimile central-
~ mărginită de Oceanul SUPRAFATA 637.65- km1
Indian, Somalia are POPULAŢIE 9.200.000
w1a din cele mai lungi plaje din al X-lea. Festivalul
LIMBI PR.1NC1l'ALE somaleza. araba anual Ti111k,11 e,ie
lm11e. Ţara şi-a câşc igac sirb:itoric de mulii
RELJGU OOMJNA.NTE mu,ulm,mă
indcpcndcn~a în 1960, dar de creştini criopicnL
la sfârşim( anilor '80 sudul este
dominat de un război civil Prcofi onodo~i
purcar încre rivali bogaţi , şi nu
a mai avuc guvern activ.
DATE ESENŢIALE
Popula~ia e ce in general săracă Djibouti
şi cră ieşte în o raşe situate în DJIBOUTI
~ Ţară deşertică s ituată în Golful
no rd, pc coască, iar in sud, în CAPITALA Djibouti
apropierea râurilor. lZ__J Aden, Djibouti deserveşte Etiopia
SUPRAFAŢA 22.000 km!
Mog:idiscio ca porc. Cele dou ă grupuri emice,
POPULAŢle 6'+'!.000
Siruatii pe coasta Somaliei. ~logadiscio a fosr afar ş i isaa, au tradiţia de păstori nomazi, însă
multă vreme un parc important. Arabii :lu
în prezent jumătate cră iesc în capitala LtMIII Pl\lNC!l>ALE
întemeiat porcul cu pc,tc I .OOO de ani in ar:iba, fr:mcc:za
urm:\ şi l-au ,•:îndur italien ilor în 1905. În Djibouti.
RELIGI I OO~IINANIE
1960. a fosr returnat Somaliei. Clădirile
rtlUSlLln1:1nă. creştin.\
orn~ulu1 sune un amestec de
arhitectură arabă veche ~i icalfană din 1'lONEOA francul
,ecolul .1! XX-iea. însă multe au fose djibouri
.,feccacc de r.izboi.

Război civil Transportul şi pescuitul

Or:i~ul Djibomi. datând din
Î11 mod tradi1ional. ,omalczii erau
secolul al XIX-iea, este unul
org,tniz.11i in triburi sau grupuri
din cele mai importante
familiale loiale. conduse de membrii
pornui la Marca Ro~ic din
m:u vârstnici. Guvernul a diţtru<
w nl şi produce o marc parce
,i, tt111ul tribal ln anii "80. provocând
din vcnirnl 1lrii. lnJu,crla
războaie aspre. Mulţi dîmre
pescuitu lui intlorcşce pc
localnici sune dcpendcn1i de
apele sale bogate.
ajutoarele externe.

30
 AFRICA OE EST

Kenya DATE ESENŢIALE KENYA

!!!m A~ezatâ pe linia Ecuatorului, Kenya are
C APITALA: Nairobi
liiiliiil un peisaj variat. Nordul arid este uscat,
însâ ex istă o regiune roditoare în care se SUPRAFAŢA: 582.650 km!
practică agricultura, de-a lw1gul coastei, iar POPULAŢI E: 3 1.300.000
iaălrimilc din sud-vest sunt căldu re şi umede. LIMB I PRJNC ll'ALE: kiswahili. engleza
Ţara are o economie stabilă ş i prosperă care se R ELIG II DOMINANTE: creştinism. religii
bazează pe agricultură. Mai mult de 90% din rradifionalc, isbmism
popularia kcnya nă se simcază sub vârsta de 45 ;\I O N EDA: shilingul keny,111
de ani ş i face parce din 70 de grupuri emice.
Kenya se remarcă prin faună ş i prin Boabe de cafea
spectaculoasele sale parcuri nario nale.
Nairobi Turismul
Fondac:i de coloniştii Parrurile naţionale sune pnncip.Ja arraq,c pomu mn
bntamCI ca ora§ de calc de turişti C,11"(' vizite.u.i Ken,-. in nccan, an )()<\- din
ferată, in I 899. Nairobi teritoriul keny3n este =cnar pm:urilor ii cxi'<t.i
este capicah Kcnyei şi un peste -10 de rczcn·ap1 naiion.Jc IIUJOrc.
imporcanr centru de afuceri Ambosdi. unde cr,hes.: muico an1tnJ!c Frunze de ceai
şi telecomun icaţii. (indutind Ici. antilope 11 Culturile
Adăpostind 2.56'1.500 de lcopani', = o Aproape 80% Jin popubtk lucn,az.'I
locuitori, zg1rie·norii
oraşului sunt în conrrasr cu
pri\'clişte
imprc:,;1onant.i a
-- ·-~=-~!:::;i~!=;i::iiiiiiil„ 't1
pimânrul. Kenya se afli pe locul pacru mondial
în produq1a de cc:ai, care se: cultivă imprc:un3 cu
c.\mpiilc înconjurătoare cafeaua, pc planta1ii. Ken)'> cscc cd mai m:irc exporta·
,·.irfului Kilmw,1aro.
unde se plimbă elcfunrii ii cor pc pl.tn mondial de pyrethmm. o Aoarc rm care s.:
f.uolc ,·ttde usuci pcnrru a fubriC1 in,.,cticklc.
leii.

Uganda DATE ESENŢIALE UGANDA DATE ESENŢIALE TANZANIA

Tanzania
~ Independen.~a fa~ă d e CAPITALA: K~mpala ~ Din anul 196-+, C Ar1r.-1.A: Dodoma
~ Marea Britanie, SttrRAFAŢA: 236.0-IO km! wrilm Insulele Zanzibar, SUPRAFAŢA: 945.087 km2
câştigată in I 962, a dus POPULAŢIE: 2-1.000.000 împreună cu
la un conflict emic şi la sărăcie rortttAŢ1 E: 36.ooo.ooo
l.tMU I PRINC IP.-J.E: cnglcu,ki,w.a.hili Tanganyika cominemală,
in Uganda, însă din 1986, când formează Tanzania. Peste LIMBI PRINCIPALE: kiswahili. engleza
RE u G 11 D 0~11 S.-?ff E: crqtinmn. religii
a fost rcinsraurată pacea, tradiţionale, ,slam,sm jumătate din ţară este acoperită RELIGII DOM INANTE: religii tradiţionale.
economia s-a aAat într-o de păduri, ca deţinând şi o islami~m. creştinism
MoNEOA: noul shilingugmdez
perioadă de recuperare lentă. lungă zonă de coastă la MONEDA: şilingul tan:z;inian
Agricultura rămâne acti vitatea Oceanul Indian. Es Salaam, cel
p rincipală, exportându-se în mai mare Of:4 şi portul
p rincipal cafea, bumbac şi principal. a fose până de
crcsrie de zahăr. Uganda Curo6
curând capitala. Agriculcura
dqine, d e asemenea, zăcăminte dulci
este activitatea principală, însă
bogate, incluzând cupru, aur şi s-au descoperit pecrol,
cobalt. Majoritatea locuicorilor diamante şi gaze
crăiesc în sare mici.
na rurale.

Agricultura
Aproape 80% din fo~a de munc.i lumsui pc Bumbacul
'13% dii, pimântul arabJ. M.11onurca Cea ml, tutunul ii bumbacul rcprezinr:i două
locuitorilor detin mici ferme, produc.iod treimi din cxporcurilc T=niei. Cele mai mari
destulă cas,arn. porumb, mei şi c:irrofi dulci cantitl\i de bumbac sunt produ1e in fermele
pentru ci şi pentru negorul pc pia1.i. dcfinme de guvern Jjn regiunile muntoase din
nord ~i ,ud şi în jurul lacului Victoria.
Kampala Muncitorii rransporcă bumbacu l la fabrici
C,pitala Ugandei. Kampala. c= .i,=-atl pencm a fi tors şi \C>ut in m•tcrialc tci.tilc.
pc dealurile cu vedere asuprn Lacului
Victoria. Vechiul palat al regilor Bug.mda
se g:iseştc aliiruri de moderna Unh·crsitatc
/vbkcrcrc. Cei 953.'100 locuiton ai ora.,sulw
Kampala sune martorii unor fununi \iolcncc.
cu o frcc"e.n~ă medic de 2<+2 zile pc an. }I ai
ploilor, aproape în fiecare ZL

Lacul Victoria Zanzibar

Al doilea lac cu apă dulce ca marunc. de Popu aţia
Cdc I 20 de grupuri etnice ale T.1nznnici rr:iicsc
pc planetă. lacul Victoria se incinJe intre
in armonic deoarece nu există un grup
Uganda. Kenya şi Tanzania. Bibani gig,mţi dominant. Peste dou:I treimi Jin oameni crăiesc
.,u consum,1t aproape toace speciile de Ul mici s.1.cc împrăştiate, însă ca unnarc a
pqtc din lac. Proiectul hidroelectric de la politicii \tataie agricole i)'imll11, ţ-::t înccr.:ac să
Cascada Owen arc ca scop injum:it:itirea se aduncsntdc în comunit3ti mai mari pentru o
11nportu rllor de petrol ale Ugandei. .1d111inisrrarc mai cficicnt:l.
In,ufa Zanzibar şi mica insulă Pemba ,c
aflăin apropierea coastei răsări1enc a
T:mzan ici. Zanzibar <:St<: unul dintre cei
mai irnponanri produdrori mondiali de
cuişoare şi de si$al, planei culcivar:i
pentru confcqionarc,1fringhiilor şi
sacilor pentru export.

AFRlCA, CR.EŞTrNlSMUL BARAJE EGIPTUL I MPERII AGRIC ULTURA ISLAMISM UL PORTl,IRI. RÂURI RĂZBOAIE
ISTORJC AN'rlC Ş i CAI
NAVIGADJLE

31
 AFRICA, FAUNĂ
~
NICI UN ALT C O N T IN EN T nu se poate mândri cu o
faună atât de variată precum Africa. D eoarece acoperă
întreg sp ectrul climatic, de la caniculă insuportabilă la
ger aspru, vegetaţia variată a permis dezvoltarea a
numeroase specii de animale, cum ar fi mamiferele,
păsările, reptilele, peştii şi insectele. Între acestea se află 40 de specii de
primate, pornind de la minusculii galago, până la gorilele gigantice, o
mare varietate de antilop e, gazele şi alte an imale cu copite, p recum şi 70
de specii de carnivore.
Fauna de păşune
Păşunile africane (savane) reprezintă sursa de ai
Co,,d,, l1111g,i, w plir
hrană a peste 20 de specii de animale care
Pr11tl~ di11 cn,1d,i '-""' nspm efalomti pmtru n
pasc, de la anri lopa-cal, neagră, până la ind,p,ir111 m11ţ1</t.
lungi pe111ru ,1 ,isig111t1
micu~a antilopă pirică. Cirezile de vânat, ,d,d1hr11/ iii rm1p11/
împreună cu animalele care le vânează ,,l,rg,ir,Jm. P:isărea-secrecar
Una dinrre cele mai frapante
sune urmărire îndeaproape de speciile care I păsân din păşunile africane este
se hrănesc cu stârvuri, cum ar fi hienele şi padre11-S<.'crc:tar. care se re11ut.rcj
vulturii. Dintre păsările întâlnire în savane prin picioarele lungi şi crca<rn
pcnat:i. Acc:i;că pasăre zboară rar.
menţionăm b ibilica şi pasărea-rinocer.
prcfcr:i ,:i pâşca.sd, mişcându-şi
Leul capul la f'kcarc pas. ta acacâ icrpii
Leul csce cd mai irnporram animal de cu picioarele şi işi desface aripile
pradă al sa,·,nd africane. Leoaicele în jurul corpului pentru a 1c
vâncaz.3. imprc:ună animale mari. cum ar protcj.1 de muşcârurile veninoase.
fi bizonii. zcbrdc sau :mdlopdc gnu.
Porcul furnicar
Porcul furnicar este un animal ;oii tar.
nocturn, care îşi foloseşcc ghearele
puternice pe ntru :t pătrunde iii
rnu~uroaidc de furnici şi
cerni icc, pc care Ic
extrage cu limba lungă
şi lipicioasă. Porcul
De obicei, zebrele crăiesc în grupuri familfalc de 5-20 animnle, furnicar poate să sape
dar, în. sezonul !lecccos, se aduna in rurmc de ~urc de animale.\ cu o ,•itc:ză uimitoare: -
pentru a se proteja de prăd:icon, cum ar fi leii. MasculiJ <e mai rapid clccâc un om
apără prin loviruri aplicate cu picioarele şi copitele. Zcbrdc cu o lopat:i.
mănâncă v.irfurilc întărite ale plantelor.

Papirus Fbmingo-ul mic

Planta cd mai des intâlnJtă în 3 milioane de pă.sa ri Baminga
mhjcinilc africane este papirusul. E.1 Mlaştinile Africii au o faună foarce bogacă: se adună pc lacul Nakuru.
cr~cc grupat, lnJcajuns ele dens în KenV3. unde formează
crocodili, hipopotami. specii specifice zonelor ~n ;pccracol miri fic.
pentru a 1mri11c grcuracca unui
animal marc inundabile, cum sune antilopele de mlaştină sau Se hr:1.ne,c cu algde
peşti, cllfl1 ar fi bibanul de Nil şi peşcclc- cigru. De care cresc din
belşug dacont:i apei
asemenc:a, zonele umede reprezi ntă
siratc. soarelui
w1 loc de popas penrru păsările puccrniqi
migraroarc care zboară spre sud pentru a ccmpemcurilor
ierna in Africa. rid,cacc din jurul
lacului.
Hipopotami
Hipoporamii îşi petrec roac:i ziua scufunda1i
in api. lăsându-ii la supmfup'î doar urechile,
ochii ~i nările. Ei dc,•in activi scarJ, '-~nd ies
din ap:\ prntru • se hriiru pe păşunile din

PiâOdY(
- 11111gi
pe111n,,1
Pc.şti cididă
111,,msa
ln lacurllc ~L'tlawi ~i Tanganyika ~c găsesc pri11,1pă
peste 265 de spccU Jifcricc ele ddidc ( peşti
care î~i po.ird puicrul in gură). Toace aceste
>pecÎI, cu 5 cxcep1i1, se găsesc doar in Africa.
Adlndmilc mari. izolarea ~i pufinii pridăcori
au farnc posibil:\ occasti proliferare 111w,s:i.

32
 AFR ICA, FAUNĂ

Fenecul
Antilopa (Vulpea dcşcrmlu..i)
mendes Rob11 dtsfhisâ la
culo,1rt oftrâ
Fauna din deşert Fenecul tr.iicştc in colonii de
Antilopa mcndcs mici dimcn'iiuni. printre
trăieşte in cde po.<ibilitfltea Deşerrul african cuprinde Sahara, cel mai
dunele de nişip, ln interiorul
ma.i uscate şi c,imujliirii in rle1crt., marc deşerr din lume, şi dcşerrurile Cornul cărora ~i construieşte vizuina
cilduro.,s< zone Africii, Kalahari şi Namib. Deşi deşercurile pentru a se feri de călduro. Se
.tle Dqcrcului a.scunde ariit de repede. incit
par scerpe, ele găzduiesc mulce animale,
Sahara - poate di;părc-a din r=
condiţii pc care cum ar fi dropiile. găinuşele de deşert sau viz.uală în citl!va secunde.
pUţÎJ1C al« ancilopa·spadă . Fentm! obţi1u
animale Ic pot suporra. licl,idel, ltf(eS,IYf
Ancilopa mendcs bea foanc Găinuşa de deşert
rar, dco3J'ccc se hrăneşte cu Deşi trăieşte in deşe_rr. acest up de
ierburi }i nibercuB suculente. Şoparla de nisip g.iin~ .UC nC\OJC s.i bea CU
Şopârla de m<1p işi petrece o regul.uime. Acest lucru inse.unnă. de
marc part< din ,;,p sub ale nw multe ori. un Lbor lung. Arunci
pâmânc. in ,izwni. u "' cind e rnrln de ..dlparca puilor.
foloseşte de coaJa api.aud giinuşde ~ scufund.i în api şi
penrru a ,1vansa pnn turuporr.i picirurile pe propritle pene
nisip. 5e hran..ştc pisuucuib.
cu nwnifrn: mici
· ~:,reci • <3U CU
oui ale pisl.rilor.
Dacă c,tc ,ucacl. ~p.\rb de
nisip îşi desprinde co..da
pentru •·ti incura .u:aGUorul
şi a putea scipa.

Antilopa de pădure
Fauna pădurii tropicale lu .ad inăl;:unc2 la
Maimup mătăsoasă roşie
Maimup mkboasă roşie
Pădurile uopicale domină parcea vestică de I m. mâlopa ck reprezintăuna dincrt- cele 5 specii
piJ,m, cstt ca mai m=
a Africii Centrale. Mediul umed, cald din=~dm
de primate din Africa cc$< hrinc,c
exclusiv cu frunze. M:.timuţa
oferă adăposc unui număr mare de .11:CUd 1lDnâ. În Z101U de
trăieşte exclusiv in copaci. in
animale. Erbivorele, cum sune gorilele, ._.. Amcii. XCSl :ininul grupuri familiale de 20 indivizi, şi
tmqU in parµlc crk llW
se hrănesc cu frunze. Fruccele căzure dense ale pjJurii aopicalc;
coboară foarte rar la sol.

din copaci reprezintă sursa d e hrană în mm de est a :'uncii.

pentru porci şi porci spinoşi, în cimp ce alte d tmq[C în pă.furilc
animale, cum ar fi pangolinul, sapă tn copaci. dclmnbu...

Gene ta G...Jck w J.,..m""

Acest animal, care a, ,.,,,Ju np1n1tk
se asc,m,ănă cu o rwr.zrre inpt<,11.i
pisici. Îfi pcrrecc Gorila de munte
1.iua dormind pe Habitarul gorilei Jc mume
ramurile copacilor şi este rcsrniru la o anumirn
dc\"inc activ noaptea. zona 2 pădurii cropica!c la
Se caţări cu agilitate şi punctul de convergenţ:i a
îşi unn:ircştc ciptil prada
gr.m.i1dor Ugandei. Zairului şi
- păsări. mamifere mid şi Rw:mdcL Este un animal cu o
constiruţic masi,-ă, dar nu este ln mod
insccrc - la fel ca o pisicii.
înainte de J o captura în narural agrcsl\-:i. Femelele ~i consm1icsc
.ulăposcuri in care dorm împreună cu puii lor.
urma unui arnc rapid.

Maimuţa gclada
Maimu1a gelada este unicul
supra,·icţuicor al unui grup de
primare care trăiesc pc sol ~i care
,c mai găsesc doar în Etiopia.
Ea tr:'lk~te pc t<rcnuri deschise,
la alricudini inaltc, în apropie.rea
stâncilor sau a versanţilor de
piatrl, umlc \t' rctr:igc dacă
c:scc ln pericol. Se hrăncşrc
cu scrni nţc, rădăcini, krburi
<i fruccc ·
' J\/mmrtţe/e gelad,1
1
,111 ra11rru11ghr
pitit 1·01ie
pe piept.
Fauna n1onrană
Munţii Ruwenzori din Kenya şi Munµi
K.ilimanjaro au faună şi floră specifice.
Ţinururile acoperite cu arb~d
mărun{i sune locuite de rozăroace, în
timp ce pasă rea soarelui cu mot roşu
crăieşte în apropierea plancelor de
Lobelia gigantică.
dt
Plance gigantice
Aora montană africană include unde runrre
cdc mai U11prcsionante forme de vcgcra1ic
din lume. Plamc mid in alte locuri de pc
glob. aici ating dimcn1iuni gigantice: Lobclia
gigant, 2rbustul de iarbă neagră şi
r!~1broasa gigantică. ce aringc O inâlţime/ dc
Ţepii jlori/01· dt
Lobeli,1gig,1111ic,i I
depdfest / 111
Damanul de stâncă i11,i/ţ;me.
Daman ii de stiind trăiesc ln
colonii de peste 50 indivizi pc
,'ârfurilc st:incoasc. Sum mereu
arcnli la posibilii prădaton, cum
ar Aacvilele sau leoparlii.
Ac,•ila coronacă
Una dintre cdc mai mari specii de vulruri. nevii!!
coronară, este râsp:indira pc cot cuprinsul
regiunilor munroasc din estul Africii ~i Zair.
acolo unde sw1t pădurile propice pcnrru

..
maimufdt cu care acestea ~c hră1,csc .

CĂP Rl OA RE HI POPOTAM I LE I Sl ALTE MAJMUTE PĂSĂRI PĂSĂ.RJ DE PRADĂ ŞOPÂRLE

ŞI
ANTILOPE FELI NE $ĂLJ3ATJ CE ŞI ALTE PRIMATE

33
 AFRICA, ISTORIC Primii locuitori
Africa este locuită de 4 mjlioane de anL În crecut,
Sahara a fose un teren fercil, bogat în planre şi
Î N AFRICA, CIVILIZAŢIA
a început să apară acum animale. Însă, cu mii de ani în urmă, pămânrul s-a
5.000 de ani, odată cu dezvoltarea Egiptului an tic. uscat, iar oamenii s-au mucac mai la sud,
Col1m1111
Încep ând cu aproximativ 2.500 de ani în urmă în în savană, pentru a practica - I 11,ge111!
regiunile subsah ariene s-au dezvoltat şi alee regate.
Sahara acţiona ca o barieră, sep arând această zonă de restul
agricul rura.
Picturi pe pietre
(

Piccurilc pc pietre şi oase (

~t;
lumii până la sosirea comercianţilor arabi, în secolul al VI II- descriu adesea eve1\imentc
cotidiene, precum dansurile,
lea. După secolul al XV-lea, sosirea europenilor, comerţul cu vânătoarea d,· animale §i
pescuitul. Ele sunt realizare cu
sclavi şi imperialismul european au av ut un efect profund grăsime animală. colorat:\ cu IAnim,,lr
culori vegetale.
asupra continentului. Începând din 1950, toate naţiunile
Os pictat
africane şi-au câştigat independenţa, totuşi Africa modernă Cukura nok
co nti nuă să se lupte cu moştenirea p ost-colon ial ă şi cu Cele mai cimpurii dovezi ele
aşezări din Epoco Fieru lui sunt
problemele de mediu. cde din cultura nok (secolul V
Î.('.n. - 2 c.n.). care .1 cxi.st:1r în
Imperii antice regiunea Nigeriei de astăzi.
Civiliza1ia nok a rrăit tn
Nordul Africii se afla într-o pozi~ie comunităţi de agriculrori.
geografică bună penrru a face comerţ cu Fabrica arme şi undu din fler.
Ghona vestul Asiei. Acest fapt a condus la iar <eu lpturllc delicate din teracotă
_,.-. I rămase din acea vreme ~unt
dezvoltarea unor imperii bogate, prinrre remarcabile.
care Meroe (Sudanul modern, 600 î.e.n -

V
Cap de rcracor:'i. cultura nok
350 e.n.) şi Aksum (un scat care practica
comerpil, siruat în nordul Etiopiei, I 00 î.e.n. Răspândirea religiilor
- I OOO e.n.). Vechiul imperiu ghanez (în
vestul Africii, 500 - 1300) s-a dezvoltat din Începând cu secolul al VIIl-lea, comerţul,
motive asemănătoare. cuceririle şi colonialismul au conrribuir la
Meroc răspândirea religiilor, ca d e exemplu a
Din Oraful Mcroc. kuihi{ii
controlau comcrrul de pc
islamismultti, în Africa. În nordul
Marca Roşieşi fluviul Nil încă continenrului, islamismul a înlocuit
din secolul \ 'I i.c.n. E,cporcou complet religiile tradiţionale, care
prodtL<e de lux, prccw11 pene • presupuneau deseori cultul strămoşilor.
de srru1 şi pici de leopard şi au
con$cruic «mple frumoa;c şi /.Iască de ceremonie
piramide cu vârful tliac Cultul srrămoşilor
deasupra mormintelor. in multe păr1i :tlc Africii, comunit11ilc awau alrare
sacre, w1de aduceau ofrande spiritdor strămo.şilor
Ruina templului, Mcroc morii. in prezent. in nmpul anumitor ceremonii
anuale. membrii comunicării poartă măşti specialt".
Ghana clntă, dansează şi spun poveşti in onoare-a
Ghana ( pc arunci situată la graniţa dintre strămoşilor lor.
acrualcle state Mali ii 1\faurirania) a fost
unul dintre cele mai importante imperii Islamismul
africane. Controla comcrrul rrans-saharian lnjurul
cu aur. iar obiectele de .mr care <-au păstrat secolului ,tl IX-iea.
până în zilele noastre sune dovada arabii din Oricncu l Mijlociu
incredibilei bogă1ii a accsrui imperiu. Regii au adus islamismul În nordul
ghonezi purcau bijuterii de aur şi hoinc şi Africii. începând cu secolul
rurbanc brodare cu aur. al XI-iea. comc11ul a
contribuit l,t răspândirea
islamismu lui d incolo de
Sahara in Ali-ica de Vest şi in
sus pc Nil. până în Sudan.
Ait Bcnhaddou, Maroc

