.

/t,`,
" '
,
.
r.
_t d7,'42,;11.,81
S,
41./ZA)
r it* d'S ' CI\
VP'C / )1
A
tiS
..S.*"? to IJ.S i.5 4" Ss' LS -1% s..s. 4. 22
. .

DESCRIEREA D. I. ELIADE
r
,t;
Et& -<g .
'
_ asbua
.
,e4
0 ..., -1

13113LIET
.

ct"
TradusA nkum in limbs RomAnn.
-
Biblia in limba rennin, fiind tradissrb in banditti 181 Matheig
troth', ne de o narte trad8Worii n8 alleserb, din intimnlare, de kit
ediuia din Vatikan a 181 Sixstu Quint a Versixnei tielorg Sento zeta,
.
tie mai in toate kanitolele, original818 aderisrat8 s8fferi nrefageri sure' 3>-
a fi annroniat8 de V81gata sag de Versi8nea amssairm iar ne de nits
ti 74 narte limbs roman's in agea minks, ka nek81t1 inks, n8 era in stare
t . d'a eksnrima ne inuelles818, daka n8 gel kom8n, inkal at literallilor8,
ideile 'nalte mi metafisige alle originalxlxi ellenikg.
Aveste dov, defekte forb nrin 8rmare kassa ne de o narte, -
Para svirea tor, Rombnii a se denirta kx invent de tradigiile Bise-
rivet resbrit8181, alle kcbria Dogme mi rit8 jinn, iar ne de alta fie-
kare doritorg SI fie nevoit a alerga sure a viii Biblia intro limbo
streinb loth, ka s17 float% nrigene, Belle de neaj8ns eksnrimate in lim-
G' ba roman.
Afar% de aveasta nil in toate aveste defekte- natural° din tim-
nii de gnat, Biblia Oxus° in vele dims ulna foarte rare intro Ro-
mani mi nrin unwire foarte shams.
,De mulul ani inb okon, kis stodiol mi k8 trad8kgia Bibliel d'a a
drentol din limba ellenik't, mi doom originalele ko aderbrat alle
Biserigei Rbsbritxlxa, iar edigia tie nelnuetat av8i8 inaintea okilorg,
a fost ilea din Atena tie la 1843 se timid( sobt nreveghierea yea mai
konsgiingioasb a Sant818i Sinod8 de akolo komnos de lybrballi nil ar-
'demi komnetengi nil kari n'ag frblust de kit a retirrbri Ito mare bare ?IP
aminte ediuia din Moskva
.s ix root ixnuroThirrog ciWavd(itvoti xatxog.
Tradtskuiea tie am terminat mi kare s'a mi nos in tinar m'am
nevoit sib fie astfel din verbs In vorbb dugs a fenesge mi tot de o data
t- ingelean ne romlnesge, in kit on student, zing seminarist mi ting
nreot doritor sb math singor stadia limba ellenikrb gars dikuionArg 3)-
komnarand nismai tradokilia maim kx originals!. Snre aveasta in-
kb am nos la Atena sure a se tinisri in limba elenikie kartea Ingle nb

a Genesii sure a se (mural ka 8n8- nremi8' la nrentimerangi.

Am krona kb rata ring servivix mi kler818I mi j8nimei sts-
, dioase mi najiei intrege, offerinds-le aderbrata Biblie a Biserigei
11.1nrit818I In nistie timni -de ,kritikrb tomtit nronagande diverse se
.

armors a'i abbate din sta8181 kredingei Ihringilor tor. ._ G

TerminInd o faith, (on om singor) tie ne airea se fate nrin 5-

P
kollaborarea m8Itora mi nrin kieltsele no de on nartik8lar vi de Stat
.
mi de sogietbui avote, terming:aid o faith tie Matheig Voths alum doi
sek8li flag din lumina, kx inalt818 Kier de atonal, sure a-mi o- '17

nora nigia mi a-mi resnekta religia, m'am krez8t dator a offeri na-
p, uieT mete: noindoo sobt, akonerenaint8I mi bine-k8vintarea arxierei-
lorg Rounnii mi Moldaviei mi mai virtos al kiriarxilor attestor (loin 1-4
uerI tom mi sob natronagi818 domnitorilorg in vim'', tie le a8 go-
,' vernat8."
2>-
1

,
ee.
'03 t.rfi
e :34i .c1
** VS1 S' S\ pw (
1.6
r fe2
,5
: !minim eria Jurnalului Nation(' f
Ci

. t www.dacoromanica.ro
BIBLIA SACRA
QUE COPRINDE

VECHIUL SI NUOUL

TESTA ENT TItADUSA DIN HELLENESCE

d up5

A QUELLOR SEPTEDECI
DE

I. IIELIADE R.

car s'a r.

PARIS

IN TYPOGRAPHIA LUI PREVE SI COMP.

via J..J.-Rousseau, 15.

1858
www.dacoromanica.ro
 BIBLIA SACRA.
idaml.
GENESE
Hebreesce : Bereschi.
CAPU I.
1. In inceput cred Dumnedeu cerul si
terr'a.
2. Iar tcrr'a era neveduta si informs, si
intunerec' peste abysu, i spirilul lui Dum-
nedeu se purta peste ape.
5. Si disse Dumnedeu : GA lumina si fit
lamina.
4. Si vedit Dumnedeu lumin'a quo !tuna
(era), si desparti Dumnetleu dintre lumina si
dintre intunerecu.
5. Si chiem6 Dumnedeu lumin'a die si
intunerecul nOpte; si se !leit sent, si se
Pewit dimineatii. Die una.
6. Si disse Dumnedeu ; fia firmament
(Traria) in midlocul apelor, si desparti apele
dintre ape, si asa se Men,
7. Fach. dar Dumnedeu firmamentul, si
desparti Dumnedeu dintre apele que erau
subt firmament si dintre apele quo erau
d'assupra firmamentului; si asa se fitcit.
0. Si chiem6 Dumnedeu firmamentul,
ceru, si vedit Dumnedeu quo but (era). Si
se ilea sera, si se !licit dimineata. Dioa
adoa.
9. Disse iar Dumnedeu : adunit-se apele
quelle de sub ceru intr'o congregatio una,
si arate-se uscatul ; si asa se fitca : si se
adunaro apele quelle de subt ceru in con-
gregatiile tor, si apparit uscatul.
10. Chiem6 Dumnedeu attunci uscatul,
ptiment ; iar systemele apelor, be numi
Mari; si vedit Dumnedeu quo bine (era).
II. Mai disse Dumnedeu f germine pit -
mOntul Orbit verde semenatore de sementa
dupe genere si assemenare, si lemnu fructi-
fer fac'etor de fructe, a quaruia sementa in
sine (sit fia) dupe genere si assemenare as-
supra piimatulni; si asa se fait.
12. Si produsse pitman!! Orbit verde se-
www.dacoromanica.ro
menatke de Ornenth dap6 genere (si dupo
assemenare) si lenuttt fructifer fiteetor de
fructe g quitruia sementa (era) intr' ensul
(hip genere assupra pamentului; si vedit
Dunmedett quo bine (era).
15. Si se Neil sera, sl se facit dimineatit.
Dioa a treia.
44. Disse iar Dumnedeu : flit luminittori
in firmamentul cerului spre luminarea
terrei (si dominare dillei si noptii) si spre
A desparti dintre di si dintre nOpte, si flit
drept semnc si la timpi, si la dille si la
anni ;
15. Si flit spre luminare in firmamental
cerului, qua se lumine assupra terrei; si
ash se fad!.
10. Si fait Dumnedeu dot Ittmivalori
mart pe luminatorul gaol mare iii capnl
dine!, st pe luminatorul mat mieul aquestula
in will noptii, precum si stellele.
17. Si ii pusse Dumnedeu in midlocul
firmamentului cerultii, spre a lumina as-
supra terrei,
18. Si a fi in capul dillei si noptii, si A
desparti dintre lumina si dintre intunerecu;
si unlit Dumnedeu quo bine (era).
19. Si se facit sera, si se !licit diminetii.
-'Dioa a patra.
20. Disse iar Dumnedeu : produca apele
reptile de suftlete vietuithe; si passeri syn.
!attire assupra pamentultti in firmamentul
cerului ; si asa se fiicit.
21. Si creel Dumnedeu cetii quci marl si
on -que sufflare de animate tirritore que
produsserb apele dupe generii tor, si on
que passere aripatit dupb genere ; si vedit
Dumnedeu quo bune (era).
22. Si be binecuvento Dumnedeu dicad :
cresceti si ve immultiti si impletl apele in
; si passerile immultiascii-se a4snpra
pitmentului.
 4 GENESE.
25. Si se Men sera, si se fiteit dimineata.
- Dioa a cincia.
24. Disse Dumnedeu iare : produch pit-
mentul sufflet vietuitor dupe genere, patru-
pede, si tirritore, si fere alle phinentului
dupe genere; si ash se rhea.
25. Si Mat Dumnedeu ferele phmentului
dupe genere, si vitele dupe genere, si tote
tirritorele pamentului dupb generele tor;
si vedit Dumnedeu quo bune (era).
26. Disse apoi Dumnedeu : sa facem omu
dupe imaginea nOstra si dupe assernenare;
si 1111 domni pescilor marii, si passerilor
cerului, si vitelor tOte si terrei intrege,
ntrege, si
tutulor replililor que se tirrescu assupra
pamentului.
27. Si cred Dumnedeu pe omu ; - dupe
imaginea lui Dumnedeu Mat pe (Mitsui,
mascule-si-femine ii creo pe densii.
28. Si binecuvento ate densii Dumnedeu,
dicend : cresceti si ve immultiti si impleti
pamentul, si it dominati, si liti in capul
pescilor marii, passerilor cerului, si tu-
tulor vitelor, si terrei intrege, si tutulor
reptililor que se tirrescu assupra Omen-
tului.
29. Si disse Dumnedeu : ecce dideiu voe
iota erb'a sporitore que isi revarsa sementh
assupra piimentului, si tot lemnul que are
in sine fructu de sernenth sporitOre : - fla
voe in demancare,
50. Si la tote ferele pamentului, si la
passerile tote alle cerului, si la tOlit tirri-
tdrea que se misch assupra piimentului, que
are tit sine sufflare de vieth : - told orb'a
verde (fih) spre nutriment. Si fist( se fach.
51. Si vedit Dumnedeu tOte quite a
ra'cut ; - si ecce bune forte (era). Si se facit
sera si se Lea dimineath. - Dioa a sesea.
CAPU If.
1. Si se complectar6 ast fel cerul si terr'a
cum si tot adornamentul tor.
2. Si complecto Dumnedeu in dioa a
sesea operele salle quite a fault, si Medd
in dioa a septea din operele salle que a
Pacut.
3. Si bine-cuvento Dumnedeu dioa a
seplea si o sanctifico pe (Musa; quoci lntr'
ensa inceld de quite a fost inceput Dum-
nedeu a facce.
4. Aqueasta este cartea genesii ce-
rului si terrei, si ast fel s' au fitcut in dioa
quAnd creO Domnul Dumnedeu cerul si
terr'a.
5. Si Vita verdeat'a cAmpului mai nainte
de a germina assupra phmentttlui, si loth
erlfa cAmpului mai nainte de a resitri; quoci
www.dacoromanica.ro
CAP. u.
nu ploasse (MI6)) Domnul Dumnedeu assupra
ptintentului, si oniu nu era Alio() spre A cul-
tiva pamentul.
6. Ci fOntana resaria din sinul Omen-
tului si aditpa kith fac'a piimentului.
7. Si plasm6 Dumnedeu pe omu, humit
din putout, si sufflO in fac'a lui sufflare de
viata, si se Bien omul in stale!, vietuitor.
8. Si plant0 Dumnedeu paradis in Eden
calre resarituri, si pusse acolo pe omul que
a fost plasmal.
9. Si Men Dumnedeu h reshri din piiment
on que lemmt frumos In vedere si bun spre
intineare, si lemnulVietei in midlocul para.
disului, cum si lemnul sciintei Binelui si
Reului.
40. Ian din Eden riu purcede spre A
aditpa paradisul ; (aquesta) de acolo se des-
parte in palm ineeputuri.
41. Numele unuia este Phison ; aquesta
incongiura iota terra Evilat, acolo nude este
aurul,
12. Iar aurul terrei aquelleia bun este,
si acolo este anthracele si petea prasinh.
15. Si numele riului at doilea este Gehon
quare ineuogiura loth terra Aethiopiei.
14. Si Hui al treilea se chiama Tigris pie
se intinde cittre Assyrieni. Iar al patrulea
Hu, Euphrate.
15. Luat'-a dare Dornmil Dumnedeu pe
omu pe quare '1 a lost creat si 'I a pus pe
densul in paradisul desfittarii spre a'l cul-
live si a '1 custodi.
16. Si commando Domnul Dumnedeu
lui Adam, dicend : din lot lemnul que se
MIA in paradis manta -vei spre nutrire ;
17. Iar din lemnul sciintei Binelui si
Reului, nu, sit nu mAncati; quoci in dioa in
quare yeti manta dintr' ensul cu mOrte yeti
muri.
18. Disse apoi Domnul Dumnedeu nu
este bine a li omul singur; sa facem lui
ajutor semine lui.
19. Si plasm() Dumnedeu din piiment Ike
ferele cAmpului, si tote passerele cerului,
si le addusse inaintea lui Adam spre 11 vede
cum sa le numeasca; si on que nume dette
Adam la on que sufflare vietuitore, aquell'a
fit numele 1111-quaria.
20. Si chime) Adam nume tutulor vi-
telor si tutulor passerilor cerului si tutulor
ferelor campului; tar lui Adam nu se and
ajutor quare sri flit semene.
21. Si pusse Domnul Dumnedeu extase
peste Adam quare addormi (indata); si lud
attunci una din aside lui, si implini ctt
came in local ei.
22. Si edifice) Domnul Dumnedeu cOst'a
 CAP. III. GEN ESE. 5

que luasse dela Adam in femee si o addusse
in aintea lui Adam.
23. Disse attunci Adam: aquesra e acum
osu din osele melle si came din carnea mea ;
aqueasta se va numi Muliere, plod din bar-
batul ei s' a luat.
24. Pentru aqueasta lassa-va omul pe
tatill seu si pe mama sa si se It lipi de mu-
lierea sa, si vor if amendoi intro singura
came.
25. Si era amendoi nudi, Adam si mu-
I lierea sa, si nu se rusina.

Raphael. Adam si Eva. Ed. Frere.

CAPU III. 5. Quiici scie Dumnedeu quo in dioa in-

1. Iar Serpele era quel mai intelligent'
din tote ferele que Dumnedett a fost facut
pe ptiment. Si tlisse serpele mulierii : au flora
Durnnedeu a dis sa nu mencati din nici un
arbure at paradisului?
2. Disse si mulierea serpelui : din fructul
ori-quhrui lemnu al paradisului vommu
maraca ;
5. lar din fructul lemnului que este in
rnit)locul paradisului, 4is' a Dumnedeu sti
nu milucati nisi sa ye attingeti de densul,
qua sit nu muriti.
4. Disse iar serpele mulierii : nu cu
merle veti muri ; neden deamblanduse_ in paradis calve sera
quare yeti Witch din aquest (arbure) des-
chide-se vor ochii vostri, si veti fi ca nisce
dei cunoscend Binele si WA.
6. Si veda mulierea quo bun spre man-
care (era fructul) lemnului si placid la ve-
derea ochilor, si qui) frumos era de a sci;
Wand dar mulierea din fructul lui, maned
si date si Brbatului ei din preuna cu densa,
si mancaro.
7. Li se deschissero attunci ochii la amen-
doi, si vetluro qui) era nudi; si an cusut
&mule de figu srsi au Matt lortt'si cinge-
tori (perizomata).
8. Audird attunci vocea Domnului Burn-

www.dacoromanica.ro
 0 GENESE. CAP. IV,

si se ascunserO si Adam si femeea lui din
althea fecei Domnului Dumnedeu, in midlo-
cul (arburitor) paradisului.
9. Si ebiemo Domnul Dumnedeu pe
Adam si disse lui : Adam, unde esci?
40. Tar ellu disse : Vocca ta audiiu
(deamblandule) in paradis si me temuiu,
quo nudu sunt, si me ascunseiu.
11. Disse, drept aqueea lui : Quine to -a
insciintat qui) esci nudu, daqua nu din ar-
burele din quare 'ti am commandat qua
dintr'ensul numai sa nu manAnci din
aquesta ai mAncat?
12. far Adam disse : Mulierea que ai
dal.' o (a fi) en mine, ea 'mi a dal din
lemnul (aquella) si am mAncilt.
43. Disse dar Dumneden si mulierii :
QuOci ai Meg aqueasta? Si nndierea res-
punse : Serpele m'a sedus (amagit) si am
mancat.
14. Disse der Domnul Dumnedeu Serpe-
lui : Pentru quO ai recut aquesta, blesieniat
sit fii moire tote vilele, si mire tole forele de
pe Omen( ; pe peptu si pe pantecele [Ott
to vei tirri, si pament vei nituica in tote oil-
lele vietei tulle.
15. hal-nick!, voiu punne intro tine si
mire muliere, si intro sOmence ia si intro
sement'a ei; aquesta iti va Debi capul, si lu ii
vei ochi citichittl.
46. Iar mulierii disse : innnultind voin
immulti durerile talle si suspinele tulle ; in
dureri vei nasce filii ; spre barbatul teu
refugiul teu, Si ellu to va domino.
tined tinVa lui; si to oath sa '1 domini.
17. Ian lui Adam disse : pentru quo ai 8. Minna disse Cain catre Abel fratele
ascultat de yucca femeii talle si ai mAneat sou : sa !recent la ample ; si s' a intern-
din lemnul din !rare 'ti am commandat qua plat !wand emu ei in c'tmpie, qui) s' a sett-
tunnel dintr' ensul sit nu mantilla, dime. le!, Cain assupra fratelui scu Abel, si '1 a
ensul ai mAncat, blestemat (sa fib) pitmNitel
in faptele talle, si in dureri vei mance (tilde
ensul in tote dillele vietei talle;
18. Spini si triboli (seal) va producce
tie, si to vei nutri din erb'a cAmpultii.
49. In sudorea fecei talle 'vei nitinca
pAinea ta, pint) quAnd te vei inturnA in
piiment de mule ai fost luat ; qubei terreua
esci, si in orrudi vei reintra.
2. Si elliemo Adam nitwit: mulierii
salle Viotti (Eva), qubci ca (este)illater tutu.
ton gullet. viet.urteri.
21. Si Then Domii! Dumnedeu lui Adam
Qi femeii lui tunice pellicee si revesti pe
22. Si disse Domnul Dumnedeu : ecee
Adam deveni ca until din not (apt) de a
eutnisce Binele si pout. Mum Anse nu va
mai intinde mAn'a sa si va lua din lemnul
Vietei, si va manes si vb. trill in eternu.
23. Si it emisse Domnul Dumnedeu din
paradisul dosfatarii spre A laborA pamentul
din quare era luat.
24. Suisse der pe Adam si it colocO in
fac'a paradisului desfatarii, si plisse Cberu-
bimii, si flachratorea rompbea (sable) qttea
rotitOre spre a custodi callea leinnului
Vietei.
CAPU IV.
1. Iar Adam cunoscit pe Eva femeea sa,
que concepii si ntiscA peCain.;.§i disse : pos-
sedut-am ontu prin Dumnedeu.
2. Si adaosse inlrtt a nasce pe fratele
aquestnia pc Abel. Si deveni Abel pastor de
oi, iar Cain era laborater de painent.
3. Si a fest dupe qutlte va dille qui; ad.
dusse Cain din fructele pamentului Fpre sa.
crificiu inaintea Domnului.
4. lay Abel addusse si ellu din primoge-
nitele oiler salle si din gressimile agues-
tor'a. Dumnedeu canto de sus cu bunittate,
assupra lui Abel si assupra (tertian.
aquestuia;
5. Iar assupra lui Cain si assupra saeri-
ficiurilor lui nu We aminte. batiste, aqueasta
pe Cain fOrte si innegur6 fae'a lui.
6. Disse dar Domini! Dumnedeu lui Cain:
pentru que to ai intristat, si pentru que s'a
innegurat fac'a ta?
7. An dory daqtta in tinplate adduci, si
-
nu in dreptate imparti (cu aqueasta) uu
Allint-te; quuci spre
ai commis pecatul?
uccis pe denstil.
9. Disse allunci Dumnedeu chine Cain :
nude este Abel fratele ten? tar ellu respunse:
nu sciu ; au dons custodele fratelui meu snot
eu?
10. Disse Dumnedeu atiunci que ai faent?
yucca sAngelui fratelui ten strigii chtre mine
din patent.
41. Acunt dart) blestemat (vei Iii) to pe
ptiment quc 'si a deschis gur'a spree ingliiti
sangcle frateltii ten din mAn'a ta.
42. Quand vei labors pamentul, ellu nu
'si va adaoge virtutea spre a 'ti dit (fructul
son) : gemend si tremAnd vei Ii assupra
piimentului.
13. Disse attunei Cain dare Domnul :
mai mare este caus'a (culp'a) men de quit
de A fi iertat.
44. De me departedi astlidi dela fac'a pit

www.dacoromanica.ro
 CAP. V. GENESE.
mentului, si dela facia la ascunde-me-voiu
si voiu 11 gemend si tremand assupra ph-
mentului, si va ft qua tot quel quo me vu
afla sa me ommore.
15. Iar Domnul Dumnedeu disse lui : nu
ash. ci on -quare va uccide pe Cain septe
resbunari va implim; si pussc Dumneden
semnu lui Cain, de a nu '1 uccide nimeni din
qatilT vo-r afla.
16. Esi dare Cain dela facia lui Dumnedeu
si locui in terr'a Naid spre reshritul Ede -
nului.
17. Si ctmosch Cain pe femeeea sa quare
concepend nlisch pe Enoch si se plisse a
edifica cetate, si supranumi cetatea (Eno-
cilia) dupe numele fliului see Enoch.
40. Iar lui Enoch se niiscu Gaidad, si
Gaidad nhsch pe Maiel, si Maiel nh'sch pe
Mathusalac, si Malhusalac nhsch pe Lamech.
19. Si isi led Lamech doe femei; numele
uneia Ada, si numele quellei d'adoa Sella.
20. Si nhscit Ada pe lobe!, aquestia fu
tathl quellor quo locuescu in tindele (cur-
turi) phstorilor.
21. far numele fratelni aquesluia era
tubal. Aquesla fit quel que a inventat Psal-
tiriul (harpa) si Kithara.
22. Iar Sella lihscit si ea pe Thobel
(Thobel-Cain) quarele fu lucralor cn cioca-
nul, faurator de arama si de ferru. Iar
swi. a lei Thobel (orb) Noema.
23. Disse attunci Lainech feineilor sidle
Ada si Sella : Auditi vocea mea, ferneile lui
Lamech, si ascultati cuvintele melte, quo
bhrhat am uccis in impugerea (data) mic, si
june in vulnul (Pacut) mie.
21. Quo de Opt° on se resbuna despre
Cain, iar despre Lamech de septe deci de on
quite septe. -
25. Cunosch (apoi) Adam pe Eva femeea
sa, quare coneepend, nascu filiu si 'ia dal
numele de Seth, dicend : bill reinvio Dum-
nedeu nuoh sementa in locul lui Abel pe
quare it uccisse CaIn.
26. Si lui Seth i s' a niiscut 111111 gat-
rnia ii dente numele de Enos. Aquest'a
sperO (incept) a invoca numele Domuului.
CAPU V.
4. Aqucasta (este) cartea gcnesii eine-
nilor, in dioa in quare creel Dumnedeu pe
Adam ; - dupe iinaginea sa 'I a creat, mas-
cule si femine 'i a creat pe densii.
2. Si ii binecuvento, si supranumi nu-
mete for Adam, in dioa iii quare 'i a creat.
5. Iar Adam trill dob stile si trei deci
de mini, si nhscit dupe assemenarea sa si
dupe imaginea sa, si ii delte numele de Seth.
www.dacoromanica.ro
7
4. Fosliau ()Hide lui Adam, dupe pie a
iihscut pe Seth, septa site de anni, si a
iihscut filii si title.
5. Si furo 'te dillele lui Adam quale a
trait nob sute si trei deci de anni, si muri.
6. Iar Set trai doe stile si cinci anni,
si nitscit pe Enos.
7. Si trill Seth, dupe que a nitscut pe
Enos, septe sole septe anni, si Omit filii si
title.
O. Si fine dillele tOte alto lui Seth nob
stile si doi spcdece anni, si muri.
9. Si Iraq Enos una seta nob dcci de
anni, si nasal pe Cainan.
10. Si trill Enos, dupe pie a nhscut pe
Cain'', seple stile si cinci spre deco anni,
si nasal lilii si title.
11. Si furo tote dillele lui Enos nob stile
si cinci anni, si muri.
12. Si hid Cainan una suth septe deci de
anni, si niiscu pe Maleleel.
13. Si teal Cainan, dupe que a nhscut pe
Maleleel, septe site patru deci de anni, si
nitscit filii si filie.
14. Si litre tOte dillele lei Cainan not
stile dote mini, si muri.
15. Si trill Maleleel una milli si sese dcci
si cinci de anni, si niiscu pc Iared.
16. Si trio Maleleel, dupe que a nhscut
pe Jared, septe stile trei deci de anni, si
iiiiscit filii si filie.
17. Si furb dillele kite alto lui Maleleel
opt stile nob deci si cinci de anni, si muri.
40. Si triii Iared una sula si sese dcci si
doi de aniii si niiscu pe Enoch.
19. Si trill fared, dupe que a ntiscut pe
Enoch, opt cute de anni, si nhsch lilii si
filie;
20. Si rune dillele Cite elle lui fared nob
stile sese dcci si dui de anni, si muri.
21. Si trill Enoch unit sulit sese dcci si
cinci de anni, si nhsch pe Mathusala.
22. Iar Enoch plitch luiDumneden, dupe
que a nascut pe Mathusala, dab sate de anni,
si nasal filii si !Hie;
23. Si flue dillele tote alle lui Enoch trei
stile sese dcci si cinci anni;
24. Si plach Enoch lui Dumnedeu, si nu
se mai au (intro Omeni), quoci 'I a mutat
Dumnedeu pe denstil.
25. Si triti Mathusala una suth si opt deci
si septe de mini si nitscit pe Lamech;
26. Si trhi Mathusala, dupe que a nhscut
pe Lamed', septe sole opt deci si doi de
anni, si nitsch filii si flies
27. Si furb dillele tole quite trill Mathu-
sala nob mac sese deci si nob de anni si
muri.
 8 GENESE. CAP. VI.

28. Si trhi Lamech una suta opt deci si
opt de anni si nasal filiu;
29. Si supranumi
aquesta ne va usura din lucrhrile ndstre si
din nevoile Wander ndstre, si despre ph-
ment pe quare '1 a blestemal Domnul Dum-
nedeu.
50. Si trhi Lamech, dupO que a nhscut pe
Noe, cinci sure sese deci si cinci de anni, si
nasal filii si filie;
51. Si fare dillele lui Lamech septe stile
cinci deci si irei de anni, si muri.
52. Si era Noe de anni cinci sate, si
ascii Noe trei filii : Sem, Chan], si lapilli'.

Proudhon. Mott-% lui Abel. Ed. Frere.

CAPU VI. itnasce, aqueia (que s'au tiascut din aqueste

1. Si a fost (wand incepuro dmenii a se
immulti assupra pamentului si nhscuro
lortesi filie,
2. Quo vedend angelii lui Dumnedeu pe
filiele dmenitor quo era frumose, isi hare
lorusi femei din tote din plate isi allessere.
5. Si disse Domnul Dumnedeu : sa nu
remain spirant meu in omenii aquestia
in eternu, queci ei carne sent; ci dillele
for fi-vor de un'a seta doe deci anni.
4. Iar gigautii, era pe Fitment in dillele
aquellea ; queci, duet) que intrar5 filii lui
Dumnedeu Ia Miele Oinenilor si le active
alliante aqueia era gigantii aquellui secul,
dmeni faimosi.
5. Vedend Anse Domnul Dumnedeu qu5
s'au ituniullit reuthtile Umenilor assupra
pamentului, si quo liii-quare cugetii in ini-
lieu sa cu siiiruire &Aire quelle relic hi
tote dillele,
6. Isi addusse a minte Dumnedeu quo a
fost facet pe omit pe piiment, si cugeto.
7. Disse dar Dumnedeu : stinge-voiu
de pe facia pamentului pe Omu pe quare
ramie; dela Omu piniS Ia Vita, si dela
tirritore pint) la passerile cerelui ; clued

www.dacoromanica.ro
 CAP. vu. GEN ESE.
miniatu-m'am quo 'jam fhcut pe densii.
8. Iar Noe aflo gratia inaintea Domnului
Dumnedeu.
9. Agues lea sunt nascerile din Noe: Noe,
omu just, perfect find in geneatia sa,
placit lui Dumnedeu.
10. Nascut'a Noe trei filii, pe Sem, pe
Cham si pe Iapheth.
11. Corrupt era phmentul inaintea lui
Dumnedeu, si plin era de nedreptate.
12. Si vedit Domnul Dumnedeu pamentul
qui) era corrupt, qutici on que came
(individ) strimbasse callea sa de pe phment.
43. Disse dar Dumnedeu tithe Noe :
timpul fih-quaruia omu vine inaintea mea,
quoci se implit phmentul de nedreptate dela
densii; ecce-me dar qui; voitt perde pe
densii si phmentul (impreuna).
14. Fa 'ti darb o area (lava) din lemne
phtrate; in cuiburi (sau inchperi) vei facce
arc'a, si o vei bilumina pe din intru si pe
din afara cu bitumine.
15. Ecce cum vei facce area : trei cute
de cell lungimea archei, si cinci deci de
coti littimea, si trei deci de coti 'nallimea
ei.
16. ImbinAnd vei facce arc'a, si de tin
cot o vei consummh din sus, iar us'a
archei, o vei facce in lAturi; in planuri
(caturi) dipunti si tripunti o vei facce pe
densa.
17. ()nod eu ecce adducce-voin
ape assupra pementului spre a perdu on
title carat in quare se aflit spirit de vials
sub cern, si on quate vor fi pe pitment ter-
mina-se-vor.
Ie. Si stahili-voiu testamentul men en
tine; intlivei in arch to si filii lei, si femeea
to si femeile filiilor tei din prennit cu tine.
19. Si din kite vitele, si din tOte rep-
tithe, si din tote ferele, si din loth carnea
quAte doe doe din tOte vei inducce in arch,
qua sit nutresci din preunii cu tine : quAte
un mascule si fetnine vor fi.
20. Din tote passerile svoliitere dupo
genere, si din tote vitele dupo genere, si
din (Ole reptilile que se tirrescu assupra
phinentului dupb generele tor, quAte doe,
doe din tote vor intro came tine spre a
se nutri din prenna en tine, mascule si
fetnine.
21. Iar tu, luh-vei cu tine din tote de-
mAnchrile que itiAncati, si le vei adunA dire
sine'ti (in acii)si vor li tie si aquellor(viettii-
tore) spre demAncare.
22. Si facit Nue IOW quAte ii commando
Dotnnul Dumnedeu, assemenea le facie.
www.dacoromanica.ro
9
CAPU VII.
1. Si disse Domnul Dumuedeu calm
Noe : Intrh to si (eta cas'a la in arch, quOci
pe tine to veduin just inaintea mea in gene-
ratia aqueasta.
2. Lir din vitele curate is din preunii en
tine quate septe ,_epee, mascule si femine ;
iar din vitele tfecurate pike doe doe, mas-
cule si fernine.
3. Si din passerele cerului quelle curate
quAte septe septe, mascule si femine; si
din tote passerile 'necurate quate doe doe,
mascule si femine, spre a conserva sernenta
peste tot pamentul.
4. Quoci dupe septe dille adducce-voin
eu plOie assupra phmentului palm deci de
dille si palm deci de nopti, si voiu stinge de
pe rac'a pamentului on que ninth am facut.
5. Si Mat Noe tote quate ii commando
Domnul Dumnedeu.
6. Era Nue attunci de anni sese sate, si
(Muhll fit assupra piimentului.
7. Intro darii Noe si filii lui, si ferneea lui
si femeile filiilor lui din retina en densul
in arch. din caus'a apetor diluviului;
8. Si din vitele quelle curate si din vitele
quelle necurate, si din passeri si din bite
reptilile pitmentului,
9. QuAte doe doe intrarb chlre Noe in
arch, =mile si femine, dupb cum ii com-
mandasse Duinneden.
10. Si a fest dupo settle dille, quo apele
diluvitilui se fitcuri; assupra pamenttilui.
11. In al sese sutelea anon in viers lui
Noe,a Iunei a doa, in dioa doe deci si septea
a lunei, in aquea di ruplus'au kite sor-
gentile abysului, si cataractele cerului s'au
deschis.
42. Si a fost ploiea assupra piimentului
patru deci de dille si patru deci de nopti.
13. In 4ina aqueea intro Noe, Sem, Cltam
si lapheth, filii lui Noe, si femeea aquestuia,
si femeile filiilor aquestuia din prenna en
densul in arch.
14. Si tote ferele dupO genere, si tote
vitele dupo genere, si on que tiritOre que
se miscii pe phment dupo genere si on que
passere dupti generele sett,
45. Intraro dire Noe in arch quAte doe
doe, mascule si femine, din kith carnea in
quare este spirit de viath.
16. Si quelle que venii in intro mascule
si femine din loth carnea intraro dupti cum
commandasse Dumnedeu lui Noe. Si inchisse
Domnul Dumnedeu arc'a de din afarh Iii.
17. Si diluvitil fit assupra plitnentulni
 10 GENESE. CAP. VIII.

patru deci de (pile si patru deci de nopti,
si se immultirb apele si luarb arc'a que se
Matte d'assupra pitmentului.
10. Si ap'a predominA, si se immultia
Vale assupra pamentului, si se purls arc'a
pc d'assupra apelor.
19. Iar apele dominau, dominau atata
assupra pamentului inquat accoperissero
muntii quci 'nalti que erau sub cent.
20. Cinci spre deco coil mai presus se
iniiltassera apele pests muntii quei 'nalti.
21. Muni on que came que se miscit pe
pament, din passeri si din vile si din
fere, si orique tirritore que se misch pe
phment, si tot omit.
22. Si tote quite an sufflare de viata, tot
que se ally assupra uscatului nevi.
23. Si per' lout fiinta que era assupra
pamentului intregu), dela thus pint) la Vila
si tirritore si passeri alle ccrului, si s'au
sties de pe pament; si remasse 'mini Noe
si quei cu delimit in arca.
24. Si fit inaltath ap'a assupra painalt1-
lui una Stith cinei4le.ci de (line.

Vr-jA-
%AG
rY, -La ,'A .4 ,

ikk

"'OP'
,1

A s.
) 7

41-w 1.11,2111111
°
I 4!
j .411

° 1.
11
"

7.(:.:1.';11,

\, \ ,\AU \
Girodet. Deluviul. Ed. Frere.

