'\ Hadrian

\i. Daicoviciu

DACII
 Hadrian
Daicoviciu

DACII
 CUPRINSUL

Prt/11/4 ••• o • o o • 1 ' •••• •• •• 3

C 1 p 11 O 1u 1 1: .Cd IMI fllftjl # n-.Q/ drtpti dintr~ troa- • s
- Cint slnt claco·gtUI? • • . • . 7
- Umb4 dne<>-ettiSor • • • • • • 10
- fnfJtl~ru :,.1 portul etlo·d!lcllor • PREfATA
14
- Triburi grlo·dl)« . . • . • • . 16
; a p i 1 a 1 ul 11: Pt colea tdlre irldrtfOtto stol&dui . 17 Am kris occasti ca rt~: cu crcdln tn. cA e I~«':S.iH~.
- Ctlc doul \'Iute al~ t~ ru lui • • • .:- • • 19 Ulmiloarde ckscopenri făcute mal dts 1n ~•Himii 20 dt 301 au aruncat
- GC'Io·d.cl $l ertd Jn prima \'lrsl~ a fiftulul. IS o noull lumini asupra (:1\•lliz;allei 5i btorle.l dacilor. Dalmili slr$danHior
- Eltn.ute de cullurt Jplrllu.all , • , . 33 &trhl!otogrei romăneşU, o lume nemnoscutt şi chjar ncbă n ufll n apirut
- Oaco-getii bec La a doua vitMi .a ficlllfui . 36 d.J11 ndlm:urlle unde: şcur~rea ~coldor o l n grop~~. Tnfi tişln du·~ antu:a·i
- File din btorla trilurl1or dac~>a:dt • • 42 spl~n doare ochilor nc:>$1rl. 'Pe platou riJe lna lle a lco C1trp.atllnr mrrldkmall
Capitolul lii: Bwt6tttG • • • . . • •• 56 drumelu.l poote adml r11 .eş i ;Jzi nlfnc l~ impunitottre 3le (tU1iiOt dacice dt: la
- "\uniii Orhlki- nucleal sblului dac • 64 Costeşti , U(ldaru., Pi:~lt4 Roşfc, Cilpllna, Bănl)a. Tlllşcu, Jau Hndua ~ le
- ,.Ctl di11lfi şi ctl mal mare rt'~ din Tracia· . 66
1
cnigmaUce de In Grll d işte3 Mun~l u lu l. tn Muntii Apufoenl el pttcşte Jk"
- Orieinile pDterll lui Burtblslt • . . • • 75 c:ootmil allnroasl a l'lelrif Crt~h·il, i lt' loa~rile unde se rldiea odinioa ră o
- Cuul~rul Stllului dac. • . • . • , • 7t ceUtv~ a dacilor. Jn valu mlntJuli a Ar~uful, resturile a~dril de la
Ca pf t o 1u 1 IV: Oc<io dt lo &ublfltt le ~rdot . 82 l'ope.şU.Iar pe wrSu l inrerior a l Slret.u luf. \'C'Stigiile aşez ă rii de la Poi;uut s.tau
- Soula statului du cransilvtrwJn . 83 m~rturir virlll Il cullurii •lrlmDlilor norlrl, In Ump ce mai 1• mlnzăno>plt,
- Ce se inUmpll In n:stul Dadd? . . 87 deasupra Qf'l\S.ulul Pinlra Numt, ce:lateJt de pe 6Hca Doamnei strllfuleth-.
- <u~rt$<: Ollibroge-a • • •
Romot'lii mulA, viile şJ l::impillw: dimprejur. Peste tot. prin munti şi pAduri, ~ nruf
89
Daci~ romani Inainte de Dt<:cb)l .
- \•Jilor şJ pe tara-He şesurl, d ldm, de multe ori flirJ să ne: dAm $eotma. pc.-
90-
Cap 11 o 1u 1 V: Cd.l4torlt prin lnimo Dadti • vtft't.le \'C:dlilor aşez!rl datO•gtticc, iar In z«iSe de rnuZA.'<' ale )l rii obiecte.
96
- Prin <~litiSe: şi
salcie dacilor . . . fdurUe lk hUn:gesc imAgi~ unei ,..le:tl demult dfspărute,.
96
Spedaljtlii S·<IU a pl~cat t u llll'M tle şi pasiu ~ asupt11 v~i Ugli lor civili·
- BogJt~ .tŞtdri)or daclt::t .
• • , , IlO t:tJitJ d.lck'C:. ck la putcornlcele ~iduri a le cttălilor din Mu'nlli Oriştltl pln.i
- Pt drumurile de ""flll a le d;,cUor • • 120 la o:Jc.o mnl netn-'tmnate: cioburi a le \'~$Cio r de lut ars. Stn,;ul mullora tiin
Cap 1 1o lt.~l Vl: Cuttur~ spidlua/6 o doco·gtfllor • 124 lksropcririle rAeule a fost desciir3t: stnsu 1 unota continui s5 fie rtof)lnltlts.
- Din nou Hcrodot . • • • 12S .~~$ te plln d noi ttt('tt.lHori şi ool ~rcet.dri. Roaduk: muncii răbddtoafc- n ari'M:O•
- ,\\onoleism SoiU pollleiJ.m] . 126 logilor ş.i a ~lorlnlll c:cret'titori .ai istorfl!'l ~chl a paltiel oo:ulre <tii rusi
- Zel ş; ttite d.:~~ • • • • 129 consemnate In numero:st;e- lucl'3ri d'e spedli. Ultl. ~. (itife, lapl lmbucut!ltor.
-: kitul de inmormfnlare , , 134 nu numai de spedall~l.l . •
- Au cunoscu 1 dllcfl 5etisul? , 137 !'In bogatul moulc iti .studiilor a pl rutt, .$pc!dii1istul 1econstllule L'U
- Stiinta la d:.c:U luJ Burtobilla şi ~cb1l . 140 dntull U!SUrinl3 l.ttbloul dcno11Ani sodal~oonomict, polititt li cullurllle 4
- Ct nt·a rimu rlin arb cbcilor . 149 d4ro·etltlor ln mburJa fn t iti'C di vuseJe lui ta$pc-tlt 3u dtwcnH aJilf)scult.
C 1 pll o lu 1 VII: /Huba/ • , 153 Ptnlru nesprdn list, Juc:rul ~cc:sla t' mult mai greu. chiar daci St'(ea ltd
- Rhl»>ul din 86-89, , . 1$4 de cunoa~ leno c lot :tlll de nmre. :.tcspedaUslului h lrtbuu: o lucr.:~re de
- DcttMI in âJiffid pul~fii. 159 sinted. ~couibi iă, lmpodr.,U cit moi putlo de tcom~ni khnhi ti de dts.crieri
- Tri51a $0:1rll .:1 ll\'Oittlot likrar~ . 161 amllnUnlltc a l9 tuc.rdrilor Mhtok>gice t i a~ materialului,
- T.r:.l;,nG , . • • • ,
Coh.1niMJ 163 Despre hloria dacilor In perloiJida lor dC' apo(ţ(U e-tollomlc, poiJiic $1
- Pumul rhboi dadc al M Troian (101-l02) , 169 culiura l, o astrtl cSc lucrare. care sa se 11dn:sotc: In primul rind ec:rcurllor Le rit!
-Al doilea rhboi cS:acital lui Traian { 105-106). 178 dC" ciiH.otl, Ups.eşte. Scnllmentol vlu alllec:;tti Lacune m·3 fnd('mOal st scriu
Epilof 183 paginHe ce urme~d.
Jbk $Î Abiel bibliogr(lficd • , 190
3
 Cartn I 'CU IJI nu e un 0\lnual. Ea nu cupri"de: M\U"'-1 f1p~ r.ilt\Jf
el. « rctlilorn iMorid ~ acuplak In chip un.anlm; dt mu l ~ ori,
sl.a bt li l~
lip~Urilt- din dorumouu.srr .t. pt «te- ;anll~hHalll'ill nt•• ~ rantoiml a;.o, f1c pc
cakil i notu•tor laWrarr. ht ~ ct:a a i.t vo.:~tt lor ;r,rhtolocf«. epla r•lltt-.
nurni \nut~1 etc, au kl\t JmpUnlk pnn ipott-.u, uorlt at'ttpYk 6c: mutli
s.~lll,ll, allt k apartinind ~ ck--.a•nlrtgUI ntorulul. O c.b u.a,w • tAi cliiAifl
lul•f'Of •eutor 1poktC' nu t.AJS.IJ. oncind, o noul •5('1)~rhe. o nout IRitrpre•
Llrt' pol lnflnn.t un.t ~u elt. din r&r Aulo.n~l nu poak • rirm.e d«ll C'- l M•'l
lnho~• tn paliCIIMiit ftCtiru nki u IJ~Qkz.i ck ar(' PfUonal N nw he conv1ns
pt k-mriul fm lNII~ ktf CUtiOM'UI(' fi'ÎRi f4 ')lc-rtnl ,\\.J j lnull. In probkrnctf
In h~ nlo o uplta1fc: daU plnl .uvm nu~ &.,·~W,Ico pr drplln uthlar.JIOI·
r·r . a m rrdtrllt l l t r.il tim~~ :~ou t lucru &cit~ oplu pentru o lnserptotlare
ele ( .th! MII 1lnt lnr !td!nlt l el ~ buni. A~-1ol prottd.eu itWJt.ltte din COft\'IRatrf'l
el eH.Itor111 nu ltebule ln$-tlll l, nu l ttbule l.ts.11 sa crudA d &ptt l3httll
61iu mnl 1n ul1 dfcll 111u In rulir.ate.. CihloruJ nu~dall sl a rt drtplur Il
eunoasell llmll"'lr IH' Iua lc! rralte a le l'tlnoştint~e-lo r noaslre cle!prt lrottlllul (la i•
rltl,
Am ln«tcal t1 d-.u actat~l drll 1111 dublu c-.radtt. fJ" dt o p:u &e, 1m
vrul cn u U fie o luc:r1re de popu lerlu ,.-. ati."\"&Jbilt dt 1n3l m11Uor d tl·
torl; pt de tiU~ park , llm d11l.al SJ•I imprim "" ur•cltr tlhn, Hic, n u prin
u blitaru unut complkat apu:~ t hibllor rafic. ~u pilnlt·un Ion dt prccllle
acul, d prin rfprozlta&ea inl~trprdlrilo r. pri n ~U d,tatu dov('&Jior .. a
• ri\Untnltlor :&dlut~ Oul •m rr.u.sJt sau ou, pol .d apr«kUt nurnal titl•
lorll lr,.J,I.
Car•ck-rul dr.;, de ta1i mi im,-cbci sJ dau pnn nok " tn~n•tcrt,
,,.. C'.'Um ac ohiltMI~J"It lnlr·un ~htd!u, lnbutul Ct'rccllkm»r. N i YKhl
CNi ool. alt dror h.lcri ri IC'· u• fotolii din plin. 81bltOKr•fl• ~ ett'(' ' "'
antaal-o, blbl.o.,-allt fnk)(:miU pt t.:~palok-, " mcftlli IA·I M n·nad drepl
o!lfnl•re Olito rulul: u nu rtl~ll doedt Intr-o IMrk t't'du•l mlsura daaori•
pr cart..tti10Nla contrac:tat-o Jatl & tnainla$1.1, cluellil11 ookgU ..ti. F'fc·mi
ln~tchul si k DdtUeJ: tuturor aid un cuvJnt dt taldS rnullllttlltf' prntru
<Onltibut•• a du$& dt tkutc la &porirC'a tultO$llnltlor multe: dtt.f!le dad;
f.e•tni lngAd1u l a.A•mi nprim oonvmg.: r~ot d IArA rodnJc1 lor •cUYIIII~.
ut:ull ~• rk n ·ll l li .11phut nl f~Qdalt .
11.
Cttpllo/ul 1
.CEl !MI VI TEJI ŞI r\\AI DREPTI
DI N T RE TRACl "
Arheologil sint puşi ade~a In s iluatil care In viata de !oa le
zilele ar pa rea loa rle d udare. Ce altceva s-ar pulea spu ne daci ,
de exe mplu, am c unoa ş lo loar le bine un orn dupA inlrltişore. dacA am
şli In ce casâ locu leş le , cu r e se ocupă, ce unelre lnlrebulnlea %6
In munca lui, din ce vase m41tnlnc6, ce lmbrlcrlmlnle şi ce podo~
poarră, dar n-o m a vea Idee nu numai cum 11 chea mA , dar nlcl m•car
de. ce neam e $1 ce lim bi vo rboe ştc? El bine, e locmal situatia In ca re
arheologii se aliA de loa rre mu i!A! ori. Cu ajulo ru l etrctllrllo r
lor minu tioase pe reren. el pol stabili cu precizie zeci de u ml nunle
privind o sodetatc orneMasd de m ult dispărută. dar nu cunosc
nîci m icar numele acelei populatii. Cu m lşi ziceau oare oamenii
.a ca re a u crea! splendida eultur6 neolitică Cucufe ni? Dar vinatorii
pa leobtici alt dror urme s-au pisrrar i n peştera de la Bala de
Fier? Nlmenr nu ştre şo e pu(on probabil c ă se va şti vreodatJ,
Descoperirea ce"tllor din Munti• O rhUeo o datoram arheolo·
gilor modern!. Dar faptu l tit $tim clne>Je-a ridJcat. cine le-a apa ra i
$l cine le-a cuC>! ri t il da torl m lnal nlaşilor noşt ri tnlr-ale lsro rlel,
care au trăit a cum mu lte seco le, ba c hiar acum doua milenii. In ope·
rele vechilo r scriiro ri i f•cl $1 latini ni s -a pAsrrar nume le poporului
o. care locuia odlnioa r ~ j>e aceste me leaguri: gero-dacii.
Cind au venit ponrru prima dală In eonrac l pletoşll ge(l al epocii
de bronz sau a l vtrsteille rulul cu grecii e greu de spus. Pc terito riul
(ării noa slre s-au ghll săbii de bronz datind din a doua j umU ale o
mi leniului a l li-lea l.e.n., ad11 se don (lnuturile Mării E~e. stl pl nl lt
pe-arunci ~ţ ahl:ii de la Ml~nc. Dar oa re a hl:ii inşişl le-au a dus
pi na la noi? Oa re oamenii tpocii bronzu lui din Transilvania au el i·
ca r pe ptmintul .Peloponezului $1 au adus cu dînşii minunaleJe
arme? Sau e le •u d"roril lne<ot că rre miuănoapte, di n trib t n
lrib. oar meşteşugarul mi..,nian care It-a f~cut n-a ştiu ! nîciodall
5
l'lrK' l!:ÎOI ceî cart' le (olo~om impolrl\'3 du~m3ndor~ Astâ%1 Ct' l
pu1m. In a«st.:- 1n1r~b~n nu~ poate raspt}nM cu 1m:cutl". deş.t m.3t
prob>tt.nla par,· ullu.•.t 1purt.•z.a
Sl~ur esle c... pn n \~:t\"u 1 o.l Vlll · l('n ror:• bul~· grecilor MI
ltl~'\'P••• S<Î t•••• ,_tJ,·~{' vulunl< Pontulu! Eu~HI, ·"'ureo Neagr.t dt!
n~ltli.l l1 rn imt, poa h•. )1 ~·ur~ozllntcn, spttllu lul tscodlh' r ati l tic
ltrnprlu rcchlh>r clrul, dnr mni mu ll i iiC'â llC\'OHI dt• 01 g:~sl nni (IUu·
lUfl lJr undt Sll Jdu~.:l III Gr... ~.·;a crin(', 1(1tnn('. \lti', noj p<JJ)UI.J11i
(Jfc)r,] ~~· 1;: po31tâ \'lndt• rrodu~fe gn'C('~II. A<"OitJ und~ gfistnu ce
k• lh but J. negu.sturu ,•le•tu popo~;m a douJ . .,. lrt•ta. a zecea oara
1-1 inC'elul cu incelul "C lnnnp.t Ufl tirg. -.:arc k' prtia~.·~n 'tpoi 1 nlr·O
~tah.•. P\• te-ritoriul t:tril noa s tr(', primn c~lonie grcadi a fost ce;a
<1<• la 1 h~lna. i n Oobro~n. intemetatfl tre onrncnl so5iti IX' cor~bi•
dl» Mtlcl. oraşu 1 proSJl<"r de p~,.• t.•oast3 npu~co n(i ;a As1e1 Mtci, dil re
sfi t'~ilu 1 \'ea cu lUt a 1 Vll · lca. Aceştta ~~~nu lundâ 1 ccta t...·a in tnlj locu 1
Ull(lt populrt(it JJo\.1 cnre ;w nunut·o geh. iA r3 indol013 pent ru că ea
fns.J$1 işt ztcea .aşa . Iar a~va mat tirz1u. I:W mă~ura C't noii venttl
şe botshna~u S·3u wno~cur mai btne, numtlt- ~tilor a pălrun:, den
SCf1~f15e ~· r'"g~~lrek- llt'JfU~t()f\"~ti şi in O(K're~ ''lnrlctlor şi gco,gr3·
ftlor grt'cL
Prol>abrl ră mul k drnlro rele 111ai wrhr ~llrr despre daco-~:otl
~·rtll f'lcrdul in cursul sccn lc lor: to•usf. nu ~ reti Sâ fie intiru pl6·
tor fa ptu l c:1 primclf> turunnn\ii le dc1htcm rnc mn i de- la u11 logogrnf
din ~\rleL H,<c.,leu. Niisculpe la m>Jiocnl secolu lui ~ 1 VJ-Ieal.c.n., oi
i'l fus t um pulilic. I~Wri .. ~1 gt.'Ograf. Ca otn dt' !-la t. a lua t p:trle
Ja rasco:~lu (etâlilor din Asia Micâ impotnva apSc;,;,~h.>ar~i stâpiniri
ptor,ant: (3 geogr3f $1 tStori.: 3 SC'riS, prinrrc nltC"I~. o lucrare inhlu·
lnl.l /n{onju!ul pdmilllu(u( ( rifţ :u.p!o6). dtn ('3fc nu"' s-au p:lstr3t
dcc: t !~~g:~'ltc Tocrna· inir-unul din tiC' g:,sun conscmna tf" douâ
Utbun, cro byzii si lrizH lSau llriziiJ, car~ locuun. prin sudul Dob·
rogc• de as:w zi1 • Trtbunl(' acestea sint po menile '!-• In 17.\'0:Hc rnni
t irzii ra facind p~t r lc din ucnmul getilo r. aşo incH, 1mn opern luJ
1leca1f.'u. ge' 11 îşi fa<' n 1>:tttllf.t tn istor:a scrtMl n omenirii.
Ln drept \'Orh•nd in~:l. fragmentul pit5lrat d1n Hecateu m1 ne
spunt mare lucn1 El n1r1 ou repre1mla o -:tHr l!'lorl('-.1. ci una t"lno·
~rahcn-gooRra h'" Tot a~a. nu ne sluJe~le la nrm1c lmprejurart>a că
Snforl-.·. ln traged1:' f riptoil·rnos. aproa~ 10 fntregutw rwrdut.t 1 •
vorl~~lt.\ lntr·Uifl t1111l. llr~rre 1111 rcg(·. Chunmbmr, .,c:trc domrw~tc
pc ~tt: ~li'' . Ct•·i drer 1. "' I'Cnt m p rima nnroJ, du tM ctllto$11ntc l~ nlln ·
s trc ele nsl:ltl. ca nu mele R•'lllor :tpar,... iiiii ·O Ol"''n'i ~crisă, d a r nu
6
pulem ~U UacJ e \'CJtlf.t dt.'spn- VH"U ~rn•nltc: 1.hn sudul Ualcantlor.
mai oproapc ti\! Grtcta. &au tkSJ•rc ~lli ooşln.
~Gcltl tlO~an", .• Dar Cllloe s îni tt oa re?
Cl "e S I .~ ··· IMCO-CETI11
Pt>nlru a aflu d uc :»IIH daco ·t:t.•til lrebute sa mo t u$1cplt•m ctuva
an•. pîna C\: vcshtul Herodo t 1$1 v.1 ~cne JsuJfult! salt'. El \'a It pnmu l
care. n:uulnd s~ dea o verilabllă lslont uni\'ersafâ penaru vrtmea lui,
\'3 fnchmn $t gtll'or mai mull tJe<ir cilt\'a cu,·inte-. Desprt ce spu ne
Herodot \'3 m:u ft \'Orba ~ deoca mda ta rK". puli!m mhgtnt la un rrag·
mc nt 'hnlr·o fmzâ, ca re r4 spunde: a tii de b1ne Tntrebânl pu se, incit
l-am nşetlll In rrunrea lnlrC'gu lui capitoL Spun... unume Hcrodo l
că ge l il sini .,col ma vili'ji şi mai droptl >linlr~ Irad " 1 , rewlvlnd aslf.t
peruru IH>i probl«':ma apa rleneutt~i clulce a daco-gcJilor• •. Părinte le
istorieJ" fi cunoaşte Pe gl'li ca pe o ramurii nordtcă n marelui neam
tracic. ramur.J distinctă. inlrucit sr numele Jor gencnc e d1ferit.
$1 obiceiurile ~ deosebesc in multe prt\•inl~' •
Orrdl ~ imporlanla $1 C., prrtroasa. mforma)ia lu i ~lerodol nu ~
po:He fi deajuns. Ger1i sint o r3n111r~ a 1raerlor. fonrle brne. Da r
dacti~ Sini un popor cfiicru? S• UJXU, daca ge~îi sint de neam 1rnccc.
da r tOhiŞI o rarnura deosebil!i n acestu i nea m. clnd s·n p~t recut
sepa ra rL"n? Ce limbii \'Orbc.a u? ()(-.unde le vtne nu me le~ Oi,~ ci la vre-
me locuwu ct pe teritoriu l tan j no:utre unde-• cunoa~te Ht'rodot?
la md unn d111 aceste fnl reh:Ul .. p.trtnlele tstorle1• nu ne da ras·
puns. Dar oamenii tJc $tllnl3 nu-l 3U la·ndamana numa1 pe Herodol;
ea inlrepnnd sapaturi arth.--otog•ct, t.:-r~ ttază: sâ riicăc•oase l..- \'esiJgu
ale lrmhtl a;tcto~dac:t. exam111ea zt1 ~• (o mparâ ~ltrtlt ptt~tr3h! şl la
a l(a o utori :nttu::l şi, pe temeiul IU 111 ror da re to r asi Î('l ub,tnu te.
irJcea rcd s~ raspund:\ n~dlt nte r•rii(H ,
f)(>si scrie i u a tloua ju mă ta te a vea~~u hu a l V· h~:t i.c.n .• l luodo t
se refera la C\'Cni tnent~ de ta sflrşitu l st•(o luiUI pn:t:NI~nl. Aşadar,
g~tu e rau in('a din secolu l al Vl · lea prezenil in tinuturfl~ noastr~:
informi.ttnJ,c lut Herodo1 se- polrh·rsc de.- mtnt.Hil- tu rele ufe lui He·
C'a1cu nults1anut L1 rindu l lor. nrheoJogn au tzbuht s..t demonslrţz~
ex:Jslcnta. 111 \Cacuf a l \'l~IE'a, a une1 c:ulcur• nt.tHt.1Hale de lip hali·
Sia Utan ( clect, spcc111ct prrn.et vtrsrc a fieru lUI' car~ se prezt ntâ
un•lnr I>C tol ~uvnnsuljaru noastre $1 ISt are radâctndc inlr· un tre·
cu t indcpar111 1 N meq:~ş pîni\ In i nce putunle cpocu bro nzu lui.
Condutm IX! C~ll\' :!peCJahşttl illl U:a S·O. P<" buna dreptate, a ros•
1
ca get•i nu Joc:uiau numai fn DobrOt,.'t>:l, unde-1 plascatA lluodo l.
c-i $i In restul Ronllittit•l de astâit şi câ , t nu .se gi~i\u :uc1 numar
din \'Ntcul Dl Vl·k•a. l i de mult mai ntulta '' re~. Nu 5(' ştil" uart
in re m~sura popul.a,lllc' ''pocii p.etrN $1doit~ (fleOhhc:ulult au partJ·
C1pat la form.trt"3 daCO·J!t.'\liur: e Sigur insl că pe la 1700 l.e.n .... tn•
cepuaunk- ef10cn brt>ruuiut, (JUuJunle carparo-dun::'trtne tr3u locutlt
de o popula{tt tn re nu tra inca daco-geticâ, dar dtn r:~rc se vor n..tşle
daco-~'"· lmprtJurnrea area:)ta ne da dr('ptul sa spunem ca, in
momentul npa rt(IC:t lur pe scena u 1onee scnse, getu ~ preuntau
grect lo r cn str •• vcctu autohtoni 01 at<'SCUI (lttrrunl .
Cercct4rile tSiorico· li ngvislice au dovedit ca dn co·gerll slnlunul
şi • <• Inşi popor. Geogruful antic Strabo, <aro o lrdi l la cutnpânn
dint re e ra \1CCitt.: ~ 1 era noastră, ne spune r5sptcnt ct't dacii 1$1 ge-
tii vor ben u nceea$11imba' • ia r a rhco logia li 1nt~ rcş le indirect spullC le
prin dovedirea uni l~t l i dep line a cultu rii materiale create do din·
$ii. Nurnele dlrc:rll pe: ca re-· 1 Iutl lnim fn tzvoârc lc untit~e se dnto·
reşte faptului"" inainte ca n•amul duco·gctic sfi se n grupat şi I>Oii·
llct$1(" rn1 r-o unitate-, el era impărUt in numeroase triburi ca. de
exemplu, moi sus pomenitii crobyti şi trizi Geti/ şi dacii \'Or fi fos t
doua dtn aceste tribun, mai mari şi mal pul.rni~e. eare $•·3U l m·
pus numele $t celorlalte. Numele do geţi s·a nlsplndot asupra tn·
bun lor d10 rtgiunJfe txaracarpatjce a le Munlemei. lt-\ oldovet sudttt şi
Dobroget. tnr c~l de dD.a asupra tt1bunlor d:tn parce~ :1puwanâ
a t6ru noastre (Transel\·ouua. Banat. Cnşana. M:uamurt$. poa te
şj Olltnin) . Grccit, care au 3Jllns pe mclcagunle noastre dinspre :s,u d
şi sud-~sl. i·au Intilnit mat intii pe gett si in Izvoarele e lene a t.t&to e
numele mal de$ fu lo!ll l. Ro manii, mal Hruu, au vcmt i n conlnct
lnlU lll~scu dacii d1nspre apu> şi scrii ta ni la ti m 'rolusesc cu pr~dlh.•ctie
ouasttl .t~ nu1nire. Si ni ~~ excepHI. bintlilll~lt:s. cu re nu cl leodulit o
scmniiitn lie fsro ••ca: fu grnera l insâ , nu lrchutc $~ ncordâm prcn
muhă lmportartt â a.:esld deosebi ri de nume. E cln r. i n on~e c.a~. c4
dupA liiUf1C'nrc:11 t:tl'lo -daci lor sub Burebîsla. lnlr-un stn 1 pultrnic.
vechea dtsllnct•co gtogmfica (nu e tnic:i\~) intre daci ~i geti işl p1erde
orice insemn61n te In odul unu l irwătal ca Stmbo, il \'Om unmt '-'M~m·
l ui~~ \Om ftiiCISI f~r;l dose<:rn~m OI d~numirilc ~C dU(I, (/f{i, a u (O ·
~eli ş.l gl'to·a,,d ca insemnind unul $-Î artf:tşi lucru.
De unde v1n 111~.'1 acf'~tt dtnum1ri.? lată un lucru pt' (';H e nlmern
nu·l Sllt> cu l~t tttudme. de$t exphca li• s-au d:at mulle. Poale ca nu·
mele gttttor dcre\'& duur-o Slr~v«he r3d3cmi indo·euro~ani
~;:•'•· a vorbt .. , cum presupune IStoncul şr hloJogt.1l
insemnh.d .. n
8 9
1. L Russu. Ce l 81 dacilor ar putea, după' afirmatiile aceluiaşi In·
\'ora l. să provin ă dintr-o al 14 r~dăcinil indo-european6 cu sensul
de .. a pune. a aşeza•. Dar acad. C. Datcovicîu crede mai de grabi c•
acest nume d• popor dortv~ din CU\'Intuf, presupus numat, dar
neatestat in IZ\"':ue. •daca, Insemnind ,.cuii~ pumnal'", in c.are
caz am a\'ea cre·a face si la daci cu oboaotul. destul do răsplndit In
antiChitate, de a denumi o populatie dupâ arma ea caracterlstrc,.
lnvăt>luf bulgar VI . Gt~rglliev e do altă părere; el pune in legA·
tură numele de dac cu cuvintu l daos, Insemnind .lup· In graiul
inrudit al lrigientlor ; fn sprijinul acestei ipoleze >·ar pu tea aduce
imprejurarea că un bu lnur cu cap de lup apare pe Columna lui
Traian ca stindard a l daci lor.
Care e adevăru l nu se :şti e . FA r.1 a renunta s3· 1 căutam mal
departe, trebu ie să Iim mu ftumlli că numele da<a·gelilor nu S·a
pierdut In negura timpurilor vechi.
DatcJe i7..\10arelor lllernre antice şi resruri le limbu dac:o-.zetllor,
despre care va 11 vorb<l pe larg mao jos, ne dau putinta sa preei ~
zăm că dac1i făcet'lu parte di n marea ramHie a popuJalulor indo·euro·
pene. Aoeast$ familie cuprindea populati• diverse, cu caraetore fi.
zice de multe ori diferite, l"st vorbind timb! înrudite: poate că uni1
cihtort vor It surprinşi aflind c• dacti se inrudoau indeaproape,
fmgvist1c vorbind, cu satu $1 cu vech.JJ andieni. iar ceva ma• pe
departe cu grecu $1 latlnH: tolusl. aceasta e rt-alilatea.
In trecut, «rcttan~ 1stor.co-hngvistice porni!'au de fa prem1sa
tâ indo·europenil nu fost cindva un singur popor, \'O rb1nd o hmbA
comună şi avind o f.:tlri~ comunA . Cercea.irile mai noi. de pildă «: le
a le lnva l:ltoru lut P. Bosch·Gimpera, Und şa rupa cu nc~s l punct
de vedere $1 .sâ cons1der~ forrnar~a popula,hlor ~i a limbtlor indo-
~ornpcone ca un proces isloric complex. cu o durată de crtcva mit de
am. In dou:l· trei .,cer~1re .. teritoriule dlsllnC:te. De asemenea. se
presupune crt dtvorselc f>Opulatll tnd<Huropenc s·au putut forma
ldesprindct In tpo<i dikrl tc. Problema e incă dcparlo do a li rctol·
\I;Jt~ $1, ev1dent. nu e cazu l s:.1 tnccrd m s-o iacem atei. Va (J de
aJuns să am101lm (ă in tporu bronzului o vasl3 an~. cupnnzind
Ş.• tara noastra. dor Tntmzindu ·sc s• Ja sud de Dunăre. era loru1l~
de o populatie m4o~europcani. care-• as1m1tase s.au era pe eate s&·t
asi mileze pe abon,::enu nt"'iillo Ctt e.ra de dlferen11a1a aceasli
popu laroe carrato·danubmno·balcanicâ, dtn care ~ vor desprinde
Hhm. tracn ŞI gtlo·d3cu. n u M" poate $11 cu prec1zje, După unu,
diiertnllt:tta intr\." 1roc-1 ,, llhn art Joc abia pe la sfirş\.tul tpodl
 w
ca gel il nu locuin u ntH1H1 i in Oobrogt>a. unde·• plast3ti llt'rodot.
ci $l In fl"Stul J~mn:i nlt.•i (le asta11 şi ca <'Î nu se găseau a1r1 nu mai
din \'C'a cul ni VI -le-a. \' 1 de muh mai mu lt ă Yti'mt•. Nu ~ $11e e xac•l
in ce măsurA popu •·•l h~ epocii ptelrtl şldUth~ (neoUtrculut) au pa Hl·
e~pat In Jonnarf'a dacO·f(c taJor: e srgur insă câ pe'" 1700 l.<".n .• In·
ceputunff. epo<u bron1ulu1, linu.turile carpato-dunirene trau locmt~
de o popu la1re car(! nu tra inca daco·getică, dar dm care se vor Od$le
daco·go(u. lmpr<J uraroa a cta>ta ne ·d3 dr<ptul U spunem ca. In
momentul apnn11~1 lor pe scena istorie• scnse. gelu %C flrtzentnu
grec11or c:1 s tuvech1 autotlloni a 1 ac-tstut ptunuH.
C.: rcc tilrole ls torlto-llngvistice au dovedit c~ dnco-gctio sint unul
şi acelaşi popor. Geografu l antic Strabo. care a lrdil la cump ă na
dintre cru veche .şi t rll noa st ra. ne spune râspictll câ dacU ş i ge·
lli vorbcou aceeaşh limba• , iar arhcologia il in tArtşte i ndl rect s pu se le
prin dovedirea u nl i ~ l li depline a culturii materia le crta te do din·
şil. Numele dl ferH pe care· l i11lllnim in ll\•oâ rclc anlire se do to·
reşte faplulul d lnninle ca neamul daro·gt'lic să se fi grupa t şi poli-
tkt$te In tr-o uni tate. e l tra impărlH in numeroase lriburi ca. de
exemplu, mal sus pomenitii crobyt:i şi trizi. Ge{ii şi dllrli vor f1 fost
două din arest~ lnburl. moi ma li si mai pulernlt!t, rar~ si-au lnr·
pus numele ŞI ct!lorlallc. Numele de ge{i s·a r ăsplndlt asupra tn-
bu rikn d1n rtg1unJte e:ctrararpatice ale Munteme•.A\oldov~• sud1cc şi
Dobroce1, oar cel de dad asupra 1nbunlor din partea apuseanil
u lhu rK>aSire (Tronsrh·anm, Banal, Cnsana, t'v\.:tr3murt$, poa lr
şi Oltenln) . Grecrr, care au llJuns pc meleaguri ~ noastre d1nspre s.ud
şl sud-est, l ·nu ln l llnlt mai intii pe geti şi In ezvoa rele c li!oe octs ta e
numele m:u des folos it. Rornanrl, rnai 1iruu·. au ven11 in contoei
mni alt'S cu dncli dins pre apus şi scriitorhla lim folosesc cu prCdll\!c tlc
accastii denumire Si ne şi ~:<Ct.!ptll. hineinlei\!S, ~are uu cfleoda t fl o
scmn1Uca tic IStorl..:â: In ge neral insâ, nu lrcbulr sA ttcorth\ m prea
mu ltâ lmporlnntfJ uctstel deosebiri dl' nume. E da r, In orice cnz, câ
dupa unrfit.'lHtJl gcao-duci lor sub Bu rebisra. inLr·un s la t pu l('rnit,
vechea distoolc(i~ geo~rafoca (nu ~tnică!) inlre dar• şo gc(l lşl pierde
orire-tnscmnulatc lno.:hll unul invâtatca Strabo~ il vnm urrnn t·:<l•n1·
J~i şi ''Om fo lu>l lbr~ disc~ rnâl!l ~~ denumirile de daci. gcţl, auco-
gtfl şi gtiO·du d ea insemnind unul şi 3C<" I 3 Şi lucru.
De unOO ln s3 aceste dtnumm? latâ un lucru pe C'a re runK'm
\ '10
nu·l Site cu «rhlu drne. des• t:cphcatii s-au da t multe. Poale ca nu·
me~ gttflor der t\'3 dmlr·o străveche. râdâcana indo·europe:anl
ins,err.nind .. a g•;l•. a \'Orbt'", cum presupune 1Slonrul $1 Mologu l
8 9
J. J. Russ u. Cel el dacilo r ar putea, după' afirmatiile aceluiaşi ln-
\'ă(at, să provi nă dlnlr·o alt• r~dăcina indo·europeani c u sens ul
de .a pune. a aşeta". Dar acad. C. Daoooviciu crede mai degrab ă ci
arest nume dt popor deth1i din tU\'fntul, presupus numai, dar
ne3testal in iz\·o1ue. •daeo, Insemnind .,cutii, pumnal-. in care
caz am a\·eo ele-a f~co ŞI la daci cu obicc1ul. destul ele rhpind•l In
anllchrtale, de a denumr o populatie dupâ arma ei caractertshd .
f nvă(atul bulgar VI. G11e0rghiev e de altă părere; el pune in le g ii·
lură numele de dac cu cuvintul daos, insemnind . lup" In graful
inrudil a l lrigicnolor; in sprijinul acestei ipoteu- s -ar putea aduce
Imprejurarea că un bnlaur c~ cap de lup apare pe Column• lui
Traian ca sllndard al dacilor.
Care e a devărul nu se ş tie, Filril a renunta sâ·l cău lâm mal
depa rte. t rebuie sA fim multumiti ca numele daco-ge(ilor nu S·a
pierdul in negura llmpurilor vechi. ·
Da tele izvoare lor lite rare antice şi restu ri le timb11 daco·J•tllor,
despre ca re va fi vorba pe larg mal jos. ne dau pu tin(a sA preei:
zăm că dacii făceau parte don m a rca familie a popula(nlor indo·.e uro-
pene. AceasU fam11le cu prindea populalio diverse. cu caractore li-
zice de multe ori di!erile, lAsi vorbind hmbt in~udtlt: poa le ca unoi
cibiOn \'Or li surprinşi alllnd ci datio se inrudeau i ndeaproa~.
hn.g vist1c vorbind. cu Kltn ŞI cu \-echh mdieni, rar ceva ma1 pt
departe cu grecii $1 lalin~i: lotuş t, aceasta e realitatea.
In trecut, e<rc<lilrole lstoriro· llngvostice porneau de la prem1sa
câ ondo·europenil au fos l cindva un singur popor, m rbind o limbA
comună şf avfrod o patrie comuna. C.:rcelăn le mai noi, de plld;l cele
alt> invătâ loruiUI P, Bosch·Gunpera, Hnd sâ rupa cu ace.sl punc l
de vedere şo s3 conside re formar<a popu la(illor ş1 a lombi lor irulo·
europtne ta un proces istoric t.'Omplex, cu o durată de dteva mii de
am, in doul\- lrcl "ccmrc .. te-ritoriule distincte. De ast·mcnca, se
presupune CII di \•crse le popu la(if 1n~o-cu ro pene S·au pu tut forma
(desprinde) In epoco dife ri le. P roblema e incâ departe de a fi re tO l·
vată ŞI . evrdenl, nu c catul sa i ncercam s-o facem arc1. Va [1 de
aJuns sa amuuim că in cpoc.u bronzulut o vas1!i ane. cuprinzi nd
ŞI (ara noastra, dar fnlmtlndu·sc si la ~ud de Dunăre. era locu1ra
de o popu latte tndo·europtana.. care ·• as.•m1lase s..1u e ra pe cale d·i
asimtteze pe abongenu orolihc.·• CU ~ra de diferenttal3 aceastâ
populalu~ carpato·d3nub•ano-balcantdi, dm ca re se \'Or despnndt
itlini. lracu şi gelo-doch, nu 5e' poalt ~~~ cu prectzie. DupA unii,
diferentier•a inrre Irad ş, fil on are loc abia pe la sfir>ltul epocii

bronzului, i~r dt~pr111d rrea daco·gC\I Io r din rnrtsa cribur1ln r Hace
abia c~ trc mij locu 1 mllemu lui 1 l.t:.n Anu 1n11c dH h.• pri\'i nd u nUn tea
cu lturii 'rnn teri a le in ~pn,lul carp;, tn· lmko mc In erctca ha lls talt13 rtli
tpnma vitSC:i ft f1Nului) par Sâ ptCdl!ze pl•rltrU oh.'f:3!-la IHltrpre-
tart; pe de altă parte lnsâ. cind şum ca la n11Jiocul mile niu hu al
ll· lea i.c.n. ~xi sla o limba gr~aca a rhnlcâ ilxnc.-1 i n SC'rt~ (nşn- nu ­
lllt t.a scrtC' fi! hniarâ B dcscopc rilfl In Pc loJ)Qncz şt i n Cn.• ta ) . ne
\'i ne gre u sa ne i nc:hlpuun câ au tnnl trecut .tlj)rti.lpt 1 000 li<.' ani
pina ee daro-getn s4 dt:\'IO<i act'a mrnurâ dl:tllnctJ. a trac•lor P" ca~
o cunoaş ro Herodot
Pentru a c.unoa.$te $11înt•fic o hmbă nu c lkstul S"(f 1)()\1 \Orb•.
Ci\i dJntrc noi, care \'Orb1rn oşl scriem bini! ro1mine~ te, ne pu tem
l~u da cu cunoaşterea wtu ro r subhli tatllor limbii noastre? Cl'i cu·
noaştem bine s truc tura ei grtunalica lă , ciU $lhn ce tste fo ndu l prin·
cipal lexeca l al Umbli române, cite pu te m arâta origanea $1 str uctura
diieritelor cuvin te pe care le folosmt In mod curent? Sliin'a hmbii,
~h1a r n uncr hmbr brne cunoscute. vu. ' orbhe in zilele rtnnslre.
e o ştunt O g rea . Cu atit m3c diitclll\ t cunoaş terl.'!a UIICI limbi llll)lH IC şi
rna1 cu SN&mtt a urwt lunb1 d1n care a u ra mas doa r pu tul(!~·· ade-
sea. nesemnificalJ\e urme.
Sa nt inchipuim ca dan bogata ~~frumoasa OOliStrâ lunba cmeva
a r cunoast< doar ci tcvn ..:u vull~ ( numai su b:Sia nu ve sau adJCC11VCJ
itola tc, nmi m ulte nume de locuri, de perst.:m ni! ~~ de t.:o lec:tiviU ' i
uma nt'. Cum a r pu tl'.n ace l om sa ne reconsl• tule hmba in too l4 c:om·
p,k>ila t<a ei? Cum ur putea Să·Si dea seama dt lrrea er, dt legaturile
ei de rudenie cu 3 lle- limbi. d11 g rama tJCa c•? Desigur. nu m:tl c u
maro grcu1aie si cu mu lrâ aproxlrna(lc. Grc$ch le, n1>l rnu !le sau
mai pulinc, a r il in<vila blle.
Tocnuu aceast3 reconstJ tultf~ dliidlă $1 migoiluns.a intea rc ă
s.-o fac;, c:ercelatortt d1spârutei hmbt a dacilor. Ma tenalul de care
dispun e nli t de pulfn şi o ti t de i n~gn l.lnc it e i nsct nu-şi propun mă ca r
1c-1u1 omblliOS· dl! n n'constl htl, In sensu l propr!u n 1 c;vv t ntu lui.
kmb::1 strli moş.ilo r noştri gcto-doc1; u n uslfe l de scop e ~rea li zabil in
conthlulr c:unos1m1rkn noastre de aslazt ş1 va ramine, probabi l.
o nazu1n1a 1dealo~, mr.oda1â a11nsa. Trebuat sll ne multu mem cu
i nc..:rcarlle de u iJJ"eCIZa caracteru l genNa J a l hmbîi daco·getl lor
şi loc ul e1 i n a nsamb lu l ce l(trltlllo llmb1 1ndo·eu ropene. $1 mc1
ro
rnâc.ar aClCSie in«rc:\ ri nu sini Into tdeauna sJgurc: nu ~ lnlfmpiA
<hi•r u ri i de des c" doi cerceli!forl ar hrnbal d\ oo· ge\ilor so fie de
Jt:ord os upra sens ului $1 provt nlc ntei unui cuvint. ca s~ uu mai
\nrbim tlespr~ probl~rncl~ c.ardtr1ale- ale ace.stti l1mbi.
Princrpala problemi in ca re irw~tatii sini divizati o oonsliluie
raportun lc lrmbir vorbirt de daoo·geli cu li mba \'Orbi tA de Cracil
\!(' la su d de Ba lca111. E o singu ra limbii cu douâ dwlecte? Sau sint
două hmbi in ru da l~ Indea proape. dnr dilerlle ro ht ş r? ~nrru prrma
solutte Inclina ccrccta toru l ro m4n 1. L Russu. incememdu·se nu
numa1 pt- matenatul hn~vishr Jtropnu·Zl5 cu c.are operea zA, a $1
pc un paSilJ suabonlon° ca re nlirm:\ c~ getu ŞI tracu \·or besc noeeaşi
lrmbd. J)u pn p3r<t'CO ll ngvis!Uiul bu lga r Gheorg hicv, ree< nl ex-
pruna t~1 ~• rrur·o publlca 1ic rorml ne a sca dt s tudh cla Slct. traca
~1 daCO·R<t• sint hn1bl rhiente, ae<Oosrăopiruec >US\inura de deosebiri
rc-3le lnlrt regeunea tra~ca şt t.-ca daoo-gec.ca in ceea ce privtş~
SIMICIUI'U IIUIOt:' IOr dt• loc!3 hta\l (nltlltf' din numele lr3C'ÎCC de nşez.ărl
se l\'ruunfi i n ·ţNJra. ~~~ cxe.mp lu: St.Htli l>ara , inr mu lle nu me dacice
in -dauu. de exemplu: Sucid3 \'tl ~ şi de consJdcra lii facu tc de l nvt\la-
lul bul~ r asupra S1$tt'mulu 1 kmc·hc. dup~' .c.ol deie rit. al ~lor douâ
ltmb1.
ChC"şl muea e dc pu rce de o r. clt ri ni ti \• lra n şa ta şi trebuie sa
maraudscsc câ e greu de adop lnt o I·K>ztt•e ferma şi fndeajuns de billC'
docu mfntn ta in spnJanu't unem d1n cele dou j p~ r~n. Oeostb1ri intre
cele dou~ 1d1omun u1stâ, făra 1ndotala, dar ele {tU pn destul de p.u-
te rmce pen1m a 1nurmu ma rtu n n h mpedc a lu1 S t rabo. law de ce e,
poa l(', mOti polri\'lt, in s1a ciud uclUal a l c unoşttnt c lor noos tre,
s~ cou :.i dc{ii m eri :tvc m de-a foC(' cu o 5ing u ril hmbâ traro- dac1ca
ŞI c:u două dia !tele &le e1: u n ul gero-dacic s• unul traoc propriU-tiS.
EMsttnl:t unor drosebiri dt \'tden a tic df radic31e nu 1rtbue să
mere pe nime ni Lw gviş tU si ni ll<'VOI1i s.a o Jie rL-ze cu un material
~x tr~ m d1.~ red usş i.nş sruuc, u nll,:, te ra l. U psesc n proape cu desâvir·
şi re lextt lc, oricfl de scurte ~~ de modes te, In hmba t raco·da dcâ.
L-. Gr~dişiea Mu nctlulue s -a g.191~ c drtpl, un vas de lut a rs cu o •n-
scnpt•<> in limba dac:1ca stamptlata pe pere'u hu. tnscr1 pl10 cons tâ
ins;;• dHI numai l n:l cuvin tr . dtut rt care do uă sînt numl? pro priii
Uu lcx l nani Juug, rotlrr l eu lirere g reccşli , S·a g~ sir, să pa t pe un
t~l de :tur. iru r-un turnu l tracic de la EzerO\'O ~ Bul ga ria ) : « r-
cela1om l·au d{'SCifrD1. 1-au CI III. dar nirtK"ni pin<l acum n-e izbu tit
.$a-l inttleag a Nurmu rngie-nu dtn Asta M1cu. tntleaproa pe i nruditi cu
tracli, da r lotuşt d('OS(•biH d e di nsi•. nc·nu litS.rJt ci teva Inscri ptii
"
tt:ligioase şi run~rarc cu formule de afurisenie la adresa pro luna ·
torHor de morminte: .dc::stifra te şi in(elese cu o o:a reca re a proxima ·
lle. ~le sint pretioase, dar nu horărito.are pentru :stud1ul .t i cunoaşh:·
"'" limbii traco· dacilor.
(n rest, din Slfă\'tchea limbi a tracilot şj a dacilor S•aU pistral
doar nern~mnale fragmente. La fex irograft (in special lf.sychios şi
Photios) şi la a Ilo autori anlici •·au phlral citeva glo~ lraro·daci<'t,
cuvinte IZOla te cirora li ~ dă echivalentu l grecesc. Vreo 70-80 la
numAr. ele cons tituie un material important deş.1 ,·a loarea le e muh
reduse de fa ptul că n101 măcar pentru 30 di n ele nu ~ pol do elimolo·
gil s1gure. cu alte cuvi nte, nu se poate şti exact dm ce r~dJcini sau
cuvinte rnal vechi lndo·eu ropene derivA.
TratoÎclc de botanică medicinal~ ale lui Dioscorid.,, me dic grec
care 3 trăllln secolul 1 e.n., şi Pseudo·Apulciu s cuprind cllevn nu·
me doce de plo111c medicinale: 27 la primul, 15 lo cel de·o l dollcn.
Valoarea lor hngvis t.ică e fnsă, cu m a ară~ l regrclulul .Sa\'nnl
bu lgar O. De<ev, redusă: puline pol n cxpnl!'&l<! etimologic, multe
sint corupte şi e lleva nici n·au putul n reconstituilc In lormn lor
originali . Do olllol, e le n·au fost de la inceput cuprinse In op<rc le
arruntlte: le·au lnlrodus acolo co pişli dintr-o c pocâ Ur.ic, care s·au
lolosil ~glosa re bolanict din veacu l al III· lea (In cazul scrierii lui
DioscondtJ sau chiar aiiV·Ica e .n. (In cazul lui P~udo· ApulelusJ.
Partt"a cu mult cta mai bogată a reslurUor limbii lr3CO·d t\eiet-
o consiliule numele proprii dt persoane. triburi, d1vin1lili. a~tirf
omeneşti, a pe $1 munti pislrate la autorii antici. in mscriplii grc~şti
$1 labnt sau pe monede. Numarul tor e mare: tirea 2 050. dm
care v~W 1 150 sint antropon11ne ( nume legale de oamen1 sa u co·
ktcllv.lâlf umane). iar cam 900 sini toponime (nume de locu ri, a pe,
mu'nli ele.) In mllsura fn care ~mnificolio diferite lor lor p4rll
compo11111He a puiul li Inteleasa, ele consti tuie un mnlerlo lllngvlslic
de prim rong. S ·a puiul stabili, de exem plu. c3 nume le tribu lui
dadc al costobociJor lnseamnă .. stră lu cljli", ca e le me ntu l IJostes
din cuvlntu l turubostes {denumire ca re·i designa pe nobl lii t.lad ' in·
seamn' .. slr~luctt. luminos ... câ ef~;>menlul lina 1 daua dl11 nume roa~
1opon•n1e dacice ore in,clcs ul de .. asezare., sat. lirg''. d numelr
regelui dac Oro /ts S·ar pulea tradure apro&tma~v prin .vullurut·
ttc. EbmologH .s-au Incercat pentru c~l~ mai mullc dintre numele
propnl lraco·d04:'1Ct, da r adesea ele sint nesigu~ ŞI spe:dah$tii nu
sint ntcldecunt unnniml In interpretarea şi apreC"ttrta lor.
Cerce1anle modtrne. In special cele ale lu1 1. 1. Ru ssu, au cit·
It
munstra l câ limba !,"CIO·doci lor n·:ldispărut fa ro a lha urme In Iim·
tul..: \'orbi te CUI. In romdno\ $1 Jn nlbaned exista o seam4 de cuvinte
..:ure nu pot h expltc.atr nic1 pt1 n Influente sLr~inc, n1ct prin mo$1enJrea
t;,llnâ şi care reprcz,niA vesh g•i ale graiului lraro·dacic.. 1. L Rtusu
;r lkttrnunat vrro IGO de asemenea cuvinte, muflt din ele fadnd
parte dm iondul luical prln<lpal al limbii nooslte şi referindu·ae
la C<Jtpul şi la fin>a orncnt3sc4. la casă, unelte; ·;inimale., plante
.s.a .m.d. Cuvmtc C3 btld. boltJttr, bantf, brad. garii. grui71Ql, nttJI,
,ru·stte(. min-t. pruttc~ (HJ rdbda, (a) speria. s/rugure, strunga.
urdd, vaud. (aJ .zbunla. 2gordu sint moştemte din limba lraco·
dacilor in car~ avta u un Inteles idenric sau asemânfHor cu ce l de
astazr, da r o pronuntare Jnu·ueltva deosebită. ce nu se poate re·
consiliul.
Put111e le şi d1spn r~tele e le mente de limbă lraco·d:~dcă nu lngă ·
duil. lotuşt . . spcci:tU$tllor sG·I dciNmme carac1cru l si .să·i precizeze
locuJ in mar~a fa rnilie a llmbilur utdo-curopcne.
Attste limbi st': frnpnrt In douii gmpuri nurnlre con\'en tional
kcntum $i sat~rn. Un.a din deostblrilt ca racttristice dJnlre ele consl1
in !~piu i ca palotalelor din limbile de lip luntum le corespund, In
·lirnbilt salem. s pira nle; In bună limbi romaneascâ a<'<asta In·
seamnâ că numeroa~ elem~nte lrxicale care con1in consoane~
k şi g(h) in ·limbile din prhnul grup cuprind consoanele s şi z In
limbile dm g rupul al do1lea . Drepl t .t("mplu s·a adoptat cuvintul
care inseamna 100: krntum in latina (romanii scriau utllum. dar
pronuntuu kcntum~ $1 SiJtt•m in persana ,:eche. lk nid thmumirilr
date de hngn~tl celor douG grurun.
Dtn grupul kenr.um faceau p:.rte Un.bl cn. ta lîna. greaca, ce lta
vech<.·a gennana tic .. i:H dtn g-r11puJ :mtem. sansc1'i la, sci ta. persana,
id1omu rllc l>alto·sla\'C! .~1 nllc lt-. S·a pu1ut s tabili ca hmbt~ tnrco•
dacicli face pa rte din w-rupu 1 $()1C m , rllntl innuJ1lll CU S~HI$Crfto,
cu limbile irarucc, cu ce le bu Ilo· sia ve, dar ma1 ales ~.:u Ultra vor·
bttă in partea dt ilpuş u P~:nins ulet Ba k;ulh:c şi i n tlnuturrlc Ca·
labriei ~~ Apullel din l lalia su d ·~s tic .L
lat~·i. aşadar, pe daoo·g<{l le:;md treplol d1n negu ra lrccu·
tutui. Ştim. dln c< neam mal m.trt' fârcau parte, banu1m rei pu·
ltn ctnd .s·au desprin:> ca o ramur.J dtsbnctâ a JrOJcdor şa cunoaş tem,
in hnu man. parhculoritAttlf hmbit pr c.'lre o ,·ortx-au M.a1 rarnint
să ne inlrebam: cum ar4t3u ti inŞt$1?
13
 INFAriŞ.II\EA S I PORTUL GETO·DACII.OR
Anll ~ lt nu n4scocisera ilntmpometn.;,, m ăsu r5tor11e $tii.nUf1ce
făc-ute pe corpul omenesc. IX- act"t"a. fa de-scneri prt''CtM", ~thrltt ritt.
alr lnfatl5jnll daoo-ge(llor in- H roarelc I'C<:hl literare 1111 ne pulem
a ş l<'pt•: de pe Columna lut Traaan. de pe monumenlul traumfal
de la Adamch~sa şi pnn cele citf\'3 Slatua de daca - produS<! a l<
OJrter roma~ - nt tng jdu te sa reconshturm 3spectul hztr al geto--
dncs lo r, dnr nu cu am:inuntefe şa ~xacttfatra de dant .
Dan p;lcate. ~li11110 modernâ a antropolog-oei nu ne c de folos.
Cum se \ 'U \'t.•den In .oll:t parte a lucrarii, dncn 1.Wcau o hicchtl Sfj·şi
ard:i mo ~il. nu sfl·l lngroape. şi mei cel on;., oscuslt IHIIropolog nu
pontl" face ulm fc dntl resturile unul corp omenesc se r edu\! lu d·
tcvn frnj!mtnll! IIIHriHIIC tle. oase_ ratcina tl! cnre incnp 111unnt hi ne
h ll r·o ult·rc!i. Morminte le dl" fnhunmţie sint rnre, cc~n -:«.• rc.•tlucc.
considt!rnbiJ \11\l<,m rc:t documr.ntarâ a determinărilor nnlrOJJOioglcc.
A~adar. nu n~ pulrm bizui decit p~ dcscri~rite $i rf"prczc nlitrl lt'
din \'e<hlme.
Mtsrlurule llt('rart antice ii aseamănă pc (!l.'lo -daci, ba chiar si pc
tra<i cu popoo.rclc locuind In (anuturile de m ia zănoapte ale Euro·
pea: ~lli. ceha. g<-rm3na. Inalti sa robu;ti. birbalii dac• O\C3U, in
ll"""r•l. paelta de culoare deschasa. ochii a lbaştn şo parul blond·
roşcat Oamenu de rind purtau pirul reteza! ~ frunte şa l&sot in
piete d~5tul de lung, pe umeri, ((!'('a ce fto·a ş1 alras num-ele de co·
mah- .pletoşu·: fa dacii nobi ll ( torabost~s. pileatl) c moa greu de
s tablbl portu l p~rulul din pricona cariuhjei dan linii (plh•um) pe
.:'~t re o purtau t'J ~rnn db;tln~U\· :.1 rangulul lor. rn
orice
,.017.• ~j Utili~~ nllii j)UriOU musHHf şi barbil bogată. pnlr.vll~ Cl.t fonr•
re"" le. Unii nnlorl :anlicl nllrm~ că gcto·dacli $·or 11 tatuo l: dupa a l·
Pl. tntunJU I t'tn :-.J>edfic do3r sclaYilor lo r, dar $tln l~ in (ML'<.•asl3
prt\'lnl:1 uu 5lnt d(' slul dt;o prc~o.•fs..· l)~lttru a putea lm:rrcn vreu ill·
cheie re si gu rO .
Fc lnCi lc dii\C po r •• n fosl fru moase, de u frurnUS< IC S<\'Cr3. aspra
chl:tr, dnr C!'\)Jrc~lvJ Columna Traianâ It: lnUii~cazâ. pouh: ldett-
hzindu -lr inlru cllv.t. tH itr. imtltc.. aparC'nl puternice, pttrlind p~rul
p1cptllna1 1"' llmplc, tu cărare la mijloc ş i strins 1• s palc inlr·u n
CO<.
lmbnh•,.m•n i~.J b~lo·dac1lor. destul~ simpla, semOn:a lnlruci lva
eu portul popu lar româii('S<. 6 3rba lil purtau pant31ona (taoo reci)
de doua feluri moa la rgi sau ""'' s lrimli pe P<cior. In g.-nul 11•·
14
rilor. Căma şa. despicnll in parti. o pu rtau pe deasupra cioarc-cllor,
iocingfndu-sc cu un bnu lat. probabil de piele sau. evemual. din
pind groasă . O h:unA cu mrn~:ri ~~cu crelu ri. o manlie scurh\. rart
mineci. avind UI"'C'On franJ u n . sau o .suba cu blana pc dmaunlru, m•
pr~a lunga, oonslltutau ,-~~manltlt de dfasupra •'lamtu, prins~
cu o fibulâ (ogr.fo). a\eo. p>re·,.., o glugâ cu rare d~ollş. ocope
reau capul pc \ 'rtrrK" rt:. Femeile purlau o camaşâ increltlJ, cu
mineca scur_k-. şi o fusta Columna Traia nâ m Je lnlâti~a~~ pur
tind uneori şi o m31Ho lu ngA. bogat drorntâ. O bosm.o. probabil
colorata. le acoJ>t·reu p:trul
Si noblhi. ş:1 oa nwr~it d" r rnd, bărb<'1• ş i {cmea. purtau in picioa re
câl,um de pît~,I U $.:&11 rqunc1 tit:! p1ele. dar nu fncapc In doi;, Ui ~.-ă varn
c<-a de la tn ra urnhlau .uh•$('.n ck·sculll. Jn sâpături S·n u gâ,;;i l 10 1nÎ(('"
(.crnmpo;tllf\ ) ti~,.• fi~ r cnrl'l ~ pri ndeau de t:dp:t fndilt!inunt.:l pt·n ·
tru a u oşu ra uwrsu 1 lle ghc& l i'l şi tăpo d ă. Nu 1u r::d , o tund (•l •ul mer·
gcau c!i lart'", d:1C:I1 tH'etl u It~ in căl t ă m i nl e pinte-ni de i1er.
TRI UL>RI GnO-DACE
Numc-k de.· gtţl ~~dan. 1:~ or•~ne nume de lliburl mal m:H1 $t m:u
putermtt. :.·au impu~ th'IJt:.l ra .dt-numin colecll\c, generice, P'~nlru
inlregul lll':un al ua.:dor m•rdtC'i. Etc n-au infalural insa ru l.Oiu l
vedulc d~,.·m•m•n lnhale. rrgton.t le. c~re np... r destul d~,.· des illtz\'OU·
re-I~ ;antice, tol :tjn (IIm nunh.'ll' de rrJmăru n a Inlaturat pe .:d..:
4
de bânti(NU, ard,•lc•f41. moltlmJl'tU, oftetu· etc. ChHt r ~~ dupJ iln.rc;,
luturor. s~ u nHtl.'ar n m.IJorit,t\i• gdo 4 d~citor rntr·un stat. sub o ~In·
gu rtt stâpinirc, clc.tnuuu ri14• tnbalc contJnuâ să itgurc xc urworl llt
ÎZ\'oa r(' niHtUi i ·de nuHil'l"' gcucric.
Se.• cuuosc, de CXC'mplu. p~o." liugo vechîl cmhy2f ~~ l rli'i aminlip
de Hcra teu : 1ri l:tu 1 uI'P" il ltu ( .,c('l pu l<"rniCI, c~r \'amici" J, locwnd
in ttnutul il $~ ZHrll Apu lum (J\Ibo Iulia dt> ast~t ZI L ~·tu.ti t.fe In srur:a
O ltulul. lmm de Jlrlll 7.011:\ dl•luroasâ 3 Munteniei si OlltniCI , (Ude·
s&... n st>s (Uif16t,ono, 10 tJrece$lel de pc malur• l<- ArgesuJut, bu•plui
din \'eslu l Dactet, tluru 111/lfl (Jlf l'âi.oo .ltil!6tJ d~ pnn ,l\or3murcs
}1 nordul Crişanei. rostoboat'ln Carpu'li nord-<"Siicl. pr 3mbt-Jt lor
4
\\ rs.ntt, Ciupi• (d:H'J sine infr·adenn de neam <k!c, ceea <"t nu
t:t lnea absolul s.gun In r<"giumlc: ponlla: ţol, m::u ti rzm. In Moi·
dova. Unele chn aceste lrtbun ~iru nwn1ionate numai in rug~ tk ••u·
15
torii antici cu \'rt~un prilc4oarecare; a ltele lnsâ, ca do exemplu carpii.
ca rt dau mull de rur~a prin secolul a l III-lea e.n. Imperiului roman,
apar deSt:ori In ltvoano.
•
E timpul sJ Incheiem arest caPflol. Ştim acum cu dne "'"m
dr·a fat't'. f1 putem urmări pe daco·gelii cei aspri. cum li numesc. nu o
dati. poelfi lalin1 , \'Orbind o limbâ nemlădioasă dupA plrcrea hu
Ovidiu. dar In care poetul exilat a putul, tolu$i, compune \..:.rsuri
<It slavA lmpllratuilll, In mulliseclllara lor istoric. Ne preocu pi, fi.
reş te.ln primu l rind. vremu rile de glorie a le illi Bureblsta şi De«bal,
dar pentru a le Intelege t rebt~i c sa ştim ce a lost lnainto. SA lncer·
că m. aşada r , sA \'Cdcrn cum a trAit şi cum S·a dezvo llnl, din vcac_ul
a l Vl ·lea llln4 In ce l dintii l.e.n., poporul pc oare Be rodo l 11 soc<,(ca
a fi cel ma l vi trn şi cel ma l drep t dintre to ti lracll.
C<Jpllolut 11
PE CA LEA CATRE INCHEGAREA
STATULU I
Să Il<' întoar«:m cu gh1dul la ind râlnelh llU\'igatorr greci care.
de prl n ' 'ea(u 1 a l Vll l ·l<a, Tnccpuseră s~ se a vin le pc valu riie ,\\G·
rii Negre şi sâ llOilOseasc~ pc t~rnot~ rlle el. Pesemne că ma ren i ·•
primi i CU lluşmOnic, Că fi U llYUI du lnfrunla l rurluni $i Ct~Uii. Cld
destule co robii ou lo$1 lnghl tlle: de aceea pri mii corăblcrl greci,
cart au uu~il de lu bdştinn şi numele iranic al ntări i - o.ksana-
Insemnind .negru·. l·au profAcutln grecescul âxcinos I'U,twos) -
.neospilalic,.,.. Ponlu( ce l noospilaller- aşa S·a numit mal intii,
pentru greci, ~\arca Neogrâ.
Cu vrer~a lnsâ. lucrurile S·au schimbat. Grctn ou construi!
c:or:lbii mai bune, micşorlnd astfel primejdia. Cilăcoriile lo r s·au
inmultit $1 c•pltanit vaselor au In,·:! lai Caft' e llmpul cel moi poln·
Yit pentru nav•gat•a pto Marea Neagră. Dar ma1 cu seamă iegălu ·
ri~ cu populatiile bAşUnaşe S·au do~edll pentru negustorii greci
aducAtoare de bun <lşhg. Vasele elene au prins a trece tol m'IJ. des
portile Bosforu lui, Mal picreau şlacumo corăbii , dar numllrullor ora
mic lată de·a l celor car" Incheiau fericit călă toria, odu<lnd In
oraşe le Eludoi p rctioaşe lncd rcnturi de g ri ne, pici, lemn de conslruc·
tie. Şi pcnlru ca şi nu me le m Arii să le fie prielnic, g recii I·OU S<:hirn·
ba'L Din tixelsos. ncosprlta ller, Pontu l a deveni euxeinos (eu~ti\'OS)
o s pitalier, primilor de s tra ini, şi pc t ă rmu rlle sa le a u Inceput să so
lnfiripe aşezâri grccc$11.
In !lnuturllc noutre, prima colonie lntemeială de greci a fost
ffi slria. Cetaieni ai bogatului Milet au deba rcat in • doua jurn5·
tate a se<olului al Vt l-lta l.r .n. pe lănnurile golfului care aslllll
SI' cheamA lacul Si,.,.,, (o S0 km nord <it Conslan1a. durindU·$1
aşc•area, la Inceput rnodesll. 1"' un promontoriu stincos. l ·•u
unnat. e:itre sflrşitul vtacului urm:ltor, colonişti \'~nili din Hrra·
cleea PonUct, ta lns0$1 colome Intemeiata de megarienll de n. . m
2: H U.oqrin-. t7
donan pe tOasra nordic:a a Turciei de ashhi: heracWnii s ..au
l!lsezat in sudul Dobrogt1. pe locu1 Manguhe1. lntr.o regiune cu
pâmintun rodilonrc, fondfnd o ra ş u l Ctiiialis. Tor C'(l ln o lunci,
snu poate In primii ani 1.d :-.l'colulul a l V· lca, mdestenh nu llf\li
intemeia~ p~ Jo•ul Cons1an1t1 de aslutt, un lîrgu~r modest.
punc-t Of ~lnmb cu bâ$1ln.3~ii. căru1a l·au pus numl'l<- Trum' sau
Tomis
De ce S•llU lntl•meia l nt'CStl.• colonii? IA· c.: au aparul ele pe
1:1 rmunh! duhrogtne?
A$l'larNl trn bine alcosn. nunk de ZI:, SinCH.·. r>e '!lrnull C3•
nua a rasă rit Hi.stria, tra ~ nernea aceea un golf pnl'lnic ad3posli-
rit corâb1ilor $1 nu, ca astăzi. un Iar inchis de un pr3g nts.pos ce nu
1osA vasele sJ treacă. Call3tls avea şi port hu11. ~i paminturl fer·
tdc: cit d('Silre Tomis, S-11 Il(' aducem aminlt' C':'l si astfi?.i c..msron'a
e cel ma 1 bun ~i rm11 importunl port o i no$lru
To1u~1. stn lorntcirca .~ercdlor pe meleagurrlc noastre nu 1>0.1te- fi
explicată doar pnn Dct'Sle împrejurări ofcntt (U dărnicte de naturli.
Pam.ntun rodttoare şi porlun bune mua er:tu SI In :.llc partt. Şi
npo1. oncil ar ta t.lc pr1elnrc porcul. la ct bun S;t rntrc in e l corii·
biti~;: d<~t.., uco~u s. torh n·nu cut Sti·ŞI \•indii murlurile şi n·au de In Cllle
~umpâ ra prrulu5Cie trebulndonse ce1or rOnln;,t depa rte, In Grec1a?
Un târru cu rle.S!I\• irşur pustiu nu l·a atras nrcaodat;\ pt t:sCu~til
~gutaton clt•n• Dar lurrurHe se Sl'h1mbau dac:. lmulul tr3 ~cuit
de o pojlULl,lt numeroasa. cârei:t RU·I dispi.J('t>:ltJ \'inul şl unltl'e~m·
nul grec~s..:, ,•n re N3 g;itn ~a-~1 schimbe mnrt...·lt: l.lân1fntulul şi a le
muneu sa lr Il\' unl'll('lc_, ar111er('. t>OdOo:tlJclc fâunre dl' m'·~lc~t,g nrii
EladoL
Holllriloart pentru a~ezttrC3 g-recilor. :trntâ ~cad. Em. Condu·
racht. nu erau luturilr. cu 1o:~te că şi e-l~ i$1 a\'cau ln~rnnălatea
lor. ci condi,u le eronomtcc ~~ SOCI31<' ale mediu lut :tulohtnn. Nu-
mai daca b3$lir10 Şii flJunseserâ la un ~tn• llu dC'stul de dcz,·n ltal
pentru o h·tntl!r('sa\t i11 schinlburil(> cu grtdl, aşezor(ln ntestora
d1n urm..& intr· un anunul ttnul de\'rnra tconomtceşte rentabilă.
Era cocrnat c:uul Dobrogt'l. locmla in ,~rernea 3<"C"ea. can1 ru două
suit dr .jjOI tmunte ca Herodot soJ·si setle opera. de CI popu la1ie
~~lo·daclca nlin IA in phnu t•poca ~ riuu 1111. $1 ~ nbrn~ in vi rslu
t(':l rhnth a nccstcl erori.
Dar ial:1 ·f1C" ;,jun~'· cu n«asta, in f:tla une1 probleme pe care
se cu,,~ s·o lâmurim in;unle de a ~lua hrul tslons•ru C<.• tstt
prima ' 'irs1.t ,, f.rru1m1
18
CEtE DO!M VIRSTE AlE rtERUWt
Arhoolog"H au clabot\t l o periolhtore o istorici ~trl\vcclli n ?.rne:
ni rii o lt~l nd drept crltt! riu materii le prime din ~a rt• oa mtnu IŞI
iou~au unell~le ;1 armele. precum ~~ progre~lc pc care le realiza
SQ('ietatt:s In prelucrart:a ::.eoestor materu prime. Vremt:~ cind oamc·
nit .se fo1uM>:lU de unelte de pialr3 s·a numil epoca p1e1rt1. :!\'ind
co lns6')1 trei subdiviziuni: <'poca pah'Oiittca (a ptetrC'i \'echiJ. cind
uneltrle ~rnu doar cioplite si nu ş le(ulte, epoca ntt!zoltticii (a p1ctrC!1
tie m1jlnc) cu unelte tot t'ioplite. dar mordnd unelE" progrese tehnice,
şi epora neokticd ta pieirei noi). cind untllele au inceput sa ue ş.le-·
fu 1 ~.e. Dupa zeca s• ch10H sute de mu de am de fok>sirc exclusnJ
3 ullcltc lor de piatra. de lemn ŞI de os. oamenit au invă,at sa ob·
(inâ sl sta prelucreze." meta lul, iaur1nd d tn C"! u nelte; mni intii arnma
(epora t:l4prului sau, cum 1 se ma1 w ;:c In şumtâ, cneob tica, cJwlcob·
lîcd). nuu Urztu bronzul. un ahaj de 3ramă Şl <:osilor (epoca brott·
zuluo) ş1, in cele don urmt, foerul (tpoca fiuului) . Natural nu nu·
mai tehn,ca. ct şi societntea insăsi s·a uansrorrnat fn cursul mtle ·
uiilor d:Jiorlt!o dczvoiiArli loq elor de produclle; de 1• stadiul hotlf·
de/ primill~f. can1"crlsllt pentru lnccp.ulurUc palcohHculul, o<unc·
nii au lrecut prin glnta maternă ncollllca ŞI nu aJuns, in tpocn
brom.uhu, la o bine injghcbaiJ orgomure In gir~/ patruorloall şi
tribun. In decursul multimilenarei lor t:\·oolu,li oamemi invatasera si
practice ngricu lturtt. sa crease! ''lte, s.a coniecl]onez~ numeroase
şJ va riute unelle, arntc ~l obiecte din piuuâ ~i nwln l. s~ modclcz.e
\'as~ de lnt pc care apOi sG le ardâ In curHoare. Oamenii epocii bron·
zulu1 din Europa 3\'eau, In ~~Wre. o agnculcur~ de1soltatâ. ~
ocupau mtcns cu cre$tN'C3 3 nimalelor. de\·enisera me$h:şugan price·
pu,l . In produqu~ bărbatul avea acum rolul prtncepat, ceea c:e·i
dlideo 11111ietatc so in vlala soc1aU (palfJarltat) . In cadru l gm(Jior
se for111asera [a rnllule pa traa rbale. mn r1 fa llli h1 cu1Jri nzind ci te va
gener~l'tl m hn1e dtr~clfl, pr\.'\:um. şi nun1ctons.: rude apropiOJte co·
latera~. setul lor tund barbatul cel mat '" virst.i. ,\ ceste lamtlil
an•au in ,.tapiOJt('a lor unel tele dt munca. v1tdr. ca~lc d~ kxuil.
:tC'.trcturilc. şa ro::tdch: munr-it. Nu mat p;tminlul arabil, păşumle, p4·
dunle ~~ cu rsurile d<· npli conllnuau sll iic propnc tnlea comuni\ u
intregului lrlb.
Actasta era. In hnu rnarl, infaUşare3 sladiululla care ajunseserl
doientr populatii don Euro pa pc la mitlowl rnoltniului al 11·"'•
l.e n. In nemea aceasta, pe pad1~ul As1o1 ~\ici, h11i[ll nâsrociserl
t9

mNodc dt Ohlh leh~
a Herului d'" m1ncreu $Î de prducrnrc 21 luJ
şi cretiSN!i a&tft'l mclalurl{ia flc.•rulw. ~\ai r~pe-de sau um• in(cl,
·., funct•e ~ lmprt'furâri~ istoric.·~ concrete, fterul s·n r4!>p11hhl tie la
hitlt• la popoar~lt- Om~muhu apropial $J ht ariburllc Europct . Oato-
rilâ condJlnk>r paneeuhtrt in care se dt•tvollase-r;~. popoarele Ontn·
tu lu1 (Vtchu "'gtplem. loc:tulorn Mesopolamtet, al lnd~l $t at ChiMi
anh« rtc.t trtcu~r<t inca d10 epoc-a broruufm la orindutrta 1m·
pdJ1t1a tn clase ant3gontsh.• ŞI la orgamzar~a t:k Stat •.&uct desco-
perlr.:n f1eruhtt fHJ fdcut decit Sa Îlltitft'OJ~3 progrt~le C'COOO·
mtre- ~i ~cinl"• pn.'Cl·dente. fâr;, a schimba rnsa carach:rul so.c • e t ă­
Ui In rinduri le lraburllar europene in~â. fiNu l a produs o v~;;n ta­
biiJ rel'olul•~ şo cpoc• lui, d~tp3 cu m arată Fr, Engels, c .mn• bo·
gat:l In progrcSo<' In tlomeuful productict decil to3t\! te l~: tlnlt.>rlonre
Jo un loc"''. lut 1··adcvăr, Inlocuirea bronzu lui prin (icr n uvu t u rrnfi ri
decisiv(" ~ ntru lontc r:unuri le ,rnai lmportnnlc u l~ economiei.
Pentru agrl<:ultu râ In primul rind. In lucrnrea sn Otrţ:fn.ea
Jant~lh•J, a prop, ietd(ii prlvatt! şi a s lalulul. Engtls :irnt~ efi numai
d rdorild ioporuhu $1 sape1 de fier a iost posibili dernşart:a unor
inhndefl mart de paduri ~i transformarea lor In ogo~re şi pii$unl.
Va stele supraltle ar:1bile asllel obtinute n-~r fi pulut lo Ind lucra l<
dac3 oam<'nu n ttr fi nâS(OClt brătdarul de fîer pe-ntru plugul tra s de
v1te. mult mat producliv decit ,·ech1~ br3zdare de pmlr~ sau de
corn foloMit in t:pocn brontului Octvoltarea agrlC'ulliJrn a ficul c:u
putln1â. t·um :uilttoltot Engtls. inmull•rt'a prac11c nelumlala a nl iJioa-
ccJur de.• trai 111 condl1hle acelor nemon Shmulatâ de.- iolos~te:a
fierulut agrn.:u llurn lnrtgist reaz;t ~i allt' progf('~ : se face dtoscb1rea
Intre ogonrc.•. 1"ft~un1 şi lunc•. ~ face seltC'113 celor m:11 bune.• porcelc
r~trc se lurrttn.t1 p,l rnmn~u t , se dez.ltOhd *i se gent.'rallt.::uA :~otste·
muJ altNJI.trcl cul turilor. Soc:etla tca lnlr.i lnlr·o JJNiond:t t.h: crc$tere
3 produdivll:1tJI nlum•il Si 3 produClÎ~I Îll flgm: uft un\.
Urmări lo r{· l ..Jc lnsenumt" il R\'UI descopcrir(!:1 fu~ru lul şi pcn·
tru mt~te$ u guri. ,. Fttru 1 a dat mes~ri aş ului 11 nellc ta rf $1 llho:,S(',
carorn r1u lc ·n pu tut rez.istn nld o piarră. $1 r11~1 uuul cllu Cf.' lt<lnltc
mecole cunoscuti'... :'\u c de mfrnr<: ca {n nceste condr!ll 1:111 rt\•int
•net:..lurl!•a. nur~ntuf. ~lufghcntul , prelucrort;a pittrtl \1~ cun:nruc:·
11e '' mult"l otil' r:tmuri meşreşugâre~ll. Treplal·ln.·ptJI. flerul
se g\:tll·raln:raul St wlocUJeşte definiti\' uneoltttr tk- bronz $i de
pmlrQ fn punc.-1p;ek-k- ramura de producue. aducmd nu numa1 o spo·
hrt a produch .. tiJin munc-ti. ct ş1 eronomu ln~m nalt cac1 bron-
zul tra nr..1 rar ~~ m31 scump
In condilli lc de avlnl lehni~ crea te de aparllia şi utilizarea (1< ·
ruhu M dezvollă s• ramuri producliv~ ~an:• nu ::~veau o teg~tura di -
rect~ cu noul metal: cr<stcr.a vilelor, a lbi nhflul. oliirltul, ltsU·
tul ~· alte meserll. rotodnlii !4: erctazJ arme mai puttrntct şi mal
efl<'!<e pentru aporore şi aiac: coifuri. scuturi, armurl. sabii, sulltc.
lântt. dgeli de fter.
Ca intotdeauna, progrts.elt rt:.lilate in domeniul produC:lJC-i. al
econorruei. 3u determinat transrormân pe plan social. De da la acta·
sta, in eatul majortl~l•l lriburilor e-uropene. ele au iost deosebit dt
insemnate.
Avintul pe care l·ou lu:at me$1esugunle. cererea din ct in ce mal
mare de produse rrte$teşuga reşll nu mai ingăduiau ea unii $1 acelaşi
membn a1 lrlbului sA se hldclc tni ccască şi cu agricultura. şi cu
mesenile. l)ncâ unele l'n eş teşugu ri continuau s~ r6minfi ca snice
(de "" ' mplu ICSu lul), alte lt , şi In primu l rind metalurgla, mine·
ritul sau prclucrareo j}lctrcl. hnpluteau acum o veril;lbi lâ 5pecin-
liz<Jre. Consedn'a n ros i ca in si nul fiecă r ui lrib au apărut oe:um
meŞttşugarl specializati. cnre nu se mal ocupau de alte ramuri
de produclio olar~ de m•~ rlo lor. Fenomenul se cheamă In lslori<
.despăf"llrea me sl<:şugurllor d~ agricu ltură• şi oonsUtuie cta de·a
doua ma,.. diviziun• socială a muncii (prima. ddpiftlrt3 lribul'ilor
de agricultori de triburi It de pistorl, avusese loc in perioada de tre·
a:"' de 1& neolitic la tpo<a bronzului) .
E uşor de lnlelcs ee consecinte a avui a doua mare diviziune
S0<1ali a muncii. Me$tesu~arii dispuneau de produsele muncu lor
(arme, unelte, dilcrltt obicc le), iar agncullorit- de g ri"" şi produse
antmale. In sinul hcdrul lrib apiruseră, deci, dou! ca tegorii de oa·
men1 despunind de produse- dlierile şi avind nevoie fieca re de pro·
duselc celeila lte. C um era şi firesc. produsele mcşleşugAreşU au
incepul sâ ne sthhnbn te pe rroduse agricole şi. treptat, meseriaşi!
n·au rnoi produs decit rn vedert!a schlrnbu lui; a apArut cu a lte cu·
vint~. produc lfn d< mAr(u r l lnlr·O (ormA rudimenlar3. In cadru l
tribu lut, Cu \·rcmcn, 5Chinlburlle, dintre lrlbud şi din intNioru l
necorul trib lnlonsilicind· ••· • devenit incomod vec hiul sistem
al troc.uluJ (schunbul in nnturA) şi oa menii au inceput 511 ndoplt
anumllr etaloane. vilele, bucAti d~ melal, anumite obiecte ,i,
in c.C'I,• din urmli. moneda.
Apanlta şi folosirea herulul s-au răslrint şi asupra rrgimulul
propriet~lii. Cu ajutorul toporulut $1 al sapet de htr d<lrtşa ru
anumitor supra(cl< lmpAdurtte S<' l"'t.ea face şi de cilrr co~ctlv<
!1
omenrş fj m1•i m iel, nu numaf de căt re in rregu l 11'1b so u tnrr~3ga
g1nlft Al:\lurl dt rnndul runciar -.1 tnbului au inceput s:l e xiste
parc<'l<• cuiiiW•h.' a rftror :tf)afiiu~ se darorn munr11 şi ero n u nlor
unor ~:rupurl tnnt m1~1 de oamena. Cu 11mpul, ~Scesrc parC't:le 3U
int."t'put a f1 şorolttt proprletatt" privatâ a C'e tor tarc 1~ defnşascrt
$1 te dt•:)lt•h:onasc r-.. proprtrlat<'S .. prhcuJ c:trt, In epoc:3 bron2ulut.
~xtsta numa• :'1'\urra uneltelor. vi telor ŞI roade&o r muncu ramtlt~t
p:unarhalr. se r 'lll lfnde at'um St3supra unet p:\rti a p~mintulut a rabit.
Ctrle erau •n'-lt propnetam? rn epoca bronzulUI, proprte talea
t>ra il ftlrlllht"l p•• trmrh.•lt" (n:~peCII\" 3 $EIUIUI t'l), f11.'0,HCCC OCE'3Sia
NA flrHH'Ipalu l ~ol~ctlv dt'l muncâ, celula economtca n soc:tci!.l tu
PmducUvatnhw muneti sporită 1n urma folosrni uneiH•Ior dl• fu~r per·
mlhm \.':1 nC'IIvitn h•n dt.• IOHU~ 7.ileft- pentru ngonlsi rea hrnnel ŞI o allor
bunuri •It• cttn~u 111 uec-tsarc 5â fie desf:tsurnla de c•lln.• 1111 colcc: liv
'*i ma t r\•f'lri ns· fami lia mldi, iormnl.i tlullr-o J)ercche s• Ulll11t~il el
ltnedwtt. Acens1 :1 fn nulic mică liudcn să trc:.cil In pro(•rlc latea
ei bunurllr tnrt' fJi ua niUnci ap~nlinuseră fnnll ht·i pa lrfnrhntc: pco
aeeasw bnzu ~ unse (OIIIradiclit, r~zolvarc pinii la urma In rnvna~
rea i:tmtll~·• tmct Ca rczultnl a l aceslui Jung pmce.!io, fzumlio mu:~
devnX' C:t•Jula coononucJ a .socaelâ,îi, propricliJra prt\'OtJ a unt.!lldor.
vitelor, ra~t cit> locml. roadelor muneu si ~ un~l părli J,n pârnin·
tul urotbtl Cto·• drtpl. dt~IOnl;, el:JStenlei propnetă111 ob$h~$h. tribale,
asupr.t c.·k-• mut llhttt parti a pamintulut aralMI şt neambrl. dtt\'ol·
Iare-a proprti'lJIU fHI\.lh." ,-. conSide-rabil 1nna1a: toiU$1. ssmpla r 1
e,islen(u 111 forrna noua amlnhta (propnetaten famthti nuci) du«
la tk'str.m1:-1n·n tatndll'l p:tlr-mrhale. Drept urmare. cllspnrt' cu ince~
lui $1 nbSh!OI bnl4tl,, Pt' legatu rile de rudeme: obşrea de\'tne acu rn un
col.:,·t•v rormn l lhtl IDirlllt:ltea iam 1Hilor cart locuh!SC pt un anu ·
m11 lt>rlhHHI. inl r·n uuurmta aşez:.n:. lndt fere nl dac;1 c it> sini rnru·
dilt sn u nu. E~u-.· vhştcn $a/eascu sau tlc uedmltate.
~porln.·n tJrt)clltcll\tl:illl IIIIHICii tla lonlâ uno r llnt•ltc nw l JH!r·
fcct•onol'· dtn~~ hH'Il dt.• rnuh 1~1 apari1ir~ plu s prndu!'u hti. Cu n llc
cuvinte, uth,; ll~· l~ 111nl pcdr-:ttona tc ingădutau ~a un um s:t produc~
ma t rnul l rl~cll "on~u ma e l insusi. ceen ce dcschadea posthili tntea
ca unu orum•n1 .sa tnunc('fiSta J)entru a ltii. po~ihtlllatea c~:rloolt·
ru omnlu1 de r.ll'<' um. lncJ la slirşilul neollllculut Mu, er i mai
flfi.IU, 111 a•poCoJ hronwhll, flOZOmerii f:iCUIÎ in ciocmnte lnlertnbn lc
mcetasera dt· ·• n13t 11 uc1~1 sau pnm111 in tnbut btruttor t.a mfrnbn cu
drepluri drphn~. cum ~~ 1n1impla inatme; tt 1rtcepurd n lf transror·
mal• in kl.u·• ~· J)u::• sa munceasc~. Fenolllt"nul acesta se delvolta
22
1
si mai mult In cpocn ftcru lu1: scfa\•1a ramîne. tot u~'· p:uruuhala,
căci sclavu erau pu,•n num~ro~l şt nu aveau un ro l prea tnSt·m·
nal in productu.·. tt fund tolosw mat a ies JM! hngca tasa
EXIS.It"n)a produ~11t'l dc~:~-hna te schtmbu lui. a sela \'te1 p:. lno rhJ le
s•. rn.at o le~ :1 propnt't .. lll pnvate in conhnua ~·z\olt.ar~ genercad
i.tJf«.>n-OJf' de- 3\t"re. UIK"'fl profunde!, Intr~ famtlu. Pi:! nt>Sintlll\', ace:~l,--.
dllerenl• de o<Cr< "" pr•f•< In dtOS<'bltl -IBit. C•'l l><•g>~ll şi ru ·
termc•. in pruntll rind ~du mllittri. ajung să a\'aparele, prfn ~~~
rttlicun ~u ch•:tr cu for,:.. o parte tot utai in:it'mnata a a\•utu lui
ob~te~ }1 s J·i ~tirasca pc rn~mbrh de rind a1 Lnbu lut :;,a tnuu,\:ascâ
pentru dln-,it, Se no~lc as.tf~l o a r istocrn''~ trtha l3, In irun re- cu
"reg1'". ~ei1 ni trtburllur ~1 uniunllCi r de tnbun, c.are .ueap:ltC::t1.3
treptat conduceRii tn!'bu rl.lor obştcş li. Adu no t M poporu lui 1nu r·
mat, Corma tl'J exclusiv diu bfirbrql, continuâ deocamdata s~ tXIS t~.
3\tind dt~ ptul s:\ hOll) rasc.li, la propunerea şcri lor. in c hes tiunii\!
tvrl! pri\'f'SC int rl!oga obşle: pacea sau razbo1u l, trumttrcu de so li
la allt' Jriburt , conda mna rl la moarte etc. t; epoca drmocraJtti
nu·firare, aşa c um nl'·O d ~sc ne llomer in lttado Şl Od,.se~o . E epoca
formaru pre1n15(>Jor socu!tU ti• sdava g1 .Sil' ~· ale statulu• $Ciavngist.
fnstrnMiatea epocii litrulut In lslona omcmru reiese. cred
ltmpede. din a-le expu~. E::a reprezintă pr:nlru anumiti' regiuni alt
lurnh. pnnlr~ care şi Iare noastra, o perfOadâ de lrewre rwctS4rd de
la soctetalea prhmllvA la societatea impăfltl:a m clase- antagomste,
o fază obhgatorlr prem.,rg~ tonre apariliti socictâlli stluvag1Sic şi
Slatulua La b:t:ru tuturor lransîormănlor radicale petrecute in
această epocâ a star. dupil curn s-a v3tut, dezvoltare"' ror1elor de
producli~. determina IA. la rindul el . de folosirea. genernlizalO " fie··
m lui. Cilă dreptn lc uvcu. deci. En~ls s~ afinne c~ fierul a rost
" ... ultl nln şi c~a mnl lnsernnnlâ din toate matem le prunl' care n u
juca t un rol revolu tionar In istoric ... " 11
P\!nlru a descrie. he ş i s umar. procesul de dezvollare soclul ·
econonucă in epoca fieru lu f n('·au fosL deajuns cî1~va pagtni. Penlru
a se petrece. ncPsl proces ~ avut nc vore de eueva secole. El n·u
inccpu 1 prstc lo1 13 aceeasi da tâ şt mc• ou s·a desfa~uro t I)('S1C
lot la fel dt' repede ~ ~ in acelea~l rorm~. Da că grt'cu cunosc $Î pro·
duc neru l pe la 1200 Le.n .• in regluniie noaslre pnrne1e Obll'C11!
de iier conit'CIIona le pe loc işi lac apan11a abia pe la 800-700:
dezvolta~a c mal r;ap1d;~ sau mai lenl.i. mai u.şoara ~nu mat arte·
\'Otoasă. 111 lunc11e de lrnprejurjn~ con<rel<.
l\u toftb: ienomenelc de~cnsc in pag.mle pr~l"eck>nte au uvut loc
'lJ
in ace laşJ rimp. Toporu l de fier apare isÎ<'â l::1 Incepu lui epocii lleru-
lui. br ăzdaru l Cll"-ftcr l"'nlru plug abia la sll rşilu l eo. In primele
secole ale epoci1 Ueru lu1. vasele de lut ars co nl inuă sâ fie fă c-u te
cu mlna ; ma1 tlfrzlu se trece In (olosirca rotii ola ru lu1. Aş işdcrca,
diversele feno mene socia le au loc: numai rreplat, cu o lnfensi la te
mereu sporila.
Pe temeiu l acestei dcz:vollâri, s pecJa ltştil nu i mpârC•I epoca fie·
ru lui in dou3 perioade, două virste: print3 virstA a Jierului, numită
si f/a/lsta/1 (după o loc<t lila te din Austria unde s-a descoperi! o
ma re nccropolt\ datind din aceasta vrcrllc), ŞI a dou a virstă a
Herului, numi tă şi La ten~ s:nJ /..a Tene (după o locnll tate de pe ma !u-
rile lacului Ncuc:hălc l din Elvetia, unde s-ll g âsit o aşezare cel·
tîdi) . In divc.rse regiuni a le Eu ro pcf, durata acestor virste <1 rosl
deosebită, după. cum d<.'O sebil a fos t chipu l In car<' s~a trecu t de
la una la Ci".alullă . Totuş i, princ:ipalelc. caracteristici, ale pocrioa-
delo r Hallstall şi l.:Jtcne au [ost cam accl<aşl.
Tn prima vtrslă a fieru lul, noul metal e incâ rar şi s.:ump.
E d rept c ă e l se găseşte dm b<' lşug in sooarla pămlnlu lu•- in orice
caz Tn cantllâtl mu lt maî ma ri decit arama sau cositoru l necesare
obllnerii bronm iUI ~ dar 3-l ~xirage din mtnereu nu e lucru uşor:
s~ ne aducem aminte nu ma1 că fn~ntl nu se tope$te decit la peste
1 soo• şi ca pentru a obtine un fier de buna cahtatc. cu numa i 0.5-
l % ca rbon. St etr a vansate cu noştin1c tchnologtce pe ca re oamenii
nu ~1 le puteau rns u şi dlnr r-o da tfi, ci doa r dupa lungi câutâ ri. De
aceea uneltr lc de fier si nt fncă ra re (a şn cum s-a a nH~ I ma.l sus.
toporul e.xisl.â. da r brâzda ru l nu) ~ ceva mal numero;,s..•, poate. si nt
armele. Agricu1 11..1 ra n·a fac ut încă IHogrcsc prea mnn: plugu l e tras
de vite. dar brâzdarul lui e lot de rJia lrâ. corn sau chhtr femll. Densi-
ta tea ln~â rc<.lt.JS:1 a popuJa 1ie1 nu cerc o ~.:antllâ l!! prea m.r~~rc de
produ se ogrlcole: crcşlt•rl•a \'l t~lor a re o ponde re- insemmt1â (in 1111t le
regiuni mai mor-e d(lodt a agriculturîiJ fn :tnsamblul econo miei. 0 13ria
se confectioneaza num3i cu mfn<J , Oa menil t nh~sc mai ;llcs in bor·
dei ..~. Viata E'CtH1omlc:l ş i socială .!1(• tlcoS<:b<'Ştc (ncâ destul de p11'in
de. cea din Cj'lOC.a bronzu lut.
Cu to tu l a ltul e 1abloul ce lc1 d'-.'·3 doua \'irsle n fieru i\Ji. .ta..ştc:J·
ralc OlllC il\":Şii se i ndesesc şi devin ma1 bogate. ,\l\eta iu rgu1 fteru lul !C
gtH!era lizeaza: se deschid mi nt no1. se inmu ltesc i n aşeU• ri cuploa-
rele de f(' d i_IS l'lllrJ~reu l ŞI râuriiru le, apar 1101 Un('lte de fie r SJ>C-CÎ3•
ti za tC'. printre care bnhda rul de plug detine un loc de iruruc. Obu~c:·
te le de bronz d(•\'ln rnal ales obie-c te de hL'(, l<) r ă uti li late prea mare
24
iu procesul de produl'tk·: di mpotri vă. fierul devi!*' o mate ri~ primă
c:vasiunivers::dtJ. fiiud fo losit peste 1(')1, de la u nelte g rele ş i a rme
pin.i lo tuie .sau pinlenJ. Case le si nt to t mai pu 1n1 de tipul bordeie lor:
tocul acestorn il iau locuintele de lemn. din pari ş1 birne cioplite
( u aJu torul topo rului dt f1er. cu pert~i i li piti. ş·• le'fl(Uitl cu lu t, aşe·
zai\' uneo n pe teme lU de piatrâ. F~un i lucrea za cu iscus.intă po-
doabe din metal IJ I'E!1JOS, olarii c r('Catu li puri noi dt \'<JSC pc c.are Je
con iecttonc<J 1.â la roat ă dtnt r ·o pa stâ mai bu nâ şi pe care le ard mai
bute. Agncullorli lucreaza pamintu l cu rezu ltate mai bune; recol·
le le se rac to l mai bogate ~~ aşez~ri le sin t pline de gropi l"'lllru
pastrare" prov[ziilor. 5.: lnlensificl! schi mbul a tii cu regiuni mai mull
:;.au mai putin îndepărtate. cit si in Interio rul l.rlbu rJior; apa re mo-
neda hnita tâ dupa aceea a sta. tCior sda vagiste mediteraneene.
Se adincesc 10 1 mal mult difere ntele dfnl re bogati şi să raci , dint re
oameni i liberi ş i scla,·i; aris tocratia devine tot mai puternică, evo·
luind lreptol spre situalla de clas~ domina n t~. Cu munca sclavilor
şi a sărăc:imi.i e~ploa la te ea ('o nsl r uicşlc ~ l ă li puternice. elemente
de apă ra re impolrl\r'a duşmanu l u• dinarnră. dar şi de asuprire şi tine-
re su b jug a maselor din la ra pro prie. Po fta de dşlig a nobili lor
c reşte si sub conducer~a lor se orga111zeazs numeroase expedilil de
ja f impotri va tentorillor invecana1e. Revolut1onntâ de ro losi rea ge·
ncr-aht.atâ "' fic rulul, socic tarta triba lil se indreapta cu pas• gra.
biti spre aparitia claselo r a nta goniste :şi spre inchegarea sta tu lui.
In lu mea mullora dintre lrîburile europene. tr~cerca d\! la rrima
la cea dt>·f'l doua \'i rstâ ~~ ftl' ru lul S·a pet recu t sub tn ifuenta civili·
za ticl sclav01gistc elene. Grecii a u impinzi t cu co lonii tfî rmurifc
M"ril Mcditerane, a le Propontidel (M arca de Marmara) ş i ale Pon -
tului Euxfn. Prin colou iil c s a le. Grecia făcea cunoscute populatiilor
boşUnaşe- ccftf. lr;Jel. gciO·-daci. scili - produsele rl vfll>.a(iei s<la -
vaglste: une lte, arme., o lliecte de podoaba. n •ra mic;t de bună cali ta te
Si chiar de o sup...\rion r;î excc:u1ie nrtistîcD. s lo ic ._..tl'. Dc1lrinzi ndu-sc
cu oc~SlL~ produ~e. triburîJ~ invnţâ 1rep1a t ~ i tchuku de confec.1ionnre
n lo r. fn felul tl4;~Sla. pc baza [onduluJ ha llstattian loea l şi sub in·
Uu('hta fecundâ a Gret·i,~i. s.e uos tt: dvi liza tJa de tip La tc:ne.
GETO.J),\\:1 SI G RECI
IN PJII.-\A VIRST.I A FIER(JI.UI
La vem rea primilo r colon•ştJ pc tarmu rdc Dobroge1. gcio-dach
lnl raseră
cam de un secol i n prima vîrstă a nerului. Dezvoltarea
25

