FENOLI

Fenolii sunt derivati hidroxilici in care gruparea hidroxil este legata de un carbon din nucleul
aromatic si au formula generala Ar-OH (Ar- radical aril).

hidroxil fenolic hidroxil alcoolic

OH CH2 OH

Clasificare. Nomenclatura.
Fenolii pot fi clasificati dupa numarul grupelor hidroxil, -OH, din molecula in:
 Fenoli monohidroxilici
OH OH OH OH OH
OH
CH3

CH3
CH3 -naftanelol -naftalenol
benzenol 2-metil-1-benzenol 2-hidroxinaftalen
 -naftol
(hidroxibenzen o-hidroxitoluen sau
sau fenol) o-crezol m-crezol p-crezol 1-hidroxinaftalen
 Fenoli polihidroxilici

OH OH OH OH
OH OH
OH OH
OH

OH OH OH OH
OH OH

1,2-benzendiol, m-difenol, p-difenol, 1,2,3-benzentriol, 1,3,5-trifenol, 1,2,4-trifenol,

o-difenol 1,2,3-trihidroxibenzen,
o-hidroxibenzen
pirocatechol rezorcinol hidrochinona pirogalol floroglucinol hidroxihidrochinona
pirocatechina rezorcina 1,4-benzendiol floroglucina
Izomerie
Fenolii prezinta izomerie de pozitie determinate de locul pe care il ocupa grupa –OH pe nucleu si izomerie
de functiune cu alcoolii aromatici si eterii micsti.
Proprietatile fizice ale fenolilor.
Fenolii (cu exceptia m-crezolului) sunt compusi solizi cristalizati. Fenolii monohidroxilici au
miros caracteristic patrunzator (naftolii sunt inodori).
Fenolii monohidroxilici sunt putin solubili in apa (solubilitatea fenolului in apa este de 6,7%, iar a
crezolului este sub 2%). Fenolii se dizolva in apa calda, in solventi organici (alcool, glicerol, eteri, benzen,
toluen) si in hidroxizi alcalini cu formare de hidroxizi. Polifenolii se dizolva in apa si alcool datorita
hidratarii grupei hidroxil prin legaturi de hidrogen, dar sunt greu solubili in hidrocarburi. Posibilitatea de
formare a legaturilor de hidrogen cu apa explica de ce fenolii sunt compusi higroscopici (fenolul se
transforma intr-un lilchid mai dens decat apa, care este o solutie de apa in fenol).
 Densitatea fenolilor este mai mare decat a apei. Punctele de fierbere sunt ridicate datorita asocierii
prin legaturi de hidrogen si cresc cu numarul gruparilor hidroxil.
Fenolul este toxic,in contact direct cu pielea producand arsuri;in stare de vapori irita ochii,nasul si
pielea.
Structura si proprietatile chimice.
Electronii neparticipanti ai atomului de oxigen si electronii π ai nucleului aromatic sufera o
deplasare (conjugare) in urma careia atomul de oxigen capata sarcina partial pozitiva, iar nucleul aromatic
capata sarcina partial negativa.
+
O H O H
C
HC CH
-
HC CH 
CH

Aceasta conjugare explica activarea de catre hruparea –OH a nucleului aromatic in reactiile de substitutie
precum si caracterul slab acid al fenolilor.
Fenolii participa la urmatoarele reactii:
1. Reactii datorate gruparii –OH (caracterul acid, eterificarea, esterificarea, etoxilarea)
2. Reactii datorate nucleului aromatic- reactii de substitutie (halogenare, nitrare, sulfonare, alchilare,
acilare) si reactii de aditie a hidrogenului
3. Reactii datorate nucleului si gruparii functionale: reactia de oxidare
 Aciditatea fenolilor
Fenoliii prezinta caracter slab acid (datorita influentei nucleului aromatic asupra gruparii
functionale) si in solutie apoasa ionizeaza reversibil.
Ar-OH + H2O Ar-O- + H3 O+
fenol ion fenoxid ion hidroniu
Fenolii nu schimba culoarea indicatorilor acido-bazici,deoarece concentratia ionilor de hidroniu in
solutie apoasa este scazuta.
Aciditatea unor compusi organici scade in ordina:
Acizi minerali tari>acizi carboxilici>H2CO3>H2S >fenoli>apa>alcooli>acetilena
Fenolul reactioneaza cu sodiul ca si alcoolii,dar, spre deosebire de alcooli,fenolii reactioneaza si se
dizolva in hidroxizi alcalini,cu formare de fenoxizi(fenolati).