CAPU VIII. cu dasul in arca, si supraddusse Dumne4eu

1. Si isi addusse Dumne(lett a minle de spirit peste pament, si inceld ap'a.
Noe, si de tote ferele si de tote vitele, si de 2. Se inchissera sorgentile abysului si
tole passerile, si de tote tirritorele que era calaractele cerului, si inceld ploiea din cern.
www.dacoromanica.ro
 CAP. M. GENESE.
3. Si se restringea ap'a que purcedea din
pament ; se restringea ap'a si se impucinh
dupO una sulk dud 4eci de (line.
4. Si stette arc'a in lun'a a septea in a
doa dcci si septea 41 a lunei, d'assupra
muntilor Ararat.
5. Ap'a curgelore se impucina pint)" in
a decea lunh; iar in a Mecca lurk, Anteiea
41 a lunei se vOuro capetele muntilor.
6. Fu apoi, dupo patru 4eci de dille, quo
deschisse Noe ferestea archei que a fost
facut, si emisse corbel (spre a ved6 daqua
a statut ap'a).
7. Esind, nu se mai inturn6 (corbul) pint)
secariS apele de pe phment.
8. Si emisse pe columbh in urm'a lui
spre a vedo daqua s'a faticat ap'a de pe ph-
ent.
9. Iar columb'a neaffand repaos pici6-
relor salle, se inturn6 la densul in arch ;
quoci ap'a era peste Rita facia piimentului;
si intintlend Willa lei, o lu6, si o introdusse
chtre sine in arch.
40. Tinendu-se rind) dille septe, iarbsi
emisse columb'a din arch.
41. Si se inturn6 clitre densul columb'a
calve sera, si avea frump de olivu semnu in
gura ; cunoscii day Noe quO statusse ap'a
de pe
42. AdestAnd ncii alle staple tulle, ia-
rosi emisse columb'a, quare nu mai adaosse
a se inturna chlre (Mitsui.
43. Ast fel in al s6selea suth si un annu
in viat'a lui Noe, in prima di a lunci anteea,
disphrussero apele de d'assupra pamen-
tului ; si descoperi Noe invOlitorea archei
si veda (IWO disphrussero apele de pc fac'a
phmentului.
14. Iar in lun'a adoa, in a doNeci si
septelea di a lunei, se uscasse plimentul.
45. Si vorbi Domnul Duinnetleu lui Nob,
flicend:
46. Esi din arch lu, si femeea ta, si filii
lei, si femeilele filiilor tei din preunh cu
tine.
17. Si tole f6rele (ike stint din preunh
cu tine, si ori-que came dela passeri pint)
la vile, si ori-que tirril6re que se misch
pc phment, addu-le afarii din prenna cu tine ;
si cresceti si ye immultiti pe pament, si
impleti phmentul.
48. Esi dart) Noe, si femeea lui, si filii
lui, si fenieile filiilor lui dinpreunii eu
densul.
49. Si trite fe)rele, si tote vilele, si (wi-
pe passere, si ori-que tirril6re que se
misch assupr'a phmentului dupo generele
tor, exit' au (assemenea) din arch.
www.dacoromanica.ro
11
20. Si edifice) Noe altar Doinnului; si
loo din tole vitele quelle curate, si din tote
passerele quelle curate si offeri holocarpose
(holocaustu) assupra altarului.
21. Odor6 cu multumire Domnul Dum-
ne4eu proftun mirositor, si disse Domini!
Dumne4eu cugetand in sinesi : nu voiu mai
adaoge intru a blestemh phrnentul pentru
faptele 6menilor, qubci applecat este cu
sthruinth cugetul Omuli dare quelle relle
din junetele lui; riu voiti
Intru h batte ori-qtie came vietuil6re, dup6
cum am Mout.
22. In tote dillelo phmentului, sementa
si seceriturh, frigu si caldu, tOmna si
primh-vora, di si nOpte nu vor inceth (de a
se urma una dupo alta).
CAPU IX.
1. Si binectivent6 Dumnedeu pe Noe si
pe filii lui, si disse for : Creseeti si ve irn-
wait' si irnpleti plimentul, si domni fill
assupra lui.
2. Terrore si ldmh de voi 1111 peste tote
f6rele phmentului, si peste tote passerile
eerului. si peste tote (lade se 'nisch pe
pliment, si peste toti pescii Alitrii ; - sub
mtlinele vostre le-am dat.
3. Si on -que tirrithre que vietnesce, flit
voO in dematicare; - ca legume de erbc
datu-leam vo6161e.
4. Ansll came in Onge de sufflet, net
yeti meinca.
5. Qutici (assemenea) si sOn.ele vostru
at stiffletelor vostre it voiu re'Clatna ; din
mina tulutulor ferelor it voiu quere; si dm
mania Oinului, si din miin'a barbaitilui, fra-
telui lei predinde-voiu suffletul Omului.
6. Quel que versa singe de Omu, in Wm
de singe sAngele lui sc va versa; guild in
imaginea lui Dumne4eu am creat pe Omu.
7. Cresceti dar si ve immultiti si im-
pleti phmeniul, immultiti-ve assupra pitmen-
tut
8. Disse iar Dumne4en lui Noe si filiilor
lui, dicend :
9. Quill pentru mine , ecc6 inchieill
paclul nett de allianth cu voi si cu st'llienca
vOstra dupO voi.
10. Si et' on que sufflare via din preunh
en voi, dintre passeri si dintre vile, si cu Ike
forele ptimentului quite stint cu voi dintre
kite quette au esit din area.
41. Si voiu stabili allianca mea cu voi;
si nu Ira mai muri nici o sufflare de ap'a
diluvinlui, si nu lit mai fi diluviu de aph
spre a distruge tot phmentul.
12. Disse apoi Domnul Dumnedeu chime
 12 GENESE.
Noe : ecce, aquesl'a este semnul teslamen-
tului que en dau intre mine si voi, si intre
on -que sufflet vin que este din preuna cu
voi in ori-que carne, in generatii eterne.
43. Arcul men puiu in noru, si Ira fi
semnu de allianth intre mine si piiment.
44. Si roamd voiu innora cu nori assu-
pra pamentului, areta-se-va arcul meu in
noru.
45. Si 'mi voiu adducce a minte de al-
lianra mea que este intre mine si voi, si
intre on que sufflet vietuitor in on que
carne, in gnat nu va mai ft ap'a in diluviu
spre a exterrnina on -que came.
46. Fi-va dar arcul meu assupra nom-
lui, si voiu vede spre a'mi adducce a minte
de alliant'a eternh dintre mine si dintre on
que sufflet vietuitor in ori-que carne que
este pe phment.
47. Disse (inline) Dtunnetleu lui Noe :
Aquesta este semnul tesiatnentului que
dispussein intre mine si intre tOta carnea
gue este pe phment.
18. Era (cum s' a dis) filii Itti No que
an esit din area : Sem, Chain si Iapheth.
Tar Chant era tats lui Chanaan.
19. Aquesti trei sun' filii lui Noe; dela
aquestia s' au dissenting (Umenii) peste tot
plimen 011.
20. Si incepa Noe, fluid laborator de
ptnent, a plants viih.
21. Si bilit din vino si se inibitto si se
despnio in cas'a sa.
22. Vetlit Cham, lath' lui Chanaan, nu-
ditalea lathlui sett, si esind spusse quellor
doi frati ai sei a fart.
23. Anse Sem si Iaphelh hind vest-
mentul, 'I au pus pe amhi 'or umeri si au
naintat cu spalele inainte, si au accoperit
cu respect nuditatea tatalui for ; fac'a lor era
in apoi, si it' an vetjut nuditatea tatalui tor.
24. Se desieptd Noe din vinn , si af16
quate'ia Neut. filiul sea d' at doilea.
25. Disse dar : blestemat fia Chanaan ;
fecior domesticu va-ft fratilor Itii.
26. Si a dis iaro Binecuventat Donmul
Dumnedeu al lui Sem, si Ga Chanaan fecior
al lui.
27. Intincla Dumne4eu possessiile lni
Iaphelh si locuiasch in locuintele lui Sem, iar
Cham fih feciorul tor.
28. Trlii apoi Noe dupi; calaclysmu trei
sute cinci tleci de anni.
29. Si WO dillele tote alle Noe floe sute
dna dcci de mini, si muri.
CAPU X.
4. Quelle urmhtUre sent nascerile fiilor
www.dacoromanica.ro
CAP. X.
Itti Noe : Sem, Chant, Iapheth ; si li s'au
nascut aquestor'a filii dupo diluviu.
2. Filii lui Iaphelh stint : Gamer, si
Magog. si Madai, si Iovan, si Elisa, si Tho-
bel, si Nosed. si Tiras.
3. far filii lui Gainer : Asclianaz, si Ri
phalli, si Thergamit.
4. tar filii lui Iovan : Elisa, si Thasis,
Ketieni, Bothell i.
5. Din aquestia se segregaro insule de
natii in terea tor, fih-quare (1110 limbs, in
sementiile for si in natiile tor.
6. Iar filii lui Cham Biro : Chus, si MIS-
raim, Phud si Chanaan.
7. Apoi filii lui Chus furb : Saba si Hevila
si Sabatha, si Regna, si Sabathaca. Filii
apoi ai Ini Regina fur() Saba si Dadan.
8. Iar Chus niisca pe Nemrod; quare
incepit a fi gigante (tare, potent) pe phment.
9. Aquesta fu gigante qualm inaintea
Domnului Dunine4ett. De aqueea se si dice
(dicatOrea) : pa Nemrod gigante venator in
aintea Doinnului.
40. Si inceput regatului lui fit Babylon,
si Oreelt si Archad, si Chalanne in terea
Sennaar.
41. Din aqueeasi terra esi Assur, quare
edifico (celatea) Ninive si celatea Rohohos.
Si Clialach.
12. Si Dasem intre Ninive si Chalach.
Aqueasta fit cetalea quea mare.
43. Si Misraint Itasca pe Ludiimi si pe
Neftlialiimi , si pe Aenemetiimi , si pe
Laltiinti,
14. Si pe Patrosoniimi, si peChasmoniimi,
de uncle au esit Philistiimii, si pe Chaphto-
riimi.
15. Ian Chanaan Itasca pe Sidon primo-
genitul, si pe Chetteu,
16. Si pe Iebuseu, si pe Amorrheu, si
pe Ghergeseu.
47. Si pe Even, si Arucheu, si pe Aseneu,
18. Si pe Aradiu, si pe Santareu, si pe
Amathi. Si (WO aqueasta s'au disseminat
sementiile Chananeilor.
49. Iar continele Chananeilor s'au pus
dela Sidon veuind la Gherara si Gaza, si
trecend la Sodome si Gomorrha, Adamit,
si Seboitn, pint) la Lash.
20. Aquestia suet filii lui Chain in se-
mentiile tor, dupb limbele !or, in coprin-
surile tor, si in natiile Ion.
21. Iar lui Sem que fu lath' (patriar-
ch!) haulm. filiilor lui Heber, si quare fit
fratele lui Iaphelh quellui mai mare, i s'a
ithscut (cum urmeatlit):
22. hitii lui Sem furl) : Adam, si Assut,
si Arphaxad, si Lud, si Aram.
 CAP. XI.
25. Si filii lui Aram NA : Oz, si 11W, si
Gather, si Alosoch.
24. lar Arphaxad ascii pe Cainam, si
Cainam nasca pe Sala ; iar Sala nasal pe
Heber.
25. Si lui Heber i s' an nAscut doi filii :
tiumele unuia Pha leg (quaci in dillele lui
s' a impartit pam'entul), si numele fratelui
aquestuia lectan.
26. lar Iectan nasea pe Elmodad si pc
Saleph si pe Asarmoth, si pe Iarad,
27. Si pe Odorrha, si pe Aezel, si pe
Decla,
28. Si pe Eval, si pe Abimeel, si pe Sa-
ben,
29. Si pe Ophir, si pe Hevila, si pe Io-
bah. Toil aquestia 11111 lui leclan.
50. Si fit locuirea lor dela Alassee
pins mule se vine la Sophira (que este) un
munte al resariturilor.
31. Aquestia stint filii lui Sem in semen-
tiile lor, dupe limbele lor, in coprinsurile
lor, si in 'milk lor.
52. Aquestea (eu tin cuvent) sunt semen-
tiile filiilor lui Noe, dtipa familliile lor,
dupo natiile lor. Dela aquestia s' au disc-
rninat insole (coprinsuri) de natii assupra
plimentului dela Diluviu (inqua).
CAPU XI.
1. Si era peste tot pamentul o limba (1)
singura si o singura voce la Intl.
2. Si s' a intemplat la miscarea lor dela
Besarituri de au aflat o dimple in plimentul
Sennaar, si s' an pus en locuinra acolo.
5. Si disse Omul &tare appropele seu :
veniti sa facemu caramide si sa le cocemu
in focu; si be servi lor caramid'a drept
potrii, si de asfalt be fu hum'a.
4. Si dissero (imit') : veniti sa ne edifi-
cam o celate si lurnu, al quaruia cape sa
115 pine la ecru si sa ne face nume mai
nainte de a ne respandi pe fac'a Omen-
tului.
5. Dumnedeu attunci descindit a vede
celatea si tumid que edificau filii omenilor.
6. Si disse Doinnul : ecee un popol si o
limba sund cu totii, si que s' au appucat sa
kat. arum dare nu be vor lipsi pinto la un'a
din quote an cugetat a niece.
7. Veniti, si descindend sa turburam
acolo lintVa (lor) qua fia-quare sa nu intel-
lega limb'a appropelui seu.
8. Si 'ia respandit pe densii Domnul de
acolo veste told fach parnentului, si ince-
faro d'a mai edifich celatea si turnul.
(1) Buza dice originalul.
www.dacoromanica.ro
GENESE. 13
9. Pentru aquesta se chiemo numele
cetatii Confusio (Babel); (iaci acolo a con-
us Domnul limbele plunettiliti tot, si de
acolo respandi pe densii Domnul (Dutuneden)
peste fag a pamentului tot.
10. Quelle urntliterre stint familliile (quo
se 1ragn) din Sem; Sem filial (era) de una
seta anni (land nascit pe Arphaxad, in at
duilea annu dupo diltiviu.
11. Si trai Sem, dupo que a peseta pe
Arphaxad, cinci stile de anni, si nhscit filii
si filie, si muri.
12. Trai apoi Arphaxad luta sine trei
deci si cinci de anni, si nhscit pe Cainan.
13. Si trai Arphaxad, dupo que a nitscut
pe Cainan, anni patru stile. trei deci .si uiu ca
filii si filie, si muri. apoi nita
stria trei deci de anni si Itasca pe Sala ;
mai trai iaro Cainan, dupo pie a nitscut pe
Sala, anni trei sute trei deci si nitscit filii
si filie si muri.
14. Dupe densul trai Sala una seta trei
deci de anni, si nAseit pe Heber.
15. Si trhi Sala dupe que a nitscut pe
Heber trei sute trei deci de anni, si Itasca
filii si file si nntri.
16. Heber apoi trai una sula [rd deci si
patru de anni si nasal pe Phaleg.
17. Si trai Heber, dupe que, a nascut pe
Phaleg, anni trei suite settle deci, si naseit
lilii si filie si muri.
18. Iar Phaleg trai una stria trei deci de
anni si nasca pe Ragan.
19. Trai apoi Phaleg, dupo que a nitscut
pe Ragan, doe side floe anni, si &ascii
filii si filie si muri.
20. Dtipb (Mitsui, trill Ragan una sutii
trei deci si doi de anni si nliseit de Seruch.
21. Si trai Ragan, dupe que a nriscut
pe Seruch, doe stile septe anni, si naseit
filii si filie, si muri.
22. Apoi, (raj Smelt una suth trei deci
de anni si ntiscit pe Nachor.
23. Si trai Seruch, dupti que a na:cut pe
Nachor, anni doe sute si nitseit filii si filie,
si muri.
24. Teal apoi Nachor anni septe deci si
not, si Itasca pe Thara.
25. Si trai Nachor, dupo que a naseut
pe Thara anni una stria doe deci si not,
si nasea filii si file, si muri.
26. Dupti densul, trhi Thara settle deci
de anni, si nAscit pe Abram, si pe Nachor
si Arrhan.
27. Aquestia sunt filii lui Thant (adicb):
Tiara nasal pe Abram, si pe Nachor si pe
Arrhan, si Arrhan nascit pe Lot.
 14 GENESE. CAP. XII.

28. Muri ins6 Arrhan inaintea tatalui
seu Thara, in terea unde s' a fost mason, in
coprinsul Chaldeilor.
29. Si 41 Ware Abram si Nachor loru'si
femei : numele femeii lui Abram Sara, si
numele femeii lui Nachor Melcha, filiea lui
Arrhan, tat at Melchei si tali al Ieschei.
30. Si era Sara sterpa, si nu faces copii.
31. Pe attunci, Thara pc Abram Min!
seu, si pe Lot filial lui Arrhan (adico), pe
filiul filiului seu, si pe Sara, nuroru sa,
femeea lui Abram filiului seu, si ii dusse pe
densii a fare din comprinsul Chaldeenilor,
spre It se ducce in terr'a Chanaan; si venire
pine la Charrhan si locuire acolo.
32. Si hire dillele lui Thara in Charrhan
doe sate cinci anni, si muri Thara in Char-
rhan.

Rouget. Abraham vine in apoi in t6rr'd Chanaan. Th. Frere.

CAPU XII. si to voiu binecuventa §i voiu marl numele

4. Pe attunci, 4isse Domnul lui Abram :
esi din terr'a to si din cognatia ta si din
cas'a latitlui teu (si du-te) in terea que iti
vein arida.
2. Si le voiu facce (capu) in natiii mare ;
teu, si vei f binecuventat.
5. Si voitt binecuventa pe binecuventa-
torii tei, iar pe quei que to vor blestemA,
blestenth-voiu ; si se vor binecuventa in
line tote sementiile ptientului.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XIII.
4. Si se scull Abram, dupe cum 'ia dis
Domnul si venia si Lot din preunh cu
(Mitsui ; iar Abram era de anni cincideci si
cinci gaud esi din Charrhan.
5. Si Ind Abram pe Sara femeca sa si pe
Lot filial fratelui seu, si tote alle for quate
isi possedussere, si on que sufflare que avea
in Charrhan, si esire a se ducce in terr'a
Chanaan, si venire in terr'a Chanaan.
6. Si cAlletori Abram prin lungul ague-
stela pine la locul Sychem, lunge querrul
(stejAretul) inalt. Pe attunciChananeii locuia
terr'a (aqueea).
7. Si se arato Domini lui Abram si 4isse
lui : posteritatii talle da-voiu terr'a aque-
asta; si edifice acolo Abram altar Domnului
que s' a artitat
8. Si treat de acolo la muntele chtre
resArituri dela Baethel, si stabili acolo
tabernacolul in Baethel despre Mare si
Haggai despre resArituri ; si edifice acolo
altar Domnului, si invoco in numele Dorn-
nului.
9. Se scull apoi Abram, si plecand se
campo (Mari) in desert.
10. Si se facti famete pc pAment; si
descindft Abram in Egyptu spre a pere-
grina acolo, queci era tare fametea pe
pament.
11. far qufind se appropie Abram d'
intro in Egyptu, a lost quo Abram 4isse
Sarei femeii salle : cunoscu eu quo femee
frumesa esci.
12. Va fi dare quo cum te vor vette
Egyptenii vor dicce clue femeea lui este
aqueasta ; uccide-vor dar pe mine si cu bi-
nele te vor lug pe tine.
13. SA dici dare : quo surer a lui stint,
qua sA mi se intemple bine din caus'a ta si
sit tritisch suffletul meu dupe purtarea ta.
14. S'a inte,mplat dare quand a intrat
Abram in Egypt, club vedure Egyptenii pe
femeea lui gut) era ben fdrle.
15. 0 veduro si principii lui Pharaon, si
o Ilittdaro chtre Pharaon, si o introdussero
in cas'a lui Pharaon.
16. far cittre Abram nine se pular() din
catts'a ei, si i se faces (in dar) oi, si vitei si
asini, si feciori (din cash) si fete (din cash)
si catiri, si camile.
17. Si Wit Dumnedeu pe Pharaon in
biithi maxi si grelle, si cas'a lui, din caus'a
Sarei femeii lui Abram.
18. Chiemand dart) Pharaon pe Abram,
disse : queci ai flicut aqueasta mie, quo nu
'mi ai spits quo femeea ta este?
19. Pentn pie ai dis quo surer hid este
si 'mi am Ittat'o (ast fel) de fcmee? Acum
www.dacoromanica.ro
GENESE 15
dare ecce 'ti femeca inainte; ia-o si du-te de
aqui.
20. Si dette ordin Pharaon la dmeni
despre Abram spre a 'I scoria pine afare
din tarrA pe (Mitsui si pe femeea lui si tote
quote era alle lui si pe Lot din prettnA cu
densul.
CAPU XIII.
4. Esi ast fel Abram din Egypt ells si
femeca lui si tote alle lui si Lot inpreunii
cu (Mitsui, (apucand) in sus cAtre desert.
2. Abram era avut forte in vile in argint
si in atm
3. Si se dusse de unde a Post venit in
desert pine la Baethel, pine la locul undo
era tabernaculul sett mai nainte, Mire Bae-
thel si intre Haggai,
4. La locul altarultti at quhruia inceput
facusse acolo, si invocd acolo Abram nu-
mele Dotnnului.
5, Lot iaro que calletoria din preuna ctt
Abram, avea (si ellu)oi si boi si tabernacule.
6. Si nu'i incApea (acolo) pamentul spre
a locui in preunh, quitci era averele for
multe, si nit puteau locui in preunit.
1 7. Si s' a intemplat lupta intre piistorii
vitelor lui Abram si intre pastorii vitelor
lui Lot. Iar Chananeenii si Pherezeenii
lecuia pe attunci pitmentul (aquella).
I 8. Disse dar Abram lui Lot : sat nu fili
cerlit intro mine si tine, si mire phstorii
mei si pastorii lei, quoci omeni frati suntan
noi.
9. Au nu ecce tot ph'mentul in ainle 'ti?
Desparte-te de mine : daqua to la stang'a,
eu la drepl'a; iar daqua to la drept'a, eu la
stang'a (vom appuca).
40. Si ardicandtesi Lot ochii, Oda tot
coprinsul din pregiurul fotdanului qua tot
era adlipat, mai nainte de a distruge Dum-
nedeu Sodornele si Gomorrha, ea si para-
disul lui Dumnedeu si ca terr'a Egyptului,
pine uncle se vine la Zogora.
11, Si isi allesse Lot tot coprinsul din
pregiurul Iordanului, si appuctl Lot chine
resarituri, si se desphrti fig -quare de fratcic
sett.
12. Abram dare locui in terr'a Chanaan,
iar Lot locui Iutr'o cetate din quelle circon-
vecine si isi ass* tabernaculul in Sodorne.
13. far Omenii din Sodome rei §i pech-
tosi Inaintea lui Dumnedeu fOrte.
14. Disse attunci Dumnedeu lui Abram,
dupe que s' a despartit Lot de (Mitsui : cautii
cu ochii lei in sus si vedi din locul nude
esci atom, calve miadii nopte si miada di
chine resfirituri si cittre Mare (appus).
 16 GENESE.
15. Quo tot pamentul que vedi, da 'I-
volt' tie si posteritatii talle pine in eternu.
46. Si voiu facce posteritatea la ca are-
n'a (nisipul) pamentului : de Fite quineva
enumera' aren'a phmentului, numera-va si
pe siranepotii tei.
17. Scull ndu-te strabate terr'a (aqueasta)
in lungul si in latul ei, qubci tie o voiu da
si posteritatii talle in secul.
48. Si mutantlesi lindele Abram,venind
locui lingo querretul (stejeretul) Mambre,
quare era in Hebron; si edified acolo altar
Domnului.
CAPU XIV.
1. S' a intemplat pe attunci gut) in dom-
nirea luiAmarphal regele Senaarultti,Arioch
regele Ellasarului, si Chodollogomor regele
Elamului si Thalgal rege de milli
2. Sh fach resbellu assupra lui Balla rege
al Sodomelor si a lui Barsa regele Gomor-
rhei, si a lui Sennaar rege de Adama si a
lui Symobor rege de Seboim, si (assupra)
regelui de Balac (quare este Sego!).
3. 'Atli aquestia (din urtnit) se adunarb in
vallea sarala, quare este Marea shrilor.
4. De doispre deco anni serviatt ei sub
Chodollogomor, iar in at treispredecelea
arum se revoltaro.
5. In al patruspredecelea annu dare
veni Chodollogomor si regii (alliati) cu den-
sul, si infransero pe gigantii din Astaroth-
Carnain, si popoli tari dinpreunh cu ague-
stia, si pe Omeenii din cetatea Save.
6. Si pe Chorrheeni din muntii Seirului
pint) la terebiuthul Pharan que este in de-
sert.
7. Si inl urnanduse,venirb Ifing8 fontan'a
Judecittii (aqueasta este Cades) bhtlurb pe
t6ti principii din Amalec si pe Amorrheeni
que locuia in Asasan-Thamar.
8. Esiro apoi regele Sodomelor si regele
Gomorrhei, si regele de Adama si regele de
Seboim si regele de Balac (quare este Segor)
si le fiteurb frunte insiranduse syre bataie
in vallea Shrath.
9 (Se oppuserb adicO) incontra lui Cho-
dollogomor regele Elamului si a lui Thal-
gal regele de natii, si a lui Amarphal regele
Sennaarului si a lui Harioch regele Ellasa-
rului ; pairu (era) aquesti regi incontra quel-
lor cinci (de sus).
10. Iar vallea shrata, puturi de asfalt
(era). Engirt.) altunci regele Sodomelor si
regele Gomorrhei, si (multi) cadurb acolo.
iar quei que mai remhssesserb fugirO date
munti.
11. (Vingblorii) luaro citIlitrimea Idly a
www.dacoromanica.ro
CAP. XV.
Sodomelor si Gomorrhei, si tote provisiile
for si se retrassero.
42. Luaro onto si pe Lot filiul fratelui
lui Abram, precum si averea aquestuia, si
se dusserb. Lot era locuind in Sodome.
15. far unul din quei scapati, venind in-
sciinto pe Abram peregrinul que locuia in
querretul ( stejeretul) lui Mambre Amoreul,
fratele lui Eschol, si fratele lui Aynan que
(quote trei) era conjurati lui Abram
14. Audind Abram club a cadut prins Lot
fratele lui, sculo pe ai casei salle in numer
de trei sole opt spre ciece, si ii allung6 dupe
urma (pe inemici) pint) la Dan.
15. Si &lit assupra for noptea ellu si fe-
ciorii (6menii) sei; ii infranse, si ii urmiiri
batandui ping la Chobal que este la stanga
Damascului.
16. Le 1116 in apoi Iota callhrimea Sodo-
melor, si pe Lot fratele seu, si tole averile
aquestuia, si femeile si popolul (que ducea
cu densii captivi).
17. Esi dart). regele Sodomelor intru in-
tempinarea lui dupe que se inturnd inapoi
dela carnagiul lui Chodollogomor si at re-
gilor quellor cu aquesla, in vallea Save,
que se (Ikea si campia Begelui.
18. Si Melchisedec regele Salemului ad-
dusse paine si vin. Era preot al lui Dum-
nedeu quellui Pre inalt (Melehisedec).
19. Si binecuvent6 pe Abram si disse ;
binecuventat fill Abram la Dumnedeu quel
Pre malt, quarele creel cerul si terr'a.
20. Si binecuventat Dumnedeu quel Pre
malt, quarele a dat pe iuemicii Lei in mai-
nele talle ; (iar Abram) dette aquestuia de-
cimh din tote (quote luasse).
21. Disse attunci regele Sodomelor titre
Abram : Da'nti mie 6menii, iar chlihrimea
is -o pentru sine'ti.
22. Iar Abram disse dire regele Sodo-
melor : intitule-voiu maim mea caire Dum-
nedeu quel Pre malt que creel cerul si terr'a,
(si juru).
23. Quo dela quel mai micu firu pine la
curellh de calthminte nu voiu lua din alle
talle (qua sh nu dici ore : quo eu am inavu-
tit pe Abram).
24. Afaro de quite au mancat feciorii si
de partea bhrbatilor que au veldt cu mine,
Eschol, Aynan si Mambre, aquestia isi vor
lua partea.
CAPU XV.
1. DupO aqueste evenimente , se That
cuventul Domnului chtre Abram in visit
dicend : nu le tetne Abram. Eu stint scutul
ten; recompens'a to mutat va-fi fOrte.
 CAP. Xvi. GENESE.
2: Dice atlunci Abram : Demme Dumne-
deul men, que Imi vei da? Eu moru fare a
Iasi nici un flirt, iar filiul domesticei melle
Mansec,aquest'a a Damasu at lui Eliezer.
3. Si adaosse Abram : find quo mie nu
'mi ai dat filii, quel nascut in cas'a mea me
va mosteni.
4. Si in dath vocea Domnului se audi
chtre densul dicend : nu te vh mosteni
aquest'a, ci, aquella que va esi din tine,
aquella te vh mosteni.
5. Scosu-l-au dar afare, si a 4is chtre
densul Cauth deb, in sus chire ceru si nu-
mera stellele, de le poti numerA. Si disse
apoi : assemenea Ira fi si posterilatea ta.
6. Si cretin Abram in Dumnedeu, si i
se tine (credinta) dupe dreptate.
7. Disse apoi : Eu stint Dumnetlett qua-
rele te-am scos din coprinsul Chaldeilor
spre a 'ti da terea aqueasta de rnostenire.
8. Disse dar : Domne,Dumne4eule, dupe
que volt' cunosce que o voiu mosteni?
9. Si disse flannel (Domnul) : is 'mi o
junice de trei anni, si o capra de trei anni
si un ariPte (berbece) de trei anni, si o tur-
turellh si o columbh.
10. I le luo (Abram) tote aquestea si
le despiirti pe din junietate, si le pusse fach
in MO intre densele; iar passerile nu le
desphrti.
41. Asa passeri venire si se pussero
peste corpurile , peste jumetatile (vitelor
tiiiate) si consetlit si Abram din preuna cu
densele.
12. Iar chtre appusul sOrelui , extase
clidO peste Abram, si ecce frich negurosh,
mare cade peste densul.
13. Se disse attunci calve Abram :
cunoscend vei cunOsce quo peregrine va fi
posteritatea ta in tetra nu a ei, chinui-vo
pe (Musa si o vor reducce in servitudine si
vor umili pe densii (pe stranepotii tei) patru
sute de anni.
14. Iar pe natia la quare ei vor servi, o
voiu judica eu : si dupe aquestea, esi-vor
(ai tei) de acolo cu apparate multe.
43. Quit pentru tine, te vei inturnA la
phrintii tei cu pace, immormentat in Mira-
nete ferici.
46. A patra generatie (din stranepolii
tei) se vor inturna inapoi aqui; queci anco
nu s'au implinit pecatele Amorrheilor pine
acum.
17. Iar dupe que soele fit in appusuri,
flachrh se facit, si ecce fornace fumegator si
Mail de focu que strabateau prin mikllocul
jumetatilor aquellor (vile).
18. In 4ioa aqueea inchieO Domnul cu
www.dacoromanica.ro
17
Abram testament, dicend : Da. -voiu posteri-
tatii talle teea aquesta dela riul Egyptului
pine la riul quel mare al Euphratelui.
19. Pe Keneeni, si pe Kenezeeni, si pe
Kedmoneeni, si pe Chetteeni, si pe Phere-
zeni, si pe quei din Raphaini, si pe Amor-
rheeni, si pe Chananeeni (si pe Eveeni), si
pc Ghergeseeni, si pe lebuseeni.
CAPU XVI.
1. Iar femeea lui Abram nu nascea agues-
tuia ; avei Anse o feta (in cash) Egypteanh,
al quaria nume era Agar.
2. Disse dar Sara chtre Abram ; Vedi
quo a inchis Domnul pantecele meu spre a
nu nasce; intra dar la domestic'a mea qua
A. am dela dens 'a filii. Asculto Abram de
vocea Sarei.
3. Si Wand Sara, femeea lui Abram
(ensasi) pe Agar Egyptean'a domestic'a sa,
dupe 4ece mini de quand locuia Abram in
teea Chanaan, o dette lui Abram barbatului
seu de femee.
4. Si intro (Abram) la Agar, si (aqueast'a)
concepu; si veklit quo are in pantece, si fu
dispretagi dOmn'a inaintea ei.
5. Attunci disse Sara catre Abram : Ne-
dreplate mi se face de la tine. Eu dideitt
pe ancilla mea in sinul teu; veqind Anse quo
are in plintece, disprepth sunt in aintea ei :
Judice Dumne4eu intre mine si tine.
6. Disse si Abram chtra Sara : Ecce an-
cilia ta inainte' ti este ; fh cu densa dupe
cum placut iti va fi. Attunci Sara incepit a
o amari, si aquesta fugi dela fac'a ei.
7. 0 aflO Anse angelul Domnul Dumne-
4eu lunge fontan'a din callea Surului.
8. Si disse chte (Musa angelul Domnu-
lui : Agar, ancilla a Sarei, de uncle vii, si
unde te duci? Agar respunse : dela fac'a
Sarei domnei melle eu me depart*.
9. la angelul Domnului ii disse : In-
tdrnii-le inapoi cite dOmna ta, si umile -le
sub mainele ei.
10. Ii mai disse Audi angelul Dommt-
lui: Immultind voiu immulti posteritateu ta,
si nu se va pule numera de mullitudine.
14. Ii mai adaosse angelul Domnului ;
Vedi quo to ai in pantece; vei nasce dar
filiu si vei chiema numele lui Ismael ; pled
examji Domnul la umilitalea ta.
12. Aquest'a vh fi om feroce, si mainile
lui peste tdli, si mainile tutulor peste den-
sul, si in fac'a tutulor fratilor sei isi vh sta-
bili locuirea.
13. Si chiemO Agar numele Domnului
quellui pie vorbia cate densa : Ttt esci
Dumnekleul que ai cautat assupra mea,
2
 18 GENESE.
quoci, adaosse ea, aqui inaintea mea ve-
4uiu pe quel que s'a aratat mie.
14. De aqueasta numi putul : Putul qua-
ruia inainte' mi Wain: aquesta este intro
Cades si Barad.
15. Si algal Agar lui Abram filiu, si
chiemo Abram numele filiului seu que i 'la
nescut Agar, Ismael.
16. Iar Abram era de opt deci si sese
de anni, quand 'i a nascut Agar pe Ismael.
CAPU XVII.
4. Se facia Abram de noe deci si noe de
anni, si se aret6 Domnul lui Abram, si 4isse
lui : Eu stint Dumnedeul tea, placi in aintea
mea, si devino neimputabil.
2. Si punne-voiu testamental meu intre
mine si intre tine, si te voiu immulti forte.
3. Si cedit Abram pe fae'a sa, si ii vorbi
Dumnedeu, dicend :
4. Ecce eu si testamentul meu cu tine :
fi -vei parinte la multitudine de natii.
5. Si nu te vei mai numi Abram, ci va fi
Abraham numele ten, quoci parinte la matte
natii pusu-te-am pe tine.
6. Immulti-te-voiu fOrte forte, si te voiu
panne (capu) in natii, si regi din tine vor
esi.
7. Si voiu stabili alliant'a mea intro mine
si intre posteritatea ta dtipb tine in genera-
tulle ei, intr'un testament eternu spre d fi
Durnnedeul ten si al posteritetii talle dupe
tine.
8. Si voiu da tie si posteritatii talle dupe
tine terea (aqueasta) in quare peregrini, tota
terr'a Chanaan in possessie eterna, si voiu
fi for Dumnedeu.
9. Disse ance Dumnedeu chtre Abraham :
to faro, testamentul meu vei observe, to si
posteritatea ta dupe tine in generatiile ei.
10. Si aquesta (este) pactul que ai a tinne
intre mine si voi, si intre posteritatea ta
dupe tine in generatiile for : se va circon-
thia (adico) fie quare mascule al vostru.
41. Si ve veti circontaia carnea acro-
bystiei vdstre, si va fi in seninu pactului
dintre mine si dintre voi.
12. Pruncul de opt dine vi se vi cincon-
thia, on que mascule (adico) in generatiile
vdstre, precum si domesticul casei talle, si
quel cumperat cu arginti dela on que filiu
at strainului, quo nu este din stirpea ta.
43. Cu circonctsie se va cireontaia do-
mesticul casei talle si quel cumperat prin
arginti, si vb. fi pactul men (ca semnu) pe
carnea vdstre in allianta eterna.
44. Si necirconteiatul mascule, quare
nu '§i va eirconteia carnea acrobystiei salle
www.dacoromanica.ro
CAP. XVIII.
in dioa a opla, stinge-se-va suffletul aquella
din generele seu , quoci a rapt pactul
meu.
15. Mai disse ancoDumneden lui Abram:
Sara femeea ta nu se va mai numi Sara, ci
Sarrha va fi numele ei.
16. Binecuventa-voiu pc densa, si voiu da
tie filiu dinteensa, si it voiu binecuventb.
(assemenea) si va fi (capu) in natii, si regi
de natii din ellu vor esi.
47. Si cedit Abraham pe faea sa, si risse
in cugetul seu dicend : daqua in at una su-
talea annu se nasce-fiiu? si daqua Sarrha de
noe deci de anni va (mai) nasce?
48. Disse dar Abraham catre Dumnedeu :
Ismael aquesta, traisce. (incai) inaintea ta.
19. Disse si Dumnedeu lui Abraham :
in adever, ecce Sarrha femee ta nasce-va tie
filiu, si vei cinema numele lui Isaac; si voiu
stabili alliant'a mea cu (Mitsui in pactu
eternu si cu posteritatea lui dupe densul.
20. Iar (pet pen Ira Ismael due exaudiu
rug'a ta, si ecce clue II binecuventaitt, si
voiu cresce si multi pe &mut fOrte forte :
doe spre dece natii va nasce, si voiu da pe
(Mitsui (capu) la un popol mare.
21. Iar alliant'a mea o voiu stabili cu Isaac
que itt va nasce.Sarrha pe timpul aquesta,
in annul quel at alit!.
22. Ast fel terming vorlind si se inalto
Dumnedeu dela Abraham,
23. Si lug Abraham pe Ismael filial seu, si
pe toti domesticii sei, si pe toti cumperatii
cu arginti, si on que mascule din amend
din cas'a sa, si to circontitiO carnea acro-
bystici in timpul dillei aquelleia gaud
vorbi Dumnedeu lui.
24. Abraham dare era de noe deci si noe
de anni quand isi circonthio carnea acri-
bystici salle.
25. Iar Ismael filial seu, de trei spre dece
anni era quand fu circonteiat la carnea acre-
bystiei salle,
26. In timpul aquelleiesi dille se cir-
cot-gale Abraham si Ismael filial seu,
27. Si 00 barbatii casei salle, si domes-
ticii sei si quei cumperati dela alto natii, nu
remassere necircontaiati.
CAPU XVIII.
1. Se mai artitO lui (Abraham) Dumnedeu
litnge querretul Mambre, stand ellu la qa
tabernaculului seu pe la amiade.
2. Ceutand in sus cu ochii veda, si ecce
trei barbati stettero din susul lui, si ve-
(lend alergO intru intempinarea for dela
us'a tabernaculului seu si se incline pe pe-
ment.
 CAP. W. GENESE
5. Si disse : Ddmne, daqua tire aflaiu
gratin inaintea ta, nu trecce inainte (fad, sa
te abati) pe la feciorul teu.
4. Adducce-se-va aph si yeti sphla picid-
rele vdstre, si vh yeti adumbri sub arbure.
5. Adducce-voiu pine si yeti marten, si
dupb aquest'a ye yeti ducce (pe callea vd-
strh); qua de aqueea v 'ati abatut dire fe-
ciorul vostru. Si dissera (quei Trei) ; asse-
menea fa dupil cum ai ()is.
6, Si rapede Abraham intro in tabernacul
catre Sarrha si disse ei l Frementh in data
trei mhsure de Ur° de farina, si fa subci.
neritii (azyme in cenere ferbinte).
7. Si la vaccele salle apoi alergo(Abraham)
si luo un vitellu toner si frumos, si '1 dette
feciorulni, quare nu intardiO de a '1 frige.
8. Luo apoi, smantana si lapte si vitellul
que a fost fript si depusse inaintea tor, si
mAncaro; iar ella staruia pe lung, densii
subt arbure.
9. Dissero atlunci (quei Trei) catre (Mut-
su! : Uncle a Sarrha femeea ta?
10. far ellu respundend disse In taber-
nucul a (Domne). far, unul din (quei Trei)
disse : Inturnandu-me, veni-voiu la tine dupto
un annu pe aquesta'si timpu, si (attunci), va
aye un filiu Sarrha femeea ta. Sarrha atub si
ea de bingo us'a tindei, 11 ind dupo densul.
11. far Abraham si Sarrha find vechi,
naintati in 4ille, incetassero Sarrhei a i
se urma quelle femeesci;
12. Risse drept aqueea Sandia in sine,
qicend : Pe de o parle mie nu mi s' a facet
pia) acum (una ca aqueasta), si pe de alta
domnul meu betran este.
13. Iar Domnul disse catre Abraham :
Quoci risse Sarrha in sine'si, 4icend ore in
adever voiu nasce? qubci inbatrinit'-am eu.
14. Nu cum va a cu nepulinta la Bum-
ne4eu vre o vorba? Pe timpul aquest'a me
voiu inturn0 la tine la annul, si Sarrha va
aye un filiu.
15. Iar Sarrha denegd, 4icend an am
ris; qubci se temfu. - Nu, ci ai ris, disse
(Domnul).
16. Sculandu-se de acolo barhatii, du-
tar, in jos drept dire Sodome si Gomor-
rha ; iar Abraham calltitoria in preunit cu
densii, petrecendu'i.
17. far Domnul disse : Nu voiu ascunde
eu dela Abraham, feciorul meu, gate eu
(am sa) Ben.
18. Abraham PAcenduse va fi (capu)
la o nali, mare si multh, si se vor binecu-
venta intr' ensul tOte natiile pamentului.
49. Quoci sciut imi este quh va consti-
till filler sci si casei salle duph dOsul, spre
www.dacoromanica.ro
19
a tinne callile Domnului, a facce dreptate
si judicata qua sa adduch Domnul peste
Abraham tOte quare a vorbit catre densul.
20. Disse iar Domnul : strigarea Sodo-
melor si Comorrhei se immulti, si *aide
for maxi forte.
21. Discindend dar,, voiu vede daqua
chip strigarea for que vine catre mine se
implinescu (faptele); iar daqua nu, sh. sciu.
22. Si inturnandu-se de acolo barbatii,
veniro spre Sodome; iar Abraham Much era
stand inaintea Domnului.
23. Si appropianduse Abraham, disse : nit
vei perde pe quel justu din preuna cu quel
impiu, in quit sa fia justul ca si impiul?
24. De vor ft ore cinci deci bar' o cetate
justi, perde -vei pe densii ? nu vei ierta ceta-
tea pentru quei cinci deci de justi, de vor 6
inteensa?
25. Nici de cum, tit nu vei facce dupo
cuventul aquesta, spre a uccide pe justu
din prettra ou quel impiu, si sa 114 justul ca
quel impiu; nici o diniora. Qui que judici
tot pamentul nu vei facce judicata (dreptate)?
26. Disse si Domnul : de voiu Ufa in So-
dome cinci deci de justi in cetate, ierta
voiu tot locul pentru densii.
27. Si resputulend Abraham disse : Acorn
incepuiu a vorbi catre Domnul meu, iar en
thrrena si cenere stunt.
28. Iar daqua se vor impucina quei cinci
deci de justi cu cinci, perde-vei din caus'a
quellor cinci iota cetatea? Disse attunci
(Domnul) nu o voiu perde de voiu afla acolo
patru deci si cinci.
29., Si adaosse Much (Abraham) a vorbi
awe densul, 4icend : iar daqua se vor afla
acolo palm 4eci? - Nu o voiu perde pen-
tru quei paint deci, disse (Domnul).
50. Disse iar (Abraham): sa nu te supped,
Dome, de voiu mai vorbi : iar daqua se vor
afa acolo trei deci? - Disse iar (Domnul) :
um o voiu perde, de se vor afla acolo trei
deci.
51. Mai disse (Abraham) : find quh am a
vorbi cu Domnul meu, iar daqua se vor afa
doh deci? - Mai disse (Domnul) : nu o voiu
penile pentru quei doh deci.
32. Mai disse (Abraham) : nu te suppers,
thimne, de voiu mai vorbi o data : iar daqua
se vor afli dece? - Mai disse iar (Domnul) :
nit o voiu perde pentru quei 4ece.
53. Se dephrld (infine) Domnul, cum in-
ceth de 0 vorbi cu Abraham ; si Abraham se
inturnd la locul seu.
CAPU MX.
4. Veniro dar quei doi angeli in Sodome
 20
dire sera; iar Lot sta la pot'a Sodomelor.
Vedenditi Lot, se sculo spre intempinarea
tor, si se incline cu faca pe phment ;
2. Si disse : Rogu ve, Domnilor, abateti-
vb spre cas'a feciorolui vostru, si maneti
aqui, si spelati pieiorele vostre, si sculandu-
ye de dimineata , vo veti ducce pe callea
Nostra. lar ei dissero: Nu, ci vommu remane
in plata (plath, pieta).
3. (Lot) Ii imbia cu stliruie, si ei se
abature dare densul si intrare in cas'a lui;
si ii ospeto dandu-le de but si flicendu-le
azyme, si mancaro.
4. Mai nainte de a se culca, ecce brirba-
tii cetatii Sodomenii incongiuriie cas'a,
dela june adolescent pine la chrunt, tot po-
polul in preunti.
5. Si chiemau afare pe Lot, dicend chte
densul : unde sunt b'arbatii que au intrat la
tine iu *tea aquesta? seote'i afarti spre a
ne irnpreuna cu densii.
6. Esi afare Lot dire dash in vestibul,
si us'a o inchisse in apoi.
7. Disse dar chive densii; nici decum,
fratilor, nu ye veti intina in quelle relle.
8. Am doe filie que n' au cunoscut de
bhtbat : scotte-voiu pe aquestea la voi, si
usati cu densele dupe plhcerea vostra; nu
mai biibatilor aqueste'a nu yeti facce ni:
mica de nedreptu, pentru quo au intrat subt
accoperementul, griudelor melle.
9. Iar ei dissero : Du-te d' acolo; ai
venit ca un veneticu, au dare' si judicaiii
vei judica? Acum dar (vei vede), mai reu de
quit pe densi te vommu suppers pe tine.
Si impigeau si retrageau cu forth pe bitrba-
tul Lot, si se appropriare de a rumpe us'a.
10. Intindend altunci quei (Doi) barbati
mainele, attrassere pe Lot in intru ciitre
densii in cash, si inchissere us'a casei.
11. Iar pe omenii que era inaintea usei,
ii detunare cu nevederea dela mien pine la
mare, si se tiimire chutand us'a.
12. Dissero apoi aquei (Doi) barbati chtre
Lot. Ai pe quineva aqui, gineri, sau filiu, sau
bie? sau daqua ai pe alt quineva in cetate,
fh'i a esi din locul aquest'a.
13. Quoci avem a perde locul aquest'a,
pentru clue se Malta strigarea aquestora in
contra Domnului ; si ne trimisse Domnul
spre a desfiinta cetatea.
14. Esi attunci Lot, vorbi chtre gineii
sei que au fost luat (alte) filie alle lui, di-
cendule : sculati-ve, si esiti din locul
aquesta, quoci distruge Donmul cetatea. Se
Ora Anse (Lot) inaintea gineilor sei quo
voiesce a' si ride.
13. Asa, quand alborile (rjillei) se aril-
www.dacoromanica.ro
GENESE. cap. III.
tare, indemna cu stiiriure angelii pe Lot,
dicend : sculanditte, is pe femeea ta si pe
ambele filie que ai, si esi qua sa nu te perdi
din preunh cu nelegiurile ceratii.
16. Se turburare (toti ai lui Lot indoiu-
duse de a Risa cetatea) : iar angelii appu-
care mana lui Lot si a femeii lui, si alle
ambelor filie alle lui, quoci Domnul voi '1
mantui.
17. Si a fost pe quand ii tragea afarii
quo dissero : salvand, salva suffletul teu sa
nu mai cauti inapainici sk stai in toth cir-
cauveciniiiatea; la munte seaph-te, qua n
curnva sit lii lust inpreunii.
10. Disse si Lot ch'te densii :
19. Rogu-me, Winne, find quo feciorul
teu alto misericordili inaintea ta, si ai mhrit
juslitia ta que faci cu mine spre a Intl
suffletul men, vile, quo nu me pow refugia
pine la munte, temendume sa nu me ajugh
rellele pine acolo, si sa moru;
20. Ecce cetatea aqueasta apprepe este
spre a me refugia acolo ; e mica; acolo voiu
pule schpa : nu 6 ast quo 6 mica? si va
triii suffletul men (din bunetatea ta).
21. I se disse attunci : ecco quo 'ti am
chutat in fac'a ta si approlm vorb'a aqueasta
de 5 nu distruge cetatea de pare vorbisi.
22. Nu intartlia dare, de a te matitui
acolo; quad nu voiu pule facce nimica
pine uu vei ajunge tu acolo. De aqueea s'a
supranurnit celatea (aqueea) Segor.
25. Sorele reshri assupr'a pamulului, si
Lot intro in (celatea) Segor.
24. Si Domnul plot!) assupra Sodomelor
si Gomorrhei puckish si foul dela Domnul
din ceruri.
23. Si desllinto cu totul cetatile aquestea
(hi quare locuia Lot), si on que locuire din
pregiur, si pe toti locuitorii din cetati, si
tete citrate resaru din phment.
26. Attunci femeea lui Lot se cite in
apoi si se prefacit inteo colonna de sare.
27. Iar Abraham in 4iori se aflo la loud
unde sthlusse inaintea Domnului.
28. Si canto injos assupra Sodomelor si
Gomorrhei si assupra phmentului din pe-
giur si Ye* si ecce se Malta flaciirii din
phment ea fumegarea unui cuptor.
29. Astfel a fost quaint a distrus Domnul
tete cetatile eirconvecinalatii , qua' 'si a
addus a minte Dumnedeu de Abraham, si a
tras afaro pe Lot din midlocul catastrophei
quand redusse Domnul in mine cetatile
unde a fost locuit Lot.
30. Esi apoi Lot din Segor, si slit pe
munte, si quelle doe filie alle lei cu densul;
queei se twilit de a locui in Segor, si se
 CAP. YYt. dENESE.
refugie in spelunch ellu si ambele lui filie
cu densul.
31. Disse attunci quea mai mare dire
quea mai mica : ULM nostru a canut si
numai e nimeni pe pament quare sa intre
la not dupe cum se cuvine la on que femee.
52. Aide dar sa adhpam pe Wad nostril
cu vine si shim culchm cu densul, si sa
renviem din ULM nostril posteritate.
53. Dettero dar vino tathlui for in neplea
aqueea, si intrand quea mai mare, se mice
cu tathl seu in aquea nepte; iar ellu nu
scia nici (land se culeo aqueast'a nici
quilnd se sculo.
54. Ash, adoa di disse quea mai mare
clitre quea mai mica; ecce quo dormiiu ieri
en midi nostril; sal dam yin si in neptea
aqueast'a, intrand apoi, culeh-te si to cu
densul, si vommu renvia din tathl nostru
posteritate.
35. Detterii dar si in noptea aqueasla vin
tathlui tor, si intrand quea mai mica, se
cute?) cu fatal seu, quare nu sciit quell(' se
culee si quend se sculo aqueast'a.
36. Si concepure ainendoe filiele lui Lot
dela lath! tor;
57. Si nascit quea mai mare filiu, si
chiemo numele lui Moab, dicend : din tatal
meu. Aquesta fit latiil Moabitilor (pie
sunt) pine asaidi.
58. Nascit si quea mai mica filiu si chiemo
numele lid, Amman (que in semnedh) filial
slirpei melle. Aquesta fit tathl Arnmanitilor.
CAPU XX.
4. Si se dusse de acole Abraham in terea
calve mintla di, si locui intre Cades si
intre Sur; si peregrine in Gherare.
2. Disse si acolo Abraham despre Sarrha
femeea sa, (quo) suror imi este; queci se
teme a dicce quo realm mea este, qua nu
cumva sa '1 uccida locuitorii cetatii din
causa ei. Trimisse dar Abimelech regele
Glierarelor si hie pe Sarrha.
5. Si intro Dumnedeu la Abimelech *-
tea in somnu, si disse lui : ecce to mori
din caus'a femeii que ai luat; ea este con-
vietuildre cu biirbat.
4. Abimelech nu se attinsesse de. densa,
si disse; Dernne, an derh popol in nesciinth
si just vei perde?
5. Nu 'nii a spus ellu ensusi suror imi
este? si ea nu 'mi a dis : frate imi este? In
inima curatii si in dreptatea mainilor melle
Pacuiu aqueast'a.
6. Disse iar Dumnedeu, in somnu : si eu
sciam qui) in inima curall Pacusi aqueasta,
si le-apperaiu de h uu pechtui inaintea mea,
www.dacoromanica.ro
91
de aqueasta nu to Iiissaiu a to altinge de
densa.
7. Acum durti da inapoi femeea la omu,
glib prophet' este ellu, si se va rogi pentru
tine, si vei trhi : iar de nu o vei di inapoi,
sa scii quo vei muri tu si tote alle talle.
8. Si se scule pine in dio Abimelech, si
chiemo pe toti feciorii casei salle, si spusse
tote vorbele aquestea in audul tutulor. Se
insphimentare dar toti dmenii forte.
9. Si chiemo Abimelech pe Abraham si
ii disse : quoci ai facut aqueasta noel' an
(lora in queva iti suntem culpabili; si
addussesi peste mine si peste regatul men
pecat mare? Fapta que nimeni nu va facce,
facto' ai mie.
10. Mai adaosse Abimelech lui Abraham:
que ai vedut de ai fhcut aqueast'a?
11. Disse si Abraham : thud quo 'mi am
dis in tru mine : pole quo nu 6 temh de Dum-
nedeu in local aquesta, si me vor uccide
din caus'a femeii melle;
12. S'apoi, in adever suror imi si este
din lath, iar nu din mama ; mi se Mee dar
mie socie (femee).
13. S'a intemplat dar' de quAnd Dum-
nedeu me retrasse din cas'a tathlui men; si
am dis ei : aqueasta dreptale (iii queru) A
facce cu mine : iii on que loch vommu antra
spunne despre mine : qui') pate imi este.
14. Lao dare Abimelech una mie di-
drachme, si of si vitei, si feciori, si fete, si
Bette lui Abraham, si dette inapoi si pe
Sarrha femeea lui.
45. Si disse Abimelech are Abraham :
ecee terr'a mea inaintea to este; on uncle
iii place, locuesce.
16. Iar Sarrhei disse : ecce dat 'am un'a
mie didrachme fratelui lets ; tote vor li tie
in onorea feeei talle si a tutulor (femeiilor)
que stint cu tine; si tote adevereadh-le.
17. Se Iwo apoi Abraham catre Dum-
nedeu, si insenatosi Dumnedeu pe Abime-
lech si pe femeea lui si pe fetele lui (din
cash), si incepure a nasce;
18. Quoci inchidend inchissesse Domnul
de din afare told matricea in cas'a lui
Abimelech, din caus'a Sarrhei femeii lui
Abraham.
CAPU XXI.
4. Si Dumnedeu visite pe Sarrha dupti
cum dissesse, si fitce Domnul Sarrhei dupe
cum ii didesse cuventul.
2. Si concepend , nasal Sarrha lui
Abraham filiu la betranete , la timpul
(pawl spussesse lui Domnul.
3. Si chiemo Abraham numele filinlni
 2 GENESE. CAP. III.
seu que se nh'scit lui, si pe quare i '1 niiscit 6. Disse dar Sarrha : ris imi Each Dorn-
Sal lila. Isaac. nul ; qubci on -quire va audi se va bucurh
4. Circonthio Abraham pe Isaac filial din preuna cu mine.
seu in a ora di, dupO cum commandasse 7. Si adaosse : quine v5 da de scire lui
Dumnedeu. Abraham, quo allapth pruncu (la sinul seu)
5. Abraham attunci era de una suth Sarrha? quoci (deco) la bNranete nhscuiu
anni quand i s'a niiscut Isaac filiul seu. filiu,