rara.:u.•r•~ln:a
cpotu i~rutu 1 era abt..t 1.1 ina:pul: gr~u h goisesc pe
autohtoru lramd W a~zan nu pr~n man. 1ot"UIIId In hord~rl'. ioJosind
o cernm•c;) g rowl.um, unpodohnd eu hriu n a 1\'CO I:H\' ;-1 cu proenu·
n.•n t~.
Ca, in lnU111l'IHul stnbll,ni culuOiildor greci III l>ohroge.:J . foii·
11111 dn•c ij 1 act:~t~• rcgnani il conshlUta vupulatm ~u cn nc·u do'lC·
d'-""' dm plin Lk·:t4ttJX•nri~ :srtk._-o'ogh·t- d1n ulttma \'r,~me La H1stna.
111 ripatun k d ecau.th.· dupo~ 1918. od;Hun de va~~ gwetSh :lf~H:c.
.S.·;JU giisit nu11u.•ro1tse fragmenl'' de Ct.'r3nl1Ca 111d1gcnd de tradi,fe
hnllsln Hi.trli:l ru re dt1 mons1 rcazâ ţlrC~CII\A ~t:tdo r .:hntr in ltnerirHill
o~czâri1 sl'lu\·ag•Stt• ntilcsî~nt:. Şi mai numlf roasl! si ni a~~Z&rlle au·
tnhtonc in jurul llt strlei. la Tarlvcrdl, po motul sting al plriulul
lunandere. n fuM sap.11a. hmp dr mat multi nni. o tt~('L:He getJcâ.
In 195:2 s-au descoperit nid onc:l 1Nrde1t 31 câror ltl\'~nl:tr cons1.a
mal ales dm cera1mca: s·au gJ~II In ele iragml'nt~ t-eramice gte·
cc.sll de liJ) iJThlliC, dar şi c1obuu de va Si' primitiv~. h1\!r:llC cu minn,
npart1nînd nc1udoîcln1c autohtonllur. Unul din nccstc vase, ca rt:!
a putu t r, rccun:sliluu, era dt.:: cu lonrc negrit.:•oasa. cu luciu . nve<•
(undut plai. forma i('IHJ0\ '3 13 ~ t"rl1 dCC.'OT3i SUb but~ C:U t1nci paS•
Ilie !li! lui. tar :illb mijloc cu 101 alo lea proemonente. Alte lragmeme
pro\"t!ncau din \'a~ cu buza dreap14, ornamentale ch13r sub buză
tu un br111 in r~Uef Intrerupt dt: proemtnente. Oatnb•la in secolul
n i Vt·lea i.e.n. s:w, ce l mai tirt.m, lu Inceputul \'Cacu lul urmator.
aceasta ~eramî cl'l dovede~ tt~ nu num:u prezenta gc to -docilor In Tt1 ·
rl\'adi, ci şi slrin~1~ şi lnteusele lor lt•g.. turi dt: schunb cu grecii.
AşeLDrea f1.,• pe malul piriuh.H lunande~ c dcpnnc- tie 3 fi sin·
~tura de oc.sl felin Dobrogco. la Slnoe. pe malul obrupt al lacului
Zmcira. şi la Vadul s·a repel3t desrnpe-nrea de ararmcâ grecrasc-â
nrluncâ asocia tâ cu fragmente c-eramice dlfl prima epocâ a ne-
rului apar11nln..J triburi lor băş ti na şe, Situa\ia se rtp~tfl intruc itva in
nN:ropola tum1.l lllrâ (lumulii sin i mnri mov1h.• c.le piintlnt r idicate
dct~supra mornuntt>lor) de linga c:eta t.:a Histrler: şi nici. in mor·
mwle~ cele mm V('chi (al treilea :!r>fNt al secolului al VI-lea i.e.n.)
S·an gaS4l urmt' dC' cullura matc rialJ getic.a al.ttun d~ obieelt
qrcu.. ş.li DunJJF~una cu anumite parlu:ulant3(i de nt. aceste UTTTlC.
l·au incu i pt' c<"rCCiătorfl bucureştl!m Petre Ak·.x undrescu şi VictOI"IU
L:h•mh.· s~ ntrl buie ge1i lcH prmudc mnnmn te dHI cuut1lru l hisuw n.
Al.'c::t$ttl :Jtnbutre rl'lmine deocomdahl o IJJOI~Zi.:l, dar en o ri.! destule
~ansc sa !C do\'edensc3 adevar01t.1
~urneroase le obwcte gre~~ll aflat~ In a*zunle ~tllor -dobro·
2G
gen1 attsli 'eRilun~ de!- sch• mb dmtre băşlana~' şi to loni.s.tl Aceasta
inse-amnâ câ in momentul rondam colonulor lhslrio ş,t Callatis.,
pop-ula ha geto- daclc:ă era artfll prntru schimbun come-rcai11e mh.•nSf'
cu 001 i ''("r11ţt, Tn S<'hlmbu l produse lor meşleşugârt'şU hnt, ni mohi ·
le lor ~1 bljul~rlilor, a l s tafc lor, nrmelor şi po>olonile lor. a l v~nuro lor
$' untdelcmnulul aduse: Iri nm(ore. ni \'ase lor d~ calitate_supe~loară,
toatt produ~ alr centrelor greceşti Mflel. Rodos. ChJos, S.•tr\OS.
Naucrnt1.s ~~ Connl. iar n~cti tin•u. Arena . bă$1tn.1şii dadtau tanii tAti
man de certalf-. pc-şle. pic1, \111<'. ltrnn de consuuctlt. m1ere $1 ~.aroJ,
~lil\'l, Nnwral. In att'SI neh.rot erRu mtereS3h. pc tlngă greci. ma•
nles onrmbrii aris tocratiei tribale b~şti noşe. l.<or lo· npar(inea door
parten (CH m;u insemnatfi t lfn surplusu.l d~ produst C<.l~ putea
forma obJcctu l unul schtmb: el erau pnnc•p:..lu consuma ton de pr~·
duse grt«~ll de lux. Poîta lor de cişhg. don~ta de n n~·t"3 in canh·
la\i d 1 n c~ In ce mtti man ~urenoareko marfun grcreşlll·au htt111)3
inâsprcasr.t exploatareLI nttmbntor de rind ;.11 trihuntor: aceasli
itnpre1ttrnre \ 'rt grab• procesu 1 de thfC'rrnttcr~ socla l ·economic~ $1 de
intfir~re n ansmcn:tll(ll trd,:dc
Ar f1 gr~toll !:â se c reada cOoon1-ş~: h: grccc~tf de pe lllorn1u l dc-thro-
gean ni J\\:tnl 'ic~tc raceau numai comer' de IUHl111, aducind din
~udul cgeu.: tua te pm du!ttle d~$tlnare bolşlina~•lor Desigur. pin?l re
13 n1IJfo<'UI \'r su·ului ni V h~3 f.e. n.• cind Jhslna U!:vinr ~~ uu tm·
Jlur1ilnl centru de produC\Il' lllC~ICŞ.Ugăreascu. nHIII<' thn ohwctc.·lt'. de
S<'himh ••r.nt tmportale din n1tat sus amntlitL~IL• ~Cittre greceşlL Ot~r
e.hi.J r ~i lu \'\.•:tcu l ni \fJ.Jra w par~ sâ me!<eria$îl hislrit.•oi pt<Hiuccn.u
nnumHc.• m~rrurt tksHnate ~dllmbului <""li b:J.ştinaşii ln stratul arh31C
(se-colul al Vl ~ ~at şi inlr·o ht•n3 p..-.rre a stratulul dm \eacul al V-lcn
i.t•.n . :~par•· di n abundenta 1.1 lltslna o ~rnmtca cenuşte. lucrah• la
roată, con~tfnd d111 tnH't ulcioAre (oinocltowi) '' dm strachtn• de dl-
m~nswm. lor111e şi orna rue ntti ri dHente. COttSI1h11nd \'esela de uz co·
mun. FJru n nvca. dt'O(rlnl<lntit n dovarJn thrl•(·ta î n acea~C~• pn-
\'111~~. s~ JID:t f~ admtt~ cu dC'<tulă probabthlah.• ('U ucPastâ cc ramlc:l
cenuşie ero. in parte mutor. r•rodusâ ch.ar l:t lltstrla . $1 p.:oncru
conn.•r(ul K''lo-lustnan e sem"'ficnltv 1 !i'lul r J astfel tk~ cr-ranuc:ă
se afiJ nu num:tt ta Tatl.o\('r dt. ci ~· fn a~N·•"•':t l.ta$li03Ş~ de la
Al•xonrlna. on cimpia mnnt~anli (@ dr•pl .•uro ar fi putul OJ!IIlgt
lo t ::tHI de hl!tc dtn ::tltt' .:.eu trr t:rttcc$11 .sul.l·dunl11?ne).
l nlr·ut.kv~\r. :1":-l'/ltrtl\• p-c I(HI:tdce dobrog,·n(' lUI sini <~~in~uri.' le
cu no~ut~ tllll a~t>nslâ epot·:.1 O mare !IŞ('totrl' n fost conslolntA
t;, Znnnke••. makri:.lul ~~~11 aic1 documenlirhl o strin~t1 legatur~
t7
intre acest centrttJ geUc şi centre le (ra<ice şi greceşli din Tracia, dar
llpslndu-no deocamdată de dovezile sigure ale relatiilor getllor
zimnicenl cu col.oniile de 1"' tarmul dobrogean al Pontulul Euxln.
Descofl<'rlrl slrnl Iare celei de la Alexandria (ceramică cenuşie gre-
cească , lucrată la roata. In traditie hallstalliană) s-au lăcui la
Epureşti, pe Neajlov, spre interiorul Munteniei, la Gheorghe Ooja
(jud. lalomlta) . la ·aproximativ 100 km distant<! de Dunăre, la
Chirnogi (jud. Ilfov), la _Salcia In Ollenia (jud. Mehedinti) şi In
alte citeva puncte de fa sud de Ca rpati. E o dovada llmfl<'de a reia·
Uilor tot mai intense care. se statornicesc intre greci şi geto·dad
in veacu ri le Vl-llll.e.n., a influentei e lene 101 mai puternice asupra
mediu lui autohton.
Nici In Moldova nu lipsesc asemenea desCOfl<'riri. Se cunoaşte
aici marea aşezare fortificatA de la Poiana, 1"' Siret (antica Piro-
borida.u a), In care straturile de cultură se succed din veacul al
VII-lea i.e.n. plma la lncepulul seco lului al ll·lea e.n. Urmele an-
terioare secolu lui a l lV-lea Le.n. sint mai sporadice şi mal greu
de sesizat: însă in s tratul datind din acest secol s·au descoperit
locuinte de supra fa ti!, durate din lemn şi lui, de !oronli rectang11lară,
tnghesulte, lăsînd intre ele spatii inguste. de !oÎmă neregu lată. Pe
lingă produ~le bl!ştiiUI$e (mai ales wamid lucrată cu ffiiMJ
s-au gAsi! aici şi obiecte de import: llbule de bronz de tip trac, vir·
furi de s!getl ~ bronz de tip .scitic" cu uei muchii, fragmente
de: omfore şi de ceramică grecească de lux. Numărul acestor obiecte
de Import sporeşte in straturile mai noi de la Poiana.
Aşezări, ·intâ ri te sau nu, ce_va mai tirziu decit cea de la Poiana·
Piroboridava, d~llnd adică de la s!lrşitul perioadei hallstatllene
şi de la inceputu.l perioadei Latene dacice, s-au mai desooperi~
In Moldova. la Silnceşti, In tinutul Botoşanllor, la Lunea Ciurei şi
Crlveştl (jud. laşi), la Truşeşti (jud. BoloşaniJ etc.
In Transilvania, situatia e oarecum deoseblba. Prin V<!acul
al Yl· lea i.e.n. pătrunsc~ră aici scitli. care se st.abilisera pe cur·
sul mij lociu al j\.\ureşulul şi pe Tlrna vc. De la el ne-au rămas citeva
cimitire pJane (Ur3 tumuli) de inhuma1ie. cu un inventar carac•e·
ristic: pumnale de fier (akii!IJkai), virfuri do săgetl de os ş i de
bron.t şi allele. Şcllii au contribui! Intr-o măSllră apreciabila
la raspindirea şi perfec!lonarea metalurgiei fierulul "" tcrilo·
riul Transilvaniei. dar fiind un popor nomad, de păstori, a adop·
tat eera mica autohlonilor; de aceea găsim in mormintele scitice oal~
mari bitroneonice. strâchînî cu bun intoarsă inauntn.a, ceştl cu o
28
toartA inlltata deasupra butei ~ te. In rhlimp de vceo 200 de ani,
scilil. mai putin numeroşi. s ·au topit in masa aul~htonilor.
Dacă rn Tr.Jnsllvanla mormintele scitilor ne sini mai bine CU·
noscutc. aceasta nu inseamnA câ aşezâri gbto-dace nu s-au gâsil
Ce·i drept. multe Sint mai vechi decit epoca ce ne retine acum aten-
tia; totuşi. pol fi amintite a'icl cu titlu d~ exrmple: cetatea hali·
stalhan ă de 13 Săr i te!. lingi Bistrita. frumoasa aşezare cu trei ni·
ve le hallstallie ne de locui re de la Someşul Rece (nu prea departe de
C luj), aşezarea de la Cluj · Mănăştur din secolul a l IV-lea l.e.n.
şi cea de la SI. Gheorghc-Bedchaza, care Incepe probabil In ace-
laşiveac:.
Grecii şi scitll nu sint singurele elemente străine care pătrund in
prima virst<\ a ficrului pc teritoriul tării ooaslre. In sud-vestul
Olteniei se consta tă In seco~ul al VI-lea l.e.n. o locuire lllirică, ce
ne-a lăsai complexul funerar lumular de la Balta Verde, in timp
ce la Agighiol, In Dobrogea. s-a g~sli uq bogat mormint tumular
de inhumatie. apartinind unui şef lrac (probabi l Cotys. judecind
dup3 numele scrls cu li tere ereee~ti pc unul din obiectele din inven·
tar) ; mormîntu l contlnea numeroase obiecte de argint dc-corate in·
tr-un sil i ce văde$1~ influenla seitieA. ceramieii gr~eeasc:i şi a pu-
tut n dalat in seoolul al V·.lca i.e.n.
Nu numai asezA riie. ci şl11ecropolele autohtoni lo r ilustrează dez·
\'Oit.area societătii daco·getk·e şi raporturile ei Slrins(! cu grecii. Am
amîntilrna1 sus <::1 in cel mal vechi lumuli de lingă Histria s-au a Ual
ŞI obiecte de !aclura autohto"â (ceramică primitiva lucrat! cu mina)
împreună cu pro duse e le ne. La Blrseştl (jud. Vrancea). in necropo-
ln tumularâ de lncineralie. s ·au găsil unele.. obicc.lc ala turi de cele
băştinaşe, hallsla lliene, şi scitice. La- Cernavodă, pe ma lul Du·
nAril. s-a u descoperit patru mo rminte de lnclnera(lc. acoperite cu
plăci de pia trl\. Oasele a rse erau depuse in urne de tipică !aclură
ha lls!atiana, doua din e le !ilnd ornamentale cu obişnuitul brlu
alveolar~ intr-una din acestea s-nu găsit, Jmprcună .:u oasell' Cal·
tinate. un c u(il"* de fier şi o ogl indă grecească de bron~. permi·
(ind datarca mormJntelor in a doua jumllla l<' a set.-olu lui al Y·lea
l.e.n.
La Salu Nou, tol in Oob:rogea, au fost descoperite in 1958 două
mormince gctic(" de inciner.aHl'. Dacă primul e format din două
urne lucrate cu mina , de traditie hallstatllanâ, In cel de-al -doilea
oasele calcinatc au fost depuse inlr·o am!or â elenâ, drela ii lipseau ,
ioc~ din antichi tate torlile şi o bucală ~e fund. Bogat reprezentatA,
29
mal nles prin amlore thasient şi hcracletne şi p rin vase cNtuşll
lurrate la roatA, e c:eramica greceascA $1 In necropolele gelo·dacJce
do lncincra1,. de la Murighiol, In nord'(:slul Dobrogei. dalabtle
la sflrşl lul socolului a l IV-lea l.e.n, $1, cu procădore. In veacul
următor. La Muri ghiol S·3 g!lsol o mare cantiiMe de vast locale.
lucrn 1c C'u muta. a caror varietate de forrne: se datorcata nu ntrt
fnniCZICI oloruhu , ci t faptului câ nu erau lucrate de meşt.eri o la rt
specwil >.a ll. ci d~ gospodari. pc ling6 co s:!. Au mai rost allale,
in Ulll' lc morminte, cutite d~ her cu un .singur tâiş şi lama uşor
curbntO, th'lnd mint:r de Jemn sou, mat ror, de os; dinar-unul din
ci mi lire.- provine o Slbie de lier scurt~ (SS cm} cu două tăişu ri. in timp
ce s~getole de bronz cu trei muchii S·au dovedit destul de frt'evc nte.
O necropoli. in multe prh·inte asemln,toare ca dată şo ma teria l, a
losl desroperila recent tot in Dobrogea. In zona Histriet, la Nun laşi.
in timp ce Muntenia t tt'pre.zental:! prin mormmlcJe de la Zimru«n.
luonula re. oar o\\oldova prin co lt de la BirseşU şi d(' la Poi ono .
Se va •edea mai jos eli vasele şi o ile o biecte greceşli au ajuns şi
ro Tra nsilvania .
1\1\ai lrebule să ne inlrebă rn cum .se facea. in chip mai con-cret.
comc qu l do co·g< lilor cu grecii? CII do Inte ns era el şi t ii de extins?
Nu Incape incloialll ~ prime le schimburi s -a u lăcu i in natur~:
pentru o omlorli de vin dulce grt'ccsc. nobilul gel dAdea o canll·
tate oarecarr. ma re in orfce caz. de grfn(! sau dealle produse Joc::3lc.
Treptnl fnst, pe mâsură ce S(himburilc se intensiiicau şi de\·eneau
tol mat regulate. trocul s-a dO\'f'dit incomod. Gelii nu cunoşteau In-
că mon.,da (8\'eOU sâ·i invete ind doslul de repede rostu l şi avon·
laJe le). aslle l inci! s-a trecul mao lnUo la un schomb pc bază de
obicc te· monedil: in slatu l arhaic de In llislroa şo Tarive rdl s·au
g~sil virfuri de săge(i de bronz. nert'luşn iC, ncuscutile, iă râ u rme
de ulllmtrc practică, ce"" servil drepl mij loc de schimb. La Tu rnu
M~gu rclc o iosl descoperilioca In veocul trecu l un tezaur conti"ind
433 de Ine le de aur şi clic va obiecle. lol de aur, In lo rmll de cilindru.
loolc lilou lc dupa no rma ponderaiA" ora~ulul Cyzic de pe 1~rmu l
Proponlidei.
Oe o il lei. cel mal tirziu In secolul al V-lea. J>i iace apa rili•
pe .pia ta" gelo·dacicii şi moneda propriu-zisă. ule mai \'echl mo·
ne do cart' corculii in Oobrogta sini cele din Cyzic şi Olbia, dupa cu m
dovedeşte descoperirea unul aes [IIOIJ<' (moneda mare. rudomen·
Ia ră, de ara mă) olbia n la Salsovla . In apropierea Hi strici. şi a uno r
s taterl de eleclrum (aliaj naturo l de ou r şi argint) cyzicieni la
30
Cuzgun, Oe pe la mijlocul veacu lui al V-lea, His tria, in cart In·
repuse sii se dezvohe o producti<' proprie de mi riuri, bale o mone·
dl d(' argint (drahmi) şi, pare·se. şi una de bronr. e.x emplul ei
fiind urma t, In secolul al IV-lea, de Callalis. Monedole hislriene.
bătute anume In Ytdcr<a comerţului t~ autohtonii, circuli inltns
in Dobrogea, fiind ·adesea . tezaurizale de gelo·daci: as!lel de le·
zaure s·nu glsh la Bâ ieni. In tinulul Tu lcei. şi lingA
Consta n(o. S!ale rl cyzlcie ni de eletlrurn s·nu gAsit şi la Galati.
Către sll rşllul secolului al IV-lea, clrculo lla moncl oră se tn!en·
sificA. La lriburlle ge lo·dacice pătrund acum In mare ca nUia le le·
lradra hmele şi o ile monede macedonene ale lui Fillp al il-lea şi
Alexandru cel Mart', prt'cum şi monedele bllule de regele macedo·
nean al Traciel- Usimah. l.ocali!itlle In care s-au gisil aceste
monede se numiri cu ucile pe leriloriul tAtii noastre: A lbeşli,
Slava Rusă. Olieni (in Dobrogea) . Andolina (lingi Cili~ )
in cimpia munleanl. A(el (jud. Sibiu) in Transilva nia. Becicherecul
Mic (in Ba na t) . laslovât (jud. Sucea va) In Moldova sini numai
citeva exemple din ncnumăr.,lele descoperiri de ocest te l. Unele din
ele (ca Slova Ru sâ sau DăieniJ constau din adevarate lezaure
îngropa le de po•eoorlo lor In pâmlnl şi ra mn so acolo oinii in >.llelc
noa stre.
Ncgoful grt'co·oulohlo n trebuie să li rost lonrle inlens dacll ne
<;ndim ca descoperi rile a rheologiC!' n-a u putul aduce la lumina decil
'mici. nelnsemnal~ parle din marile eanllllti de produse grt'teşli
...., de moned3 grt-«aS(.i sali mactdoneani rare au clrcuta l in vea·
-.ori le- V-IV In mijlocultriburilor gtlo·do<e. Avea droptale Vasile
Pilrvan cind scriu ci pe la anul 500 l.e.n• • Dun3rea . pinii la con·
rlue.nta cu Siretul. era o apă grecească, iar ~scari• şi negustorii
din Histria c.un0$1eau foa rte bine- ta ra ~to ·sd t A pc care o stră·
b ăteau ncconlenli In s us ul şi In josuJ aceste i pArii a Huviului" 10 ,
In llmp ce aşezări le din clmpia munleană şi O ilc oM pa r să li rost
orientate, comercial vorbind. mal s lel'i c~ lre o ra şe le greceşti ş i
cenlrcl~ din Bulgaria de as liizi.
Plrră unde \'Or lo ajuns neguslorii greci C grt'u de spus. 0 harUl
intocmitil de Vielorla Eltomie peniTu răspindlroa amlorelor şlampl­
late. din perioada de care ne ocupăm şi dintr-o penoadă IMi tir-
zie-, arală ca ctlt rmu multe puncte (26) cu descoperiri de acest
lei se gâsesc in Dobrogea. des lui do muile ( 12) In •\ \untenia. pe
cind in Moldova ave m doar palru , oor in Oiltnia- lrt'i. Nu pulem
şti insa dac~ ncguslo rio gr~ci inşlşi au dlcnl.prin lonte acesle lo·
31
ou ri; Dobrol!"•· sudul Moldo'~ şo r<giunea muo leaJtl a Dunlrli
le cutreie rnu ş i el. l~r~ doa r ş i poa tt. da r ma i de pa rte proba bil ca
produ sele grcc:eşli ci rt ulau pe calea schunbului lnlerlribal. Nu a vem
nici o dovada dl vreun negustor grec: nr fi trecul rnuntll. in Transllvm·
nio. şi lucrule pu\in probobil; produse greceşti (el< exemplu ara·
mici lucrati la roa tă ) si mooecl< macedonene au p6truns Insi $1 alei.
Am Insista i .alil de mull asuprn relatiilor dintre geto·~ncl şi
greci nu (>Cnlru că inlluc nta greceascA a r fi fost Joo lll rllonre . deter·
minat~. in dezvoltarea socie tAtii autohtone. d pentru că aC'esl4! rtla ·
(ii pol demonstra tr<apta relollv inaltA la t.1re ajunseserA daco·ge(il.
In plus. descoperirile de obiecte şi monede g recesti sa u maeedo nene
ne ~rnut să da tam 1mu precis aşcz:i rile gcto·daciee eunos;cute.
Deşi nu sini intotdea una a UI de g ra itoare ca Izvoarele litera re
descoperiro le arheologice ne permot să reconsiotulm tobloul vielii
geto-dacllor In perioada primelor lor contact• c:u grecii. loti·l
pe pluga rul get Ieşind din bordel In zorii zilei. preg~tindu·"" si
se dud la munca . lşl lnjugll boli la plugul c u brdzdor de corn $11n ·
repe să a re. sau reteazâ s pice le bogate cu coaSll. sau porneşte In Pii·
du ~. c:u toporu l de ner la briu. sa abat! vreun copa r ialnlr. t re·
buitor g~cllor pentru un cata rg el< corabie. la lA-I pe copii mlnlnd
vilele la ph u ne sau punind la cale jocuri .. de·a rhboiul' . mi nuind
săbii de lemn imila!e ~upă ce le de fie r ale porlnlllor sau tr~glnd
cu săl!"li. tot el< lemn, din arcu ri minia tu ra le. In timpul acest a le·
meia a rSmas acasA. a aprins locul pe vatra don mijlocu l bordeiulul
şi lumul se lna l[ â a cu m. ieşind p rin deschizătura rotun dl l~sat~ In
acoperoşul de paie, s lut suu şindri l ă. Din groapa de provizii gospo·
dina scoate d (iva pumni de boabe de griu pe cart le macină t>< o les-
pede ma re de poa tră . zd robindu· le cu o poa tri m ai moca. sau pe ca re
le pune pur $l simplu la fier t intr-<> oală grosolani de lut. llcula
tot de ea . Poa te: eli astAzi mi nca rea va fi mal boga tâ; unu l din
bArb•ill casei a plecat la vlnătoarc sau la pescull (numeroasele urme
de aşezări de pe ma lu ri le locului Greaca. do exemplu. und tole de
pescuit şi oasele de pe~le găsite la Poiana alestă insemnUatea
a ceslfi din urmă indeletnieiri in viata de toate zilele a dadlor) ~1
se. va intoa rce curind cu lolba sau n~ \·odul phne. La. aceasta se
glndeşlc gospodina In llmp ce fiica mai mare tşl privcşlc cllipul
Intr-o oglindă de bronz cu mpă ra li la ultimul ll rg de ia un ne gustor
din 1-listria; lşi admiri milrl!"lele de pastli slicloasâ cu or na rnen ~
. In ochi". inele le de Umpli! din bron: eu u nul din c apete term inal
intr~un cap de şarpe schematic, care·i stau aninati tfc şuvitc. cer·
32
eeii de bronz cu capete conlce (a stiei de podoabe s-au glsh In ooe·
cropolelc de la Murlghlol) .
Dar laiii şi un fruntaş al cornunllilil. un nobil. A ieşit dintr-o
toc:ulntl mal ma~ şi mal arăloasl decit celelalte. Nu pleacA la lucru.
căci a llil mu netSt pent ru e l: t mpreunl cu soata ·! ~ i ndrtaptl dlr~
locul unde un.oegulltor grec şl·a desfăcut maria. Blirbalul poartă
0 manta din stolă scumpă. grecea se~. prinsi pe umeri cu o llbul§
de lier luci tor. o s pa dli scurti! de fier ii allrnil la cingltoare In
pa r tea s tingi , tn timp ce' pe umAr poartă arcul şi tolba cu sigo\lle
de bronz In trei muchii. Nevasla·i poartA podoabe scumpe: Inele
de llmpll de a rgint. cu capete le coniee. cercei de argln~ iar
pe brat o brAtarA do bron• on1amentaUI cu trei grupe de c_lte trei bo·
bile din acelaşi metal . li lnsoles!e un selav care va t~buo s A_poarte
maria eumpil ratl . Elllrguiesc de la oegulilor o amlorl de von a ro-
mal de Chios. alia plini cu untdelemn de mlsllne. citeva minunate
vase lntpodobite cu figuri roşii picla te; In şehlmb li vor da. negu·
storu lul blănuri şi grlne. Valoarea lor o Intrece pe aceea • cumplri ·
ltuilor? Nu ·l nimic; nogustorul scoal!' punga şi numiri nobllului
nost ru dou3uci de drahme his trîene cu wllurul de ma ~ pe o parte
şi dou6 ~pelt ele Un<:rl pe ceala lll . ..
.uteraturăl vor exclama oltiloril. Jntr-un lei, da. Nici un scroolor
antic nu ne-a llisal descrierea unor astfe l de scene. nici un artist
nu le-a diltuil In piatrA şi nu le·• piclal po vreu n vas. Acestea
nu s int la pte istorice, documentate. dar ni mic din ele nu • nevero·
sirnll. Un amănunt sau altul poate 11 greşit. lucrurile s-au putuL
petrece tnlrucllva altfe l. poate cA niciodatA aceste scene nu s-au
intimplat chiar in chipul şi ordinea In care am Incercat sa le recon·
slltulm. Da r tablow gonera l pe ca re ni·l sugorează descoperirile
ariÎeologico •' mine valabi l, real.
Rea l. dar incomple l. Arheologie ne·a spus multe des pre cult~ra
materialA a dacilor. despre fe lu l tor de trai, despre ra porturi le
lor cu grecii şi cu scitil. Oa re n ·am putea-o sili si no vorbeasci
şi desp~ cu ltura lor spirilu al6. despre credinlele şi cunoşUn\ele
lor?
ELENi-. NTE DE CU t.TU AA SPtRll\JAIA
Din păcate. reconstituiru culturii spirituale a u.nui popor pe baza
d:ueJor arheologic(' t un lucru mu1t mai anevoios. ExistA, e adev~·
ral. şi cite va infor ona lil tlespre re ligia geto-dacllor pă strate la scnl·
3 11 O.lcntcN 33
tarii anlld, dar e le sini aU I de putine şi de rhlcte. Incit nu.mi pol
ingldui si le di scu t In doua capitole deosebite ale clrtll: le las.
asadar. pentru mai lirziu, c-ind vor pu tea fi oonfnJn tale şi eu urtck!
date arh<ologice. Trebuie sA mi multumesc deot'3mdati cu e lcmen·
re~ pe care sApllurtk In ~şezările si necropolele, de alilca ori po·
menite plni acum, au fost capabile s.1 le pun! In lumon•.
~le mal bogale onformalii ni le furnizeat4 urh<olo~:~a cu pm1re
la riluri le de Inmormintare tinhumalie sau lncinerotle) sila ceremo·
nille care le Insotesc.'. Din cercetarea a lentA a acestor urme se pol
t rage con<luzol Fntcrcsanle ckspre a nu mile credinte ale g<'IO·d~co lor.
S·• obscrvu t de cillrc mu)ll cercetâtori ca In Inceputul epocii
hallstallicnc ritul prc domimon l era ace la allnhumallcl . Mo rtul e ra
depu s Intr-o g roo pa peste care se ridica, dr obi<'t'i, o movilA lna lln
de pami nt, un t'Umul. Ra rrori mortul t!ra ingrop:d rnrn R lwea aUI·
luri de el dlfc rl1e obiecte; do obicei i se puneau In mormint 11111•lle,
arffH'l'. portontx! de ca re se slujise In Umpul viclii. prt•cum şi vn~ cu
mlncart' şi blutunl. Acest obit-ei se lega. O reşle, de credinta ln lr·o
viata dup~ moa de şi de teama , superslitiousA $1 absurdă. el. dacA
i·ar lipsa Cf\'3, morluJ ar nin stare să SC' inloa rci pe piminl penlru
3•1 nehnosli pc cti ramaş1 In \1ată $i a se răzbun3 lmpoirlva lor.
Cilrt' mijtoC"ul ş,i snrşitul primei virste a flerului, Situatia se
S<himbll Ind din secolul al VI-lea. la Birseşto, in Moldova de! sud.
~i la Fcrigtle, In Oltenia, gelo·dacii trec b indneratie: dad lu·
molii cei mal V<ehi de la Histria sini lnlr·ade••3 r gelici. am avea
de·a face şi In Dobrogea cu acefa.şi proces: fn orice c.:u. roormfn·
lele plnno "'\ urn3 de la Ctrna\·o d~ (a doua jum4tale o seenlulul a l
V·lea) dovedes<:. In ce le din urmă, adoptarea noului rtl de cntro gt·
tii dohrageni. lnciroern(la e aproa pe gencraW la ~luri~hiol şi &!tu
Nou: nunwi dtcwa mo rmin te din prima loC"ali lttle sini de inhtl•
11Hlti~. l.o ft•l, In Zlmnicc:t, murmin(ele de inhuma tic din St:c:ofclc
VI- V sint ln i<Jcufte. In vcncul al IV·J(":t, cu mormînltl dto fnt-in<'rn·
lie. l'liumal la f'lrobo rldavo. prlnlrr resturile de locuinte apar(Uoind
secolelor IV III f.c.n.. s·au găsi t schelc:f(' de adu l1i şi"'" co pii arun-
<"3 lt' fftrt\ niCI 0 grij3 fn gropi. Îflllntp ce altii fuseSl'riî fnhuln3 11 pol•
ri vit unui ntu:. l precis, in pozJ1ie chirett1J tmoqil c-rnu tl'galt ~CU ge·
nunchu la ~urA, ponte tocmai pentru a nu putta re\·tni pc p3mtntJ,
purtind ~doabc şi fiind lnconjurati de .,... Prof. Radu Vulpe,
auton.l descoperirilor de la Pooana. e de p3rereo ci scbc~trk din
primul g-rup pol ft uit: vittimdor unor nuboa.e-, pnnse su b ruinele
!oculn(elor lor. dar ei ele evoca şi ideea unor S<~croficn unune.
34
Oricum ar fi, te le citeva exceptii nu contrazic procesul de lrecerc
de la inhuma t•• la inclneraUe. Şi evlden~ S<himbarca riltllul core·
spunde unei rransforonhi In c rcdlnlele r;ligioase ale daoo·ge·
(ilor.
Care vor lo loslacesle lranslorm4ri, nu se poa)e spuM Col etrUioi ·
dine. Poall! c:l onclnera(la corespunde unei noi con<eptn despre
nemurire: dacă Inainte se credea ci In •••la de dincolo do mormint
omul trece cu trup cu to t. şi dt ace-ea 1 st p3stra corpul, inhumindu·se.
acum se tnfirtpase, poak. convingerea că numai sunetul lmaterh.'ll
e nl'!muritor şi că e bine s4 fie chbcrtlt, prin ardere, din tnchisonrta ·l
trupeasc~ . S·ar moi pu tea Insa ca vecbi le credinte sâ 11 afirmat
ell omul, după moa rte. me rg<' 1" un zeu subpilml.nwan, In timp ce cre·
t.lin'a noud socotc3 efi el se ridicll la cer. s p rl~ aş tri~ in primu l <"UZ
onhumatia apare fireasca. pc· cind In cel de·a l doilea e fîreasci!
fransiormarta ca davru1ul In fu 1n şi cen u .şâ.
lnexplicală romine apoi diferenta in modu l de ardere a morii·
lo r. Uo~ori, ca lu MuriJihlo l de exe mplu. el erau arşi inlr·un loc,
pe un rug, Ia r cenuşa lor, depusa lnlr·o u rn ă, e ra lngropa lă In a li.
loc. La Zimnicea Insi şi la Poieneşti, in Moldova. s·au găsit doull
complexe luner~re pe c~rc desa>pcrilorii le numesc, probabil grt$11,
cuptoare de ars mor(ii. O.şi nu cred in existen\ll unor cuptoa re,
poall! c:A In aceste doui cazuri avem de·• face cu li sarea rămiisi(elor
om<>ncşti chiar pe locul unde a fost lncineral corpul. Acelaşi Uit
cazul, de astă daiJ cu certitudine, al celor lroi lumuli (XVII . XIX şi
X:U) de la Hislria socotill i<'Ud.
Doi din cei lrel lumu li hl strleni prezinlii o particularilale extre m
le interesanfl·. tn turnului XVI 1. pe ling5 resturile rugului din centrul
p lallormei funerare, s·a u rnal găsit, pe marginea platformei, In
şanlu l care o Inconjur!! şi pc marginea exterioa r ă a şantu lu l,
trei sche lete de ca l, lnhumate f6rd material a rheo logie. Pozitia sche·
lelelor omencşii era dc·n dre·plu l slranie: dou â din ele apa rti neau
unor oameni care Ou fos t ucişi pc marginea şantulul, sHnd In ge·
nunchi, cu miinile legale la spa te, lo r al treilea pare a fi a l unullndl·
vid ingenuneheat şi eu miinile legale la piept. Şi in şantul drcu ·
Iar al lumulu lui XIX s·au g.lsll două schelete umane, unul peste
a ltul, a căror potitle nefirească sugereatâ câ trupurile au fost
pur $1 simplu aruncate In şa nt. Mai ne.aşteptaiJ a fost lnsă desco·'
pcrirea ficull In parlea de nord a acestui turnul: aici s·au gioit
doui morminte rolecUVl! dlslincle, absolut neobişnuite, continind
in total 35 de S<bclele umane. 50 de picioare şi fragmente de pi·
35
cioa"' ~cal, 11 cranii ~~ 6 10race ~ cal. S<l'c~te~ ome~~U erau
obSQ iul nearanjate şi neinsotite d.. obiecte (cu u«ptta a patru
c.:rcet de bronz). sugerind etar <~ trupuri le au fost B/Ynca le In
groapă de·• ""!ma.
Dac~ tumulii sint Inlr·adevfir getid, avem dt-a fact cu un
lnte,.,sant exemplu de saerffi<ii umane (poate de prizonitri de rit-
boi) care Tnsojeau inmormintArile ~Oior ~ro-daci.
OACO·OETH TREC LA A OOUA VIRSTA A FTERUWI
Viaja p< ca "' am surprins-o In aşrzâri le tt.llstallie~ daco·getice
In v"'mea prime lor coniac"' cu g"'c~ n·a sTat pe loc; ea s·e dţz­
volla~ a devenit m.al complexA ~1 mai bogati . Pe baza renllzllrllor
lor anlerloare, dacii şi-au dezvoltat econom! o. ou Inceput sA produci
maj multe grJne:, mai multe unelte şi arme. De grtne aveaLI ne·
voie si pentru hrllnlrta u~i populalil care creştea necontenit şi p<n·
Iru c:omerlul cu grecii, u~ltele le t"'bulau pentru a produoe mai
mult şi mai repede. iar arme~ pentru a purta r~iboaie cu tribu-
rile de acelaşi neam sau pcnlru a Jupin lmpolriva nlJvAIII;.rilor
scltl. celll sau baslarni. BogAtia pămlnlulul şi a subsolulul gclo-de·
tic lărea a ...astJ dezvoltare economică posibili, iar produstlt supe· ·
rioare greceşti o lere•u model< vrednice de urmat ln metalurgie,
orfevrerie. ceramică. Spre sUrşilul veacului nl IV-lea şi fn veacul
următor. aşezari le de la Zimnic:.oa, Poiana şi Tariverdl ne apa r
moi intinse si m~l bogate in j>roduse de tol felul, greceşll sau uuloh·
tone. precum şi In monedA elenă şi mact'doneanA. Cllre s llrşl­
lul veacului alll l -lta, apar In clmpia muntean3 noi aşrzl ri, la Piscul
C risani lor pe lalomi[a, la linosul pe Prahova. iar In secolul u rml-
lor la Popeşto pe Argeş. In timp ce in Moldova ia fiintâ şi lnlloreşle
aşezarea de la Lunea Ciurel .
O.terminaiA In ull)mA lnslan[ă de detvollarea inlernn a so-
<ietl(ii geto-do cict', lreeerca de la prima la a doua epod a fie ru lui
•·• p<lrecul 5ub o puternici ln lluenlli g receasca, uerd lati aUI
direct, dt şi lndrrcct. Direcl, ea ve nea din colonille grtct'$1/ de pe
t~rmul Pontulul Euxin. ar cAror negustori tkşfaceau rn mediul
uulohton marlu greceasca adusa din sud sau conlecjiona lll pe loc
şi 01 cllror ",.$1eşugari lnct puserli, 101 mal mult. dt pc la mi) locul
secolului al V·lea. sâ ofere gt lo·dacllor produse proprii. lndr rec~
illue n[a gTectască se exercita a5upro geto-da <i lor prin intermediul
traci lor sud·dun~reni. Aeeşlla se aflau de multa vreme lnlr·o apro-
:ae
piatii ved nitate şi lnlr-un conlacl strins eu gre<il şi erau puternic
elenizatf sub aspeclul cullurii lor malerlale. O.Oareee aeeasli
populatie lnnJdită cu dacii adapta 5e la condiili le şi lo firea ei mulle
din elemcnlele civllizalielelene. geti lor le era cu a II I mal lesne si le
preiA, la rindul lor.
In felul acesla se petrece lrecer<a lo epoca Laltnt In regiunii<
ulracarpaUee, progres cons ialat limpede In s!p! turi~ arl'cologict'.
In straturi le dfil seco lele 111-11 de la Poiana se Inmultesc unelle le
de lie r şi gropi le de provizii. vlrlurllc de slgejl de bronz sint ln lo·
<uite cu dgeli de fier. la Murighiol, in mormintele din secolul
al lll· lta i..,.n. incep st apari, tol mai numeroase. fragmentele
cernmi<e ct nuşii, lucrate la roall, di ntre care multe si nt greceşti,
dar unei< par a li lucra te de aulohiOni. Câtre sflrsllul aceluiaşi
secol 1i gelii de la Poiana par sa odople maia o larului. a cărei
folosire se va generaliza in a~zlrlle gelo-dacice din Moldova,
cîmpia muntean! şi Dobrogea In secolul al ll·lta l.e.n. In a dOua
jumilale a ,-eaculul alll · lta. descoperiri le de la Celllenl, pe Dimbo-
vita. şi de la Moş~ni, lingi Mangalia, ne ateslli aparijia brâzdaru-
tui de plug de fier, de o formă specifici, daco-gellc3, după cum a
dovedit ~en:elltorul clujon t. Crişan, doşi Ind!<!!. foprlc prob3bil, tol
dupii un prototip grectse.
Ar putea părea curios el gelo·dac:li din regiunii< edracarpatlce,
care fa c cunoştintă lnct di n veacu ri le VII-VI cu produselt gre-
ceşti (oblccle de metal de calilale superioară, ctramică lucrall
la roaU etc.), aşleaplft cam trei - pa Iru sute de ani pinA să adopte
tehniCII ina lnlată proprie sclavagismului e len. Aceasta cu aUI
mai mult cu cii dintru Inceput ge(ll se dove-diseră mari amatori şi
mari consuma 10ri de produse grNtşti $1 cu cit s·a ajuns la a>n-
clu zia ci ceramica cenuşie grecea sca, de uz comun, a avu t o In·
lluenjll <leosebWl usupra ohlricl autohtone. CercetAioarea bu-
cureşteuna Maria Cojn expllc3 locmal prin !nfluenlu aces tei ce·
ramicl faptu l că forme le e l lipict - strachina şi ca na - au fost
adoptate de popula tia bh~naşă, In momentul in care ta si-a ln-
suşit lthmca lucrulu1 ta roalâ. Gelo-dacil au ~zvoltat a<este forme,
au creat ulee:le noi. dnr nu rMnas mul lli vreme c:redl ndoş i tt hnieii
arlleril inoxldale cnrc dl't cer.omicii o culoare'" ec nuşle,
In d udo • pare ntelor, prelua rea Unle de că1re gc to- ~ac1 a tehni ·
ci1 înain tate grc..-sti • un fe nomen explka bll si chia r hrrsc. O so-
cit taCt omenească nu ·şi sch1mbi lt'hmca şi economia tradl(ional4
numai pen lru că n lacu l cunoşlinl â cu o tehnică mal avaJJsat•
1 • •
a7
strilin3. Trnnsfor,;,ările. sallul calilai1V Sf produc abia afund dnd
societatea autohtonA simte neuoia economid a noii tehnjci şi dncl
e perftcl pnog#lltâ s! şi-o insuşeasci . Prtgătorea, In domtniul
rnt'lalurf!ltl de <>etnplu. <erea o UCt'DICle dostul de indelung;,l5.
ea s!i nu moi \'Ofbu'll tk iaplu l ea g<lil din regiu nile exlracarp<~lla
(mOI alu din Dobrogea, ,\\unlenia şi .'Mtdo'•a) dispu~au de j)I'CO
putin" ~ surst- metaJHerc. iar dadt tr::ansllvăneni făcuseră prea
pujin cunoştinjil cu produsele făumrllor gr~cl. T•hnica oonfcc llo na.
ril vo sclo r de lui c·u ajutoru l rolli oloru lul 1111 e ra. poate. prea
greu de dcpnns: ca presupunea însă existenta unor rne_şteri şi a unor
otehere spcda lizace. imposibile ecouoru1re$ te a tita vreme cit piaţa de
desfacere era rest rinsă incâ: {ceramacn fim'l era cerută mai a~s de
austocra\u.• ) $1 ch ronc-urenta produselor Stmilare greceşti, de~lu l
de oeflnlt, era de n"bormt. Aboa cind populau• creste. dnd nc\'01It
de hrana dfo\rn ma1 mari s• nu pot h satisfilcute numai pe calea
exUndtru su prafetrtor cullivate, cind nt"C'eSÎiăltk- in unelte. arme!.
\'35e, podoabe rtu ma• pot i1 acopert1e de schimbu l cu grecii, ab-ia
alund <~dopt;trc",. noit tehnici in di\•rrSt• tlonu·nii devlnt' econorni·
ceşle rc nlnbllu şi uece~alii. Si alun<! gclo·dnrii o adophi ~i ·o tnSll·
~csc tu a ulml laM-c rcpc ~i cl unc.
Nu lrt.'bult• sti se creada că tnsuhclt!nl:• produse lo r greceşti se
daloreş lc uneo slăbirl a schimburilor cu aulohlonii. Olmpolrlv5.
In rpoc:o clenlstid negotul se lnttnsifldi. Grecii fundeaza un oraş
nou : Axiopolis (urnavodiil şi faclonl com••t<io~ In Carsium ( H1r·
$0V3) ~· Barbo~i \'inul şi untdeltmnul se aduc lot din sud. In ca n·
titilt atit de m.ori. incit proprietarul unti tase sărace de la ptrifcrîa
lhs lnet lşi putea pE"rmite sâ-şi pode:u.ca locutnta cu citeva mii dt
gituri de amfore greceşti, iar In satul Ciurea. tocmai linga 1.-.şi.
s-au g:'tstl numNoase to rtî stamplla1c de omforc rodîene. Şi totu:ş i.
pulcrcn de curnp~rare a popu lnlico ou tohlonc depăşea adeseori
volumul marrun lor :.~d u se de negustorii pontic• ceea ce face nu
numai ''" rrwştcsugarii ~lo-dadci s:l ·ş i conreclioneze propnilf' l()t
mArrurl in tchnJcn greceasca. d chiar su imttc vasele- ŞJ slnmpt·
ltk grtce~ll cnr(' ~bucu rau de un b~.~n rrnume Aşa se exphc-::~ ce~
şa:se punck el'" a'\\untema in curf' )•au M~roperit amfore dt
tahrlt.• ,~~ k).:nl.i. c:u st.ampaJe aneptgraru:~ ~ti ngad 1mit.a.tc du pa
ougm.tld...• ,•la•t"....
.1\rttlt~t f"r10rrwn se petrece şi cu tnoncd.t Orici t dr mnrt ~.·m
cantii:Jh:.t nl.ltHit pe piat3 gelo·dart<".t de "''f{USto ni greci, el1 nu
era sulifll.'lllft En llll ajungea mai cu """:!nHI pentru cvmc nul inte rn
38
getic şi a stiei diverşii şefi de lrib şi de uniuni triba le Incep să baiă.
in secolul al 111-lta l.t.n., o moncdl proprie. A<easta nu e origi·
nalâ naei ca ttp. ntcl ca Jtl"eU tatr şi compot.i\tt ta nu e garantată
de \'reo autorita&e statală penlru simplul mohv câ o asement.a
autoritale Inci nu oxosta ln lumea daco·getitl. Moneda dacică. bâ·
Iuta -::~proape e~clustv dtn argant.. e imtt.ara dupA cete maeedonene
(lclradrahmelc lu1 Fihp at ll· lea şo Alexandru cel Ma re j , lracice
( lelrad ra hmelt lui Lis1mahj şi grecoştJ (moncdelc din Am fipo lis
si. mal lirzlu din inou ln Thasosj . Oescopcrlrl de aslfe l de i mi tatii
se număr3 cu zecile pe teritoriul lârii noastre.
la unde cazuri. moncdcte dacice au lorrna dl scoidală: alteori,
ele sint albmle jrnonede scypbiaJe) . lrnlla(la e deseon sUngace si U-
purile monetare degenereată (imaginilt de pe moncdele strâine ori·
ginale se reduc la clteva linii schemalicrl şi se hibridiuad (elt·
nrnte a două moncde străine deosebite se rtghesc pe una şi aceeaşi
monedă daco-gelbl . Dare lnterl'S.:lnl faptul că ousle monede loca le,
t ribale, sin~ de obicei, adevllrate intll<!lli şi nu lo lsificări . Orlcil
de prosl ar n bâlu le, e le a u , la i ncepu~ o grcu lalc ~1 o compozi·
tîe a proximativ cgn lc cu ale- originalelor sudice. Aceasta e cea mal
bu na dovada ca nu nvc1n de ·a iace cu o necfnslilil o pe rat ie fina n ·
da ra. ci cu s:IIJsfnct'rea, prin mij loace propni. 3 uooi nevoi reale
resimlite de soc•el.o.t~a gelo- dacicâ: nevoia de numerar.
Sub aspectul tullunl materialt. lOtul pin' acum ne indeamnA
să plasAm lu Jurulanu tuf 300 i.e.n .. i~puturfle perioadei Late"" In
Dacia exlracarpallci. cum fâcea de allfel şi V. Parvan. dar pentru
mou'-e dilcnle de ale lui. P., plan politic dispunem l orjşi de elemente
care confirma aceasiA Iezi şi pc care le \'Om discuta in p<~rl<a finali
a t:•pilolu lui.
Ce se inlirnpll'i insă in vremea aceasla fn TransiJv3nia? Mal
depărta In de ceulrolo c lone de producjlc şi co mert. aeeaslă re giune
n·a cunoscut In seco le le VI- I V belş ugul de produse grcceşli ales ta i
In zonele ~xlracarpatice. Obiecte greceşU a u pătruns şi pt leriiO·
riul Transilvaniei ; unele din ele, de exemplu amforele, au ş î fost
irrut~le mai lirz.1u de b3şlinasi. dar numârul lot a rămas mic. E
drept că, aşa cum constată numisfll3tii fudoto Winkltr şi Con·
slanun Preda. numorul descoptririlor de moncde de la Filip al
Il-lea e m:u rnmre in Ardea l (adJCâ in TranSII\'arua propriu-zisâ
şi Banal) dee:il tn r::gmni le extraca rpaUce. dar aceasta impre-
jura re nu tnd,c~• un schimb d1rect cu gretti. Ups:t s.au slăbiciunea in·
fluenlel e lene a focu l ca da cii oranslh·ăncni să S<' dc1.volle ceva mal
39
 • ...
Incet In vucurilc VI- IV; pc la anul 300 l.t.n., Transllvania so
glisoa miii dtparlt de stadiul l.olltne dtclt Oobrogoa. dmpia mun·
leani sau #.1oldova central:l şi de miaz.ăz:i.
Wo lnctpulul secolului al III-lea insâ. inten·ine şi In TranSIIva·
nia un fac:lor cxltrn ca~ gribe$te. a.stmenta Influentei t~nr din
re-giurult txlratarpatu:t'. dt1vollarea firească a SO<Ittaln autohlonr.
Acest lac10r 11 con>Uiuie cellio.
Celtii erau o populatie indo·europeanâ dtn grupul Jt.gnfum.
consrHuind ramun e:ea mal apuseană a neamurilor indo·turopene.
In patria lor don Franta. Elvelfa şi Germania de sud, el ajunso:scra
ditre mijlocul onilt'lllul ut 1 i.e.n. la o mnn denollere, cretnd
sub inUucntn e~m~nte lor de civilizalie elenă, cultura L.nl~nr pro·
prtu-zlsll. El rrnu bunlagricul lori, crescători de vite, nven u noeşt.eşu·
gari priceputi (on;oi nlos In meta lu rgia fle no lul. n bronwlut $1 In
o lArit, pe Cllre· l procUcou cu ajutoru l rotii o larului) şi arhllcct ll>cu·
>iti ca re ş ti au sa construiascA cell!tl puternice. In mişcarea lor de
expansiune spre est (a doua J•mâlale a mileniului 1), el piilrund
pc la Inceputul secolului allll-l~a i.c.n., şo in Transilvania. parc-~
pc douA cal: pe voit> Someşului şi pc valea Mui'I'Şului. Ceva noal
tirziu, lis!ndu·se pe valra Dună ni. cellii au pAtruns şi In tinuturile
din drea pia Ollu hu.
De la «lli nc~au râmas mat afes mormmte cko mcule'ra11e cu
resturile ordtrii depuse dorect pe pâmint, lingA urn~. d3r uneon ~1
in ontenorul acutci:o Cele mal lnsomnate descoperiri de dmilil'l'
<elloce s-au lAcul la Sil"·•ş linga Aiud, la Apahida ~i Oozmor lingi
Cluj, la Mediaş. procum şi la CJiăraş! In Olt~nia, dnr num Arul
lor e rnul l mai n1.a~. In morminte s·au gâsil felurltc obieclr ce l·
tico CII rac le ristice : u ne Ilo (Ioa dece, tu li te) , arme (să bit lu ngt do lier,
virfuri de lance trc l1cr, cul!te rnaslvc dl" lovit, coHurf. rrngmenlc de
scuturi şi de caw dt• lupi~) . podoa be lbrălări şi collerc de broon,
brlitări de bronz lormo te din ma l mu lte piese sc mts lc rlre nu noile
scmioue. libulc de bront şi de lie r, bratari din pastA sliclonso de
culoare n lbastra) şi ceramicâ lucrată la roata din pastă buna de
tuloare neagrd -C'cnustt". bine arsă. Formele c:arac:teristke sini
strichinile. castronnelt şi oalek. ornamen1a1e cu hnu obhce rormalt
din m1c:i puncte stampilate. cu măti\·e lustru•lc (grahtartl sau
pidate. DcoramdaUt se cuno3şte o singură aŞt-zart cclhca : cea
de la Coumeşto, In Maramureş. unde s-au S<lpat cllova bordeot
şi s-a gi Sit, prol'lt rc a ll••lc, un spwndod coil de paradâ Impodobit
ru un vultur dt brom:.
••
Probabil ca coltii n -au p61runsln T ransih·ania liirt lupt< şl poato
că tocmai rezistenta lndirjiU a daci lor i·a impiedic.al să ocupe
Intreaga l'l'giune. In orice caz. co au ajuns l'l'pede si convletuoasd
cu populatia autohtoni. aşa cum atesta\ clar descoperirile dt lo
Ciumeşti $1 din necropole de la O.zmlr. Dacii transilvAneni au luai
de la cel(i ceea ce fratii lor de dincolo dt Carpafi lmprumutaserl
dt la greci şi de la lracll sudoci: o mao avansata tehnologie a litru ·
lui si roata olarului. Conlac lul cu eeltii a gr!ibtl dezvoltarea da ·
cilor din Transilvania pc ca lea lormârii culturii de tip utene. Pu -
tem socoti dl, In ciudn unor nnumile deosebiri dt ritm $i dt torml
intr< regiunile extra· şi lntracarpallce, proce.s ul duvoltării a lost
analog şi c3 ve•cu l o i lll · lea t.e.n. a fost perioada de forma"'
• culturii l.Jltene. Ce l mal tirziu pc la anul 150 i.e.n. Intreaga so·
cietale daco·gel ică ajunsese co m lo a c~ laşl nive l de dezvclllare şi
se: pregatea să treod hotnrul dintre comuna primitivă şi orinduirea
sclavagista.
Progresele dacilor transilv:lneni sint i lustrate de reoenle desco-
periri arheolog~ce. Nemaivorbind de aşeu"'a de la SI. Gh.eorghe·
Bedehaza, care continuâ s.5 e~tste şi si se dez\'olte, semna~z. doar.
că la Someşul Re~. pesl~ ~ le lre! nh-eluri de locuirP hallslallianl
se supropune un nh-el Ultnt timpuriu. u Ooboşenl, in judttul
Covasna. s-au closa)pcril prin 19S7 douil (tlploare dacice pentru
minereu dt foer din ace.. ş.! vl'l'me. probă că resursele meL11ice
ale Transilvaniei Incepeau a .ro
tol mai inlfns folosite. u
Mort$ li,
pe platou l .Podei• locuit In d ivers. e poci, prol. Kurl Hortdl a dts·
eopcrll si urmele unei asezAri dacict: < vorba dt $ase bordeie cu
plan neregulat. asimetric. la ca re se adauga. probabil. şi unele
locuint~ de supralnl3 ce n-nu putut li sesizate decit partial In cursul
silpăturilor. Bordeielc sin i pu tin adtndle in p~mintu l galben al
aşez~ril şi n-a u va lrO de foc (locu l se făcea. probabil, afa rA) .
Fragmentele ceramice g rosolane, decora te cu brîu ti şi proemlnenle.
ş i vasele lustruite, se asociaza cu ccrarnicA lucra ta la roatA, de
lip cellic. Descoperirea uneo lobule de argint de lip ute ne 11 (du ·
pă o cronologic adoptata pentru apusul şi centrul Europei) şi
a unor fragmente do brl;tri de sticlă albastră asigură incadra ·
rea aşezâni dacoce in secoltl< 111 - 11. V.stigiil~ unor aşet!lri din
aceeaşi perioadil s -au mai d<scopcril la l.t>cbonta dt Mureş, Mc·
dia.ş. Noşlac lingâ Aiud ş i la S.beş-Aiba.
Dezvoltarro h•gtumlor transih•inent e atestatâ şi ~ plan
pohlk. după cum se va vtdea lndatâ.
"
 FIU! DIN JSTOltJA TRJBURJLD~ DACO·GETE
Cind am aşlcrnut pe hirtte aoesl btlu m·am gindit. nalural.
la islorfa polili~4 • daro·geltlor in secolek VI - Il l.e.n•• c4ci dez·
\'OIIarea lor SO<tal..,conomtcl am urmănl·o amănunlll in p.>g tnllt
precedente. lor cind In loc de .lsloria daco-ge(ilor" am scris doar
.file din ••lorio triburilor daco·gele",. n·am 1.\cut·o la lntlrnploro.
d obligat de ' 'llregta lmprejurarilor. In ado\·ar. sintem. din ptlcal<.
k>arte deparle de cunoa$lerea inlr~git istorii pohllre: a /uturot daco·
ge(tlor din secolele Vl-11. Din t<trlea cea mare a islorlei vechi a
arestul popor ni s·nu păstrat doar citeva file: zeci de pagini. lâr~
imloiala din cete mo i intcre.saut~. S·au pierduc pentru totdeauna,
iar multe, şi n1~ll ill l!!rcsante poa le. n·au fost niciodaiH seri~ de
autorii nuHci.
PJnli hl cve}limcnlcle descrise de Hcrodot nu avem nici o $li re
precisă despre t;!'!tl. c:locă nu punem la socoteală 111cntiunca lui
Hrcatru in legAturi t u crobytii si trizii: nu si~hem, ind, de loc
siguri c3 ilOcasU pomenlrc e mai veche de 514 l.e.n.
In acesl an. o veste cumpijt~ slrăbate ea fulgerul tinuturile
ponlire~ Dulus. morele rege. reg<!le regilor. stApinul lmonsulu1
imperiu ~rsan. $ηa pus in miscare oasfea indreptindu·se impolnva
scitHor ca să rAzbune, zicea et oie-nsele trecute: in fapt inst
pentru 3·$1 inttnde slapfntrea şi asupra batinului ~Ulii ~gre
dupa re ajunsese să domine j\\area Egee. lnret, după ce l~cuse
Htllesponlul. urta~• armată persană se indrepta. pe t6rmul lraclc.
talre miazOnoapte: p.>ralel cu dinsa plutea pe va lu ri le Pontutui
Euxilf fiola rorrnat4 mal c-u scamâ din cor~bii renitiene şi din vase
ale grecilor ionlenl. lnsp§iminlale de pulerea persnnA, popoarele
Trncici se lnchlnou unul după altul fă r ă luplll. aşa Inert Dnrlus
sosi. ncinlllnintJ vreo impotrivire. pînă pe meleagurllc Dobrogei
noa s tre. Dar S~·l d~m cuvl nlul lui ~lcrodot:
.Inainte de 11 sosi la l stru . primul popor pe carc· l Sotpuse
Darius au lost c-cl•l. ca re cred că sint nemuritor!. Căci tmctl core stn·
pinese pdrtil• Salm)'dessului şi caro locuiesc mal sus de cet3(l lc
Apollonla şi Mcsemblia. ~~care se numesc styrmiazi. şi nlpseJ. se pn:·
' dara lui Dariu~ firi l uptă. iar g.!lii. hotjrfndu·se la o lmpol ri\•l re
lndărâlnicl, fur• supusi indati cu toate c~ sint a;i mai vilcjt şi mai
drtpli dtntre tran ... Arest popor... dupâ re a fost lnvtns de perşl. a
urmat armata lu1 Danus- ".
lnlring.!ro3 viteJilor g.!li punea intr-o gravă dilemA cctatca ~It·
42
s iriei. Ce alitudlnc trebulo •~ adopte fali de expeditia persanA? Evi·
dent că nu pulea li vorba deSJlr< vreo simpatie lai i! de perşi. dar
putea oare cclat.!o sli lnecr« micar o impotrivire firi a risca
să fie djstrusa din lemelii? Si apoi. puteau uita hislrienii ci cea mai
m.1r~ part~ s <Ol11i!rjului lor depindu de metropoli. df Mlle~ si d
mileşinii cu corlbiilr lor 11 insoteau pe Darius? Dar. pe de alli p.>rlt,
getii hotări~ră Să i se impolriveasci regelui persan şi fuseserJ
lnirfnli: de dinşii depindea In aceeaşi miisură ca şi de Mllet pro·
speritatea Hislriel. Scilu. la rindul lor. repreuntau o a~nin(itoare
necunoscutA: dacă hiscrienil i 1 ajutau pe Darius şi sciţii aveau sa
fii;! invinşi. roiul era bine: dnr dacă expeditia nu reuşea? Nu se vor
răzbuna oare setlii lmpolrtva cclâlli1
Oricum. pnmeJdia cea llllll apropiatâ o reprezenta armata per·
sa na . Dup3 dezbateri cnrc trobule să Il lost lurtunoase, hislrienli
au holăril să nu ·l punfi plcdl<tl lui Darius. Da r. după cum se ştie,
expedi(ia n·o reuştl: regele J>ersa ll n•a izbutit să:l sileasci pe scili
. ta o ciocnire holarltoo re şi. in cele din urmă, marea·i oasle, hAr·
lultă si iniomcta t~. a trei)Utl •ri se retragi. Din toate cuceriri le făcute.
Darius a pâslrat. pa,..·se. numai tirmul sud..,stic al Tradei. Gelil
S·au vhul din nou $l.pini lq ti acasi şi pg~te ~împreuni cu scijil
•·au pedepst pe nccrcdtnetoşli hislrieni: In orice caz. spre sllrşltul
secolului ni VI·""• a fost distrus un cartier de locuinte din p.>rtea de
nord~vesta reta\H.
Penku cunoaşterea lstoriL-i politice a geto·dacilor din se<Oie~
VI- Vi.e.n .. relararca lulll•nodot t ca o singuralica rază do luminii
inlr-o ~znă adinca . Penlru 1na1 bine de un secol şi jumătate iz.voa·
rele lac cu desavirştre . De la Tutldide aflam, lotuşi, că. In seca·
luf al V-Hw ... i.t.n .. ter~torml Dobrogei intră in componenla un1u ·
ni1 de tribun trace cunoscu le sub numele de .. regatul'" odryzllor.
Despre .rcgele" odryd Sltakes. Izvorul ne spune c3 stăpinen şi
peste ge(il de la mlnzilnoaple de l'lae mu s. care·i furnizau cUAreli.
iar in all loc IJfeCJtt'll2ll câ sUJ p1ni rca obryzilor se inUnde.a de In
Abder:~, in sudul Trnctcl. pinjll la vărsarea l strulu i in Pontul Euxin.
şi câ. sub .reget;,• S<!ulhcs. urmaşul lui Sitalces. lribulul piGIII
obryti lor de .barlmri" şi de greci se ridiea la suma ronsidorablli
de p.>lru sull! de Joiantt de a rgtnl". Informatii It lui Tutidido sint
roniirmate do mormtntul .prl noa r· liacic găsit la Agighiol. in
oordul Dobrog.!t.
E tvidcnt ri, in, duda lnbutului. stâpinirea obrydi asigurâ
rn Dobrogea echtllbrul pollbc şi hntşlea necesară de:volliril econo·
43
miel. Nu ~. <led, surprinzltoU<O lnllorirra ~ tare o au10~ tt l lilile
greceşti In veacu 1 oi V-Ita (sA'"' aducem aminte el tocmai In attsl
veac la Hislrla se dezvoltă productia proprie de mărfuri şi ca Incepe
s6 se bati monedo) şi nici dcJvoltarea aşcz~ rllor autohton• ca, de
exemplu. at~a de la Tariverdi.
Valul tacerii. care aco~ri poate o Indelungata ~ rioadt de- 11-
nişlc, nu e rupi detll In a doua jumătate a secolului al IV-lea l.e.n.,
ma i prcds In anul339. In aceaslă vrem(' are loc Incerca"'" de migra-
llune spre s ud, In Dobrogea, şi, even tua l, cimpin muntean6. o .<ege·
lui" Areas. şelu l ""'' puternice uniuni dt tribun scite. El Intimpina
reZIStenta indlrjrlă a unui anonim .rex Hlslrlonorum" (reg< al hi·
stnenilor) care. evident, nu poate r. un rog< oi oraşului Hislria
(aceasta era re publică scla vagistă!), el numai un şei de uniune
trlbahl a gelîlor dună reni (de la ls tru) sou din ju rul Hlslrfel. O
vreme rhbolul se desfăşoar3 In chip favorubll pentru gell şi Aleas e
o bligat sa ctar:l ajutor de la vestitu l Filip al ll ·lea al f.Uttdoniei,
promillndu·i, In schimb. d · l va llsa moştenitor ~ste Scltlo. Mo·
narhul maetdo"..•n trlntile ajulorul, dar, rogele hislrienllor murind
In vremea aceas•a. Ateas ii concediază pe solda iil lui Filip fAra a le
p1511, binclnjc les, nici un ban ~i· l i nşllinlcozA pţ slăplnu l l<>r că,
avind un lecior sănătos, nici nu se gindeşle sa-I adopte. Fi lip al
11 -lea nu era omul care si lase lucrurile aşa: nu era vorba numai
de bani şi de Ji~nire, ci mal ales de laptul e.l Ateas. dupl n10artea
adversarului s4u gel. p~trunsese in Dobrogea şi Inainta spre ~al­
hni, intr·o regiu ne pe care Filip o ancxasc regatului s5u desfnn·
llnd vechea stllpinireodrydŞ, Rege le macedonenn porneşte In persoa-
nă impotriva lui t\leas. dar. zke itvorulw... cum sc.itii erau mai vtteji.
au fost InvinS• numa1 pnnlr-o şireten'~ a lUI Filip"', care a lual
20 000 de prizonieri (femel şi copii), multe \Îl< ŞI 20 000 de
Iepe scitic..- pcnlru a imbunUA'i rasa cailor macedoneni. Incercarea
lui Ateas se tormilw. aşadar, printr-un eşec deplin. iar in Dob<Ofl"a
stApinirea odry d zi si efemera stăpîni re scrlicA erau lnlocuile rle ju ·
1111 L macedonean.
Nu trec nf<l patru ani $lllflO·dacii apar din nou pe ""'"a politică
~eLa DunArto de jos. Filip al 11-lea murise asasinat ia 336. In toiul
pregătirii cxpediţie1 anlipcrsunt:, iar pe lronul macedoncu n, t'4t slâ·
11in al inlr~gil jumUiii tl răslrit~ne a Peniusulei Balcanict $1 CJl he·
~rnon al Grtci<'i învinse cu doi ani in urmj, urca se Alcxn ndru,
un tln!r de 20 de ani . ~\ulii dintre supu~h Macedoniei. .barbari"
~i g-reci, '':huse ră In eceasll schimbare de domnie un bun prilej
·~
de a ~ufuro jugul Impus de FiUp. l ncepulul il 16cuserl rribalii,
semin[ie traci de la sud de DunAre, locuind pe malul drept al llu·
viu lui cam In la la Ollulul; pe at-eşfia nici Filip a l 11 -lea nu-L putuse, de
lapl. supune şl neaUrnarea lor reprezenta pentru neamurile supuse
de la Dunlre un exemplu şi un stimul<!nl de naturi a primejdui,
prin tulburAri In spa~le lronlului, ex~dîtia Impotriva ~rsiei, ~
ca re Alexandru era hollrll s-o "'ali:r.e:r.e. la lA de ce llnlru l reQ\',
a mlnlnd ~nlru o vreme expedilia, Intrepri nde o ca mpanie spre
Dunăre, pentru a ·i aduce la . ascu lta re pe tribal!. 11 fnvinge, Uri
~-1 zdrobi Insa, inlr-o lupti: lr ibalii, in lrunte cu .reg<le" lor Syrmos
şi impreunA eu alti traci, se relugiaseri Intr-o inşull de ~ Duni"'-
Zadarnitt fură incerclrilt lui Alexandru de a debarca pe ostrov,
dci .barbarii se puneau Impotrivi de cite ori cor6bll1e voiau sa
se apropie de mal. SI numArul corlblllor era mic, şi echipajul pu·
lin, iar ostrovul In cele mal mulle locuri rfpos şi nepotrivit' pentru
debarcare $1 nici cursul re~de al a~l. albia fiind lngusll. nu llsa
vreo apropiere de ostrov·". f-Ui grav era, lărl lndo!ali, faplul
cii Syrmos era ajutat de gelii de ~ malul sting ai Dunlrii, tare·l
lurnitau p rovizii; In fe lul acesta, retlslenla tnbalilnr se putea pre·
lungi muiiA v reme. Cu talentu l slu de ftlate sltaleg. Alexandru
hotArlşte pe loc sa porneascA impolrl va gtli)or.
O.~rlerea arestor. Htni~nte cuprinzind şi lupta cu getii ne-o
dl Arria n. un ~riitor gree care a ocupe! dilerite demnitAii In lmpe·
riul roman In prima jumiilale a secolului al 11-lea e.n. O.şi e,
după cum se vede, un Isto ric lirziu, c,arlea sa An.abasJs, o rcJâtore
a expedillllor lui Ai<oxandru .Macedun, reprezintă un Izvor de prim
rang, deoarece se ba:r.eazt pe descrierile Lui Ptolemeu, fiul Lui la·
gos, g<neral maredonean ajuns mal tlrltiu rege al Eg~ptului. care a
luat parte la unele din aresle campanii, iar altele It·• cunoscut In·
deaproo~. •
SA·I ascultilm. deci, pe Arrian, In traducerea 'ocod. C. Oaico·
viciu 15•
. .. .Alexandru, retrtglnd coribiile, hotir! sllrtaci lstrul Impot-
riva gtlilor care kx:uiau dincolo de riu, fiindcă vlizu ti o mulllme
din~~ :It' adunau pc mal cu lntenlia, pare-se, de a-1 opri si lreact,
clcl e rou vreo palru mii de că lilrell şi mai blne de zece mii de pe·
destraşl . In acelaşi Ump. Il mina ti dorinta de a patrunde şi dincolo
de l stru. El fn.suşi se lmbarcii ~o corabie şi porun<i si se umple
cu Un pieile de cort şi si se a dune de prin tinut cll mal mulle bird
(nJOnoxyle- bărd S<:Obi le dintr-un sln~~Ur trunchi de eopac-
~
N. A.). ce.., gAsesc pe aici din belşug, deoarece locuitorii de·a lu llg ul
lslrului se foloseau de e le la pescui! ori pentru a trece uoJI la altii
şi chiar pentru a face oblşnuil pirall!rie.
Astre! adund el cit mal multe bărci şi trecu cu e le atlta oştire
cii ii fu nurnao cu putini&. Iar cei care lrecuserâ cu Al~.undru au
fost vreo mot şi cinci sute de călârell şi \'feo patru mii de pedestra$1".
Hotarirea lui Alexandru nu era, după cum se vede, lopslt! de
riscuri. Oştirr.a g,tta era de peste două ori mai numeroasA decit a>r·
pul cxpedltiona r maccdonean. Cum Alexandru nu era de prea multi
vreme pe ._ctle mtleaguri şi. deci. ştirea prezentei lui nu avusese
vreme si se rAsplndcasca prea departe. inseaonni el! getillnarma(l
se adunaserA de pe un teritoriu relativ restrins Insa de ns loeull; In
adevă r, se socote$te, de obicei, d la un luptător revin patru ne·
combata nil (le mei, copii, bătrlni), ceea ce ne dA. fali de 1~ 000 -
15 000 de oşteni geti. o popu lalic loială de 70 000- 75 000 de ongtenl.
lnle rcsantA este si mentionarea numeroaselor barci se rvind
nu numai la Inde letnicirile paşnice ale pescuilului, şi ale negotulul
(locuitorii de pe IArmurile fluviului se foloseau de birei pen tru o
trece unii la altoi. desigur nu nurtUli in vizite de po lltelel) , ci şi pen·
tru piralerie: calatoriile negulătorilor greci pe Dunăre nu par si fi
lost lipsite do prirnejdoi in această vreme de Inflorire a democratiei
milita re
Dar si reluaim firul islorisuil:
• Treccr~a •·• intimplat noaptea in fata unui cimp acoperit
cu grine dese. p~!lnd, In acest chip. si ascund4 mal u$0r ieşirea
la mal. Iar <Ind s.;, crApa de ziuă, Alexandu porni prin grlne, por un·
cind pedest raşllor sJ culce cu sulitele piezişe grîul şi, aslfe l. s1
inainteze spre locurile necultivate. Călărimea se llnen In urma
pedeslrimil a llla Ump cit aceasta inainta prin lanurl, dar o dati
ce icşir~ fX!dc s traşil din ogoare le lucra te, Alexandru In persoanA
conduse cali rhnca In aripa dreaptă, iar lui NiC<Jnor li o rdo na si
lna inleze coo fX!dcsl ri mea in for matie de ca reu. Gelii nu pulurA line
piept nici primu lui alac a l călări mii ; le părea anu me de nel nchi puii
indrlznealu hu 1\ lc.xandru. care a trecut atîl de uşor intr·o noo.p te,
peslt col maltrulrc riu, peste lstru, Ură sâ arunce pod; lnfrlcoşall le
pirea şi incleştarea labngei; pull!rnicA navala cAIArimii. lnUi de
toale .. relugoara In oraş. care nu era mao departe de o paruangA
(cam 5.5 km - 11. A.) de la lstru. Cit ce vlizurl insi el Aleundru
lnaintud sprr el, IAră odihnă, cu falanga sprijinotl pe ls lru, ca nu
cumva pedestron~a sl fie inconjuratA, prin vicleşug, pe la spale, de
46
geti. şi cu cli llirimu i n lruntea oştirii. părăslrâ $i oraşul s lab lntlrll.
luind pe cai dintre copii si femei ali(ia cili putea u duce caii. Şi o
pornită spre locuri dt mai departe de riu, In pustiuri. Alexa ndru
luă oraşul şi tot avutul pe ca re·lliisa .. ră &"'tii in u rma loc. Cu tron·
sporlarea prhii Insi rei ni pe Melragru şi pe Filip, ia r e l dărîm~ ora·
~ul şi aduse jerlf1, pe malu l l struluî, lui Zeus Mintuitorul, lui Ht·
racles si lstrului insu$1. deoa rece nu i·a fost potrivnic b trecere. Si
in a<rea1l ZI !şi conduse lndlrli l In laglir Intreaga oştire lirt nid
o pierdere·.
Uisind la u parte atestarea limpede a det>·o ltări î agriculluril
geticc şi aluzla la pişunlle l ntlnse pentru vite (clei plsuni sint
acele .. puslturi· dt" care vorbe'$tt: Arrian) . skiocercăm si· l urmArim
pe Aloxandru In Inainta rea sa. Dupli Ie şirea din lanurile de griu,
a rmata macedo~anâ lnalnleod cu cilArimea Ja aripa dreaplli
şi cu fX'dcslrimca la llancul sting, sprijlnilâ pe Dunăre; deci. spre
vest sau nord·vest. Are loc. pare-se, o scur'ti incăierare de cavalerie.
dştogatA U$0r de macedoneni: gelii se retrag spre .oraşul" lor
slab iolă ro ~ desigur o d<Joo fortificatA doar cu un val de pi minl cu
palisadli şo neavind zlduri de pialră, s perind d macedonenii nu vor
cuteza să rişte un asalt Dar Inainta rea hotirHâ a lui Alexandru
ii inspiimlnllo. şo eo predau .orasul" li râ lupl.â,evacuind, ins!, toa ta
populatia . Aceasta pare sol fi fost de citeva mii de oameni cel pu ·
tin; probab;l lnu cJ e vorba nu numai de populajia constantA a
aşez.ării, care lrebuoe si fo fost mult mai mică, ci de numoroşii lo·
cuilori de prin prtjur care 5e adăpo sti serli In interiorul forlifo·
catieL Deşo ..oraşul" era sl~>b lnlărit. Alexandru găseşte tntr·lnsu l
o pradli destu l de boga ta (probabil grine, vi te. obiecle de mtta l
pretios. piese de lmbricimi nlo etc.) pentru a merita s-o transporte
dincolo de fluviu.
E posibil ca noa ntluol('a lui Arrian despre numeroa:l4 cAIArime
getică să ogllndeasd nu numai un fapt strict militar (getil din clon·
pia muniA!anâ e rau binecuno scut! ca arcaşi cJ I! ri), ei şi o s tare de
lucru ri de ordin social. cat:... luptau de obicei fruniJ!şii comunllă·
tolor. cei tnstarito. care dispuneau de un cal şl- şo puteau ingidul d·l
pnmejduiasci inlr·un rhboo. Oi ferenjierea dintre lru nta~i (nobili)
$t oamera de rind, dmt~ bogati $l ~raei ~xista in societatea gf'k>·
dactcâ. ea nu putta h. totuşi. prta 3vansată. dcoa~ numJ rul dli·
retilor ero destul de maR' (doar de doua on şi juma tate mao moc
decll numirul pedts traşilor) ,
Unde au a\1ot loc aceste evenimenll!? Acad. C. Oaicovlclu, bl·
47
zuiodu·se pe itinerarul urmat de Alexandru, le localiuau tn răslri ·
lui Olteniei, dar nu exclude ipott.za, SJIStinu la şi de ·a JIU. ca de bar·
carea macedoneana si Il avut loc in stinga Oltului şi ca .oraşul"
slab intarit de care 'l'o rbe şle Arrian să fie tocmai aşezarea gl!Ucă
de la 2lmnicea, binecunoscut§ daiorllll cercet~rl lor arheologice.
Oricum ar Il, povestirea pe care ·ArHan ne-o dă dupa Ptolemeu
al lui Lagos reprezintă o şti re extrem de pretioasA privind lra:iul
şi istoria politic! a gl!lo-dacllor'de . pe malu l nordic a i ·Jslrului.
Rezultatele dobindile au justifica! pe deplin lndrlizneala pli nă
de riscuri a lui Alexandru Macedon. Văztna~ -se li psit de ajutorul
~tic, Syrmos, şe lul tribalilor. s-a inchinat regelui macedonean.
Exemplul său a rost u rmat şi de alte populatii de la Du năre. şi astfel
Alexandru • pu tut trece la organizarea şi declanşarea expedi~iei
sate anUpersane, core avea sîi·l facă stăplnul celui mai mare Imperiu
cunoscut pînă atu:nci rn istorie.
Mai putin clare decit intimplările ro lalaie mai sus sint evenimen·
tele anului 326 l.e.n. In acel an, unul dinlre generalii lui Alexandru.
Zopyrion, lasat de rege in lruntea armatelor din Trada, s-a aven·
tura! in s lcpelc de la nordul Mării Negre, atacind ora şul grecesc
01bia, de la gurile: Bugulul. lnlliativa nu pare sl fi fost Insa 8 ii!J!•
ncralulul rnaccdonca n: Arrian ne spune d in mintea lui AlexandrU",
care cu putin Ump inainte desăvi r şise supunerea popu latiHor -din
jurul Mării Ara i, lnco ljise ideea de a slabill, prin nordul Mllrii
Caspire, comunlca.tii ·dl recle intre Baciiia ~i bazinul M~ril Negre.
Tn expedllia lui Zopyrion . trebuie sil vedem, după Ioa le probabili·
lăUie. o ince rca re: de a i ncepe realizarea aces(ui plan g randios.
Expeditia nu şi -a a lins InsA scopu l. Olbiopolilanii s-au apă rai
cu Indlrjire şi succes. Epuizată, a rmata de 30 000 de oa meni.. a l~;~i
Zopyrion a lrebull si Iacă tlrum inapoi spre baza sa din oObroftea.
La nord de gu rile Dunării insii. intr-o regiune pe care anticii o .nu-
meau .,pustiul" sau, mal bine zis, .slepa gelică" (In sudu l Republicii
Moldova de aslă zi). oastea maccdoneanl! a losl surprinsă de
o cumplită funurtâ. Ea n·a pulut trece peste Dunărea reva r s.ată
şi a p1eril In lrunt.e cu comandantul tii inlr·o blll~lle cu .barba rii"
Fără indoia lâ că ge l•i ajulali probabi l de sdti. au jucalun rollnsem-
na l i n aceaslâ u stu r ătoa re infringe re macedonea nâ, câci Istori cul
roman Quinlu s Cu rtius Rulus defineşte campania lui Zopyrion ca
o ..expeditie impotriva geU1or"' 111•
In etuda aeesl<i viclorii. bila ntul pohtlco-mllilar al Istoriei
~to-daci~or in -secole le Vl - IV apare mal degrabă nega tiv Ei
48
i ncearcA si se împotrivească lui Darius. da c.sint'inlrinli şi obligati.
de voie de nevoie. sii·i urme:ze a rmata In nenorocita ca mpaJiie an·
tiscilică. Abia scăpali !le perşl, ~!ii dobrogeni ajung penl~ mal •
biJll>' de un secol sub stApini rea odryzilor. E drep~ la 339 l.e.n. el
lf pun pe Atcas Intr-o situalle dJncl tl. dar moartea conducllorulul
Jor, anontmul rex Hislrianorum, reduce la zero succesele obtinute
plnă a lunci. In conlinuare. daco:getii dobrog.nl sint nevoiti si recu·
ma scă stăpln irea lui Filip allt ·lea şi a lui Alexandru, Ia r o uniune
de lrlburi gelice din sUnga Dunării e Invins~ cu uşuri.nlă de acesta
din urmă. U rmează, e adev~ra t. biruinta asupra lui Zopyrlon, dar
si nu uitAm că armata macedonea.nl! era istovHI! de lungul şi inuU·
lui asediu al Olblei şi că geti! I-au avui de partea lqr nu numai pe
scili. da r şi elementele deziAntulle ale naturii.
Tablou l se sc him bă brusc pe la a nul 300 T.e.n. Izvoarele ni·i
arati acu"l'·pe geto-dacii din Munl<lnia organizati Intr-o puternici
uniune de lriburi, capabilă nu numai să linii piept. dar să şi invingA
de două ori pe un comandant de talia macedoneanu lul (devenll rege
al Tradei după 1110arlea lui Alexa ndru ) Usima h. Tocmai acesla
e molivul care mi ll!cea să .a hrm mai sus câ data de 300 l.e.n. ca
moment. mal mult sau mal pu~ n oonvenjional. lireşle, ·al trecerii
la perioada Latene corespunde şi din punct de vedere politic.
CUre sllrşilul veacului al IV i.e.n. In cî mpia mu.nteană (unde
a nume, vom vedea mai jos) se Jnchcagă o mare uniune de triburi
gelo-'daclce condusă de .. regele", Dromichailes, care slăpl nea , p ro·
babil, şi pe malul d rcpl, dobrogean. al Dunării. Usimah. ajuns
rege al Traciei la 306 i.e.n.. ocupi leritoriile daclce de pe malul
drept al lluvlulul. fapt care provoaca un c:onllicl cu Dromichailes.
Izvoarele anUce nu slnl tocmai limpezJ in ceea ce priveşte des·
liişurarea şi c ronologia acestui c:onllicl. Diodorus Sleu lus 11 vor·
be.şte despre o primi! upedilie lracicii, in ca re Agalocle, fiul lui
Usimah. ar n fosl prins de gel!. şi apoi de a doua, In care regele
Usimah insuşi a căzui. prizonier. Pausan.îas 14 pa re să aîbi cuno·
ştinliidespre o si ngură expeditie, dar nu ştie dacA Agalocle sau
Usimah a losl caplurat de geti.
Astăzi se admite indeobsle că pe la anul 300 l.e.n. a avut loc
prima expeditie impolrlva lui Dromichailes, condusA de Aga tocte.
Sllrşltul e i a fost nelericlt: :liu l rege lui Traciei a fosl prins de gel!
sllinuf in captivHa te mu lhl vreme. Abia pe lu 292 i.e.n.. Dromichalles
li dcte dmmu l şi -1 lrimlse, incarcat de daruri, la lată! său. spe·
rind, tice Diodor, că va redoblndl .graluil teritoriul ocupai~ U·
49
slmah". Spe.."n(a s-a do\'cdll >.adaruk3; Usirnah, vhindu-şi mii ni·
~ dezlegate prin cl.i berarca fedonJiui siiu , a organiza t indată o
noua C'-xsx·dilie, 1recind in persoană Dunărea . Gc'ii s-au retras
pustiind totul, astfel câ, in cu rind, armata macedonă a aju ns să
sufere de ronme. Istovită, eal} fost Captu ra ta impreuna cu regele U·
simah de g('tii lui Dromichoiles şi dusă la He lis, cetatea de scaun a
• regelui" gelo ·dac.
După vieloric, Oromi chaites s·a- OOvelit a fi nu numai un bun
comandant de oas te. ci şi un a bîl politician. Cu toale că. după re ia la·
rea lui Dio~orus, ge(ii . l ncepuserâ să s lrfgc şi s~ ce•ri! ca regl'le
prins in Juplii să fie adus inaintea lor şi pedepsit cu moarlca (fiindcă
este drept ca poponol ce s-a primejduil In l!Jpl â să hotă rască d"pă
voia s.a asupra duşmanilor prinşi), Dromichaites, impotrivlndu·
se la pedc pslri.'Oa re gelui. le -a spus cA cste· in.iollc resul lor ca omul
să raminâ neaHns. CAci dac3 el ar r; ucis, numaidecit alti rcgi vor
ocupa domnia lui I..Jsirnah şi vor ri pcnlro ci o primejdie şi mai mare
decit Usimah. Dimpolrivă, dac:â ttr scăpa. l~l va purta recunoşti ntă
trad lor (~dlt<1 gelilor- N. A .), iarcetălile . cite mai Inainte fus.seră
in stăpî ni rea traci lo r, le \ 'Of ci ş-tiga din nou fâ r ă nici un pericol"'.
Sce na rolalal(ll de D10dorus csle ti pica pentru rinduie li le de·
mo c ra' i~i militarep Adunarea poporului inarmat revendicâ dreptul
de ij ho l ă ri soarta duşmanuJui fă cut prlwnfer; .,regefe .. Dromie:hai-
tes nu poate să ho- tărasdl singur sau sâ ne socoteasc~ pur şi simplu
dorinta adunării : e l işi pune in joc toată elocventa si-i conuinge
pe luplâtorii să i d i e mai bine ea Usimah sJ rie iertat.
Oiodums ne isdori~şte in conlinuare că Drornicltaites i·a invti lal
pe Usimah şi pc sle tnlcil să i la un o •pill. pregătindu-le masa cu
(asluJ obişnuit Ja curlile eJenistice. El insuşi, impreună cu a lti
[mntaşi gtti. minc:m dl11 vase simple mincărurl să r ăcădoase, iar
vinul Il ix'au din cupe de lemn şi cir corn. U sindu-1 pe Usimah
sa :.e pătrundâ <k· deo sebirea dJntre ce le două mese, Dromicha ~ lts
1-a mus tral apoi pri eleneşle pen lru că şi- a p~ ră si l t raiu l slră ludt şi
regatul m~ret pcn1n1 a -şi du~ arma ca impoC riva unor oameni săr.aci.
Usima h rec unosc înd u ·şi greşea la. Orom•chaites l·n eli~ ·ral,
pr•mind in schinrb ct>tăţîle pterdu ie inainle: Pausanias adăuga că,
de ncvozc, U simah şi-a câsalori t frica dupa şe iu l J!el.
Scena boncheltJJ Juo poa to că e doa r o i• b ut~ cu circulali~ In
rindLJrile Jshuic•IOtr a nlic1. renumiti prin tendinta lor moralizaloa re
de a·l opune pe _barbani morali .. lomii .,fmo ra le" greco·romane
şi, l n genera l, cfvi li zatr; în oritt caz. sce-na se re g-âse ş tc apro.ape
so
aidoma Ja Herodot, ca pet recută, in veacul al V-lea i.e.a... Intre
perşi şi sparta ni. Dar lucru 1 acesta c secundar. 1rnpo riB nt şi sigure
raptul că Dromlchaite.s, victorios dar ne.incretător in Lrăinicia jz.
bînzH. reuşeşte sâ smulga advcrsaruluJ. prinlr·un abil amestec de
lor(ii şi generozilatc, o pace lavorabilâ, întă rită printr-o căsăto rie
dinas1ieă .
Astăzi sintem In rn~ sură s-3 ştim exact unde era centru 1, nuc·
leu l uniunii de triburi daco·getice de sub conducerea lui Dro·
michaitcs. Dind o nouă lectio (lecturll) unul pasaj din Polibiu." ,
in care getii lui Dromichaites apăreau, ln chip ciudat, sub denumirea
de odryzi, acad. C. OaiCO\'I:clu a demonstrat că, de fapt, e vorba
de g~a la unui copist şi că istoricul grec 11 cunoştea pe Dromi -
challes nu ca rege a l odryzilor (dSi>"aa•). ci al ordyssi lor sau or-
dessilor (<l'p5uoooo,'lfpo~oo•), adică al loCIIilorilor de pe riul Or·
dessos (Argeş), al dacilor :argeşenl.
In cursul veacu lui al lll·lea i.e.n., in timp ce dacii transilvă ­
neni luptau impotriva celji lor, Iar cei din Moldova, spre siirşilul
secolului, impotriva bastarnîJor de neam germanie: care clutau
sâ ·i izgonească ş.i, in orice caz. li strimforau, getii din cimpîa mun·
leana continuau sa se intiltCeascâ. Din secolul al III-lea dateazli,
după toale probabili lătilc, o lnscrlplie care, ciliU, lălmâcilâ şi pub-
llcală de prof. O. M. Pippldl, glăsuieş te :
.Decret al Sfatu lul şi al Poporului. Sub presidenlia lui Theo·
critos, Pythoteles al lui Archelaos a propus;
lntrucil Diodoros al lui Thrasycles, Procrilos al lui Pherecles
şi C lcarchos al lui Aristoonachos, trimişi soli la Za lmodegikos
In privinta oslateci lor, au că lătorit prin (ară duşmană şi, fnlrun·
Und primejdii de tol soiul şi dind dovadă de cea .mai deplină rivnă,
au adus Inapoi. ostalecii (,fiind aceştia la num ăr peste şaizeci),
convingindu·l pe Za lmodeg·i kos si! restituie celălii veniturile: Sfa·
tul şi Poporu l să găseascâ cu cale ca aceştia şl urmaşii lor să lie
inscrişi printre bincfăci!lorii obştii; să fie incununa(i, ei şi urma-
şii lor, cu cunună de aur la toate spectacolele de teatru pentru
bârbâlfa şi rivna lor fală de popor, pentru ca şi ceilalli cell!leni,
cunoscind cii poporul cinsteşte pe bi!rbalii vrednici, sâ se indemne a
s luji ce ta lea . Hegemonii sa poarte de gr ijă ca prezentul decret să fie
sApa t pe două lespezi, din care una sA se aşeze in agora (piata pu·
blică- N.A.), "in fala porticu lui, iar cea l a l lă in preajma altarului
lui Zeus Polieu.s·.
Descoperilorul a presupus, pe bunâ dreptate, In Za lmodegi·
$1
 kos o dpotenit g<>Uci do po malul sting al Ounlril, iar In venituri~
pe care eeesta consiml~ si It rtstituie Hislritl- exploatarea ten-
tonului rural al C"et<ltil (consll tuil In vremea sllpiniril lui k.isimah
asupro Dobrogei) SI pescuilul la gurile lstrulul. Deşi ne relaleazil
prea pu,rne evenirnenle concrete. inscri p~ia alesi.A existenta unui· şef
gcto ·dac de uniune tribala destu l de puternic pentru a pAstra peste
şalr.eci de oslateci h!Sirienl şi pent ru a b loca vcnitun le majore a le
ctlllllor milesiene.
CAtre sflrşilul secolului al III-lea l.e.n., In jurul anului 200,
un ali de<ret hislrian vine sa aruntt o ratA dr lumini asupra ~fa·
fiilor poli tire dintre cetatea de pe malul lacului SI noe şi populat ii le,
In prlnou l rind getice, nord ·dundrcne. 11 redau nici In aceeaşi Ira du·
cere n pror. O. "'1.. Pippldi:
.Sfatu l şi Poporul nu găsit cu cale; rmşedlnle a l Adun~rli
lilnd Oionysos al lui Bianor. Apollonios al lui C ieorntirolosa propus:
Intrucit Agatoele al lui Antlphllos, coberlior dintr·un părinte bl-
nellief to r al obştii, se poarli fali de celalt şi do cellfeni ea un
om vrednic şi do seamt, do•~dindu·şi in chipul rei mal deplin, cu
vorba şi cu fapla, rivna laiii de popor, in orice Imprejurare grea
pentru cela le, precum $t In Ioa le dregătorii!~. lns4rcinările şi sluj·
belc;
şl1n3i inlil. intr-o vrcnu1 Tn care ceta tea era blntuit:1 de tulburari,
Iar traci In num3r mare alocau oraşul şi teritoriu l, cind grînele
siAieau sA dea in plrg. iar <elltenii se fnimintau ama<nic, (AgatocJe)
fiind ales clipctenie a arcaşilor şi stringind oşlenl w slmbrie, a
şliul si pâteascâ (arlnilc. dind putinta fieştedruia sl·şi stringi
vl~le~~ rilli~re: • tuş! deschiS<' doua intrebari majore: unde se alta uniunea de triburi
tnr cind tracii din jurul lui Zoltes au pătruns cu oaste mare tn
Sdlia (Dobrogea-N. A.). dtro·o raşele greceşti de sub oblAdui rea
ref!Ciul Rhemaxos, (lo t e l). o les sol, a pornil In la"l străină, sl rli·
blllind pAminlurile mai mullor noroade şi infruntind primejdii de
lol felul, a convins pc barbari nu numai si crute cetatea, dar şi să ...
adunate Inainte de tilhari ... ce se aflau la ordinul lui Zolles. ... si
mlntuiasc~ toate._ şi ImpreunA cu e i s-a grlbil. .. ctlalea si pili·
kasc6 conc1 (llllanji?) ptntru ca si cadâ la injelc~rţ cu etl.alea
ln pnvtnta hr3nei.. ..
Cind. dupa accslea. oceloşi (barbari) au năpădit tinutul şi au
prins sâ ascdieze Btzonc ŞI 5tl pusHascâ leriloriu l, grînele noastre
Oind (şi de dara acea stn) gata sa dea In plrg. (Agotod<'). a les
sol şi pornind spre locul unde se afla oastea, rinduri de cetiteni si
&2
rlseumpore dupJ putintA leriloriul şi re.;,IIJI, i·a convins pe Zol~s
şi pc Irad, cu pref de 600 de galbeni, sâ nu plitrundl In lerllonu,
nici s1 se npropie do oraş. ceea ce a lngllduil cei6tenilor si rlmln,l
stApini pe roate grinele de pe ogoare.
ŞI IarAsi. a les so l in Tracia ~1 la cJpel<n1a at.slora Zollcs. a
reinnoit lnvolcli le şi lnle!cgerlle lncheiate cu ei: şi si mtind (lot
alund) cd se s tring lao ls ltii tilhari multi. a adus fapluf In cano~·
tinta ·lui Zolles. dind de şlir• ~i cetiilenllor după inroarcerea acasă:
din care pricinA uneltirea a rimas firă urmiri.
Iar ma1 t1rz1u, călcînd tracJI jurimlnlul şi ln,oiala şi lot dind
nlvali (pe ptmintunle cet<l lii). ales de popor comandant cu depline
puteri o i l~riloriului ş1 slrlnglnd oşteni voluntari dlnlre eellljeni
şi barbarii ndiiposlili in cetate, a pAzit ogoarele şi turmele şi gri ·
ne lc pin~ la lre<'tlrea (spre nof) o regelui Rhemaxos. Iar dup~ oo re·
g<>le a trecut pe malul din falA. ne lllslnd in urma-i strAJi, de teamâ,
şi trimitind numai vestltori ca Sll cearl tribului, (Agatoele), Intru·
<lllinulul era cuprins de rizbei, ales sol şi pornind la drum"" apă,
f·a oonvins po regoele Rhemuos sA dea spre paza ceiAtil dltreli o
sulă; iar <Ind traci! au căa:utln nu mor mare asupra strSjerllor. iar
aceştia, de fricl, au fugit pe celAlalt mal, liislnd reriloriul ctlălii
firii pazA. lrimissolla feciorul regelui. Phra fdmon(?) [.l·a convi ns
pe acesta sA dea slrajă c<'llllll cA IArcll şase suie. curc, ln treclnd
oa slea vrAjn13şi lor, au infrin t l"' Ciil!elenia aceslom Zo lies şJ...•
In ciuda lacunelor sale şi a faptului d·i lipseşte sfl rşUu l, do·
cumenlul t destul de clar in C'Cf8 ce priveşte dcsrjşurorta e\·e.ni·
menlelor. dlspensindu·ml de co1nenlarh şi parafradri. Ramin lo·
a lu• Rhema.os? Şi de ce neam ero aceasla cApetenie?
La prlmo Intrebare e mai uşor s.l se raspundâ, deşi poo le nu
locmal cu predtiu dori tă. E sigur ea Rhemax<>t sldpineu efectiv
pe ma lul sting al ls lru lui, dar lşl Intindea autorltaleo şi nsupra
eei!lllor greceşti din Dobrogea, care-I pl~teau lrlbut In schimbul
unei proteclil mililare. Da re g reu de stiut dacă tinuturile stApini le
de ~1 S< lntindeau in •'luntenia, In ~loldova sudic:l sau In Bugeac.
Fiecare- din aceste ipoteu şi-a găsi l su5tmâton, dar nic1 una nu es~
ckplin comlngăloan-; personal lndm sa· l rred pe llhema<OS ca
domnlnd flCSt<' ilnuturi de IQ nord tJt> gunlc Oun3ril moi degra·
bll decil In Muntenio.
Intreba rea u doua işi gnscs lc maJ greu un ri1 spuns. Btz.ull\"'
du -se pe :trgtllllenlo geogra fire şi Istorice, rui>f. O. NI. Pippldi i9clll).l1
63
Sll·l wn<ulcrt 1"' Rh<ntaxos·un .rtge- gel. in hmp << prol . 1. 1.
Russu, pe temeiul unor eonsidc rt•ute gcograficr ~~ hngvistit(' tnun'k; -
lr riului lui l~hl'tna xos. ca rl! ltltCIK' cu Phrn ... 'SI c.·a re pont~ il rccon·
$liluil i n d 1ip dt\("rs: f.thrntllnon, Phraatcs ek.). il considcru mai
d.ogabll Stil. ş, UI'ICI.!. $1 'cl~lalle d1111~ nr~um~nle !;1 au paqile
lor la n ~· par\tk: br slabe: che511Unea rămine. 1n rrincipiU. d~sdusa.
d3r mu 1ontalca ,.. aonc•lor notttn \ede in Rhcm:u.os o C3t>ett'ml' at·
tica, ceea re m·o făcut sa· l IIICiud i n caplfolul el~ fnta.
Se~·o lu l :.ti 11 lwt e.~.n. ~· 111:11 surac in $Un dcsr•rc g'·~u IJ•n f\\t.an·
1cnl:1 ş1 Moldo\'~. s.,.. pare in~â -:o la şcoala b:tsi.Jrrtllor cum ltCt.>3
v P;ir\':m. ~~ b:t$1tno•~n au de\ cnlt repedt l('mutt n3\':thtnn in re·
gtumle :-uddun.arc-nc O tnscraplte lu$tr1ana lra gmemara dati nd,
proba lu i. tim primtf jumata t(' n V\'t1Cu1u1 .11 11 ·1'-';' l.e.u, \'Or~·ştc
despre u11 ''l' l<"!lea n care J d:. t dovad;J dL• rl\ n.l dcosch!!)~t lnl r·O
vrem.: de pnna:jdl.e: intre ullc lc el -.! lău da t JICnt nl o S.)lll~ dut;n la
bun sfirşit und\!\';1 in p;"trUI\' Ounârh sau, poa te ~hiur ~Ur1colo lle
flu\tU. Pe de aiiJ parte, e probabil c:a ~\u S.t it lu;at p.:Jrt~. a lutun
00 b:t$13nli şi fi'l \ i. li\ lup::~ anUrnmana pc tare. 10 1 in pnrna ju-
mt.11ate a sec."01u lut ul 11 -lNt l.c. n., a dus-o, frlnt succes. ,\olo c~do nia.
Dt' r dadî t rnns• l v<;~ ncm? Dc.s1l rc dinşii iZVOtllclc tac niUh:J vrl' mc
~~o cea sta lOJcert nu ne ingadutt.' su aiîrmartiiiiii11C cu cerlJiudh1e Re·
tt~lent3 lor llllf'OUI\'n \'e llllor t o apotcz..a : io:u~ probabila, to3rte
wro:s1md3, liJr IOtu~, numa• o •po•ez.a Om ::.erolu l al VI lea, n~me
in ca re gc'u de lo Dunâre 1oinl pentru prima dat~ tTh.'~\tOtl(l~t de
l·h1co1<>n :;.1 ln leJ,:<~tu r :t cu ~:>.pcd•t•n h11 D<ar1us, va trebui s:t O$l~IJ-
1Iem pina l"ii lr~ n wu l 200 i.e .n. rx·••lru a o.~ ve~• c; ~ltrl!- tslork.t lln1~ile
d~!'i('lr~ d11t1l din t n t~rtorul 4-trc.u lur cu rpahc.
Sttrl!.t u d..t1\lro~m lut PompcJUs Tmgu~ uu istonc dm \tiltul
1 f" n ., :l t"f4n.l1 u~rd -llislunud Plri l.tpf'tCOc•- 111 S·ol pastr.lt. din
prtc:tlc, numm !iUh flHDta unul re:(u mnt r.1cu1. un secol mai ll n au,
de lu _l:.IHl. H,•ft.•rtndu-sc la l ' \'4..\III IIINIIC din jurul n nulu1 200 l.e.n .. ~d
~pune pn ntr~..• u ht 1~·1(1:
..Si ,I.H·h ~i 1H diu nea111ul ~~tik> r EJ. in timpul rege,ul Oro le~.
f1llhk.l nu s. .tu !up1.Itlnne impotnv:. ba$L"trtu klr. ca pt:dt•Jps.t r..•n1ru
1.1~11aka 101..111 (ofot .S.ill,l. tiut ,,rdtnul n•gelut, ca atunci d n1l Se.· e ul·
C11t1 sot ·~• 11111ta ,·jt pc tel~ in lvctd fl!Cioarclor ~~ sO fo.;otl '"''·'"·!ih.'-ltlf
scr\'tcule c<t h' ob1t;JUIÎo:tu tnauth sa li se lactt lur inş1~1 . ~î 1111.:1 nu S· ::J
schunb:tl :t((~"''' rmd:J!ul.l J'llll·' ~·ind nu ~I·JU ~pt~lal pnn c,;urDJ ru-
~llk!d hllf.:rat.a 111 razbot""
Aparen1. r nS;)J•II nu O(' :->Jllotli' prl'U mul1\.' E1 ne.- da mc.t un nu me
fi~
ck- capeterne daro-gfbCa. O ro les. şi ne infonneaz.a el oastea a purbl
lupte cu bastarnii. Jntr·o primă ciocnire, .autohtonii au fost Invinşl
şi .. rcţ!c lc'" lor. mimo$, 1•a JlUS irl1 r·o situa tie ati t de pulin onuro·
bila pentru mş.te luptato r.. intil ei $·a u grăbit si -şi redobindeascU
c•nstca. probabil invmgindu·i pe actiast bastarnf.
S1 ao•u~i. in scurta re-latare a lut Pompe-•us Trogus ex•sta doua
elemente e~lrem de importante. Fa piui câ el ii numt"~~~ pe autoh1unl.
dac:l. sublinii nd Ins:\ c•• t.'l sini do un ueam cu g~1li. demonstrcatl1
câ istori<'ul are In v..-clcrr deosebireu goagraj;cd intrt' daci şi g~l•·
Cu •• ltt t:uvin1e, liC~oi>IU imprejurare 11(.• l ng::.dutt.• sa pl.t S.Im undeva
in t:)tul Tntnsih•amtl (poale e.xlln1.indu·Sl' $t dmc.:olo tk mutt\1. 1n
Moldovaj umunea de triburi a luo O ro les. M• slind lucrunle. luplrlo
cu baslarnii trtbul(' lmcrprclale drept scăvllireu. de către lbci,
a lncercă ri lor acelortl de a pătru nde in Transi lvania.
In n i dnih~•• rind, pcdrapsa ru~inoasl5. şi po.ate, m• tocmai men·
lala, ia care sini supu$1 luplalonl daci de şelul lor sugereaza d
procesul dcspnnderu aristocralit• 1nbale de masa membrHor tn·
burdor era dcslul de inainlai şi ca Oroles ~wea ASupra untun1i
de triburt cransllvnnene o au torllate mat mare decit, sâ ZI ·
ccm. Oromichallt'S aSUilfll 0$1enî lor sâ1 cu un S!'COI 11191 inainle.
O ulllm:J, laconlcA d.ar e:<trem de (Jrttloas.a. mformatie ne... a fos t
1
pâSitală tot la Pompctus Trogusl • Istoricul roman amtnttste. c.,m la
in«"pu1ul S('C'Oiulur al ll·len i.e.n.• un ienomen pe care·l nume$le
...incrrmenta Daco rum p.•r Rubobosterr regcmM: crcştNca (puterii}
dacilor 1"'" (sau sub) r<(.'C io Rubobostos. Nume le de daci ne ar• IA
câ e vorba tol dt Transilvania; va Il losl Rubobos tes un urmaş
al lui Oro les sau un c."Ontemporan al sau dfn ah trnut lrnns1lvânean?
Nu pul<'m şti. Şl. In lond. n-are prta mare insemnlilate. lrnpor·
tam e fnptul că in :tccasru ... creştere a d:acilor prin regde Rubobostu"
treb01e sn vedem ln~epulul procesului de s tramutn rl:' a cent ru lui
de greu taie at putt:'ril Jnco-gel{lor t.lfn cimpia 111unteanâ in Transi l·
van1a. ltlceputul doar. Punctul culrnina nl al aces tui proces va h
marcat de apan113 )la tulu• dac cu cenuul in Mun1n Orâşhel .

