BESTSELLER INTERNATIONAL One aterm rocneth Re icatmi ee ace mee oat N indragita a lui Shakespeare, a lui Jane Austen sau a surorilor Bronté MARY ANN SHAFFER & ANNIE BARROWS N= aeIn ianuarie 1946, intr-o Londra care abia iese din umbra celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Juliet Ashton cauta Drees com lon sam CL MS Reta Ore ta eee teen ae Weer ts) in scrisoarea unui barbat necunoscut, de pe insula Guernsey? LOMB recom ee hale timate nase! despre lumea excentricd in care traieste barbatul misterios. Pentru a scapa de tragedia ocupatiei germane, ote e eC BCC eA mt melll ome ce caatte foto Bolte elce lore Menta see Mace: (cole Rs (mere Piste Bic ames ea Celie Ch cca Secor mtmeatoetta UTM om ne\K ts CN mses! Plin de mult umor si caldura, romanul reprezinta o oda adusa cuvantului scris si felului in care el apropie oamenii. »O bijuterie. ., incisiva si cu observatii extraordinar de fine. O capodopera fragila despre dragoste, razboi si despre marele ajutor pe care ti-l dau cartile bune si prieteniile adevarate.* Fey eBOOK ‘ a DISPONIBIL (2 in I DAMEN TANGO 786064130776PUR eata its ERS Bivloceter we tieeitl Niet erecae merit) Pei arene Gee? de pe Guernsey. Dar nu s-a gandit RRP Rercks cee tet lupului. Pentru ca, exact cand monta obloanele, Elizabeth Re Boelioniael means Bum cls Ore eeR eee ert rune anh si a demonstrat prin anumite Ten co ste Tt (vero nae Pre ens Wem reluslan oro mer multe catusi de putin o eroina nobili Pee G Rete Retis din picate, o cred unii in plus, asa-zisul «club» de literatura este un adevarat scandal, Pe insula Guernsey suntem destui oameni cultiva Prone tne met eet Racecar cote tcte (GNEtmeC etme mrhaic (leDAMEN TANGO A dM tomane cu dragosteMary ANN SHarreR (1934-2008) a fost editor, dar a lucrat si ca bibliotecar si librar. Acesta este fost primul roman pe care l-a scris ca autoare americana, dar care a aprut dup’ moartea ei. Ane Barrows, nepoata sa, este autoarea seriei pentru copii Ivy and Bean, precum si a volumului The Magic Half. Locuieste tn nordul Californiei. in 2016 a publicat romanul The Truth According to Us, bestseller New York Times.Scrisori din insula Guernsey Mary Ann Shaffer Annie Barrows ‘Traducere din limba engleai Ruxanpra Toma wemindCoperta: Cristian FLORESCU, Ana NICOLAU Descrierea CIP a Bibioteci Nationale a Romani ‘SHAFFER, MARY ANN Scrisori din insula Guernsey / Mary Ann Shaffer, Annie Barrows; trad. din Ib. englezé: Ruxandra ‘Toma - Bucuresti : Nemira Publishing House, 2018. (SBN 978-606-43-0176-5 |. Barrows, Annie I. Toma, Ruxandra (trad.) a24.ttt Mary Ann Shaffer ‘THE GUERNSEY LITERARY AND POTATO PEEL PIE SOCIETY 2009 Dial Press Trade Paperback Edition Copyright © 2008 by The Trust Estate of Mary Ann Shaffer & Annie Barrows Reading group guide copyright © 2009 by Random House, nc. All rights reserved. Published in the United States by Dial Press Trade Paperbacks, an imprint of The Random House Publishing Group, a division of Random House, nc, New York. © Nemira, 2018 Redactor: Cristina CRACIUN ‘Tehnoredactor: Magda BITAY Lector: Oana JONASCU Tiparul executat de EUROBUSINESS TIPAR S.R.L. rice reproducete, totald sau partial, aacestei lucréri, ‘ard acordul sri al edltoruli, este strict interzss ise pedepseste conform Legi dreptului de autor. ISBN 978-606-43-0176-5Cu multa dragoste dedic aceasta carte mamei mele, Edna Fiery Morgan, i dragei mele prictene, Julia Poppy Mary ANN SHAFFER: Cu tot dragul, mamei mele, Cynthia Barrows Annie BarrowsPARTEA I NTAI 48 ianuarie 1946 Dlui Sidney Stark, editor Stephens & Stark Ltd. 21 St. James's Place Londra S.W.1 Anglia Dragi Sidney, Susan Scott e minunea minunilor. Am vandut peste patruzeci de exemplare ale cargii, ceea ce a fost foarte bine; dar, din punctul meu de vedere, mult mai senzationala a fost mancarea. Susan a reusit si facd rost de nigte cupoane de ragie, cu care a luat zahar pudrd si oud adevarate pentru bezele. Daca toate pranzurile ei literare ating asemenea culmi, atunci nu m-ar deranja si vizitez intreaga sari. Crezi cX o prim’ generoasi ar putea s-0 ajute si giseascd si nigte unt? Haide si incercim — ai si scazi banii din drepturile mele de autor. Acum, vestile proaste. M-ai intrebat cum merge lucrul la cartea cea noua. Of Sidney, nu merge deloc! uMary Ann Shaffer ¢ Annie Barrows Metehne englezesti mi se parea atat de promigitoare la inceput. La urma urmei, ar fi trebuit s4 pot scrie tone de pagini despre Societatea Conera Glorificirii Iepurasului. Am dezgropat o fotografie in care membrii Sindicatului Lucratorilor din Deratizare defileaz4 pe o strada din Oxford, inarmayi cu pancarte si scandand ,Jos Beatrix Porter'!* Dar ce s-ar mai putea scrie dupa asta? fyi spun eu ce: nimic, absolut nimic. Nu mai vreau si lucrez la carte — pur gi simplu nu ma trage inima. Oricat de drag’ mi-a fost — si inca imi este — Izzy Bickerstaff, nu vreau s& mai semnez nimic cu pseudonimul asta. $i nici nu mai vreau si fiu considerata drept o ziarista frivold. Sigus, recunosc cA a fost mare lucru si-i pot face pe cititori si radi — sau macar si zAmbeascé — in timpul rizboiului. Dar, gata, nu mai vreau. Parci mi-am pierdut simgul echili- brului si al proporgiilor si numai Dumnezeu stie ci umorul nu poate exista in lipsa lor. Pentru moment, sunt foarte bucuroasa cd Stephens & Stark face bani din vanzarea cirgii Lezy Bickerstaff merge la nizboi. Succesul ei ma ajuti s& mi simt mai impicati dupa dezastrul cu biografia lui Anne Bronté. Spi mulyumesc pentru tot si iti trimit dragostea mea, Juliet PS. Acum citesc scrisorile doamnei Montagu’. Stii ce i-a scris femeia asta uluitoare lui Jane Carlyle*? ,Scumpa mea Jane, toti ne nastem cu cate un talent, iar al tau este acela de a scrie nigte bileyele absolut incdn- tatoare.“ Sper din suflet ca Jane s-o fi scuipat intre ochi. * Helen Beatrix Potter (1866-1943) ~ scriitoare si ecologista britanicd, autoare a cArfii pentru copii Povestea iepunapulud Peter (n. tt). 2 Elizabeth Montagu (1718-1800) — patroand a artelor, critic litera, feminist (n. tr). > Jane Carlyle (1801-1866) — feministi, soyia lui Thomas Carlyle, filozof si escist scofian (n. tr).Scrisori din insula Guernsey Din partea lui Sidney pentru Juliet 10 ianuarie 1946 Drei Juliet Ashton 23 Glebe Place Chelsea Londra S. W. 3 Dragi Juliet: Felicitiri! Susan Scott zice cd participangii la pranzul acela te-au in- dragic la fel cum indrageste romul un beriv— gi tu pe ei. Aga c4, te rog, nu-i mai face probleme in legituri cu turneul de promovare a cirfii care incepe saptémana viitoare. N-am nici cea mai mica indoiala c& te vei bucura de un succes colosal, Nu uita ci am fost de fay la prestagia ta absolut extraordinara cu ,Baiatul pastor cant in Valea Umilingei“!, de acum optsprezece ani, asa ci stiu cd fyi joci spectatorii pe degete. Totusi, v micd sugestie: poate acum ai si te absii si n-ai si mai arunci cu cartea in public dupi ce termini. Susan arde de nerabdare sa te conduca prin toate librariile de la Bath si pana in Yorkshire. $i, desigur, Sophie se zbate si-fi prelungeascd turneul si in Scogia. M-am folosit de tonul ala exasperant de frate mai mare si i-am zis ca ,asta rimane de vazut“. Stiu ci ti este foarte dor de tine, ins& Editura Stephens & Stark trebuie si ramAna insensibila la asemenea sentimentalisme. ‘Tocmai ce am primit de la Londra si comitatele din jur cifrele vanzi- rilor pentru Jzzy — sunt excelente. Te felicit inci o data! ' Poem de John Bunyan (1628-1688), scriitor si pastor reformat, autor al lucritii Insdmplarile pelerinului tn calatoria sa (Pilgrim's Progress) (n. tt.). 13Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Nu fi supirati din cauza Metehnelor englezesti; mai bine ci fi-a pierit acum entuziasmul decit dupa ce ai fi pierdut gase luni scriind despre iepurasi. Sigur, ideea s-ar fi vandut bine, dar sunt de acord ca subiectul ar fi fost considerat cel putin extravagant. O sa apara un alt subiect, unul care si-ti placd. Lum cina intr-o seard inainte si pleci? Spune tu cind. Cu drag, Sidney BS. $i tu scrii nigte biletele absolut incantatoare. Din partea lui Juliet pentru Sidney 11 ianuarie 1946 Dragi Sidney, Sigur, minunat ~ se poate sd gasim un restaurant pe malul Tamisei? Mi-e pofta de stridii si de sampanie gi de mugchi de vitd, dacd am putea gasi asa ceva. Daca nu, ma mulfumesc si cu pui. Sunt foarte bucuroasi & lzzy se vinde bine. Dar se vinde atat de bine incat s4 nu fiu obligata si-mi fac bagajele si si plec din Londra? Pentru cA tu si S&S m-ati transformat intr-o scriitoare destul de apreciata, trebuie si fac eu cinste cu cina. Cu mult drag, JulietScrisori din insula Guernsey PS, N-am aruncat in public cu ,Baiatul pastor cAnti in Valea ‘Umilingei“. Am aruncat cartea spre profesoara de dictie. Trebuia si-i cada la picioare, dar am gresit. Din partea lui Juliet pentru Sophie Strachan 12 ianuarie 1946 Dnei Alexander Strachan Ferma Feochan ling Oban Argyll Draga mea Sophie, Bineingeles ci mi-ag dori nespus si te vid, dar am devenit o masina- rie ard suflet si fird voingd. Sidney mi-a ordonat si ma duc la Bath, Colchester, Leeds si alte locuri pe care nu mi le amintesc acum, asa ci nu am cum si dau o fugi pani in Scofia. Fruntea lui Sidney s-ar intuneca, ochii lui s-ar ingusta gi ar incepe si se plimbe furios de colo pana colo. $i stii foarte bine cat de enervant este acest obicei al lui. Imi doresc si ma strecor pe furig pan’ la ferma ta gi sa mi las risfayata. Tu mi-ai permite si-mi pun picioarele pe canapea, nu-i aga? $i dupa aia m-ai inveli bine cu piturile gi mi-ai face un ceai, Pe Alexander I-ar deranja si-mi inchirieze canapeaua aia pe termen lung? Mi-ai spus ci este un om plin de ribdare, dar poate prezenta mea l-ar supra chiar gi pe el. De ce sunt melancolicé? Ar-trebui si mi sitnt absolut incantati la gandul ca voi citi din Zezy in faya unui public captivat. $tii cit de mult imi place si vorbesc despre cirti si mai gtii gi cd ador si primesc compli- mente. Prin urmare, ar trebui si ma simt in culmea fericirii. Insa, in 15Mary Ann Shaffer + Annie Barrows realitate, sunt tristé — mai trist4 chiar decat am fost in timpul razboiului. ‘Totul din jur este atat de distrus, Sophie: drumutile, casele, oamenii. Mai cu seam oamenii. Probabil ci sufair consecingele ingrozitorului dineu la care am luat parte aseara. Cum era de asteptat, mancarea a fost dezgustitoare. insi pe mine m-au indispus invitagii — niciodati n-am mai intilnit oameni atat de deprimangi. Nu stiau sa vorbeasca decat despre bombe si foamete. 0 mai {ii minte pe Sarah Morecroft? A fost si ea acolo, toat numai oase gi picle de gain’ si ruj de culoarea sangelui. Nu era frumusici pe vremuri? Nua fost nebuna dupa cilareyul ala care s-a mutat in Cambridge? Pe el nu |-am vizut nicdieri. Sarah s-a miritat cu un doctor cu chipul paman- tiu gi care plescdie din limba inainte si vorbeasci. Dar ce personaj ro- mantic si atrigitor in comparatie cu vecinul meu de masi ~ un barbat necasatorit, probabil ultimul de pe pimant! Of, Doamne, cat de mize- rabila gi meschina sunt Spi jus, Sophie, am sentimentul ca nu sunt normala. Fiecare barbat pe care il cunose mi se pare insuportabil. Poate cd ar trebui si cobor un pic stacheta — nu chiar pani la nivelul doctorului care plescdie, dar si.o mai cobor pugin. Nici micar nu pot da vina pe rézboi — pentru cd niciodati n-am avut noroc la barbagi, nu-i asa? Oare tu crezi ci muncitorul ala care facea cuptoare a fost singura mea dragoste adevarata? Pugin probabil, de vreme ce nu am stat nicio- data de vorba cu el, dar macar stiu cd a fost o pasiune nepangiritd de dezamagire. Plus ci parul lui negru era absolut superb. $i apoi a venit Anul Poetilor, ii amintesti? Sidney nu-i prea inghite si fi trateazi cu dispret, asa ca nu pricep de ce mi i-a prezentat. $i dupa aia a fost bietul Adrian. Vai, nu-i deloc nevoie sa-si enumar din nou toate defectele pe care le-am vazut la el — dar, Sophie, ce se intdmpla cu mine? Sunt eu prea speciala? Nu vreau si ma marit doar ca si fiu méritata. Nicio alta viayd nu mi se pare mai trista si mai insingurata decat una petrecutd 16Scrisori din insula Guernsey alicuri de un om cu care nu ai ce si vorbesti. Sau — si mai riu — alaturi de un om langi care nu pofi si taci. Ce scrisoare urata si plangacioas’! Vezi? Am reusit si te fac sa te simi ugurati c& nu trec prin Scosia. Dar nu te bucura inci — s-ar putea s-o fac. Soarta mea este in mainile lui Sidney. Saruti-l pe Dominic din partea mea si spune-i ci ieri am vizut un sobolan ct un terrier. ‘Toati dragostea mea lui Alexander si incd si mai multd fie, Juliet. Din partea lui Dawsey Adams, Guernsey, Insulele Canalului, pentru Juliet 12 ianuarie 1946 Drei Juliet Ashton 81 Oaldey Street Chelsea Londra S. W. 3 Dragi domnisoara Ashton, Eu sunt Dawsey Adams si locuiesc la ferma mea, din Parohia St Martin, pe Insula Guernsey. Am auzit de dumneavoastra pentru cd am o carte care ya aparginut pe vremuti — Eseuri alese ale lui Elia, sctise de Charles Lamb'. ‘Numele si adresa dumneavoastra erau notate pe dosul copertei. * Charles Lamb (1775-1834) — poet si eseist englez (a. tr). 17Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Voi fi sincer: imi place foarte mult Charles Lamb. fn ticlul cargii mele apare cuvantul alese, drept care m-am intrebat daca a scris mai multe lucriri din care au fost alese exact acestea. Asa ceva vreau si citesc gi, cu toate cd nemfii au plecat de aici, pe Guernsey nu mai exist nicio librarie. Daca imi este permis, as dori si va cer un serviciu. {mi putepi trimite numele si adresa unei librarii din Londra. Pentru ca vreau sa comand prin posti si alte scrieri ale lui Charles Lamb. De asemenea, ag vrea si va Iintreb daci i-a sctis cineva biografia gi, daci da, unde ag putea gisi un exemplar? Cred c&, in ciuda mingii sale sclipitoare si intortocheate, domnul Lamb a avut parte de multd tristeye in viag’. in timpul ocupariei germane, el a fost cel care a reusit s4 ma faci sd rad, mai ales la povestea cu friptura de porc. ,Clubul de literatura gi de plicinte din coji de cartofi“ din Guernsey a fost inflingat tocmai datorita unei fripturi de porc pe care trebuia s-o ascundem de soldagii nemgi, asa c& simt cd exist’ o afinitate intre mine si domnul Lamb. Imi pare rau ca vi deranjez, dar si mai rau mi-ar parea dacd nu'as afla mai multe despre omul ale carui scrieri m-au facut sa-l consider prietenul meu, Cu speranfa ci nu v-am supérat, Dawsey Adams PS. Prietena mea, doamna Maugery, a facut rost de un pamflet care ‘v-a apartinut tot dumneavoastra. Titlul lui este: A existat rugul aprins? O pledoarie in favoarea lui Moise gia celor Zece Porunci. \-a plicut ce agi scris pe marginea paginii: ,Cuvantul lui Dumnezeu sau controlul maselor???* Agi reugit si vi decidegi?Scrisori din insula Guernsey Din partea lui Juliet pentru Dawsey 15 ianuaric 1946 Dlui Dawsey Adams ‘Les Vauxlarens La Bouvée ‘St, Martin, Guernsey Dragi domnule Adams, Nu mai locuiesc pe Oakley Street, dar ma bucur foarte mult ci scrisoarea dumneavoastri a ajuns la mine gi ci volumul meu a ajuns la dumneavoastri. M-a intristar foarte tare despiryirea de Eseuri alese ale lui Elia. Aveam doud exemplare gi o nevoie cumpliti de a face loc pe raft, dar tot ma simt ca o traddtoare pentru cd am vandut unul dintre ele. Uite cd dumneavoastré ai reugit si-mi impicayi congtiinya. ‘Mi intreb cum dea ajuns cartea mea pe insula Guernsey. Poate cargile au un soi de instinct al orientarii care le duce in mainile cititorului perfect. Cat mi-as dori si fie adevarat! Pentru ci nimic nu-mi place mai mult decat si scotocesc prin libririi, imediat ce am primit scrisoarea dumneavoastri m-am dus la Hastings & Sons. Sunt clienta lor fidela de ani buni, deoarece mereu gisesc acolo cartea pe care o doresc— plus inc trei despre care nu gtiam ci mi le doresc, I-am spus domnului Hastings cd vrefi un exemplar in bund stare (dar mu 0 editie ara) din Alte eseuri ale lui Elia, Vi-l va expedia prin post (cu factura atasata). ‘S-a bucurat nespus si afle ci si dumneavoastri tl admiragi pe Charles Lamb. Mi-a mai spus ci cea mai bund biografie a lui a fost scrist de E.V. Lucas si Ava va cduta un exemplar, desi s-ar putea si dureze ceva timp pan’ il va gisi. Pana atunci, dorigi si primigi acest micuy dar din partea mea? Este volumul Scrisori alese, tot al’ domnului Lamb. Cred ca va va spune mai 19Mary Ann Shaffer + Annie Barrows multe despre el dec4t orice biografie. E.V. Lucas mi se pare prea sobru ca si fi inclus tn cartea lui pasajul meu preferat din scrierile lui Lamb: »Baz, baz, baz, bum, bum, bum, uf, uf, uf, pleosc, pleosc, pleosc, cling, cling, cling, scary! Cu sigurangi cd voi fi criticat. Beau incontinuu de dou zile. Descopar simyul moral in aceasta ultima etapa a betiei, cand simt c& imi slabegte credinga.“ Veti gisi citatul acesta in Scrisori (la pagina 244). Au fost primele cuvinte ale lui Lamb pe care le-am citit eu vreodata. $i recunosc cu rugine cd am cumparat'cartea doar pentru ci citisem al- tundeva ci un om, pe nume Charles Lamb, si-a vizitat in inchisoare prietenul, Leigh Hunt’, condamnat pentru ca scrisese o satira la adresa Pringului de Wales. Lamb |-a ajutat pe Hunt sa-si picteze pe tot tavanul celulei cerul al- bastru cu norisori albi. Apoi au pictat pe un perete o tufa de trandafiri c&siritori. Dup’ aceea, am aflat ci Lamb a ajutat cu bani familia lui Hunt ~ cu toate cd gi el era foarte sirac. De asemenea, Lamb a tnvarat-o pe mezina lui Hunt si spuini Tatil Nostru de-a-ndoaselea. Aga ci-i firesc sd afli tot ce se poate despre un astfel de om. Asta-mi place mie la citit: te intereseaza un lucru marunt dintr-o carte, iar luctul acela marunt te conduce la o alti carte, iar acolo vei gisi altceva, care te va duce la un al treilea volum. Este 0 progresie geome- tricd — al cei sfargit nu-l posi anticipa, dar care pur si simplu igi face 0 foarte mare plicere. Pata aceea rosie de pe coperta care pare a fi de singe — este de singe. Am ménuit neglijent coupe-papier-ul. Iar cartea postala atasata este 0 copie a portretului lui Lamb, facut de prictenul siu, William Hazlitt. Daca aveti timp s& corespondafi cu mine, a5 dori si va rog si-mi rispundeti la cateva intrebari. De fapt, sunt doar trei. De ce friptura de * Leigh Hunt (1784-1859) — poet, eseist si critic literar englez (a. tr). 2 William Hazlitt (1778-1830) -scritor, picror si filozof, precursor al romantismului englez (n. tr). 20Scrisori din insula Guernsey porc trebuia sd fie un secret?.Cum a putut un porc si vi indemne si punefi bazele unui club de literatura? Si, cea mai important’, ce anume este o plicintd din coji de cartofi— gi din ce motiy este inclusi in denu- mirea clubului dumneavoastra? Am subinchiriat un apartament la adresa urmatoare: 23 Glebe Place, Chelsea, Londra S. W. 3. Casa din Oakley Street unde stateam a fost bombardata in 1945. Mi-e tare dor de ea. Oakley Street era superba — de la trei dintre ferestrele mele se vedea Tamisa. $tiu cd sunt foarte norocoasa ca inc& mai am unde si locuiesc in Londra, dar aga sunt eu: prefer si m3 lamentez, in loc sa fiu recunoscatoare pentru lucrurile bune care mi se intampli. Mi bucur ci v-agi gindit la mine si vi gisesc cartea lui Lamb. Cu stim’, Juliet Ashton PS. N-am putut sa iau o hotarare in legatura cu Moise — si povestea asta inc imi da batdi de cap. Din partea lui Juliet pentru Sidney 18 ianuarie 1946 Dragul meu Sidney, fyi scriu ca si-mi cer scuze. Te rog si-mi iergi vaicirelile in legitura cu pranzurile si ceaiurile pe care le-ai organizat ca si o promovim pe Lazy. Ti-am zis cumva ci esti un tiran? Imi retrag toate cuvintele— iubesc nespus de mult editura Stephens & Stark pentru ci m-a scos din Londra. 