Stda.Aksum
Aksum
Începând cu «ecolul al IV-iea c.n„
cr~cinismul a pătruns in Aksum, can:,
in timpul regelui E,;ana. era cunoscut
ca or"'i sfim. În această perioada,
Aksum a cucerit imperiul cu centrul la
/vtcroc. Popula1ia Aksurn-ului a con-
suuit stele înalte (monumcnrc) pentru
Inele
cu pasă.re a marca morminrdc regilor dcfunqi.
Comcqul cu sclavi
În jLLrul anului H i O, pormghczii taccau
comcr1 cu cupru, alamă, aur şi sclavi, cu
Benin d in Afric3 de Vcsr. !Jl 1480.
pormghezii au ajuns in insuldc Sao Tome ~i
Principe ln Golful Gu ineea. in vestul coastei
africane. Ei au înfiinfat platuafii de trestie de
zahăr şi au obl igat prizonierii africani
( majoritatea răpiţi din Senegal şi Gambia) sâ
lucreze ca scbvi pc plantaţii. Acesta a fost
începutul dominaţid europene 1n Afric.'\.
Basorelieful înfăţişând un soldat pocrughcz, sec. XV

34
 AFR ICA, ISTOR IC

Colonialis1nul Dezmembrarea Africii

În 1884, conducătorii europeni au hotărât
În secolul al X lX-lea, europenii au colonizat că ţările lor au dreprul de a rransforma tn
zone din Africa, răspândind cre1cinismul şi colonii rericoriile africane. care au fost
preluând controlu l economic. Se foloseau de ocupate de europeni. Această decizie a
lucrătorii africani pentru a cultiva sau extrage avut drept rezultat o îmbulzeală către
materii prime valoroase, însă trimiteau materi· interiorul continentului, în căutarea de
alele la prelucrat în Europa sau America. unde noi pământuri. Până în 1902, întreaga
se obtineau profiturile. În această perioadă, scl- A.frică era colonizată, mai pu~in Liberia
şi Etiopia.
avagismul a atins apogeul, multi africani fiind
răpi~i şi duşi să muncească în America. Maroc Tw,isia

t -- I -~o'

-1"-t
Diaspora africană
Mască voodoo
Comcrrul cu sclavi a răspândit peste 20 de ,.. L }\.,[;'- ~ gipt ('\
milioane de africani în Amcrk• ~i în Europa, Sculptură
a Reginei
,;-:.·-.
,'
subminând cultura africană. Peste secole, Alger:~/ ~ ib~ - '
Victoria
dcsccndenp i acestor sclav, au dobândit denu-
mirea de diasporă africană. Voodoo
În secolul al XL'(·
lca, în coloniile din Sicmi
·l
___.. ,
Liberia
' -,
1 igcria
.
~\
)
\
,\
Soni,ffa , • ..-
r.,J .. ~~-
Caraibc, culrul Leone ..----- ' ) ~ { \ , ..•- ). ·'-, , ~~p,a
Sculpturii afric:u\ă a unui tradiţional al
european strămoşilor. combi·
.:.,...,- . ..
Creştinism nar cu crtştinismul,
Franceze ././
Kcnya1 -(_}

~
Europa a rrimiţ mi:iionari 3 dar naş,erc unui
în Africa, pentru a înte-
meia şcoli şi biserici şi pen·
rru a·i con\•crri pc africani
la cr~tinism. Aceştia au
încercat s:i des6intczc
culr religios numii
voodoo.
Brirnn.ice
Ger-mane
Porroghezc
Bclg.ienc
~- -:='llt
\t (!
religiile rradi1ionalc, dese· Sp:iniole
ori pcdcpsrndu-1pc c<i cc Iralicne
le practicau. Anglo-egiptene

Cele două Războaie Mondiale

În ci.uda faptului că ambele războaie mondiale s-au
purtat în Europa, mii de africani şi-au pierdut
viaţa, întrucât conducătorii coloniali i-au obli-
gar să se înroleze. Unul din motivele Primului
Război Mondial a fost resentimentul ger-
manilor tmr..ocriva altor ţări europene în timpul
colonizării. In cel de-Al Doilea Război Mondial,
Africa de Nord a devenit teren de luptă, arunci
când forţele germane şi italiene au invadat teritoriile
aflate sub domina~ie britanică şi franceză. Trupe la El
Al:uncin, Egipt
Primul Război Mondial
ln 1914. dnd a izbucnit Primul Război Mondial, Imperiul
Ocoman controla Africa de Nord. Egiptenii s-au aliat cu brit· EIAlamein
anicii pcnrru a răsturna domina{1a oromană, şi au fosr ajutati În 1941. for1elc italiene şi germane au invadat teritoriile Africii de
între 1916 şi 1918 de excentricul milirnqi scriitor Thomas Nord. care şc aflau sub domina1ic briranici. Britanicii au recrutat
Edward Lawrence ( 1888 - 1935). care ti·a câştigat renumele <le soldafi din coloniile lor din Nigeria, Ghana şi Sierra Leone, pentru
3·Î implica în lupte. În 1942, britanicii au oprit înaintarea ger·
Lawrence al Arabici. După răiboi, Egiprol a incr.u sub prorcc-
torat hrirJnic, dar a semnat TracJtul de independenţă în 1922. manilor şi i-au împins înapoi. în istorica bătălie de la El Alamcin.
Triburile herero 1i na.ma se luptă cu
colon~cii germani, 1904
Haile Selassie
Rezistenta africană Împărarul Hailc Sclassie al
'
Africanii s-au opus cu greu colo-
Etiopiei (în fruntea \ârii Intre
1930 - 1974) şi-a condus
nialismu.lui. Etiopienii au luptat crupele impotriva invaziei
pentru a rămâne i.ndcpendenfi. şi irallenilor ln 1935. Italienii
au câştigat (1896): Zimbabwe şi l-au rrimis pe tmpârat în exil în
1936. dar acesta a revenit în
Sudan s-au revoltat împotriva 1941. Hailc Sdassic 3 insri·
britanicilor ( 1896 şi 1920); mir reforme, a abolit scla-
triburile din Angola au încercat Frontul african via şi a colaborat cu
Operaţiunea Torp Organizafia Uniră{ii
să răstoarne dominatia ln 1942, solda1i americani şi britanici au debarcat în Africane. fn 1974.
porrugheză ( 1902); în Nan1ibia şi Maroc şi Algeria, în cursul unei invazii numite armata l·a răsturnat
Tanzania, mii de oameni au fosr Opera1iunc-a Torţa. Cu francezii alături, alia1ii au de la putere. in,r:iu·
ucişi în timpul revo.lcci împotriva atacat am,ardc germane ji italiene, oblig,îndu-lc <ii rând dictatura
se retragă în Tunisia. Dup;l o bătălie s.\ngcroa,;ă, milirară. şi l-a cxe·
germanilor ( 1904 - 1908), iar în trupele germane au capitular. Războiul pc teritoriul cutat.
Nigeria, triburile au rezistat Africii s·a tnchdat i11 mai J9-13.
dominaţiei franceze din zonele
înconjurătoare (1920).

35
 AFRICA, ISTOR IC

Independenţa
După cd de-Al D oilea Război Mondial, africanii au
vrut să pună capăt regimului colonial şi să îşi co nducă
singuri tările. Puterile coloniale, ca Fran~a. Po rcugalia
Timbru
lndepcnden~a
Ghanei
Coasta de Aur
Una din primele colonii care şi-au dobândi,
indcpcndenpi a fosr Coasta de Aur, fostă
colonie brit:1nicl. După cd de-Al Doilea
Război Mondial, semimcmdc anticoloniale
)·au inccmificac, iar in 1957 statul Ghana
(denumit dupii un puternic imperiu
medieval vest-african) a devcnir
independent. Un conducător naţionalisr,
Kwarne Nkrumah ( 1909 · 1972) a devenit
primul premier:,] noH 1-'iri. În 1960,
Nkrumah a declarat Ghana rcpublid, iar
pe sine pr~edince pe viap.. In timp. regimul
său a devenit din ce în cc: mai dicrarorial.
îndepărtându-se şi mai mule de vest. În
1996, o lovitură de srnc organizată de
polifie şi armat~ a r:isturnac conducerea lui
Nkrumah.
şi Marea Britanie, au luptat pencru a evira
acest fap t. Astfel. au avut loc sângeroase
războaie de independenfă în Algeri a,
Mozambic, Angola şi Zimbabwe. La sfârşitul
anilor '60, majoritatea ţărilor africane îşi
câştigaseră indepcndenp, însă problemele
politice şi economice au rămas. Sw& membre
OUA1unti>1
Război u l din Angola
în 1961. populaţia Angolri s-a «voim împotriva guvernului colonial
portughez. Annaca pormghcză i·n zdrobit pc rebeli, care au fugit în exil,
în Zair. Aici. rebelii au organizat mişcări de elibera« şi în Angola au
prncricat razboiul de gherilă. în 1974, foqdc de eliberare au organizat o
m•oltă militară ş, i-au răsturnat pe porrughcz,. dobândindu-şi
indcpcndcn1a în 1975. După indcpcnden,ă, 1111 a<pru război civil a
izbucnit intre două grupuri pol iricc, care, ambele, doreau să guverneze
Angola. Una din păr\i era sprijinită de trupele sud-africane, cealaltă de
crupde ruscfti. Frnqiunilc au fose de acord să înceteze focu l ln 1994.
Organizaţia Unitătii Africane
ln 1963, preşedinţii a 30 de st:1cc
ofricanc independente s-au întâlnit şi
au formar OAU (Organizaţia Unităţii
Afocane). Scopul său este promovarea
cooperorii politice şi economice intre
\:ări şi ,prijinirca coloniilor în
dobândfrca indcp.:ndcnţci.

Apartheid
in anii '80, doar Africa de Sud
încerca să menţină putc.[(:a d~ p:irtra
minorităţii albe. Guvernul alb a
adoprac politica de aparrhcid
(scparaci.sm). care clasifica oamen ii ,n
funeţie de rasă. Sub apartheid, cei
clasificaţi drept negri. de culoare sau
asiatici aveau pu,inc drepturi.
Apanheid·ul a fose abolit În 1994.
Tehnician electronist
Africa modernă
Bogată în minerale, Africa a re o
industrie minieră înfloritoare. De
puţi nă vreme, noi fab rici africane de
produse elcccronicc se specializează
Parc de distraqii, Kenya
Turism
Acwn un secol, guvernele csr-a&icanc au
inAin1at rczerva1ii şi parcuri naturale. pentru a
prorcja animalele sălbacicc de vânătoare.
Astăzi. turiştii plăcesc pentru a sta în parcuri şi
a participa la safari-uri în timpul cărora să
vadă animalele sălbatice. Ken\'3 are din turism

St:1~ie de raxiuri pentru albi, Afric.~ de Sud, J967
Cooperative săte~ti
Lucrătorii din agricultură (în special
femei) organizează cooperative
săteşti pentru a culciva
pământul, iar recolrclc le
vând în pic1de locale. Acest
fupc este inversul situaţiei
cxistcnre în cimpoi
guvernării coloniale, când
agricultorjj mărunţi erau
silifi să cultive produse
v:tnclabilc (cafea,
arahide. cacao şi
bumbac) pentru a vinde
clrrc mari companii
europene. Agricultorii nu puteau
cultiv• hrană pentru ci i~işi, fiind
sili1i să cumpere alimente scumpe din
import, ca de exemplu orez.
în asamblarea de componencc câştiguri mai mari decitt din ~rice :,lcă sursă.
electronice imporcare.
Cooperativa agricolă a
femeilor, Niger
Reroirii
de
hmnJ
Defrişare, Somalia
Devastarea mediului î n conjurător
in zonele semiaride din Africa, precum Somalia,
păminml se transformi! crepcar în deşcn. Din
1950, s-a !nrcgiscr.it o scldere a mediei
prccipita\iilor anuale. şi o mare parce a terenului
s-a uscar. Oamenii au suprasolicitat solul, pcnt~u
a obţine recolcc de produs<: vandabile, şi au răiar
copacii, pentru ICJ11ne de foc.

Ken Saro-Wiwa
Ken Saro-Wiw:i ( 1941 -
1995). un milic,nc pentru
dr<prurile omului, a fost
spânzurat împreună cu alee
opt persoane. de guvernul
militar nigerian.
.lnfncţiune• sa a fost ci
şi-a spus părerea cuprivire
la poluarea terenurilor
aparţinând triburilor, de
clrre companiile petroliere
Istoric Sculptură africană
2500 î.e.n. Schimbările climatice din wna
Saharei obli~ popula1ia să se mure dtre
sud.
Sec. al Vl-lca. Populaţia kushiră
din Sudan se extinde ş, îşi
stabil~cc capit:1la la Mecoc.
320-25 e.n. Regdc Ezama din
Ak.um devine creştin.
64 I Arabii cuceresc Egipm I
Î' ii convertesc la islamism.
Sec. ol Vl-lea. Imperiul cu
capit:1la la Aksum începe să
decadă.
1497. Exploratorii portughezi
debarci pe coasta de csr, după
cc au navigat in jurul Africii.
1900. Majoritare,,
teritoriului saharian inc:ră
sub dominaţie franceza.
1940. For;dc italiene im-a·
deaz.ă Africa de Nord; gcm,anii
vin Ji ci, un an ma.i târziu.
1945. Se infunţează Liga
Statelor Arabe; cuprinde tot
naţiuni africane.
1973 - '75. Cornul Africii
sufer:i o mare secetă.
1994- '95. în Rwanda,
800.000 hucu sune masacmri
de tucsi; milioane de oameni
pirăsesc 1ara.

-
inccmaţ:ionalc >prijinicc de
guvern. AFRI C A L\1PER I UL I MPE R I UL ~ I PER.IUJ. MAN DEJ.A, MARELE Rf.LJGJI SCLAVAG I S M
D E SUD , B EN I N MALI SO NG HAJ NELSON Z IMBABWE
I ST ORI C

36
AFRICA DE NORD-VEST
MAROC, ALGERIA, TUNISIA, Libia şi controversatul
teritoriu al Saharei de Vest alcătuiesc partea nord-
vestică a Africii. Regiunea a fose dominară de arabi
şi de religia acestora, islamismul, mai bine de 1.300
de ani. Algeria şi Libia sunt ţări enorme, însă marea
parte a teritoriului acestora este formată din deşert. Cu toate acestea, Coasta mediteraneană
Odată ocupată Jc cărrc fenicieni, greci şi romani . coa«a
Algeria, Libia şi Tw1isia deţin bogate resurse de petrol şi gaze mcdite.ranean:i a Africii de Nord-Vest păstrcaz.1 multe mine
naturale. Agricultura, posibilă prin lucrări de irigaţie, este încă •micc deosebit de apreciare de ruriştii care ajung în Maroc.
Algeria şi Tunisia. Majorirncc• popula1ic1 mlicş,e pe cimpia
importantă pentru această regiune. Mulţi locuitori de pc coastă, cu pământ roditor şi climă blândă.

sunt nomazi, colindând pământurile împreună cu Munţii Aclas

turmele lor de animale.
Relief
De-a lungul coaste.lor
Medireranei şi Atlanticului
ex istă o fâş ie de pământ fertil
unde trăieşte majoritatea
populaţ_ici. Lanful muntos
Atlas străbate Marocul şi
continuă cu dealuri înalte în
Algeria şi Tunisia. Resml
pămânmlui este deşert
întrerupt de oaze şi lan~uri
muntoase expuse vân turilor.
zs·c
434mm
Clima
De-a lungul unei m:iri părţi a
coastelor. pc terenurile înalte,
,·crilc sunt fierbinţi şi seccroase.
iar iernile sunt cilduţc şi umede.
Temperaturile medii în rona de
deşert în timpul zilei sunt în jur
de 38°C. iar nopţile sunt reci.
CantirarUe de precipim1ii în
dcşerr por ajunge ~i la 2.5 cm
înrr-un an, fiind cu totul şi cu
torul sporadice.
OE E-A-N-U l:
ATLANT I C
3
Sahara
Dqertttl Sahara se întinde
pc aproape 9.065.000 km?.
Doar în jur de o cincime
este nisip. Restul este o
Întinde~ vastă de nănci
12·c sterpe. pietriş şi mun1i
precum lan1ul algerian
Ahagar, cu inăl1imi de până
la 2.918 m . Agricultura se
dcsli~oari in 90 de oaze
întinse.
r
Mw1ţii Atlas ,unt alcărui,i
din mai multe lan1uti
munroasc care se întind
de-a lungul a 2..41 Okm de
la coasta atlantică a
Marocului, până la Capul
Bon. în csrul Tunisiei. Cd
mai înalt vârf din Atlasul
marc. lanţ siruat în parcea
sudicâ a Marocului, csrc
Djcbcl Toubkal cu o
în:ll11111c de 4.167 m.
Berberii
Primii locuitori ai nord-,"CS·
tu.lui Amcii sunt berberii.
Astăzi incl mai trăiesc în
jur de I 5.000.000 de ber-
beri in mun1ii şi dcşcrrurilc
din regiune. Majoritatea
sunr nmsulmani, îns.i îşi
păsm,az.'i propria limbă şi
dialcctdc. 1i1arcgii sunt un
!,'l'UJ' de berberi nomazi,
crescători de animale, cu-c
se perinei.\ prin dcşcrcul
nord-afriC3Jl. Bărbat şi copil berber

4 Di·ser/11/
l_i~Î/111
n ath Tha'llb
-'\ ,..---- •
~
B- I A . Al
5 Kufrah
~ ' a
-~~
11
6' ,.::::,~' 2

ţ,-1\ Î" -</

Ukm ...,
7 ,,,,,.Jt., W.1 /

J\ B c D E F K L

37
 AFRICA DENORD·VEST

Maroc DATE ESENŢIALE MAROC Algeria DATE ESENŢIALE ALGERIA

Amestec de influenre
• africane, islamice, arabe,
berbere ş i europene,
Marocul atrage pesce 4 milioane
de turişti în fiecare an. Sectoarde
cele mai pucern ice ale ţării su ne
agricu.lmra, cr~tcrea a!limalelor
şi mi11erirul fosfarilor. lnfiinţată
în oraşul Fes, în anul 859,
Universitatea Karueein este cea
mai veche din lume.
Ceaiul de mencă
Bâumra rradi1ionalâ în Maroc
csrc ceaiul de mentă~ servit in
pahare sau in v,ise ceramice, cu
mule 1.ah:ir şi o rămurică de mcnră.
Adesea cscc ofcrir gr:ui.s in
souks ( pieţe). in momentul in
cnre stă ţă înceapă tocmitul.
Covoarel e
Covoarde de lână realiz.uc
manual rcprci.int.'\ ,m:1 dinrrc cele
mni d(!'tsolmtc ramuri :iJc indmtrid
manufucmricrc marocane. Cele mai
importante fubrici de covoare se
gisc.sc in Fes şi in Rabat. Covoarele
au culori puternice şi sunr decorare
cu modele abstracte rcpre-a:ntând
simboluri islamice. Deşi vândute de
bărbap. majoritatea covoarelor ,w1c
CAPITALA Rabat Aflată sub guvernare
CAPITALA Alger
ti-anceză, Algeria a
SUPRAFAŢA 446.300 km•
obţinut independenţa în
POPULAŢtE30.400.000
POPULAŢIE 30.800.000
LIMBI PRINCIMI.E arabii, berberii,
1962. T.mt arc o rată a nacalic1tii
franceză ridicară şi o populaţie tânără: . LIMBI PRINCIPALE arabii. bcrbcra.
franceză, r..amazighc
RELIGIA DOMINANTĂ musulman:\ 86% sune sub vârsca de 44 de
ani. Ţifeiul şi gazele nanuale
REI.IGIA DOMINANT,'\ musulmanii
MON"EDA dirhamul marocan
reprezintii o in1portamă sursă de MONEDA dinarul algerian
venit. Grupurile fundamencalisre
islamice sunt o ameninţare din
ce în ce mai marc pentru
cei care nu împărtăşesc
credinţa musulmană.
Suprapopul:1rea
Deoarece mai mu lt de parru
cincimi ale Algeriei ~unt
dc1en, 90% din alg<'rie.nî
trilicsc in nordul îndepărtat
al 1ării. unde este mai rkoarc.
În orice caz, pentru că popula1i•
Algeriei continuă să crc.t>d cu 1.-%
pc an. mulcc oraşe nordice, precum
Conscancînc. dc:\'in din cc În ce mai
C,,srlr Jun, tb11J1r1111<:
ndnci\pătoare, ,ar suburbiile ,ărace cresc Curmale
pe oriu s11p,wfa1ii dr
in d..îmcnC;iLt 1r1mi.ale
11
galbene
«-:
~ ·
Curmalele
p,im,1111 disp1mibil,i.

Algcna <He al ~asclca produc:itor

mondial de curmale. Acestea
rcaliz..1.n: de fl·mci.
cresc 111 nordul roditor şi în nmlrc
dimrc oaicle S.,h.uci, fiind una dintre
principalele ,urse de venit. Curmalli ţunt
Maroc a ocupat fo,ta colonie spaniolă a
explo~ra1i şi pentru lemn. i.lt cu frunzele
Saharei de Vest inc.:i din 19-5, Gherilele
lor~ acoperă casele.
Frontului Polisario au mccpur lupea penrru
independenţă în anul 1983. in semn de
rezistenţă împorrh·.1 valului de- m:.troctni Libia DATE ESENŢIALE LIBIA
c.1re doreau să deţină măcar o mid parre din
teritoriul bogat in fusfa1i. Deoarece 95% din CAPITALA Tripoli
• Libia este deşert, a SUPRAFAŢA I.Î59.540 km!
fosr pus tn aplicare prniectul l'OPUI.AŢI E
-------~
5.400.000
Tunisia Marelui Râu Artificial care să
DATE ESENŢIALE TUNI S LIMBI PRINC ll'ALE arabâ, marcgâ.
irige pământul cultivabil. Apa
.,._.. Fostă colonie franc~ză, RELIG IA OOMINAJ•l'rĂ mu,ulmană
CAPITALA Tunis este pompară de sub Sahara
. . . Tunisia este cea mai SUPRAFAŢA J63.6_)_0_k
-·m
-,-
2- - - - - - către regiunile popdlace de pe MONEDA dinarul libian
mică pră din regiune coaste.
POPULAŢI E 9.600.000
şi unul dintre cele mai liberale Pecw lul şi gazele naturale
LIMBI PRINCIPALE araba. franceză.
state arabe. Deşi nu participă Dc.,copcrirca petrolului şi a gazelor naturale, în
lu.LIGIA DOMINANTĂ mmulmanil 1959. a transformat Libia intr-o naţ:iune bogocă
la activitatea politică, femeile
MONEDA dinarul mrusian şi mulri locuitori s-au muc,u in regiunile urbane
tunisiene se bucură de egalitare in căutarea unm loc de mund. În 1992, comerţul
în multe domenii, alcătuind cu Vestul a primit o loviturii
imporrancă orund dnd
31 % din forp de muncă. Alimcnrul de bază in
Tunisia sunt granulele Naţiunile Unite au impus
de griş numite cuscus )anqiuni din cauz.1
(couscous). lni1ial pretinselor lcgâcuri ale
Cusr,uul seJlt-.rbe fel de mâncare Libiei cu
iurr-un ,,ns speti.zi r,irc berber. cuscusul se grupările
rri111.ti11t d,ws11pri1 Wrnii. scrveş rc cu un sos

din came sau legume.

Tunisicnilor Ic place
mâncarea picantă. După
acest fel principal ,c servesc curmale umplute cu
pastâ de m igdalc sau produse de patiserie dulci i\luncitori petrolişti la Calanscio
umplurc cu miere şi nuci.

Ruinele romane
O car:tctcnstică :t oraşelor tunisiene - ~i 3 Libia a fose abandonată de câtrc romani
tuturor oraşelor din nord-vestul Africii - dupâ cucerirea arabi din 643 ti a fost
este so11k. ţ3u pia,a. Aceasta este în mod coloni< italiană intre anii 19 l I şi 1951.
rradi1ional un labirint de străzi îngusrc Astăzi por nvăzute la Leptis Magno,
Aancate de carabe deschise de unde oamenii acwn nwn it Labdah. la est de capitala
pot cump.ir,1 orice. de I, mâncare la b11urerii Tripoli. llndc dintre cele mai frumo;1.se
re:ilizarc manual. ruine romane din ofura lraliei.