Capitolul///
BUllEBl STA
Nimeni nu pretuicşle mao mu ll arheo logla deci! arh~ logil
fnSi$1. Dar. lo lodată, nln1~ni nu·i cunoaşte mai l.llne- limitele.
Arhcologia a .adus servicii imense studiu lui si cUnoaşte rii tre-
cutulu i lndepă rtal. In privinta aceasta, tara noast râ nu face ex«:ep·
tic; fiic ă
a mal vor bi de l'J)O('i le pa leolitică , neollll că sau a brontului,
pen tru ca re izvo:ue le arheo logice conslil uie singu l'a noast r ă do-
c-umentare. s~'i ne gindim numai cii de 111completâ şi de sca r bădă ar
li cunoa~terea !raiu lui dacilor fără .descoperirile l~cule in sopUuril
Dar nici nrheo logo~ nu poate râspunde tuturor întrebări lor pu se de
isto rfa daco·g4! tic il.
Ar r, rnfnunal dacă, dctvc lind diferite aşez_ăn geto·dace, a rheo·
logii or putea stabi li : aceasrâ aşezare rcpre·l in ti\ o e tapâ d<' org.ani-
za re pres talalâ mal veche, cealaltă oglindeşte apropierea cu incâ un
pas de aparHia clase lor !IOcia le si a statuluJ, a Ireia do<.:urncntcază
o şi ma i mare apropiere de stcest stadiu etc. Din păcate. ac:esl lucru
nu e posibil: nutneroasele ase zări cercetate, datind din secole le IU-1
i.e.n.• re rlccLă in mod cert dczvoharca .soc:it>lăt i i daco·gele, ten·
dintele acesle.i sotietăti spre o orga niza r" social·economic.:i şi poli·
tJcă de tip sclavagistlnC"cpător, dar nimeni nu poate spu ne sigur dacă
cutare sau eul<~ re aşezare este un s.implu cen1ru triba l sau deve niSE>
centru l unei mici rorrnatiunJ sta taJe, Orinduirea gentHico · lribală
în descompunere e reifec tată in aşezările din sc<.:o1ele IV-III
i.('.n. ca PQian.a (nivelurile mai vechiJ. Zimnicea, J\o\oreşti ; sl.a lul
dac ne apare in toată puterea lui in vremea r('gtlul Bu rebista;
veregdc iniermedaare. pc pla n social•poliiic vorbind. n~ lipsesc.
in cauda faptu lu1 ca s.t· cunosc destule asezan din veacul al 11 -lea
i.e.n.
lndoia lă asupra rC';~Ji tă1h acestor <'latle Intermedia re nu poate
exJs·ta. dupa cu111 nu ne putem indoi de realitatea Sfatului lui
!16
Burtbista. Ceea ce nu şHm insii e momentul saltului calitativ.
momentul in t'a re s-a nascu-t statul dac.
Va putea fl acest moment precis cunoscut vreodată? Nu c red. căci
fenomene le socia le nu po t fi rompar:-d e cu Herberca apt-i sau cu
o rfac!it c:himicâ. Vremi le anierio.,1·e Jui Bu rebis la trebuie s~ ni le In~
ChÎJ1Ui m C3 pc 0 epocă de rrăm in tări lăun t r ice <1 le SOCÎCiălii geto•dace,
de luple in tr" efemente le vechii orinduiri. primitive. şl ce le a le scla-
vagismului in«ft<itor. int re orga niza rea t ribală de- tipu l democra·
Jiei noi litare şi tendinte le spre iormarca s tatului. Acest conllict nu s-a
rezolvat nici intr·o clipâ, lliiCI inlr·un an: eveni mente le au putut
lua intorsaturi ncaşterJta t(t: progr~tse le rea lizate au puiul (i anula te
de o bruS<:â râsturnnre; ror tele in luplâ s-au p.u tul echilibra ani
indelungati. f5ri ca vreuna $3 iasă repede iu\'ingătoare. Iot ă de
ce C'erc<•t:ltoriî lre<.·uru lul nu JX>I. const.ata decrt. pe de o partt>,
lenooneooe l< ca re imping spre apnrilia !IOCiell\til lmpărtile In clase
antagoniste .si a slalu lui, ia r pc de allâ parte e:<iste.n(a insâ$i a
;:u::es t~i sociel 3tl ~~ a statu lui ce-i corespu nde.
•
Det\'Oita rea S()cicră tii da co-getice in vea tu 1 a 1 ll ·ll"a i.e.n. ._. bo-
gat ilust rată de descoperirile arheo logice. Aşezârlle existente i n că
in see<•lu 1 tJrecedent, sau ehi ar rna i i naint~ ( Zlrnnice-a. Poia nu, Pi seu 1
Crăsani, Tonosul, luooco Ciurei. Sig hi şoara, Sf. Gheorghe·Bedehaza)
se extind şi se iac mai bogate. Al~ turi de e le, dacii rido că aşezări noi:
Popeşli , pe Arge$, cu platou l său forHHcat prin ma i mull~ valuri
de aparare. Sebcş in Tlllnsl lvania, Pecica pe noa lu i drepl a l Muro-
şu lui, nu departe de 1\rad, Bucovât (OI!enio l cu va lul sau delen·
siv ascrnână lor cc luf de la Pu~şH. Aceste aş.cz.ă ri vor tonlinua
să se dezvolte in primi le decenii nle secolu lui ll.e.n .. cind. de all ret
li se vo r adăuga şi a ltele . _
Aşezările dal'O•geUce di n seco lu l al IJ · Iea şi de la inceputul
seco lu lui 1 constituie ratJml in care oU;menii trăiau ~i lucrau, pri·
dnuind. fără sâ-şi d(•:t s-."ama, transformări ndfnei ln s trucH1ra 50·
dai~. Om<:larea acestor aş~z~ri atestă o rapidă şi complexa du·
vo lla re a lorle lor de produ·Ctic Lo Re >.ld, tn judetul Mureş, <·au
descope rit, nu dc.- mult, ră m ăşite le- unui o telfer de redus şi de pre·
lucrn t minereu ri f<"ffla se: <fou:l cu ptoa r~ da cict pentru redu ee rea
minereului de fie r au fost gâsi.te şi In Cireşu (jud. Mehedinti).
locutnlele, uncon bordeie. dar tol ma• mu It case de supra ra tă,
S7
con1tu u rM! Ilc mai nume roa se $1 mai varia te: crl'Sc nu marul şi va rlc· J!',~orne lri ce, imiiind vag lih.· relt greceşti . dar ca re n au mc1 un
4

la lea lopoa relo .-. a'par lot mai des unullc <.Jt> rierari (c lcşli, nu::o-valej,
~" dulgheri (d;iiJII, t•sle. cu(ltoaie) , ia r brazda ruf du Jllug de fier
in..:cpc Si'! fre p rezent in a~<;zărl, a lrsHnd dezvoHarc:a agrlcu h.urii.
C~ra nnrn lucra lii ~u mina ma1 d:ll nuieşle. modela 15 ;1 a rs <l, w şi
mai inainte, Jn gnspbdflnl', aşa CIHfl laranlf noş t ri (~ c t:~r:Jmizl:
nHituri de t~ se de.scoperl! in C;'Jnlltă'l 101 mtll m<~ n şi iragmenlc de
vaS<.~ bine arse, lucrate la roata tir MH'':S1cri olari specinllzatl, dinlr·o
pas i~ mat i1 n ă. mai bine fr.3ttlfntat3. de oLiC<~ i dt' cu loare n ea gra
sau cenuşie. Cu hiriC1l'le $i tirnacoapc l(' lo r tie fie-r oam~nii sn l)ă, pe
linga IOCUifl\c, gropÎ adinci J}t ca re le a rd şi in care depozJtcază
~rinell'; Z<'C"Î de a~nwnea g ropi s-au gă sit in mai to;~ lc aşetă rlle
daco·gc l1ce din ncea st~• vreme. lr11r·un cuvin 1. desoope ri ri le zugră .
vesc un tablou de inrtorire econom1U. d<! .::reşt~re a produc tiei ag·
rlcol~,.-. d~ ~ ped allza re a mcşh:şu guriJo r SI de SJ)Ortre a produse lo r
for.
Agrkullorii ~"·enu nevoie de unelte. meştcşug.ttrii llc ma le rii pri·
me; şi uno ra, şii :l llora le erau ncces.arc diwrse produse pe c;arc nu
pu teau sa le oblln;1 singuri, de la une lte de producli«.· J1iOă la hunu ri
11<! co nsum, E r11 nH!Yrul ca schimbul ~â se tnl~nsWce ~· iap!u 1 o ca
se rie dl· mnri aş.ezări a par pc d'rumurlle tele mai comode şi mal fr(!c·
ven tate nu poa te fi inlimplă tor. Pecica se naşte Pl! M.u reş, dinlo t
di!auna eu l~ de co municatie intport..<tntâ, a$ezarea l le la Popcs ti se
fo rmea ză pe Argc$. riu ca r~. st răbâ tind cim pl3 mu ntca u5 de! la nord·
\'CSI ia s ud -est~ in lesnea legă tu ra dinlre va lea Du nă rH şi Transil
va nia . Dar poate cea mai semniiicahvă dintre -aceste 1•sczări \1 <.:Ca de
la Ceta te no (judetul Argeş), pe care dcsooperitorul sau. a rheologu l
bucu reştean O_ V. R:oselti. o consi deră u n imporra nt cent.ru de
schimburi inlertn bale, rar descopcn râle: par să · l dea drepta te.
fntr·adevâr. aico s -a gâsil. de exemplu, pe o terasă de sub
co1tu1 rle munle numit .. C('ta,wa ... u n depozil de uuelte de fi.cr d1n
care s-au pâstr.-l l uu brâzda r de p lug. u n cu1i t de plug,O )lii.':O \'.tdj cu
plmh pencru Îl:<a rea lncr un butuc ~i un cleşte care a serv11 drept
4
foarfece pentru l;tia 1 tabla . Act'sl~ unelte it U puiul foarte bmc
aporllnt' u nu l lot dc:;;Unnt !>il ia ca lea schimbului ~u \·enft aa (c.
l:Hcui pe această ca lc. Da r tot aici .s-au mai g~si l nu me roa se
amrore (majorilatc-n din insula RodosJ, vase pline cu g ri u şi cu mei,
curX' ddiNH~ ş i multe alle iel1rn de ccr:tmidi iJln epoca dell iSti că.
Una dintre ce le JlHti tl'lh.•rcsante deSCioperiri de la CLtt.ă ten i este
acct•a o miuuşilo r (toqiJo r' cu stampile ;wepigrahce (cu .semne
58
sens) prover1i rul de la antiore gelice ce mai pâs trenzâ inc;il rorma
celo r rodJene. E l~ vin, fârâ doar si poate, din c~nt r(" meş teşugi reşli
~~ comerciAl\:' .siluHtc fn lr-o zvuă nartC'3rl.! din .Muntenia. prielulcă
vltleullurfo; l~ot~2fi e sprijifil lă tic faplul cii sf•mpildc un,·pigralfcc
nu -iln' cunos..:utc in tlreapta DunHrii, pe cind tn dmpia nmnlea nă
cit: ;~u mai iost g~sft~ frlttlte dteva nşezăn, p rin tre ca re POIW'.Sli. Zim·
nicl'lt *l Piscu l Crăsanl. Probabil că :amfor(' IC: cu stnmpilt! anepigra·
fice provin dirt llltli 1 U1JII~ cen1r(\ fieca re avrnd stampila s-.1 dl s.ti nclă ,
sau. In oric~ c::rz, din tt telier~ diferi te ele o l~ric . Meşt~rii le aplicau pe
WJse pentru c~t :\mforcle t'rnu destina te unei largi fnlrt!bU inJ:'irl. rln r
unei popula11i ca re nu cuno*lca scrierea. A 1mila pe rfecl li ter~le
grecesti de pc amiorclt_) l'odiene n-ar fi a vui nîc1 uu rosi in ascrnc·
nea eonditi1; motivele geometrice de pc stampiJcJc bfi$11Ha$C e rau
rmn ~ug~Slivc şi •ngadu 1au cu mpâ râlon lor. băşh na .'$Î ŞI ei, sa disllnga
uşor o marfâ de :JIIa.
1nst:rnnă tatNt nun.;.·rda la 3 aşezârli de In Cetâlcnl rn seco le le
11 - 1 nu poate surprinde. Drumul ce lre<Ca pc ai~i lega vo lca
superfo~ ră a Oimbo\'i(L"I tJe lunea aceostul riu, de lunc~. Argeşului
şf de Dunure; spre nord, el d ucea catre Tara Bi r:.:i şi ,atr~ mun!ii
boga11 in nlCiale. Dinspre cimpie vc uet~u g rine le şi vinul, fu'r di nc;.)Jrc
4 nm r1ti si Tmnsi lvania •ninNcurllr de fier, cuprul şi u ne lte fimsate.
Caradcnd dl" cen1ru de sthimburi a l aşcz3ri i de In CeHII(\ni c şi m:t i
puternic .sublinint de afla re-a a ici a u nuJ lezaur de demni romani
4 de argint bâtu(i in timpu l republicii.
[ntcnsifîcar~a circulaţiei mone ta re conslituîc o allfl dovadli a
dezvoltării sehî mburîlo r. Jn: centrele tribale gefo·dacrcc t1fa nu ·
ma1 f:tu râriilc s;w at(\ltere le de- oiGric lucrau tiin pl111, ci si stan ţele
de bcHul monede. Crrculau acu m in Dacia, pe lîngă moncdek mai
vec~l tie la Filip <JIII -Ic•. Alexa ndru ~lacedon şi Lisomah, ş 1 letra·
drn hmele e mise de republica autonom3 Macedonrn Prnna , creatâ
de rorni:lnl in anul 168 i.e. n ., letradrahmc lc tnsu lel TI1asos, dena~
rii rt-pu blicani rom:. ni~~ di\'ersc muncdc ale- oraşe l or gr(lcc~ri d~ IX"
lurtnurl le Pon lulm P 'hStria, Callotls. Odessosl ~1 al• o\\arii Adrla·
IJcc (r\pullo nia şi Dyrrhuchi nm) . Si loluşi, ~h· nu erau de-oju ns:
~cfii triburilor ~lo·dace băteau proprii le lo r mollt'del 1ml li 11~u · lc pe
cele s tr.une Asrfel ch.• IIIOrl('d~ se cu nosc de' pe 101 cuprinsul l~rit
noas(re: ele S·:JU g:isÎI la a·511t'ni şi Ct hmănesti Uud. Vikta,,
Be rceni (jud. Ilfov), llugiulo.şli ; i C..lei tin O llc nia), Chlşi neu·
Criş (j ud. Ara d ). Corbu Nou jjud. llrăilat . Peştera llo lii (municf (•iul
09
P.lro-;enl) $1 In mul ll! ali< loc:alllăti . Schimbul lnll!ns pregăteşte
pc-ntttul cet1 de-a Ireia marc.- diviziune socia l a a munch: aparitia
11egustoriJo r. oruncni care nu se ocupă d~ loc cu pmductht. ci doa r
cu comer'u t.
Să ntJ ullăm insă urm ~ri l~ sorîale ale nccstti tkzvo ll:\1'1 t«>·
nomicc. l'•mhtlu l deiri$al cu topoarrle de fier şi desteh nil de
ptui(Ut tu brătdar de fier devin<' proprietatea fa mi lii lor cart>· t lu-
crtază. In cad nil o~şlii sfolcşti, pamintul oo munllă \ii .,. lmpnrte pe·
roodic i ntre dlfcrilc le familii. dar cu llmpu l nccasl ă grlj ~ penlru
egali~<!"'" lormo lă • membrilor tribu luo dis pa re *i 101 p;l miniu 1 ara bol
se transformi In proprl('tate prt\·ată. ob'$ld r3minindu·i doar izlazu·
riie. padurile ~· apele. o\\eştcşugarul e propnel<lrul obiectelor pe
ca rt> 1e fâure$11!' anumt- Tn \'t derta sclumbului; vinza rea tor TI adutt
banii neccsHri cum pârăril bunurilor de consum.
Generalltn rca pro proeld lii privale nu s·a petrecul Insa In oon·
dlllilc unei tgn i11Ati'deplint Cu mullr suie de ani in urmA a păruseră
inl re dilentele familii (palriarhole la lnc:tpul, mici pe urmil) deosc·
blri de a•·err. A<estea nu lac or um decil sl se adinctasd . Frunta·
şii comunillitolor lribale işi sporesc avulii le prin război. căci lor
le revine pa rlea cea mal mure din pradă , ~1 1•rin d~po~dareB mem·
brilo r de rind al obştllor. ~tvo ltarca schimbului şi o economiei
monetare le s lujeşte de minune scopurile: săracii au nevoit de bani.
pe care·! i mprumula de la nobili, chezăşuind ploi<! cu p3mlnlul lor.
ba chiar cu propria lor pe r soană. O r.coll~ slobil e deajuns penlru a-1
impic<hca pt dalormc sâ·s• plătească dalorio : el îşi piorde pArnlnlul
şi, citeodo tii, de \'lne ch1a r robu 1 creditorului să u, pe viaţâ 5o u pc timp
Hmotal. In le lui acesla nobilu işî rotunJeSC domenii le IGoa Il! din
pami ntul comun11aţH, conctntrtat<l i n mhrnte br 1mportanle avuttt
malerialt mobile şi omoblle. In timp ce o1asa mentbtolor lribunlor
sli r ăceşt e . Sln1pln doo~: blr'' de- a\'ere se trnnsformâ tl<'llnl in tr+o
dHcrcnlu!r~ socin lâ: sărât:ltnea t! aS(•rvltil l nlr+un f~l s.n u altu l
ari sto crat tt~t 1mbug3tik. c o hligallt să lucrue pentru en, S·o ln trt tl·
Od, Al~1ur1 dt m::u \·ecbt'a e~ploatarc pauiarhalo\ a scla\'llor :1 apâ·
rut acum ş..t.•xptoalart'a s.•..r... cmlii fibere de cA tre bogâl:t.$1 \lobi tii-
uuabo.ţft·.~. plli•atl - !·au prefAcu t, dinlr-o r3 tegorie de fruntaş•
Intr~ e gali. lnir ·v \'tritnbila dn să explonll:llou re, pe-rare C(llllr:ldt C'lh
de Jlci mpUca t u opun oam\"ndor s;:tr!I C'I- comu/( - ~~ sclavilor
dw ce in ce mai '-':<ploutaU E"<islenta tu:utor rontrndlctti a Uiago-
ntsh·. I;Jl" \' cu rk.'pu hntâ ntt:ntancrca ' '"('h•i organizân tribale. noblli·
mea nu $1 ar pulC'a pastra poz.t,ille econornt <"~ şl sociale rlom1 nu rtlt.
00
daca adu na rea poporului tu continua si aibâ dreptu l de a hotârt
1n ctle mai inscmnate probleme ale l nlregii comunill\1. De ~ceea,
nobilii pun c>păl dcrnotra tlei mi ii Iare: oduoarea poporu lui dcvme un
simplu organ consullullv, d~că nu cumva e desr.lntalil cu lolu l: s~o~ul
biilrinllor. organ pnn ucelenl3 ar•si<Kralic. 3JUngt si detm• on·
lreaga putere *i·Şi attge dm rindurile sa.le un şef. un r~gt. Clasa
domin:. ni~ iş.i crcead un Apa rai de represtune: ar ma ti permanent~.
inchiso ri, Ju decători ; ea I>U J1U s3 1 se con!ltrui:.sc3 cetătl pult:r~itc
penlru o 11 la .adu post de ncrnultumlreo şi revollele mnstlo r. Con·
solidindu·Şi lreplal pozi1ia. re~ lc. a les din rinduri le arislocra toei
şi cart·l R"prtzintă •nttrtsele. inet~ să a ibâ prdtrll13 de- _a· ~t
transmite puterea urmt1Stlor: stapintrea de\o·tne ertdttarâ. S·3U
născu t, (leei, clase le antttROflt!tt(' şi sta tul ea instrumetll o i clasei do·
mmanlu p..:ntru exploa tarea şi oprimart.•a celor mul1i.
. Aşn s·au pelrctut lucrurile in Dacia? In li oii mari. do . Ne! hpscso,
di n nefericire, ştiri amanunti tc ale autorilo r antio care si ne descrie
proc:csul naşterii stalului. La drept •-orbin~. ~ lipsesc orice fel de
ştiri. Dar nu a\--em nici un mo1iv să ne lnchtpUJm cA Dac1a şi soc.•e·
tatea ge to-dncă ar ri Ucut exceplie de la un proces genera l: 13r
ărMologio tiC vii!C lnc3 o d:ol3 in ajutor. Ilustrind mftcar unele OS·
pecte alt acestur proces.
Bincinleles. pămîntu l n ..a putut pAstra totul. Ntnttni nu poalt
s.ă spuna cit de i nlin~ erau domem11e unui nobil dac. dt de mari
erau turme le lui & "i te. citi sclavi SD u cili 14rani jurldiceşte liberi
lucrau pentru dinsu l. Onr ni s·au pllstrnl vestigii concre te. a!e deo~·
biri lor <It rnng şi de ave re din sodelalco gelo ·dacă njunsă on pr<OJ •
ma apa ritiei sl<! tuluf s.1u lrecuiA ptSI< acesl prag. Cunoaşlem
I<Kuontole $1 mormonlole bogate ale no bililor, cunoaşl•m bordeiole
şi monnlntele sărâc-âcionse ale oame:mlor de rind; s·au des.copent
locuri in c~re bogă la$il. l olSpăimlnloji de vreo re\'OIIă populorn
sau de vreun alaC' a l duşnDani lor. şi·ou ascuns o pari~ din avut:
obiecte preUoase şi bani. Sub ochii noştri i$i ina lt~ zidurile. dezgro·
paie de arheolofll don tjrina ct le atoperise o daiA cu turgerea
secolelor, pulerniceie oelăti dactce din Muntii Orlşt1ei. Nu sint
oare loa lc acestea dovezi pa lpablk! alr profundtlor prelaceri pnn
ca re lrecc societatea Ke lo· dacă in n doua jun'l4tu te a veacului ul
ll · leu l.c.n. şi la incepulu l ce lui următo r?
ln cunoscut• a~uore de la Pope$11. prof. Radu Vulpe a desco·
pe_rH anii trecuU un complex. de \oculnte care Jormsu .. curtea"'
şelulul de lrib lotal. Conslructiile erou din lemn $1 lui (j)Oatra Up·
61
seşte in reg1une) ~~ 3\'eau un aspect ruslic.. da r in compara1ie
cu nlte loc;u1nlc dezveiHe i n aClrasla aşezart ele ro rmau un adc-
vtira t palat, o i ~~lnu in\'cntnr (a rheologii uumcsc i m·entotr to la lita-
tcu o biectelor g3snt.! Int r-o locu lnt ă. fnlr-un mnrrni nl ~u ehi a r f n lr ·o
lnlreagă a~lftr~) 1111 face ~ecll să confirme rangu l inall $1 bog~lia
propnet:arulm
La C..tatem. 111 ll(!tropolo geto·dacac~ de pe terasa drc>pi:l
a l)i mbo\'l lc r, S·D da t în~ 1962 J><"SI~ u rmele un~u w ritabd mo rtu men i
fun<"rar. Va trn rugu lur ~J>c cu re rusesc a rs mortul a ios l tufi rgini tă
cu zuJu ri d1 n lcs;pt>tl de pia trn, pustr a le iucu J>e o i nalti me de 70-
85 cm şi 1"' o lunglmo de 15 cm. Oasele ca !cina te au losl cu gn;a
slrinse de pc Yotra $i depuse cu pietate Intr-un .as de p:iminl. Laolal-
tA CU C('OU$3 n!Or tului s-au gasit (ra gmenle dlnlr~o că rn nş5 de 7.a. le,
dintr·un scut şi di n podoalte de aur şi trrgi nt. Vo1 ra şi rmltcrEa lclt.~
drscopcrll~ n ra t~ că nuc vo rba ~e un mormint oareca re, el d e lă ·
ca şu l de vecl al unei căpetenii ca re a trait In secolul a l ll· lon l.c.n.
Foarte norlli.'roase sint wzaurcle datind din \'rt'mea d~ ca re ne
ocupă m acum. Dacă unele. cum c cel de la 1\girbiciu (jud. Sibiu) .
c;ompus drn ci iC\' 3 ribule de argint şi cile\':J moncde republica ne ro~
nwnc , sau cel de la S tă ncu ta l)ud. Bră ila), nu a pă rjlnul, dupA toale
se mnele, uno r ou meni relatiu inslârfti S.."l U uno r meş lerl orginlJlri.
al~le au fost, fara mdoiahl. propncL'llea unor aaobi~ bogati.
Cum ar putNl 0 soco~l altfel tezaurul de la Sincraacni, In estul
Transllvaruel. cu cele 15 vase, ce le două brald<~ masJVe şa li bula lua.
toale din a rgint? Dar ce l de la Someşul Ca ld (jud. C luj) compus don
lAntisoa re. pa nda nti ve şi peste 400 de moncdc de arguu? Lis w
lo r s-ar pulcn lu ng i aproape la ne sfirsit: la14 tezauru l de organ ! de la
R<>metea-Pogonoci, in tinu tul Lugojulul. cu fabule, brâ tiri. un lâ n tişor
şi a proape 200 de monede, cel de la Epurcni (jud. Va slui) cuprinzind
fabule, brâ tAri şi 76 de lmlln lli locale după ac lra drnhme le lui
Fili p al ll · lcn . cel de la Cerbd l In ~lu nc d on rn. a lcă tui t din brlljă ri.
spi ra l~ ine le. po ndantive şi vreo 500 de monede de argi nt. cel de la
Şeica Mică IJUd. Sibiu) cuprinzind 348 de denari repubhcanl romani.
trea lorques Ccol~nc). cinci brat ari. un lant ornamcnbl şa dou'â
Obu fe. Unele como ri cuprind numai, sa u Bproa pe numa1. mone:de
Sl rinse cu g rij ii lianp de anu ll l nni şi l ng ropale i n vre mu ri tulburl ;
a şa sini. de exemplu. ma rei~ leUtu r de la Vlişoara (jud. Uocau ) cu
pcSle 800 de bana de argant, ce l de la Te Iau tornş Braşov) . din pă ca te
rtsapil, cel dt la Daeci, in Cr.şana. cupnnzind peste 350 de !"•se
de orginL u fac pereche comonle de la Stupma (jud. Bistrila · Nă·
62
saud) cu 400 de monode romane şi u n lncl emls!eric de organl de la
Locustcni. In O ltenia, ru 130 d" dena ri romani rcJ)Ubllcani, de la
Grozeş ll 11111 dcp:artc <IC Tg. Ocna ) cu ce l PUI<II 180 de drahme
de argint din Dyrrh achlum . de la Crevedio (j ud. I lfov) şi Căli ano·
n<'Şlo (jud. \ "tlceal avind peste 200 de moncdc dacace laeca re.
Aceste cornon au Jo~t adunale de ce• bogah ~·· des&gur. nu drn
suduaua iruntii lor Ele sint cea moi bun~ dovnda :t adincirii înt·
gn lltd lii 111 >11111 1 lribu ril"r geto-dnce.
E Mr'"' de preei70 1 cind S·au ascu tit conl radktll lc Interne a le
soclcl!i\il ll.aco-getice in nsa mă s.u rU Incit să Jad uccesad aparll.13
slaluhn. St~tul dac txisltl ha prima jumatate a s.:colulull i.e.n., dar
a\·ern n-.o1l\e să crtdem c.ă na$1trta lui. dete-nmnatl In ultimă in·
stall\of de 1!eZ\'Oita rcn modu lui de JHOductie, :1 rusi inlruCil\'3
g riibitd lltJ un factor extern: p('rlco lu l ro"'" " ·
fn ndl·,·ă r. arblucroth:n rt-publica roma nă işi inet:pusr. de pt· h1
sfirşitul s.;rolului al 111-lca. expansiunfa in Orit-ntul elenistk.
Dupa o ~ne de lupte lndirjale. rogalul macedonc~n fu~<e desfiin·
jal aar turn- imp5rli lA In pa tru republioa au1onon1e (l GS i.e.n.)
Dou:u:.ccl de a ni mai llrziu. infri tlgc rea r ăscoulc-i anlirornane n
popu lullel Macedont~l o dus la lra ns ro rma ren acestei I:J ri intr-o
pro\inco< a Romei. L..1 146 e hchadoti şi mdependento Grcciea. Ia r
la 1 ~2. pnmmd ele In AUolos al lll· lea ttgatuf Pergamulut drept
moşltnitt, ruma nii pun lerm pidonal In Asia ~Ud . ~\editerana şi
Ma ren CJ.:t>l' sini brâtd:t le de co răbii le roma ne dr r~tbol şi negot: CO·
me rdn n(1i şi că mâ la rii rom:wl pun 1reptal s lâ pîni re pc poti(iilc cco ~
nt)rnic:-:o t't•fe mallrnvortnnte In balinnl orirntnl a l M!irU Meditera rw,
ll'gJUrtllr Romei stau gatn s:'i inftr\'int In orice loc untle lniNe.sek m
mane ar fi :uneninlalt
Trrburilor geto· dacc nu le ptJlta scl'ip11 din vcdrrc tX IIttnsiunen
Ro mei cJ fr(\ r>u năn..•. Mai a les că tfNE·a rega tului nmc:cdo nean, car('
1n cursu 1 fu pteJo r cu rom:anii f ăcu~ a p<'l ~i l3 trllm ri Il• duu!in'IIC,
trebui• 511 fi arlit31 cit do mare devenise primejdia Pulilica Romei.
de cttzbln3r~ a e\"entualilor ad\'NS3n. era prea bine CVriiOStUhJ
pt'nlru c.t apropkorea st~pini rii roma~ ~ Dunar~ s.5 nu 11 repre
zeula l 1111 indemn In un1re. Den~ncn cl:tr ca nurnoi o puler-uica
_ş, Tnchcu•• lu o rga r~ ltarc d~ t1p stt.da l ar ri putut conduce cu succes
lup ta a nit romanii . N<-Tmlorelnk. crestere:. pc nc:olului roma n a g rob1l
proctsul de fomwre a ... r.,lulur daco·t::eL
6J
 ,\\UNiii ORA$ TIEI -
NUCLEUl. STAnJWI DAC
Spu neam maf sus câ momentu l ~xacl al in chcgă rii pri mului
stat dacic nu poa ic li surpins prin săpă turi. Existenta sta tului poa te
fi inso dqvedltâ arheologic şi descoperirile din Muntii Orăşllei
o dovedesc. Soluată la sud de larga şi manoasa vale a Mu r~şu lui
mijlociu, aceuslll wnă de vreo 200 km 1 adăposteşte ce l ma i bogal
complex de celă [i dacice din cite se cunosc pe le rilo riu l tării noastre.
Vom vizita pe-nde lete, in ali capito l a l cartii. aceste urme ale l recu·
lulul poporuluf nostru. aşa Incit, pentru moment, mă multumesc sâ
schi[ez lrăsăiurlle lo r generale ş i să Insisi asupra semnilicatl:ei lor.
Ceea ce al rage In primul rind atentia la c~lă[ilc din Muntii Oraş.
tiei c caracleru 1 de sislem şi unita tea lor de conslruclie. O si mplă
privi re pe harlă1 arală d fortificatii le de la Cosleşti, Blldaru, Virful
lui Hulpe, Piatra Roşie, Baoi[a, ca şi numeroasele elemenle deien·
si ve de mai mică insemnata te, au fost concepu te in vederea un1.11 scop
li'"pede; protejarea mare lui l-entru economic, poli lie si religios~
cu ltural de la Sarmizcgclusa (Dealul Grădlşlii). Celăl l le men·
lionate nu sint simple centre triba le inlărilc; ele sini conslruile in
a sife l de locuri, încil se viid şi se sprijină reciproc. Ele nu reprezintă
un număr oarecare de iortîfica lii, ci un sistem bl ne chtbztti t de cc.lăti .
ca re nu putea O nici conceput. nici cons truit de un irib sau o uniune
de triburi, ci numai de o puternic§ autorltate cent rală. de s tal.
U nitalea de· conceptie a celă[ilor dacice din 1\\un[ii Orăşiiei e
dubla ta de o unita te de constructie. Pla nu 1 lor e diferi 1. a daplindu-se
la caracteristici le lerenulu i, da r modu l de a le const ru i este acelaşi­
du pâ cum se va a r ăta mai amănunli t In capitolu l .Că lătorie prin
inima Daciei 4• Se·ntelege că şi această unitate de conslruc,.e ple·
dea za existent01 unei trainice puteri centra le.
Spre aceeaşi conc luzie ne tndrumează şi studiul materialului
aflat in celâti le şo aşeză ri le din această zona . Edificiile militare
şi c.ivllc. publice şi private, dczveli le mai cu sea m ă i n ultimii ani.
tehnica de constructte, atelierele, 1mpre~ionan ta boga(fc- a obiecte-
lor de melal (in special de ner) , m~l[irnea, varielalea şi frumusc(ea
eera micii nu-şi au ega 1in restu 1 Oaciei. Elt> au perm1~ acad. C . .Daico-
\1kÎll sl1 ca racterizeze cullu ra materia l ă a acestei epoci ca o civl ·
liza(le .. ce depăşi se sladiu l rural al lrlburl lor palriarhale. Ea intru-
nt:'şte condl\iile unei civilhatii oppidane (cu alte cuvfnte cvasiorăşt:·
neşU - N. A.) cu lcndinJc vâdi l~ spre formele civilit.a(itt "graro·
64
or5 ~~.·ucşU. cu (entrc l.!cono mice loctlih.• de pâtura dominanhi. ag·
ricu11orl , nl~'$ tl.~$ugarl. plebe şi S<."la,,l.. u . Cn:nrca unei asHcl de
rullu n. in c:Jre g-~to·dacii. au lupi i, adapllndu-le specirlcu lui lor.
nutHl}fOase Şi va ria h• influente e,IC1t.' trte-. nu pU IC<I n l'e'alizală fn
ea druiMinduirll. geollilico-lribal~; on~rtnrio ~!nu lhill1oroasele aşe­
zări. de la noi şi de :.11u rea. care n-Du d~pâşit IIÎCto da tâ accsl s l:a-
dlu.
J~ masura rea lo~;'i ri lo r d în dom('nlu 1 cjvi hza tiei 1na teria le si nt şi
progrese le îâcute de daco.gcO in va na le le a s~X'C 1~ a le cu llu rii spiri·
tuu f(•. J>rc()cupari l(• ştiiotlficoe (nsl rononuc~. rnedic:tle) al~ pr'('olimii
gcto· d;:~c:c. c uuoaşlcr(>a sc risLtlui. artn plaslîca etc. constituie rnârturii
SUJJiime ntare a le st.adl ului inal t allns dt> daci in ultnnele două
seco lr dinaintea \ucerird ro me;tne.
IX-spre e.\ls lenta unui s.ta l dar \'Orbesc şi pu\tnele cunoştmle
pe ca re le avem despre o rganizarea curţii Jul Burebista. Jnscrip·
lill rldicati'i la Dionysopolis, ce ta te greaca de pc târrnu l Ponlu lui
Euxin (Ba kicul de :l ~i), in cinstea 11 nul ct>tătetl n a 1 orn ~u luf, 1\cor·
nion, ni-l a rntâ pe acesla c:.a riind .. in cea dintii şi ce;1 mai mare
prietcwew pc lîngă Surcbist.a. Expresia folosl13 in inscriptie a re
o rzbiloare .şi deloc in limplătoare asemăna re cu titlul tic "..:el din·
liî pne ltHf' (npWro~ ({.VAot). denu mire oficia lă pentru o ;snuruit~ ca·
ll'gOne (le sietnîci de la cu rlifc mona rhilor e lenislic:i: ea ne ing:i dule
să a firmâm câ şi regatul lui 8urC"bts1a era o rganiz.a t după mode·
lu 1s ia klor rUsă rl te pe ruinele irnpe rîu hu ltu Ale:<tU'Id ru ce 1N\a re. Oa r
At:o rnlon nu era numai purltitorul unui <tSife l de ina lt titlu: el era io-
losit de rege ~1 ca a mbasador penlru misiuni diplomatice delicate.'
Dacă nd:iugam In accslea şi atributii le de veri1abll vice-rege cu
care eru inve&UI mare le preot Decencu, co labo ratoru l ce l mai apro-
pia ! a l lui Burcbi sta, şi anu mite an1~ nuntc din orgoniza rcn pu lerif
datJCe sub f>cc('bal (despre elt! \'li fi vorba in allă parte). aju n&~ m
la concluzia bine intemeit•tă că formattunr.a -.:ondus:i de Burcbisla
era un stai in toa1ă puterea CU\'i nluJuL
Nici po litica e-x1crn0 promovată de acest mare rege ni d;H'o-ge·
lrlo r nu contrazice concluzia la care am ajuns. lnde111 nul la uni Fe
in lata pencolulul roman nu găsise t,;lsunel peosle lot, In loa te tribu-
rlle g~ to-dace; nrostocr~ ( ;a unora di~ ele nu era dispusa să renunte,
in folosu l puterii cen tra le de stai. la nea1irnarea sa si la anumite
prl\'dcgii . Acesle tribun au fosl i'nglobale cu for(3 de Burebista in
statu l condus d~: dinsul; pe u rmâ. el a c:uceril noi tinuturi, rnu ltc
dinco lo de \'a lr-a secu la râ a gcto·dattlo r, ca re coincide in linii mari co