2Mary Ana Shaffer + Annie Barrows Bath este un orag minunat, cu straduge albe in forma de semilun’ si case semefe, atat de diferite de clidirile negre si mohorate din Londra sau de mormanele de moloz tn care s-au transformat uncle dintre cle. Este o mare fericire si pot respira aer curat, fard praf si fard fum de carbune. Vremea este rece, dar nu umeda gi apasitoare ca aceea din Londra. Parca si oamenii intdlnigi pe strada mi se par deosebigi - semegi, aidoma caselor lor, nu pimantii la fas, posomorigi gi garbovigi cum sunt londonezii. c&.agaa fost. Dup’ primele dou’ minute am reusit si-mi dezlipesc limba de cerul gurii si am-inceput si ma simt excelent. Maine voi pleca cu Susan citre librariile din Colchester, Norwich, King’s Lynn, Bradford si Leeds. Jyi trimit toari dragostea si mulsumirile mele, Juliet Din partea lui juliet pentru Sidney 21 ianuarie 1946 Dragi Sidney, Am redescoperit plicerea cilatoriilor cu trenul pe timp de noapte! Nu mai stim pe coridor cu orele, nu mai suntem trecuti pe o alta linie ca si permitem trecerea unei garnituri militare si, mai presus de toate astea, s-a terminat cu camuflajul. Toate ferestrele pe lang’ care am trecut erau luminate si i-am putut vedea pe oamenii din spatele lor. Asta mi-a lipsit teribil de. mult tn timpul razboiiilui. Aveam sentimentul cd ne-am 22Scrisori.din insula Guernsey prefacut toti in cartite, fiecare cu propria-i galerie. Nu cred despre mine c& ag fi vreo voyeuiristi in adeviratul sens al cuvantului. Pe voyeurigti ti pasioneazi ce se petrece in dormitoare, in timp ce pe mine mi emofio- neazi scenele simple de familie — din sufragerie sau bucatirie. {mi pot imagina intreaga lor viati doar daca le ziresc, din mersul trenului, raftu- rile cu carfi sau birourile sau lumanirile aprinse sau pernele in culori aprinse de pe canapele. Astizi am avut de-a face cu un individ nepoliticos si arogant la libri- tia lui Tillman. Dup ce am vorbit despre Zzzy, le-am stat la dispozigie pentru intrebari. Jar tipul asta literalmente a sarit de pe scaun ca si mi. infrunte. Cum se face ~ a vrut el sa gtie — ca eu, o femeie oarecare, am neobrazarea de a-mi bate joc de numele lui Isaac Bickerstaff? »Adevaratul Isaac Bickerstaff a fost un jurnalist de excepyie — ba nu! a fost inima gi sufletul literaturii din secolul al optsprezecelea! Iar acum este mort, iar dumneavoastra i-ati terfelit numele.“ Tnainte si apuc si ma apir cumva, a sirit o femeie din randul din spate. »OF, stagi la locul dumneavoastra, domnule! Nu poti si terfelesti un om care n-a existat! Nu-i mort, pentru cd n-a fost viu niciodata! Isaac Bickerstaff a fost pseudonimul pe care fl folosea Joseph Addison’ ca sa-si semneze editorialele din The Spectator! Este un nume fictiv, asa ci domnigoara Ashton poate spune ce vrea despre el — deci mai thcegi din gura!“ Sidney, tu ai auzit vreodati de numele Markam V. Reynolds, Jr.? Daca nu, te rog sa-I cauti pentru mine in Whos Who, in Domesday Book’, la Scotland Yard. Dac tot nu-! gasesti, atunci s-ar putea si dai de el in cartea de telefon. Mi-a trimis un buchet superb cu flori de primivard la hotelul din Bath unde am stat. $i dupa aia, o duzina de trandafiri albi la " Joseph Addison (1672~ 1719) —intemeietor al jurnalismului litera, eseist, poet, dramarurg $i om politit englez, cofondator al mai multor reviste de literaruri (n. tr). ? Registru cadastral intocmit tn anul 1086, din ordinul fui Wilhelm Cuceritorul (n. tr). 23Mary Ano Shaffer « Annie Barrows tren si o grimadi de trandafiri rosii la Norwich. {nsi fara niciun mesaj, doar cu cattea de vizita. in fond, de unde stie unde stim? Ce trenuri luim? Toate florile ma agteptau la sosire. Nici nu gtiu dac& trebuie si mi simt flatat’ sau harpuiti. Cu drag, Juliet Din partea lui Juliet pentru Sidney 23 ianuarie 1946 Drag Sidney, Susan tocmai mi-a aratat cifrele vanzarilor pentru Jzzy ~ parc& nici nu-mi vine sa cred. Credeam ca toata lumea va fi situla de razboi si c3 nimeni nu va dori si i-] aminteasci ~ mai cu seamé dintr-o carte. Din fericire, tu iardgi ai avut dreptate, iar eu m-am ingelat (mai cd ma omoara sd recunosc asta!). Este cu adevérat palpitant sa cilatoresc, sa vorbesc in faya unui public obligat s4 ma asculte, si semnez cArfi si sé cunosc tot felul de oameni. Femeile pe care le-am intalnit mi-au spus propriile lor povesti despre razboi gi aproape cé-mi doresc si nu fi renungat la editorialele din ziar. Teri am stat la suet cu o doamni din Norwich. Are patru fiice adolescente si, siptimana trecuti, cea mai mare dintre ele a fost invitata la ceai la scoala de cadeti din oras. Fata s-a gatic cu cea mai frumoasi rochie a ¢i, si-a pus manusi de un alb imaculat, s-a dus la scoala, a intrat pe usa, a aruncat o singuri privire la mulsimea de cadegi cu chipuri strilucitoare din faa ei - gi a lesinat pe loc! Sirmana copili nu mai vizuse nici- odati atatia barbapi adunati intr-un singur loc. Dacd stai si te gindesti, 24Scrisori din insula Guernsey este trist cd o intreagi generatie a crescut fard si meargi la ceaiuti, fard si danseze, fard si flirteze. Imi place si intru in libarii si si fac cunostinga cu librarii, care sunt o specie realmente deosebitd. Niciun om tn toate mingile nu s-ar apuca si vanda cirfi in schimbul unui salariu de mizerie— si niciun om 2dravin la cap nu gi-ar dori si degind o librarie, din moment ce profitul este atat de mic. Deci trebuie ci-i motiveara dragostea fara de cirgi gi de cititori, impreund cu drepturile aproape insignifiante asupra volumelor noi. Mai tii minte primul loc de muncd pe care |-am avut in Londra alaturi de sora ta? In anticariatul morocinosului domn Hawke? Cat de mult |-am iubit! Deschidea cate o cutie cu carti, ne dadea una sau doui si le citim gi ne spunea: ,Si nu care cumva si gisesc pe ele scrum de figar’, urme de degete murdare — si, pentru numele lui Dumnezeu, termina cu insemnixile pe marginea paginii, Juliet! Sophie, driguyo, n-o lisa si bea cafea in timp ce citeste!* $i plecam imediat cu cargile noastre. $i atunci, ca gi acum, mi se pirea uimitor si vid cat de mulgi oameni intrd in libririi fard si stie ce anume cauti— nu vor decat si se uite pe rafturi, sperind cd vor vedea o carte care le vor atrage atentia. $i dupa aceea, pentru cA sunt suficient de inteligenti ca si nu pun’ baz pe reclama pe care o face librarul, ti vor pune vanzitorului trei intrebari: (1) Despre ce este vorba? (2) Dumneavoastra afi citit-o? (3) E ceva de capul ei? Vanzitorii veritabili — asa cum am fost eu si Sophie — nu pot mingi. Ne trideazi fefele. O spranceani ridicata ori o buzi nigel mai stramba dau in vileag faptul ci respectiva carte nu merita si fie cititd. Atunci, cliengii mai istegi ne cer s& le recomandam noi una, caz in care fi tram cu de-a sila la un anumit volum, pe care le cerem si-l citeascd neapirat. Daca l-au citit si nu le-a pkicut deloc, cliengii cu pricina nu vor mai reveni in libraria noastri. Insi, daca le-a placut, ne devin cliengi pe viata. Tei notie? Ar trebui s-o faci — un patron-de editura n-ar trebui sa trimité la libririe doar un exemplar fnainte de tipirirea lui in masi, ci mai multe, pentru ca tot personalul s& poati citi cartea respectiva. 25Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Domnul Seton mi-a spus astizi cA Lezy Bickerstaff este cadoul ideal pe care si-| faci atat oamenilor la care fii, c&t si acelora pe care nu poi si-i suferi, dar esti obligat si le daruiesti ceva. $i a pretins cd treizeci la sui dintre toate cargile cumparate sunt ficute cadou cuiva. Treizeci la sut3? Oare m-a mintit? ‘Ti-a zis Susan cu ce altceva s-a mai ocupat in afari de turneul nostru? Cu mine. Nici macar nu trecuse o jumatate de ori de cand facusem cunostingé cu el, ci mi-a gi zis ci machiajul, hainele, coafura gi pantofii mei nu aveau niciun haz. N-am aflat cd razboiul s-a terminat? ‘Asa c& m-a dus la Madame Helena sa-mi aranjeze parul. Acum il am -scurt si ondulat, nu lung gi lins cum il stii tu. Mi l-a si decolorat foarte putin — Susan si Madame ziceau ci aga imi vor fi scoase mai mult in evidenga nuangele aurii ale ,minunatelor mele bucle castanii*. Dar nu m-au pacilit: vopseaua trebuie si-mi ascundi firele cirunte (patru, dupa socoteala mea), care mi-au aparut peste noapte. Mi-am cumpérat si un borcan cu crema pentru far, o crema pentru maini cu un parfum minunat, un ruj nou gi un ondulator de gene, care mi face s4 ma uit crucis atunci cand tl folosesc. ‘Apoi Susan mi-a sugerat ci at fi bine si-mi cumpar gi o rochie nou’. [-am adus aminte ci Regina pare foarte mulyumit’ de garderoba ei din 1939. Eu de ce n-ag fi? Mi-a rispuns ci Regina nu are nevoie si fack niciun fel de impresie asupra necunoscurilor, pe cind eu trebuie si im- ptesionez pe toati lumea care di cu ochii de mine. M-am simgit ca 0 tradatoare de neam si ara: nicio femeie onorabili nu-si cumpara rochii noi in momente ca astea. Dar mi-am uitat toate rezervele atunci cand m-am vizut in oglind3. Prima mea rochie noud dupa patru ani. $i ce rochie! De culoarea piersiii coapte, se unduieste superb cind ma misc, Vanzitoarea a zis c& a5 avea un ,sic franguzesc daci as cumpira-o. Aga c4 mi-am luat-o, Pantofii noi mai trebuie si astepte, pentru ci am cheltuit pe rochie aproape toate cupoanele pe un an. Datorité lui Susan, noii mele coafuri, machiajului si rochiei, nu mai arat ca o femeie de treizeci si doi de ani, apaticd si deplorabila. Par o 26Scrisori din insula Guernsey tiniri de doar treizeci de ani, plini de energie, eleganti, imbricati dupa ultima moda. Apropo de rochia mea cea noud gi de lipsa de pantofi noi — nu fi se pate scandalos ci rationalizarea este mult mai stricta acum decat a fost in vremea raézboiului? Ingeleg ci sute de mii de oameni din toaté Europa au nevoie de hrana, locuinge si haine, dar, in sinea mea, ma simt deran- jata de faptul cd atat de mulgi dintre ei sunt germani. ‘Tot n-am nicio idee despre urmitoarea carte. $i asta a inceput si ma cam deprime. Ai cumva vreo sugestie? Din moment ce am ajuns in nord, am de gand si o sun discari pe Sophie in Scotia. Ai vreun mesaj pe care si-l transmit surorii tale? Cumnatului tiu? Nepotului? Cred ca asta-i cea mai lung scrisoare pe care am scris-o vreodata — nu-i nevoie si-mi rispunzi la fel. Cu drag, Juliet. Din partea lui Susan Scott pentru Sidney 25 ianuarie 1946 Dragi Sidney, Sa nu crezi ce-scriu ziarele. Juliet nu a fost arestati gi incdtusati, ci doar mustrata de un polisist din Bradford, care abia era in stare si-gi stipaneascd rasul. Este adevarat c& Juliet a aruncat un ceainic in capul lui Gilly Gilbert, dar sa nu-l crezi cand zice ca |-a oparit — ceaiul era rece. De altminteri, 27Mary Ann Shaffer + Annie Barrows abia |-a atins, nu |-a lovit ca lumea. Jar directorul hotelului n-a acceptat si-i platim ceainicul, pentru cd era doar putin ciobit. Din picate, insi, fiperele lui Gilly l-au obligat si cheme politia. Tata intreaga poveste, pentru care eu imi asum toata raspunderea. Ar fi trebuit si refuz. pe Gilly cand mi-a spus c& vrea si-i ia un interviu lui Juliet. $tiam c&-i o persoana detestabild, unul dintre ipocrigii aia mizera- bili care lucreaza la gazeta London Hue and Cry'. $i mai stiam cA toatd redactia acelei figuici este cumplit de invidioasi pe succesul de care s-a bucurat The Spectator in urma articolelor semnate de Izzy Bickerstaff. Evident cd nenorocitii dia sunt invidiogi si pe Juliet. ‘Tocmai ce ne intorseseram Ia hotel dupa petrecerea organiaati de libri- ria Booksmith in cinstea lui Juliet. Eram amandoua foarte obosite — si foarte incintate de noi ingine — gi nici nu am intrat bine in hol, c& Gilly a si sarit din fotoliu. Ne-a implorat si-i acordim onoarea de a lua ceaiul cu el. Ne-a implorat sd-i acordim onoarea de a-i lua un scurt interviu ,minunatei noastre domnisoare Ashton — sau poate ar fi mai bine si spun — lui Izzy Bickerstaff, acest simbol al Angliei“. Linguselile lui ar fi rebuit si m aler- teze, dar uite c& n-a fost asa. Nu-mi doream decit si ma agez undeva, si ma bucur de succesul lui Juliet, si beau un ceai i si mindnc niste fursecuri. Siam acceptat. Conversafia decurgea destul de lin, iar gindurile mele incepuserd si raticeasca aiurea, cand |-am auzit pe Gilly spunand: ,... si dumneata ai fost viduva de razboi, nu-i asa? Mai bine zis, aproape vaduva de rizboi. Totuna, Urma si te casitoresti cu locotenentul Rob Dartry, corect? Ficusegi chiar planuri pentru nuntd, corect? $i Juliet ti zice: ,Ce spuneti, domnule Gilbert?“ Vezi ci i se adresa cu »dumneavoastra“ — doar o stii cat de politicoasi e. Am dreptate, nu-i asa? Dumneata gi locotenentul Dartry chiar agi facut cerere si va fie emis un certificat de cisitorie. Chiar urma si vi ci- sdtoriti la Evidenta Populatiei din Chelsea, in data de 13 decembrie 1942, 1 ,Proteste londoneze* in trad. aprox. (n. tr). 28Scrisori din insula Guernsey la ora unsprezece fix dimineaya. Dumneata chiar ai rezervat 0 masi la Ritz, unde urma si luafi pranzul — numai ci nu te-ai prezentat la niciuna dintre aceste intdlniri stabilite in avans. Este mai mult decat evident c& Lai parasit pe locotenentul Dartry la altar, cum se spune — sirmanul om — gi L-ai-trimis, singur gi umilit, tnapoi pe navi, si-si ducd inima sfi- ramati in Burma, unde a gi fost ucis la nici trei luni dupa asta. ‘M-am ridicat repede de pe scaun. Sunt convins4 ci aveam gura cascaté si cd mi uitam neputincioasé la el, in timp ce Juliet si striduia si fie politicoasi. »Nu Lam pirdsit /2 altar — am pirasit cu 0 zi inainte de data stabilita pentru cisitorie. $i nu s-a simgit deloc umilit, ci ugurat. I-am spus ca pur sisimplu nu vreau si mi cisdtoresc. Credegi-mi, domnule Gilbert, a plecat de la mine plin de fericire, incdntat c& a scipat de mine. $i nici nu s-a fu- risat apoi la bordul navei sale, simsindu-se singur si tridat. Ci s-a dus glons Jaclubul armatei, unde a dansat toatd noaptea cu Belinda Twining.“ Cu toate c& Gilly era foarte surprins, n-a dat semne c& s-ar fi simgit descurajat. fn fond, dragi Sidney, sobolanii agtia mici, de teapa lui, nu se intimideaz niciodat’, nu crezi? Aga cd imediat gi-a dat seama ci a dat de un subiect si mai picant pentru ziarul lui. »Oho!* a zambit el arorcunoscator. ,In cazul asta, care a fost motivul real al despartirii? Bautura? Femeile? Poate o prea mare influengi a lui Oscar Wilde'?“ Atunci i-a aruncat Juliet ceainicul in cap. ffi dai seama ce tiraboi a urmat, iar holul hotelului era plin de oameni care luau ceaiul. Sunt convinsa cd de la ei au aflat ziarele despre incidentul acesta. Mie mi s-a parut cam dur titlul IZZY BICKERSTAFF MERGE LA RAZBOI— DIN NOU, desi nu-i prea rau. insi UN ROMEO RATAT - EROUL CAZUT IN BURMA a fost prea scarbos, chiar gi pentru Gilly Gilbert si figuica lui de stiri murdare. * Aluzie la homosexualitate (n. tr.). 29Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Juliet tsi face griji si nu fi patat cumva bunul renume al Editurii Stephens & Stark prin gestul ei, dar este ingrozitor de suparati ci numele lui Rob Dartry a fost t4rat intr-un asemenea scandal. N-am reusit s-o fac s&-mi spuna decat cd locotenentul era un om bun, un om foarte bun, ci. nu a fost vina lui pentru cele intamplate gi cd nu merit’ aga ceva! Tu Lai cunoscut pe Rob Dartry? Fireste ci povestile cu biutura gi Oscar Wilde sunt doar niste prostii, dar de ce a anulat Juliet nunta? Tu stii? $i, dacd da, mi-ai spune si mie? Normal ci nu mi-ai spune. Nici micar nu stiu de ce ma obosesc s4 te rog. Bineingeles cd toate barfele vor inceta la un moment dat. Dar te intreb eu: trebuie neapirat ca Juliet si se intoarcd la Londra doar din cauza asta? Oare nu-i mai bine si ne prelungim turneul si in Scofia? Recunosc ci am ezitirile mele in aceast’ privinya. Vanzirile au fost impresionante, intrecandu-ne si cele mai optimiste agteptiri. Insa Juliet a ficut eforturi deosebite in timpul intilnirilor cu cititorii !a ceai sau la pranz — nui deloc usor si vorbesti tntr-o incapere plina de oameni straini, Cu aat mai greu este si fii nevoita s4 te lauzi pe tine si cartea ta. Nu-i obipnuitd cu toata valva asta asa cum sunt eu si cred ci-i foarte obosita. Duminicd vom fi in Leeds. Anungi-ma atunci ce ai hotirat cu privire Ia Scofia. Desigur cd Gilly Gilbert este un individ greyos si de cea mai joasi spefi gi sper ci nu o s-o sfargeascd bine, dar a reusit si urce proiectul nostru, Lzzy Bickerstaff merge la riizboi, spre varful listei celor mai bine vandute cari. Sunt tentat si-i scriu un bilet de mulyumire. Ata, foarte grabit’, Susan BS. Ai reusit si afli cine este Markham V. Reynolds? Azi i-a trimis lui Juliet o padure de camelii.Scrisori din insula Guernsey Telegrama din partea lui Juliet pentru Sidney IMI PARE FOARTE, FOARTE RAU CA V-AM FACUT DE RAS PETINE $I PE STEPHENS & STARK. CU DRAGOSTE, JULIET Din partea lui Sidney pentru Juliet 26 ianuarie 1946 Drei Juliet Ashton Queens Hotel City Square Leeds Draga mea Juliet, Nu-ti face probleme din pricina povestii cu Gilly — n-ai ficut deloc de ras Editura S&S. Tot ce pot eu si-fi spun este ci imi pare teribil de rau cd ceaiul nu a fost fierbinte si cd tu n-ai sintit pugin mai jos. Ziaristii mi vineaz’ la tot pasul ca si obyini o declaragie despre ultimele calomnii ale lui Gilly la adresa ta gi si stii cd am si le-o ofer. Nu-i face griji, voi vorbi despre situatia jurnalismului in aceste vremuri degenerate, nu despre tine sau Rob Dartry. Tocmai ce am vorbit cu Susan despre continuarea turneului in Scotia si—degi sunt convins ci Sophie nu mi-o va ierta niciodati ~ am respins aceasti idee. Vanzirile lui Jezy continua si creasci — si creasca foarte mult ~ si eu cred cd ar fi bine s te intorci acasa. Cei dela The Times vor sa le scrii un articol lung pentru suplimen- tul lor — prima dintr-o serie de trei parti, pe care intengioneaz’ si o publice in numere succesive. [i las pe ei si-yi comunice subiectul si sunt 31Mary Ann Shaffer + Annie Barrows convins c& vei fi foarte surprinsi. Dar sunt trei lucruri pe care fi le pot impirtisi chiar acum, Primul este ci vor si semnezi articolul cu numele tau real, Juliet Ashton, nu cu pseudonimul lzzy Bickerstaff. Al doilea, ci tema este una serioasa. Si al treilea, dar nu mai putin important, cu suma discutati ii vei putea umple apartamentul cu flori proaspete in fiecare zi, vreme de un an; iti vei putea cumpiara o cuverturi din satin (Lordul Woolton zice cd nu trebuie si-ti iei asternuturi noi doar atunci cand igi pierzi casa intr-un bombardament); gi iti vei putea lua o pere- che de pantofi din piele veritabili — daci ai si gasesti asa ceva. Iyi ofer toate cupoanele mele. The Times are nevoie de articol abia spre sfarsitul primaverii, aga ch vom avea suficient timp si ne gandim la un nou subiect de carte. Vezi? Ai toate motivele sa te intorci cat mai repede — mai cu seam ci mi-este foarte dor de tine. Car despre Markham V. Reynolds, Junior, afl ci, Domesday Book nue de niciun folos. $tiu cine este domnul — un american. Fiul si mos- tenitorul lui Markham V. Reynolds, Senior, care avea monopol asupra fabricilor de hartie din Statele Unite si care acum le deyine pe cele mai multe dintre ele. Reynolds fiul, un tAnar cu inclinagii artistice, nu vrea si-gi murdireascd mainile ca si facd hartie — asa ci doar-o tipareste. Este proprietarul mai multor publicagii. Ale lui sunt The New York Journal, The Word, The View, impreuna cu alte cAteva reviste mai mici. Stiam 4a fost in Londra. Varianta oficiala este cd ar fi venit ca si inaugureze sediul londonez al revistei The View, ins se zvoneste cd a decis si pu- blice si carpi. Aga cd se afla aici ca sa-i convinga pe cei mai buni scriitori englezi si se mute in America, promitandu-le o viaga plind de belsug. Habar n-am avut ci recurge si la trandafiri gi camelii ca si-si ating’ scopul, dar nu mi mir. Dintotdeauna a dat dovada de impertinent — aga cum fi zicem noi — sau de spirit intreprinzitor, cum fi spun ameri- canii, Asteaptd doar si-l cunosti: a reusit s& vrdjeasci femei mai puternice decit tine, inclusiv pe secretara mea. ffi marturisesc cu regret 32Scrisori din insula Guernsey hea i-a dat itinerarul si adresele la care te poate gsi. Toantei aleia i s-a parut ci individul avea un aer foarte romantic, plus ci purta un costum atat de elegant si pantofi ficusi la comanda“, Dumnezeule mare! Nici micar n-a priceput ci fapta ei se numeste ,incalcarea confidengialitsyii*, aga cd am fost nevoit s-o concediez. Te urmireste, Juliet, ira indoiald. Vrei si-l provoc la duel? Cu sigurangé c& m-ar ucide, aga ci ag prefera si n-o fac. Scumpa mea, eu nu-f pot promite © viapl imbelsugacé — nici macar niste unt de intins pe paine n-am cum promit. Dar stii foarte bine ci esti cea mai indragitd scriitoare a Edicurii Stephens & Stark — mai ales a lui Stark —, nu-i aga ci gtii? Lum cina in prima sear dup’ ce te intorci acasi? Cu mult drag, Sidney Din partea lui Juliet pentru Sidney 28 ianuarie 1946 Dragul meu Sidney, ‘Accept cu mare plicere invitagia ta la cind, Voi imbrica rochia cea noui si ma voi pune pe mancat ca o scroaf’. M& bucur nespus ca n-am facut de ras editura cu povestea aia cu ceainicul si cu Gilly — cd mi-am ficut tare multe griji. Susan mi-a sugerat si dau gi cu o ,declararie decent“ presei, in care si vorbesc despre Rob Dartry si si explic motivele pentru care nu ne-am cisatorit. Dar cu niciun chip nu pot s-o fac. Sincer, nu-mi pasi daci ma acopér de ridicol. Problema este si nu fac mai mult rau memorici lui Rob. Pentru cd asa 33Mary Ann Shaffer - Annie Barrows s-ar intampla, iar el nu merit asa ceva. Insd asta ar fi impresia pe care ar isa-o, Prin urmare, prefer si nu spun nimic in legitura cu acest subiect si sd flu considerata o femeie rea, fird inima gi frivol’. Dar vreau si stii # adevarul. i l-ag fi spus mai devreme, insi, in 1942, erai inrolat in Marina si nu ai fost aici, aga c nu |-ai cunoscut pe Rob. Nu I-a cunoscut nici macar Sophie — care era in Bedford in toamna aceea — si am pus-o apoi si-mi jure ci va pastra secretul asupra intengii- lor mele matrimoniale. Cu cat am4nam mai mult marturisirea, cu arat mi se prea mai pusin importancé, in primul si in primul rand pentru c& m-ai fi crezut proasta ca m-am grabit s4 mi logodesc, Am crezut ca sunt indrigostita (asta-i partea patetica — cum mi se pirea mie ci ar trebui si te simti atunci cand iubesti). $i, pentru ci ma gandeam c4-mi voi impargi casa cu el, am facut loc pentru lucrurile lui, ca nu cumva si se simti ca o mitusi venit’ in vizitd. Mi-am golit juma- tate dintre sertarele scrinului, jumitate din sifonier, jumétate din duli- piorul de medicamente, jum4tate din birou. Am renunsat la umerasele mele capitonate si am facut rost de acelea barbatesti, facute din lemn dur. Mi-am luat pipusa din carpi de pe pat si am exilat-o in pod. $i astfel in apartamentul meu puteau locui doi oameni, nu doar unul singur. In dupi-amiaza de dinaintea nungii, Rob urma si-si aduca ultimele lucruri, iar eu m-am dus si predau ultimul articol semnat de Izzy, Imediat ce am terminat, am luat-o la fugi spre casi, am urcat in goana mare scara, am dat usa de perete gi |-am gasit pe Rob stand pe un taburet, in fata bibliotecii mele, inconjurat de cutii. Tocmai ce 0 inchi- dea pe ultima cu banda gumata si sfoara. Erau opt cutii— opt cutii, in care se aflau cartile mele —, toate bine inchise si pregatite sa fie duse in pivnigat A ridicat ochii la mine si mi-a’zis: ,Buna, iubito! Nu lua in seam deranjul, portarul mi-a spus cd 0 s4 ma ajute si le duc la subsol.