AFRICA, I MPERI UL IMPERIUL ISLAMISMUL MUNTI ŞI P ETROL TEXT ILE

VĂ)
ŢEsliuR1
ISTOR IC ISLAMIC ROMAN

38
AFRICA, D E SUD ŞI CENTRALĂ
A FRICA D E SUD ŞI CENTRALĂ
este alcătuită
din şapte ţări, care sunt parte din continentul
african şi din Insulele Madagascar şi C omore
din O ceanul Indian . În aceste ţări, agricultura
încă reprezintă o importantă sursă de venit,
însă minele de diam ante, cupru, uraniu şi fier i-au determinat pe
mulţi locuitori să se mute în oraşe în căutarea tmui loc de muncă.
Regiunea sudică şi centrală este locuită de o varietate de grupuri
Deşertul Namibiei
tribale, fiecare cu propria sa limbă, obiceiuri D~cn:u l Namibiei se întinde pc o suprafu1ă de 1.900
km, într-o ~ic lng1mă care pomeşre din partea sudici a
şi credin ţe. Angolei. de·• lungul Coastei Schdrn:lor Namibiei, pină la
granit:-> cu Africa de Sud. Deşi rareori plouă, d irna de pe
coastă este umedă. c u ceţuri reci în timpul dimineţilor.
Relief Dw1dc de nisip ajung până la marginea Adanrfcu lui
şi ,ingurul mijloc de tran,pon dkicnr c,tc cămila.
D eşi coasra se rermină în regiuni joase, cea mai
mare parre a ceri coriului se află la 4 00· 1.SOO Savana
m deasupra nivelului mării. Peisajul include Marc parte din regiune c'lc acoperiră de cimp,e sau
.:avani. Cc-i mai comuni :'lrbori in a.ceste zone sune
dcşercuri lc Namibiei ş i Kalaha ri în vest şi centru, cei cu ramuri prevăzute cu spin i, şi în special saldmul.
savană uscată şi păduri, ş i păduri sub cropicale Aceştia ,e prctcati la condipilc de ariditate şi cresc pc
umed e in no rd. crcştelc Kalahari şi in alte regiuni scmide~rticc.
Salcâmi,
M:odagascar

C lima
Cca ,mi marc pan:c a regiunii se gă.scştc la Tropice. unde dima
23·c
este mereu tlcrbinrc. ins:\ cx~t.i două :moampuri: cel uscat
şi cd umed. Cc:a maL marc parrc a Bor,;;,,rand şi NJmibici 3U
clim-3 scrnî<lrîdă, iar teritoriul namib1:m tscc mult mai dcşcrcic.
Madagascarul ră1ăritc;m arc diml tropical-umedă.
A B c D
wc Femeie di n
Rolul femeilo r Z imbabwe
în mod rradirional. fon cilc afric.111e ou
961/mm grijă de cămin şi cresc copiii. /\·Iul ce femei
trebuie !i.1 aibi grijă. de asemenea. }Î de recoi el.
altele îşi constru iesc singure casele. Asciizi.
E F G multe din femeile din Africa Cenrralli şi
de Sud ou responsabilităfi ,uplimcnrarc.
deoarece sofii1or sunt plecaţi la munci
în m,nc şi oraşe. in pofida autorit.ipi
domestice a lcmeilor. pu1inc au locuri de
munca sau dc1in propricrăp.

K L

!ia

o
Îl
r,
>

lnhambane To Ilara
al-Xol
M A PUTo O C E A N U L
J INDIA/\;
8
(Î

39
 AFRIC1\ DE SUD ŞI CENTRALĂ

Angola DATE ESENŢIALE ANGOLA Zambia DATE ESENŢIALE ZAMBIA

În I 975, după un Mărgini ră la sud de
CAPl'rAJ.A Luanda C,\PITALA Lusaka
lung război, A ngola a fluviul Zambezi,
SUPRAFAŢA 1.246.700 km SUPRAFAŢA -52.61-1 km'
1
devenit independentă de ------ Z ambia este o ~arâ ~~~~~~~~

stăpân irea colonială porrngheză. POPULAŢIE 13.500.000 PorU LAŢIF. 10.600.000

de platouri înal ce din care
Cu pământ fertil şi rezerve UJiaşe LIMBI PRINC IPALE porrughcza 80% sune câmpie şi pădure. Lt~lBI PRINCIPALE engleza. bcmba. {Ollga.
RELJC U OOM INANTE crcş,inism, credinte nyanja. lozi. lunda
de diamante, petrol, gaze naturale, Aproape 50% din locuitori
tradi1ionale RELIGII DOMINANTE crc~tinis1n. crrdinţc
rara ar fl trebuit să fle prosperă. crăiesc la limita subzistenrc:i din
crndi1ionalc
fosă Angola a fose dezbinată, ,\ifoNEOA kwanza
agricultură, sub an,eninţdrca
i\,loN tOA kwacha zambian:\
iar dezvoltarea economică a constantă a secetei. Turunul
fose limitară de luptele care este principalul produs
Cupru/ ,-eprrtim,i
au conrinuar după ob~inerea exportat. Mare parce din 900~ din exporruri
indcpcndenfei. Războiul civil energia starului este produsă
izbucnit înrre grupurile ecnice în centrale hidroeleccrice.
rivale continuă şi astăzi. Economia prii a fosr
zdruncinată de scăderea
prerurilor la cupru, în
cimpul anii '80.

Zambia csrc al şasck-a produc:iror

Petrol şi diamante
Cele mal mari cantităţi de petrol se extrag
din Cabind,. o micu1l end,iv:i angoleză
din Republica Dcmocr.rică Congo. Pcrrolul
rcprc1.incă 90"<> dfo exporturile srnmlui. De
asemene,, Angola se situeazii pc o poz11ic
fruntaşă şi in ceea cc pri\·cştc produqia
mondială de diam:tntc. al doilc, produs ca
imporran1ă pentru cxporr.
mondial de cupru. Filonul de
zăcămân[ de cupru. aş:i..itumi ta ..,.centură Jc
cupru"(Coppcrbdt), arc 320 km lungime. Al doilea
producător mondial de cobai,. Zambia mai extrage
plumb. ,rgint şi zinc.
Luanda
i.nfiinptâ în 1575 de căcre portughezi, Via{a în aşezările urbane
<"apicala 1\ngolci şi totodată cd mai marc in jur de jumiirncc din locuitorii Zambiei, un anH:s,c<"
oraş adiipostcşre 2.500.000 de locuimri. de pesre 70 de grupuri cmice. crăiesc in or.şe. Cea
Odinioară folosit pcncru îmbarcarea scla"ilor mai popularâ zon:I esrc Copperbcl,. unde lucrcaz:I
către Brazilia, acesta este încă un port foarre majorirnrea. Capi1alo. Lusab. un prosper cenrru
imporcanc. Lu:tnJa modernă e~tc un centru industrial şi de afuccri, adăposteşte 1.800.000 de
indu<rrial cu propria <a raânărk de petrol. zambiroi.

Namibia DATE ESENTlALE NAMIBIA I Botswana DATE ESENTIALE

2(1 Fostă colonie germană,
stăpânită timp de
an i de Africa de Sud, Namibia
şi-a câştigat independenp în
1990. Bogatele re.surse minerale
fuc din minerit principalul seccor
de industrie al tării. Unu din
şapte oameni t;ăieşte din munca
pământului, mai ales crescând
an imale, deşi secera ş i deşertul
în expansiune fuc agriculrura
o ocupafie extrem de grea. Pe
coasra Arlanricului se practică
pescui ml.
Femeie
h imha
CA PITALA W ind~ock '
BOTSWANA
70 de CAPITALA Gaborone
SUPRAFAŢA 825.418 km· srarnlui esre acoperită
SUP RA.FAŢA 600.370 km2
POP ULAŢI E 1.800.000 de Deşerrul Kalal1ari. În
POPULAŢI E 1.600.000
LIMBI PRINCIPAl, E engleza. :tfribans. nord există delta ml~cinoasă
LIMB I J:tllJNC IPAL.t 4:nglcza, rswana,
O\'ambo. kavango a râului Okavango, 1!11 rai
shona, khoikhoi. ndcbelc
R.EUG I.E OOM JN'ANTĂ crc:}tinism p entru faw,a regiu nii. În Rru.1c 11 DOMINANTE crc;,rinisr11. credin\C
l\loNEDA ,!olaru l namibian pofida terenurilor împânzire tradi1ionale
de apă, Botswana suferă de MONEOA pLLia
secetă. Majoritatea locuicorilor
trăiesc în estul mai
fertil. Produqia
de diamante - al
treilea producător de
diamante din lume -
a ajutat la stimularea
l\lina de uraniu Rossing din O~cm1l economici Botswanei.
Namibian este CC.I mai marc din lume.
70emui 811di11c,i San
produc:ind 2.0()() de ,onc de ur,niu in fiecare
an. Namih,a esre al cincilea producător de vitll (li SJ1L'IITOaJti Primu locuitori ai Borswanei .,u fos, poporul nomad San,
1p11nat11smt
mondial de ur.miu şi se sirue.tz.:I printre cunoscuri odinioară sub numele de boşiman[. prinrrc
primii I Oproducă,ori de diam an cc pc plan
mondial.
I ultimele popoare de vân:\cori-culegători ai Africii. Exi~t;i
mai puţin de SO.OOO de San astăzi. îns:I m:ti există
grupuri de mici dimensiuni care umblă prin Deşenul
Popularia
Kalahari dnând mima.Ic mici şi hr,inindu-sc cu plante
Namibia arc o societate mulrirasial:1
comestibile şi insecte. Mulp San lucrează acum la
pajnică. Minoritaiea albii trăieşte
fcm1c de an in111le.
mai ales in Windhoek.incase
construite În stil ţuropcan. i n rândul Alimentaţia
namibienilor de culoare sum induse Populaţia Tswana, care forme2zii majoriurca
multe grupuri, dintre care cel m:u locuitorilor ,t:trului, pracricii o •griculrnră de
marc <stc Ovombo. din nord. În subzistentă, crescând vice şi cultivâml porwnb, sorg şi
partea de vest. populaţia icminomadă mei pcnrru uz propriu. Mânca,·ca de bază csrc toc.na de
himba crcş,c vice. carne, servici cu un fel de bud incii de cereale. Lcgw11dc
Riml rsu implrtit cu m,irgtlr proaspcre <unr rare.

40

Zimbabwe
În 1980, fosta colon ie
britanică Rhodesia a
devenit independencă şi a luat
numele de Zimbabwe, după
vechiul oraş Marele Zimbabwe
(G reat Zimbabwe). Aproape
70% din locuitori trăiesc din
agricultură. Cărbunele, auml,
azbestul şi nichelul se extrag
pentru export. Zimbabwe
a trecut recent prin mari
tulburări sociale din cauza
problemelor guvernării şi
rcdimibuiri i pământu lu i.
----
Princip:ildc atrnqii turistice din
Zimbabwe sunt C=ada Victorin, barajul
Kariba. p:trcurilc n•~ionalc şi ruindc
ornşului Mareic Zimbabwe. Turiştii ;c pot
bucura de vacan rc acuvc:, care pot include
călătorii cu canoe şi rafting pc Zambezi.
Madagascar
A patra insulă ca
mărime din lume,
Madagascarul găzduieş te o
fau nă unică datorită poz iriei
sale, fi ind izolată de coasta
Africii. Insu la este un p lacou
înalt, în lw1gime, care scade în
înăl~i me către o Fâşie îngus tă ş i
rodi coare în est, unde crăiesc
mai roţi locuito rii. Economia
~ării se bazează pe agricultură ş i
pe cr~ rerea animalelor.
..
AFRICA, AFRICA,
ISTORIC
FAUNA
AFR IC A O E SUD Ş I CENTRALA
DATE ESENŢIALE Mozambic DATE ESENŢIALE
ZIMBABWE Ca urmare a anilor de MOZAMBI C
CAPITAlA Harare război civil, immda~ii CAPITALA Maputo
SuPRAFATA 390.580 km!
si secetă, Mozambicul este una Su PRAFAŢA 801.590 km'
POPULAŢIE 12.900.o_o_o_ _ __ __ dintre cele mai sărace ţări ale POPU LAŢIE 18.600.000
•
lumii, cu o racă a nar.alitiiţii
LIMBI PRINCIPALE engleza, shona, LIMBA l'RtNCll'ALĂ porrugh_
ez.•
_ _ _ __
ndebde ridicată. Pământul, deşi
RE.ucu DOMINANTE creştinism. crcdint~
RELIGII DOMINANTE creştinism. credin1c neexploatat în mare parce, este rradi~ionalc. musulman:\
tradi1ionalc ft:rcil şi bogat în minereuri. MONEDA rnetical
MONEDA dolar zimbabwcan Porrurile şi ciile forare oferă
un punct de trecere pentru
~ările fără ieşire la mare:
Swaziland, Malawi şi
Z imbabwe.
Pescuitul
Una dinrrc industriile cheie
d in l\fo1.ambic este cea
.1 pt:scuirului. i:ir creve~ii
reprezintă peste 40% din
c~tigurilc din export. Capturn
de peşte medic anuală a 1ării
este de 24.170 tone. Alte exporturi:
bumbac, ceai şi zah:\r.
DATE ESENŢIALE MALAWI
Cu pu~ine resurse CA PITAi.A Lilongwe
naturale, Malawi are SurRAFATA J J8.'!80 kmZ
Cunoscută in trecut dn:pt Salisbury. capitala
starului Zimbabwe este anrrul instituponal o societate rurală, în l'OPUI.AŢI E J J.600.00()
comercial al ţ\rii ii ad3post~tc aproape 2 pofida ameninfării constan te a Lt M lH PRI N C I l)A LE chcwa. rnglcza
milioane de oarnc111. Este w, oraş curat şi secetei. Industria uşoară, CWTl REI.I GIIDOMINANTE creştinism.
4iofisricar. cu copaci inAoriţi, parcuri colora.te
ar fi industria alimentară, a musulm,111:i
~i clădiri moderne.
textile.lor şi cea producătoare de
echipamente pentru agricultură
I MONEDA kwacha mala_w_i•_n_; _ _ _ ___,
DATE ESENTIALE
MADAGASCAR
SLU1t în dezvoltare. Peştele din Clim,1 tropic11U me prielnird
atlrm·ilor de mii, pe pttntele
Lacul Malawi, care acoperă
dt,dttrilor din 1\/11/awi.
CAPJTALA Antananarivo un stert din ~ară, este ,
Su rRAPAŢA 587.040 kml o sursă importantă de
hrană.
POl'UI.AŢIE 16.400.000
UMBI PRINCll'AI.E m:tlg:if,', franceza Agriculrura
llELlGI I DOMINANTE Creştinism. credin\e Aproape 86"6 din forp de
munci din ~f.alawi lucreazj, in
rradi\iOnale, musulmană
agricultura. cultivând bunuri
MONEDA francul rnalga~ de export precum ceaiul.
rurunul, cafeaua, bumbacul
Vanilia şi z.'lhi\rul, şi produse agricole
Madagascarul este cd mai marc de ~'Ubzisccnp. cum sunt
exportator de vanilie din lume. porumbul, Ort'Zul. manioc
şi banan de ,·eni. Ţ.va Cl'tc
Tecile plamdor sunr folosite la
l'llpabill să satisfaci ncct:.1arul
aromarea înghcţatd şi ciocolatei. de ,Jimcnte al locuitorilor.
Alte bunuri exportate sunt
cuişoarele. sisalul . cae>O şi fasolea.
1edlc de v,milit cresr
Insulele Comore ESENŢIALE
p,ind /11 25 m, Cele erei imule mari şi câteva alte
li SULELE
insule mai mici din Arhipelagul
Societatea rurală COMORE
M.,joritatca malgaştlor sum Comore se află la nord de Madagascar,
urmaşi ai asiarkilor din în Oceanul Indian. Acestea au fost stăpânire CAPITALA Moroni
Malaysia şi Indonezia, care de Fran~ până în 1975. Economia esce Su1•RAFAŢA 2.1 - 0 km2
au început să se ,tabilcasd pe subdezvoltată şi majo ritatea locuicorilor POl' lTLAŢIE 707.000
insulă acum aproape 2.000
de ani. Valurile de africani de practică agricultura de subzistentă. ltMBI PR.INCtPA L.e
mai târziu s-au amestecat cu Ylang-ylang araba. francc1.a.
b~ti11~ii pentru a dn n~tcre Insulele Comore n:p«'Zinti comor:i. dialccu::
unei societăţi mulrirnsiale cd mai marc culrivaror de locale
unice. Trei pârrim, din forţa yl:mg·ylang. un arbore RELIGIA DOMINANTĂ
de muncă a Madagascarului arom1tic. cu flori musul11ună
se înrre1inc procridnd o
agriculrură de subzistenţă,
1,..Jben-,=ui. =
produce un ulei plăcur
MONEDA franc din
Comor<
prin culnrnrca de manioc şi mirositor. folosit pcnrru
de Of<Z. fubric:irca p:ufumurilot
AGRICULTURA DEŞERTURI ~f PERJI ,'vfARELE PESCUITUL PETROL Roc i S I
ZIMBABWE i\UNERElJRJ
şiN~~lllMt
41
 AFRICA DE VEST
OCEANUL ATLANTIC mărgineşte toate ţările
Africii, cu excepţia a 1S dintre acestea, care
formează Africa de Vest. Zona este dominată de
Deşertul Sahara şi de Sahel, o vastă suprafaţf de
semideşert pe care o invadează lene Sahara. In Sahcl
AJlar imediat la ,ud de Oeşcrrul Sah:lfa şi imim;ându·,c
ciuda bogăţiei potenţiale şi a resurselor, majoritatea acestor ţări sune până la Africa de \lcsr. Sohdu l este o f:\şic largi. fierbinte,
aridă. de ,emids«rc icrbo,. În arabă. cuvinrul .sahd.
extraordinar de sărace. Străvechi rute comerciale de-a lungul Saharei in,camnii .marginea dcşcrrului". Prccipira1iilc din occastă
leagă Africa de Vest de coasta Mediteranei de la nord. Pentru regiune w nt sporadic(!, Î;tr )ctctl cstt: obişnu i ci.

milioane de vest-africani, viaţa este o luptă continuă împotriva Clima 15·c 26·c
climei oscile, a ameninţării cu seceta şi a instabilităţii politice. De la nord la sud .
cxisr:i pac:ru zone de
Fluviul Niger climă în Africa de
Relief Al rrcil<a r:\u ca lungime Vesr: deşert. Sahcl.
câmpie şi pădure
1,s-9 mm
al Africii. Nige1'Ul, curge
Cea mai mare parte a Africii de intr·un marc arc de cerc tropicală. Ploaia tirc
Vest este situară la 200-400 m rară în ,onde care cuprind dcşcrrul de nord şi Sahdul,
de-a lungul a -t.180 km,
insă sudul este umed şi călduro,, cu un anotimp
deasupra nivelului mării. Sahara din Guineea prin Mali,
distmcr ploios, care poate dura de la parru la şosc luni.
Niger. Benin şi Nigeria
domină Niger, Maurit.wia şi
ciere o vasrâ dd tă
Mali, iar Sahelul se întinde la în Golful Guineii.
sud, în Senegal, Burkina Faso Sur<il valoroasă de Alunele de pământ
şi Nigeria. Râurile Senegal, pcîtC şi de apa. este Numire ~i arahide. Jasrc alune
navigabil pe mai cresc în p.im,inc. Sum bug C1J lti\'.1tc
Gambia, Voica şi NigeruJ irigă pu1in de 11u11âcarc din în Africa de Vc.-..c ca <iiursâ de uk·i
vcscul şi sudul. lungimea sa. comestibil şi ca aliment bogat în
prorcinc şi vic:uninc. Ace<cc plante
.,u fosr ad1L,c in Ali-ica de VcSt din
America de Sud.

J~ c olrarea orahidclor

~
2

R l
3
s a h PJntn11/
\\(\~ l>jndu
r (\o
[V

M A L
~Agadei

~~
\
E
'81

E F G L

42
 AFRICA DE VEST

Mauritania DATE ESENTIALE

Două treimi din Mauritania ( nordul) SLU1t MAURITANI A
deşert. Singura porţiune cultivabil ă se găse::şte
CAPl1'ALA Nouakchott
pc o fâşie îngustă, fertilă, de-a lungul malului
Sur•RAl'AŢA 1.030.- 00 km!
r:htlui Senegal, în sud-vest. Această zonă este plină de ~~~~~~~~

POPULAŢIE 2.700.000
mici sate şi oaze. În parcea de nord a Mauritaniei crăiesc
LIMBI PRlNCJJ>ALE arab.1, fr.mccz.1,
mauri nomazi, cu s trămoşi arabi. Adesea, aceştia au avut hassan iya. wolof. soninkc
conflicte cu agricultorii negri din sud. Pescuitul RELl(~tA DOMINANTĂ musulman:\
Se spune cai apele 1-buriraniei •u cele mai mari cn1uira1i
J c peşte din lume: multe flore de pescuit sunt arr.,<c 1\>IONEDA ouguiya
de această bogăţie. Orice <aptură trebuie vandută prin
comp•ni• na11onal:i de pescuit, c•re 3Par1inc sranilu1.
Pescuitul gc:nc:rcaza m:1.i mule de ju măr:.uc din veni turile
din cxporr ale l'\lnuritanici.
Deşercificarea Bogăţii
Anii consecutivi de .;ccc:tă şi p~un:trnl in minerale
exce; din regiunea Sahd nu dus la e.ttindcrea Deşertul
deşertului d tre sud. omorând .tnimalc ~i Mauritanid conţine
for1:ind mulii nomazi să se mute ln oraşe. cele mni mari depozite de ghips
din lume şi uncie dintre cele mai mari rezerve de
(;1wen1ul Îflu.ircti sâ minereu de fler. Ţ.'lra mal cxporcâ şi aur. E.x_istă o singură
rempt'>'r:r p,imdJJlttf prm calc fcraci care leagă minele cu Nou.ikchorr. capitala
redurere,t rroziunii .solului. t',irii şi principalul port.

Senegal MltZica DATE ESENŢIALE SENEGAL

L1 fcsthaluri ~i ceremonii,
C âmpiile line, scmideşercice ale sau griare. un amestec de CAPITALA Dakar
ScncgalulLti SLmt străbătute de patru povestitori , muziciem şi SUPRAFAŢA l96. J90 kml
pocp cine:\ şi rcdtă -~~~~~~~

râuri - Scncgalul, Gambia, Saloum pov~ti rradi1ionalc,

şi Casamance - care furnizează apă pentru
agricultură. principala sursă de venit a tării.
Turismul esce o industrie în dezvoltare. Senegal ul
este format dincr-w1 amestec de grupuri ernice,
- ..,..-ii,. dintre care cel mai
mare esre wolof.
Dakar
Capitala Senegalului ş1 un
port îniport•nt, Dakar
e_ţtc un centru in<lusrri.tl
aglomtrar. cu restaurante:
bune. magazine şi piqc.
Totuşi. 11ml1i dintre cc,
2.500.000 de locunori
care cr-licsc aici ~unt
s:ir:tci şi tr:iic>< ln
zone suburbanc
mize re.
POPULAŢIE 9.-oo.ooo
acompan iafi L1.,101 l'RJN CIPALE fl',nccza. wolof. fubn i,
ad esea de o M11!1t dinJ,-11r1</, <c:rcr. diola, 11,andinkJ
hm,. fl leg11111tlr ----
RELIGII DOMINANTE mu~ul1n:u,ă,
Kora
Seneg,1/u/111 sunt ~~cină. crc'dinţc trad itionalc
,,d usr din bnport
f i JU/1( jOllrf( 1\-IONEOA francul C FA
\. Agriculrura
Aproape 60% din for1n de
muncă scncgalczâ l ucrează
pământul, cul tivând
bumbac şi trestie de 1.ahăr.
pentru cxpon . ~i orei,
sorg şi mei. pentru propri•
alimcma1ic. Până cind
seceta din anii ·~o. prodm
mari pagube miturilor de
alune de p:imânt, acc,tca
rcprt-zcnrau principalul
produs de export. Acum,
pc~tclc este principalul
produs exportat.