h.~ritc.HIUI Românftl de azi. Campaniile lui Burtbista n ·a u rost
sirnplt u~dltti de jar ca ractensticc perioadei dNnocrut•~i miii·
t3r~. d ndf\·:1rtt lt• cuce ri ri dt rerirorif si populatu s.trilme. O:tr .. do~
minalf3 3s.upr.l (dor subju gali este facompahblll cu orindu1re.1
~nllliCJ""; e3 Ule Insi un a lrlb~l al slalulul $Ciavoglot lnco d•n
Faza lui IIIC~pltoare.
Hol•rit. marele romplc• arheologic din •'lunlli Or~,llel do·
cumt-nte.aza tn chip t\'ident (!xistenta statului dac. D.1r ri'prc&L·nla
el oare Intregul sloi?
l.n ocea.)l4 lnf rcb:Hc c red c-ă trebuie să r5spundem nt~..:ttiv. Ce·
tii11le 11 aşezJrlle d1n Munlii Onlştiei consiliule expresia superio3 r~
a dezvu l!Jiril sociel~tti daco·gcte .şJ, cu m S·a arât:JI mal sus. nu-şi
au cg" l In Duda . l)a r cetâli asemanAtoa re. lorn a li nli l de pu·
(ernict~ şi fli ri'i •l nvca nccs l caracter de? siste m, S·au 111a i desco-
peri t in destu le locuri: la Cimpuri· Surduc. lot in linulu l l lnncdonrcf.
la P~:dro Cru ivil. nu departe de Alba Iulia, la C~ptl no pc V11loa
Sebcoului. la TII•sca llngă Sibiu. In Oltenia la Ocnlla şi in ,\\oldovn
pc lnllltfmca Bllro i)oamne, d1n apropierea oraşului Piatra Neamt .
1'arllcular•l•l•alc poz•tici lor s trotegi<e şi ale conslruc(ici lor le leagA
!n chip ilresc de eomplu ul din jurul Sa rmizcgttuoef. hnpr.,.Jurare
care dot'ede~te c~ •~o.l tomple.< trebuie considerat nu c• ldcnll<
cu Slalul lui lJureb1st3 ŞÎ Decebal, cl numai ca untru. nucltu al
:~ ceslu1a
Nucleu in sensul unei supc-rioart dtz\·oltâri tconomict. In
inte.le$ul dt redură a puleni ttnlrale. de reş.edin1u ptrm.an«..·nta a
rt'gclur, de! ccnlru cultural Ş.l rehglos. Nucleu. dactt \'rrl•. şi In
'Sens tl..'rilorial D:.r oare a fosl complexu l dm Mun1il Oraşt1ci nucleu l
slatulur dnc ;1 in t:.ens crono logic? A1ci sti n ap~rut, Intr-adeva r,
.slalul. Iar dnc~ da, de ce? Ca re e expliC3Iia? Cu m de n-3 apn rul
statul In regiu n ile r u i ndclungală şi stra lucltă dezvolta re cn Dob·
roge;,, Mun1~nn1 sau M'OhhJ\'3 de miazăzi? La !oLite ntcSit Intreb/iri
se va putea r ăsp uudt• a ~ia după ee vom poreu rgc şi islorln politic~
it stolu lul dn c sub Ourcbl sla.
.t:l.l DINTI< SI CEl. ,\\Al ,\~\!tE ~EGE UIN TR,\CIA"
$ hal• ca unei(' d1n ~IlO It' c~fe ma1 importnnle prnmdu·l JW da·
cu lui Bu~blslo St• datore:ua unea greşelj? Scrutorul gol lordurws.
dut \~a.:ul .al Vl-l("a e.n, l.t~mdu·se insclal ~ a~mdna~a dm·
lfl"' n ......:M.• ~~li lor.,, cel al go\tSor, •·a conSiderat pt pnrnu ca Slr.t·
6G
moşi ai celor din u rru A. Convins de aceasta şi vrind să scrie o ls·
wrie a go\ilor. n iucephl sll rnulc şi să siringă felurite st•rî de·
spre da'eo·geli. ba pin~ si lucrarea şi·• mlllulaH> Gttita. In op.:·
ra lui n1 s·au p:hlrat lnrormnti• \'aloroase de ta d1Vet$l scrii lon
mat ..-echi ~~in spect:t l de fa Oto Crisoslomul, un bun cunosralor a l
OaCl<l 5, al poporulu• e1 (• stat dlh•a ,.,.,me ~ lo curtea IU• D.:ct·
bal). care a "*•lin a doui jumatate a S<'rolululle.n. si la inceputul
secolului unnAtor lucr~rllc lui D1o Cnsostomul (porecla dt Chry·
sos10111.us• .. gurâ de aur ... o capătast pentru talentul :s.ău retoric)
s-au J)ierdut aproape In 1nlrcgime; lord3nes insi le--a mai apucat~·
le-a consultat cu griJd, lncrt-dantal că se ocupa de vtche3 lstonc
a gol ilo r: ~~ greşchle sin t <11codatâ bune la ceva!
Tocmat la lordanes J:ăSim o inrormaţ ie despre începutul do111·
Hiei lui Burebisla. pC' cnre el n plaseaza pc \rremca dnd. la Homn,
Su ita devenise d1c1a tor'•. actu~n prw unu l 82 i.e.n. Mu lt l Istorici
au prl\'il şi privesc aCNI61rl ~ti re cu nct ncrcdtrt', c:icl 1!0 p:t rl' u ii
contrazfs.â de moi sus pon1tH11tul decret dio n~sopo li lan In cinsh!3
lui J\co rruou. 1
Ce reprezintt1 fJcest decret? Oraşele greceşti a \'Cau ob1Ct'IUI
sa-i cinstească in daFcrile chipuri pe tetâ t~nu care se do\'e dlsero
rolosilori comuruUi tii {d nC' aducem am1nte de decretul in cin stea
!111 Agalock. reprodus in c•pitolul prcet~ntj: hotlriroa prin car.
siatul ora~nesc ~1 odunarea poporului 11 onorau pe un cetătcJn
era sa pata in peaUi ~·aşezau intr·un loc umblat. de obicet in ptal:t
pubhcâ. In •• se ln$1rou mal mult sau mal putin amănun\il toata
canera publica a celUI onora 1 $1 1oo:a1~ mentefe pe care le dobind1se
in Iola celălil.
lnscrit>Jia In dnstca hu Acormon (se gâsesle at• la ,\\ur.cu l
Na !iona 1 din Soho ) e. d•n nefericite. mu LiIolă. TotuŞI. 1n prl t11rlc rin
duri păstra lr st" \'orbc:şlt dc.sprl~ dilă tol'ia pe 1o7are- Acornion a ht·
c.u t·o la Agredobon (lrnn ~cr•tren grc-ccasu a num~: lul ueaos gc!lic
Argednuu) pentru n lnll lnl un personaj lmporlnnl. probabi l un
., rege" dn co·gcl; numcl1.• a<:c stuia uu s·a pâstra t in inscriptie. dnr
nî se spune despre el c~l e ra tatiil cui\'a. Al cui? Aproape in unnnimi·
tate specitlllştll cr.,;-J cn a l hu flu rl'ltlsla, despre care mscriptia vor·
beşle mai jos.
Sint usor de vâzu l const('lri\Cie c\'tntu:tlei confiuntlrl :t 'lt'CSiei
ipote ze. Oa ră Acormon ~610toreşlc la tatal lut Burcbl$la . atun~l ~~
ace!tta domnise peste daco-gcli. caracterul ereditar al stâpiniru :tr
oleda. penuu ;.partli3 st~lului dac inca in vremea tatălui lu1 Burt ·
67
~~-
' bl:;l~l. d,2t fe lurite considerente de ordin crono logie: fnc hnposlbiiJ
-~ce:uta mislu® o demuH~rului dionysopolitan lnatntc de onu l
82 Le.n. Conclulla pa re a se impune de la sine:- la 82 I.C.n. pesle
daco ·g<ll >t&pl nca 11u Bu r<btsta. ci tatăl sau . lordanes gr<~11e pla·
~ind In !I«St an fncepucu l dom mei lu1 Burebis~. sau. mai bu~ zis. 11
conlundA pe lai~ cu fou l. O.ci, 5urebr~ta otupâ tronul Oacrei mal
lirtiu. la o da IJ neprtcil.3tâ, siluatJ intre ant 1 70- 60 J.r.n.
.Da. aşa S·ar parc? ··· Dare tol atit de ~r de vazut cii Intreg
ra.loonap><nlu l de ma r sus se intemeiata pe crcdln(o ca rnscnplfa
lur Acornoo11 vorbeşte tocmai despre lat:lllul BurebiSia şi nu d<Spr•
altcineva . Aşa si fie oare?
Nu cred. In adt>vâr, rn decn:otul in care comunllulen dîonyso·
poll lan3 11 cuosleşle pe ;\ cornion. cuvinle lc lo loslle In paM)ul
discutnl slu t roJX)~ ttho MTipu a jh:>uj adicn . la ro tAI lui" sau
.,1" In lA I ocesluln". E c loră. deci, referirea la un lll!rsonnj (Jiul) JlO·
me.rrll lnalrrle. lrr rindurile u zi mulilale a le hlscrlplicl. Acest perso·
n!IJ pulca 11 Bllrebista? Nu c absolut exclu s. dor • pu(in (>robnbil,
c~d tlccr(l lul relaleaz:1 ca riera lut Aco rnion i n ordine cronologid
şr J1Umelo lui Bureblsla apare cu multe rindu ri moi jos decit eplso·
dul c.iliitoriei .In Ar~d:wo. Nimtc: nu ne tnd<'a rnml sa credem cA
numele lui Bu re.histn apărea undeva in fruntea fnscripJiCI. pentnr
U apoi sA nu mai fir pomenit şi s.J reapari abta In ultamtt p:trle
a ti.
A,·ern. aşad:u, de ak-s inue o ipotezâ ncsusUnu la de nkl un
argutne!ll concrtt şi Slirea preci<ţâ a lui tordaflfs. care. in gcncul,
se do\·edC$1~ 3 n bine informa l OJsupra Daciei. Nimeni nu ·mf \13 lua
cred, in nume de du preferin1a pentru ştirea prcc• ~ă şi. dccJ, con·
ctuz1a ct flurCI\Isla inc~pc in ade\1ăr ~Ş domnească pt la 82 1 c.n.
O('up3 cllro nul unu1 Sla l sau şeHa unei uniuni d~ lrfburi? Prima
ipo 1C7.it pure mao probabila. In o rice tat. acad. C. Daicovlclu >U bli·
'""'" cO d<•!vnllorea loqelor de pro duclic In Mun111 Or~$tld. pre·
n·m ~~ comple~ul cet:1t1 lor construite aici dl' Burebistn presupun
rxi sl~nta, In socfcl:'tlea dAeacj din sud-veslu l Transllvaniri, n unei
l:11.e JHe rnerg~\IQnrc spn~ llljghebarea unui sta i ant..•r/Qart1 lui Bun~·
llisln . Ceranuca 11l'agm lu sttmla, lucra t:l cu muta. ·preculfl ~i a lte
\,t:;e de fnriUrd \'Cehe dacicâ g~s11e in c~:~Jtea de la Coslto$tl nr
pleda penlru t'ţtSI~II(:t :t\c•tur renlru lortrficat incii la sfir$olu l se<o ·
luful al ff ·le-:t ""3U in rmmu ani ai celm urmator. 1ar un rntdallon
de lut deStopertl intr unul din santtuarek! SarmtzegetuS<:I t hml31
dupa un denor emiS In onul 80 l.e.n. A<o>le imprejuriro l·au locul
6S
pe ;1cad.. C. D~ icO\'idu să concflldă ci ..rn~pu l urll~ slo tolui dac ...
tRbuie cău l::lle lncil pc lo .. Inceputul secolului 1 i.e.n., sub P'rirnd
a ni de domnie al lut Burebista. ba chiar. in cu rsul domm~i t~tnlua
acestuîa .. u .
llineinlelc~. se poalt pre~upunt, pe baza malenalulur de la Co3·
leşti. de pilda. ca la lai luo Burrbisla (dc~i nu el • person~jul JlO•
merul in anscriplla lui Acornion) o fosl o căpetenie de untunt tn·
bala sau chiar de slal Kla vagiSI lnccpător. In a~sl caz. proba·
bil c3 el f;lcuse prlmll po~f spre unîficare• lribunlor daro·gthce
sub o singură sulp inir~ . Fiul s1u i-a continuai opera şi :a ajuns
sâ domneasca pc$-IC o bunA pa rte a teritoriului t:irii noastrt. l)oo·
le cii Dobrogea l.!.!' că nu·i npâr(inea. poa r ~ că şi In cimpia mun·
lcană mal exislau.' la Incepu t. uniuni de triburi independente de pu·
lerea eenlro la din Munlll Oraşliel. dar Transi lvania , Ba rrn lul. C ri ·
şana. Mara mu rcşul şi. probo bll. O ltenia şi Moldo va se găseau sub
sHi:pinirca lui In mo rnentul In ca re Burebista 54;1 lmpunr a tentiei
Europei de Dtuuci.
Pericolul romon nu era singurul care ameninta D:.cia. lnc~
inainle de Burcblsia. lnburile celtlce ale boilo r incepuser~ s3 se
mişte din Boemia spre rAsA nl. Ei părăsesc Boemia pe la sfl r şilul
veacului al 11-.Je'l r.e.n. şi ~borlnd pe Dunăre. ocupă "'ritonlle
pinâ 13 Tosa Probabol ca tocmai atingerea de câlre boi a cursului
Tisei a pro,·ocal re~ctia (uletrăloare şi hotărita a Unârului ~ta i
dac. Buntbisla nu putea tolera C3. inaintarea celt•d !l ameninte
păminlu l Dacie!. ca e•·enlmentele din s.colul oi III· lea să s. rel)<lt.
Oricit de acul ar 11 fost pericolul roman (şi vom vedea c~ e l era
departe de a fi n<:glojabll). impotriva lui nu se pule• incepe o lupl4
c:are a,·ea d cearli mull tlrnp şi multe jcrlie aHta vrtme cit cel·
lii amenintau dinspre upu s. O ca mpanie rapid~ şi viclorloa d lm·
polrh·a boilor şi u taurisci lo r. a li aţii lor. era imperios nc<.'t"sa rA.
E tocmai ccl!a ce foce llu rebisla. In jur-u l anului 60 Le.n., ~1 :se
n~pus tcşle asupra t riburi lor cclllce de la Tisa şi Dună rea de onij loc.
zdrobrndu·lc. Strabo s pu ne. exogerl nd. că .pe boii ~e sub co n~u ce·
rea luo C rilostros şi pe tnurisci l·o şiN5 d<' pe fara pătoointuluf·".
De fapt n-a fost chiar aşo. Burebisl:t a ni micH o mare pa rte dm el
şi pe mul lt j.a obhgol s3·sl pârl~asd \'etrcle. Tautiscio se slobr ·
Iese in t\Qru:u m, unde se menHn. in timp re boli m1greaza pfnâ in
Gallia unde. ba1u1o de Cetar la 58. dispar defrnoliv dm Istorie.
Dar in leriloriile pe care Bureblsta le eucereşle,Jntin2lnd hotar~
slalului său pinll 1• Duniru mijlocie $1 ~lorava. au continuat d
69
 fo~uinscj ~~ ~ dt i; o dovcde!oe llm~de desc:opertrilc de- motcna lc
C\"IIIC'\• !'' Ll.acicc a~ial~ facu te la Oudnpcsl3 şi In Slovacl..t O ~tiUa·
ti... ·•· •minitoa~ p.'lre a se conlur.• la ~\Uicndorl. ling:.J EfSl'n·
sl~dl, In Austrio .
ltll!lorabila inainta~ " lui 8u~bl51~ pro\'ota5C pattitâ 1""'11[5.
'"popul:1tu le celt ice dintr~ Ttsa şi Dun8rc. N!h·afa c-e telor dacc .- lndi·
c:11:1 dl." t~z:turele moi'K'Iarc pc 4.'3~ cc ltil le ingro:~pă pcutr·u n le
! illva, dar pc: car~ nu mai apuca sA le dc 7.groa,pc ' 'reodu l?J : ele se
lnllnrl de lfl co 1ul i!uviu lui fJÎ n ă la V1ena, fiind descope-rite la ·rorlo fu,
Deul .sch lahrcndori, R~ca. SIUI)0 \'0 , Sraus1a va ş i Si mmrrlng.
C~Nt ('\! 11t1 s·o putut ascu nde o Incaput in miinile dad1or lui Uu·
r('blsltl rn pradb de rutbot: ~şa nu aJUn:\, probabU. in D.a c1~ cel~ erei
or.on•<k reltic;.> g••ile la Noul (Jud. Sobou), monedei< de la Tont:l·
daul More (In opropoerea Bucuroşhlor) şo tol prada treboc >3 It<,
du11J p3rerea lui 1. Crişan. \'U>UI critic din care s-a dc>OOt~<'nl un
l ra~m~nl In cctal<a de IJ Cosl<$1i.
J-\1->1 turn a demonstra"'' prorc"'.trul clujan Mihad .Macr~o·a. tu .um l
59 l.c.n: lulul se sfîrşise: boli $1 lnurl~dl fu seS< ră In bun~ IJarlc
uimlclll sau a hmgatl dl n ti nu lu riie p~st~ ea re slâ pinlSt· r.a 1narn 11.' ~~
po$lo co re!<' Inti ndea acum reg<tlul do' al lui 13urcbisla Don111lu
dati lo r se ll jHopiase de acccn n grrrna ni lor lui Ariovist şi In Rama
Urlii 0$10p!nU C (l SpNan[ă ciocnirea inl"' colo două căpelonli, aljli,
cu lt:Jmd, nllan'a lor. Nici una. md alta nU S·a produs: J-\ no\iSI
s-a lndr<pt;l l spre Gal ha. Iar Burcbistn şi-a Jntors privorllo cain: h·
toralul pontic şo catre Tracoa. In 59 l.e.n. lucrul acc<ta nu se pu·
tea $h S• lnsu sr Cezar. care st apropta de siirşîlul ronsu lo~lului
~Ju, lilruse sa-o fie at ribuite provinciile Golliei OsalpH1c ~· 1111·
nei de u11de f>Utea urmăn ~~ zadMmrr mai usor evt>nlUJielc actiUni
olt lui Burcbislo impo1rava Romei. Aceste actiuni n-au :l \'ut loc in
Europ:a rcnt ral a; in schimb. pă trunderea lui AriO\'ISl ln G~1lll.:~
~1 n o l~r.l\ lll hcl\'e[llor I-au o ledt g~ncml u l u i romafl t>riloj ul $1 ll'O·
lc,\ lul ffllmo.a se lor camp:111ii ca re i·au adus glorin de cucerlh,r ni
G:olllilor.
Ce ra"'t' insa Burcttisla? TrtthliiC să ni ·llnchipulrn cirnp de f l \1\'3
aru tk:Lir;JI cu trtbunle mh.-rn.e rtle :;.talului d3c. Poat.e că .t.:urn
~hll Infrinte u hirn..!lc fClt!'tlenlc ale lrthunk)r gdîcc autono11t.,. thn
cimpi;~ munlta na. in on .."t' cal. e c1uda1 fJptul. semn.tlat dl• prof.
1 ~cstor. ca in aşezarea gtoto·dacici dt' la 7.immct>OJ hp~~ te
un tll\•cJ coreSJ>uuzâUJr epoch lut nurcbtsla . Nu e inti111pl~tlll:lf~.
po:'lte, nlc:.l lmprcjurureo ca 111:'11 rnulte lda ur~ mone tare J Scuuse
7U
dc eeC1I dm Munte-ntn (de <'~e mpl u cele de la \;;.rara:ŞI. Ohnt'.~tl.
();IC' ~II. l\'wh;u Ur;~vu) !ie ind.et.e cu drmut fniii.HII re-publicam
dm pnma jurnahHe a vt-nC"Uiui 1 i.,. n
,\\iJI mull 4kti t de onc-e insa, alrntl3 lu• Uurebtsta ~r.t rt-11
nul.t 1n n.· ...'lunll(· e~plrarttrp3 lire dC' pcr•colnl roman .• tnd in anul
7-1 1c.·.n genera lu 1 roman C Scrlbomus Cu no :IJUil~se pina la Ou n<~·
tt·. u ndevoa in p.S rli lc mu11roase :tie Ban:tluhu, d.1r ~ lc·rnusc s-o tr..-<~ ·
c:'l din pricina Ct)drllur in tu nccoşi.~:. In 72, M. TcrcuUus Va rro Lu·
cullu!! fmpuSt· ~ ct•tu1t lor ponlice un trnt:1 l th• alinu~a r.in.· sta to rni·
<'COl de fapt controlul Rorn~j Nsupra lltoralu lul tlobrtlgeau. Cfl t:L•
<lpa s~ ror ~r-o ocesr conlrol ·tJe·o do\'l.!dl'~t~. pc:Sil' zece ani, r::'lscoala
anii romana • cet:l)ilor gr~c~şli din Dobrogea, oxa~ perale d• abu :;,u·
riie lui C. Arotonous Hybrida, gu.crnatorut Macodonlei. Prost coman-
dant. dar ingimi31. Antonius Hybrida \'lfle cu cru~ In Dobroge-3.
inc:crcind s-o ocupt>: 1erneazâ aici. dar in anul urma lor (61 Lt-.n.) su ..
fe ra o infringrre alti de usturatoare dm parlra grccHor. Sct J• kJr ŞI
ba stat111lor tlu'luplă \'Of fi b ml parte-. prohnbd SI getli~. i nci l easpru
condammil dup ă intoarcC"'rcn la Romn . Dnr cu nC<"MHa pnmej dia
ronwnâ nu dlspl\ ru sc; experlen~a ullimclor dC'C.'\' JIII i1 n rata lui Burl!•
hi sl;t, 1J1i la srtrşltu l primei ru mă tal i n seco lulut 1. cit romanii. in n~·
pullnta lor dt.• a n Inca rronlal regiuni le de ltt 110 rdnl Dună rii. incerc.. u
să inv:Huinsc3 Dacin prin o-cupa rea Dobrogei In c.iutla i."\'enirnente·
lor koga te dt" guvernarea hn An1omus H)brlda. ri pu le.lu conta aici
p< sprojinut ollgarhieo celâlilor gl'l!ct$11. gala •ă porri••~ cu stări­
nireJ sLrâina dt dr..1gul me.n\ineril propruku pn\'tlegll soctah!-..
Peruru Burtbista solulia ~ impunea de la ~tot' Otupa~a Ota:'SC!or
gre-ct>$1i. Ea ern cu at1t mal S:JI.Jsjacatoari', lU d 1, ~ linga avanta·
jele pur nuh1Bre. ar îl dai s1atului do c şi marl l.l\'3ntajt' ccvnontt~
corcspunzatoarr lnll'rcselo r sale.
Dup4 prega tiri pe c.nrc t rebuie sa nt le lnţ hfl)u im minu,ioa!>l'.,
Bu rebista se ll(l pu stcs lc- pc la 55 i.c,n. nsuprrr orase lo r pnnllcc.
Prima (eh.tte alnca ht e Olb1a. asez:alâ 1:~ _qu rile Buguhu . Cu aJuto~
ru l oilor lroburo (prob•bil bastarno«t. poote şi cu al el<menlclor
nernulcumlte: (sc:ln\'1, saract me exploatnta• den intenor, Burebls1a
cucere.$lt.' ~· pushe,tr cet.otca ( t indrătru~ sa l se impotnu~asra.
Tyrn~ ~ui~n• :u.-.·t~~· ~rttt .. liastna a r,ut asediata. dupa cu"m mar-
lun.sesll! .Wcrttul In d nsh:a lui Aralagoras. ndurik: 1·3U ru~ t
dislrusc. teritoriu l rura l ocupat l.tmp di: trei an1 $1 mull i dtnfre
C"Ctiîteni JU fo~t. r5~u ti prizoniNI, 1rebullld stt Ue râscumpar;:~ti
cu nwr1 suml' dr b.111L l)e~relu 1 in cins lt u lui Arislngoras vo rlM:~rr
71
cu a rm1rAciune de spre .. nenorocirea care S·a abâtul asuprtt oroşu­
lu, .. . Nu moi dupa trotntive indelungate a sediul a fost ridi-cat ş i
~tii •·•u ~lras ~ 1'• lerlloriul rural al Hlslriel. ln~llnd pusll,rea
ogoarelor: dar cotalca a p!Jiil. filr3 în doială, acea stl linisle cu
fetuno3$l<fU 3UIOrititu lui Bul ~isla.
IJesp~ Tomis se ştie da suferit un greu asediu şo <1 multi ct·
t:iteni au pirisil oraşul. fugind ~ primejdie. La Collolis n ·ar fi
ex(lus. dupl plrerca acad. Ern. Condura(hi, ea lol dt pe urma di·
strugcri lo r provocate de alacul lui Burebisla si O fosl neoesar3
refacerea unor edificii ruinate despre care vorbeşte o inscriptie.
Ceta tea Odcssos cu noaşle o pribegie in masă: o Inscriptie din Me·
sembna ii cinst., şlll pc ci(iva din strategii oraşulu i care S·~ u disti ns
In luptele irnpolriva lui Burebista. vorbind şi de gărzile de zi şi de
noaJ>Ic Klliinlotc pe ntru a feri ce lalea de vreuna tac prin surpriude re.
Cum s·a sfirşll asediul nu se ştie; daca nu cetatea insl!şi. ma~a r
teritoriu l el ru ra l ' '" fi fost cucerit de daci. Mescmbrlo 8 lrc buil, :
desigur, s6 recunoosca in ce le din urmă autoritatea regelui dac, şi
ace l aşi lucru S· n i111implat şi cu Apollonia. De la Olbin pinll In
Apollonia, lltornhrl pontic se afla in miinile lui Bure bista, care pinâ
in aliut 48 1$1 cornplcleua cuceriril~. ducindu-~i cetele victorioase
la poalele Balconilur şi In llliri\l. Numai oraşul Oiony!IOpolis a
losl crutat dotoril.l relatiilor lk> prietenie pe care dr mullA vreme
le inlretu~.1 cu d-acji,
In citi Va ant, dt la -48. Burebista fau rise: cu sabia in mină un
mare sta t ce se lnlindea cit re apus si nord-vest pin~ la Dunărea de
mojtoc şo ~\oravu. spre nord pină ia .Carpatii păduroşi, cnre se In-
vecina la rtjsfirit cu tyrac-elii de pc Nistru. cuprindea Dob ro~c a
in mtre~:unc ~i OJungea. spre m iazăzi, pină la 1-faemus ~Bul c3 ni).
rxu e de rulr:H(! câ dr mc1i multâ vreme ajunsese ,.lemul $1 de romani,
deoa rece irC"ct.•a l strul rn r:i tea m ă şi jcfuio Traein pi n~ ru Macedo·
ma şo llloro:o""· O astea lulc 3JltCcia lă de Strabo la 200 000 de o o me ni
in CiiZ d(• mobiln:nrc geue rală . ..'!l Ofra c ex<1 gc r~1tU, d:ll' f hlar şi
adnhtind UCNI$la regntul Ju r llur~ts tn .::~pa re deosebll de JJUit.'rni\;
h inţ~lege: rn pc cel.etcnh d1n Oion~·sopu li s care. in decretul \'Oio l
~)CIIIru A4."0rruo n. 'o rbenu despre mona rhu 1 dac ca despre ..ce 1
drntli ~1 cel m:~l m;~re rogc don Tracia".
AJuns In culrne.; puleni sa te. Burebista nu uil3 insa că p nncl ·
pâlul !r.ÎU du~m3n. 'lltgurul In :»Iare sa dâri"'e lo t l:t rl d :'ldiS(',
nu fusest Invins r\(l~SI du$man t'ra Rom:~ + In 58 1 e.n rAzboiul
fusese rvilat pentru co. Burcbisla nu •nsisl4Jse in campanra sa către
72
~.·est. ia r Cezar pornise sa cuce rea scă G31li3. Intre 55 ş i 48 l.e.n.
cucencca ţiirmuiUI Mâni N("grr $1 a reg.unh dantce Dunâre $1 Bakanf
ruse-se pos•bJh\ pentru d republica rom3nă era frâmintal:l de gra\'t
tu lburari 1nter~: la anul 49, odaca cu lrtc.!r<~a Rub1conulul, fn·
ccpuse r;l zboiul dvll dinlr~ Cua r şi Pompeius. Piml acum totul
il rtusise lui Burebi sta in am"bi1ioasa lui polllic3 txt.t.rnâ. Dar cr va
fa mai departe?
Era necesar si se profite de $1tua1ia In ternă dificilă a Romei.
L:o Inceputu l anului 48 c:cl doi mari adv~ rsari, Ceza r şi Ponlpeius,
s tălcau iata In fa tA şi armatele lor se lniru nlau pc coasta apuscanl
a Greciei. Era limptde c:â lu pta dintre ei nu va du ra o vesnlrie:
u nul trebuia sa inving3, iar celalalt sA cad3, clici de implicare nu pu·
lea fi vo rba. Pe tare sa· l ajute? Pentru moment Pompcius pArea
mal pulernicşi. alorA de oceosta, OriAlntu 1elenistie. de ca re dacii e rou
a UI de legati prin Intreaga lor dezvolta re din uiUmele secole, 11
sprijinea . Cezar purca şi e l, totuşi . să iasă biruitor, dar planuri·
le sale de cucerire, atit de strălucit realizate i n Gallia, iăreo u
ca vicloria lur sa fie temu!A chiar lk> evenlu..Ui aliati. Cumpa·
mnd situa(oo, Burebista se hoti rişte in cele din urmă sâ imbrălişeu
Uluza lui Pompcius. Fa re apel la prietenul şi s fetnicul sau Acornio n.
iscusilul grec d1n Oionysopo lis. şi ·i cere să ducâ tratativele. Acor-
nion pleacă la Heradeta LyncesliS. unde-I inlil~şte pe Pompcous:
ii pro mite gentralulul, nu ştim In ce condit.li, a juto rul dacic si nu
uilă !<ă ceari şo d ob110~ anumite fa\'Oruri pentru propriul sAu
oraş
•'\ai inJ.Inte- ca 3JUloru l lu i Burebista să apuce sJ·i soscasc::1.
Pom~ius P invins de Ce:u.ar In Pharsalus in \·a ra anului 48 f.t'.n.
Se re iugiaz ă In Egipt. cAuti nd ospi talitoto şi SJ>riji n; g"seşle IIISA
moartea, fiind usaslooa t dtn o rdinu l lu i Plolemeu a l XIY·Iea. Ce·
zar devenea Slotplrud Rom('i şi 111fr1la lui ovea hir ă lndoial6 .sa se
aba tă asupr:o ee lor ce ·l ojutnser~ du şmanul.
Bu rebista şiÎ<• ca la nevoie ntlinsp1 ra ta aliantă cu Po mt>eaus putea
sa·1 fie it rt~Hâ de invmgfitor. O:ar cce~1 ce era sigur era ca 11iciodatâ
Uta r nu avea sa ingtidute stu p1r11rea dacîcâ a!!upra or~şelor pon·
l1ce gr«.·c~~'' ~~ pre.u~ntu unu• putcrn•c st:a t dato·gtlk la hota ·
rele stalulut roman Suetomu şt Pful.arh spun fara ocol ca .~ li ngtt
expedl\13 impol ri\'a p.1r11&or. Cezar pU:nuaa $1 un r:•zbui cu dacu ....,
Primejdoa nu •••. ce·l cirepl, lmedooli. Cezar se ra zboia In Ewpt,
In limp ce In Alnca se regruJ>a si se intă~a oaroşi pa rllda pom·
peieniku. Dar ca t'XIst:s tolu~l. şi mal curind sau mar tinm ;jvta
73
:sâ se aba tă asu pra Dac1el. Nu era timp de Jli<.•rdut, nu se pu tea
merge mal de parte pc drumu l cucerinlor şi expeditlilor de pradă
in Macedonia şi Italia . Şi Bureb.sla, pledn<fu·se i n faj;J lmpreju r ă·
ri lor potrivnice.. renuntâ la po li1ica ex lernâ aciivâ de pină atunc:-i.
~ilcenldndu -şi toate eforturile penlru organizarea a pă ră rii şi conso-
li darea siluatiel sa le interno. Oin cetâjlle s:t lc din Muntii Orăşll ei.
el urmă rea evenimentele de la J~omt1 si \'edea cu ingrijorare cu rn
Cezar invinge fn Egipt şi >.drobeşle ultimele rezisl~nle po mpeiene
la Thapsus In Africa (~6 i.e.n.) şi Munda fn Hi spania (45 l.e.n,)
Iscoadele ii aduc veşti despre pregătirile romane do r"zbol: nu ·
mcroase lru pc sini concenlrare pe coasta Adriaticei, la Apollo nla, şi
rnsuşi nepotu l Jui Cezar. Hn ărul Octavius, se află in mijlo~:u l lor.
Poa te ca priuna lovitură va n indreptală împo t riva paql lor de
la ligru si Eufrat. dar şi rinduf Dacîei avea să vln5 in curjnd. Lucld
şi hotă rit. Bu rcbîs ta gr:ăbca construi re3 ce tâtilor, fău~;, arme. f$1
instruia oast.ea .
Duşmanu l. uu~l pîndea i nsa numai la hotare. U~Hi~area Da~
ciei int regi su b o si ngură stăpinire nu era pc placu l multor.a. dintre
nobllii daco -getl. nevoiţi să se inchine lu1 Burebista şi sâ renunte
la vechea lo r a utono mie. Ce le pasa lor do primejdia romană? Pnnd·
pa iul era sâ de\'lnă Ia r ăşi ci cei dlnCii î n regiunile ce numai mai
ti rziu .si numai cu d\!·a sila lnlra seră In cadrul statu lui llli Bure~
bi<t~ .
Aceaslâ aristoc raj ie tribală nemultumi~ urzeşte un c:omploL Şi
r:un fn aceea$i vreme 1n care <:<-zar câdea in plin sena t, s.triipuns
de lovilu rllo de pumna l ale conju ratilor, Burebista era şi el ucis de o
revo ll o n uno r noblll, fmpărlăşi nd nsliel lragîca soartă a ri\'alu lul
său roman. M 3rele sta t pe ca re· l fă urisc cu sabia, dar ca re era
lii)Sat de o a<levă rată unita te economică. se deslram~. R~giunile
străi ne cuce ri tl" sînt pierdute, ia r Dacia jnsăşi se jmpartc mai in·
tii in patru, apoi in C'ind J>ărll. Nucleu 1 din Muntii O r.ăşHel r ă rnine,
dar vor lroc;e peste o su~tâ dc ·a ni pîna c~ Dacia va fi din no u unită.
Sâ reve nim insâ la ini reb3ri lc puse Ja sii rşHul subl'apitolulul
preceden t. in<:e rcind, de data act..~sta. s~ le gj)sim un răspuns.
ORI GINI Le PUTERII LU I BURE8tSTA
Zadarnic: S·ar cău ta la nu torii antici o expllca ,ie ra {ională n fui ..
grditoa rel asccnsiunl a pu te:rii dacice. Strabo o pune cu se ninătate
1~ seama unei acliuni mai degrabă llloraliza loare decil politice a
marelui rege . .. Burebista , bărbat get- zice Strabo - a jungind
să domnească pesle neamu l său. a luat fn stă pî ni re nişte oa meni
[cll lo şi(l de dese le războaie şi in aşa m~sură ii- ridică prtn munc.~ .
cum pă1a re şi ascultare de !J>Orund, incit in citiva ani irltemeie o
ma re stâ pînî re şi pe cei mai mulţi dintrr ve('(nj il supuse gelilor":u_
Această ac(lune Bu rcblsta n·a inlă ptuit·o singur, cr ajutat de marele
preot Deceneu, dup ă p ă rerea ned reaptă a lui Strabo ,un fel de
şarlatan ca re. călă torind prin Egipt, a fnv~1a t anumite semne ..cu care
tulmăc:ea vointa zeilor. Si in timpul din urmă gelii I-au atribuit chiar
pule re de zeu ... Ca dovadă cit de mult a s('ultau e i de vorba lui, e
că s-au ltisal convinşi sa raie \'ita·de·vie şi sâ renunte s~ mai bea
vin" J1•
Lăsînd l• o parte surp<indtoa rea şi greu de cre?.UI afirma ·
lie despre distruge rea vitei·de·vie (va fi insU tuit Burebista un mo·
nopol a l pu leril r~galc nsupra vinului /) , e limpede (ă Srrabo ptrne
ridicarea dacilor pe sea ma insă nătoşiri i moravu rilo r lor de e.â tre
rege şi marole preot. Slrăbil tutâ, poate .c hia r lnconşllent, de ten·
dinta de a-1contra pune pe barbarii •• mora li'' lumii .,lmonlle .. grcco-
romane, a ceast.â explica tie na.lv3 nu ne poare sa lisiace şi nu poate i1
acceptat:\ de ştiin \ ă.
Astă zi, cind s~pă turile a rheologice au d(Wlonstra l ra pida Inflori-
re economică a societă1ii datCO-gelke in secolele 111 - 11 L!.!.n., ci nd
au J)u lut fi materialiCt$1e do,.·edite temelilfe puterii dacilor sub Bu re~
bista, nu inc.ape indoia la că originile ma relui sau stat au iost
gâsl tc in dezvo lta rea soci;tl·economică internă. Dar dac:â in pri·
vin1a aceasta specia Hştji sint unanimi, nu existll aceeaşi unani-
mitate in plasa re:a in spaţiu a nucleu lui statu lui dac. Se di scu tă inca:
in legătură cu locu l de mt<le a pornit unlflcare11 triburilo r daco ·
getire. Cele dou fi puncte d._, vedere tn această problem~ S1.1 Slln:
prunul că leaganul puterii ;lui Burebista a rost cîmpia muntea nâ,
ill doiJe~' C<~ acesl nucleu cen1 raliza1or a lua t nastere In Ttansil-
' '"mm. mnJ precis in zona Mllnli lorO răshel şi a vâîi mijlocii a j\·\ ure·
şu lui.
Ca re sint argumentele lnvocah~. şi sintelizate recenl intr·u n
studiu a l prof R. Vulpe, in sprijinul prim<'l IC7.1!.
7S.

Pnnapalul argumenl de ordin islonc il a.nstiluu~ ins..ăşt po·
hlica lui Bureblsta la Dunarea de JOS. Cucenrca hloralulut pon·
lic •• a 2000 sud·dunllrtne plnă la Haemus, rela tiile strînse, anle·
rloaot> cuceririi, dintre ceta tea greacă Dionysopolis şi statul lui
Burebisla, ba chiar a l laiâlui acestuia (prol.. lt Vulpe e de pârert
d In Inscriptia pu sA In tlnstea lui Acornlon e vorba de llilâ l lui
Burebista).trataUvele purtate cu Pompeius dovedesc mari le Interese
polilice ale lui Bureblsta la Dunărea lnferiourâ. Pe scur~ se ar.rm3
•llnlre.aga politică a lui Burebista e oriental~ spre sud-est şi sud,
..on~ntart stranie daci ar n \'Ofba de un dinast lransilvânean.
dar perfect onleligibili In cazul unui rege din clmpia Mu nleniel.
Se mal lol.oseşte ca argument in sprijinul acestei teze imprr·
)urarea că Strabo, vorbind despro! Burebista. 11 numeşte .bărbat
gel" (oiu~p rbot~). deşi el loioseşte in nllc pasaje cuvintu l .,daci"
(<l.â><Oi). Cum Strabo orală in altă parte•J c~. po tri vit unei imp•Hiirl
moi vechi a lâtii. geli se numesc cei de răsărit. de la mare. iar
daci oei de la apus, s-a tras concluzia ca acest autor il cunoştea
pe Uurebista ca pe un rege de la Dun ărea de jos.
In slirşit, s·a onvocal,$1 localitatea Argedava, mentionati! ca re·
şcdlntă a Ipoteticu lui ta ta al lui Burebista In Inscriptia lui Acor·
nion, fă cîndu-se o serie de consideratii Istorice pe marginea Ideii·
tltOtli Or·dessos-Argesls, postulale de Pâ rvan. Ordcssos c numele
dat de Hcrodo t unul riu din cîmpia muntcanO , Identificat eu Ar·
gcşul de nslhi. Pârvan re spinge însă iormo . Ordessos, consldo·
rind-o creată de Hcrodot sub obsesia toponlmloelor eariene termina·
tt tn -ssos (d• pildă chiar Halicarn.assos. oraşul de baştină al .pa rin·
le lut is"toriei"') şi o inlocuieste: cu iorrna reconstiluilA dP el, dar
neattstatâ de vreun lz~ror anUc-: •Arg~sis. Nimic mai firesc atunci
dccll ca Argedavn s~ fie pln sa l~ pe A r geş: prol. R. Vulpe o şi Idoli·
lllicil eu marca uşe<"rc de la Popeşli . Da r duca Argcda va era
ca pita la tatălui lui Burebista, ea trebu ie sil li fost şi capi1ala lui
Burebista insuşi mAcar la Incepu tul domniei sale, şi astfel .«1
dtnlii şi cel mai mare rtge din Tracia"' devine la origine o câpe·
teme don clmpla munlcană, ba chiar mal prects, de la Po peşio.
Abia după cucerirea Transtlvanîer el iş.t muta rt~dtnta in Mun\11
OrAştiet .ŞI. blneintele~ ce1 ca re se revoiU impotriva lut sint no·
bllil daeo transil\•ânenl.
Toale aceste argumente, lnteresante $1 chiar convingăl·oare h1
prim:. vedere. trl!bul<! tnsi exa rnina te In contextul Istoric a l ~pocii,
In legaturii şi cu lnoprcjurA rile vremii lui Burcblsta, dar şi tu in·
7G
(rei\ga dez\'ollnre precedenUi ~~ ullerioară a societAtii daW·gtticc-.
Sa inoepooro cu Strabo. E perfect adev;lral că ci face o dis·
llncl 1e googrilhca. nu etnic:li. lntrt b~\1 $1 daci. Dar fn ac:elaşi limp
cJ prec:iztal.l că aceilstă imp.h \ire e mai veche. dlndu·ne să in·
t'·legcm d m1 se consideră obligat S•O respecte $i S·O utilizeze.
Fotptul <6 ·1 numc$1c pc Burcblsla .,bllrbat gel" nu lnscamn5 ni-
mit In cow lu nul scriitor ca re şlie cft getil şi dacii vor~au aceeaşi
lombo şi ca re prcclleaz3 că pe la geti cu rge riu l ~\arisus. actualu l
,\\urc$ din Transilvania". j\'\ai mult, după ce afirma c~ g•tii din
\'f\'11'1('3 sa Jlol pune pe pocoor de rhbot abia 40 000 de oameni,
Strabo spune aoelaşo lucru despre poporul dadlor şi al R•tilor,
conll rmind c•l vechea distinctie geografică e lipsita de semnoiica-
t•e pentru dlnsuln. De allmmterl, nu · l r.u meşte inscnp1lrt lui Acor·
nion IX' llurchlstu .,cel dintii şi ce l onal mare rege din Tracou" inlr·o
\' rcm~ dud sHiplnl rea lu1 se: Intindea pină la t\\orava, cuprinzind
\'3~te tcrilorll ee n-avcau nimic de·n lore cu Tracia propriu-zisă?
PersuaSIV~ in aparentă. ldcen cA Arg•dava lrtbuic sa ite o
loc..filate pe Arge; (in antichll•tc Argesis) e. in lond. putin <on-
vingăt~ft". Numai• numele J\rged:avct e atestat in\r·un 1%\'or an·
tic: denumm~·a •~trgesis e pc de·a·n1regul o reconstituire modtrni,
iar <:~pli~atla lui Pal'\':l~ tii llerodol 1-n onodilirnl pe Argtsis In
Ort.lessos sub inflUenta lcrminotici fopooi micelur car1rnl.! t> grt!u
dt' acce ptu l: dt: ce J-lerodot a n1c.Hliflc:. t nu nu111.d rcrmin o th~. ci
şi radlca lul?
llcrodot n·nte nlc1 o \•lnJ: a arjt3t·o Jimp('de lc~tura propuS:~
de acad. C Dairov•cm penlrtt pasaJul pohbtan pomerul in C'ap1tolul
l•r.:t.""t'dent, rch:nlor la (ara sto1pinila de Dromich:utcs. A\!"rSI .regt'"
domne:w pc!ltc daro·ge-Ui ordrs5enl. C(."CD ce insearnn.a ca :lhl pe
\'remea hu l~crodol, d l $i pe ta mijlocul stcolulu1 ;,.d l l· lca, cind
1
sene P1lllbiu, Jiul~ numea I<Ol (Jrt.lcS=»>5. Nu overn nici un mollv 53
credem e~• 1lr l:1 Polibiu la Ourehfsi;J numele riului s·a schimbat
in Argesls. Uintr·Cida l:l, l('gtllura .. uccesa r:i .. dlnln.~ Argcs1s ~~ Arge·
tla,·a llisparc. 1\r g~dnva. ce-lokn fn Cllr..: $·oii dus Acorrlinn, poate
rî taulata, dt•ci, oriunde pc h.'rlt\lr•ul d::.ck. Dar chiar .Hittu1ind d
t>;, Si" ai13 ~ Argr~. n-o putem ron~sd,·r.l ,.,, h'St!diOta a lui Bur~blsta.
căco nu tl•·•pre Jatoil 3\tolui r~t:l c \'orha in tmcnptot. Nu c~lstil.
dec1. moh\..: M•rJo.tse pentru a plas.1 111 ~~impia nnu11e~nl leagănul
putcru lu1 H1trcbisla. luc;rur-ifc )C schimbJ ins.o.t in c('('n CC' priveş te
TransJivnru:a.
lntr·B d(.'\'fir. inaull(' C;l But\'blstn să şi indrept~ privi rile sr•rc
n
regiunllt Oun!'\rh de &os. ln:unlt' 1!:1 sA cut<; rcasdl \ârmul ponhc
şi s1i scnlenc groatza In Mocsia ~~ TrOJda. el \luS.:SI." lupi~ grele
$1 lncununnl~ de succes lmpotrivOJ ceHilor de In Dunârca tnijlocit
$1 din Slov:oda. E d< neln1ele• cum un $<1 gel din clmpla munleană
ar 11 puiul atordo priontate unul război <hlocjl In lndep!rtalul
nord·,·esl. ne.:lljlnd mai bine de un decenou Dobrogea ,. hnil> Dun!·
rii. Usind la o parlr superiontatea poZJiter stralC'g•«' n Transilva-
nie• latA de clmpia munl<'ana. care lăe<a mao doOcolă o sUptnlrt
gehd (iau D«SI termen jn sensul Jur strict gc."Ogr:tfu.·J aSu!Jra
regiunilor entr:lC!lrp!'lliee, \·oi obserwt e.a tStoril.'e~•e t n1ull mai
plauze beht edl!(ln t.•A tn11m11 dupâ zdrobirea ceJtllor. dup:l consoll·
da rC'a pulcrii Jui Burebrsa.a in \'est ŞI inglobarl'a cin qJi~l muntene
In rcga lul sGu 1ransil\'ânc-nn. au apăru t marile rn tN~SC pollttce
o le regelui d:Îc la Dun~arca de JOS.
Cu or.ţti rt<:ll .. J:t.•Lic:\ ... , ex 1raca rpa tic a, a Jo rmn 1111111i J>O lllice
condu!IC de IJur-:hiSifl nu se impac4 mei i mJHejuran.·~ eri, după
osa SHH'Irett ntc:shu Jlromotoral pnndpiulul pu lc rj, r("nlralc.-,1n Tran·
Sll\'lHiia h urmt.•3't â o scrie ncinlrcruptâ de dlna$11. lnceplnd cu
colahorotoru l s~u ce l mal apropia t. Decencu, şi termmind cu De-
cebal, in timp ct stăpinirta ;LSupro Muntenit• $1 Dobrogtl se lmparlf'
intre m,1i mu h• ... rtgison-. Nu r. maJ iîresc s~ crf'dem eu cocma1
aceste reJ:lunt cxtracarpali« S·au rupi de rtgatul lransl h• ănean
al lui Burebtsta, tf'dobindrndo·si nche.a autonomit tribalA?
Dup;l cum se \etl•. iZ\'03tele istorie< cuprind lndoca tii suhr1en1
de pulerne« penlru a plasa onginea puterii lui Ourrbisltl fn Tran-
s.ilvania. Totuşi, crc·d d ecl mai hot;Eiritor e argumentul arhoeologic.
Dcnsitatta populall('l in zona Muntilor Orăştiei. caracteru l de
sisiem inc:hegat şi chibzuil al foraificatiHor de aid. cous1ruc,li le
ci'OI< ·GOSpodărcşli şi religioase. materialul arhe<>logoc rle$coperil
In DceSI(' aşezan d!"monstr~aza clar superioritaica lor fah'i de Joalt
celclollc di11 Dncoa. In lomp ce lortihcatillc don Muntii O r ~$ 'm:i pte·
zinlă inlr~a<lovllr Utbloul centru lui unUl stai puternic. O$C:t0rrlc
1nt6rile rte la Po~şh, Piscul CrâsOJni, Tinosu l au aspectu l unor
slrnJll ~ ccntrt lrlbo le. ingloba te la un moment dat lntr·O putere
superioaril . Grondoarea complexului din Muntii Oră~llei e~te echi·
1·alen1ul pe pla n material ttehnioo·eronomoct si spiritual ;~ 1 gran·
dorol polllice n Slalulul lui Burehisla st Decebal
Sap4hlrlle elecluatr In ~\uniii Orâşloei demonslroaz.i "loc\'tnl
tJ puterea hu Burebista rşl are rădâcimle in dU.\'OIIarta soc:itlă·
\ii d3CICt transilvinene IN altfel, ni"'ic: mal rutsc. cjci dac:h dtn
73
Traruj lvania, o da i ~ nngajn1i ~ drumu l detvoltiril de lip Latent,
li rnorec pe lraJII lor de dincolo do Ca rpati. Cauza e UŞ<>t de gohll
in Tr3nsilvanta, in uncdinta aprop1erc a to~i Muntilor Oraşllel.
5 • 30 eJCploatac inca dln vectumt" mnri resurse materiale: mint.·
reul de fier la Ghelar ŞI Tt hur, aurul şi argmlul in Muntft Apu•
seni. p1alrn d-.: consuuctlt, ltmnul. In acelaşi tJmp. 3gru:.u ltura.
a\rind la dtspoziUe bo,:t3ta v:ale a !ttureşuhu ŞI chtar va~OJ tofe·
rioara a Apcl Gridt$11t, SI crt$terc:n vilelor. pe pâşun1te d1n mun11.
s-au bucurol ) 1 rtr d< <efo m•l prielnice t'Ondtt•i. llogato In ~rl·
r1C", \'tit, ceara. mtcn.•. peş t e. JttlO-docii din Onulurlle e>..trac!Jrp:J·
lke dr rimp1e pu1~:1u sti .;chimbr 3cesle bunuri Pf' produ~le mc~·
leşu~ărc~h file grrdlnr, dnr le tra mu ll mai greu sA dtzvo lh• o
mcta l urgi~' proprlt:> snu n n rhilec turâ In pia•ră. In timp ce dilcil lr:Hl·
sih• ăncni aveau din pU ti occ.. sh\ po!'ihi lita le.
A1adar. r~ş\' dtutn lui Uu reiJisto c r ~' un:J din n: HI\ih.- ile_ pe ~~ n ·
lr;o Apei Grad!; III ( S.rgelio. 1l11p~ Dio CassiusJ'I. In o\\unili Ora·
şhei. cad nu::l ~r.1 C(tntrul $I:Jtu lul să u . F'~lurite nl()livc de urdn1 ~r­
hcofogtc ne ind('aJI111:1 SU plasorn act-nSlâ r~şedlntă in rorlăreuln de
b Cost('$ li. Bur\•biS I~ apare IJX' scena IStoriei 3mîcc t."Urt)p<-nr <a un
dzn.asl d1n mtenorul art."uhu co rpahc, a c3rw putere isi arc ongmca
pe plan ecooomt~·~)<'tfll, 111 nuanlt resurse ale reg1unu $t in d~t·
\'Oitarea et dtn 5("('nttle nn1er1oart, tar pe plan pohhc in acea .. crts·
lere a putem d;~C'tkar cuh regele Rubobostes.... de cart alti de l01cnnu:
\'o rlr~h.· Pomrc-1u) TroJ:US.
CAIMCTERUL STh 1\JWI DAC
btona cuuoa~t\• c:tef~ntr hpun de orindum soei::~ 1 economl('<'
Si polihce de 1.1 CUifllln:' J)nflllll\'â pina la .soctet:'ltCiJ SO<:UJIISt:t.
Cheor ş-1 in rtrlht•htlale. cpoc::t ~;:,• ne inlcrcsea~â in acea.stâ car i~·.
popoare le au cunn!lcut r-.:~ineuri thverse. Suttete sd:.vÎt!ISh~ nu erau·
to<J te la fe: 1, scla\'Ug•sneu 1 oru~nta 1. ru pu lcrnice râ maş1(c ptl lrHJ r·
ha le, se dcosrbc~te mu lt dl" ~d;tvu gismul clasic greco· roman. Iar din
puncl dt: \'t.'dL•rc pulllll.:. btn rlu veche- a omen1ril cutto3~1c dtspo·
lui"• url1!n lal1.'. 11raul;1 IHUJtUrte grcucu. repubhc1 :.Jrlslocr:l tt'-'c sau
democroll~. mun.orhoi le denlsloct, <hctaturn cezan3n3 rom3na. lm-
pe-nul rorn.1n. f'lt In ~o.·are ,lin acestt> categorn is• g-ase•t(' lo(ul
siatul daco·gel oi hu Ourebosl•'
Din puncl de \tck-rf pohh"'· r3spunsul c foarte u.şor BurtbiSla
tra rege ~ reguvul poht1c al srntultu sau era monarh1a. Dar ca:rtt•
'19
etape de dczvoltar~ socio l +economlcă li corespunde- ea? Autorii antici prodvcliei soc ia le. nu erau inci! J>rincl pa III produd tari de bu nu rl.
ij numesc rege si pe Dromichaites. şi pe Burebîsta. ~i ~. să zicem. Dar statul lui Burebisla e, totuşi, sclavagist pentru că in timp
Ptolemt>u al Egiptului. Şi tolu$î, rno narhtlfe lor erau foarte deose· ce clcm'lentele moştenite din orindui rea comunei prirnith'c s lâbesc
bite: Dromichaltes era o ca petenie de uniUne lribalâ. P tolemeu şi dau inapoi, elemen tele sclovagisrnului se întă resc treptat. Re ia·
er~ st~pinu! unu! r~g~t ~ lcnl stic in ~are domnea un c:iudal amestec tille stlavagisle, d~şi lnt~ nY predomlrau Jn socielulca daco·g-.t4,
de elemente sc lavaglsle orienta le şi clasice grcceşli, Iar Burebisla ..• reprezentau elementul nou, capabil de dc>s olln rc şJ aflat de fapt
• Tocmai aici e dificulu.tea . Pentru a cunoaşte parlicu larilA!IIe' inlr·o continui dezvoltare.• elementu l care-şi croia, tncel dar sigur,
socia l-economice a le slalu lui gt:lo-dac din secolu l 1 l.e.n. ne-a r drurn şi ca re trebuia să fnvlngă iri (Cic din urmă potrivit legilor
trebui date i>recise pe care au torii anlici nu ni le ofer~. Desigur. obiective ale Istoriei.
/
un au tor ca Artt!midoros vorbeşte despre tatuarea .sclavilor ja Da, sL1lul lui Burebisla era un ;lat sclavagist incepHor. El
geli", ceea ce ne spune limpede d gelli aveau sclavi. Sclavie n-a fost singurul de acest fe l in istoria antică a contincnloloi no-
şi scla\'t exi-stau lns.,1 din epoca bronzului; importantă nu e atil s tru. Prin acest sladiu trecuseră şi _ Atena In veacurile VIII-VII
exis tenta lor·. şi nici măcar numărul lor. ci functia lor economică' i .c.n .• şi Roma celor şaple rcgl şi a primelo r secole ale republicii.
Şi socială. Cind sdavil sint princiP.ala clasă exploalală. cind ei şi Macedonia . ln acest stadiu se mai aflau. în vremea lui Bure·
sini principa lii producători de bunuri materiale, cin~ intreaga bista sau cu putin mal Jnaintc. sdtii. cel~ii. lracii. Dar pe cind G re ·~
economie a unei ' âri se intemeia ză In primul rind pe munca lor, eia, Roma şi Macedonia şi-au desăvîrşit dezvolta rea, ajungind să
a lunci avem de-o face cu o socielale sdavagislă de lip clasic. Dac~ cunoască raza superioara . clasîcă, a socielălii sclavagis te. s tatul
rohd sclavilor nu e .util de insemnat, atunci e vorba de o etapă incepâlo r daca-get avea să cada. la iocepulul seco lului a l Il-lea
Inferioară a dezvoltării sclavagisle. e.n., sub lovi turi le osmatc lor romane şl progresu l său de sine sUl·
Penlru Dacia ştirile sint sărace. Pc de o parte nu ne putem inch•· tlllor avea sa !le brusc şi -brutal intrerupt.
pui ridica rea sis te mului de forliOcatii din Munlii Orâşliei lâra
munca S<'rvila, pe de alea parte izvoarele ş i ana logii le cu a lte
slate de la peri feria lumii greco-romane nu ne ingăduic sil atri-
buim sela vii o r u 11 ro 1 hotă ri tor in economia tăril. 1n productie
vor fi fosl folosili mai a les sclavi! publici. aparllnind regelui: ~i
tăiau piatra n(.·c~:;ar~ zidurilor de cetate. ci ridicau aceste ziduri, e.i
scoteau din adlncul minefor auru l. Dar nu numai ci; a lături de
sclavi in toa te aecsle rarnurl de productie trebuie să fi lucrat şi nu·
mer0$1 oa meni liberi dar să raci, iar in agricultură şi meşteşuguri
rolu l lor e ra. clesi~ur. precumJ)ănilor. Nohi lil şi bogâtaşiî aveau
sclavi. dar ii fol oseau rnai ales ca slugi in casă. in muncHe d(' gospo-
dâne, utilu:in<lu-1 prea pu(in în procesul producliei propriu -zise.
f f'l Specta l pă rm ntu riie ta raboştj lor daco-geti nu erau lucra te de
sclavi, ci ele t(iftllll liberi din Jlunct..tc vedere juridic. darecon:omîccştc
aservltl inlr·un fel sau a llul, necunoscut noua . Cu a lle cuvînle,
sclavajul In Dneia lui Bure bis la era inca un sclavaj l>alrtarhal.
Cu m să -i deuu mim atunci s tabil? Specialiştii 1-au zis stat scla-
t'{fgist incf!ptitor şi au avui dre-ptate. Stalu llui Burebista e irtcc:pcllor,
deoa rece sociNt1tea geto·dacA se afla abia la incepqlul dezvoltării
sdavag·iste; sclavil. nu prta num eroşi, nu devcnlscr~ fncă ternelia
GH Da.-;CJ'I'Irlu
80

Cnpi t o lu//V
DAC ii\ ~E LA BUREB I STA LA DECEBAL
Moartea lut Bureb.stn a pro\'oca t o adincă tulburare in lmutu·
rilr peste ca rt" :stâţnntse. Trl burilc dt.' aJI neam tx- ca re le supuse~
In cu rsul camparui lo r SOJIC' vidorioaS<.• se grăbesc sa·s1 redobin·
dcască nea ti rnarNt. c~tiitlte- grecesti ince tcazâ si1 mat recu raoască
aurorllatta stalti iUI d;tc . Stâ pinl rea făurila cu sah1:t se destrama
dt• fiHfa la ce s.uiJan C:tiu::;e pentru totdeauna elin mina \'llezu.ulni
rege.
l';râmint:ink• nu O\'eau sa ocolească mei Ie ri tonu l Daclel pr!Qprlu ·
Zise-. Nici chia r dnlre hotar«' le et statul rui flurcbisla nu SI_) fiU l li Se
zui pe o lrairli('â unit., te etonomit::ă. rn rhfentc parti a lE Dactr·i. nn'(!-
lu l d~ dezvolta n-- ctonontic5 şl socia 111 era diierlt: SJlUIIL'am doa r
mat sus că m:1 rţ!le compl('.\ dt- fortiiica11i şi a;..tz:ln ctvlle din 1\1\uu·
(11 Oraşi!C'I nu·ş1 arf" pNC~che in toa tă f>acia, ior un"l~ rt.•gwni (;\\oi ·
do va no rdtca, Mara mu rcsu h Nnu de ·a tlreptu 1 râ mase fn u nnl1
fa tă d<' Trunsrlv:m1a proprtu ·zîsâ sau ci mpm Duuari-i . Da r c hia r şi
intre regiunii(' m;n mult ŞI mai um io rm deY.\'OIIale din puncl de
\'edi:rc Soda l·economu:· ( r t<IIISI fvam~. par te a riJs:l CI te a n<'! 3 lla na IU •
hu, Oltenlil , ;\ \untenla, Dobrogea. j\·\oldova d~ nuazaz1) nu <C~JSta
o Yt.' rilabilâ Ş.t lralltiCil urutatc. ~u se forrnase inca o plalâ unică
pentru fnlr<"aga Dacie. mr legiilorile de selumb dm lrC' clifcrue le
p~Htl a le 13 rii nu a\'e(IU n<':tpăraro.i nevoie de un stai umc. pu ter·
nic ce.nl r•tlrUII. Î\'!J 1rcbU1C· ullnte apoi irHNesefe Ingust(* ule une1
părt1 din nri.stocraţil'l lriba lli g<' lo·dac:i, lendintclt> e• cenlrifuge.
Scparatismul accs lor IDtdboStt•s fusese invins pen tru 0 vreme dt> pu·
!~rea l ui Bu rd11~liJ ~· de prim~jdin romAnii care 1mpunca ~noren.
D:t r ~cu rn Bure-IJtstn fu fc-S<> ucis, i•H moa rlea lui Ceza r. s trrnlnd
lo Roma noi Şt g-ra\'e tuJLur:i n lăttnt ncc. u tdCIJilrla. ce l puUu pen lru
mOillClll, pcnco lul 111'11.'1 l'Xp~d J1i i tmpotdnl C••fo-da ci lor
In ace-sle condtlll 1111 l ' d~ m1r3re c :J însusi tt'ntoriut Oil c t('i se
8'1
impa rte in mat lnNite fo rmatnHH po hiH.-e . munliru l lor. ~e infor·
mcaz:i Strabo. era de palru inda 13 rlu p.1\ mm-trle<J hu Bu r~bJst.a , dar
nSCS<' in cu dnd 13 ctntl: In rea lttole. «.>rau 1Hobab1l ş-1 nHH multe.
UJll
Pe unele t ~.· cunoa';>ll'm, pc allelc 1111. Soar ta urwta smgure po~'le
ii cunSfr,•er) l urmâ nl-1, deşi numai in ltnu genera l.:-. plnft !3 Deceba l.
d•n ie ricirc. c '-'Orba de ct!n mAi tmpor tnnt.a d1111re toa l~.
SOARTA STATU LU I I)AC TRANSILVAi'\€AN
(n :'l:dC'v.ăr. dezmembrarea s talulut dac n·a insemna 1 l'ic•rea
lui, revenin~a la orTnduîre.a p rimitivA şi la democ ra1ia mlllla r3.
căci m~ca r intr-o pari" a târii socie tatea daco·gctiett depâşl.se penlru
toadeauna acesl stadiu. Nt1 .şti m exal' t C(' vo r fi [osl numeroase le
formatiuni pollure, dintre <:arc uneJe a nonime, pumenfte după 44
i.e.n. in ci mpia munleanâ, Oltenia. Ban;:d şi Dobrogc:i : mici state
scln vagîste incepâloarf sa u ,t;impl~ uniuni d~ triburi? f\o\::11 proha bil
e ca mj.ca r lJne lc din cit: prezentau Hâsii lurl de o rganl1.a rc stata la.
Da r prindpalu l este câ dal:nui rcn. contlnu ate3 s tatu'lui dac tmnsî l·
vânean cu cen trul In Mu nti i Orâstlei poate fi nilrmata <'U toată cer·
bl · ,li tu dinea si drmonstra tă pe temeiul izvoart' lor a rhro logice $1 li lerll re.
C• ne spune arheo logia? Săptllurl lo efeclua le pe SCMâ ln rgă
in pn nci l>id cle cNâ11 diu Mun11i Orăşlit•i n-::tu constatat nici o in tre·
ru~re a ncti\'~i şi i nt«.\nsei viet• eco nonuce din acesl comple x. Nu
exisl:\. dupâ Bure bista. o perioadă de Stagnare. nu se co nsta ta
distrugerl~ mai rnull. nici măca r de o slăbi re a nccstut nucleu nu
poa te fi \'c.rba. Dimpolrivâ. lotu l arată ccî 8$t"'7.3n le de aic1 au con·
tinua t să se dezvolte, sâ iniloreastă: crtă tlle a u fost ~.ntr~tinu ce
şi chia r măn t('. aşezânlt' <:ivtl<' 3u cresc ut. 1nvc n1a rul lor a dcvem l
mai bogaL Cont•nuda tea a fost atil de deplina, inc it i n multe ca~
zuri e greu de dtslîns ce S· 3 f!'J cut de călrc Burebi sta si ce s-a co n·
st nul sub urma şii sai. SI e-videnl, c;onllnuhalta dezvo ltării Cf-."4-
nomiC~ demonstrează corH 1nult<J tea vie1ii sta ta h.·
Ce ne. spun i~vonre l e lilera re? Majc•r, la tea nimic sau ttproape
nimic. l)ar lnllmp larea a fâcut ca fo rd:tnes sa t:o nscrnnez.e, du pâ
o pera lut Dio Crisostomu l. lisl.a ufmwşi lo r lui Buceb1sta. sau
m~car ij <'olor 11181 i mporln ntl dinlrr ei. !11 Ira nu l slalulul da~ or~ n·
si lvâu~a n Dupa ce lasă sâ st intelt;Jgâ câ, la moa rtea regelui.
ma re le prt:o t ~ccnc:u a io!il ace la care a ocupat tronul, conc('n-
trlnd astfel in m iinii ~ sai-.• şi puterea ln •ctl. 'Ş I puterea rt'hgroasă .
qutoru l nos tru conti nuă-»: ...ln r după ce Dec~ncu a munt. l·au
8.)
 avut in aprona>e aceeaşi venera(ie pc Comosicus. drottrccr attsta
nu ·i trn moi prejos In JScusinla. El era socotiL. d.rttoriltl prlc~pcrii sa•
le, ~i rege pentru dmş1i, ~' preot, $1 judec.3 poporu l ca JUdedtor
suprem SI dupJ ce el a lasat cele omeneşti, a \'COli la domnle
Coryllus, rtgelo wololor (adoca al gelilorl - N. JI.J, ,, 1/mp de pat·
ruuci de ano a Slapi mi pe• le neamuri le luo In Dado Vorbesc despre
Dacia cea \ 'tC"he .•. A«a sta (;~râ. aşez.alâ In lnt:t !\\oe~e1. pe:ste
Dunăre. t Intins~ de cununa mun(iku. a\·lnd doar dou5 tnlr3 ri :
una pe la Boulac. «alallă· pe la Tapae·. lor <<•·• mal rnrolo,
vorbind clcspre a locarea Mocsiei de calre gcto -daci In lompul lmpil-
ratulul DomiUan. lo rdancs ne fnforrneaz~ cii ln rruut~a nc:cstcf
provinc:u stii ten OppiUS Sabinus. ia r domnia peste~~~ o a\'NJ Dor·
pancu s:". fn sfir~tl, intr·o ttltă operă a sa, istoricu l nr vurbeşte
despre Dcceb:ol ca despre ultimul rece al dacilor'".
Opcrn ll rzlc o luo lordaues (să nu ufl~m Ins~ ca co s~ inspiră
dintr·un inor d('l prim rang. lucrarea lui Dio Crisostomu l) ne nju·
t~. aşadnr, s~ stabilim urmatoarea succesiu ne- la lronu l de la
Sarmlz~gelusa; Dcceneu, Comosicus, Coryllus, Dorpon~us. Dece·
ba l. Mu iiO vreme, informatia aceasoa alit de pretloos3 n· • rost
luat:! iu ~an1 3, poate locmaJ din pricina preeiz.iet sale. consi·
derat.; sus~tt~ 1• un seriilor atit de llwu. Acad. C. Dalcovoclu
a pus-o lns:l In valoare. ar.;Und ci ra e sprijinll3 si de afle m•r·
tunl.
Occc~u. pnmul r~gc al Dadei 1rans1lvânene dupa asasinarea
lui Oureb,sta, nu l' un personaj necunosc:ul $1 succesiunea lui la
tron apare loarle hrta5((t dacă ne gindim că toemai rl fusese co·
laboratorul C\~1 mar apropiat a l defunctului rege. Comosic:us e
pomcnol numao de lordonos. dar pe Coryllus il rtgăsilll, cu numele
irllrucil\·n schhnhal, lu scriitoru l lati n FronUnus 4.'are·şl compu ne
lucrnrea Strategemata tn hmpullui Domitian. fntr-ad~\·4 r, Fronti·
nu s. n~ vorb~şle despre un Sco rylo, conducător ni dacilo r. ca r~.
11
d~şl şton că l~omn era siişialft de n17.bonie civile, nu l ndrhooco
s-o 31:occ, dlndu-~1 bine seamu c~ ta be relc .aflnle in luptă se vor uni
In, ca wllvlril unoo l P<rkol dina fară . Se parc insa că Ideea a l ocarii
pr?vinc•ilor rmnane ,utJ dun5rel1c se bucura de o mart popularitate
pronlre do <l, a<lrd lncll. pentru a pololl avintul războinic a l com-
P.~I~ioliloo s.oo, rtc<l•· Scor) lua recu rs la o pold4 \IC El o pus doi
cum să se bat4 Intre di n$ii $1, tocmac cind lupta tm In 101, o adus un
lup In fala lor. p. dato~, cianu au t'Ontenît lupl.a }Î ~·au n.-pusllt
asupra fiarei. Frommus n~.faug.J câ. 1mpresiona11 de acew);IQ eloc:-
81
,·eruă demonslrntle, dacii au rrnun,at la atacu l impotriva imperiu lui.
:fpecoallşlii slnlunonlml In a-lldcnllfi<a pe Scorylo al lui Fron-
rjnus cu Coryllus dt ta lordanes, ceea « Tntăreştt valoareo $1η
r'iÎOr furmza te de :tetsto din urmA . De asemenea. e evidtnt el aoel
Oorpan<!us pom.nlt de scriitorul gol t una si at-eeaşl persoan! cu
()iurparii!uS de la OroSiustt:. E drept câ Dio Cassius", il 3mintt$·
le ca predecesor imediat, al l ui Decebal pe regel~ Du ras. dare poso-
bl1 şi chiar foarte probabil sa avem de·a iace cu un monarh cunos-
cut sub doul nume: In oric~ cat, lmprejură rile in c:are-1 pomenes·
te Dio Cassius ~ Duras sini identice cu cele ment•onace de lorda·
nes In legălura cu ·Dorpaneus.
Cea mai straluci t:\ con llrmar~ a veridicJtătJi Jn!ormatillor lui
lordanes a u adus-o Ins~ cercetArile arheologice de la Sarmlzcgclu·
sa (Grădiştca Mu.nce lululj. Intr-una din locuintele ma rii nşe7.~rl
civile de aici a rost descoperit un vas de formă şi dimensiuni neobl$·
nuile. E 1e coniqi a re o t ndltl mc de el rea 1 m, dia me Iru 1gu rli de peste
1 m, iar diametru! fun8ulul de 1-2 c on. E g reu să ne ImaginAm o
utilizare practid a lol: se ~rede. mai degrabă, că a !os l un vas de
cult. Dar marole lui lntercs.consl3 in lap•ul cii olarul a imprimat
de p~lru sau cinti ori pc ~rclli vasului (indoiala provine din raplul
ci nu toale !rag-mentele s-au gbiiJ doul stampile, una lîngă alia.
Prima cuprinde numtle DECEBALVS. ia r a doua p~eizarea PER
SCORILO. Aşadar. DECEBALVS PER SCORILO.
Ut:erele laUne cu CAre sint rf!date aceste cu,•inte Jndeamna, la
prima •·e dere, să nt glndom la o lnscripfie latinească. Dar in hmba
vechilor romani, această inscriptie nu are n1cî un sens. ba eşi gre·
şita din puncl de vedere gramatical, Ia r vasu l e de lipoc!l (aclură
dacica. Cu mulld dreplalc acad. C. Daicoviciu a interpreta! inscrlp·
tia de pe vasul de In Sarmizegelusa ca o rnscrlpli< i n limbo duci lor,
traducind·o prin: Dc.rrcbcl (,fu/lui Scari/o; int r·adrvil r, cuvintul per
(inrudit c u la lincseul pne11 ore i n limba trnco·dacilor ln!elesul de
. riu". ca, de pild~. In nun~ clc Zuper.
l ată-1, deci, pe vcslltul Decebal apârtnd ca ~ ua l lui Scorllo. E
greu că ne inchipui ni cG tatA 1ad•·ersar a l lui Traian a rost o p<rsoanl
deosebllă de Scorylo al lui Fronlinus, respecli•• Coryllus din opera
lui lordanes. In tazula<ltsta, Duros-D1urpaneus a puiul !o un frate a l
lui Scorilo (deci unchi al lui Decebalj, cart pe arest temei a puiul
rnoşleni lronul, mal alu <1 Dectbal era nevirstnic. Cind li ordea·
ta domnia acestui• don urml. Duras-Diurpaneus (o ~tim de la Dio
..
Cassius)-ela bălrln şi nu se simtea in soare sa tinâ piept amenlnllrn
romane. pe d nd !A">Ceba l 4:ra In putcorra virstei. tnrormatia 1u1 lor-
dano:, u nstfef conhn nală. lnr Oeccncu. Comosicus. Scorilo. Duras-
Diurpnncu:s şi Dc!ceiJal ne :•par ra râ lndola lă c.1 succtsori a1 lui Bu·
rrbislu .
E "'"' greu de onat ~Ind a domni t liecare. D1 spunem doar d~
dourl du le sig ure : 44 i.t.. n., cind moare Burcbisl:l si Occeneu ocup;~~
sc"uuul dommci dacice, şi 87 e.n., cind Duras fi cedtaz.â puterea
lui Oefi!bal. Mai avem apoi lndiulia CII Srorilo a domni t 40 de ani
ş1 C'<l. intr-un anurn11 momenl al domniei Ju1. la Roma izbucnaSt r~
rram inlc1 ri int('rnc. $(o poiltc o nre. pe ncesle- şubrede remeiuri, fuce r·
ca o cronologic o rlinn ştifo r dncJ lran.silvâneni?
Cheoa intr~gol eronologu e dom nia lut Sconlo. Refenndu·sc la
lulburanle launuite din sta tul roman. Frohtinus 5•3 pulu • gindit
teoretoe vorbmd. 1• ratbotUI civil dintre Oclavian şi Antonlu 132- 31
LC.lll, la dezo r~l11ilc de la moa rtea lu i Caligula (-1 1 e.n.) sau la
indelungate~ lupte care au preceda t şi au unnat moa rtea lu1 Nero
168- 69 t n 1 Prunele son1 prea departe de vremen lui Fnonllnus
*' apo1 :t le ac-a:cpln Tnseamn~ sa credem ca Dect•Jteu şi Co1t1nsicus
n·aU domnii. IU01Î impreuna, dech 12- 13 ani. Oacfl Sc:ori lo ;ar n
incepu t s-.1 dunutea)~<.l atunci, ce1 patrutec• de am de stăpinirt a lyi
asupra d3c;ilor 5·3f Jnciwta pe la 8- 9 t .n.; ar rt prin urm:trt (.U
nepulllll fl ca (iul S.tu, Decelml, sâ OCU I~ lronul in 87 e.n. Tu l bură­
ril e care nu inSOlU moartelJ lui Ca ligul(l sint acccpt:.bifc din punct
de ,·edere cronologic, dar ele lUI dur~t preta pulin ~i nu merită In nici
un ca' numere dt ormu curUtD (.,arme Cl\'lle'", .. r3Zbol d\•d" '·c-u m
fe numeşte FroJHJflu$. Cel!.' ca re se potr i \'CSc mat b10e s1n1 lupte le
dm r11111 68-69. ndcv3 rnt rd zbui civil In timpul cli ruia s-au lujlial
patru prc tcndcut• la tl'onul Imperiului roman.. fre1 dincre dtnşu pte·
rwd de moarte> VIOlenta.
Au a\1111 a~SIC tulbur:•ri lot la incepu 1ul sau lu sffr;.llul dom-
lllcl llu SC'onlu? Dur:, p;jr~rt':t mea. In l'>fi rşit. PrudN11a re g..,lui se
e:~pll~., ma, uşor In cazu l unui rnon<Jrh cu experienta:. patru..c.et:1 de
am de dnmnac tk>C'IC 1n cel al&lllUI tinâr ab.a urfat pt'tron. Şi apo• s"
nu Ull.un .-a DtJral-· Dturpan(.'uS {1 ioar-tc bOt rin dml n:bch~'l in fnvoa·
t ('a lut l'krdHd: el l rt.•bUie, dt..•Ci. să ri fos l un o rn In \·i rstâ şi cind l·a
urrnot !r:rlelur s:ut Scordu.
Trelnm.' s....- r~c:k·m ca re la anul 70 t .n. Sconlo $1•3 lnd~l3llun­
~ douuu~ asupr.1 d<t('tlor. Bo daca adm1 t~m ca do cii trans.ihtilneni
sini nccm care .w n:tvfill l In A\otsl <~ in primef(' luni nle anu lui 69,
14
cu rn spun~:~ Tat.."'ll • ŞI ne aducem amaiHt ca Sc:or•lo h impit<licase
86
~ nwcc Imperiul roman. aj11ngem la concluzia ca regele era mort
In ;tt.:taSi ă
•• data Ş I ca domm o o lua se rrnlo1e Să l.l uuras· u·1Uf1J311eus.
A.c,•stul:t nu-• dtspl~ctau atacunle asupra posesmnUor roman<': pc
daC'tt :..n h vom re,·edea ş.1 Jn anul 85/ 86 navahnd in "\oesl3 .
lucrtul .:u incetul, cronologia rcgolor Jac1 di n Muntii OrăŞttci
im'CI"k' s.• se pr.:ocl;(cze. Oec-cJjnl domneste inire 87 şi 106 e.n., data
cind D:acw c cuctrHă de ,Trai:1n. Um:luul s;au Ouras.-Diurpantu.s
lua~ domnm fiC la 68 sau 69. reea ( f ln~amna. t\1drnt, dt Scon:
lo urc:at,t pe- lron rrin 28 S..1U 29. Rlimloe, deci, I>CI1 1ru l>cc-.·n-·u S1
t.:onu,sicus, iHit"rV{IIul dlntr.:o •H i.e n. şi 2g c.n.. athcă 72 d(· aui, poo·
l(' t.:<~ e mult. dar nu impos.ibil sl de alt rei, nu t exclu~ t:t lorda 1K.'S sa
fi trecut C'U \'ederea unul sau doi regi mai pu\tn lnsemnatl
C:l! SE IN11,.Wl.A IN RESnJL 0.'\C II~H
lordaJW'S. ne-a ajuta't s* cunoastent mal bine 503r1a statulu• dac
Hansdv.allC'a n cu centrul in Mun(ii OriŞhti. dar pe:nlru alte reg111ni
rdr Uncu)' el nu o de nici un rotos. Din l>âcnte. ce lelulle ÎZ\'On re ne
spun şi ele prea putin.
Ac~astli Imprejurare nu It' datoreşte hpset de tnttres a romam·
lor pentru daci. Chiar dad Burcblsla dl<păruse $1 s tâpinorea luo se
de~1rlhnaS(', da(:li r3mascstrA un advtrsnr pri 111t jf'hos al imr>crlu lui.
Nu r!1zb3 le oare te:Jma de dacl dh1 atitea \'i'rsuri a le paemulu1 Pllar·
SDbo al lut l.ucan. care d~scrlr. e drepl. rli<boiul dtntre Cezar $1 Pnm·
peous. da r e compus pe lo mijlocul secolului 1 e .n.? Si nu ne s pune
oa re llom;lu d ştirile dcsJHC luplclc r u da6i e rou un subiect Iret·
\'e nt dt• con\'enn,le iu Roma lui Augus1u s? Ce sâ ma i s punem de ''er·
sun le lui 0\'ldiu. In tarc amenln(aroa getică e de atitea ori pomeni·
tă' l.Dr 11 se adaugă mărturia unui lstonc, de taha lui Tacit corr. In
p:lSaj ul amintit $f mai sus. 11 acută pc daci t5 ar n ,.u n neam nicio·
datfocu crediniO" (laja de Roma, fireşte! ) . Holărll, dacii erau o prob·
tern~ penlru romani in a dou3 jumiitnte :J 5e<'Oiulu• 1 i.e.n . $• In lot
cursul vt"acului următo r, $i ti apar ad~sea in u.vo3rt.
Oc tC!Ie rna1 mu1te ori ins!§. acea stă nparitîe e :1nonîrna lsto ridi
anlid vorbesc despre .. semlnlii" dacice. Ms!1rc . re gl" şo .copelcml"
de-ulc lor. dar rar k: pomenesc numele. Pentru pri mii am de dupâ
mo:Hit3 lu1 Bureb1st.a a\"tm ştiri c:c'a mai prcc:ist, da r mai Urliu
informatiile devin extrem de vagi.
C:n duşrnon nl.rorn;) nilor e pomcrul. pc l:t hu:cputul dornn1tl lui
Au~u:..tus. tef,Jtle Cotlso. despre care Istoricul Florus ne \'Orbe~te
81
Intr-un 13comc, dar )U~Shv pasaJ·~~ .. D:tctl tiau an~n.-(i de munt•"'·
ZICf: drnsul ... De ;acolo. s.ul• conduccre3 1\.~gtlul Collso. df' cite ori
DunArea lngb... talil lef:.l t"de dQu§ ntalurt, ohi$nuiau să n;h·1Jfi.:3$CI
"Şt să devasteze t•nulunlt \'ccm~· ... Dupa Ylclono hH Oclanan in r:tz·
bo;uele co\•ole, rcoon nnio onoo mă sun ş1 Co lise e infrint. poate de clll rc
gcnern lu l Marcu s Ucu11us Crassus~ inlr·O odâ •" drdicoată pro tetto·,
ru llll sau Mecen::., poe1U I ftora,iu i l sfă tu ie$h! pc acesla. să nu mal
fi~ rmmi nt.al d~ grt;a Ro me1. căci a rn1a 1a hn Cotlso n pient. l ndic:o·
lla hu Florus refe riloa rc fa mun\ÎI in <".t re &o\!u1esc datii lUI Collso
3 facui ca .. regatul .. aCJesluta să fie- plasal de tSionci unde\'3 in Bo·
nal oi Ol!enia. do ambtk' parto ale muntolor.
tJnele manuscrise ale biografiei lut 1\ ugus 1us sc:nsc de istoricul
SuC' Inniu vorbesc despre Coliso i n legâlu râ c:u o impreju rare din
"'POC::t r:îzboaiclor civi l~·': •Iar ma nuscrise-It:" cele rnru bune po:. rUi
In ace l loc nu n u mele lui Coliso, d pt acela tii lm Coson. Des pre el
zlccn Anloniu că urmrt s~ se inrudeaS('ă cu Ocla\'i:tn (viiloru l lm·
pliral Augusl us). atlvorsnrul lui Anloniu In lupta pentru pul<na
supromă la Roma: era vorba anume ca Octavian s·o dea de sotie
pe fiica sa, Iulia. rtgchu RCI. 1:1r el insusi sa st <'~S~ Ioreasca cu fuca
;:t,C'Ciur:t. Zvon r au\•or tor $ hpslt de lemer in forma aceasta. lansat
de duşmnnn lu1 Oci:'IVI:•n. da r do\'a da . do.<'a nu n uuen,ulor maarr·
muniaJt, rn:"tca r a unor hunc rcla tn rcc:iproc:c i rHre getii lut Coso n
şi nvn fui lui ,\n luuiu ,
Sucroniu SfJU IIt tlt:SJHt• Co~n că era rege a l geli lor, singura d3 1a
rind fo losc~tl.' a cesl nunK' ill locu l celtu de d;t~ ; t:ICc3Sta ne-nr ingă·
dur <~~11 ·1 rrla~.im r.~galul ~au uniunea de lrlburr und~\·a la Dunarea
dt-jos. po:llc in dmpta munkan;J. 53 he o..ar'" :\ttSI rege acela~• Co·
son. al r:~rui nume apiH'e pe monedelc dr .mr bdhlle din ordinul lu1
Brutus. unul dm asa~inillui Ccla r? FOOJrte r rohJbal ŞI, in ca1.ul attS·
to, ISiona lur ar fi, in lilul man. următoare:1 : DJUIIS s lă pi n pe o p11r·
te u moşh;uiril l ~rltoriole n lui 13urebis1a, Cosun lnua• in leg:ltu r6
cu Mnrcus Bru 1us cnrc. i u Maccdoni:t, St' l)rcgOiea de luptă i mpol·
rl\'n truum••rilt.n Oct.l\'1.111, Antonm $1 lcpulu~. Probabil că rC"~ţl·l~
~~ 11 d.tduse lu1 Uru1u:t os1nş1, pnnuntl iu sctumb bant buni ..JC" au r
ru numele lu1. dar <'li ug:ur.1lm lual.i de pc IOOIINiele ~ne,r.alulul
mm3n. In bal:l lio dr lo Ph1hpp1 inso H1 i e n 1. Brulu> e in"ns ~'
SI: ~•nuc1de. [)o.brndtntl dl• la Oc1:wran terta rra per11fu IHOSI Jnsp•·
r.r lll n h:mt :i t•u 41U~IU jtll111 bolii. C0$00 UJunge ru rcl3w deswl <Il" IJU ·
ne ~ti c11nc;ul rH..'tHru r:r, prin auii 32 ·-3 1. Z\'QIIuta despre o l> rou~..:·
I.IIJ lncuscrirc a lur o~~:1 poa l:"l ri rcula )Jrin l~orn n .
88
tn lupl~'\e cavile din statul rom3n se amestt'C~ $1 un a~l dina~t
reto·d3c de la Dunare. Oitomes.. La ti se refe_ra. p3tt'"st. Dio ~ass1·
,g d cind spunt cJ a trimis o soh~ la Octa\'lan dar câ. neobtmlnd
u$m 1c. s·a intors câtre Anto niu. Aceslula Dicomes i·a da i ajutor, ŞJ
"~ 1111 1n3r de dnci au chul prizonieri după b:iliili~ de 1~ Acllu m
~3 1 i.e.n.). lilml puşi de Ocla vion !5 luple in amlileal ru Impo t riva
unor suebl. cop olvi şi ei.
Cii despre Dobrogea: in Ump ce coostn se afla In miinile oraşe­
lor grece~li $1. prin Intermediul lor. sub controlul romon. interiorul
ero impărtol Intre trei mici regi: Rolcs In partea de sud. Dapyx in
regiunea cenlralil, ia r Zyraxes tn nord, către guri1e OunArti Ei \·or
fi eroii unei triste Istorii pe care o voi po,·estî indata.
ROMANII CUCERESC DOOROG~A
Cezar planul se o grandio" să şo decosiva expeditie i mpotriva da-
·•lor; moa rlea lui o impiedk a se Jnsli si nici triumvinl. nki Augus·
:us după vicloria de la Actium nu se eindiserâ S·O realitt:te. In ror.d.
ruei nu mal C'ra nt\'Oie: divita 11 fn numeroase regat~ s• uniuni de Iri·
burl. dacJi nu mai reprezentau un pcnrol alB de mare ra lormoda·
bi la lortă rldica lă de Bu rebisla. To lu $i, neincetal< le Incursiuni ne·
lfniştea u in1pcrlu l : ele nu mcrilnu pontc ur• m<~re război th.• cuceri·
re-. ca r(" i·ar fi unii pe i.lad tra nsro rm lntln·i iarâşi intr·o putere de
ternu l. dar cr:a clar că anumite mh urt militare se impun~nu Pose·
siunlle f Omant su d·dunârene $Ufc:rtau ma i ales de pc urmn daci-
lor d•n dmp•a naunteană: cucerirea Dobrogei ar il ptrrms ca ace}tia
sa lte mal u$0r tonuto in îrlu. So aslltl, •·echiul plan ele a pune
stapin1re pc r('giunea dintre Dunare $1 .Mare rc:tp(HC in slrategia
roman~. Mal II Jlsea doa r prHcj;•l, dor $1 ace la ave'a ~a se tveascâ
destul de <"U ri nd.
In :111111 :!9 l.c.n.. ue spune Dlu C n SSIIIS 1'J, bas1a rnll olocn pc t ra-
c.ii dentclet•. nl!at• al ~omanllor. Ma• pu tin pen1 ru a·i GJUIU pt nceş·
lla ~~ ma1 muh penrru că se temea sA nu fie in\'oadatâ ~~ :\\nc~doni:.1,
~tneralul mman M. Ud1uus. porneşte impolriva lor $1·1 htvinge cu
oJulorul dam-g-cholul Roles. Pentru conlnbutia lui la 'l<lorl•. Ro·
fes prime~le th.· la Ocl3\lan insu~i. pc c.Ht merge ~â·l lnlitncascâ
la Corinl. lt11ul de prie ten şi ah3l al poJinnrlui ru nmn.
ln a nul unni\la r, lnlrc R(JIC$ şi voclnul s:J u de In uo rcl, Dll llYX.
lzbucncslc Ull l'4"1nfhcl. .. Prle1(• nul şi nli:llul·· romnnllor st• foloseşte
de tltlttl ~îiu pentru a cer~ nj u to r lui Cras.sus. Genera lul romnn nu
19
$0Ylt t~ ntct o c-hl'::t l St' oicrca doar un pnleJ excc lt'n l el•· n J' IHrunde
In Oubro~ett Cavalt·na hu Daprx e pusa Jk IUI:li ~·· .c:uprm~a d"·
parur.t, w n;lpustt·.)ll· a.!lupra proprt!!t pcck:-lrimi. AcC:u1:. fu~w 'lt
ea. tar C•as,u\ f.nu· un miHe maccJ. Cu o;~.,lt-•:t c3r~·J nuu rJmue·
5e'. D.1p\'\ ...,.. rdtJL'i! lnlr·O tdat". iar gcncr.. lul roman lnct~ aw.
•hul 1.;"11 lrJ tJJtor <t• in(rl~ge aa el in gu•c•·;-t,·. lmth,1 ~ cane dacn
hu DJp\'\ p.u( c.._1 n-o cunoşteau. iă pn.-t!e:. n·lalra: o d.tiJ dt<ţrh 1 ~
pt>r(tlc.•, rom~t nn ~· C\·til lui Roles ~ nâpu~le<r in .. unlru. O:ti))'ţ r•to·
re lupttnd crou~ In fns ntca $CIII.futdor saL Fratt•fl' hu, rucut pr.ZCI·
nte r. dobi ndc~ le nu ia lu1 Crossus şi, r u ca. ll~r latc;oa. d.Jr r()mand
nu se nra t:a la fel tJc clcml'n(i f::q a de popu Lqut posn1cJ u tlnulu lw,
care S<" rtfuginr.e cu lurntr le şa obit>Ctl' l~ n1.u •le prt.~\ lnlr·o J:H.'~tera
nu mdâ Kt.'1 re· C:ro. ssus ind11 dl! 10a1c 1e-şt n l~ ,1111 p~·~ tcru. ~o)hlt~o:lndu ·i·
Pl.' ascdh1111 ln fonwta1• S<~ .st> IHCdC"a.
Crasto~u~ ftll s·a l 111or!' iu pro\'incia sa dupu nrcostO t!XJJt d itic,
lrâîlindu·~l lnl<'ntl:t tit: n cuccrl 1nlr~;.~ g~, 0ohfl)$!C. el TI a cuc~ htrn
lltc:l un nloll ~tt• Pl' 7.rroxcs, t'cl dc·a l Hcttca rege t:el dobrog(l'a n. Ar·
lfla la ronwn •.t mâ rsJ lui~:ş te dl rt·c t spr'" Uenucla, Ct.·a mo1 J:Julermc~
cetntt• a fui 7.yr.;u~s. SJiua t.J uude ...-:s pr Dunotre+; aroJo au"'•M- CriJ·
ssus c~ .rau p•Sirilc ş!lndilrdcle Jl< carr li) hrlda le prrrllu~ 111 m·
şmoa~ lua •n fru1~ere dm 61 i.e n. Srund bute ra nu v:t pult'a rNt~·
la !\.Îngur. Zynn:ts ltt'<'t> pe malul '\ling al DunoHn, penlru •1 '-"t're
3julur de ld ~·11 In absenta lUI, romann cue."t'n.•sc ~~l.lle.s tlupoJ un
scurt dar gr"'u asediu DobrogNl i nln•aga St"' nfla itl.'um •n nuuuk.•
lo r
E drt'pt c;t H'orna nu transformă noUe- lerilorn irnr·o prnvln..:ae.
Er3 prertrabz l pt;'lttru ea sa apere lmia Dun!irii c u pit•pl urllc nlmti lo r
gt>tl şi 1111 cu stugclc sotdalilor roma ni. Ro les e :tcc la (',l tt,.• , in nurm•·
le ro mo ndor ş1, fara îudoinlb, spre fo losu f lor r11 pn mu 1 riud, el rmu·
lrş l(l' Dobrog·MI. l)uptl moarlca sa. nsupra 1nu11ulm t iiC(' rll tll.' Cr::t·
ssu s :\t" inli mlc pro t('ctora lul rcgaluJui o dryd du1 TraC'lil. rllt.•JI I <~ 1
Ro mel, in ll111p ce In zona de coa sto se c rcnzo un rorn:1ndamc n1
milita r ro ma n - prdrctura h1o ra Julm mn nllm - •l<·p-.•11 Jent de
pro \ 1lltl.l Milet do llll'i.
l>ACI S I l(<l~t.\1> 1 ISAI:.O'TE I>F. O~CCin l
~u lntohkdufUI IIUit'rn c:unoaşiP numele dJ verştJor .. h•gt" daco-
gt'l dan pttao"d:t c-are a urmat morln fui Burebisl~. nu lntotd~au·
na put""' locahtJ. In h mp ~i i n Sp.'l\iu. di ftntefr rwrunk.'n l\- .tl4.· IS·
90
lunei act,.•stei periort dt", donr rug:u rne ntionate de ~tulo r it :l nticl. O:H
uu lucru np3 re llmptdt sflr$d u l or.eculului 1 1.-=.n. ~1 JntrL·g se-colu l
urmator ponn:.J pecet~.J ut1fl c roat"l* şi dramaricr lupte fK'Illru indt·
r:-srl;trea pt'ncolulu1 mmnn Don nla dt> a in dcpărt.-, ace:uUi pri·
m<J•I•~ •-• lacul Jl!' î.oson ~· Jl!' Oicollli!s s.i S<! 31M$1t<'l' In luptele
,,ull' dtn stalul roman ;\cHa şt dorinlft: stă la tt'melia oumrroaşe·
~.r ('"<peditlî daco·gi'lt~ lmpu\h\'a poscsiunilor ro ma~
C:tc• dacii iuu adcsen ofe nsiva. organizind im·arii re pt'nh nr In
-.utl *i l:t \'esl de Dun:\rt . mc rJ:fnd cllt>odatâ in aJU to rul f!Opoa re lo r
u luptau sa scuture JUţ!ul rom:w . Nu ata ca oare SISit'ma hc Coh so
lntuturtfc su d du n:trL•nl..'? Nu trec oa re dactî Duna rea lnR"Ilt tota Tn
.1nul 10 i.c.n. cu prl ll'JII 1 n~voltce panno mlor, atacind acea stă rt-ccn·
~ ~~ fl rn\'t nctc rnm<~ na ! lihcr•u insusi. viitoru l impâ ral, c lfl lniS de
•\ugu:;lu:, dn1 01tlhn P<'nlfu CI rc!'p1ngC' 3 Utcut. Pest~ pulinâ vre me
d.h:u alac-5 !nrn~l Pnrm.-mln hn prru uă cu launscii ş i Dn;•rtil dtn nur1l·
w..-lul J)adt•f, JHI'I'IIH1 ~1 lo'U .;dll' scmlnth. Gener;llul Marcus v .nlci·
tt', ,·.:.re S<' rn:.u lupHl.:.,t• 1:11 dadl -:1 1 ~ a h i ron l, 11 ha1t.• ~ ,., unnltrt )lt ,
l!l•·l ntl f",· \talc!J ,\ \url·';dtltH, f"in:l In inima Dncit'î Prin 011nu l t; r .u u rc
:..... u ln\.tZit- d.h.U•'-:Ui fiHII~J In MOt'Sia. respinsa dl· 1\ CoJctma
~\t~ru"
0Jr lth.·1 rt'.t~llltl· rnmnr)t_) uu se las.. a~lepiate. Cucrnrr:s Oob·
m~·· ~i ttK"rt·dtnt·H'"=" 4.•1 uour ahal• rredtncoş.r, ca Rok's l.a loct.>pul
- 1 rc!_'ll dlt:llldar• udr) it I)C urrnfi. au cunslull doar uu pum p.:-.5-.
In JUtrmi :tru 111 l.'r\'t Ch):1:Sitt" f 11 - 12 dupâ ţele. mat not optnuj . o
.l~(Hnk· rmhtnrJ pt" ~cnr11 \ 'OSicJ t Ot Rarlll3liJ de g~ot'fnlu Cn Cor·
'ldiU:i C....•ntulu$. gu\·~nt.tlrH al Pannortict, ŞJ &-xrus Aelms Ca ltls, CO·
m ~uHI:l u1u 1 d1s1rtc udut md lin r ctw Moesm . Lentu l uş. opereaza,
rare·S<". 111 Uil\.111111 $1 Bnun t: t'l tt.•se fm·1ngato r, î• :t l ung:. I>C clnrt pe
m.tlu l :H i n~ 01t Dun.1r11, SIOb1l c ~l e garmzoao~;.• thH t lun~ ttl flu ..·tuhn.
fu l-1 ~1.'•rt· Flo ru ~ i n t•a MJIII ftnllnll l ceva mn1 sus. Dil cll'l n·~ IOSI
•nnns.1, ct J)(•ncn lu l ~ co n.~· l rep~lfllla ea ln•-.chn ro nmudor ;• iost
•lootr :au11nnt. l.a rl 1ulu l Sili t, Scxrus ,..\,•lut~ C:ntus tna u guH·at :t In
t lrll!'ll;t muntf'n n.1 uh lhut Sloo1.IC' m de a ~ngura re a hntare lm lniJK'rtll•
hw •lt·JI•Jrl:'tn•n In nm~•l n JX•J.U iil'lilor •lu~mauoa~·. Cuu'IZ.\'( 1 de
m11 •Jt- g,.,, ~int , clup.- "'PnM•It· hu Strabo:-.1• .:>lr •• mul.Jli m ~u d ul Ou·
n~ni Raului pu~tt1h1r mmtut Jliii\C câr;it p4•nlru tohJt•oiuna \'tC(n tn·
'"'' to.er,· d.JL.lH' dtn .l~'/.Hih• de la PHpe~h ~i P1scul C.ras:tm, in ca·
r, m.tt1urttlt> .lrhc:.·ulugct.t- ~· Oprt'"'4" bruS(. 1.1 incftputult·h•l noo1<trt.
'\.unat m;uak a~'lolfl ...uuatt' llli:U spre miazânoaptt< TuN>sul. Po·
..m.:t -au scăpat mr Auguoctus. In elogiul p.: c~t~~ $1·1 ~-,,,. smgur
~1