“ Apoi a facut un semn din cap spre rafturile unde fusesera cargile mele gi m-a intrebat: ,Nu fi se pare cd ara’ superb?“ 34Scrisori din insula Guernsey Ces’ zic, cand nu-mi mai giseam cuvintele? Eram mult prea oripilaci ca si mai pot spune ceva. Dragul meu Sidney, afla ci toate rafturile — absolut toate rafturile mele ~ erau acum pline cu trofee sportive: cupe de argint, cupe de aur, rozete albastre, panglici rosii. Erau acolo premii pentru toate sporturile care pot fi practicate cu un obiect din lemn: crose de cricket, rachete de tenis, vasle, crose de golf, palete de ping-pong, arcuri si sigei, tacuri de biliard, bete de lacrosse, crose de hockey si ciocane de polo. Mai erau si statuete pentru toate probele posibile si imposibile in care un om trebuie si sara peste vreun obstacol — fie de unul singur, fie calare. $i diplome, o sumedenie, pentru cel mai mare numir de pasari vanate la data cutare sau cutare, pentru locul intai la alergari, pentru cAstigarea, in fara Scogiei, a concursului aluia stupid de tras de funie. Singura mea reacfie a fost si-i zbier: ,Cum indriznesti? Ce ai FACUT? Pune-mi cirtile la loc!* Asa a inceput totul. La un moment dat, am zis ceva de genul c4 nu m-ag mirita niciodat cu un barbat care giseste fericirea in vanarea pasi- relelor si lovirea unor bile. Rob a ripostat, facind mai multe comentarii urate la adresa feministelor si femeilor cu gura mare. lar de aici a degene- rat toat situagia, Probabil ci amandoi ne gandeam la acelagi lucru: Despre ce mama naibii am vorbit in ultimele patru luni? Chiat, despre ce? Rob m-a contrazis si s-a lamentat si a facut spume la gura — sia plecat. Tar cu mi-am despachetat cargile. Mai tii minte noaptea aia de anul trecut, cand m-ai asteptat la gard ca si-mi spui cd imi fusese bombardat’ locuinga? Cand ai crezut cd m-a apucat 0 crizd de ras isteric? Ei bine, nici vorba de aa ceva. Radeam de ironia situayiei — daca |-as fi lsat pe Rob sa-mi ducé toate cargile la subsol, le-a5 mai fi avut inca. Sidney, in numele indelungatei noastre prietenii, gi cer si nu vorbesti niciodata despre ce gi-am mérturisit acum. Te rog! igi mulpumesc pentru ci ai descoperit cine este si ce vrea Markham V. Reynolds, Jr. Pana acum mi-a facut complimente doar sub form de flori 35Mary Ano Shaffer + Annie Barrows $i, oricum, eu igi voi riméne sie credincioas’ — fie si imperiului chu. Insi o compitimesc pe secretara ta (sper ci i-a trimis cAgiva trandafiti, cas-o aline {in necazul pe care el i l-a creat). $i si mai stii ci nu sunt tocmai convinsi ci ar fi corect din partea mea, in conditiile actuale, si apreciez nigte pantofi ficugi la comand’. Daci se va intampla si-l intdlnesc, voi avea mare grija si nu mi uit la picioarele lui, Sau, mai bine am si ma leg mai inti de un catarg, ca Ulise, si abia dup’ aceea am si mi uit pe furis la incilsarile lui. igi mulgumesc din tot sufletul pentru cd imi spui si mi intorc acasi. Abia astept si aflu subiectul propus de Times pentru seria de articole. Te juri pe Sophie ci n-o si fie unul frivol? Adici nu mi vor pune si scriu despre Ducesa de Windsor', nu? Cu multa dragoste, Juliet Din partea lui Juliet pentru Sophie Strachan 31 ianuarie 1946 Draga Sophie, Mulyumesc pentru vizita fugitiva pe care ai facut-o la Leeds ~ n-am cuvinte s’-ti spun cat de mare nevoie aveam si vad un chip prietenos chiar in momentele acelea. ffi mirturisesc cu toata sinceritatea ci mai aveam foarte putin si plecam pe ascuns spre insulele Shetland, ca sé ma dedic unei existense in sihastrie. + Wallis Simpson (1896-1986) ~ fguri mondeni din Statele Unite, al citei al teilea sof a fost pringul Eduard, Duce de Windsor, fost rege Eduard al VItI-lea al Regatului Unit (20 ian.-11 dec. 1936) (n. tr).Scrisori din insula Guernsey Caricatura din London Hue and Cry, in care eram infagisata in languri, a fost mult exagerati — nici macar nu m-au arestat. $tiu ci lui Dominic i-ar plicea sa se laude cu naga lui din inchisoare, dar, de data asta, va trebui s4 se mulrumeascd cu ceva mai putin dramatic. T-am spus si lui Sidney c& singurul lucru pe care |-ag putea face in faga acuzafiilor mincinoase i nerusinate ale lui Gilly ar fi si pastrez 0 ticere demni. $i el mi-a zis ci este alegerea mea, dar Stephens & Stark nu are de gand si tact! ‘Aga cd 2 organizat o conferingd de presi ca si apere onoarea lui ezy Bickerstaff, Juliet Ashton si a Jurnalismului insusi impottiva unor jigodii ca Gilly Gilbert. S-a scris despre ea in ziarele din Scoyia? Dacd nu, iata ideea principala. Sidney a zis despre Gilly Gilbert c4 este un nemernic si un depravat (mA rog, poate nu chiar cu cuvintele astea, dar sensul era cat se poate de clar), care a mingit pentru cd a fost prea lenes ca si umble dupa adevar i prea prost ca sa priceapa cat rau fac minciunile lui nobilei tradigii a Jurnalismului. A fost de-a dreptul minunat. Draga mea Sophie, oare exist pe lumea asta dou’ fete (femei, acum), care si aiba langi cle un susfinator mai inflicirat decat fratele tau? Eu nu cred. Discursul lui a fost de-a dreptul extraordinar, desi trebuie si recunosc ca am niste tezerve. Gilly Gilbert este un om perfid, un sarpe, si ma indoiesc cd se va tart inapoi, in gaura lui, fir’ si tncerce si mai muste o dati. Susan ma contrazice si spune cd Gilly este un las mizerabil, care nu va avea curajul si se razbune. Sper si aiba dreptate. Vi imbrigisez cu drag, Juliet PS. Individul acela mi-a trimis ditamai balotul de orhidee. Am cipa- tat un tic nervos tot asteptindu-I si iasd din ascunzitoare. Crezi ci asta-i strategia lui? 37Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Din partea lui Dawsey pentru Juliet 31 ianuarie 1946 Dragi domnigoara Ashton, Teri am primit cartea de la dumneavoastra! Sunteti o doamna minu- nati si va mulyumesc din toaté inima. Eu lucrez la dana din St Peter Port! - la descarcatul navelor, asa c& am timp de citit in pauzele pentru ceai. Este 0 adevarat binecuvantare s& pot bea ceai adevarat si si pot manca paine cu unt, iar binecuvantarea aceasta este acum sporit’ de cartea dumneavoastri. Imi place foarte mult, pentru cd are copertele moi si o pot tine in buzunar, cu-mare grija ins’, si nu o uzez prea repede. $i mi bucur ci am fotografia lui Charles Lamb — nu vi se pare c4 are trasaturi nobile? Mi-ar plicea si corespondez cu dumneavoastri. Va voi rispunde la intrebari cat pot eu de bine. Desi pe lumea asta exist multi povestitori mult mai buni decat mine, am si va spun istoria fripturii noastre de porc. Am mostenit de Ja tatil meu o casugi si o fermi’. Inainte de rézboi am ctescut porci si am cultivat legume pentru pieyele din St. Peter Port, precum gi flori pentru piata din Covent Garden. De asemenea, am lucrat adesea si ca tamplar gi montator de acoperiguri. ‘Acum nu mai am porci. Mi i-au luat nemgii ca si-gi hrineascd soldagii de pe continent. $i mi-au ordonat sa cultiv cartofi. Trebuia sa cultivim doar ce ne spuneau ei, nimic altceva. La inceput, inainte sa aflu mai bine de ce sunt in stare invadatorii, am crezut cA pot s& ascund cAfiva porci — doar pentru uzul meu personal. Dar mi i-a descoperit functionarul de la agriculturi si m-a lisat fird ei. Ce si zic, a fost o lovituri pentru mine, dar am reugit si m& descurc pentru ci aveam cartofi si napi din abundensa, * Sc. Peter Port — capitala insulei Guernsey (n. tx). 38Scrisori din insula Guernsey iar pe vremea aia inca se mai gisea faind. Ciudat cum omul se gandeste numai la mancare. Dupa sase lurii de méncat numai napi si cate o bucatt dezgirci din cand in cind, imi era foarte greu si mi mai gindescla altceva in afara de o masa imbelsugara si consistentd. Intr-o dup’-amiazi, am primit un bilet din partea vecinei mele, doamna Maugery. Vino repede, imi scria ea. $i ia cu tine un satar. Am incercat s nu-mi fac sperange prea mari, dar am pornit in goana spre conacul doamnei. Era adevirat! Avea un porc, un porc pe care-| ascunsese bine $i acum m-a invitat gi pe mine la ospay, alaturi de prietenii ci. Nu am fost un copil prea vorbaret — mi balbaiam ingrozitor. Plus ca nu eram obignuit cu invitatiile la masa. Drept si spun, cina doamnei Maugery a fost prima la care am fost chemat. $i am acceptat, pentru ci mi gindeam doar la friptura de porc, ins imi doream in taind si-mi fie permis si-mi iau farfuria acasi gi si mananc acolo. Bine ci nu mi s-a indeplinit doringa, pentru ci atunci am facut cu- nostinga cu ,Clubul de literatura si de plicinte din coji de cartofi* din Guernsey, chiar daca la vremea respectiva nu se chema asa, Cina.a fost exceptional, dar compania a fost inci si mai buna. Tot mancind si discutand, am uitat de ora impusa pentru stingere. La un moment dat, Amelia (adici doamna Maugery) a auzit orologiul batand de noua ori — intarziasem 0 ord. Mancarea bun’ ne diduse curaj si am fost cu togii de acord cu Elizabeth McKenna cand a spus cd nu ar fi frumos din partea noastra si rimanem toati noaptea pe capul Ameliei gi ca ar fi bine si plecim la casele noastre. insi incilcarea orei de stingere era o infracfi- une — auzisem ci multi oameni fusesera trimisi in lagarele de concentrare pentru asta —, iar cresterea unui porc in gospodarie era un delict si mai mate, aga c4 am strabatut campurile in cea mai mare liniste. Totul s-ar fi sfarsit cu bine, daca n-ar fi fost cu noi si John Booker. La cind mai mult bause decat mancase si, cand am ajuns la drum, a uitat de toate cele gi s-a apucat si cAnte! L-am ingficat si |-am ficut si taci, dar a fost prea tarziu: dintre copaci apirusera deja sase soldagi dintr-o parrula 39Mary Ann Shaffer « Annie Barrows germani, tori cu Lugerele scoase. Au inceput s4 strige la noi — De ce ne aflam afara dupa ora de stingere? Unde fuseserim? Unde ne duceam? Habar n-aveam ce si fac. M-ar fi impugcat daca a5 fi luat-o la fugi. Micar atta lucru stiam gi eu. Gura mi-era uscatii ca iasca si mintea mi se golise complet. Mi gineam strans de Booker si speram si nu patim nimic. Atunci Elizabeth a tras aer in piept gi a ficut un pas inainte. Elizabeth nu este o femeie inalta, asa cA evile de la pistoale erau pe linia ochilor ei, dar nici nu a clipit. Parcd nu vedea nicio arma care s-o ameninge. S-a apropiat de comandantul patrulei si a inceput s4-i vorbeasca. Sunt sigur 4 n-ai mai auzit niciodati asemenea minciuni. I-a zis ca-i pare rau ca incalcaserim legea stingerii. [-a zis ci fuseserm la o intrunire a Clubului de Literatura din Guernsey $i ci tema dezbatuti in acea sear fusese ro- manul Elizabeth si gradina ei germané'si ca ne infierbantaseram atat de tare in timpul discusiilor, c& pierduserim cu rorul nofiunea timpului. Minunata carte — domnul ofiger o citise? Niciunul dintre noi n-a avut prezenga de spirit s4-i sustina spusele. Insi comandantul patrulei nu s-a putut abgine gi i-a zambit. Asa-i Elizabeth a noastri. Apoi neamyul ne-a notat numele si ne-a ordonat — pe un ton politicos — si ne prezentm la comandament a doua zi la prima ord, Dupa care a dat din cap catre noi si ne-a urat o sear bund. Elizabeth a dat si ea din cap, cu toata gratia de care se mai simyea in stare, in vreme ce noi, ceilalgi, am plecat tiptil, incercind si nu o ludm la fugi mancind pamdncul. Am ajuns foarte repede acasé, chiar daca am fost obligat si-1 tarisc dup3 mine pe Booker. Aceasta este povestea cinei unde ni s-a servit friptura de porc. Acum as vrea s& va pun gi eu o intrebare. Iaté despre ce este vorba: zilnic, in portul din Guernsey tot vin si pleacd vapoare care ne aduc toate cele necesare: alimente, haine, seminge, pluguri, hrand pentru animale, ' Elizabeth and Her German Garden“ — roman al scriitoarei Elizabeth von Amnim, apirutin 1898, retiparit de mai multe ori datoritd succesului de care s-a bucurat (n. tt). 40Scrisori din insula Guernsey unelte, medicamente. Cel mai important lucru este ci acum avem ce miéanca gi cu ce ne incdlga, Nu cred ca cineva de aici a mai avut o pereche intreagi de pantofi la sfarsitul rizboiului. Unele dintre pachetele primite sunt ambalate in ziare vechi gi in pagini din reviste. Eu si prietenul meu, Clovis, le netezim gi le ludim acasi si le citim — dupa care le dim gi vecinilor, care, Id fel ca noi, tanjesc si afle ce s-a mai intamplat prin lume in ultimii cinci ani. Ins nu-i vorba doar despre stiri si fotografii: doamna Saussey vtea si afle regete culinare noi; madam LePell citeste rubricile de moda (este croitoreasi); domnul Brouard citeste necrologurile (sper si giseasc4 un nume acolo, dar nu vrea si ni-l destainuie); Claudia Rainey cauti fotografi cu Ronald Colman’; domaul Tourtelle vrea si vada fotografi cu cistigatoarele concursurilor de frumuseye imbricate in costume de baie; iar prietenei mele, Isola, fi place si citeasca articolele despre nunti. ‘Ata de multe ne doream si aflim in perioada rizboiului, insi nu ne era permis si primim scrisori sau ziare din Anglia — sau din oricare alt loc. in 1942, nemgii au interzis activitatea tuturor posturilor de radio — bineingeles & au rimas unele care emiteau din locuri necunoscute de nimeni, pe care noi le ascultam pe furig. Ins era foarte riscant pentru ci, daci te prindeau, te trimiteau imediar fntr-un lagir de concentrare. Acesta este motivul pentru care nu ingelegem multe dintre lucrurile despre care citim astizi. Mie imi plac caricaturile, ins& existé una care ma nedumereste. A aparur intr-un numar din 1944 al revistei Punch. In ea sunt desenagi vreo zece oameni care merg pe o strada din Londra. Personajele princi- pale sunt doi barbati cu gambete pe cap si cu serviete $i umbrele in maini. Si unul fi zice celuilalt: ,E ridicol s& spui cd acele Doodlebugs? ale * Ronald Colman-(1891-1958) — actor britanic de mare succes in prima jumatate a secolului XX (n. tr). 2 Doodlebug (intraductibil) ~ cuvant argotic, care se refers la rachetele sol-sol folosite de trupele germane de ocupatie in timpul celui de-Al Doilea Rizboi Mondial (n. tr.). 41Mary Ann Shaffer » Annie Barrows nemyilor ne-au afectat fn vreun fel.“ Abia dupa citeva secunde mi-am dat seama c& toate personajele din caricaturd aveau o ureche normala gi una foarte mare, Poate imi puteti explica despre ce anume este vorba. Cu stimi, al dumneavoastri. Dawsey Adams Juliet catre Dawsey 3 februarie 1946 Dragi domnule Adams, Sunt foarte incdntati ci vi plac scrisorile lui Lamb si copia dup’ portretul lui, Nu arat aga cum mi-l imaginam eu si ma bucur cd suntegi de aceeagi parere cu mine. ‘Va mulpumesc pentru ci mi-ati spus povestea fripturii de porc, dar si nu va inchipugi ci n-am observat ci mi-ayi rispuns doar la una dintre intrebai. ‘Vreau si aflu mai multe despre ,,Clubul de literatura si de plicinte din coji de cartofi* din Guernsey, insi nu doar pentru a-mi satisface vreo curiozitate neadecvata — mi intereseaz acest subiect din punct de vedere profesional. ‘V-am spus cd sunt scriitoare? Pe perioada rézboiului am avut o rubrici sdptimanala in revista The Spectator, iar Editura Stephens & Stark mi-a adunat toate articolele intr-un volum, pe care I-au publicat-cu titlul Zezy Bickerstaff merge la nizboi. lazy era pseudonimul pe care mi-| alesese re- vista, insé acum, slava Domnului, biata faté si-a gisit binemeritata édihna, iar eu pot sé-mi semnez din nou scrierile cu numele meu real. Mi-as dori si scriu o carte, dar nu reugesc si gisesc un subiect cu care si-mi petrec bucuroasi urmitorii ani. 42Scrisori din insula Guernsey ‘Deocamdaté, cei de la The Times mi-au cerut un articol pentru su- plimentul lor de literatura. Vor si puna in discusie valorile practice, morale $i filozofice ale lecturii — in trei articole scrise de trei persoane diferite. Eu trebuie si mi ocup de latura filozofica a discugiei si, pand acum, singura idee care mi-a venit este ci lectura te impiedicd si te tic- nesti. VA dagi seama ci am nevoie de ceva ajutor. Credefi cd membrii clubului dumneavoastra s-ar supira daci as vorbi fn articol despre aceasti inigiativa? Sunt convinsi c& cititorilor li se va pirea absolut fascinant’ povestea intemeierii acestui club gi ag dori si aflu mai multe lucruri despre intrunirile la care participagl, Dar nu vi facet probleme in privinga mea daci nu sunteti de acord — orice decizie veti lua, eu voi ingelege. $i oricum ar fi si fie, ag dori si-mi scrieti in continuare. Imi amintesc foarte bine caricatura din Punch pe care mi-agi descris-o gicted ci v-a nedumerit cuvaneul Doodlebug. Acesta a fost un nume in- ventat de Ministerul Informapiilor!, Ar fi rebuit si sune mai pugin inspai- méntitor decat ,rachetele V-1 ale lui Hitler“, sau ,bombe teleghidate“. Ne obignuiserim toqi cu bombardamentele nocturne si cu scenele ramase in urma lor, dar niciodat4 nu mai vazuserim asemenea bombe. Se ndpusteau peste noi in timpul zilei si erau avat de rapide, ci nici sirena care vestea atacul aerian nu mai avea timp s4 sune gi nici noi si ne refugiem fn adiposturi, Puteai chiat si le vezi: seménau cu nigte creioane subjiri si negre si scoteau un fel de bizdit spasmodic — cao masind rimasi firi benzind. Atita timp cét inci le mai auzeai tusind si puftind, erai in sigurangi si tpi ziceai ,Mulpumescu-ti tie, Doamne, cd au trecut pe ling mine“. Dar daci zgomotul inceta, insemna cd peste doar treizeci de secunde aveau si cada peste tine. Aga ca trebuia si stai mereu cu urechile ciulite. S& auzi cind li se opresc motoarele. Odati am gi vizut cum cade ) Ministerul Informariilor (Ministry of Information) — structura guvernamentala din Marea Britanie, care a funcyionat doar pe perioada celor dou rizboaie mondiale gi care s-4 ooupat cu activitigi de propaganda (n. tr). 