II

0).

/.

117

Lebrun. Agar in desert. Ed. Frere.

8. Si crescit pruncul si fit intercat si !left
Abraham ospetu mare in dioa in quare se
inthrci) Isaac filiul seu.
9. Vedend ans6 Sarrha pe filiul Egyp-
tenei Agar, que s'a fost niiscut lui Abraham,
jucanduse (hatjocorindu 'si) cu Isaac filiul
seu,
10. Disse dare Abraham : allungh d'aqui
pc fet'a aqueasta si pe filiul ei, (paid nu vh
mosteni filiul fctei aquestia din pretinh cu
filiul meu Isaac.
www.dacoromanica.ro
11. Duru se pun fOrte lui Abraham cu-
ventul (aquesta) despre filiul seu Ismael.
12. Disse Ans6 Dumneqeu lui Abraham :
sa nu fia aspru cuventul despre copillu si
despre fet'a (din cash); la tote quite iti vh
dicce Sarrha asculth de vorb'a ei ; quiici in
Isaac va fi chiemath (dupe numele teu) pos-
teritatea fa.
13. Iar pe filiu felei aquesteia, si pe
densul,' (capu) la o natio mare facce voiu
pe densul, quiici sementh din tine este.
 CAP. EXII. GENESE.
44. Se sand dar Abraham de dimineata,
si 1116 paini si ten folle cu aph, le Bette la
Agar, si pusse pe umerii ei si pe copillu,
si o trimisse : Departanduse, se ratacia prin
desert pe binge putul juramentului.
15. Se terminasse ap'a din Ville, si
arunc6 copillul subt un arbure (pinu);
16. Si departAnduse, sta in fatc'a lui in dis-
tanth plat o arunchtura de arcu ; gad
disse : sa nu vedu mortea copillului meu;
si sea inaintea lui (de departe); jar copillul
plAngea.
17. Audi attunci Dumnedeu vocea copil-
lului din locul de unde era; si chiemo an-
gelul Domnului din ceru pe Agar, si disse
ei : que este, Agar? nu to teme, clued a
audit Dumnedeu vocea copillului teu, din
locul unde este.
48. St:6164e (si) ia copillul, si thine '1 cu
mAn'a la; quoci in natie mare it VOiU pre-
facce pe densul.
19. Si deschisse Dumnedeu ochii ei, si
vedit putu cu apti via, si se dusse si implu
ulciorul cu aph si adhpo copillul.
20. Si fit Dumnedeu cu copillul , si
crescit (aquesta) si locuind in desert, de-
veni arcar (sagetator).
21. Si locui in desertul Pharan, si luo
lui mama sa femee din terea Egyptultti. -
22. Pe aquel timpu fit quand Abimelech,
insocit de Ochozath, nyphagogul seu si de
Phicol archictipitanul puterii salle, disse
lui Abraham : Dumnedeu a cu tine in tote
on qualm faci;
23. Acorn dare, jury 'mi pe Dumnedeu,
de a nu me nedrepthti, (nici pe mine) nici
semenca mea, nici numele meu, ci dupe
dreptatea (si biuele) pie am facut cu tine,
vei facce (si tu) cu mine in terra unde ai
locuit ca strain.
24. Disse si Abraham : juru-me eu.
25. Impute) apoi Abraham lui Abimelech
despre puturile apei que i le luassere Ornenii
lui Abimelech.
26. Iar Abimelech ii disse : nu sciu quine
a fault una ca aqueasta; si nici tu nu m'ai
insciintat, nici en am audit, de quill asttidi.
27. Si luo Abraham oi, si vitei si dote
lui Abimelech, si inchieare amendoi pactu
de alliantii.
28. Attunci Abraham luo si pusse la o
parte sepie agnelle din oi;
29. far Abimelech disse lui Abraham :
quo insemneada aqueste septe agnelle din
oile aquestea que ai pus la o parte?
50. Si Abraham disse : (insemnedh) que
aqueste Solite agnelle Je vei lug dela mine
www.dacoromanica.ro
23
qua se. is mie in mhrturie quo en am shpat
putul aquest'a.
54. De aquesta supranumi numele lo-
cului aquelluia patent juramentului; queci
acolo jurare amendoi ;
52. Si inchieiaro pactu de alliantli la
putul jurtimentului. Se scale, attunci Abi-
melech din preunti cu Ochozath, nympha-
gogul seu si cu Phichol archicapitanul
puterii salle si se inturnare in tdrr'a Phylis-
tiimilor.
53. Si plank!) Abraham aratura hinge
putul jurtimentului, si invocd acolo numele
Domnului, (que este) Dumnedeu elem.
54. Locui Abraham ca strain in terra
Phylistiimilor dine multe.
CAPU XXII.
1. Si a fost, dupe aquestea gate se dis-
sere, quo Dumnedeu vrit a incerca pe
Abraham si disse calve densul : Abraham,
Abraham; iar ellu disse : ecce me (Domne).
2. Disse dar (Dumnedeu) : ia pe Mid
tee quel dilectu pe quare am*, pe Isaac,
si du-mi-te la locu malt, sj acolo offere '1
in holocarpose (holocaustu) pe unul dintre
mutii pe quare ttt voiu dicce.
3. Sculanduse day Abraham de dimi-
neata, isi prepare (insamar6) asin'a, 1116
once cu sine doi feciori si pe Isaac filiul
seu, si despicAnd lemne spre holocarpose,
se passe pe drum si ajunse la locul, unde
jj dissesse Dumnedeu, in (lion a treia.
4. ArdicAndu'si Abraham ochii , ve'dit
locul de de parte;
5. Si disse Abraham feciorilor sei : stati
(voi) aqui dinpreuna cu asin'a; iar eu din-.
preuna cu copilot ne vommu ducce pine
acolo, si dupe quo ne vommu inching, ne
vommu inturnh calve voi.
'6. Imo day Abraham lemnele holocar-
posii si le pusse assupra filiului seu Isaac,
1u6 si (ellu) focul in maim si gladiul si ple-
care amendoi in preuna.
7. Si disse Isaac chtre Abraham lath'
seu ; spune, tath : iar ellu disse : que este
filiule? Disse dar : ecce focul si lemnele;
(Anse) unde este oiea quea spre holocarpose?
8. Iar Abraham disse : Dumnedeu isi Ira
ved6 sie'si die spre holocarpose, filiule.
9. Calletorind amendoi in preunh, venire
la locul unde ii dissesse Dumnedeu, si edi-
find acolo Abraham altar, si pusse peste
(Mitsui lemnele, si legand pe Isaac filittl
seu, it depusse pe altar pe d' assupra lem-
nelor.
10. Si isi intinse Abraham mAn'a h
lea gladiul spre h injunghia pe filiul sea.
 24
41. (De o data attunci) il chiemO angelul
Domnului din ceru si ii 4isse : Abraham,
Abraham! iar ellu plisse ; ecce-me (Denne).
42. Si (angelul) 4isse : nu panne mania
pe copillu, nici sh'i faci vre un (rail); quoci
acum cunoscu, quo to temi de Dumne4eu
tu, si nu ai crutat pe filiul teu pe quel di-
lectu pentru mine.
43. Si uitanduse in sus Abraham cu
ochii sei, date, si ecce un berbece, que era
;111111501111111111MEN
1 .,14,
Raithael. Sacrificiul lui Isaac.
Domnul, pentru que ai Meat dupti cum ti
s' a ilis, si nu ai crulat filiului teu quellui
dilect pentru mine ;
47. In adever binecuventend le voiu
binecuventa , si immultind immuti-voiu
posteritatea la ca stellele cerului si ea
www.dacoromanica.ro
GENESE. CAP. lilt.
prins de come intr'o lull de Sabec, si se
dusse Abraham si luo berbecele, si offeri pe
aquest'a in holocarpose in locul lui Isaac
filiului seu.
44. Si chiemo Abraham numele locului
aquelluia : Domnul veda, qua sh se dick
pins aseacli : in munte Domnul se oral&
15. Si chiem6 angelul Domnului pe
Abraham de adoa Ora din ceru dicend :
16. Ensusi assupra mea juraiu , dice
l77"':
Ed. Frere.
aren'a de pe marginea Marii, si vZi mosteni
posteritatea to cetatile adversariilor.
18. Si se vor binecuventa in posterilatea
to tote natiile pamentului ; pentru quate ai
ascultat de vocea mea.
49. Si se inturnd Abraham la feciorii
 CM% XIIV. GENESE.
sei, si sculanduse au calletorit inpreuna la
putul juramentului, si locui Abraham 10110
putul juramentului.
20. S'a intemplat dupO aquestea (quite
se 4issero)si insciintaro pe Abraham dicend:
&ice quo Itasca si Melcha filii lui Nachor
fratelui teu :
21. Pe Ox primogenital, si pe Baux fra-
tele aquestuia, si pe Camuel total Syrienilor,
22. Si pe Chaszad, si pe Azau, si pe
Phaldas si pe Ieldaph, si pe Bathuel;
23. Si Bathuel Itasca pe Rebecca ; optu
(sent) aquesti filii que nascir Melcha lui
Nachor fratelui lui Abraham;
24. Si concubin'a lui a quaria name era
Reuma nascir si ea pe Tabec si pe Gaham
si pe Tochos, si pe Mooclia.
CAPU XXIII.
4. Fii attunci viat'a Sarrhei de anni un'a
stria doe deci si septe : annii vietei Sarrhei.
2. Si muri Sarrha in cetalea Arboc ,
quare este in valle, si quare este Hebron in
terCa Chanaan. Veni Abraham a plange pe
Sarrha si a'i ducce doliul.
3. Si se sculO Abraham de pe mortal seu
si vorbi Miler lui Chet dicend :
4. Peregrin stint si ctilletor en en voi.
Dati dar drept de morment intre voi
spre a immormenta mortul dela mine.
5. Respunsero filii lui Chet clitre Abraham
dicend :
6. Nu asa, Demne, ci asculta (cuventul)
nostru ; (ca) un rege dela Dumnedeu to esci
intre not : intre allesele nostre morminte
ingopa. 'ti mortul ; quoci nimeni din not nu
va prohibi dela tine mormentul seu, spre a
'ti ingroph mortul acolo.
7. Sculanduse dar Abraham, se inclinO
inaintea popolului aquellei terse, inaintea
filiilor lui Chet.
8. Si vorbi dire densii Abraham, dicend:
daqua aveti in suffletu'l vostru in quat (sit
potu) a ingropa dela fac'a mea pe mortul
mea. auditi rne, si vorbiti pentru mine lui
Ephron Mitt! lui Saar,
9. Qua sa'mi dee spelunc'a indoita que
este a lui si quare se afla pe parlea lui de
terrina; drept arginti quilt face sa'mi o dea
in possessio de morment intre voi.
10. Iar Ephron se afla in rnidlocul filiilor
liti Chet. Respundend dar Ephron Chetteul
catre Abraham, disse in audul filiilor lui
Chet si at tutulor quellor qne intra in
cetate :
IL Fa-te (inqua) spre mine, dOmne, si
audi-me : terrin'a (intrega) si spelunc'a
www.dacoromanica.ro
23
dintr' Ansa ti o dau; inaintea concetatenilor
mei datu-o-am tie; ingropa ti mortal.
12. Si se inclino Abraham inaintea popo-
lului terrei,
13. Si disse lui Ephron in audul popolu-
lui terrei : find quo spre mine esci,
aseulta me : ia dela mine argintii terrinei,
si (ast fel) voiu ingropa mortul meu acolo.
14. Respunse si Ephron lui Abraham,
dicend :
45. Nu, dOmne, quoci dora audin (arginti ;
ci) o terrina de patru sute de didrachme de
arginti hare mine si tine que ar' fi un'a et'
aqueasta? ingropa 'ti dar mortul.
46. Cum audi Abraham pe Ephron, resti-
tui lui Ephron argintii que dissesse (aquesta)
in audul filiilor lui Chet, patru sute di-
drachme de argint probat negucatorilor.
17. Si se Bette terrin'a que era in indoit'a
spelunca, (si) quare este in fac'a cu Membre,
terrin'a si spelunc'a que era intr' ensa, si
on que arbure que era lute Ansa si in tot
coprinsul din pregiur,
18. Se dette fill Abraham in possessiii,
de faca cu filii lui Chet si cu toti (pall
intra in cetate.
19. Dupo aquestea, ingropO Abraham pe
Sarrha femeea sa in spelunc'a indoith a
terrinei, que este in fach en Membre, quare
este Hebron in terr'a Chanaan.
20. Si se confirmO lui Abraham terrin'a
si spelunc'a dinteensa in possessio de mor-
n-lent, de catre filii lui Chet.
CAPU XXIV.
4. Si era Abraham vechiu inaintat in
dille, si Domnul it binecuventasse intru
tete.
2. Si disse Abraham quellui mai vechin
fecior al easel salle : quellui que era mai
mare peste toti ai sei : Plume man'a to sub
cops'a mea,
5. Si te voiu jura pe tine pe Domnul
Dumnedeul cerului Si Dumnedeul terrei, sa
nu cum va sa iei de femee filitilui meu
Isaac din filiele Chananeenilor intre quari
Cu locuescu ;
4. Ci in terra uncle eu me m'am nascut
te vei ducce si in sementia mea, si vei lua
de femee filiului meu Isaac (de acolo).
5. Disse catre densul si feciorul : iar
daqua femeea nu va voi sa viia cu mine
Inapoi in terra aqueasta, revoca-voiu pe
filiul teu in terra de unde ai esit?
6. Iar Abraham disse catre densul : ia
h minte sieti sa nu cumva sa reduci pe filial
meu acolo.
7. Domnul Dumnedeul cerului, si Dum-
 26 GENESE.
nedeul terrei quarele m'a luat din cas'a
tathlui meu, si din terea quhrii m'am nes-
cut, quarele 'mi a vorbit si quare m'a jurat
dicend : tie voiu da terea aqueasta si pos-
terithtii talle; aquellasi (Dumnedeu) va
trimitle angelul seu inaintea ta, si vei lua
femee filiului meu Isaac de acolo.
8. Iar de nu va voi femeea a veni cu tine,
carat vei remand de juramentul aquest'a at
men, numai pe filiul meu sa nu'l reduci
acolo.
9. Si pusse feciorul man'a sub cops'a lui
Abraham domnului seu, si juro lui despre
ctiventul aqueasta.
10. Si ItiO feciorul dece din camilele
domnului seu, si din Ole bunurile domnu-
lui seu din preuna cu sine; si sculanduse
calletori dare Mesopotamia , la cetatea
Nachor.
11. Si culco camilele afare din cetate
!lingo putul apei chtre sera (wand esu (din
celate fetele) que scotu aph.
12. Si disse : u DOrnne Dumnedeul dom-
nului men Abraham, flu cu bine inaintea
callei melle astedi, si fa misericordia cu
domnul men Abraham:
13. Ecce-me stetuiu in lantana apei,
iar filiele locuitorilor cettitii-esu afare spre
a scdtte aph.
14. Si lia fecior'a quaria ii voiu dicce en:
Oka 'ti hydria (ulciorul) se beau, si quare
imi va dicce : bea tu, si voiu adhpa caniil-
tele talle, pine se vor setura bend, (fix)
aqueast'a lie quare ai preparat feciorului seu
Isaac; si in (semnul) aquesta voiu cunOsce
quo ai facut rnisericordia domnului men
Abraham.
1 5. Si se intemplo quo pine a termina de
a vorbi (ast-fel) in (nein' seu, ecce Rebecca
esia afare (din cetate, Rebecca) Oscura lui
Bathuel, filiul Melchei femeii lui Nachor,
fratele lui Abraham, avend hydria pe =e-
ra sei.
16. Tar feciOr'a era frumose la vedere
forte; vergine era, barbat nu o cunoscusse.
Asa descindend cetre fentana , isi implit
hydria, si se inturna in sus (chtre cetate).
17. Aiergo attunci feciorul spre intOmpi-
narea ei si disse : D4 'mi sa beau pucinti
aph din hydria ta.
10. far ea disse : bea mi 'ti, domne, si
indate isi ass* hydria pe bract], si ii dette
a bea pine se shturO.
19. Si adaosse ante : si camilele talle
adaph-voiu pine vor bea Idle.
20. Si intlath, isi deserto hydria in ada-
paitoriu, si allergO Alice catre putt spre a
sc011e (era) si adapt Ole camilele.
www.dacoromanica.ro
CAP. IlL1 V.
21. Iar omul o admira f6rte si taceh spre
a sci daqua binevoi Domnul in calle lui
sae nu.
22. Tar dupe que incetare tote camilele
de a bea, luo omul cercei de aur de greutate
de quite o drachma, si doe bracare(pusse) la
mainile ei de dece auree greutatea tor.
23. 0 intrebb apoi, dicendu'i : a cui (ilia
esci? spunne 'mi daqua este in cas'a tatalui
(Cu vre un locn spre a mane acold.
24. Si (ea) disse lui : filia lui Bathuel
suet eu, filiul Melchei si at lui Nachor;
25. Si mai adaosse lui : paie Si feria
mutt ye la noi, si locu de remanere.
26. Attunci plin de voie bunrt omul,
adorO pe Domnul inclinanduse, si disse :
27. Binecuventat Domnul Dumnedeul
domnului meu Abraham, quare nu 'si a
tras dreptatea si adeverul dela Domnul
men. Pe calle bunt& me dusse Domnul in
cas'a fratelui domnului meu.
28. Attunci, allergand fecidea insciinto
in cas'a mamei salle (tote) quite audisse.
29. Iar Rebecca avea frate, at quaruia
nume era Laban ; si in data Laban alergo
chtre omu afarO !tinge fontana;
30. Queci, cum veda cerceii si braca-
rele la mainile surorii salle si cum andi
vorbele sori-sei Rebecchei que clissesse :
asa 'mi a vorbit omul (ellu nu mai intardiO)
si veni in data la omu que sta veghiand
camilele pe Hinge fontane.
31. Si disse lui : vino, hart, binecuven-
tate at Domnului, que mai stalusi a fare?
Que en 'ti am preparat locttint'a si loc cami-
lelor.
32. Tar omul nitro in case; si desctir-
care *camilele, si dettere paie si fentitura
camilelor, si ape spre a sphlli piciorele
lui si piciorele barbatilor que venissero
cu densul.
33. Si le pusse inainte paini spre man-
care. Iar din disse : nu voiu manta pine
quand nu 'mi voiu spunne cuvintele melle.
I se disse dare vorbesce.
34. Disse ellu attunci : u Fecior at lui
Abraham en stmt.
55. lar Domnul a binecuventat pe dom-
nul melt forte, si (ellu) se inhlto : datu-'ia
lui oi. si vitei, si argint si aur, si feciorl
(argati) si fete (argate) si camile siasini.
36. Si nascit Sarrha femeea Domnului
meu filiu (unul) domnului men la hetrane-
tele ei, si aquestuia ellu dette Idle quate
era able sable.
37. Si me jun!, domnul meu, dicend : nu
vei butt femee filiului meu din filiele Ghana-
 CAP. %XIV. GENESE.
neenilor, intre quhri eu locuescu ca strain
in terr'a tor.
38. Ci spre cas'a tathlui meu te vei ducce,
si la sementia mea, si vci tub. de acolo femee
filiului men.
39. Dis'am attunci domnului men : iar
daqua nu va veni femeea din preunh cu
mine?
40. Iar (ellu) imi disse ; Domnul (Dum-
nedeu) pe a quhrui calle am amblat, trio
mitte- va angetul sett en tine, si te va pe-
trecce in calle bung; si vei lua femee filiu-
lui meu din sementia mea, si din cas'a
tatidui meu.
41. Attunci innocent vei R de blestemul
men; qutici, de te vei ducce in sementia mea
si daqua (acolo) nu iti vor da (femee pentru
filial men), to innocent vci remand de jura-
mentul meu.
42. Venind dar asthdi 14'10 fonttinh ,
dissein : Ddmne Dumnedeul dornnului men
Abraham, daqua lu prosperi callea mea pe
quare am appucal,
43. Eccesi eu statuiu langb fotan'a apei,
si filiele dmepilor celatii vor .esi h scotte
aph ; pi fih fecidea quhria eu voiu tjicce;
ii it
di" 'nil sii beau pueinh aph din hydria la, si
quare imi va dicce :
44. Si to bea, si chmiletor talle Witte-
voiu aph sin e adhpare; (fib.) aqueast'a femeea
pc quarea destinat'o Domnul pen Ira servito-
rul seu Isaac; si in aquest (sculpt') voitt
cut-16sec quo ai fault misericordih domnului
men Abraham.
45. Si a Post, quo pia a nu termini eu
vorbind in cugetul men, in data Rebecca
esih afaro (din cetate) 'wend hydria pe
urneri, si descidn la fdittanh si scosse Nth.
Dissein dar ei : da 'rni pueinh aph.
46. Iar ea isi assedd hydria (pe bract')
si disse : bea si voiu adliph si camilele
talle; bcuiu, si camilele melle fur") ad spate.
47. 0 intrebaiu attunci, 4icend : a cid
filia esci? (spune Iar ea disse : filia lui
Bathuel sunt eu, a filiului lui Nachor, que
i 'la nhscut hlelcha. Pus 'am dar ei cercci,
si brheare la mainile ei;
48. Plin de voic 'tuna attunci, adoraiu
pe Domnul inclinandume si binecuventaiu
pe Domnul Dumnedeul ilomurdui meu
Abraham, quarele me condussc cu bine pe
calle de adevOr spre a Ina pe filia fratelui
Domnului meu, (de femee) filiului sett.
49. Daqua dar yeti facce misericordih si
dreptate chtre domnul men, spuneti 'nil,
iar the nu, spuneti (iarb), qua sit me
intornu la drepta sat' la sttIng'a.
50. Attunci Laban. si Balhuel respun-
www.dacoromanica.ro
27
dend, dissero : data Domnul esi intempinul
aquesta; nu putem dar a 'ti spune reit in
locul binelui.
51. Ecc6 Rebecca inaintea ta ; luandu-o,
du-mi te fuapoi, si fia femeea filiului dom-
nului ten, dupe) cum a cuventat Domnul.
52. Quaint audI feciorul lui Abraham
vorbele aqueslea, indath se incline) cu fac'a
la lament si adore) pe Domnul.
53. Scotend apoi feciorul vase de argint
si vase de aur, si vestmite, dette Rebecchei,
mai dette si daruri fratelui ei, si mumei ei.
54. hlancaro dupe) aqueasta si bOu o ellu
si dmenii que era cu densul, si se culcar8.
Si sculanduse de dimineatd, disse : dimi-
teti-naO spre It me inturna ehtre domnul
men.
55. Iar fratii si mama ei disserti : sa mai
remaie fecidr'a en not ca vre o dece dille,si
dupe) aquestea se va ducce.
56. tar ellu disse : nu me retineti, quoci
Domnul prosperd callea mea, dirniteti-me
spre a me inturna la domnul meu.
57. Disserb si ei : Sh chiemhrn copill'a si
sa intrebhm gur'a ei.
58. Si chiemaro pe Rebecca si ii dissert; :
ducce-te-ai dre voidsa cu °nail aquesta? -
iar ea response : me ducu.
59. Trimisserd dar pe Rebecea, surora
tor, si averile ei si pe feciorul lui Abraham,
si pe quei que (venissertS) cu densul.
60. Si binecuventarii pe Rebecca suror'a
tor, dicendu'i; suror'a ndstrti esci, devino
in mii de myriade, si mosteneasch posteri-
tatea la ceiittile adversariilor.
61. Sculanduse dar Rebecca si femeile
ei, se suiro pe camile, si ehlletoriro din-
preuna cu omul, quarele Wand pe Rebecca
se depitrid.
62. Iar Isaac eidletoria prin desert spre
putul (que se dice) at Vederii, ans6 ellu
loetiii in partea the amitulii di.
65. Esisse dar Isaac spre a 'si petrecce
la camp dire sera; si artlichndu 'si ochii,
vedn eamile venind.
64. Ardichndusi si Rebecca ochii vedn
pe Isaac, si sari jos de pe camila.
65. Si disse chtre fecior : quine este
omul aquella que vine pa camp intru intern-
pinarea ndstrh? Iar feciorul disse : aquesta
este domnul meth Ea attunci lud 010 (the-
ristru) si se accoperi.
66. Attunci feciorul natl.() lui Isaac idle
quite a vorbil si a facia.
67. Intro apoi Isaac in cas'a mamei salle,
si loo pe Rebecca, quare i se tacit femee, si
o dilesse attlta in plat se console) Isaac des-
pre Sarrha mama sa.
 28 GENESE. CAP. XIV.

I 111111,',N1
...,4111141'

!II I iiimnlimPall' LL,

11 01

Pouszin. Rebecca si Eliezer. Bocourt,

CAPU XXV. metendui, Anc5 train(' ellu, dire reshrituri

1. Insuranduse de al doilea Abraham isi
luo femee, al (Ionia nume fu Chettura.
2. Aqueasta 'i a Wink ,pe Zembran si
pe Iecsan, si pe Madan, si pe Madiam, si pe
Iesboc, si pe Sove.
3. Iar Iecsan nascit pe Saban si pe Thae-
man, si pe Daedan Filii lui Daedan fury,
iar Rogue!, si Nabdeel si Asurim, si Latu-
siim si Laomin.
4. Iar filii lui Madiam (furl)) : Gephar,
si Apher, si Enoch si Abira. si Thergame.
Aquestia toti furo filii Chetturei.
5. Abraham Anse dette tote averile salle
lui Isaac filinlui seu;
6. Iar fililor concubinelor salle le dette
daruri si desphrti de Isaac filial seu, tri-
www.dacoromanica.ro
in terra resiiriturilor.
7. Iar annii dittelor vietei lui Abraham
multi a trait furo una stag setae deci si
cinci.
8. Si scadend (in puteri) muri Abraham
in buna senectute (betranete) vechiu si plin
(satin) de cline, si se adaosse dare popolul
seu.
9. Il ingropar5 Isaac si Ismael filii sei
(doi) in spelunc'a indoila in terrin'a lui
Ephron filiului lui Saar Chetteanul, que
este in raga cu Membre;
10. In terrin'a si spelunc'a que a Post
cumperat Abraham dela filii lui Chet, acolo
ingropar5 pe Abraham si pe Sarrha femeea
lui.
 CAP. XXVI. GENESE.
11. Iar dupo mOrtea Iui Abraham, bine-
cuventd Dumnedeu pe Isaac filiul aquestuia,
si locui Isaac pe bingo putul Vederii.
12. Aqueslea sunt genealogiile lui Ismael
filiului lui Abraham pe quare i '1 a 'lased
Agar Egypteana feta (din case) a Sarrhei.
13. Si aquestea sunt numele filiilor lui
Ismael dupo numele generatiilor lui : pri-
mogenitul Iui Ismael fa Nabaioth si apoi
Kellar, si Nabdeel, si Massam ;
14. Si Masma, si Iduma, si Masse;
45. Si Choddan, si Thaeman si Ietur,
si Naphes si Kedma.
16. Aquestia sunt filii lui Ismael, si
aquestea numele for in tabernacolele tor, si
in ingradirile for si in (burghele) tor, doi
spredece principi dupo gintile tor.
17. Si aquestia sunt annii vietei lui
Ismael : un'a sula trei deci si septe anni, si
sciidend (in puteri) muri, si se adaosse si
ellu lunge ai sei.
18. Si locuirO dela Evilat pine' la Sur que
este in fac'a Egyptului pine unde se vine la
Assyrieni ; (ellu Anse) in fac'a tutulor frati-
lor sei locut.
19. Iar familiile lui Isaac filiului lui
Abraham quelle urmatdre sunt : Abraham
nasca pe Isaac.
20. Iar Isaac era de patru dui de anni
quand a luat de femee pe Rebecca filia
Syrului Balhuel din Mesopotamia Syriei, su-
ror'a lui Laban Syrului.
21. Se two Anse Isaac Domnului despre
Rebecca femea sa , quoci sterpa era ; si
exaudi Dumnedeu rug'a lui, si lite in pan-
tece Rebecca femeea lui.
22. Iar copii sells in pantecele ei ;
si ea disse : daqua ast fel are sa mi se in-
temple, pentru que mie aqueast'a ? Se
dusse dar spre a se oracula dela Domnul.
23. Iar Domnul disse catre densa : a doe
natii in pantecele teu sunt, si doi popoli
din reruncliii tei se vor desparti ; si popol
de popol va intrece, si quel mai mare
va servi quellui mai mien.
24. Si se Impliniro dillele de a nasce ea,
si ecc6 quo era gemeni in pantecele ei.
25. Esi filiul prirnogenit rosu, cu totul,
Oros ca pellea ; si ii passe numele Esau.
26. Si dupo aquesta nasca fratele lui, si
man'a lui se tinea de calcaiul lui Esau, si
chiemo numele lui, Iacob. Iar Isaac. era de
sese deci de anni, quand nasal Rebecca pe
aquestia.
27. CrescurO (amendoi si deveniro) juni.
Esau era omu cu sciinta intru a veno, si
campestru ; iar Jacob era omu simplu (ne-
prefacut) locuind (tot) it case.
www.dacoromanica.ro
29
28. Anna Isaac pe Esau gad venatul lui
ii era demancare, iar Rebecca ama pe lacob.
29. (Iutr'o di) ferbse Iacob ferbtura, si
Esau veni dela campu cu totul statut.
30. Si disse Esau Iui lacob : da'mi
gusts quevit din aquea ferbtura rosie, quo
forte statut sunt ; de aqueasta se chiemd (de
attunci) numele lui Edom.
31 Iar Isaac disse catre Esau : Vinde'mi
mie astadi dreptul teu de primogeniture.
32. Iar Esau disse : ecce-me quo stau sa
moru si spre que imi mai este mie aqueasta
primogeni tura ?
33. Iacob attunci ii disse : jura'mi astadi;
si juro lui,si Orilla Esau dreptul seu de pri-
mogenitura lui lacob.
34. Iar Jacob dette lui Esau paine si fer-
tura de lisle; si maned aquest'a si beit, si
sculanduse se dusse. Si ast fel 'si a vondut
Esau dreptul de primogenitura.
CAPU XXVI.
1. Se Mei' (in timpul aquella) famete
peste pitmen!, afara de fametea de mai
nainte que se fa'cusse in timpul luiAbraham.
Se dusse dar Isaac catre Abimelech regete
Phylistiimului in Gherare.
2. Se mild attunci Dumnedeu lui si disse :
nu descinde in Egyptu, ci remai in terea iu
quare iti voiu voiu dicce,
3. Si peregrina in aqueasta terra , si
voin fi cu tine si to voiu binectiventa ; quOci
tie si posteritatii talle voiu da terra aque-
asta si voiu intari juramentul que am jurat
lui Abraham tatalui teu.
4. Si voiu immulti posteritatea to ca
stellele cerului si voiu da posteritatii talle
tota terea aqueasta, si se vor binecuventa
in posteritatea to tote natiile pamentului,
5. Pentru quite a ascultat Abraham ta-
tal ten de vocea mea si a tinut preceptele
melle si commandele nielle si drepturite
melle si quelle legitime alle melle.
6. Si remasse cu sederca Isaac in Ghe-
rare.
7. 11 intrebaro Anse barbatii locului des-
pre Rebecca femeea lui, si ellu disse (quO),
suror imi este, pod se temit a dicce (quo)
femee Imi este qua nu cum va sa 'I uccida
barbatii locului pentru Rebecca, queci fru-
mesa la vedere era.
8. Stette acolo indelung ; uitanduse (in-
tr'o di) Abimelech pe ferestra, veld pe
Isaac jucanduse cu Rebecca femeea sa.
9. Chiemo dar Abimelech pe Isaac si ii
disse : dre femeea to este? peutru que ai dis
qui) suror Imi este? Iar Isaac ii disse : am
 80 GENESE.
4is'o in Bayer, qua nu cum vi sh mor din
caus'a ei.
10. Iar Abimelech ii disse : quoci ai fa-
cut aqueasta nob? Pucin de n'a dormit
quine va din natia mea cu femeea ta, si ai fi
addus assupra nostrti nesciinth.
11. DecretO apoi Abimelech la tot popo-
lul, 4icend : oriquine se VA attinge de omul
aquesta sau de femeea lui, culpabil de meg-
te vA ft.
12. Sembn6 apoi Isaac in pamentut
aquella, si aflo ensu§i in annul aquella insu-
tit de queea que sembnasse : atilt it bineeu-
yenta Domnul.
13. Si se inaltO omul, si 'naintand, tot
mai mare se facea, pino que (in adevbr)
deveni mare forte.
14. I se immultiro vitele in oi, si vitele
in boi, st alle laborhrii pamentului multe, si
ii invidiaro quei din Phylistiim.
15. Si tote puturite que le facussero fe-
ciorii Walla Itti, in (Miele aquestuia, le in-
chissero Phylistiimii si le impluro cu Loma.
16. Disse Minna Abimelech chtre Isaac :
Du-te dela noi, quOci mai tare de plat noi
devenisi forte.
17, Si se dephrt6 de acolo Isaac si se re-
trasse in vallea Gherarelor, si locui acolo.
18. Si iarbsi Isaac destupo puturile apei
que be facussero feciorii lui Abraham tath-
lui seu, si pe quart le astupasserb Phylis-
tiimii dupo mortea lui Abraham, tathlui seu
si le Bette numele chip numele que le di-
desse (si) Abraham tatlit seu.
19. Mai shparo feciorii lui Isaac in vallea
Gherarelor, si aflarb acolo putu cu apt via.
20. Si se rertaro pastorii Gherarelor cu
phstorii lui Isaac, dicend quo a for este apa';
si a chiemat numele putului aquelluia In-
justitia, quiict II nerlreptlitiro.
21. SculAnduse Isaac de ncolo, stip6 altu
putu, si judechnduse si despre aquesta, Ii
dette numele de Inimicitia.
22. SculAnduse si de acolo shp6 al treitea
auto, si ne mai certAnduse despre densul
ti dette numele de Latitudine,dicend : quoci
acum ne a littit Domnul si ne a crescut as-
supra phmentului.
25. Se sui apoi de acolo chtre putul jurit-
mentulni,
24. Si se artith lui Domnul in ensusi
*tea aqueea, dicendui : eu aunt Dumne-
4eul but Abraham latalui teu, nu to teme;
quOcI cu tine aunt fi to voiu binecuventli,
si voiu immulti posteritatea la pentru
Abraham rant teu.
25. Si edifice) acolo altar si invocA nu-
mete Domnului gi infipse acolo laberitaculul
www.dacoromanica.ro
cu'. um.
seu ; si sliparo st acolo feciorii lullsaac putu.
26. Iar Alimelech vent chtre densul dela
Glierare din prunh cu Ochozath, nymphago-
gul seu si cu Philoch archichpitanul puterii
salle.
27. Si disse cttre densii Isaac : pentru
que ati venit chtre mine? voi m'ati urrit, si
m'ati allungat dela voi.
28, Iar ei respunserO : vb4end ammu
veclut quo Domnul erh, cu tine, si ammu
tlis : fart -se jurament intro noi si intro tine,
si sit Inchieemu un pact de Milian%
29. Spre A nu to putt reu cu noi dupO
cum noi on to -ammu urrit, si pequat s'a pu-
tut ti ammu fiicut bine, si to -ammu trimis
dela not In pace; si aeurn binecuventat esci
de Domnul.
50 (Isaac) be flicu attunci ospbtu, si man-
caro si bburo ;
31. Si sculanduse de dimineata, jure °mut
(fin -quare) appr6pelui sett; si ii petreca Isaac
dela densul, si ei se dusserO cu sanbtate.
52. Ansb, in 4ioa aqueea ensusi s' a in-
templet club venind feciorli lui Isaac it en-
sciirtaro despre putul que fhcussertS ei, 4i-
and : nu afthmu apt.
55. Drept aqtteea (Isaac) chiemO numele
aquestui (Ion) Jurament. De aqueasta se
chiemO numele cetatii, Putul Juramentului
pine' in 4ioa de astadi.
34. Ern. Esau de anni patru 4.eci quand
1u6 de femee pe Iudin filia lui Beer Chet-
teului si pe Masemmath filia lui Aelon
Eveul.
35. Si amendoe era in discordih cu Isaac
si eu Rebecca.
CAPU XXVII,
1. Si a fost quo dupO que a inhetranit
Isaac, i s'a tempit ochii de a mai vette, si
chiernO pe Esau filiul seu quel mare, si ii
disse : filiule ; tar ellu respunse ecce-me
(parinte).
2. Adaosse tar ((alai seu) : 6ccb inbbtra-
niu, si nu cunoscu 4ioa mortii melle.
3. Acura daro, alle talle, faretra si
arcul, si esi la carnpu ; si venedh. 'mi vre
tin venatu.
4. Eh mi 'I apoi o demancare dupO cum
imi place mie ; si addu 'mi sit mhnAncu ,
qua sa to binecuvinte suftletul meu, mai
nainiele a muri.
5. Iar Rebecca atuli pe Isaac vorbind
dire Esau filiul seu; si (quAnd) Esau se
dusse la campu spre a vela pentru tathl seu,
6. Rebecca disse eatre Iamb filiul seu
quel mai micu : aft quo auclitu pe taut tett
vorbind chlre Esau fratele teu, diceud I
 CAP. XXVII. GENESE.
7. Addu 'mi un venatu, si fa 'mi de-
mancare , qua mancand sa te binecevent'
inaintea Domnultti pine sa nu more.
8. Acura duo, filiul men, asculth-me
dupO cum iti dice sa faci
9. Du -te la oi, is si addu'mi d 'acolo doi
iedi teneri si buni, si voiu facce dinteensii
demancari tatalui teu, dupe cum ii place.
10. Si vei adducce tatalui ten sere man-
care, si te va binecuventh. tath'l ten mai
nainte de a muri.
11. far Jacob disse catre Rebecca mama
sa : Esau fratele meu este barbat Oros, iar
eu barbat linu (sent).
42. Nu cumva sa me pipe Latta meu si
eu attunci sa trecu inaintea lei ca un dis-
pretator, si sa adduce assupra mea bles-
temu, si nu binecuventare.
43. Iar mama sa fi disse : pe mine
blestemul ten, filiule, numai asculta de
vocea mea. Du-te, si addu 'mi.
44. Ducenduse dar ( lacob) leo si addusse
mamei salle (edii queruti); ea tacit deman-
earl dupe cum era pe placul tatalui lui.
45. Si luand Rebecca stole (vestmentel)
quel mai bun al lui Esau (Melia seu quellui
mare, quare (vestment) se afla la dense in
cash, revesti (cu dense)) pe lacob filial seu
quel mai mien.
16. Iar pellile iedilor le infasuro pe bra-
cele lui, si peste quelle nude alle gatului
lei;
17. Si dette demancarile si painile que
facusse in mainile lui Jacob filiului seu,
18. Intrudes astfel la tathl see, disse :
phrintele meu I Iar ellu respunse: &a-me :
quine esci in, Illiule?
19. Jacob (filliul seu) disse tathlui seu :
eu Esau primogenital teu, facuiu dupe
cum 'mi ai cuventat. Sculandute, sedi si
ntananch din venatul meu, qua sa me bine-
cuviute suffletul teu.
20. Disse attunci Isaac filiului seu : cum
fit aquesta quo ash de curred ai aflat, filiule?
Iar elle respunse : pentru quO a dat Domnul
Dumnedeul teu Matinee mea.
21. Disse attune' Isaac are Jacob, ap-
propia-te de mine, si te voiu piphi, filiule
(qua sa sciu), daquti tu esci filiul men Esau
sae nu.
22. Se appropio lacob de Isaac tatal seu,
quare piphindu '1, disse : vocea, voce a
lui Jacob, iar mainile, maini alle lui Esau.
23. Si nu '1 recunoscit, quoci era mainile
lui parose ca mainile lui Esau fratele seu,
11 binecuvento dare;
24. Si disse ; tu esci filiul meu Esau? Iar
elle disse a eu.
www.dacoromanica.ro
31
25. Disse apoi (Isaac) addu'mi si voiu
manca din venatul teu, filiule, qua sa te
binecuvinte suffletul meu. Ii addusse dar, si
mama); si ii addusse si vine, si bee.
26. Disse apoi Isaac tatill sett : appro-
dia-te si saruth:me, filiule.
27. Si appropianduse it sfiruto, si simti
mirosul vestmintelor lui si it binecuvento
dicendui : occO mirosul Hefei meu, ca
miros de t orrina plina, bineceventatti de
Domnul.
28. Si dea tie Dumneden din roa ceru-
lei (de sus) si din gressimea pamentelui
multitudine de grau si de vinu ;
29. Serve tie natiile, si se vor inching tie
principii ; iii Dommil fratelui teu si se vor
inchina tie filii latalui teu : quel que te va
blestema, blestemat, si quel que te va bine-
cuventk binecuventat Gt.
30. Si a fort dupe que Meet') Isaac d'a
binecuventa pe Jacob, filiul seu, si a fost
cum esi Ia cob dinaiutea talalui seu, quo ecce
si Esau fratele see veni dela venfitArea sa.
31. Si Wit si ellu demaneare, si addusse
inaintea tatalui sett, dicendui : Scolii-se Ni-
tta meu si va mance din venatul Hefei seu,
qua sa me binecuvinte suffletul tea (sea).
32. Disse attunci Isaac lath! lui : quine
esci? Iar elle disse : eu suet filiul ten pri-
mogenitul Esau.
33. Se extasio Isaac de uimire mare
forte, si disse : quine dar fit quel quare 'mi a
venal venatul si mi 'la pus inainte? Mancat'
am din tote pinO sit nu vii tu si am binecu-
yenta pe aquesCa, si binecuventat va fi.
34. Iar gaud audi Esau cuvintele lui
Isaac tathlui seu, clamore mato mare si
amarh forte, dicend tatalui seu bineeuventit-
me deh, si a mine, o phrintele meu!
35. Iar (Isaac) ii disse : venind fratele
teu cu dol' (prefacatorie) luo binecuventa-
rea ta.
56. Disse attunci (Esau) : cu dreptul s'a
chiemat numelelui, Jacob; quoci de adoa era
cu aqueasta me supplant) : imi luo si drep-
tul primogeniturei, imi luo acum si bine-
cuventarea. Mai adaosse Esau dare taint
seu : nu 'ti mai remasse vre o binecuven-
tare, parinte?
57. Iar Isaac respundend disse lui Esau :
Daqua pe densul fl fticuiu domnul teu, daqua
pe toti fratii lei fi facuiu lui servitori,
cu grau si cu vinu fl intariiu ; tie dar que
voiu facce, filiule ?
38. Mai disse Esau catre Isaac tathl seu :
nu cum va nurnai o singura binecuventare
ai tu, parinte? binecuventa-me, si pe mine,
 32 GENESE. XXVII