DATE
Gambia DATE Guineea Bissau .ESENTIALE
ESENTIALE Precipira~iile în Guineea Bissau sunt
Una dintre tărLlc cu cea mai mare GAMBIA GuINEEA-
densitate de populaţie din Africa, mai consistente decât în majoritatea
celorlalte tări din Africa, ceea ce
BrssAu
Gambia ocupă o fâşie îngustă de-a lungul râului CAPITALA B•njul
G ambia, fiind înconjurată din erei părţi de ~ FAŢA l J.300 krr,1 face pra capabilă să' producă descui orez pen- C APITALA Bissau

tru propriile nevo i. Tocuşi, inundafiile sune SU PRAFAŢA 36.120 km 2

Senegal. Cu pu 1ină industrie, 80% din locuitori POPULAŢIE 1.340.000
crăiesc de pc mma agriculrnrii. Alunele de LtMDI PRINCIPALE
pădure reprezintă până la 80% din exporturi. cnglcn. mandinka
Principalele grupuri emice SLU1t Mandingo, ilELIGII DOMINANTE
musulnrnnă. crefcină.
Fulani şi Wo lo f.
crcdin1< rudi1ionalc
MONEDA dalasi
Turismul
Gambia este o de,tinaţic
,11:râ1:,>âcoarc pcncn1ciut:i·
corli de soare în timpuJ ier~
n ii d in Europa. Turismul.
mdusrria cu cca mai rapidâ
dezvoltare, oferă locuri
de munci pentru unu din
IOgambic:ni. Aproape
IO.OOO din cd cm: mun·
ccsc în acest domeniu sunt
sezonieri.
obişnuire de-a lungul coastei penrru că agri- POPU LAŢI E 1.200.000
culrorii au că iar pădurile d e mangrove pencru I..IMBI PRINCIPALE
a face loc câmpurilor de o rez. porrughC'za, crioulo
Majoritatea locuirorilor ilELIGII OOMINA,'ITl'
crcdin1e tradifionalc,
se depl asează în bărci. musulmană, creşti nă,
MONEDA francul CFA
Alunele caju
Agricultura înglobează
85% din forp de mund.
Orezul. bumbacul,
.ilunde de păm:int
(arahidele) şi miezul
de nucă de coco, sum
,lfiez - produse pentru exrorr, ca
denuc,i d~
şi alunele <".lju. orc rcprczimă
fO(OJ 1'i.:uil
aproape 6()<\, din c;tporru rile 1ării.

43
 AFRICA DE VEST

Guineea DATE ESENŢIALE Sierra Leone DATE ESENTIALE

Dqinând mai mult GUINEEA Sierra Leone a fose SIERRA LEONE
de 30% din resursele înfuntară de către
CAPITALA Conakry CAP ITALA Freetown
cw1oscuee de bauxită ale SUPRAFAŢA 245.8Si km 2
britan'ici, la începutul
SUPRAFAŢA 71.7'10km1
lumii, diamance, fler, cupru, l'OPULAŢl 6 8.300.000
secolu.lui XIX, servind dn:pt
mangan, uraniu şi aur, Guineea LJMOI PRINCll)AU francc-L.a, fulani.
colonie pentru sclavii eliberaţi. POPULAŢI E -i.600.000

ar putea fi o pră bogaeă. Însă malinkc, su<u Numele său în spaniolă LIM!JI 1>RINCll'ALF. engleza. krio (creola)

anii de proastă guvernare şi RfLIGII DOMIN.ANTE musuJJnană, înseamnă „Munţii Leului" şi RELIGII DOM lNANTE credinţe
credinţe
rradi1ionale, creştini, fuce aluzie la sunetul de nmee r:rndi1ionalc, musulman,i, creşcin:I
lipsa sprijinului din partea
MONEDA francul de Guineea constanr. Din cele 12 grupuri .'vlONEDA lcone
foşcilor stăpâni francezi au
emice, cele mai mari sunt
făcut dezvoltarea economică
Mende ş i Temne. Un
a Guineii extrem de
annistiţiu a oprit lupeele
dificilă.

Mineri cui escc acciv1tacca economicâ principal:i

Boabe
de cafea Popula fia
Trei părrimi din locuitori
apa11in unuia dintre cele
erei mari grupuri cmice
- Malinke 1i Ful:mi, t.-are
crăiesc în nord şi centru, şi
Susu, care crăiesc mai aproa-
pe de coastă. Două treimi
Banane crăiesc în comunicări mralc
Cu.lcivarca fructelor mici, unde nivelul de crai
Ananas
Bananele, bananele verii şi ananasul se cultivă bine în este printre cele mai scăzute
dealurile fertile Foura Djalon (zonele înalte ale Guindi). din lume. Spcran~ de viaţă
Agricultorii cultiva o.fea, nuci de palmier ii alune de medic escc redusă, la doar 4 5
pă mânt pcnrru cxporr şi sorg, orez şi cassava pentru ei de an i, şi doar în jw· de 35%
înşişi. din locuitori ştiu să ciceascil
în Sierra Leone. Exporn,rilc principale sune
alcătu i re din diamante, care în unde p:lrµ ,-unt înc:l
extrase manual. allr. bau.xkl 1i minereu de titan.
Agriculrura înglobează mai mule de dou:i treimi
din forr,, de muncă. cultivându-se cafo.1.
cacao. scmin1e de palmier,
ghimbir şi cassava.
Freetown
Înconjurat:\ de dealuri verii,
capitala starului Sicm
Leone. Fn.::crown. e$'te un
port istoric colorac, care
ad:iposceşce peste 700.000 de
oameni. Numele ii este pus
în amintirea rrccumlui rjrii,
acela. de refugiu penrru sclavii
clibcrn1i. Princre acraqiilc
or'*ului se înscriu copacul
de bumbac de 500 de ani ~i
cca mai veche univc.rsit..u~
a Africii de Vcsc. con.-rruic:\
in 1827.

Coasta de Fildeş DATE ESENTIALE

Liberia DATE ESENŢIALE L IBERIA
COASTA DE' FILDEŞ
Înfiinţară în anu l CAPITALA Monrovi,t
U Derinând 600 km de
coaseă la Atlantic, Coa.~ta
de Fildeş este un cericoriu fertil
CAPITALA Y.1moussoukro
SUPRAFAŢA 322.460 km2
.~
5 = 1820 de că'rre SUA,
ca adăpost pencru sclavii
SUPRAFAŢA J J J.370
POP Ul.AŢI E 3. 100.000
kml

POPUJ..AŢIE 16.300.000
şi propice agriculcurii. Se află LIMBI PRINCIPALE france'ta, akan eliberaţi, Liberia nu a fose LIMBT PlllNCIPALE engleza, kpdle. bassa.
printre cei mai mari producători vai, grebo, kru, kissi, gola
RELIGII DOMINANTE musulmană, niciodată colonizată. Aproape
ll.ELIGil OOMJNANTE creştină, credinţe
mondiali de cacao şi de cafea. creştină, credin1e cradiţionalc 5% din locuitori se crag din
cradi1ionale, musulman:\
Alimentele reprezintă jUJ11ătate MONEDA francul CFA foştii sclavi şi din imigranfi
MONEDA dolarul liberian
din exporturi. Majoricaeea americani. Restu.I este un
oamenilo r .lucrează în amestec variat de grnpw-i
agriculmră şi în domeniul ecnice. Aproape 70%
forestier. Aproape dincre liberieni lucrează
toate pădurile au fose pământul, cultivând
vânduce pencru lemn palmieri pentru
din nevoia de a ach ita ulei, cafea, cacao şi
datorii externe. cauciuc pencru export.
Agrimlu,riifa!omc pmiddt Războaiele civile au
i11 rnlturilr dt c,uno. jn,J lipsa diserus comerful.
uhipnmemelor dt prote((te
rtprezi111J un seriqs tist penlr/J
s'111Jrate. / Războiul civil
Bazilica Yamoussoukro
Deşi doar 28% din populaţie este de religie creşrini, Din 1990. Liberia a fost de1.binat:i de un razboi civil haotic
Coasra de Fildeş arc una dintre cele mai mari biserici şi <ăngeros. iar economia sa prosperă a intrat în colaps.
creştine din lume. Cu o capacir:ite de 7.000 de oamen i, Războiul, care a început cu mici conflicte intre grupuri
aceasta domină o~ul Yamoussoukro, care a inlocuic. in etnice, a lăsat l:\r:i ad:ipost mii de oameni. şi mulii s-nu
1983, fost:1 capitală, Abidjan. refugiat în tabere imense în care lipsurile sune la ord inea
1'ilci.
Cac.'\o
Coasta de Fildeş escc cel mai ma.re produc:ltor mondial Monrovia
de boabe de cacao. Arborii de cacao au nevoie de Cunoscut:\ drept cea mai wncd:\ capital:i din lume, cu mai
umiditate, şi multe pl:uua1ii de cacao se găsesc în mule de 4.560 m3 de prccipitafii pe an, Monrovia cscc un
regiuni tropicale, umede. unde au fosr defr4ntc pădurile oraş în dczvolcarc şi un porc foarte imporcanc. Liberia arc
pentru lemn. În Coasca de Fildeş <-au construit fobrici cca mai marc flotă de vase comerciale din lume. Aproape
în care se produce unt de cacao, principalul ingredient coace sune proprietate străin:\, ins:\ sune dedaracc în
al ciocolacd şi al unor cosmetice. Monrovia, unde caxclc swu scăzute.

44
 AFR I CA OE VEST

Mali DATE ESENŢIALE MALI Burkina DATE ESENTlALE

Deşerml ş i semi deşerrnl Izolară în Sahelul BURKINA '
CAPITALA Bamako
acoperă două rreimi arid şi amcninpeă de CAPITAi.A Ouagadougou
SUPRAFAŢA 1.240.000 km?
nordice ale i;ări i şi doar Sahara care se cxeinde SU PRAFAŢA 2·.+.200 km2
POPULAŢI E 11.700.000
2% din teritoriu reprezintă către sud, Burkina (fosta Voica POPU LAŢI E I J.900.000 •
teren cultivabil. Majoritatea t lMOI PRINCIPALE franceza. bambara, Superioară) csee una dincre LIMB I PRINCIPALE francez.,. mossi,
mandc. araba, fulani, scnuio, sonmkc
populatiei crăieş te în sud, cele mai sărace {ări ale Africii mande, fulani. lobi. bobo
RELIGII OOMINANT E musulmana.
în aşezări agricole, apro ape de Vese şi una dintre fările cele REL IGII DOMINANTE crcdfo1e
crcdin 1c rmdi1ion,ue
de râurile N iger şi Senegal. mai populare. C o nfrw1tându-sc rrad i1ionalc. musulmană. cre~tînism
MONEOA fmncul CFA
Seceta, p roasta alim entatie şi cu secetă ş i cu Lipsa locurilor MONEDA francul CFA
o speranţă de viai;ă de doar 51 de muncă, nmli;i oameni tineri
d e an i fac din Mali una di ntre sune forţai;i să părăsească pra
cele mai sărace i;ări din lume. ş i să cauce un loc de
Se extrag mici cantirăi;i de muncă în srrăinăeate.
aur, însă cel mai importam
produs de export esre ~ . Ful ani
Fulan i ;unc crc;cltori
!,,. :..-,,
bumbacul. nomazj de vîte care ci rcuJă
F
--··
prin Africa de Vest cu
Clddm pru1m1 ttast
luunbar suni construite ~,..~
·~
__"';,- .._.....- -
Realizarea
animalele lor. În Burkma
există aproape 75.000 de
din cârămiz1 dr nisip. \ fulani, aceşria Aind parte
Po pula fia . bogolan-ului" doar din unul din cd c 60 de
Popoarele cele mai importante din Mali grupuri etnice. Crcsc:ltorii
sune Bambara. Fulani, Tuareg ~i Oogon, cu de vice fu.Jani ~u grij:i.
reprezcnranp mai pufin i ai grupului Songhai ln mod tradiţional, de
~i Bozo. Artiştii bozo. majoritatea femei, sunt animalele fermierilor din
cunoscu,i pentru „bogolan" sau .bogolanflni~ zonă în ;chimbul ;acilor
realizat prin pictarea de dc~ene abstracte pc cu orez.
pân7-' aspră, folosind argilă colorată. Bum bacul
Tom bouctou (T imbuktu) Cel m:u valoros produs ,11 ţării e.te bumbacul,
Aşezat la marginea dcşcrruluj, Tombouctou care generează aproape 25% din veniturile
este un or~ de nisip, vizitat încii de caravanele din export. Cu toace acestea, agricultura ,arii
de căm ile care cară sare de la minele d in nord c:,,rc amcnin,ată J e emigrarea tinerilor apţi de
pentru a fl transportară pc râul Niger către mw,că, ce trim it bani fan1iliilor <Un ,ar:\ odată
Mopti. Acest ora~ istoric este un important ajunşi în străinărnte. Ţara arc zâcâmintc de

centru de învăţătură i~lamică. argint ş i mangan şi exporrâ aur.

DATE ESENŢIALE GHANA DATE ESENŢIALE TOGO

Ghana
Odată ntLmiră „Coasta CAPITALA Accra Ţară lungă şi îngustă, CAP ITALA Lomc!
SU PRAFAŢA 238.540 kmZ de doar 11 O km in $UPRAFAŢA 56.785 km~
de Aur" de către
europenii care au găs ie POPU I.AŢI E 19.700.000 zo na cea mai l~eă, POPULAŢI E 4. - 00.000

aur aici, acum 500 de ani, LIMBI PRINCIPALE engleza, akan , mossi. Togo are un plaeo u cencral LtMOI PRINCIPALE franccz;i, kabye, cwe
cwe, ga. rwi, fanti, gurma
Ghana în că mai are zăcămince impădurie cu savan ă la no rd Reuc11 OOMINANTE crcdin1e
RELIGII DOMINANTE creştinism. crcdinrc şi la sud. Aproape j un,ăeate rradifiOna)e, Crcttinism, mw.ulmanii
de aur, care au înlocuit cacaua rradi1ionalc, musulmană
din populafie are sub 15 ani MONEDA francul CFA
din pozifia d e principală MONEDA ccdi
s ursă d e ven ie a ţării. Ţara esee ~i pufini locuieo ri au pe.sec
încă wrnl dincre cei mai mari 45 de ani. Deşi majoricaeea
prod ucători de cacao ai lumii. su ne agricultori, principalul
Lacul Volta, formar p rin p rodus de export al
construirea unui baraj, este staru lui sune fosfapi,
cel mai ma re lac artificial din ucilizari la p roducerea
lume. îngrăşămincelor.
Un aliment popular u1 Ghana
este bnnku. un •mestec de
aluat de porumb Ii de cassava.
Ghanezii amcsrcc:i frunzele de esrye, un
tip de spanac, cu ulei de palmier pentru a
realiza un sos care se mâniind\ cu ~te
fiert sau legume.
Agricultura Femei în piaţă
Agricultorii din Togo Deşi politica ~i locurile de mui,cil
Populafia produc cacao. cafea, cu forme legale râmân domenml
Leginuilc de familie bumbac. miez de nuci de bărba,ilor, multe femei din Togo
sune foarte puternice in cocos şi semin,c de palmier lucrcaz.i neoficial cu jumătate de
Ghana şi cs,c important sâ :li o familie mai ales p<:ntru export. normă. Nana Benz (numire astfel
numeroasâ. Aproape jum:\tatc din Noile produse includ deoarece dqin maşin i ~lcrccdcs
ghanezi sunr membri oi grupului plantele medicinale, Bcnz). femei bogate care se ocupă cu
Ashanti, ai căror strămoşi au pus bazde ro1ii şi zahăr. Pentru uz comerrul, domină pierde din Togo
unda d intre cele mai bog:ite şi fuimoase propriu. produc mei. şi afucerilc cu taxiuri. Cu carticnd
civiliza1ii din Africa. Alrc grupuri surit cassava şi pon unb. general in pia,a din tomt, acc.<re
Mole-Dagbani, Ewc ~i Ga. Aproape Pescuitul este unportant fcme, luptă din greu pentru ufacenlc
Familie ghanc1.ă 38% din populaţie rrăi~te în o~. Porumb in zonde de coastă. lor şi au un dar dco;cbit: negocierea.

45
 AF RI CA D E VEST

Nigeria Popul aţia

Societatea nigeriană este alciltuit:i jDATE ESENŢIALE NIGERIA
ITALA A_h_,~
ij•~~~~~~~~~
C u mari rezerve de petrol, gaze dimr·un amestec rurbulcnt de pcs«
D naturale, cărbune, minereu de 150 de grupuri etnice. Două crdmi
<lin popu!Jrie aparţin unuia din cele
I~
SUP R.AFAŢA 923.768 km'
fier, plumb, cositor şi zinc şi teren fertil erei grupuri majoritore - Hausa. POPULAŢIE J 16.900.000
pentru agricultură, Nigeria părea să pros- in nord, Jbo, în est ~i Yoruba, in
vest. Aproape 5-% din locuitori DENSITATE: 128 loc./km 1
pere când şi-a căpătat i ndepen den ţa faţă de
triicsc în 1oatc tnici ţi str.ins LIMB I r RI NCI PALE engleza. hausa.
Marea Britan ie, în 1960. Cu roate acestea, unite. unde: viaţ.1 cornunit:i\H este yoruba, ibo
economia ~ări i a trecur prin perioade difi- foarte import,uu:L RF.ttGII DOMINANTE mu.)ulmană.
cile daroriră scăderii preţu lui petrolului, Pctrolul nigrri,111 ,11·t 111111ivrl crc~rini,m, credinţe rradi1ionalc
conflictelor etnice şi guv.:rnului corupt. sriizut de sulfşi tJlt ,deal pentru MONEDA naira
După 16 ani de dictatură militară, a combumbiluljolosit de ap,iraule
SPF.R.ANŢA DE VIAŢĂ: 52 de ani
dewm:
fost reinstaurată guvernarea civilă LOCUITO RI PER MEDIC: 5.000
Petrolul
în 1999. Produqia de pccrol a Nige- GUVERNAR.E: democraţie multipar<it.l
riei, nr,:, s.: in,crk întn: cele ALFABETl"Z.ARE: 6-1%
Abuja mai mari din Afric.1 şi fuarcc
Început în l 980, Abuja. noul sus în dasamcnrul mondial
omş constru 1t cu un scop precis. al ţlrilor producito:irc de
a lnlocuir Lagos. fos,.1 capirală a p<:crol, rcprczinr:i 95% din
Nigeriei, în 1991, incrucât guvernul coare cxpomirilc \ilrii. Aproape
cr.:dea di Lago; era prea influcnr.it în totalitate dCJ><'ndcm;\ de ac<:lStii
de populapa Yoruba. Pană la indu.seric. care~\ inccpm li, aniî '60.
sfărşirul anilor '90. marc p:mc din Plamap ile Nigeria este vulnerabila la modificările
preru)ui pccrolulu, pc plm mondial.
Abuja era inel nctcnnmară deoarece 40% dintre muncitorii
banii s·au împuţinat in timpul nigerieni lucre.iză in ~ li•/ mai buJJ
consm,irii. I 3!,'ticulcur;1. Deşi majorimca m,11,ri11l 1ex1il
agricultorilor lucrea1,5 tJte 1111 ,1111tStec dr
pc lotun mici. cu w,elrc bumbnc t' mlÎtase.
rudimentare. <·au format
pbntatii vaste, pc core « Texcilclc
culci,•i\ produse pentru Populaţiile nigeriene Hausa
export folosi nd echipamente şiYoruba produc materiale textile cu
modeme. Recoltdc includ modele interesante, vop,itc manual, folo<ind
bwnbacul, cafe.aua, boabele culori Jin plante, naturale. ln o~ul Hausa Kano
de c.1Cao şi palmierii pentru din nord. oamenii vop,esc materialele in vechi rcdpicncc
ulei. pentru vopsit.

Benin DATE ESENŢIALE BENIN Niger DATE ESENŢIALE NIGER

Fostă colonie franceză, CAJ'ITALA Porto·Novo Deşi
este cea mai CAPI TALA Niamey
Beninul îşi trage SU'PR.AFAŢA J 12.620 km' ma re fMă ca suprafa{ă SUPR.AFAŢA I .26'.".000 kml
numele de la un POPULAŢIE 6.400.000 din coacă Africa de POPULAŢI E J 1.200.000
străvechi imperiu, în anul LIMBI PIUNCJPALF. franceza. fon. bariba, Vest, tericoriul Nigerului LtMBJ PRINC IPAl..E Francaa. hau~a,
1975, la 15 ani după ce a yoruba, adja, fulani reprezintă două treimi deşert. djerma, fulani, tuarcg, tcJa
devenit independent. Esce RE.LIG II OO.\IINAN1'E crcdin\C Locuitorii, care sune foarte RELIGIA DOMINANTĂ musulmană
o {ară lungă şi îngustă, cu o trad iţionale, musulmană. creJrinism săraci, trăiesc în zona uscată MONEOA franml CFA
scurtă fâşie de coastă la Golful ~IONE'.DA francul CFA a Sahelului sau în sud-vest,
Guineii. Cea mai mare parte aproape de râul Niger,
a teritoriu lui este n.:tedă şi ·--··- unde practică agricu.lrura şi
in1pădurită având o vastă
mlaştină în sud. Majoritatea
. I• . . • ., . '. I cr~terea animalelor. Ţara
e$te unul dintre cei mai mari
locuicorilor trăiesc din producători de uraniu din
agricu lcură, producând cartofi
dulci, cassava ş i porumb.
. - . lume.