43Mary Ann Shaffer + Annie Barrows © asemenea racheti ,, Doodlebug“. Eram destul de departe, dar tot m-am aruncat in sang si m-am ghemuit lang’ bordura trotuarului. Niste femei, de la ultimul etaj al unei didiri inalte, de birouri, de pe acceasi stradi, au deschis fereastra ca si se uite. $i au fost aspirate de fora explozici. Pare imposibil ca 0 caricatura despre , Doodlebug" si stirneasca résul intregii lumi — aici ma includ gi pe mine. Insa aga s-a intimplat. Poate c&-i adevarat ce se zice - cA umorul este cea mai buna metoda prin care oti suporta insuportabilul. ‘V-a gisit domnul Hastings biografia scrisi de Lucas? Cu stim’, Juliet Ashton. Din partea lui Juliet pentru Markham Reynolds 4 februarie 1946 Dui Markham Reynolds 63 Halkin Street Londra S.W.1 Stimate domnule Reynolds, Am dat peste curierul dumneavoastri cind tocmai voia si-mi lase in prag un morman de garoafe. L-am prins si lam ameningat pan’ mi-a dezvaluit adresa dumneavoastri — pentru c4, domnule Reynolds, nu sunteti singurul om inzestrat cu darul convingerii. Sper ci nu-l veti concedia; este un baiat drigur si chiar nu a avut de ales in situagia dat — J-am ameningat cu un volum din Jn cdutarea timpului pierdut'. ' “In cdutarea timpului pierdut“ — roman fluviu in sapte volume, scris de Marcel Proust gi publicat in perioada 1913-1927 (n. tx). 44Scrisori din insula Guernsey Acum pot si vi mulgumeasc cum se cuvine pentru zecile de flori pe care mi le-ati trimis — de ani buni n-am mai vazut asemenea frumuseti de trandafiri, camelii, orhidee. Nu aveti nici cea mai vagi idee cat de mult mi-agi inseninat inima in iarna aceasta friguroasi. Habar n-am de ce tocmai eu merit si traiesc tntr-o sera, cAnd toti semenii mei trebuie si. se mulfumeasca cu mocitlele si copacii uzi gi fard frunze, dar sunt cat se poate de mulyumitd de situarie. A dumneavoastri, Juliet Ashton Din partea lui Markham Reynolds pentru Juliet Ashton 5 februarie 1946 Dragi domnigoari Ashton, Pe curier nu |-am concediat, ci lam promovat. A reusit si faci ce eu singur nu am putut: si mi puni in legituri cu dumneavoastri. Din punctul meu de vedere, scrisoarea dumneavoastri este o stringere de mini metaforici si acum pot spune ci am terminat cu preambulul. Sper cd suntegi de aceeasi parere gi astfel nu voi mai fi nevoit si recurg la tot soiul de matrapazlacuri ca 84 fac rost de o invitaric la dineul dat de lady Bascom, sperind ci vi voi putea vedea acolo. Prietenii dumneavoastri sunt niste persoane extrem de neincrezatoare, mai cu seam domnul acela, Stark, care a spus ca nu-i treaba dansului si recompenseze America pentru Legea de imprumut si inchiriere! ' Lend-Lease Act, legea semnati in 1941 de pregedintele Franklin Roosevelt, prin care Statele Unite se obligau si furnizeze material de rizboi in Marea Bricanie, Franga, ‘Uniunea Sovieticd gi alte sri aliate (n. er). 45Mary Ann Shaffer « Annie Barrows sia refuzat si vi aduci la cocktailul pe care I-am oferit la inaugurarea sediu- lui revistei The View. ‘Va jur cd am intengii curate, sau, cel pugin, nemercantile. Adevarul este ci sunteti singura femeie ale cirei scrieri mi fac si rad. Articolele lui Inzy Bickerstaff au fost cele mai spirituale creayii din timpul razboiului sidoresc s& 0 cunosc pe doamna care le-a scris. Daci vi dau cuvantul meu ci nu am si vi ripesc, imi veti face onoarea si luagi cina cu mine saptimana viitoare? In oricare seari vi convine ~ sunt cu totul la dispo- zitia dumneavoastra. Cu mult respect, ‘Markham Reynolds Din partea lui Juliet pentru Markham Reynolds 6 februarie 1946 Stimate domnule Reynolds Nu sunt imuni la complimente, mai cu seami la acelea care se referi lascrierile mele. Sunt incdntata si cinez cu dumneavoastri. Joia viitoare? A dumneavoastra, Juliet AshtonScrisori din insula Guernsey Din partea lui Markham Reynolds pentru Juliet 7 februarie 1946 Dragi Juliet, Joi e prea departe. Ce zici de luni? La Claridge'? La sapte? Al du, Mark PS. Nu cred ci ai telefon, nu-i asa? Din partea lui Juliet pentru Markham 7 februarie 1946 Dragi domnule Reynolds, In reguli — luni, Ja Claridge, la ora sapte. Am telefon. Se afla pe Oaldey Street, sub un morman de moloz din locul unde a fost apartamentul meu. Locuinga actual este subinchiriata si proprietareasa, doamna Olive Burns, degine singurul telefon din cladire. Daca doriti si vi conversagi cu ea, ag fi bucuroasi si vi dau numirul. A dumneavoastra, Juliet Ashton * Claridge — hotel de cinci stele din Londra (n. tr.). i47Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Din partea lui Dawsey pentru Juliet 7 februarie 1946 Dragi domnisoara Ashton, Sunt convins ci membrii Clubului de Literatura din Guernsey si-ar” dori si le fie menfionata activitatea in articoliil dumneavoastri pentru The Times. Am rugat-o pe doamna Maugery sa va scrie despre intrunirile noastre, deoarece este o femeie cultivata, iar cuvintele dumneaei ar suna mai bine decat ale mele. Ins trebuie si vi spun ci eu nu cred ci seminam prea mult cu societatile literare din Londra. Domnul Hastings inci nu a gisit niciun exemplar din biografia scrisi de Lucas, dar mi-a trimis o carte postalé in care scrie: ,Greu de gisit, dar nu imposibil. Nu pierdegi speranga.“ Este un domn foarte cumsecade, nu-i aga? Acum mi ocup de transportul tiglelor pentru noul acoperis al Hotelului Coroanei. Proprietarii sper s4 apari din nou turigtii la vara. ‘Mé bucur cd am de lucru, dar si mai tare ma voi bucura cand voi incepe si-mi luctez pimantul. Imi pare bine ori de cAte ori gisesc cate o scrisoare de la dumneavoas- ti cand ajung seara acasi. Va doresc mult noroc la gisirea unui subiect despre care si va faci placere si scrieti. Al dumneavoastri, Dawsey AdamsScrisori din insula Guernsey Din partea Ameliei Maugery pentru Juliet 8 februarie 1946 Dragi domnigoari Ashton, ‘Tocmai ce m-a vizitat Dawsey Adams. Niciodatd nu |-am mai vizut 84 se bucure de ceva atat de mult, cum se bucur’ de darul si sctisoarea de la dumneavoastri. Ba chiar si-a uitat timiditatea, incercand din ris- puteri s4 ma convinga sa va scriu‘chiar a doua zi, Dawsey este inzestrat cu un extraordinar talent al persuasiunii, desi nu cred ca este constient de asta, Insi niciodara nu cere ceva pentru el insugi. Mica povestit despre propunerea de articol pe care ati primit-o si m-a intrebat daca ag dori s& va scriu despre clubul de literatura pe care noi Lam infiingat in timpul ~ si din cauza ~ ocupagiei germane. O voi face cu bucurie, dar mai intai trebuie si vi previn asupra unui lucru. O prietend din Anglia mi-a trimis un examplar din Lazy merge la rézboi, Vreme de cinci ani la noi nu a ajuns nicio veste din restul lumii, aga ci va puteyi imagina cat de mulyumitd am fost sé aflu cum s-a descur- cat fara noastra in toatd aceastd perioada nefasta. Cartea dumneavoastra este deopotriva instructiva, interesanta si distractiva — insi pe mine tocmai tonul acesta vesel m3 deranjeaz’. {mi dau seama perfect ci numele nostru — Clubul de literatura si de plicinte din coji de cartofi din Guernsey — este neobignuit gi poate deveni cu uguringd subiect de batjocura. Suntepi bund si ma asigurati c4 nu veti fi tentata si ne luagi in ris? fmi sunt foarte dragi tofi membrii dubului nostru si nu vreau si fe ridiculizagi de cititorii dumneavoastri. Ag vrea si-mi spunegi ce anume intentionagi cu articolul si ag dori si-mi povestifi cite ceva $i despre dumneavoastri. Dac veti ingelege cit de important este pentru mine si primesc rispunsurile, voi fi mai mult 49Mary Ann Shaffer + Annie Barrows decat bucuroasa si va spun cat mai multe despre clubul nostru. Sper ci voi avea curand vesti de la dumneavoastri. Cu stim’, ‘Amelia Maugery Din partea lui Juliet pentru Amelia 10 februarie 1946 Dnei Amelia Maugery Conacul Windcross La Bouvée St. Martin's, Guernsey Dragi doamni Maugery, ‘Va mulyumesc pentru scrisoare. Va voi rispunde bucuroasi la orice intrebari. Este foarte adevarat ci am satirizat multe dintre situagiile aparute in perioada razboiului; The Spectator era de parere cA o abordare mai des- tins’ ar fi un leac impotriva tragediilor cu care ne confruntam si ci umorul va ridica moralul foarte scizut al londonezilor. Sunt fericit cd Izzy si-a indeplinit misiunea, dar slavi Domnului cé acum nu mai trebuie si fiu amuzanti cu orice pref. Niciodati nu voi mai ride de oa- menii care se refugiau tn lectura in vremurile acelea. $i nici de domaul Adams ~ m-am bucurat ci unul dintre volumele mele a ajuns la el, Deoarece dorigi si aflasi mai multe despre mine, |-am rugat pe pas- torul Simon Simpless s4 va scrie. El slujeste la biserica St. Hilda, de langa 50Scrisori din insula Guernsey Bury St. Edmunds, comitatul Suffolk. Ma cunoaste de cand eram mici si fine mule la mine. Am rugat-o gi pe lady Bella Taunton si va ofere teferinge despre mine. Am fost amandoua voluntare in echipele de pompieri pe perioada atacurilor acriene si mi detest din toat’ inima. Ficand media intre cele dou descrieri, va vefi putea face o parere destul de corect& despre mine. ‘Va trimit un exemplar al biografiei lui Anne Bronté, si vedeti cd pot scrie si altceva. Din pacate, nu s-a vandut prea bine — de fapt, nu s-a vandut deloc, insi eu sunt mai mandrii de ea decat de Lezy merge la nizboi. Daca mai pot face ceva ca si va asigur de bunele mele intengii, va rog si-mi spunefi si mi voi supune cu cea mai mare plicere. Cu sinceritate, Juliet Ashton Din partea lui Juliet pentru Sophie 12 februarie 1946 Scumpa mea Sophie, Markham V. Reynolds, individul cu cameliile, si-a facut, in sfargit, aparitia, S-a prezentat, mi-a facut complimente si m-a invitat la cin3. La Claridge -, nici mai mult, nici mai pusin! Am acceptat cu multi gragie si demnitate. fyi dai seama? Voi cina la Claridge! in urmatoarele trei zile mi-am facut probleme din cauza coafurii. Mare noroc ci am rochia asta noud, c& nu mai trebuie si-mi pierd vremea si cu hainele. Madame Helena a avut mare dreptate cand a zis ,Parul asta ¢ un dezas- tru." Am incercat si-mi fac un coc: s-a desficut. Am incercat si mi-l prind 51Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Icjer la spate, franguzeste: s-a desficut. Nu mai aveam mult si-mi legam in jurul capului o funda uriasi din catifea rogie, cand m-a salvat Evangeline Smythe, vecina mea, binecuvantati fie ea! A facut minuni cu parul meu. fn doar doua minute, am devenit intruchiparea elegangei. Mi-a ridicat buclele, le-a prins si le-a lasat si-mi cada pe spate — acum puteam si migc linistiti capul, fard team ci mi s-ar desface coafura. Apoi am plecat, simgindu-ma absolut fermecitoare. Nici macar holul din marmura de la Claridge nu a reusit si ma intimideze. Asta, pana cand |-am vazut pe Markham V. Reynolds — si s-a topit tot mirajul. Este nducitor de chipes. Sincer, Sophie, n-am mai vizut niciodatd un barbat atat de frumos. Nici micar baiatul care ficea cuptoare nu se poate compara cu el. Bronzat, cu ochi albastri, scanteietori. Pantofi superbi din piele, costum elegant din stof’ de lani, batistd orbitor de alba in buzunarul de la piept. Iar, pentru ci-i american, normal ci este inalt si are zamberul ala periculos... stii tu... dingi strilucitori si jovialitate. Ins& nu-i deloc un tip prietenos. Ci impundtor, obignuit si dea ordine — dar o face cu atita Iejeri- tate c4 oamenii nici nu-si dau seama. Crede cd doar pirerea lui reprezint’& adevarul, dar nu face prea mult tam-tam pe tema asta. Este mult prea convins cd are dreptate ca si se mai oboseasc s faci mult caz de asta. Imediat ce ne-am asezat — in separeul drapat in catifea — si togi pico- ii, osp&tarii gi sefi de sali au terminat cu agitafia in jurul nostru, lam intrebat direct ce |-a facut s-mi trimita toate tonele alea de flori, fara sA le atageze niciun bilet. A inceput si rida. ,,Ca si-pi trezesc interesul. Ce mi-ai fi raspuns daca fi-as fi scris gi fi-ag fi cerut s te intilnesti cu mine?“ I-am recunscut ci as firrefuzat. $i atunci a ridicat dintr-o spranceand arcuiti spre mine. Era vina lui c& ma putea picili asa ugor? Mcam simgit ingrozitor de ofensati cind mi-am dat seama cit de usor sunt de citit, Atunci, el a pornit s4 vorbeascd despre razboi si despre li- teratura din epoca victorian’ — stie ci eu am scris o biografie a lui Anne Bronté — si despre New York si despre ragii. $i nici nu mi-am dat seama 52Scrisori din insula Guernsey cat de repede a inceput s4 ma bucure atengia pe care mi-o acorda, cat de tare mi fermecase. Iyi mai aduci aminte de dupa-amiezile din Leeds, cand ficeam pre- supuneri despre motivele care-l indemnau pe Markham V, Reynolds Junior si rimana invaluit in mister? Stiu cd ai sa fii dezamagit’, dar afl, draga mea, ci ne-am ingelat cu totul. Nu este cisatorit. Nu este citusi de pugin ruginos. Nu are chipul desfigurat de nicio cicatrice, care si-| oblige s& evite lumina zilei. Nu pare cd ar fi varcolac (pentru ci nu are par pe degete). $i nu-i nici yreun dezertor nazist (pentru ci:-nu are accent). Dacd mi gindesc mai bine, poate ci este varcolac, Mil si imaginez urmirindu-gi prada prin finuturi mldstinoase. $i sunt convinsi ci n-ar sta pe ganduri daci ar trebui si mandnce vreun trecitor nevinovat. Am si-l urmiresc indeaproape cAnd va fi lund plin3. M-a invitat si merg cu el la dans maine seard — poate c& ar trebui si port un guler inalt. Stai, gulerul inale te apara de vampiri, nu? Mise pare c& sunt pugin cam uguratica. Cu drag, Juliet De la Lady Bella Taunton pentru Amelia 12 februaric 1946 Stimata doamni Maugery, ‘Am aici scrisoarea lui Juliet Ashton $i trebuie si vi spun ci mi uluieste confinutul ei. Si infeleg ci doreste si va ofer referinge cu privire la carac- terul ei? Ma rog, asa si fie! Nu-i pot contesta calititile, ci doar bunul-simy. Pentru ca ii lipseste cu desivarsire. 53Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Dupa cum bine stifi, rizboiul creeazi parteneriate din cele mai ciu- date, iar noi dou’ ne-am cunoscut in timpul bombardamentelor de la inceputul rézboiului. Voluntarii din echipele de pompicri stiteau nopyile pe acoperisurile londoneze, pandind aparitia avioanclor germane. Cand {ncepeau si cada bombele, ne repezeam si stingem focurile cu pompele portabile si cu nisipul din galetile pe care le aveam cu noi, inainte ca incendiile si apuce si se intinda. Juliet si cu mine am fost puse si lucrim impreuna. Nu am stat deloc de vorb’, cum ar fi facut voluntarii mai pusin constiinciosi. Eu stiruiam asupra unci vigilenge maxime si perma- nente. Dar, chiar si aga, tot am aflat cdteva amanunte din viata ei de dinainte de razboi. Tatal lui Juliet Ashton a fost un om respectabil — avea o ferma in Suffolk. Presupun ci mama ei a fost o sofie tipicd de fermier, care mulgea vacile si jumulea gainile atunci cand nu se ocupa cu libraria pe care 0 avea in Bury St. Edmunds. Cei doi paringi au murit intr-un accident de magina cAnd Juliet avea doar doisprezece ani. Dupa aceea, ea s-a dus la St. John’s Wood, ca sa locuiasca alaturi de unchiul sau, un renumit specialist in filologia clasicd, cdruia i-a tulburat studiile gi traiul cand a fugit de acasi — de dou’ ori. Disperat, domnul cu pricina a trimis-o la un internat pentru elite. Dup§ ce a terminat scoala, Juliet a refuzat s4 studieze mai departe, a plecat la Londra, unde a locuit intr-o camera cu prictena ci, Sophic Stark, in timpul zilei vindea cargi intr-o libraric. in timpul nopgii scria © carte despre una dintre amratele alea de surori Bronté — am uitat despre care anume. Mi se pare ci acea carte chiar a fost publicata de editura fratelui lui Sophie, Stephens & Stark. Cred c& fost vorba despre o forma de nepotism, altminteri nu-mi pot explica aparitia scrierii lui Juliet. {in orice caz, dup’ aceea s-a apucat si publice editoriale in diferite ziare gi reviste. Datorita felului ei superficial si frivol de a gandi, a reugit s& cAstige destui admiratori in randurile cititorilor cu mai pusine 54Scrisori din insula Guernsey pretengii intelectuale — si ma tem ca sunt foarte mulgi printre noi. $i-a cheleuit ultimii bani din mostenire pe un apartament in Chelsea. Tocmai in Chelsea, camin al artistilor, al modelelor, al liber-cugetatorilor, al li- bertinilor si al socialistilor — persoane complet iresponsabile, exact cum s-a dovedit a fi si Juliet Ashton in timpul bombardamentelor, Am ajuis acum la detaliile relagiei noastre. Juliet si cu mine ficeam parte din grupul de césiva voluntari reparti- zat pe acoperigul de la Inner Temple Hall, din complexul Inns of Court’. Inairite de toate trebuie s4 vi spun ci viteza de reactic si mintea lim- pede erau calitati esentiale pentru un pompier — trebuia sa fim per- manent in alerti, constiente de tot ce se petrece in jurul nostru. De absolut tot. fntr-o noapte din luna mai a anului 1941, 0 bomb de mare putere a clzut prin acoperisul bibliotecii de la Inner Temple Hall. Desi se afla la o oarecare distanya de postul ci, Juliet s-a speriat atat de tare c& ti vor fi distruse cargile alea pe care le iubea mai mult decat orice altceva pe lume, incat a si luat-o la fuga spre flacari — de parci ar fi putut si salveze biblioteca de una singura! Fireste cd n-a reugit decat si creeze probleme si mai mari, iar pompierii adevarayi au fost nevoisi sa piardi minute prefioase ca si o scape din incendiu. Mise pare c& Juliet a suferit ceva arsuri, dar n-a putut si salveze nicio carte si cele cincizeci de mii de volume au plecat pe lumea cealaltd. Atunci numele ei a fost stets de pe lista voluntarilor de pe lang’ echipele de pompicti— pe buna dreptate, dacd ma intrebagi pe mine, Am aflat ci, dupa asta, s-a inrolat ca voluntar in echipele de apirare civil’. in dimi- negile de dup’ bombardamente, aceste echipe aveau sarcina si ofere ceai grupelor de salvatori gi si le ajute cu ce puteau, De asemenea, mai tre- buiau si ofere asistenga supravicyuitorilor: si reuncasca familii, si caute * Inns of Court - complex format din cele patru gcoli de avocaturi din Londra: Lincoln's Inn, Gray’s Inn, Inner Temple si Middle Temple (n. tr). 55Mary Ann Shaffer + Annie Barrows adaposturi temporare pentru cei ramagi fird case, si le dea obiecte de Aimbriciminte, alimente, bani. Dup4 parerea mea, Juliet era potrivita pentru asemenea sarcini, deoarece nu avea cum sa provoace tragedii printre cestile de ceai. Tar serile si le petrecea dup’ bunul plac. Fira indoiala cd se ocupa de alte articole neserioase, deoarece The Spectator o angajase si-i scrie cate un editorial pe siptiman’, dedicat starii napiunii noastre in vreme de rizboi — editoriale pe care le semna cu pseudonimul , Izzy Bickerstaff". Am citit unul singur, dupa care mi-am anulat abonamentul. Pentru cd mizeria aia era un atac la adresa bunului-gust al dragii noastre (din picate, decedate) Regine Victoria. Cu siguranya ci si dumneavoastra cunoasteti monumentul ridicat de Victoria in amintirea iubitului su sot, Pringul Albert. Este bijuteria acelei coroane reprezentate de Gradinile Kensington — monument tnchinat atat aceluia plecat de lang’ ea, cAt si rafinatului ei simg artistic. Juliet a salutat decizia Ministerului Alimentatiei de a cultiva mazre pe terenurile din jurul monumentului, sugerand ci in toata Anglia nu se poate gisi o sperietoare de ciori mai buna decat Pringul Albert, Cu toate ci-i pun la indoialé bunul-gust, opiniile, prioritigile si umorul, total inadecvat, trebuie s4-i recunosc o calitate — Juliet este o persoan’ sincera. Dac spune ci va respecta reputagia societayii dumnea- voastri literare, atunci aga va face. Altceva nu mai am si va spun. A dumneavoastra, Bella TauntonScrisori din insula Guernsey Din partea pastorului Simon Simples pentru Amelia 13 februarie 1946 Dragi doamna Maugery, Da, putegi si aveyi toatd increderea in Juliet. V-o spun cit se poate de clar. Paringii ei mi-au fost prieteni si enoriasi. $i eram la ei acasi in noaptea cand ea s-a nascut. Juliet a fost o copila incipazanati, dar dulce, politicoasa gi veseli - cu © inclinafic spre integritate neobisnuiti la cineva atat de tandr. ‘Am sa va povestesc o intamplare petrecuti cind avea zece ani. Ajunsese Jaa patra strofi din El sta cu ochii pe vrabie'“ cind a inchis brusc cartea de imnuti si n-a mai vrut si cinte nicio not in plus. I-a zis dirijorului corului nostru ci versurile acelea mAnjesc reputafia lui Dumnezeu. El (dirijorul corului, nu Domnul nostru) n-a stiut ce si facd si a adus-o pe Julict la mine in birou ca s& discut eu cuca. Nu m-am descurcat prea bine. Juliet mi-a spus: ,,Pai, n-ar fi trebuit si Zick «Sti cu ochii pe vrabie» — adicd de ce? A avut griji Doamne-Doamne si nu cadi vrabia aia din pom gi si moar? Sau doar a zis «Vai?» Parci Dumnezeu ar sta si pizeasca pisiti, cind oamenii adevarayi au nevoie de El.