ea un rei de mamr~sl al regtmului .sAu ,1 de IC'Siamcnl poh uc " . se
laudA că arma la sa •• l~t'lnd prste Dun.tre, a stlll neamurile d:u:t·
lor sa rabd~ Slapimrea poporului rom,:"n...
l!"ngerare evtdrnt~. Nu neg d m~ suri le lui L.tntulus şi Calus
S·au dovedit utile pcnlru apâraren posesluullor din zona Dunllrli
mijloc•i şi inr~~:rioarl!. dor dncâ s lă pinil l{omei au cretu l că prin
depo rtarea celo r 50 000 de gep atacurile aveau s~ înceteze. el s-au
lns~lat amarntc. Abia torrninose Calus s trOrnuturea getifoJT mun·
tenl •• cetatea-Aegyssus (Tulcea ~azi). aflată su& protec:toraJul
,..gelui odryd Rboernt'talces. e iulgerâtor atacata $1 cucerită de daci.
Intreaga navigatle, comerciala şi mîlitarl. pe Dunărea ~jos era
arnen•n,ată; Rhoemetaloos, mcapabil sa recu('er~asca forUreata.
St ndre~azâ Romei şi numai .nter\'entia unrl legtuni comandate
de Vite lllus izbu le~te. dupa un g reu aS<'d•u *'cu mari pierderi, sA·f
nlu!lgl' Iarăşi pc geli peste ls tru. Peste Iret ani insa, Tr~smis flg ·
lflnJ c pc neaşteptate nla(a lâ şi CUf..''Crila de doct şi iarâ$i romanii
sini nevoili sâ inl~rvind. L Pomponius Ffaccus. prefectul litorafu·
lu1 pontit". r«ucereşlr C'ttalra . In vest, puUn mai llrzm. pe la 20 e .n.
iazygîl de neam sarrnaUc se a$az..t, cu permtsiunea sau chaa r la In·
dcmnul Romei, in cimJii• lisei, pcn1ru a t<>n~lrul o pavnii a Panno·
niei romane impolrivu daci lor.
Anii exiluft'l lui Ovidiu (8 - 17 e.n.J sint 1•hnl de asolef de o sa i·
lu rl ba rb>re asupra Dobrogei. Mar~ fe p<>ol ne fnlor mează despre
căderea cetotolor Aogyssus şi Troesmis In onhnllo dnco·gelilor ~1
despre recucenrcă lor de câtre romani:. 1• Tot el aminteşte d~ t~·
numarate- alte 10\·azii. ck starea de nes1gurantâ « domrwa in Dob·
rogta mat ak-s tarua, crnd ghe-ata Dunari1 ingaduia atacatorilor
si pătrunda fa sud de (ltl\'lu Ovodou se plinge am>rnic•' co el. pa•·
lui r!slă.tal al inallt.'r sodtlă'' rumane, omul ea re n·a atins in tin~rele
a lte arme rlectl ce le :d e plflc('rit, e O('\'OJI acum, Ja chem\lrea slrâ ·
jcrl lor ccrâ,ii Tumls. !1(1 otpUCtl sa bia şi scutul Şt Sii·ŞI acopere cu cot·
fu i părul olbit.
Uneori aceste atacuri NElu org~ntzalc de geU. alteon de a lte~·
nun,ii: sci1i. sarrnat• Nu numa~ orăş.tnii, rl si localmch ge1o·dacl
sufereau din pricma areslura dtn urmJ, cum nt spont lot 0\•tdiU
In irnpresîonanh.• \fNsurr" 1, pe care le redau ldlmncile de proLT. A
Noum. In volumul 0\•tdlll, Scrisori dl11 exil.
HCII~burtw 1-er•nt. nt' Tngridint C'U l \trul,
EJ num.11l ne p!ll~~ l(' dt «unit nh'AUrl.
Cind InS-A V1IW inrn."' C"e.l lfi ..IJ $Î u:ntpiHA
S• rru·mbnad '.ua In ,_lhul bal ,~,mint.. .
\ . 1nil<:n\:tllll Mlb.atK', t-u Ul'fll lui wfbr~.
lnRhnt.i •JQ .n1n1 "n bln. ""~:Uu•.
lnct.tj ~ • ~)tt-nw-- c.imp.o1 «• lk
B;ub;ittt d3U ,.-,.\.otla ~ u•l lnr ftt •u''
•ht-3'•·
SAktt1tiC' ~., zbou• lki•·..rle<, pin di-rartc,
SI lo~tiA·mp•cjutln~ll. tlltlrl a "uMn•!<...•
r:ur: oanW!niir Uc ta rlnl n11 •l nun.. ni '~ tnl1i \'.rtd~.
1\ b3rb<~rulul pudH e•11l omului 1\'UI.
l"l~tll..-11 ID.nli: rtai" l ct 5ellll\'. H~ \itJ,
$• toahlgQni\lta ~rrn.anuhn plulf.lr t
Cu br-""t~k k-"t.alt du_,, unU In roiH.
1,1 na;,a1 anu:td odUI '"'" casa l;)r in \Otft
l tr allu pd, .slrmarW, da' It ~lfJpung inciJtl
Sigc-li lndrh~ak' )i un"'t cu \'t!.tun.
Tul ct III) pol si H:it \11 di!IJU, d.t.u PI('HII
$1 Soc:ul duJmiln :.rde ool.~ le pu:un .....
:Subreda sl11pfnirc odry~ă nu pulco opăra Dobrogeu. Sub lmpo·
rutul Cloudlu, dnd a\.'CSt regat c:lienlc lar e lransrorrn •• intr-o noua
\
pro,lncie purtind numele de Tracm. teritoriul Dob~_..~i t 3nexat
1\\Qesttt. Ap3rartn e orgamzali cu slrişnicie: tţ.~rrl•zoane rom~ne
s.int aşeza li' In «tati le de pc malul drepl al ls.truiUI. se constrUieSC
drumun slraltgocP pentru de"Jllasarca rapidă ~1 lesnocoo•să a trYpt·
tur ln 11mrn1 1 hu Ne ro, gu ve rnu toru 1 a\'\ol:;!ei, Ttbe rlus Plau hu.s
S1lvanus A~llnrws, organlze-at.A Intr(' 62 ş1 66 t:.n. o ''asta opNn't~
dupa motlc lu l m:ol \'cehi a l lui Cnlus. Prin metode diwrsc, poate rnao
mult ~ttplmn<lth:e decit milita te. fi SH, rnula. dtn zona de 1a nord de
guni~ Du nu ni, 100 000 d~ lr.unsdanuhiNti, populatie nnk•Stccnlă de
gel•. ba•t.Hnl, s.>rmato. Scopul upcroj~ei era dublu: pc de o parte de·
(l*JTlarta """(~lor o3men1 dm aşez1rile lor sl:ibea pre~unca barba':
la frvnttera "unArcanJ, pe de alta parte, :1şezarea tor tn f.\oc~alng:l·
dula ('a nmn Jnllnderl dr pă minl s:\ rie cultivnie cu \Hlllll osNVI\1.
LX· rd lrniJ!lt.Hi, ln~('riplia dedkată lui PI3UllliS SilvamiS,.... t..• Iim·
pcJe ifl ;;u:eusta priv1n1;L afirmi ud că s tratnutarea :;·d' fdtul ad ţua­
estruula trib,WJ, p<'ntru a mum.:l pttmrn tul $ 1 n 1>lah tnt~~~~r.
~1..:1 a..:tst(' m:.s.uri n·au :5htbtl putt"rea dactlo r intr·3 11t, 1ncH e•
!!-3 nu poata a zara unpcnut Daca Sconlo credea c;.s e- 111.11 bule"" ~:!·
~t:. pt"nlm 3 IIIM" departe ltnll'k"'jdta romană, ::,.3 nu at.ll'"t' 1m(h!nu l
;,ttl\1 vreme- -.:U el E"ra ~fi~Hl 1 <k" rArhoat,• tnterriC'. urma~ul hu sau
rnuh.•mpotallll :,,11 d1n alle par'' :.1~ D.arlf'l \~dt•n u l n ull'll~t"â me·
tnda ~.·eu 111 :11 hu nil îl'\" ap~rnrc~ de n~cc:a in pnmdt.• lun1 nle anu·
h11 tl~ e.n arC' loc ., lnva111.! ln Mu\'.SW l)irl.l~lut wmanh 11 fl:n+11 lo r
'.IJ
18 not m:uuri ~nlru rro tejarea frontie~l dunarene. inf:iinl)nd
o flot11 spedala- classls Ftooio Moesica- ptnlru supra\'egherea
fluvtuhu. ale căn"J Maltun• slnl cunoscu le la Atgyssus şi la Bar.bo$1
pt Sare t. 5• totuşt in 1arna nnuluî 85/86. pe cind la Sarmizr-getusa
domnea Ouras-Dturpan~us. o nou3 ŞI puleruic4 trl\.o:t2ie a r~ lot. C:l'·
lclo clncdor, conduse ponlc ch1ar de Dc~bal. nal'ă lesc in "\oe•iu
decln nşi nd a.strel tco dintii ma re C1ucmre cu Roma . Cu aceasiJl
patrundem din nou fn fstonn .statului dn c transilvanean si dcsdu-
dem tJn nou capitol, ulllmul şi cel mai erotc. nt et .
Perioada 44 Lt'.n - 85 e.n. se c.aracttrlzcaza d1n .punc1 de ve-
dere pohllc prin lupta consecventA SI ltna~ 3 poporulut daco·gel
lmpolriva ('Xpa OSlUOii romanr. Aceasli luplft rusesc nu ma i parlt31
încununată de 5utces. E drtpl c:â nfct o mare ~l decisi\•â exprdi·
1ie nu fusese organizo l4 de Roma pen lru supunerea Oaciei: dar c
lot a tft de :.dcvârol c:A ncludu rătQru l cle$ll' ni do 1nlna1iei romane
se s tringe tiin ce in t\l rnol tnu ll In juru l JINi mutur daco·geL Dob·
rOQ:<'a cucerilâ, a$ez3ril~ de la Popc:şti $i P1 scul Crăsani golit~ de
locu•tori1 lor. o larga zonA dan cimpia munleano şi din sudul J'.1oldo·
\'t't pusa sub controlul m1hl3r. dacâ nu $1 pollllt', al Romei, Dun.t·
rea umblatâ de vase dt rAd-ot romane- iatA (are era incheierea
attslfi luple de pesle un secol. Dacra era incn In pido~re. dat
pt)rnea In luptele \'Îituare dt pc poz,~ h mult 10111 sl3be decit pe vre·
mttu lui Burcbistn.
Crcş 1crea perico luhu roman aducea din nou pc pr1mul plan
unpcra ti vu 1 ll ni ril tuturor daco·getilor llber1 fnlr·un s1 ngu r stat.
Fobul3 vit a r egelui Scortlo nu se potrl\'(!a numai romamlor;
din pilda ••lor doi clllll care. lăsînd sfoda, s. arunci! Impreuna
asupra lupului. trebuiau şi datti să in\'tle ci a so.sil momentul
unirii In rata dusrnanului comun. Si nu cred. d mi tnşel afir mind
că acest proces de unHic:trc sa u, mai bine 1.fs. de r~unHic..are o
daco· ge(ilo r a lnrepul loc111ai in limpu l lndelunga lel domnii a lui
Scorilo. Continua i d~ Duros- Di urpaneus, el s.. va dtsăvi r~l sub
Decebal, cind s-1alu l doc ajunge la cel mai lnoll nivel de deZI'o l·
Iar~ şf la o mar• pultre militară. Dar ajunşi In pragul evenimen·
ttfor pohllco·mihlarr car~ au marcat domnia rtgelu•·crou. să in·
lrerupem pu(in firul poveshrii pentru a ". roli ochii pesle (ara
dadcă .
Cop/lolul V
CALHORIE PRIN INij\\A DACIE!
lslona se in\•ata din cirtl. dar 1ra1ul unui popor Sf' (Uil0a$lt
maa bme d:td ·l vazaltti ta rl acad, dad·i veZJ cu och1i nseză rile,
caS\.'1('. uneltele. obiecrcle de arl(t , IafO de ce capitolul acesta va
insemnJ o adcvflrntâ câ lâ to rie prin Dacia.
Mal bine 1.is, prin inirnrn ei, 1,rln r~giunea Muntilor Or6~·tle1
Nicaieri uu ponli! fi surprlns.â 01:11 bine şi mal comptcC decit aic•
lna lla lreaJIIO de dezl'ollare la ca re ajunsesera slrăntoşll no$1n
pe \'rcnt,·~ lui Burebasta si a lui Decebal Nicâien nu se găsesc:
3$eZârl ma' mari. ce.tAii mai putrrnkt, unclle ma• ptrfec,ioMle.
operf' dt artă ma• frumoase. In marele oomplt"x a rheologic se
r•ileclâ oclivllalea crealoa.., a genorolillor, rredllt(ele $i ob~<enr­
ril~ geto ·d3cllor. geniu l fnsu~l o i :t~C'siUI popor. Numeroase le
şi bogn tele ;aşcz:'irl din acea.stil r.onli sint C)(prcsia ( (•a maf InaltA
a civillza\i~l dacice si locmaiacts1 lucru ne indeamnâ s5 re lnchinâm
cala 1ona noastrâ. Ea va fi etl ntit mai tr11ercsal11â. e:u ci i ~âpă1urile
de aH~l. conduS(> am inckolu .n gali dt acad . C. Daico\•tctu. au sthl
rumete sa·s• dtzvalute o buna p:»rtt dtn laanele 5or.
C.1t1otul stt nu utle insi ca drumetta in care pormm lmpr~ună
e o câi:Hont cu g-indu~. Ea nu poate inlocu1 o v1t.it~ adev!ra.tă in
locurile unrl~ nu trâtt. au munc1 1 s• au luptal str~mosu nos1n
N1c:a ce l mn1 lnlen1ttl picior s• ntcl tcl nuuascusll scrutor nu va reuş 1
sa zugraveasc!l locuri le ma• banL' deci t le v~d H( ltu l;"âh'11oruhu
Iar autoru l ;,cestet C'~r1• nu e OIC.t p1c1or, n1ct scrnlor.
Dar c:aldlon:t pnn itlele '\lllel cârt• is• att a\·a nlnJtlt." e1 Se face
re-ped~. 1;u m.:u ltutanâ osler'IC'alâ $1 (U nrmărgm1tr pos.tbthlâll de a
It aba!~ drn drurn. de a stâru1 nrar Indelung a~upra unul lucru. de
a tr('lc:l' •n fugA pc lingâ allu 1. dt a le Intoa rce on de cii~ on doreşti
in ac-eJnşt lo-:, dL• 11 străba t~ wt~ L"rt \'tnlu l 'SI ca gindu l tnra •oală
Ctn~ ar JWI<'"O vl"'dco in realtlâlt• 111 nce laş1 hmp c<-1 ;\ţtltt d1n J-lune·
doara,, aş~tflr~n d(> la Pop('şll~ Numru cu ochn uuu'u ncesl luctu
e cu putin(a ş1 nt \ ·om lokJ!-1 dtn plin de :..:est 3\·anlaJ.
SA nu m;,l Irosim ins!i. \ r<'ln"3 SI S;j p.., rnun lll drum. SO pătrun·
dr 111 f!irii z~ba\'5 ln t1nutul Muutilor Ort1$tlcl. in a$Na nlc dac1ce
de i:IICÎ.
I'RI:< CElA !Il[ ~1 S\lEU I)Al:ILO ~
La tol p3 su1 ne inthnJm1:l urmele 3$et::Jrilor dacice. Une le iş1
rna ltâ stnl\'' tiCiu riie pc culmile dea 1u rdor, ~mgura hre cn nt~le
cuiburi de vulh1ri . Sint cc l3tilc cu caracter ~tr1tt mdllar. durate-
In pundcll· cele mai prit:lnict·~ pentru sl~t vilirea unet "'Ro ·cntual~
tnatntan dU)Iflane: forllhca(lllt efe pe <Jtalunle Ptatra ~le $1
Ohdaru ne urNa cele mai hune exempll". Alle- cetati au In jurul
snu la poalele lor cilc o Intinsa şi odiniourn inUoritonr.:o aşeza r~
civi la; 0 ~0 ul "" lu l:'itişea7.1l ce latuia de In Coslcşli, a dov~ ra lâ
ncro))Oiâ a nmri1n$ez.ft ri de pe tt"rltoriu l 5-tiiU iui adu;~l, ~au forU~ ·
~,,, 3 «a mnr" dt pc Dralul Gradis.tii, ~u prcm .toc de rtfu~tu
in zile de reslnşto. In oile pArti ale (ani, •ş..anle lnl•rlle so.nl
ccnlre a le uouunilor de lriburi . La J>oJ><•$11, valurile de pamml
cu J1ttlisadf.i. nvlnd un JlU il•rnk nuc leu dllt turte rn~ r~ dt pAmi~.'
ars, cu 1>rind lnlnleriorul lor zeci, dat~ nu su te, de m1c1 ~ospod~ru
La Pniana, marea aşezare lorliflcatâ de pc malullnall ni S"elu luo
t InronJur.tla de numeroase s:~te neintante
A$et~ri uclntdrite ext~lă drstule ş.i in MtHI\11 Oritshe1. U rr~te
lor s·au cou:ttatal pc larRul şî pitoreseul j>lalou a l Lunrotulor.
pc tele 40 - 50 ele tera.e de In Frota Celei, nmcooajule mAcar partia l
de mina omului. S1 in partea de JOS a ,·âii Apel Grâd1şHi, la Ouciurn.
Acestea sint adtv3rat~ ~le sau, citeodata macar. lirguri. C:'U o popu·
Iaht numeroasa. Dar St' r unosc ~~ a$CZ3rt de all fel, atdoma
S;11l' lor noas trr de munle, cu ca:,e ristpJte pnn poie:n1, IX' lr~a~le
şi pc platouri l~ netede o lc infdllmi lor; <ioburi de vn M:. dofe rlle
o hlccle, urruelc pirjolului nprlns de oşl!lc Romei in tre<c rca lo r
prin \inul 1< semnaleatG uşor oc.hiuiUt e.'<pert al arh~oiGgllor.
Aşa se la&:Y t d nunlai In Munth Oră'$het ~ runosc asth.t \ ' fto sut~
de asez.ăr• umt.•I1C$ll din ,·rcrnca dat ikH.
Crrcr lărl lc l'lin ullilnll am ;1u adus In l11nună şi un ilp a parl~
de aşezări: slin•le d:tc-ice. $(1pă turi le c~l't.:u la tc In preluca: {poiona)
Briudu~ota tk: pe deolul iludcl• ( 1 300 m ino lil ctoe). ,pe leTasel."
şf pe plaloul ~\cl<•i1 ti 400 m ln:illome). lo sud-sud·<SI de Sarm•:
z.egetusa d.tC'fcă. au det\'elil constru(tii păstoreşll dtn ltmn. fara
96
Upllurl $i tt"ncuiali de lui. cu un ln\'tnl3r s·pedhc: constind mai
a les dtn cera mici. Pacurarii daci 1e locuiau numai fn limpul ,·erii:
loamna c.•t cobo rau cu turme le la cîmpie, 111 aşczA rilt mari. Da r
ponlru lu rme, nu nunmi sttnil~: unumc conslruth.' s lujea u drep t
adăpost. Cind vr~mc3 rea ii prindea Il<' pasll>ri dcp:.rl~ ~~~ casă,
pe~terl lc nalutale (ie,-eneau minun3tr refugii. Unrori poate c•
ele erau adtovira te slfni. folos11e in tot cursul sezonului de- păşunat .
Asa S<.' ex plică u rmelt- de cultura n111 terialâ daclc3 descoperite
in pcşl<rdc de la Na ndru (jud. liu ncdoara), l:lam <le Fi~t (fn
O llema) $uu in Peştera tlo tolo r M linga "sli1c le Blli 1-le rculane.
Din aceste relufl1t aşe-zân pe cart 5d le \1Zttim mOI intii? Sâ
fae<m ca orice tunsl şi sli ne oprun in pnmul rind la e<lâ\lle
dadce.
Urcind pe va lea ln rgă a Apel Cr:ldişlii, prlmo cela lc CMc
ne lnll m pl n ă e aceea de la Co.steşll . Nu mele din \'cchlrne nu i se
cunoaşle: sigu r • Ins~ d era o ttlolc pul•rnicll, fortllrtatA a u11ti
man a$C'ziti ci\'ilc. rc~dmtl obi$nu1t!l 3 regilor dar1 transllvi·
n.nl. :)o e lol atit de sigu r că locul el a fosl bone oles de daci,
intr-un puncl unde vnle~a R" ingustea t~ brusc, s lrfns.J ln lre dealuri,
şi uudc, prin urm.,rt, era mrti uşo r ~~ se aJJere dnHfl L~~ că l r..:
Sanniz.eg~ tu sa.
l)esi foarte asemăn.ltoa re, nld o cela te d3t'ic3 nu e ~bsolut
idenhc;a cu celel~IK Vlanul lor e ckao~bil penlru că ~ adapta-
la p:trll~ulanta(tle t~renului: droseb1te :,înt adesea şi elemenle lc
de fu rliftcaHe. ca sll uu mni ,·orbim de dimensiuni.
C~t:.1ea dl' la Costcşlt e r a ap;trat!l In pri 111ul riud dl'" uu "al de
p/lmhll, larg la bad de 6-8 m ~i !noii in pr<Zml de 2-2.5111,
care ini:OhJura nu numai platoul sureuo r al tlc31ulm (561 rn
in:lltontc), ct şi IN>M•Ie d., sub rl In val ". infor"'""'• stllpl
groşi .Jr l,•mn, Jegall 1ntrc- \'i prlnlr·n implcuturb de nut~l..: bine
llpîl~ cu l)timi nt, formi nd p:llisa d:& fn sp1ttele- ca rcm !iol.' ;HI ~ipo~l cou
apa r~to rii De şanl .:rln t~n nu a''e3 ne voh.·. t!lcl panta :'tl>ru(ll••
rra rnal gr.. u de urcn l decit pt-rcltl ~an1uiU1. V:tlul nu se- inchidcot
conti>lol. acolo unde lrcbma sâ .., afk- poarla. raptlelo 5.1le '<!
pe1rc-~:u1 u11ul peStl' allu l, formind o 1n1rar<' .. inll i..•Ş te"' : duşmanul
l":Jt\1 .tr ft dn rima l m:l~l\'3 poarlă de IC'mn lrebuin sil tr(lacti priutr~.:
..:elt- doul\ ,.r;tmun .. ule valului. expunindtt·$1 ost rcl f l uncurll~
lo ..·tturdor ar:lfaturllor cclă,îi.
:,.,-~•P.,1 de acest prrm ob::,lacol, dusmJnul se.• 110rn... llf':t inda l.t
111 rniJ ultma: Zidul tn8SI\' al cetatu L1 Cosle~ti. .uc.lti1 " ' ' tlh'OU·
.li . ' '" 97
ju r ă complet dealul: el a losi construit numai in părlile in care
panta era mal bnâ şi deci accesul mal uşor; prin i n;Htui'IN1 ş1
.~ollditottea sa el cunstiluia. totuşi, o formida bil a p iedică in c.afea
q ric-<'1 rul ~ l~t:a rnr.
1nsp1 ra ii! llirl con si ructii te c lenisticc fj na logc, t~hnica t i du lui
de relnte a iasl adaptată de dati la wndflil le specifice ai< Munil·
lur O ra ~tici: d~ acceot specialiştii au botezat HCt:Sl g~.:n dt.~ J.id
nwras Daâcus (zidul duâc) . Gros de lrci metri. zidul t:c-lfl\ii
de It~ Coşte$tl avt>a i.Jouă fete, una ex lc-rlo3r:l şi una intcrio-ură,
formole din blocuri tiC calcar conchiJic regu lat tăiate (opus qua.dra·
tum). d(' dunr nS111nl variabile (in genera l 60- 80 cn1 luugirn~.
40 - 6o cm in53,1me $i 30- 40 c m grosime): lntrc ce le dou5
id" ale Zidului Se aseza •) umplut ură (cmplectou) d<:" p~111f111 . pieire
neprrlucralc. i ragmemc de blocuri spartt e k . Cum dach nu 1rrea
fniOS('ou lllottilru 1 la conslruc(ft le lor (la zidurile de 3ctSI IIJJ rm·l
fn IQsea u, pe dle ~~~ m pnlu acu 111, de loc). exista pn nR~J dta ca
utilp lu turn n<'o rnogpn~ sâ lf!lplngă cele doua fc~c ul\• z.idulut ' 1ta lt
de ce l PUiin a - 4 rn , i s:l le dârltne.
l"..on~II'U<'Irml dad au rezolva t i nsa problema il11 r-u 11 d tip
angemo:s. Ei au lai.tl iti partNI supt" rioarti a blocuri lor jghcn bu:n In
f1.HUn1 ~!(.• to:<t.ulâ t:le_ rindunica. adică mai la rgi spr..· ex terior St mat
ingu s.le s:pre Interior. In jghcaburllt 3 două blocuri DŞC!Zate f:tl!\ rn
faţă .s.:- punea t) h irn ?l groasă de 1emn. 1ungă cit 1ârgintea tid ului,
nle care' cOlpele erau tăia te Tn acc l~tşl chi p. ,1\bia du1>~ ""' to~tc
bî rnele c r ~111 aşezale $<' az.virte-a intre fete le ztdului umplutura,
opcrnli<t repcllndu ·se ta fieca re rind de biO('uri, pina sus. A..:tun
u mp lulura pu lea să irnpingn relele ziil ului~ bîrnele grua.sc , ..... ti·
n.:au !'Oihl pri nse E drcpl că dupll un lim1• bir nl•lc Jmlreh~du,
da r pina arur1t'l z.tdu l ~ 1asa suficienl penl ru a nu ma i fi amt<nln·
1:1t de tl:irimare.
Pc .:oa m;t liduJul se "'*cz~u lrunchiuri gro:.~ de copou:, d\.·S·
l>lt'ftlr in lungime. Eh.~ 4.'1.111 in:linah: spre tXIl'rior. pcJtlru ~.J a pa
dl! p:oJ..tfc {O,j se scu rgă, şi aropcnte ~:u păminl L>ălut f>\'nlru :J nu
putt.~n ft lrt\'Nidin t<• d'"• l'\''-•ntualii duşmani .
D1n loc In loc. -zidul cetă(ii de la Cc>SIC$li nvca j)Ut\.•t :lll..\!
bastioan~ construite Jn occ~a~l tehnică; parterul lor SCf\\' a oJr<pt
dc-prni l d"· provizii şi de arme. iar etajul c.o l ocuir~tâ ~i pozllie
de lu pta pen tru :~pârătari. Ma i e-xis tau $i nişl~ pla tfornh· de lupr;:l ,
spnJtUII.:- 101 pr.· blocurt dE' ca lcar. dur:.:.le ln spatcl~ z1c.lu iU1.
D:1c~ nu pu ·lea s1r3pungc zidu l. duşman ul pătruns d11t..:vlo
98
de va lu l cctâ tii Cos leşU ior t re-buta sâ mea rga de·a lungul a două
din ce le patru hduri a le unui bastion. Apoi intilnea In cale o
a ha p<>arlâ pe ca re trebuia s ·o .sfă rh~te (inulntea ce lui de ·a l
doilon rhbol dacir aceaslâ poari5 a fost blocată cu baze d~
(Oioanc luale din S<lnctunrelc de la Coslcşli) pentru a răzba:c.
ur('ind o p:tntă destu l de diftci lă, spre platou l superior. fnaint~
de ,, :..jung,. It mal TnHn1pimt insă un ubslacol: o dub lâ palisadâ'
din sli l(1i ~"''' d• lemn. Ahia <l upă ce birula şi aceas tă piedic ă
duşmanu l pule~l ftl3t::a tl'fC" douA turnuri · locuinlfi lle ~ plalou.
cucerind a:;t f~J Ct'lu lea
Ccdâ luia Coste.ş.1ilo r nu era pro l <!jat~ numai de amin1itelc
~lernente dc lensîv~ şr de vitejia oşten ilor săi. ci şi de divers..•
forLHitalii mai nuci. Un mare şi ,,u«'rnic bastion .străju ia drumul
ca re u rca lu vechime la cetate. un a H turn izola t se aria in spatele
valului în prelung1rtt1 zidului de incinta_ Dar m:u ales trebuie
1
pomenite au:i tu rnul de pe mica i nâltime Ciocuta şi fortificulla
ceva mai ma re de pe dc"lul C~ lâ[ uio lnallă din imedia ta apropiere
a cctâjii. C(~raclc rul de sistem .al iorllllcalfilor din Muntii Orh·
liei se vede. deci. nu nu1md In organizn r.:;l ilp~rfirii Sarmizegelu·
se.i, ci şi III re lu l de 3 proleja fiecare mare ror tiiicatie rn parh:
Eiemenklc ddensivc ale colă(ii de la Cl)sleştl sr lnli lnesc,
uneori a lllcl rinclulto. şi la alte fortificatii din regiune. Vatui do
plimlnt nu·l mai găsim la nici o a l tă ce1.atc dt! alei. dar il putem
urml'iri 1~ mai mulli kii<Hlle tri rn tona Cioclovina·Ponorici. barind
accesul dinspre apus, pc va lea Streîu lul, c~ tre Sarmizegetusa.
fn upropiNe. aviJld a<'eeaşfi mcnjre, se rhlicâ ceta tea de la Piatra
Roş ie, adevă ra t cuib de vul'luri durat la 82 1 m inăllimc J:M: platou l
unui deal Inconjurat din ~rei pârli de prăpâsUi cu perelii din piatro
de cu Ioa re singe rîc. Pla nu 1 acestei ro rtifîc.a Fi nu e ncregu lat. ca
cel o i celă(ii de lo Coslesti. ci reclangu lar: zidul ei de incmt~
are şase turnurr. printr.unul din eJe intrindu-sc in cela le.
Dar la Piatrn Roşie inlilmm şi un e lemen t nou: o a doun
tet"lc. mai pul1n pulernic:f dccll prima (prob•bil că a fost in51·
tală in gr:.b5 in preajma războa i e l or cu Tra ian). construdâ nu
dil1 bJocurt rrnmos ctoplile. ci llin piatră d~ slin c~ localâ. sumar
polrtllt:l; pie trele se legau intre e le cu pâminl. Iar pe o a numită
porHun~t rhiar c.u morta r (o·pus ittcerlum) . Un siste m ana lu~ a fost
eons.rntA I şi in caltd unui zid din .:eta tea de la Bănil<t. L1 Pi:.Jtrn
l@~t~ . pc :~c:es t zid ~c se ridica o pa l isadă .
So IIC lntoorcctfl insfi iarăşi t>< ,." leo Apel Gr âdişlll. Părăsind
99
ceta tea Coste$1i lo r si urcind pe inâl(i_mea Blida ru, situati pu tin
mai la mia zazl, dă m peste cea mai pute rnică lorUilca(it ••· strl·
JUoeşt• valea. De 1apt nu e vorba aici de o si ngură cetate, ci de doul
cdâ(i lngemano te, avind $OSC turnuri puternice. R.>marrablll
e la cetate• 1 de pe Blidaru poarta de intrare amenajata dupi
sutemul (b;o....,unoocul in antichitat.:) <Î rhlta~~e (cu poedoci):
pitrunzfnd In lurnul cart ser-vea drepl anlrare. duşmanul nu pulea
me rg< mai dtpor"' drept Inainte. căci calea Il tra inchisi de un
xid: el em nt\'Ool S·O la la dreapta, expuniJodu· şi astfel !Iancu·
o le.
1..:1 ce ta tea o l l ·a de pe Bli da ru atroge atentia sistemul plai·
formelo r de tu1> lll de pe ln lurilc de no od şi de vest. Zidul <1<: incintă
e du blat aoco, lo tlllva metri i n spate, de u n zid para lel : pereti·
perpcndicu lnrl lmparl spaliul rAmas liber in mai mullc ..caz.emate"',
a că ro r 1>n rle In fe rioara servea dre pt depozit in limr> ce la e ta j
t•ra amenaja la C) pla tfo rmă de luptâ. Interesa nt este şi sistemul
dt> constru cljc ro lo411 uici ; dacă zidul de incintA propriu-zis e
nlcdtuil rlin blocuri re gu la! tăiate, zidu l para le l din spate şlzid Lori le
perpendicula re- .,lnl construite lnlr·o tehnic• mixlă (opus mlxtum) :
porliunl diri blocuri d~ calcar allernead In felul unei lobi~ de
şah cu por1ounl di n mlcuşlst I!K:al.
Şo <etatea de la Blidar u e apârat.ă de un Intreg sisl<m de
ournuri (trto d•n tre ole pe plaloul imlllimii Faitragu, altele pe
t<rasele Bhdaru lui ee coboarA sp~ Apa Grădi$1ii) , iar po zitia
sa • deosebll de bine altasil: de pe culmea dealuluo (703 m lnill·
(ime) se poate \'edea, in zilele senine, spre nord pinii la OrAstie.
ia r spre sud pina la Grlidiştea Muncelulul.
Aici, pe Dealu l Grădiştii, st "'ldica nnllc:a Sarmi7.tgclusă.
cea mal nuu-e aşcuHc do dc ă cunosţu tă. A şeza rea avea si o ce la te.
cea mai mar< şi ca. CUI>rinzlnd o s upra!ajă d e circa 3 h a rnt re
zHJuri1e d cu pio n ne regu la t. Da r Sarmizegc lusa n-ovoa In J>rl mul
rl nd 1nS<>noooâ ta t~ stro l~gică; s pre deosebi re de ce le Iulie coetltl
care dOITII nă t•nu lul dimpreju r, aceasta, deşi se afli! la 1 200 m
inaltime. este N• rnsr.~, ~ominat~ de inâ1lm1ile ÎIK-onjur4 loarc
mai mnrl. E, prin urmare.o <'etated~ refugiu, menlla sa ad~po.
s trasd numeroasa populatie din impreJurimi.
Ccrccllirll t ra cetolea Sarmizegetusei au fost, din nclend re.
lngreumlt de dastrugerHe pro\'oca~.ck cauUilorii de comor1, 1rim1$i
:.ta of•tial, sub comanda unu1 ofiter. de cât~ riscul austnac la
inceputul ""<olu l ul trecut. păgubilorul (pentru şuonta) intores al
100
aulorilil(ilor h•bsburgice fuse"" sll rnil de descoperirea lnllmpM·
toare pe Dealu l Grldlşlil a unei mari comori de montde de aur.
Din ca uza dostrugerllor pro\'ocate la ce le dou ă poflo princi pal<
ale retitii. nu St poat'e stabili dac.â ele aveau ori nu lurnuri. Oeocam•
d!Jia (sipiiluril~ sint Ind in curs). nu s-au ~sit lurnuri p.,
z.idul de incinl;t: Jnar·un singur toc s·au descopent urmele un~•
platforme de luplt .
Sarmbegetu!\8 $f rortificatiiJe care o Jnconjură. nu sint sineu·
rele din tara noastra construite intr-o tchnici ln.ainială . La re i
sint construite, de pild:l, co laii le de la : Bâm(a, care apăra di nsPcr~
su d dru mu l Sarmlzegetusel. Cipilna pe ,·alea S..beşu lui. Pia ira
Craivii. nu departe de Alba Iulia . 1..:1 liloşca. lingă Sibiu, lo r·
tHica tia e rormnlă dl ntr·un putermc va l dt p~ntinl, da r arc ş1
douâ turnuri lna lla tc In' opus Dacic11m. Pină şi dl'POrle In Moldo·
va. pe ina l;imea Bi lco Doa mnei de Ung~ Poa tra Nea mt. se inlll·
nesc tldurl din blocuri . U n siste m ana log paie a li losl u UII ta t la
fo rtilica(li le de la Clmpuri·Surd'uc in Hunedoara, Ocnita şi Po lo·
vragi In Olteoola. 1'oate OCC$Ie lapte dot umenteazâ unitatea cullu ·
rii ma leri3l~ dacice In perioada e.xiste ntti sta tului liber dac.
LI alte ~eliiti. In alle p4r11 ' ale Daciei, se intilnesc elcmtntc
diverse. Ano aminti! mal sus vâlur ile de la Popeşti; un val asmc•·
o~lor apăr ii aşezarea olteani de la BucO\' ă(. Cu un val de plmint
sint inlărioe şo aŞetllrilc de la Poiana so Tirgu O<:na (Moldova),
Raeu (jud. lla rghooa) şi Arpaşul de Sus (Jud. Sibiu): a colo
unde terenul nu era d<Stul de abrup~ valul awa In 1ot6 un şan t
larg şi adinc. Valul tra lnlilril cu o palisadă. formati\ din unul,
douJ <au chior patru (la A rpaşul de Su s) rinduri de sll lpl groşi
d~ lemn. 1..:1 Pccicn. ttşezarea era apl:1ra li1 c.Je un şanl rmlurul
adinc şi la t.
"'\ai. binecunoscute uu devcnli In ulii mii 15- 20 de u ni ~1
ce l ă( ile dacice cu ziduri de plalr ă din estu l Tra nsilvaniei. Lro
Covasna, .forllllcntoo nllt <le pito resc numilă .Cetatea Zlnelor"
se ridkă pe un dea 1 lwlal din lrci păr(i, la peslc 900 m lnll l(lmc.
Avind un ~lalou ool ve lal şi lrel lerase, ceiDtea e de tipul celei d<•
la Cos tt"Şli, ră r â a 3\'CU insu zidu ri din b1ocurl 1113ri de pialrti.
Platoul a avui. pnre·SC. doar o palisadă : dou5 le ras;> sini hnprej
mu•tc & ZJduri. dar fettlt aceslora sint iacute din lcspe!i tll'
manme mijkJcie. mat mull S3u ma1 putm regulate. legate- tu lvt.
umpl1.1tura a«slut 11d gros de 2 m, analog c;u imprcjmutr~:t cek·•
de·a doua etolatt de lo Piatra Roşre-, e dm pămint $1 p.clh' mlornl\
• 101
La t:3pclc lc ce: se oprL'sc in fata p răpasti(\1 dinspr<' v~st, Z1duri le
le raselor au a\'ut dU.' un turn.
Lh Jlgodjn, să pătu rl l e c;ondusc de JlrVL J\\. ,\'\acr('a (C:CI c:.re
C<'FCC!Ial ~ i fo rtlf'icatiile d~ la Ciipilna şi A rpaşul d(" S\IS) au dovt:dii
c-â ziduri lto cu rno rtar I,C ca re alţi a rheologi le constatascra si nt
dnl cpoc;,. f~ud:~: lă. 'Dar au c:ostat SIC!, fiC lre1 inaltimi d1fente,
trei as\~zar• dO<.' ICC·. to;ltc 111tâ rite numa1 cu cit<' un val de pamint
*i pi:-•Lră . l n zona se arlau ~~ nşet~H ' Jltl nlâritt~. cum era Bcceo,
destu l de sarac~. tfe l;;~ Sinc riii~:~ ni ; m<lrele te zaur găsit in n pr()·
picrca aceslul sat, dar intr·un (nancl u udc uu S·au observat urme
de aşezare. nu aparlln!!(i, t.l~s!gu r, unui hiet lâ ran rl:tc de- akl, d
vreunul nobil dinlr·una din cetlillle .ligodlnului.
DupfJ CUOI M \iedc, dadi i.şl i mpinzi scră \:1(3 cu felurile ro rli·
ficatli. dt fa aşezări le l ntă ri le cu un $lntplu \' al de JJămin l , avind
In fuJâ un şaral, pin~ 1., 1•ul~rnldle cc t ăli cu ziduri de piulr~.
Si dimensiunile lor va riiJu; a IUiuri de ceta(ţ>:J Sarmltegetu st•l cu
ce~ a ha ale ei ;JOdm turnuri de pază cu latu ra de dtivo metri,
f'l.vind p:-trte~ l mferic\ ară diu pia t ră, i" r Ct!" Stl i>C rioa r ~ din lemn
sau carămidă s lab orsă . Ba It! Costeşt l, chia r pe plaloul c~lo.ltii.
~·3U găsi! blocurile. sose la număr. car~ ~u seroil drept temehe
stilpilor inalti d(.\ lemn ce sus,ineau un turn de observaiîe: tl1n ·.::1 \'O r
fi dat s trăjile de \'este luî J)cceba l· ('a arm~la romnnfl se apropie
dinspre .o\\.urt"$.
Ce wtllc dt::!lttonsl re3zâ i nalta nu'u~sttil' ahnsâ de daci in me$·
leşugu l şi.arta construcliilo r. Dar lraful Iar de iiecarc ~1 PQa l\" fi
mal bine surprins prin c.e rcetarea construc:liilu r d\'lf~:. 1\celeaşi
constructii. ş i ind eosebi lcx:ulntd\'t alestâ diferentierea s.odută
«ore·• il<sp5r(eo !'<.' nobiU de <13monl d< rlud, 11e i>ogaJi do s3raci.
1n Mu nlii Orăş tn~i, şi a numr la CosleşlJ , s·au deSC'opt• rfl
n·ltt mai imp~ulăfonre cl<:idtri di! luctul. E vurb:-1 LI~ lurnurile·
fccu lnlă pame ni lt! ceva nlai sus: printu l la ca pâlul 'de no rd, al
doftca la c:tpâl.ul de sud aJ plalouluJ. Parlea inferioară tt zjdurl·
lnr lo r t> c~n s truiHt lu tchnic;t ~ redfi t<i du rit·;~ . din aceleaşi I.Jio-.:uri
de ( ah:M ca şi inl'int<t ceHilil. Pu r ll~.l lo r superioa r ă e din t5r~uni d ;J
>la b arsă, de dlmen>iuni •teubl~nuite; 1SX 'l$ X Ş.S ~m; atit t~m< lia
de pi :Jtră. cil ~i pa rt('a cli\clit !\ in c::lrămid<t au g rosimea de- 3 tn.
rurnu rilc· hJcullq:.i a\'etHI cite un e1aj 1~ cart: se pult"a OJUng..: pc! o
St'n rG interioara ŞI pc unii t>Xtcrio~•r~. ombc le de. lemn. a ş~z;Jle pe
h:.-ze d~ lespezi nzibîfe şi azî. Tocm:.~1 etajul sNvea ra lu.cuut1â
prop riu -z i să . incape rea de hl parh:r. Tn cnre se tntro pn nlr·o uş;l
t01
largi1. dr 1,80 m. fiind c~ ma ra dl\ pruvfzii. (:)ţ nolat câ In rata
turnu lui nr. 1 se. construise un iei de pridvor de unde se dcSthid(•Jl
~ minuna1n pri\'e li ş le a văii Apei Grăd işlii, spre Mure ş. Un asHd
dl" wrn - locui nt ~ . d:Jr mai mic şi •na l putin pretenţios. cu part~:'l
supcrloJ tă din l('mn, s·a g-âsit şi in cetatea dt- pe Blldaru. Ln
Cilt>ilna s·• d escoperit un lurn-loc utn 1a <O<>s lruit la fel cu cele do la
Coslt"S ii, dar cu ~1du rilc ru:"Ji pu\•n solide; ai<:-• sţatea nobdu l care
comn nda cett-1 INt.
Tu rn urilc· locuint~• a:oushhne l nsă o except ie in :.rhitec lur-a
cl\·113 dacic:; şi tocmai de aceea prezeula a doua din e l~: i n cct.atcn
Coste$ll lur l·a făcui JX: C. Oakovidu s3·l atribuie ncestei:t fu nctia
de resedintft permanen tă a regilor dao. Covlrşitoarca 111:'-tjon·
tall' R lc,cul ntelor dad<:t\ din r~,.• giunea Mun1ilor O râşlici sint
dura tl' din lemn.
In planul lor, In dispo~l ti a lncăp<>rllor. ln ie lul de a n~ lro
pNe )ii şi de a aşeza ncoperîşu l. price perea $l ral11eii3 conslruc
tari lor şi·au dat frju libe r, rireş lc In măsura lngăduîtă de mijloa
cele materia l(! ale- proprieta rului. Une le locu1nte sint patrulatetq,
3 uelf! sint ro tunde (cu m ne infă li~eazâ şi Columna lui Traîan
cîteva). o va le sau pohr:onnle ca aceea In care S·a gas1l iallllOsul
vns c-u lnscr•pt1a DtJcrbalus per Scoâl-a. Multe din ele si ni aşezate
pe o temelie de pint,·;): a le oameni lor bogaJi !'<.' blocuri 1ngnj ll
lucmle. A1e ce lor ele rind pe Li n simplu şi r de pietre de stinca. menit
s~ irnpiedicc putrczl rea blrtlt'IQr in contucl cu piimintuL M.o;tterial:d
de conş lrucll e pentru per.e.U era Into tdeauna lemnu l ce creşti!»
din abundtn lă 11e coaste le şi in vlriurile muntilor şi dea lurilor.
da r in felul de a rniil'a pe re1 îi conslalăm deosebiM. Bîrnele era u
aşcz.t~t<: citt•oda lll orizonta l, una peste alta, num3i· din loc In loc.
ma i <l 1es la coiJ uri, bătindu·se in pămint sti lpi vcrlica li; i n ucesl
ta7.. p<.'Sk pcrcJi ~ aştcrn~a o lipitură relativ subJire de [ut, fru -
mos netezit şi chiar spoil tn diverse culori. Alte ori. maJ a les Jn
tasele să race. gospodari! se muJtumea u sll ba l ~ In pii min l cili\'!t
pari. teginrlu ·l apoi JHîn lr·o impletitura de nuiele; aceast3 era binl'.
ll pitâ cu lul din belşug pes-te care se a plica tencuiala . cv~nt.u a l
col orată . A dl~so a un prag de pia trii sau. dimpotrivii. o intreru·
pere ·in şiru l pîctrelor tctnclieî ma rca intrarea u nde trebuie sa
fJfC'S upunem o U$a de lemn. La C'asel<' nobllilo r, accfls t ă uşa e ra
mr,!'-tva Ş I bâl11t:J in lînte de rier cu floa rea ma re ş1 uneon rru mvs
·)r narnentalâ .
Casele ~w~au Tn mod obişnuit una sau do ud inc3peri ( lrehUtt;>
tOl
sâ linem Insa s.amă că multe din el• vor li los l cu e laj, aşa I ncit
număru l inc5peri lor se mhea ) ~ adesea un pridvor acopţrit, c u
:\COperişul sustinut de sliJpi. sau adăpostit pur şi simplu sub o
st reaşină lnta, tnconjura c l ~direa. Podeaua la toate locuintele
detvelit~ pinâ acum era de pămlnl bătui. uneori iâ(uil cu grijă.
da r<J<:Op·eri şu l era din ma teriale diverse. ln două ape la. <:asele
ratru latere. comc la cooslruc:,iîlc rotunde, el era du rat de ce• bogati
din (igle ,,cu ne rvurâ"' de tip grecesc, de cce ma i putin inst ~ ri1i
din şind rîl iJ sau d113r din paie.
La Sarmizegctusa. locuintele- aşezării civ• le se întindeau in
afa ra zidu nlor (:(' 13lfi re distanta <le vreo 3 ktn, lnsirindu·S\l pe
teraSl' lc Oea lu h1 1 Grâdlş1ii şi l ăsînd. part>·SC. intr~ ele
străzi. In alle locuri, 1nlfnderea •şezărl lor n·a pu.lul fi cu
din~ constatat:i; sigur însă cii a~ez§rll~ de la Costeştl
<el~tii) . Fata Cel~i. f<te lc Albr er"u mari.
De locuintele ol>işnuite nu se prea deoschcau. ca fe l de construc-
ţie, nici stinile de 1& Rudele şi Meleia. Ele era u (.'QnstrU(lii de
t~mn cu acoperiş de şi ndrilă sau paie, nse.za le pe temelii de pi3ldl
de sfincă. Forma lor e. ln mal toate cazurile, ovală, iar d imcnsiu
nile v:lria~Ue (diMnclrul mare e de 6,90- 16111 ). De obicei,
aceste c.:onstructii a~t!au un cerdac de jur imprejur şi douii indi peri:
prima ova la, ialf a dooa, Interioara grimei, absi dală sau p;atru·
laterâ. Faptu l cii la tons trulrea lor nu s·a folosit lutul. deşi
vintu ri puternice bat pe aceste in ăl\hni, izola rea lor in mijlocu l
unor pâşurli bogate. folosite şi astAzi de ciobani. precu m si
im•enla rul lor c~ rac lerlslic (mai a les ceramic) justific~ ipcJ iez.a
că e le reprezintă stini şi ee lan.~ uit:' păcuraril or daci. D escoperi·
rea nu are nîmic surprinzător. ş1iul fiind raptul că crcştcrl!a vite-
lor constituia la daci o ocu p;:11it• de căpetenie
l 111partantă este- diieren1lerea constatată intre aceste com plexe
pastorale. Dacă la Rude le şi pe terosele Meleii lnvcn.la rul
s llnilor constă aproape exclusiv din ceramică de diverse categorii
.şi des tinaţi i, săpăturile de pe platoul Mef~ii au scos la ivea l ă
destul de multe obiecte de fier şi thiar m aterial !eros de consl r uctic
(piroAnc, scoabe. balamale de uşi) . Tot aici s -au aflat resturile
111lu1 vas şi a doua ca pace pictate, iar una din cli•diri <:~re lerne lla
nu 1iin piatra de slincă. ci di11 mici blocuri t::loplite din ace l a~l
calca r ca ş i zidurile cet5 lllorA~ u cred ca greşesc vâ1.ind in comp-
lexul pt.. storesc de pt Jllatou1 M~lcîl o stînă apa rtinind vr~onul
nobil puternic de la cu r tea regelui dac, dac3 'llu chfar regelui Insusi.
10 4
Arh itectur a civilă din Muntii Orăşliei po artă nu num.ai amprenta
dezvollării meşl eşugurilor in societatea geta-dacică, ci şi pe aceea a
1
pos ibilil~ţilor economice ale regjwtil. Nu peste l.ot in Dacia există
bogâ'i~ rlc pia lră şi de lemn de a ici; de aceea la l>llJJc$tl.
p3 1n tul $e i ului ltibu l c Q cl&dire fU aspccl ntslk. cu peretii de vâlU·
tuei de lut. deşi dimensiunile e î sini mari. ia r planul destul de
cowplcx. frr afle p;)rt,, la Pecu:a si la Sincrâieni de pilcJâ. precum
SI în diverse puncte din cimpia muntt.•a na $1 j\\oldova . gâsirn ch1ar
s •mple bordei(! ciJ in epoca hallslatl iană sau la incep utul virs tei
l..nrCnl·
In a*etările cx tracarparice mal co seama , dar şi in T1an,il·
adevănJh!' vani~. in jurul locuinlefa r s.. ttu <:on;)tala 1 adesea grop• adinci. i n
~er·lllu· rormă de dnpol StiU circulare, pen lr u păslr:.tea provi:r.d lor ; peretii
(la poa le l~ .or arsi in len·tiona1 lmpiedic~u piltrunden:a umezelil sl a roză toa­
rdor. Totn$i, 1Jupă un an·doi de folosire . g roapa lrtbuia abafi·
<.lonală şi in ea se azvi rleau fel de fel de r('~lu ri; aşa se explieâ $i
num~ru l lor mnrt:", şi ruptul câ au aslâzi aspectu l unor veritabile
gropi dr: gunoi. a rheologii găsind in eff> cele mal neaştepla tc
4
obiecte. citeodată c hiar din epoci nlai ti rzii. Curios l' c.ă a semenea
gropi · nu s-au g:lsil pînă acum in ~$U~ri le din Muntii Orăş­
lici Bineinteles că şi aici locuitorii trebuiau să·şl p~s lreze undeva
provtzute, e1 construinu insa hambare de- lemn (urmele un~ia­
mari canlitâti de griu. bob <"lC. a rse - s·au descoperil chiar in
'iJJropierea s.anc1uaruhu c:u tiOdc coloan e de andezit dti la Sarmlze.
getusa) sau lngropa ..tin pâminl clliupuril~ p line de grint. fapl clar
constatai pe Dealul Orădiştii,u •hft> un asemtuca \'as fu54.!se in-
gropal sub slrenşina la.lâ a ~nel locUin,c.
N·a r f1 C,ţcJus ca abscn(;J g.ropilor de prnvhn (:\ă nu uuăm
ca tfr deveneatl in scurt~ ''rt:rn~ gropi d~ gunoll) la Sa rrmzegt.'·
lusa Şt 1n a~l.!zăn le d1n juru l ci sii indice existenta unor preocupân
de u rbamslică si tgie.na pub~ică . Argum('rllul nu c 1-.rea puternic.
recunosc. da r ascrnt'nea preocupări ne sini ;1lesla 1e şi de alte
descoperiri, de exemplu dl• c.~islenta conduclc lnr d.: ;1 pă llin tuburi
de lu t a rs. Număru 1 lor e foarte ma re şi dacă IL'·a m putea descoperi
!><' toa te •m avea i n l~ ld un plan cmnplrx. cu mu lle ramificatii, d~
cana l1ta re.
E drcpi câ aşezarea acestor c;onduc le de opă nu râspund~a
num;;1 cerintelor îgîcnci f'ublice si urbanisticîl. ci şi unei nevoi
::tlrategice. Pentru roate ceta1ilc dac1ce apa er:. rnarea problemă
fu caz de asediu ş1 tocrnol de aceea dacii s·au sl rădu il să şi·o
IOS
asigure don bel&ug. La Costeşti S·au 'desco perit nu mal pulln de
dou~ <istcrne: una pe lalurll de răslrll, ualaiiJ pe la t ura ~
apus .1. ~14111. ca s.~ nu mat ,·orbim de gropile sipa te Iri sUnca
p!a touhu penlru Slringe-rea apei de ploaie.
0~CÎI S·DU dovedit butti $i ingeniO$i ~Şitri in C011S1rutrea
fintinilor şi o <iskrnelor. Nu depa rte de Costeşll. pe Valea Chlş tioa­
rei, •·a descoperot o fintfn:! căptuşită cu blăno groaS<" de gorun.
pt care umeteala le ferise de contactul .cu aerul $1 It lmplcdtfase
să puorezeud. La St!nmzegetusa. apa unul ltvor. rap lal~ de o
conductă. era adus3 lntr·un butoi de lemn pentru decanr.:trt: de tncl
ieşea prinlr·o 1envă de plumb cu strccur~toarc 'şr ajungea in
couţluctu de lui ca re ducea spre locuin,ele din ase-za re. ln .srl rşit,
cetatea M pc Ulldnru avea o uria şu cis trrnA <Ortslrultil. JIOate
sub indrumarea unul meş ter grec sa u romiln, dur}li ccn ma l bun~
tehnici! e lenlslic~: fundul ş i pere ti i "rau acop<•tl li cu mnl m ult<
stratu ri d<• d mc nl ilnpcrmeabil, iar acope rişu l boltit e ra făcu t don
blocuri de pla l ril.
Deoartt~ lot slnlem la capitolul urbani stldi, d a nuntun
airi scara monumentala de piatră, llanea t3 dr )21K'abun p<nlru
scurgerta apel . rare ducea la lurnul· locuintă nr. 2 de lot C<>sl~$11.
treptele de la turnu l ~ poartă al celilii ~ la Piatra Ro$it. dru-
m ul poval cu lespNi n«egulate de stinca pe care se •Jun gta la
cetatea Sarmizegetuseo ~i mal ares splendiduf drum paval care
lega această ~lalt t4t Incinta sacrd.
~nlru arileolog. modestele urme ale u nei locuonle sorace sint
lot aU I de pretioase uneori ca şi ruine le im,.. natoarc a le unei
colOti. DacO·ml este î ngăduit sâ fac o · m ă rlunsirc, voi spune
că m-am hucu rnt mal muil ci nd am descoperit sllnlfe de pc Rude le
şi Melein dec it atunci cind s·a dezvelit io rliflcalia tic pc Cc tu-
lu la fnaltlî. f~ ce? Pentru c~ aseme nea fortif icn tll si ni nume·
roase şi bfnt'CIIOOSCUIC, r>c: c:J nd slini S•3U gflsil, JlfO~ OC:Unt, l.tu nHti
pc l n~l!imllc menllonate 'şf ele au Ilus trat un osped de J~C•••~ a l
vietii doci lor.
Pen1ru vizitator 1nsa, acestr vestigii modtstr nu sint prea
~raitoarc. De fapf, el nici nu poa te 1•edea prea mull, In cur~u l
săpâturilor 4i·:l putul su rprinde. de e-xemplu. urma UfK'Î biu..e arse:
ta a fo51 ,..pede fotogra<laiJ, trecut~ pe un plnn. notati In ruma lui
de şant.,.r. Dar a \ 'tnit o ploa-ie: şi slaba urmll de arsuri 11: dfspi·
rut $i nuncnl n·v va mai \·edea ''reodntă. Pentru şlilntă t a n lost
sahratâ, dar pentru ochii luristului . nu. fnghe1unle fac: s:. crape·
106
pietrele rfe teme lie, Ierbu rile atoperJ repdee urmele de thlrpic ale
porclilor *' după citva tomp nu se mal poate disUnge nimic.
SI nu uităm apoi ca arheologul a gJsn locuinja tu inventarul
ei: obiecte dt metal. vuc. moMde. Dar toate· materialele aces tea
au luat de mull c.o lea vreunui muzeu $Î pot fi vătutt doar a('olo,
la zeco si sute ~· kilometn depfrtare de locul undt fuseserA
foloso te odinioara. Aşa stind lucnorile. nu e de mirare eă ochii
drumelului nupeeialist (ba, si fim drepti.. chiar al vozitatorulul
de specialituleli sin t ntrasl in primul rind de monumentnlelt
ruine nle ccl~lllor.
Tot alil de fmpresionnr1te,~ prin grandoa reajdar şi prin ca rac le·
rut lor enigma tic. si nt l11să ton slrucliile religioase ale doco·
g<(i lor. sancluarele lor. D< s jlrc re ligia gcto-dad va fi vorb11 In
c.apitolu l urntA tor. dn r rlindcă pină acum a.m vorbit de arhltcc:·
tura. nu putem sa lAsam deoparte aceste constructii. Nicllierl
nu sint ele nlit d~ bl 1w $1 de complel reprezentate ca Ja Sarmi7.t·
gelusa. De acc-en v:1 propun o fuga ră vizită a llttiflle; sacre
de aici.
Compltxul de ruone care a primit aceasti denumire se afli la
aproximativ 100 m de poarta rlsărileana a ce!ăjii Sarmiugetusa.
Spre el ne <ortduce.coborlnd, un drum larg. paval cu le s pezi
de C!JIIcar. astazi In parte minca te de vrrme, şi mărgonot pe ambtle
piir\o de un gard S<:und de piatră. Drumul dă intr·o poaleta
pavatl. avind fl" doua laturi cii< un bral de la u n canal de apa,
capiat dintr·un izvor apropi oL C.le două bra1e duc sprt prăpa stia
"'cină şi au l:ir:l lndoinlll şi un rol ritual. Priveliştea care S<'
infâtişeazâ e impr~sionanHi In mijlocul manu natei păduri seculare
de fag uduu l surprtnd\! u rmclc monumentale ale sa nctuare lor
dacice . dispuse pc două ter(ISC (a X·a şi a Xl-aj .
Pc INa sa .de jos (a Xf· n). 111 pn rtea ei vestică. se aflu cel moi
vechi sanctu;.r clcscoperll lu Sa rmizegetusa. El n·a foSI dislrus
de cuccritorio romani, el a fost desflinja l chia r de daci, pc locul lui
ndîcindu·SC un sonctun r nou . Cel vcchj se prezintă azi ea un
a hmament de '>OsC.o mente rulu nde de ca lea r; dia me lru 1 discu rllor
e de 1.:10 - 1.50 m. Const ruit foa rie probabil chiar sub domni~
lui Bu reb1sl.a. sanrtua rul vechi avea 60 de c-oloane de lemn aşeza te
pe batt·fe lor rolunde de pralra s• era inconjurat dt Ziduri. apa·
rind d1n Wt~ ca un C"d1hrlll g1ganuc:. an•nat pe coasta dtstul de
obruptii. dar 311lellnJRI• In terasa. a dealuluL Pe linga lldul
,·esllc. pornind din \'ale, lrtple de c-alcar duceau pina la o platforrnd
107

ziditA din acee.aşi pi atră. O condutt3 de teracotA a ducea la sanctua r
apa llvorului m ai sus pornenlt.
tn 3 doua jumtate a secolului 1 e. n .• poate chia r pe timpu l lul
Dtctbal. coloanele \'e<hiului sanc:tuar au fost lndcpă rtate. Q pa rte.
d1n postamrnaele tor, aşezate la un mvtl maâ ridica t decit c:ele-lahe ..
au s lujit la s ustinerea stilpilor de lemn din inle no rul noului
lâcaş suc ru. Tersa a fost umplu tă şi nl ve lata: folosindu·!<! rrm lerla l
vec hi. s·a fn!tl(mt o nouă plalform ll la c• ~Atul de rasarit a l sa nelu •·
rulul nou . Acesta, Inconjura t de 1111 şi r de sll lpl de andezll, ~ fos t
Ind distrus de romani, aşa că din e l 1111 S·au păstrat decit u rme
destul de slabe . Ceva mai bi ne poate rA s·a conserva t alt sa n<luar.
si tuat llng li cel pomenit, ca re a aplinll abia in u ltime le sapA turi.
Pe aceeaşi terasa a XI·•· dar In ""pJtulestic a tei. se gasesc alte
doull sancluare palrula14'ro. Unul • loarle rău pastra! şi despre
e l .., poo te s pune doar câ era lmprejmuit de stilpi de a ndctit.
Celilall. mai mic, con'Sli! din 18 coloane de 3ndezit disp use in
trei rindu ri şi e Inconju ra t de sti lpi din acelaşi materia l.
Deosebit de inete resa nle sini i nsA. pe această te rasa. cele două
sanclua re rotunde de la Sannl1.e-gt1USO. Cel mai mare. cu un dlumcl·
ru d~ 30 m eonstă dintr-un t'IHC e~ l~rior de blocuri de andezlt.
strins lipite 'unul de altu l, şi dinlf·un ce rc inlenor. concentric, din
sli lpi de ande zit. Stilpii sin i grupa(l in tr·un a nu me le~. du p3
sase s lilpi înguşti şi ma1 inall• urmind un a l şa ptelea rna1 scund
ş1 moi lat. Arest grup de 6+ 1 stilpi se repelă de 30 Je uri. fapt car<
t·a.f•cut pe C. Daieov1ciu sa presupuni o legătură eu calendarul;
după cum ,~oi arăta in capitolul unnJtor, JUStete.a acestei pre$UpU·
neri poale fi demonstrau;. In interioru l arestul cerc de piatra st
giSt•a un a l treilea cuc fonnul din slilpi dl? le~n.' a~operi'i CI~
plâcl de le racot il fi n lustru ite ~~ orna!llentll le: s t1lpli lasau libere.
po1ru i ntrAri, marcate pţln pragun fii.! pitt1ră . Jn centru l sh nctuo·
ru lui exis ti! o uiU n1~ i~grndt lur;! de sli lpi do lemn. dls pu$1 in
form~ de pu t co a v ă•.•
Sanc:lua rul mic:: rQ1um) are doar 12 rn in diametru ~~ constă
dantr·un sinştur rlntl de stilpi de undezil de llpJUile ~n\IOnate.
Gruparea lor e insii dto5®iU; ··•Isi! 1 t grupun de 8+ 1 shlpt.
unul de 7+ 1 şi unul de 6 ~ 1. F6r~ a putea fi' exphcat• deoram·
dal:.i, ş.i acea stă grupare trebutc pusă in--legatura cu anumite
fenomene cereşti.
tn lmedi~ la apropiere a mare lui s.R nelu ar rotund. dc~pa rli 1
de el pru1 ca na lu 1 deschis ce \'ene:t 11! nst>r.: pw lcta pavn lli, se
IM
aHa unul dln cefe mai inleroesan.te mo numente a le iocintei sacre:
u•l pJV<tj de ltspezl dt andezit aş.cz.atr i n formâ de raze in juru l
unci ~spczi rotunde din acee:..s• rocă. Dalonta formet sale. acest
p3'''J ctrcular de aprope 7 m in d.tamelru, oş.ezat pe o temelie de
blocuri calcaroa sc. l~1 rnerit5 pe deplin numele d~ .soa r< de pi atră"
care l·a fos t dat. El servea ca altar de jorli~: sub el se ofili un bloc
dopht in formă de lighl•::tn. ca rt> dă in cann lul dt scurgere.: pc
aici curgl'a a pa folosllâ 13 c:,•remoniî sa u chinr si ngele jertrelor.
Dacă rostu l . soare lui de piairă" a rost l nmuriC migmalicA
ră mîn~ me nirc~1 unui coridOor nu prea lung ncopcril cu Jespez.i
de ca lcar, anat In npropiere. Prcsupur1erea cen rnai plauzibi lă
este ca el a scn•11 ca .. depozit'" de orrandc. Accea$i menire
o va fi avui constructia asem ănătoare. da r rnai miră. descopcrHă
re«nt in aprop1erea marelui sanctuar rotund.
Terasa 1medioU supt:noara (a X·a) e spriJinila - pentru a nu st
prâbuşi peste ee• de jos - de un zid de piatră. dublat u lte rior
pe o anumita portiune. Alti se gâseşte eel ma1 mare _şancluar
cu noscui de Hpul nlwia mente lor patrulatere. locul ru sese oc-upat
Initial de un slincltHH mai vtc:hi. cu postamcnle de calca r; din care
• ·a u păslrnt insA donr ci(l\'a s tilpi, toi de ca lcnr, ai foslei lui
imprejmuiri. Numai sub Del'ebal a ince:pul co nstruirea marelui
sancluar ce se vede acum. c:u postamentefe de andezil de pesle
2 m diametru fiecare. In numar dr 60.\a$l'ZOtc pe şase rindurL
Pe aceste postamente urma u s.ă st ridice baJe $1 coloane de ande.'
zil Citeva baze. dr formă ionică. au $1 fost I$Uale. A izbuenit
in~ războaul $1 lucrarile S·au ln1rerupt: c:oloantle n·au mai apucat
sa f1e puse pe bazele lor, ci a u rămas risipite pe drumul ta re duce
la cetate. In conceptia a rhHeclilor daci. elo trebuiau să se ridice
la o in ăj fime de 1,20- 1,50 m. urmi nd pro babil si susUnă vase
mari de andczil in car~ aveau să ardă mirodeniile aduse prinos
~ i \'ini t â (ii .
Sancluarul e ra fla uco t de un gard de piatrA. ia r te rasa insăşi
era apă rată de a lunecarea terenului de dea supra printr·un frumos
zid de piatrA te mrrgt!a para le l cu gardul. la 6 m dlsta nli in spatele
ace-stuia.
Dupa cu m st vede. sanc1uarele dacice sini de doui feluri~
clr<ulare şi palrulatcre. ocestra din u rm' avind ahnla mtnte de
postameote pentru coloane. Ce le patrulatere sint mai des intilflile.
txiSLâ pa t l'lJ la Costeştl. unul in apropierea lorlllicotloi de pe
Blidaru. u nu l lu <etalea de la Pia tra Roşio şi unul la Piatra
109
Craivii. pe uM din teraS<Ie tnăltlmll sltncoase. 1\~u~ta In Tra~·
silvania. căci astrtl de: aliniamente sacre s-au ma1 descopent
şi In ~\oldova. la Barboşi şi ta Bllca Doamnei. In $Chlmb. numa~
In Pecica (poa lc antica Ziridavo) s·ou găsit urmele unor stilpi
de l~•nn. dispuşi clrcutor. pc care descoperitorul lor. a rheolo~l
t. Crişa~. 11 mnsidcril drept un sonclua r rotund de tipul celor
cunoscute la Sarmizegttusa.
Am ficul cunoştintil cu cetatile şf aşezări le ci voie, cu locuintele
şi sancluareÎe dacilor . .Urmead o Intrebare lireasc(l: ce s·a găsit
In :l('CSte asezAri? Care e inven1aru l lor?
BOGATIA AŞElARI I .O~ DACICE
Vestigjile toculnlelor dacice ~lnt. de cele mai multe ori, modeste
pentru d moleri31ul din care luseser3 eonstruite e perisabil: lem·
nul ,."trezeşte. lutul dacă n• e lntlril şi inroşit de foc. se ameste~A
cu piimintul lnco n)udtor, (iglele, ba ehiar şi pietre le de temehe.
se s parg. ŞI totuşi . pe vetre le ncestor locuinte arhcologii au
dt-scoperit o mart parte. poatr cea m3i mare, n materia lului
care ilustreull inflorirea şi complexo lalea civilltalfel dacice.
La lcm<'lia orocărei civilizatio stau uneltele de muncă. deprin·
rt.rca şi iscu.onta omului de a munci. de a produce bunuri materiale.
Din punctul accst3 de vedere. dadi ajunS<sera la un nivel ~nalt in
ultime le doull !<'ca le c.a re au precedat cuceri rea romana. de•·
vollind o cullurll materia l! de lip Lalone de a rarA bog-âtie şi.
lndrihnesc sâ spun. chiar furmusete. . foarte bu~ de la un at~lier p.eontru prelucra rea melalelor. de a lifei.
NesfirŞi iA t gama uneltelor tie fier descoperite In a~zănle
daoo·gelilor. moi cu seamt In cele din /1\until Orhtlei. S·3U
glsil alei. ca ~i In 3lte a;edri din Dacia. felurile unelte agricole:
coase. seceri. sape. slip31igl. greble. tirnăcoape. cosoa re pentru
vi~ e tc.• dintre lonto Ieşind In cvldenti! cutitclc şi brăzdare le
de plug1 acestea din urmă de un lip parlicular. specific. ln ade·
v~r. cercetlirilelui 1 Crlşan au ani tai d spre deosebire de brătdarul
de plug triunghoular. cu marginile lndoite in chip de man;on des·
ctt1s t3rac1N1Sht roman&lor $-1 celţllor. daci• 3\'tau un brâzd3r
de fo rma unc• bart• masive. plate. cu virful lnunghiular in chip
de lingura prevăzu t cu o puternic~ nervurâ median! ; barn ~
1ermina print r -un cirlig (cui) ca re se fixa in fern nu 1 p lugu luo.
De dfmensJUni vnnilbile (un exemplar mijlociu m?tsoară 27 cm
lungime şo 8 cm l:ltime la bara virfului lriunghiular). aceste
IlO
brazdare s·au g1si1 in num~r considerabil in mai multe asez:\n
.t3 c1cc de la ~dea. Sarmiugetusa si Costesll pinâ la Popesli.
Tonosul. Poiana şi Moşnen ll de llngă Mangollo Crea ! poale dup3
un model elt•nisllc (pro lotiiJIII nu se cunoaşte, dnr exemplorc fden·
loce s·au roflal $1 pe te rllorlu l Butgadei ), occsl bri!tdar de her
spo rea considernbil pmducUvit,a lta agriculturii şi permHen acu·
mul:ued unor mari reurvt dt-hrani. ~u ne pot. M aceta, surprlndt
marilt canl•ltlo de cereai< si afle roade alo pAmintului Cgrlu
dt' ma• nmllt varieUli. mtt bob. orz, serar~. linl~. ortoaic5~
jlăSi" 111 hn mbarele şi In gropile de provi•ll din a şezări le daro·
gelice. lnr rntocul rea prinolll vei lespeti rle pin 1rn pe ca re gr~u n·
toi• erou sl4rlmate in perioAda hallstattlnnA cu ri~olte perle<·
(Iona te. rotaCI':l'!, de o productivitate mult mal mar~. apare c~ o
consectntA foork' f•rească a dctvollăriî agriculturii daci«.
Multlmcl'j şi wtrietatea .nC't"stor untltt" agricole <It ner nu
demonslread: numar detvolla rea lucr.ârir pAmtnlufuf. cr şi inflorirea
rnttnlurgi~l: donr meştNii daci erau aceia ca re le făureau. Minereu l
extras la Ghl'l:1r ~1 Teliur ajungea la mare lr nielier de la Sarmi·
~egewsa cu cuploarele sale do lopll şi ~du s minereu l (dt allfel.
i~ ~<\'<1 atelier se obtonta şi bronzul): apoi. trecea ca materie
primâ ld un attlitr de frerJrk- si lua i pe o leraşl. dt-asupra .sanciU3·
relor: airi fnforl'llf'lc lurlr dt fier trau prefăcute de fauri in uflellr
f~lurifc. Trebui(" sâ spun d . urmelt' unui a leller de fitr~rie S·au
descoperi! $1 la Poiana (Pirobo ridava). Iar In Popeşl i cenuşo cu
car~ S·ro umplut o groapa d~ provizii p~rhll5 po•te sa provinA
ln a'easlA aSf'zare s-au gAsit mici creuztte dt lut vitrifical ser·
\'Ind la lurnorea bronzului.
Faurn dati confectionau ş' uni'Jtele lltC'tsare propriului lor
meşteşug , AşezArf1~ din seco le I l~ 1 f.t .n.- 1 c.n. ruprind num~ron sc
unc.•lle pcn1ru metalu rgia floerului : cJ~şU, cloca nP. nitovale. $1
Ahelc : redplenle pentru lurno re nu s·au găsit câcl, spi-e dtostbirr
dt· bronz. htrul nu se lurn.a , t"t era modelat prin botert cu c1ocanu l
la cald Si in privinta unell.-lor de fiuririt a~t3rile din Muntii
Or.t~U('i !11111 In rrun1e: )·Du ghil arc•. de exemplu, de~tJ lunţ:i
ck! pcsle un mclru care, crrrA'i le de rogrna c~ It' acoperist, pot servi
ş i asUb.J stn.JlUlui pent ru cart- nu rost cre.att.
Ju dednd dupa ma rt:a ca nlila 1\' de u ntll(' rl(mtru du lghen 1
nU:. It" In nurtc!lt aş.cz.arllor dl n Mun!ii Or;~$lld, in primul rind to
Sarmizeg~Cus.a. prEiut"r:uu lt'mnulut lrtbu~ .s~ 1r lost unul drn
'"
mcştcşugurlle cete mJii .jnflori!!>'!.r~.. Topo~ rele, dll ltlle, !eslclr.
neristralele. rindelele. cuiltoalele Şt slredelele attstl aceastA dez·
vollare ca şi bogll\ia in materie primJ a regiunii. Si tr•buie subliniat
el aceste unelte nu sint cltuşl de putin primitive; topoarele ş i
Iesle~ sini de un hp tatt se f61llse~ll pină In tiltl~ noastl\'.
iar lleristraicle (llerăstraie mici sau ade••ii rate joaglre) erau
astfel licute, incit si taie in ambele sensuri. Privind aceste
unelte nu putem decit să regretăm că produsele creat< cu ajutorul
lor nu S· OU phlral; S·au prJbuşil Şi au putrezit peretii şi a copert·
şurile caselor dacice, au dispărut masi .. le poqi d~ lemn, au ple·
rll fărl urmA atllea şi atitea obiecte de lemn pe cnr. le lolo stsera
dacii. Numa i in anumite conditii de excepttona lli u'midilatt' ni S·a
pislral clle.ceva; bîrnele de go ru n ale fin tinii de pe Va lea C hlş lioa·
rei. bu toiu l de dcca ntore a a pei de la Sarmi1cgctusa, un jghca b
de lemn servind ca pol pentru o con d uctă de tcrnco lll .
Nu intotdea una aceste unelte de fier se gAsesc risipite printre
ruine le locuintrlor sau atelierelor; uneori ele se lnt11ncsc suiJ form;:t
unor ndevira tr depozite fie ca loturi destinate schimbului (cum
pare si fie cazul depotltului de la Cetateni). fie. mai ales,
ascunlie In tllpe de prlmejdir. In linulul MunUiof OrAşti<i s-au
gisJt astfel de depottlt, asc.unst la \'enl rea romanilor, pe valea
plriulul Strlmbu ~· la Valea Largă; chior $i me~tesugarii din
alelitrul de fttrlrie dt la Sarmizegetusa ,i-au ascuns uneltele
fntr"'() oaiA de fter pe care au ingropat-o In p5mlnt. Et n·au nmi
apucat Ins! n tetodala sli le dezgroapo! şi să le folo~aţ<A
Din fier se confeclionau uu numo1 unelte, ci şi obt«lt dt\·rrse
de ut. practic: vase (am amînti t acum citeva clipe ca depozitul d~
unelte de In SarmiztJ.,telusa fusese pus lntr·o oaln fiC ne t) . CU\Ili:.
p1ntcni ... mite" tcrtlmfiOuttt) penlru inlesnlren mL•rsulul pc ghealb
$i •3p:adil. ( ltoi. cercu ri de fte r t>enlru găteli, butoa ie' sau 10~1. 1•lcsc
d(' la car $.a.m.d. Mai nu111eroasc Tnsă sint materlnlt:ll• lll• cum;truc·
tf(!:; CIJ)t $1 Jll rQ[tl)l,.' J)C01 fU inrhcîerea b)rllt'IOr ŞI StJ ipfiOr ,j(' l1.•10n
la case. scoa~ putcrnire Cn•·c prinde~ u hlo~.·uri le dt• pmtr~ In a nu ·
mite locuri din •idu rlte d><i<c (In scobiturile pructknlc III pwtr!
pcnlru :sccu~t;, S<' turna .spoi plumliJ. balamale dt· u~1. tlnt~
boluie in porfll~ l(roa>C dr lomJL .0. priSOS <:1 m;u ipUll ca aceSt
maltrial lt"tO\ de '"'n..,truclie e dcosebH de abunlfeut 1nl In \'''t.JIIJe
şi a$<'>0\rilc •'lun11lur Oraştici .
In tJit'llt-rrk~ d..- In Sa rmiz.egetusa ~i de aaurea o;;c fuur,·Ju.
alălun dt unelk'. ~i ann\•. s-au dt!oscope-nt pumnah! c-url"-" (slto!').
112
săbii drepte sau curbe (acestea din urmă vor n fost teribllcte
falus. coa:~e. pe care ro manii au trebuit st le infrunte şi dupA
care ei nu se lllJii lemeu, spulll' izvorul, de sigetilc portilor).
virfuri şi că lciie de llncl şi sulîte (căkiîele lmbrlieau capAtul de
lemn ~1 armei cart putea li asllel infipli mai uşor In plmfnl).
scuturi. De !apt. scuturile erau din lemn sau din piei rezislenll!
de vile; numai partea lor centrali (umbo). iar citeodata un In·
\'Cliş subtire se llceau dtn n... In cetatea de la Piatra Roşie S•l
golsil un astfel de lnvelîş. oval. pentru un scut de parad3, splendid
o rnamenlal cu moUvc ve~tale $Î avind in mijloc imaginea unul
taur sau a unu1 zimbru.
Fierul Nn rneto lul re i mal important in economia dacic ă, dar
nu ora slngmul meta l folosit. Am pomenit mai sus de plumbul ca re
se tu rna In ju!'lll::-&ooabetor care prindea u blocu rile 4c piatrA.
Foarte rhplndll~ e rau opoi bronr.u t şi argintul.
Din brom, care t;i pierduse orice insemnâ ta te In productie,.
se l~ureau onumfle obicei<' de ut pracli< (vase. tor(i de vase) .
dar mai ales podoabe: cotle re, nbute. brătarl. l nete. In moreo aseza·
re de ta Poiana, pc cursul inferior al Sir< tu tu•. S·a u ghfl şi <irlige
de unditS de bronz, allturf de cele de fier.
Pentru fliuri,.a podoabelor metalul cel mai Intrebuintat era
lnM argintul. La Costcşli. Poiana şi Pecica s·au desmperil urmele
unor ateliere ~ argintari.: ,;,ici nicova lt'. dălti r.ne ele. Ca materie
pnm~ slujea $t orgtntuf extras din milll'. dar şi d1ferltele mo!ll'de
care ci rculau in Dacia ~ la această concluzie a ajuns C. Preda «t·
cetind tezaurul de ta Slllncuia (jud. Braila) . Acest tuaur. depus
lntr·un vas de urgtnl al câru1 pereti subttri s·au sfarlmol la
descopenre, se compune dlfl tfouâ bare de argent şi 87 de rnonedc
din ace la;• metal: S3 de letradrahmc thasiene ş, 34 de denart
republicani rornaul din secole le il - 1 l.e.n. Analizele chimice
făcute au ur~tat limpede cii In bare le dl! argi nt se in tilnesc, co1nbl·
nar.. e lementele oons tltutive a le celor două ca lego rii de monedc.
E cu totul indrrpl~fil~. deci. ipo teta t·misli de cercetâtorul bucu·
reşlea n că barele pro\•in din topirea unor astfel de monedc şi d
meşt~ rul :HI{In1ar iulenliCtna si transforme lreptat loat~ monedett
in bare şi •po• toate bare It in dtfen"' ol>ircle şi podoal>e dt argint
Ea a fosl ronfirm:ll:l de d~scope:ril'f'a. la Pecica. a unui tipar
pentru lurn:uca barelor de argint.
C.. obiecte ~· podoo be de argint se i nlifnesc la daci> In nume·
roase punck de pe Intreg teritoriul lirii noaslre ; -au descoperit
113
fibule. coliere. br~tări, onele. pocale. pl ăci şl •calarame . Din argint
nobilii bogati $1 putenuci puneau s~ se ratâ si nnumite piese
de harna~arrtenl J)e'otru caii lor~
Tn obil'ctel~ d.c podoabă din mt'!tal se rcfi(!C l ă nu nurnef iscu·
sonta tehnica a meşt~ri lor daci. ci si maiestria lor anistoca; de aceea
nu S tăru• m acu111 asupra lor. lâsindu · le pentru momentu l cind
va 11 vorba de an., dacolor ca o parte componenta a culturii lor
spmluate. Dare necesar să n dtc, totusi. o prob!em3: aceea a meta·
luhu insusi din cari..' sini el(• făcute .
Epoca bronzului in Dacia a ~unoscut nu numar o mare dczvol·
ta fC' a rtl(• i~ lu rgi~ti :JC:t.•~IH 1 .alillj, C:i şi o s pecia cu Ioas a rnflorlrc a
prelucrării auru lui. Ce-va mai rare. tezaurele de o bîecte drt aur se
intllnC!'sc SI m11 1 ll r?.iu, pJnă Jn Jlreajma epocii t...atfne. cind o biee td~
de podoabâ fâurile din acest meta l, pretios Intr< to:J I<, dispar
aJirOa Jit complet. E dr~p1 c~ pe untle \•ase de argint din t~zaurul
de la Sinrrăie nl SC> pol disllnge urme de au rir('. că la Rudttle s ·.au
descope-rit re stu rile untu obiecl de li('r ~reu de identi fic:a1 tpoute
un miner de s" bil•?) prins ifl niturl de bronz. cu capul aurit. ca
•c•·coro ~ mat ~!Jscş l c c:ite o podo3ba hu:rolă ln fnlrtgirne din
au r Dar numâru l lor c .:xlrt:m de mic, dispa rent chia r, in compa·
ratt<' cu abundtnlll podoabefor de a rgint. veniud in totale\ conlra ·
d1ct1e cu vest1la bogâ11e in aur a Dacieî.
S-11r putea crede ca dacu n-au ma1 t)fpfoahtt zăcAmintele aur~·
fere dtn Mun1i1 Apusem, da r 1poteza e clar dezmtn(ltâ de dale le
•zvoarelor hterur('. St> ~hc C"lt Traian a luai din Oaciu u prudâ atit
de bogatfi in all r. fnci l 8 pu hJt oonstru1 la Roma magnificul for
care-1 poartâ nuiTlc-le. in timp ce fu EgiJ)I cursul <~urulul l:J scâzu t
brusc dupfl victoria :.~ supra daci lo r. Un cronica r biz~tnt[n pomeneş·
le ch1a r C'Hra fa ntaslică, lradusâ in unilati de mâsu ră mod(lrne
şi en>endntă d<• inl'~ t»tul fr:oncc~ .1. Ca rcopino. de 165 500 k~ de aur.
Exagera re. de acord; dar aceasta tif r ă n~ln1deş1e totu~j o reali ·
tale: acc~·a a ~1$ugu lui dt.· uur ca ptur01t de romanii vîctonosl.
Nici lputcz.a că romanii ar ri s trtns cu g-rijta abso lut tot aurul
din O:tdo nu rcz.i stâ : intii pentru clj o astfel d~ s~chestnHe -=oarnple-
ta nu era posibila. iar in al doilea rind pentru că nici In regiunile
daco<'t' ca re n-a u rosi ocupa le d• rom.a ni nu se g~sesc o bieei~ de
aur Lipsa lor in epoca LatC n~ constituit• incă o enigmă ; rină
acum pri.'Supun~rt'o cl'a ma1 pla uzih1iâ ar n at:eeo efi ea S{' dato·
rest<.· unu1 monoptl l regal asupra aurului. Nun1ai regele avea.
probabd. dreplul să det•nă podoabe scumpe de aur: supu$i• trebuiau
ti<
să se multumească cu frumusetea mat putin strălucitoare a argin·
holuL
Dar In (.'Ornplexu l inventarului aşezăn lor gelo·dacice nu preda ~
mină nici flerul, nid bronzul, nici argintu l. el obiectele de lut ars,
ceraonica. Nu mă voi referi nici la ca ramizi le din lurnurile·locufnt3.
nici la liglele de lip grecesc care acopereau casele bogate. nici
lo conductele de apa. Nu voi starui nici no3car asupra fusaio le-
lo r (prisnclelor pentru fuse) sa u a greulâli lor penlru r ă>.boaie·
le de tesut sau penlru plasele de prins peşte. Voi aminli doar
Tn lreac!l de culgmaticelt> plăcute rotunde sau cvasirolunde de lui
ars. pre.,zente in mai loa te asezărilr daco·getice. care serveau,
poate. unor jocuri de societate. Cind vorbesc dl'sprc cerami că mă
gindesc la allt de numeroasele şi alft de variate le vase.
Cititorii îşi vor aduce. po:.te. aminte că in seco le le II I - 11 te.n_
cultu rii' mate riaHl a d;.ci l-or cuprindea două categorii principale
.de t:eramfcă : vasele lucrate cu mina in lr·o manieră m o~tenilă din
Hallstatl şi vase le făcute la roala olaru lui. Prin1a (a(egorie. 3Vea
două lipurl mai i mportante: ceramica neagră, lu s truită. dlntr·o
paslă mai bună si a r să mai bine şi teramita poroasă. făcută
dintr-o pasti! !)'rosolană, cu multe impuri tăţi, d•stu l de prost arsă ,
.avind de obicei o culoa:rc neagră-roşiatică. Vasele lucrate la
roata erau mal nne: pasta lor era aleasă cu grijă şi bine frâmin·
tată. iar arderea inoxidan. tă le dădea o culoar~ ccnu$ie. fn sfir-
şil, In aşetâril~ geto-dacoe se mai intilnea şi ce ramică sfrâinâ
tucrală la roa tă : mai ales greceasca în t.oncl~ exlracarpati<:e, mai
al~ s ce l lică roo Transilvania.
Cele două categorii fundamentale ale ccrarnicii dacice conli-
nuă sa exist< si in perioada statulu i liber dac. Modificări insă
se produc in amînd ouă : pc fa s fîrşitul veacului al 11-lea i.e.n. sau
la inceputu l secolului următor. cernmica neagră. fustnJitâ., luc·
rată cu mfna. djspare: numai vasele grosolane din pastă poroasâ
rAmin să reprezinle ceramica conrectionalâ incă potrivit lradi·
liilor ha lista tliene. 1n schimb, eera mica lu c rată la roa tll se
lmbogăte$te cu vasele arse oxidanl şi nvfnd, deci, o cu loare
roşie.
F'ormele vaselor daco·geijce, dimensiuni le $1 ornamenlar('a lor
$inl ex traordina r de varia te: a da aici o listă cit de cit compleUi
e imposibil. Va fi destul să spun că pnntr~ vasele lucrate cu
mina se numără oale inalte ŞI zvelte. denvate dm urnl'le btt ro n·
conu;:e ale pnmei virsle a fieruhu, a l~turt d<' ulc(>le rmnuscule
115
 destinate plstrl r ll alifillor sau, chiar l~losite ,de copil In joeurlle
lor, slrlehlnl mal mult sau mal pur"' adind, vase-borcan de
diferite tipuri şi mDrlml etc. Dar vasul cel mal caraclerisUe pentru
intreaga eategorot şi, aş spune, pentru toata oeramlca daeo-getJ
e aşa-zisa ceaşed dadcd. Numele de ceaşcl i se traee de la
forma eo: simpla lronconieâ, avind gura mai largi şi fundul mai
strimt; in epoea ce ne rt(ine acum atentia, ceaşca daei<l e pre·
vhuti cu una sau douil torti. O. fapt Insi. nu e vorba de o ceaşd.
ei de un vas folosit ca·opaij: o alesti clar urmele de arsurii bine
vizibile pe peretii lnterlori al majorila(ii exemplarelor cunos-cule.
Trebuie sa ne Inchipuim ceaşca ca pe un fel de candelA modernA,
plinâ cu ulei, In tare pluleşte o leştilă. Ea avea, probabil, şi ""
anumit rost rilual, legat de ceremoniile funebre; numa i aş:o s·nr
putea explica, pc de o parte, prezenta ei obişnuiiA In morml11tele
dacice, şi, pc de altii parte. persistenta cu ca re ea contlnuft sA fie
l ucrat~ cu rn1n;•. In adC\1 ăr, exempla rele lucrate la rontâ stnc
exlerm de torc şi. de obicei. tirzii. ~ pare. Intr-un cuvln l. ea ca
servea drept afumatoarc rlluală .
Firi lndoial3 ei eera mica groso lani nu era lucraU! de ~şteri
olari speeiallz.a(l, t1 era conlectionată in gospodAriile oamenilor
de rind, poate de catre femei. Aşa se explică marea ei dlver$11a!t
de forme ŞI orna mentalle. Unele vase din aceaslj eategorie au buu
dr<apli. la altele buza se •ubtiazi; dtcodată buza <e r6sfrln~
In afara. drept, Iar alteori ţ intoarsa in jos pfnJ ~ se lipeşte
iarişi de pereltle vasului. Fundul a~stor vase e aproape l n lol·
deauna plai, O firească sete de frumos 11 fiicea pe gospodari
sâ-şl lmpodobtnsd vesela. exemplarele lipsite de orice ornament
fiind re lativ rare. ~\3car o linie dreapti sub buza e lnei .. tă pe
un astfe l de vas: de cele mai multe ori InsA, ornamentcle se corn·
pfic3 . Pe peretii vnsulul se lnei7.eaza 111\ii l'ălurltc s.1u motive
In fot111 A de creangă de 'bmd sau simple crestături obllqJ; alteori
vasul e Impodobit lrAglndu·se dungi cu o mâturlcă In pasta IncA
moale. Ornameutrior htclza le li se adaug4 cele l n relief: proernl·
nenje (butoni) dlstOidolc. coniee, emislerice, ovaie.' uneori lmpo·
dobile ele insele cu una. două. trei sau patru alveole sau o
cruce tgiriată in pasU. O.Oseblt de deeorati"• sini brlurlle In
reti<! modela te orizontal sub buza vasului sau. dimpotrivJ. verlieo l.
de la gurJ spre fund; adesea brlurile pornese ea nişte ghlrlonde
de la butoni! apli<atf pe per<tii vasului. Intotdeauna brlurilt sini
116
alveolale sau crestele eu linii oblice: aeest ornament se lntrlneşte
şi la ceaşca datict.
Se inllmplt uneori si se descopere vase deosebite ca lorml si
frumusete <hlar printre ""romlca lu<ratJ ou mina. lo aşezarea d·
vilă de ta Cost<şil, de exemplu. S·a ghil acom dtlva ani un
vas destul de mare alt cirul nervuri verticale dispuse foarte
regula! su~renil d eel oare l·a lăcui a imitat un vas strlin
(poale roman) de sllell sau mt.Jal.
Ceramiea lucrati <u mina nu era arsi In <uptoar< spedale.
d In simple gropi desehis.: . Rozullatul e o ardere inega lA, o mare
friabilitale a pa stel şi o gamii IntreagA de cu lori de la roşiatic
la negru şi de la cenuşiu l.a gllbul şi brun. Cum multe din acesle
vase a u fost folosite fiind puse pe loc sau au ars lmpreunl cu
locuinte le In care au fost găsite. cu lorile se eombinA In cele mal
nea şteptate e hlpurl: ' nu sin t de lot rare caturile In <ar< păr(l diN
acelaşi vas sini diferit colo rate.
O. o mare bogătle e ~1 categoria ceramicii luc rate la roata
olarului. In veacul a l ll·lta, l.e .n., ea e ra. cum s·.a mai spus,
exclusiv sau aproape exclusiv de culoare cenuŞie. La modă erau
mai al(s .lructlercle", vase nu prea adinci. cu picior Inalt şi gol
pe diniuntru, şi cu buza rlsfrlnli mult lnalart (<vazall) .
Uneori piciorul era ajurat. adiel era impodobit eu un fel de le·
reslrieuri triunghiulore tliatt In pasii. In perioada statului dac.
lructiera dispare treptat; mai bine zis. piciorul ei se seurlead
din ce In l'<' şi. pinl ta urmii. lructieril se trasnlorml lntr·o stra·
dlină cu pidor foarte scund sau chiar fără picior. Culoarea şi·o
păstreatli Jns3 eenuşle sau. evcnlual, neagrA.
Tipuri noi de vase 1 se adaugă. Olarii eonfectioneazl oale
imitind craterele gre<cşU, dar avind torjlle semieircu lnrc llpito,
diferite borcnne, vase rn forma de ghiveci, capace, une le cenu şii
sau negre, alle le roşii. In llmp ce continuă fabricarea uldoarclor
moşlcnilc din secolul al l i -lea l.e.n.: inalte. zvelte. cu gura In·
gustă . cu ioq i netede sau rAsuclle in torsadă. ~l lli<stria de ca re
dau dovadă In alegerea si l r, mlnlarca pastel, in mlnu~rca rotii
şi in arderea t"eramirii le ingAdu1e olarilor sâ modeleze uriaşe
vase de provizii (ch1upuri) de l.i0- 1.80m inăljlmc. cum 'sint
«"le care s-au gAsit In turnuri!<! şi .cau.malei<!" cetAtii d• pe
Bhdaru. O. culoare de oiMe•i roş~. eu buta ovaulll. plnte~lt
bombat şi fundul Ingust şi Inelar. cu peretii groşi. BC<'Sie ch1upun
rrau hr fngrop-alt In p'mlnt. fir sprijinirt pe un suporl dt lemn.
117
Un chiup unaş giStl la Bhda ru. cu fundu l g ~un l Intenţio nat, era
fara indotala sus11nut ck> un suporl la o oarecart fn~11ime de la
parnlnt; nu era lesne să scoli grlnele sau apa de pe iund l \'aSul
are cam 1.80 '" ln!lltlme) şi era preferabt l S·O l~si sll se sourgA
scollnd cepul J e lemn sou iol de lut care a s tupa nnlrcoul .
Nu to3te r:hiupuri le rrau de nsemtnea dimcnfi:iunl. l n MunUi
Or6>1tei s·au găsit des tule rle mărime mij locie, cu JX'rel<i mal
!Wblln si 1.1flCOri e:u huto f:llctata in trepte; unul din aceste vase,
lngrop:H sub strea~ma ufle'l luc.uinte eli' la Sarmitegetusa. mai
t r~ plin pe jumatate cu ~riu carboniz.aL
Orn:m1en1area \'USPt.Jr ku:rate la roatJ t. p•rcj, mai puUn
variata. l>odoab:t rra mtti obis nullă e linia in \'al inl'iz.a tâ. allernind
sau tlU cu llnih drepte executa te tot prin inl"it.it1 • Untori se intii·
11eştc $i ornumeonlul ..fu bra,d"' sau chiar o fină retea de linii inc:rucl·
~a l<. Un fragment c<rnmlc n rla l In cetatea de In CApilna poartA,
iuctzat. un ornanlC'Ilt J:tOrn(l trtc destul de complex, constind din
pair:Jit de difente dunrns.uni. Se găsesc ŞI orn:.mrnte stampila te
de' ol3n pe perttu acesior \'ase: roz.ete .sas• cntct inscrise inlr·un
...,re Ca podoabe trebuit considerate şi to t111• aphcate (hpite),
preă pn(tn proominrnl~ pentru a pulea s luj1 ru adeviir31 ca apuc!·
lo ri. Şi, In slirşll, moi trebuie amintita pictura despre care va fi
\'Orha t:c v" maii jos.
ur clliloru Juj ingdduill(!l de a pumcul dou3 liJ)IIrÎ ra re de
va se lucrate ClJ ro:Ha. Primul e reprezentat de marele vas d:e c:utt
cu stn mplla DECEBALVS PER SCORI..I LO, menlionat in capi·
toiul pr~ctdtonl. ele unlr In felul slu. Jn Cltramld nu se. cunosc.
c:Jtoc:amdata. e:\emplurt aseminâtoare-; analogii. dt dimensiuni
Insa mu1t mai mici, se pot gAsi doar in arguttărill d:~cic-3. Al doilea.
ceva mai des Intilnit, e Cllnoscul mai nlr~ d111 stinil~ dacice. E
vorba de un v.as roşu destu l de mare, uu fel de chlu p, cu gitul
lnc:o njurn t ele un ,.guler'" şi cu fundul re lct.o l sau. dad i vre.;, pur
~1 slonplu f ar~ fun•l: In locul fundului a<ea o pln zll (natura l c5
rtShHtlt acesteia nu s~au gasit ) . \'asul ntf'sta era pus intr;ull
oii ' 'as. probabtl de ltmn. cu .gulerut· spriJtnt l dt gura ac:esluoo:
In ti ~ punea casul, ta r zerul se scurgea pnn pinza tt tinea loc
de fund
Nu inra~ niti u lndoualâ câ aceste va&r lucrate la roala ernu
modelale şi arse d(' nlj'$t~sugt\ri SptCiahtulf, de o lnri 0 mârh1 •
rlsesc form<le lor elegnn lc, predzla execu tiei si, mnl cu sea mn,
m:lrtllt de atelier, O a ; llcl de lllar<o, douil unghiuri obtuze aşezate
118
virf la vrrf şi lnscrise Intr-un drtptunghl, • s iJimptlatA pe gura
unul chiup <u buu iatetala .In trept~· glsit la ~lelrla: alta, o
rozet•. se alia pe fX'dteJ• Interior ol,unui capac. und< nu putea
a\'t-a nici un scop orn:tmenlal. ~~ poate tol ca mârc1 de o la r
trebuie coorsldcratc anumlle semne (de pilrlli, <ruei) sn u lite re
grcceşli zgi l'inte pe fundul unor vnse sau pe bu tonil unor capace.
ul puti n In cazul '3SOfor de oce sl fe l descoperi te In aşczări lc
din :\\u niii Ora$1iti nu poate n Vorba de Importuri ; pa stn :untslt·
c.ato\ cu m1d argintJe e prea caracteristic.ă ptntru acest~ locuri
pentru a pute> li conlunda(j.
Dar vase de rmpurt ex.rst~. foreştr: la Popestr s·au descoperit
-numeroase amrore rodienc, unele cu torti slamptlalc., frtcvcnte şi
In afle ·nşezftrl cxtracarpatice ••p~cum şi boluri delicne cu figuri
In relief. In une le aşcz~rl din estu l Transilvaniei, apor(lnind
secolului 1 e .n., par sâ existe şi fragmente de vase romane.
Gelo·dacll au Imitat ace>te vase Jle lmporl In aşezarea de la
Po peşti fragmentele de vase auiOhtonc imitate dupa botu rile de·
liene din secolele 11-1 i.e.n. •tnt mat numeroase d<cil lragmenlf'le
greceşli origl'nale, iar la Sighişoara s-au glsit nutmu . lnlil.a\ii .
Despre amfore le getice cu stampile anepigrafice, lmllale dup~
va se le ano loge RreceşU, s-a vorbit in aua parte a aces tei car(i. ~\ai
trebuie lnsn' pomcnil faptu l ca In diverse puncle a ap~rut ceromid
da crco pic ta! ~ cu benti şi linii colorate, tol dupa model elenisUc:
aşezarea de In Pecica e. un exemplu <':locvenl ln acea s tă privinlă.
Marea surpn:z.J in do111tniul c:eramic:ii a constituit·O descope.·
rirea. la Sarm11egetusa, a vasc&or dacice executate dtntr·o pastâ
extrem de fint!, acoperite cu o pojghitâ subtire de angoba şi pic-
tale intr-un stil original care nu -şi găseşte pina acum analogii
contemporane. Aj>ărută, probabil, In a doua jum ă ta te a secolului
1 e.n .. aceastA ceramic~ r"pretl ona o uiUmă şi superloarfi clapă
a ol~ ricl 'tloclce. Pe iondul gălbui sau negru al vaselor se imple-
tesc molivel~ geometrice, vegelale sau animale ale picturilor
cu <u loHe a lbu sau brună-roşcoti , Afară d., Sarntlt<gctusa, asi-
fel de """' S·au mai giisit la ~lelcro şi la Fala Cetei. Daci se va
putea do\cdl că şi fragmentrlc picllllr descoperite la Bllca Doam-
nei apa r1in ace luia$i stil dac:.lc ş:i nu una r imHa\it după vase eJe.
nlstu:e. a1n nvea dovada c3 olarii de la Sarmlz.egctu~ lucrau
$1 pen1ru o lt!! ce ntre din DachJ.
Puternice ş i bogate ne apar, oşodor, cctâtllc dllcicc din Muntii
Or:'i$l1Ci . din estul Transil \'allt~l şi dtn zonele exlracnrP.atlce. fn..
119
unse şi bogate llt a par aşedrite gelo-dacice. Boga tie lirt-uscl:
bogalti era tara dacici, harnic $Î lale ntal poporul ei. Nu Incape
lndo1oll ci o p~ne din produ..,te acestui p3mlnt lua calea schm-
bulul, ojunglrrcf plno departe In Grecia SI lla lra. Dar 51 dacii
pnmcau dm centrele sudke felunte obtt"Cte pe care apo1 meştuii
inchgeni ltt 1m11Uu Ş1 le ad.aplau.
J'E DRU-'It)RILE DE NEGOT AlE DACILOR
Nu ln~pc nid o indoiala in prlvlnla existentei .unul comtrl
al d~H.'O · gCiilnr cu Grecio si cu Roma -sc lnvagista in cpoco lui
Burcblsta - ~cebal. Stau mărturie numeroasele obiecte de hnporl
descoper it~ o ~c;r.Mi lc doc-îcc. Ceea ce st
fn poate dist utu c nutura,
oricnlarea şi fn ~c u sltatca acestui comert.
MultA vrem~ . din veacul al VI- lea pinii In al 11 -lea l.c.n.. grecii
fuseserA stApTnli neconlesta ti ai .. pîelei"' dacice. In schimbul obu~c­
telor de podoab:l, :d c..:ramidi fine. al unelt('lo r, şi urme lo r, al
vinului şi unldel('mnu lui, grineJe. vi tele. lemnu l. m1e(ca şi altt
produse a le 11arnlolulul geto-dac luau ca lea Mllrlulul, Aleoel,
Rodosului şi u oilor ttnlre din sudu l egeic. Dar de prin veocul
allt · k-lt apare. •ntensifîcindu·~ jn cei douA su1c de ani«' ur~azJi.
concurenta ntgutitorHor romani. Incetul cu Jncf'1ut. oritnla re.a
unei bune: P~r1 1 a comer\ufui daco·gclir se: schimbi, lndr~ ptin·
du·~ d llrt' pul~rn•ta ~ i bogala Romă.
Ae~casta nu in!eamna că grec:ii sint eliminati dt pc .. piata•
geto· dacid Nu numai in regiunile extracarpalict>. in :~şeza rl ca
Popeşli, Poiana, Pi ocul Crasani, Cellitcni, Tirrosul, "" po l alia
produse şi monedc gre ceşti. ci si fn Transilvania . Nu S·3 g-lislt
oare la Piatra noş1e un m1c cande labru de bronz cu trei brate? E
o marfii greccas.:~. intru lotul aoalogă candelobruh1i desooperil
la Piscul CrAs;o rri. G r<;ccşll sini şi alle obiecte scumpe. de a rtă
chiar, descoperite In forlilica tii le dacice din Muntii Or.şllci, g re·
ceşli sini o pu rle d1n monedcle aflate irr ceiAtuin Cosleşlllor,
greceaocA e g""ulo len găsită in asezarea de 1~ Pcclcn. Aceste
obiecte alest~ continuarea le g~turilo r lroditionale do och1mh cu
elenii, aUI d<' profit~blle şi pentru negustorii sudlci !i pent ru
arisloerajia doco-gelo.
Orasole gre«$11 de la Pontul Euxin nu lrimil In D•ci• n umai
obiecte, ci şi nreşte~t. Câlătoria pe care Acornron o făcu.., la Arge-
dava s au cea pe care Dio Crisostomut, un ""col $1 jurnibte mal
tirziu, o Intreprinde pinii la Sannizegelusa. va O f~st fAcu Il $1 de
120
meşle~ugari greci alraşl de flgiduiala unul ciştig bun. SI daci
nu de bunAvoie, unii din o_i vor fi lost adu$1 eu dt-a •ila dupl ce
Burebisla cuceri"" orasole de pe litoralul pcntic. Aplicarea mode·
telor şi tehnicii el<ni sli"" la unele din eonstrucj1lle dacilor din
;\ \uniii Orlşliei e gr<u de lnd1ipuil liri parlicipal'l'a efectivl
1:'1 lucrări a unor mt$1trf din Hislria sau alte oraşe .
Circulatia mArfurilor $•:. oa menilor intr~ litoralul AUrii Nc!ogre
$i ~\unji1 Oniştiei dovedeşte că vtchile drumuri de schimb con·
tmuau a fi umblate. Nu ·şl plcrdu..,râ in..,mnătatea in epoca lui
Bureb1.sla Şt a lui Deceba l nici calea de la cotul Duniini pe S1rc1
in su s ~i apoi. prin pa sul Olluz, in Transi lvania, mei drumu rile
M pe valea Arl!l!şulul şi Dlrnbovltel. Dar Hhlluri de elo dobindesc
lreptat o Jnscmrwtale sporittl drumu r11e care duceau câlrc llulia.
E vorba tle cale.; COincrcla l6 c:c ducea IX' va lea Savei; ajunsn In
Oun:trc, trebuie sa n{!·O lnchi pulm. ramHicindJJ·se: o ranmră apucn
pnn Banal şi prin lrtclHoaroa Portilor rle Fier ·lransilv~nent
cA tre Murcş, a lta s lrib3 teo Ollen1a, a treia. dupa ce nrai <'Obota
pe Dunire, u rca pe valea Ollulul cilre Turnu Roşu. Şi cii• allo
asemene.a drumuri nu vor (i fost. pe ure a sl.3zi nimeni nu tt mai
$tie!
i':egutul daro-romarr e şi oi dovedit de obi«le ~ morttde. La
Sarmizegetusa s-a gilsit. de pildi, o cu(iloaie de frer pentru pre-
lucra rea lemnulu1. purtind stampila meşlerulu• Hemenniu$. Acum.
:t.ttst Herenmus e un cuooSC'ul proprietar de iăurin'e şi negustor
de obiecte de fier din Aqulle1a, ntarele rentru nord·i ta lic de come rt
cu Europa cenlra lâ s• de sud~esl In c«a ce pC'iveste moneda
romană de argint, d~narul. ea ujun~ sâ cucerească piato . Ca
ITkJfleda de bunli cn lilo le, ca monedă a sta tu lui ce lui nuu purer·
Ilie. ea se Impune şi d;1cHor. aşa cum se 1mpusese .s• nllor po.
poa re dina fa ro lmfnre lor roll'ln ne. ,., 1:\ tu rl de dcna ru 1 roman, dacii
folosesc lelrndra lrn1ele lhn ~iene si dr"hmele oraşelor greceşti
Apcl lonia şi Dyrrhoc hlurn de pe coasta llllriel . ~\onedele mai vechi
sau moncdele altor ornşe circ:uU numai rutr·o măsură redusi.
Dominajia denarulul ror'\"" pe piata dacică e atit de hotAritA şi
de ~oontcşta t~. incit dclcrtrrl~l Incetarea vedti!or cmişiuni de
monedj dacid . Chia r cind irniti, d01cii imită acum mai ales de·
naru l Romei: Slanle ptntru bOl•«• de denan s -au dt""openl fn
C<Jalea de fa Tilrşca Şt, rt'<enl, numrsmarul bucurestean 8 . Milrta
a iormulal ipcteza ca unii de nan dtn tezaurul de sso' de pte..,
121
descoperite In Poroschla (jud. Teleorman) ur li losl bâ lull de r:u grcc:il ş1 cu daco· gelit, o u continuat .s;l lorui-:'t sc:ii in bordde şi
loc:dnîcl. To t denari romani bătea, c re d. sla nla greu sau chiar !I·HU adl')pta t niciodalâ roata ola rului de exemplu. O c:ivi ll za lic
Imposibil de <iescilral găsi lli la Pecica. 11 rigina 13 nu se ctce~t~ ne(lr)ăr:t l resplngind c lenwntele s rrliint>,
Pţ teritoriul Daciei cîrculii şi terrad rahm<- lhas-iene _!barbari· ,·t şi lransformind u ·le. ada J) IÎndu· lc. i m bogă \m du·!('.
ta te··. t~dkiJ mulole de barbari. şi unita ~ii ale d rahmelor dul E toclntli ~ca ce au Eacut d(ICO·ge,îi. Populalîe nepomenit
Apollonia şi Dyr-rhachium. Nu c~aslu insa de<>comd.ata mc• o do· d~ veche n .acl"stUI pUminl, ci au ştiu l sa·1 asi niiiC'Z.(' pc n ~vâli·
vadă că c1c a r fi iost ' bă lute in Dacm. fn ce m a pnveştc, aş 1or1 (s,·l(i. cclll) . Adoplind io to da lâ de In dlnşu e lemenlele a •·nn·
inclina să cred c;l nu : <.h>ar şi lmltatliJe dupa den;:uu romani sini sa te de cu ltu ra rnah.•rial~. Ei au şliul sfi invdc ,h... la v<.'C IIll, i n
ra rt:. Moneda Ro mei ufu ngta 1:1id lu cattlitati suficiente, cad ne- pnmul rind de la g reci şi de la lrnci. Dar el au ştlul mni cu
golul se dcz.vo lta neconh:nit şi, a fa ră de 6tCC<.tSCa, uid re gelui dac S(."ama să topeasca f mpreun :ă elemenie iC' d viliz.a1illor !-Lrftinl.!, s;î le
nu -l putea conveni ca şefii de lriburi sit ba lâ nmnedc'. şUrbl nd t•JOflh.' i n llpa re not, s peclfkc num:ti lor, ~5 şi 1~ 1n:,useasc:l Nu
a stfel auto riiatea pute rii ccn1rafe. E probabil c.a cerce t ă ri le villoare ,, greu de găsit originea unor vase daric.·e i n cer~-unica grecc•~~câ :
să poată dovedi că e misiunile de imi1atii lnce(eazâ o d;Jiâ c:u rţu ­ ~1 tulusi. de h1 prima privi re 5e "'"dl' ca ttcesre vase sfnl ducic~.
nHica rea statu lui llal! sub Decebal. 1111 grecesti. fn tehmca construCliilor dacii au ln"âlat mult~ de la
Cine făcea acest comert ? NcgusCorl g reci şi ro mani. dar. de· greci. dar cetâ\ile d!n Mun1ii Or ăşUei nu sint greceşti, ci da cice.
sigu r, $i negustori daci. Aceştia din urmă nu vur O ajuns chia r In Grecia au cxistnt celă{i nlJi puternice, rmd rrumoase. mai rnari,
pina in G~cia sa u la Ro ma: cred lnsă că drurnurHe s pre· tărmul dur nu aşa, nu (3 ale dac.i l.or: rn fe lul sâu, co mplexul din M.un'il
dobrogean, i11 Mo~sia şi llliria . erau călătorii obi şnui te şi pentru ţL O r âşLîel l' unit' in lume.
flh'ă'ind, mu ncind. a doptind etemente lc străine in mod crea tor
şi e r~i nd ~i illSi$1, a u i:lu ril duco-~~lil din epoca lui Burcbisla-
Dccebal iniloritoa rc :~ civiJb:atîe oppidană cu ' ca re- ati f:icut cu·
A luat sri rşit că lătoria noastră. In timpul ~1. vechile :tşezărl nostîntâ c;j l ătorrn d ()rin Inima Oaciei.
a le daco-gclilo r şi-au dezvâlui l ochi lor noştri taine ie, Ja r cullu ra
materia la dacicâ ne ·a apărut In toat:l splendoa rea ei ca o0 civili·
z.atie profund originală. ·
Spunind .acestea, nu dau termenului ..original- un inleles
ingLJst şi mcs_chin. Nu pretind. SI nimeni nu prt> linde , că dncii n .au
lnvă tal nimic de la alte popoa re. Dimpolrivă, au iacul-o inlot·
deauna bucuroşi. Ei au luat de la greci şi de la · celli roala ola ru·
lui, iau rii de la Sa rmitegtlusa au bâlut pC' nfcoval<i c utitoaie
dupil 1110Miu l ce lei fab'ricale de Hcr~nnius, olarii de la Popeşll au
lmllat boluri~e delicnc, meşterii construdori dfn Muntii Orâştiel
au sorbit din it \'oru f fecund a l a rhi tecturii ele_nislke: in c:apilo lu l
u rmător se \'a vedea tă şi in art ă dacii :su su rcri t Infl uente Ce·
lurilc.
Dar toat(' aceste impreju râri inconlcst:-.bil"- nu râpesc cu lturii
mah.1 riale dacice ca racicru l ei origina l. Căci original In ch•ilizalle
nu i nsea mna iJ reruw cu incâpătinarc $iÎ inveti de la altii. 111,1
inseamna a f:~ce totul, a inventa totu l singur. Ce să'ra (a ne apare
cuhura mate rială u basfarnilor din Mo ldova ca re . deşi. in contact
122