rogu-te, o parinte. Attins pine la inima.
Isaac, Esau suspitio tare si planse.
39. Respundend attunci Isaac fatal lui
disse : ecce din gressimea pamentului va fi
traiul teu, si din roa e,erului de sus ;
40. Si in dreptul gladiului (sabiei) teu
vei vietui, si fratelui ten vei servi ; va fi
Anse (timpu) quand vei lua si vei scutura
jugul lui de pe cerbicele teu.
41. Nu putea Anse ierta Esatt lui Iacob
despre binecuventarea cu quare 'la bine-
cuventat tate! seu. Disse dar in cugetul
seu ; Approprih-se dillele luctului (doliului)
tatalui meu si voiu uccide pe fratele
meu.
42. Se spussere Rebeccbei vorbele lui
Esau filiului ei quellui mare §i trimetend
chime) pe Jacob filiul ei quel mai micu, §i
ii disse ; audit'ai, Esau fratele ten te ame-
ninth' de a te uccide.

(((k,

-011

Raphael. Isaac binecaventa pe boob. !deltaic.

45. Acum dare, filiule, asculta de vocea
mea, si sculandute, fugi (in Mesopotamia)
catre Laban fratele meu la Harran.
44. Si locuesce cu densul quateva dille-
pin5 quand se vä intorce dela tine furdrea
si urgia fratelui ten.
45. Si va uith quite ii facu§i. Attunci
trimetAnd, te voiu adducce inapoi de acolo,
qua nu cum va sh remaiu lipsita de amen-
doi voi lute° singura di.
46. Mai adhosse Rebecca : mi s'a urrit
viat'a din caus'a filielor fi!iilor lui Chet; De
ve lui si Iacob femee din filiele aquestei
tare, spre que imi va mai fi traiul?

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXVIII. GENESE. 33

CAPU XXVIII. 4. Si dee tie binecuventarea lui Abra-

1. Chiemandu'si apoi Isaac pe Iacob, it
binecuvento si ii commando clicend : nu 'ti
vei lua femee dintre Miele din Chanaan.
2. Sculantlute, du-te in data in Mesopo-
tamia Syriei, in cas'a lui Ratline!, fatal ma-
mei talle, si ia 'ti de acolo femee din fiiliele
lui Laban fratelui mamei talle.
3. lar Dumnetleul meu sa to binecuvinte,
si sa le cresca si sa le immultesca, si vei fi
(capu) in synagogele (adunhrile) natiilor.
ham latalui meu, tie si totei posterilittii
talle, spre a mosteni tOrr'a peregrinarii
talle, que a dat'o Dumnetleu lui Abraham.
5. Si trimisse dela sine Isaac pe Iacob,
quare se dusse in Mesopotamia Syriei chtre
Laban Mint lui Bathe! Syrului , fratele
Rebecchei, mamei lui Iacob si lui Esau.
6. lar Esau vNit quo binecuvento Isaac
pe Iacob, si it trimisse in Mesopotamia Sy-
riei spre lua de acolo femee, si quO in

Raphael. Visiunea 1ui Iamb. Ed. Frere.

binecuventarea lui ii commando dicendui : 9. Se dusse dar la Ismael, si lad pc

nu 'ti vei lua femee din filiele Chanaan;
7. Si (quo) matte Iacob de tatiil seu sl
de mama sa, ducenduse in Mesopotamia ff-
riei ;
8. Veal it Esau quO relle sunt filiele din
Chanaan in aintea latalui seu;
Maeleth, filia lui Ismael filial lui Abraham,
suror a lui Nabaioth, de femee pe Ifingo
femeile que avea.
10. Si esi Iacob dela putul jurh'mentu-
lui, si calletori catre Charrhan.
11. Si allo la un locu unde sa pOth dor-
3

www.dacoromanica.ro
 84 GENESE.
mi (gad appussesse &trete), si loo din pe-
trele locului (aquelluia) si 'si pusse drept
capeteiu, si dormi in locul aquella.
12. Visit attunci, si ecce o scars luta-
rita in pfunent, al quaria capet attingea Ia
ceru, si angelii lui Dumnedeu ascindeau si
descindeau pe densa.
13, Iar Domnul sta d'assupra ei si dicea ;
Eu (sunt) Domnul Dumnadeul lui Abraham
tatidui teu si Dumnedeul lui Isaac, an le
teme : pamentul pe quare dorm', al voiu
tie sl posteritatii talle.
14. Si Ira fi posteritatea to ca aren'a pa-
mentultti si se va intinde ehlre Mare, si d-
ire miada di, §i calve miad'a nopte, si calve
resarituri ; si se vor bine cuventa intru tine
tote sementiile terrei, si intru posteritateata.
15. Si acco eu cu tine sunt aperandu-te in
Lola callea to on undo le vei ducce, si to
voiu adducceinapoi in terr'a aqueasta ; queci
nu le voiu abandons pine que nu voiu facce
tote quite am vorbit tie.
46. Si se desteptO Jacob din somnul sett
si disse : quo Domnul este in locul aquesta
si en n'arn sciut.
17. Se sphimento si adaosse : quilt 6 de
terribil locul aquesta I nu e alta, de quit
cas'a lui Dumnedeu, si aqueasta, parl'a
cerului.
48. Si se settle Jacob de dimineatii, si loo
par'a que pussesse acolo sub calm' seu si o
ivalto drept colontth, si versa olio peste
crestetul ei.
19. Si chierno Jacob numele locului
aquelluia, Cas'a lui Dumnedeu, mule mai di-
nainte Ulamluz era numele celatii.
20. Si Pacit urare Iacob dicend : De va
fi Domnul Dumnedeu cu mine, si me va
custodi in callea aqueasta pe quare amblu,
si imi va da paine de a mattes si vestminto
spre a me accoperi;
21. Si me va reducce cut sanetate in cas'a
tatalui meu; ti-va attunci Domnul mie at
meu Dumnedeu;
22. Si polea aqueasta que am inaltat'o
(drept) monument, imi vb. 1l mie Cas'a lui
Dumnedeu, si din tote din quite imi vei da
(DOmne) in decima to voiu redecirna tie.
CAPU XXIX.
1. Si sculanduse Jacob, isi urine) drumul
spre terra Resariturilor calre Laban filial
lui Bathuel Syrului, fratele Rebecchei mu-
mei lui Jacob si a lui Esau.
2. Se uitii, si ecce tut putu inteo cam-
pie ; era acolo si trei turme de of que sta-
tussere pe tango (Mitsui spre repaos; qubci
www.dacoromanica.ro
CAP. XXII
din aquel putn adapau oile; si o petra mare
era pe gur'a putului.
3. Si (quand) se aduna acolo tote tur-
mele, altunci resturnau petea de pe gur'a
putului, si adapati oile, si apoi iar assedau
petr'a la locul seu pe gur'a putului.
4. Disse dar dare densii Jacob : fratilor.
de uncle sunteti voi? Iar ei respunsero : din
Charrhan suntem.
5. Le mai disse And" : cunOsceti pe Laban
filial lui Nachor? Ian ei respunserO ; it cuno-
seem.
6. Ii mai intrelni Anco : sanittos este?
Sanetos, respunsere ei; (pe quand elltt antis
vorbia) ecce si Rachel filia aquestuia venia
cu oile (lathlui seu; quitci ea paseea oile
latalui seu);
7. Si disse Iacob : Alice mai 6 dioa
multa (inainte); nu 0 ante timpu de a ra-
duna vitele (in stana); adapati-le si (mai)
duceti-le a paste.
8. Iar ei respunsero : nu putem pint) nu
se vor aduna toti pastorii, qua sa restorne
pelea de pe gur'a putului st sa putem ada-
pit oile.
9. Audi pe quAnd vorbia ellu aqueslor'a
venia si Rachel filia lui Labatt cu oile tatii-
lui seu, quoci ea paseeh oile tatiilui seu.
10. Ian quAnd veda Jacob pe Rachel,
filia lui Labatt fratelui mamei salle, se ap-
propio Jacob si resturua petra de pe gur'a
putului, si adapt) oile lui Labatt fratelui
mamei sane,
11. Si shruto lacob pe Rachel, si initl-
tandu'si vocea planse.
12. Si spusse lacob Rachelei quit frate al
latitlui ei este, si pie llliu al Rebechei este
(ellif); tar (Rachel) alergand, insciinto ta-
talui ei, quell° que audisse.
13. Si a fest, quand audi Laban numele
lui lacob liliului surorii salle, quit atergo
intru intempinarea lui, si inbracisandu'l it
Arta& si it intrudusse in cas'a s; (Jacob
attune') spusse tut Labatt tote cuvintele
pentru quare venisse.
14. Ii disse altunci Laban : din osele
melle si din carnea men (Nei In; si remasse
(Jacob) en densul o luntt se dille.
15. Disse iar Labatt lui Jacob : find quo
adicO fratele men esci, nu imi vei servi (de
aqueasta) gratis ; spune 'mi quare (va fi)
salariul tett
16. Avea Laban doe fife; numele quellei
mai marl era Lia; si numele quellei mai
mice, Rachel.
47. Ochii Liei era infirmi, iar Rachel era
frumOsit Ia slaters si hella la faca.
18. Dilesse (amt)) dar Jacob pe Rachel, si
 CAP. III. GENESE.
disse : servivoiu tie septa anni pentru Ra,
ch61 filia In quea mai mica.
19. Jar Laban ii disse : mai bine (in ade.
ver) sa it o dau tie de plat sa o dau la alt
harbat. Bernal dar cu mine.
20. Si servi facob pentru Rachel septa
anni, si furb inaintea lui ca pueine dille pe
lingo amoral pie avea catre densa.
21. Allunci disse Iacob (lire Laban :
da'mi acum femeea men (qiibei s'au inpli-
nit dillele melle de servire), calk sh intru
acum la densa.
22. Jar Labatt whin(*) loti bitrtatii locului
si fact nunth.
23. Si se facia sera, si l« and pe Lia filia
sa, o intrudusse la Iacob.
24. DeUe ancb Laban Liei filici salle pe
Zelplia domeslica lui, spre a fi ei feta (in cash),
Jacob intro In femea sa, si quand se rack 4io,
ecce Lia (in local Rachelei)!
25. Disse dar Iamb catre Laban : qub'ci
'mi ai facut aqueasta? au doll') nu pentru
Rachel serviiu Hinge tine? si pram que
m'ai arutigit ?
20. Disse si Laban : nu este asa in local
nosIru, sa dam pe quea mai mica inaintea
quellei mai marl.
27. Implinesce mi quelle seine (sep-
teman'a) aquesteia, si apoi voiu (la lie si pe
queealalia drept arghtia in quare vei mai
servi pe tango mine alti septe anni.
23. Fad' Jacob asa si iniplini quelle d'a-
septelea aqueseia (implinind septeintaa); ii
(tette apoi Laban si pe Rachel filia sa de
femee.
29. Mai dette Labatt Rachelei filiei salle
pe Balla domestic'a lui, de a i fi feta (in cash).
30. Si intro Iacob la Rachel, si o (Mess°,
mai mull de quilt pe Lia, si mai servi lui
Laban Ana) alti septe uniii.
51. Vedend Anse Domnul (Domnedeu)
quo nu era amata Lia, deschisse matricea
ei ; iar Rachel era sterpa.
52. Si concepend Lia, nasal lui Taco') un fi-
Si chiemo numele till Ruben, dicend :
litr
qubci vedb Domnul umilitatea mea, acum
dare me va ama bhrhatul meu.
33. Mai concept Lia Ana si nasal lui
Jacob un aldoilea filiu, si disse : audi Dorn-
nul quo nu aunt amata, si mai imi "dette si
pe aquest'a; si chiemo numele lui, Symeon.
34. Si mai concepei hire si Itasca filiu,
si disse acum dire mine va fi mai mull
barbatul meu ; quoci 'i am nascut trei filii;
pentru aqueasta chiemo numele lui, Levi.
35. Si coneepend iaro, nasal (Bin, si
disse : acum si mai mull de aqueasta me
YOill marturisi Domnului ; si de aqueasta
www.dacoromanica.ro
chiemO nurnele lui Iuda, si incetO de a mai
nasce.
CAPU XXX.
1. Iar Rachel, vedend que nu nasce lui
Jacob, invidio surorii salle, si disse lui Ja-
cob : da 'mi copii, iar de nu, eu voiu muri.
2. Se suppere Jacob pe Rachel si ii disse :
an dera in locul lui Dumnedeu stint eu
quare le lipsi de fructul pantecelui?
5. Attunci Rachel disse lui Jacob : ecce
feta mea din cash Balla; intra la densa, si ea
va nasce pe genuchii mei, qua sh 'mi am si
eu copii dinteensa.
4. Si dette lui pe Balla ancilla sa de fe-
mee, si intro la densa Jacob,
5. Si concept Balla ancilla Rachelei, si
Itasca lui Jacob un filiu.
6. Si disse Rachel, imi Ilia Dumnedeu
judicalii, si eiraudi vocea mea si imi dette
filiu ; pentru aqueasl'a chiemo numele lui
Dan.
7. Si mai concept Balla ancilla Rachelei,
si nasal un aldoilea filiu lui Jacob.
0. Si disse Rachel (despre densul) me lue
Domnul si me pusse d'alaturi cu suror'a
mea, si putuiu (si en); si chiemo nimtele lui
Neplitali.
9. Vedend Lia quo statusse de a mai
nasce, loo pe Zelpha fet'a ei din cash si o
dette lui Jacob de femee.
40. (Intro dar la densa Iacob) si concepit
Zelpha feta Liei, si nasal lui Iacob filiu.
41. Si disse Lia : forlunala! si chiern6
numele lui Gad.
12. Si mai concepit MI6 Zelplia, si nhs-
en anal lui Jacob al doilea filiu.
43. Si disse Lia : feria de mine, quoci
mat fericescu (tote) femeile ; si chiemo nu,
mete lui Aser.
14. Attunci se dusse Ruben in dille de
seceralul graului si alle mere de mandra.
gory in terrinh si he adduse Liei mamei
salle, quhria Rachel disse; da'mi (si mie)
din mandragorele filiului teu.
15. Disse si Lia : nu ti 6 de ajuns quo ai
luat pe barbatul meu, nu curnva si man-
dragorele filiului meu sh le iei? Jar Rachel
disse : nu asa, ci derma ellu cu tine in no.
plea aqueasta, in locul mandragorelor fi-
liului teu.
46. Se inturn6 Jacob dela terrina catre
sera, si esi Lia spre intempinarea lui, si ii
disse ;La mine vei intra astadi,quOci.te-ain
cumperat pe mandragorele filiului meu. Se
culce cu densa in noptea aqucca.
17. Si exaudi Dumnedeu vocea ei si con.
cepend Itasca lui Jacob un al cincilea filiu.
 36 GENESE.
18. Disse attunci Lia : Datu'ini a Dumne-
deu recompensa mea despre queea que am
dat si eu pe domestic'a meabarbatului meu;
si chiemo numele lui Issahar, que va sa dica
recompensk.
19. Si concepit iaresi Lia, si nascit un al
seselea (Mu lui Iacob.
20. Si disseLiat Daruitu-m'a Dumnedeu
cu dar bun ; in timpul de acum me va dilege
pe mine barhatul meu, queci lam nas-
cut sese fill ; si chiemo numele lui, Za-
bulon.
21. Si dupe aqueast'a nasca o filia si
chiernO numele ei, Dina. (Si incetO de a mai)
nasce.
22. Isi adusse Anse Dumnedeu A min te si
de Rachel, si exaudindu-o, deschisse ma-
tricea ei ;
23. Si concepend, nhscit lui Iacob un 11-
liu Disse attunci Rachel : Luat'a d'assupra
mea Dumnedeul men opprobriul meu ;
24. Si chiemo numele lui, loseph, dicend
dee 'mi Dumnedeu, si on alt Mitt.
25. Si a fog quo dupe que nasal Rachel
pe Ioseph, disse lacob lui Laban : Dentate-
me dela tine spre a me inturna Ia locul meu
si Ia parnentul meu.
26. Mimi in dreptul meu. femeile melte
si copii mei, pentru quail am servit tie,
spre a me ducce de aqui, quoci to cutiosci
servitutea mea cu quare 'ti am sevit.
27. Jar Laban ii disse : de am aftat gratin
inaintea la , m'am si augural; queci me
binecuventO Dumnedeu de quand ai intrat
la mine,
28. Si adaosse : Desparte'ti (singer)
salariul teu dela mine, si it voiu da tie.
29. Iar Iacob ii disse : tu cunosci in
(plate ti am servit, si quate era vilele talle
tine 'nli ai incredintat.
30. Quoci pticine era plate aveai la ve-
nirea mea, crescure Anse in multitudine si
to binecuvento Dumnedeu, de cum cake pi-
ciorul meu la tine; acum darij, quand irni
voiu facce si eu ride cash?
51. Ii disse dar Laban, que sa 'ti dau?
iar Iacob ii respunse ; nu inn vei da nimicu;
(ci) de vei facce dupe cuventul urmator at
men, iar voiu mai paste oile talle si le voiu
custodi.
52. Treca pe din ainte tote oile talle
astadi, si desparte diutr' ensele on -que die
varia si maculosa (cu pete) si ori-que pas-
ciune brumaria intre 'gnelli si on -que b
baltat si disalbu intre capre, si aqueea vi
fi salariul men.
53. Astfel se va exaudi dreptatea mea
gam(' ratline (poituaine) là fi sit am si cu
www.dacoromanica.ro
CAP. 31,X11.
vre o parte inaintea ta ; adico : on -que nu
va fi ballat si disalbu hare capre si bra-
mariu intre 'gnelli, ca furat se va considers
la mine.
54. Ian Laban ti disse : fin dupe cuventul
teu,
55. Si desparti in aqueea'si di tapii quei
baltati si pe quei disalbi si tote caprele
baltate si disalbe si on que era albtt intre
densele , si ori-que era brumarin intre
'gnelli, si to dette pre mana filiilor sei
(Laban).
56. Si desparti printr' o distanta de trei
cline calle intre densii si intre Jacob; quare
pascea quelle remase din oile lui Laban.
57. Isi luo attunci Jacob vergit styriacina
verde si de nucu si de platanu, si le des-
collo in soldi albi, liissand in pregiur si
verdele (scortei). Se arata dar pe vegele
(descortate) albul (quo era) variu.
58. Si depusse vergele que descortasse
in linurile adapatoriilor apei, qua, de vor
vent oile a hen inaintea vergclor, sa concepa
avend inaintea ochilor vergele (variate).
59. Si concepea oile inaintea vergclor si
nascea oile 'gnelli disalbi si varii si cenusii
(brumarii) niaculosi.
40. /Muria desparti Jacob 'gnellii, si
pusse inaintea oilor berbece disalbu, si on
que era variu intre 'gnelli, pi astfel isi des-
ptirti pentru sine turme separate, si nu le
amaresteco eu oile lui Labatt.
41. Aqueasta se facea in timpul quand
concepeau oile Maud in pantece (attunci)
punea Iacob vergele inaintea oilor in linuri,
qua sa conceph dupe cum era vergele ;
queci pe quand niisceau oile (attunci) nu lc
punea (in ainte vergele).
42. Astfel quelle nemsemnate (de o sin-
gura culore) era alle lui Laban, si quelle
insemnate ( sau maculate ) era alto lui
Iacob.
43. Si se inavuti omul forte Mite,
facendu-i-se vile mite, si boi, si feciori, si
fete (in casa) si camile, si asini.
CAPU XXXI.
1. Audi Anse Iacob vorbele filiilor lui
Laban dicend : luat'a Jacob tote alle tatalui
nostru, si din alle tatalui nostru 'ci a facut
told gloria aqueast'a.
2. Si vedit Jacob fac'a lui Laban, si ecce
nu mai era dire densusul eh ieri si alalta
ieri.
5. Attunci disse Domnul catre Iacob ;
retOrna-te in pamentul tatalui teu si in
generalia La, si voiu fi cu tine.
4. Trimettend dar Iacob , chtemo pe
 UP. XUI. GENESE.
Rachel si pe Lia la cAmpu uncle (era) tur-
mele;
5. Si le disse for : vedu eu fact tatalui
vostrn quo nu mai 6 cu mine ca ieri si
alalth ieri. Dumnedeul Anse tatalui meu fit
cu mine.
6. Si voi enseve sciti que in tothvirtutea
mea am servit tatalui vostru;
7. Iar tail vostru me amhgi si 'mi
schimb6 salariul meu de dece mnale; Anse
Dumnedeu nu 'i a dat (vole) de a 'mi facce
reu,
8. Daqua quand dice quelle varii vor fi
a ta iecompensh, oile tote nascn (numai)
varii; si quAnd mar dice quelle albe vor fi a
ta recompensa, oile tote nascn (numai) abbe;
9. Dumnedeu dare loo tote vitele dela
tathl vostru si mi le dette mie.
10. Queci a fost pe quAnd concepeau oile
quo am vedut inaintea ochilor mei in somnu,
si ecce tapii si arietii (berbecii) que se suit
peste of si capre que era disalbi, si varii, si
cenusii maculosi,
11. Si imi disse angelul Domnului in
somnu : Jacob, Jacob; iar eu am dis : que
este?
12. Ellu imi mai disse : ardiati ochii si
vedi tapii si arietii suinduse peste oi, si
peste capre quo stint disalbi, si varii. si
cenusii maculosi, clued am vednt quite iti
facce Laban.
13. Fu suet Dumnedeul tea que s' a
arhtat tie in local lui Dumnedeu, untie 'mi
ai uns colOnnh, si 'mi ai fh'ent urare. Acum
dare scolii-te si esi din terea aqueasta, si
du-te in terra naseerii lane si voiu fi en tine.
44. Si respundend Rachel si Lia, Hisser()
lui : nu cumva mai avem Ands si not vre o
pane sau mostenire in cas'a tatalui nostru?
15. An nu ca nisce strhine furom in ochii
lui? quoci ne-a vendut, si devorandune ne
a sorbit argintul (dreptului) nostru.
16. Toth averca si loth gloria que loo
Dumneden dela lath.' nostru, a nestrti va fi
si a filiilor nostri. Acum dare quate 'ti a dis
Dumneden fii-le.
47. Scuhinduse dar Jacob isi loo femeile
si copii pe cemile,
18. Si isi dusse tote averile si Iota ch-
puirea sa que isi agonississe iit Mesopo-
tatamia si tote alle salle spec a se ducce
ctitre Isaac lath' seu in terra Chanaan.
19. Laban pe attunci se dussesse spre a
Lunde oile salle ; si Rachel lure idolii
tatalui sett.
20. Iar Jacob se furls() de Laban Syrul ;
Wei nu'i spussesse quo fuge
21. Fugi dar ellu si en Ole alle salle. 57. Si ai chutal prin tete vasele casei
www.dacoromanica.ro
37
Si se settle si treat riul si trasse la muntele
Galaad.
22. Iar atreia di se dette de scire lui
Laban Syrului qui) a fugit Jacob.
23. Si Nand pe toti fratii sei cu sine it
alung6 dupe urma cable de septe dille, si i
ajunse la muntele Galaad.
24. Veni attunci Dumnedeu titre Laban
Syrul in somnu noptea, si 11 disse : tinne-te
pe sine'tish nu cumva sh vorbesci cu Jacob
relic.
25. Si ajunse Laban pe Iacob, quare isi
intinsesse tabernaculul pe munte; iar Laban
plisse pe fratii sei in muntele Galaad.
26. Disse dar Laban lui Iacob : que
fiicusi? pentru que pe ascuns ai fugit, si
m'ai furat, si ai luat cu tine filiele melle ca
pe nisce captive prin sabih?
27. De 'mi ai fi dat de scire, te-asu fi
tritnis cu vole bona si cu musice, si tympane
si kithara.
28. Si nu appucaiu nici a 'mi shrutO
copii si filiele melle ; forte fare minte ai
;
29. Si acum 6 tare mAn'a mea sa 'ti fact
reu; iar Dumnedeul tatalui ten ieri a dis
ciltre mine dicend : tinne-te sa nu cumva sa
vorbesci cu Jacob relle.
30. Acum dare 'ti ai luat drumul, (fih)
queci cu dor ai dorit It to inturrul in cas'a
tatalui ten ;
51. Anse pentru pie imi furasi deii mei?
Ian Iacob respundend disse lui Laban : de
m'am temut, este queci am dis sa nu cnmvh
'mi iei filiele talk si tote alle melle;
52. Iar in gnat pentru dei, adaosse Jacob,
aquella la quare vei ally deii lei sh nu mai
Wand ; inaintea fratilor nostri cauta si
que este dint re alle table la mine, si is ;
afih
Anse nu alto la tjensul nimicu.
33. fntrAnd Laban chute si in locuint'a
Liei, si nu aflO; si esind diu locuint'a
Liei chute in locuint'a lui Jacob, si in lo-
cuint'a quellor doe fete (din cash) si nu aflo.
Intro apoi si in locuint'a Rachelei.
54. Rachel Anse luasse idolii si ii pusses-
se in asternutul (samara!) chmilei, si se
plisse si ea d'assupra peste densii.
55. Si disse tatalui seu : sh nu 'ti paie
en grew, dOmne, nu potu 0 me scula inain-
tea ta, clued justa 'mi au venit quelle dupe
datine la femei. Chute ast fel Laban in
iota locuirea si nu a(16 idolii.
56. Se supper() attunci Jacob si impute
lui Laban dicendu'i : quare 6 culp'a mea, si
quare pecatul meu, que m'ai allungat dupe
urmh?
 38 GENESE.
melle? Que ai aflat din ttSte vasele easel tal-
le? pune aqui inaintea fratilor lei si fratilor
mei, si decidh ei intre noi amendoi.
58. Aquestia imi stint do6 (jeci de anni
que frau cu tine ; oile lane si caprete talle
Watt fost sterpe; berbecii oilor talle nu am
miincat ;
59. Mursicat de fere nu 'ti am addus
inainte : eu implineam dela mine fururi de
ilioa si fururi de naptea.
40, Dioa ardeam inpreuna cu arsur'a, si
neiptea (tremuram) en frioul, si se deparla
somnul dela ochii mei.
41. Aquestia imi stint dot's, 4eci de anni
de quAnd suit in cas'a to : 'ti am servit
patru spretlece anni pentru amendo6 filiele
talle, si alti sese Anc6 Ia oile talle, si mi ai
schimbat in 4ece mnale(preturi sau chipuri)
salariul meu.
42. Daqua Dumndleul tatiilui meu
Abraham si tema de Isaac n 'ar' fi fost cu
mine, acum desert (si despiiiat) m'ai fi
trimis dela tine; (Anse) umilitatea mea si
laborea milinilor melle le a vNlui Dum-
ner)eu, si te-a mustrat ieri.
45. Respumlend si Laban tlisse lui Jacob:
Elide talle filiele melle, si flit lei filii mei,
si vilele talle vitele melle, si tette quote vecli
alle melle sunt; iar filielor melle clue le
voiu facce eu astadi sau copiilor for que
an nhscut?
44. Vino dar acum sa inchieem un tes-
tament eu si tu, si va fi de mhrtuturie intre
mine si tine. li disse aitnuci Iacob : ecce,
nimeni cu noi este (aqui) vetli, Dumndjett
(numai este) marlur intre mine si tine.
45. LutInd dar Iacob o Ora o iniill6 in
colrarnh;
46. Disse apoi Jacob are fratii hei
adunati peire; si adunar6 petre si fiicuro
un turnulu (movilit); si mancar6 (si biraro)
acolo assupra tumutului.
47. Disse dupo aqueasta Laban lui
(Iacob) : tumulul aquesla marturisesce intre
mine si tine astioli.
40. Si 'I a nutnit Laban. Tumulul marlu-
riei; iar Iacob '1 a numit. Tumulul martu-
risesce. (Disse altunci Laban catre Jacob :
ecce tumulul aquesla si colonna aqueasta
que am inaltat intre mine si tine; martu-
risesce tumulul aquesla, si marturisesce
colOnn'a).
49. Pentru aqueasta s'a chiemat numele
lui, Tumulul marturisesce (Galaad), precum
si vederea, &Ifi quare a ()is :
50. V6411 Dtimiteileu de sus in mi4Iocul
nostru, quhci ne despitrtimu unul de all
tatiilui men Isaac, Domne (pante ai ills
51. He vei multi liliele melle, de vei Ina
www.dacoromanica.ro
CAP. XXIII.
alte femei peste Miele melle, veili nimeni
cu noi (aqui) este : Dumndleu a mai tur
intre mine si intre tine.
52. Si mai disse Laban calve Jacob : ecce
tumulul si colonn'a que am inaltat litre
mine si tine,
53. Marturisesce tumulul aquesla si co-
lOnn'a que am inaltat , ea marturisesce
daqua eu voiu trecce chtre tine sau tu vei
trecce chtre mine dincolo de tumulul
aquest'a si de colOnn'a aqueasta cu reutate.
54. Dumne4eul lui Abraham, si Dum-
neeleul lui Nachor va judich in mlillocul
nostru.
55. Si jurd Jacob pe tern'a tatiilui seu
Isaac (pe tem'a que aveh aquesla de Dum-
Del)* si sacrifice Iamb sacrificiu assupra
muntelui, schienio pe fratii set spre a milli-
ea phine; si m1incaro phine si b6uro, si dor-
miro pe munte.
56. Sculanduse apoi Laban de dimineath,
isi shrill() de despartire filii si Miele salle si
ii binecuvento ; si infurnanduse Laban, se
dusse la locul seu.
CAPU XXXII.
1. Si Jacob appuc6 pe callea sa; si ardi-
candu'si ochii ve41 tin campament at lui
Dumndleu assNat inainte, si angelii lui
Dumnetleu iI ntempinaro.
2. Disse dar Jacob, quand ii vet)it ;
campamentul lui Dutnne4eu este aquesla;
si chiem6 numele locului aquelluia, Castre.
5. Trimisse apoi taco!) soli inainte chlre
Esau fralele sett in terr'a Seir, in coprinsul
Edom,
4. Si be °Moue), dicend : ash, yeti cuven-
ta Domnului meu Esau : aquestea dice fe-
ciornl ten Iacob : Cu Laban locuiiu ca
peregrin,si triiiiu pia) acorn.
5. g Si imi agonisiiu boi si asini, si oi,
si feciori argati si argate; si trimisseiu 5. da
de scire donmului men Esau, qua sh afle fe-
dontl Lett gratih in Aran la.
6. Si se inturnaro nuntii (solii) inapoi la
taco!), ()land : furor Ia fratele ten Esau, si
vine spre intempinare tie, si patru stile de
bitrhati cu densul.
7. Se terrra Iacob fOrle si (incepit h) pre -
pane; desphrti dar popolid que era cu
densul si boil, si ciimilele si oile in doe
carnpamente;
IL Si disse Iacob : de Ab. vent Esau la o
turinii si o va sparge, va rdnistne turma a
doa spre salvare.
9. Adaosse apoi Iacob : a Dumndleule
al tatiilui meu Abraham, si Dimuidleule at
 CAP. %XXIII. GENESE.
mie : returna-le in terea nascerii talle, si
bine iti voiu facce,
10. 'Mi a de *Ins din tOta dreptatea si
din tot adeverul que ai aratat titre (mine)
feciorul ten; quad in baculul (toiagul) men
trecuiu Iordanul aquesta, iar acum despar-
titu-m' am in doe turme.
11. Scapa-me din mAn'a fratelui men,
din mina lui Esau; (plod tenni-me en de
densul, nu cumva venind sa me glace si sa
me bats pe mine si mama peste filii.
12. Tu Anse 'nti ai dis : in adever, bine
iii voiu facce, si voiu slabili posteritatea la
eh arena Miirii que nu se va pate numerA
de ntultitudine.
15. Si masse (Jacob) acolo in noptea
aqueea, si lue din (pate i se addusserli la
in de mAna daruri, si trimisse lui Esau fra-
telui sett :
. 14. Capre doe sute, tapi doe deci, of doe
sttte, arieti doe (led ;
15. Camile allaplatore cu puii for trei
deci, boi patru-deci, tatiri deco, asine doe
deci si asinelli deco.
46. Si Bette (vitele aquestea) pe mAn'a
argatilor sei in turme separate, dicemlu-le :
treceti inaintea mea, si faceti (cum sit fit)
distanta intre turma si turnta..
17. Si ordono quellui d'Anteiu, dicend :
de to va intelni Esau fratele meu, si to va
intrebA dicend : at cui esci, si untie le duci,
si alle cui (stint) aquestea que precedu
inaintea la?
18. Attunci tu vei dicce : alle feCiorului
ten Jacob : daruri le trimisse dornnului
meu Esau; si &eel si ellu in urm'a nostra.
19. Aquest fel ordono quellui d'Anteiu,
si quellui d'al doilea si quellui d'al treilea
si tutulor que veniau in urm'a turmelor
aquestor'a, dicendu-le : dup6 cum ve dicu
(asa) sa vorbiti lui Esau quAnd it yeti afIA.
20. Si veti adogi : ece.6 si feciorul tea
Iacob face si du (vine) (WO Doi, - quoci
dicea (intru sine lacob) voiu imblandi fac'a
lui in darurile quo vine inaintea lui, si dupii
aqueasta vein pule vedd fac'a Itti; qubci
pole (attunci) va intempinA cu binevointa
fac'a mea.
21. Si se duceA darurile inaintea fecei
lui ; iar ellu remasse spre A dormi in nOptea
aqueea in carnpament.
22. SculAnduse Anse in aqueea'si nOpte,
isi luo ambele femci, si ambele ancille
si quei un spree Bete filii si trecft pasul lui
labock ;
25. Ii lad si treat torrentul .si Rica sa
treacrt assemenca si idle alle salle.
pie intempinaiu que iti stint? Jacob res-
24. Iar taco') remasse-singur ; si se lupto
www.dacoromanica.ro
39
cu densul an omu pino despre diminetttii.
25. Veda Anse (Omni) quo nu pdte catre
atm!, si '1 appucd de latul cdpsei quAnd se
lupta ellu cu densul.
26. Si ii disse (Ornul) : demitte-me (d'a-
qui) qulici se 'naltarli diorite. bar ellu (Iacob)
disse : nu te lassn sit te duci, de nu me vei
binecuventa.
27. Attunci ii disse (Ornul): quare iii este
numele? Iar ellu respunse : lacob.
28. Ii disse darn : nu se va mai chiema
numele tea facolf, ci Israel numele ten va fi;
guild itivitts 'ai cu Dumnedeu si cu omenti
tare (vei II).
29. Attunci intrebo Taco!), dicAnd : de-
clarrt 'mi numele tea. I1r elltt disse : spre
que aqueast'a de intrelii (tu) de numele
men? si binecuvento pe (Mitsui acolo.
50. Si chime Iacob numele locului
aquelluia. Fornz'a lui Durnnedeu quoci (disse)
vedut' am pe Dumnedeu NO'. in fat:a si mi
s' a salvat sufiletul (viat'a),
51. Ii resitri sdrele quAnd trecusse For-
m'a lui Dumnedeu; iar ellu schiopola de
copsa sa.
32. De aqueasta, pia) astadi nu mlinAncri
filii lui Israel nerv'a que a fost ammortit,
quare este pe latul cdpsei (lui lacob); qulici
'1 attins pe Jacob de taint cdpsei, de nerv'a
que a ammortit.
CAPU XXXIII.
1. Ardicandu 'si Jacob ochii se uito, si
ecce Esau fratele sea venind, ellu si paint
sule de barbati din preuna cu densul. Isi
impiirti dar copiii intro Lia, intre Rachel si
intre ambele ancille.
2. Si Nell ast fel cum ambele ancille etc
filii lor sa fia inainte, Lia cu tilii sei, ina-
poi, si Rachel cu Joseph quei mai din urma,
3. Iar du treat inaintea tor, si se in-
chit?) la pament de septe on pino se se
appropia de fratele sett,
4. Esau alergo intru intempinarea lui,
si imbracisandu'l it sitruto, si cadend assu-
pra grumajilor lui, it mai sand() si plAnserit
amendoi.
5. UitAndu-se apoi (Esau) vedit femeile
si copillii si disse : que iti cunt aquestea?
Iar ellu respunse copillii cu quari Dumne-
den in misericordia sa darni pe feciorul ten.
6. Si se appropiare ancillele si copilli for
si se inchinara ;
7. Si se appropid Lia si filii sei si se in-
chinara ; si dupe aquestea se appropio
Rachel si Joseph si se inchinaro,
8. Disse apoi (Esau) : iar aqueste turme
 40
punse : (sunt) qua sa afle feciorul teu
gratih inaintea ocitilor tei, dOmne.
9. Esau attunci ii clisse : sunt si pe la
mine multe, fratele meu ; fin tie alle talle.
10. Iar Jacob clisse, nu deh l de am aflat
gratih inaintea ta, accepts. darurile din mai-
nile melle; pentru aqueasta vecluitt fac'a la,
CA si cum ae vede quine vit fac'a lui Dum-
netleu, si vei bine voi cu mine.
11. la binectiventarile melle que addus-
seiu tie, quoci m'a &fruit Dunineqett in
misericordia sa, si tote sunt alle nielle. Si
it imbid cu rug'a; (in fine) acceptO (Esau).
42. Si clisse apoi : aidem, sa ne &maim
de drum, si en voiu !Anne callea drepth
(intinsa)
13. Iar Jacob ii disse : scie domnul men
quo copillii stint tenerei, si oile si vacele
fall in sarcina mea, si de le voiu iuti callea
cu o di, moru (bietele) vice tote
44. Trech Domnul meu inaintea fecio-
rului seu; iar en vein ducce in calle incetul
cu incetul drumul que am in ainte'mi, si
dupb pasul copillilor pint) voiu ajunge la
domnul meu - in Seir.
45, Disse attunci Esau : vein lash din
preuna cu tine din popolul que ant cu mine;
iar Jacob disse spre que aqueasta? de ajuns
(este) TO aflaiu gratih inaintea ta, detine.
16. Se iamb dar Esau in clioa aqueea
pe callea sa la Seir.
17. Si Iacob se inturno la Tabernacule
si isi Melt acolo locuinte, si vilelor salle urn-
brare (tinde), si de aqueea chiem6 numele
locului aquelluia, Tabernacule.
48. Veni apoi Iacob la Salem cetate a Si-
chimilor quare este in terea Chanaan
quand veni din Mesopotamia Syriei, si se
asse(jo in fac'a celetii.
49. Si isi cumpero partea Mrrinci, unde
isi asse0 labernacultil, dela Emmor lath!
lui Sychem (in prettt) de una suta 'gnelli.
20. Si inii1lo acolo altar si invocO pe
Dumnedeul lui Israel.
CAPU XXXIV.
4. Esi pe attunci Dina filia Liei que niis-
cusse lui Iacob spre a cunosce pe filiele
parnentenilor (de acolo).
2. Si o vetlit Sychem filiul lui Emmor
Chorrheul princepele aquellei terre, si luhn-
du-o se culcO cu densa si o umili
3. Si se insinuo in suffletul Dinei fi-
liei lui Iacob, si amt) pe veginea si vorbi
ensusi dupb cugetul verginii.
4. Disse dar Sychem chtre Emmor talk
seu, klicend : pe copill'a aqueasta de
femee. 20. Veni dar Emmor si Sychem filiul
www.dacoromanica.ro
GENESE. IMP.
CAP.
5. Jacob au(li qub a intinat filiul lui Em-
mor pe Dina filia sa, si filii sei era cu vi-
tele la cAmpu. Tacit dart) Jacob pint sa viia
aquestia.
6. Veni intr'aquestea Emmor tallil lui
Sychem care Jacob spre a'i vorbi.
7. Veniro si filii lui Jacob dela campu, si
cum auqirO, se turburarb hArbatii si tristu
li se !tarn fOrte qubci infamih commissesse
(Sychem) in Israel, culcAnduse cu filia lui
Jacob, que nu se cuvenia a fi ast fel.
8. Le vorbi dar Emmor (licend : Sychem,
filiul meu dilesse in suffletul sett pe copill'a
vdstra ; dati'i-o dart) de femee;
9. Si Incuscriti -ve cu noi : filiile verstre
dati-le nob, si pe Miele nOstre luati-le pen-
tru filii vostri,
40. Si locuiti intre noi ; quo (cite) ph-
mentul latu inaintea veistrh; locuiti si ne-
gociative pe (Mitsui, si agonisiti-ve intr*en-
sul.
41. Disse apoi Sychem dare fatal copil-
lei si chtre fratii ei : de asu aflA numai gra-
tih inaintea vdstra, si ori que ne-ati 4icce,
vommu da.
42. Immultiti dotatia si darurile fOrte, si
vein cla dupe cum yeti 4icce; numai dati-
'mi copill'a aqueasta de femee.
43. Iar filii lui Jacob respuser5 mill Sy-
chem si lui Emmor tatalui aquestuia cu dol'
(viclenie) si le vorbi for quo a intinat pe
Dina Suror'a lo.
44. Prin urmare, disse for Symeon si
Levi fratii Dinei, si flii ai Lici : nu vommu
pule facce dupil cuventul aquesta, sa diim
, pe suror'a nOstrli unui omit, que are acro-
bystiti; quoci este oprobriu not (una ca
aqueasta).
15. Numai in aqueast'a vommu pule a ne
assemena voi si it iriii intre voi, daqua vis
veti facce ca noi si voi, circonthinduve ori-
que mascule.
16. DA-vommu apoi filiele nostre voi si
ne vommu 16 (Entre Miele vostre femei, si
vommu locui lunge voi, si vommu fi ca nn
si n gut. popol.
17. Iar de nu ne ye veti ascultit (le it ve
circontaia, luandu Miele nostre, ne vommu
ducce de aqui.
10. Si pllicuro cuvintele (aquestea) lei
Emmor si lui Sychem filiului lui Dilutor.
49. Si nu int9rtlid junele de k facce
dupo vorh'a aqueasta ; quoci cu sthruire
era apprins de Plitt lui Iacob ; ellu apoi era
quel mai inclitu (considerat) din toti quei
din cas'a tatalui seu.
 CAP. xxxv. GENESE.
aquestuia la pdrea cetatii tor, si vorbi ciitre
barbatii celatii tor, 4icend :
21. Oamenii aquestia pacefici stint, lo-
cuiasca cu-noi in terra, si negotia-se bite-
ensa; quo parnentul ecce lain este la 'n de-
n-tibia inaintea tor; sa Inam filiele for de fe-
mei noe, si filiele nOsire sa le dam tor.
22. Numai in aqueast'a Omenii vor a se
assimilA cu noi si A locui dinpretudi cu noi,
cum sa facer]] un singur popol : vor (whet))
A ne circontaiA on -que mascule al nostru,
hp; cum si ei se circontaiii;
23. S'apoi vitele for si patrupedele tor,
si averile lor nu alle nostre vor fi? nuntai
sii ne assemenam intru aqueast'a tor, qui)
apoi vor (Hid cu noi.
24. Si ascullarO de Emmor si de Sychem
filiul aquestuia toti quad esiau pe pOrtia ce-
tatii tor, si isi eircontaia carnea acrobystiei
for on -que mascule, (cu un cuvent) toti quati
esiau pe porta cetatii.
25. Se intemplo Anse qua in dioa a treia,
quAnd erau in durere (inflamatio), dot din
11111 lui Iacol), Synaeon si Levi, fratii Dinei,
Mari) fia-quare sabia sa, si intrarti in cetate
cu siguritale (de a reusi), si uccissero or--
que mascule ;
26. Si pe Emmor, si pe Sychem filiul
aquestuia (pe toti) ii trecurb prin gnr'a sa-
biei, si luarO pe Dina din cas'a lui Sychem
si esiro.
27. EH lui Iacob intraro pe la quei vul-
nerati si depredaro cetatea in quare a fost
desonorata Dina suror'a lor.
28. Si ode lo, boil tor, asinii lo, tote
cu Lin cuvent si quelle din cetate si quelle
dela campu (tide) be luaro;
29. Si tide corpurite torsi ori que capuire
a Ion, si femeile for be luaro captive, si de-
predarb si quelle din Mate si quelle de prin
case.
50. Tar lacob disse dire Symeon si Levi,
m'ati Meta odios (ast fel) cum sa treat de
reu la toti que locuescu iota terria, atilt in-
Ire Chananeeni, quilt si litre Pherezeeni ;
s'apoi en stint pucin Ia numer si adunAn-
duse (cu totii) assupra men, me vor attach,
si (astfel) si eu si cas'a mea vommu pert.
31. tar ei dissero : dar que? au &Ira ca
cadre o meretrice sa se porte cu suror'a
nostril?
CAPU XXXV.
1. Disse attunci Dumnedeu lui Jacob :
sculAndu-te sui-te in sus catre (locu I) Bethel,
si locuesce acolo, si fit acolo altar lui Dum-
nedeu que s'a arittat tie, pe quAnd fugiai
dela facia lui Esau fratelui tett.
www.dacoromanica.ro
44
2. Disse dar Jacob easel salle si tutulor
quellor cu densul : ardicati deii straini din
midlocul vostru, curatiti-ve si schimbati
vestmintele vostre;
3. Quoci, sculandu-ne ne vommu ducce
in sus cadre Bethel, si vommu facce acolo
altar Dumnedeului pie me exaudi in dioa
tribulatiei melle, quare fit cu mine si me
salvo in callea in quare clillittoriam.
4. (Toti ai casei) (letter?) dui Jacob deii
straini que era in mAi»ile tor, si cerceii din
urechiele tor, si be ascunse (ingropo) Jacob
sub terebinthul quel din Sichime, si be Melt
nevedute PIO in dioa de astlidi.
5. Si se depato Israel dela Sichime, si
fric'a lui Dumnedeu se respAndi peste ceta-
tile din pregiurul aquestor'a, quill nu mai
urmarito pe filii lui Israel.
6. Veni dar Jacob Ia Luza que este in
terra Chanaan, quare este Bethel, ellu si
tot 1)(1)01E11 que era cu densul ;
7. Si edifice) acolo altar si chiemo nu-
mele locnlni : Tare Bethel; quiici acolo se
arato lui, Durnnetleu, pe quAnd fugia ellu
dela facia lui Esau fratelui sea.
8. Pe aguel timpu muri Debbora crescii-
tOrea Ilebecchei si fit ingropalli din jos
dela Bethel subt querrul (stejarul de acolo)
si einem?) (Jacob)) numele lui, querrul Do-
liului.
9. Se mai ;irate, Dumnedeu lui Jacob Anco
in Luza pe (valid se iniurnA dela Mesopo-
tamia Syriei, si it binecuvento Dumnedeu,
10. Si ii disse Dumnedeu : Numele ten
nu se va mai chiemA Jacob, ci Israel va ft
numele (Cu, si chiemo numele liti, Israel.
11. Ii disse dar Dumnedeu : eu stint
Dumnedeul teu potent, cresce si immulte-
v.; fi
scete, si natii si congregatti de natii vor
din tine, si regi vor esi din rerunchii lei.
12. Si terria que am dat'o dui Abraham
si Jul Isaac, tie am dat'o, a la va fi, si pos.
terilatii talle dupo tine voin da terra
aqueasta.
15. Seintilto apoi Dumnedeu dela densul
din loot' de Linde vorbi cu densul.
14. Si ardicO Jacob colonnii in local in
quare vorbi cu densul (Dumnedeu), colOnnii
de Ora, si stropi peste densa libatiO si
verso peste (Musa oliu.
15. Si chiemo Iacob numele locului
aquestuia in quare a vorbit cu nasal Dum-
nedeu, Bethel.
16. Se mute) Jacob) din Bethel; isi in-
fipse tabernactilul dincolo de turnul Gader;
si s'a intemplat quAnd se appropiO de Clia-
both& venind in terria Ephratha qui; nascit
 42 GENESE.
Rachel, si nhscu forte grew in durerile
facerii.
17. Quand dar Itasca cu greutate, ii ()is.
se 'nosh (obsietricea) inbarbhteadh-te; quOci
si aquesta a beeatu (fiM).
18. lar pe (pant' isi da ea suffletul (qubci
muri), ii chiemaru numele, filial Durerii mel-
le; iar taljil lui it chiento Benjamin
19. Mari dar Rachel si fu immormentath
in callea Ephratha, quare este Bethleem.
20. Si inaltelacob coltimai pe monumen-
tal ei ; aqueast'a esle colonna monumentu-
lui Rachelei pine in dioa de asthdi.
21. Si se scale) Israel si isi infipse tuber-
naculul dincolo de turnul
22. S'a inlernplat attunci pe (pawl locui
Israel in terra aqueea quo se Busse Ruben
si se culco cu Balla conctihin'a tatalui sett ;
si audi (aqueasla) Israel, si forte odios se O-
ra inainlea lui. - lar llii lui Israel era
doispre deco;
23. Filii din Lia : primogenital lui Jacob
Ruben, Symeon, Iu Isachar, Zabulon ;
24. Iar filii din Rachel, loseph si Benia-
min.
25. far filii din Balla ancill'a Rachelei,
Dan si Nephilialim.
26. far filii din Zelpha ancill'a Liei, Gad,
si Aser. Aqueslia stint filii lui Iacob quarii
i s'au nascut in Mesopotamia Syriei.
27. \Toil apoi Jacob la Isaac lathl sett la
Marnbre (in) cetatea campiei; aqueasta este
Hebron in terea Chanaan, unde a peregri-
nal Abraham si Isaac.
28. Faro (Miele lui Isaac guide a trait,
anni una suth opt deci ;
29. Si schdend (in puler') Isaac, muri si
se atlaosse ItIngo ai sei, betran si plin (sa-
till) de dille, si it ingroparo Esau si Iacob,
filii sei.
CAPU XXXVI.
1. Aquestea stint genesile (familiile) din
Esau (quare este Edon).
2. Esau isi lad femei (Blare filiele Chana-
ncenilor, pe Ada filia lui Elon Chetleul si
pe Olibema filia lui Ana Mitt' lui Sebehon
Eveul;
3. Si pe Basemmath filia lui Ismael, su-
rora lui Nabaioth.
4. Asa, miscit Ada lui Esau pe Eliphas, si
Basemmath (ii) Mien pe Raguel.
5. Si Olibema (ii) nhscit pe lens si pe Ie-
glom si pe Core. Aquestia stint filii lui Esau
que i s'au nascut in terra Chanaan.
0. Isi Itiii infine Esau femeile salle si filii
sei, si filiele salle, si tote corpurile easel
salle, si kite averile salle, Si idle vitele, si
21. Si aquestia (urmatori) filii lui Sc-
www.dacoromanica.ro
CAP. xxxvi.
kite gate possedusse si quare cullivasse in
terea Chanaan, si piece din terra Chanaan
dela fac'a lui Iacob fratelui sett.
7. QuOci erhaverilelor mune de (a pate)
locui in preuna, si pamentul perigrinhrit
for nu 'i putea ducce de multitudinea ave-
rilor tor.
0. Locui dar Esau in muntele Seir; Esau
esle (si) Edon.
9. Aquestea (sant) genesile lui Esau, la-
th' Edomultti in muntele Seir, si aquestea
(stint) numele filiilor Itti Esau.
40. Eliphas filial Adei femeii lui Esau, si
Raguel filial Basemtnathei femeii lui Esau.
11. far Iui Eliphas i s'au nascut filii :
Thernan, Omar, Sophar, Gothorn si Kenez.
12. Ear Thamna era concubinh lui Eli-
plias, filittlui lui Esau, si uascit lui Eliphas
pe Amalec. Aquestia (sunt) fail Adei femeii
ha Esau.
13. Iar filii lui Raguel (sant) : Nahoth
Zare, Some si Moze; aquestia faro filii Ba-
semmalhei femeii lui Esau.
14. Aquestia iar Nub filii Olibemei, filiei
lui Ana filial lui Sebehon, femeii lui Esatt :
(Aqueast'a) nasal lui Esau pe Ieus si pe Ie-
glom si pe Core.
45. A questia (sun t )Ducii filiuluilui Esau :
filii Iui Eliphas primogenital ini Esau : Du-
cele Theman, ducele Omar, ducele Sophar,
ducele Kenez.
46. Ducele Core, ducele Gothom, ducele
Amalec. Aquestia sant ducii lui Eliphas in
terra Idumea ; aquestia (flub) filii Adei.
47. Si lilii lui Baguet filial Itti Esau (fart)) :
ducele Nahoth, ducele Zare, ducele Moze,
ducele Some ; aquestia dud ai lui Raguel
in terra Edom, que sunt filii ai Basemma-
thei femeii lui Esau.
18. Iar filii Olibemei femeii lid Esau :
Ducele Letts, ducele leglom, ducele Core ;
aqueslia duci ai Olibemei, filia lui Ana fe-
meea lui Esau.
19. Aqueslia (cu un cuvent sant) Mil
lui Esau, si aqueslia (sunt) ducii aquestor'a,
quari stint (duci) in filii (italic, popolul) lui
Edom.
20. Aqueslia iar (quei urmatori) stint
filii lui Seir Chorrheulut que locuih terea :
21. Lotan, Sobal, Sebegon, Ana, si Di-
son, si Asar, si Bison; aqueslia duel ai Hor-
rheului, filial Itti Seir in terra Edom.
22. Iar lui Lotan s'au nascut filii :
Chorrhi si IIeman ; iar suror a lui Lotan (fu)
Th a mna.
23. Filii iar ai Iui Sobal (fttrb) Golon, si
Mannahath, si Gaebel, Soph si Onam.
 CAP. XXXVII. GENESE.
behon : Aie, si Onan, aquesta este (si)
Onas (pare aflo pe lamin in desert (viand
phscea subjugalele lui Sebehon tatalui seu.
25. Arpiestia iar (quei urmatori fur/5)
filiilui Ala : Dison, siO1ibema, filia lui Ana.
26. lar filii lui Dison : Adama si Asban
si Iethran si Charrhan.
27. Quei urmatori iaro filii lui Asar :
Bataan, si Zucarn, si lucam si Heath
28. Quei urmatori iar filii lui Bison Os,
si Aran.
29. Aquestia (urmatori) stint duel ai
(popolului) Chorrhi : Ducele Lotan, ducele
Sobal, ducele Sebehon, ducele Ana ;
30. Ducele Dison, ducele Asar, ducele
Bison; aquestia duci ai (popolului) Chorrhi,
in ducatele lo, in torea Edom.
31. Si aquestia (quei urmatori) stint regii
que au domnit in Edom, mai nainte d'a
domni vre un rege in Israel;
32. Domni dar rege inEdomBalacfiliul
lui Beor; iar numele cethtii aquestuia (fu)
Dennaha.
33. Murind Balac, in load lui domni
Iobab filiul lui Zara din Bosorrha.
34. Murind lobab, domni in locu'i Asom
din terea Themanon.
55. Muri apoi Asom; si domni in locul
lui, Adad, filiul lui Barad quarele infrAire
pe Madiam in cAmpia Moab; si numele ce-
aqui salle fit Gethem.
36. Muni apoi Adad, si in locul Jul domni
Salarna din Masecca.
57. Dupo mortea lui Salamh, domni in
locu'i Saul din Booboth quea de ltIngO riu
(Etiphrate).
38. Murind Saul, domni in loud aque-
sluia Baalenon, fliul. lui Achobor.
59. Muni ¢i Baalenon flint Jul Achobor
si domni in locul lui, Arad flint lui Barath,
si numele cetatii salle fu Phogor; tar nu-
mele femeii salle Metebeel (ilia lui Metraith,
flint lui alezoob.
40. Aquestea stint numele ducilor din
Esau in sementiile tor, dupO locul tor, in
coprinsurile tor, si in natiile tor; Ducele
Thamna, ducele Hola, ducele Iether.
41. Ducele Elibemas, ducele Elas, ducele
Phinon ;
42. Ducele Kenez, ducele Theman, du-
cele Nazar;
43. Ducele Megodiel, ducele Zophoin.
Aquestia (stint) ducii Edomului in quelle
edificate in pitmen tut possessiei tor. Aquesta
(este) Esau teal (popolului) Edom.
CAPU XXXVII.
1. Locuia dar8 heel) in terra untie 48. II pretiedur6 aquestia de departe pin6
www.dacoromanica.ro
dg
perigrino lathl seu, in terea Chanaan.
2. Si aquestea stint intemplarile lui
Iacob Ioseph de septe spre deco anni,
era pascend din preuna cu fratii sei oile,
Mild june, din pretnia cu filii Ballei si cu
filii Zelphei, femeilor ththlui sett. Recri-
mine Ans6 Ioseph cu imputari relic (pe fratii
sei) dare Israel tathl tor.
3. Jar Jacob dilegea pe loseph dintre tots
filii sei, quoci film de chruntete ii era ; si ii
Pdcft a tunich de niai matte culori.
4. Vadend dar fratii lui quO Will for pe
densul It ama dintre loll fiii sei, it luarO in
tura, si nu plea a'i vorbi Ili11111C11 cu pace.
5. Apoi visaed Joseph un vis, it spusse
fratilor sei;
6. Si be disse : auditi visul aquesta que
am visat :
7. Se Mull quo eram en totii spre a legs
manuchi de spice in midlocul cAmpului, si
se sculo manuchiul men si se indrepto in
sus; iar manuchiele vostre in torcenduse se
inchinaro (pima jos) la manuchiul meu.
8. Ii dissero attunci fratii lui, nil cum va
imperiitind vei imperati paste not sau dom-
nind vei domni assupra mishit? Si adaos-
sea* bet') intro A urri pe densul din caus'a
viselor si a vorbelor lui.
9. Mid veda Aim) si all vis si it spusse tala-
Jul seu si fratilor sei dicend : occ6 visaiu an
alt vis : ca cum (adicti) sorele, tuna si un-
spredece stelle nit s'ar fi inchinat mie.
10. Si it demustro fatal seu dicendui que
6 visul aquesta que ai visa? au Gra venind
vommu veni en si mama la si fratii lei a
ne inching tie pe phment ?
11. II invidiarO fratii lui; iar tatal lui luo
incoitsideratio si nu uito vorb'a.
12. Se dussero apoi fratii lui spre a paste
oile tatitlui for in Sychem.
15. Si disse Israel chive Joseph; au fratii
lei nu phstorescu in Sychem? Aide, quit am
a le trimitte la dengii. - Ecca-me respunse
Joseph.
14. II niai disse Israel : ducendu-te, vedi
de suet shn6losi fratii lei si oile, si insciin-
teda-m6. II trim isse dar din vallea Hebron,
si veni in Sychem.
15. (Pe drum) it aflo un omu errand
pe camp, si '1 intrebo omul dicend : que
cauti?
16. Tar elltt disse : pe fratii mei caulu;
spunelni uncle pastorescu.
17. Ii disse dar omul; s'au ardicat de
aqui; quoci lam audit dicend : sa ne ducem
la Dothaim. Si se Itio Ioseph chipo urm'a
fratilor sci, si ii aflo in Dothaim.
 44 GENESE. CAP. XXXVII.