“ M-am vazut nevoit si-i dau dreptate — oare eu de ce nu mi gindisem niciodati la acest aspect? De atunci incoace, corul din biserica mea nua mai cantat niciodati El sti cu ochii pe vrabie". Juliet avea doisprezece ani cand a ramas orfana de ambii piringi si a fost ‘trimisi si locuiasca la Londra, cu fratele bunicului ei, Dr. Roderick Ashton. Degi nu era un om riu, atit de cufundat era in studierea civilizatiilor antice, greacd gi roman’, ci nu avea timp si se ocupe de fetiga. Nici imaginayie nu avea— defect fatal pentru cineva care creste un copil. * fn orig., His ye Is on the Sparrow — cantec religios (n. x). 57Mary Ann Shaffer + Annie Barrows De dou’ oria fugit Juliet de acasi. Prima dati nu a ajuns decit pan’ la Gara King’s Cross. Acolo a gisit-o poligia. Avea cu ea o bocceluga in care isi pusese lucrurile si undiga tatalui ei. Voia sd se urce in trenul c&tre Bury St. Edmunds. A fost dusi inapoi, la Dr. Ashton — si a fugit din nou. De data aceasta, Dr. Ashton mi-a telefonat, rugandu-mi si-1 ajut si 0 giseasci. $tiam unde sé o caut — Ia fosta fermé a piringilor ei. Am gisit-o pe o colin3 impadurit3, vizavi de poarti. Ploua tare, dar ei parc’ nici nu-i psa. Stitea acolo, uda pana la piele, gi se uita la ciminul care fusese al ei si in care acum locuiau nigte strdini. T-am telegrafiat unchiului siu si, a doua zi, am dus-o personal cu trenul inapoi la Londra. Intenyia mea era si ma intorc la parohie cu ur- mitorul tren, dar, cand am vazut cA nechibzuitul de Ashton isi trimisese bucatarul la gard ca s-o ia acasi, am insistat s4-i insogesc. Am dat naval tn biroul lui si am purtat o discugie destul de anima. Ashton a fost de acord cd internatul ar fi fost cea mai buna solugie — piringii lui Juliet lasaser o suma mare de bani pentru o asemenea eventualitate. Din fericire, eu auzisem de o scoala foarte buna — St. Swithin’s. O institugie excelent de tnvigimant, cu o directoare cu inimi buna. M& bucur sa va pot spune cA Juliet a inflorit acolo — parea ci o intere- seazi extrem de mult materiile studiate, dar eu cred cd adevarata cauzd pentru care micufa isi recipatase pofta de viaga era prietenia cu Sophie Stark si familia acesteia. Adesea igi petrecea vacangele intersemestridle acasa Ja Sophie si de vreo dou’ ori au venit amandoud si stea cu mine si sora mea, in casa parohiala. Ce vremuti pline de bucurii au fost acelea: picnicuri, plimbari cu bicicleta, partide de pescuit! O data a venit si fratele lui Sophie, Sidney Stark, care, desi era cu zece ani mai mare decat fetele si avea obiceiul si cam facd pe geful cu ele, a fost mai mult decat bine-venit tn grupul nostru vesel. 58Scrisori din insula Guernsey Am fost extrem de mulgumit si 0 pot vedea pe Juliet cum creste gi ajunge femeia de acum. $i sunt fericit ci mi-a cerut si vi descriu cum o cunosc eu. ‘V-am povestit despre trecutul nostru comun ca si ingelegeti cd stiu despre ce vorbesc. Daca Juliet spune ci va face ceva, atunci o va face cu sigurangi. Daci zice ci nu va face ceva, atunci nu se va rizgandi pentru nimic in lume. Al dumneavoastri, sincer, Simon Simples Din partea lui Susan pentru Juliet 17 februarie 1946 Draga Juliet, Oare tw dansai rumba cu Mark Reynolds in fotografia din numarul de siptimana asta al revistei Tatler? Aratai fabulos — erai aproape la fel de superba ca el —, dar gi-as sugera si te ascunzi intr-un ad4post antiacrian inainte ca Sidney s4 puna si el mana pe revista. $tii bine ci tacerea mea poate fi cumpirati cu detalii fierbingi despre aceasta intalnire. Aw, SusanMary Ann Shaffer « Annie Barrows De la Juliet pentru Susan Scott 18 februarie 1946 Dragi Susan, Nu recunosc nimic. Cudrag, Juliet Din partea Ameliei pentru Juliet 18 februarie 1946 ‘Dragi domnisoara Ashton, ‘Va muljumesc pentru cé afi luat in serios cererea mea. La intrunirea de aseara a clubului nostru, i-am anungat pe ceilalsi membri despre arti- colul pe care urmeazi si-I scriesi pentru The Times si le-am sugerat do- ritorilor si va scrie despre cirgile pe care le citesc gi despre bucuria pe care le-o aduce lectura. Reactia lor a fost atat de zgomotoasi gi entuziasmati ci Isola Pribby, doamna care vegheazA la respectarea ordinii, a fost nevoita s4 bari cu ciocanelul in masa (trebuie s4 recunosc ca Isola se atinge cam rar de ciocdnelul acela). Cred cd veyi primi foarte multe scrisori de la noi si sper ci vi vor putea fi de folos.Scrisori din insula Guernsey Dawsey v-a spus deja cd societatea noastra s-a nascut dintr-o min- ciun’, menitd a-i tmpiedica pe soldatii germani si-mi aresteze prietenii venigi la cina: Dawsey, Isola, Eben Ramsey, John Booker, Will Thisbee gi scumpa noastra Elizabeth McKenna, care a nascocit pe loc povestea— binecuvantate si-i fie mintea ager’ si elocinga! Desigur ca, la momentul respectiv, eu nu am avut cunostinga despre necazutl lor. Imediat ce au plecat, m-am grabit sé ascund in pivnisa toate dovezile cinei noastre. Despre clubul de literaturd am auzit abia in dimi- neafa urmétoare, la ora sapte, cand Elizabeth a aparut in pragul bucata- riei mele si m-a intrebat: ,CAte cargi ai in casi?“ Aveam destule, dar Elizabeth a aruncat o singuri privire la biblioteca mea gi a clatinat din cap. ,Avem nevoie si de altele. Tu ai cam multe manuale despre gridinirit.“ Avea dreptate, fireste — imi plac cargile bune care te invasi cum si-ti ingrijesti gridina. ,fpi zic eu ce 0 si facem", a continuat ea. ,Dupa ce-mi termin treaba la Comandament, mergem impreuné la libraria Fox si cumparam toate cirtile de acolo. Daci suntem Clubul de literatura din Guernsey, atunci trebuie sa aritdm ca atare.“ Am fost agitatd toata dimineaga, intrebandu-mi ce se intampla la Comandament. Daca ii bag pe tofi la inchisoarea din Guernsey? Sau, infinit mai riu, intr-un lagir de concentrare de pe continent? Nemgii erau extrem de imprevizibili cand venea vorba despre aplicarea legilor Jor, asa ci nimeni nu avea cum si stie ce senting le vor da prietenilor mei. {nsi nu a avut loc nicio tragedie. Oricat ar pirea de ciudat, nemfii permiteau ~ ba chiar incurajau — activitatile artistice si culturale in randul locuitorilor de pe Insulele Canalului. Scopul lor era acela de a dovedi britanicilor cd Ocupasia Germani era una ideal. Desigur ci nu ni s-a explicat niciodati cum anume urma sé ajungi mesajul acesta la restul lumii, din moment ce toate cablurile de telefon si telegraf dintre Guernsey gi Londra fusesera tiate inca din iunie 1940, cand nemyii debarcaseri pe insula noastra. Dar, indiferent care ar fi fost ragionamentul lor sucit, adevarul este ca la 61Mary Ann Shaffer + Annie Barrows inceput au tratat cu mult mai multd ingiduinga Insulele Canalului decae restul Europei cucerite. Prietenilor mei li s-a cerut doar si pliteasci o amend’ modesti gi si depuna lista cu numele persoanelor care ficeau parte din club. Comandantul german le-a marturisit cd gi el este mare iubitor de litera- turd gi alfi citiva ofireri care-i impartigesc pasiunea. Elizabeth i-a spus ci vor fi bine-venigi. Apoi ea, Eben si cu mine, am dat fuga la librarie, am cumparat teancuri de cArti si ne-am repezit inapoi la conac, si le aranjam cat mai repede pe rafturile bibliotecii mele. Dupa aceea ne-am plimbat din poarti in poarti — striduindu-ne si pirem cat mai nongalangi — ca si le spunem celorlalyi ci trebuie si vind in seara respectiva si-si aleagi cate o carte pe care s-o citeasci pand la prima intrunire a clubu- lui. Mis-a parut un chin infloritor ci trebuia si mergem agale, si ne oprim ici si colo s mai sporovéim cu cate cineva, cand stiam cd trebuie si ne gribim! Sincronizarea era esengiala, deoarece Elizabeth se temea ca nu cumva si apari gi comandantul neamg la intrunirea de peste dou sipti- mani. (Dar n-a aparut. De-a lungul anilor au trecut pe la noi cétiva offgeri, insa, din fericire, au plecat cam nedumeriti i nu s-au mai intors niciodata.) Acesta a fost inceputul. fi cunosteam pe tofi membrii nostri, dar pe unii destul de pugin. Dawsey tmi era vecin de peste treizeci de ani gi, cu toate acestea, nu cred ci discutasem vreodatd cu el despre altceva in afara de starea vremii si a culturilor noastre de legume. Isola si Eben imi erau prieteni buni, insi Will Thisbee imi era doar o simpla cunostingé, in timp ce John Booker era aproape un strain pentru mine, deoarece venise pe insula cu foarte pugin timp inainte de invazia germani. Elizabeth era numitorul nostru comun. Daci ea nu ar fi insistat, eu singura nu m-ag fi gandit sa-i invit 4 guste din friptura mea de pore, iar ,Clubul de lite- raturd si de placinte din coji de cartofi* nu ar fi existat niciodara. In seara aceea, cand au venit la mine ca si-gi aleagi cirpile, aceia care rareori citiserd si altceva pe lang’ Biblie, cataloage cu seminge sau a interesat daca poate participa uneori la intruniti, impreuna cu 62Scrisori din insula Guernsey Gazeta crescittorului de porci au descoperit un alt fel.de lectura. La mine in casi Dawsey |-a descoperit pe Charles Lamb, iar Isola a dat peste romanul La rdscruce de vdnturi. Eu mi-am ales Documentele postume ale Clubului Pickwick, sperand ci imi va ridica moralul. $i nu m-am ingelat. ‘Apoi s-au dus tofi la casele lor gi s-au pus pe citit. Am tnceput si ne intélnim periodic, mai int&i de teama Comandantului, pe urma pentry plicerea noastra. Niciunul dintre noi nu avea vreo experiensa cu functiona- rea acestor cluburi de literatura, asa cd ne-am facut propriile reguli: trebuia sivorbim pe rind despre ciryile citite, fari intreruperi din partea celorlalgi. La inceput, am incercat si fim calmi si obiectivi, numai ci stridania aceasta a noastra nu a durat.prea mult. Jar vorbitorit nu mai voiau nimic altceva decat si-i convings gi pe ceilalyi s& citeasci gi ei cirgile respective. Jar atunci cand doi dintre membrii nostri citeau aceeasi carte, imediat incepeau dez- baterile — spre marea noastra incAntare. Citeam cirti, discutam despre cArgi, ne certam din cauza cirtilor si ineam din ce in ce mai mult unii la alfii. Apoi au cerut s ni se aliture si alti localnici, iar serile petrecute impreund au devenit si mai frumoase, ¢i mai vesele — din cand in cand parca gi uitam de bezna de afari. $i acum ne mai intalnim o dati la doua saptimani. ‘Will Thisbee este cel care a addugat plicintele din coji de cartofi in denumirea clubului nostru. Nemgi sau nu, el nu avea de gand si vind la vreo intrunire unde nu era nimic de mancare! Aga au ajuns gustarile parte integrantd a programului nostru. {nsd, pentru cd nu aveam suficient unt, fain si mai puyina, iar zahir mai deloc, Will a niscocit o plicinta din coji de cartof: cu umpluturd din piure, crusti din coji gi indulcita cu zeami de sfecla rosie, In mod normal, regetele lui Will sunt cam dubioase, ins4 plicinta asta a devenit curand preferata noastri, | M-ag bucura mult s4 mai primesc vesti de la dumeavoastra si sa aflu cum merge lucrul la articol. Cu sinceritate, a dumneavoastra, ‘Amelia Maugery 63Mary Ann Shaffer « Annie Barrows Din partea Isolei Pribby pentru Juliet 19 februarie 1946 Dragi domnigoari Ashton, Ce surprizi! Dumneavoastri afi scris 0 carte despre Anne Bronté, sora cu Charlotte si Emily. Amelia Maugery zice ci mi-o va imprumuta s-o citesc, deoarece tie cd am o mare slabiciune pentru surorile Bronté — sarmanele copile. Cand te gandesti ci toate cinci au suferit de plamani giau murit atat de tinere! Mare pacat! Nu-i aga cd caicugul lor a fost un egoist? [gi neglija fiicele — se inchidea in birou gi zbiera si i se aduci galul. Pretindea si fie mereu servit. Nici n-a iegit din camera lui, in timp ce fetele ti mureau ca mustele. $i nici fratele lor, Branwell, nu ficea multe parale. Mereu beat, mereu vomitand pe covoare. Jar ele erau obligate si cureye dupa el. Frumoasi indeletnicire pentru niste doamne Scriitoare! ‘Am convingerea ci, avand acasi minunifiile astea de barbari si fiin- du-i imposibil si cunoasca algii, Emily a trebuit si-l inventeze pe Heathcliff $i a facut o treaba foarte bund. Barbayii din cdrgi sunt mult mai interesangi decat cei din viaya real. ‘Amelia ne-a spus ci aji dori s& cunoastefi mai multe lucruri despre clubul nostru literar $i despre ce anume discutam la tntruniri. Eu am vorbit despre fetele Bronté atunci cand mi-a venit randul. Regret ci nu vA pot trimite notigele mele despre Charlotte si Emily — le-am folosit ca sdaprind focul la plita, pentru cd nu mai aveam alte hartii prin casi. Deja mi-am ars Cartea Apocalipsei si povestea lui Iov. Probabil ci vegi dori si gtigi de ce le admir atat de mult pe fetele astea. {mi place sa citesc despre intalniri pasionale. Eu n-am avut parte de asa ceva, dar acum mi le pot imagina. La inceput nu mi-a placut 64Scrisori din insula Guernsey La riscruce de vanturi, ins atunci cand fantoma lui Cathy tncepe si zgarie la geam — mi s-a pus un nod fn gat si n-am mai putut sa las cartea din mana. Emily Bronté m-a ficut si aud tanguielile lui Heathcliff peste mlastini. Nu cred cd, dupa ce am citi romanul unei sctiitoare atat de bune, aj mai putea si recitesc Drama in amurg, a domnigoarei Amanda Gillyflower. Dacd apuci si citesti o carte bund, nu te mai pogi bucura de lectura unei cirgi proaste. ‘Am si va spun acum cateva lucruri despre mine. Am o cisuyf si un petic de pamant lang’ conacul si ferma Amelici Maugery. Proprietitile noastre se afla pe malul marii. Am cateva gaini, un fap — pe care il cheami Ariel - si imi cultiv pamantul. Mai am grija gi de un papagal — de fapt, o papagalis, pe care o cheama Zenobia gi care nu poate si sufere-barbagii. In fiecare siptimina ma duc la varg, unde am o taraba, ca si-mi vind conservele, legumele $i elixirele prin care birbagii tsi pot recapata ardoa- rea pierdutd. Pofiunile acestea le fac cu ajutorul lui Kit McKenna — fiica scumpei mele prietene, Elizabeth McKenna. Are doar patru ani si trebuie sise urce pe un taburet ca si ajungi la oad, dar n-am cuvinte s4 vi descriu cu citi vigoare amesteci tn ea. ‘Nu sunt o femeie atragitoare. Am nasul mare si mi l-am spart atunci cAnd am cizut de pe coteyul gainilor. Un ochi are obiceiul si mi se zbata fn permanengi, iar parul imi std mereu valvoi, pentru cd nu reusesc sé-1 netezesc cu niciun chip. Plus c4 sunt inaltd gi cu oase mari. Dacé dorisi, pot si vi mai scriu. Sa vi spun ce credem noi despre lectura gi cum cargile au reusit s4 ne ridice moralul in perioada cand nemfii se aflau pe insula noastra. Singura dati cind cititul nu a mai reusit s4 ne ajute a fost atunci cind au arestat-o pe Elizabeth. Au prins-o ca il adapostea pe unul dintre amaratii aia de muncitori polo- nezi gi au trimis-o la inchisoare tn Franga. Nicio carte n-a mai putut s& mi bucure — nici atunci gi nici mult vreme dupa aceea. De‘dragul lui Kitty, trebuia si ma stipnesc ca nu cumva si iau la bitaie fiecare 65Mary Ann Shaffer + Annie Barrows neamg care-mi iesea in cale. Era doar o copilig la vremea respectiva gi avea mare nevoie de noi. Elizabeth inca nu s-a intors acasa, desi riz- boiul s-a terminat, Ne intrebim ce-o fi pagit, dar eu zic cé-i inca de- vreme si mai e timp si vind inapoi. Mi rog pentru asta, pentru ci mi-e tare dor de ea. A dumneavoastra prietena, Isola Pribby Din partea lui Juliet pentru Dazwsey 20 februarie 1946 Drag’ domnule Adams, De unde afi stiut ci, dintre toate florile care exist pe pimant, mie cel mai mult imi place liliacul alb? $i ce fericitd sunt acum cand am un buchet chiar pe masa mea de lucru. Este superb si ma bucur nespus ci mi l-afi trimis — ador delicatezea acestor flori, parfumul lor suay i incan- titor. Cat despre surpriza pe care mi-agi ficut-o, ce si mai vorbesc? La inceput mi-am zis: De unde naiba o fi facut rost de liliac in februarie? Apoi mi-am adus aminte cd, spre norocul lor, Insulele Canalului au parte de curengi calzi, care imblanzesc clima. Dis-de-dimineaya mi-a batut in usi domnul Dilwyn cu darul de la dumneavoastri. Zicea ci a venit la Londra pentru ci are nigte treburi la banca. M-a asigurat c4 nu |-a deranjat absolut deloc s4-mi aduca florile si c& micar att s& poati face pentru dumneavoastri ca si se revangeze pentru sipunl pe care i |-agi daruit doamnei Dilwyn in timpul rézboiului. 66Scrisori din insula Guernsey Spune ci sofia dumnealui plange si acum cand isi aduce aminte de sapu- nul acela. Este un om foarte dragus si imi pare tare rau cd n-a avut timp si bea o cafea cu mine. Mulgumiti intervengiei dumneavoastra, am primit scrisori lungi si incintétoare de la doamna Maugery gi Isola Pribby. Habar n-avusesem ci nemgii vd interaisesend sa primifi orice fel de vesti din exterior si c& nici micar scrisorile nu ajungeau la locuitorii din Guernsey. $i am fost foarte surprinsa. Desi n-ar fi trebuit — stiam c& Insulele Canalului fuseserd ocupate, dar niciodati nu m-am gindit ce anume presupunea asta. Ignorangi deliberata ag numi eu acest refuz inconstient al meu de a te- flecta asupra realitipii. Aga c& plec la Biblioteca din Londra ca si ma in- struiesc. Cladirea a fost serios avariata de bombardamente, dar podelele au fost reparate, toate cargile recuperate se afl4 din nou pe rafturi si stiu & acolo se afl o colectie imensi, cu toate numerele din The Times, din 1900 ¢i pind ieri. Asa ci am si ma apuc de studiat temeinic perioada ocupatiei germane. De asemenea, imi doresc si gasesc i nigte carpi de calatorii sau de istorie in care sa se vorbeasci despre Insulele Canalului. Este adevarat ci, fn zilele senine, putegi vedea masinile de pe coasta ftanceza? Aga scrie in enciclopedia mea, dar am cumparat-o dintr-un anticariat cu doar patru silingi si n-am prea mare incredere in informagiile din ea. Tot de acolo am aflat ci insula Guernsey are ,aproximativ gapte mile lungime gi cinci Litime“, iar populatia numara ,,circa 42 000 locuitori“. Informagii extrem de utile, ce s zic, dar vreau sa aflu mai multe. Domnisoara Pribby mi-a spus c& prietena dumneavoastra, Elizabeth McKenna, a fost trimisi intr-o inchisoare de pe continent ¢i ci nu s-a intors inci. Vestea asta mi-a taiat risuflarea. De cdnd am primit scrisoa- rea dumneavoastra in care mi-afi povestit despre cina cu friptura de porc, tot contintui si mi-o imaginez acolo, pe insula. Chiar fird si fiu constienté 67Mary Ann Shaffer + Annie Barrows de asta, ma asteptam si si primesc o scrisoare de la dumneaei intr-o buna zi. Imi pare foarte riu, Sper si se intoarci acasi cat de curind. ‘Va mulpumese inc’ o dati pentru flori. A fost un gest minunat. A dumneavoastra, Juliet Ashton BS. Poate veri zice ca este o intrebare retorica, dar ce avea sapunul acela de o Ficea si plang’ pe doamna Dilwyn? De la Juliet pentru Sidney 21 februarie 1946 Scumpul meu Sidney, Nu am mai primit vesti de la tine de prea mult timp. Oare ticerea ta placiala are vreo legiturd cu Mark Reynolds? Mica venit o idee pentru cartea cea noua. M-am gandit la un roman despre o sctiitoare frumoasi, insi foarte sensibili, a cirei personalitate este zdrobita de despotismul editorului ei. Ce zici? ffi place? Cu dragoste, ca intotdeauna, Juliet 68Scrisori din insula Guernsey Din partea lui Juliet pentru Sidney 23 februarie 1946 Dragul meu Sidney, Am glumit. Cu dragoste, Juliet De la Juliet pentru Sidney 25 februarie 1946 Sidney? Cu dragoste, Juliet Din partea lui Juliet pentru Sidney 26 februarie 1946 Dragul meu Sidney, Credeai cd n-am si aflu cé ai plecat? Ei bine, am aflat. Dupi ce ti-am trimis trei bilete si n-am primit niciun réspuns, am venit eu insimi la sediul editurii din St. James's Place, unde m-am intilnit'cu severa gi vesnic “69Mary Ann Shaffer + Annie Barrows intransigenta domnisoari Tilley, care m-a anunyat cA lipsesti din localitate, Edificator, n-am ce spune! Singur nu mi-as fi dat seama. Dupa ce am insistat destul de mult, am aflat ca esti plecat in Australia! Domnigoara Tilley mi-a ascultat netulburata strigatele de surprindere. Cu niciun chip nu a vrut si-mi divulge locul exact unde te afli si mi-a spus doar c& ai plecat aga departe ca si caufi noi scriitori pe care si-i publicati la Stephens & Stark, $i cd ea hotiiisce ce scrisori si-fi crimiti acolo. Domnigoara asta a ta nu mA pacaleste. $i nici cu — stiu precis unde esti gi ce faci. Ai luat avionul pana in Australia ca si-l gisesti pe Piers Langley gi sa-l tii de mana pe perioada dezalcoolizarii. Cel puyin, asta sper ci faci. Este un prieten minunat — si un scriitor de excepyie. [mi doresc si-gi revind gi si scrie din nou poezii. De asemenea, as vrea si uite totul despre Burma si despre japonezi, ins stiu cd asa ceva nu este posibil. Ai fi pucut s4-mi spui. Pot sa fiu discreta cand tmi dau silinga (nu-i aga cd nu mi-ai iertat niciodati gafa facut despre doamna Atwater? Degi mi-am cerut scuze cu varf si indesat la vremea respectiva.). Imi plicea mai mule cealalté secretari a ta. Sa gtii cd ai concediat-o degeaba: tot m-am intilnit cu Markham Reynolds. Da, bine, a fost mai mult decat o simpla intalnire. Am fost tmpreuna si dansim rumba. Dar nu te enerva. Markham a pomenit doar in treacat despre revista The View gin-a incercat absohut deloc si m4 convinga s4 m& mut la New York. Am discutat despre lucruri mai elevate — despre literatura victorian’, de pilda. Domnul acesta nu-i un diletant, asa cum mi |-ai descris tu. Ba chiar cunoaste extrem de bine viata si operele lui Wilkie Collins'. Tu stiai ca avea doud locuinge separate, fiecare cu cdte o amanti si grupul de copii aferent? Nici nu-mi pot imagina cum reugea si jongleze intre ele. Asa ch nu-i de mirare cd devenise dependent de laudanum. ' Wilkie Collins (1824-1889) — romancier, dramaturg $i nuvelist englez, ale cdrui cele mai cunoscute romane sunt Femeia in alb si Piatra lunii (n. tt). 