C6H5-OH + Na C6H5-O-Na+ + 1/2 H2

C6H5-OH + NaOH C6H5-O-Na+ + H2O

fenoxid de sodiu,
fenolat de sodiu

C6H5-O-Na+ + H2O + CO2 C6H5-OH + NaHCO3

C6H5-O-Na+ + CH3COOH C6H5-OH + CH3-COO-Na+

Fenolii pot fi dezlocuiti din fenoxizi prin acidulare cu acizi mai tari (H 2CO3, H2SO3, H2S, acizi
carboxilici, acizi minerali). Cu ajutorul acestei reactii se pot separa fenolii de acizii organici inferiori (acid
formic, acid acetic), care nu sunt pusi in libertate de acidul carbonic, sufhidric, sulfuros.
Fenoxizii alcalini sunt solubili in apa (fiind compusi ionici) si solutia apoasa are caracter bazic
(sunt saruri derivate de la acizi slabi si baze tari). Fenoxizii sunt stabili in solutie apoasa (nehidrolizabili)
deoarece ionul fenoxid este o baza mai slaba decat ionul hidroxil HO- (fenolii sunt acizi mai slabi decat
apa).
  Reactia de eterificare a fenolilor nu se face direct ca in cazul alcoolilor, ci prin reactia fenoxizilor
alcalini cu compusi halogenati reactivi sau sulfati de alchil.

C6H5-O-Na+ + CH3Cl C6H5-O-CH3 + NaCl

metoxibenzen
sau anisol
Eterii naftolilor se obtin si direct prin reactia cu alcoolii (caracterul aromatic al naftalinei este mai slab
decat al benzenului, conjugarea electronilor neparticipanti ai oxigenului cu electronii π ai nucleului este
mai slaba.

 Reactia de esterificare a fenolilor se realizeaza indirect, prin incalzirea fenoxizilor alcalini cu

cloruri acide sau anhidride acide.
C6H5-O-Na+ + CH3-CO-Cl C6H5-O-CO-CH3 + NaCl
acetat de fenil sau
ester fenilacetic

 Reactia de alchilare cu oxid de etena a alchilfenolilor este catalizata de hidroxizii alcalini si duce
la obtinerea unor agenti activi de suprafata.

R-C6H4-OH + n H2C CH2 R-C6H4-O-(CH2-CH2-O)n-H

hidroxipolieter
O

Reactii ale nucleului aromatic.

Datorita grupei hidroxil, care este un substituent de ordinul I, reactiile de substitutie aromatica sunt
orientate in pozitiile orto si para ale nucleului benzenic si se produc in conditii mai blande decat in cazul
hidrocarburilor aromatice.
Reactia de nitrare

Hidrogenarea catalitica a fenolului conduce la ciclohexanol si ciclohexanona.

O OH OH

2H2 3H2

Ni/1800C Ni/1800C

ciclohexanona fenol ciclohexanol

produs minoritar produs majoritar

Oxidarea fenolilor. Fenolii se oxideaza mai usor decat hidrocarburile aromatice corespunzatoare.
Fenolul se oxideaza usor la contactul cu aerul atmosferic, colorandu-se in roz-rosu. Polifenolii se oxideaza
mai usor decat monofenolii (au caracter reducator mai pronuntat). Din aceasta cauza fenolii se folosesc ca
antioxidanti. Pirogalolul are caracter reducator atat de pronuntat in solutie alcalina incat poate fixa
cantitativ oxigenul din aer sau dintr-un amestec gazos si, ca urmare, se utilizeaza la dozarea oxigenuluui
din amestecurile gazoase.
Oxidarea hidrochinonei la para-benzochinona decurge conform reactiei:
 OH O

-2[H]

+2[H]

OH O

Identificarea fenolilor
1. Reactia de formare a fenoxizilor cu hidroxizii alcalini. Solubilizarea in hidroxizi alcalini este
specifica fenolilor, acizilor carboxilici si acizilor sulfonici.
2. Reactia cu clorura ferica. In solutie apoasa sau in solutie alcoolica fenolii dau coloratii
caracteristice cu clorura ferica in solutie apoasa din cauza formarii unor complecsi. Culoarea poate
sa dispara la adaugarea unor solventi organici, la acidulare sau la alcalinizare. Reactia cu clorura
ferica poate fi efectuata si in solventi organici clorurati (cloroform, clorura de metilen) in prezenta
piridinei.
Coloratiile caracteristice unor fenoli in reactia cu clorura ferica sunt: violet (pentru fenol,
rezorcinol, α-naftol), albastru (pentru crezol, xilenoli, floroglucina), rosu-violet (acidul salicilic), rosu-
brun (pirogalol), galben-verzui (hidrochinona)
3. Reactia de cuplare a fenolilor cu saruri de diazoniu cand rezulta derivati azoici colorati, de la
galben-portocaliu la rosu intens.
4. Reactia de formare a 2,4,6-tribromofenolului (precipitat alb) prin tratarea fenolului in mediu
alcalin cu apa de brom. Aceasta reactie serveste si la dozarea fenolului. Si aminele aromatice
formeaza produsi de substitutie cu bromul. Acidul bromhidric pus in libertate poate fi pus in
evidenta prin aducerea la gura eprubetei a hartiei de filtru imbibata cu solutie concentrata de
amoniac, cand se formeaza fum alb de bromura de amoniu.
OH OH
Br Br
Br2

Br

5. Reactia de oxidare
6. Analiza spectrala UV, IR, RMN.