A nu se appropria de densii, si complotaro (cugetand cu aqueasra) sh '1 scape din mai-

de Al uccide.
19. Disser5 dar fliiquare dire fratele
seu : ecce vine visatorul aquell'a.
20. Aidem dar5 acum, sal uccidem si
sal arunchm intr'una din grdpele (aquestea)
si sh dicem fera rea '1 a mancat, si vommu
vede que vor (mai) fi visele lui.
21. lar Ruben, audiud, it schpo din mai-
nile tor, dicend : nu, sh nu '1 attactim la suf.
Het (viath).
22. Le mai disse Ruben : nu versati
singe, ci aruncati '1 intenna din cisternele
din desert, si mina nu puneti pe densul ;
nile lor, si sh 'I redee tathlui seu.
25. Quand dart, veni Joseph la fratii sei,
(aquestia) it despulliaro de tunic'a variopinth
que aveh in pregiul seu ;
24. Si luandu '1 it aruncarti in cisterns;
iar cistern'a era vidh, nu avea apa.
25. Rdur5 apoi sh !valiance paine, si
uitanduse in sus, veduro. si ecce clillbtori
Ismaeliti venia dela Galaad. si chmilele for
era incarcate de arome, de retina si de
stacta : se ducea cu densele la Egyptu.
26. Disse attunci luda titre fratii sei :
spre que (ne e) de folos de vommu uccide

Dupo Overbeck. loseph velidut dc fratii sei. Docourt.

pe fratele nostril si vommu ascunde sangele assupra lui, qubci fratele nostru si sAngele
lui? I nostril este. II ascultarti fratii lui.
27. Veniti sit '1 damn (vindemu) Ismacli- 28. Si (cum) trecea pe acolo dmenii
tilor aquestor'a, si mainile nostre sit nu fill Madianiti, (adicb) commerciantii, scOsser5
www.dacoromanica.ro
 cAp. imui. GENESE. 45

si ei si addussero pe Ioseph afare din grepa, femeea sa, qua sa nu dee posteritate fratelui
si predaro (venduro) pe Ioseph Ismaelitilor seu.
in doe 4eci de auree, si (aquestia) dussero 10. Necuvios se arhtO inaintea lui Dum-
pe Ioseph in Egyptu. nedeu que a fticut aqueast'a, si pedepsi cu
29. far Ruben reveni la cisterns, si ne mortea si pe aquest'a.
aflandu '1 acolo, isi rupse vestmintele, 11. Disse dar Iuda chtre Thamar nuror'a
30. Si se inturno la fratii sei dicendu-le : sa : stiii veduvh in cas'a tathlui teu, pine se
copillul nu niai e, si eu unde sa me ducu ve facce mare Selom filial meu;quoci 'si a
acum? fost dis sh nu cumva sa mara si aquesl'a ca
51. Luand dare tunic'a lui Ioseph, in- fratii lui.Dephrtanduse dar Thamar, sta in
jungiare un ied dintre capre, si immulliare cas'a tathlui sett.
tunic'a in singe. 12. Se immultiro intr'aquestea ciillele si
52. Trinaissere apoi tunic'a variopinth, muri Sava femeea lui Luria, si consolanduse
si adducendu-o tathlui tor, dissero : ecce Iuda, ascinda ciitre tundetorii oilor salle,
que ammu aflat; vedi (singur) daqua tunic'a ellu si Hiras phstorul sett Odollamital, la
filiului teu este, sau nu. Thamna.
55. Si o recunosit (lath') si disse : tu- 43. Si s'a dat de scire nurorii salle Tha-
nic'a filiului meu este; fern rea 'la mancat, mar, dicentlui : ecce socrul ten ascindit la
Era a rapit pe Ioseph. Thamna spre it tunde oile salle.
34. Isi rupse vestmintele Iacoh, si pusse 14. Aqueast'a , desfacendu'si vestmin-
saccu peste midlocul seu, si dusse doliul tele veduviei salle depe sine, se accoperi
filiului seu matte tulle. cu theristru (vOlu), se adorno si stette !Mt-
35. Se addunare attunci toti filii si filiele ge portile Aenanultti quire este in drurnul
lui si venire' spre a '1 consols; iar ellu nu Thanmei , queci vedusse que se facusse
voia a se consols dicend; descinde-voiu mare Selom filial aquestuia si roe ellu nu
capre filiul meu lugend in alle iadului; si II o didesse (dupe cuvent) de feuree lui.
planse Wail seu. 15. Vedend'o Iuda (ast fel) in drum,
56. Din partea for Madianitii predare credit que ar' fi o meretrice (prostitualti);
(venduro) pe Ioseph in Egyptu la Petephre queci ea isi accoperisse fac'a si ellu nu o
spadontele, archimagirul lui Pharaon. recunoscit
16. Se ablitit dar din calle chtre (Musa si
CAPU XXXVIII. ii disse : Lassa-me a intra Ia tine ; queci nu
1. Fost'au in timpul aquell'a quo descindir scia qui; nuror a sa era.
luda dela fratii sei si se dusse Ia un umu 17. lar ea disse : que imi vei (la de vei in-
ore-quare Odollamith al quitruia nume (era) trh la mine? El ii respunse : en iti voitt tri-
Hiras. mitte un ied de capre dela turmele melle
2. Si vedit acolo Iuda pe fills unni Cita- iar ea adaosse : de imi vei da arrabonii pine
nanean al quaria nume (era) Savh. 0 luO sit 'mi trimiti,..
de femee si intro la (Musa. 18. Disse ellu attunci : que sa 'ti dau de
5. Aqueasta concepend, nliscit tin filiu si arrabonii? Inellul Lou, disse ea, colanul
chiemo numele lui, Er. ten, si baculul (toiagul) que ai in manii.
4. Si concepend anco, nliscit filiu si I le date; intro la densa, si ea luo in pantece
chiemO numele lui Aunan. dela densul.
5. Si adogind anco, nasca filiu, si chiemo 19. Sculanduse apoi, se dusse in apoi (Ia
numele lui Selom ; iar ea era in Chasbi cas'a tatalui seu); lepedo velul (theristru) de
quand a nhseut pe aquestia. pe sine si isi pusse (din nuou) vestmintele
6. Apoi, luo Iuda pentru Er primogeni- veduviei salle.
tul seu. de femee, (pe una) al quhria name 20. Iuda din partesi trimisse iedul de
(era) Thamar. capre (dandu'l) in mina phstorului sett
7. Deveni Er primogenitul lui Iuda reu Odollamital, spre a'i adducce (inapoi) arra-
inaintea Domnului, si it uccisse Dumnecleu. bon'a dela fernee; Anse (aquesta) nu o AO.
8. Disse attunci Iuda lui Aunan : intra la 21. Intreho (in sus si in jos) pe omenii
femeea fratelui teu, insdra-te cu densa si din locul aquell'a, dicend : uncle este me-
ardica sement'a fratelui teu. retricea que era in Aenan pe calle? iar ei
9. Cunoscend Anse Aunan que nu vor fi ii dissero : n'a fost p'aqui nici o meretrice.
pe numele seu filiique era a se nasce, racei 22. Se inturno dare calve Iuda si ii dis-
astfel cum A verse pe lament quand intra Ia se : nu am aflat ; si rimenii din partea lo-

www.dacoromanica.ro
 40 GENEst.
cului 4icu : quo nu 6 p'acolo nici o mere-
trice.
23. Disse altunci Jolla : ; Anse
qua nu cum vh sa fun de ris, en (din par -
temi)'iam trirnis (unde sa fik)iedul aquest'a,
to Anse nu ai aflaro.
24. Jar dupO trei luni s'a intemplat quo
s'a dal de scire lui Judo 4icend : fornicatu-
s'a nuror'a la Thamar si ecce qui) si are in
pantece dill fornicatia (ei). lar Juda disse :
scOteti-o dar afar* si aria -se.
25. Ea rinse pe quand o duceau (la rugu)
trimisse dire socrul seu, 4icend : Dela
omul dela quare stint aquestea (dela
aquella) am in pantece. Si adaosse : recu-
nosce al cui este innellul, colanul si baculul
aquest'a.
26. Recunoscit Lida (objetele) si disse:
justilicatu-s'a Thamar mai mull de. quilt
mine ; (are dreplate) pentru quo nu am
dare lui Selom fliului meu, que nu adaosse
intru a o cumisce.
27. Pe quAnd nascea ea, se ve4a quo
era gemeni in pantecele ei.
28. Si a fot quand a niiscut quo until
intinse inaiute afarti man'a. Iar mOsa(obste-
tricea) luandu lend de man'a lui uu (firtr)
rosu. 4icend : aquest'a vh esi mai nainte.
'29. Anse cum isi retrasse tnan'a, in data
esi fratele seu ; iar ea disse : que, pentru
tine s'a rupt ingradirea (cas'a)? si chiemo
numele Itti Phares.
50. Si dupo aqueasla esi fratele lui, pe
a quitrui nitwit era (firul) rosu, si chiemo
nurnele lui Zara.
CAPU XXXIX.
1. Jar Joseph fussesse dus in Egyptu si it
cumperasse Petephre eunuchul Itti Pharaon,
archimagirul, barbat egyplean, din mainile
Ismaelitilor que it addussero acolo.
2. Si era Domnul (Dumnerleu) cu Joseph,
de aqueea era barbat que prospers, si
sta in cash pe Miler Egypteanul domnul
seu.
5. Pricepeh in ade,ver domnul seu quo
Domnul (Duninekleu era) cu densul, si quo
tote plate face, Domnul le indrepterla in
snaffle lui.
4. Aflo dar Joseph graph in aintea dom-
nului seu, si bineplacendui it pusse peste
cas'a sa, si tote quite era alle salle le dette
pe man'a lui Joseph.
5. Asa, dupir que 'I a stabilil peste cas'a
sa, si peste trite alle salle, birrecuvento
Dumnetleu cas'a Egypteanului pentru Joseph
si fu binecuventarea Domnului peste trite
overlie lui, alit in cask (pat si la terrina.
www.dacoromanica.ro
cp. stall.
6. Si tote quote era alle salle le trimitea
dela densul pe mainile lui Joseph, quit nu
mai seia de elle salle nimicu de (prat painea
que o manta. Pe bingo allele era Joseph
bellu la faclt si frumos Ia vedere fOrte.
7. S'a intemplat dupo una alla quo fe-
mea domnului seu 'si a pus ochii pe Joseph,
si disse : culca-te cu mine.
8. Jar ellu nu voia, si disse femeii dom-
nului seu : daqua domnul meu tie liisat pe
mine si nu cunOsce nimicu in cas'a sa, si
tote quate sunt alle salle le a dal pe mainile
molle;
9. Si (daqua) nu este in cas'a aqueast'a
nimicu mai presus de (pat mine, nici ni-
micu nu'mi este prohibit, afaro de tine,
Trod to femea lui esci ; cum darti sa facu
uu'a ca aqueasta, rent aquesla alit de mare,
si sa pecatuescu in aintca Itti Durmie4eu?
10, Tot vorbii ea lui Joseph 4i din 4i,
iar du nu asculta In dens'a d'a se culca si
d'a impreinia-veni cu Uns'a.
11, Se intemplo arise inteo 41 assemenca
qui) intro Joseph in cash spre A cauta de ally
salle: si nimeni din ai -easel nu era in in-
tru.
42. Ii appucO anlunci (ea) de vestnainte
tragendu'l si 4irend : culca-le cu mine. Jar
ellu lassAndu'si vestmintele in mainele ei,
fugi, si esi afarii.
13. Cum dart") vetlit (ea) qui) (ellu) isi lasso
vestmintele in mainile ci, si fugind esi afarii,
chienio pe quei que se alla in cash si le disse :
44. Vedut'ati? ne-addussero tin fecior
Helmet! spre h'si facce hatjocurh cu noi! In-
tro la mine dicendu'ini: tuna -le cu mine; si
tipaiu cu voce mare.
45. Jar ellu, cum audi quo imi inaltaiu
vocea si am tipal, lhssAndtesi vestmintele
limp) mine, fugi si esi afarh.
46. Lasso jos 10110 dens'a vestmintele
pint) veni domnul lui (Joseph) 0 cash la
sine;
17. Vorbi si lui tot en cuvintele aquellea,
()land; intro Ia mine Ilebreul, feciorul que
'1 ai luat in cash spre facce batjocura cu
mine si imi disse : culca-te cu mine.
18. Cum Anse audi quo imi inaltaiu vocea
sl tipai , isi lasso vestmintele hinge mine si
fugi si esi afaro.
49. Asa, cum audi domnul lui (Joseph)
vorbele femeii salle quite disse titre den-
sul, clicend : g Asa 'mi a facul feciorul teu 3,
se apprinse de urgie.
20. Si lud domnul pe Joseph si it pusse
in celatue in locul unde detinutii regelul se
tinu la inchisOre.
21. Si era Domnul (Dumnedeu) cu loseph,
 CAP. XLI.
si versa assupra lui misericordiii, si dette
lui gratis inaintea archicustodelui date-
nutilor.
23. (Incre4enduse) delta archicustodele,
inchisorea pe man'a lui loseph, si pe toti
quei addusi que era in carcere ; si Ole quare
se facu acolo, ellu le fiicea.
24. Nu mai scia archicustodele nimicu
despre alle sarcinei salle ; qubci tote era pe
man'a lui Joseph, pentru quo Dornnul (Dum-
ne4eu) era cu densul; si quare alto faces,
Domnul le prospers in mainile lui.
CAPIJ XL.
1. S'a intomplat dupit quite s'au dis quo
archicuparul regelui Egyptului, si archi-
painarul pechtuirit domnului tor, regelui de
Egyptu.
2. Si se mania Pharaon pe ambi sei eunu-
chi, pe archicupar si pe archipainar ;
3. Si ii pusse la inchisOre la archima-
giru, in carcerea undo loseph era inchis.
4, Si archi-custodele ii incredintO lui
Joseph, quare stitruia pe hinge densii;
aquestia fure quare -va 4ille sub arrest.
5. Iutr'aquestca, veclure amendoi vis, flit
quare quite un vis in aqueeasi nopte:
visiunea aqueslui vis archicuparul si archi.
pdinarul regelui de Egyptu que era in car-
cere 0).
6. Intro Ioseph dimineat'a la densii, sit ii
veld quo era turburati.
7. bank) dart pe eunuchii lui Pharaon
que era cu densul in inchisorea que era sub
command'a domnului sett, dicend : de que
Ore locale ye sunt triste astii4i?
8. Iar ei 4issero lui : visu ammu ve4M,
si quine sa '1 interprete, nu se alit. Ioseph
attunci le disse : au ditra nu pcin Dumne4eu
explicatia for este? Sptmeti dar mie.
9. Incepit dar archicuparul a'si spune
visul chtre Ioseph, si ii disse : Iu visul meu
era a viii inaintea mea.
10. Iar in viii (era) trei vice, si ea (viiea)
infioria, desvolta vlastare ; (si kelt, si) copti
ciorchiuii de struguri.
11. Si calicea (cup'a) lui Pharaon era in
man'a mea, sit luain strugurele sit it storseiu
in cuph, sit dideiu cup'a in mainile lui Pha-
raon.
12. Ioseph ethanol ii disse : aqueast'a este
interpelatia aqueslui (vis) quei trei vita,
trei dine sunt.
13. And) Wei Mille si 'si vi adducce
(I) Aquesti hebraismi que se mita farii syotaxe
nu so lassit it Be traduce° de quid ea titluri mate-
riel urmatorc.
www.dacoromanica.ro
GENESE. 47
minte Pharaon de fonctiunea la si te va
restahili in archicuphria ta, si vet da cup'a
lui Pharaon in mania lui dupe fonctittnea
to de mai nainte, dupe cum erai turnand
Yin.
14. Anse addtt 'ti a ',tilde de mine prin
tine ensuti, quand bine iti va fi, si sit faci en
mine misericordia : si adduci it minte de
mine lui Pharaon, si si me scoti din inchi-
sorea aqueast'a.
15. Queci prin fur m'au furat din !Area
Hebreilor, si aqui n'am Matt nimicu, ci (pe
nedrept) ne au aruncat in grop'a aqueast'a.
46. Vedit altunci archipainarul cob drept
a interpretat, si disse lui Joseph : si ell am
ve4ut vis, si se fhcea quit trei ranistre de
(paini) chondrite purtarn pe capul men;
17. Iar in canistru quel de d'assupra
(era) din tole (farinhturele) din quite regale
Pharaon mananch, (si quare sun() de mes-
seria painarului; si passerile (cerului) Witch
aquestea din canistru (que era) sus pe capul
meu.
18. Ioseph attunci respumlend ii disse :
aqueasla este interpretatia aqueslui (vis)
quelle met canistre trei 4ille sunt :
19. AncO trei dine, si Pharaon iii va lua
capul dela tine, sit te va spandura pe lemnu,
si vor manta passerile cerului candle ialle
dela tine.
20. S'a intemplal dare in atreia 4i, (Pea
nascerii lui Pharaon, quit faeea ospetu tutu-
Ion feciorilor sei (din easa); sit isi addusse a
mince de fonctittnea archicuparului si de
foncliunea archipainarului que era Mire
dmenii (feciorii curtii).
21. Restabili dart pe archicupar in fone-
liunea sa, sit (ast fel) si done (aquest'a) cup'a
in man'a lui Pharaon ;
22. Ian pe archipainar (pusse) si '1 span-
clurO, dupe cum le a Post interpretat Ioseph.
25. Nu isi addusse Anse A minte archi-
cuparul de loseph, ci 'si a uitat de densul.
CAPU XLI.
Ian dupO doi anni de 4ille se intern-
.
pit que Pharaon ve4it un vis.
2. Se vedea pe sine quo sta pe (marginea)
riului ; si ecce, ca din riu, qui) osia softie
vacce frumose la vedere si allese la carni,
si se pascea in Ache (locuri paluddse, arise)
5. Alte septe vacce mai esia dupii agues-
tea din yin, biddse la vedere sit magre (cos-
A telive) la carni si se phsceli pe lAngb vaccele
d'anteiu) pe marginile (buz'a) rinlui (in
Ache).
4. Si quelle septe vacce hidtise In vedere
sit magre la chrni mancart pe quelle septe
 48 GENESE.
vacce frumOse la vedere si allese. Se de-
stepto Pharaon.
5. Si vise (apoi) de adoilea ; si ecc6 sep-
te spice (de gram) se inaltau, inteo singura
propagine (tulpina) allese si frumose.
6. Alte septe spice apoi secative si batute
de vent resariau dupo aquestea.
7. Si devorau quelle septe spice uscative
(si batute de vent) pe quelle septe spice
allese si pline (incarcate). Se desteptO Pha-
raon; si era vis.
8. Se facet ans6 dimineatli si era turburat
suilletul lui : si trimetend chiemo pe toti
interpretii Egyptului, si pe toti sapientii
aquestei (cetati), si le spusse Pharaon visul
seu; si nu era quine sa i'1 interprete.
9. Attunci archicuparul vorbi catre Pha-
raon dicend : Astadi 'mi adduct' a minte de
pecatul meu :
10. Pharaon ava in urgie pe feciorii sei,
si ne pusse la inchisere in cas'a archimagi-
rului pe mine si pe archipainarul.
11. Si ammu Odd vis tot in aquea'si nopte
eu si ellu, fit-quare.dupo alle salle vOdurbm
vis.
12. Mai era cu noi si un June ore -quire
Hebrew fecior at archimagirului ; not ii
spusserbm, si ellu no interpreto visurile,
(Via quaruia) harbat visul seu il deslegd.
15. Se Pacii darn quo, dupe cum ne inter-
preto, assemenea s'a si intemplat : eu (adicO)
it me restabili in fonctiunea mea, si ellu a fi
spandurat.
14. Trimitend Pharaon , chiemb pe
loseph; si it scOsserb din inchisere, il ras-
serb, ii schimbaro vestmintele, si veni la
Pharaon.
15. Disse attunci Pharaon lui Joseph :
vis am vOdttt, si quine sa 'I interprete nu
este; en Anse am audit de tine dicend :
quo cum amp visele, (in datii) le interpreti.
16. Iar Joseph respundend lui Pharaon,
disse : faro (ajutorul) lui Dunmedeu nu se
pole retpunde salvarea lui Pharaon.
17. Vorbi dar Pharaon titre Ioseplt
dicend : in vis me facearn quo slant pe bui a
(marginea) riului ;
18. Si ca din riu esiau settle vacce fru-
mose la vedere si allese la carni, si se pa-
sceau in palude (Ache)
19. Si ece6 alte settle vacce esiau in
urm'a aquestor'a din riu, relic si hidose la
vedere forte si magre la carni (si se pasceau
in Ache), cum n'am mai vedut ast fel in tot
Egyptul mai hidose.
20. Si mancarb quelle settle vacce, quel-
le hidose si magre pe primele septe vacce
frunthe si allese.
www.dacoromanica.ro
CAP. ICLI.
21. Si (aquestea) intrarb in paniecele
quellor lalte, si nici nu se cunoscea quo
an inirat in pantecele tor, qubci aspectele
aquestor'a era (lot) hidOse ca si la inceput.
- Desteptandu-me, addormiiu (iaro).
22. Si veduiu iarb in somnul meu, ca
cum ar'fi fost settle spice (que) se inalta in
sus intr'o singura propagine (tulpina) pline
si frumose.
25. Apoi alte septe spice uscative si ba-
tute de vent reskria venind dupo aquestea.
25. Si devorarb quelle septe spice usca-
tive si Witte de vent pe quelle septe spice
frumose si pline. Spussein dare interpreti-
lor; si nu este quine sa 'mi explice.
25. Joseph altunci 4isse lui Pharaon : Vi-
sit! lui Pharaon unul este; si quite Dam-
nedeu face le aratO lui Pharaon.
26. Quelle settle vacce frumOse septe anni
sunt ; si quelle septe spice frumose (tot)
septe anni sunt ; visul lui Pharaon until este.
27. Si quelle septe vacce magre que as-
cind in urm'a quellor d'anteiu, septe anni
stint (iarb); si quelle septe spice uscative si
batute de vent, softie anni vor fi de famete.
28. Aqueasta dar 'mi e vorb'a que am
dis lui Pharaon : (quo) guide Dumnedeu
facce, be mite lui Pharaon.
29. Ecch septe anni vinu ; eftinatate mul-
ti (v5 Ii) in tota terr'a Egyptului.
30. Vcni -vor anst: septe anni de famete
dupo aqueslia, si vor facce a fi tfflata abun-
danta in iota terr'a Egyptului, si fametea va
consuma terr'a;
31. Si nu se va mai cunOsce eflinatatea
pe pament din famete quo va fi dupo aqttes-
tea, quiici tare va Ii for e.
52. Ian in (pat pentru qui') s'a repetat
visul lui Pharaon de doO ori (aqueast'a in-
vedereda) quo adeverat este euventul dela
Dumnedeu, si nu vb. intardia Dumnedeu de
a facce aqueast'a.
35. Acum darn caulk an omu prudent'
si intelligent'.
54. Si assedal peste terr'a Egyptului si
fact Pharaon cum sa numiasca toparchi (co-
missari tinutali) in (tota) terr'a, st(aquestia)
sa cinciuiascb. (sa is din cinci una) din tole
productele terrei Egyptului in qttei septe
anni de eftinatate ;
55. Si adduct -se la un locu Vote bucatele
quellor septe anni buni que vinu, si adune-
se tot genii sub man'a lui Pharaon ; bucate
prin cetati puia-se spre consevare.
56. Si vor fi bucatele custodite in reser-
va pentru terra pentru quei septe anni de
famete que vor fi in terr'a Egyptului ; si
astfel nu se va consuma terr'a in famete.
 GAP. MAI. GlinsE. 49