C o p 11 o 1u 1 VI
CULTUR1\ SPIRITUAL>\
A DA CO·GETI LOR
Cu l10ll$ ft ~a unui popor presu pune nenp!t ral şi cu noaş terea
culluril sai< spirituale. Asthi lucrul acesUt nu e greu. cAei li~·
ratura $i arta sini larg diiuzate cu ajutorul mijloacelor moderne:
c-artea hpărita, prt'sa. emisiunile de radio $Î lelevîzjune. murnecte
~al re lor. cxpozl(illc. Da r pentru a ntichita te istoricii ~ giil\<'SC
adesea In fn.'a unor m1.ri diHcuiUHI. mai ales In ceea ce priveşte
popoare~ <)., la perolena lum1i greco·romane. Operele filozofilor
greci sau ale poetak»r tat.ini 01 s·au pâstral mtc,a r in parte. da r
ce a mal ramas d'" bogata lu~mtu ră popu lar3. de cxcntplu. a
unor popoa re ca dacii, ((lltli ~~~ scitii? Poa lr a nunu le e lemente
lransmiS<' de·.tl lungu l secolelor pinii azi: e le sloi lnsâ greu. chiar
impoS<bll de descoperi! sub ha1nu lirtlt' cart le acoper;! . Poate
anumilr ctcmc:nh: transmise grt<lkH şi roman11or şa, de<a. reflec-
tate in operele scriitorilor anllcl; nmlte din ele .sinl nesigure şi
c:onHnu5 sn .lt.:il lut" la aprige COJHroversr In lu mea şlilnlirică.
Ja r ;~rhcologia. cal .. uz.:i sigurâ ln descHran!a cullurii materiale
a unui popor. nu izbuteşte să lreac:â dmt.'OIO ck anumile limite
alund C'1nd se pu~ ,,robtema ,·unoaşlent culturii spintualc.
l'>c; ohicei. cele nml multl• şllrt antice fll'spre cullur:t spiri-
lua lâ a pop<>arelor bnrbarr 'i<1 referă la religia lor. Iri tilell'
noastrt nttnlia a(ordaiJ credmtelor rehgioa~ nr parea anacro-
nica. dar in \'t-Chtm\' lucrunl..- stăteau allfel Cine nu c:unu3Ştf
pu lf"rca $i :tu tori tnlt:t d~ ca re se but'ura prco~am('a c(:i pteanâ
snu tlrullil ncRnnnllor celllc~l Chiar şi la grecii secolulol al
V- le~ 1. ~ n un l!!iiloru; (le la Ilo lui llerodM atrlbuta lntN\'tn·
lnk»r dlvme nrulte dtn e'enuncntf'lot 1sloncf' Putem zimbl In fata
3C4.·~1t•• nntv•Hit•; e J)refe rabll iuso ~-o tnlelegem ca pe un fenomen
r1resc. 1 fl «' ·ne prl\'~.'~fC, a l' l rcblll 53 •1 ÎÎIII fcCUilOSC:tiOrl h11 fie·
t2·1
rodol penlru Inte resul său fa li de relig\11<: altor popoare: llri el
11. 3 m avea nici bruma d~ c:unoştlntl" pe care It poS('dJm ,as1itl
desore cre dinte le golo ·dncdor.
DIN NOU HERODOT
Jstor•cul din Huhcarnas ne·a ofc ril primelr ştiri cu adevAra t
1storlcc despre daci. To l el. lnlr·u n lmpo rlanl pnsaj al operei sa lt.
ne- du cea tnai completa şi mai cuprinzâtoarc $tire an lidi despre
rehg10 actsltl populalll.
Z•« Hrrodot:
. l nalnle de a SOSI 1• lstru. primul poJXlr pe ca re 11 supuse
Dnrlus nu fost ~li• core cred ca si ni nemurilor!... la la In ce chip
se socoteau ei nemu rllori Ei cred cii nu mor. ci c3 ce l ce·şf dă
sfi rsitu l st duc:f la uul Zamob:is; unii dinlre dinşii c:.rtd co\ a~sta
este Gebtle•zis. Tot la cinei ani. ei trimit la ti ca sol pe unul
dinlr·lnşil. tras la soql. şi·l lnsArcinead cu cite le cere fieca re.
l ată cum 11 trimll: citiva din el .e aseazA In rind tinind clic trei
oulile In mln3. iar a ltii. aputind de miini şi de picioare pe cel
hotârit si fie lrimis la Zamob:is. 11 arunc:.ă ln sus. pe vidul suli-
lelor: daci ele slrjpuns şi moar•. ei c red ca zeul le este prielnic:
dar dacă nu moa r<'. 11 hu iduiesc si· l dojcncsc ca pe. un netrebnic
şi pădllos şi după ocrasta l rimll pe a ltul. cAruia ii da u aceeaşi
insârc::anare cit e 1nc:ă in ,·iatli . Tot acesh tract dnd tuna si
lulgerl ·lrag cu sl~li in sus. spre cer. ameninrind pe zeu, cAd
ei cr ed el (cel care lun ă şi fulgeră) hu e al i zeu <).,cit a l lor.
Dup~ cl le a m a l ln l do la g rocii ca re locuiesc la lie lesponl
şi la Pont. acest Zomolxis. fiind un o m, a servil la Samos ca
sclav: a fost chiar rob al lui PîlaRora ..• : ln urmil insol. dştigin·
du·$1 hbtrtalea. se spune câ ~i·a strins o ma~ avere şl. lmbogă­
tmdu·St', s-a intors In tara lui. Dar fiindcA lrncii duceau o vi3'ă
mi7.erabl lil şi erau ignora ntl, ati>Sl Za molxls. crescul In o bi<'Ciu rile
lonicnc şi avind o lll\l)l'ilurii mal solidii decit aceea a lracllor
deoarece lusese In contact cu grecii şi inca cu unul din cei mai
fnsernnali din1re filozofii elenJ. cu l>it3gora. u pus să i ~ t1dească
o sa lA penlru primirea şi ospatorca celo r mal de fru nte conce-
Ui\eni al săi, unde sil·Î Invet e cb nid e l. nld oaspelll s&l şi nid
ce• care se vor naste vreodatO dintr-inşii nu \'Of pieri. ci vo r
mergt lntr·un kx unde vor v~tm \"'t'Snic. bucurindu·lt' de toate
12S
cele bune. Pt cind el f5ceau toate clle le·am spus şi vorbeau a s tfel.
el lş o sApn o tocuin(~ s ubtero nll. Şi indată ce·şi termini ace astA
tocu.n(l. se făcu novăzut pentru traci. Coborindu·se In locuinta
Sl!bteronA, rlmase acolo Ump d<e trei ani . Tracll Il regrctarll şi·l
jclirl ca pe un mort. In al patrulea an ins5 el h se artt4, astfel
d ei vhur~ adeverlndu·so toate cete spuse d<e Zamol<os. Acestea
spun grttii d lc·a flcu t el.
Cii duprt. nune. a~.astâ poveste a Lui Zamolxis ~i locuinla sa
subpămintean l nici nu Jt pun la indoial-5, nici nu le cr.ed pe
dt-3-nlregul. Părerea mt-a este că aceSt Zamolxis n trfllt multi
ari i naintea lui Pltagora. Dar destul e atit tii am s pus. fie ci a
existat un om oeu numele Za.mo1xis, fie că va fi rost o divinitate
băŞti naşă a ge(lloi •.:·••
Cine a r cc rc dc cii acest text scurt şi destu l de li mpede a dat
naşte re unor i n versunatc dis pute in juru l pro blemei re li giei ge to·
dacc? ŞI totuşi aşa •·• intimpla t. Despre Zamolxis şi Gebc lclzis,
ca şi despre cr~dlnla ge'ilor i n nemurire S·uu scris uel şl su te de
paginl. tn ca re s·au infrunla t o piniile ce le mai diverse. Au fost
inva1a tl care au c rezut po\'estta grt!cilo r pontid , pe ce re n·o cre·
zusc Herodot: aceta c.a, Zamolxis a iost un om, u n vrAjitor. lmli·
fe r<nt de realitate• sau nerulo~tea kglturi lor sale cu Pitagora.
S-au găsit şi allii care s.1 • afirme că cele spuse d<e .plrinltle
ISioriei" despre credintele gelilor dobro~ni nu s-ar potrivi $i
pentru dacii dt n 1inulurile muntoase ale Transilvanît•. lnlr·un
cuvint. a u fos l fo rmulate numeroase t.torii $i ipote:u. t n ure
onlormajlilt lui lierodot ocupau. prea a desea. un loc secu ndar:
lotul de! frunte ti Uneau conceptiile subiec tive .ale au lorllor mo·
dernil
Incetu l c u r ncc lul. lucrurile s-au lămuri l exage rari le 0 11 fost
abandonate. Dor plnâ lntr·o epocă re la tiv recentii a rămas In
discufie pro blema prin<;ipa l ă a cre dintelo r geto- doce: era ucea s ta
religie monotci slll (avind, deci, un' singur tcu) sa u pollt.el slă?
MONOTEISM SAU POUTElSM?
Apărator infocat al pri mei Ipoteze a fost Vasi le Pâ rvan. l~a ·
list. am mat dt subiectiv• conceplil ascetiee. acest Istoric şi arheolog
a fâcut tna>rcorea de a·l preu:nta pe gell ca pe un popor co mplet
deoseb1l df' ccStlaftt neamuri a1e antichilâ1îi. supe.rior tu t urot3
prin conrepl•• .., monoteistâ şi spiritualistă După Parvan. u:u l
126
untc al geU io r nid nu nvea nume: Zamolxîs şi GebeleizJs era u
,loar doua dan mullimea nesfl r$1lai de atribtJit pe care acest zeu
~.: u putere alotcuprin:cAtoart le avta. Lecaşul z.eu lut se afla tn cer
~ ~ ge10-dacu, dlsp~luind Y13La păminteasc~. se bucurau si·$t
tnmilii suflelele lingâ dinsul
Grabnic adoptata de anum1{1 trologo (ca re ma• d nu 1·au făcut
pc geto-dar1 cre$hni lnalnlt de aparit•a crt$tin.smuluil), aceastt
1 po1cz.ă nu rez•stt cnbrll. N1a Tocalescu, la sfirsitul secolului
trt·~ut. nu credea in rnonolelsmul daco·gerk. iar ma• tlrtîu C. Dai·
i.*O\'Iciu a arăta t ca Pârvan n lntt•rpre lal ab~lut gr~$il CU\'IOitlt
tu• Hcrodot. Istoricu l unlic nu spune ci Gebcleizis ero alt nume
al lui Zamo iJcis. ci cA unii dintre geli lşi i nchipu ie via1a de din·
colo de 111orm lnt pe ling8 Zemo lxis. aljii pe ling~ Gebc leizis.
1-Jerodot, povestlnd .sccnn trngL"rii cu a rc ul s pre cer. nu vrea deloc
sâ afirme. cu m zicto Ptlrva n, c:5 getll nu c red să existe vreun alt
zeu deci! a l lor. unicul: pur şi sl1uplu, ge1ii e ra u ..:o n vinşi că zeu l
lor Gebeteizl s. SI nu ollu l. p ro,·oacă fu lgerele şi lunetele. Aşador.
mc1 vorbă .dt mono~ tis m.
De sigur, fiind vorba de tra ducerea si interpretarea unui la·
comc lex.t antic, drscutllle s·ar putea prtlungi la infinit, Om fenc•rt,
nistâ s• alte şhn a~sllnd pol11crsmul geto·dactlor. Se pare că dacn
adorau o ltll~ a vttrel $t a fo.e:uiUI corespunzind Hestie• grect$ll
SI Veslel romane. S1gur e cJ din~ÎI se fnchinau unui zeu rJdJOI·
OI<. asemân31or lui Ar-.s (Marte): ne-o spu11< !~muri t lordanes.
,,.. lasa 5·0 lniOICKCm VrrgllfU şi OvidiU. iar Vegellus anrm4
t h1;.r Ci:l dacii. ntOtsii $1 Hac:1i au fost fntoldeauna 8$3 dt r• Zbol·
1111.'.1, incH lrgt"nde1e SJlU II cd zeul Marie S·a nâscu l c hia r in tara
tur.... Tol ntll de s1gurA e ~adora rea zeilc-i Bendis. co respunzind
Ot,Jnci. Du n:'i rea 1n săş l J) ::l rll !l::.i fi rosi un ilu \•au · sacru, o zeii a te.
l!"<A illa bcu l Servlu s. g tosa lor ni lui Vorglliu. rcl•tcază c~ gc to·
tlacii. Inainte de a IJ ieca la nh boi, obi şnuiau să bea, ca pe un vu1
slintil. a pă din Ounare si s6 jure că nu se vor Intoarce la vctrl.! l~
lor dec:il dup~• ce vo r U ucis pc du şmam. 5"
Polile~smu l geto·daci lo r e cln r demonstrat ş 1 de deS<operlr. le
.trheolog,ce. Fara o u1tra. deocamdata. in amă nunte. ammleS(
numa1 ex1sten1~ mal multor sa.n~tuart in a $Hănle de fa Co$lt$lo
~ 1 Sarmn:egetusa (BICI, foarte aproptate unele de altele:). b1zart
1l.tca ar il rost ronsacratt une1 singure $1 umce dlvtmlal•
,\ ..:ca s ta rellg..e pohttrst3 conshtura. pnn autorttatta s• m;u cu
~ama pnn urgaruurt3 ti, o mare rorlâ in statul dac al lu1 Bu rt
127
blsta $1 O..:ebal. Ma.",. , preot Deetneu ru .... investll cu puteri
aproape rogoşU şi, dupâ moartea lui Buroblsta, ocupi tronul sta ·
tulul dac transilvlinean. Ambele puteri. la ică şi reUgioasi, le de·
tine $1 urmaşu 1 său. ComoSicu" au, probabil, dreptate cel <ore
cred el VtiiM, personaj important. avind, dupa Decebal. cea mal
mare aulorit3te, e marele preot al dacilor in timpul ultimului
I$f!e·
Seful religiei dacice avea un cuvint greu de spus in conducerea
slntulul . Ne·o Spu ne Strabo nu numnl In pasajul, amlnllt Tn ultll
purle 3 acestei cărjl, unde vorbeşte despre discrugerea vlteo- dc·vie
din porunca lui Deceneu, ci şi In rindurile Tn car~ vorbeşte despre
Zamotxis. Relllind anecdota gree<ascl duj>A care Z..molxi~ ar n
fost sclav al lui Pilagora. Strabo zice ca el 1-a convins pe regole
dacilor sl· l numeasca mare preot. .Acesta a fost numai incepu·
tul - co'ntlnul Slrabo- cltf cu Umpul a fost chiar ti socotit ca
uu. SI glislnd lntr·un lo<: de nepAtruns o peşteră adincA. s·a
viril in u. neie$ind de acolo fkctt roarle rar şi neoomunidnd cu
nimeni decit cu regele şi cu ingrljltorll slil. Şi chiar regolc 11
ajutii sa lnsrle poporul dup ~ ce o văzul că acesta e mai supus
poruncilor su ie de cind le crcdco 1"'' acestea insplmre du zel.
Obiceiul a conhnun t pinii in >.lua de azi şi dupâ Zamolxis S·n
gAslt Intotdeauna cite un şarlatan cnro sa se Iaca slâtultoru l
regelui si s3 primească de la gell titlul de zeu . Şi, de asemcnen,
peştera In care se retriisese Zamolxis a fost consideraU sllnii
şi se numt$lt si ati Munlelr Socru. dar adevăratul sâu nume.
cart se dl şi unui riu ce curge la poalele sale, e Kogaionon. In
Umpul lui Burebista, regolt gelilor, lmpotri\'8 Ti mia divinul Cttar
era gata s! porneasci cu război • .ra In aceasta demnitate
oarccnrt Deec neu.'"""
S:l trecem peste naiva ldentincarl' o zeu lui Zamohcis cu un
sclav, devC' nit apoi sucecsiv oru libtr. mnre preot şi zeu. Sa lrccern
$1 peste unacro ni smuJ in care ~ndr Strabo vorbind despre un rege
unle al gclo·daci lor. divita(l de fapl Intr-o su medenie de trl~url,
pe hmpu l lui Pitagora (secolul al Vl· lca l.e n.) . Să lăsăm de<Jparlc
aspra carocttruare pe care geograful o face marilor preoli doci
si s;l ret1nem numai esentialul aulonlatea marelui preot şi lolo·
s•rta ea de cil1 re arislocraţia domman1ă in iruntt cu regele. Ca rac·
terul de ctas.i al r~hgu:i ~~ al orgahtz.8ru religioase in t-poca Sia·
h1lu1 dnc r cit se poate de lunprdr.
Marele preot era şefu l r(•hJt•e• dnc:Jce: el d1spu.nea, Ja r4 fn·
123
-·
doiala. de blnelnchegala organizatie preoteasd care deservea eul·
tele diferitilor ul In sancluarele descoperite In aşezil rile dacice.
Prea putine ştiri avem, din plicate, despre oceşlf prtoll. Numai
Strabo şi tosephus Flavlus.. ne·au păstrat am1ntirea unei tagme
de analloreli (.clluj~!ri") celibatari, vegelarienl şi abstinent!. La
Strabo ci :tpa r cu numele de Ktislai (x.rta~o.•) ceea ce s-ar tra·
duce pron, .etitori, Intemeietori", şi Flavius l osepfius. l ulnd u·~e
poa te, dupl acest nume, le zice po/islai (nOÂ<OTai), adică .In·
tcmeielorl de oraşe". lnvllJa t u l bulga r O. Dccev a explicat lnsă
convingator originea de numiri! dt la Strabo, arâll nd că e o coru p·
telii din skrisla/ (oxicmu). cuvint Insemnind .cel ca re se abtin de
la p lăcerile lumeşll". Tot Stra bo ne inlormeazt, In acelaşi pasaj,
că poporul le zicea .c!lători prin nori" (>C4:Wo>Pcital), porecli
pe jumAtate ."specluoasJ, pe jumitate ironica, legati, t\'t.n tual,
de anumi te pre«uplri astronomice ale preotilor sau de virfurile
de munte unde se giseau sancluarele şi peşterile lor. Orfcum ar
fi. e cert d oceştl sklsla/ reprc >inli doar o ndd porlc a puternicei
orgonizaJii preole$11 geto-dacice.
Problema caracterului monoteist sau poUtefst nu e singu_ra
ridicată de religia geto-daci lor. Rezolvarea ci In !lensul pOiitcişmu·
lu1: general. de altminteri, la lndoeuropenJ, ~ o realizare ştiin·
(ilicâ de seam6. dar se cere completată cu a lte dale privind carac-
ltrul religiei geto·dace. atributiile dll<ritelor divinllă(i. onumite
practici riluale e tc. Succese imporbnle •·au obtinut pe -acesl
tarim prin foloslru izvoarelor literare. lingv!sllce şi arheologiff.
7.EJ SI ZEITE DACE
Herodot ni·l lnlltlşead pe Z..molxis C.
pe o divinina le de
seamă, la care se duc cei ce mor. Da r unde 11 e lăcaşu l~ In cer,
c um afirma Vasile Pdrvan sa u, dimpotrivA. 111 adincurile pămin·
tu lui?
Pentru ipolczo lui Pârva n nu pledeaz:l nlml<: spre cealalta
ne lndeamnă nu oIII povestea peşterii şi a incAperii subpămlnl<'ne,
ca"' pol O Inventate sau denaturate de elenol ce l·nu Informat pe
Herodot, ci numele Insusi al uuluo. Cunosdton de seamă ai Ung·
vistic:ii indo·t.uropene au demonstrat câ pnma parle a acestui
nume, lDmol·, se lnrudeşle indeaproape cu numele divinit:lJ1i
traco.clenire S«mtk, zeita pămîntului, şi 'cu acela al r.eutui. tot
c:htonian, a l vechi lor litua nl, 2~~/uks. LegAtura eu anumîte cu·
vi11te oomu ne Insemnind .pAmint, Ia ră" din diferite hmbi indo·
129
.:u ropene e tol atit de limpede. Nt!speeielislu lui ti vine g rell, poate,
să o bserve inrudirea dintre ra dicalu l lamol · şi cuvintu l grecesc
x~Wv (chton) sau ce l latînesc bumus. ambele Insemnind .. pămint",
dar s tri nsa lt?gâtură cu s lavu l zemUa e evidentă pentru oricine.
Suflxu 1 - xis nu ~ 1nsa s a lisfăcâ lor ex plical. da r luc rul acesta nu
C C:SCII1Îa J. • prc:. poa te h considerat aşa curn face Herodol, ca o amenintare
ln relul aces ta, Zunrolxis npa re in adevărata sa lumină şi in
ad< v ărs lu l
luo rol. E l esle un zeu oi p~minlu lui , a l vegel.il (ieo, al
rodnicleL In c redon1a gtlllor e l i mpârteo omenirii cele rr.. buind·
oase lnolului: lui 1 se da lor•u reco lle le bogale, lui l.rebOJia să i
se multu mească penlru prosperitatea turme lo r dt animale.. pentru
produse le paduri lor, penlru vina ! ş i peşte. Bunătatea şi pulerea
lui Zamobd s făecau ca natura amortită de geru rllc ie rnii sil re.in·
vie pa rc5 primăvara: in ac:est contrxt legenda rea pariti e~ zeului
dupa an.ii petteculi in locuinta subterană ca p ă t 1i se mnifica~ia unui
s imbol rehgios, dîndu-ne. f n ace laşi timp. o indica1ie suplime nfar~
cu privire la mcaşul ze ului: p ă minlul sau, mai IJine zis. i mpâ nHia
subpă mînteană.
La un popor de agn cu ltori şi cresc~tori de vile ca getii era
hresc ca un CU II chlonian Să dobîndească cea mai mare illS~In·
nâtute in unsarnblul credintelor reJlgroase. Rtî diicî nîlc acest-o r culte
SÎnt, de ObiCCI, rour tt: VCc:lu; n·avem, bînein t~ ICS, nici 0 dovad;l,
da r n·ar ri de loc exc lus ca ele să patrundU pinâ i n neo htîcu l a gri·
col. In ori\."e cax, impor tanţa aceste-i crcdln~e st răvec-hi in d1v1ni~
lalea ferlililă l ll şi fec undi!Otll juslilicA Il" deplin ideea pe c:are şi·o
Căcea u gc lo-dac.ii despre uemurire ca despre o sl\ I Uşluire in i m·
pâriitia lui Zamolxis, plină de IOa le bunuri le pe care uneori zeu l.
rninial pe murlrori, le refuza t-e lor încă fn vi.a ti&, trimltf nd inu n·
d;qii, scccle sau mo li me.
A vea Zarnolxis o sotie? Lucrul nu t s igur. In lexiconul a ntic
Suidas01 .se nfirmă că exista şi o divinllate remininli c:u ace lasi
nume: ace~ sla mi se parc în să greu de. crel.u l, d eş i iniorma ,ia a fost
accep t a t ă de unii cen::elători moderni.
Spre dc()sc bire de chloniDnu l Zamo lxis, Gebe leizis era un zeu
ceresc. Nu cred că el poa '" n in lerpretat In chip exclus iv ca zeu
a l fulgeru lui: mi se p11rc m;,l pro babi l ca fu lgeru l sa lic nu mai
unu l din a t ribu ie lc S\-t lc. una d1n arme le ~ ca re le mi nuicş te.
Aceasta în epoca deplinei dezvoltări a cu huluf 5~ 11 1 cad la fnce·
11u t e l a pu tu l h doar o dtvîni iate a furtu nii. a rulgc relo r. care a
inlocuit, 1rcptat, vec hea dl\'lm tate indo·curopea na a cerului pot ri·
130
vlt unul proces atesta t la a ft~·popul:1 til dt ncest neam. In momentul
111 ca re serie despre dinsul Herodot, Gebe le[zjs va H tronat rn
1m:hlpuirea ge to·dacîlor ca s lâpin al cerulu i intreg, nu numai al
ru lgcrului aducă to r de moa r te. Ritua lui tragerii cu arcul s pte ce·
ruJ inluneca l de no n negri :si slrăbă !Ui de săgetile iu lgerelor nu
n p;:1mintemlo r la ad resa puternicu lui zeu . ..Ne putem gind1 mat
degrabă la un sprijin pe care <redindoşii il dau di vnlilăli i,
l JUlind·o sâ rislpea.scâ norii ce·l nscund fa ta luminoasâ .
1.0 greu de s pus care era raporlul .ierarhic" in lre Zamolxis şi
Gcbeleizis pe vremea luJ Herodo l Se pare că Za mo lxis e ~ zeu l
>u pre m, dar Gebc lei ~is ii diSilU la domnia a su pra i mpllrătiei umbre·
lor In virtutea anumilo r schimbă ri su rvcni le In religia lor, o
par1e din gelo· daci incepuSI.'pă să c readă că la Gebcleizls şi nu
la Za molxls me rg cel ca re pârâscsc lumea p ă mlnle.ascl'i.
Descoperirile arheo logice din Muntii O r aşliei ş i. inlr·o m ă sură
mal redusă. din a llc părU a le Dacicî Indică pre domina rea unul
cult solat sau urano-so la r In secolele l J.e.n. - J e .n .. Nu s·a găsit,
ce l puti n deocamda tâ, nici un templu subleran: e a dev~ca l ta
peş!e ri le au iosl prea pu!ln cercelale. dar ce le care se cunosc
nu c uprînd nici unCiemet1t de nalu ră să suger~ze pr~zcnta u nor
snndua re fn tnterîorul tor. Doar scara. poate acoperi tă in vechfi'TIC,
ce urcă din va1t dc ·a lungu l ta lurîi \'CSHce a sanctuarului ve.ehi
de pe terusa a Xl·a de la Sa rmî:regetusa, ducind la o platfo rma,
ar rutea, la rigoare. să he pus~ in legâ lurâ cu a t>arilia lui Za·
mohds de sub pâmin t. T re bu.ie să recu noaştem insâ câ argumen tu l
e indoie lnic şi că aces1or trepte ·l i se pol găsi foarte bine o ile
explicatii de ordin pu r a rhitectonlc·constructiv.
S-a dovcd• l inso c~ ma r ile S<~n ctuarc dacice de la Sarmite·
ge lusa şi Cosieşli nu avca LJ alt aco periş dccil cerul. Upses.: cu
lo lul urmele de llg l ă, precum lipsesr şi urmele de că rbune pe
care Ic-a r ii lâsat incvilabi l orderea ocoperişuri lor de şin drilă ale
unor construclii a ti t pe mari. Această imprejura re se pot riveşte
foarte bine cu o rl!ligie de <'sen tă utal10·sola r ă, da r nu cu una
chtoni ană . Pe un \13 5 din aşezarea ge lo- dacică de la Bucureşli ·
i eJ se poale vedea imaginea ce rcului so la r; aceeaŞI reprezenlare
a soa relui se regliseşle pe .unele din vasele picla le deS<:O'perlte la
Sarmitegt>tusa. in timp ce la Piatra Roşie au fost arta tc fragmen·
lele 1.mui car solar i'n miniatură făuri t din fier şi bronz. Marele
sanctuar rotu nd de la Sarmîzegetusa cu aşezarea ritmică a stil·
131

