Florin Abraham = Maria Vasiu Calin Cotoi Tonel Nicu Sava (coordonator) DOCTRINE SI PARTIDE POLITICE EUROPENE Centrul Roman de Studi Regionale Bucuresti, 2007Coperta: Renatta Capajing Redactor: Aurelia Nastase ‘Tehnoredactare: Renatta Cipatind, Laura Viadescu © SR, 2007 Relaji si comenzi le Email: europauntouee@amaicom Publicati cu sprijinul Fundafei ,, Konrad Adenauer” Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniet SAVA, TONEL NICU Doctrine si partide politice europene / Florin Abraham, Calin Coto, Maria Vasiu; coord.: lone! Nicu Sava, - Bucuresti: Editura Centrului de Studii Regionale, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-87619-1-9 1. Abraham, Florin UL Cotoi, Citin Printed in Romania by RCR Print CUPRINS Nota editiei 7) ‘ Introducere: parti, doctrin, idei gi organiza poitice ccuropene. Elemente de sociologie polities comparat ~fonel Nicu $av0. 2.2... seevees eves re) +s Doctrina populari. [dcologie, parte gi migciri politice ‘ale conservatorismului modem ~ Jone! Nicu Sava. ......+..44 + Crestin-democrafa si contribuyia sa la construcyia ‘european — Maria Vasiu re Eee + Social-democrafia european’. Unitate in diversitate in epoca globalizarii — Florin Abraham oT + Dostrina politicdliberald: origini, evolujie si semnificatie 86 = Tonel Nieuw Sava emkes 18S « Liberal-democrafii europeni, inte sperante si promisiuni = Jonel Nicu Sava... =: 228 + Ecologist (Verzii) curopeni: identitate si structuripolitice = Florin Abraham etisraalrerstw eons ESO + Nafionalismul. Teoti i articulari poitice, Najionalismul populist in Europa de azi ~ Clin Coto... sence OT + Stinga unit& europeans (comunisti) si provoctrile epoeit postindustriale ~ Florin Abraham .....2..cc000 se 000100289Social-democrafia europeana, unitate in diversitate in epoca globalizirii Florin Abral 1. Origini si etape ale existenfei social-democragic 2. Ientitatea social-democratét 3. Social-democragia in acttune: structuri nafional si internationale 4. Provocarile viitorului: globalizarea si transfor- miérile climatice Orive demers de sinteza asupra unei teme atat de vaste, ¢ social-democrajia europend, confine riscul parfialit Asumandu-ne acest Iucru, in studiul de fafé fi propunem cit torului o analizé a principelelor etape ale definirii doctrin social-democrate, a valorilor si identitiii ci, a celor mai imp tante structuri organizafionale ale stingii democratice, precumn: a provocatilor la adresa umanitafii, asa cnm sunt ele infelese di perspectiva democrafici sociale. 1. Origini si etape ale evolutiei social-democratiei a) Stinga, de Ia Revolufia Francezi la Primul Rizboi Mondial in epoca in care Europa Occidentalé incerca si se desprind de ultimele rimasite ale socictafii feudale, si-au ficut aparifia gio serie de proiccte intelectuale, de factur’ utopicd, prin care se dorea instaurarca unei noi ere, a egalititii depline, Revolufia Francezi si Tuminismul au potenjat proiectele 125 \lopice (Louis Blane, Pierre Lerroux ¢.a.) ale celor care doreau realizarea unei societi,i comuniste la nivel planetar.! Socialismul modem s-a dezvoltat ins& pe alte coordonate lect cele ale comunismului utopic. In conditiile revolutiilor politice din prima jumatate a secolului al XIX-lea (1830, 1848- "49) si ale avansuiui revolufici industriale din Europa, socialis- mul modern a devenit un curent de géndire si s-a manifestat ca tun sistem axiologic si interpretativ bazat pe analiza realitifilor sociale, Social-democrafia a fost doctrina fortclor politice iulepte ale schimbirilor in favoarea categoriilor sociale lipsite de proprietiji sau de alte resurse politice ori culturale. Sociatismul si-a propus s& schimbe condifia sociala si economic a catego- Tiilor sociale sarace sau lipsite de oportunitifi prin reprezentarea lor politied. Tar, pentra ca acest Iucru si fie realizabil, unul din- tre obiectivele fundamentale ale social-democrafiei a fost lupta pentru drepturile politice, dintre care votul universal a avut 0 important capital. Un eveniment care a avut consecinfe ulterioare foarte importante pentru omenire a fost publicarea in 1848 de citre filosoful german Karl Marx a Manifestului Partidului Comunist, care avea sloganul final, ,Proletari din toate farile, unifi-val terior, prin alte scrieri (cea mai importanta rimane Capitalul), aveau si fie puse bazele unui nou curent de gindire: marxismul, Potrivit teoriei marxiste clasice, societatea capitalist urma si intre in colaps, iar clasele muncitoare (,proletariatul”) si preia puterea, instaurénd societatea socialist, in care orice diferenje de last ar fi fost desfiinjate Desi social-democrafia si marxismul au aptirut in aceeagi epoca, iar in faza inifiala plrcau a fi variante diferite ale socia: lismului, in a doua parte a secohului al XIX-lea intre cele doud au. apdrut importante tensiuni in privinja modului cel mai efi- cient de a aplira interesele proletariatului. Social-democratia considera c& pluralismul politic era fimdamentul pe care puteau T. Nicolae Frigioia, Social-lemocrafia europeand in secolul XX, Ealtura Instiutulu de Teorie Social, Bucuresti, 1998, passim, 2, Borend Jan van dea Boomen, What i Social Democracy?, Aled Mozer ‘Stichting, 2006,