57. Placurb cuvintele in aintea lui Pha- 53. Trecurii infine quei septe anni de
raon, si inaintea tutulor dinenilor (curtii) eftinatate que rub in terr'a Egyptului;
aquestuia. . 54. Si incepurb quei septe anni de fame-
38. Si disse Pharaon (tutulor) Omenilor te a veni, dupti cum dissesse Ioseph ; si se
sei : au doro vommu ada un assemenea omit Mat famete peste tot piimentul, si iu (kit
quare sa aibh spirit tie cjeu in teensul? terra Egyptului (nu) era pine.
39. Adaosse apoi Pharaon chtre Ioseph ; 55. Si flhmilndi tots terr'a Egyptului :
find quo 'ti arittO Dumnedeu Rite aquestea, striga dar popolul are Pharaon despre
nu se ally omu mai prudent de quilt tine si paha. Disse dar Pharaon are Egyptcni.
mai intellept. Duceti-ve la Iosepb si on quo va dicce voij,
40. Tu vet fi peste cas'a mea, si de gur'a faceti.
to va asculta totu popolul meu ; numai cu 56. Si fametea era peste fac'a a tot pii-
thronul voiu fi eu mai presus de quirt tine. Fnentului. Deschisse day Ioseph Ike grana-
41. Disse dar Pharaon lui Ioseph : ecce role si vindea tutulor Egyptenilor.
to constiluu astadi peste tom terr'a Egyp- 57. Si (din) tote coprinsurile veniau in
tului; Egyptu spre a cumpera dela Ioseph, qubci
42. Si scottend Pharaon innellul din mil- fametea fa tare peste tot piimentul.
n'a sa it circumpusse In milifa lui Joseph si
it revesti cu stolii de bysson si circompusse CAPU XLII.
collanh aurea peste collul seu ; 1. Vedend dar lacob quo era (bucate) de
43. Si '1 pusse a se sui in al doile carru vendare in Egyptu, disse liliilor sei : de que
din alle salle, si proclamb inaintea lui ca- ve mai uitati until in altul ?
duceatorul; si (astfel) it stabili peste loth 2. Ecce quo audiiu quo este grail in
terr'a Egyptului. Egyptu; descindeti acolo si cumperati-ne d'a-
44. Disse apoi Pharaon lui Ioseph : Ett colo queva bucate qua sa triiim si sa nu
(sunt) Pharaon ; Anse 11'10 (voiea) la nimeni murim.
nu va ardica man'a sa in iota terr'a Egyp- 3. Descinduro day fratii lui Joseph, quei
tului. dece, spre a cumpera grail din Egyptu;
45. Si chiemo Pharaon numele lui Io- 4. Iar pe Benjamin, pe fratele lui Joseph
seph Psontliomphanech si ii deft pe Ase- nu '1 trimisie Jacob din preunji cu fratii lui;
neth filia lui Petephre preotul Heliupolii de qubci disse : sit nu cum va sa i se intemple
femee. vre un reu (malatie).
46. Iar Ioseph era de trei deci de anni 5. Venirti dar filii lui Israel spre h cum
quhnd stette inaintea lui Pharaon regelui peva dinpreunii cu quei que (mai) veniau
de Egyptu. Esi apoi Ioseph din aintea lui (din piirtile locului), quOci fametea era in
Pharaon, si strithatit tdla terra Egyptului. terr'a Chanaan.
47. Si Mai piimentul in quei septe anni 6. Iar Joseph era pricipe al terrei : ellu
de eftiniitate bucate (mite); vindea la tot popolul terrei.Venind dart; fra-
40. Si se adunarii tote bucatele quellor tii lui Ioseph, se inchinarb lui, ciidend cu
septe anni in quari fu eftiniitate in terr'a fac'a la pament.
Egyptului; si se depussero bucatele prin 7. Vedend dar Ioseph pe fratii sei, ii re-
cetati, (adico) bucatele citmpiilor din pre- ctinoscit ; ci se aratO strain ciitre densji, si
giurul unei ceiliti se depunea in aquea (ce- le vorbi fOrte aspru, dicendu-le : De untie ye-
tate). niti? iar ei dissero : din terr'a Chanaan spre
49. Si adunO Ioseph grail Ca aren'a lllarii a cumperb. bucate.
mull forte, pitib quilt nu se nai pules nu- 8. Becunoscit (cum s'a dis) Ioseph pe
mera, qui)" nu era ntlintl% fratii sei ; iar ei nu '1 recunoscure.
50. iar lui Ioseph se niiscurb doi filii, 9. Si isi adduce h. mime Ioseph de visele
(pine sa nu viia quei septe anni de famete) salle que vedusse, si le disse : spioni sun-
pe quari ii nasal lui, Aseneth filia lui Pete- teti voi, si ati venit spre a recunosce vesti-
phre preotul Heliupolii. gele coprinsului.
51. ChiemO Ioseph numele quellui an- 10. Iar ei disserb nu, (Winne, feciorii tei
teiu nascut Manasse dicend : quo me fact venirom spre a cumpera bucate.
Dumnedeu a uita tote durerile melle si tote 1 1 . Toti suntem filii aquelluia'si omit;
alle tatalui meu. pacefici suntem, nu sunt feciorii tei spioni.
52. Iar numele quellui d'al doilea it chie- 12. Iar ellu le disse : nu, ci ati venit sa
mO Ephraim ; quo (adico) m'a marit Dum- vedeti semnele terrei.
nedeu in terr'a umt itatii melle. 13. Altunci ei qissero : not feciorii lei
4
www.dacoromanica.ro
 50 GENESE.
doisprulece frati suntetn in terea Cha-
naan ; si dcc8 quel mai june se of cu ta-
till nostru asttuji, iar quel al altu nu mai
existe.
44, Disse si Ioseph for ; aqueast'a este
que ye spusseiu ; spioni sunteti voi.
15, Dupti aqueast'a ve veti da pe fact :
pe siin8tatea luf Pharaon I nu yeti esi do
aqui, daqua fratele vostru quel mai micu
nu va vent (si ellu) aqui (la fae'a locului).
46. Trimitteti dintre voi pe unul, si sit
adduct pe fratele vostru ; iar voi veti G dusi
la inchtsdre ping se vor invederh vorbele
vostre de spuneti adev8rul sau nu ; iar de
nu, pe siin8tatea lui Pharaon I de nu sunteti
spioni.
17. Si ii passe iii inchisdre trot riffle.
18. Iar atreia di le disse Ioseph : faceti
aqueasta si veti trhi ; quOci eu me tern de
Dumnedeu.
19. De sunteti paccfici, un frate al vo
stru st stea arrestat la inchisore, iar voi du
eeti-ve si luati cu voi grancle vostre que
v'ati curnp8rat ;
20. Si pe fratele vostru quel mai micu
adduceti 'I la mine, si se vor credo vorbele
vostre; iar de nu, veti muri. Filcuro dar asa.
21. Si disse fitt.quare cittre fratele seu :
in adev8r, qu5 suntem in p8cat despre fra-
tele nostru, quoci ammu trecut cu vederea
durerea suffletului lui, quhnd ni se rugs din
fundul inimii, si nu voirOm a'! audi : de
aqueast'a vent assupra nostrh tribulatia
aqueasta.
22. Respurulend apoi Ruben, disse for
nu v'am spus voi;, nu v'am tlis ; sit nu ne-
dreptirtiti pe copillu? Nu m'ati ascultat ; si
dect quo sangele lui se exquerre (acum).
23. Ei nu seta quii Joseph ii aude (Intel-
lege); qutiei avea intre tlousii un interpret.
24. Intorcendu'si fae'a dela de,nsii planse
Joseph, si iar vent catre donsii, side vorbi.
LILO apoi pe Symeon dintre densii si II logo
in Minn tor.
25. OrdonO dupii aqueasta Ioseph sit im-
ple vasele for en grail si sit redea argintul
for la fla-quare in sacul seu, si st be mai
dea si provisiO de merinde pe calle ; si asd
11 se flied,
26. Puind dart) graul pe asinli for Sc
dephrtaro de acolo.
27. DesleTind apoi until disaoil (marsip-
pul) spre a da demaricare asinilor set kola
uncle trtissesseto spre it mane, v84n lega
tea en argintil set qUO era d'asupra In
gur'n marsippului.
28. Si disse fratilor Set rni 5' ad dal
Inapoi argintii, qub eeeiri aqui In Marslppul
www.dacoromanica.ro
CAP. XL1111.
melt, Li Se miscO inim'a, si so turbararo 4i-
cendiesi Intro &mit ; que a aqueast'a quo
Dumnerleu Mai cu noi?
29. Ajunserb la Jacob lath! for in torr'a
Chanaan, st li spussero trite que li se Intent-
plassera, 4icOnd :
50. Vorbitu-ne.a forte aspru Omul, dom-
nul tOrrei, si ne,a pus In inchisdre ea pa
nisce spionatori ai tfirrei.
31. Ci si noi ti disserom : omen! de pace
suntem, nu suntcm spioni ;
52, Doispredece frati suntern filii ai lath.
lui nostru; unul nu mai existe, iar quo!
mai micu cu tatul nostru a ostrich In tet'r'a
Chanaan.
33. Ne disse attunci Omul , domnul
Orrei : dupe aqueast'a vommu cunosce quo
sunteti Omeni ai pacii : Bisati aqui cu mine
(ostagiu) pe un frate al vostru, far voi,
luandu-v8 giinehe cump8rate duceti-ve;
54. Si adduceti la mine pe fratele vostru
pe quel mai june, si m8 voiu Incredinta
qui; nu sunteti spioni, ci dmeni ai pacii;
attunci ye voiu remitte pe fratele vostru si
yeti (aye voie) a cumpera din terra,
55. Apoi quand incept:orb ci a '0 desertit
sacii, so veilit qui) leglitur'a en arginti a ha-
quartlia se alla in sacul sea. Vetjend legit-
turele cu argintii for Cl si talk! tor, se te-
mur6.
56. Le disse dar Iacob tatal for : voi
m'ati litssat faro fill! : Ioseph nu mai este,
Symeon nu mai este, acum si pe Beniantin
sa mi '1 luati? Assupra mea se &curb' Idle
aquestea.
57. Disse si Ruben tatalui seu pe amen-
doi filii mci ommeit'i de nu 'Ii lvoitt ad-
ducce (inapoi); till 'mi '1 in man'a mea si eu
it voiu adduce in apoi la tine.
58. Iar ellu disse : nu se va ducce filial
meu cu voi ; quoci fratele lui muri Fi ellu
singer imi remasse; i se va intempla' si lui
vre o neputinth pe drumul pa quaro ye voti
ducce, si veti impinge betriinetele melle tut
intristare In iadu. Iar Fametea era tare
pe piiment.
CAPU XLIII.
1, Quand 0.110 Implinirb' Intru a rand
tie tot graul quo addussesserb din Egyptu,
disse cittre densii tathl for t mai dueendu-v8
curnp8rati-nc queva Inmate.
2. Tar Iuda ti tlisse t prin protestaljo
nc-a mhrturisit Omul (domnul tOrrei), qi-
cend, nu yeti pule vede faq'it men daqua
fratclo vostru quel Mei Juno nu va vent aqui
In mine,
3. Daqun dal' ye! Whitt° pe fratele hos,
 CAP. XLIII. GENESES
tru cu noi, ne ducem si noi spre a cumpera
bucate ;
4. Iar de nu 'I vei trimitte, nu ne mischm
de aqui; quuci Omul ne-a dis (o data) nu
Imi yeti vette fac'a, de nu va 11 cu voi fra-
tele vostru quel mai june.
5. Disse attunci Israel : pentru que 'mi
ati facia real aquest'a, spuind Omului quo
mai aveti :ince un Irate?
6. Iar ei tlissero : Intrehand ne mai In-
trebb am) Omul si despre famillia nostrit,
dicend daqua lath' nostru triiiesce, daqua
mai avem vre un frate? si noi 'lam spas tot,
dupe aqueasth requisitiO; au sciani noi quo
ne va dicce adduceti 'mi aqui pe fratele
vostru?
7. Adaosse apoi luda cure Israel tatill
seu : trimitte copillul cu mine, si sculan-
dune, ne vornmu ducce, qua si traim si sa
nu murim st noi, si tu, si kite alle nostre.
8. Eu me Inearcu eu copillul; din man'a
mea sr mi '1 queri; de nu 'ti '1 vein adducce
inapoi, si do nu '1 voiu restitul inaintea to
pecatuind voiu 11 catre tine in [OW dillele
(vietei smile).
9. Quoci de n'ammu 11 intardiat Matz,
de doe on ne-ammu fl returnat pin() acum.
10. Disse infine Israel, lath] for daqua
esto ash, faceti aqueasta : luau din fruclele
piimentalui in vasele vOstre, si duceti Oma-
ha daruri de resina, de micro, incens, si
stacle (balsam) si terebinthu, si nuce.
II. Si argintul indoit luati 'I in manilla
vOstre ; si argintul quo s'a intors in mar-
sippii vostri duceti 'I inapoi en voi, qua nu
cum vit vie o errere si fla ;
42. Luati si pe fratele vostru, si sculan-
du-ve ducetive la valle ciltre 0111U,
13. Ian Dumnedeul meu dee voe gratiti
inaintea Ornului, qua sit trimitit inapoi pc
fratelo vOstru pe until (que line acolo) pre-
cum si pc Benjamin, quo en, meant mn
reams Biro lilii , (vOdu (fa) fart: Illii am
remas.
14. Ao, Nand biirbatii darurilo aqueslea
Ittare si argintul Indoit in mainile Ion pre-
cum si pe Benjamin; gi sculanduse descin-
durii In Egyptu, si stettero inaintea lui
Joseph.
15, Ii vOdit Ioseph precum si pe Benja-
min fralele sett din aqueeasi mama, ei or-
done quellui peste alle casei salle, Oland) :
intrudit pe omeni in cash, si injughia vic-
time, si prepara (le); Oki en mine an sa
manlInce Omeni paini la amiedi.
46. Flat dar omul (Mph cum li disse
Ioseph, si intrudusse pe Omeni In cas'a lui
Joseph.
www.dacoromanica.ro
til
17, Vedend Anse omenti que faro intro.-
dusi (ensusi) in cas'a lui Joseph, 4issere
pentru argintul que s'a addus inapoi in
marsippii nostri la inceput (pentru aqueea)
suntem intrudusi (aqui) spre a ne calumnia
si a ne assupri, si a ne lua apoi pe noi drept
feeiori (in servitute) si asinii nostri.
Ia. Appropiandu-se dar de omul que era
peste cas'a lui Joseph, ii vorbirii in porl'a
casei,
49. Dicendui : rugamu-ne, dOmne, des-
cindurtim de prima Ora spre A cumpiirii Lu-
cafe.
20. SI se int6mplo quand ammu ajuns a.
cash, clue deschidend marsippii nostri, &ea
si argintul fia-quhruia era in marsippul
sett ; (ash dar) argintul nostru in propria
sa greutate acum it adducem in apoi in
mainile nOstre ;
21. Si altu arFint mai addusserorn cu
noi spre a cumptlra bucate ; nu scimu quine
sa Ii pus in apoi argintul in marsippii vo-
stri.
22. Le disse si Omul : voie buna si &lac-
tate I rit.i in pace si nu ye temeti. Dumne-
qeul 01111010r vostri, dette voe tesaure in
marsippii vostri quoci argintul vostru eu
intregu la greutate 'lam luat. Si scOsse
afarb la densii pc Symeon.
23. Si addusse apasprc a spiiVi piciOrele
tor, si addusse fenetura pentru asitlii tor.
24. Iar ei prepararb darurile pine sii
viii Ioseph la amiedi, guild audissere quo
acolo avea sit prandeasca ellu.
25. Vent dare Ioseph it cash ; si ci ii ad-
dussero darurile, que aveau in mitinile tor,
in cash, si se inehinarO lui cu fac'a la ph-
ut:Mt.
26. Ii intrebo attunci : cum vc aflati? si
to adaosse : sanOtos este lath' vostru, 'tetra-
nul de :pare ati vorbit? Mai tritisce?
27. tar ei respunsere : siint;tos e feciorul
tett, tathl nostru, si tritiesce. Dissc sl
(elan) : binecutventat omul aquell'a in Dutu-
nellen.Ei plecanduse, se inchinaro (ancii).
28. Ardicandu 'si Ioseph ochii, v6Jit pe
Benjamin pe fratele sou din aqueeasi math ;
si disse &titre dcnsii : aquest'a este fratele
vostru qua mai June que ati dig sit mi 9 ad-
duceti? Iar (crave densul) disse : Dum-
neden flit misericordios cu tine, filittle.
29. Se tulburO Ioseph ; (Mei i se misca-
1.6 rerunchii la vederea fratelui sea, si avea
nevoie de a plange,
30. Intrand dam) in cubical sou, planse
acolo. Isi spate' apoi facto, si esindu, se con'
tine, si disse : puneti inainte Ojai;
51. Si adducer) lui singur (in parte) si
 52 GENESE.
for (iarosi) in parte, si Egyptenilor que con-
prandia cu densul (iarbsi) in parte ; queci
nu putea Egyptenii sa conmanance cu He-
breii paini ; pentru quo abominatio este
Egyptenilor (ori que pastor de oi).
32. Seduro dar : (pe rend) inaintea lui
quel anteiu nascut (din frati) dupe dreptul
annilor sei, si quel mai June dupe junetcle
lui ; si se mira Cumuli fia-quare chlre fratele
sett.
33. Li se addussere portio din partea lui;
si se marl Portia lui Beniarnin de quilt por-
tide tutulor incincit catre alle aquellor'a.
Muni apoi si se ospetare dinpreuna en den -
sul.
CAPU XLIV.
1. Dupe aquestea ordono Ioseph quellui
peste alle casei salle : impleti marsippii
Omenilor cu bucate pe quilt potu ducce, si
puneti argintul fia-quhruia in gur'a marsip-
pului seu.
2. Puneti apoi cupp'a mea de argint in
marsippul quellui mai june, cum si pretul
graului seu. Se Men dub dupe cuventul lui
Joseph precum disse.
5. Dimineat'a luminb, si omenii hire tri-
misi cum si asiuii lot.
4. Esind din cetate, nu era and) de par-
te, si Ioseph disse quellui peste alle casei
salle : sculandu-te is -te in urm'a aques-
tor'a, ajuuge'i si di-le : qubci ore Imi ina-
poiaroti relle in locul quellor bune?
5. Pentru que 'mi ati furat cup'a de ar-
gint? an nu este aqueast'a in quare bea
domnul men? Si elk( (scie tot quand bea
dinteens'a) prin auguriu augura intr'ens'a ;
forte reit ati facut de v'ati purtat astfel.
6. (Omul casei) aflandul, le disse ensusi
aqueste cuvintc.
7. Iar ei respuusero lui : pentru que vor-
besce domnul meu nisce assemenea cuvinte?
Departe de (noi) feciorii tei de a facce un'a
ca aqueasta.
8. Daqua argintul que aflarom in mar-
sippii nostri '1 ammu addus inapoi din
terea Chanaan, cum ammu fora din cas'a
domnului teu argint sau auru?
9. La ori quare din feciorii tei se v- a Oa
cup'a sa meta, si noi sa fimu feciori (de ser-
vitute) domnului nostru.
10. Iar ellu le disse : d'o quam data dupe
cum (liceli ass pule sa ; (iar eu dicu quo)
omul la quare se va a11a cup'a aquell'a sa
devia feciorul melt; iar voi (queilalti) curati
veti remane.
41. Nu intardiaro si in data dettero la
www.dacoromanica.ro
CAP. XL1V.
piiment fill quare marsippul seu, si fia'-quare
si 'I deschisse.
42. ( Omul) cautO incepend dela quel
mai mare (din frati) pine veni la quel mai
june, si allu cup'a in marsippul lui Benja-
min.
43. Isi sparsero (toti) vestmintele si fia
quare isi pusse marsippul pe asinul seu, si
se returnare in cetate.
14. Fu intrudus Iuda si fratii sei are
Ioseph, fiind and) aquest'a acolo, si clidure
in aintea lui cu fac'a la phment.
45. Le disse attunci Ioseph ; que este fap-
i'a aqueasta que ati facut? Nu sciati quo
prin auguriu augura un om ea mine?...
16. Disse si Iuda, que sa respundem
domnului sau que sa vorbimu, sau que sa
ne mai justificam? Dumnedeu aflo nedrep-
tatea feciorilor tei. Ecce-ne suntem (cu totii)
domestici ai domnului nostru, si noi si quel
la quare s'a aflat cup'a.
17. Ian Ioseph disse : de parte de mine a
facce un'a ca aquasta : (ci) omul la quare s'a
aflat cup'a aquella va deveni fecior in cas'a
mea; iar voi duceti-ve cu sanetate la tidal
vostru.
48. Attunci Iuda, appropianduse (le den-
sul, disse : liogu -me, &mine, sa vorheasca fe-
ciorul ten o vorba inaintea ta ; si sit nu te
supped pe feciorul teu, queci lit esci dupe
Pharaon.
19. Winne, to intrebasi pe feciorii tei
diccnd : de aveti taut sau frate?
20. Si disserom doinnultii (nostru) : avem
tata hetran si un copillu mai june al chrun-
tetelor lui, queci fratele aquestuia a murit,
si ellu singur remasse dela mama sa si ta-
tal it dilesse pe densul.
21. Dissesi apoi catre feciorii tei : sa '1
adduceti la mine si voiu chuta de densul.
22. Si noi disserem domnului meu : nu
pole copillul sa abandOne pe tatal seu, clue-
d de Ara lhssa pe tatal seu, (aquest'a) mire.
23. Iar to dissesi feciorilor lei de nu WI
descinde cu voi fratele vostru quel mai june,
sa nu mai adaogiti a vede fac'a mea.
24. Fost'a dare que la descinderea mi-
sted cadre feciorul teu, tatal nostru, ii rap-
portarbm vorbele domnului nostru.
25. Apoi, ne mai disse ULM nostru : du-
ceti-ve iarosi sa mai ne cumperati queva bu-
cate.
26. Iar noi 1i disserom : nu putem des-
cinde (acolo) ; ci daqua va descinde si fra-
tele nostru quel mai june cu noi, vommn
descinde (attunci); queci nu putem vede
fac'a Omului de nu va 11 fratele nostru quel
mai june cu noi.
 CAP. ELV. GENESE.
27. Attunci disse feciorul teu, tatitl nostru
titre noi : voi sciti que doi (filii) 'mi a nici seceriturit.
nhscut femeea mea.
20. Esi unul dela mine, si voi Imi disse-
reti : '1 au mancat ferele; si nu '1 mai ye-
duiu pine acum.
29. De yeti Ina dare si pe aquest'a dela
fac'a mea, si i se va intempla vre un reu pe
calle, veti inbranci betranetele melle cu in-
tristare in iadu.
30. Acum dare, de me voiu ducce ciitre
feciorul teu si third nostru, si copillul nu va
fi cu noi, (s'apoi cum sufffetul lui depinde
de suffletul aquestuia);
31. Va fi qui) cum v5 vede ellu quo nu
este copillul cu noi, (indatil) va murl, si
astfel feciorii tei vor inbranci betranetele
feciorului teu, si tatalui nostru cu durere
In iadu.
32. Iar (eu) feciorul ten Mama copillul
dela Lath' dicend : de nu 'ti '1 voiu adducce
inapoi, si restitui inaintea la, pecatuind
volt' fi titre tathl meu in tOte (Miele (vie-
tei).
35. Acum dare voiu remand eu fecior in
cas'a la in locul copillului , domesticu al
domnului meu : jar copillul sh se duca din-
preuna cu fratii sei.
54. Quoci cum voiu ascinde titre talal
men, nefiind copillul din preuna cu noi?
Se. nu (mai appucu) a vede rellele que
vor afla pe tatiil meu.
CAPU XLV.
1. Si nu se mai putea Ioseph tinne inain-
tea tutulor que se afla hinge densul, ci disse :
scOteli d'aqui dela mine pe toti; si nu mai
remasse nimeni hinge Iosepli quand ellti
se Mat cunoscut fratilor sei.
2. Si dette curs liber vocii salle in pl5n-
set. Audiro toti Egyptenii (de aqueasth Im-
pregiurare) si audit se Mat si in cas'a lui
Pharaon.
3. Disse dar Ioseph fratilor sei : eu stint
Ioseph (fratele vostru pe quare '1 ati predat
in Egyptu) ; duce mai traiesee tatal meu ? Si
nu puteau fratii lui a'i respunde, clued
erau tare turburati.
4. Adaosse attunci Ioseph chtre fratii sei:
appropiati-ve ; si se appropiaro iarbsi
mai disse Eu sunt Ioseph fratele vostru pe
quare 'I ati predat in Egyptu.
5. Acum dare nu ve Intristati nici sit ye
paih aspru quo in' ati redatu a veni aqui ;
qutici spre viath me trimisse Dumnedeu
in aintea vOstrit.
6. Pentru quo aquest'a 0 at doilea annu
de famete pe pament ; si and) alti cinci
www.dacoromanica.ro
53
anni (vor trece) in quare nu va fi ariiturii
7. MO trimisse dar Dumnedeu inaintea
vitstrh spre a ye procura un refugiu assupra
pamentului si it ye nutri in lips'a quea mare.
8. Acum dare (vedeti) quo nu voi m' ati
trimis aqui, ci Dumnedeu; quare me fa'cit
ca tea lui Pharaon si domnu peste tote. cas'a
lui, si principe peste tot Egyptul.
9. Indath dare ascindeti titre tathl men, si
spuneti lui ; aquestea dice filial teu Ioseph:
facutu-m'a Dumnedeu domnu peste tot Egyp-
tul ; descinde chtre mine si nu mai remand.
10. Si vei locui in phmentul Gltesen al
Arabiei, si vei fi apprope de mine, tu si
filii tei, si filii filiilor tei, si oile talle si boil
tei si tOte alle talle;
11. Si to voiu nutri acolo (quilci mai
sunt ante cinci anni de famete); qua sh nu
le ruini tu si filii lei si tate bunurile talle.
12. Ecco ochii vostri vedu cum si oobii
lui Benjamin fratelui meu qui) ensusi gur'a
mea voirbesce titre voi.
13. Annutiati dare tatidui men tOth glo-
ria mea din Egyptu si quite veduroli, si
faro Intardiere adduceti pe tathl men aqui.
14. Si cadend pe umerii lui Benjamin
fratelui seu, planse assupra lui, si Benjamin
planse (assemenea) pe umerii lui.
15. Si shrutand pe toti fratii sei, planse
assupr'a for; si dupe aqueast'a vorbirii si
fratii lui titre densul.
16. Si se Intinse scirea pine In cas'a lui
Pharaon, ()lead ; venire fratii lui Ioseph. Se
bucurO Pharaon si toti ai curtii.
17. Disse attunci Pharaon titre Ioseph :
spunne fratilor tei : aqueast'a faceti : im-
pled incarchturele vostre , si duceti-ve in
terr'a Chanaan.
18. Si luand (d'acolo) pe tatal vostru si
averile voistre, veniti la mine si voiu da voe
din tote bunurile Egyptului si Yeti manca
naliduv'a terrei.
19. Iar tu, ordona aquestea luati-ve
carre din terea Egyptului, copiilor vostri
si femeilor vdstre, si 'mind cu voi pe tatal
vostru, veniti inqua.
20. Si nu ve mai tineti cu ochii dupe
vasele vostre; (lasati-le fare parere de reu)
quoci tote bunurile Egyptului alle verstre
vor G.
21. Filcure dar asa filii lui Israel ; si le
dette Ioseph carre dupe disele lui Pharaon
regelui, si le dette si provisii de merinde pe
drum;
22. Si la toti dette indoite vestminte, jar
lui Benjamin date trei stile auree si cinci
stole (vestminte) de schimbu.
 54 GENESE.
23. Tatalui sett trimisse lot assomenea,
cum si dece asini inciircati din tote Mimic
Egyptului, si deco catire incarcate cu paini
pentru tatal seu la drumu.
24. Demisse dar pe fratil sei, si plecar8,
si le disse : nu ye certati pe calle,
25. Ascinduro dar din Egyptu, si veniro
in terea Chanaan catre Iacob laird tor.
26. Si '1 insciintao dicend : Filial teu
Ioseph traiesce ante, si ellu domnesce peste
iota terea Egyptului. Si i se tulbur6 mintea
lui Jacob, qu'eci nu credea tor.
27. Ii spusser8 apoi tote quelle disc de
Ioseph, (plate dissesse tor. Veynd Anse
carrele que trimessesse Ioseph spre a'l lug
(de acolo), se reinsuMeti mintea lui Jacob,
tatalui tor.
28. Disse attunci, Israel : mare mie
aqueasta, daqua and) filiul meu Joseph
traiesce ; ducendu-me 11 voiu vede mai
nainte to a murl.
CAPU XLVI.
1. Sculandu-se Israel, ellu si tote alle
salle, vent la putul juramentului, si offeri
(acolo) sacrificiu Dumnedoului tatalui seu
Isaac,
2. Vorbf attunci Dumnedeu lui Israel in
visio de neptea, ()land : Jacob, Jacob. Jar
ellu disse : quo este?
3. Disse (Dumnedeu) : Eu sunt Dumne-
doul parintilor tei, nu te leme d'a descinde
in Egyptu; quOei in natio mare to voiu pre-
facce acolo ;
4, Si eu descinde-voiu din preuna cu
tine acolo, si te voiu inane in quelle dupo
urma, si loseph vh punne mainile talle pe
ochii tei.
5. Se scul6 Jacob dela putul juramen-
tului, si lttaro filii lui Israel pe Iacob tatal
tor, si apparatele si femoile for in carrele
que trimissesse Ioseph spre a '1 ardich (de
acolo)
6. Si luand bunurile tor, sl (eta averea
que 'sl o agenississerO in terra Changan,
ajunse ast fel Jacob in Egyptu, ai tota pos-
teritatea lui cu &mut :
7. Fula Jul si flii filiilor lui din preuna
cu &Instil, filiele lui si filiole filiilor lui din
preuna cu densul; cu tin cuvent tkii se-
mentia lui o addusse in Egyptu.
0. Aquestea stint numele filiilor Jul Israel
que au harm in Egyptu, Jacob si filii lui ;
l'rimogenitul lui Jacob, Ruben
9. tar filii lui Ruben : Enoch si Phallud
si Asron si Charml.
10. Tar fill lui Symeon : Iemuel , si
www.dacoromanica.ro
CAP. XLVI.
Iamein, si Aod si Iachin, sl Saar, si Saul
Mint Chananitidel.
11, Iar filii lui Levi, Gberson, Cut!' si
Merarl ;
12. Iar filii lui Iuda : Er, si Aunan, si
Selom, si Phares, si Zara, en Ike quo mu-
rissero Er si Aunan in tdrr'a Chanaan. lay
lui Pilaus 1 s'au nascut filii ; Asron, si
Iemuel.
13. Iar ftlii lui Issachar ; Thole, si Phua
si Iasub, si Sabran,
14. Jar filii lui Zabulon : Sered, si Alton,
si Achoel.
15. Aquestia Mil din Lia que 'i a nascut
in Mesopotamia Syriei cum si pe Dina filia
lui, Tote suffletele, filii si filie, trci deci si
trei,
16. Iar filii lui Gad : Saphon, si Anghis,
si Samnis, si Thasoban, si Aedis, si Aroedis,
si Aroelis,
17, Iar filii lui Aser Iemna, si Iessua,
si Ieul, si Baria, si Sara suror.a lor ; filii
jar ai lui Dania Chobor si Melchiel.
48, Aquestia flu din Zelpha pe quare a
dat'o Laban Liei filiei salle, si quare a na-
scut pe aquestia lui Iacob , (In numOr de)
sese spre clece sufflete.
19. Iar filii Rachelii femeii lui Jacob : Io-
seph si Beniamin.
20. Lui Joseph i s'au nascut filii In Egypt
dela Asenelh filia lui Petephre sacerdo-
telui Heliupolii : Manasse si Ephraim. Lui
Manasse 'ia nascut concubina Syriana pe
Machir, si Machir nasal. pc Galaad. Iar
filii lui Ephraim, fratelui lui Manasse ; Sulam
learn, si Taam;filii ltti Sutalaam tEdem,
21. Iar Mil lui Benjamin : Bala si Bo-
chor, si Ashel. Jar lui Bala s'au nascut filii
Ghera, si Noeman, si Agchis, si Ros, si
Mamphim, si Ophimin. Jar Ghera nasal
pe Arad.
22. Aquestia stint filii Rachelei po quari
'i a Itasca lui Iacob, peste tot sufflete opt
spredeco.
25. Jar filii lui Dan : Asom.
24. Si Mil but Neplithali t Asiel, sl Gouni,
si Issaar, si Syllem.
25. Aquestia filii din Balla pe quare a
dat'o Laban Rachelei filiei Salle, si quare a
nascut pc aquestia lui Iacob ; peste tot suf.
fete septe.
26. Iar tote suffletele quo an intrat din
preuna en Iacob in Egyptu, quei esiti din
cdpsele lui, afarti de fenteile flililor lui Jacob
peste tot sufflete sese deci si sese.
27. Jar fill lui Iosif que i s'au niiscut in
Egyptu, nob sufflete; sl On summit) Ole suf-
 CAP. ILVII. GENESE.
fletele easel lui Jacob que au intrat In Egypt
sOpte deci sI tint!.
28. Jar pe Inda, tl trimisso Winton SR
(Jacob) ehtre Joseph (spre a '1 da de scare)
qua sh 'I intempine la cetatea Eroilor in
terea Ramess6.
29. Injugand dar Ioseph carrel() salle,
ascindit spre intbmpinarea lui Israel tathlui
sen la cetatea Eroilor; si aratanduse lul,
cadit peste gdtul lui, si plAnse plans° forte
mull.
30. Si disse Israel chive Joseph, potu
muri de acum, dupo que vOduitt fae'a ta,
(Wei Ancti triiesci tit.
51. Disse attune' Joseph chtre fratii sei a
suindu-me voiu annutia lui Pharaon, si vein
dicce lul : frati mei si cas'a tatiilui meu,
que furti In terra Chanaan venirti la mine.
32. Iar bhibatii stint phstori, quoci bar-
bati cresatori de vile erau ; si oile si boil
tor, si tote alle ler be addusserti.
53. Daqua dar ye va chiema Pharaon si
ve va dicce quare este meseria vostrh?
1 Egyptului si Wee Chanaan de fame.
54. Veti dicce bitrhati cresettori de
vite feciorii tei suntem, din copilliirie pia
acum, si not si phrintii nostri; qua sh pute-
ti locui in phmentul Ghesen al Arabiei;
quOci abominatiti este In Egypteni tot ph-
storul de oi.
CAPU XLVII.
4. Venind apoi Joseph, annuntib Iui Ma-
nion dic6nd : fatal meu si fratii mei, si oile
si boil for si tote alle for veniro din terea
Chanaan; si keel In coprinsul Ghesen.
2. Jar dintre fratii sei tub cinci htirbati
si'i presentb inaintea lui Pharaon.
5. Disse dar Pharaon fratilor lui Joseph :
quare este messeria vdstrh? Si ei response-
ro : phstori de of feciorii tei (suntem) si noi
si phrintii nostri din copilllirie pint acum.
4. Mai adaosserti lui Pharaon : venirom
A peregrine in (aqueastii) !Area; quoci nu 6
pasciune vitelor feciorilor tei, si fametea
este tare in tbrr'a Chanaan. Acum dub pu-
to-vommu locui In prtmentul Ghesen (cu
voice ta)? Disse dar Pharaon chtre Joseph :
locuiasch In phmentul Ghesen ; iar de scii
quit se an intre dbnsi harbati capabili , punn
pe (Musa principi peste vitele melle.
Veniro apoi In Egyptu la Joseph Iacob si
fratii lui ; si audi Pharaon regele Egyptului ;
5. Si disse Pharaon axe Joseph ; tathl
ten si fratil tei venirO la tine.
6. Ecce phrnentul Egyptului inaintea ta
este, In quel mai bun phmOnt assbdit pe la-
till ten si pe fratiit6i.
7. Intrudusse attune! Joseph pe Jacob Pharaon pambntul tot al Egyptenilor; gad
www.dacoromanica.ro
55
lath( sett si 11 present() inaintea lui Pharaon
si binecuvOnto Jacob pc Pharaon,
8. Jar Pharaon disse lui Jacob t quati
sunt annii dillelor vietei talle ?
9. Jacob respunse tub Pharaon i dillele
annilor vietei melte de (iand poregrinu
(sunt) una sula trot (loci de aunt; mine
si relle fug. dillele annilor vietei mile,
si nu ajunserO pinti Ia dillele annilor vietei
phrintilor mei (pate an peregrinat ei.
10. BinecuvOntand AncO Jacob pe Pha
raon, esi dela (Mitsui.
41. Si coiled) Joseph pe tathl sou si pe
fratii sei, si le dette possessiune in tOrr'a
Egyptului, in quel mai bun pliment in co-
prinsul Ramesse, dupo cum ordonasso Pita-
raon.
42. Si en miisurh imprtiA Joseph lathlui
sen si fratilor sei si case! intrege a tattilui
sou, graul (in pail) duph corpu (individe)
15. Gran nu era in toth terea, quiSel
fametea era tare forte; si deperia tbrea
14. Astfel aditno Joseph tot argintul que
se aflA in terea Egyptului si in t6rea Cha-
naan, pe graul quo se cumpbra si se mtI-
surA for ; si addusse Joseph tot argintul in
cas'a lui Pharaon.
15. Lipsia daro argintul din thee Egyp-
tului si din torea Chanaan ; si venirtI tot"
Egyptenii chtre Joseph didnd : dh-ne phini ;
si pentru que murim inaintea ta? Pentru
quo a peril argintul (nostru)
16. Joseph le disse adduceti dar vitele
vdstre, si V voiu da pAini pe vitele vostre,
daqua nu mai aveti argint.
17. AddusserO dar vitele for la Joseph, si
le dette Joseph pAini in locul tailor si oilor
si boiler si asinilor, si ti sustinit cu paini
itt locul tutulor vitelor for (quo le dettero)
in annul aqucll'a.
18. Trec6 annul aquellsa, si venir8 la
(Mitsui in urmitorul annu, si it disserb : au
dorb no vommustrivi de ciitre domnul nostru?
Daqua o dath disparit argintul si bunurile
si vitele nostre (trecOnd) la tine domnul
nostru, nu ne mai remane inaintea domnu-
lui nostru de quit propriele nOstre eorpuri
si phmentul nostru.
19. Qua sa nu murim dart, inaintea ta, si
qua sh nu remAie desert phmentul, is -ne si
pe noi si piimentul nostru pe painile (que
ne vei da); §i vornmu 11 noi dinpreunh cu
parnbntul nostru servi lui Pharaon. Da-ne
seminte spre a sembna, qua sh trhim si sh
nu murim, si sh nu renaie pairtbntul desert.
20. Si acquisto Joseph possessib ins
 56 OENESE.
Egyptenii isi prethi pamenturile lui Pharaon
(spre a 'si tinne viat'a) pentru quti ii cuprin-
sesse fametea ; si astfel phmentul deveni
possessia lui Pharaon.
21. Si pe popol it asservi in stare de
feciori (argali) dela marginile confinelor
Egyptului pin5 la margini.
22. Afarti de phmentul sacerdotilor (preo-
tilor), pe aquesta nu '1 posseda Ioseph;
qubci Pharaon drept donatio da nisce daruri
preotilor; aquestia manch aquea dare que
le da Pharaon, si de aqueasta nu 'si venduro
phmenturile.
23. Disse dar Joseph tutulor Egyptenilor :
kcal, qu5 ye pesseduiu pe voi si phmentul
vostru asthdi ca avere a lui Pharaon ; luati-
ye seminte si semenati phrnen tul :
24. Si din hucatele que vor esi yeti da a
cincia parte Iui Pharaon ; Jar quelle bite
patru paqi vor fi voe drept sementii pentru
prunent si in demancare voe si tutulor quel-
lor din casele vostre.
25. Iar ei disserti salvatu-neai pe not ;
afflarbm gratih inaintea domnului nostru, si
vommu 11 argatii lui Pharaon.
26. Si plisse Joseph for grin lege que pi-
nt astadi ((Jura) peste phmenturile Egyp-
tului, de a da a cincia parta lui Pharaon,
afaro numai de phmenturile preotifor (que)
nu era alle lui Pharaon.
27. Locui inteaquestea Israel in terea
Egyptului pe plateau' Ghesen, si moste-
nir8 assupra lui, si crescurb si se immul-
tiro forte.
28. Triii Iacob in terea Egyptului septe
spre dece anni si se fiicuro dillele annilor
vietei lui Jacob una sutii patru deci si septe
anni.
29. Se appropiaro infine dillele lui Israel
de a muri, si chiemo pe filiul sea Ioseph si
disse lui : de am aflat gratih inaintea ta,
punne man'a ta sub cdps'a mea si sh faci
misericordiii Cu mine Si veritate de a nu me
ingropa in Egyptu ;
50. Ci sa dormu din preunh cu phrintii
mei, si me vei ardica din Egyptu, si me
vei ingropa in mormentul tor.
51. Iar (Ioseph) disse : dup5 cuventul tea
voiu facce. (Iacob) ii disse : jurh 'mi ; si
(Joseph) ii juror si se India, Israel peste
soininitatea baculului (toiagului) sett.
CAPU XLVIII.
1, Nu tardin dupo aqueasta intrevorhire,
insciintare pe Joseph, (dicOndui) tatal ten
este tare amalat. Luand dart cu sine pe
amendoi filii sei pe Mannesse si pe Ephraim,
vent la Iacob.
www.dacoromanica.ro
CAP. ILVIII.
2. Spussero attunci Iui Iacob, dicend :
ecce filial tea Ioseph vine la tine ; si adu-
nandu'si puterile Israel, sedit pe patu.
5. Disse apoi Iacob chtre Joseph : Bum-
nedeu se arht4 mie in terea Chanaan, in
Luza, si me hinecuvento ;
4. Si imi disse : ecce-me en, to voiu
cresce, si to voiu immulti, si voiu facce din
tine congregatii de natii , si voiu da terea
aqueast'a tie si posteritiitii talle dupo tine
in possessio eterna. *
5. Acum dar5 amendoi filii tei, que ti s'au
nhscut in Egyptu pint) sh nu vim en la line
(aqui) in Egyptu, ai mei sunt : Ephraim si
Manasse vor 11 ai mei ca si Ruben si Sy-
meon.
6. Iar nascutii que vei mai generh dup5
aquestia von fi ai tei ; pe numele fratilor for
se voi numi in sortile aquellor'a.
7. Pe quand veniarn din Mesopotamia
Syriei, muri Rachel mam'a ta in terea Cha-
naan appropiindu-me de Hippodromul ter-
rei Chabratha spre a veni In Ephratha si
o ingropaiu acolo in callea Hippodromului,
quare este Bethleem.
8. Vedend apoi Israel pe amendoi filii lui
Ioseph, disse : quine sunt aquestia?
9. Jar Joseph disse tathlui sett : filii mei
surd pe quari 'mi a dat Dumnedeu aqui. --
Disse attunci Jacob, addumi'i lingua spre a'i
hinecuventa.
10. QuOci ()Ali lui se ingreuiasser5 In
vedere de hetranete si nu putea vedd; si ii
appropio (Joseph) spre densul quare ii gnat')
si ii InbracisO.
11. Si disse Israel chtre Joseph : nu spe-
rm h mai vede fac'a ta, si Occe quo Dum-
nedeu Mat sh vedu si filii din tine.
42. Joseph trasse attunci pe filii sei din-
tre genuchii tathlui sea si (cu toti) se litchi-
nat.?) Iui cu fac'a pe pament :
43. Luo apoi Ioseph pe ambii sei filii, pc
Ephraim la drdpt'a sa (cum sh viia) la stan-
g'a lui Israel, si pe Mannasse la stang'a (cum
sh viiti) la drdpt'a lui Israel, si ii appropio
de tathl sea.
14. Intinddnd Israel mainele, drdpt'a o
pusse pe capul lui Ephraim (aquesta era
quel mai june), iar stang'a o passe pe ca-
pul Iui Manasse, alternand
15. Si binecuventandul disse : Dumne-
deu quhrui inainte hine-placuro phrintii mei
Abraham si Isaac, Dumnedeu quare me nu-
tri din junetele melle pia in dioa aquea-
sl'a,
46. Angel ul que me mantui din trite reticle
shhine-cuvinte copii aquestia, si fin chiemat
inteensii numele meu si numele phrintilor
 CAP. ILIX. GENESE.
mei Abraham si Isaac ; si immultiasca-se in
multitudine multa assup'a pamentului.
17. Vedend Anse loseph quo lath' seu
'si a fost pus man'a drepth peste capul lui
Ephraim, grew i se phrit, si appuce mAn'a
tatalui seu, spre a o schimba de pe capul
lui Ephraim pe capul lui Manasse;
18. Disse apoi Ioseph tatalui seu : nu ash
lath, plod aquesta este quel anteiu nas-
cut ; punne drepta to pe capul
19. Anse nu voi (lacob) ci disse : scitt,
filiule, sciu-; si aquesta va deveni popol, si
aquesta se va inalta; Anse frateleseu quel mai
june mai mare de quilt (Mitsui Ara fi, si poste-
ritatea lui va deveni o multitudine de natii.
20. Si ii binecuvento pe densii in dioa
aqueea dicend : in voi se va binecuventa Is-
rael dicend : faca-te Dumnedeu ca peEphraim
si ea pe Manasse. - Si posse in urarea sa
pe Ephraim mai nainte de Manasse. -
21. Disse apoi Israel catre Ioseph : ecce-
me quii moru, ci Ira fi Dumnedeu cu voi si
ye va reducce din terea aquest'a in pitmen-
tul plirintilor vostri.
22. lar eu dart tie Sichimrt allesh mai
presus de fratii tei que am lual'o din mai-
nile Amorrheilor in (dreptul) sabiei melle
si a arcului.
CAPU XLIX.
4, Chiemo apoi Jacob pe filii sei si disse :
u Adunati-ve qua sa ye spuiu que are a ye
intempina in dillele extreme.
2. Veniti cu totii si auditi filii lui Iacob,
auditi pe Israel tathl vostru.
5. Ruben primogenitul meu, to atria mea,
si inceputul filiilor mei, duru (Anse fusi) in
purtare si dur pertinace.
4. Rapeditu-te-ai ca ap'a (torrentul); sa
nu colcai (dAnd pe din afar()); queci te suisi
pe palul tathlui ten si inlinasi asternutul
(venni pe quare te suisi.
5. Symeon si Levi frati, commisero ini-
quitate din (6ns4i) a for projectare.
0. In consiliul for sh nu viia suffictul
meu si In congregatia for sa on se 'nterrIte,
ficatii mei ; qubci In furorea for uccissero
Omni, si In cupiditatea lor desnervaro tauru.
7. Blestemata furorea for quo perlinace
(fu), si mlnia for queci Jura fu. -Imparti-
voiu pe densii In Iacob si voi() respandi pe
densii In Israel.
8. Iuda, pe tine lauda-te-vor fratii lei,
si mainile table peste spatele inemicilor lei.
Inchinase-vor tie filii tatalui ten.
9. Puiu de leis Iuda, din genuine, filiule al
men, to sculasi ; recadend addorrni ca un leu,
si ca puiul (leului). - Quine al va destepta ?
www.dacoromanica.ro
57
10. Nu va lipsi principe din Iuda, nici
duce din copsa (posteritatea) lui, pine va
vent (aquell'a) quaruia i s'a lncredintat ; si
aquest'a va fi aspiratia natiilor.
11. Legand de vita manzul seu, si de
vlastar mAnzul asinei salle, spela-va In yin
stola sa si In sangele strugurelui mant'a sa,
12. Ridenti ocltjl sei de yin, si dintii sei
mai albi de guilt laptele.
43. Zabulon locui-va liltoralele (Marii);
si va fi pe lunge portul navelor, si se va In-
Linde pinti la Sidon.
44. Issachar, dorit'a bunul si afla-va re-
paos In midlocul loturilor (de pament).
45. Si vedend repaosul que bun (este) si
piimentul quo Bras, isi summisse umerul
spre laborare, si deveni 'Arita agricultor.
16. Dan va judica popolul sett, ca si o se-
mentia In Israel ;
17. Fiti Dan ca un serpente In calle wand
In carrare, muscand calcaiul callului , si
code -va callaretul In apoi ;
18. Allintuirea Domnuliii (sun t) asteptAnd!
19. Gad, pirateriu It va deprada ; ell()
Anse It va suppune piciorelor.
20. Aser, copiOsa painea lui, si ellu va
reversa desfiitare domnitorilor.
21. Nephlhalim, tulpinh desvollata In ra-
mure, dAnd In germinare frumusete.
22. Filin crescut loseph, filiu crescut In
dor, filiu meu quel mai june, catre mine in-
torce-te.
23. Assupra queruia reu-cugelatori rape-
dia injure, si domnii sagetarilor ochit'an as-
supra lui.
24. Sfarlmatu-s'au Anse cu tarie arcele
tor, si s'au desfacut nevrele bracttrilor mai-
nilor tor, grin man's potentelui lui Jacob ;
de acolo (este) quel que te intaresce, a Is-
rael, dela Dumnedeu] tatalui ten.
25. Si Ili ;pile Dumnedeul meu, si te
binecuvento binecuventare din ceru de sus
si binecuventare a piimentului que are de
tote, pentru binecuventarea titelor si pante-
pentru binecuventarea tatalui, si ma-
mei talle.
26. Intaritu s'a mai presus de binecuven-
tarea muntilor stabili. mai presus de bine-
cuventarea muntilor eterni ; ft-vor (binecu-
venthile) peste capul lui Joseph si peste
crestetul fratilor quitror ellu fit duce.
27. Benjamin, lupu rapace dimineaca
mananch anco, si In cure sera Imparte de-
mancare.
28. Toti aquestia filii lui Iacob doispre-
dece, si aquestea be vorbi lath' tor, si ii
binecuvento ; pe Iiii-quare dupe binecuven-
tarea sa ii binecuvento.
 n GENESE.
29. Si le mai (lisse eu voitt fi alltiturat la
popolul men; ingropati-me la un locu en
parintii mei in spelunc'a que este in terrin'a
lui Ephron Chetteul ;
30. In spelunc'a indoita que este in fact
cu Membre in terr'a Chanaan, spelunc'a que
'si a possedut'o Abraham dela Ephron Chet-
ten! in possessi6 de monument.
31, Acolo ingroparo pe Abraham, si pe
Sarrha femeea lei; acolo ingroparo pe Isaac
si pe Rebbeca femeea lui; si acolo Ingro-
paro pe Lia,
32. In possessia terrinei si a speluncei que
este intr 'ens'a, (possessio) dela filii lei Chet
33. Si IncetO Iacob de a da precepte
filiilor sei; si retragendu'si In sus Iacob
piciarele In patul ski, se stinse; si se
adaogi lunge popolul seu.
CAPU L.
4. Si Wend Joseph pe facia tatalui seu,
planse assupr'a lui, si 11 siiruto ;
2. OrdonO apoi Joseph feciorilor sei im-
mormentatori spre a immormenta pc latid
seu ; si immormentarO immormentatorii pe
Israel.
3. Si i se Impliniro paint deci de (pile
((Wei asa se numera dillelc immormen-
tarii) ; si II planse Egyptul (put() doliul)
septe deci de ilille
4. Dupe que trecuro (Uncle doliului,
vorbi Joseph catre dynastii lui Pharaon
(Hand : de am aflat gratia inaintea vostra,
vorbiti (despre mine) in urechile ltd Pha-
raon, dicend
5. Tatal meu ml jure) pinti a nu muri,
(Rand, in mormentul que am sepal mie'mi
In torr'a Chanaan, acolo sit me ingropi.
Acum dar ascindend, ingropa-voiu pe tatill
melt, si me vein returns.
6. Si disse Pharaon lui Joseph : ascinde,
InmSpa pe lath' teu dup6 cum tea jurat.
c'7. Si ascindit Ioseph spre a ingropa pe
tattil seu, si venire cu densul toti feciorii
(curtii) lui Pharaon ;
8, Si seniorii (betranii) casei aquestuia,
si toti seniorii terrei Egyptului, si iota cas'a
lui Ioseph, si fratii lui, si tOta cas'a parintea-
sea a lui; iar connatia lui (copii fratilor lui)
si elle si boii le lassara in coprinsul Ghesen.
9. Se suiro anco din preuna cu densul si
carre, si callereti, si se Pall cortegiul mare
forte.
10. Ajungend la arria Atad que este din-
colo de Jordan, celebraro assupra mortului
o lamentatio funebra mare si validt forte ;
si factt luctul tatillui seu sopte dille
41. Vequr6 locuitorii t6rrei Chanaan hi-
www.dacoromanica.ro
CAP. 1..
girea in arria Atad gi disserti t dolin mare
este aquesta In Egypteni. De aquoea eltie-
maro numele loeului aquell'a Doliul Egyp-
tulul que este dincolo de Iordan.
12. Si Mauro lui fill sei astral dup6 cum
be ordonasse.
43. II transportaro flit sei in terea Cha-
naan, si 41 ingroparo in spelunc'a indoita,
speluncla que o cump6rasse Abraham in
possessia de monument dela Ephron Cliet-
teul in fact cu Membre.
44. Se return() apoi Ioseph in Egyptu,
ellu si fratii lui, si gum que ascindusser6
din preuna cu (Mitsui spre ingroparea tata-
lui lui, dupo que Ingrop6 pe taut! seu.
15. Vegend dupo aquestea fratii lui Joseph
qua a murit tattil lor, qissero t st nu quare
cumvA, sit ne tit rancOre Ioseph, si reditio
sit ne redea tote rellele que ammu facut lui.
16. Si venind la Ioseph (Jissera : tatal teu
adjure mai nainte de a muri, tlicend
17. Asa cliceti lui Joseph : demitte for in-
justitia si pacatul lor, qua relle an aratat
catre tine. Acum darn accepe iniquitatea ser-
vitorilor Dumne4eului tatalui teu. Si planse
Joseph pe quat vorbia ei dare densul,
48. Appropiinduse apoi de densul tjissera
quilt pentru noi, domesticii tei suntem.
19. Iar Joseph le (lisse nu ye temeti,
quaci eu stint al lui Dumnedeu,
20. Voi cugetaroti assupra'mi la relle,
iar Dumnetleu cugeto pentru mine la quelle
bune, cum sit fit (lucrurile) precum smut as-
tadi, sa se conserve (adico) un popol mull.
21. Si mai adaosse lor : nu ye temeti, eu
ye voiu sustine pe voi si casele vcistre, si ii
console si vorbi la inim'a lor.
22. Astfel Ioseph remasse en locuirea in
Egyptu, elltt si fratii sei si tout cas'a in
preuna a tatalui seu. Si trai Joseph Jinni
una suit (Pee ;
23. Si ve4.6. Joseph copii dela Ephraim
pint la atreia generatio, si filii dela Maelter
filiul lui Mannasse se nAseurt$ pe apsele lui
Ioseph.
24. Si tlisse Ioseph catre fratii sei eu
morn; iar Dumne4ett cu visitatio isi va ad-
ducce a minte de voi, si ye va reducce din
!Area aqueast'a, in tOrria que jure Dumne-
(jeu lui Abraham, Isaac si Jacob.
25, Si adjure Joseph pe fill! lui Israel
dicend : in visitatia en quare v6 va visits
Dumneden, luati din preunt cu voi dsele
melte de aqui.
26. Muri Ioseph de annl tuna suit clece,
si i inamormentaro si it pussera iii urna in
Egyptu.
 A DOA CARTE A LUI MOYSE.