Bw11bacul generează aproape

erei sferturi din veniturile di1l
\ Pescuitul
În fiecare an, pescarii aJunâ aproape
42.990 de tone de peşte din IJgunde de Lupea cu deşertul
pc coasta Bcninului. Locuitorii Nigcrului lupci împotriva atinderU
<lc;,e.m,lui in Sahdul u.scat, unde locuiesc ci.
Acc~tia plantează arbori ~i iarbă, încercând Să
Bernmaribc oprească Cl'oziunea solului.
Unul dinrre principaldc grupuri
etnice din Bc:n in, BctamaribC.
Concurs de frumuseţe pentru bărbaţi
.au Somba. se găseşte in parte,1
În fiecare an. în timpul unui festival cunoscut
de nord·vcsr. aproape de ~lunţii sub nw11cle dcgercu,o/. tinerii b:irbap wodaabe se
Atakora. Unul dintre primele mac.hiaz.ă pentru a încerca să atragă o soţie incr„
popoare care s-au ~a1 in un neobişnuit concurs de frumusc1e. După
Benin. accşcfa au crăit liberi de
inAucn1dc vestice timp de sute
,;i· mult dans. femeile aleg. Dac~ ,;c termini
cu o cerere în căsătorie, biirbarul răpe}cc
de an , şi au reuşit să-şi păstreze tcm da şi pleacă împreună cu ea pentru a

..
încj multe dintre obiceiuri duce o viaţi de nomazi in deşert.
inr.acu„

A FRICA, AG RICULTURA CONSE RVARE DEŞE RTU RI btl> E RJ UL M ATE RIA LE P ES CU ITU L P ETROL Roc, ŞJ SCLAVAGI SMU L
BEN I N T EX'.t;:I LE S I MI NERĂLE
lSTO RI C Ş1N~~flJ.ltlt ŢESATU lll

46
 Tipuri de fern1e
AGRICULTURA ŞI În urmă cu câriva ani, î n ~ările dezvoltate, cel mai des încâinite
erau fermele m L\1:e, care se axau pc câteva culcu ri ş i câteva

CREŞTEREA ANIMALELOR animale. Tehnologia actuală încurajează specializarea fermelor,

PRIN CULTIVAREA PĂMÂNTULUI Şi
creşterea animalelor, din fe1me provin ali-
mente şi alte p roduse. 10% din populaţia
ţărilor dezvoltate şi 60% din cea a ţărilor Îf:
făcând mai avantajoasă o singură cultură agricol ă şi crefterea
unei singure specii de animale. O as tfel de agricultură se practică
la scară mare. Unii fermieri, îngrij ora~i de p osib ilele efecte
nocive asupra mediului, s-au o rientat către agricultura ecologică,
care interzice folosirea de
îngrăşăminte chimice ş i fcrcilizan t i.

curs de dezvoltare crăieşte din agricultură. In Ciob,mul smtuni raps11/~le ru se111i11ft

din11··1111 top1tr pe11h'II ,1 /Jr,ini 01Lt.
Vest, datolită tehnologiei, pămânru.l este exploatat la maxi- Agricultura de subzistcn{ă
mum, producând mâncare ie ~ şi în cantităţi maii, rară a fi Fermierii care practică agricultura de
subzisc.cn~â produc acât dt sâ·şi hrăncasc:i
nevoie de multă fortă de muncă. In tă.lile aflate în curs de dez- propria familie şi foarte puţln pcnrru a
voltare, fennele înre~strează rand~ente mult mai scăzute, vinde. Acest tip de agricultură c de< întâlnit
în 1•rilc aAare în curs de dezvoltare, unde
deoarece solul şi clima sunt deseori nefavorabile desraşurării mulţi ferm ieri nu·şi pot perm ite
achiziţionarea de ucilajc sau fcrtilizanţi care
activităţilor agricole şi, de asemenea, deoarece fe1mierii nu <i le crea<că producrivirnrca. bazându·<< pe
mccoddc: agricole stră\'ech i.
dispun de fonduli suficiente pentru a achiziţiona utilaje şi Agriculturi de sub>.isrcnţă. Kenya
Agricultura comercial ă
fertilizanţi, fund astfel nevoiţi să apeleze la forţa bmtă. Agriculrurn comercială este una inrmsiv:i.
Scopul fermierilor constă în ob,increa de
Culturi proflc prin vânzarea produselor ob1inutc.
În vremurile vechi, fe1micrii cultivau plante ln multe rari. fermierii produc mulr prea
multe alimente. Exist.I sinuţii in care
culegând şi apoi semănând semin~ele de la cele producţia p~ mare de alimente <au
mai sănătoase plante sălbatice: prima planră animale duce la ,căderea dramatică a
culrivacă vreodată a fost, probabil, un soi de Bumbacul prcp.1rilor pc piap agricolă. L, .,ceste
grâu. C ele mai importante plante cul tivare în Cultur.1 de bumbac produce fibre ~i situaţii, guvernele li pl:iresc pe fermieri s:i
ulei. Principalii produc:icori de producă mai puţin.
Târg de virc, Argcncina
z ilele noasm: sune grâul, o rezul, porumbul şi bumbac la nivel mond ial sune ~~~~~~~~~~~~~~~

cartofii. Cele mai importante culcuri China şi SUA.

nealimencace sune: bum bacul şi cucunul CJmpwi
Tipurile şi canti tăţile cultivare de un Fermierii cresc animale pentru came, lapte, ouă,
ferm ier depind de sol şi climă. piei şi lână. În anumite cazuri, animalele sune
C11lrgere<1 orezului crescute în sistem intensiv, ceea ce înseamn ă că
O rezul
Oraul fiice p.me din catcgorfa acestea sune ţinute în adăpostu ri cu conditii
cerealelor. care rcprczjnc.i. speciale care stimulează creşterea . La po lul opus
principalul aliment pentru
se a flă srabulacia l i beră, în care animalele sune
jwnatate din popub.ţia lw11ii.
As,a c,,:c n:sponsabilâ pcnuu rin~re afară. Aces tea rrăiesc în condit ii aproape
90% din cantimca produţă b sim ilare celo r di n sălbăticie, d ar
ni, el monJi;1l. Plruudc sw,r (. p rodusele o brinuce astfel sum mult
culth·are în zone cu clima, ma i costisitoare.
blind. de cdc mai
multe ori pc pucde Fermierii au crncut Fermele de lapce
u,w,d:ibile. Culâ,"JJ'C3 cap« ii oi pentru În fermele de lap«.
orezului ncces;itâ muici lapte, cu mult animalele sunr crescu«~
forţă de munci. cc<::> cc in:1intca vacilor. pentru a ob,ine laprc şi
inse:1rnnâ ci mljoricitca I.ap te de oaie produse d ,n lapte.
lucrărilor sum cti:cn1-1rc Vaci le sunt cele mai
de oameni. nu Je m.şini. lmporranrc animale
Răsaduri producătoare de la pre,
dc ore-1. cu o medic de l O - 15 I
pc zi. Oile şi caprele

-~
'• Unt.din Brânză, din sunt şi de crescute
lapre de vacă. lapte de pcnrru bpcc.
',, t.J~ caprâ.

" ,
după 2-3
" )
-1- 5
Oaia
o~;. este crc<cută pentru
cunc. ljnă şi laprc. Oile nu
sunr ar..'lr de" pr~t<:npoas<: ca
Tunderea oilo r
arc loc
primă,·arn
tlrziu.
2dlr siipttimdni stipr,i- \'acilc: ele por supravieţui
mtin1 pe un sol de proastă cal irate.
PorumbuJ in -zone cu dim:i.t rece sau
U'\C':tt.
Porumbul escc o cereala.
Exisei mul te tipuri: care
pot fi măcinate sub fom,:i
de făi nâ, mi ncacc sub fonn.ă
de lcgum:1, transformate în
ulei sau folosite ca furaj.
Ponimbul se 1.-itlri\':i mai ale,
in $carde Unire. Brazilia.
sudu l Africii şi in anum,rc
zone din Asia.

47
 AGRICULTURA Ş I CREŞTEREA ANIMALELOR

Tehnologia agricolă Lcgumelepotll Utilaje Pregătirea terenului

Prima crapl a preg;iririi solului
Începând cu Revolut.ia Agrară din secolul modifkarc in aşa fd Pe parcursuJ sccoluJui XX, folosirea de noi utilaje a pentru scmin:tt este ~\rarul. Lama
ind.r s:l :tibă fom1:\
XVlll, progresele ştii11rince în agricultură regulară, rund asrfeJ plugului trasează o brazd:i adâncă
permis creşterea productivităfii în ţările industrializate
au dus la o creştere semnifi1::ativă a mai arracri,·e penrru în pământ, pc e:1.re, în acelaşi timp.
şi scăderea urilizării for~ei de muncă. Tractoarele şi ii întoarce. A,tfcl. buruienile ,uni
produccivităfii fermierilor. lngrăşămin tele consumatori, deşi
vehiculele cu motor care tractează utilajele agricole au îngropau: in pământ, unde
d1imice, pesticidele, cercerărilc în nu apare nici o irnbogă1csc solul prin putrcfaq,e.
domeniul ameliorării ş i al ingineriei înlocuit rapid caii ca animale de craqiune. Puterea
modit1carcdin în conrinuarc, se folosesc grape ii
punct de vodere al tracroarclor le-a permis fermierilor să planteze şi să
genetice au permis obt,inerea de al imeme gusrulu,. culri\':u.ori care vor minmP
suficiente pencru e> populape vestică aflară culeagă cuJmrile de pe suprafqe mulr mai încinse. bucăfilc mnri de păm:\nr înni ntc
de semilnat.
în contiJrnă creştere. Programele de ame- Primul
Tractor care ară
liorare îmbWlătăresc calitatea culturilor şi tr,uror ,1}Ost
co111/r111t /11 Fia l,u pmtrn
a şeptduJui prin obtinerea de urmaşi care /

să reunească punctele forte ale părinp]or. if,1,;itul 8,;izdnr

1rt1Jl11/111 Xi X
Prin modificarea directă a genelor, în la-
boraror, oamenii de ştiintă por obţine în
doar o fracţiune de secundă aceleaşi rczuJ- Cmmtr in
tace ca după ameliorare.
Subsran ţt." chimice folosire
în agricultură
lngr-.işămimdc imbogâ\eSC solul cu
mineralele necc<are creşterii planrdor. Maşini de recoltat
Deoarece combinde Folosirea utila1dor poate ,cădea timpul
Bălegarul c.<ce un îngrăşământ organic;
lucreaz:i at1t de rapid, necesar pcnrru cules. O combinl cxecur:l
oamenii de ştiinţă au pu.s I• puncr şi
îngrăşăminte anorgmicc (artificiale).
de perm it recoltarea la ar:it tăierea grâului. căr şi separarea bobului
Pesticidele >tUit sub,~.inţ< chimice care ii ţin momemuJ opnm de cocean. În mai puţin de o or:\, o combină
sub control pc dăunitorii care atacă plancck. condusă de un ~ fer transfom1:l mai mul, de
Deşi aceste sub,ran1e chimice duc ho Formâ 2 hectare de sp,ce de grâu in
C~eşter~ 3 p~oductivirăţy, uncie.dintre de por lltregu/,11,i boabe. Zah:\rul, cartofu şi
aiunge.m P"'_l~ fr~aaca, de:c~ind asrfd _ Creşterea imcnsivă mazărt-a sunt alrc exemple de
potenpale pcncolc pcnrrn s.macuea omulu,. Creşterea intensivă reprcrinci culturi cc por fi culese cu
maximizarea produqici de cui- ajutorul utilajelor.
tun ş, a,umak cu ajurorul
subs=1dor chunicc sau al uri·
Echi p,unence
la1elor. Consumatorii prdcr:\ Apar:udc de muls au schimbat infăriprca
alimente iefanc. ,ar pentru a fermelor de lapte. deoarece fermierii pot
rca.111.a acesr lucru e nc,·oie de 2cum si c.rc~:1 drcz.i muJt mai numcroaţc.
reducerea la minimum a costu· Fermierii pun in funq1unc ~par.ude de
rUor de creştere • arumalclot muls de douâ ori pe z,. în Olanda. ,·au
V.tei. porci şi alte animale sunr introdu~ aparate roborizacc care pc::.nnir
crescute în medii controbrc. De mulsul ori de circ ori este cazul. Robopi
exemplu, porcii >1m1crescuţi în pla.ţcaz:\ capsulele de muli pe mamdc,
boxe şi ,unt h.rănip cu un anu- pentru a extrage laptele. Fiecare vad arc un.
mit amestec de subsranţc nutri-
emi~tor radio la gât care ii cr.msmîrc
tive. care asiguri un spor de
grcurate maxim. inrr·un imcr·
robotului localizarea ugerului. Sală de muls robotizat, Olanda
Vacă in sistem legat ,'lll de timp minim.

Merele reprezintă cea

ma.i des inrâlniră
Ct>p1.uii ,1u fast
Jâiaţi in ,1ş,1 fd ÎTJC,ÎI
Anul agricol Pentru ,1 permite
Jcoaure,1 ru uşurbl(d 11
cultură fructiferă în Schimbarea anotimpurilor reglează muncile cimpuJui. De

~---
10,1rtl~ Jri ro,zrJ burui~ni/01~ copacii suni
zonele reci şi olfr-:11/i pr râ11d11n
tcmpcrnu:. E.xisră
fmaele. exemplu, la o fermă zootehnică, primăvara este ~
ordo11,11r.
peste 6.000 de soiuri anotimpuJ când se nasc micii sau vi~eii. Ferma .,..~ Iarna: copacii se
de mere. agricolă este aglomerată de primăvara până odihne.~c. Fermierul
roamna, când se cultivă diverse plante. Cei raie ramurile pomilor
in aşa fel incâc. pc
care plantează meri SllJlt nevoip să viitor. fruccclc să fie
întreprindă diferite lucrări pe cot mal accesibile.
parcursul anului penrm a se asigura ?!lhi11,lr tr1111spon,i
că vor avea cea mai bună recoltă. polenul dr pe i11florescm/11
unui pom, pe a alr,1111.

Mtrii mtre culrsr.

cultiv11/1 i11
zilele IJO(l.Slre
sunt miti de Vara târziu: fruccdc sunt Primâvara, albinele
Toamna: culesul
u11il1i111,, in aş,tfel coapte la starşitul verii, ies din stupii
conrinu-ă. Fruccdc căzute
inrât o,1nu11ii 1ă !ltunci clnd tnccpc şi :unplasa1i in livezi şi Coparii sunt 1trop1r1 fi li se
po,uă wltgt ftutte/,,
la plmint ,unt folosire
cu lc:sul manual. polcnizcaz;\ pomii. a1/1111ni1trtaz,i i11griil'im1111e
1/llllll}OT.
pentru a fucc cidru sau suc. pri1111lt•llr,1 şi w1rt1.

--- AGRICULTURA A LI.M .ENTE CJVILIZATlA COMERT SI GENETICĂ 01 Şi PESCUITUL PLAN"I:E, P ORC I NE SOL
~ Sl CR.ESTEREA VĂI I ' I NOUSTRI'E CAPRE UTILI ZAR I
ANThtALELOR, ISTORIC INDUSULUI

48
 ~- Agricultura şi creşterea animalelor-
' ~ Animale crescute pentru produsele obţinute

Puii se cresc Păunil se cresc Ra1clc sc cresc penrru Oile se cresc pcnrru lapte. Gaşrcle se cresc pentru Caprioarelc se cresc pcntru
pc:ncru ouă ~i carne. pentru penajul exotic. pene, oir.i fi came. crune şi l:in;I. c:irne, pufşi ouă. c-arnca n umită vânat

fruilr
sunt u/,-
111111
n11"1eroast
animitle ,Jr
fm11d.

Vacile se cr~c iar arum se (Ytflt f!I Caprele ~c cresc pentru

penau lapte şi peste 50 de ţâri. lapte, came şi l!lnă.
carne.
Porcui poare.fi
Caprele se pot hr.ir,i at,11 m iarbâ d, miri
di1nc11siu11i, cât /l cu rn:rnuri .-ut1ttiu. Amm
i 11m1pr
cale dr

i dispariţie
VI

Pujj de scrur se cresc Caprele Saancn se cresc ln Chinchilla, roză,oarc crtscurc Porcii se cresc pentru carne, bacon,
pentru carne ii pene. Europa pentru lapt<. pentru blana moale şi l'lnă. alee produsc de came, piei şi păr.

Animale crescute pentru traqiune

Cămilele rum folosite ca animale de turmă,

dar sc cresc şi pentru lână, lapte, pidc.
Caii din rasdc grdc se -
folosesc acolo unde fermierul
nu dispune de cractor.
M.ăgarii pot sa care gmicăp
foarte mari, in schimb au nevoie
de puţină m:\ncarc şi apă.
Catârii reprezintă
n:zulrarul încrucişării
dintre cai şi măgari.
Elcfunpi sum folosiţi ca animale de
tracpunc in Asia.

49
 AGRICULTURA ŞI CREŞTEREA
Seceră din piatr:i cu
Primii fermieri mâner de lemn
Primii fermieri îmblânzeau

ANIMALELOR,ISTORIC
,.1(i'"').,
animalele sălbatice, le ţineau
în cirezi ş i le foloseau pentru
carne, lapte, piei şi lână. Spre
::-''.,., "'-\"f' 10.000 DE ANI, pri.mii fermieri au început să
,~··~ ACUM
\ ,r~& , •

5:ultive cereale şi să crească ani.male pentru hrană.

deosebire de aceştia, păstorii nomazi îşi mucau
turmele în permanenţă, căutând noi păşlll1i.
Inaince de aceasta, nomazii vânători şi culeJ$ăcori se Revoluţia neoliticii
hrăneau cu fructele, plantele şi ani.malele sălbatice pe Dup:i epoca de piau•j târzie (aprox.
8.000 î.C.). populaţiile din zona
care le întâlneau în calătoriile lor. Odată cu apariţia \'C>tică a A.si<i au început să culcive

airiculturii, oamenii au fose capabili să identifice o sursă stabilă cereale. Acest tip de agricultur:i
forniza hrană pentru un număr de
de hrană şi să se aşeze definitiv într-un singur loc, apărând astfel l Oori mai m:ue de oameni. în
_f)timele forme ale civilizaţiei în Mesopotamia, Egipt, India şi compararic cu vilnăroarca şi culesul.

China. Metodele agricole au continuat să evolueze, până când, Sisteme de i rigarie

Primii fermieri aveau nevoie de apă
în secolul al XVIIl-lea, o aşa-nwnită revoluţie agricolă a dus la pentru culrurile lor. Râurile şi sismnele
schimbări dramatice. De atunci, agricultura a devenit mult mai de canale artificiale jucau un rol crucial
in vechile civili2..1rii bazare pc agriculrurâ
:?1eca~că şi reprezintă s_ursa de fuană pentru un număr din ce C ultivarea orezului din Egipt, vnlca Indusului şi China.
m ce mar mare de oamem. ---------------
Agricultura medievală
Revoluţia agricolă Fermierii din Europa medievală
Începând cu anul 1750, o seric de schimbări împărfeau pământul din sacul lor în erei
au reprezencar începutu l agriculturii moderne. porptmi. Fiecare familie avea 12 ha în
Elementele-cheie în dezvoltarea agriculturii au fiecare poq:iune. Fiecare unnărea acelaşi
constat în cultivarea pe suprafqe mari, creşterea ciclu agricol de 3 ani: o por~iune era
intensivă a animalelor şi îmbunătăµrea anumitor lăsată pârloagă (nefolosit) în fiecare an
tehnici agricole - rora~ia culcurilor în patru etape pentru a se reface substanfele nutritive
- coare acestea apărând pentru prima dară în din sol, iar pe celelalte două se cultivau
Marca Britanie. orz, ovăz, secară sau grâu.
Amdiorarea raselor împrejmuiri
Robert Bakcwdl ( 1725, 1795).al cincilea Duce începând cu anul I 500, p roprie.rarii
de Bcdford { 1765- 1802). împreună cu al1i englezi de pământ au împrejmuit
crcscărori de animale djn Marca Britanic, au suprafqde agricole cu garduri, şanp.1ri sau
folosit meroddc de nmdiorare a raselor în fermele proprii garduri vii pentru a Ic transforma în
pentru a ob1inc animale mai mari. mai ţănăcoasc. Vicdc. proprietă~i privare. Drept urmare. sistemul
caprele, oile ji curc>.nii au ob1inut sporuri mai mari de bpte cooperatist agric61 medieval a lăsat loc
sau carne. Mai câ.n:iu. crcscicorii au folosit acde~i mecode unui sistem bazat pe proprietatea privată,
pentru a obţi ne animale destinare unui anumic scop. Aşa s~a Taur din rasa Camargue în care propriecarii de pământ luau coare Manuscris medieval, 14 16
tncâmplac cu taurii din rasa Camarguc, care se cresc exclusiv deciziile legare de culruri.
pentru lupte.
~evolufia verde
Charles „Nap"'
Rotaţia culturilor
(!
ln anii '60 a avuc loc rcvoluria verde. S-au
in timpul revolu1ici agricole. fermierii
Townshend pus bazdc noilor culruri cu
producovicace marc pentru a creşte
~ au observat c:i dacă ci cul tivă :tnumirc Unul dintre principalii
cantitatea de grâu şi orez produsă. mai
planre. cum ar fi napul. trifoiul sau orzul şi iniriacon ai rcvolur,ci
ales în 1ările imens populate, cum ar fi

Z
grâul. în ani succcsivj, nu c nevoie să lase agricole, \'[conrde
India şi China. Criticii acestui proces au
păm:inrul să se odihnească un an. Rădăcinoasdc Towruhcnd (1674·1-38),
atras atcnria 3<t1pr.a fuprulu [ di. prin
- napul - imbu11i'tr:i1csc caliracea solului, crescând s-a retras dintr-o
a-scfcl calicacca urmâcoarci recolte. folosirea inrensivă a îng~ăminrclor şi
extraordinari carie.ri\
concentrarea pc c.âtt.va specii. se aduceau
Napi şi gr:\u C urcanul negm de Norfolk polincâ penrru a se dedica prejudicii mediului înconjurător. in
agriculturii. El a popularizat ulcimn perioadă, fermierii au redescoperit
Noi utilaje agricole rora1ia culturilor in 4 etape şi J fosr
Utilajele, cum ar 11 maîina de creierac (patentată în 1786 de inventatorul scopan Andrew metodele agricole tradirionale şi au
pionierul fcrrilizirii cu marnil {folosirra rcincepm s:i folosească îng~ămintdc şi
Mciklc), au permis eliminarea unor volume mari de muncă şi au imbunacu,ir producrh-icarea.
argilei de var ca fcniliznnr). Cultivarea insecticide naturale.
MaşinLle de treierat cnrc separau graul de paic au devenir mule mai efldencc după 1850. dnd
napu lui pe suprafeţe incinsc - ca nutreţ pc
agricultorii lc·au araşar moroare cu .ibur pentru a Ic pune î.n mişcare.
tirnp de iarnă - l-a câştigat aceasr,\ poreclă.
Paiele its pe mei Tambuml sepm;; 8q,1bdt Cm'Mlla de mmmmu
boabele de pme se mr,-qdut opae11zti 1,m1b117'/ prin(lp11l lwnr.1 propulsoare Jt in,târuşu pentru a mişca
/ lli treimitontâ. , rw"CJ1ua d~ tm11;111isie.

,'vl"4ina de creierar
cu motor cu abur Alge \'en;i, un ingr.'4ămânr organic

AGRICULTURA C HINA, EG IPTUL EPOCA EPO CA OE EU ROPA . l ll!PERIUL lNVENŢII R.EVOLUTIA SUMERIENII
Sl CRESTEREA ISTORIC ANTIC DE • BRONZ MEDIEVALA KHMER INOUSTRl'ALĂ
'ANI MALELOR P I ATRA

50
 ALBAN IA. vezi STATELE BALCANICE

Acele
Caracteristici ale albinelor
ALBINE şi VIESPI şi viespilor
Albinele şi viespile seamănă descui de mule ca
La majoricacea speciilor de
albine şi viespi, doar femelele au
ac. Acul s·a dczvolcar din ovis·
cape(rubul ouător). Acele vics-
DE OBICEI, ACESTE INS~CTE ne atrag înfa.fişare, d e prezentând o delimitare îngustă r. ilor sttnc Upsicc de peri, ceea cc
e pcm,icc să în1cpc de mai
atenţia cu înţefeătura lor. Insă, datorită tmre torace şi abdomen. Majoritatea speciilor multe ori. fie pcntm a se apăra.
l' l 1 il au două perechi de aripi şi sw1t excelente tlc pentru a omori prada.
raptu ui că po en izează cu tur· e şi zburătoare. Au doi ochi compuşi şi rrei ochi Albinele au ,ce cu peri, care nu
mai pot 6 scoase. ducând la
omoară dăunătorii, albinele şi viespile de dimensiuni mici, care le conferă o acuitate moorcc:1 albinei care a Înţepat.
I I " l " E · vizuală considerabilă . Albinele au pe suprafara De aceea, albina nu inţe3p:i
joacă un ro vita m urnea lll care tra1?1.. XlSta corpului mai mulţi peri decât viespile şi, de
y • y

decar arunci când este

115.000 specii de albine şi viespi. MaJOntatea, cum obicei,sumerbivore,spredeosebiredevit:spi, pro\'ocat.i.
Acul albinei
este albina-dulgher, sunt solitare, dar altele, ca care sune carnivore. Abdomm
{' il , , l Do111i pertchl de aripi Ochi S,u f-~·~
a lb inel e mel irere sau viesp' e, SUilt msecte SOC1a1e, / pmtrnun:borrapitl m;'P"î' 01

care trăiesc în colonii complexe. -L..- umm 1 ~ ~-~

Oamenii ţin albinele melifere în stupi,

~-~
unde acestea produc miere şi ceară. ~~
Matca Albină lucrăto11re 11/,mgit
I
AnleJ14i Picioare }I !111cp,1tur,1 m, d11rtr011s1i fi
Albindc )Î viespile sociale au in coloniile 'Cleşti Viespea obişnuită clqel, umu Albina meliferă po,ttefi~ in untle cazuri, fiu,zlii.
lor o matcă. responsabil:\ cu
depunerea ouălor )i conducerea
coloniei. Albinde melifere au Cuiburi
o matcă pentru fiecare srup; colonii de
daca cumva si: incâmpl3 s3 Cuiburile viespilor au o
viespi
apa~ două. de se lupcă p.ină obi~nuirc rexrură asemănătoare cu cea
b disparipa uncia . Matca a hârtiei ş i sune construite
esce responsabilă cu Nimfa din lemn mesrecat, ~alivă şi
producerea unei subm1111c
chimice care împiedică maturizMea
ÎII CO(OIII.
apă. De o bicei, acestea sum
1W,1tt·11
<cxuală completă a albinelor lucrătoare. nrr dimensiuni construite tn arbori găunoşi
Ciclul de viată mai m11ri decât o sau sub pământ. Alte viespi,
G1111r,1
,1/biwi lm:râto11rr. ca de exemplu viespea
al unei albin~ melifere
....
din
pnw,I, orientală cu abdomen
Matca îşi pccrccr cea mai marc parte
1 subrire (scenogaster), îşi
din timp inspectând celulele fi , mib11/11i e
constru_iesc cu_ibul din noroi.
dcpun:tnd ouă în acestea. Arunci clnd
arc destulă mâncare la tli,pozi1ic. ea poa· Albinele melifere îş i
te depune mai 111,Jt de 2.000 de ouă pc construiesc cu ibul din ceara
.ci. După 1-2 7.ilc, larvdc cclozionc.u:I. se cran·
sfomtă produsă în glandele
Luc~toarele hrănesc larvele cu abdominale. Cuiburile
2 miere.
Dacă
sunt
polen şi lăpti,sor ele maccii.
hrănite cu prea mult lăpci·
în albine
lucrăroarc albinelor şi viespilor confin
fi mătci.
şor de matcă, larvele se vor transforma faguri - scraruri de celule
în măcci. Larvele cresc şi nipârlcsc, tn a consrrui pereţii hexagonale în care se
cincea zi, de ies o gogoaş:I mătlsoasă şi Ouăle cuibului.
nefertilizate
dezvolră puietul.
încep transfom1arca in nimfa, iar albi·
<c tran<fom,;1 Ooloniile
ndc lucrătoare sigilează cdula tu ce;1ră. Albindc şi viespile sociale trăiesc în grupuri mari, numite colonii.
Aproape de ziu., 21, nimfu este in crintori / Ouăle sunt Fiecare membru al coloniei arc o îndatorire specifid şi munceşte
3 complet dczvolrar.'I, iar noile albine
adulte: trebuie să con~ume ceara c~trc Viespile luer:\toare
lipmd,
u/1</c, ,ar l111n-:re11
in folo,ul întregii comunităţi Coloniile de viespi pot formaten
din până la un milion de indivizi. Cuiburile albinelor pot să aibă
sigilează cdula, pentru a i~i la supra· îşi petrec prima ,tctSUa s11111 peste 70.000 indivizi, mai precis. o maccă, 69.000 albine lucră·
t.flC
fup. Odată cc scheletul exccm al :tlbi· săptlm.ână d in viaţă i111oarsr ;,, jos. toate şi 300 crăncori. Atât in cazul viespilor. de ji in cel :tl albi·
d,desubt.
ndor s·a întărit ii acestea sw1t capabile curăţand cuibul. Din nclor, matca cscc cea. c:1.re conduce coloni:i. tclnrorii sunt masculi
să se depb.1czc, de încep să><! achite de momencul în care pot Pereţii cuibului fertili care se împerechează cu matca~· mor la scurt cimp după
îndatoririle din interiorul stupului. zbl11"3, ele p:irâscsc sune ncrcg,tlap aceea. iar albinele lucrătoare realizează o multitudine de acti,•itâ\i,
cuibul şi ,·âncază deoarece lemnul de la eonstrui rca cuibului. pină la căutarea hranei. Trâmorii apar
Sursele de hrană insecte pentru :a hr..ini c adunardin înainte de perioada de roire, ceea cc coincide cu par:is,rca cuibu-
lui de dcrc macd. impcrcchere:i şi srnbilirca unui nou cuib.
larvele din cuib. diferire locuri.
Viespile se hrănesc cu fructe şi insecte, cu care
îşi hrănesc şi puicml. Albinele adu lre sau cele
ALBINA MELIFERĂ
aflare în stadiul de larvă se hrănesc cu nectar şi Tipuri de albine şi viespi
polen adus de adulce. Atu nci când au găsit flori,

