‘CUPRINS Site de mit Sistema terion te sia 112, Formule fate, Cefiientul parszit 118 Stemi Intematonst de wit (SD) 1:1. Unita 1 fondamentale 422. Unitali sh derivate 134, Unis care ue parts sistem (aernatonad 22, Regutl de rotonire a tamer Sabicea amindralu de’ ere exate 23, Broil emulate fn wrunaefectuiei whee operat malematie en pumere abo 234. Adunagen serio’ spteximative 32. Seldeen rumerclo apreximative 2.3. Iomultiren numerdor aproxinative 2.84, Impltirn numer apresiative 235, Malesres onal muonte aprextuaty la pate é 23.6, Extragern ricin de ordi dinte-un mime epeescinatiy 24, Kepreentaren datsoe pia table eo ie 2.5, interpolarea 2164. Cann argamentlor ex pas conto 252. Canal clad argumentele nu vals opal conan Exereits probleme Represetare dation prin orice . Su. Uncle avantaje ale reprecentridatlor pein gratis S82. Grace eaitative sf eanttative 8, Unele indent peivind reprezentares dntlor pri gravee 8.4, Seant roneionale pignienebe t Exerii st probleme - eacescoce a 9 = a 55 64k Represent dotlae pl coral 441, Permle ratopale st formate emeiee 12. Alogeren ferme ade ponte » frm empirck : CE Neate coutamsor, Conenrdana tne net empiice ex wir de date Exerlts spobleme 15 Matde sf mijtoose de masurre Si, Metode de misurare 52, Milone de nvsare E21 chalteaten isc de mprare dunt empitato 522, Ghatteareawilaccnr do ysbrare dup sarinite lor Th cadet ome i ali do mdeurare E 16:22, lutleareamilmesar de mssarare dup forma seal S24, Bhmenfe de indicat le ijloacelor de msurare 25, Noqlnl metologiespeivind indicate milonesor de mssurare Bxeritit 3 probleme 6. Introttcer ts tora ror de masorare (ut, Brosto do misurare ale milncelor de merase (62. Clasicos earn de mse (8.2, Brot sitematice, Uncle procdee de dliminare a curity sistematies (A, Br Intimplatoare REL Propet eto toto, Dentiatea do eats Gauss G42, Tnmarenvaloritadovdrate % Kroc} aparente G43, Telaie inte indlese do preine fst eroneea woe patraied (4d, Punetin de sopartite AB. Nivel de focredere Interval de thetedere ee te. ancl practice pein vale timpisiaare tn om ect wo Sete mur dct sees ent DAS Ssuraet tndeste, Legea de compuncre a error ‘Exepifilplprobleme 11. Metaia ctor mal mic paeete ‘7A. Linla dteap oe trace prin orginen caoedonatelor 72, Linia dreoptd, Gur general ibtogmtie ” 109. 8 182 158, m 7 a8 19 a7 9 195 2. SISTEME DE UNITATL SISTEMUL INTERNATIONAL DE UNITATI In studiul fenomenelor sau obiectelor din natura omal misoora mirimi fizice care earacterizeazi fenomenele sau obiectele respective, Fizicianul englez William Thomson (lordul Kelvin) a spus e&: ,atunei cind putem misura miirimea despre care vorbim si o putem exprima pri te-un numiry Aiferite stunci noi stim cova despre ea ; dar cind nu o putem exprima. printr-un numir, cunoasterea noastrs este slabi si nesatisfiedtoare..” Prin mésurare, In general, tajelegem atvibuirea de umere, potsivit tunor reguli stabilite, pentru oblectele si fenomencle studiate, atribuicea unui aumir pentru © mi Desigur, in we fizied oareeare, un rol deosebit i are calitatea procedeclor de masurare. De asemenea, vorn vedea ef accel rarimi fiziee i se pot atribui mai multe numere in funetie de unititile de ma sur In care se exprim& mumerele respective, Stiinta eare se ocupi de unitatile de misur& pentru mirimile fizice de sistemele de unititi de misur’, de mijloacele si procedecle de masurare, precum si de totalitatea normelor privind folosirea misurarilor, a mijloacelor si metodelor de masurare in toate domeniile, este o ramur a fiziei — metro. logia. Cuvintul metrologie deviva de la cuvintele grecesti metron — misurare 41 logos — vorbire si Inseamnt dect 5 ste clar of progzesul in sin si tehnie mn poate fi conceput fr mie surlri si, respectiv, fra mijloace de masurare si unitAti de misurd. Nu fi plitor D. I. Mendeleev arati ef ,gtiinfa incepe atunci eiad incep misuririle*, jar Max Planck, unul dintre ereatorii mecanieii cuantice, relutnd 0 idee a lui Galileo Galilei, ii indemna pe fizicieni si masoare tot ce mu este Inch mésurabil. Perfectionarea tehnicilor de misurare a permis misurarea multor mirimi fizice care nu eu multe zeci de ani In urma se considerau nemésurabile. S-a ajuns sii se misoare o serie de mizimi ee caracterizesza structura atomului si a nucleului si chiar a particulelor elementare