se1411r,

EXODU.
CAPU I, cu lutul si 6,4On-titlark), si au tole laborile
1, Si aquestea sunt numele filiiior lei dda campuri, in tote lucrtirile que ii tipOsa
Israel que au intrat in Egyptu din preuith bite° duns servitudine,
cu lacob tatiil tor. Filll quays Cu tOtii cas'a
15, Pe inngti aquestea, mai edaosse re-
sa intraro, gele Egypteniler axe mesele Hardier
2. Ruben, Symeon, Levi RI Ittda , (numele uncle dinteksele era Sephora si
5. Issachar, Zaitlon, si Blnianiin, al quellei d'adoila Pima);
10, Si 4isse ; quAnd mosiO pc llebree, si
4. Dan si Nophthall, Gad si Asor i iar To.
seph era in Egytu. Sent spre A 110Seel do VA ti rnascule (prun-
5. Era tole suffietele que an e0t din Ia- cul), onimarilj '1, iar de va it femin, liissa-
cob septe deci si dud, ti'l d Wit,
6. Muri infirm Joseph si toll fratil Jul si 17, Se ierrierii dust) mOsele de Dumne-
tea generatia aqueca. deu, si nu itiourb dupe cum In ordonasse
rbgele , ci
7. Iar descindentll Ittl Israel crescuro Ai maseull,
g:016E
se immultirb, Ri deventrO fOrle respAr141, 11'66.4 viat'a la quei
113, Cbiemb der regele Egyptului pe
si se inttirirOforto forte ; (le er4propicIti qi) mdse si be 4isse t cum do ati Meat lucrul
ii immultia vrtmOntul, aquestia si Watt vii masealil
11. Advent ape! peste Egyptu alto regn 19, 101, mdsele dissect) lei Karam! : Ntt-
quare nu cunoscuscea pa Joseph. cA muierile Egyptului suet Hebreele, quo
9. Aquest'a disse clitre natio sa : ecc5 po. die nascu pint) sä n'appuco A intrb. la &ni-
polul filiitor lui Israel mare multitudine, si sei° mOsele ; si (ast fel) au nitscut.
se intiiresce mai presus de quill Doi, 20 Dumnedeu dart Ikea bine moselor ;
10. Veniti tiara it lua mesure assupra for si popolul se immultia si se intiiria forte.
qua nu cumva sa se mai immultiasca, si 21. Fiind dart) quo mesele se temeau de
quand ni se va intenpla resbel sit se mai Dumnedeu (fort) ajutate de a se inavuti si),
adaoge si aquestia pe if ngO inemicii nostri, isi fitcurii case.
si dandu-ne lupta sit Osii din terrti ; 22, Attend Pharaon &tie ordin In tot
11. Pusse dart) assupra for intendenti de populul sett dicent : on -que mascule so y4
travaliu spre a'i impila in luerttri ; si edifl- nasce Hardier, aruncati'l in Tint si tea
carb celliti inthrite lui Noreen (cetatea) fornia'a lassakiee sa taiasca.
Pithom, si Ramesse, si Hon quare este He-
liupole. CAPU II.
42. Cu (pat ansti ii umilitt, cu elate mai 1. Erk ore-quine din sementia lid Levi
multi deveniau si se inairiau forte forte ; sique luasse pe una din filiele Jul Levi si o
borrore aveau Egyptenii de filii lui Israel. ava (de fcmee).
15. Si impilh Egyptenii pc filii lui Israel 2. Aqueast'a luo in panlece si niiscii un
cu force, feeler ; vedtndu'l que era frumps, 11 ?sow
14. Si le am4a viata In angarille aspre sero trei luni.
www.dacoromanica.ro
 EXODU. CAP. II.
60
5 Fiind Anso quo nu putea sin mai as- 5. Descindit attunci filia lui Pharaon spre
cutup, We mama lui un sicriu mien de pa- a se scalds in rill; si femeile ei se prelim-
pura, si ii unse bine cu asfaltopissa, si pusse bla pe luugu riu ; vedend (Pharadna) si-
copillul inteensul, si '1 depusse in palude criul in palude , trimisse o femee sa i'I
hinge riu. . adduch.
4. Si it preveghih suror'a sa de departe, 6. Desehidendul, vede un copillu plan-
spre a Oa que se va intempla lui. end in sicrinel, comphtimi filia lui Pharaon

Poussin. Moyse salvat din ape. Ed. Frere.

de densul si disse : din copillii llehreilor
este aquest'a.
7. Si disse suror'a lui catre filia lui Pha-
raon : vrei sa (me duce) a'ti clitoral o femee
creschtOre dintre Ilebrei, quare sa 'ti allapte
copillul ?
8. Iar filia lui Pharaon ii disse : du-mi-te.
Venind dar copill'a, chiemo pe mama
copillului (ensiblzi).
9. Si disse catre dens'a !ilia lui Pharaon :
conservli'mi copillul aquesra, allapla furl,
si eu iii vein da salariul. Lull dar femeea pe
copil, si it alliipth.
10. Crescend copillul, it addusse la filia
lui Pharaon, si &vent ei ca un filiu. Supra-
nurni numele lui,Moyse,dicend : quoci(muica)
din apa 'lam luat.
11. Si se Intemplo In aquelle dille multe,
quo Moyse devenind mare, eF.i catre fratii
sei, filii lui Israel. Patrundenduse de Impi-
larea lor, vedit 5i pe un Egyptean brand pe
un IIebreu dintre fratii lui din filii lui Israel.

www.dacoromanica.ro
 CAP. 111. EXODU.
42. Uilanduse dar inquaci si in colo, nu
vede pe nimeni,si uccidend pe Egyptean, it
ascunse in arena.
43. Esind apoi adoa di, vede doi barbati
Ilebrei certanduse, si dice quellui nedrep-
tlititor : pentru que bati pe apprOpele?
44. Iar ellu disse : Quine te-a stabilit
principe si jude peste noi? Au deli) vrei
me uccide si pe mine cum ai uccis pe Egyp-
teanul ieri?Se temit Moyse si disse : ore
asa s'a invederat fapt'a aqueasCa?
45. Audi si Pharaon de fapt'a aqueasta,
si cauta sa deh mortii pe Moyse. Se deplirtO
dar Moyse dela fae'a lui Pharaon, si se dusse
it locui in terra Madiam ; si venind in terea
Madiam stette lango putu.
16. Tar preotul din Madiam avea septe
filie que phscea oile lui Iothor tatalui for ;
aquestea venind scOssero aph ping implur5
bundle, spre a adhpa oile tatalui for Idhor.
47. Venind apoi phstorii, le allungaro pe
aquestea. Sculanduse Moyse le appeal si le
adlipo oile.
18. Se inturnarli elle la tallil for Iothor,
si aquest'a le disse que este quo asthdi
v'ati relurnat asa de currend ?
19. Iar elle respunsero : tin omu Egyp-
(can ne appero de phstori, si ne scosse aph
si adlipo oile.
20. Intreb6 dar preotul filiilor salle : si
uncle este? si pentru que Passaroti pe omu
ash? Chiemati'l in data sa mlinance paine.
21. Se ass* cu locuinra Moyse la omul
(aquest'a) quare dette pe Sephora filia sa de
femee lui Moyse.
22. Luand apoi femeea in pantece nascu
filiu, si supra-numi numele lui Ghersam,
dicend : peregrin sunt in phment strain.
23. Iar dupo multe dille de aqui, muri
regele Egyptului, si gemurO filii lui Israel
subt impilarea servitudinii, si strigaro, si
se inalto vocea for la Duinnedeu de lucrul
quel mutt.
24, Si exaudi Dumnedeu suspinul tor;
si 'si addusse h minte Dumnedeu de allianca
sa chtre Abraham, Isaac si Iacob;
25. Cattle darn Dumnedeu pcste filii lui
Israel, si se manifesto tor.
CAPU III.
1. Moyse pe attunci era phscend oile lui
Iothor, socrului seu preototului din Ma-
diam, si dusse oile sub desert, si veni pe
muntele lui Dumnedeu, (muntele) Horeb.
2. Si se mitt') lui Angelul lui Dumnedeu
in flacarti de foul din midlocul unui rugu ;
si vede quo rugul ardea in focu, si rugul nu
se consuma.
www.dacoromanica.ro
61
3. Disse dar Moyse; appropiindu-me ye-
de-voiu aqueasta mare vedere, que pOte fi
qui) nu se consumli rugul?
4. Cum vedit Domnul (Jehovah) quO se
appropia sa vedh, Ii chiemO pe de.nsul Dom-
nul din midlocul rugului, dicend : Moyse,
Moyse. Iar ellu disse : que este ?
5. Iar (Dumnul) ii disse : nu to appropia
aqui, deslegii caltemintele dela pioiorele
talle ; quoci locul in quare stai pe demi,
pliment sant este.
6. Ii adaosse apoi : Eu sunt Dumnedeul
lui Abraham, Dumnedeul lui Isaac si Min-
den! lui Iacob. Isi intorse attunci Moyse fac'a
quiSci nu cuteda de respect a cattlit deschis
inaintea lui Dumnedeu.
7. Continuo Domnul are Moyse : vii -
(lend veduiu amarurile popolului meu in
Egyptu, si audiiu strigarea for despre quei
que ti impila in servitudinea travallittlui ;
qucici cunoscuiu durerea tor.
8. Si descinduiu spre a'i libera din mai-
nile Egyptenilor, si a'i ducce afarti din ph-
mentul aquella, in pliment bun si mutt, in
phment din quare decurge lapte si micro,
in locul Chananeilor, si Chetteilor si Amor-
rheilor, si Pherezeilor, si Eveilor, si Gher-
glieseilor, si Iebuseilor.
9. Si acum &di strigarea filiilor lui Is-
rael vine dare mine ; si eu veduitt impilarea
cu quare Egypteuii, amlirescu pe densii.
40. Vino, dar acum, te voiu trimitte
chtre Pharaon regele Egyptului, si vei re-
tragge popolul men pe filii lui Israel din
Egyptu.
41. Si disse Moyse catre Dumnedeu :
quine stint en qua sa me ducu la Pharaon,
regele Egyptului si quit sa retragu pe filii
lui Israel din Egyptu?
42. Disse dar (I) ... quo voiu fi cu tine. Si
aquesta iti Ira fi semnul quo eu te trimitu :
quaint vei retrage popolul meu din Egyptu,
sa adorati pe Dumnedeu in muntele aquest'a.
43. Disse attunci Moyse calve Dumne-
deu : Ecco me, ducce -me -voiu la filii Jul Is-
rael si le voiu dicce : Dumnedeul pitrintilor
vostri me trimisse clitre voi; iar ei de me vor
intreba : quare este numele lui ? que sa le
dice (attunci en)?
44. Dumnedeu disse clitre Moyse : Eu
stint ENSUL, Si adaosse : asa vei dicce &Are
filii lui Israel; QUEL QUE ESTE me trimisse
catre voi.
45. Si Dumnedeu mai disse iaro chtre
Moyse : asa vei dicce filiilor lui Israel :
(I) In tacerea sujetului stl gravitates augusta a
Quellui que vorbesee.
 62
Domnul Dumnedeul Parintilor vostri, Dum-
nedeul lui Abraham, Dumnedeul lui Isaac
si Dumnedeul lui Jacob me trimisse dire
voi; aquest'a este numele mea eternu, si me-
morial generatiilor de generatii.
16. Ducendu-te , aduntt pe quei vechi
ai filiilor lui Israel, si vet dicce cube den-
sii : Domnul Dumnedeul parintllor vostri,
aratatu-s'a mie, Dumnedeu at lui Abraham,
si Dumne4eu at lui Isaac si Dumnedeu al
lui Jacob, dicend : Cu dinadinsul visitatu-
v'am pro voi gi quite vi s'au intemplat in
Egyptu.
17. Si tjisseitt : suivoiu pe voi din int.
pilarea Egyptenilor, in phmentul Chananei
for shi Chetteilor, si Amorrhellor, si Plte-
rezeilor si Ghergheseilor si Eveilor, si Ie-
buseilor in pAment quare decurge Input si
tniere.
18. Si vor ascultA de vocea ta si vet in
trA to si senatul (qttel vechi) al lui Israel la
Pharaon regele Egyptului, si vet dicce d-
ire densul Domnul Dumnedeul Hebreilor
chiematu-ne-a pe noi ; ne vommu ducce dar
cane de trei (line in desert spre a sacrificb.
Dommilui Dumne4eului nostru.
19. Iar eu soil quO nu v8 va permitte
Pharaon regele Egyptulul A ve ducce, de nu
(va fi fortat) cu maul tare.
20. Intimlend dar man'a mea bade -voiu
pe Egypteni prin tote miraculOsele melle
que voiu facce ham ei, si dupti aquestea ye
va lassh. a esi.
21. Si volt' da gratia popolului aquesta
in aintea Egyptenilor. QuAnd AnsO yeti esi nn
ve yeti depitrta destirti;
22. Ci va querre (fie - quire) rnuliere dela
vecin'a si conlocuithea sa vase de argint si
de aur, si vestminte, que le yeti panne pe
filii si pe filiele vostre, si vett preda (ast fol)
pe Egypteni.
CAPU IV.
1. ltesptinse attune! Moysa si disse : Da-
qua Ans8 lilt me vor credo si nn vor ascultA
de vocea mea, (qubci imi vor (Jim tut se
arhto tieDomnul Dumneqeu), quo volu diece
clitre densii?
2. Iar Domnul ii disse : que este aquest'a
din man'a ta ?
5. Dacui (toiagn) respunse ellu. Arun-
del pe pament, ii disse. Si it aruncO pe
pament, si (baculul) deveni serpe. Fugi
Moyse de densul.
4. Attunci Domnul Dumnedeu disse crt-
tre lifoyse : intinde mAn'a ta si apucit'l de
www.dacoromanica.ro
Exonu, CAP. Iv.
cddrt. Intindend dam man'a, it apucit de coda,
gi deveni (iar) baud in man'a lui :
5. Qua sh cretla tie quo ti se aratO Dom-
nul Dumnedeul phrintilor lor, Dumnedeul
lui Abraham, si Dumnedeul lui Isaac, si
Dumnedeul tut Iacob.
6. Ii disse iar Domnul; panne man'a ta
in sinul tea, si isi pusse man'a in sin,' si isi
retrasse mann din sin ; si ii deveni man'a
leprosa ca nivea.
7. Si disse : punne' tt iar man'a in sin. Si
isi pusse man'a in sin, si o retrasse (iarti)
din sin si iar redeveni in culOrea carnii
lui.
8. Dave dar nu vor erode tie nici nu vor
asculta de vocea ta dupo semnul d'Anteitt,
vor credo tie dupo cuventul semnului din
urma.
0. Si va fi quo de nu vor credo (tie) dupe)
aqueste doti,semne nici nu vor ascultA de vo-
cea la, vel luA (attunci) din ap'a riului si
vei versa afarti pe uscat ; si va ft ap'a quo
vei lua din riu kluge assupra uscatulul.
10. Disse Muriel Illoyse catre Domnul :
rort-me, Ddmne, nu sunt capabil de mai
nainte, nici de ter!, nici d'alalta ieri, nici
de quAnd Incepusi a vorbi servitorului
Lou; qutici a nevoie sunt la vorbit si forte
thrillv la limbs.
11. Ian Domnul disse chtre bloyse : qui-
ne Bette omului guru, si quine Mai mute si
surdu, vimji:tor st orbit? all nu Cu Domittil
Durnne4eu !
12. Passe dam acum ; si ett volt' deschi-
de gur'a ta st i4i voiu inspirA quite ai A
vorbi.
13. Disse attunci Moyso : rogu.me ,
Mune, allege pe altul quare sh pOta, pe
quare it vei trimitte.
44. Si apprinddnause de urgie Domnul
assupra lui Aloyso, disse : an nu 6cce Aaron
fratele ten levitul? Sciu quo vorbind va
vorbi ellu tie, si ecce 'I quit v3 esi intru in-
tempinarea ta ¢i ve4endu-te se va bucurb.
intru sine.
15. Si vei 4icco chtre (Mitsui, si vei da
vorbele melle in gur'a lui; si eu voiu deschide
gur'a la si gur'a lui, si voiu inspirk voO quite
aveti a facce.
46. Si ellu va vorbi in local tea popolu-
lui, si ellu va fi tie drept guru, iar to vei fi
lui quelle dttre Dumnedeu.
17. Si baculul aquest'a quo led preflicut
in serpe, lua 'I vei in man'a ta si vei faccce
printe ensul semnele.
48. Se dusse dar Moyse si se returns la
lothor socrul seu, si ti disse : ducce-me-
 CAP. 1Y. EXODUS U3

voiu si me voiu returns catre fratii mci din
Egyptu, si voiu vede de mai traiescu; ¢i 4isse
lothor calm Moyse ; Du-te cu siinetate.
19. Dupe dillele aquellea multe que tre-
cussero muri regele Egyptului, si disse Dom-
nul catre Moyse in Madiam, passa si du-te
in Egyptu, clued muriro toti quati quereau
suffletul.
20. Luand dar Moyse pe femeea si copillil
sei, ii pusse pe subjugalele (vitele) Salle,
si se return() in Egyptu. Luo ance si baculul
quel dela Dumnecleu in man'a sa.
21. Disse apoi Domnul catre Moyse : du.
cOndu-te si returnAndute, in Egyptu, vedi
qua tote semnele que (Eden' in maiuile Utile
sa le. faci in aintea lui Pharaon ; iar eu voiu
inaspri inim'a lui si nu va lassa popolul a
esi.
22. Ttt ans6vei 4icce lui Pharaon, aqttes-
tea dice Domnul Hitt primogonit at mcu
(6) Israel ;
25. Si (quo) en 't,1 am ()is : Lassa popolul
meu a se ducco, spre a ini so incluna ; lay
daqua nu ai voit h. '1 lassa, vedi dare quo
ett voiu ttccido pc flliul ten quel anteiu ntis
cut.

Lebrun. Ydrg'a lui Aaron, Nowa.

24. Se intemplo apoi qui; pe calle in Ai
vorsoriu it intempino angelul Domnulul si
coma sit '1 ommore,
25. Luand amid Sephora o pdtra laid
sit eircontitio acrohystia filiului sou, si ch.
dit la piciOreie lui, ¢i 4isso : sidle Angelo
circoncisiei copillului meu ;
20. Si s'a dus dela densul (angelul) quo-
ci i s'a dis ; stelle sangele circoncisiei co-
pillului.