1
DENUMIRE ŞTII NŢIFICĂ Ap,s melifim
albinele efectuează un dans specific pentru a le
ORDIN UL Hymcnopccra
da de ş tire celorlalre albine. Ele se folosesc de
FAM ILIA Apidac
lw11ina solară pentru a se orienta. RĂSPĂNOI RE Pc întreg globul
Polen, nectar şi miere HABITAT În libertate, îşi construiesc
Albinele transportă polenul cu ajutorul Bărzăun i Viesp ile-vânător cuiburile în copacii gâunoşi;
perilor de pc membre. iar nectarul în
Albine parazite
Aceste albine solitare îşi Bărzăunii ;unt Aceste viespi solitare se ere.se in srupi.
stomac. Ajunse în scup, de rcgurgitc'2Z:I paralizează alte
abandonează ouăle in uncie dintre cele HR ĂNIRE Polen şi nectar din tlori
nccrarul. Apa se cV'aporă, iar insecte, infcpându-le,
ncccuul se transformă in miere. cuiburile altor albine. mai mari viespi. Ei DlbilNS IVN I Lungime: lucratoare,
pentru ca apo, sâ·şi
Mierea şi lăptişorul de marei, o Puietul aceaţtora distruge crăiesc in colonii depună ouâlc pc 10, 15 mm; marca: 15·20 mm
substanţă bogată in proteine ou:i.lc tlin cuibttl n umeroase şi îşi accsrc:a. Puietul D URATA O E VIAŢĂ Lucrătoarele trăiesc

..
produ.să de lucrătoare, sunt folosite respectiv şi ~şceapt5 să ap3.ră cuiburile cu cclozioncază şi se 2.-3 luni. marca crăieşt< 3-5 ani.
pcnrru hrăni.re., larvelor. fle hr:1.nit de gazdă. ngresivitacc. hrâ.nqre cu gazda vk.

ANIMALE, AN IMALE ARTROPODE CUIB URI SI FLORI F U RN ICI Şi INSECTE 0uĂ

COMJ>ORTAMENT ZBURĂTOARE SCORBURI TERJ\UTI:.

51
 ALCATR,\Z, mi INFRACŢIUN I ŞI PEDEPSE

ALEXANDRU CEL MARE

talentat
ÎN MAI PUTI N DE PATRU ANI, W1 Începutul vieţii
general tânăr a.c~eat cel mai ma_re imperiu care a
Alexandru s-a născm în 356 i.c.n., c.1
fiu al regelui Fil ip al ll-lca al
existat vreodata m lume. Impenul a fost creaţia Macedoniei {a domnit inrrc 359 -
336 l.o.n.). De t.inâr a panic.ipat la
lui Alexandru cel Mare Macedon, un ca.mpanil milirarc. împreună cu rarăl
său. Alexandru şi-a dobândit renumele
conducător talentat care inspira o enormă loialitate armatei imblinzind un cal sălbatic
sale. Imperiul se întindea din Grecia, în vest, până în India, negru, numit Bucefal. care a
rămas cu ci pc parcursul
în est. Moartea bruscă a lui Alexandru, la vârsta de 33 de ani, intrcgii viefL

a condus la prăbuşirea imperiului. Spiritul său a persistat Ariscocel

într-un număr de oraşe care au răspândit cultura greacă spre Alexandru 1-a avut ca profesor pc filozoful
atenian Aristotel (384 - 322 i.c.n.). Armotd
est. Aceste localită~i, toate nw11ite Alexandria, după numele era interesat de domenii pomind de la
politică şi pină la etici. şi de la biologk
fondatorului lor, au deschis calea schimburilor comerciale p:ină la literarur:i. l·a împărr~it tin:l.ndui

între Asia şi Europa, care au continuat timp de secole. său elev entuziasmul pcnrru idei noi.

Grecia
Inima imperiului lui
Alexandru a fost patria sa.
Macedonia, În nordul
Greciei. fnaintc ca
Alexand ru să devin:\ rege,
Grecia era Împiirµt:i în
ora~e-m,r ri,'a!c, fiind
amcn inţatâ de imperiu]
persan rival.
Persia
Imperiul lui Alexandru Bogatul imperiu persan acoperea cca mai
În 336 î.e.n., când Alexandru a devcnlr rege al Macedoniei, Grecia mar< parrc • Irakului actual, Turcici şi
Iranului. După cc Alexandru a cucerit
era s răpânică de Persia. Într-o serie de campanii militare această 2.onâ. el a încercat sâ unc:ascâ
strălucitoare, Alexandru a învins Persia şi a crear vastul său imperiu. Macedonia fi Persia. încurajindu-~i
generalii să se
căsârorcască cu
femei persane.
Alcx,mdru insuşi
!Ml căsătorit cu Roxa-
Ak,andria ad
Cauc:uum nn, o pru11esi din estul
• Prrsiei.

Alexandria
Prophchasia •
Figurinâ de lcracoră. Babyloll •
rcprczcntând·o pc zeiţa greacă a
iubirii, Afrodita

Egipt
ln 332 i.e.n„ Alaandru a
cucerit Egiptul şi a fost
acceptat drrpt nou
faraon. El a pus bazele
ora~u lui Alexandria d,n
nordul Egiptului, care a
devenit cd mai
importam o~ al lumii
vorbitoare de limbă
greacă. În 323 i.e.n„ când
Alexandru a murit. a fost
îngropat înrr-w1
mormint mar~ în centrul
oraşului.
Alexandru poartă
coroana de faraon
Imperiul macedonean
Rcprc1.cntare a biica.liei de la lssos
Ornnmcnt persan din argint
Bătălia de 4 Issos
!n 333 i.c.n ...irmara m:iccdoneană Imperiul de est
:i invins mai puternica annat3 Pini în 326 i.e.n„ Alexandru Străbătuse
persană, condusă de Darius al III· Persia şi cucensc AfgamstaJ1ul şi Punjab-ul.
lca (perioada domniei 336 - 330 Deşi arrnata ,i <'.ra foarte loială. ea a refuzat s.1
i.c.n.). în bătălia de la lssos, Siria. meargă dincolo de
Perşii au fost învinşi din nou în llU\'Îlll Indu;.
331 r.e.n., la Gaugamcla. în
apropictca flu„iului Tibru. După
m~ast3 luptă, capitala Persici,
Pcrscpolis. a fost disrrusă, iar Monedă din zona
imperiul s-a prăbuşit. lndusului
ALEXANDRU CEL MARE

Moartea lui Alexandru Basqrtf,eful ii

356 î.c.n. Se naş« în Macedonia
336 1.c.n. Îi um1cati tat:llui slu pc
În 323 î.e.n., Alexandru a făcut febră , pra,mtipr uonul Macedoniei; iniibu1ii
în o r~uJ Babilon. Deş i avea numai Altx,wdni in revoltele din Grecia
frw11r11trupelor 334 î.c.n. 4i conduce armara în Persia
33 de ani, a murir. Această moarte s,rl,. şi învinge o armată persani pc râul
bruscă a făcut ca Alexandru să nu Granicu;
aibă suficient timp penau a-şi 333 i.e.n. IJ invingc pc Darim al 111-lea
Sarcof,1g din
consolida domnia şi nici măcar timitlrul reg,,I
Ja "'<OS
331 î.c.n. Îl învinge din nou pc Darius
penau a numi un succesor. În câ~iva din Sido11, al III-iea la Gaugan1da. Închdnd
derprr c,trt .<e
ani de la moarrea lui, uriaşul imperiu spmu câ esu
cucerirea Imperiului Persan
macedonean s-a prăbuş it. 326 i.e.n. Ajunge la Indus, dar este
1non11ântttl Im
- . .._......._ _ Alex,mdnr. obligat de crupele sak să se Întoarcă
Sorcofugul lui Alexandru 323 i.e.n. Moare din cauza
sindromului febrU la Babilon.
ASIA, EGIPTUL FILOSOFIE GRECI;). lMPERHlL
ISTORI C ANTIC ANTICA PERSAN

52

ALGE ŞI ALTE IERBURI MARINE
ALGELE SUNT PLAN TELE cu cea
mai simplă structură. Ele se găsesc
în ape sau locuri wnede. Algele au
dimensiuni care variază de la specii
minuscule, unicelulare, până la
ierburi marine care pot ajunge la câţiva
metri lungime. La fel ca plantele mai
avansate, algele conţin pigmentul verde
numit clorofilă. D e asemenea, ele conţin şi
alţi pigmenţi care pot ~se.u nde
clorofila, ~·, .. , , "',
ceea ce face ~~
-
ca algele resp ect•I;iv~e~-ltiiiiu~
să fie roşii, purpur~i
sau brune. :
..,,,;.;i ri
Algele bruno.,,
Aceste ierb uri includ varcci,
iarbă de golf şi iarbă de
marc:. Aceste plante sunt
rezistente şi alunecoase.
Iarbăde mare Mul te dintre de pot
cu canalicule supraviqui perioade
îndelungate afară din apa.
Algele verzi
Mai puţin de 10% d intre
algele verzi sune ierburi
marine. Ierburile vc:rzî au
d imensiuni care variază de la
mici la medii, cu fnuizc
foarte sub1iri şi delicace.
Unele dimre d e. cum ar fi
lăpnica de marc. sunt folosite
cn alinlcntc în nnumirc zone
ale globuluL
Algele roşii
Ierburile marine d in această
categorie *i datorează
numele unui pigment roşu
nw11ir ficocri trină. Ierburile
ro.şH au dimensiuni care
variazâ de la mici la medii.
Unele dintre ele se întăresc
Varec uriaş
Această iarbă crcş« la cele mai mari adâncimi putând atinge
-
60 m lungime. Cu rădăcin llc inf1prc în fundul mărilor,
planici ii cr~rc o rulpinâ lungă. care poare să ating:i un
metru intr·o zi. pentru a ajunge la lwnină. Vidrele de marc
adorâ să înoate printre frunzek de varec.
ALC Hl,\ II E, vezi ŞT I INŢĂ. ISTORIC
Ierburi marine
Algele marine sune cunoscute ca ier-
buri marine. La fel ca alee plante care
îşi bazeaz.'I exisrenp pe procesul de
fotosinteză, ierburile marine au nevoie
de ltunina soarelui. Foarte puµne raze
solare reuşesc să penetreze adâncimi
mai mari de 15 m, ceea ce face ca
majorirarea ierburilor să crească în ape
puţin adânci, în preajma ţănmu:ilor
sau a recifelor. Ierbu rile marine
reprezintă sursa de hrană pentru crea-
mri minuscule, care în general filtrează
particulde inerte din apă.
Mătasea broaştei
Accsre alge au un aspect
fllamcncos. Ele se găsesc
sub forma uno r fire Alge plutiroar
lncâlcitc ln iazuri. Uncie speci i de iarbă de
marc şi varec au frunze
Cele pc care Ic vcdc{i
:tici sunt mărire de 56 verticale cu \'CZicule de
de ori. aer uşor vizibile.
Acestea asigură plutirea Zona de fixare este ln cele mai
la suprafur,i apei. acolo mulcc cazLtri o srruccură multi -
unde lumina este mai ramificară care face exact ceea
putcm,câ, chiar şi cc spune şi denumirea ci - se
M icrasteria
atunci când marca este rine de stjnci o ricât de mult ar
Această alb-ă csrc
g«u
vi'libilă cu
och iul liber. I mai agitată. fl zdrobiră de valuri.
Ea face parre din f·amllia
de alge veni unicelulare Părţile componente ale
cu corpul aproape d i\'i7.a
de un brâu. Se găseşte
unei alge marine
printre coloniile de Ierburile de mare nu au rădăcini, frunze,
mu~ch i umede de pc
flori sau seminţe. Corpul planrei de iarbă de
marginc'3 apdor.
mare se numeşte cal. Este împărţit într-o
zonă de fIXare (hapceron), un peduncul
Algele de apă dulce (tulpină) ş i o frunză vertical ă. Pedunculul
Multe dintre algele de apă dulce pot fi poate fi foarte scurt - lung de numai câpva
văzute în detaliu numai la microscop. Se milimetri - sau ocazional, de câri va metri.
compun nwnai dintr-una sau câteva În mare ierburile de mare pluces~ cu graţie,
celule sau un ş ir lung şi subţi re de celule. dar scoase di n apă ele nu se pot susţine.
V ,.
Celuit stxualr 11111JCuline
C iclul biologic al unei alge marine brune Celuit uxu,,le 111,utuline vin sti.frrtilizeu ului,
~ t,
Reupuwde m11smle şiftmelr Ctlult st.r1111le fanule
1 Porţiun i reproducătoare
separate masculine şi 2 Siruarc în in terioruJ reccpca·
culelor se all5. conccpraculcle 3 Oogonul se sparge pentru
a elibera celulele sexuale
4
Cduldc sexuale
masculine sune arrase
feminine. numicc care conµn organele ,;c.n,alc • femele. Celulele sexuale de celula femeii pentru a
receptacule, sc dezvoltă la amcra (mascul) şi oogonul. ma.,;culc inoatâ către apă pnn o fertiliza cu a1utorul
pori :ti corpului algei. unor subscanţe chi mice.
vârful frunzdor verticale (femei).
F AUNA J.ACU-RILOR FAUNA FAUNA FOTOSINTEZĂ PLANT E
ŞI RAU-RIL OR LITO RALĂ O CEANELOR
53
 ,\ LGERI A, vezi AFRICA DE NORD·VEST • ALI, MU HAMMAO. vezi SPORTURI OE CONTACT

ALIMENTE Fasr food-111este

mâncarea pro·
dusă în canrităfi
industriale şi
SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM : corpurile noastre <erYită rapid în

generează energia şi nucrienţii de care avem ne-

puncte de
disrribu1ic pentru
voie din dieta noastră zilnică. Lipsa unei canti- m:încar< la pacher.
Hamburger-ul
tăţi îndesrulăcoare de alimente, lipsa alimentelor este trn rip
de fast·food
adecvate, sau consun1area în exces a unui aliment
nepotrivit pot duce la îmbolnăvire. Alimentele şi mâncarea
sune importante şi din alee puncte de vedere. Multe ţări au
Evn~ii şi musulmanii
obiceiuri culinare aparte, care reflectă obiceiuri!~ O t!elit,uesâ i11 F'ran/11 Fămt (li sânge d( porc ,111 mânân(,i tar,u
populaţiei şi ingredientele disponibile pe piaţă. In Popul,mi b1}11po11ia d, p11rc

multe ţări industrializate, gătirul este un hobby şi în

acelaşi timp este o activitate necesară.
Astăzi, ne îngrijorează nivelul chimi-
calelor din mâncare şi multe p er- Picioare de Alge Caltaboş Melci Cârnaţi În
broasca (sângcrcrc} carne de porc
soan e aleg o dietă organică.
C e sunt alimentele?
Procesarea şi conservarea Orice poare digera stomacul uman reprezintă un aliment. Dicn~le
alimentelor variază foarte mule de la pră la pră: obiceiuri.le alimentare sune
influenpce de, disponi bilicace, cli mă şi de faccorii religioşi, mora.li sau
Chiar şi îmince de a fi gătire, majoritatea alimcn· de cei sociali. ln mod ideal, dieca zilnică ar crebui să includă elemente
celor trebuie procesate pencru a fi pregătite: de de bază : carbohidraţi care generează energie, p r~cu.m orezul şi
exemplu, grâul rrebuie măcinat în făină tnaince pastele, proteine, grăsimj, vitamine ş i minera.le. ln realitate, sărăcia
de a pucea deveni pâine. Conservarea permite Manioc
sau războaiele fac acest lucru imposibil în multe locuri de pc Glob.
păstrarea alimentelor pentru a fi folosite mai târ· Multe alimente nu se pot digero
f:ir~ a fl procesate. iar amara
ziu; acest lucru reduce riscul lipsei alimenrului şi ca.<sav;i, alimcnnil de bază în Salată
prelungeş te perioada de valabilitate. Prin urmare, multe zone tropicale. csrc chiar Prepararea alimentelor
s-a dezvoltat o indusrrie alimentară care produce orrăviroarc. Râzuirca, presarea
Deş i unele al imente, precum
alimentele pe! care le mâncăm, le procesează, le şi încălzirea ric.ucinii

conservă şi le ambalează. îndepărtează cianura mon:.,Jâ pc legu.mele penrru salată şi fructele,

car( :tccast:l o conţine. sunt delicioase crude, multe
Conservarea alimentelor: Combiud
mâncăruri trebu ie gătite mai întâi.
I(ongel11rea maz,irei de mauire Găcitul face mâm:area mai
guscoasă ş i mai uşor de d igerat.
Prin gătirea rădăcinoaselo r, de
exemplu, granulele de amidon absorb
apa, se umflă şi exp lodează, eliberând
nutricnţii esenţiali.
Me tod e de gătit
Exisr:i mu lte metode de gărit,
precum flcrbcrca alimcnrclor in
Pană a
fosr inventată
congela- lnaintc de a n ambalată. apa. la tempcr:tturi de peste I OO'C.
1 rea. pc
maz.'irea o puteau
care 3 mazărea este verificară
penetu a avea calitarca şi
Doar câteva alimente, precum
mânca majoritat<J oamenilor era spălate şi opărit<. Apoi sune peft<lui ouăle, sc pot giiti la ccmpcr:truri mai
uscată sau conservată. O maşini purr,cc pe o bandă rubnră gusrul adec\'are. Legumele pe nlmr joase decât acestea. Prin frigcrco pe
pcncru rc-coltar ,pedală alege către camera frigorincă. Pc proaspete încep să-şi piardă nu O metod,; grătar sau prăjirea în ulei alimcnrclc
din cali tăţile nutritive din
maztirc., atunci când boabele sLmt dcum. jcturi de aer rece de prepnrnre se înc:\lzcsc Io o temperatură mult
dcsrul de dulci pentru a fi congc· previn lipirea boabelor una momentul in care ,sunt cuJc. mai marc, licând gărirul mai rapid.
late. Produsul rceolrnt se înv:lrcc de cealaltă. În cameră. se. Deoarece aceste boabc
au fost înghefate la două
într-o încinci pentru a indcpirr.i m.ttirea este îngheţată la o
păstaia. Apoi păstăile sunt vârs.1cc temperatură de - l8°C.
sau erei ore. sunt mai proas-
pcrc dccâr legumele proas·
Foamea ş i foametea
înapoi p< câmp avlnd rolul de pere din magazi,l.
îngrăşământ
În fiecare an, 800 de milioane de
Congelarea alimcnrclo r oameni nu au destule alimente pentru
Congelarea alimenrdor cu scopul de a rrăi sănătos, în pofida surplusu.lui din
a le conscrv:i datează dfo timpuri alte părfi ale lumii. Copiii suferă cel
prdsroricc. în regiunile reci. Dupil
apariţia frigiderelor pentru uz
mai mult. Malnutriţja la copii p rovoacă
casn ic, în anul 1913. au serioase daune dezvol tării atât fizice,
{Jl(ilfl
_ apărut pentru prima dacă cât şi psihice. Foametea apare în fiecare
Ciocolata legumele
an, atunci când, în ţările în dezvoltare,
Ciocolata este un aliment dcrivar congelate pe
din boabele de cacao. Aztecii din pinta din insectele, bolile plantelor, seceta sau
!'. lexic se bucurau de băuturile de ciocolată SUA. războaiele distrug cultu rile şi recolta
cond imcnmrc cu ardei iurc. Când span iolii esre comp ro misă.
au cucerir Mexicul, în sec. XVI, :iu :adus pdS!dl(
băutura în Europa in anul I630. însă
batoanele de ciocolată au rămas un lux p:lnă Legume AGRICULTURA DIGES T IA SĂNĂTAT E SI COME RTSI
Ş I C REST E REA Î NTREŢ INERE I ND UST ~
în ,cc.X.X. /11glu1a1< AN I MĂLELOR

54
 \ Rilnt fot11tll 1lin
jdhui de grdu

Orc-Lui e<te un aliment de bazo pentru Grâul c,,1:r un aliment de bază in Porumbul esre alimcnrul de bază pentru
Asia de Sud ii pentru zone din Ali-ica. America de Nord, Europa, Austrllia LI.flele r.lri africane. asiacicc şî americane
~i în anumite regiuni din A.ia.
Fagure Cil min-r:
I
Soi,1

Rădăcinile care conrin amidon

Legu.mele sumo sursă foarte Leguminoasele (fu.rolca ~i Nucile şi scmin1dc pot f, Frocrele sune o sursă Zahnrurilc şi mierea
su11t o sursă foarte bună de mazărea)
sunt bogate în proteine. presare pentru a obţine ulei.
importantă de vitamine. îndulcesc alimentdc.
imporcontă de vit.1mine.
carbohidrap.

-uttidt
Cirnr măslin~
/ dr r.ifii

Gr:\simile şi uleiurile Condimcnrde şi ierburile

Cornea. este bogam f'eştli şi crustaceele sunt o sursă Ouăle sune bogarc Lapede şi lactatele conpn aromatice dau 3roma unui
proteine ii minerale cse111ialc. sunt sune de energic.
în proteine. de proteine dracă în grăsimi. în proteine. anumit fel de m:mcare.

Bucătăria lum ii

Australia: cărnuri la grătar fndia: Sos curry vegetal Frnnµ: bo111llab11isse, sup:i Mexic: bmrito. o dărirn cu ardei
1n aer liber şi roti (păine de grâu) de peşte. servită cu pâine iure, carne şi fusole boabe.