70Scrisori din insula Guernsey Sunt convinsa cd si-ar plicea Mark daca |-ai cunoaste mai bine gi s-ar putea ca asta si-qi rezerve viitorul. Insi nu te teme: inima mea si mana cu care sctiu apartin pe veci Editurii Stephens & Stark. Articolul pentru The Times se dovedeste a fi o adevirati desfitare. Mi-am facut un grup de prieteni din Insulele Canalului — tsi spun »Clubul de liveraturé si de plicinte din coji de cartofi de la Guernsey“. Nu fi se pare ci au un nume adorabil? Daca ai nevoie de ceva care si-fi distragi atengia de la problemele lui Piers, am si-fi scriu o scrisoare lung’ despre cum au ajuns si se numeasc’ astfel. Dac nu, am si-ti povestesc totul cand te intorci acasa (chiar, cand?). ‘Vecina mea, Evangeline Smythe, va nagte gemeni in iunie, Nu-i deloc incantat’, asa ci am s-o rog si-mi dea mie unul. ‘Toaté dragostea mea ie si lui Piers, Juliet Din partea lui Juliet pentru Sophie 28 februarie 1946 Scumpa mea Sophie, Sunt la fel de surprinsd ca tine. Nici mie nu mi-a suflat nicio vorbi. Marti mi-am dat seama ca nu mai primisem de cateva zile nicio veste de la Sidney, aga ci m-am dus la Stephens 8 Stark si aflu ce se intampla gi am auzit ca a disparut. Secretara aia noud a lui este data naibii. La toate intrebarile mi-a raspuns doar cu ,Nu pot si va divulg chestiuni de natura personali, domnigoari Ashton“. Nici nu-fi pofi imagina cit de tare imi venea sa-i ard o palma.Mary Ana Shaffer » Annie Barrows ‘Tocmai cand ajunsesem la concluzia ca fusese racolat de MI6 si trimis in misiune in Siberia, odioasa domnisoara Tilley mi-a marturisit ci Sidney se afla in Australia, Atunci torul a devenit foarte clar, nu crezi? S-a dus si-l scoata pe Piers din azilul ala gi si-l aduci aici. Teddy Lucas plrea aproape sigur c& patima bauturii o si-| ucida in cele din urmi dack nu fl opreste cineva si mai bea. Nu pot s&-I invinovagesc, mai cu seam& dup cea trecut prin cea trecut — dar, Slava Domnului, Sidney o s4 aib’ gtija de el si totul va fi bine. $utii ca il iubesc pe Sidney din tot sufletul, insd, spre rusinea mea, vestea se afla fn Australia m-a ficut sé ma simt cumva eliberata. fn ultimele trei siptimani, Mark Reynolds a fost — cum ar zice matusa voastra, Lydia — extrem de galant gi insistent. {nsi, indiferent daci ma indopam cu homar sau cu sampanie, tot aveam senzatia cd Sidney se afld in apropiere gi sti cu ochii pe mine. Este incredingat ca Mark incearc’ si ma ripeasc& din Londra — in general — si de la Stephens & Stark — in particular. $i nimic din ce fi spun eu nu-| poate convinge ci se ingali. Stiu ci nu-| suferd pe Mark — mi se pare ci ultima oar cand am vorbit mi-a spus despre el c& este un individ ,agresiv gi lipsit de scrupule — dar, z4u aga, prea face pe Regele Lear in situayia asta. Sunt femeie in toati firea— de cele mai multe ori ma si port ca atare ~ si pot si ma indop cu sampanie alaturi de cine am eu chef. M& distrez de minune atunci cand nu-I caut pe Sidney pe sub masi. Parc ag fi iesit dintr-un tunel intunecat si am nimerit drept in mijlocul unui carnaval. Nu ma dau fn vane dupa carnavalusi, dar dup’ bezna din tunelul ala, sentimentul este absolut incntitor. Mark este mare amator de distractii gi in fiecare seari mergem intr-un alt loc — la petreceri (cel mai adesea) sau la cinematograf sau la teatru sau la cate un club de noapte sau la cite un bar rau famat (zice cd trebuie si cunosc idealurile democra- tice). Totul este extrem de palpitant. Ai observat ci exist oameni — mai ales americani — pe langi care rizboiul a trecut parca fird si-i ating’? Nu vreau s& insinuez ci Mark ar fi vreun las sau vreun dezertor — si stii cd a luptat in forgele lor aeriene-, 72Scrisori din insula Guernsey dar pur si simplu nu pare afectat de tragedia care i-a distrus pe cei mai multi dintre noi. Jar atunci cand sunt impreund cu el, mi simt si cu neatinsa de ororile din ultimii ani. $tiu ca-i doar 0 iluzie, evident ca stiu. $i, sincer, mi-ar fi rugine de mine insimi daca aga ar fi cu adevirat. Dar por fi iertatd acd ma distrez si eu pugin — nu crezi? Dominic este acum prea mare ca si se mai joace cu un jack-in-the-box’? Am vazut ieri unul absolut diabolic in vitrina unui magazin. Juri c& omulegul din cutie este un ticalos de cea mai joas& spe’ — cum se mai balingane el pe arcuri si se uita chioras la tine, cum ranjeste aratandu-si dingii ascusigi si albi pe sub mustaya aia neagri si pomadata! Sunt convinsi 4 Dominic 0 si-l adore — fireste, dupa ce depaseste socul inigial. ‘Cu dragoste, Juliet Din partea lui Juliet pentru Isola 28 februarie 1946 Drei Isola Pribby Ferma Pribby La Bouvée St. Martin's, Guernsey Dragi domnisoara Pribby, ‘Va mulfumesc din suflet pentru scrisoarea despre dumneavoastra gi Emily Bronté. Am ris cand am citit c& vi s-a pus un nod in gat atunci cand fantoma sirmanei Cathy a batut in geam. $i euam avut exact aceeasi reacfic, > Cutie din care sare o jucirie pe arcuti (n: tt). 73Mary Ann Shaffer » Annie Barrows Cand eram la internat, profesoara noastri ne-a cerut si citim La rascruce de vanturi in vacanta de Paste. M-am dus acasi cu prietena mea, Sophie Stark, si amandou’ ne-am vaitat cAteva zile de nedreptatea care ni se facuse. In cele din urmé, fratele ei, Sidney, ne-a spus si ticem din gurii gi sk ne apucitm de treaba, Spumegind de furie, m-am pus pe citit — si.am tot spumegat, pana cand am ajuns la scena cu fantoma lui Cathy in faya ferestrei. Niciodat nu mai fusesem atdt de ingroziti ca in clipa aia. Am citit destule cérgi cu monstri si vampiri si nu m-am speriat nici- odat3. Dar fantomele sunt cu totul altceva. Nici eu si nici Sophie n-am mai facut altceva in vacanga aceea decat si ne mutim din pat pe hamac si de pe hamac pe fotoliu, in timp ce citeam Agnes Grey, Necunoscuta de la Wildfell Hall, Jane Eyre si Shirley’. Minunate surori! {nsi eu am preferat si scriu despre Anne Bronté, deoarece mi s-a parut mai pugin cunoscuti decat celelalte — desi, din punctul meu de vedere, a fost o scriitoare la fel de talentati ca sora ei, Charlotte. Numai Dumnezeu stie cum de a putut Anne si scrie cata scris, aflandu-se sub influenga unei bigote atat de exaltate cum era matusa lor, Elizabeth Branwell. Emily si Charlotte au avut ingelepciunea dea o ignora, fnsd nu gi biata Anne. Imaginagi-va cum i-a varat in cap matusa ca dorinya lui Dumnezeu este ca femeile si fie supuse, slabe si usor melancolice. $i atunci in casi va fi liniste — aga cum voia cotoroanga aia invidioasi! Sper cd imi vefi scrie din nou. A dumneavoastra, Juliet Ashton + Romane sctise de Anne Bronté (n. tr). 2 Romane de Charlotte Bronte (n. tr). 74Scrisori din insula Guernsey Din partea lui Eben Ramsey pentru Juliet 28 februarie 1946 Drag’ domnisoara Ashton, Sunt un localnic din Guernsey, iar numele meu este Eben Ramsey. Stramogii mei au fost cioplitori de pietre funerare — niste mielugei, Mie imi place si sculptez seara, dar imi castig traiul zilnic din pescuit. Doamna Maugery mi-a spus ci ati dori si va scriem despre lecturile noastre din perioada ocupatiei germane. Nu voiam s4 vorbesc — sau si scriu — niciodat& despre acele zile, dac& s-ar fi putut, insi doamna Maugery a zis cd putem avea incredere in dumneavoastri gi ci veti descrie corect clubul nostru, inflingat in vreme de rizboi. Daci doamna Maugery spune c4 suntefi o persoand de incredere, atunci eu o cred. De asemenea, agi avut amabilitatea de a-i trimite o carte prierenului meu Dawsey — un necunoscut pentru dumneavoastra. Asa ci vA scriu si eu, cu speranga cA va voi putea fi de ajutor la realizarea articolului dumneavoastra. Ar fi bine sa precizez ca, la inceputul-inceputului, nu am fost un club de literatura tn adevaratul sens al cuvantului. fn afari de Elizabeth, doamna Maugery si, poate, Booker, cei mai multi dintre noi nu prea mai puseseri mana pe o carte din vremea scolii, Cand am luat volumele din biblioteca doamnei Maugery, ne-a fost si teama si nu le manjim paginile delicate. La vremea respectiva nu aveam niciun fel de aplecare spre lec- turd, Doar teama de comandant gi de inchisoare m-a facut si deschid cartea $i si incep si citesc. Se chema Opere alese — William Shakespeare. Mai varciu am aflat ci domnii Dickens i Wordsworth la barbagi ca mine s-au gandit atunci cAnd au scris ce au scris. Dar eu cred ci Shakespeare s-a gandit cel mai mult la barbati ca mine. Trebuie si vi marturisesc ci nu ingeleg intot- deauna ce scrie, dar sunt convins cd voi ingelege cu timpul. 75Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Cu cat spune mai putin, cu atat mai mare este frumusefea pe care 0 creeazA — asta-i parerea mea. $tigi care este citatul meu preferat? ,,S-a dus a zilei strilucire gi bezna neagri ne asteapti'*. Ce bine ar fi fost si cunosc citatul acesta in ziua cind am vazut trupele nemyesti aterizind pe insula noastri— avion dup’ avion dup3 avion. Si portul se umpluse de vapoare! Dar eu nu eram in stare decit sé-mi repet la nesfarsit dracu’si-i ia, dracu’ sd-i ia, dracu’ sat ial Dac’ mi-as fi spus ,s-a dus a zilei strilucire si bezna neagri ne asteapt&“, poate cd m-as fi consolat cat de cat gi m-as fi impacat cu situagia — nu m-as mai fi simgit atat de disperat. Nemgii au ajuns la noi duminica, 30 iunie 1940, dup’ ce ne bombar- dasera vreme de dou’ zile. Ne-au zis cd nu au vrut si ne bombardeze, dar Ii sa parut c& pe chei ar stationa camioane militare, nu maginile noastre cu Lizi pline de rosii. Am incercat si ingeleg cum de s-a intamplat si aib& impresia asta, dar m-am temut cd 0 sa-mi scrantesc mintea. Realitatea este 4 ne-au bombardat gi au ucis aproximativ treizeci de barbagi, femei si copii — printre care si baiegelul varului meu. Cand a vazut avioanele, a dat fuga si s-a adapostit sub camionul tatilui siu, care a fost aruncat in aer. ‘Nemgii au ucis oamenii din barcile de salvare. Au bombardat ambulangele cu semnul Crucii Rogii pe ele, care ne duceau rinigii la adapost. Pentru ci nimeni nu le riposta, si-au dat seama ci britanicii ne lisaseri descoperiti. Dous zile mai tarziu au venit fir si mai fack tiraboi si ne-au sinut cinci ani sub ocupafia lor. La inceput de tot au fost incredibil de draguyi. Dar si foarte plini de ei pentru ci reugiser’ si cucereascd o particici din Anglia. Dar dadeau in gropi de prosti cand isi imaginau cd la fel de usor le va fi si cucereasca gi Londra. Atunci cand au ingeles ca nu va fi sd fie asa, au revenit la rduta- tea lor caracteristica. ‘Aveau reguli pentru orice — fii asta, nu face aia. fnsi le tot schimbau, incercAnd si pari prietenosi — ca un tembel care fluturd un morcov tn "Antonia si Cleopatra (n. tx.Scrisori din insula Guernsey nasul unui magar, Numai ca isi dideau repede seama ci nu suntem migari. $i schimbau iarisi foaia. De pild’, modificau mereu ora stingerii ~ ba opt seara, ba nou’, ba cinei dup’-amiaza, daca le veneau dracii pe noi. Aga ci nu doar cX nu te mai puteai duce in vizitd la prieteni, dar nici de gospodarie nu mai aveai cum si te ingrijesei. La inceput am fost optimisti, convingi c& vor pleca in cel mult sase luni. Numai ca lunile astea s-au intins parca la nesfargit. Alimentele au devenit tot mai greu de gasit si lemnele de foc au disparut curand. Zilele erau cenusii si trudite, serile erau intunecate si plictisitoare. Slabiseram togi de la lipsa de hrand si eram in permanenyi deprimagi, intrebandu-ne daca acest cosmar se va sfarsi vreodata. Ne agayam de carfi gi de prieteni— doar asa ne puteam aduce aminte c& viata mai inseamni gi altceva. Elizabeth recita foarte des o anumiti poezie. Nu mi-o amintesc pe toati, dar incepea asa: ,Oare atat de neimportant sa fie ca te-ai bucurat de soare, ca ai trait in lumina primaverii, ca ai iubit, ci ai gandit, ci ai creat, cf si-ai ficut prieteni adevaragi?!, Nu-i deloc neimportant. $i sper ca Elizabeth, oriunde s-ar afla ea acuma, s& nu uite asta. Pe la sfarsitul lui 1944 nu mai conta ora stabiliti de nemyi pentru stingere. Majoritatea ne duceam la culcare de la cinci dup3-masa ca si ne incalzim. Aveam dreptul la dou’ lumAnari pe siptimand si mai drziu doar la una singura. Era greu si enervant la culme si zaci in pat fara si ai micar o lumind mica la care si citesti. Dup’ Ziua Z?, nemfii n-au mai putut si primeasci proviaii din Franga din cauza bombardamentelor forgelor aliate. $i aga au ajuns gi ei la fel de flamAnzi ca noi — s-au apucat si omoare pisici si cAini ca si-i mandnce. Navaleau in grdinile noastre si ne dezgropau cartofii — fi mancau chiar * Citar din Matthew Arnold (1822-1888), From the Hymn of Empedocles(n. tt.). 2 6 iunie 1944, ziua debarcirii trupelor aliate in Normandia (n. tr). 77Mary Ann Shaffer + Annie Barrows sipe tia negri si putrezigi, Pacru soldagi au murit dup’ ce au mancat mai multe frunze de.cucuti. Crezuserd c& era pitrunjel. Ofierii au ordonat si fie executati soldatii care furau din gridinile noastre. Un améarat a fost vazut cu un cartof in mani. Fugirit de cama- razii lui, s-a urcat intr-un copac. Dar |-au gisit si |-au tmpugcat chiar acolo. fnsa asta nu i-a impiedicat si fure in continuare. S nu credeti ci eu ag-condamna asemenea fapte, deoarece unii dintre noi ficeau la fel. Probabil ci foamea permanenti e in stare si te aduci la disperare. Nepotul meu, Eli, a fost dus in Anglia la varsta de apte ani. Acum s-a intors acas4 ~ un baiat inalt, de doisprezece ani, dar eu nu-i voi ierta niciodati pe nemfi pentru cé mi-au rapit copilaria lui. Acum tebuie si ma duc si mulg vaca, dar am si vi mai scriu, daca dorigi. ‘Va urez multd sindtate, Eben Ramsey Din partea domnisoarei Adelaide Addison pentru Juliet 1 martie 1946 Stimat domnisoari Ashton, ‘Tinand cont de faptul ci nu ma cunoastesi, vi rog si-mi iertagi in- drizneala dea va scrie. Insi consider ca este de datoria.mea si o fac. Am fingeles de la Dawsey Adams ci trebuie si scrieyi un articol mare pe tema importangei lecturii pentru suplimentul literar al gazetei The Times, ini care intensionati si vorbigi despre ,,Clubul de literaturd si de plicinte din coji de cartofi“ din Guernsey. $i mi-a venit si rid.Scrisori din insula Guernsey Poate veri reveni asupra acestei decizii atunci cand veri afla cd fonda- toarea lui, Elizabeth McKenna, nici macar nu este originari de pe insula noastra. In pofida aerelor ei de mare doamni, nu este decit 0 parveniti, dintr-o familie de slugi, crescuti la Londra, in casa lui Sir Ambrose Ivers, R.A. (Academia Regala). Cu siguranga agi auzit de el. Este un portretist destul de cunoscut, desi eu nu ingeleg prin ce anume se face remarcat. Mi s-a parut impardonabil portretul pe care i l-a facut Contesei de Lambeth, in chip de Boadicea', biciuindu-si cai. Elizabeth McKenna este fica menajerei lui, daca vrei si stigi. In vreme ce mama lui Elizabeth stergea praful, Sir Ambrose o lisa pe copila s& se joace in atelierul lui. Apoi a finut-o in scoala — 0 perioada mult mai lung’ decdt cea normal pentru cineva de conditia ei. Mama lui Elizabeth a murit cind fata avea paisprezece ani. A trimis-o atunci Sir Ambrose in vreo institutie publica unde si fie pregatitd asa cum se cuvine pentru o meserie potrivitd pentru ea? Nu. A finut-o alaturi de el, in:casa din Chelsea. $i a facut cerere si i se acorde o bursi la Academia de Arte Frumoase. ‘Luagi aminte, nu spun cd fata ar fi bastarda lui Sir Ambrose — fi cu- noastem prea bine orientirile sexuale ca si ne gindim la aga ceva — ins& a iubit-o foarte mult si i-a facut toate poftele, alimentindu-i astfel un cusur ingrozitor: lipsa de smerenie. Degradarea normelor morale repre- zint& crucea pe care trebuie s4 0 poarte vremurile acestea, iar acest declin regretabil nu se vede nicaieri mai limpede dect in comportamentul lui Elizabeth McKenna. Sir Ambrose definea o casi tn Guernsey ~ pe falezd, langi La Bouvée. Obignuia si-si petreaci aici verile, impreund cu menajera si cu fata, cand aceasta era mica, Trebuie si va spun ci n-am pomenit copil mai neastim- pirat decat Elizabeth — neingrijitd si cu parul valvoi, cutreiera insula cat eraziua de lungs, chiar si duminicile. Piri manug, fird pancofi, fird ciorapi. * Boadicea ~ regind a vechilor cel (n. tr). 79Mary Ann Shaffer « Annie Barrows Maica-sa n-o punea si faci treabi prin casi. Aga ci se urca in cate 0 barcé gi pleca la pescuit tmpreund cu nigte barbati necivilizati si cu infiigare de salbatici. Sau ti spiona pe oamenii cumsecade prin telescop. O adeva- rat rugine. Cand a devenit limpede ca avea si inceapa rézboiul, Sir Ambrose a trimis-o pe Elizabeth si-i inchida casa de pe Guernsey. Dar nu s-a gandit co va trimite drept in gura lupului. Pentru c&, tocmai atunci cand monta obloanele, Elizabeth s-a pomenit cu nemfii in prag. Oricum, ea a ales si ramana pe insula si a demonstrat prin anumite evenimente ul- terioare (evenimente pe care nu mi voi injosi si le pomenesc) cd nu este catugi de pusin o eroind nobili si marinimoasi, asa cum, din picate, o cred unii oameni. in plus, aga-zisul ,,club" de literatura este un adevarat scandal. Pe insula Guernsey suntem destui cameni cultivagi gi de familie bun’ care refuzim si ia parte la aceasta saad (chiar daci am fi invitagi). In club exist doar doua persoane respectabile — Eben Ramsey si Amelia Maugery. Ceilalsi membri sunt: un negustor de haine vechi, un fost alienist! (cizut in patima betici), un balbait care creste porci, un lacheu cu aere de mare lord si'Isola Pribby, o vrijitoare in adevaratul inyeles al cuvantului — spun aga, deoarece chiar ea mi-a mirturisit ci face si vinde tot soiul de posiuni. Pe parcurs, i-au convins si pe alfii si li se aliture — tot indivizi de teapa lor. Aga ci vi puteti da seama cum arati serile lor ,literare“. Cu niciun chip nu trebuie si scriegi despre oamenii gtia si cdrgile lor — Dumnezeu stie ce considera ei a fi carti bune de citit! Cu profundi consternare si ingrijorare crestind, a dumneavoastra, Adelaide Addison (domnigoara) * Medic speciaizat in bolle mintale, psiiacru (a. tr). 