pilor sJI presupu"" elec1Uart.a unor observajil cereş«. mal nAiurale
In codrul culleJor solare decll In cel a l odor§rii de dlvfnllâ (l
su.bpilmln lene. In sfirşil. descoperirea splendldu lul .soare de
pialră" In lnc;nla $acrl a Sarrnlzeg1>1usel • risipit orice lndolală
awpra uraclerului predominanl urano·solar al religiei g~IO·dace.
confirmind In chap straluci t lpolu.a formulala acum pesle douli
decenal de C. Daicovlciu.
I nscarnn(l oa re toate acestea e:~ Zaroolxls $1 cullul său nu dis-
pârul? Jn niCI un caz; it~·oare:Jc literare Sint tategorict [O Ctta
ce prh'e$le uistenta acestui cuii $1 in tpoca f1nală de. de1vo1tare
a sodel51ii daco·gcllce. Se poate InsA prea bine să fi avu i loc şi
la daci un feno men ob~rvat la a lte popoa re pc măsuru in:.inhtrii
lor spre orinduirea lmpiirlilă in clase şi spre organizarea de sta ~
Tn a<..t proces social·politic. vechile divinolăli populare au cccmt
1replal lotul uilor ronsulerati ca prQleclori al aristoe:r3 (1e1, ai
regelui. şi al s tatului. De obicei. nceste noi dlvlnilă(i ero u sola re
şi nu·mi vi ne de loc g reu să ·ml Inchipui că nobilii daci, 1n com·
punerea numelui cârora intra partkula- bostes inse_mntnd .. Siră·
ludt, luminos·, prtluau sa·l ado,.. pe cerescul Gebcleatis dedt
pe strA\'tchlul Zamolxi s al plugarllqr ~i p~ş!orilor. E dll!pl eli nu·
mele lui Gebc tcizis e pomenit doar do l~erodot şi nu ma i <o pare In
nici un o It iz-vor antic cunoscut. ln timp ct~ Zamolxis con 11nuă
sâ f1e nten,iof13t plnc\ In antichital\'a tin:ie fmprt"jur:trta ocrast.a
ar putta sugera uansformarea lut Zamohtl$ lnsuşi lnlr·o d1vini·
tate uranla nă ; cred. toruşi, că " vorba de o sln1plâ inlimplttre sau
dt-o co nh1z1e J>e cnre au torn nnlici o Jâccnu lnrre cele două zcWill
care ocupase ră pe rind, ia g1>IO·dllci, locul de frunte In religie.
Arhtologia n·a dtmonstral numa1 caradt-rul predom•nant
urano -~lar at rehgitl gelo·d3c•re in penoada r x1s tentc• s t 31ului:
ea a contnbu1t şi l::t cunoaş te rea ma• ('xac•ă n dlvmilătllor :.dorate
de gc lo·d:oci . f\-tă relc r i:o zeul rhbolu iul şi In zeota Bendls.
Nurntlt primului r ,\res la gtt-ci $Î Mars ( - Marte) l:t romani.
Se pn-supune ci tnsuşl numele Ares ar f1 de ongme traco· d:u:•câ ;
1i1 orice cat. actaSllt diVImlate se bucura de Q deoseb1l$ cons1de·
raţie In ge ti şî ei 1 se .,duceau cele rnal prctlnnSot' jer1re. .. Pc acest
Marie - 1.ic~ lordanes•' - I!Oiii 1-gelii) l·:ou udoral inlot<ie:.una
printr-un C:Uit (oarte .Sălbatic 'dcf \'iCtimtlf lUI ~rau prizOnl<rii
ucisi). 50C01ind ci arb11rul r~tbo1u lul lrebuie tmpi ('al pnn vărsare
de singe omenesc. Lui l se inrhinnu primele prAt.i, lui i s.e a rir-
nau de trunchi u nle copaci lor .spollllc" (a rmo le ~i veş mi nle l" lua le
132
de la du$manii ud$1- N.A.) . Acut pasaj polle li pus In legil~rll.
dupi cum Il arAta t rcctnt C~ Daicovlciu. cu .scena torturAr1i pnzo·
crllor romnnl de cA tre fe mei le dace (sccnâ reprezenlo lli pc
~~lumna lui Traian(. Iar descoperirea a ilaru iuo de jerllt (.soare~
de paalr4" 1 In intonto sacră a Sarmizegetusci conhrml pe d•phn
spuselt- lui lordanes.
Mnrle (sau. da ci prelera li. Artsl nu era singurul zeu druia
1 se oduceau s îngeroaMl sacrlric:li urnone. Să ne aducem omln te de
solul trimis. o dati la cinci ani. la Zamohtl $, oruncat Tn sull\tle
asculile ale lovarlişllor sli. Exlstt, pe de all6 parte, ştiri dcsp,..
obiceiul dt a ucidt uneori pe so1it la moartea so~ului. l ntr·un
cu viul, c vorba despre practici cru de, sâlbalico c hia r, ce nu lrebuoe
sâ ne mi re la geto·dacii lu i Burebisla şi Deceba l. da r care se
imlepâr l..d mull de icoana ldealizalâ pe care Pâr van o lăcea
rehgiei getice.
Si moi hotârlloare a (o$1 conlrlbu(ia arheoiogiei la docu men·
ta rea cuilulul tcilei Bendis . corcsponde nla dacic.! a Ar le ml del
greceşti şi a Dianei romane. Despre aceasl~ divlnllate li erodot
nu ne spune decil el era adorat~ d• l•rnet lt trace. cart·l prl·
miserl cultul de ta popoarele aşezate mal spre miad· noap!e,
adică de la daci probabi l. In doiala a fosl risipil5 de descope·
ririlt nrllcologicc. u t Costeşll s·a găsit un cap de bronz a l ze llei
Diana. operă de art!l elenisticâ desigur, dar care i$i jusiHid mal
uşar pruenta In cetotea cmcid prin •xistenla unul cuii analog la
daci. In Sllncluarul vechi de la SarmizcgchUA sipălurile au scos
la 1vcnlft un m~dalion de lut ars (clrca JOcrn In dia metru şi l ,.Sc m
grosune) care imitA reve rsul unui dcnar roman republican, emis
de Ti~nus Cl.aud1us Nero in anul 80 i.e.n .: imaginea rtprezen·
tata t accea a bustulua o,.,.,., cu tolba de sageli pe umAr. In
sfir~1 t, lo Ptalra Ro$le s·a descoperit un bust de bronz. lucrat evident
de meşterii loc"ll si reprezenti nd lol o dlvlouta lc lemo ni~an . l na il
de H ,7 cm şi lai tic 13 cm (dimensiunile acluale). bustu l arc
inliloş>rca unei m~şti, >paiele fiind deschas şi gol. Brnluluo sting,
indoo t dt la rol In sus. n llpsoşle mina: br•lul dr~pt, probabil
rldo<:.:J I ~·el, e rupi c u toiul. Locul ochi lor o indicat de douA găuri
roiundr sub ni~le arcade adinci: In nccsll· uAurl lusc:~erA aşetall
oc:h1i de stlcJ3 s.;ua de past.â colora tă . Pe margmt"a ln(rrioar~ a
bus tului, la mijloC. se alia O toartâ pttllrll fo xa,..a buStului pe
perete sau pe lemn Două torl•lt se găseau (aZJ una e ruptâ) de-
o parte $1 de nll:o n ca pului. Pnrtea de jos o pieplului cu slnil
t:J:I
 erwmiDMII • A<Opcnu de un r.t "" tunici "" <ap ui ta a re un
•il ielf.ll in rruct, dcspâ rjit prin dou:i brude <k>stul de adinct . ~
nuuc,i_ni. dou§ lina adin~ile merg r•eralt"' cu braulclt . Deasupra
rnn1111 se aUA un 0\"0pcramint triunt:hiulur, m:lrginlt şi el de linu
udjndte.
Acest . ~~~~t J,. IH~111. o ropre1.in1a . desigur, lot 1"' Bendls,
singura <hvnutate dac1că ale cart i im3ginl ffgurnte sini terte dato·
11ta desropcnru de la Costeşti şi mod•lionului de 1• Sarmizegt>tusa .
DupA pârt!rell n ~d. C. Oaico\itiu. rf'h~rut de pr garnitura unei ted
~. pumn• 1 descopcfltc la Popcşh o "'prrzlrua pe nceeas• "''~ a lu·
1111, ~ padurilor ~1 rn~nl(~et:· lor afln tă in mare ''ins i<" lo gelo·doci.
1: sigur <il nMhtn de acesle divlnila(i olictale, In inchillllîrea
ma~Jor persi~L'Ju nnumitr elemente mal \'t"Chi. tred•nl~ !~gale de
magie ;i felu nl• snperslilii. W. Poionu, In s traturile moi noi, s -au
gJsit <'l_t,•\·a mit:l ~i ru~irnrnl:tre imagini crrnmiC'C dr figu ri umllne
sau an,~ Jto, ee put ft socotite ca tltmente- t.te cartu:t~r mng1r.
Oup~ parerea prol. R. Vulpe, din """enşi ca lc·guri• loc parte văs·
cioa rtlre in minilllur3 (imi ta,il dupa VtiSCie rnnre lucrnt..- c u mina
s~u la roatăl. prcn rn•irunle penlru a putea pre1.tntn \'rt.>O ullliiale
$• pr~a numer.oase pent ru a fiUlea fi considcrtJie drept ~i rnpfe
JucArii lko t'Opll (t~ ad rulul servi, lotuşi, la phlralea a hfiilor
ŞI a altor medica~•~lej . ~-au mai ghîl multe amulet< lko argint
ŞI de bronz (rfiBJOrlta tea tn forrnn de secure minu sculă sau de
bas ton3s orna t t u miri sitr~), de os, de slic lă, pill t rtJ $1 cora 1.
Oblcclc apoii'Opnicc (mcnite şi capa bile. In cr•dinta celor vechi, sa
lndep.irleze splfil•l• rele) sini şi diferitele cochilii de moluşle
marine de Import şi dinlti de anlmaie. mai ale'S de tntstr<l <i de
urs g5uriti şi purtati la gil. Unul dm a<11ş li dtnll a losl ~hior
ImbrAc~! intr-<> plocâ de a rgint; puriAioriJ a reslor omu le te sperau
sA dobtndeasc~ prin ~ccsl mijloc pultrro mislretului ş 1 8 ursului.
Strîns le~a l de fl'ligic şi cu d<Ostbire de crodintel• pri\·ind
soarla omului dup' moarte •ste şi ritul de înmormlntort. La daci
inca inainle de Burrbista . rum ;un uvul prilrju l s~ sr~l In ca pi:
toiul al ll·lca n i cilrth, intinernjla lun,;c lo~ul iuhuma tiol. aco 11 sla
lronsrorrn.ar(!. a·gllndfnd anumite schimbări, gr\!u do prtdt.at. in
couropjll!e. ~cspre ne murire. Acum, cind ii cunooştem pc Zamo lxls,
pc GcbeletZIS $1 dispula diutre aoesl• dîvinil;ljl pcnlr11 domnia
t~
asupra mortlk>r. putem Jnc('rca să exphc4 m srhimbarea ri tului
pnn cvolul•• Intregii rtllgl ll"to·dace. S.. port ca roemur!Tl'o ligJ·
dtull' de Za mol.lis crtdînc:lo$i lor $âl crn com pfetâ, cuprintrnd
ad1c~ $1 toq•u l şi sufletul. Omut muren, Jnd un dubll' l ni lui,
poate mnl putin farnAI, dn r n•nl lotuşi şi cu nevoi asem~ nA tooro
celor du1 hmpu l viej1l, conllnua să trilascA In rega lui zeului
subpâmln&ean. bueurlndu·SC! de toate bunurile. S·ar putea presu-
pune ci troplat, ~ mlsurl re cultu l uramcului GebeltiZIS se
lrnpunen min,1lor geto·dOJct. idcta n~murirh t rupului dîsp:are (tro
pron e vld•nt cA trupul nu se fna lţă la ceri) sa u. In OfiCe cnz. se
m()dH1ca: ocum se pune problema iie de a elibera sufletul lmule ·
ria.l Sl nemuritor d1n 1nvc:llşu·1 corporal, fie de a reduce •t rupul
insu$i la o slare cit mat pu(in materialA. Onrare a r fi fos r tdcta,
solu11a rra una s.angurt; trderea cadavrelor.
Rirul •ncmera11e1 predomln;t nel :n epoca lirz•t de dt1vollare
a socicU (Ii daco·gcllee; Inhumat•• se lntllncşle arareori şi a tunci
rnni ales l:t copii. Dar aceasta nu fn$Cnmna Ind delrnnn rcn
defini iiYA o lui %amohds du1 domn•a asupra umbrelor.: t foa rte
pos•hil (8 o bunâ pari• din gtto·daci sa fi adoptat ritul incln•rn·
ttet IArA •·~1 lnt~lplri ca şulle!(lt !or 111frg la G•be!ţizis, In oer.
Dup.t cum se \'eck, n1d măcar c.a uule gr:nerale alt in&ocuini
inhuma,iei cu ineineratio nu pol fi cu cerlitudil'k' explicate şt ceret"·
1a toril sint nevoili sâ tacă doa r Ipoteze. Cu alll mai dilidl e s~
utribulrn u sc mniOcatle IUC"ci.sil di\'C rse lor vnriante a le ritu lui de
i m:inern ţi e.
LAsind lrt o parC<' a$a ·zisc le cuptoare dt a rs mortii sau morm111·
tefe·euptor ca re cred că n ·au existat nîctoda to~ $1 a c.3 ror menttOnere
în hcemlura orheofog1C8 se datoreaza:. proba bel, unor erori dcobser·
vaoc sau de Interpre tare, să ne gindim numa i câ mormintele
dac1ce de 1nclnera,te dtn epoca L..atene se put grupil, dupA O Pro·
laS(', in dt>lH\ categorii ; 1O mormintele In cazu l că rora nrdaren
s...a lAcul pe loc şi 2J mormintele in cazul ca rora arde rea $•1:1
Ucu t in alU par1e. in!r·u n loc amcna,a t sper1al (ustrinum~ sa u
nu . Uit- dm pn ma c:~ te~orie sint. in gtnerill, lumulart, mei
batecuno.scuU fund. pentru perfoado <'t ne ln luezrazl. tumuhi de
la Pnr~e$11 Numarul lo r n1it fndeamnă s~ he puşi in legâtur~ nu
cu ;1numllr c.red•ntc deosebite, ci cu Sin ra:1 !OCin IA n derunctlfor:
ei reprozi11t~. dUJtă toal• pro babilitâ;lle, mo rminte de şefi $1 de
aristocrat!.
;\\ormint~Ic din a doua categorie cunosc tnsa o mare v:~riet:ate
135
de IÎpurl, Cu ...~plia lumulllor de la Zimnicea. m.1l vechi lnst
(sec:olt~ 1V- 11 l .trL). ele sini lntoldeauno plo(le. OI! ~le mai
multt ori, ruturjk arderii erau ~puse Intr-o urni, iar aceasta
tro apoi ln~ropoiA In p:iminl. Al~rl Insi, rlmhotele funerare
erau lngropale dorecl, lirJ urnă. Sâ fir \'Orba de mormint< ale
unor oameni s~nta? Nu, clici in•."ntarul, Iar In dttvo cazuri o
casetă de poolrll ce constituia mormintul. \'Orbeste despre oi luati a
mal<!nall deslul de buni • lami~i delunclului. s. oellndese
aluna In acustt deosebire anumite ronceptll deosebilt? Tol oe
se poate. dar nimeni nu poa le preciza deocamdatt despre .., este
vorba.
j\1ol limpede> pa re obiceiu l de a aduce a nu mite jer tfe cu prileJul
Inmormi ntArii. de a ase:ta In groapă obiectele de care rno rtu l ar
pu tea o vea ·nevolo In viata de a poi. precum şi voSC! cu mlnwre
şi bau tu rA. Nc~rodol s pune" d lracii, du pA ce jtlesc mo rlu l, 11
expun llm p do trei 1ile: apoi je rtlesc fe lurite a nimale şi lac u n
more ospl t luncrnr. Abia du pă aceea IngroapA cadavru!. arllndu-1
In prealabil SOOJ nu. şJ.i ridicâ o movilA (lumul) <leasupra mor·
mlntulul. uremoniolul .. incheie cu lnlrectrl c.l lare dotate cu
pretioase prrmol. DJr aceslt obiceiuri st pratUcl numai fa cei
bogato· slri<ln><> nu .,.•• parte dt riluri olll de romplexr.
Untle don aculc obiceiuri se intilnese şi lo g<lb·daci (de
ucmplu b•nchfolul funerar. cu sparg<ru ntuala deasupra mor·
mlnluluo o •·•~lor folosi!<~ . Turnului Ins! de obicei lîpseşle (in
Tr3d:t actstc nH>\•Je- funerare sini foarte numeroase.. pc tind
la not eJe ~lnt r:.re chiar şi ln cazul mornuntclor bog:tltl. aar
tle-spre lnlre<"Cnh.• ~~ jocunle ce urmau fnmormtntArit n·twem
1neA dove7.1 • bsolu l so gur~.
O deSCOJl<'ro.re d< la Murlghiol par• sa Indice exiSlonto unor
rllurl speciale lcJialo de cultu l morti lor. In nmol 1954. In tntcro·
p;,lo do olcl, s·a gh•t. inlrc douâ şorurl do noormlnle, o ~:roapll
« con1tnta o cu pâ grecească cu pîtK»r. dec:or:atll ln Inferior cu
palru palmele, )ople oonlore elenisuce cu gllul Inalt $1 cu lortole
lips<le de sramrol3. o oala bomb<Jia ~corat4 cu briu alvcolal
$r o sltachlnG marr, adinclla: ul~ttli!IC dou~ vaS<! şlnl dt laciUrii
locaiG, lucrar~ cu rnin.1. De:scoperaorul ""cropolel, arheologul
bucur<şl.. n E. BuJOr. • de p~r<re c~ dolOrll~ grupJw a~slor
\'ase-. IOah: lnlrtgt sau lntregtbile, precum ~~ ab~nlet rtslunlor
de oast. olil Imprejur cii şi In inlcriorul lor. R<Oapa In chfosliune
nu lrobuit socolilt mormlnl, d groapâ de olrandi.
136
1 Conc1U113 nu trcbuft sa ş.urprmdd intrucit gropi dt o frandA
5<' mao cunosc. Nu mA rdcr. bonolnteles. lo ipoleza S<Ostlnul$
m31 ~mull de unii tercel6loro, dup5 care mulle dtn groplk dt
prOVUII d10 a~zirtk gţiO·di~CC 11 fi OVUl--, !U! caraclor ritual.
Dar S. Pialra Croovil, In apropot,.a imedi~lJ a sancluaru lul
descoperil pe o ~erast a lntltlmll slfncoas.. s-au găsil doul g ropi.
fnlr·Uilll din elt. dou' vose pline pe jumitale cu gri ne carbonlult
cr>u cu grijă a~ute pe un Iti de suport de lut ars. Cea de·a doua
.,... pe lund oase dt animal o~uu.. inlr-o ordine ce nu se
pulr3 dalora inlfmpllril, nu mol dt·a lungul peretilor, In llmp ce
ta mijloc nu s-a gisil nimic. CaracleTul ritual a l acestor g ropi
mi se pa rte l nconleslabl l, dar scm nlff<ll(la lor precisi • erou de
slnbi iiL \
Faptu l ci!> a m lnsisla l ollta a supra c redinte lor gclo· dnd lor
nu e l nllmpl6!or. E l se da i0~ $1e nu numai cuooşllntelor noaslre
despre religia aceslui popor. moi numeroa se docil penlru allt
ospeclt a le cullurio spirolualt. d $1 actiunii pe ca re religio $Î CUIJI
preoleasd au utrcilal·o as11pra ecestor domenii. MA YOI ocupa
acum dt ele, punind In frunte o lnlrtbare care aslhi Iti se pare
<> rofenndu·>< la cele mal eltmentar< lncepuluri ele cullo rl:
AU CUNOSCUT DAC:ll sCitiSUU
Ptnlru omul modern. anollabtU~mul .sit uprcsia celei mal
cr3st hpse dt culturA. Problemo nu .., punea insi la Iti In
:.nhchlla tr. dnd popoart rntregi n·au ajuns la cunoaştrrta scrisu·
lui, detvolllnd lotu~f o cullurl splrolUa li dinlre cele mallnleresanr..
~"'cum două mh de nul. IUmLrabrlismu l nu era neapArat sernnul
lniailibil al unei subdetvollan, el mal degrabă mo rluiTa uoool det·
1•oll~ri apar le, care puleo aju n g< In un grad suficicnl de !nafi IArA
o simti nevoia scrierii. OI! nll lcl, in goneral (sini sl exceptii.
pat<·sel. scrisul n-a rosi nllscoclt "" dilerilele popoar• lnainlo
do o pa ri(ia claselor an la gonosto şi a sta iu luo.
In ac.osl~ prlvinr:l docoo n-ou lăcui exc.ptoe. o\\inunato clvl·
htaltt o bronzuluo lirzou pe lcrolonul \ârli noaslre. lnlregul tl>ll·
Sld ll $o ift«Jiirlul ~pocl1 !Jtt~~ n -ftu runo~ul scrisul Si pin~
nu dt mull. inlreboroo pusă L1 ln<epulul actslui subcapolol promeo
dt la cerce-t~lon. In ctuda evldtnl~'· un râs-puns negobv. Spun
.m cauda t:vldenlt•• penlru el "numt&.e dai~ pennite:au s! sr l(frmt
runoaştorea de dtre daci 1 scrisului m4car in epoca luo Buroblsla ·
Deetb<JI.
137
.·
la Dio Cauius.. gasim inlormalia c' Domili•n. dupA rhboiu l
cu dacti, a trimis senatului o scr-isoa re primită de dinsu l de La
Decebal. E drept că opozitia senaloria lil, ca re· l urn J)C lmpă rat
pentru asprimea politicii sale Ja1ă de ar1stocratia rom3 nA, Insinua
că aceastj scrisoare a rosi plăsmu.uo chtar de Doml\tan. luc:rul
nu are Insi importanta pentru prob~ma noaslra: ecler că Oomi·
tian n·ar n puru• lrfmlte o scnsoare plasmuHâ ca den partea
unui rege ca:re nu a\'ta o ca ncelarie şi cart nu purtase niciodall
nici lln fe l de corespondenlâ cu sta tele vecme. Senolu l roman
nu putea manUesla nici o mirare fat ~ de o scnsoare a regelui
dac: acuulia de lals tro determin•lt de continutul scrisorii In
care Dectbal, deşi nu Ieşise prea rău din rizboi, se recunostea,
probabil, Invins, ş i nu de ln săşi exisl~nta el.
P~a uşo r au lrecul C'Crctl~torli şi peste şU rea, p~st ra lâ la
acelaşi lslori c". că lui Traian. in Umpul primu lui rhboi dacic,
i s~a trimis o ciupercâ mare pe care Stria cu htert l:abne c:i
buni şi a Ilo a loati ai lui Dectbal il slituiesc pe ImpArat d se !ntoar·
c:ă inapoi ş i să racâ pace. Probabil (~ CIUperca a provoca t nein·
credere (notez în treaC'il, totuşi, di se poa te scrie roarte bine, cu
ajutorul unui băi. pa iase~J. d~$1. evldenl. eSO! nlial nu e ra moteria lul
folos1l la scr11 s, ci scrisul ln5uşi. ·
la urma urmtl. sbntt OCt'Stea. pnvllt In sine. puteau r1 ignorate
de cercetjtoru modernl: destule nisroc1n tXISiâ dbar In azvoarele
lite rare anllccl Dar e coudal faptul cA nid un inceput de conll r·
mare. arheologică a existentei scrisului la daci n·n schimbat
părerea erudililor. In adevA r, insii din secolu l trecu t se descoperi·
seră pe Dealul GrJ.dişlii (pe atuncs nemeni nu stia cA aceastl
aseurt! c vestita S..rmiugetusă) citeva blocuri de cakar lucrate
cu deosebitA Ingrijire $1 purtind pe una din fetele lor douâ·lrel
litere greceşti. Specialiştii le·au co nside rat drept semn~ făcute
de meşter. g reci penlru potrivi rea plc lrelor in zidu ri. ncglijind
cu totu l alte posibilltili de Interpretor•. E adevArat cA numârul
actstor blocuri nu era tnart şi d: tie: nu rusestrli g?.s1IC. prin
s.ăpătun SIStema tice. fn1r·o s.itualie dara .
Siipălurilc recente ole acad. C. Da1CO\'Iciu au avui tlarul si
lilmureascd problema. S·a dovedit cA toale blocu rile cu r. tere
lac parte din zidul care despă rtea cele duuii lerase ale incinld
sacre. form ind. pare·se, un fel de balustrad:l. Constructia e ra
dmtre- cele mai sîmplt şi nu tra n1ci o nevoit de semne speciate
pen1ru polnvirea blocurilor in zid cu atil ma: mult C'll c:ll astrel
138
de semne nu s·au g6Sll nic1 la clAdiri~'""' mari $i riai complicate.
Ipote za trebuia, dec1, ab1ndonatt. Locul ei era luat de certitudinea
cA ~acu cuooşteuu sensul $1·1 foloseau
Mao greu era de (hpuns la intrebarea dcsprt! sensul exact
:oi acestor blocun cu lilert. Fietan: drn ele purtau doar 1 - 3 se~
graii~: uJM.IOri era vorba numai ft tonsoane. impre-j ur11·~ care a
ge"'·ra l binuia la ci dacii nu scriau lnloldeauna vocale~. ci uneori
le su bintele~au. Citirea lllerelor de pe fiecare bloc era uşoarl,
dar cele cllilc n·aveau nici un sens. Abia ducA s-au putul completa
cunsoa nele greccsli znp de pt un a stfe l de b~ In ZIPeR. nume
propriu cu1ooscut la traco·daci. Cauta acestei dilicultlll nu e grt!u
de inleles. Blocurile au losl gâsite prabu$ile in dnordinc din
mlul din ca re lâcusera pnrle; pe lingi aceasta, e foarte probabi l
,.~ multe din ele lipsesc. In o rdinea lor origlnarfl, e le se grupau
5'1fel incit sil formeze cuvlnle Intregi şi cu inteles limpede: dupa
toale semnele av~m de·• fa"" cu un Ici dt pom•lnic (album)
al unor tol, regi sau pr.oti daci. Din pacate. s perantele dt • ·1
rutea rt'('OnSti1ui vrrodatl sint ioarle putine.
S. crt!de câ zidul cu llrlci na apaqlnc epocii lui Burebista sau
a 11nmoşllor sai 1medoull: De<:eneu, Comoslcus. Prezenta literelor
grecesti pe blocurile din lncinla sacrii a Sarmizegelusel se expl ică
pron legAtu ri le pe care sla tul lui Burebista le intretin.. cu ora·
'*'~ ponhct '$.1 pnn c:u~ra~a actstor oraşe dt C'ilrt marele
n:gc . Era firesc ca alfa~tul gre<: si fie cunoscui şo ulilizal la
c urtea unu1 monarh ca re· lfolosea ca ambasador pe ling~ Pompelus
pe un grec din Dionysopolls.
In veacul 1 • ·"-· lcgalurile statului dac transilvănean cu ora·
>ele pontiC<! slăbesc. Dobrogea era cucerilll de romani şi i mperiul
işo stalornicise ferm hotarul pe Dunlrt! din Germania pini ta
vă rsa rea In Marea Neagra. Legaturile culturale urmead inevl·
!<obol e xemplul celor comercia le şi se orienteaza spre Italia. la
So ronotegetusa sosesc negustori roman1 şi produse din Aquileia:
pe aceeaşi ca le \'In sl influentele culturale. Alfabtlul grecesc e
inlocuol cu C'<'l latin; pe mort! le vas dt cult descoperit la S.. rmlzege·
tusa onscrrptoa DECEBALVS PER SCO iliLO e rt!dactatA In
hmba daci lor. dar cu llt~r~ la tin~. In laii nes le sau '"'co r cu li Iert!
l alineşli o fost rcdaclol mesajul lrimo s lui Traian pe o ciupercă.
lo t aşa va lo scnsâ şi •pistola lui Decebal către Domotoan, semn
ca la cancelaria regeascd de la Sarmlzegetusa limba puternicu·
luo lmperou roman era cunoscută şo folositi.
139
 A$adar, dacii cur-.oşttau S(ritru. Fire$1t, ta n·a dt\'tnil
odată acces.ib~ lă tuturor dacilor. Exemplele de folosire n sc rierii
sint rare: cele pomeni te rn izvoarele literare se referă fie 1::~ reg~.
(ie la conducă torii oha iilor să1, iar descoperirile arhcologtce in
aust domcni11 s·au l~cul doar la Sarmllrgelu5a. in incmta M~rr
şi inlr·o mare şi bogat! locu•n'* din aşez3 rea t1vdâ.
In soclela len daco·gelfl din seco lele 1 i.e.n.- 1 e.n.• scrisul a
r~ mas lo l limpul un apanaj al clasei exploa laloare şi, In
rind. al curtii r<gale $i âl preotlmll. Da r simpla lul cunoaşle
ne tast sl bănuim ş1 exi.stenla unar c:uno$110\t superioare.
nalura şllintlfic~ .
STIINTA LA DACII LUI BUREUISTA
$1 DECEBAL
Jntr·un curios pa saj al Gttictlor .sale'-. Jordanes. desc rie in
cuJ!nlc: c nlutiasle acllvlta lea lui Deccneu prlnlre daci: •.•. O bser·
vind d•spoz•l•• lor (a dacilor- N. A.) de a · l asculta In toate $1
• că " sint din hre Inteligenti. i·a instruit in aproape toale ra mu·
riie ntozofiei, căci el era in aceasta un maes lru pritepul. El i-a
inv!tal 111o rala. dczbarlndu·i de moravurile lor cele barl>are: i
mstruil In şllinlele flz•c•i. lăclndu·i sâ lrAi ascii pol riv• l legilo r
natuni~.: η3 lnvăta t logit3, răc:Jndu·i (U m1nlea SUperlod celor·
lalle popoare; arăllndu·le pract•c•. l·a indemnat sii pelrtaci i~
laple bune: d emon>lrlndu·le teoria celor douăsprezece semne a lt
zodiac ului. le·a :1rA iat mersu l plane telo r şi 1oate secrete le a
nomict ~1 cu m crc$1C $1 scade orb1ln lunii şi cum globul de loc al
soarelui Intrece m:tsura globului pâminte.sc $1 le-a expus sub ce
nume $1 sub c e semnt cele t rei sutr patruu:e:1 $Î şase de • tele
In drumul lor cel repede de la rAsăril şi pinA la a pus spre a
apropiu sau i ndep~rla de polul ceresc. Vezi ce mare ~lllcere
ni$te oameni pr~:t vitejii să se lndeletniceastl cu doctrulle le
zolice cind mai a,·uu putin râgaz de războaie. Puleal sA·I
pe unul ccrceUnd potilia oerului. pe allul proprielătile itrbu
şi a le orbuştilor, pe acesta s1udiind crestere-a ŞI setidtrea 1u
pe cel~ laii observi nd cdipselc sonre lui şi cu 1n. prin rolaliu
soarele vrind sti ollngă rcg1unca orlentalâ tste dus ina poe
reg.u~a occ•dentală .....
Furat de entuli3smul pentru Deteneu, pe ca re· l socolea P"'nto~,
s trâ m0$1, lor danes nJu nge la e xa ge râ n ncuv~. C1 hndu · l rt\ mli
1<0
110 prcsia cA dacu nu SC' mai ocupau de nimjc afar' ~ rlzl>~i .$1
h(nzof,e, cn societa lcn dnco-geh\ e rn compusă numai dm rAtbotntcJ
..1\unt• ~u. dacj pretNnti. din snvlHili r ă2bo111ici. Nu acesta e ra
.IJ'I!"\-arul. lmag1ne3 ldtahst3 r:\urelâ de lordantS OU SC polt1Yf$lt
::~e: mJcar eu tratul r10blhlor. nerntuvorbmd despre si tua1•• mase·
JC'I r populnre. prea ocu pate sa munceasca Şt să·s• agoniseascJ
hrnna l"'""" a a vea r~gaz de s ludll fi lozofice. Gindlndu ·m4 la
,,,lea lll lUI Burebista m•·i inchipui mal curind t:3 pe nişte rAzboi ·
"'"' Jrula~l. dar ne<ioplili şi a nalfabet•. decit ca pe ni~le c! rlurari.
O..· asernenea, nkt aclivl1a tea lui Deceneu nu poate fi privită in
mrn1;, In ca re ne-o prctintâ istoricul go t. E pur~~ s implu de. necre·
wt ca 1111 s ingur om sA orga nlu:zc o pslie l de ac li\·lla le şllinlllic3
hazindu·se exclusiv pe mleligenta nalivă şi pe ascu ltarea disdpo·
hJor ~<fi
Totuşi, "' li o greşeală să respingem in bloc aflrmalîi le lui
l(,rd:mes. Sub haina nnlv1l fn ca re s int ilweşmlnto te, ele o gllndest
1111 ~lem e 1H rta l. Putt m zimbi g indlndu-ne la labloul unu j popor
iutreg ocupat cu studii astronomict, fUozoflc:t. botanict tir~. da r
tmagmea unei restrinse categori• de im•âtati. preocupat• de toate
nc~s1~ discipline şt. r~r:\ Indoiala. şi de allele nu mai are nimie
OC\'Cros1mil. Onnpotrivli. e u:n rr nomc n firesc. binecunoscut ~~ la
•.tte popoa re.
Nalural. nu ne putem gindi la o pâlur~ de .mlrlecluah "
ildt. t ; soc•rta te3 sclu\•agistă d;,co·getâ făcuse tncâ prta putu'le
pru~n:SI.' J>t'nlru ca In sinul eJ !'ii' ot pa rll (llor.ofl ~i oameni de
i'tunt:• s pectallza ll . Dar cA in mu ltt' alte soc::lct~\11 un Hcc. existau
IJilffif'fl'care poscddll -şi minulau un minim de cuno$1ln'e ~tiinti·
f,~,·. baute pe seculara ~~ ch1.1r nuk>nara e..,penentâ a poporului,
pr~.:curn $1 pc p ·opr•lle lor obscn•;tt•L ..\ceşh oameni erau preotii
IJ.u·i ~~ sd nu ult:im C-t Dc_ccncu nu ţ!fa allu l decit mai·m11rclr lo r
p~· \ rcflleo rege lui Burcbista. Te-xtul lui lordanes se re fcrfi fă ră
c1o.tr ~~ poate la aceast!\ putcruh:A şi orgamt.nlă pr('()\utlr dadcă.
care nu ezlla sa· s• sporeascA nulorila1ta a supra mastlor prin
1olu~1rea nbila a anumito r elem~t ll t~ de ştiln~ d t'lnpirlc~
ll •c:J lo rdancs ar constitui 5Hil:ura nonstrll sursă de lnrorma re,
01:'" ~1111 r)u lea rngadUI Sâ nu · l credem. Da tell' hu sin t comple tate
ln~a ş, d~ alte •z,·oare. lncâ Platon ,-orbea'" despre ideea vrtdnid
ti•· cned1C:10-a modernA dt> 3 lrata in nretas1 hrnp $1 corpul bolnav.
~~ p~ihicul, tdee pe ca re l·o atrJhuut 1.eulu• Z.nmohus. Numele
lia{'f..:..- d~· plautc ''lndc~ol loare rJin ope!e le lui 01oscondc şi Pseudo-
'"
Apuleius o glmdcsc existenta la daci a unei bolhnlc'l medici na le: cu
indrlunjl'a lt 1rad1IÎI. Apele vmdec~1oarc de In Geoogiu. Cala n $i
8 5îlt• liertu la r~ erau cur-.oscu te şr pre tuite. la Po1an3, ~ posi bil
ca unete din culmtele de os .. pentru fardun- .sa ft contmu r şj
med,eamtnlt: e s1gu r ca o placi de marmura dr rmport. ,:t:ă$1 li
ln tt«"ta~· aşez.ort. sen·ea la preparorea ahfulor fnlr·o IOC'ulntt
de la S..rrn~<cgrlusa . 1 Cri,a n a desropenl o odevaral6 lrusă
mt"dlcah1 L'Onlnlnd un bi.stunu. o pensel.â , m;u ntull( v~sc1oare
pentru pAsMtt re;a )Uhsl:tnl elor rntdicnmerllonse ş 1 o plud n~lcll de.
c:enuşa vu lcan ic~. rnatene <'are. presâmtâ pc o rani\, ~.rw.e proprie ..
taica tie a grăbi cicatrizarca: analiza chimica a ar:Ual ctl ce nuş.a
pr·oV111e diutr ·un vulcan medil~ranean, paalc Etnn. Cu ujulorul
lnslrumen lcJor. chirurgica le, prcotii·med1ci da"·i ştinu srl cxet'ute
ope rn tll !(l'~lo ŞI compllcalo: craniu l unui scholel drscoJ>e ril la
Poia na JJrttintfl urme clare ale: und lrepnnotll clcalrizale. Nume-
ron s~ l!! dslcrn~ $1 conducte aduse 13 luminA de sA j)A i urllc din
~luntii Orasloel "leSia CX1Sien1a unor preocupă ro de 'i:'•M
publicA.
Nu si nt lonle acestea dovezi ale- une1 smn,e ml'dkale c1npirice?
M easli medoclna emp.ncii e ati1 de b1ne docun..,nto~ de
gtlo·dac•. incll ind Părvan consider~ poslb1l:i odenjllic~re3 d1vl·
nll•tn d•eo·romano 1/crcu/u lmxctus ( Hercule ori neb•ru•ll cu o
d1\·1mlnlt d3ctrJ nnded:loare in genu~ lraric:ului Esculap. deşi
c"'dea ca la d;oc1 nu pulea 11 vorba de un uu aparle. el doo r de un
atnbul al z.euJu• unic..
Conlirmorea era mao slrălutllă a spu5<?lor luo lordanes despre
preocu p:ăn le $hlnl•fit.::1! (~i i n special astronomice) In daci o cons li·
tuic Insa marele s.anctuar rotund din îndnta sacrâ a Snrmfzegt-
tusei. Consid<o rtt t mu l tă ..•reme ca o enigma. lui 1 s·au atrfbu1 1. ipolt~
lic, cele mal divcr'"' destinalii, de la aceea rle circ piuă In aceea de
necro po lii sau do a ltar a l zeu lui solar. O a numită l eg~ horA c u fc no·
menc l ~ ce re şti, şi unun1e cu re>volutia lunii. a rost posl u ln tă. g re$1t
insă, d~ O. M. Teodorescu, ia r acad. C. DaiC0\1itiu o fiic ul un mare
pa s Jnaint(! a r1rm1nd lcgfitu ra a cestui sa nc lunr cu c:n le nda ru 1.
fn r('aldalc e vorba nu numai de o simpla legâtura: ntomuncntul
e un adevArat SDtiCiuat-calendar al dacilor.
Să ne aduc~m amtnte de structura acestui sa nrtuar.
compune d•n ma1 rnuhe elemente dishncte, si anume:
un ctrc de bk>curi de andez.11;
un ~re de slilp1 de a ndezit;
un c:u c de s1llp1 groş, de lemn;
142
o ingradilur~ In formA de polooav3 lol din stilpi groşi de
lrmn.
Cele !rei "'reuri- douA de piatra ~ unul de slllpi de lemn-
sint conC'tn lri~. J>iamecrul total al sanclu3rului rotund, mhural
dr la fala ul~rioll r! a blocuri lor primului rtrc. tsle de !19.~0 m.
Numirul blocurHor dt" andezit ca~ alc:ituresc cercul t>xterior
ul< de 10.1. Slrins hpilc unul dr altul şi uşor arcuilc •• ~ formeazl
un c-erc perfect Inchis. Supra f31:) lor era neted3. poate cu o Ieşire
3 muchiei exleno:.re, Iar un brîu subti re pe fata lor e-xtern!i c:onsll·
tuie singurul o rnumcnl vizibi 1 a$lăti. Lungimea blocurilor este de
80- 90 cm. lii(imca de 49- 50 cm. iar inăllimc3. Iară indoia14
constantă in.t'pocn dntlc!t. va rwza azi intre 43 şî 45 cm din pncina
dete riorâ ri1 pfi rUi supc rron re
Cercul ni dodcu C011$IA dlll două reluri de siiJpi: unii mal
inguşll şi mni Ina lti. cci ln 111 mal la ii şi maa scunzi. Tot• Slilpil
sini paralrliplpcdkl. Prlrnil i n~J se tcrrnlnau in parlea superioara
prml r·un cep, p>raleli)llf!Odlc ~~ el, ceila lti aveau pariC8 5UpcriOa•
ra nt'h.·da.
Cuce.rind Sarnuugelusa. rornanit au <Lstrus loatc saHt41lHdc
d.l~l\'t i'l·3u :K~J>JI d~ lfl)lrug~r• rud ~lllpii marelui :llln~lu~r
rorund. care 3U fost s•sterttal•c dKapttaU4 Dsn llC't~~la cauz,, e
cu 11<put1111a sa k slob•lenscJ e'•c•
ln:lltmlt'a lor origanal~.
Se poate adrmle c.l s iiiPJI htl!U~Io (24.5 cm 13tirn..) erou ln>ll' de
1~0- 135 crn. rtdici•ldU·St· (U 50-60 on deasupra nh•elulu1
aflllc al solului ~~ cu 25 - 35 cm deasupra blocurilor din pr1mul
Ci"r~. Stilpii lalf t52 c m h.111mej maSti rau ln intiiUme 55- 65 crn,
<lepaşmd blocuri le prunulut cerc: cu cel rnull 10- 15 cm
Di st~Jnju dwtre do1 Mrlp1 consecu Lh'l esle de 12 - 13 cm.
Ş1 SliJpJÎ rornlCOl:l, d CCI, Utl cerc praCtiC COOLIOUU, fa rfi 01('..1 O
rntrerupcre moi largâ C:& lt n r put\:u rcpr~tt·I"Ha o mlrarc.
fn lo ln 1. si ni 180 de s tilpi l nguşh, ş, 30 do sUlpi lot•. Oor
nu a tit numarul slllpi lo r, ef i gruparea lor e Importantă şi sernnrfi·
Calivâ! uu•ar~ab:l, tlupcf 6 $filpi lnoltf şi IIIJZII$1J urmrtrvl lift al
şaplrl<a. sc1111d ~/ /al. Atnr srrup de 6+ 1 srrlpi s. <efJt'l<l d• 30
Jr o ri.
Al lreilea cerc ca~ compune Sillltlua rul are dia metrul de 20 m .
El era format dut 68 d• slllpl de lomn. ca~ se ridicau deasupro
solului cu circa 3 m Parcta care le$-ea din pămînt era ciophlâ in
patru muchit, iar rtl\.olt trau 3COpllfi(t (U O hpi lură cJe fut $1 imbr'·
cale apoi fn plici subliri ~ l~racot:i. bine arse. foart~ r1n Juslru•lt
143
şi chiar o rnamenL1 te. In fiecare stilp e rau lnRpte 9 - 13 pl
de fier cu capu l gros. terminal lnlr·un inel. Cercul sli lpllor de
pruinti patru Intreruperi, marcat? fieca re prin 3 - 4 blc>cu rf
de calcar conchilic l$<lale in linie. Aceste pragurf tdoui
1.30 m $1 dou5 '"' 2.20 m) reprnintâ intrărflt In rercul SLIIpt iOr
de ltmn
lngrtd•tura "'ntrahl. In formă de potcoavă, a sanctuaru lul
nu miri 34 de stllpt de lemn. la fel cu rei ai cercului, dar mai
pujin Inalti ( 1,50- 2 m deasupra păminlului) . Si a"'asti Inel nil
arc doui prog..ri·lnlrari, late de 1.30 m fiecare. B$0. . 10
falA s pre călchul potcoave•.
In •nterioru 1 cercu lui de s ti lp> de lem n s·a descoperit o voJrl
de loc drtplunghiulara (1.50x 1.35 m1. dura lă din pie ire de
rotunde clone ntulc cu lu i galben. da r in roşil lo s uprolalil tJe loc.
In a fa ra sa nc tuaru lul, In dre ptu l uneia din inlrărilc In cercu l de
sll lpl de le mn, s·o descoperit u n prag pat ra t, cu lolu ra de 2.20 m,
a lcătui! din lespezi M calca r. Poate c4 e l marcheaza ..intrarea"
In sanctunr.
Sancluarul nu ovta nici un acoperi$. Ca şJ celelalte sanctuare
dacict descoperite p!n4 acum, el e ra deschfs. sub ceru 1 liber.
Construi rea lui poate li plasală pe timpul domni~i lui Decebal.
Este evident ca elementul care atrage in primul rind atentia
la marei~ soncluar rotund tsle gruparea slilptlor de andezit. ;\dmi·
jind, dupa C. Oaioov•ciu, d el trebuie pus in ltgatura cu ealtn·
da rul d•<ilor, trebu•e să ne punem lndat~ dou.l inlreblln lmpor·
!anle: 1) Ca re era calendarul dacic ce·şi găseşte ex presia In con·
slruc(la sonctuaru lui? şi 2) Ce raport exista Intre a«sl calenda r
$i r<ligia getn·dnc:ilor? La aceste două întrebări am Ince rca i s j
rA spund lnlr·Uil studiu publicat anii trecu,i.
Un ihnp, me mbrii colectivu lui şantieru l u i arheologic u •·•o•$•'
lea Muntelu lul Tnclinau sli vadă in g rupul de 6 + 1 sti lpi simpla
expresie a sApUminil calendaris tice. lpoieza e alrâgOtoare, da r
duce la retullatc ~:reu de a dmi s. l ntr·adevâ r, dacâ grupul d.. 6+ 1
stilpi e inteq)re la t ca e xpresia unei săpUmTnl. adica a unul gru p
de 7 zile, ruullil cO sanctuaru l înireg este expresia unei
rioade de 30 de silptilminl şau. in alli termeni, dr 210 zile.
O astfel de penoadii nu rtprezintă nim1c la (ă de anul
de 365 de zile şi un sfert. nici fa)! de dl\~rsele alte calenda re
(ok)sile In anltrh•lale. Iar sâ presupunem c! dacii a\·ea.u utt
calendar ••1
..
co;neris, In car~ anul număra doar 210 zile. e pur
,
şi simplu absurd, mo i o les pentru epoca de care ne ocup5m (srro·
lui 1 e.n.).
Afara de aceasta , sA ptAmina - unitate de limp atit de ra.pl..
d1 tâ astăzi - n ·a fosl lolosTIJ de popoarele anlict. Ea se Tn'J~
neşte doar 13 e-vrei. de unde a trecut la a~xandrini. "\a1cn·
latea popoarelor anliclulăJ•I - egiprenl, greci, dtine•i etc.- soco-
teau in decade. !101 este. de ci. de loc obligatoriu ca dacii sJ fi
avut m(iunea de siplâmlnâ.
Exi stă şi un argument pur arhcoSogic impc>lrh'a ipolezei c-~
grupul de 6+ 1 stilpi ar h1dica saplăm ina calendari stid. Po:n·
vii aceste, ipo teze. fiecare slllp a l grupului reprexcnta clic o u
a sâplâminii. Dar slilj)li nu sint la fel: de ce sâ le alribuim a lunci
tu turor-şi ce lor Ina lti şi ce lor scunzi-o valoare şi o sem111·
fica jie e gale? Pe de o lla parte. nu e de c rezu l că slilpuJ al şapteto ,
scund şi lat, din fieca re grup s3 rcprc1.inte o zi deosebită, o d
de săr bătoare: e l nu e cu nimic mnllmpunălo r deci t cellolll (dlmpol·
riv~!) şi e foarte put in probabi l ca la daci s~ li cxisl<ll c:Yvo In
genul .. zilei a şapCea'" biblice sau o. repausului duminical.
In concluzie. ipotna câ Rrupul de 6+ 1 stilpi a r reprou.11o'1
perioada de timp de numită silplifminll trebuie abandonati .
Semnificatia de zi~ trebuit alribuil;l numai sHipilor >ul$ri.
inalfi şi terminaU In partea lor superioară prinlr·un ""P· Slllpi
scunzi, lati şi netezi vor li avui doar rolul de a separa grupunle
de stilpi inguşli. ~ar nexclus, loluşi, ca ei sâ fi avut şi altă strta·
ficatie despre care va fi vorba mai jos. •
La ct consecintt aritmetict şi astronomice duce acceptarr:a
ipoteze! formulate? Admitind că numai stilpij subtiri repre11otA
zile calenda ristice, s:wctuarul mz,re ro tund cupriitde 180 de ote,
re pa rliw te h 30 de ijrupu rl de c ite 6. Să Tacem acum lnc4 un pas
i nainte, alirmlnd cii numdru l de 180 de zile nu duce la concluna
e.tislefl/ei u11ui ca/efldlfr ln core tuwl era de 360 de zile.
Prima, ~1 cea mal llren sc~. obiectie care s·ar putea ridica In
lata acestei "ll rm"til este: d.icn dacii se ioloseau de un ca len4tr
prevazind 360 de zile ln ir·un nn. de ce nu , I-au reprezenta! In
intregime, de ce s.-nu mGrgi nlt să fntruchipeze in piatr3 ~ba r
jumătate din zilele anului? S·ar putea da mai mu lle expliaJII
acestui fapt, 1n:i multumesc s3 le amini<SC pe cele mai proba~le.
No·a m putea gindi cii numărul loial al stilpilor sanctua1111Ji
a rost stabilit de (OOS1rudorii lui pt! baz.a unor considertn·tt
arhilectonice .şi de spa (iu. Construind sanctuarul cu 360 de stilpi,
IO H O._ok._
duntnsiunile monurneotulul ar fi fosl disproportionat de mari fali
de d1m<n<~unole Slilp1lor fnşi$1. A<et'aşi lipsi de armonie arbil<e·
lonid ur n rezullat sî d1n redu(trea ţd1men siunUor stilpilor. c:u
pAsl rarea dimensiunilor actuale ale sanctuarulul, s.au djn micşo·
rurea distan;ei dint re doi sll lp1 conseculivi. Un sanctuar cu 360
de slllpl de dou a ori moi mori decit cel lo loslfl or fi ceru1 un
s pa tfu u rlaş, Fa plu 1 c5 pe ci rC'Omlcrinta sa net un ru lui nu sint
plosn tl 360 de sUipi-zlle, ci numai jumatate din acesl num~r. nu mi
S4' pare o piedicJ de ""lrocul tn calea a c<epl5rii ipotez<[ despre
anul dacic de 360 de tile. dtoarere sancluaruf rotund are uo rol
s1mbolic, d< cuii. şi nu un rol praclic de calenda r uzual aliat la
lnckmlna tuturor.
Ar mnl fi posi bilă o explleajie ca re să tinA cont ali l de conside·
r<mle nrhileclonice. cit şi da considerente mntcmnlico-nstrono mict.
Construclorilor sa,nc lua ru lul li se punea pro blema de u exprim a -
In cndrul unei ariUmil~ forme, "Şi al unul anunlil slil- maximurn
de simbo luri ca lcndarishte. Cu alte cuvinte. ei lrcbuiau să pr~ri·
gu~lt in o~ra lor toate perioadele de bată alt calendarului: ~·ua,
.s:lplllmina" sau a liS penoadă de acelaşi ordin.- luna şi anul. Un
Slllp Ingust teprez~nla l1Ua. un grup de astfel de stilpi reprezen ta
perioadn imcd•al su r>erioorA: numă rul total a l stl lt>ilor inguşli din
s.a ncluu r dâdea , oa rcrum, m ă rimea anuluj dacrc. Cum să se re pre·
zinlc fnsli du ra ta lunii s:'lu numa rul lunilor dintr·un ::rn. unul diu
ateste elemente liind suncicnt pentru deduccrc:r celuilall printr-o
simplu o peratie arlhnetJ<H
Dati dadi socoleau la 360 de zife dural:. unui an. atunci
num:lrul lunilor era, foarte probabil, de t2. cuprinzind Jioca re
cite 30 de 1jle, Aceasta lmpll rjiro • fireascA dtn puncl de \'edere
an(metic si corespunde. in linii mari. Junii hrnnre (revolt•titl
sinodlce), <ga le cu aprox.m•liv 29 de zile şi jumntnlc.
Numa rul 12 nu se inlifne:$1t in nici un clement ni sanctua r~ulul
more rotund; numărul 30 11 l(llsim Jnsă. Este numllrul rrrupurtlor
de stilpi sau, mai bine poate, numărul loial a l sltlpilo r laji.
Dupll ce am stabilit durata anului dac.c. numllrul şi durata
luntlor calondarului. rAmine de discutat sublmplirlirea luni1 de
30 de zl ll'. Am l'ăZUI ca dacic nu cunosteau s3plămina, iar chei
loloscou decada e gr<u de spus. Cred, ma l degrab~. tii nu: dacii
ar 11 folosit-o. n·ar li fost oorc firesc ca stilpii subtiri ai marelui
Mnclunr rotund să fie grt1pati el le 10? Dar"' olro l nşczati c ite şase
şi ncesl lucru mă h>cc sN c red d perioada cn le nda rislică mai
•• 6
mtca decit tun~ $i mai mare decit ziua era. la daci. perioada de
6 z.tlt: Des• a«SI lucru pare oarecum surprinzi tor. nu existi
obiecl•i srrioasr Impotriva ;s('tcplini lui: mai mult. txisli un
argurm-nl indiu•cl cart·l sp!IJÎnă: f:a ptul ca In conslruc,ia m~i
multor saneluorc dacice .de 19 Coslcşll şi Sa rmizegetusa numa·
rul 6 si mul llplll lui joa d un rol lmporlanl. Atil la Costeşll cit
şi ta GrOdişle există sanctt1 are cu 60 de coloa ne: la Cosleşti
există unul cu 36 de coloane (repartiza"' pe 6 rinduri), >ar la
Sarmiugelusa, In vecinâtatea imedtatâ a sancluarulul·ca lendar,
se găseşte un santluar mic cu 18 ooloane dispuse in 3 rlndun de
cite 6.
Anul de 360 de tile esle cunos.:ul in antichitate. El • fos t
fo losit, vreme mai mult sau rna l pu tin Indelu ngata. de nu me·
roase popoare nntice: babilolllenl, egipteni, greci. Indie ni. Evident,
inexaclita lcn nccslui a n a s fl rşll pri n n li o b.sc rvalll de 'ostrono ml:
ca urmart'. unele popoare (egiptcnil.,indienii) au adus corecturi
calendaru lul lor, lăcindu·l ad~uglrl sau intercalârl, Iar aht le
(grecii) l·au abandona!.
Ideea exislenlti la daci a unul an <al<ndaristic de 360 dt zile
nu ilrţ ninlic surprinză tor sau neverosimil. Tinind seama de drumul
pa rcu rs In do meniu l aslranomiel şi al calcndaru lul de mulle alte
popoare ~i n anllchllate, ea apa re. dimpotrivă. ca foar te posibilii
' şi chia r llrM StA.
Cred cA ncesl ca lendar dacic era origina l şi nu adoptat de la
alle popoare. Un imprumu t mai vechi decll epoca de care ne
oeupăm ar li fost posibil numai de la greci sau de la «III. ca re
foloseau insJ pe atunci un alt bp de calendar. Un imp ru mut de
la greci sau romam in secolele 1 l.e.n. - 1 e.n. n·ar fi du s In nici
u n cu la ado ptarea anului de 360 de zile. pe care aceste popoare
nu·l mal folosea u de multă v re me. Caracte ru l orirrina l a l co lenda·
ru tui dacic, conlirma l de ImpArtirea lunii in cind perioade de cite
~ zi le, mi se pare c u ati t mai posibil, cu cii lo rdanes rnentionează
exislellla preocu părilor astrono mice In daci pe vre mea lui Burebista
şi a marelu1 s~ u preol.
Desigur, dacii şl·au da i seama de l nexaculatea anului de
360 de Zile l•fă de onul solar real $1 au corectat calendarul. lovi·
totul rrancet Gcorl(<> Charrlere a ltbutll sii găseascl In lnsăşi
strucrura sanc tuaru lui rotund principiu l acestei corectări. l! l o ra ti
că fiecare sti lp de lernn a l lnchllcl circ ulare (In total sint 68) re·
prezinlil un semestru ( 180 de zil< ) , ia [ sll lpil de lemn oi i nci ntei
147
In rorm~ de potcoa\•j rc-prt'zinlă fJe<art durata unul an (360 dt rUor 3$lronomke la daci. N'!tural. ast~nomi tr~u ~rtotii.
tllel . Pentru <~ diferenra dintre a~ul docic ŞI onul real era de Prin cunostintele lor despre mi_şcart'a corpun~r Ct'~$11. pnn ~g·
5.24219 zile. dupa 34 de o ni ea va fi devenit de 178.22 de zile. adicA lrmcotarra calendarului. nlil de M«sar~ agncul1un1 de exemplu.
aproape ega lâ cu Jumt'ilo IC din anul dacic:. Ern suficient s3 se ei işi sporeau 3Utoritatca :~supra maselor. ap3rlnd in rata ll«!Slora
adauge valoarea diferentei la cei 3'1 de ani dn dcJ pc.nlru a restabi li nu ca nişte simpli cărlu rari. ci ca posc50n a1 unor puteri ml~!c·
a proxuna liv oonco rda nlu cu seu rgerea rcn iC• a limpu lui. Cu ;~ lle rfoasc şi supronalurate. Şi Ol l tnca pe indoiaUi câ el se folosea~
cuvinte. era nevoi<> de 68 -t- t ,.,mcslre dacice (sau, daci preierari. de aceste cunoşlin1e pentru praclicl astr.o logice. pentru a ghic1
de 34 de ani dac•c.i ŞI jum6t3te) pentru • corespunde cu 34 de a ni \'iitoru l. O< puterea şi autoritatea preorlmil se folosea Intreaga
clasă exploataloare. in frunte cu rtge le. pentru 3·$1 consolida
sol3rl. Corespondenta nu era perfectă: ma• rimlnea o di ierenji
de 1.78 tlle dar,.. era pract1c neglijab;lâ. Intrucit acest ciclu de dominatia asupra maselor populare
34 ele ani menit si corecteze inuoctltatea anulu1 de 360 de zi le Sliinfer" erau un apanaj a l ex ploatatonlor in socielatea gelo·
dacă. L1 tainele lor muiUmea. oamenii de tind. nu aveau acces.
nu SI' inlilneşte la alt• Jlllpoate. G. Ch;Hri~re il consideră li pic autoh·
ton. «~o •.:e c•Jnţi rmf~ ipo Il' ta despre orlgina 11 tn lca ca lcnda ru lui Dar exista un domeniu in c.a rt geniu l popular dacic putea s~ se
dacic. manifeste c111i 11lln: a rta .
0f'lr nu e oa re ciud:tl:1 Si Singu lară ;~censl!t Intrupa re in pîalrâ
şi Jemn a unor observa tii ;ntronomic.-c' Citusi de pu1in• .Monumen te CE !>E·A RAMAS OI N ARTA DACILOR
avind rosturi~~ semnHica'u aproptate de t"C"fe alt marelui sanctua r
rotund de la S.rmi•egetuso se cunosc $1 la altt popoor~. Un <e<hl
Dacâ luAm not1unea de n rtâ In acctplia ei cea mal generali,
lexl •nd1a11 ne \'Orbeşte dc~p~ altarul de s.urihci1 \'tedic. descri·
trebuie $1 recunoaştem că ş,tim foarlc! puţin dcsprr ea. NJ s·a
indu·l asllel: .Altarul lncutui ~ste anul... N>plilo sint pielr~l•
păstrat amrnllrcn m•tologiei da cice, nu ne·a rămas absotut nimic
Jmprej mucrh sai~ .şi aceSI<'n stnl 360 pentru d lnlr·urt an s inl
di n legendele lor Istorice pe care. co orice popor, nu se poate ·~
3GO de nopti: Z1 le le sinl d r:ln11 zilc ... ~a rc sini In umnllr de 360;
nu le 11 avut. Fa r ă urm ă au dl spGrut poezia lor popu lnră $1
c:âcl lulr·un nn si ni 360 dC! tile-11 '. N.uneroaS4.' 1110 numente mega li·
lite ratura religioasă. Nu şt im nimic despre dansuri le lo r popu·
llce d1n \·\·Sin i Eu rope1. in speciaJ celebru l monumen1 de la Slone·
Iare şi nici dupre mu.ica lor cu ton le el areasl.'!. judecind după
htng<" (Anglia). au o o.•11A tegalu ră cu anumlle ob:,ervatîi astro·
legenda vestilulu• <lniJre) trac Orfeu. pare si! O iost vrednkii
ll(UOift' La J>rk•n. templul t'foruhu (Tren T3n) :trt patru rok:Ja ne
pinl şi de urt<hfle uilor.
cenlrnle cu dr~goru, rttprcttnlind cek- p;..uu anotnnpun. s• douoJ
Ce ne·o ramas atunci? Putin, foarte putin. f\lJ Indeajuns
cercun conl'\'nlnce- de rit"• 12 co loane; pnmu l rcprczintâ cele
penlru a zugr:\vl un tablou complet al nrtci _dacice. da r din fcric ir~
12 lu n1 a le anuhol. Iar al doilea <l·tc 12 diVltiufll, <1• cite dou.~
suficient penlru a ne da seama de c1teva ca rn cter ~slici a le ti .
ore r.ccarr. ale zi,ll•l şi noptii (24 u< o r<l .
Pentru acca 5la trebuie să mul,umin1i iarâşi arlleolog1e1. Tol ceea
Chlnr la daci. in ac~cuş,i Sa rmizrgelusH, In uuumi citiva pa$1
ce 5 ..a pAstra l. S·a pastrat !in pArnlnl : ornamente snu, mal ra r.
de !':wctua rul mare rotund. exista un alt sallciii.IH t·•rcula r, mai
figuri dă llull<l fn p1atră. Jurnale In branţ. bătute eu <loconu l In
mic. aJc:tlui l iol din sliiJ'II ingu,lf si s1ilpt la11. gr-upa(i it1să fier ş_i arg1n1. scrijeh te in os. mcat:tle In pasta moale a \~a selor
intr un a 11 mod. cum ~·:t \·.1zut in capttulul pt('C'edrnL Rostul
incâ nearse sau prctal<l pe soprafala lor netedă. Aşadar, elemente
8<tMU1 ~·n~tuar n·• pulutf1 hto.J dc~fu~ît. dar nu Incape rncknafii cll
de sculptură. IOrtuhcii. ornunenlare eera mica 5t picturi .
şl Jn constructia ~ui se oJ,:IInd... sc 3rtnm!le ub~r\'!l'h aslronomicc-.
Dar IJICI din acestea nu cunoa,lem prea multe. Rtlntiv complete:
l.egâ lu ro dintre cal&:mluru l llack si r.;-ligin dnri lor c evidentă.
sint doar C!!110$1i nlele noastre despre o rnamentarea ceramlc!l·
O subliniaza inSit$1 prt·z~ntr. c<r li.•Jtdarulul de piatra fn incinta
a lil de abundente In o rice oşe1.are dac.îcâ. I n ce lelnl te domeml.
sac rii, oh:dun de a lte Sn lh:lua •·<>. o subJinin:r:I) Npus~l~ lui Jo rdanes
judetili deilnltlve se vor pulcn emite abia după noi cerceU rl
despre ro lul holhri1or nJ hu lkctneu iu dcl\'Oitnrc3 preocupă·
149
145
 ş1 deSCOJl"nn M' 11cnalul dt care d1s pune pina acum arhoo lc g 1•
uu e su iH·u:nl J"• bug-.1 ŞI sint s1gur ("il multe surpnz.c nt ma•
aŞteapli1, llhllUi ll• dt•uCSlllldată in pamfnl
Chm r ŞI in &1\Ul~lllu l scu lptum o mart parlt- d111 reahxc1n lt
arhsttce al~ dactk.Jr nt> \'ur râminp pt \'e(l lle<"UUOSC'lJ l~ tia
sculptura in INnn nu ru S·a păstrat Sliu tâ se ride. ş 1 ur'Mn pe
bună droptato. d,• arhrologu care. in lip53 "'"" documt>nto de a rii
ale ""'" fl0pc1l3\11 v•rc~ar•. so refu1:1ază in ponsab1ln <t·ulpt u rl
in !«mut. fn ('l'Uttl daulur. nu e insâ vorba de :~şa l.'t'va: mur,.rrstirl
U t liShCC' C1~fi0U}CNU $1 (Orâ a recurge fa 3C'C$\ gen <k• scu lpturi:
el trelaue ansd ncu flâra l pre-supus date fiind deZ\'o:tarcn lemnA·
n luhu $1 a du lg hc n lulm rx.· de o parte. tar pe d(.' nllâ pnrre •ncon-
lcstntnla tlrugostt..· n dttcdor pentru frumos. JX'Iltru uri;\ Acrust•
drugu~fr f1 111 f11a f"'-' duc1 să ornamcn l('7.e pînă şî ohiC'C I(+IC ~:e le
HHII niii~IIIUI(•, llliH 117.1UI h• · vase lr g rosol:t11~ lucrn re <'li m~ na.
tlnlc l~ l'an:• IUlf't,IIIUIIl'all rortJ le 11WSi V(' afl" Sancru:..rt lor şf ale
IHCUIII((• Inr I.IOj.,t.Ht' ~~ dnur $1 unellcle-: un ci('Şlt' dr rwrnr1c gas1t
la S:trnWI.l·~~qu,a pnru 13 un f111 ornament in formll dt' frunze
In obil.'<lrle d~ uur, rar. de a llftl, se pol adt5<'a rrrunoaşle
mlluen\c olrJ1nr Marele c01f de aur drS<'Oponl la Pmann·Cofo·
r~"~~ll IJUd Pral ... vaJ_ afrsf~ elemente lr:!llO·SrÎIIco. t \ldontc •nal
alts en S<'t"U.1 satrtfiC'SnJ uotu laur figurată pt ~1. aslfC'I dr rlementt
SOli«' sr inlilrlC' ~r $1 ~~ JlleSC'Ie de h.lrrutşarmonl lucrnlt dm
arg.nl In dup de anuno le (Ici. c•rb1, <ali slilizatt Dar se part
ct nu rtt"tste- polloa~ sint t aracl('rislice prntru arta d!IC'O·l:'?liCI
Un sple nd1d t .• emplu de a rtă autohtoni 11 consliluir vasele de
a r1:1 ni dl n hoga tu 1 le zau r descopo rit la Slncrâien 1. Ornamtn1al-.
cu lmpu nsă lu ri. palln(•(l", fmnz-e. lujrn, moth'e Jmptclitr şi \'Uiuri
alr~găloa ro. cir s int o m.!rlu ne graitoare nu numnl a gustu lui
~otulullu duc t;Hc- lc·n romanda t ş1 folos11 c1 $1 a mau~·slrll'l urli s·
l~<e_a rnrştrru hn t<! l••·u c reat Mă grabesc -sll s pun co vnselc de
la ~lnrrA1e u1 uu ~1111 ""'Kl""l rxemplu de acest fel, mollvolr cMe
lr 1mpo1luhesc se r,•gnsc~c pc numeroasc alte o b1rcte larulr din
mrtal pro11o~ f1hulr, p1c"' ~t harnaşanl<'nt. pandun1 11•e ş1 col 1c re
O~râ l~ntur.l.• o rn•n~nlo le !~unle dm za le de arg1nl alfl dt
firle ont·JI pnr tntplc111c dovedesc mar mult ISCUSI0\8 trhn1d
dcci l croa11e orll~tic,o, brâ(ănle daCice. desrh1se, In Sfllralt tiC,
termmalc de ol~re1 in rapote de ~arpe shhute (Sirivtchl Simbol
~~ <'iemtnl arh<hc ('fJmun t'wrlizalnior rndo·turoprnrJ . sfnt 1n4
conlcstahlle dorul,...,ntc de arlâ ~1oned•fe daCIC. sini 111111Bie dupA
150
cele macedonene $1 grcccş~i . dar imagini1e de pe ele s int reda te
inlr·un s til propriu . mai pulln reallsl decit originalul. dar de o
ma~ finete In stilizare.
Probabil râ stihzarta, dusa cl~dalâ piM la extrem, a mollvc·
lor zoomorfe si antropomorfe (cAiărttul de po monodelo lu1 Fi11p al
ll·lca. do exemplu) dt c41r~ ar6şln dac1 se datoreste prtfcrin·
tei 3ces10ra pentr-u desenul ~metnc.. In adevăr. geomelf'ict" sini
ma 1 totdeauna ornamtnttlt lnchate pe pertth vaselor ·de lut
$f. uneon. pict:tte pe tlt. Geomrtritt si nt unele din ornamentcle
d• po o biectele de f1er (linie, cleşliJ descopo rilt IA Sarmlzcgo·
tusa . fa r fo losirea po sc•ră larg~ a motive lo r vegelate In ariA se
expl i că , poate, lot rnln geometrîsmu l lrun:te lor şi al fujerilor.
~~livc lc >.oomorfc nu fosl lmprumutolc. pare·so. de In ~ci\f
ş i de 1• greci. Ca un lmpr;unul grecesc. deşi t ra tat In nun n\c
adesea o rigina le, sini eonsl·dera tt protomele eeramice In ro rmtl
de cap de (ap, de 1011r şi de cg l, precum~~ placa de bronz decupa ta
In fo rma unei ca prlde lnarlpa tc. loal~ găsi te la Po1ano . f)cspre
sculul de paradA de la Piatra Roşie, impodobi t cu imagine•
unui bour, simbol a l fo<\el. s·• spus că a r putea fi optra unuj
IIII'Şier gr.~ şi poate~~ neefR$i e cazul leulu1 de argtnl descopenl
la Blidaru. Dar dac:ir şr -a u insu~rl repede acesle moh,·e ŞI lr·au
tratat cu multă hnttc $1 ougrnalitate.
Rarâ este fnsă figura uman:. In ;rrta daocă . Om cete palru·
cinCI reprezentări cunoscute a le zeitei Bendis. dcmr dou! sln l
de facturâ ongina li : masca de bronz. de la Piatra Roşie 'li t:ravura
de po teaco do punmal de la Popoş11 . Restul sini fie produso
străine (capul descaporll In Cosicşh). fie fmita \11 după astfel de
produse (mcdalfonu l dt lu t de la s"rmitegetusa) . Deşi cultu l
cavalerilor danubicnf. bog:•l reJ>rez.cntat in epoc.a romn n3 prin
nume ro ase Icoa ne In relle r. r proba bil de origlne dacică. nlci o
imagine o n«-slo r divlnlln \1 nu se lnlllneşle in perioa da s tatului
dac. Cu rare excep\li, religia do co·ge\l lo r pare s• fi fost a nlconlca
şi aceasta se reflecta In o na.
De arta sim plă 11 popu lorA ~ cer:unicii obişnutte. lucra1e cu
mina sau la roata olarului, 11u m ă \'OI ocupa: ornamen te l~ respcc·
li\'e au fosl descrise In cap1tolul pre-cedent. Dar nu pol tnchera
acesl capitol firi a r~wni asupr-. ceramicii prct.ate dan aşel-i ·
riie Munlilor OrJ.ştiei.
Aparitta acestei ceram•c• a lost al1l d'C' surprrnzâto3re. lncll
la inceput a fost conSidera t a drept marfă de lmP<><I. Otscoporl·
ISI
 ri ie maj nurn_croase (la S:1rmi tegetus.1 s-au găsit două Jo~ui nte..
probabll atc he.ll'e sau depozile ale uoor atellerc de olări(', unde
această c:eramtd predomina in chipu l cel mai absolut) au i nflr~
ma t cu rind aceaslă păre re. Jn cele din urmă s·a doved11 căc vo rba
de o pictu ră profund origi~a l:i, apărut~ insă llrziu (a doua jumâ ·
~ re a seco lu lui 1 e.n.) In aria dacicâ. Dacă motivele geormlrice
şr v~gcralc c~r~. imfl'?dobcau aceste vase nu prt>zinl3, In general
vorb1nd. deoseb1l fata de ornamenlele analoge pre>en le Ind mai
de mult In aria poporului daco·gel, repre.zcnlările zoomorfe nu ·şl
găsesc ana logii. Sini lnfătişale a li l animale rea le (palru pede
sau păsări), cii şi animale fa ntastice. s pa(iu l cu prins In conlunll
im~ ginii ~iind ade~~ umplul cu punere de culoare. Stingăcia
a rh.ştllo r mcepilton m acest gen ~ t rădează dteodată prin fap~
tul cA dese-nul a fost mai inlli tgiriat in pasta vasului $i r1umai
dup3 aceea redat in cu loa re . Reprezentă rile roomorfe au o oare-
c.are ;•semănare cu picturn de pe ccramica grecească arhaid.
dar diferenta cronologică prea mare nu permite in nfd u1n ca z
~tabi lirea u_ntl_ l~gături gene lice; aparijia t-e ramfcii dacice p icta te
1n a cest sh l hpu~ pen tru aşezârîlc din Muntii Orăştie! nu poa te
li, deocamdară, ţwlicata in chip sali~racalo r.
•• • tiei Moesiot linia Dunării era tinuta de garnizoant romanr. pe
După cum S·a vihut din cu prinsu l acestui capHol, nume·
roase elemente ~ le culrurii spi ritua le a daco·g\·li lor rămln necu~
noseule sau ncexplicalc. Cercetări le viitoare vor aduce, fârii in·
doia lă, compl<.>tări şi prcc.izi'irl, da r ta o cunoaş te re amanuntllâ,
mullflalera lă. mă trm di nu se va ajunge niciodatâ . Dar ceea
ce se poate afi rma fnc! dl• pe acusn $'1 nu va su feri nfdoda tâ o
d('smmti re. 1? fa piu i d daco·gctii au trNI1 o e:ultu ră s piri tu alâ
demnă de splendida civiliza tie material;] pc care călâroria noastră
pr111 Dac1:1 ne·n re le va l·o.
Capitolul VII
DECE BAL
In anul 85 e.n., peste (a ra daclcă slăpinea blllrinu l Duras·
Oiurpaneus. Sub <:irmuirea lui, c.are urmase indelungatei dom-
nil a fratelui său Scorllo, reunificarea majo rilălil triburilor dacice
inlr·un singur slal fAcuse noi progrese: in jurul s lalului dac
l ra nsilvă(lcan c:u centru l rn Muntii O ră$tlei se gru pase.râ de-acum
gelo·datii din Oltenia. Muntenia, Moldova c~n lrală şi d~ miat~i.
Oupi mai bine d~ un secol de fă rlm itarc şi slăbici une. ren3ş tea
i n spatiu l ca r palo·dun ărt>an o Dacie unil~ · şl pulernic3.
De puter~ şi de unl re avea Intr -adevă r nevoie poporul dac.
Roma desăvirşisc a proa pe incerculrt>a lărli dadce: Dobrogea,
cindva -st ăpînită de slabii regi obryzi, era acum anexalâ provin·
fluviu. patrulau corăbiile s pri nte ne de război a le flotei flavîene,
<impia muntean~. cu popu latie mai rară dalorilâ slrâmuhl rilor,
era sup raveghea tă cu sl râş nicie. iar dinspre apus iazy gii, aliati
n1 1mperiuh.u, repretcnhiU o pcrmoneul ă omt'nintare:. Deocum-
d;dă la hota r era pace, dar nu era greu de prevăzut că s tri n·
soa rea romană se va inlări in viilo r. Roma nu putea râbda la
vulnerabila rron tier:i du n ăreană existen1a unui stat puternic, capa·
bi l inlr·o zi să unească !oale forte le .barbart>" lnlr·o grandi·
'"l'
oasa ofensivă Impotriva imJX'riulul. Pe de a ll3 parre. dlfocu lta·
economlce crescinde pe care sta tu 1 roman le inHmpini'l sub
domnia lui Doml!ian ii.lăce~u pe stâpinii dr s<lal'l de la Roma
să- şi rnd reple tol mai stă rll ito r privi rea spre 0 3cia cea bogată
jn aur şi grinl!. .Mai curind sau nHJi tirziu, le giuni !(' romane
l\ \'eau să treacă Dunărea pentru a·J supu ne pe dad şÎ 3 le prerace
tara inlr~o provlnci('.
NJ se- poa te şti cu preciz.ie care vor fi fost, la Sa rmîzegetusa,
ra,a
păre ri le $i dc.tbnteri lc in acestei pcrsJ>ective~ Se poa te presupune
ins!l cu destu l le-mei existen•a uno r partizani aî pruden tei po li tici
153
 duse "-&J aproaPt" douaa dc4."enîi fn urmă de Sconta Acestora li .se
\ 'Of n l~polrivit adrplli unei politici moi a cln>t. inspuala poace
din gfor~a~t..! trndrlh al~ lui Burebista; rn fata pericolulUI CfCS•
dnd. . u"!' d1n_lre fruOla$1i dacilor preicrau o(c~OS!\"3, şocot!Od t~
r 111111. bule Sa •l l?vcnsca dln$ii P" mm~tli Iri rnomenlu l ce l rnnl
J>ncln1c. decu să f1e ~~ lovi1i ntund cind li w1 veui biue du:oe.m1H1u lui
N:ivala asupra post'suauiJor romane a r n putut mticar anrtna, dacft
nu lnlalura c:omplel. prinh:Jdia de la Dun4re. fn cele din urml
~ pare câ arest punct eSt vf'dcre a prevala!, $i Duras-Dlurpaneus
a fiOibil atacul.
RAlllOtUL Dt N 80-119
Presupunerile r!icuie uu o aJlumilâ bnzA llocumenlarlL Chior
daco nu vo rbeşte despr<• exiolenja unn r pareri deosebi te la cu rtea
regcfu1 dac. Jordanes ne .spu~ cel putin cA moUvu l ofensivei doci~
• losl crescinda primejdie romană .• Pe rind domnea impAratu l
0omll130, liCe rstonoul, gojii (deci g•lii- N.A. ), de t<ama lă<O·
mu:o• acestuia, desfăcurA ahanca pe c::.a~ o lncheiase:ra od.inio;arl
C:tl al1• impârau s• iuc:cpura să devaslete rn,Jiuf Dunării, slâpl·
nit de mult:l v reme de frnpcr•ul român. nfm•c•nd armatele (roma-
n.:.•) ~~ pe co m undun1î1 lor. In fru n1ea aceslct provincii (.Mocsia
- N. A.) era 1?0 atunci, dupa Agrippa, Oi>pius Sa bonus. Iar la goli
dornrua o avea Durpancus: dindu·se fupla. romo ml au fost Envinşl
lui Oppius Sabinus i •·• Ciini capul, oar ~util (ge/ir - N. A.):
nlvAitnd asupra rnullor c.aslre şt oraşe. au pridal tmufurde ~
etirnau de imperau""6'~~.
Dupa obiceiul lor. dach trcru~ra Duniiroa pc g~alâ in larn1
anului 85/86 e.n. Ofensl_..• lor neaşteptatO. condusă poate de
Decebal. nepo tul rege lui, semAnase panica In rindu l trupelor roma.
~· N.• l'ra vo rba numoi d~ moartea gu verna toru lui Oppius $;1·
bums_: Roma rnal avea doar genera li destoinici: d:.u, aşa cum spunt
0
Tac1l ' ...erau pu.., In cump~nă taberele intArite aio lcgiunJior şi
lnsas• slapjnirea noastr~". adica a romaniklr. Arurn se dezvăluia
fn loala amploarr;~ tr pr1mejdia pe ca~ slalul dac o repreztnta
ponlru 1ntperra lismul roman: Dacia se dovedea capabil:! s:l Insul·
lcleo sd prrn e.<tmplul ci lupta de el1berare n populajir lor sud·
du nArene su pu se de R:o ma.
Orovitatea sotuajico se vede din faptu l ca ImpA ratul lnsuşi parA·
seş to Roma, venind pe lroro tul du nărea n. Slnbiliro du-se probabil
ts.
la Neissus (oraşu l iug<>slav Nş do asth i), Domljoan 11 no6su n
urg<;nte şo ehea"" Inci In cursul onuluo 86 ProV!ncta Moesoa. cu
o frontieră prt,a lnlinsâ şr. prin urmare, grtu de apărot, e ImpAr
{1lă In douA: ,a.l o.sia lnierioarA şi Motsia Suponoari, riul Cia bru
,..rvind do hoC.. r intre ele. Co mondn trupelor de la t.>unart' e
rncrtdi njata lui Cornelius Fuscus, pre fectul preloriului, cnrc lt bu·
teste sli-1 rtsplngA P" daci pos lc fluviu. In sfir0it. ponlru cn cvenl·
menlele si nu se repote. Domi lian decide să ia el oftnsh•n, pătru n ·
zind P" teritoriu l dacic.
PrtgiUri~ romal1t', concentra riie de trufll'. de rorlbil şi de rnij·
loace de rhboi nu scapa atentiei vlgflente a dacilor. ,\1omcnlu l
era grou. lncleştarea se anuntn crlncena; Na nevoie do o ma rt
incord•rt o fortelor şi mai cu sramâ de o pricepu t~ <O tHiuccre
mlli!a ră, P" ca re bat rinu l Duras· Diurpa11<!us nu se mnl sl tntcn In
sta re s-o a sigure. In latn perico lu lui, el ii cedeaza tronul lut
O.Ct'ba l, fiul lui Scorilo.
/IV put..o exlstu o alcgt- re mai ulmeritol. Peste oproupo 150
de ani, Oio Crrssius fi , •• fa"' ultimului rege dac un entuziast
portre~ spunind tk!>prc el eli .ern prl.,.,put In a[<, rhbotulul şt
Iscusit la laptl; ştiind rind sA n~vAkasc! şi rind sa se .-.tragă
fa tlmp, meşltr In a intinde curse, ' 'ileaz In luplil, şlilud n se
rolosl CU dibicie de O victorie $1 3 Scă pa CII bine dinlr•O lnfri n·
ll"re; ponfru care lucruri el a iosl Hlll ll Ump po nlru roma ni un
po trivrtic de temu t"" Cu alt" cuvinte, Iscusit diplomat ŞI talen·
tat conducAtor de oşti, ·ca lilăli de care avea sa dea P" deplin dovada
in ră z boi.
Diploma(io e primul mijloc pc ure-I foloseşto. lndrral de
prada lualii In ~~O!a, De"'bal lrimile la Domilian o solie, "'rind
o pa"' ca re. dniA fimd situatia, nu putea O prea gren pontru dad
l.>om i(lan. afl al In toiu l preglltirilor de ofensiv!, reruza ş1 ntunco
rege le lae tri mllc din nou la el . un sol care sâ-i spunA In b11 ljo·
cura câ vn face pace dacă ar vrea cn fieca re roman s~·> trimita
onual doi obol!. Ia r de nu, e l li va decla r• război şi·• va adu"'
mari tlf'ajunsuri"" 11•
Simpli b>ttjocur6 s.1u abil4 incercare de a·l infuria P" duşman
pina inlr-alll lndl sa·l Iara sJ uile de rea mai elfmenlar3 pre·
vedere? Orru de decis. da r dari a doua presupunere e JU•Ia.
trebuie spus c~ stra tagema n reuşii pe deplin. Orgnfiosul Domo
lian şi nu mo i l>ulin orgoliosul Fuscus raspund provocarii deda n·
şlnd Ură lntlnierc ala cul. In primA vara anu lui 87, nrmnt:t ro·
t 65
 man•. tompusl din d ttv• ltgiuni $1 nu!"'t'roasr trupe auxiliart.
trece Duni"'a P<' un pod de vase undeva" In Oltonla, poato la
tsl de Oexus.. Drumul urmat dt Fuscus nu~ cunoscut. se banufc.ş.
Ct Insi <'iti şi-ar fi t'ondus oas~a pe \'31~3 Oltului fn sus. Pare -se
cA la lnctpul nu intimpinA nici o rezi stenta: rneş le r In a inhnde
curse, Deceba l preferă sO ;~şlcptc. lâsindu -1 Jl<' genera lu l roma n
s~ . st n.~gaJez.e, .neprcv3zA ior. i n deHJeul de la 'rurnu Roşu.
Alt1 dacn .. chiar '" pnma c1ocn~re inving pc ro mani, il omoa r!5
pe generalul lor Fuseus şi jefuiesc bogâtiile din labăra soldall·
l~r·". Suprem:i umllintă pentru ;?•Stea romani, stindardul legiu~
mi a V·a Alaudae cade In mnnfle biruatorulu1 dampreuni cu
numeroşf pnzonieri.
\
Prin această viclorie, Decebal cistigA un r4gaz insemnat.
Abi a In anul următor (88J romanii reiau ofensiva. la comandA
fi~nd numil pri-;epulul şi prudentul Te illus lu li;~ nus. fnvătlnd
dtn lregJta exsx-r•euJ;1 n predecesorului său, :lt:t'5la s.thilnbii drumul.
atacind nu prin Oltenia, ci prin Banal. Decebal apllc.A \'tchea
~ . lacllc:a. lăsindu-i la inceput ~ romani să inaint~u nestinghe·
~t• so oonccntrindu·şl lor1<Je In sfrimtoarea de la Ta pa• ( ~r·
hl<! el<! FiN ale Transilvanoto) . Aici s. dă blttlia. dar de această
dală cump~nn victorict SI' apleaeă d~ parlca romanii. Ttlllus
lulmnus uc•de multi dusmani : .. intre aceştia. zlc:e Oio Cass.ius 7•
Vezino , C.i.\ re venea in locu l a 1 doilea du pa Oi! ce ba 1. flindc~ n~
putuse o lifei să seape cu vio tă, cazu infr·odins la pAmint lăci ndu ·
se mort, şi asllel fugo pe ascuns noaptea·.
rnvingtlorul nu·$i v.:a lonf1d. ins.J avanlajul creat de vîctorie.
Tot Dio Cassius ne relat<azt in conlinuare cA .Otcebal, temlndu·
st ca nu cumva rornanu, n. nt.$lco inving4tori ce trnu, sa pornea.sci
şf spr~ scaunul ~.om nici ltu. taie arborii care erau pnmprtJur şi
r'r'temtl de lrunchruri arfllC, pentru c:a romn nii, lt mlndu -se să nu
fie soldoti. să se re trag~: ceea ce se şi inlirnpl~·. fiOJ c sigur c~
lucruri Il'! S•3u pel rctu l lntocnwl: şi retllcul e cnm uroso lun si mi se
pare Improbabi l c.-> lncercalul Teltius lulianus si se fi lli5al asHe l
pAcJill. E ctrl lnsă câ generalul roman s~a ttmul de o e\·e.nluall
eursi pt: ca rt i-o prcg.itea inamicul si a renun1a1 dtocamdată ta
lnaintarta spre Sarmizc~IU$.1
Ci era vorba doa r de un riign acordat lui Dt<oba l se , ..,de
limpede d~n refuwl opus de lmpâ'"t repolale lor <-e rc ri de pace
ale rcg(!IUI dac. Pro babil cn Oomitmn se hotărise sli lt~genuncheze
Dacia, d~r In minlea lui ombi(ioasa l ncol(ise planul de a·i pedepsi
156
intii pe cvazii $1 pe marcomanii de neam ~rmanic. cart relu·
zaseră sJ acord<! ajutor Romei In rhbooul cu Oe""bal $1 care
ameninlau poalt. dlnsp"' Pannonla. rtancurile şi spatele armatei
lmperialt. Plecat In Ponnonia, Domlfian relu"t.~ sil-o asculte pe
solii evul $1 ma rMrnanl veniti sA cear6 paee: mal mull. pu n~ s'-1
omoare şi trece la ofensiv~. A censfn ~ termină însn rAu pentru
romani ş i Infringere• su leriU! pe frontul pannonic pune sub semnul
Intreba rii toale succese~<! dobindlle pinA o lunci impolrlva dacilor.
.. Jnvins de marcom.ani ş.i pu s pe lugâ, povesteşte Oio Cassius11•
Domilian trimise In grabi soli la Decebal. regele dacilor. şi· l
lnduplcc:ă a tncheia un tratat. pe cart mai inainte nu i·l lncuv•in-
fase. cu ioa te ca Dtceba l i·l ceru se de mal multe on. Acosta pri mi
invoia la , câcl NO In mare strimtoa re, dar nu voi să vină el Tnsuşi
ca să sleie de vo rb3 cu dinsul, ci Iri mi~ pe Diegis cu citiva bArbati.
ca să -I dea Inapoi armele şi dtlv• capiJvi. ca şo cum l·nr n avui
numai pe aceia la dinsul. Făclndu ·se ttceasla, Domltian puse dia·
demll pe cap11l lui Diegis. ca şi cum ti ar li fosl in adevJr lnvin·
gjlorul si ar li polul da un rtge dacilor: el impOrti soldatllor $i
onoruri şi b•nl, si trimise la Roma, <a lnving.itor, inlrr altele, soli
~i o Krisoart. ;i~ta el. 4t la Oi!ctbul. dir pţ care se şpu~a ~ă Q
plăsmui.sc chiar el. El impo dobi sArbă~oatea lriumhalul ~ău cu o
muiFme de lu cruri pe care le luase nu de la duşmani ( cu totul
dimpolriv3 : el cheltui cu t ratatul. dind lui Decebal şi a lune! bu ni
multi şi m•şleşugarl de lo t felu l, şi ponlru timp de pace şi penlru
război, şi pronoltindu·l sâ·i dea mulll şo In viitor). ci din zestrea
impărlileasei: de aceasta el se folosea lnloldeauna ca $i cum ar fi
fost o pradă el<! rizboi, o dată ce adusese in stare el<! selavoe
lmpărâtoa Insasi".
Aşadar. tn anul 89 e.n. se inchei<.' pa..:eu. o patt>, dacâ ar O
sâ·i dAm creznrc lui Dio Cossius, nefovo rabllă romonllor şi
chiar ruşlnonsă pentru din~ii. In renll la le, lucrurile nu 5tnu chiar
aşa si tratatul din 89 ar lreb11i privll mai de gra bă ca o pn~e d~
comprom•s. de\'CnltA necesa ră din cauta epuiz.3rii ambelor tabtrt.
E drept tii romanii se aflau d upi o usturltoa'r• inlrlngrre suf~
riiJ de la marcomani şi. C.\'azi. dar şi Dece-bal ..era la mare strim·
!oare· şi se shn(ea, fără indoialil. prrn pulin in stare si rrzis~
unei ofensive romane decise $1 tie mare an\'ergu râ. Tot ce st poate
ca nici Domltlan n-nr li rosi ca pabi l sil inrrcpriml~ o astfol de
oft.•nsivă; evident c:l el nu biruls,e pe daci h• chip ati t de catego ric Incit
să dobindeascA dreptu l de n le da 1111 rege. Nu c InsA mnl putin
157
adevărat d ro111unii ramineau lnvlng3torii de la Tnpoo şi el t rupe·
le lor .. m at aflau ln că pe p3mintul dacic. Ac:easta· l obli wa pe
Oectba l s:J k' rceunoasc:~. cel ,pu(in fonnal. client aJ Romti şi s-1
primeasca. prin anttrmcdwl solului său Oiegis. diadtma reg.tlt
din miinile lmp3ratului roman. Mai mult decit ali~ el e ll(!l oit sJ
c:ons.mi:J ta trupcte imperiale din Moesia u lrtaeâ pun regalul
siu spre hontul m~rcom~nic şi chiar să cedeze lui Donutian
onumtte copel<! de pod in stinga Dunarii, In Banat şt Oltetua.
E adevlirGt că el pnmeşte. po1n~·it Shpulatulor tratatului de p.ace. -
bnni ~~ meştrşugarl de. lOt felul d1n imperiu, dar aceste subs1dh
şi ajuto:He s.: d:tdeau In chip obişnuit tuturor regilor cllc ntelarl.
i'lt cred c:i S·il r putea rrega faptul că It tera lrntn lUtul era mal
degrabă lavorrrbilil Romei . ·l
De ce atunci llnprcsin de pace rusinoasa pentru m111aul, destul
de puterni c~ lu 'llom:o pentru ca opera lui Dio Casslus, scrisă
după u n secu i şi juonătnle, s·o mai postre~? l:t Inceput, ncoeaMâ
judeciJ14 ne~nliv~ trebui• să li fost opera senatorilor romani.
Relallile inoordole dintre senat şi Domili3n, aprig persecutor al
acestui corp aristocratjc, rJctau ta orice actiu ne a lmparatuluî
să fie denJgrata. l:t moartea lui Domiţian, senatul l·a oonda m-
nal memoria $Î rauna de ,.lmpărat râu'" (riu pentru arislocra·
tia senatonaiU) • ·• perpetuat in istoriografia antici. Dar opoti·
lin senatorral3 laiA de Domtltan nu poate explica srngură unanirm·
latea cu care, maf lirzm. 1stoncii antici $1, dupâ .dln$ii. mult• d1ntrt
ct1 modern• au curucterizal drept ruşinoasă p3cea de l.n 89. Ade·
vărul e c3 lmpresra de la Inceput, poate nedreaptă In a ce l mo ment,
S·a iniBrit pc m5 ouro scurgerii timpu lui. devenind oarecum jusli·
rica Hl.
Spuneam mai sus că litera lraialului ii ravori7.a pe ro mani.
D:tr dacă nvnn!a jele dobindite de imperiu aveau să fie rea le sau
nu. datA avea u sA dureze sa u nu, aceasta nu depindea numai de
Inscrierea am11nitor prevederi In tra tatu l de pace, el şi (aş tico
chiar: mai alesi de aplicarea lo r. i'll era nimic ruşinos pentru
Roma In faptul eA regele tlienlelar Decebal urma sli primeasci
bani şi meşteri: problema era cum avea el sA utili1etc tnljloacele
ce i se puneau la lndcmln~ : cu credlnlă lată de Imperiu sau cu
viclenie: şi In delrhm:ntu l acestuia?
Semne c:l Decebal nu infelegea sâ fit un plecat aliat al romani·
lor se ar4taserlo IncA din ~mpul tralaltvelor de pace. Rtgele dac
nu inapoiasc lrnpenulu1, cum ar fi fosr normal, toale a.rmt~
158
si pe toti prizonierii luaU fn rAzboi: el nu venise in persoana la
tralative si nu·l trimisese nJd miear pe Vezina ... viceregr le·. ci
pe un ali pe~naj dt vad, D1ţgis. despre care numai poe lui Ma r·
tiai spune c4 1-ar It fost Ira It •• Rizboiul nu-l făcuse pe O.cobal
să se teama de romani; fi lnvila$1: doar că romanii nu pol n
bilult de o armall barbara. slab Inarmata şi shb instruiiJ. E
evtdent ci o...,bal nu avu de gind d se supunil Ro""'l cu odevl·
rai; el se prelil""• ca se supune pentru a cîştiga timp. Rteele
dac voi:J si-şi intăreascâ ttU1ilt, sl·-$1 rnzestrtze oastta cu arme
mai bune si cu maşini de rhbol. S·o deprindă cu tactica de luptA
romnnâ, intr-un cuvi nt. S4 preg:l te:ucă condf,ii mal bune pentru o
relua lupta lmputriva Imperiului. Ş i . diplomat abi l, el itbulcş te
sil-I ln şel e pe Dnmltlon 05upra Intentiilo r sa le şi s~·şi reolizne
pla nurile nnllro111nn• cilia r cu aj u toru l ro mani Impara tul cişll ·
gase razboiu l, dor pirrduse pacoa l
Ru şinoasa !X'Oiru rornanl pacea de la 89 e.n. n·a ros1 Judod,HIL
Oar din lovorabiiA lor, ea s ·• transformat pe ncsim(ite. pe m~sura
ce Decebal l;t reoli•n proi<Cirle, intr-o in(elegere nefavorabil:!,
pe care 3\'Nt s·o rupâ s.:abl3 lui Trahlll.
DeCE8A~ 111 CULMEA PUTERII
Clu;tr inainte de plerden ~ teritoria~ pe care ~ suferA In anul
S9. statul lui O.cebol nu eu1 prea lnlins: el nu se puka compara
tu vasta stapinlrt a lui Burtbista. l'lră a avea la indemlnii dai•
absolut preciS<' şi concludente despre holarele lui, e rezonnbt l $1
presupunem c3 el nu dcpa~ra ~pre sud·vesl. sud şi sud·esl ltr1it1
Du nării, spre est Prutu l, iar spre vest şi nord actuolcle frontle·
re a le Rom:iniel. E posibil chiar ca unele tri bu ri geto-dace di n
no rdu l Moldovei, din Mnrnmureş şi Crişana s:l nu fi fost decit
a liate ale lui Deceba l, fără o In tra Insa In compo nenta s ta tu lui
său .
Totuşi, s tatu l lui O.ceba l ne apare nu numai mai de>vo lla t
din punct de vedere sodal·economcc: (fenomenul e norrnn l fn
ră stimpde un veac şi jum:llnle), da r şi mai puternic (sau cel pulin
ati! de puiemic) din punct de vtderi ml lii.H decit regatul lui
Burebista. Explicatta trebui~ dutat3 tocmai in progrrscle social-
econom•""· Ctrcetanle dtn ~lunfii Oraşlici dovedesc un stadiu
mai inalt al cullurn maltriale in vrelllt'a lui Decebal: din aceasl5
penondâ daltati construC:\I fle ceJe mai grandioase ale 53rmizcge·
t~
tusei. cele mal bogole ~uln te şi cele mal numeroose uneUe de
fier. Tocmai ::Jcum e mal itbltoare uni latea cu lturii mB~Ierio le
dadce-. demonst ratA de ţjtitea şi atitea clemenlt comune a~tA·
rilor celor mai ~pil rtate Intre e~ (Sarmizegetusa. Slr~tel.
Bitca Doamnei1. ~\ai intense şi <omertul extern ~1 Intern. TOA le
acestea InseamnA co Intre difcrl lelc p4fil ale Dacici se crease sau
era tw cu le sâ se . sta torniccască o u niCt~le economici i nex..istcnU
pe \'rcmt3 luf Aurebtsla. Si unitatea economicâ aducea intvita·
bil dupa sine o rnal fermA şi mai stabila unita te politicii.
Carnclerul mai Inchega ! al statului lui Decebal se dalor-.nza
şi raplu lui ca el nu lnglobD. aşa curn rusese cnzu l form.ullunil
politice conduse de Burebi>la. populatoi cuc·trile cu tona şi. deci.
nemultumou. de slhoall• lor Statul lui Decebal ero statul dacilor
şi pc- aceş tia sec:olclt' de dezvol lare comună ii adu scSC!'ră acu1Tl la
o unilatu ră r ă precede nt ln lrecut.
E regretabil d datele de core dispune ,tiinta ostorică pentru
a reconstitui structura statului dac 13 sfirş11ul secolului 1 e.n. s1nt
extrem de putone. Tolu$o. cite <eva se ştie. Dad. de pildâ. nu
avem 111<:1 o cu nos 1u1( ă de vreun sretnlc t u rangul de ..tel dfnlii
şi ct: l ma i mare prieten... ~ cn re· l purtase dionysopolitul Ac:or-
nion la curtea lut Bur~bisto. şlim in schimb c5 Decebal avea
un ' 'erotobil vocerege (pe Vczino). ci lrlmllea soli (pe Oieg;is. de
exemplu) "insarc&nati cu rnl siuni de cCtJ ll1ni mnre r ăspurHJ.c re.,
că el puscs.: prefecti in irunlea agriculturii $i a celiltilor. că avea
o c-anctlarie ce red.uta. scnsort'e către akt st:ate. Foarte incom.pJe·
te, aceste elemenlc sini, totu~•. de natura să wnturezc imaginea
unui s t.'l l pulernic centro.liza t
Progresele arheologic con sia late in "do meniul cultu rii maLerio le
sugereaz~ câ si 1~ plan sodal dadl progn!sasera In sensul unei
mai accentuate stratificăn SOCI3Ie, al une1 mai profunde dHeren-
ţieri Intre Jarabostcs şf comali, "' unei mnl la rgi utillzâ ri a muncii
servlle. Totuşi. mai ales In nceaslă u l llmă privint~. nu trebuie
să se cxageruc. Faptul că Traian li gAseş~<o pe toti prlzooooorii
luato de la Fuscus Intr-una din cetiitile dacice din Mun too OrA$·
liei don•dcşte ea Tn Dacia lui Deccbnl IIU ,existA l ncâ o piafti
intcrtO<l pentru sclovl şi ~a rnajorilafca robilor apanlneau chiar
statului Dezvoltarea In cco aproape ISO de ano. dll trecusert de
la moarlea lut Burebista. tm luase 50detiti dacict $1 statului d3c
caracterul lor sc: lavr~gisl inrfplent.
Pute rnic la Ince pu lui domniei lui Dece bal. stalul dac avea s3 se
160
lntareoscA şi mal mooll după pacea din anul 89. Mijloacele flnon·
clare şi uma ne primite dc In ro manl '!l nl fo losite dc rege pentru
oonstruiroa de noi fortificatii td< exemplu ce tatea a Il ·• de la Bll·
daru) sau pentru Intari rea şi largirea celor vechi. pentru lauriru
de arme şi maşit~ de rătl>ol. pentru i nstruirea oştiri i dace. In
aceht$U lirnp Insii. ~c~ba l itnaugureatl'l un vast progrn m de c:on·
structtl nemilitare. Poate chiar cu braţ~le pri z.onJerllor romani
sint ciJdite noile s.anetuart de andezil d.n Jncinta sacră a Sarrni-
zegetuseo: data tirzoc (dupi 89 e.n.) a Inceperii rodlctrol lor e su·
gcra lă de raptu l c:• războ1ul cu Traian lc·a surprins pe unele
neter.minl\te. Sarnuzege tusa a nului 106. anu l cuc:enrii eî de ct lre
romani, preze nta fAra indo•ali tabloul unut \'lgttros efort construc-
tiv brusc Intreru pt de evf'n1mentete m1htare.
Oricum. Deccbnl şi s fetnicii sâl nu ·şi plerduser~ llmpool in
zadar. La Inceputu l serolu lui a l Il -lea e.n . Dacia crn mai pregl·
titâ ca oridnd să·i intimpine pt vechii duşm am - romanii. Act$·
tia se pregAteau sa otace. conduşi fiind de unul din cel mai mari
generali pt care 1·n avu i lrn",erlul: Traian.
TIU STA SOARtA A IZVOARELOR UTERA~
Pana unul S('riilor ar $1f. desigu r, să desene cu mâiestrie
rhboolclc lui Traln n impo triva daci lor c loia r şi Uir~ aj utoru l i•voa·
relor istorice. Dar mtna is1o ricu lui se hot ă rişte mai greu s.â aştear·
nă ceva pt hir\Je; istoricul art' nt\'Oit de un minim dt-date pred se.
ca re 51·1 permit~ reconstituirea reală S..'lu măcar veridicâ a e:venl·
mcnte lur. Clteodală aceste dntc cxls15. alteori nu . Si. di ri pAca te.
situatia penl"' colo două· rlltboaie dacice ale lui Tro(an • din cele
mai proaste in attastă privln\t.
E dudată soarta itvoarelor literare despre rA tboaiele daoo-
rornanc de la luceputu l seco lu lui a l ll · lco. S·ar putea spune d
istoricii au fost urm~riti de nenoroc. Cele mai importante $1 mal
amlinuntite relatlirt despre o <oste rhboaie s·au pierdu t comple~
sau a proape oomplet. iar alte le. făgăduite de unii Istorici şi scrii·
tori antici. n·au mni apuca1 Să r.co scrise.
lnd~ IA dupii cuoeli rea Dacici. la Roma se pul•ou colo Comen·
tariik pe care lnsu~1 impâralul Traian le scrisese. luindu·$i ca
mod<-1 ce lebra opera a lui Cezar. Dar daca in arta militară emulul
se pul(.'8 asemui mnies1rului, nu acelaşi lucru se poate spune
<lesprt Iscusinta scri su luL Scrise li m!l<'de dar sec. li ;>si le de valoare
11 H U.O.• • 161

lite:rarâ. Comentariile lui Tra1an nu s-au bucunat de pre:luirt.a
dtHontlut, n-;nt fost c:opi:~te $1 reoopial~ in sutt şi mJI de e_xemp·
lnre şi nstfe- 1 s·nu pie rdut penlru lot dc:tunn. La uHa~a t'o r au
conlribuit, poate , şi impr~jurhnle de după moarWI lui Tmia n.
Urmnwl s~u. H3drisn. ~ra partiunul u~l pohltti delt nSt VI'. abarr
doJ\J.5e u~Se dm cureriri~ prt~ so ru lu l slu ~.i nu avea d~ loc
inte-resu l s.J inc:ura,etc ră$plndirea unei opere eare g lortfica r~z.­
boniete de expansiu ne.
Se mat I)Ui(';tU C'IÎI In norna lucrările insotifori lor lui Traia n
In rotbot: Grllca merlicului Criton $1 scnonlo dedicate lui Trai•n
de reklrul U.n Cnsoslomul. bun cunosca tor al r<3hl8itlor cl>n
Dana nu numa1 pentru ca participa$! ta carnp<»me~ o ş1 pentru ci
11 \'iZl ia"" r<' IA'<"·Imi 1• S.1rrnizegetusa pnn Bnu l 96 e .n . In c ursu l
vr~muri lor a u ltispârul ~~ d e, după cum au 1>1erit şi d •f1ile lnc hi·
nait râzboait lor dntfce tk t lHre is toricii Appian, A rrian '$1 Ammia-
nus /1.\arctlhnus. Suetunlu. a c~Hui re lable despre \iel•le trnp:ira·
lilor rornnru •·• pâs!rat. işi inc:M1e upo"3 <u Domtlian, fa li
a mai ajunn-e la cuccrilorul O:r.riei. iar c:ulec1ia de bi.ogmfu rmpfiri·
le ~rl scri~J prin seco lu l ni IV· Ii.'3 si cuuoscu iJ sub nurnL• I\.' de
Jllsfarlu Aug tt:da inc-epe cu Had rian. 1'acll, nmref~ istoric a l primi·
lor imp:i r3tl rom~ni, işl nnunt:.1se Jnten,la de :.1 scrie lslurin dom-
niilor hu ~i:n·a ~i Traian. da r n~a m~ti avui llmp s-o fa câ.
Gindul de·a cinu in \'trsun războaie-le d.ldce. il nu trea u~prie­
ten d<o-al lui Pliniu cel 1in!r: Caninlus Rulus: Pfi"'u i l Indemna
s·o Iacă. sc:rundu-i: .. Fonrte bi ne faci c5 IC!' pregă teşli s:t d~.:scrii
r:itbo1ul cu dACII, Cad ce subtecl e n IH \le nciua l. a tir d(' bog-.H.
:am ~ vast $t. In slirşil, :atit de poetle ... ?"'" Pina ta urmă f•1să
Ca niniu$ nu ,i.. a real17al prolf('lul. Triumful lu• Traian a fost cin·
la t d~ 0111 l)ox.•l. l~totu~. 4.1:u ri ntecu ~ nu ni s·a p5strat
Ce f1l! rJ tnine :ttuncP Cih.•\•n stiri 13runice şi riizlt(e, nsiptte
prin thtt>l'l l~ <crl..ri u 1'! a nlfchi tătii. şi nţ)l~r., lui Oio C:~5:,iu s.
Om ucirridr~. tn<:mai câr(lll~ unde st \'O rbeşte de)r,r~ lujt'!de
purlltt cu dani d~ cairo Domilian ~~ Traian Ccărti le LX VII şi
L'<VHI) nu s-au ra..strat tn forma lor ongfnalâ, d rruma1 In n•! te
~'<ctrple hi z:HltiiW tirzia, de~lu l de prost lntocm1tt: tJe X1phil! nns
In secolul al Xl·l,,a ~i d,· 7.nna ras in seco lul urmator.
E,·iuent. a rl'l<ologîa ne p<~a le spuno dle ceva $1 siipolu rlle din
Munfij Oru$hei şi-au t.k)\'tdil ~t fn act.\3SI5 prt\'itt{3 inscmnă:tatea.
~ poate l•ee l nsJ 3rhL'OioKi• ci nd e >"Orba de probleme ea: elo<li·
Vltl tru pelor romane şi al oş tirii dace, :lll:ttli uno.ra: $1 al 3 Jtor3,
162
itine.rarul t xact urmai de cuce.rilori, tocul ;. şi data princi~ltlor
bătălii, romplieatelo .nlriei polilico-dlplomaUce car• se Ieseau In
jurul rAzboai~tor daco-rnmane? Nmic, bif~J n~cJcs: t2.vourel~ lite·
rnn:• s int de nein ltKult rn aceaslă fJtl\'111'3 ŞI toc ma i Cll" hpsesc.
<:O LUMM TRAIAN\
Multt 1nvâ'a'i au fost de părere că ele- pot Ît. toluşi. măcar
pa r,w l dnr cu S\lCCtS inlocu • ~ de monumenta la Columnă a lui
Traian. co re domina n%1 ruine le F'o ru lui con.struil de lmpâ ral
din prad<l luată ln rA1.boaielo da cice. Pc fusul l<CII al coloa·
nei de marmunt se_ dtsla$0ară. urtind In sp~rali. istona ilustra·
li! a ~lor două rizboaic d• cucerire • Daciei. S<cnc de lupti, de
marşuri. de c.Nemonii religioase etc. se s ucced Jr11r·o o rdine rigu ·
roasa. scult>la le In rcllcl pe uria jîl lamburi ca re oompuo fusul
columnei. t<lu ltimea. bog~ ti a şi valoarea artistică superioară •
~""slor reliefuri sug<rtad <â monumentul a fost rtdiea t pentru
celebrarea \ictoriei lralane şi par sit·• c.-onfere o mare insemnl·
la le ca jzvor istoric.
Aşa au crezu l ~el pu lin unii i51oric1 moderni. Pentru Conr:.d
Cichorius. de exemplu. Columna Trniană are cea mal mare valoa re
din punct de vedere documentar: Sa lomon Reinnch credea cA
Tratan a poruncit sa se scu1pt~u pe columnă repreunlare;a
exacl1 a rătboaJelor purta le in Dacm, iar englezul G. A. T. Da·
vies punea âccenJu l pe precizia lopogralică a difentelor scent
figu rate tJC colu mnA şi a lirmo eli u rll s tul le·a r fi sc'hijat .pc
teren'", l n puncle biti.: de te rminate ca Drobeta, S3rmizegetusa
rortUJnt, Gr6diştea Munulului, dind astfe l topogrn fio rhboiulul.
darâ nu C'U exacllt.ate~ u nui cartog-ral. 1n orice cat cu erori nein·
semnate.
'E dr<[ll ca In islurlogrnlie s·a ruanilcs lal şi u.n tlllncl de vedere
diamelrul opus. Pcnlfll K. Lchmann·Hatllell(!•~ Co lu mnn lui Traiun
ar. o vn loa re istorici IO"rte redusi . Eugenia Slt;OOI: e de părere
ca rehtCunle columnei nu slnl o cronici fidelă. d o repttzent~re.
ide~liz.otJ " e\'~nimentelor istoritt, iar L A. Richmond crede c6.
initia l, sctnele de pe columnă n-au fos1 nt>ale anume l><'nlru ea,
ci rcpr..: zintă ma l dcgr., bi rectuliora •·c:t m1ui nlbum de schi(c
apa rtinind unui a r Hst de război. Artistul nu putea l nsil cu noas te
mersul ~neral al ral.botului purlat P<' mao multe lronlun. mct nu
putea şli dtna1nte cert dm sc.h1tete: hu 1\-eau st devină semn•h ·
163
caliv< pentru Is toric. In oonsrcinlă. nu e posibil •ă ne S<rvlm de
r.:llefurile co lull'Hlt'i penlrJJ cronologia e\'tnimentelor sau ca un
ghod topografic dt nădejde: valoa rea lor constă ucluslv In reda·
rra fideli a figunlor umane $.i a obiectelor. Oarecum şi Roberto
Parrbl'nr e de neta$1 parere cind considera columna ra un docu·
meni lsiOnc de mare fmportanlJ. dar un doc:umenl astonc in
concepţia anltc:l ptnlru care istoria era o anA, un gton oralonc.
şi nu o şli•n11 .
Cari Pntsh lncearcă să e>île cele două tendlnl< extreme şf
t:onsideră sculpturile Columne.i lui Traian ca o repretcntart fourlt
e >rpreslvA n r3xbo:olc lur dacice, documentatii din punct de vede"'
geografic şi nhllr. din punct de vedere mi litar: <1 afirmA că. In
linii gcnernlc, evenlrnonte le S·au petrecut lnrocmn i cu111 sini rcprc·
zenta tc pe monument. O bunii parte a lsloriogr:~flcl rom iio1cşt1
recente ~ adc rn 1 la această părere. justa In fond.
Jus tA, dar prea vaga. deoarece nu retolvli problema : prin tre
scenele figurate pe columnA C<lte pot n considerate ca f•p le lslo·
nce şi care drept fantezie? Dacă columna respecti, In linii gone·
rale. desrAsurarra.. evenimentelor. se poate afirma ac:c la$i lucru
pentru anuonlle detalii? Din punct de \'edere cronoloa-1< reahla·
lea islorid t ~SptC'Iall? ~ dau rtliefurile in chip uact ca racte·
ristlcek- geografice alt tlnuturilor prin care a trecut rhboiul? In ce
măsurA viata populaliei autohton<!- şi sii nu uităm ci, In ae<>asli
lucrare, pe noi ,,.. lnlertstază In primul rind ostoroa da ci lor-
e fidel reprezenta t4 In cronica figurată romonJ? Vot lnee"'a sA
dau un rJspun.s. acts1or irllrebâri.
Pe soclul ro lutnnei, chiar deasupra portii ~;ar~ permi l~ accesu l
In interiorul el, st rooalc citi şi astăzi o in.cripllc sapa 10 In
marmura cu litere frumoase şi monumenta le. Ea gll\suieşte;
SF.NATVS POPVLVSQVE ROMANVS
IMI' (waiU<I) CAESARI DIVI NERVAE F(l/la)
~'ERV A € TRAIANO AVG (wl(l) lif.RM(Mito)
DACICO PONTIF(ld)
MA XIA10 TRIO{unia'~,~) POT(t:$!Ot1') XVII JMP(natoti)
VI CO(n)S(uli) VI P(tltr;) P(otrlal')
AD DECLAIIANDVM QVANTAE ALTITVD/ ,Vf.~
MO,\ 'S E:r LOCVS TA/NTI!i OPEJifiBVS
SIT EGES1l'S
In traduttrt, onscriplfa ar suna, asUel: &/IQtul fi poporul rotrl4n
164
imparalului Cuar. fiul divinului· Nerua. Neroa Traian August,
lnumgatorul germanilor, lnuingdtoruJ dacilor. mar~ pontif. inoulit
pentru a XVII-a oarl) tu putere de tribun, salutat {Mflltu a Vl·a
oard ca incnngiJlor, r.ons"( pentru o Vl·o oattl, pdrmtt al patrJrt,
~ntru a arii/a lnal(lm~ muntd1d fi g loru/11i e.r,Grt~l prin eforturi
alil tk mari. lnscnplm daltaz~ din anulll3."n., cind a fost inougu.
ratâ columna
Urctl!rile arhtolog,ct au arjlal cii, in adevăr. pentru construi·
rea Foru lui lut Trnian a fost nevoit s.ă fit si pa t.l o $a ca re ltga
colona Qulrinal de colona Capotoliului, e foarte probabil c~ lnlll·
limea acestui loc, Impreu nA ou clAdirile care se aflau pe el.
corespundea lnA ijlmll (39.83 m) Co lumnei lul Traian.
Şi tolu şi, modcsiHl lnscrl pUei ne: ulme$1e. Cum. acest splcn·
did monumen1 ni nrtcl romane, aceasta cronicâ figu rată n rAzhonle·
lor dacice, aceasUi scmcati coloană devenită la 117 mormlntul
lui Tr::tian (o urnA d(' a ur conHnrnd cenuşa împăratului a fott
aşuată lnlr·o incArlCrc din :soclu l columner} a fost ridicata nuonal
ca m ăsura a luC'rnrllor de ~KcavO.Ift întreprinse pentru construirea
Forului? l>rntru accn.siA mflrlurie a unul efort tehnic au lucra t
cilava am num~roşl 3rhşli sub conducerea vesiHuJui ApoJJodor
din Damasc? Pare cu noputinji, dtşl Inscriptia e c:alegoric.l .
Explicati• • dat-o Invita tul Italian OiuS<ppe lugli. In ade,•lr,
zice el. aoesla şi numai acula era scopul inilial al columnrl.
Atu nci c:ind senatul roman a decretat ridicarea ti, a făcut-o numaf
in scopul menlionat In Inscriptie. In timpul lucrărilor Insi, cl""va.
poate chiar Apotlodor don Damasc, şi-a dai stama de tot ce era
eludat şi nepotrivit lnlr·o <oloa nă uriaşii, dar netedă şi goall,
neoferind ochiu lui nimic care s~ · l atragă. Abia atunci •·• hoiArll
ca fusul columnei s5 fie Im podobit cu retiefurile ce sti rnesc $1
astăzi admirnlia prlvllorulu.i. Formalismu l rigid al romanilor n ·a
lngâduil lnsâ co occostA fnlclcapiA hotă rirc, necuprin s~ In de·
cretul inilial al senatu lui. să rtc oglindi!â in ln .criplie, iol oşo
după cum nu se spuue naei un cuvint despre faptul câ monumen·
tul a devenit mormintul tmpttralului ca re-I poruncase.
Această ingenioasă uplicalre, sustlnulă cu arg,Jmente pe care
nu e locul s~ le rcprodur. are ronseeln1e import ante pl'lllru
problema valorh columnei ca lz:,•or lstorit. DacJ monumentul n·:'l
fosl inilial proiecta! ca o cronica hguraii a războaielor, atunci
fire.$le că n1CJ un arUst n·n lucrat conştient. in limpul lupltJor,
pentru aceasll cronic.t. Greu am putea. prin urmare. crede tn
t6S
uactita~a topograflci a S«:nelor de pe t<>lumni . Dt altfel moi
existd d~stule moUve care Indea mnA la prud•nli In folosirea Sao·
uelor columnei ea sur~ documentară.
Chiilt *'' la o c:ercelart sup:orficiall a relitfurHor se ob~rvl
marrlc uumor de sctne repre~ntrnd lapte destu l de pujln semnllf·
cniÎI'(' pent ru lnsuşl mersul rhbofu lui ; scene de sacrificiu, dls-
cunwrl rustile de lrnJ1ărot In falu soldatilur etc. La lnc<pu tul
celui J••·al doilea r~zboi cl;o<tc, numeroase scene ele sacrificiu se
~ucced 1.1 tnld l11t.-rvalr. fu fond se repeiA. procedeu prea pujin
lndkat l'' lltru o ertalie .trtlstica . 1!1 de1·ine lnsâ expllcnbi l <l ac~
presupur~m c6 orlişUI "" trebuit s~ reprezint< In p;atrt. in mod
rela li\ tt.rn&nuutit. o Sut'.C't~iune ~ (1\'enirncnte care au avut real·
n~n l ~ r~H.'.
In ~cea ce prh eşle scopul polllic al reprezenlirllor de pe
t<>lurnni, nimeni nu <Ontesti că ele trtbnie si .-prime furia impe·
riului, lnăre,ia $i generozH11 1ta impAratului, rurajul şi eroismul
ornuJtt•l romane: Intr·un cu..,iu~ ele .:rau t.lesli l13le sâ sustinA pru·
paga ud:1 pentru Imperiu $i lmpăral. Aşa s1t11d lucrurile. e _pulin
probabil ca arti$th sa fi fost lăsali in voia lnspl ral~i lor. Dimpo·
uiv;i. avem toale moti,·elf.' să credem că !oi<'UIJJIOrilor li s-n ora rnl
11reds ce trcuuia şi ce nu lr~uuia repro1~ntal pe columnA . Columna
lui Traian e o operii arUsllt~ oficialA, de curte.
Carnctcrul o licbl al columnel apare evident in multe reliefuri.
Cum S•<or putea t:'Xpli<a ultiei raptu l cA din ce le 155 de scene sc:ulp·
Iair, intr-una singuri vedem soldalf romani rănijl, şi alund
sold•t• dtn l.rup<:l<o au•iliart, nu din legiuni? In bltiUa de la Tapae,
foarte sins..rcroa~ şi pentru romani, nici un soldat roman rânit sau
mort nu Dp.l r(' Jn r.:prt~CIIIa rea d~ pe rolumni. Se mai intihteSC:
$Î a ll~ cuntrotdh•tli inlre sc:ulpturile rnonumtntului şi datele izvo:. ·
rtlor ht~ra re: act.!Sita toalt dc-Jl'M)nstreazi. m'car in anumite C'3·
z.uri, dtformarca oricialti o htpteJor istorice,
Mul importante decil contradictll le dinlre Izvoarele llitraro şi
reprez.cntâril~ de pe columnă imi p3r ronlrad•c1iile dinlre act.slra
din urm.t şi anumtlr aspec•e alt N>a1il.3tii d::~cice. A$D cum ne-a
fost dCI.I'aluilâ de sapăluri .
5·a suhliniut de multe ori grija de a reda In cel~ mal mîd ama·
nun!< chipurile clarilor, arnltt., şi <Ostun>tlc lor. Constola~a e
absoJul ~~iitla. Ea e rela 1iv vaJalJII:\ sa in ct<'n ce prlvr~le reprt·
zenlarcm nnumllnr .:onstruC,Ii dadtc. De exemplu. conslructirt pe
stilpi Inalti (&«na XXVJ" e ana loau. dac:l nu chior Identici. cu
1&6
un turn de veghe pe care ollpAiurile ηau Bdus la lumini In col~·
lea de la Coste$li. Au noni fos t orheologic clemonslrnl< paiiMde,
c-a at~t.a din sc~na LXVI. <onstruchi redangu1are ('urmari. basti ·
oane), ca In scena CXI. clAdiri rotunde. ca In setna CXXII. Trebuie
·lotuşi sa se linA seama dc faptul cii nu avem dovAda rednrll
obso lur fid•l• a ucostor monurqeolc in sculpturile colum""i.
In ee1ul reprez.entiril altor tdlficii $1 constructtf spec:ilic de·
clce. columna se lndc;p!Hieat3 samtlto~ de rtahtate. E frapt~niA.
de e~ernplu. lnc;<ac tilalea rtdăril 1.ldurilor dac:iee. Unt'Oti (scene le•
CX III - CXV). ele apar construite din rinduri. olterno t< de piei"'
nertgulate şi de bir~ de lemn dispuse in adlndmt In aşo lei, lodt
din•lar6 li se vlld numno capcttle. Alteori (scena CX IX). zidul
e construi t din rinduri alternate de blocuri de piatră regulat IAioie
$1 ele bl me dispuse ca In S<ena precedenta. ~pUurile lnlrtpronse
in ceJJtiJe dacicr nu au descoperit nimic asemăntlor. Rept'f'ze-n·
tAri1e ntentionole nu sint decit o redare destul de lmpe rfect3,
deformată, a zidurilor daci~<. In blocurile de piatră cart formenft
un 11d dacic existi, ce-l d .. pt. jghtabnrile In lormi de road;i de
rîndunică. dar numai In uneJe bloc,uri $i Oe multe orl t1t nu ajung
pln6 la Iola e.lerioara n tldulul. De nceeo. btrntle de legăturd a le
1 idu lui nu se: vtdtau toate dinafarj şi nu formau rinduri tontinue
ca· pe rolumnl.
Aşa cum apare pe eolumnă, ddul dacice mai degrabA •sem& ni ·
tor zidu lui galll<.
In alte caturi, monumente de cea mai mare instmnltatt: lip·
se>< din scu lpturile columnti. Oridl ar plrea ele surprinzllor,
pe tolumn3 nu apare nimic asemAnAtor sanc:luarelor rotunde sau
patrula Iert dt lo &lrmiugetusa şi Cosleşti. E. cu neputinJI de
admis ca aceslt crtatn monumenta~ ale arhi~tturii dacice să
nu·i n imprt"s.ionat pe artiştii romanl. tare, evt-nlnAI, IIH.r fi
vhut..
Toate aceste fapte au. srnt sigur. o singuri uplic:atie: artiştii
eate au sculptat rtlic:furil~ Cotumnei Treiane n-au vâ rut nici-
odatAcu odul lor constructiile docice. Ei nu l·au insotit~ impftrn l
in campaniile.' Mie şi n-nu călcat niciodata pt drumurile şi poteci le
d,n Munti• Orii$lieo.
DJci n·ar ri iost aşa. ar Ji fost imposibil ca at'Ciştii să rtpre·
zinlo int r-u n mod alTI de greşit constructiile dncic:e sau să onlll~
monumente a tii de ut1porlan~ ca sancluartlt. Dimpotrivă. erorile
$l' omiscun•k sint perltC'I JUSllru:a te d3cl se presupune că ei au
t&7
lucr·a l servindu·se de un lexl scris, lnterpretlndu-1 urt(.'Ori greşll.
astfel incit d AJunga. de pildă , ~ conlunde tidul dacic c u cel
gaHic ~ cart-, (Ară indoiali, Il euno:şteau mai bine. Ignorarea
rtalîtAt•lor din lhcHI nu i-a putut impiedica pc: artişti $11 reprezlnte
tU exatUtalt $ 1 mOtcatnr figurile daolor. arme~ $1 vcşm îm~le
lor. E1 vizu~râ toale- acestea chiar la ~orna. cu prtltJul tnum(ului
lu• Traian, l:t sos1rta solir1 daetce după prtn1ul rtzbot, in pitl~l ... dt
scla'\'Î dr.
Crtd dctt c' in executarea relieruriJor cvlumneJ, Jn ceea ce
pnveşle peisajelr. conslru(tiile. tvenimentele ŞI ra pttle dlfl Dari a,
sculplorll nu s·au ..,rvlt de observa tii directe, ci de un lui pe care
ou trebuit si·l i lustreze şi Jl<' ca re l·au lnterprelol dupâ r•»l bili·
lili le şi cunoşllntc l c lor.
Care pulca fi acest lcxt? f'ilrli Indoiala , unu l care sM l111bine
exactllo1Nl cronologid o faptelo r cu grija de :1 nu se dep!idtl de
\'NSÎunca lor ofu~i:t lă, odică CU grija de a satlsfae:e SfOJ)UriJe
propagundca impenttl(". E foarte probabil, cum a lutuH acum GO
tie atu Th. Birt. câ rehefuri lc columnei sint doar o ilustrorc a'
Comcnlatlll~u. as1.1zi p1crdute, al~ impâratului Traian. De~1 nu
exfsti f:erUtudln~a ;1bsoluta ca lucrurile stau lO(n1al aşa, ~ poate
in orice caz admite ca opera impâratu iUI era verS4unta ohctala
«a m.:~l autonz.aU d1n care se puteau •nsp.ra sculploru. E s.gur,
pc dt :.ltil parlt, ci arlişlii on-.:-au la indemini Comentarule lm
Trouan. Column:. a fost 1naugurat:i in anul 113, după cum mirlu ·
riscşlt insc:riJ,Iin: chiar admitind că sculplom 3U luc rat patru ·
ctnci nnl pentru 4 exr~.:uta reheJuriJe. e sigur ('~ tJ dispuntau de
la inr~put de OJ>era hnpăralulul.
Avem. 3$:Jda r, toate motivele sâ cred~m tă relirrurlle: Cohamnei
lui Trainn au rusi sculptate de altfşti ca re n-au văzu t tuciodaUi
cu ochii lor re:t ii 1(1 (llc di n Dada şi ca re au luern 1 cn Hiut.l n du ·se
dupii Ull tex t orlci:. l, (o:HIC JUOb.,bil tocmai Jupil Comt!lllllfllle
irnpâratului fiiV !Il g'ălor. Din acest fapt Tl!lUIHi consecinte t.Jintre
cele m:u 1111portan1e in ceea c~ p rrveş tc va loarea columnei ca
i;r;vor islo ne.
Ca ilu5trore fidela a unui tex1 {in masura in cart n::tturn
uoPI opere de arlll o ~nmle) , a untl r~la ta ri a ti•boaidor dacoce.
columna e uoct3 din punct de \'edere cronolog•c si diferHtlt ewni-
n~ente (sacnheal, cu\·inlan catre armală. cons1lb de nh.bot, consl·
ruirl ~ caslre, mar$uri, bil131ii etc.) se desl5şoarl pe columni
conform ordtnii kJn rralf'.
168
tn ciuda aceslel Ode~lltl falA de lext, valoarea iolorlcl a rello·
Curilor columnei e rtlatlu redusă tn slnrea actuală a c:unoşlin1dor
noastre. Daci putem n sigurl c:ă după o luptă urmează o lnain·
taR şi apoi iarJ$i o lupt3, n -avtm nici o posibililate de a slabiU
cu precizii!' loc~ riie celor mat multe dmlre îocle$Uri1e· arm~le
şi directii!< lnaontlrii. dat fiind o;.a putine!< ştiri literare de care
dispunem tonshtutt un aju tor Joarle slab in aceasti priv•ntl.
Valoarea lopograr1d a Columne1 lui Traran trebuie consickralA
,n Slne tedusă Cu putane excepŞ-11, nu ne puttm aşttpl3 sâ recu·
noaştem pc coloanA, firi ajutorul textelor s3u al descopcrorllor
arheologic.. muntii. 3pole. rlmpiile pc care le cunoaştem astat!
pc tt ren. deoarece artlşlil n·a u cunoscut locuTile.. lt·nu reprezentat
pe baza descri<rilor şi, pe lingA aceasla, genul artistic nu lngA ·
duln decil o f'e prcz.cnlnrc nproxi mntivli a tc lor ciUte. Nci pentru
rcalll~ li le ~In Dacia relicfu,ril• columnei nu sint o dl~ud absolut
sigura.
Ţlnlnd !.C0111a de loatr acute ob~rva ,i i , imf pare evident c i
relidurile Columnei lui Traian trebuie [olos.ite cu cea ma i ma re
circum.spcctie. f'lJ munai cil nu ne putem Ind gindi la identHi·
carea şi inte:rprelnrt3 majorllâţii detaliilor. dar chiar ~i in înter·
pretarea evenimentelor principalt rtpreuntate in spStndida. cro--
mcă figurali de lo Roma ~ nec:esari o continuă confruntare 1
datelor monumenlului artistic cu cele alt izvoarelor lllcrart $1.
ma1 ales. cu datelt arheologice care continuă si rie călfluz.a cea
mai siguri penlru cunoaşterea traiulut şi a cullurii da('1Sor.
In acest spirit va (i privi1A, In paganile ce urmeazi, conln-
butia Columnei lui Traian 1_.. reconsti tu irea e:elor doui rJiboair
daco-romanc <k la Inceputul 5ecolului al 11-lea e.n.
f' IUMUL RAWOI DACIC AL LUI TRAIAN
(101 - 102)
.Dupâ ce st~tu citva llrnp In Roma·. spune Dio Casslus sau.
mai bine z..îs, rczu m:.tul ce ni s-a păstrat din aceastâ parte a
opere• lui, .. Traian fâcu o txpedltie impotriva dacilor, glndindu se 4
la Cf1!3 (("• (ăru_scrl) t!'i, Sup!iCiil pentru banii pe care ei ii luau (n ne·
care an şi vhind cA puterile şi trufia lor cresc• Il . FArA a Intra
in rniezul lucrUrilor. lstortcul antic a surprins: totuşi. Indeaj uns
de bone rationamenlul romorL El nu vorbeşto despre dorinta lui
Traian dt a ştNgt .. p:ecea ruşinoa$1• tnchtiată la 89 pentru a
spăla de orice paU onoarea Imperiului, ci de hoUirire.a lui de a
IU
pun< capAi unei .situe til politice $i mililol'l! de,-.nlte deosebit de
gravr penenJ Roma. Anii care lr«u.seri de ta lnclttiert'a pAcii
lui DomiiU.n arlt. .eri limpede ciudi(enia clitntelti lui O.Ubat;
şti rile care \ttneau din Dada \-or-be.au dtsprt' construirea de cz..
tltt. despre fiurirea de arllll'. dt$pre instruirea armltti d•~
potr1vii taclicli romane-. St ma• $1ta că regetr- dt'c prirnu Oua.ros
ta Sarmczcgeluu duertort dm armata impertalo. ci pliiteşt., bme
(cu bani romanaH Pt mginen1 ŞI rns1ructoria militari roma ni das--
pu.şi si · l serveascA. Ca ~ge c:hentelar, care se p\dea bizu. pe nju-
aorul ~Omtl In catul unor lupte cu alli duşmam (~ ne aducem
aminte do dobrogeanu l Roles şi de ronlhc tu l lut cu Dapyx),
O.cebal, n -a r li ovul ,..,·oie de aceste preg31iri militare. E le puteau
in,semna un singur lucru.: cA regrle dac \'etle locm"J rn f.Wma
duşmonul. lor l:t Rorna amintirea c:arnpaniei mc>esice din 85/86
nu se Şt<rse: dacii atunci dacii pusese ră In cump~n3 olliplnlrea
romanA la sud de Dunâre. ce erau capabili sâ facO acum, cu
puteri sporite1 Era Umpede cii statul dac, capabil si unc. .câ
in jurul sAu toa le lorltle antiromane de ta Dun:ll'l!a de Jos. ropre-
un1a un .nart peric:ol penlru imperiu.
Ratiunile poli~oo-mifita re nu erau smgur•i• cal'l!· l lndomnau
pe Traian la cuc:enru Oaciei. Domnia risipîtoa~ a lut Domi1 11 n
lăsa~ fn Y'ISiie.ria $la tutui un gol pe ca~ spntul de eeonon-.ie al
urmaştlor s.ii la tron- N!n·a şc Traian in.su$1 - nu nbu li ser~
si·l umple. Ptrspcc~va unei venlabile crize fmanaaro se aprol"a
cu r~peridune şl prnlru clasa stâpin.itoare romani solul•• se p~
zenla lol ca o dh-ersiune exte-rnă: aurul Oaciei era veshl şt cuce·
rlrea accstri Cakrornii antice, cum a n.umil-o un savanl rranttt..
tre buia s4 poo U inun.lloşi linan)tlt zdruncinat• ale lncpufului .
Aceasla pc•ltru n nu mai vorbi de perspecllvrlc ndc meniloo rc ale
exploat3rll c~lorlnlte
numcroa.., bogll(ii din Dacia .
lzvorltă din nstlc l de impreju rărl şi din nsllr l de n1ollve,
camp:.nin lui Traian impolrj\'a dacilor nu pulen nvea decit un
caracter auresiv, n..:just. Ahrmatta nu contrazice cil u şi de pulin
cele spus< mal sus. Pericolul pe tare statu l dac 11 reprezenta pen·
tru JmperiuJ roman era real. dar el ntJ amenlnla c.xistenla Romei
şi a poporulue roman. CI numa• posesaurule romane de la sudu l
DunJni. Chiar daca Oettbal ar fi luat ofenSI\'8.$i ar 11 t uceral
aceste- tel'um. act•unea sa n-ar fi iost un raztw;u de IQTtllu nt. ti
unul de olilltrare a populatcilor traco-geie sud-dunărene sub·
jugale. E:cpedilta pe ta~ o preg:Hea Tra1an reprezrnta Insa un pr·
170
ncol dt moafle penlnc lns.lşi uisltn(a statului dac. pentru inde·
perlclen(a poporului Daciei. Romanii nvcau să luple pentru CUO!ri ri.
dacii pentru liberUl lea şl vetrele lor. In acest senlirnent ci·şi a piri
patria au g6sil daeH puteru de a rezis~ troic timp de aproape
lreJ ari celei mai lormidabilt arrn:.le pr care a tunoxul-o anlichi·
........
Traian işl d~ seacna de grtulillle <ampaniei plinuile şc nu
~ rulă nici un elort penlru a o pl'l!gtti in cele mai mici amlnunte.
Aproape trei ani duread prtpa rallvele; pe malul drtpt al Dun!rii
se termini constructia drumului slrategic. de·a lungul fluviului,
trupe numeroase sint concentrate in cele dou3 l'ioesH. tlectivul
lor ( 13-14 legiuni, multe cohorte de pedestraşi şi alae de dl~·
rime. garda pretoriu nil. diverse forma (iu ni i regula re rccru tate
clinl re populaFilc ncromanltn le de la periferia imperiului) ajun·
gind la drca 150000 de oameni. De mu lt! vreme nu mal racu..,
Roma un asemencn ofurt milita rl
La 25 marile 101, toiul tr~ gata. Colegiul preotesc 81 fratilor
Arvali de la Roma inolt4 In aceasl! zi rugâciuni citl'l! Jupiter cel
JlfC3 bun şi prea m:He ~ntru fntoarcerea v;clorioasă a implra(u.
tuc: Sl'mn ca in a<ea slil zJ Traian p~risi.., Roma. Ajun~ la Dun!n-,
el punt la punct ultimele amlnunte şi apoi da trupelor porunca
s1i treac~ peste llu\iu. Column3 ne arat! o primll armătt, roman·
d3tă de fnsuşi Traian, plrlsind lorlirta(a romană de la. Vimina·
cium şi p!şind pe podul de vase core lega acest punct de Lederata
de pe molut strng. Armata trece cu slindardele in<ll(at~. iar Da·
nubiul insu~i. ini~Jişal ca un zeu bArbos, Ieşind gol, pc jumltalc,
din apâ, asistă la lrtccro. Simultan. altA caloanii de trupe trect
iluviu l pc un fllld o<cnt~n6tor mar la vale. probabil In dreptul
Oiernei.
Prima coloană lnainlcnz~ fOrA grabA. Scene le de pe co lumnă
ne arată un consiliu de rAzboi: din stalul-mojor ai impllralului
faceau parte, printre n l\11. viitorul impa rat Had r;,cn, rhboinici
incercati. ca Ucinius Sur• $1 C laudius Uvianus, ingineri genişU,
ca Balbus şi Celsus. UrmeazA apoi o ceremonie de purifical'l! o
armatoi şi trupele sfnt gata si fnolnteze mai departe.
Un fragment. de altfel unicul ce se cunoaşte. din Co~nla·
rille lui Traian, phlral la gran>3licul Priscianus.. ( . de aici inaln·
tarâm spre Berzobls, apoi spr< Aizls"). lngâduie sli urmlrim
ltinorarul lmp.lra lului. O. t. l.tderata armata c-ondusi de el o
inaintat pe la Arcidnva (Vir5dia dt oslăzi). Centum Putei (Sur·
171
duc), Ben.obis ( Ben.ovia). Ai:tis (Firllug ). aVInd ca prim obie<Uv
Tibiscum (Jupa. ling~ Coranscbe$1; a1<1 tt1 lrobuia sl lael joncti-
unea cu cea la lt3 armal3 eare, pJec.aUJ de la Dierna, urc.ose pe
va lea Cernel şi o Timi$u lul. lnainta rca :lmbelor armate fusese
lncealâ, de~l d.ucii nu opuseser5 rezlslenl~, trupefc romane croiesc:
drumuri 1-i construiesc: castre, menilt nu numai s.ă te fertaSt.J de
surpritc, el $1 sa pregiileascl ocupatia ferm' • tănl.
l11 timpul lnaintării se petrece o scen5 pe care Dio Cassiu!\
ne·o re lalcazil In (elul urmâtor: .....i s·:t odus (lui Traio n -:-- N.A. )
O ciuperci! nutre pc care scria Ctl litere lahne Că cei la lti alia ti Şi
buri1 sfâtu1C&C pe Tramn s~ se intoarca inapot si să fad pace·••.
Poate ca 1ocma1 acest eptsod e f1gural pe columna atull(J cind ni
se arati un dlilre; catlnd, In la;a lmpllralului, de pc ca lul de
şaua cârula c lcgo l un obiect discoirla l ~1. parc-se. poros; acesla
a r fi ciuj>erca (poale o la sea mare i pc core aliatii lui Dec~ba l i$1
fnscrisescrâ mesaju L Dincolo de aspccllJI lui anecdotic, pasajul
ne araU t4 dacii nu erau singuri. dt" ~rtea tor luptau buru
de neam gtrmanic (el nu trebuit conrund.a\i cu tribul dacic al
buri lor) şi sarnl::Jiiî ro).oloni. precum şi alte scmin,ii vecine. Geniul
politic a l lui O.c<ba l \'OI:t c hiar mal mull; să opuni\ celei mal
formidabi le armate romane een ma i formidabila coolî[le anU ro-
manâ. In acdt scop el lrunile In anul 101 o solie la re~le par-
tilor Pacorus al li-lea (partii d10 j\\csopotumra erau ceilalti duş­
mani redutabili ai romanilor şi Traian va porni cu rizboi .asupra
lor In anul ll<t ): se pare lnsă c3 alianlB nu s·a lnchtmt. Dint re:
j>Opoa relc vecine cu dacii r,I!Hnal iat)'gil 11 s prijineu u flC "?manl.
De la 'Tihiscurn, armate le unit~ pornesc spre Transdvan1a
propriu-lisă. Orurnul trocea pc la Port1le de Fttr lran•il vlnene
(culoarul Bistreil. loc care trebuie rdentl!ical cu anlica Tapae.
Aiti .se dft o ntare si slng:croas.3 bătăli~. Traian .,v:izu pe muiU .
dint re ai sâl r.âmli şi uc•sc pe llHIHi dlu tr~ duşn18111 : şi hin<lcă nu
mai a\·e:a u cu ce lega rân•lc, se zice câ ti nu crucâ t11Ci chiur VC$·
minlul sâu sâ·l taie, ca sA facâ din el re,i. .ar sold3 lilor morti
tn luptă porunc:i sâ IJ se ndire un altar şa sA h se faca In fie-care an
· sacrifi(ii funtbre·et. Pe columnâ soldat• romani r3n•h nu apar.
dar incleştarl'a e si au.-. crTntt>n~: Jnsu$i Jupiter lurt.t, Jm Inaltul
ceru lui. o lâ tu ri dt' mma 111, lu\'lngfi tor, Traian t' ~d:uun 1 d~ so ld.:.·
111 săi ca impcorator.
După d$hgarea bilUitca d'-' la T:t.pat. oşHie rom:~nc se re1.':1rsă
rn DcpreSIUfk':l H.lţcgului. Un prim si dlflul obstacol fustse invans.
172
da r allel<, mai grole lnell, le stăteau dinainte: lrebula stribitull
o bucatl de drum pc valea Mureşului şi apoi cucerite. una clle
una, cclO[IIe dacice din Muntii Orăşlie i. Sarcina era grea şi a no·
llmpu l lnointa t: se vesieau prime le semne a le toamnei. Impăratul
preferă sa oprească inaintarea şi sa lase trupele s:i se odihneasc~-
ln vremea sceasb. lo Sarmizegetusa, Decebal şi sfetnicii sJI
cro•au planun merute sa 54:h1mbe soarta râzboîului. fn TranS.il·
vania nu era deocamdalâ nimic de făcut, căci pu ter111ca potille
de ta Tapno se afla In miinile lui Trnlon. Dar pe nlru a stringe
marta urmată de invazie. hnpăratu l fusese nevoit sA slăbeascl
linia Dunarii ; garnizoanele de aici , din t\\oesia I nferioară. CU·
prindeau acum numai trupe auJCiliare. t mpotri\'3 lor trebuia dall
lovitura; dacJ ele erau tdrobile şi cetele dacilor si ole aliatilor
lo r s-ar li nApustil ca o furlună in cele două Moesll şi In Tracia,
atunci Traia n ar fi lrebuil sll-şi retrag~ trupele din Dacia pentru
a a lerga In ajutorul provinc-iilor alac:~ le. In felul acesta, terenul
pierdut In cursul primhcril 1i al veri1 putea ii reclşUgaL
Sce~lt de pe Columna lui Tra1an ne arată intr ·a~vlr un atac:
al dacilor $Î al roxo lanilor imbrăca'i In arrnurile lor solzoase la
Dunăre. El a fost dat, prob:tbll. iarna, ci nd Dunărea putea li. ca
de aUiea a lte ori, !recută rnm uşor. pe gheatâ . De da la aceasta
însă, natura a fost impotriva dac:Uor: ori ci. 1arn.t~ inUrziind.
fluviul n·a Inghetat, ori el gheata. prea subtire. s-a rupi sub
greutatea cailor şi a oamenilor: un relief de pe columnA ni -i a raii
pc dl~re tll daci inecl ndu-sc tn DunAre. Mu lti dinlre el ltbutesc,
lotuşi, s~ treacă si s~ n lace caslrele ro mane de pe ma lu l drept
al fluviului. probabil in Dol>ro~a . Nilvn la e cumpliti: e singura
dală cind pe columnă apar soldati romani raniti. Dar ga rniwa-
nele reti$la şi Traian le vine cu rind In aju to r In frun tea unei
pf<11 doar din t i1Jpclc de pc frontul a pusean. Rind pe rind sint
bAtuti sa rmatil şi dacii, Ia r lri burlle gclo-dacc d.i n cimpio munteanl
lac acl de s upunere. l mpllrotu l e salutat pentru a doua oa ră ca ln-
ving!rtor (imperalor) In acesl război. Planul lUI Decebal eşuase
şi imporlanta pentru romani a acesiu1 eşe<: era alll de maro.
lnoil Traian va porunci mai tirziu ca In amintif(>a lupltlor de la
DunAre sA se ridice monumenlul lriumfol de la Adamcli~~i.
Pc cind lmpl!ratu l, dup~ ce luc ruri le se linişliscră, se pregătea
si se fntoarci ·in Transilvania pentru a relua orensiva , Decebal
incerca tn apus ceea ee nu itbutlse la Dunărea de jos. Oupi pJ-
rerea lui R. Vulpe, da<1i a laci trupelr romane. lnlrucrtva lmpu-
173