Spania: pfldlfl. orez. ncrt cu carne de

pm. fructe de marc şi condimente
Somourmd

Vietnam: p,1Cbtfdt dt pri111âu11ni Maroc: carne de pui Sta1clc Unice: C hina : friprură de ra1ă
umpluce cu carne de porc. cr<veti. cu mirodenii Costi;.\ de porc cu mazăre cu garnicur3 aromacl
tăi[ci.
Pnrmtzan

ltalia:ft1111cmi, un fd de Thailanda: pad th,11, Japonia: sushi, pqtc crud extrem M:trca Britanie: fripturii de Rusia; bo"{ (supă de sfeclă
paste. in sos de comate. t.ăiţci thailandezi fierţi. de proaspăt cu ore-z şi alge viră, sos şi carton roşie) cu blinii

55
 ALTARE
UN ALTAR ESTE UN LOC SFÂNT dedicat
amintirii unei persoane, unui eveniment sau
unui zeu. Altarele variază de la structuri
* foarte mici, pe marginea dnunurilor,
adăpostind imagini sau statui, până la biserici
sau temple uriaşe şi bogat ornamentate. Câteodată,
sw1t de asemenea venerate drept altare scânci
speciale, arbori sau izvoare. Oamenii
vizitează altarele pentru a se ruga şi
pentru a aduce ofrande,
dorindu-şi sănătate sau
fertilitate.
Spiritele naturii
Multe religii rradi1ionale
venerează spiritele naturii
care sălăşluiesc în arbori
sacri, izvoare sau stânci.
Atunci când tm şaman
( preot) oficiază rirualuri
sfinte la aceste altare,
dLscipolii săi cred că se
întrupează în el spiritul
naturii.
Ornamentele
În unde locuri din Anglia,
hlntanilc nrăvechi sunt: ornare
o dară pc an cu decorariuni
după modele creştine din
scm1n1e, flori ti alte ma,crialc
narurale. Su,u adesea decorate
cu ocazia sol,ciţiului de vară.
nea cc indică fupml că acest
obicei datează din vremuri
â ânc.
Pelerinaje
Pelerinajul, călătoria
că ere un al car, este
i 111 porta nră pentru
multe religii. Pelerinii
~peră în apropierea de
Du11111ezeu prin această
călătorie.
Scoira, si111bt>l11I S}iim11/11i l,uob
ARTA,
I STORJC
56
Fântână din Dcrbyshirc, AngJia, cu ornamente tradifionale
Altarul din Samingo de
Composula esu dedicat
Sfant11!11i /,,rob
De secole. Santiago de
C omposcela, din nordul
Spaniei, este o destinoric
foarte cunoscură pentru
pelerinii creştini.
BUDISMUL
Steaguri budiste de
rugăciune fluturând în vânt
într-un templu din Tibe,.
Omnmmtul ii ., ratti pe
!Jm rhemtindu-şi
Altare mici
În mttlte 1ări, oamenii construiesc altare mici
oriunde doresc să se roage sau să se simtă
aproape de Dumnezeu, în locuri cu panoramă
frumoasă, de-a lungul dmmurilor şi acasă.
Astfel de altare sune foarte respectate şi se
decorează cu imagini şi Hori.
Altarele de pe marginea drunuuilor
Alrarde mici de pc marginea drumurilor <um
obişnuite p(' cot teriroriLtl Greciei; adcsc:a
comemorează ,•iaţa wlc.i
pcrsonalit.ăţi locale sau
marchează locul ln care
a murir cineva.
Acestea por adăposti
câtcodarn o scaruic
sau o imagine.
CREŞTINISMUL HINDUISMUL
Altarele budiste
Budismul arc multe altare ti locuri de pelerinaj. Accscca
variază de la ccmple uri~c, alnmbicacc, dccornce cu sratui ale
lui Buddha, până la locaţii în vlrf de deal. Unde altare au
legătu rii cu Buddha: altele sune asocia,e cu
Bodhisarrva.<, oamenl deosebiţi, care ii ajută pc
ceilalţi pc drumul budist al iluminării. Adesea,
apostolii. veţi găsi arbome steaguri la templde budiste.
Pc fiecare steag este scrisă dec o rugăciune.
astfel încât cuvi ntclc să se poată inăl1a la ceruri
1n timp cc fluturii steagul.
Mulţi di11 monoliţii di11
rtgi1111e,1 Bret11gne, Fr1111f,1,
s1111t ali11ia(i de·,1 /1111g11l
unor lungi ,rlei.
Pietre ale fercilităcii
Vechii 111onoliţ1 .11 Eur~pei nordice sunt adesea
aşezari :t5t!cl incăc să risar:i Soarele deasupra lor
în ziua solstifiului de vară. Au fost probabil
ridica\i de oamenii care doreau ca Soarele să le
coacă grânele. Femdle inel\ rnai vizîrc,ază •ccsce
pietre in spernn1a ci acestea Ic vor ajura să
conceapă un copil.
Altar
chineză
AIMrelt gr,upi dt
p t m11rgi11t,1
dr111nurilor ararti
{ ,111Jld
1tmple.
Altare amenajare u1 casă
Multe locuin1c din China adăposccsc altare amenajate
acasă. dedicate unuia dintre zeii tradiţionali ch inezi sau
strămoşilor fam iliei. Alcarul poate 11 din lemn, decorat
cu pinz:\ colorară şi mărgele. Se paate desch ide, •vând
inăuru:ru o mică scacuic a unei zeităţi. familia se roagă şi
.,duce ofrande altarului casei. mai ales când întimpin:i
probleme sau arc de luat decizii importante pentru
cursul vieţii ci.
I SLA MI SMUL POPOARE LE SCULPTURĂ
AMERICA CENTRALĂ
ŞAPTE ŢĂRI MICI alcătuiesc America Centrală, o fâşie
\J îngustă de pământ care face legătura între America de
Nord şi America de Sud. La vest se găseşte Oceanul
Pacific, iar Marea Caraibelor, o prelungire a Oceanului
Atlantic, se întinde la răsărit. Cele două oceane comunică
prin Canalul Panama, o strâmtoare scurtă care scuteşte vasele
de luni întregi de navigat. America Centrală a fose locuită iniţial de
amerindieni, intraţi sub stăpânirea spaniolilor în secolul XVI. De la
câştigarea independenţei, aceste ţări au trecut prin perioade de frământare
Pădurile tropicale
politică şi activitate economică instabilă. Oima caldă. tropîc.ili şi prccipirariilc abun·
dcn~ pe coasta dinspre Caraibc a Americii
Trăsături caracteristice Centrale :m dar naştere unor întinderi ,'\\Ste
de p:ldure tropicală dea.să. mai ales in lklizc.
America Ce ntral ă prezintă tm şir de vârfu ri vulcanice Guatemala ş, pe Coasta.\ losquito din
aspre ş i lacuri vulcanice, în masive, care se întind de Nic;iragua. Condipilc economice precare
forţează o:imcnii S.'l de~ poi;iuni întinse de
la G uatemala până la Cosea Rica. Coasta Pacificului pădure pentru a le cransforma în pâm:\m arabil.
esce netedă şi roditoare, iar depresiunile răsăritene ca re
Sierra Madre
se întind până la Marea C araibelo r sunt acoperire de Sierra M•drc este regiunea muntoasă a
mlaşrini sălbatice, nelocuite şi păduri tropicale, foarte Guatcm.ilci şi a starului El Salvador. o
puţin cuJ tivace. continuare a lan1ului muntos Sierra Madre
din Mexic. Include T.,jumuko. un n1lcan
A B c stinţ, cu o înălţime de <t.220 m. cJre este
cel mai înalt vilrf din America Centrală.
Majorit>tca loruit0rilor Guatemalei trăiesc
\ în aceast3 regiunC" mai râcoroasâ.

Lacul Nicaragua
Acoperind o supra.fara de ,.925 1m,2, Lacul Nicar.igua csre
si ngurul lac cu apă dulce din lume in care există peşti de
Jpă siratl. incluzând rechini, care înoată în .1momde râului
San Juan din .lslarea Caraibclor. Lacul este semănat cu 310
insuliţe. dinrre care cca mai marc este Omerepe.
5
Clima
O C eA N Jl L-''-+-= Pe tot cuprinsul
AmencU Ccnrrale,
2s•c 22•c

6 PACIFIC el inu cs,c cropicahl şi

caldâ, cu un sezon ploios
incepinddinmaişipinl J,6/5111111
Aurosrrada Panamericană în noiembrie sau decembrie.
Autostrada Panamericana trece de-a lungul Americii Zonele de munte şi cele mai
Centrale, asigurând o legături foarte import3Jltă in.tlte sunt mai răcoroase. Pn:cipîtapilc sunt ma, abundcncc
intre America de Nord şi cca de Sud. L, nord, drumul de-a lungul coastei Caraibelor dccit pe partea Pacificului şi
face conexiunea cu re{c:aua rucic.ră a Srnrdor por ajunge până la 6.600 mm pe an.
Unite, iar în sud. ajunge până la Chile - pc
o distan1â rorală de 9.000 km. mi\surap de la
Marea Caraibelor

A C l-~lt

K
Autonrada Panamericană, Cosm Rica
.,t,..

57
 AMERICA CEt'ITRALĂ

Guatemala DATE ESENŢ I ALE H onduras DATE ESENŢIALE

~ Odin ioară important
rlll centru al civilizafiei
maiaşc, modern a Guatemala este
cea mai mare şi mai populată
~ară a Americii Centrale, având
ş i cel mai mare sector industrial.
Fab ricile din G uatemala p ro duc
alimence, cexrile, hârrie, produse
farmacemice şi produse din
cauciuc. Planratiile din sud
produc cafea, banane, bumbac şi
trestie de zahăr pentru export.
Agricultura
Aproap<: jum3tacc din popula{ia Guatemalei
= de=ndcnp nw~i. Majorirarca tdksc
in zondc muntoase ,•e,ţticc, rultiv:ind
păm:inrul *i cres,:ând animale. pc care Ic
comercialiuaz.'i în pie1cle locale. Oamenii
din cirunuri izola« profir.'i de t:irgurilc
săprămânalc p<:ncru a socializa şi pentru a 6
la curent cu ştirile loc.ue.
GUATEMALA
CAPITALA Guatemala City
Sl!PRAFAŢA 108.890 km·
Po1•ULAŢ I E _l _
J._
7 0_o_.o_o_o_ _ _~ - -
L1MJIJ PRINCIPALE span iolo, <1uichc:, m:un,
kekchi, eakchiqucl
RELIGIA DOMINANTĂ crc~tinism
MONEDA quetzal
Turismul c,;rc o indus·
aic În plină dczvolrarc
în Guatemala şi. apro,,pe
în 6cc.trc an. aproximativ
500.000 de oameni vizitcaz.i
ruinele mai:işe ale ţării. Tikal,
odară miirq or:iş maiaş, a fosr
fondat în jurul anului 6001.
Hr. fi a trăit o perioadă inflori·
toate până în jurul anului
890 d. Hr., c:ind a fost păruit
brusc. Odinioară. oraşul avc:i
40.000 de locuitori.
: ,:
1
Ţară m ică şi săracă,
Honduras s-a
bazar muJp ani pe banane
şi lemn, ca principală s ursă
de venit. În să, deoarece
industria bananieră a fose
devas tară de uraganu l M irch ,
in 1998, venitul ţării es te
acum asigura t de
cafea, flo ri şi fructe.
Rara şomajuJui este
ridicară şi majoritatea
locuitoriJor tră iesc în
sare m ici.
HONDURAS
CAPITALA Tegucigalpa
SUPRAFAŢA 11 2.090 km ·
POPULAŢI E 6.600.000
L1M.Jl1 PRI NCIPALE spaniola. engleza,
creola şi garifuna
RELIGIA OOMJNANTĂ cr~rinism
MONEDA Lempira
Popula fia
Aproape 90% din locuicori
sunr metişi. cu dcsccndcn 1i
europeni şi amerindien i.
De·a lungu I coastei
Caraibd or cxisră nşcz:\n
ale popula1ici G:1.rifuna.
desccndcn~i ai sclavilor negri
care au ~upravlctuit înocl nd
spre ţărm acum mai mult
de 350 de • ni, c.'md va«,Je
cu schvi care veneau d.in
Nigeria au naufr:>!liat pc
co3Stcle Hondurnsului.
Uraganul Micch
Vascdc plantaţii de banane din
no rd-estul Hondur:u.ului au
fosr p ur şi simplu rase de p<:
far,i pămimrului de u raganul
Micch, in J998. Furrunile au
cauzat pagube in valoare de
2 milioane de lire sterline (3
miliarde de dolari) şi au dus
la moanea a 5.600 de oameni.
Lipsa bananelor a compromi~
40% din exporrurile {irii,
care • u fost înlocuite de cafoa.
crcvc1i şi pepene galben.

DATE ESENŢIALE 0ATE ESENŢIALE BELIZE

El Salvador EL SALVADOR
Belize
CAPITALA Belmopan
~ Cca mai mică ~ară din Deoarece ce rito riul
CAPITALA San Salvador SUPRAFAŢA 22.966 km 2
1111111 Ame rica Cencrală are • scatulu i este în
SUPRAFAŢA 2 1~.04
_ 0_ki_,_,·_ _ _ _ __ POPULAŢI E 200.000
un relief accidencac, care include mare parte acoperit
POPULAŢI E 6.400.000
cu pădure tropicală deasă, LIMBI PRJNCIPALE engleza. creolă engleză.
mai muJc de 20 de vulcani. LIMBI PRI NCIPALE span iola spaniola, may• şi garifuna
Stratul gros de cenuşă vulcanică RELIGI A DOMJSANTĂ creştinism majoriracea micii p upulafii
R ELl CIA DOM I NANTĂ c_·
r.e..:;ş_
ri_
ni_
;,_
n_ __
oferă condi{iiJe ideale pentru MONE.DA Colonul }Î dolarul american locu icşce de-a lungul coasn:i
MONEDA Dolarul bdizian
cultivarea cafelei. Din punct de Caraibelor. Cele două grupuri
vedere econom ic, El Salvador majoritare sunt metişii
încă se află în perioada de şi creolii, care au d e
recuperare după un război civiJ asemenea sânge african
care a făcut ravagii între 1979 şi ş i se crag din sclavii
1992 şi după cutremure majore negri naufragiati în
în 2001. Belize în sec. :>..'VIL
j..•
Reciful de coral i

' "'·
.. . . #
Populaţia
San Salvat(,r este 1arn cd mai dens populJră
dm America Centrală. Sunt aproape 304
locuitori pe kin2 ş, popula1in este în creştere
cu 2,5% pc an. Aproape 90% sunt metişi şi
erei pătrimi sunt romano -orolid. Peste o
crd mc )unt agricultori care rnuncesc Ul zonele
muntoase.
Defrişarea
Astăzi, do•r 5% din El Salvador mai <.'>te zonă
impâduriră. Uriaşe incinderi de pădure de
cedru, srcj,r şi mahon au fost tăiate pentru
export ~i penrru a face loc culrurilor de
exporr. precum cafo,ua.
Al doilea recif de cor:>li
ca lungime din lume (290
km), protcjc:1z:\ de inundaţii
câmpiile ml~tino= de
pc co.utd c st:1tului Belize.
Reciful adăpom-ştc o larg:\
,siriecarc de pcşri coloraţi.
Belmopan
Belize Ciry, cd mai marc porr
.J ţării. a fos't mulţi ani dc·a
rândul capitală. L, anul 1960,
un uragan şi un rsunami
au cauzat pagubt· enorme:.
astfd indt i11 1970 a fose
conscruită o nouâ capi tală.
Belmopan, 111 centrul \ilrii.
deparre de furtunile de p<:
coasră. Populapa sa numiră
doar 4.000 de locuitori,
majoritatea funqionari civili.

58
 AMERICA CENTRALĂ

Populafia
Nicaragua 70% din locuitori sunt metişi. DATE ESENTIALE
~ Uneori numită tărâmul lacurilor şi Restul sunt de culoare albi NICARAGUA
sau ncagr:\. urmaşii africruiilor
llllllllilll
vulcanilor, Nicaragua se află în inima aduşi in Nicarogua să lucreze CAPITALA Managua
Americii Cemralt:. Vulcanii şi cutremurele ca muncitori p<: phntafii, în
zdruncină frecvent rara, iar uraganul Mitch ,ccolul XVIJ[. Trei pirrimi l'OPULAŢIE 5.200.000
din popula\ie se sicueali sub
a cauzat mari pagube în I 998. În 1978, tn LIMBI PRINCIPALE ,paniola, engleza. creola
vârsta de 30 de An,. Familiile
Nicaragua s-a declanşat război civU între ş, m,skito
sunr foarte 11n11c şi pot locu,
guvernarea sandinistă de stânga şi „contras", împreună până la 3 gcnerniii. RELIGIA DOMINANTĂ creşcinism
de dreapta, sus~inu~i de SUA. Războiul s·a JIIONEDA cordoba de auc
încheiat în I 990. Alimente.le
Locuitorilor Ic pl:tcc
Agriculcura porumbul copt.
Agriculrnra este ocupaţia Mâncărurile cu carne
principal:\ pentru aproape o }i rn fa,ole boabe sunt
pătrime <.lin forţa de muncă, prin condimentate cu piper şi cu
cultiv:irca bumbacului. cafdci. usturoi şi aşcz>tc cu lingura
trcsrid de zahăr. bananelor şi cărnii Piper p<: clătite sub1iri numite
penrru export. Ţara • dczvolt:-d!, Jc negru 10,·tillu ticu te din faina de
asemenea. induscnile conexe, prin pommb. Adc1ea. mâncarea
raflniriilc de zah:\r şi fubricile de t:Stt 3.)czonad cu sos dr
conserve care procesca1.ă produsele Ceapă ardei IU\I,
agricole.
DATE ESENŢIALE

=
Costa Rica
=:::::i
Spre deosebire de veci nii săi, Costa
Rica este o ~ară stab ilă şi paşnică,
cu un guvern ales democratic.
CosTARlcA
CAPITALA San Jo,c
SUPRAFAŢA Sl.100 krn:
POPULAŢIE 't.J00.000
Armata a fost desfiin\ată în 1949. Costa LIMBI PRINCLl'ALE spaniola. englezo, creola,
Rica se bucură de şcoli şi spitale excelente. bribri, cabecar
Majoritatea locuito rUor sum metişi de RELIGIA OO~IINANTĂ cccştinism
origine spaniolă. În zona Puerto Lim6n, MONEDA col6n
pe coasta de est, o treime din 1.ocuitori sune
vo rbitori de engleză, de culoare, urmaşi ai - 111 Cost., Rir,1 tr,iie.<t Bo,,brle de mfei,
pt1u -50 rpetii de pr,ijitr, de wlom·e
sclavilor de pc plantafii. ptisăn, m,11 mult nhtgrâ, ,11, un
San Jose
dmit pr i11trrg gust puurnfr
Fondată în J737. San Jose a
devenit capitala Cosea Ric:li în teritoriul USA
Turismul Cafea
1823. Cu o mul1imc de par~uri Cafutua din Costa Rica este una dintre cele mai
şi un amestec de 3.J'hitccrură
Mai mult de 20"u din cericoriul ~ii a
fo,c destinat creării unui lanţ de parcuri bune din lume şi « vinde la un preţ ridicat.
spaniolă rradi1ional:I şi modem.\,
San Jost csce un ccnrru comercial, naţionale care includ ,'ârfuri ,•ukanice :\cca.sta creşte in solurile vulcanice rodi·
având şi fabrici în care sc şi p:ldure tropicală virgină. adăposund coare din apropi= C3pitalci. San Jo~
procesează alimcncclc. Oraşul diverse specii de animale şi plnnre. Mulţi Cosea Rica arc cdc mai bune ccmdi1ii
est< kgat prin căi ferate de .1matori de rurism ecologic sunr arr.,şi din Amcri~Ccnrrală penrru cultiva-
port11rile Io Pacific şi la Carailx: de fuuna rlrii (jaguari. broaşte ţcstoaS<: rea boabelor de cafea. Următorul
şi sc ;11lă în apropierea autostrăzii gigant, crocodili şi păsări tacu). produs de ,·aloarc este banana.
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ panamericane.
Aproape 14.000 de vast trec pnn Cma/11/ Pan,1111.r i11 fiecare ,m,
DATE ESENŢIALE PANAMA
Panama ,1d11râ11d ,1UJUÎ {1iri import,mU câ/tiguri di11 r.,xek dr trrurr.
CAPITALA Panama Ciry
C*::1111 Ocupând poziţia cea mai
SUPRAFAŢA -8.200 kn/
~ sudică şi cea mai îngus tă
POPULAŢIE 2.900.o_o_o_ _ __ _ __
porţiun e din America
Centrală, Panama este împărţită L1~ro1 PRJNCIPAI.F. <pamola, engleza, creola,
limbi amerindiene
în două din cauza Canalului
R.ELlGlA OOMIN..L"'TĂ creştinism
Panama, care leagă Atlanticul de
Pacific. Ţară de mlaştini, munţi JIIONF.DA balboa

şi câmpii cu vegetaţ ie ierboasă,

Panama are una dintre cele mai
sălbatice păduri tropicale din
America Centrală.
Centre fmanciarc
AAate la capetele opuse ale Canalului
Pamma, Col6n }i Panama Cit')' sune
centre de afuceri impof'tlntc, care ofetă
servicii bancare. financiare şi de asigurări.
CrevefÎÎ
Panama .trc o
!loci de pescuit
Canalul Panama imporranra şi
Canalul Pan:uru, care face k1,>ărura dintre foarte activă. Ţinta
Marca Carailx:lor şi Oceanul P:icinc. a fost principală sune creveţii. care reprezinr:i 11 % din
construicde SUA ş, inauguratin 191-i. Arc
"'Porturile t:\rii. Hamsiile. peştii mici folo,iţî
o lungime de peste 65 km şi erei ccluu. la producerea de liină de peşte, repre1.intă 3%

..
O zonă de comerţ liber pcnnitc exportarea Lungimca măsurată inrrc cele doul puncte cu din exporturi. Alte C3pturi importante sunr
şi impomn:a bunurilor liră mxc \'amale. adâncime maximă. de la capete, este de 82 km. heringul şi homarii .

AM.ERICA AMERINDIENI! CĂLĂTORll CUTR.EMUR.E MAYA PĂD URI PES CUIT UL PQRTURI ŞI RECIFE DE
CENTRALĂ, CAI NAVAJ.:E CORAL
ISTORI C

59
 AMERICA CENTRALĂ, ISTORIC Maya
Civilizaţia Mov-• s·a dezvoltat în zona
BOGATĂ ÎN RESURSE NATURALE, America deprc.<ionarll.di n pădure, tropicală a
Centrală a avut o istorie violentă, cu Guarem:ilci şi a ari ns apogeul aproximam·
inrre 250 şi 900 e.n. Mayaşii au construir
războaie civile, revoluţii şi regimuri 0"4C, cu pi ram ide ln trepte. În jurul
anului 900. roltccii din nord au cucerit
dominatoare. Regiunea a fost leagănul stam! Maya. Accsca s-a reînsullerir în jurul
secolului al XIII-iea. dara început să dccadi
marii civilizaţii Maya, însă în secolul al XVI-lea au sosit Vas de lu t may~ în perioada cucenrii spaniole.
spaniolii care au cucerit şi colonizat Mexicul şi zonele din
sud-est. În calitate de colonie spaniolă, regiunea a fost Independenţa
numită Căpitănia Generală a Guatemalei, cu capitala în În 1821, urmând exemplul Mexicului,
oraşul Guatemala. După ce şi-a câştigat independenţa, .-- -f
Bdize j
America Cena-ală şi-a declarat
independenţa. A fose propusă
J

în 1820, zona s-a împărţit în naţiuni separate, ~''\. I\ mopan varianta unei federa 1ii de noi
conduse de câteva familii bogate. În secolul XX, ;;·--J. L/ · _,_,_ ,. ~ state, însă pohcicienii nu
• Guatemala d ~ -Hondurns au căzut de acord cu
Statele Unite au intervenit deseori în politica Guaţt-'ri1ala
• .,,, C i : _
~
..,Teguc, pa
.,,.,,,-· . . f,
, pnv1re la orma pe care
•• b
Americii Centrale, cu ajutoare şi arme. r'
,t)"- .
• • -
1
•
"',.,,.
r-- aceasta sa o 1111 race.
El Salvad~~an • "',!lor Nicaragua Conflictele au condus la
~ război şi la fragmentarea
Căpitănia Generală
Un mic grup de comcrcianfi spanioli Caf~~ . , • '-~ gua ~t rcgiunti în cinci republici
bog:tp, n1tscup ln America Ccnrrală, La m,ilocul secolului al xrx. - ~~- cu auto!!llvcrnare, în
domina comerţul cu colorant indigo, lca, cererea mondialii de cafea era SSC0 S1a llica l8 8 O
foarrc marc. Proprietarii d e ~~ \
3
::-,.__ · ~
dar şi via1a politid n coloniei. Regiunea
pămlînruri au început să culrive cafea în San o. J'2 .
!il,l'l .