80Scrisori din insula Guernsey De la Mark pentru Juliet 2 martie 1946 Drag Juliet, Tocmai mi-am tnsusit biletele la opera ale criticului muzical de la revista mea. Covent Garden, la 8. Vrei? Al du, Mark De la Juliet pentru Mark Dragi Mark, Pentru diseara? Juliet De la Mark pentru Juliet Da!Mary Ann Shaffer » Annie Barrows De la juliet pentru Mark Minunat! Desi imi pare rau pentru criticul tau. Biletele astea sunt mai greu de gisit decat dingii la giina. Juliet De la Mark pentru Juliet Va trebui si se descurce la galerie. in picioare. Asa va putea sa scrie despre efectul inalgator pe care fl are opera asupra clasei de jos, etc. etc. Vin si te iau la 7. M. Dini partea lui Juliet pentru Eben 3 martie 1946 Dlui Eben Ramsey Les Pommiers Calais Lane ‘St. Martin's, Guernsey Dragi domnule Ramsey, Foarte amabil din partea dumneavoastra sé-mi scrieti despre intam- pliile din timpul ocupatiei. La sfarsitul rizboiului si eu mi-am promis 4 nu voi mai vorbi niciodata despre el. Vreme de sase ani am trait 82Scrisori din insula Guernsey rizboiul si am discutat despre el, iar acum imi era dor sé mA ocup de altceva — de orice altceva. Insi este ca i cum mi-ag dori si devin altcineva. Razboiul a devenit parte integranti a viegilor noastre si nu avem cum si facem abstractie de el. M-am bucurat si aflu ci nepotul dumneavoastra, Eli, s-a intors acasa. Locuieste cu dumneavoastra sau cu paringii lui? Nu afi primit nicio veste de la el pe perioada ocupariei? S-au intors toti copiii din Guernsey? Ce mare bucurie ar fi! ‘Nu vreau si vi coplesesc cu intrebarile mele, dar ag mai avea cateva si sper s& figi in dispozitia necesard pentru a-mi rispunde. $tiu c& agi luat parte la cina unde s-a servit friputra de porc si in urma cAreia a luat fing »Clubul de literatura si plicinte din coji de cartofi* de pe insula Guernsey. Insi ag dori si-mi spunegi cum de inci mai avea doamna Maugery un porc? Cum pofi si ascunzi un asemerica animal? Elizabeth McKenna a dat dovad de mare curaj in seara aceea! Nu si-a pierdut prezenga de spirit si farmecul in momente de maxim tensiune, calitate care pe mine ma umple de o admiragie fari leac. Stiu ci atat dumneavoastra, cat si ceilalyi membri ai clubului suntegi extrem de ingri- joragi din cauz ci au trecut atitea luni si incd nu afi primit nicio veste de la ea, ins nu trebuie si va pierdeti speranga. Prietenii mei tmi spun ci Europa seamini cu un stup de albine care s-a spart si in jurul ciruia se agit mii si mii de oameni care au fost deportafi si care acum incearc3 si giseasci drumul spre casi. fn 1943, un prieten foarte drag de-al meu a fost impuscat in Burma, iar luna trecutd si-a ficut apariia in Australia — nu in cea mai bund formi, desigur, insi este in viafi gi intenyioneaza si rimani aga. ‘Va mulsumesc pentru sctisoarea dumneavoastra. Cu aleas’ consideratie, Juliet AshtonMary Ann Shaffer + Annie Barrows Din partea lui Clovis Fossey pentru Juliet 4 martie 1946 Dragi duduie, La inceput, eu n-am vrut si ma duc Ja nicio intalnire din alea unde se vorbeste despre carti. Am 0 grimadi de treabi la ferma si n-am vrut s&-mi irosesc timpul citind despre oameni care n-au existat niciodara, ficind lucruri pe care nu le-au facut. Dar, in 1942, am inceput s-i fac curte viduvei Hubert. Cand iegeam la plimbare, obisnuia si meargi cu cAtiva pagi inaintea mea si nu-mi permitea s-o iau de bray. Dar pe Ralph Murchey il lisa, asa cd am stiut 4 nu-i plicea ceva la mine. ‘Cand bea, lui Ralph fi cam place sa se laude si odat a zis tuturor musteriilor din tavern: ,Cucoanele se dau in vant dupa poezie. Doar o vorba frumoasi si le soptesti la ureche gi se topesc cit ai bate din palme — ajung ca o pata de grisime pe iarbi. Nu asa se vorbeste despre o doamna si atunci mi-am dat seama cd nu o voia pe viduva Hubert pentru sufletul ei, asa cum 0 voiam eu. Nu-i voia decat pasunile, ca si aibi vacile lui unde si pasci. Asa ci mi-am zis ~ Daci viduva Hubert vrea poezie, atunci asta am si-i ofer. M-am dus la libraria pe care o tine domnul Fox gi i-am cerut 0 carte cu poezii de dragoste. La vremea respectiva nu mai avea prea multe Arti — oamenii le cumparau ca si-si faci focul cu ele. Iar cand domnul Fox a ingeles ce se petrece, si-a inchis de tot privalia. Asa ci mi-a dat o caryulie cu poeziile unuia pe care-I chema Catullus'. Un latin. $tigi ce de lucruri frumoase zicea el in versurile lui? Mi-am dat seama ca in veci n-ag fi tn stare s& vorbesc si eu aga unei doamne. * Caius Valerius Catullus (87 1. Hr—54 1. Hr) — poet latin (n. cx). 84Scrisori din insula Guernsey Latinul Asta se tot finea dupa o femeie, Lesbia, care s-a culcat cu el si dupa aia J-a izgonit. Nu ma mir ci a facut-o — pentru ci el se enerva de fiecare data cand ea isi mngaia vrabiuya pufoasi. Prostul era gelos pe o pisirici mititicd. S-a dus dupi aia acasi la el si a vrut si-si descrie in versuri sot chinul tndurat atunci cand 0 vedea cum fgi strange pisarica la sn, Atit de tare s-a suparat, ci nici n-a mai vrut si auda de femei dupa aia. $i a scris poezii foarte uracioase depre ele. Sa nu mai spun ci era si extrem de zgatcit. Vreqi sa citigi poezia pe care a scris-o dupa ce o femeie usoara, biata fituci, i-a cerut s-o plateasci pentru serviciile ei? V-o copiez aici: Ein toate mingile tarfa aia beat cind tmi cere o mie de sesterpi!? Cocota aia cu nasul strémb? Hei, voi, dgsia care srebuie s-avefi de ea grija, Chemagi-vi prietenii si doctorii; fasa-i nebund. Crede ca-i frumoasa. Vi se par declarapii de dragoste vorbele astea? I-am zis $i amicului Eben ci n-am citit niciodat ceva atat de plin de urd. $i el mi-a spus ci n-am citit ce trebuie, M-a chemat la el acasé si mi-a imprumutat 0 Cirticicd de-a lui. Cu poezii scrise de Wilfred Owen, un ofiger care a luptat in Primul Razboi Mondial si care a stiut cum merg treburile in viagd si nu s-a ferit s& le spund pe nume. Am fost si eu acolo, la Passchendaele”. $i am stiut si eu ce stia el, numai ci eu n-am putut si mi exprim aga. fn fine, mi-am zis ci poate e ceva de capul poeziilor astora $i am inceput si m4 duc la intruniti si md bucur c& am ficut-o, Altminteri, nu } Moneda romani din argint (n. tz). 2 Sat din Belgia, unde s-a desfigurat in 1917 una dintre cele mai mari bitdlii din Primul Razboi Mondial (a. tx). 85Mary Ann Shaffer + Annie Barrows ag fi ajuns si citesc operele lui William Wordsworth si ar fi rimas pentru mine doar un ilustru necunoascut. Am invigat pe de rost multe din versurile lui. In orice caz, am reugit s4 cigtig mana vaduvei Hubert — Nancy a mea, Intr-o sear am convins-o si se plimbe cu mine pe falez gi i-am spus: ,Uite colo, Nancy. Blandeyea cerului deasupra mirii— Asculta bine, Fiinga supremé vegheaz3“', Atunci m-a lisat s-o sirut prima oard. Acum imi este nevasta. Al dumneavoastra, Clovis Fossey PS. Siptamana trecuti, doamna Maugery mi-a imprumutat o carte. Tizice Antologie de poezie modern#, 1892-1935. L-au lisat pe unul, Yeats, si facd selectia de poezii. N-ar fi trebuit. Cine-i individul asta — gi ce stie el despre poezie? Am cAutat prin toati cartea poezii de Wilfred Owen sau Siegfried Sassoon. N-am gisit nici macar una singurd. $i stigi de ce? Pentru ci acest domn Yeats a zis — zice: ,In mod intentionat NU am inclus ni- ciun poem scris in perioada Primului Razboi Mondial. Am o mare aversiune fara de ele. Suferinga pasivi nu poate constitui o tema pentru poezie.“ Suferinga pasiva? Suferinya pasiva! Pugin mai aveam si ma lovea damblaua. Care-i problema individului Astuia? Uitayi versul asta scris de locotenentul Owen: ,,De ce si bata clopotele pentru cei ucisi ca niste + William Wordsworth, Sonetul XII (a. tx). 2 In orig., Oxford Book of Modern Verve (n. tr). > Siegfried Sassoon (1886-1967) — poet $i prozator englez (n. tr). 86Scrisori din insula Guernsey vite? Nu se aude decat barbara furie a armelor.“! Ce anume e pasiv aici, as vrea eu si stiu? Exact aga au murit tinerii nostri. Am vazut iadul sta cu ochii mei si il trimit la dracu’ pe domnul Yeats. Al dumneavoastra, Clovis Fossey Din partea lui Eben pentru Juliet 10 martie 1946 Dragi domnigoari Ashton, ‘Va mulpumesc pentru scrisoare si pentru intrebarile amabile despre nepotul meu, Eli. Este baiatul fiicei mele, Jane. In 28 iunie 1940, prima zi cand ne-au bombardat nemfii, Jane a murit in spital impreuna cu bebelugul ei. Tatal lui Eli a fost ucis in nordul Africii, in 1942, Asa ci Eli a rimas in grija mea. A plecat de pe Guernsey la data de 20 iunie, alituri de mii de copii mici si copii de scoala care au fost evacuagi de pe insul’ si dusi in Anglia. $tiam c vor veni nemii peste noi, iar lui Jane fi era team pentru viata lui. Doctorul nu a lisat-o si pe ea sa plece, pentru ci trebuia si nasci foarte curand, ‘Vreme de sase luni nu am stiut nimic de copiii nostri. Apoi eu am primit o carte postal de la Crucea Rosie, in care am fost anungat ca Eli este bine, fird si mi se spund unde se afl — n-am stiut niciodatd in ce * Anthem for Doomed Youth (Iman pentru tinerii osindifi"), poem de Wilfrid Qwea (n. 2). 87Mary Ano Shaffer « Annie Barrows orase sunt copiii, dar ne rugam si nu fi fost dusi in vreun orag mare. tot prin Crucea Rosie. Insi la vremea respectiva eram cu sufletul indoit. Imi era groaz4 si-i spun ci i-au murit mama gi fragiorul. Nu suportam ideea ci baiefelul meu va citi cuvintele astea reci pe spatele unei cirfi postale. Dar trebuia s-o fac. $i a trebuit so mai fac o dati, atunci cand am primit vestea despre moartea taralui stu. Eli s-a intors doar atunci cind s-a terminat rizboiul ~ togi copii au fost trimisi acas& in acelasi timp. Ce zi minunati! Mai frumoasi chiar decat aceea cand au venit trupele britanice si ne elibereze insula. Eli a fost primul baiat care a coborat de pe vapor — crescuse mult in cinci ani ~ si nu cred ca as fi fost in stare si-i mai dau vreodata drumul din braye daci nu m-ar fi imbrancit Isola, ca si-| poati imbrigiga gi ea. Ti mulgumesc lui Dumnezeu ci a fost gizduit de o familie care avea © fermi in Yorkshire. S-au purtat frumos cu el. Eli mi-a dat o scrisoare din partea lor — plina cu toate lucrurile pe care eu le pierdusem in astia cinci ani din viaya nepotului meu. {mi povesteau cum s-a descurcat la scoala, cum i-a ajutat la fermi, cum a incercat si-si stpAneasci emoriile atunci cand a primit cele dou cirti postale de la mine. Acum Eli merge cu mine la pescuit si mi ajuti si am griji de vaca si gridin — dar cel mai mult ti place si ciopleasci lemnul. Dawsey si cu mine fi artim cum s-o facd, Saptimana trecuti a sculptat un sarpe foarte frumos dintr-o bucati de gard. Cred ins ci bucata aia de lemn nu era din gardul nostru, ci dintr-o barna din hambarul lui Dawsey. Cand I-am intrebat pe prietenul meu daca aga este, el doar a zambit si nu mi-a ras- puns. Lemnele sunt greu de gisit pe insula si am fost nevoigi si tiem majoritatea copacilor — ba ne-am sfirmat si mobila gi scarile cu care ne urcam in pod — ca sé avem cu ce s4 ne facem focul cand s-au terminat carbunii si gazul de lamp’. Acum sidim copaci pe terenul meu — Eli si cu mine -, dar va dura destul de mult timp pind vor creste, $i tuturor ne este foarte dor de frunzele si umbra lor. 88Scrisori din-insula Guernsey Acum am sa va spun cum au stat lucrurile cu friptura de porc. Nemgii erau teribil de stricti in privinya animalelor pe care le cresteam. Tineau socoteala tuturor porcilor si vacilor din gospodariile noastre. Guernsey trebuia si asigure hrana trupelor germane stasionate pe insulé si in Franga. In vreme ce noi trebuia si ne mulfumim cu resturile. Nemgii se innebunesc dupa contabilitate. Tineau evidenga fiecirui litcu de lapte pe care-1 mulgeam de la vaci, cantdreau smantana, inregis- trau fiecare sac cu faind. O vreme, ne-au lasat in pace gainile. Dar cand s-au impufinat rau de tot furajele si firimiturile de paine, ne-au ordonat si tdiem gainile batrane, pentru ca acelea oudtoare si mai aibi ce manca. Noi, pescarii, eram obligati si le dim cea mai mare parte din pestii pringi. Ne asteptau in port si isi luau ce ziceau ei ci li se cuvine. La in- ceputul ocupariei, multi localnici au fugit in Anglia cu barcile de pes- cuit — unii s-au inecat, dar alfii au reusit si scape. Asa ci nemfii au inventat o alt& regulé: nicio persoana cu rude in Anglia nu mai avea dreptul si detina vreo barci — le era.teami ci vom incerca tofi si fugim. Din moment ce Eli al meu se afla in Anglia, a trebuit sa le predau barca mea, $i am fost nevoit si ma angajez la serele domnului Privot. Dupi o vreme, am ajuns si ma pricep destul de bine si ingrijesc plantele. Dar nici nu am cuvinte si vi spun ce dor imi era de barca mea si de mare. Nemgii erau atat de agitafi in legituri cu carnea, pentru ci voiau si ajunga in burgile soldagilor lor, nu pe piara neagra. Daca scroafa ta ficea pui, atunci te pomeneai cu un funcfionar de la agricultura care numira purcelusii, igi didea cate un certificat de nastere pentru fiecare si fi trecea in registru. Dac ffi murea vreunul din cauze naturale, trebuia si-1 anunti pe functionarul ala si el venea iardgi la tine, se uita la porcul mort $i igi dadea un certificat de deces. Iyi ficeau vizite-surpriza gi atunci cdnd te pomeneai cu ei la ferma, bine era ca numirul porcilor vii din bavdturd sd fie egal cu numarul din catastiful lor. Un porc in minus tri aducea o amend de toat frumuseyea. Inca unul gi puteai fi arestat si trimis la inchisoare in St. Peter Port. Daca 89Mary Ann Shaffer « Annie Barrows {fi lipseau prea multi, nempii fsi imaginau c&-i vinzi pe piata neagr’ gi te expediau imediat intr-un lagir din Germania. Cu nemfii niciodaté nu puteai sd sti dincotro bate vantul — sunt un neam cu toane. ‘Totusi, la inceput ne-a fost ugor si-I pacalim pe functionarul ala de Ja agriculturad gi si ne pastrim cate un pore doar pentru noi. Aga a ajuns Amelia si il aiba pe al ei. Porcul lui Will Thisbee era bolnav si a murit. A venit functionarul si i-a dat certificatul in care scria ci porcul era mort de-a binelea si a plecat, lisandu-l pe Will si-si ingroape animalul, Numai ci Will nu I-a ingropat, ci |-a luat in brate gi a strabatut degraba padurea gi i l-a dat Amelici Maugery. Amelia avea i ca un porc, unul sinitos. L-a ascuns bine pe acesta gi a chemat functionarul de la agricultura: ,Veniti repede, mi-a murit porcul.“ Functionarul s-a prezentat degrabi la ea, a vizut porcul cu picioarele in sus gi nu gi-a dat seama cd era acelagi animal pe care-l vizuse si de dimineasa. $i a mai trecut inci un pore in registrul lui cu animale moarte. Amelia a dus hoitul porcului la alt prieten, care |-a pacalit exact in acelasi fel pe functionar. Am fi putut face asta pana cand ar fi putrezit porcul, numai ci nemfii s-au prins la un moment dat cA ceva nu era tocmai in regula i au inceput sd insemneze inc& de la nagtere tori purceii ‘$i vigeii. $i n-am mai putut schimba animalele moarte intre noi. Insi, cu un pore sanitos si gras ginut bine ascuns, Amelia nu avea nevoie decat de Dawsey, care si i-l taie in linigte. In cea mai mare liniste, pentru ci lang’ ferma ¢i se afla o baterie germani, iar soldatii ar fi auzit abieretele.de moarte ale porcului si ar fi dat navala. Porcii l-au placut intotdeauna pe Dawsey — cind il vedeau, se repezeau la el ca si-i scarpine pe spate. fn schimb, faceau un mare tiriboi dack {incerca altcineva si puna mina pe ei — guitau tare, forndiau, se agitau, fugeau. Insi Dawsey stia exact cum si-i linigteasca si cunostea locul de sub birbia lor unde si-si implante fulgerator cugitul. Porcii nu mai aveau timp si guite si se prabuseau pe prelat’. 90Scrisori din insula Guernsey T-am zis lui Dawsey ci se uitau la el miragi, dar el mi-a spus ci nu, porcii sunt destul de isteti ca si-si dea seama cind sunt mingifi gi ci eu nu trebuie si exagerez. Din porcul Amelici a iesit o friptura delicioasa — cu garnitura de ceapi. si cartofi. Aproape gi uitaserim cum era si ne simyim burgile pline, dar ne-am amintit repede. Draperiile erau trase si nu se mai vedea bateria germani, stiteam la o masa imbelsugat alituri de prieteni — asa ci ne puteam preface c& rizboiul si ocupafia nici nu existau. Avegi dreptate sa spunefi ci Elizabeth este o persoani curajoasi. Aga este, asa a fost mereu. Era mititicd atunci cand a venit prima oara de la Londra Ja Guernsey, impreund cu mama ei gi cu Sir Ambrose Ivers. Inci din prima vari s-a imprietenit cu Jane a mea — amindoud aveau doar zece anigori. In primavara lui 1940, cand s-a intors si inchida casa Jui Sir Ambrose, a zabovit prea mult pe insula, pentru ci voia si fie alaturi de Jane. Fetiga mea se simfea tare rau de cand sotul ei, John, plecase tn Anglia ca si se inroleze — asta se intamplase in decembrie 1939 — si avea mari probleme cu sarcina. Domnul doctor Martin ti recomandase sa stea in pat, aga cA Elizabeth a mai rimas ca si-i fini companie gi si se joace cu Eli, Nimic nu-i plicea mai mult neporelului meu decat si se joace cu ea. Mobila era in pericol in preajma lor, dar tare mult ne bucuram si-i auzim rizind. M-am dus odati si-i chem la cind gi i-am gisit tolaniti pe un morman de perne la piciorul Lustruiseri balustrada scump’ din lemn de stejar a lui Sir Ambrose si coboraseri cele trei ctaje alunecand pe ca! Elizabeth s-a ocupat de toate formalitatile de evacuare pentru Eli. Aveam la disporitie doar 0 2i pana cand vapoarele veneau si-i ia pe copii in Anglia. Elizabeth s-a invartit de colo pana colo ca un titirez: i-a cusut i spilat hainele lui Eli si i-a explicat de ce nu {gi putea lua iepuragul cu el. Cand am plecat si-l ducem in curtea scolii, unde se adunatt toti copiii, Jane s-a intors cu faga la perete, ca si nu-i arate baieyelului ei cd plange. $i Elizabeth |-a luat de mand gi a incercat.si-i distraga atengia de la mama lui, spunandu-i c& vremea era foarte bund pentru o calitorie pe mare, 91Mary Anan Shaffer + Annie Barrows Dar nici dupa plecarea lui Eli, Elizabeth n-a vrut si pardseascd in- sula ~ desi toati lumea nu mai stia cum si scape de aici. ,Nu“, zicea ea. Am si astept pani nagte Jane si, dupa ce copilul se va intrema suficient, fi voi lua gi pe el, si pe Jane i vom pleca la Londra. Ne vom interesa unde se afla Eli si il vom lua la noi.