~nate. din Tar;a Ha(cgylul şi. cu toale d nu le )lot sco1t.. de pe
pozitiile lor, lz.butesc d captureze prizoni<ri. O sc:eni <lruu• ticl
de pe culumni lnfi (işeazi lemei da<>! c;are ·i torture1d pe c;aptivi.
lmpungindu~ cu virfu l pumna le.l or ŞI arzln<lu ·l cu lor(e. Cruda
:;uni' 1111 lrrbuot puw in leg1llurt ruutWIJ 'u cuspcran:a dacilor
inv10Ş1. a ~ cu obo<eiul lor de a aduce jertfi uulu1 rhboiului
,. duşmaml prinşi In lupt!.
In pnmh'ora anului 102. Truan trece din nou la ole nsivi.
~bol are $i Inainte elutase să Imbine lupta unal1 cu isw·
sinta diplomatkl, trimil!ndla lmp.irat soU dintre comori caro nu
0\'COU didci'CI de a dure tratative vorilabile. dar care puteau.
prin simpla lor prezenti In tabira romanA. si lnUrtie morsu l
evenimentelur şi si servească drept iscoade, ii ltlnolte acum la
Tra ian .pe ~i mo i de lrunle dintre pi/eall. Aceştia. aruncind
armele şi citind la pă mlnl se rugarf de Traian mal Intii ea sf· l
tngAduie pe ~rebal a se fnlltişa inaintea lui şi a intro In wrbâ
cu el chior aco lo pe loc. tidnd cA e gala si lacl Ioa te ci te i se
vo r poruna: ''" dacă nu. so trimm pe dncva care sâ c:.~di In
Invoia lA cu el. Funl Lrlml~ Sun~ şi Claudius Uvlnnus. pA!Iectul
l preloriulu•. Dar nu se licu nimic. căd Decebal nld cu acqlia nu
lnd rhni sa se inUinu scă, ci trimise ~ a lunci pe 1ltil" " .Arcs!e.
nu t \'Orbi dt o llpsl de indrimeaLi din partea lui ~bol. d de
slalotnia lui intonlit de a lergiversa lucrurile şi de 1 amina
de1110 dlml n kl 1.
Traian. cu grosul trupelor, ioainteazi pe v•lea Apei GridişUi,
citr< oelillle dadcc din munU . • El se epucă si oe urce chiar pe
cuhnllt munlilor, luind cu pericole munte dup~ munte şi se apropie
chiu de scaunul domni<i dacice. pe cind lusius, care o lacasc din
alia• parte. macela ri pe mulli şi pc mulli ind li prinse de vii",
tice D10 Cass1Us 1'. In alti parte"'. IStoricul •nUc s pune ca • Traian
pu se mina pc muntii cei inaărili cu ziduri şi gbi intr-lnşU o rmole.
naşl nilc de rAzboi. caplîvii şi steagurile luste mai lna inl<! de la
Fuscus. Din pri cina accJ!sta şi ma l a les dup~ ce, In accloşl timp.
MaxJmus prinse pe sora lui şi luă o cetălule pulcrnlc~. Dectbal
fu ti•llo sA se ln\'oi•scă la toolc cele ce i s-ur 11 porunci~ nu ci
awa de gind sa ~ lin~ de e le. o ca Si mal rişulle putin·.
Pr•ntr~ munti• inlirili cu Iiduri si cuceriti cu mari perico1e
de Traian se alb. dup3 cum a u demonstra! sipâturlle arheolo·
eice. ~ cela lea de la Costeşti. Fe>arlc probabil c~ . tocm••. aio
5 •3 glsit prada luai~ de la Fuscus in anul 87. LuS!us QUictus.
174
--
căpetenir maur4 intratâ in sfujba roma nilo r ş.j ajund la mari
demnitati pe vremea lui Trai on. al.'lcasc In fruntea dljrclllor sll
p31runtind rn. Transilvania rie prin pasul Tu rnu Ro~u.. r-e pr.n
pasul Vilcao: In orice cal. castrtle romane de păminl de pc lnâl·
!• mile Virlul lw Palru, Com.hnlcelul şi J igo relu l •lesl:i o lovi·
luire a SarmtzegcluSCt dinspre Slold ŞI sud-esL In reu <t·l pri·
veştc pe ~lllnius l.Aberius .Mu1mus. gyvernolorul j\\ue>ici lnle·
rioare. dac:i lpoleza rogrolatulul Grigo"' Florescu e JustA. e l
inainlasc prin /t\unt,cnja, oons truînd castre&e de la nrgU$0f, PiehOI •
sclo. Moi51Cşti ~1 Orajno de Sus. şi pâtrunsese apoi In Tronsll·
\'ania. poate prin pasul Bran. E imposibil de precizat lns;l care e
celiiluia cucerita de el şi unde a prins-o pe sora regelui dac.
lnvins, dar nelngcnu nc hcol Inca. Deceba l abandoneat3 lupta,
n:curgind la urmele dljllorna!iei şi prcliclndu·SC • se supune romani·
lor şi sortn potrivnice. 1!1 trimite soli care cer pace de la Trnlnn;
colttmnn ni ·li nliJII~<az.1, in spatele lor, in picioa re, pe lnsuşl rege ~
dac Intr-o nUtuditW! rug~lonr•. dar demnă şi dirz~. t\\lini le·l
lnlinse cer pace. dar .slatur:l·i iN ili ~i Unuta·i mindri d~zmin.l
cuvinte&e de inchinare
Tr.tian nu trn In~ omul cue., asemenea lui Domiţâan. s.5
semneze o pace numai formal ravorabilâ. El accepti pacea, dAr
dJcteaz3 dacilor cond•ln •drobitoare. Decebal l rebuio oi predea
toate armele .şi m."tSinilc de r.hbof, s:i·t e;lrâdeu ~ ingineni şi
pe ~z.ertorii dm armala ro mană, si dirime zidunle «Uitilor. si
cede z.~ teritoriile orupalt dt rom::.nt, sJI renunte fa o politică externi
proprie (.o socoti drept pri<'leni $1 drept du şmani pe prietenii şi
pc dusmanii ron1::anllor'", l.ICt Dio Cassius11•) $i sa nu mai prl·
.nească rugori şi soldati dill Imperiu. lnchelnd rn\'Oiala cu rege le
dac in rata zidurilor Sitrmiz.cgcluscl, • Traian trimise ... pc solii lui
Decebal la scnol pcnlru CII şi ace•ta să inlărias<:â pacea. Ou jlA
ce făcu acca st~ lcg0tu r6, IG$I nd oasli! in Sar mizegelu sa. iar
cele la fle p5rji o le (tlfli aşcz.lndu·le cu soldati, e l se Intoarse In
Italia. Solii trimişi din partea lui Decebal fură du$1 in sena t şi ei.
punind jos armele. imprcunnr;\ mi111ile cu m rac prinşii de rizbof,
rastlră cite,·a c.uv1nte. se rugarl'i ş, astfel inehczară p.1cea $i-$11unrA
apoi armelt ci<' jos. Trnlan işi sa rbjlori triumful şi fu numll Da·
cicul; el rlndu1 In tealru luple de gladialori... · "
0" ce a lăcui Traian p;acc locmai cind ~ afla ... b t~durile
apitale..i daokn şi ma1 3\'ta nevofe doar de un suprr.m efort prnlru
a tranşa dt:fimliv conHiclul' Unii iscorici au fost de părert. d
176
ionpll ralul romon nu voi~. In primul război, s i eucerensd Dada.
ci num~i di·l transforme pe Deceba l intr-un ndevlrat rege clien·
l<lar, os<uiiAior şi su pus. fapte le dezmint ln$il o a~m< n<a in-
te: rp re l3 r~
C:i lui Traion nu i-au losl slrâine chiar de la lnttput gtadurile
de cue:enre ne·o demonstrează mai rnm imprejurarea cJ el tuct-
,~~~~ de fapt "numite 1tn10rir dacice. Mtntiunea lur Dio Cassius
despre altarul ridkat la Tapae in cinstta soldatllor romam chuti
In lupti $i despre sae:rificiile ce urmau să 1i st racj In f1ecare an
dovedeşte că strimtoarea Pol1ilo r dt Fier lransllv~nen< r!m!~se
In miinile romanilor şi d aceştia ocupau Ţa ra Hategulul. Atunci
cind acelaşi istoric vor beşte despre o a stea lăsaiA la Sarmlzege-
lusa. e l nu se relerll la capita la da<ică. Aceasta nu fusese oc upal3,
Iar s6p&lurll< M h<o loglcc n-a u pus 'in' evidenta prezenta romană
aici ii1 anii 102- 105 e.n. Dio Ca ssiu s nu mal ştia Insii nimic
de Sa rml zcgc lusa de ·pe Dealu l Grădi ş lii; distrus~ de romo nl
la 106. ca căz u se de rnull in ruina şi uitare. Spunind .. Sa rmi·
zog<luso·. 'Istoricul se gîndea la Sarmizog<tusa romanii din
vremea lui (secolul al li-lea e.n.) , adică tocmai la oraştll din
Depresiunea Ha \egu lui, Fi reşte câ in 102, acesl o ra$ nu e xi sta
ind ; garni;oana romană fusese lăsată pe locul unde se v• ridica
ti pc:ste citJva ani.
In apus deci. Traran ocupase o buna parlt drn Banal (daci
nu cumva Banalul in Intregime). lrecăloarea Tapae ~1 Tara Hate·
gulul. Doncalo •le Carpati. el pâsira partea sudicl a Olteniei,
cîmpia munleanJ plnl la lonia dealurilor si sudul Moldovei cu
aşe zarea de la Po1nna. In adevăr. regislrul (pridianunr) al unei
cohortc rorno.n~ (tobors 1 Hispanorum v~lerana tquUota). dallnd
din anii 105- 107 dur~ R. Syn~·. pomen<>le un deta~nmcnl din
a<es l corp dcr 1ru pll ca sla(ionlnd la Pirobori davn, lml111rlrut
prot:inr;ei Mo~sin lnrerloa ră. Terito riile cucerite fu5escrJi, nşador.
ancx:J lc de lrnp3rn l vechilo r provincii: Banalul s i Depreslu nca
Hatcgulul se o ll pise ro M~siel S uperioare. Iar cclc lo llc tlnuturl
ocurmte - Moeslei lnftrioare. O bună parte a Daciel lw i>t(~bo l
fu sese cuccrWi d~ romn ni.
Terruinfnd războiul. Tr:aian nu d3 nici un ~'"" cu ar con ·
sidera pac<> drepl dei,~rhvă sau măcar de lunga du ral~. El nu
lasa trupele 13 V;tlCJ $1 nirl nu le lnmite in \'ţ:t'hlfţ: lor rar01103~.
ci le rnenlint' (IC')nttnlrnle 13 Dun3re. aducind~· alte~ noi. rn 3C'e•
Ieşi tunp. ponuncr~l< >rh1lectulul Apollo dor din Damo s<" .., con-
116
struiascA. pentru Inlesnirea comunicaUilor Intre ct;le doul maluri
ale Dun6r.l, vestitul pod de la Orobel<l. adevărată minune a arh1·
t~cturii anttce. pc cart Oto Cassius il admiri cu entuaiasm. zl·
dnd: .,Sint. in ade,·ăr, $• .celelalte lucruri ale lu1 (ale lu1 Traian
- N.A.I mrnun~le, dar actsl~ e mal presus de ceklallt: stilpii,
dou~ted lo nurnh. sint lacuri din p.r otr3 ciopli13 in patru rnuchrl.
inâllimea lor e de 150 de picioare". lârâ temellto. 10r 14Jimta dt
60: aceşti stilpi. car< 'int <kparlt unul de altul cu 170 dt picioa re,
slnt lmpreunalJ prin 3rcu ri. Cum si nu se mmuneze dneva de
cheltuiala fâc-utl C'u ei? CLim sâ nu se m1rt de lelu l in c.ar~ ei au
fost pusi. rieca rt. lnlr·un riu cu apă aşa de multă ŞI cu alHea vlrte-
jurl. intr-o albi< plrn ~ de n4mo l? c~ doa r apa n-a putut li abl-
tul ă! Am spus ~re este ll jimoa riului nu pentru că e l curge nurnal
pe. lălimeo acea s ta (t i st-n llmpl5 să se reve rse pe·O inlindore de
două si de trei ori rmtl mure, . ti pentru câ locu l cel mal ingust
şi mat inderninos din acele pâr'i pentru face rea unu i pod are
lătt mca aceasta. Da r cu cit rru l aici se ingusteazâ ma1 mult.
coborind d1nlr·un lac mare şi curgînd apoi spre ~ Hu l şi mai mare.
cu a tita el se race mal re Pf:dC si mai adinc. i ncit şi aC'est lucru
fact C'a grtulatea zidi ni unui pod sA fie şi mai mare: Dar şi aceasll
lnvedt rtad g<niul lui Traian• "'. Atitea eforturi nu se depuneau
dtg<aba: era cla r cJ In concepJra lui Traia n oarparea teritoriilor
cucer ite trtbuia si fii! durablli.
Cit privtşte restul condiliilor picu. se W!de clar C'i tit nu urmi·
rnau numai si faci din Decebal un clienl supus al Romei. d si
transforme Dada Intr-o pr.adă U $0ară pentru romani In cazul unei
noi expedljii. Cum ar 11 puiul rezista daei1 fără anne. firi alia(i,
cu celă(i lt demantelale?
/'b, Traran ho lftriS< tncă la Ince putul primului razboi să ocupe
Dacia şi s·o tra nsforme intr-o provincie romană. Ajungfnd la
Sarmi zegelusa, urmata lut era lnsâ ep u iza t ă şi nu e de loc sigur
cA ar r. fost copa biiO să ducă la bun sfl rşit asediu!. Poate c6 şi
anotimpu l ern Inainta t $1 pentru so ldatii romani nu era deloc
atr~g! to• re perspectiva de n petrece o iarna grea Intre munt1
sau dt a se r1!trogc- cedind terenul cucerit e:u sUta lrudA . S.ar
mai pulta. de asemenea. ca Traian să fi crezul că vniOru l rhbot
impolriva une1 Oactl sl5bi te de condi\iile nem1loase alt' picu sJ
coste mal puti"" jertr< dtdl un asediu incepu t dt lndati Cerle cj
Traian a inc~ial p:acea nu pentru că nu \'Ota sa tut'treascj
Daeia, ci lOC'mat pti11N a o curen mi51 u.sor
12 u OaK•nc.w 171
 O.eebal lnt•I•C"• bi"" lurml acesra , d• r la incepu ! e rn "..
voit si 5t' supunJ ~~ ufQ dm u llimt'lr SC't'lte a lt primului r~xbol nt'
u al;l, P<' columnă. cum daai dfrlnrS cu Urnăwopole zid urile
u nei ctt61i. fn llmp ~ Mlrinil, femel~ ,, copm, care ~ a!cunqo.
~ra pnn mtmti d~ gruzjqllto r6zbo1ulu1, se Intor~ ae~s. impro·
un~ cu turmele de anfmn lr . Ern pO'IC(.". dar ontbi1 ~d\-ersari 0
prl\'t3u doa r c-a pc un armis ri liu Intre douâ rOzboaic.
Al DOI LEA I!A7.801 AL LUI ntAIA~
(1 ~ 100)
Dcceb3 1 t' u bligal sâ .1eţionru~ JJrinlu l irnpo rriv;t cottdf thlor
plidi. El nu poate sa aştepte p lnâ re Truian işi va fi lnch<ia l pr.,
gitirne :-1 \'a porni impoc riv3 Oăcici d ez.annate. De aceea. cum
aralil Dio Cassius, regrie dac calc! malle d1n ln\·oicl ~e !Acut <,
.., lngn1eşr.- de inarma,... oştirii ~r.. pnmoşle dm 110u la dinsu l
fugan dtn impc.·riu. refact" cef5(Hr, dcsfuşoar3 0 vie nch\.•ftn te
d1p~rn:t 11ca. lnrmtind ~, fii popoa rrfor \'ecirre pentru 01 crea un fron t
' anr~romor1 unii, b~ chla r ::t lncd pe nli:tlif Rorrwf şi, r11 JHl muJ rrnd,
pe mzyg1. carora le cuctreşte o rmrl~ rlm ccrilurii"".
Mnl buno docil oş repl:or•a p• sfv:l, lnc~ lrarc~ de til lre l:lrccba l
n .C'Olld1lii lor păc1î din a nu l 102 e r.,J, lo lusi, un ac t despaa l ~i cu
m101~ Ş3 nst de rcuşHi. Ctda r ndmitrnd c5 pregalirile )k'ntru
n dou!l r~111pame nu se inchci3SCrl fncă Traian tr•'l d~!iiWI d~
pult'rmc pronlnt a pomi lnd3tiî oftnsrv:a rmrorn,·3 lui D-.•c:i'b:tl.
Column.1 nr·t :tt:l ti pr dacr atadndu i primit pe romani. d:.r are 3 sta
n
poa re ~· o dtn:~1nrare ()fltial3 a fnpleJor: in ade\ăr, ~numerlnd
ac(iunift prin c:trr re-gele d.:Jc ncsoco11~ conditiile păcii. D1o C3SSIUS
nu sp'!"c "'.m;c despr'-' vreun .:Jtllc do cte impotr1va g<1rntzo:1ne lo r
rom6nt. O~ocum or fi, la 4 iunie 105 Traion parăscşl e fVlma $1,
lmb:e rcindu ·!\e la Bru ndisium lmwcunfl cu ~(nh•l sau m;:.jor, l>D t·
nt.'Şte .sprt> fronl. Dintre insolltoril sUl f.kt<n pa r te.: şi Dccimus
TNenhus Sc3u rianus, viilo ml gu\·~rn.1for al DilCie"J; Hadnan
comanda ac-um r('gihfW'a l "\in('f\ii)
lnc4 ~ lo lncopu!, Jupla .., onunto gren penlru doci Po:tiJiole
de Pt' C'a rt porTN!'au la. ofen~v4 mmanif rrotu incomp.ar3bît ma 1
pul<rnl~ docil c•k- din anul 101 C..a ce era $1 mai grav. u nele
ca~&rnu dou:u.~. ademenite de :.urui Romei sau fnspăimfntnt-e de
!'"lerea ;trll"te'Jor ei. t~C'u.!oeră Fmprcun.i cu oamenii lor de pa rlra
•mparn 1ulu1
E d e prtoupus c a, in ullimn clipll. Decebal şi·• dal scam o de
178
uriaşul risc pe care· ! prez.tnla rhboiol. . Din priâni ci multi
etaei lreeuS<rl de parka lui Tnoian, procum ş, d1n alk 'Pncyri.
Oettbal ..,ru din nou pace· . spune 1>io C.5Sius". Dar conclitule
pe cart J l< pune impiurtul sint lnaecoptabile. .El (Doeebal -
!lA.) nu ~ îndupleca. 6pu ne in con~nuare istori<VI, 1 predl
armele s,i pe si ~ î nsuşi: el siTingea in vlhul tuturor oştrol ~
ind•mno t• rAzboi pe vecini. spunindu· le C<l. d:o<i·l vor J>i"si po
diosul, şi el se vor proltl(,jdui: ci mul sigur şi nuol uşor lşi vor
pis lra liberlntca luplind impreuna cu el, lnafnlc d• a da nc noro·
drea, $i d de·' vor ltsa PIC daci sit piar!l, rmu lfrziu. nemaiavind
aliati. >'Dr P'Ji-o ~~ •i". Se pare InsA ci •IX'Iu l n·a "''ul tfeel şi
ci d>ttii trebuie u s uporle .>lngurl Intreaga JXIVarl a rbboiului
lnegalola!ra d< lortt eno viditi şi Oettbol recu rge la l'.lpeditnk:
.cu vic le$ugu! si cu ln ~ll~unea , spune il\'ONI llOSIIlJ In pasaju l
dtat ma1 sus. ~~ era c-it pe·ad să -I ud d6 pc Traia n. la atesla se
putea a junge uşor şi altidată: alu ne! lnu , d1n pnc10a lrobuin·
feJor r5zboiu lui, e l primea pe ce l C<' voia s;a \'Orbeascâ cu e l rJr.i
a alege. Dec<bal lrinnse. deci. in Ma<Sia ruşto fugari ca sa· l
omoal"\', dor a<e$1ia n·o putunl ia..,: unul di n ei. liond bănui~ fu
prins şi. da t chinunlor, martu ri., 101 planul un:11 de diosul"_
Deoaroe< Trslon pirbise Roma abis lo 4 Iunie. a<este Intim·
pliri trebu1e si se li petreeul prin !ulUI iulie 1 anului !Oi. Pesemllr,
c!Hi. d rrrosul trupelor oomane nu se urmse Ind din ~\oesia şi
ci elortul mililar e no susll nut d< garnlzoan•l< don ltriloriul dade
ocupa t in primul rttboi. Probabil d la comandlnlul • ..,sror lrupe
se rof<rt pasajul urmilor relatat de Dio Cassius". dov<dind
ingeniol:ilalea lui O.C.bal In sesiuorea luluror mijloatelor de ro·
"Zisb.nti:
.O.Cebal. momind pe Longinus. comandant de oaste. care se
doV1:di.., de l<mul In rAzboaie, şi indupltc! ndu· l s,; vină la o i,ntll ·
aire sub cuvfn\ d vn face tot ceea ce 1 se vo porunci. puse mina
po el şi·l Intreb.! In fata obştii « planuri arc T<8ian: şi liindd
acela nu voi sA spun ă n imic, il puse suţo pazi oefereca!J şi,
l rimitlnd un so l la Tl"8ian, c:eru ea a<esiJo si·l la.., tora pini la
lstru şi sl·l h lloarci ba nii pe car<·i ch<llui se cu rizboiul: numai
a şa li ,,. da d llJmul lui l.ongii'lusl Traian rbpunlindu .J m vorb@
indoi<:lni<r, clon ca"' \'018 să se ndi ci ti nu pune pr<l nici pru
mare, nici pr.. m1c pe Longirnos (aceasta pon tru"" nid U·l piardA
P< acolo , r•ci ~· l rjscumpor< cu prea mulil banlf, Oettbal.
socotind <e s A focă, stă l11 in cmnplinA , l nlre aoe>lt, l.onginus,
179

cipltlnd otrava prin mij locul u11u l Ubert pentru <.'a Dec• ba t să
nu banuiască de loc ceea ce avea soi ne si să nu ·i facâ paza mai
grea, ii prom• se câ·t vn Implica cu Traian: apoi. scriind o epistolă
ce cuprind~a o ru~âmm te, o dete hberlu lui·ca S·o ducă lui Traian,
penlru ta sâ fie fă ră grijă. Si astfel, ljtlerlu l plecind, peste noapte
Longinus biiu otrava şi muri. După ce se in1hnpla aceasta, Dece·
ba l ceru de la Traian pe llbert, promi\indu-i că·i va da in sc himb
trupul lui Longrnus si 1.ece ca ptivJ; el, deci, ca sii aducă acestea
Intru Indeplini re, indală· l trimise pe centurionut prins dimpreu nă
cu Longinus. de l;'l ca re Traia n aflâ tol ceea ce se intimplase cu
Longlnus. Totu.şi, Traian nu·! trimise n ici pc acela Inapoi şi nf.ci nu
deie drumu l lil,erlu lui, socotind câ, peniTu onoa rea impărăUci,
viata acestuia erra mai de pre1 dedt inmormintarea lui longlnus'".
Ultima stratagen,tă a l ui Decebal ~ăduse greş . Conflictul urma
sll fie t.ranşa l pe ca lea a rmelor, prin infruntarea celor două oştiri.
Hotârfta va ri oiensiva lui Trafa t'l, dirză şi eroidi apA ra rea da-
ci lor.
In fruntea unor trupe mai n11meroase încă deci t in prrimul
rhboi. impăralu l 1rece Dunărea ne
podul construi ! de Apoltodor
~In Damasc. O pa r le din os lire urmează drumul prin Banal şi pe.,la
Tapae. repe tind marşul din campania anului ' 101 ; alle corpuri
de oaste alacâ, p roba bi l, prin pasul Turnu Rosu sau peste Vilcan,
rn timp ce a treia .:oloanâ pă trunde i n interiorul arcului carpatic
dinspre Moldov:a, pe la Angustiae (pasul Oi luz) . Obiectivu l
fina l a l tuturo ra e unul si ace la şi: Sarmizcgclusa.
Pornind de pe pozitii mu ll mai apropiate de capitala dacică
deci t in primul război; trupele romane lşi vor alinge mal repede
tinta. cunt spune Dio Cassius!l 1• războiu l e purtat de Traian .. mai
mull cu pază decit eu infoca re .. , [ără lndoia lă pentru a evita orice '
surprize din pa rtea unu l adversar a ti t de ingenios ca De<>cbal.
Columna ne arată luple In munti, desigu r in Munti i Orăş liei,
greu de localîza1 ins-ă mal precis. Se pot vedea iară şi marşuri ale
armatei romane, atacuri date cu energia desperârîi de căli'c daci,
scene de incendiere a aşelă ril or cucerite de Traian. Dar fn ace laşi
timp 'se pot vedea. si daci care, învinşi, se lnchin ~ lnving~tOt'ulul
lmpreună cu familiile lor. Descoperirile arheologice a test~ eă cela·
te.a de la CoslesU e pentru a doua oa r~ cucerila şi trecuti prin
foc şi sabie: urmele incendiului sint deosebi t de puternice la tur·
nurile·locuintâ de pe platou. Ultime ooncenlrărl de forte dacice
se elecluează In vederea supremei rezistente do la S.r mize~:etusa .
tiO
..-···---
Un .şir , de scene de pe· eolumnil lnfătişeaza · a sediul capitalei
dacice In vara anu lui 106. Soldatii romani a tacJ cu Indirji re,
c:onştien(i că au in fa t ă ultimul ma re obstacol care-i desparte de
victorie: se văd rolosile maşi ni de r ăzboi $i scări pentru urcarea
pe ziduri. La ri ndul lor, dacii up4 r~ cu eroism t~lalea , şufcrfn4
pierderi g rele. Lupta e însă inega lâ: ro mani lo r le sosesc. desigur.
intarirl. In timp ce :tpârâl:orii Inchisi In cela l.c surcr~ nu numai
din pricina armelor •uâjmase. el mai ales de sete. Se pare că Traian
tăi ase conductele ce aduceau apa fn ce tatea de rcru giu a Sarmi-
zegetusei: ::tŞl! s·ar expllc.a drama tica scenâ rn ca re apără tori i
capitalei dacice. sleiti de puteri, l şi Impart ultime le 'piclituri , de
apă . E preludiul capiluliirii cetâlll care. după cum nleslă desoo·
peririle arheo lqgicc, va U sistematic şi cu sA lbălicie di.slrusft imprr-
unâ cu aşezarea civ i lă şi cu monumenta la i nrîntă sac r ă.
~ toU aplli rălori i Sarmizege tusel depun Ins~ armele: ncte3şi
scenă ni-l arata pe o parte din ei pairăsind cetotea pentru a
Incerca sâ reziste in alte pă qi. Se va li aliat şi Decebal printre
dinşii? Tot ee se poate, câei il vedem ceva mai tirziu adresindu· 1e
oştenilo r sâi o ultim ă cuvi.nfa re prin ca re caută sâ-i lmbă rb ăteze.
lmpărlăşindu ·le. probabil. intenlia sa de a ·rugi prin munti. că lre
rilsAril, incercind să injgh.ebeze o nou ă linie de rezistentA. poa~
cu ajutorul vecinilor roxolani $i ba starni. Romanii prind insa de
veste şi lrimH un delaşamenl de cătăreti pe urmele regelui dac.
l\juns şi Inconjurat de urmiiri tori, f ără nici o spera nlâ de scApare,
avind in rată doar umilitoarea $i cruda pcrspccUv~ de a urma
In lantu ri, la Roma, carul triumfal al lnv lngătoru l ul pentru a
fi apoi ucis in sinist ra ca rce ră Tullia num. Ckcebal lşl cu rmă firu l
vietii. ll!indu·si gi tul cu o sabie incovoia tii. El inch<!ie aslfel in .
chip eroic şi tragic to to da tă epopee~ anllromană căre ia li dedi·
case Ioa li! energia In Umpul ani lor de doiUnJe. Cl! leretil romani. nu
au dinainte decit un cadavru; nu · l cru tă lnsă şi ·i taie mina d reaptă
şi capu l, aduclndu·i· l• lUI T raian. Acesta trimite capul lui Deceba l
la Roma, unde va li aruncat pe scările Gemoniac pentru ca toti
s.â ştie că primejdiosu l du~man a iost. dciînitiv înfrînt şi alungat
cum -zice un Izvor anhc. nu numai din domnie:, ci şi din vialâ.
Une le ~apetcnii dace wrmează ptlda regelui lor: multi dintre
nobili t ns~ prcît.>ril Să se iinchme i ll1pâralu lm biruitor pentru a·şl
păstra privilegiile: •·cchea pollllcâ trâdă loarc a nobilimil separa ·
Us1e dacice. In mun11 au loc operalli de cură1ire. de zdrobire. a
ullirnelor rezisten1e 1zo1:Jte. Scena finală a Columnei lui Traian
l&t
tnfătiŞt>a t.i un lung ~,,.. df: cl:&a cu u~ melle S-1 <'OJllll lor, t scorrat&
de sold:.t• romru u. 11\ll tilhJ-~ , lu rrnd e in tr-o d1rec1•e nrcunoscutO
~~ inlord thl t"ll :lnl.U.icume pnvml<" spre \' Ctrtle lu r da tt prad~
(0\:uhu )~ Jaluhu ~ld.•t~;-.~. Sint d;H.,, pc care ronUIIIII h t'Yarueaza
dm ZOik'l'· munlv.tSt•, pndni«' pentru prelungtre3 f\"Zt~lcnl\!t ŞI
orgamur,•a •k.· r.e~u::tt.·. In (lltu tunk- dr cilllptt' un.W ttau mat
J,•$1~ \h.• 'ttJtf.J\('J,:hCal. Vt:tla d;.u.·tc~ ÎIIC't':Î1!3z3 tn Muntu Or~şl~t.
la Sarmtugdu~~;a, r r.~t.IJI lasii 110 tkla~llltUI \ltll lt{:IUrtea" I V-a
na,·ta 1 ,•It\, ~~. puuh•, unuldut l••gwm•u 1 Adeutnt, tar W But'l um.
ta ''tft\'OJ "-.tl,,lll,•t rt sprt' J)I.JrJ cko <'f.'la~m:t d1~lru~ n Coslt$1Uor.
flUH~ :,a o.r n ,lit''t lllt ~ustru (t' va ft OI.' UJ1D I dl! numt•rus Gt' fi'IO fli·
t'WtUJru m ;.·.tp ll~tttlom m. O dqliHm3 t m lt t.~H;; s:;t51ltl In Pu rohssum.
il1 IMrdu l Dae•ct, ~~ tkt la tu •lm 11 ttiiJ.!HSt IUG ponli'tW$11!' L>oc.:r
c:1 pro\' lnd e rom ann, sem u c~ r ăzboiul se srlrşis'('. Traian tsl
s3rbn tor~.·~ll! truuuhtl -;.1 Jl fll11l'~ li! acu m Stlltilc <-'t '·t \'ln. tu scnu t de
OJ11rtg i11 S ili SIIJIUtK.•f(', 1.h.• la tftrc ri l(' popoa re iulrt• Ca r(' Si dl•p:'H ICI•
III indl!.!lll.
O 1muJa ha~ut;• t" cJusa la Ro ma. Pc ling11 c.-omnnlc rrl!elut
IJtor,•b;tf. a~uOSI.• ătt ;, lb•a rinlm ~Hgi.·ha ~~ tl~!S('OJ)('tth• tir roma n.t
datonla tr.1J.un ,Jn~uhu Utt.~hs. s in t transporta te 111 llnl1a mul lt
boglllii r Apht In r~zbol Cu aîulorul lor se va <cJnslrul spk.,c$idul
Forul hu l'r'am n. ~ \ nr orf!amza ue nmivăzutf' sârh;Hon (luple
cu fiarrlc-. luptt •k• ghulmlon elc. J f f \'Or tnsuml 12J de .ttk•. k v:~
ritfi('tt m.lrt"ful n10nun~n t tk! ta A daru<'li~• şt \'Ur ft vremelruc
lnslnl10$ilt linantrle z ~runcio att ale imp~iului.
Rom:t hlfUISC, UariOJ era invmsâ :;.i Sl;tlul dnc nirnh.···· o.•r
tSklri:t d:u:ilo r fiii 64: indll.'tt' atei. Oi mpoln\';1, i n vta1:J n«-sl ui po.
por se desch1de m:um tiU nou raptlo l: a c~la :ti ronl3mzAnl
EPI LOG
Dacia su rcnsc plrrc.U!ra CU Ki plttc in o.! le douâ răz bo~lle pur·
tate rm potrt ~·a lu. Tramn. tv\h ş i mit de o~teni câzu .seră J>l' d tn·
purile de ba lâ lie, a pil rrnd U OIC fu~Care telale, ÎICCare co lina. lte•
care pnlmO d~ le ren. Dupâ loanncs Lydus. 50 000 de dac1 fust>e rA
făcut i pnzomeri de ttrm:Jiclt romnne Vtttor•o;i se• .. Datul ... "' ' ' s
futtM exlt.aus la " (a fosl sec~ tuHA de ba rbatl J. spune t);tork ul
Urz1u Eutrqpi1J ". Dl'ccl>o l. conduc41orul croicei lupte de ap~ ra re.
pier ise. Dar poporul dae. Invins, lngenuneheal sub povara victor!·
ilor romane. extsli. Rdrnist.str~ i n YJa(â o parte d1n osta şu fu t
Drceba!. trâiau actJa CI~ se i nchmasera de- bunJ.vo1e i nvin ga·
loruJu•. Iritau femrtlr. co pw. a dole.sce.n(ti prea uneri pentru 1 fi
puiul lua armele lmpotn v.a cucrntorulW roman $1 bitr-lnu prea
slab• ca s-o mat Iad .
Orrcit ar părea de a u da&.. tdt_.ea ru~sti s• logtcâ a dt inuirii
popu!..tiei dae~c• .ub st~ pir•r tn romani a lost con ~s tat a d<: urNi
is ton d dm trecul. Cu 1nu lt.i şi \'t novată uşurirt1 â. aceştia U ceau
sa dispară. prin exttrmi na re fillcl. şi d.tportare. un popor care u~
buie să fi numârat cel pu(in o jumăta le de milion de oamenJ pe: vre·
mea lui O..><:ebal. A bsur d1 t a ~a . chiar d10 pu nctu l de vedere al In·
vîngâtoru lui. d e ~ nimiCI cu desâvi rş1re o popufaiÎe ce putea Ii foar·
le bine exploalalll spre fo,losul imperiului. 11·3 eons tiltn l o piedicA
pentru acc~l l ISIOfl<:l. mfnJJfi ma1 deg rabă de co n :s~derentcle poli ·
lk e a le epocu lor ctecil dt n!itumta descoperirii adevtl rulut. Propo·
tilia otaU. 01!)1 SU$ :J lut Eut rop.u a rost interpretatA Ctl o mllr turie
a dJspari11•i complete a dacilor; ei 1 se a dougau cuvinttle pe c.re
impjta lull uhan duJ S<•rolui a li V-lea le punea in gur• lut Tratan .
..am m mial ~amatl l.tt'lalor "u. J\iJ era luat in se.amj fa piui c' vtt•
bul eu.k>n (t~rl.ov) . i<>los.t d<: luhan, inseamnA nu numa1 _am
nimJcit '". D }1 .am 5UbJug.at. am supus·. N.t e ra lu.a l In sr01ml nJa
Zon3ra .s c:ue spu~ la murat" c.i dup~ vrc&Orb lut Traian .. poporul
153
do<:llor $1 provincia IIM' a Inceput si lir romani". excluzind prin
a~st~ cuvinte ~xterm.narta.
Cum s~a mai spus. rn teoria uterminarh dacilor predominau
motive dt ordifll pohlle. nu ~lii ntific. Ele Nau diverse. DacJ re·
prctcnlnn!ii Şcolii Hdclene. de exemplu. su stlne~u neeasiJ Idee
pcu lru n rudca t1Î1rma .. Jluriln tca" laUnă a romrinllor şi a revendi·
cn, JX' aceasta bnzâ, drepturi le legitime ale ro1minî lor tr3nsi lv6 ·
ncn1 In cadrul mono rlut.'l hnbsburgice. teoriile unu1 Roesler satJ a le
unu1 AlfOid• urm... reau scopun poiJhce rtact1onare Afirmind c.t
dac:n au dJsp,.rul s.au ca pu1.nu care vor ft r4rnas au dus. sub sti·
ptnuc:a rom:tnâ, o v•atA •tol3ta ce n-a pcrm1s romamzarea lor. aces·
1e teorii cc>nc1udeau <"ăla ttnul 271 e.n. Dac1a a fos t pArastlă de 1oli
locudorii et care 'o'OriX!au lull neşte ş, tarc erau strAin1 de occst p4·
m1nt, fluu1 colomzatl aici dt• TraiSf\ Dacia de v('nea ostfe l, la s firsi·
lui seco lulUI a l lll ·lcu, 1111 fe l de pămlnl pusllu, "1 nimănu i, la dis·
cre li a popon re lor mil:rnloa re c:n re i·:JU as.imd.t t, clll pu riie. pe dacii
ntromanlzat: afl~li inc:i nici. Cu :.stiei dt jonglerii antiştii nllhce
~ juslificau stâ pinm~a habsburgică asupra Transilvaniei sau prr·
ttnlilleo revtztoniste ale fa5c:ismulul horthisl.
Inca ma1 den,ult o bunJ parte din islonogr:afia mmâneasci a
t!al riposta cuvenită ~•ccstor teorii, demonslrlncl cu :.rgumente con·
vwgâ lonre con1111ui1tl tcn dn cicâ Ineei 165 de o ni de sh'iplnj re roma·
nă . Ce lr ma1 unpor l:lntc rco li zări i n aceastâ pri\•1n'â S·· Ou obtinu t
tnsl rn ultimii 10--15 ani şi as t ăzi istoriogr Afia noastră e capabi·
1:1 nu numat s.ă dovedeasca persistenta dacilor sub romani. ct
$i să zugraveascâ ta bloul \'lrtn lor. sâ urrn;,reasci in linii ge~ralt
procesul de romanrure a populal•e• dactce.
AClestt rindun rtpreztnlă doar un epdog al cartti mtle 1nch1na ·
1~ l$-hHtci Dacie.i pre ronmne Ele au drepl scop s~ infâ1tseze sumar
sonrla dacilor dupA<:~ ei au rosi invin.şi de ronwnl SI după ce o bu ·
u A Pltrlt tiin ta ru lor n fost lr~ns form ata In pravlncu:~ ro manâ. De
aceen nu voi int ru aici lnlr·u nmănun11hi disr.uHt o dovezilor con·
tinui i~Hii: sarcina aceasta o va indeplini o lucrare despre Dad a ro~
manl, pc ca~ o astepUm cu to tii. /t\ă \'Ot marg1nt doar s! aminlt:sc
clleva din argu ll'lt'ntrlt" duropente ~ istoriogr3ria noaslr-ă .
St cunosc. din diferite inoare si mai ales din diplomele milita·
r~ găsite in cupnnsul •rnprr.ului roman. vrto 13- 15 corpu ri de
lrupa nuxt ha rt formate dtu do ct pe vremea lu1 1'r:uan $ia if1,1păra·
~dor C<~ re t·OIU urmai lo rronul Ronu.'l. Cu li tiu de r.•xe1np lu amlrHrsc
,..
aic1 collots 1 Ulrnu Doc:ot,wl $1 ala 1 Ulpia Docoru m, formale In
Umpul lui Traian. cohi>rs 1 A eha Docorum recruta li dr Ha drian şi
cohori VI nooo Cumidauensium Al~zondrianfl formali pe vremea
lui Sevrrus Aluandrr (incepu tul ..coluluo al lll ·lea) din soldati
rrcrulaiJ don Unului Cu midavel, Rl$noVU I dt azi. Cum nr n ~ului
fi recrula lc ac~sle li'UJl<' de d ari la ztee. două uei şi chiar o S<Oiâ dr
ani du p!l cuce rire daca pc1pu latfu do cic:l Hf n rost In Intregime'
('Xtermlnalâ? J\ rlcvflru l este câ Dncio a fosl prov1nc.ia c:nrr. i nce·
plnd cu Traian şi pînă la mij locul veacu lul•l III -lea. n furnl•al i m·
periutui relaliv cele mai mu1le trupe~ Natural că faptul nu e lnlfm·
plitor: virtu,lfc rUz.boiruce ale dacilor Nau bine<unoscutt şi pr~lUÎit.
Pe stnma cu• dacâ nu pe- a dadlur invin$i. d.ar nereStmnnU cu
suptmere3, lrcbuu:• puse răscoalele care au zguduit Daci:a romană
tn mai multe rinduri? la moartea c:uceritorul ui Daciei. pm tru a da
numai uu s ingur exempl u, In nnul 11 7e ,n.,datii se r fts~oaiA ~~.c u
ajutorul vechilor lor aliati rDxoln nt, f ncenrcă să doboare .s tăplnlrca
rnmant. Numa1 cu pretul unc1 mari inco rdârl a fortelor izbuteşte
imperiul s:1 reslabdet~sca lln~ştea la Dunăre .
In u1.s<npt1ik- lahne dtn Dacia apar $1 nume traco·d aei~. dîn
cart o bunot p:u&c lr~buie sâ apart1ni autohlomlor $J nu roloni$tilor.
!'tunarul lo r 1' 1111r, rrpruenUnd 3hla vreo 2% don IQilllul numelor
proprii alcslnlc cplgranc. da r luw11 ocesla e firesc. l'opu laria da·
cicâ locuia nml ales la 1a rfi. l radllille el n·o f~cea u lublloarc •le Insi
$1 clerni1a rc r plgra flcă (după o expresie a lui Porv~n) şi nici mlj ·
foacele molerinle nu·i prL'a ~>crm• tcn u d·si coma n<k coslisitonre
in~rip(ll. CII priveşte po dadl locuind la orase. lnlcr<Sde practicr
le diclau si .r... ze cit mao puJ•n orlgint'a lor. Pu~m fi sogurl ci.
mai .:aks in pri~le dt-cenii dupa cuctrire. autonlâlt~ rom1M nu
prh-eau cu och1 buni pe ;r,ceia care subhniau cu prc:t ntuiiA osrenla -
l•e a pa nencnja lor b popo ru 1 1nvms. Mu 111 rJaci. l n sr.rcial dl n rin·
duri le anstocrrt llri. vo'f fi dobi11d1t c:eiA1enin roman:\ şl·şi vo r fi lua t
cu ucest prl lcj num.: JHIT roma ne ca ri! abund171 tn I nsc ripţii.
Pinâ Ş 1 llngv1Sf1c.a sau, mni prt<as. loponoma stic::• Vtnc ln sprf·
Ji nul luei conlinuilaJu ~. pon~r ft lnlhnplalor faptu l d majorila ·
lea covirşiiOare- o oraşdor Dac•e• rom01nc poarU numt dacice.
Apu lum. Nopoca. Drobela. Pola""" · 1ib1scum sini drnum1rl ""<hi.
pt cart eueen1ori1 lc·~u Jdoptat pur ~î SIOiplu de la autohtonii pt •
a le câror parnfntu r1 St ascza!!i"rA.
Deosebit de semnlf•t3 hv in ;1ctaJ1t\ prtvin\â e cazu l capita lea
provinticf. (lllt meJa l in a nii 108 - t 10, :H:cst ora$ din Tn ra
Httl\!gu lul u pnmll la inct'p'tll tUJIIldl.' dt! Colonla Ulpia Tralana
11$
A•Rullo Dodca. Abia Hadria n. după lnAbu$ÎIU morii r!~ole
4in anii 117- 118. li adaugi şi epi."lul de S<lrm~>tgdusa. Adâu·
girea e absurdj fhrâ tara ar n fost loruriA num:.i rit- roma·
m căror, numt~ \'tc:hii capitale a lur lk""bal nu le spunea
01m1c. D:m.polnvâ. u de111~ lo~rle loCi•~ dncâ admilem o prt'un·
li maStva a populaJitt dac1~ in noua pro\'inci~- Ntrfk'le d:tric C3·
f't' ~dă cap•l'lit't romane (conslruîl<'. Să nu uilăm, lnlr·un loc un·
dt urme dat:tct nu S·3u gâsah ~un t&ernenl al actiuni• d~ paC"rfrca·
re inlrtpnn~ de tl., dnan In conc-tptia lmpar:tluhu. tf ttVt'a: vak>a·
rea untu Simbol. subllnund cominmtatt'a de RU\'trnar~ dmlrc
regatul hu Oeccbal şr slâ pinir~:. rom., na . Coltmiu UlpHI Trat(ma
Sarmfztgclusu ltbu•n $~ ~mbolil.eze i ncâ dJn lll:i vuton rcl' con to·
pt re a dacilor $ia co lo nîş l llo r Romei lnlr·u n sinJ.:ur popor.
Antllllll lt argu menh: rn fa\'oarea COrtl i nuil ă1ii ponlt furnh;n
sludhtl rnoncdelor. numtsmalic:a. Dar do\'{I'Zi le ce le rn:tl tlhrec te şi
mai putcrnîct ui lc·a pus la indeminâ, o da tii mnl muH, <"rrcttarea
ari!cologicA
Atnlltlt•.SC akt nurn;u in tre<Jc.it de reliefuriJe Columnei lul Tra·
••n. care nu fnUioşead nicaieri. abslrar(ie lael.&! de luple • ...,,.,
dt masacru ~· ntc:i $ttlte de departare a daetkJr dlncoto de frunla·
ride nou provmc:n. Mai •mportantâ t- dt-SCOJ)t'rire-a In peslc 30 6e
pu ncte eSt pt k'rtlanul Daeier romane (in special In rrans.ilvanial
a urmelor de cultura maleria lâ darici dalfnd don stco~k 11- 111.
»pilcunle eftcluatt chra r in castre&e romane de la Bretcu, Or·
MIUI BtSiroleo. Mu:oo (Velcl). Ad Metham (Mthadoa) au scos la
tvNtl4. amestecate cu crrarmc~ romanâ , fragmen te df vase claei·
ce: ctobun groso lane. lucrate cu min:1 dan pastă porou s:\ ş1 prost
auâ, orruHncHIC cu clasicul briu alveola r şi cu oblşntutclc proemJ·
nen1o. Nu lip~şte oofci coaşco da<ic<l. acesl vns n lll ole hpir popula·
tiea autohtoue. pc core nu·l rn tifnim la n lc1 un a li I>Upor · E nbsolul
cv~th:u l ctl ns llc-1 de vnsc uu :tpr.r(ineau !110h.l:.tllor romaul c:ure fo-
losco u o!Aror- de collio le su1>erioară. confecjlonnlâ In alelle,..lr pro·
vmcit:r. t::W npn rtlnNIU popu la~ id autohtone. dac1~. puse cJe romani
si lucreze lu constrUi rea ~Î la repartH~a t;tbf:orclor intiHilr.
Ccram1C':l de acest fe l se inlilne.sle SI in asezârlle din prov1~dr,
de exrmplu 1.. lr<hlnja do Murtş. unde S·a g~s11 şi un dopotol ~
unell< de loer cupnntind brazdare de plug de tip dac•<. .. . la Ca·
$011. on hmp <:< n~hertlc de ol;lne de b Cnsleşh lucrau. pt lingi!
vasele ro$11 pro\'IOCsal·romane, $l o c~ramtcl ~nu$1t' corespunzind
gusiUiuo oulolllon
180
Populatia darici lşl pAst,."ata mulll v r~me porlul s o oboctou ·
riie. Sl•le şi meda lloone luner•rc descoptrite la C luj. Apoldul -'la·
re, Căşei ttc. tnftti~o:zA ptr-sonaje care nu au niunc roman in asptC·
aui şi in \-eşminlr le tor. In rtgmndc rura le s au gâs.1 d1.1a r nmlltn.!
4
dacice. cum sini n-le de la Cow11. Calbor, Sororul de Cillll'it, "lil·
re~ri. U$0r de ~unostul dup~ ritul de lnmorminlar. (lnriiK·r•l•·•l
~~ după malrrialul sprciftr, mai :tk•s reramJi', gă!=it, a-.'l.•S I~ JK'Ctnpo·
le c.upriru:ind s.aat<" """ rnormintr sint n-a mai buna do\ad~:. tJ~unu·
ni masi\oe a duc:ilur rn r poca ronmnt. J n mun1ii 7.1JJII'tll"l, un1.k- se ~ltr
r:a ău fost adu,r co lo nio::ll dnlrnJtini ~nlru t:<ploaf3t\":t tuindur dr
nur. cxrstt•ntn in ncrropllt n douA varia u1c ale ntuhu mct nN;J lt ~t
(ardtrt'a <aolnvrtlor fi\' locu lo-norm l11tului HardNM IIH In aii~ 1111<·
lc J pa r s1l sugNN.L' s trln!t:\ convlrtulrr n uu lohron.lur ru IIOÎI \·cnlll
şi Tr~buit' suhlininl fn 1•iul c;l dovt'zllo arltoologico a lo ~<lll llflnilu·
lii sporesc \'a Ioa reu ş i r,::rcu Iti h:a ce lor la llc a rgu mentc i u rn \'Onren
ut"t'sfei lt'ze. Din momenl ce dadl sini at~slali arht•ologi('. pr111 '-'1·
mlll rt'lc lor şi pri n \'CS1igiltc cultu rii lor malNia l(', cw~.· nwi po:;~ ic
prrlindt ('~ IO{i lraoo·drt<"h c:r o pa r in inscriplîi sin t c-olon1Ş it \'Nlitl
din sudul Dunănf sau e:'i lrupclc amintite mr.i sus n·au fost rtrru
to~ dinlrr dac•?
ln<elul cu inc•lul. ajung~ sA 1~ cunoscut şi !raiul dacilor su b
sl*pinirea roman3. La Ora$. populatia aulohlon.i e 11l3i greu de ..,.
e
sizat.. fnve-şmrntat4 cum fn h.:Jina c-ullurii romane. Dt: altitl, ta ''"
li iost mai putin numrroos:l; majorilalea .Jacilor au continuat s4
triiasc3 la Janl. ocupondu ·~ <u agricullura şi cu pâslorilul. Dar
la Ora$ sau la Iara. ci sulcr6 mai mult sau mai pulin Intens inlluen·
ta romană şf. l repln r. St rurnani tt otl.
La incepu! păl rund prinlr<' daci produsele cullu rii ma ltrla lo ro·
mane. leflfn~ şi de bunA <u lilal<. ceramica romanii st impu ne: In
necropolele do<ice o b uni pnrle o inventarul o i ceram k e de fnct urA
romană prov ln<ial l . Aşljderea se Impun un~ l lele mal pr od ucllve
(de pild3. bnlzdanol de piui!' de lip roman) , dllcrilc le o~ioele do uz
rrnctit şi 'M podoab~ . Ac('n Sin nu lnsea mnă incj roma nizart. dar
după ce adoplă cullura mnlerlaHI romau4 dacii adopl ~ lrrptnl o bi·
reiurHe toma ne. numt roman(' şi, iu «"le din urmă, limba larină. Se
c-unosc donr :~utohtoni cart Isi ridică monumente funt"rart tslelt.
medaiH>one) de lip roman: se runosc şi din a ceia cart' adoplt nume
romant-. pâslr-indu·ş.i numck' lor vrchi. dacice. do:tr ca porN"It. l.Jp-
sa dovezilor du'fttt a :~dor~rn \"t"chiior di\•inilatr dactce arati el.
rei putin in mediul urb:Jn. rullele romane au biruit foarte curind.
117
 O. Pro taae a rtmarrat el\ In mormin t~ le dacice d~ dinaintea c:uce ·
rin• nu se glsesc n10 "~de. pe cind rn cele din Dacia romana. apar·
tinind lot aulo htonolor. d~: <xemplu g riolor de adoptare de. dll'<
daCJ 3 unul obt C'CI roman. rn sfirs•t. convlflUind cu colom$hl aduşf.
cum zo« Eutroptu, rx 1010 orbe Romuno• t.din toa1~ lumen roma·
ni·). nca\'lnd cu din)n ali mijloc de comunu:a~ dfcit hmb.1 lallnll.
dacu lnup s-' vurbtaSCJ lalu»este. Interesul de a la1.."t" parte d.n rin·
dul romamklr 11 dett:rm1nj Sâ·şl abandnnezt cu Umpul pro('lria lor
lunba din ar~ do:H put•~ cuvinte \'or piitrunde In la lina popularA
vorbiti pe lerltonul Dacîd Umba la!Jn~. limba claStl do•tunrtnte
şo limba olidn l.l • omperlulul, limba unei cullurl surll'rloure, ""l m·
pune. Si rJad procesu l romamzării nu poate te u rm3rd iiCoea mda ·
tii fn toate ct upclc şi toale nuan tele lui, există dcslule clcmcnte c•·
rc· l'' utesHi nH L In l>acio , cit şi iu Dobrogea nuc.:~.:alfi Moesu."i l nre.
reoure. · CII a fosl de extinsA ş i de profu ndA această romanizare In tre
N.• to'' dnc11 ctlzuserâ insB sub sl:lpinarc:t romanA. Trninn cu·
censc. ce ·• dn~ pl. ~ lfngă Banal. Oltenia şi Trunsi h·~•ui:a. Şt Mun ·
l terua tu St1du 1 Moldove1, d:tr Ha dna n abandona se oc:eslt t.luua ul·
Urne reg•un• Alnturi de ele, rămîn in afara lmpenului rorna n Crl·
ş.ana .~• f.'bramurt'~ul locu1te de ~c1. curn dovcdts.e descope:ririlt
d~ la Slnt ana·Arad, Oadea şi Medieşul AurH. Aceşti daci liberi ca·
rt Inconjur~ provmc1:1 f:tc cu romanu nego1 s• produsele c1vlhzat•e•
rorrn~ne. montda romana. pitrund la dinş.ii ln canlitil• lot ma a man.
Adesta InsA, t• Sf ndad lmpotrn•a impenulut, atadndu·l, şi ancur·
.SIUnite lor se h nb1no uneori cu rascoale ale populatiei dacr~ supu·
se. Antownus Pius, urtna$ul lui ti:Jdnan, are de luptal cu tnbunle
dacice dtu nordul $1 nord•\'estul provinciei pe la mijlocul secolu lui
olll ·leo. In •nul 170, pc vreme> lui ,\ \arcus Aurclius. coslol>ocoi de
n<:anl da dc. loouitorl oi tlnu turilor d• prin nordul ~\old ovci, Duco·
vina şi Maramureş, pro fi l;! de slobirea apArOrll ronwne la Oun4·
rca de jt,~ de pe u rma rAthoaic lor m:~rcom am cc si JHncâ hoturelt
1mpc'riu iU1. Ei plllrund In p::a lru pro,•incii: Mocsla 1nft rlanr&, Trn·
eia. MD~cdonlo şi Grecia (Ah:oia), ajungind plnâ In Alllcn. !lnr sint
n pol ~d roboti <1< genera lu 1 lucius lu lius Vehi hus Ora lu s l ullonus.
Dupa un nn S{tu doi, nş.cz.ări le costoboce sint atncatc de asth ngtl d~
ne;~n1 gorrnanlc şi coslobocii di~par d]n Istorie.
PnmtJdi0$1 peruru 1mpenu se dovt'!desc. in scculu l a iiii .. Jea. car·
pn. probabtl lot de n<:om daac. ~cropolete lor ne sfnl cunoscui<
pnn deStOptrtuk dt~ IB Pott~$1i. Pa du reni. Por~s-t. s.a. cat: .au cbl
la tveala o tu lturi malenal3 de faclurâ dactc3, cu multe Influent~
IM
roma ne -$1 sarmatice:. Aceşti ca rpi ntac.A In mal muhe rfnduri, sin·
guri sau lmprtunl cu 110111. hotare!~ Imperiului roman. O lnvollt
a tor dislrugo in anul 242 t .n. castrul de la Bandoşi şi alta. mal pu·
te mict . In anii 245- 247, atfng fnd şi Dacia. • cu greu I'<Spins4 de
impAratul Ahp Arabul
SI lriburik dacoce lobcrc slnl. paf1ial, alra,., in procuul <k ro·
m:aniz.are. Ace:sta m1 st pelr~<c. bineinteles. pr ttritoriul lor. dar It
cuprinde datontâ 54stemulu1 dt colomzărî .barbare- in provindt.
In timpul lui Commodus ( 180- 192). guv.rnotorul Dacie!. Sabini·
a nus. adu« sub aS<ullarea S3 12 000 de daci mirginaşi, făgAdui n·
du·lţ d le va d:1 pAmint In Dacia. N.J şti m dacâ gu\'ernalorul 5·3
1in.ut de cuvint $i dilrA accştt dnci au primi t p~mint in prov•nc.ie., dar
urme· de coJoni~arc se I>Ol, eventua l, gâs1. In ce ma pri,·eş ll:!, arn im·
p resia cA n~cza rea doci<A de la Obrrja (nu deparle de t\lba !uha),
datind 'din seco lele III - I V, c rezultatul unei a.seme 1tcta coloniztirl
de daci liberi i n inleriorul provinciei Dacia. Evident, asupra celo r
colonlzati romunizu reu lnceiJlOa fndn lil si! actio neze.
a nii 1 06 şl 27 1 nu se ş tie exa~t. E ce rl lnsâ că ea a lost destul de pu·
lernl că pentru că, dupll p li r ~sl rea Daciei de c ăt re impă ralul A u r~ ·
lia n. nu nu ma a s~ nu dea ina poi, ci, d1mpotrivâ. să se extindă $1 asup·
ra dacilor liberi dinafara foslei provlflcil. Numero>so populati< ro·
ma niz.at3 care a ramas in D.nda la 271 a asimHat elementele dacice
piilNnsc ald dupil parasirea ofici3lcl. rn •Tacurlle urmAtoare. ro·
manllalea nord-dunarean! a romanlzal populali> gelo·dad de pe
inll'<g tcnloriut;ânl noostr~: faptul că in secolul al Vl·lta lordanes
ii coniunda ~geti cu golil dondeoşle câ limba d.ae:ică nu se rNJI vor·
bea de catre bAşhna$1 la nordul Dunării: pe acest• meluguri sti·
pinea limba !alina.
Aşa dispor dacii din lslorie: nu dintr-o dală. nu extrrminall In
războa1e sau dnn1dâ<'•na ta. ci lrt':ptat. cedind i n iala su perioritltil
dvifiza tie.i rnaleriniL· 11 a cu !turii la1ine, adoplind obicei unle ron~a·
nilo r şi limba lor. Prin veacul a l VI- lea se mai pastra doar amjnti·
rea dacilor. Datla era locud n de o pop•l• tie romanică, vorbind la·
lineşte: nu la lina lui Ceuor şo Cicero, el o latin ă popu larA, vie. lrnn·
s fo.-n1al11, in1bogllil3 cu anumlle elemente ale limbii d acice. Tn vea·
cu ri le următoare, printr-un proces complex $i i nde lunga!, din
această popu lll ti<• ronounică Vll lua fii ni a poporu 1 romA n $1 din
limb;:J ei - limba ro m:in~ .
 i>I;HE
.. lb/d~IJt . III, 10, Y. 7-10, 5 1- GG.
' FrGrlfUt, 1, p. 28, 11. 110-172. " C I\., XIV, 3608.
1
A. Na ne le. imficonJm Gta«rorum Fragmenta, I.Jpsâac, 1856, p. 210. lr. 5"13. "li efOd o 1, IV, 93-96
1 IV, 93. u V t!lllf e-t 1u s. tk u rmb'llm', f. 18. • , .
• • H ~:ro do t V , 3. " Seryif Grnm In Vn;:Jtit BlttotJca ~~ (,eog.ca comnttntofi.J. \'OI. II I. 1. ed. G n •Ho.
'G ~ogra, l a, VII, .'J, 13 !!'3 17,
i lb{d~m. VJ , 31. IQ, ifl tart 51: •pur~ lim~dt: t:J Ct-1ii Sini on popor a rc \'Orbt'te S t r11 b o. fi~gw(ia. VII. 3.. 5.
a~$i l!mbîi t:n $i lntC'iL to Ibidem. VILl. 3; I ose pbu s l~ lu VIu s.tlnliquilat~s. ludaic.a.-. XX: Viii. 1, S.
1 F. C n gc 1s.. OrifiM.;;~ {llmlliel, Q. P..roprield/1 prltN.ll' fi a -S talu~. In It M "., ~· u ~ \', ZamoLtls
0
F. E n g e 1li. Opu.- o lut·. \'OI. 11, Ed. f'..M.Jl edlji:. 11 II•Q, 19.55, p. 202. Gtlica. 4l.
• l bftltm, pp. 33? - 338. • · u HttOdl.)' l, V, S.
' Ibide m, p. J31f. .,. Op. cii., LXVII , 7.
" V P li r Y :an, lla.dn. Cif!ili:i!aliik ~lrdouN d.n rr.t"uni~ corpotrr.t!onobct~. tt lbid•m, LXVIII, S.
t"d. l1 III·"· 6u<:ur~şti. 1958, pp. 9.5-96. • loida ne s Ch•tit't,, OIJ-70 fn lradUI:~ru lu1 (i_ Alf)li · U~.liOu
11
Hrrodot. I V, 93. % . ..t C,l4rmidt•$, 6.
t t Tu c 1d 1 d ~. Rdzbolul plnJporuliac, 11~ 96-97. u CaltJpulii.J BtJh muna. X. 5, 4, 10.
" Po n1 p~~:i u s Tro gu s--1 u s tt nu ş, e~·t , IX, 2. _. 1 o r d an c J. Getica, 76:
"A r r l• n, Jll'lgtJosft, 1, 3. rt Taci 1, Agrl(U{.(), 411.
n A r rLt1 n. up. NL , 1, 3-~. 11 O 1 o C a ~ s 1 u $ , op, dt,, 1.,;"( Vll. G. Pa ~je lc red~ttr a:id dfn clrtflt LXVII $t

u Cu r t 1u ' 1{" 1 u s. l/4s t. Ak.tallllti, X, 1. 4:l. L..XVIII .nlc o~ r~l lui Du.1 Cus~u s lU lasi 151m4citr •k prof. T. A flbunl
n Frns:m lOZ. t:d Biillnct· Wobat.. u P•l r- u b l' 11 lr ldu.!, In Fragm~11ta llistsmcotltm Gra«..rum, IV, un
•• CX scrirrţG Gre-tiei. 1. 9, 5. fra gm. <t.
11 Frag1a. IO'l , r:d. llUum-r-\\'obsL '' lot 1J ~ !le!.. Gl!llta, i8.
10 Pom pei 1.1 s Trog u s-1 u ş, J 1 nu $, tipii., A'XXII, 3. 16. 1
' Op, ,;,,. LXVII. 10.
n 1 d e Jn, Prol,-g.. •11. ts /bldrm, LXVII, 7.
n Dltt Jsfbll'n Tuw.Aiii!Unld. \'tA 1, td. :. lll ·a. Edllun. Aoukmld R.P. R.. 1963. n M a r 1111 1, Epizt., V. 3, J.
~a . . n Pli niu ce 1 ·r1 n .! ' • E~..r.t•• Vlll, ~ .
f•. Engels., Gp, OI., p, 32:7. '~NwnerQIMt:-tt M(.11clot c lu.-,Ui ~up~ C. C l e h or ius., Dle Rrllej!l dw Ttojann•
11
1 o r da A C' t.. (hlicu. 67.
K C. Ualcovt c:t u, 'lU contnb111/i t.J probltm.a .UO.I~t~lal diJc, In $/.tldli $i
ilot. (doui volume de l.xt $i .:Ou1 de pi•~J . llerlill 1&10. 1!100
" D to C:.sslus.,/storla ! oma,ltl, LXVIII, 6.
Cuutdrl d~ t.sttJrlt Vttllf-', VI, 1- 2. 1955, p. SS 10ltul. ţ:ramm.. VI, 13 , 11 1 0~. ed, H,•rlt_
" Crografio, VII. 3. 11. u Op. cil., LXVIII, 8
u An naC".u .s f'la ras. Eplt.. 1, 39. u lbidt>m.
n Sira bo. op . cit. VJI. J. 11. ~ /bidt>m, LXVIII . 9.
" ltn'dl.'m , V11. 3. 13.
u lbfdtm, 1.\; VII I. 6
u11 S v ..._ton 1 u. CatSIJ', ""· 6: P J u t • r '" C«SJJ', 53. 0
I!Jid~m. LX VIII. !)
Sira b a., bpt dJ., VI I, 3, 11 "'1/Jidr:m.
" Ibidem. .,, lbldi~m. L>:YIII. 9 .__ 10.
u lbidt'111. VJJ, 3. 12.
"' Un picior r-:n mw rr:t eg11l cu 29.6 cm.
" /bld~m. Vll. 3. 13. 19
Dl o C:s s si u '· op. d t. LXVIIL. 13.
" fWdt m. Vlt, 3. 1'2- 13. 10 l bldtm, LXVIII, 10.
*" lskJrio fOMalld. l.XVlll. It. 1
/Nd.tm, ~VIII, 11.
11
A fUmid.ori flaldJod 0~JD'ro4dtt_,n, 1. a. '
w /IHdtm, t:.'<VIII, 12.
" lor d 1t o~:~ Gt tica. 73-Jt. ~ / bldtm. L.XVlll, J.t.
n f bidl'm, 76.
u Bul!lurlum ab Utb~ condUu, \JIIl, G. 2..
.. t ot d 11 " <' .1. Rtrt.rwl'lQ, 2t1. -' Cat$lltN, 327, p. ~20. ed l·kr1 1ehl,
" Strul~te.ff'laltl, t. 10. -4.
: Chfon.. XI, 25. voi. 11. p. 507. ed. Bonn,
" O ros i u s, 1/ist, adtJttSr4nt pogcu1os, VII, 10, i . Lot. d,,
u Op. tir.. L..'XV 11. 6.
u Ta d t, IJ/uni. III, 4G.
d F.p.lrmll', IV, 12.
•• 1·1of ,.1 i u, Odtt, III, 8. \', 17- 18.
U SUl' t c) n 1 U, thtllUSIUS, 63, 11.
u Op dt.. U. 22
u ltJirltm , LI, 1-4, 26
., GNJgroflo. VII ~ 3. 10.
11
R~:il gt-!llta~ f»'vl ;lugu~l•'. JO.
"Scris.ori tiin Pont, 1, &, 5-18 s• IV, U, 15-&0
aJ Trist~. IV, 1, 67- 130.

190
 CUPI!INSUL

PttJoţiJ J
C 1 p 11 ft l 1,1 1 1: ..Crl moi llitt>ji si m41 drf'ptr dlntrr tam·• , 5
- Cu'N' sîni 4I.:O·i:$Ui? 1
l.Jmba .S.COo~ltlot • 10
- lnfitltll ru ,. por-tul gt:to d;acrlor
- Triburi ;C"Io-d:t«
Ctpllolul 11· P# ttJiro t.d.lu Jnfi"J:Ofn~ &rcrlulur .
"
16
Il
- Code l'lru, .. vh ate ~~~~ nerulul 19
- Gc-lo·doe~ •• wrt:Ct i n prima \'lui .a It lit:flrhtl • lS
- t!lcJIC I11~ lk hrllud spirilu:.li 33
- O.eo•R\'Iu l tt< l1 1 dDulll ~ltsU a ttfiUiul 36
- Fii'" dn k t«i• lr~urllot dat'o-cfl~ •z
Capitolul l ll. BwttUta • :le
- ""•ncu Ort;litJ - Dlltlitul sta tului dac &t
- ..CC"' dlttlll 1• c~tl mAl m4r'" rt>~ d•n Tt-.ci;,· . 66
- Otigin, fo f)llleril lui Burebii l!t 15
- C•r.~eclt:rul ltllt11lul dac . 79
Caplt ol uiiV: Do6a d~ lo 8:~ tdtlt4 ln Dfi'l"bcl . 82
- Soula tlalulm dac tranklvtnun 83
- ~ st l"llmplt in tutui ~cwd 87
- Roman." CU<'t'tc-~
DSbt"Oge-a il'}
- Daci ;1 rom:.m lnalntt> dt Ortcctr.ll 90
Capitolul V, Cdllltori11 pritt ltUmn D.Jrld , !IS

t
·1
-
-
Pnn c~ IA(IIt 11 ~tele dnc•"'r ,
&glll•,. ot~nirllor da.d« ,
~ dru murlk dto nt~t ale dnC'IIot
00
IlO
120
Cap 1 1 o 1 u 1 Vl: Cwll•tOJ spmtucl4 o diJ to• gi'f,k,t 1!4
- l)n no• lkorodo1 1~5
- Monoktf.m s.au pohkum? 1:16
- 7.('1 ;1 lttl41 d.ll~ 129
-: R)lul dt• l nmormfntaR . 13 1
dac•• :Kn ~ul?

t
- Au .:.p!IQIII'\11 137
$ t.i•nl" In lbdl lui Sur~ll'hol ll ~~ Urrc~ ba l .
-
- Cr ntt·..1 r-Amu olm .ar-La d:tdlot
1<0
1<9 -
Captl olul VII DrrrbQI 1!>3
N:.uhotuldltl 36--09 ISt
- l."ltr<:tb.,lln (llfrnt:a pufC'tn 159
- Tmla ..uJTIJ 1 U\ttUrlor tllcriu t 161
- Culumnn Tr.n;anii 163 '
- Pnmu l rj'bof d11~ic 1tl hu Tt1110 1101- 102) . 100
- Al doilra rliiJ!)I dari" a l h1i Tt ~tl n n po5-JOG) . 178
Ep/lof 18.l
, .,, ş.l Ibri 61tbottol•td 190