~ -· = ,. r'
era condus:\ de Căpitănia Generală a
Guarcmalci. cu consiliul în oraşul cantităţi mari, oblig:ind populaţia băştinaşă • Panama t:;lf\ ':
Guatcmab. să·şi pârăscască pămâ.nrurik Exporml de ~
cifoa a ajumc Costa Rica şi El Salvador să atingi\ ~~
un anumit nivel de scabilicarc căcre sF.îrşicul
ru
secolului XIX-lea, însă modificarea preţului la
cafea a condus mai târziu la noi probleme.

CanaluJ Panama Cultiva.rea cafdei,

Cu sprijin militar din partea Statelor Unice. Panama EI Salvador
S·a separat de Columbia în 1903. Inginerii americani
au con5cruir un marc canal fldnd legilcura intre
Oceanul Arian tic şi cel P:tcifk. prin sudul rării, care a
fost inaugurartn 1914. După acest cvenimcnc,
economia scacului Panama a ajuns s:i depindă
aproape in întregime de Scatele Unite ale Americii.

lncerYenria Statelor Unite ale Americii

America Centrală modernă În decur,-ul secolului XX, St.~rdc Unire erau foarre
implic1te în problemele din America C<ntralii. În 1909,
Diferen{ele imense între săraci şi boga{i,
Scatele Unite au susţinut o revolupe a fotŢdor de dreapta
combinate cu influentele economice, politice

şi culturale puternice ale Statelor Unite, au
făcut ca America Centrală să fie o regiune
plină de frământări în secolul XX. Mulp
conducători au practicat regimuri
dictatoriale, guvernele s-au succedat rapid,
nereuşind să creeze condi1ii de srabilicace
politică. Au avut loc multe revolutii, care au
fose adesea înăbuşite prin pierderi de vieri
omeneşti.
Familia Sorooza
Anastasio Somoza şi fiii lui au condus
Nicaragua Între 1937 - 1979.
Economia s-a dezvoltat sub conducerea
lor. lnsă cornp\ia atingea corc ridicate.
În 1979, o revoltă condusă de sandinişti
(un grup de stânga. denumit după fosrul
lider socialist Augusto $andino) l-a
lnlărurar pe Somoza de b purerc.
i"
in Nicaragua, iar pu§Caşi marinii americani •u ocupat ţara
în 1933, când, după un război de gherilă, Augusto Sandino
( I 895 - I934) i-a obligat s.'I se rmagâ. Mai târziu. Scatele
Unite au intervenit pentru a opri revolu,ia de
stăn1,,;i şi pentru a se opune răsplndirii ·
comun.isrnului în cinipul Războiului Rece. Cu
mai pu\ini ani in UJ'mii. Scatele Unite au
sprijinit fon,cle conrras (for\e de gherilă de •
dreapta) din Nicaragua, iar în 1989 ou invadat
Panama, pentru a-l înlătura pc generalul
corupt Manuel Noricg:t.
Scudcn\ii din El Salvador ridicâ o staru.ic a lui Augusro Sandino
Daniel Ortega
Politicianul socialbt
Daniel Ortega (n. I 945) a Oscar Romero
devenit şeful statului Arhiepiscopul Oscar Romero ( 1917 - 1980) a fost în
nicaraguan în I98 I şi a &umca Bisericii Catolice din El Salvador. Studi,LI Biblici
câftignt ak-gerilc libere în l-a dctermînar s:i ceară condi1ii mai bune pcnrru cel
1984. Toru~i nu a reuşit săraci. M,tlµ catolici au început sii se implice în acrivismul
sii·ti elibereze fJm de polieie În an ii 70. Acest fupt a deranjat guvernul, care a
conllicrul între politicienii angajat escadrile ale morţii pentru a-l ucide pc preot.
de dreapta. sprijiniţi de Când .Romero declara că lupta armată rămăsese singura
Scatele Unite, şi propriii solu1ic, a fost şi ci omorât.
săi aliaţi de srânga.

AMERICA AZTECJT CREŞTI NISMUL EXPLORAREA MAYA RELIGU SPANIA, STATELE UNITE,
DE SUO, ISTORIC ISTORIC
ISTORIC

60
AMERICA DE NORD
AMERICA DE NORD cuprinde Relief
Canada, Scatele Unice ale În parcea sa nordică, America
de Nord a.re două mari lanţuri
Americii şi Mexic, cât şi muncoase: Munţii Stâncoşi,
Groenlanda (cea mai mare care formează o barieră
insulă din lume), Insulele uriaşă în vest, şi mai vechii
şi împăduripi Apalaşi, în
Caraibe şi istmul îngust al Americii Centrale est. Între ei se întind Marile Marile Lacuri
Aşezate inrre Canada şi SUA. cele cinci Maci
care face legătura dintre continent şi America Câmpii fertile, brăzdate de Lacuri acoperă o suprafar,I rocală de 246.300 km
2

de Sud. Majoritatea populaţiei şi industriei este Auviul Mississippi. Canada şi conrin o cincime din a.pa. dulce de pc Glob.
Lacul Superior este cd ma, mare lac cu apă dulce
de nord se găseşte sub Cercul
concentrată în partea de nord-est, care are o climă Polar şi mare pare din Mexic
al lumii: cdclalrc sunt Huron, Michiga.n. Eric
ji Ontario. Acestea sunt legate de Atlantic prin
temperată. Sudul mai cald şi vestul mai uscat este la Tropic. inue Canada estu:irul Sf. Lawrence, care pcm1icc vaselor care se
şi Scatele Un ire ex-iscă Marile indreaptă spre ocean să folosca.,d porrurilc din
sunt populate mai puţin şi foarte puţini locuitori interiorul continentului.
Lacuri.
trăiesc în Nordul Îndepărtat. SUA şi Canada
sune ţări puternice şi bogate, în timp ce
Mexicul şi America Centrală au
economii slabe.
Groen landa
f\,f art.'n
oe (0 ,1nem,HCi1)

Cl111 k r/11

,\1,, r,•n
Bt•rj ng
.,
fJrt\k11fi1t1' Golful
Aln,fo

"'"' 10(kl

OCEANUL

ATLANTIC

Marele Cani.oo
Cele mai mari chei ale lumii. Mareic Canion, din sud-vestul NlCA.RAC
SUA. csrc una din minunile n.aturale ale Americii de Nord. COSTARJCA

A fo>t sculptat djn ,cincile Arizonei limp de milioane de

ani de ciitrc râul Colorado şi de aRuc111ii să,. in unele locuri,
canionul are 1.8 km adimcimc.
DATE ESENTIALE
Scqiunc transversală prin America de Nord
AMERICA NORD DE
Su1>RAFAŢA 24.235.583 km~

I /
Călătorind din California către coasta AtlanticuluJ, rerenul se inalră
pc culmile munţilor de coasti joşi ş, continuâ pc Lim1ul Ctzsc,,dd J\/1mfii S1,u1coţi ,\farilr Ou,mul Atln11tic POPUtAŢIE 465.000.000
asprii Stânco~i. L3 esr de M11111ii St.încoşi se aRa Lac,m NUMĂR OE ŢĂRI : 23
1\(arik, Câmpii, inrrerupce de Marile Lan1ul de ,\farrle Lac / Manie 1\lunţii CEA MM MAllE ŢARĂ: C:mada
Lacun. Nu departe de coasta de est Coasra Siimt / Câmpii J111t prerii Apt1!,1şi
CEA MAI MICĂ ŢARĂ : Sf. Kitts şi Nevis
sune domolii /_ I
Mun1i Apalaşi. CEL MAJ ÎNAJ.T VÂRF: Dcnali/Muncclc
Kinlcy {Alaska) 6.194 m
CF.L MAI JOS PUNCT: Valea Morpi
(Califomi~) 86 m sub nivelul măr:U
CELMA1 LUNG RÂU: Mississippi
CEL MAI MARE LAC CU Al'Â D U LCE:
A B Lacul Superior

61
 AMERICA D E NORD

Zonele de climă
Clima Americii de Nord variază î n
fUJ1qie de laritudine, de longitudine ~Cl,m.i
• pol.mi
şi de discanra fa~ă de coasra '
vesrică sau estică. Groenlanda este l'âd11rtdt
acoperiră permanent de un srrar de ,\tunu tonifire
gh ea~ă, iar rundra şi rai~aua rece
se întind peste Nordul I.ndepărrar. Câmpie P.idurtdt
foro,ut
Câmpiile mănoase din zona Marilor 1i,farif
Câmpii se bucură de o climă caldă,
semiarid ă. În sud-vesr, clima trece de la De1m Tundra
Parrile nordice ale ,\Jaskăi ~i Canadei se glscsc cupriMc in
mun~ii înzăpezi~ i la deşe rc. Cercu l Polar. in verile răcoroase şi scurrc. pimântul $e t0p<ite
,\fu11ri1 Sra11co1i arăc c3c sâ pc:rmlcă floriJor să inflorească cxploz.Î\', lt-rnjJe sune
Lanfurile muntoase ,yung pdwi /,, lungi şi aspre, cu tcmpcraruri care scad sub -60°C.
Mun ţii Stâncoşi. un luni montan 6./8 7 m
nou comparativ cu ccldaJtc, se
întind în vestul continentului.
de la Alasb la Mexic, unde
conrinu.1 ca Sierra Madrc.
La vest de Stincoii existl
Munţii Coastei. Apalaşii,
mai vechi, sunr par,1leli cu
coasta de est. Con
Rd1mlc1u111
,ules~11ingur,1
calc de ,,ras i11
p,;J,.,.,.
Pădure de conifere
Păduri vasce de pin. z.,dă şi molid sc întind pcscc marc parce din
Stâncoşii C.mada şi Alaska. pc rericorii brăzdare de râuri şi lacuri. Pădurile de
canadieni conifere acoperă de asemenea ~i coastde Munţilor Stăncoşi. Cde
m:,J mari conifrn: sune uri,işii sequoia de pc co.1sta Pacilkulw.

Marile Câmpii
Pădure de foioase Marile Câmpii sau preriile din cmcrul
Mari păduri de foioase Canadei şi din panca de centru·vc..,c a
acop<r:i zona de la sud SUA sunt numite adesea •.coiul cu pâine,
de M•rilc L1curi şi •mbii deoarece mari cantităţi din grâul produ, b
versanţi ai Apaluşilor în
scară mondială ~unt cultivare acolo.
Canada şi in SUA. PidurUc
tropicale sc intind pc
suprafeţe din America
Centrală.

Ierburile înalte ale preriilor

Deşerrurile
Regiunile de deşert şi de scmide'jCrt acoperi
nordul ~Ic.ticului şi sud-vescul SUA. cu
temperaturi covârşit0arqi precipicafii
cimcm de puţine. Aceste zone indud
Marde Bazin, Deşertul Moha\'c, \'ale~
Morţii ~i Deşcrrul Sonora, care marchează
şi granîl'3 dfotrc SUA şi Mexic.
Mlaştinile
Acoperind 7.112 km2, zona inlâşunoasă
Evcrglades (Florida, SUA) csrc printre ale
mai ,"aste dill lwnc. Între Georgia şi Florida,
~llaşcina Okcfcnokce acoperă I.SSS kn,2.

Popula~ia Resursele Porumb

1'vfajoriratea americanilor din nord America de Nord este un continent bog•t.
şi din centru sunt urm"§i ai An, aproape coace genurile de minerale
colon~cilor europeni. Aproape importante, sol fertil pentru agriculrură,
12% se trag din scla,•ii de culoare păduri 1mcns<', cu lemn din bdjug şi acces fa ape Grâu
africani. Au supra.,.icţuit foarte bogate in pe~tc,
pufini nativi 3merkani. ln dqi .cestea
ultimii am, mulţi asiatici sunt în pericol
şi hispanici s-au aşezat in d~ epuizare..
Amerka de Nord. sporind Recoltele includ

..
varietatea culturilor din cereale, fructe şi
această zo n ă . America de Nord :1tc o popul•fk mulrir.isială legume. Lemn de atf:Lt

CLJ.MA CONTINENTE DEŞERTURI PĂD1JR1 fAVNA OE LACURJ MUN_Tl Ş I AJ11ERINDIENI FAUNA ARBORI TUNDRA
CAMPI E V Ăl AMERI C II
DE NORD

62
 \,J

AMERICA DE NORD, FAUNA

MAREA VARIETAT E DE Fauna de tundră
Această regiune aspră aflată în porpunea cea mai
ale continentului
HABITATE nordică a Americii de Nord se caracterizează prin
nord-american (care se întinde ierni lungi şi geroase şi veri scurte. Rogo-zurile,
ierburile, muşchii şi lichenii supravieţt1iesc în
din zona arctică până în Mexic, srrarul subfire care acoperă solul îngheµt. Vara,
între oceanele Atlantic şi Pacific) reprezintă plamele înfloresc, insectele ies la suprafafă, iar
mamiferele şi păsările
un mediu propice pentru devin mai accive.
Cerbul caribu
numeroase exemplare de plante Cerbii c uibu (numifi reni in Europa) crăiesc in rurmc
mari. în rundră. Van. ci ntigre:aii clcrc nord p~ntru a se
şi animale, a căror proliferare se hrlni cu ierburi şi rogozuri, iar iarna se îndreaptă către
sud. penrru a 1e hrăni cu muşchi şl licheni.
află în contradicţie cu creşterea Copitele late Ic permit s.ă se
deplaseze cu uşurinp
populaţiei umane, oraşele din prin zăpad:i.
ce în ce mai mari şi distrugerea
habitatelor. Acestea din urmă Bufnita zăpezilor
se întind de la tundra rece din Pcnajui'dcs. de culoare albâ,
care îi acoper:i până şi
nord, prin munţii de picioarele. ii ţine de cald
bufni1ci z.ipc-lilor şi rcprezint:i
dimensiw1i mari şi pădurile de Vulpea acetică .:t. un bun c1muflaj. Oe obicei, ele
Vulpea arctici =o bbn:i foarte dea.să, care u trăksc în zona de rundr:i. dar pot
conifere din est, prerii şi pcrm1te s:i supravie1uiască v,scolurilor puternice dm migra spre sud .,runci când >'U«dc
de hrană sunt limitare. Ele ,•incaz.i
mlaştini, până la deşerturile din timpul iernilor din rundrâ. \'ulpca c«c arat de
r~zht(ntă inc:i.t nu tr(:mu.ră Jcc.lt la tcmpcraran m~i
arat ziua, dt 1i noaptea, iar prada lor
constă in lemingi, iepuri de cămp. r.1,c
sud-vest. mici de --o·c . Se hr:incşcc cu absolut orice, de la
Ghe.,~ ş, pcsdruş,. Primă\'ara, de i~i fac
frucrc. pâs:iri. rozâtoarc p;in:i la st:irvurilc ramase in
ll5CllflU
cuibul pc pâminc.
urma uriilor polari.

Castocul. american Aligatorul american

Fauna din zonele umede C,srorii sunt cdc mai ma.ri rozătoare
ale Americii de Nord. Trâicsc lângă
Zonele tunede din America de Nord
ape cutg;\toare şi lacuri şi îşi folos<.><:
includ lacuri, râuri, mlaşcini, zone umede incisMi puccrmc, şi perfect adapr,1i
subtropicale (Everglades, rnlaştini şi pentru ros pentru a dobori copaci şi
Aligatorii rr.i.icsc în 1inururilc wncde
ţubtropicalc din ,ud-csrul SUA. Îşi petrec o
marc p;trce • zilei la soare, pc 1ărmurile
noroioase ale mla}tmilor ş, lacurilor, dar se
deplasează, in căutarea hranei. pc uscat

mocirle). Ţinuturile umede găzduiesc crengi cu care >C hrincsc sau pc care sau in ap:i. Se hrănesc cu păsări.
Ic folosesc la comrruirca de barai<. ln amfibieni, peşti, alte
păsări de apă şi mamifere semiacvacice, ca reptile şi mamifere.
iazunlc creare de •ceste baraj~ ci îşi
de exemplu castori şi bizami, peşti şi insecte.
Brotacul verde de copac
Brotacul verde de copac
tr:iicşce în copaci sau lângă
izvoare, pâr:tic, şanţuri, lacuri ~i
mlaşti ni. Culoarea verde o ascunde in
verdele fnu11,clor. Vânează noaptea,
hrinindu-<e mai ales cu insecte şi l1111mp11/
păianjeni. Primăvara, brorncii sn/1t1!11i,
părăsesc copacii pentru a se ,·orpul de11ine
reproduce in apă. aerodi11,1mit.

Urcdnlt !1111gi
ro11Jrih11ie /,1
Cactusul Saguaro Caauşii
Saguaro
Fauna deşertică
Acc.H cacms gigmric supravie1uicşre condiţiilor
pienlem,dt
vitrege din Oqcrrul Sonoran prin depozitarea . :•~g ln sud-vesrul Americii de Nord există d~erruri aride,
cJ!dttrd apei ab,orbicc de rădăcinile superficiale la p,;111111111
de"'" n Sonoran. PIanrel e d'm aceasta- zona,
,; la cum ar {' - cum
nivelul tulpinii arborcscenre.
,\l<mhrelc Florile, fructele şi scmin1de sale - 20 m ar 6 cacruşii, ~um adesea suculente, cu rulpini ce
posterionn reprciinrâ sursă de hrană pentru înmagazinează apa şi frunze foarte mici sau absente
lungi i1 pennit animale; ci<>d nitorile şi penau a reduce pierderile de apă. Multe din
sâ alerge m b,ifni1ele crăiesc in găurile
viteze de pâ11J săpare in culpinile ,ale. animalele deşerrului se feresc de căldură în timpul
l,1 S6km/ h. Iepurele californian zilei, ieşind din vizuini numai noaptea penrru a se hrăni.
I Iepurele californian este un Cucul alergător Ţestoasa de dcşerr
iepure sălbatic, de deşert. Cucul alcrgăror zboarl rareori Această !~toasă se adăposteşte
E..tc activ noaptea. hrănindu·«: dar aleargă cu coada şi capul in de camcul.â şi duşmani în
cu ierburi. cacmşi, scoar~ şi extensie. atingând viteze de ,·,ruini lungi. din care iese
mugurii arbuştilor. L, timpul 1.ilci se pinl la 20 km/h pentru doar la răsârir ş• apm
adăposteşte de călduro soarelui. a·şi prinde prad3 sau a se
pentru 3 SC hrăni
feri de duşmani.. cu suculcnce.

63
 AME RICA DE NORD. FA UNĂ

Fauna montană Srurzul albastru de munte

Srurzii de munte rră1csc in ,·eseul Americii de Nord.
Munrii Stâncoşi reprezintă unul d intre la.i1furile În timpu) verii, aceste păsări mici rrăicsc pe pajişti, la
montan e majore ale Americii de Nord. Odată cu ,ltirudini de peste 1.500 m. unde>" hn\ne.c cu insecte
creştere~ altitudinii, vegetafia se schim bă de la păd ur· pe care le prind în zbor sau pc pmânr. Iarna, se
grupează in stoluri şi evită condipile vitrege.
de conifere şi păşuni, la tund ră şi poiene, până la murăndu-se la altitudini mai joase. Femelele
stânci golaşe. Animalele de la fiecare nivel Stmt au ,m penaj mai puţin colorat decât
diferite, în funqie de hrana la care au acces şi de masculii.
anotimpuri.
Puma Capra zăpezilor
Mediul propice pentru puma. numiră şi Icu Capra zăpezilor fucc parce din
de munte. csre tinurul sălbatic al munrilor run c;i1cgoria an imaldor sigure pc
vemil Americii de Nord. la alcirudini de până propriile picioa~. care se
la 4.500 m. Pumele sunt vânători puternici dcplascazil cu uşurinră pe stâncile
ş, cxpcrunentaţt. Vincază gofaşc. Oimincap şi scara.
multe mamifere, în coboari în grupuri mici
<pecia! căprioare pentru a se hrăni cu
vcgcia1in poienelor
Pinul alb înalte.
Pinul alb este un cip de conifer cc
creşte pc versanpi M,m ţilor
Stâncoşi şi poare fi întâln it până la
o altitudine de 4.000 m. Scoarţa.
scmin1dc şi frunzele reprezintă
sursa de hrană şi adăpost pcnrru
mulcc mamifere.

Fauna pădurilor temperate Fauna pădurilor de conifere

Pădurile de conifere ale Americii de Nord
Păduril e temperare din SUA
acoperă o zonă foarte largă . Verile sunt
' găzduiesc diferite specii d e
calde; iernile sunt reci şi înzăpezite.
insecte, păsări şi mamifere, mai
Fauna acestor păduri include porcii
ales vara, când vegetaţia
spinoşi, iepurii sălbatici vegecarieni şi
specifică acoperă solul Aici prădăcori, ca lupii şi râşii.
cresc peste J 50 sp ecii de arb ori,
d in care fac parce stejarul şi arpru l. E11111ii işiJi>lose!C co,m1rlr 11daşe
pemru ,1 se lupta i111imp11l Porcu l spinos american
C iocănjtoarea cu piep t galben uJJ•1111/11i dt imperechere. Porcii spinoşi americani sunr
Această specie de ciociinitoarc lşi fuloscşre ciocul pentru a săpa în foarte bwli căţărători. Iarna, ci
scoarţa arţarilor sau a mestecenilor. Ciocănitoarea se îndepărtează lt 1 ' 1
1
se hrănesc cu acele coniferelor
doar pentru a se întoarce mai cirziu şi a se hrăn i cu sc,•a şi scoa,µ copacilor, \",ll';l
dulce care s·a scurs din gaura. Aceleaşi găuri sune adăui,>ându-sc hranei muguri.
vizitate ~i rcdc.s<:hise în fiecare an. rădăcini }i fructe. Ţcpil pot 6
folosiri pcntn.t apărare.
Fluturele monarh Elanul
Aceşti tluturi m,grcaz:i de Această specie marc de
douâ o ri pe an. Vara se cerb trăicşrc in inrc·
împerechează în pădurile riorul şi in aprop ierea
din nordul SUA. iar pădurilor de conifere. hră·
toamna o nouă generaţie de nindu·sc cu frunze şi arbuşti.
fluturi migrează în Mexic pentru a Oe asemenea, ci pem:c mule
ierna in grupuri mari, reîntorcându-se I rimp ln apă, unde se hrincsc cu
Nord primăvara. plante acvwcc din d uri, L1euri
şi mlaştini.

Bufnita de vizuină
Accast:i butni~'i mică s-, adaptat
0
Fauna de prerie Iarba bizonului
Este tipul dominanr de iarbă al
la habiraml cu pufini copaci, Preria este o zonă de p~ une care acope rea o p reriilo r c u vcgeraţic măruntă~
f.\ciindu·şi cuibul inrr·o groapă.
in pănlănc. Ea se adăposteşte şi mare parce din America Centrală. Pe Se găseşte mai ales in zonele cu
ifi fucc cuibul în sezonul de măsură ce zona a fose colon izată, câmpii semiaride ale preriei
împerechere. în din vest, in care ierburile s·alr."""s:!....
am ilo capra şi bizonul au ajuns aproape de
vizuini p:ir:iSitc ale adaptat pentru a supravie:ţuj
unor rozătoare, ~J~!)Jffitl d isparirie. Toruşi, m ai exisră încă zone d e djmei uscate. lcrburile de
ctun sunecâinii prerie unde crăiesc animale ca veverita
de prc:ric. reresrră şi coiotul.

Antilocapra
Mici rum1e de ,1ntilocapre pa.c pe
pajiştile incinse şi pc cddalce zone cu
vegetaţie de prerie. Antilocapra se
deplasca1.'I r:ipid, cu vireze de
pan:\ la 96 km/h pencru a scapa
de prădători. Vinarul excesiv
a adus antilocapra pe calc de
di,pari1ie. dar curme
proce:j:uc există incă in în timpul verii }i fa
interiorul parcurilor inccputul coamnci. •
şi rczcrvaµilor.

64 - B UFN IŢE ŞI
CAPRI MULG I
CĂPRI OAR E
ŞI
ANTIL OPE
CO PAC I C ROC ODILI IARBĂ, STUF
Ş I ROGOZ
LĂCUSTE
ŞI GRE I E RI
LEIN ALTE
skaiţfc.E
ŞO BOLANI
SI ALT E
ROZĂTOARE
~
-
!ci
u
:::,
cw
....:::,•
c
·-·--a
,a

!
u
.!!!
lntitulalil anterior

·-....,u..
Enciclopedia mileni11/111 pe111mfamllie

Planeta Marketing@
LIBER~ OVUS
Colec1ie sponsori7.atâ de:

.!!! oriflame
o
u natu ral swedish cosmetics
Descoperă mai muhc la www.dk.com