“ Cand Elizabeth isi punea ceva in minte, nu era chip s-o faci si se rizgindeascd. Strangea incipayanaté din dingi $i tfi ddeai lesne seama c n-avea niciun rost si mai insisti, N-am reugit s-o conyingem nici micar cand am vazut fumul ridicat deasupra Cherbourg-ului, unde francezii igi ardeau rezervoarele de combustibil ca s4 nu ajunga in mainile nemgilor. Nu si nu, Elizabeth nu avea de gand si plece fara Jane si copilas. Am impresia ci Sir Ambrose fi promisese ci va veni cu iahtul unui prieten si o va lua inainte de aparitia trupelor ger- mane. Sincer sa fiu, m4 bucur ci n-a plecat. A fost alituri de mine la spital cand au murit Jane si pruncul ei. A stat Langa ea gi a sinut-o de mand pana la sfarsit. Dupi aceea, amortigi de durere, am stat impreuni pe coridor gi ne-am uitat pe fereastra, Atunci am vazut sapte avioane germane cobo- rand in picaj deasupra portului. Ne-am spus ci era doar un zbor de recunoastere, cu care eram deja obignuisi, Numai cd atunci au inceput sa lanseze bombele — cideau din cer ca niste bege. N-am scos nicio vorba, dar stiam ce gandeste celalalt — slava Domnului ca Eli era in si- gurangi, in Anglia. Elizabeth a fost alaturi de noi la greu si dupa aceea. Eu n-am fost in stare si o ajut, aga ci fi mulgumesc lui Dunnezeu cA pot avea grija de flica ei, Kit, gi m& rog ca Elizabeth si se intoarc& acasi cat mai curand. Mi-a parut bine si aud cd prictenul dumneavoastri a fost gisit in Australia. Sper cd ne veti mai scrie — mie gi lui Dawsey, pentru cd siel se bucura de scrisorile dumneavoastri la fel de mult ca mine. Al dumneavoastra, Eben RamseyScrisori din insula Guernsey Din partea lui Dawsey pentru Juliet 12 martie 1946 Draga domnisoara Ashton, ‘Mé bucur nespus de mult c4 v-a plicut buchetul de liliac alb. Am si vi spun acum povestea cu doamna Dilwyn gi sipunul. Cam pe la mijlocul perioadei cind am fost ocupati de nemfi, a inceput si nu se mai giseasc4 sipun. Fiecare persoan’ avea dreptul la o singurd bucati pe luna. lar sipunul asta era facut dintr-un fel de argila franguzeasca gi nu ficea deloc clabuc — erai nevoit si te freci bine cu el gi si speri ci va avea vreun efect. Ne era tare greu si ne spilim gi a trebuit si ne obisnuim si fim mai mult sau mai pugin murdari — si noi, si hainele noastre. Ni se didea doar © cantitate ridicol de mica de pudra de sapun pentru vase gi haine, dar nici praful Asta nu ficea clabuc. Unele dintre doamnele de pe aici au su- ferit foarte tare din cauza asta, iar doamna Dilwyn se numira printre ele. Inainte de razboi, isi cumpirase o mulyime de rochii clegante de la Paris, care se deteriorau acum mult mai repede decat cele simple, fird pretengii. Tntr-o zi, purceaua domnului Scope a ficut febra laptelui gi a murit. Pentru ci nimeni nu a indraznit si-i manance carnea, domnul Scope mi-a dat mie carcasa. Atunci mi-am adus aminte ci mama ficea spun din grisime de animal si mi-am zis cA nu strict si incerc i eu. Rezultacul a fost ceva care semana cu nigte lacuri ingheyate $i mirosea inca si mai ru decat arita..Am topit chestia aia gi am incercat din nou. Booker, care venise si ma ajute, mi-a sugerat si pun putind boia — ca si-i dau culoare — si scortisoara — pentru parfum. Ne-a dat Amelia condimentele astea gi le-am amestecat tn fiertura. Dup ce sApunul s-a intarit suficient, |-am taiat in forma de rotige cu forma de biscuigi lati tot de la Amelia. Apoi impachetat bucatelele de 93Mary Ann Shaffer « Annie Barrows sipun in panza pe care o foloscam si invelim branza. Elizabeth a legat frumos fiecare pachetel cu afd rosie gi le-am oferit in dar tuturor doam- nelor din clubul nostru, Cam una sau doua siptimani dup’ asta, am aratat si am mirosit si noi ca nigte oameni respectabili. Acum muncesc céteva zile pe siptiman’ la carierd gi tn port. Isolei i s-a pirut cd arit obosit si mi-a ficut un balsarn pentru durerile de mugchi~ i-a pus numele ,Degete de inger“, Isola mai are gi un sirop de tuse, care se cheami ,,Licoarea diavolului*. Ma rog si n-am niciodata nevoie de el. Teri am luat cina cu Amelia si Kit - dup’ ce am mincat, ne-am dus pe plaja, ne-am asezat pe o paturd si am urmarit risaritul luni, Lui Kit ti place foarte mult sa se uite la lund cand rasare, dar adoarme mereu tnainte si eu o duc in brafe acasi la Amelia. Fetita este convinsi ci va reusi si stea treaz noaptea intreagi dupa ce va implini cinci ani. Dumneavoastra va pricepeti la copii? Eu habar n-am gi, cu toate eforturile mele, mi se pare ci inva prea incet. Mi-a fost mult mai usor cand Kit inc& nu invagase si vorbeasc’. Dar, pe de alta parte, atunci nu m-am simgit atat de bine ca acum. Incere si-i rispund la miile de intre- bari, dat, de cele mai multe ori, nu reusesc si fin pasul cu ea gi copila trece la urmitoarea intrebare, inainte ca eu si-i pot raspunde la prima. Plus cé nu prea stiu ce si-i spun. De pilda, ma intreabi cum arati 0 mangusti, iar eu nu am vazut niciodati una. Imi plac foarte mult scrisorile de la dumneavoastr’, insi deseori am impresia cd eu nu am nimic interesant s& va povestesc, aga cA mai bine ma mulrumesc doar si va raspund la intrebarile retorice. ‘Al dumneavoastri, Dawsey AdamsScrisori din insula Guernsey Din partea lui Adelaide Addison pentru Juliet 12 martie 1946 Stimati domnisoari Ashton, ‘Vad cd nu vregi sa finegi cont de sfaturile mele. Am vazut-o la taraba ei de la piagi pe Isola Pribby, care se chinuia si scrie o scrisoare — un rispuns la scrisoarea primiti de la dumneavoastra! Am tncercat si-mi pastrez calmul gi sa-mi vad de treburile mele, dar am dat peste Dawsey Adams, care punea la posta o scrisoare — pentru dumneavoastra! Cine urmeaza, va intreb eu? O.asemenea situagie nu este de suportat gi va scriu acum ca si vi opresc. ‘Trebuie si vi spun ci nu am fost tocmai sinceri cu dumneavoastri in ultima mea scrisoare. Fiind vorba despre o problema delicati, am preferat si va ascund adevaratul caracter al acelui grup i al fondatoarei lui, Elizabeth McKenna. Dar acum mi vad nevoita sa va dezvalui totul: Membrii clubului s-au ingeles intre ei si o creasci impreuni pe fica nelegitima a lui Elizabeth McKenna gi a amorezului ei, Christian Hellman — doctor/capitan. Da, afi citit bine! Un soldat german! Nu ma mira deloc c& sunteti gocati. Se poate spune orice despre mine, insi nu ci nu a5 fi un om drept. ‘Nu spun c& Elizabeth ar fi vreo cocot’ colaborationista, cum i-ar zice clasele de jos, una care sa se fi zbenguit prin toata insula cu oricare soldat german care i-ar fi adus daruri, N-am vazut-o niciodata cu ciorapi din mitase sau rochii elegante (vegmintele i-au fost mereu murdare ca vai de ele). Nu am simgit niciodati ci ar fi mirosit a parfumuri frangu- zesti, n-am vazut-o si se indoape cu vin sau bomboane din ciocolata. $i n-am vazut-o nici si FUMEZE TIGARI, asa cum fac celelalte stricate de pe Guernsey. Insi adevirul este destul de urat si aga. 95Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Tati faptele: in aprilie 1942, Elizabeth McKenna — femeie NECASATORITA — da nastere unei fetige, in propria ei casi. La nastere au fost de fafi Eben Ramsey si Isola Pribby ~ el, ca s-o ind pe tanara mami de mani; ea, ca si aiba grija s4 nu se sting focul in soba. Inainte de sosirea domnului doctor Martin, de nagterea propriu-zisd s-au ocupat ‘Amelia Maugery si Dawsey Adams (Un barbat necisitorit! Ce rusine!). Presupusul tati? Absent! De fapt, patasise insula cu pugin timp inainte. A fost trimis in misiune pe continent“ - ASA MERGEA VORBA. Situagia este cum nu se poate mai clara — atunci cand relatia lor clandes- tind n-a mai putut fi tigiduit’, cApitanul Hellman si-a pirdsit amanta gi a Lisat-o s& tragi singurd ponoasele. As fi putut prezice acest rezultat scandalos, Am vazut-o de mai multe ori pe Elizabeth cu amantul ei cand se plimbau gi erau cufundayi in conversagie sau cand culegeau urzici pentru sup, sau cand adunau lemne de foc. $i odaté i-am surprins cand el o mangaia pe obraz. Cu toate cd stiam cd sansele mele de reugit’ erau minime, am consi- derat de datoria mea s-o avertizez asupra urmirilor pe care le va avea comportamentul ei nesdbuit. Asa cd i-am zis cd va fi alungaté din rindul ‘oamenilor respectabili, Dar ea nu m-a luat in seam’. Ba chiar a ras. Am indurat batjocura, dar atunci mi-a zis sa ies din casa ci. Nu sunt mandra de profefia mea. Mandria nu-i un sentiment crestinesc. Dar si revin la copil — i-au pus numele Christina gi ti zic Kit. Un an dupa nastere, Elizabeth ~ la fel de imprudenta ca intotdeauna — a comis un act ilegal, interzis de Forya de Ocuparie Germania: a oferit adipost sia dat de mancare unui prizonier sc4pat din mainile armatei germane. A fost arestata $i trimisa la inchisoare pe continent. Car Elizabeth a fost in temnisa, de fiica ei a avut griji doamna Maugery, care a luat-o la ca acasi. $i din seara aceea? Membrii clubului de literatura au crescut-o de parc’ ar fi fost singe din singele lor. De tntretinerea copilului s-a ocupat in principal Amelia Maugery, dar si 96Scrisori din insula Guernsey ceilalgi membri o luau la ei acasa pe rand — la fel cum imprumugi o carte de la bibliotec’. Au leginat-o pe fetipi si au risfagat-o, iar acum, ci a mai crescut gi poate si meargi, fi insofeste pretutindeni — fie finandu-i de mani, fie cocojaté pe umerii lor. Halal educagie ti mai dau, ce si zicl Cu niciun chip nu trebuie si iudagi asemenea oameni in The Times! ‘Nu am sa va mai deranjez— eu mi-am facut datoria. De acum doar de dumneavoastri depinde. Adelaide Addison Telegrima de la Sidney pentru Juliet 20 martie 1946 DRAGA JULIET - INTOARCEREA ACASA AMANATA. CAZUT DE PE CAL, RUPT PICIOR, INGRIJIT DE PIERS. CU DRAG, SIDNEY Telegramd de la Juliet pentru Sidney 21 martie 1946 VAI DE MINE, CARE PICIOR? {MI PARE FOARTE RAU. CU DRAG, JULIETMary Ann Shaffer « Annie Barrows Telegramé de la Sidney pentru Juliet 22 martie 1946 CELALALT. NU TE INGRIJORA — DURERI MICI. PIERS ESTE O INFIRMIERA EXCELENTA. CU DRAG, SIDNEY Telegramé de la Juliet pentru Sidney 22 martie 1946 FOARTE FERICITA CA NU E CEL RUPT DE MINE. CE SA-JI TRIMIT PENTRU O CONVALESCENTA CAT MAI PLACUTA? CARTI - PLACI DE PATEFON - JETOANE PENTRU POKER -— SANGELE MEU? Telegrama de la Sidney pentru Juliet 23 martie 1946 NICI SANGE, NICI CARTI, NICI JETOANE. DOAR SCRISORI LUNGI CA SA NE BINEDISPUNEM. CU DRAG, SIDNEY $1 PIERSScrisori din insula Guernsey Din partea lui Juliet pentru Sophie 23 martie 1946 Draga mea Sophie, Eu am primit doar o telegram’, asa c4 tu stii mai multe decat mine. insi, indiferent de circumstange, este absolut ridico! si te gandesti si iei avionul pana in Australia. Cui tl lagi pe Alexander? $i pe Dominic? $i miclugii tai? Se vor usca tofi de dorul tiu. Calmeazi-te gi gandeste-te pugin — igi vei da seama cA nu ai de ce si te framangi. In primul si primul rand, de Sidney se ocupa Piers si o face excelent. fn al doilea rand, mai bine Piers decat noi — nu cred c& nu-fi amintegti ce bolnav uracios este Sidney. Ar trebui si ne considerim norocoase ci se aflé Ja mii de kilometri departare. fn al treilea rand, Sidney munceste fard preget de ani intregi. Are nevoie de odihna si probabil ca doar piciorul ala rupt il va convinge si stea potolit. Ins cel mai important motiy pentru care nu trebuie si te duci acolo este ca ef nu are nevoie de noi, Sunt mai mult decit convinsa ca Sidney ar prefera si ma apuc sa scriu lao carte noua decit si apar la cipadiul patului siu, aga ci am de gind si rimén aici, in apartamentul meu jalnic, gi si caut un subiect. Am 0 idee foarte vagi, dar mult prea subreda si neajutorat’ ca s4 vorbesc deocamdat3 cuiva despre ea, chiar $i tic. In cinstea piciorului lui Sidney, vreau si. o maenajez $i si o hrinesc, si vid dacd reugesc s-o fac si se dezvolte, Si trecem acum Ja subiectul Markham V. Reynolds (Junior). Intrebirile tale despre acest domn sunt extrem de delicate, extrem de subtile, extrem de asemanatoare cu o lovitura de ciocan in moalele ca- pului, Cum adici daci m-am indrigostit de el? intrebarea asta € ca 0 tubé printre flaute gi, sincer, ma agtept la mai mult din partea ta. Prima regula a indiscretiei spune c& trebuie si abordezi problema pe ocolite, 99Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Cand ai inceput si-mi trimigi scrisori amefitoare despre Alexander, te-am intrebat eu daci te-ai indrigostit de el? Nici vorba! Te-am intrebat ce animal ti place cel mai mult. Jar rispunsul tau mi-a spus tot ce trebuia sa stiu despre el — cai barbagi din lumea asta ar recunoaste cA iubesc ratele? (Ceea ce aduce in discugie o alta chestiune: habar n-am ce animal ti place lui Mark, Dar ma indoiesc cd ar fi raya.) ‘Vrei citeva sfaturi? Ma poyi intreba care sunt scriitorii lui preferayi (Dos Passos! Hemingway!). Sau care-i culoarea lui favorita (albastru — nu stiu exact care nuangi, dar probabil cd albastru-intens). Sau dac danseaza. bine? (Da, mult mai bine decat mine, nu mi calca niciodata, insi nu vorbeste si nici macar nu fredoneaz atunci cand dansim. Din cate stiu, nu fredoneaza niciodata.) Daca are fragi sau surori? (Are. Dowd surori mai mari, una casatoritd cu un magnat al zaharului, cealaltd rimasa va- duva anul trecut. Plus un frate mai mic, despre care-mi spune, zambind cu dispreg, c& este un neghiob.) Deci, acum c& fi-am ficut eu treaba, poate ai si-mi rispunzi tu la inerebarea asta ridicol4, careia eu nu-i dau de cap. Atunci cdnd sunt linga Mark, mi cuprinde un fel de tulburare care ar putea fi dragoste, dar la fel de bine ar putea si n-aiba niciun fel de legiturd cu acest sentiment. ‘Necazul este ci nu-mi da pace. De pild’, mi tem de intdlnirea de diseara. Mergem Ia alt dineu, la fel de epatant ca toate de pana acum, unde barbagii se vor apleca peste mese ca si-si argumenteze mai bine punctul de vedere, iar femeile vor gesticula foarte mult din portrigarete. Of, Doamne, cat de mult mi-ag dori si ma cuibaresc pe canapeaua mea, ins trebuie si-mi adun puterile si si ma gitesc cu o rochie de seari. Dragoste sau nu, Mark imi pune la grea incercare garderoba. Prin urmare, scumpo, nu te mai agita atata din cauza lui Sidney. Ca miaine o si ne dea din nou tarcoale. Cu dragoste, Juliet 100Scrisori din insula Guernsey Din partea lui Juliet pentru Dawsey 25 martie 1946 Dragi domnule Adams, Am primit 0 scrisoare lung (de fapt, dou’ sctisori lungi!) de la o oarecare domnigoari Adelaide Addison, care mi avertizeaz’ si nu scriu in articol despre clubul dumneavoastri. Pentru c&, dacd am s-o fac, dansa se va spila definitiv pe mAini de mine. Voi incerca si suport cu darzenie aceasta napasta. E tare inversunata impotriva femeilor care s-au iubit cu soldatii nemgi, nu vi se pare? De asemenea, am primit o scrisoare la fel de lungi despre poezie de la Clovis Fossey. $i una de la Isola Pribby despre surorile Bronté. Pe angi faptul ci mi-au facut o mare plicere, mi-au dat si idei noi pentru articol. Cu toate informariile primite de la ei, de la dumneavoastra, de la domnul Ramscy si doamna Maugery, am sentimentul ci acum Guernsey scrie articolul in locul meu. Pana si domnigoara Adelaide Addison si-a adus 0 contributie remarcabili — si voi fi extrem de incAntatd si nu fin cont de recomandirile dansei. Spre regretul meu, nu stiu atat de multe lucruri despre copii. Am un fin minunat — un biietel de trei ani, pe nume Dominic, fiul prietenei mele, Sophie. Ei locuiesc in Scogia, in apropiere de Oban, aga cA nu-l vad prea des. Dar atunci cand ne intalnim, sunt mereu suprinsa si descopar cum i se dezvolt personalitatea — nici nu mi obignuisem bine cu bopul ala cu ochi, ci a si inceput s4 meargi singur si s4 fuga de colo colo, Doar sase luni din viata lui am pierdut si ~ ce si vezi? — a invaat si vorbeascil ‘Acum vorbegte de unul singus, luctu care mi se pare nespus de adorabil, pentru ci la fel fac si eu. Putefi si-i spunegi lui Kit ci mangusta este un animal care seamini cu o nevistuicd si care are dingi foarte ascuyifi si este foarte iute din fire. 101Mary Ann Shaffer + Annie Barrows Este singurul inamic natural al cobrei, find imuni la veninul de sarpe. Daci nu giseste serpi, se hrinegte cu scorpioni. Poate gisifi una sii-o faceyi cadou. A dumneavoastra, Juliet Ashton. PS. M-am gandit mule daci si vi trimit scrisoarea asta — cum ar fi si figi prieten cu Adelaide Addison? Insa mi-am dat seama ca aga ceva nu este posibil, asa cA iavi ci v-am expediat-o. Din partea lui John Booker pentru Juliet 27 martie 1946 Stimata domnisoara Ashton, ‘Amelia Maugery m-a rugat si va scriu, deoarece sunt unul dintre membrii fondatori ai ,Clubului de literatura si de plicinte din coji de cartofi“ de la Guernsey, chiar daci nu am citit decat o singuri carte (ce-i drept, de mai multe ori). Este vorba despre Epistolele lui Seneca: traduse din limba latind intr-un volum si addenda. Seneca $i clubul de literatura m-au ajutat si nu duc viata cumplita a berivilor. Din 1940 si pana in 1944, am pretins in faga autoritagilor germane & as fi fost lordul Tobias Penn-Piers — fostul meu stapan, care fugise ingrozit-in Anglia cand au inceput bombardamentele asupra insulei ‘Guernsey. Eu eram valetul lui, dar nu m-a luat cu el. Numele meu real este John Booker, nascut si crescut in Londra. In noaptea cu friptura de porc, am fost prins afari dupa ora de stin- gere impreuni cu ceilalyi. Nu-mi aduc aminte prea clar cum a fost. 102Scrisori.din insula Guernsey Probabil cd eram cam amefit, pentru ci asa eram mai mereu pe vremea aia. Imi amintesc doar ci soldagii fipau gi igi agitau armele spre noi gi cd Dawsey incerca si mi find fn picioare. Dup’ aia am auzit vocea lui Elizabeth. Zicea ceva despre nigte crti—in ruptul capului nu reuseam si pricep ce legituri aveau cirtile cu buclucul in care intraserim. $i dupa aia Dawsey a inceput si ma tragi repede dup’ el printr-o pagune. $i dupa aia am picat lat pe patul meu. Asta-i tot ce stiu. Dar dumneavoastri dorifi si aflati cum mi-au influengat cirgile viaga $i, dupa cum v-am spus, nu este vorba decat despre o singura carte. Seneca. $tigi cine a fost? Un filozof roman, care scria scrisori unor prieteni imagi- nari, tn care fi sfiruia cum si se poarte pani la sfarsitul vietilor lor. Poate vi se pare plictisitor, dar scrisorile lui nu sunt deloc aga —, ci extrem de spirituale, Eu cred cd pogi inviga mult mai multe daci si rizi in acelasi timp. Am impresia cd vorbele lui au ecou printre oamenii din toate vremurile, Am si vi dau un exemplu din actualitate: aviatorii din Luftwaffe si tunsorile lor. Pe perioada bombardamentelor asupra Londrei, avioanele Luftwaffe decolau de pe Guernsey gi se intalneau cu bombardierele cele mari pe drumul spre Londra. Zburau doar noaptea, asa. ci zilele gi le petreceau asa cum pofteau in St. Peter Port. $i cum anume pofteau pi- logii nemti si gi le petreaci? In saloanele de frumusete: ca si li se lustru- iasc& unghiile, si li se maseze fegele, si li se penseze sprancenele, sili se onduleze si coafeze pirul. De fiecare data cand ti vedeam mergand cate cinci pe strada, inghiontindu-i pe localnici de pe trotuare si avand tofi parul strans sub fileu, imi aminteam de vorbele lui Seneca despre Garda Pretoriand. ,,Cagi dintre acestia n-ar prefera neoranduiala din Roma in Jocul parului rivisit.“ ‘Acum vi voi povesti cum de am ajuns si pretind ci a5 fi fostul meu stépan, Lordul Tobias a vrut si se adaposteasca intr-un loc sigur pe pe- rioada rizboiului, asa cd a cumparat conacul La Fort de pe insula Guernsey. Primul Rizboi Mondial si-l petrecuse in Caraibe, numai ci acolo a avut mult de tras din cauza cildurii insuportabile. 103Mary Ana Shaffer + Annie Barrows ‘Aga ci, in primavara lui 1940, s-a mutat tn La Fort, cu cea mai mare Parte a bunurilor sale — printre care si lady Tobiay. Chausey, majordomul lui de la Londra, se incuiase in cimari gi refuza si mai iasi de acolo. Prin urmare, eu, valetul, am fost nevoit si iau locul lui Chausey si si supraveghez asezarea mobilelor, agitarea draperiilor, lustruitul arginti- tiei si aprovizionarea cramei. A trebuit sa stau in pivniga aia sa asez fiecare sticla cu vin la locul ei, cu mai multi griji decat ag fi culcat un pring tn patugul lui. Chiar atunci cand am atirnat si ultimul tablou pe perete, avioanele germane au inceput si bombardeze St. Peter Port. Lordul Tobias a intrat fn panicd, a luat legitura cu cépitanul iahtului sau si i-a poruncit asa: »Pregateste iahtull Acuma trebuia si ne apucim si tncdrcdm la loc toata argintiria, tabloutile, bibelourile — si, daci mai rimAnea ceva loc, gi pe lady Tobias — si si pornim de indata spre Anglia. Euam fost ultimul la urcarea la bord, iar lordul Tobias nu mai pregeta si urle la mine: ,Mai repede, omule! Grabeste-te! Dau naval frigii!* In clipa aceea mi-am dat seama de adevaratul meu destin, domnisoari Ashton. Inci mai aveam cheia de la crama Altepii Sale. $i m-am gandit a toate sticlele alea cu vin, sampanie, rachiu, coniac — sticle care nu au mai apucat s4 fie incircate pe iaht. $i m-am vazut pe mine singur in mijlocul lor. Nu m-am mai gindit deloc la datoria mea fata de lordul ‘Tobias — de fapt, nu m-am mai gandit deloc la lordul Tobias. Mai bine zis, nu m-am mai gandit deloc ca eram servitorul lui. M-am risucit pe cilcdie si am coborat repede pasarela. Apoi am ur- mirit de pe mal cum se indep&rta iahtul. $i cum lordul Tobias inci mai zbiera dup’ mine, Dupa aia am intrat in conac, am ficut focul si am coborat in cram’. Am ales o sticli cu vin rosu si i-am scos dopul. Am Kisat vinul si respire. Dupi care m-am dus in biblioteca, am sorbit din Pahar si am inceput sd citesc Ghidul iubitorului de vinuri. $i am citit despre struguri si am lucrat in gridina si am dormit in pijamale din mitase — si am baut vin. Pan’ in septembrie, cand au trecut 104