PARMEN AURIU Sinonime : engl, Winter Pearmain, King of the Pippins. jue, Zolotoi parmen, Polosatti gatran, Zimnil zolotet parmen. jrone, Parmain dor, Parmain dorée, Reine des reinettes. germ. Winter Goldparmiue, Herzogs Reineite. ‘mag. Avangpéirmen. ech, Parména aati. pol, KrGlowa rene. bulg, Blotna parmena. Origine. Se presupane c& soiul Parmen aurin este de origine englezi. Aceasti: pre supunere se bazeazi pe faptul eé pomologul german A, Die] a primit acest soi in annl 1800 de Ia -un pepinierist din Londra sub numele de Golden Winter Pearmain, pe care Fa desoris pentru prima dati in anul 1802. Dupi alti autori acest soi este originar din Normandia, de unde in antl 1068 a fost intredaa in Anglia, Tiispindire. Parmen aurin este unml din cele mai vechi soinri din grupa renetelor, care se cultiva in toate (Zoile si care a contribuit Ja obfinarea unui mare mumir de soiuri_ noi. Este foarte rispindit in yartea de mad a TR.SS., RSS Uernineand (Crimes) si RSS. Moldoveneased. ‘La noi este risplndit in toate bazincle pomicole, unde ocups un loe insemnat (7-8%). Se eullivd mai pupin in zona de cimpie, deoarece fructele cad inainte de a intra in pirgt. CARACTERISTICA SOTULUT Tn pepiniers, soin] Parmen aurin da un procent mare de prindere la altoize gi formeazit pomi vigurosi, drepti, eu coroand foarte frumoasi. In primii ani dup’ plantarea in livada, pomul ereste viguros, formind corcana larg~ ; piramidali, eu ramuri deesato. Dupi co intr pe rod, coroana se Mrgoste, devine invers- iramidali, ior vigoaren Incepe st seada trepiat. ul ramifieatic! oste fourte caraeteristic: pe ramurile din aml preeedent apar Ja viet $—4 listari desiul de luugi, apoi un numiir mare de pintent gi fepuge, iar la baz vimine in stare dormindi un numir destul de mic de muguri,PLANSA VIL Parmen aurie———————————— -=—=—=—= = PARMEN_AURIU 169 Rengegte bine altoit pe mir eAbatie, dusen gi pundle Pe portaltoii pitiei se dez- volt foarte viguros, intrectnd majoritaten soiuritor gi a frnete intens colorate, de cali- tate superioar’. apgevitaten pomilor varlazi in functie de portaitols astfel, pomil altoifi pe paradise ajung In virsta de 18-22 ani, Te duses, ‘25-95 ani gi cei altoifi pe silbatic, Ja 50—60 de ani. Tonoregte tivzin, Tn conditit normale perioada inflorisi aureari 10—22 zile 5 In com paratio ew alte soiuri infloreste egelonnt ‘Bate un aoi antosteril; de aceea se planteaz inamesioe Ot yrmatoarelele soturi pole: nigatoare : Antonovka, Astrahan rogu, Banana de jar, Boiken, Calvil de zipada, Candil Sinap, Framos galben, Gustav durabil, Jonathan, London Pepping, Kalterer Béhmer, Maganschi, Me, Tatosh, Papirovka, Renet Baumann, ‘Renet de Cassel, Renet de Champagae, sete Lanasberg, Renet Simirenko, Rozmarin alb, Sart Sint Sovari nobil, Tare de Ghinda, Wealthy. iAve polen bun i serverte ea polenizator penta nunsas soiuri, dintre eare mat importante sint : Aport, Boiken, Calvil de Danaisy Calvil de ziipadii, Jounthan, London Pepping, Papirovko, Renet Baumann, Renet oe Canada, Renet do Cassel, Renet de Ghemmgne, Renet: de Landsberg, Renet Simirenko, Reznarin ‘al, Sari Sinap, Wagner i" mint. Sofa! Parmes ansin ineepe sf radeasel timparitt, de vist de 45 ani, mai rar de la 6-27 ani, Po portaltoii pitiel intr pe rod mult mas deve, La Stafiunea experimen {ali _pomicatt Dileegti wy mir alteit pe paras & produs chiar din primal an de la plan- tare 18 fete. Ta condipit de agrotchnict Dun, rodeste regulat gi weiter” Reealtele sporese de tn-un an in altol, aga incit de to vireta de 8—10 onl tn cam! portaltoiului silkatic, pro- wn ip 60 kglpom. La virsta de 18—28 ani, sau tnrogistrat recolte pina Ia 20 kg/pem {IO}, VK, Zaiet cteask cazel cind in sovhozul y Bits din yogiumen Vinita, RSS. Sesincandy de pe pomil izluti in virstii de 35 ani san obtinut recolte pin Te 800 ke/pom (54). Sjomit altoitt pe ausen gi paradis, 1a wirsta de 20—12 ani produchia ce ridiet Ja 30—35 kg/pom. Daron taptului & fructifick de timpurin gi rodeste abunder’s & opuizenztt si mtatirinegte nul mai repede decit alte soivri mai ales dao mu Tr imegte Angrijirile nece gare sl este cultivat po teremnri sfirace, Cx ummiare, pest cultura soinlui Parmen anritt art ecesare soltr! fertile, Tulo-nisipoase; adinel si revene, aplicarea Ingriig’mintelor gi a tiieviler do intinerire. ire suture stace, precum si in regiunile seectease 4: produet miei, frnetele pier din sucnlenti, rimin fird gust 4 cad mult Snainte de a ajunge Ja maturitate, De neeeity egitmen dealurilor jonse eau in cimpie i se rezervl trebmea inferionr a pantel si Inn- ile ov sol fertil si seavan. Tn reginnile nmede gi en insuficient& ldur sau ye terenuas ou de umiditate, eum este zona dealurilor inalte, pulpa dructelor devine pres apoast gi capi nn gust Serbos, iar in deporite intra repede in fermentatic aleooliedy eipitind un gust dezagreabil ; jn acelcagi couditii ramurile mu ajung la maturitate, din care caust suferd de ger. se ein vedere aceste defecte, mntirul Parmen anri trebuie cutive ¢e preferint’ tn zona dealurilor, fiat sf fie exting in zona submontani’ si fn acces de stepi si chiar de silvostep