www.dacoromanica.ro
 64 EXODU.
27. Disse apoi Domnul catre Aaron :
Du-te spre intempinarea lui Moyse in de-
sert; si se Busse si 'I intempinO in muntele
lui Dumne4eu, si se sh'rutaro forte intre
sine.
28. Si spusse Moyse lui Aaron tote vor-
bele Domnului que it trimissesse, si tote
semnele que i le commandasse (a facee).
29. Se dusserO dar Moyse si Aaron, si a-
dunar8 pe loti betranii filiilor lui Israel, si
vorbi Aaron tote vorbele aquestea quite
vorbisse Dumne4eu lui Moyse, si Etch sem-
nele inaintea popolului.
30. Si credit popolul si se bucurO quo vi-
silo Dumnedeu pe filii lui Israel si quo ye-
tlit tribulatia tor. Plecandu-se dar popolul,
se inching.
CAPU V.
4. Dap aquestea intrO Moyse cit Aaron
la Pharaon si disse Itti, aquestea (lice Dom-
nul Dumnedeul lui Israel : demitte popolul
meu spre a serblitori mie in desert.
2. Iar Pharaon disse qttine b Domnul de
a quiirui voce am si ascult qua sa demitu
pe filii lui Israel? nu cunoscu pe Domnul
(aquest'a), si pe Israel nu '1 voiu demilte.
5. Mai 4isserii dar lui : Dumnedeul He-
breilor ne chime, si prin urmare ne vom-
mu ducce cable de trei 4ille in desert, spre
issacrifice Domnului Dumnedeului nostru,
qua nu cumva sit ni se intemple mOrte sau
uccidere.
4. Disse attunci regele Egyptului titre
densii pentru que Moyse si Aaron perver-
titi popolul (meu) dela alle lucrului ? intur-
nati-ve fie -quare din voi la operele salle.
5. Dupe aquestea disse Pharaon (intro
sine) ; ecce acum se vä immulti popolul
(aquesta) pe pitment ; sa nu le mai dam re-
pttos dela lucrul tor.
6. OrdonO dart') Pharaon impilalorilor
popolului in able lucrului si scribilor, di-
and :
7. Si nu se mai adaoge a se da paie po-
polului la fabricarea ceramidelor ca Om;
ieri si alatta ieri (si ea astadi ensusi), ci ei
sa se dud* si siesi adune paie.
8. Si apoi summ'a ceramidelor que sunt
datori a facce pe tota dioa, sa le o impui
(intrega), sh nu le sca4i nimicu din dato-
23. Quoci de quand me dusseiu la Pha-
ria tor, qubci stau Pia lucru, si de aqueea
raon spre a'i vorbi in numele teu, (de at-
tot striga, dicend s sh ne ducemu si sa sa-
tunci) amari popolul aquest'a, §i salvandu
crificam Dumnedeului nostru. nu liberai popolul teu.
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
9. Agrave-se lucrul omenilor aquestor'a,
occupe-se de (Mitsui, sa nu li se mai dea re-
paos spre a se occupy in vorbe desarte.
10. Ii fort& dm) exactorii popolului si
scribii, si 4iceau cittre popol ; aquestea slice
Pharaon : Mai mull nu mai dau vol; paic ;
41. Voi Anive ducendu-ve adunati-ve paie
de uncle veti an; quoci nimicu nu se scade
din summ'a lucrului vostru.
42. Si se disperse popolul in tot Egyptul
spre a aduna arundine (trestie) in locu de
paie.
13. Iar exactorii ti forth dicend : impli-
niti-ve lucrhrile que sunteti datori pe 1015
dioa, ass ca si pe quand vi se (la paie.
44. Si scribii popolului filiilor lui Israel
que era pusi assupra for furO flagellati de
chtre prefectii lui Pharaon, dicend : pen-
tru que nu impliniriiti summele de cerami-
ditric si astadi eh ieri si alalla ieri?
15. Intrand dar scribii filiilor lui Israel,
strigaro cattle Pharaon, dicend : pentru quo
faci ast fel domesticilor tei ?
16. Paie nu se da domesticilor tei, si ce-
rinnid'a ni se dice s'o been); si ecce feciorii
lei furO flagelati ; facce-yei dart) nedrep-
tate popolului teu?
17. Si disse for (Pharaon) : stand faro
lucru, deveniroti otiosi (lenesi) si de aquca
diceti : sa ne ducem si sh sacrificam Dum-
nedeului nostru.
18. Acum dart"), ducendtt-ve d'aqui, lu-
crati ; qubci paiele nu vi se vor da, si sum-
m'a ceramidiiriei o yeti facce (intregii).
49. Vedeau dub scribii filiilor lui Israel
pe sine in retie, dicendu-li-se, nu yeti irn-
pucina din ceramidarie queea que aveti a
facce pc tots dioa.
20. Intelniro si pe Moyse si Aaron que
venia spre intompinarea for quand ei esia
dela Pharaon.
21. Si 4issero for : cattle Dumnedeu
assupra vostra si sa ye judice, quOci exe-
crabile facuroti odOrea nostra inaintea lui
Pharaon si inaintea servitorilor lui, (land
sabie in mainile lui spre a ne uccide.
22. Se returnO Moyse catre Domnul, si
disse : Mune, pentru que amhrisi popolul
aquesta? si pentru que me trirnissesi pc
mine ?
 CAP. vil. EX ODV.
CAPU VI.
1. Si disse Domnul are Moyse : vede-
vei arum grate voiu facce lui Pharaon ;
quoci cu mina tare va demitte pe densii, si
cu brac.0 fnaltu va scotte pe ei din terea
Jul.
2. Mai vorbi Dumnedeu catre Moyse si
disse catre densul : Eu sunt Domnul;
5. MO arataiu in ado* lui Abraham si
lui Isaac si lui Iacob, fiind Dumnedeul for,
ci numele men (quare este) Domicil, nu 'I
am fa'cut cunoscut tor.
4. Si intariiu alliant'a mea cu (Musa spre
a da for terea Chananeilor, terra que att
locuit (ei), in quare an peregrinat assupra ei.
5. Si eu exaudiiu gemetul filiilor lui Is-
rael, pre quari Egyptenii ii redussero in
servitute, si tmi addusseiu a minte de pac-
tul men.
6. Passa, di filiilor lui Israel, dicend : eu
sunt Domnul, si ye voiu exducce din domi-
»atia Egytenilor si v8 voiu mantui cu bracu
inalt, si cu judicata mare;
7. Si vi voiu lua pe voi mieensumi
drept popol, si voiu fi vo6 Dumnedeu; si
yeti cunosce quo eu sunt Dominil numne-
deul vostru qua que v' a tras dart') de sub
dominatia Egyptenilor.
8. Si vc voiu ducce in terea spre quare
intinseiu man'a mea spre a o da lui Abra-
ham, si lui Isaac si lui Jacob, si 0 voiu da
voe in mostenire; cu Domnul.
9. Vorbi dar Moyse assemenea ciitre filii
lui Israel ; Anse nu ascaliaro la Moyse din
impucinare de stifflet si din opurile quelle
lure.
10. Disse dar Domnul catre Moyse di-
cend :
IL Intro, vorbesce lui Pharaon regele
Egyptului qua sit demitta pe filii lui Israel
din terria lui.
12. Iar Moyse vorbi inaintea Domnului,
dicend : Ecd1 filii Jul Israel nu me ascul-
taro, si cum me va asculta Pharaon? quii
greu la cuvent stun cu.
13. Iar Dominil disse catre Moyse si
Aaron, si le deUc missiune catre Pharaon
regele Egyptului, spre it demitte pe filii
lui Israel din terea Egyptului.
14. Aquestia stint capii caselor famillie-
lor : filii Iui Ruben primogenitul lui Israel,
Enoch si Phallus, Asron si Charmi ; aqueasta
este famillia lui Ruben.
15. Iar filii Iui Symeon, lemuel si Iamiu,
si Aod, §i lachim, si Saar, si Saul quel din
Plimnissa ; aquestea- familliele filiilor lui
Symeon.
Paris. Typ. Prove et Ce.
www.dacoromanica.ro
65
46. Si aquestea numele filiilor lui Levi
dupe connatiile for : Gedson, Caath si Me-
rani; si annii vietei lui Levi una suta trei-
deci si sopte.
47. Iar filii Iui Gedson : Lobeni, si Semi,
casele familliei tor.
18. Iar filii Iui Caath : Ambram si Issaar,
Chebron 5i Oziel, si annii vietei lui Caath
una suit trei-deci si trei de anni-
19. Iar filii Jul Merari : Mooli si Ho-
musi. Aquestea casele famillielor lui Levi
dupe connatiile tor.
20. Si luo Ambram pe Iochabed filia
fratelui tatalui seu de femee sie'si quare ii
nasca pe Aaron si pa Moyse si pe Mariam
suror'a for : tar annii vietei lui Ambram,
una sula trei-deci si sese.
21. Ian filii lui Issaar : Core, si Naphec si
Zechri.
22. Si filii lui Oziel : Misael, si Elisa-
pltan, si Segri.
25. Lilo apoi Aaron pe Elisebeth, filia
lui Aminadab, suror'a lui Naason do femee
siesi, quare ii nascit pe Nadab, si pe Ahiud,
si Pe Eleazar, si pe Ithamar.
24. Iar filii lui Core : Aser, si Elcana si
Abiasar; aquestea sunt generatiile lui Core.
25. Iar Eleazar al lui Aaron Me dintre
filiele lui Pullet siesi femee quare 'ia nascut
pe Phinees. Aquestea sunt inceputurile fa-
milliei Levitilor dupe generatiile Ion.
26. Aquesta este Aaron si Moyse, quaror
be a dis Dumnedeu spre a exducce pe filii
lui Israel din Egyptu cu puterea tor.
27. Aquestia sunt quei que vorbiro lui
Pharaon regelui Egyptului, si exdusserii pe
filii Iui Israel din Egyptu , aquesta este
Aaron si Moyse.
28. In dioa in quare vorbi Dumnedeu
lui Moyse In t6rea Egyptului,
29. (In dioa aqueea) disse Domnul chlre
Moyse dieend : Eu stint Domnul ; spunne
lui Pharaon regele Egyptului quote eu dicu
dire tine.
50. far Moyse disse inaintea Donmului :
Eed eu grcu hi vorbi smut, si cum nii.1 va
asculta Pharaon.
CAPU VII.
4. Si disse Domnul dare Moyse dicend :
Ecc6 datu-te-am pe tine Dumnedeu lui Pha-
raon si Aaron fratele ten va fi tie prophet.
2. Iar to vei vorbi lui tote quote iii corn-
mandu, si Aaron fratele ten va vorbi Jul Pha-
raon spre a demitte pe filii lui Israel din
terr'a
5. Eu iaro, iniispri-voiu mini a lui Plta-
5
 es
raon, si voiu immulti semnelo melle si em-
blemele melle in terea Egyptului.
4. Si nu va asculta de voi Pharaon ; panne
voiu dar man'a mea assupra Egyptului, sl
voiu exducce cu puterea mea popolul meu,
pe filii lui Israel din terea Egyptului cu
resbunare mare.
5. Si vor cunesce toti Egyptenii qui') eu
sunt Domnul, quand voiu intinde man'a
men pesto Egyptu si voiu exducce pe filii
lui Israel din midlocul lor.
6. Rica, dare Moyse si Aaron dupO cum
le-a commandat Dumnedeu, assemenea fit-
curb%
7. Moyse era de anni opt-deci, iar Aaron
(fratele lui) de opt-deci si trei de anni era
quand vorbi lui Pharaon.
8. Si disse Domnul catre Moyse si Aaron
dice nd ;
9. Si de va vorbi catre voi Pharaon di-
cend : Dati no semnu salt emblema, vei
dicce lui Aaron fratelui teu : is baculul si
arunca 'I pe pament inaintea lui Pharaon
si inaintea servitorilor lui, si (baculul) va
aeveui balaur.
10. Intraro dar Moyse si Aaron inaintea
lui Pharaon si a servitorilor aquestuia, si
facuro precum le commandasse Domnul, si
arunco Aaron baculul sea in aintea lui Pha-
raon si inaintea servitorilor lui si deveni
balaur.
11. Convoce attunci Pharaon pe sophistii
Egyptului si pe farmecatorii (veneficii), si
facuro incantatorii Egyptenilor cu farmecele
lor assemenea.
12. Si isi arunce fia-quare baculul sett,
si devenirO balauri ; baculul Anse al lui
Aaron inghiti baculii aquellor'a.
13. Se invirtosO cu tote aquestea inim'a
lui Pharaon si nu asculto de donsii dupo
cum le vorbisse Domnul.
14. Disse dar Domnul catre Moyse : in-
greuiatu-s'a inim'a lui Pharaon spre a nu
demitte popolul.
15. Du-te dar dare Pitmen de dimineta ;
attunci ellu ese (spre recOre) la apa ; si vei
stb. inaintei Intempinandu'l pe marginea
riului, si baculul prera'cut in serpe it vei lua
in man'a ta.
16. Vei dicce apoi catre donsul : Dom- ne lui Aaron fratele teu : intinde cu man'a
nul Dumnedeul Hebreilor trimisu-m'a la ta verg'a assupr'a riurilor si assupra cane
tine dicend t demitte popolul meu spre a lelor si assupr'a paludelor, si addo brdscele
serba mie in desert, si ecce quo nu me ascul-
tasi pinb acum.
17. Aquestea dice Domnul: in aqueast'a
vei et:n(1sec quo en stint Domnul
: ka Cu
batu cu verg'a que am in many peste ap'a
din riu, si se va prefacce in mange.
www.dacoromanica.ro
EXODU. CAP. vitt.
18. Si pescii din rut muri-vor si va col-
cal riul, si nu vor pule Egypteuii be apa din
riu.
19. Mai disse Domnul calve Moyse :
spunne lui Aaron fratele teu; ia'ti baculul,
si intinde man'a ta assupra apelor Egyptu-
lui, si assupra riurilor lor, si peste canalele
lor, si peste paludele lor si peste on que
adunatura de apa a lor, '51 in sange se va
prefacce; si se facit sange in tot pamentul
Egyptului atilt in lemne quilt si in- peEve.
20. Quoci facurO assemenea Moyse §L
Aaron dupo cum be commandasse Domnul ;
si ardicandu'si Aaron baculul, BLit ap'a din
riu inaintea lui Pharaon si a servitorilor
aquestuia si prera'ca rota ap'a din riu iu
sange.
21. Si pescii din rill muriro, si incept a
ferbe riul si nu mai puturO Egyptenii be apa
din riu, si sane era in tot pamentul Egyp-
tului.
22. Facurti ans8 tot assemenea si incan-
tatorii Egyptenilor cu farmecele tor; si de-
veni dura inim'a lui Pharaon si nu asculto
de densii dupO cum dissesse Domnul.
23. Inturnanduse Pharaon intro In cas'a
sa, si nu luti a minte nisi la aqueasta.
24. Incepuro dar toti Egyptenii a siipa ill
pregiurul Huila spre a be apa, si nu putea
be apli din riu.
25. Si se implinir6 septe dille de quand
Domnul batusse riul.
CAPU VIII.
1. Disse attunci Domnul catre Moyse :
Intra la Pharaon si vei dicce catre (Mitsui :
agues tea dice Domnul: demitte popolul men
spre a serba mie.
2. Iar de nu vei voi a '1 demitte, ecc6-me
quo batu tote hotarele talle cu bresce ;
3. Si vb. versa I'M brosce quare suinduse
vor intra in casele talle, si in asternuturile
camerelor talle, si poste paturile talle, si in
casele servitorilor tet si able popolului teu,
si In frementaturele talle, si in cuptorele
talle,
4. Si peste tine, si peste servitorii tei si
pesle popolul ten sui-se-vor broscele.
5. Disse iar Domnul catre Aloyse : spun-
peste pamentul Egyptului.
6. Si isi intinse Aaron trittn'a peste apele
Egyptului, si addusse br6scele, si se sui
brosea si accoperi pamentul Egyptului.
7. Facuro tot assemenea si incantatorii
Egyptenilor in incantamintele lor, si addus-
 CAP, II. EXODU.
sere brdscele peste tot phnientul Egyptului.
8. ChiemO dar Pharaon pe Aloyse si pe
Aaron, si disse I rugative pentru mine ca-
tre Domnul, qua sa ardice brdscele dela
mine si dela popolul meu, si voiu demitte
popolul, si vor sacrifice Domnului.
9. Disse si Moyse lui Pharaon : rendtt-
esee mie quand sa me yoga pentru tine si
pentru servitorii tei, si pentru popolul tea,
spre A desfiinta broseele dela tine si dela
popolul tea, si dela casele vdstre, si numai
In riu sa remaia.
10. Iar ellu disse t pe maine. Disse dar
(Moyse i se va facce) dupe cum ai dis, qua
sa vedi quo nu este altul de quit Domnul.
11. Si so vor retragge brdscele dela tine
si din casele vdstre si din curti si dela ser
vitorii tei si dela popolul ten ; afare nu
mai in riu vor remand.
12. Esi dar Moyse si Aaron dela Pharaon,
si voce Moyse catre Domnul despre caus'a
broseelor dupe cum rencluisse Pharaon.
15. Fedi dar Domnul dupe cum disse
Moyse si murk() brdscele din case si din
curti si din terrine.
14. Si le adunare clai, clai si se Imputi
pamentul.
111. Iar Pharaon vedend qui) s'a Wilt In-
cetare, deveni dura inim'a lui, si nu ascultO
de densii dupe cum vorbisse Domnul.
16. Disse dar Domnul dare Moyse :
spunne lui Aaron : Inlinde cu mAn'a vergia
to si batte pulberea pamentului, si so vor
facce scnipi (muscute) atilt intro omeni quilt
si intre vile si peste tot pamentul Egyptului.
17. Intinse dar Aaraon ell man'a verg'a
si Mtn pulberea pamentului si se 'lieut.()
scnipi atilt Intro omeni quill si Intro vile si
in tole pulberea pamentului se facuro scnipi
in tout terea Egyptului.
48. Fitcuro ans8 tot assemenea si therm-
tatorii prin farmecele for spre a scotte
afare scnipi si nu puturii, si se facuro scnipi
bare omeni si Intro vile.
19. Disserii dar Incatatorii catre Pha-
raon : degitul lui Dumnedeu este aqueasta
(qua vedem); si deveni dura inim'a lui Pha-
raon si nu asculto de densii, dupe cum von.
bisse Domnul.
20. Disse dupe apleast'a Domnul chtre
Moyse : Manech de dimineata si still inain.
tea lui Pharaon : vedi quo ellu CSC (spre
recdre) In marginea apes, si vei dicce dire
densul : aquestea dice Domnul : demitte
popolul men spre a serha mie In desert.
21. Iar de nu vei vol a demitte popolul
melt, ecce eu voiu frimitte peste tine, si
poste servitorli lei, si peste popolul tea, sl
www.dacoromanica.ro
07
peste caselb vdstre musc'a ciliuelui, si se
vor' imple locuintele Egyptenilor de muse'a
cainelui quare (se Ira respandi) paste pa-
mentul pe quare sunt ei.
22. Si voiu glorifich tyro distinctle In
tiioa aqueea pamentul Gliesen pe quare se
aft popolul meu, si Itt quare nu va fi acolo
musc'a cainelui, qua sa vedi quo eu sunt
Domnul Dumnedeul a tot pamentului.
23. Si voiu da distinctio 'rare popolul
meu si intre popolul tea; si maim va fi
semnul aquest'a assupra pamentului. Fact."
dar Domnul ast fel ;
24. Si advent musc'a cainelui multitu
dine in casele lui Pharaon si in casele ser-
vitorilor aquestuia si In tot pamentul Egyp-
tului, si peire fu paste pament din musc'a
cainelui.
25. Chiemo dar Munn pe Moyse si pa
Aaron, dicend ;venind sacrificati Domnului
Dumnedeului vostru In terea (aqueasta).
26. Iar Moyse disse : nu e en putinta A
se facce asA ; queci abominatiile Egypteni-
lor vommu sacrifice Domnului Dumnedeului
nostru. Pentru quo de vommu sacrifica abo-
minatiile Egyptenilor In aintea tor, ctt patio
vommu fi WO.
27. Dane de trei dills ne vommu ducco
in desert , si vommu sacrifice Domnului
Dumnedeului nostru, dupe cum disse nos.
28. Attunci Pharaon disse ; ye voiu de-
mitte dar si veti sacritici Domnului Dumne-
deului vostru In desert; ci sa nu ye Win-
deti a ye ducce mai departe; rugative dar
pentru mine la Domnul.
29, Disse si Moyse : Bine, en voiu esi
dela tine, si me voiu rugA catre Dumnedeu,
si se va ducce muse% cainelui dela tine, si
dela servitorii tei, si data popolul ten mai-
ne; sa nu adaogi Anse, Pharadne, ultra a
mai amagi spre A nit demitte popolul Intru
a sacrifica Domnului.
50. Esi dar Moyse dela Pharaon si se ra-
ge lui Dumnedeu. Ian Dttmnedeu 'licit dupe
cum a dis Moyse;
51. Si ardice musc'a dela Pharaon, si
dela servitorii lui si dela popolul lui, si nu
mai remasse nici un'a.
52. Isi ingrettie Anse Pharaon inim'a sl
de este data si nit voi a demitte popolul.
CAPU IX.
I. Disse attune! Domnul dire Moys6 :
intra la Pharaon si di lei : aquestea dice
DomnulDumnedeul Hebreilor : demitte pa
polul meu spre a serbA mie.
2. Iar de nit vei vol a demitte popolul
meu, si ance II vei mai relinnd ;
 68 EXODU.
3. Ecce man'a Domnului va if in vitele
talle din campii ; alit intre cai quit si Nitre
subjugale si intre camile si tare boi, si oi,
mode mare fOrte.
4. Si voiu glorifica eu prin distinctio in
timpul aquell'a Wire vitele Egyptenilor si
litre vitele lui Israel; si nu vor muri dintre
tote vitele filiilor lui Israel nici un'a.
5. Si dette Dumnedeu termin dicend :
maine va facce Domnul cuventul aquest'a pe
phmentul (Egyptului).
6. Si Illicit Domnul cuventul aquest'a
adoa di, si muriro tOte vitele Egyptenilor;
iar dintre vitele filiilor lui Israel nit muri
nici una.
7. Vedend Anse Pharaon quo nu muri
dintre vitele filiilor lui Israel nici-un'a, se
ingreuio inim'a lui Pharaon si nu demisse
popolul.
8. Disse apoi Domnul titre Moyse si Aa-
ron dicend : luati-vii in maini pline cenush
din cuptor si s'o spulbere Moyse titre ceru
Inaintea lui Pharaon si inaintea servitorilor
lui.
9. Si fachse pulbere peste tot pamentul
Egyptului si vor fi peste omeni si peste pa-
trupede ulcere In vesice ferbinti atilt peste
omeni quilt si peste patrupede, si In tot ph-
mentul Egyptului.
10. Si luar5 cenush din cuptor, inaintea
lui Pharaon, si o respandi Moyse chtre ceru,
3i se Mete) ulcere in vesice ferbinti atilt
peste omeni quit si peste patrupede.
11. Si nu putea farmechtorii sta inain-
tea lui Illoyse din causa ulcerelor ; qutici se
facuro ulcere in farmechtori si In tot ph-
mental Egyptului.
12. Tot mai invirloso Domnul inim'a lui
Pharaon, quilt nu ascultb de densii, dup5
cum constituisse Domnul lui Moyse.
13. Disse apoi Domnul care Moyse; ma-
necii de dimineatii, si stai inaintea lui Pha-
raon, si vei dicce titre densul : aquestea
dice Domnul Dumnedeul ilebreilor; demil-
te popolul meu spre a serba mie.
14. Quoci de asth datii eu voiu trimitte
tote bataicic melle in inim'a to si a servito-
rilor tei si a popolului teu, qua sa vedi quo
nu este ca mine in tot phtnentul.
15. Quoci acum Intindond man'a mea,
batte-voiu pe tine si popolul teu cu mOrte
si to vei extermina de pe phment.
16. Si numai de aqucasta fusi conservat
qua sh arht in tine puterea mea si qua sa
se fad cunoscut numele meu In tot Omen-
tul.
17. Cuteda-vei auto a sta incontra popo
lului men spre a nu demitte pe (Push?
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
18. Ecce eu ploa-voiu In or'a aqueast'a
maine grindine multi Rule, cum n'a mai
fost assemenea In Egyptu din dioa In quare
s'a fondat pia astadi.
19. Acum darti nu intardia spre a aduna
vitele talle si quite ai la campia ; qubei
toti Omenii si vitele que se vor afla in cam-
pia nu vor mai intro a cash, iar grandinea
chdend assupra-le, vor muri.
20. Quel que se tema de cuventul Dom-
nului dintre servitorii lui Pharaon isi adu-
no feciorii si vitele salle in case ;
21. far quare nu WI a minte la cuventul
Domnului isi lasso vitele la campu.
22. Disse attunci Domnul dare Moyse :
Intinde man'a to chtre ceru si vi ft grin-
dine peste tot pamentul Egyptului , alit
peste omeni quit si peste vile cum si poste
tots erb'a de pe phment.
23. Intinse dar Moyse man'a sa chive
ceru, si Domnul dette tunete si grandine,
si eurgia foctt assupra pamentului, si ploo
Domnul grandine peste tote pamentul
Egyptului.
24. Era dar grandine si focu flhcarator
in grandine; iar grandinea multii forte forte
cum nu mai fit assemenea in Egyptu de (Nand
se assedo peste densul ratio.
25. Baru dar grandinea in tot Egyptul
tOte quite era la campu, dela omu pint) la
vita; si on -que 664 de pe campu hiitit
grandinea si toti arburi de pe campuri ii
sfarrnb (grandinea).
26. Marti din pamentul Gliesen unde era
filii lui Israel nit fu grindine.
27. Trimetend dar Pharaon chiemo pe
Moyse si pe Aaron si disse tor: Pecatuit'am
acum ; Domnul a dreptu, iar eu si popolul
meu impii.
28. Rugati-ve dar dare Domnul, si in-
cetede d'a se mai facce vocile lui Dumnedeu
si grandine si focu; si voiu demitte pe voi,
si mai mutt nu yeti mai remane.
29. Disse attunci Moyse chtre densul t
Cum voiu esi din cetate, intinde-voiu mainile
melle titre Domnul la ceru, si vocile vor
inceta, si grandinea si ploiea nit vor mai Ii,
qua sa cunosci quo al Domnului este pii-
mentul.
30. Iar in quit pentru line si servitorii
tei, sciu quo nici o data nu v'ati temut de
Domnul.
51. Inul si hordul se stricaro, quiici hor-
dul era inspicat si inul cu semillta
32. Iar grid si 0001 nu se stricaro,
quoci era tardie.
55. Est dar Moyse dela Pharaon afaro
din cetate, si isi intinse mainilc care Dorn-
 CAP. I. EXODU.
nut, si tunetele ineetarb, si grandinea si
ploiea nu mai picaro pe pliment.
34. Iar Pharaon vedend quo incetarii
ploiea si grAndinea si tunetele, adaosse in-
tro a pecatui si isi ingreui6 inim'a cum si a
servitorilor sei ;
55. Si s'a tnvirtosat inim'a lui Pharaon,
si nu demisse pe filii lui Israel dupe cum
vorbisse Domnul lui Moyse.
CAPU X.
4. Disse attunci Domnul care Moyse,
dicend : Intrh la Pharaon plod eu ingreu-
iaiu inim'a lui si a servitorilor lui, qua de
aqui inainte sit supraviiit semnele melle
aquestea peste densii;
2. Qua sit spuneti la urechile filiilor
vostri, si in filii liliilor vostri cu quote am
bald pe Egypteni, si semnele melle que am
racut intrit densii, si sit curnisceti gut) eu
sunt Domnul.
3. Iniraro dar Moyse *i Aaron inaintea
lui Pharaon, si tlissero lui : Aquestea dice
Domnul Dumnedeul Hehreilor pine quAnd
nu vei voi a to rusina de mine? Demitte po-
point meu spre a serba mie.
4. Iar de nu vei voi a demitte popolul
meu, ecce eu adducce-voiu la or'a aqueast'a
mAine locusta multi peste tote hotarele
talle si VA accoperi fac'a pamentului, si nu
vei pule vette pamentul ;
5. Si vA mama tot que mai remasse din
quote a lasat voe grandinea. si va manta
ori-que arbure que resare voe pe 'Anent ;
0. Si se vor Imple casele talle si casele
servitorilor tci, si tote casele in tot pamen-
tul Egyptului, que nici o data n'au vedut
parintii tea, nici strabanii tor, din dioa in
quare fae pe pament pine in dioa de astadi.
Si inclinanduse, esi dela Pharaon.
7. Disserti attunci servitorii lui Pharaon
calve densul PIO quAnd va 11 noe scan-
dalul aquesta? Demitte dmenii spre a serba
Domnului Dumnedeului for ; au dela vrei
sit scii TO a peril Egyptul ?
8. Si readdusser5 atAt pe Moyse quit si
pe Aaron la Pharaon, si disse for Pharaon :
Duceti-ve si serbati Domnului Dumnedeu-
lui vostru ; quine Anse si quine sunt quei
que se vor ducce
9. Dice si Moyse : Din preunii cu junii
nostri si cu betrAnii nostri ne vommu ducce,
din preuna en filii, en fillets, cu oiile si en
boii nostri ne vommu ducce ; Wei serbit-
tare Domnului Dumnedeului nostru este.
10. Disse Mind Pharaon are densii : 24. Si chiemo Pharaon pe Moyse si pe
Flit asa. Domnul Cu voi ; (lul; cum (Anse)
ye demittu pe voi, an dere (demitte-voin) si
www.dacoromanica.ro
69
averile vostre? vedeti title reu cuget sta in-
aintea vostra.
41. Nu ao, ci duct -se bhrbatii, *i ser-
bati Domnului ; queci aqueasta voi quereti.
Ii scOsser6 dar dela fac'a lui Pharaon
12. Disse attunci Domnul chtre Moyse ;
Inlinde man'a to peste pamentul Egyptului,
si suit -se locusta peste pamentul Egyptului
si manAnce on -que orbit a pamentului si
on -que fruct at arburilor que a mai lassat
grandinea.
43. Si ardicO Moyse haculul calve cern,
si Domnul supraddusse vent austru peste
tot phmentul in din aqueea si tout nOptea ;
se Med dimineath si ventul austru lug lo-
custa.
44. Si o addusse peste tot pamentul
Egyptului, si se posse peste tote confinile
Egyptului mulls forte ; mai 'nainte de dens'a
nu mai fu assemenea locusta, si dupO den-
sa nu vit mai fi assemenea.
45. Si accoperi fac'a pamentului, si se
corrupse pamentul ; si maim) ori-que orbs
a pamentului, si on -que fruct at arburilor
que mai remassesse dela grAndine; nu mai
remasse nimica de verde In arburi si in
ori-que orbit a campului in tot pamentul
Egyptului.
16. Nu intArdiO Pharaon de A chiema,,pe
Moyse si pe Aaron dicend : pecatuit'am in-
aintea Domnului Durtmedeului vostru si
catre voi.
17. Iertati once de asta data pecatul men,
si rugati-ve titre Domnul Dumnedeul
vostru, qua sit is dela mine mortea aquea-
st'a.
18. Esi apoi Moyse dela Mallon, si se
two catre Domnul ;
49. Si schimbO Domnul dela Mare vent
tare, si ardico locust'a *i o impinse in ma-
rea Ilosie ; si nu mai remasse nici o locu-
sth in tot phmentul Egyptului.
20. Si invirtosn Domnul inim'a lui Pha-
raon, si nu demisse pe filii lui Israel
21. Disse attunci Domnul catre Moyse :
Intinde mania to catre cern, si faca-se in-
tunerecu peste pamentul Egyptului, intu-
nerecu palpabil.
22. Intinse dar Moyse mAn'a sa catre
ceru, si se fhcit Intunerecu, caligine, ceta
peste tot pamentul Egyptului trei dille :
23. Si nu vedea nimeni pe fratele see,
si nu se scull nimeni din palml sett trei dille :
iar think)]. filiilor lui Israel era lumina in
tote In quAte se occupau.
Aaron, ciicend : Duceti-ve, (si) serhati Dom-
nului Dumnedeului votru ; vile numai si boii
 70 MEOW.
veti 16.4, iar averea vdstrh duca-se cu voi.
25. Disse si Moyse : Anse sl to vei da
no holocautome si sacrificiuri quo avem sit
facem Domnului Dumnedeului nostru ;
28. Prin urmare vitele ndstre au sit viii
cu not si nu vommu WO. ungbia ; quoci
dinteensele vommu lua spre a sacrifice
Domnului Dumnedeului nostru ; quo not nu
scim que vommu sacrifice Domnului Dum-
nedeului nostru pins vommu ajunge acolo.
27. Inaspri inset, Dumnedeu inim'a lui
Pharaon quare nu vol a demitte pe ansii
28. Si dice dire (Mitsui Pharaon. Du-te
dela mine, ia a minte tieti It nu mai adhogi
spre a vette faq'a mea, quo in dioa que to
vei mai arata mie vei muri.
29. Dice si Moyse : precum ai dis, nu me
mai voiu arata tie In face.
CAPU XI.
4. A fost dis darii Domnul dire Moyse :
ands o plagh adducce.voin pesle Pharaon si
peste Egyptu, si dupli aquest'a ye va demitte
de aqui ; iar quand vb va demitte cu totii,
prin Impingere vls va allunga.
2. Vorbesce dar pe ascuns la urechile
popolului, qua sit quell fa -quare dela veci-
nul sett, si femeea dela vecin'a sa vase de
argint si de our si vestminte.
3. Domnul apoi dette gratig popolului
seu Inaintea Egyptenilor si imprumutarti pe
densii; si omul Moyse mare deveni fOrte
Inaintea Egyptenilor si Inaintea lui Pharaon,
si Inainlea servitorilor aquestuia, si iu octal
popolului intregu.
4. Si disse Moyse : aquestea dice Dom-
nul : pela mediul noptii intra.voin en In
midlocul Egyptului.
5. Si va murl on -que Antrim ntiscut in
phmentul Egyptului, dela primogenital lui
Pharaon, que slit pe thronu, plat la prima-
genitul servitdrei dela mdrit, si pinti la pri-
mogenitul ori.quaria vile.
6. Si clamors mare Ira fi tn,tot phmentul
Egyptului cum assemenea n'a mai fost si
assemenea nu se va mai adhogi.
7. Iar Intro toti flit lui Israel nici chine
nu 'si va misca limb'a, dela omu pink la
vita; qua sit cunosci cum va dislinge Dorn-
nul gloria sa in midlocul Egyptenilor si In
midlocul lui Israel.
8. Si vor descinde ctttre mine toti feciorii
lei aquestia, si se vor Inchinh mie dicend :
esi tu si tot popolul ten pe quare to con-
duci : si chip aqueast'a voiu esi, Esi apoi
Moyse dela Pharaon cu minie.
9. Disse attunci Domnul chive Moyse : Nu
Ira ascultil de voi Ramon, qua sit inntil-
www.dacoromanica.ro
CAP. In.
tescu semnele melle si emblemele melle in
pamentul Egyptului.
10. Iar Moyse si Aaron flicuro semnele
trite si emblemele aquestea in phmentul Egyp-
tului in aintea lui Pharaon. Inasprl anse
Domnul inim'a ltti Pharaon, quare nu vol A
demitte pe filli lui Israel din terea lui.
CAPU XII.
4. Vorbi attunci Domnul calve Moyse si
Aaron in pitmentul Egyptului, dicend :
2. Lun'a aqueasta, Inceput Janitor voC,
prima este Intro !unite annului.
5. Vorbesce chtre tdta synagoga filiilor
lui Israel, dicend : in a Mecca a lunei ague-
steiksh. 'si is lorusi flit quare quite o die,
dupO casele de famillii, flit quare quite o
die de cash.
4. Iar de vor fi mai pucini In cash in
quilt sit nu pdttt la o die, vii Ina in prowl&
cu sine pe vecinul seu de apprope dupii nu-
merul suffletelor ; fia quare quilt it ajunge se
va connumera la o die.
5. Oaie perfecth mascule do un annu sit
flit volt; dintre 'gnelli si dintre iedi sit luati.
6. Si va ft conservat de voi pine In dioa a
patrusprepecea a lunei aquesteia, si II vor
Injunghia toth multitudinea synagogei filii-
lor lui Israel calm serif.
7, Si vor lua din singe si vor punne pe
ame'ndoi stalpii (postii usei) si pe pragu in
casele In quart vor mind.
8. Si vor manch carnile In ndplea aqueea
fripte la focu, si azymo pest° picrido (erbe
amare) sit manance.
9. sa nu mancati din aquesti ('gnelli
crud nici Pert in ape, ci fript la loom, capel
cu picidrele si cu quelle din Intru.
10. St nu litssati dinteensul pa adaodi,
si osu sit nu sflirmati dintiqnsul, iar quelle
remase dinteensul piny a doa di, in feat
sit le ardeti.
11. Asa sit 'I mAncati : midldcele vdstre
incinse, incitIthmintele vdstre in picidrele
vdstre, baculii vostri in mainele vdstre, si
mhncati 'I rhpede pe picior; Pascele este al
Domnului.
12. Si voiu strabatte prin ptimentul Egyp-
tului in *tea aqueast'a, si voiu balte or--
quo primogenitu in pam6ntul Egyptului dela
omit pia la vita, si intro toti deli Egypte.
nilor facce-voiu resbunare En Domnul.
13. Si va fi sangele veil drept semnu pe
casele in quare voi locuiti, Si voiu vcdd situ-
gele si voiu accoperi pe voi, si nu va fi In
tre vol plagh de perire gland voiu balls in
pitmentul Egyptului.
14. Si va II dioa aqueast'a vat memo.
 CAP. %II.
rule, si o yeti gerbil serbatdre Domnului in
generatiile vdstre : lege eternh o yeti serbh.
15. Sdpte dille azyme yeti manca, si din
dioa anteia veti dephrta on -que a fermentat
din casele vdstre ; ori-quine va manta fey.
went turn din dioa anteiea pine in dioa a
sdptea, se va disperde suffletul aquell'a din
Israel.
16. Si dioa anteiea se va chiemh shah,
si dioa a sdptea numita girth va fi voe; ori-
que fapla de servitiu nu yeti pule facce in
aqueste (dille) de coat numai quote sunt de
nevoie (spre mancare) la on -quo sufflet,
aquellea numai se vor facce voe, ;
17. Si yeti inure commandamentul aque-
sta ; queci in (Ilea aqueast'a voiu exducce
puterea vdstrh din phmentul Egyptului ; si
veti facce dioa aqueast'a in generatiile vds-
tre lege eterna (in generatiile vdstre).
ill. Cu inceputul dillei a patru spre decea
a lunei Anteia, de cu ser'a yeti manca azyme
Ono in dioa doe deci si un'a a lunei, ser'a.
49. &pie chile fermentilturh nu se va
afla In casele vdstre tot quel que va manca
fermentat, se va disperde suffletul aquell'a
din synagog'a lui Israel, atilt Intro maid
pat si intre indigenii terrei.
20. Tot que a fermentat nu yeti Watch,
ci in Ulla locuinra vilstrhi azyme yeti manca.
21. ChiemO dar Moyse pe toti quei mai
vechi ai bii Israel si disse axe densii : du-
cendu-ve luative voe quire o die dupe fa-
milliele vdstre si sacrificati pascele.
22. Luati apoi quule un manuchiu de
hyssop], si Intingend din sangele de langO
use, dati paste pragu si peste amendoi postii
din sangele que este Bingo use; iar voi nu
yeti esi nici unul din us'a casei pine dimi-
neat'a.
23. Si va trecce Domnul spre g batte pc
Egypteni, si va vedd sangele pc pragu si pe
amendoi postii, si va trecce Domnul us'a si
nu Ni lasso pe exterminator a intra in casele
vdstre, si a batte.
24. Si yeti tinne euventul aquesta ca lege
eterna, tie ensuti si filiilor tai pine in secol.
25. lar, daqua yeti inter in terea que ye
(In Domnul voh, dupe cum a vorbit, yeti
tinne cultul aquest'a.
26. Si ye fi, de vor dicce &titre voi filii
vostri Que este cultul aquest'a not?
0 41. Fost'a Anse TO dupe palm sole
27. Dicce-veti chive densii : Sacriftciu
pascele 11 11 tiest'a Domnului, dupe cum ac-
coperi casolo filiilor lui Israel in Egyptu,
quand Wait pe Egypteni, jar casele nostre
le manta'.
20. Si plechntluse popolul so Inchinh, si
ducenduse fticure filii lui Israel, dupe cum
www.dacoromanica.ro
EXODII. 74
commandasse Domnul lui Moyse si lui Aa-
ron, assemenea fheuro.
29. Fost'au dare, quo la miediul unpin
Domnul bhtir pe tot primogenitul in phmen-
tul Egyptului, dela primogenital lui Pita.
raon que stn pe thronul aquestuia (si) pine
la primogenital captivei quei din inchisdre,
si on -que primogenit de vita.
50. Si se smile Pharaon ndptea, si toti
servitorii lui si toti Egyptenii, si se Each
clamdre mare in tot phmentul Egyptului ;
queci nu era cash in quare sit nu fi fost in.
tr'ens'a mort.
31. Si clrietnO Pharaon pe Moyse si pa
Aaron ndplea si disse Ion : Sculati-ve si esiti
dintre popolul meu, voi, si filii lui Israel;
duceti-ve, serbati Domnului Dumnedeului
vostru, dupe, cum diceti ;
32. Si oile si boii vostri luilndui, duce-
ti-ve, dupe cum ati fost dis, si bine-cuvon-
tati-me sr pe mine.
33. Si forts Egyptenii popolul, rhpecle
a'i allunga din terra; clued Isi diceau : ett
totii vommu marl not.
H. Lao attunci popolul coc'a for mai
'nainte de a se fermenth, frementatele for
legate in vestmintele for pe umerii tor.
35. bar filii lui Israel filcure dupe cum
le commandasse Wyse; queci querusserti
dela Egypteni vase de our si de argint si
vestminte.
36. Si Domnul dette gratih popolutui
seu inaintea Egyptenilor que ii imprumu-
tasserti, si (ast fel) deprtidare pe Egypteni.
37. Se ardicaro fill lui Israel din Ila-
messe calm Sochoth la sese sute do mii de
barbati pedestri, afare de chpuirea !or.
H. Si amestechtura multh ascindir din
pretinh cu densii, si oi, si boi, si vile mune
forte.
39. Si cdptserti coc'a qua luassero eu
densii din Egyptu , in turte subceneritli
azyme, quoci nu se fermentasse, pentru
quo ii spinserti Egyptenii, si nu puture sit
astepte, nici merinde de mAncare isi filcus-
sere pe calle.
40. Iar peregrinarea filiilor ltti Israel
(pat au peregrinat in phmentul Egyptului,
si in ptimentul Chanaan, ei si phrintii tor,
anni patru stile trei-deci.
trei-deci de anni, esi toga puterea Donum-
lui din piimentul Egyptului ndplea.
42. Procustodia este (in ondrea) Dom-
nului spre a'i exducce pe (Musa din prunen-
tul Egyptului : ndplea aqueea ensitsi prove-
ghiere (in onion) Domnului, spre a fi tu.
tutor filiilor lui Israel in generatiile tor.
 72 EXODU.
43. Disse dar Domnul catre Moyse si
Aaron ; aqueasta (e) legea pascelui Nici
un alienigen nu va manca dinteensul ;
44. Si pe tot domesticul cuiva si pe cum-
peratul cu argint it vei circontaia, si attunci
Ira manca dinteensul.
45. Strainul veneticu si mercenariul nu
vor manca dinteensul.
46. Inlr'un'a si aqueeasi casa va fi man-
cat (sa nu lhssati din carni pe adoa 4i) ; nu
yeti scotte din cash afarh din carni, si os nu
yeti sfarma dintr'ensul.
47. Teta synagog'a filiilor lui Israel Vii
facce aqueasta.
40. Iar de va veni la voi vre un proselytu
(strain) si va voi a facce pascele Domnului,
vei circonthia orique mascule, si attunci
se va appropia spre a facce aqueast'a, si va
fi ea indigen al terrei. Tot necircontaiatul
nu it Winch dinteensul.
49. 0 singura lege va fi (si) phmentea-
nului si proselytului quo se va alliitura intre
voi.
50. Si facuro filii lui Israel chip cum
commando lui Moyse si lui Aaron Domnul,
assemenea facurb.
51. Si a fost in qioa aqueea qua exdusse
Domnul pe filii lui Israel din Egyptu din
preunh cu puterea tor.
CAPU XIII.
1. Disse apoi Domnul chive Moyse, 4i-
cend :
2. Sanctifica mie pe tot quel anteiu
ntiscut si quare deschide matricea intro filii
lui Israel dela omu pint la vita, al men
sa 115.
3. Disse dar Moyse dire popol : Addu-
ceti-ve a minle de 4ioa aqueast'a In quare
ati exit din Egypt din cas'a servitudinii
( quoci cu mans tare ye exdusse Domnul de
acolo), si nu se Ira mama fermentat.
4. Quiici astatli esiti voi in lun'a quellor
nuoe (spice).
5. Si va fi gaud te va intruducce Dom-
nul Diunnetleu in pamentul Chananeilor, si
Chetteilor shi Amorrheilor, si Eveilor, si
Iebuseilor, si Gergeseilor, si Pherezeilor,
pie '1 a promis prin jurhment plirintilor lei
spre a'l da tie, pament que reversh lapte si
micro, sa faci servitiul aquesta in lun'a
aqueast'a.
6. Sese 4ille yeti manca azyme, iar in
4ioa a septea, serbeterea Dumnului;
7. Azyme veti mind' in quelle septe dil-
le; nu se va vede la tine fermentlitura In
tote hotarele talle.
8. Si vei annuntia fliului thu In clioa
www.dacoromanica.ro
UP. JUL
aqueea 4icend : ( aqueast'a se face) pentru
queea que Mai mie Domnul Dumne4eu
quand esiiu din Egyptu.
9. Si vii fi tie spre semnu pe man'a la, si
memorial in aintea ochilor tei, cum sa flit
legea Domnului in gur'a la; quoci in mans
tare te exdusse Domnul Dumnedeu din
Egyptu.
10. Si veti tinne legea aqueasta dap
timpuri statuite din 4ille iu 4ille.
II. Si va fi quand te va intruducce Dom-
nul Dumne4eu in pame,ntul Chananeilor,
dupe cum a jurat si parintilor tei, si it va (la
tie ;
12. Attunci vei desparti tot que deschide
matricea, masculii (vei sanctilica) Domnu-
lui; tot que deschide matricea dintre ar-
mente sau litre oile talle quare se vor facce
tie, masculii vei sanctifies Domnului.
13. Tot que deschide matricea asinei it
vei schimba pe o die, iar de nu'I vei schim-
ba, it vei rescumpera. Ori-que pritnogenit
at omului dintre fili tei vei rescumpera.
14. Iar de to va intreba filiul teu dtiph
aquestea, clicend : que este aqueasta? clicce-
vei lui quOin many tare ne exdusse pe not
Domnul din phmentul Egyptului, din cas'a
servitudinii.
15. Jar quand se invirtosO Pharaon (op-
puinduse) de a ne demitte, uccisse Domnul
tot primogenitul in pamentul Egyptului
dela quel anteiu nascut al omenilor, pino
la quel anieiu nascut al vitelor; pentru
aqueasta eu sacrificu Domnului tot mascu-
lele que deschide matricea, si pe tot pri-
mogenitul din filii mei rescumpera-voiu.
16. Si va fi spre semnu pe man'a ta, si
neclintit inainlea ochilor lei, quoci in mama
tare te exdusse Domnul din pamentul Egyp-
tului.
17. Iar quand demisse Paraon popolul,
nu'i condusse Dumne4eu pe callea 'Amen-
tului Philistiim, qua apprdpe era. Qubci
disse Dumnedeu: sa nu eumva, ve4end res.
bel popolul sa paih reu, si sit se retorne
in Egyptu.
10. Si incongiuro Dumnecleu popolul
(ablitendu'l) pe callea quea din desert spre
marea Rosie. A cincia generatio din filii
lui Israel ascindura din phmentul Egyptu-
Iui.
19. Si luO Moyse osemintele lui Iosepli
din preunk cu densul; qubci cu juriiment
jurasse losepli pe filii lui Israel, clicend :
prin visitatib visits -va Dumnul pe voi, si sa
luati de aqui dsele melte din preuna en voi.
20. Sculanduse dar filii lui Israel din So-
 CAP. II11. EXODU.
choth, se eastramentaro (trtbarirti) in Mom
Bingo desert.
21. Iar Dumnecleu precedea inaintea tor,
tlioa in coldnna de nor spre a le arata cal -
lea; iar noptea in coldnnit de focu spre a lu-
mina tor.
22. Coldnn'a de focu in timpul noptii nu
lipsia din aintea popolului intregu.
CAPU XIV.
1. Si vorbi Domnul catre Moyse, ciicend
2. Vorbesce filiilor lui Israel, qua intur-
nanduse sa se campe inaintea sesului intre
Magdol si intre Mare ittaintea Beelsephonu-
lui ; (acolo) in aintea aquestuia to vei cas-
tramenta pe lanffii Mare.
5. Si WI ditto Pharaon popolului sett pen-
tru filii lui Israel : aquestia Anita relacin-
duse in terra, qubci 'i a litchis desertul.
4. Iar eu volt' inaspri inim'a lui Pharaon
si va allunga dupb urnia pe aquestia; si me
voiu glorifich Intru Pharaon si in IAA ar-
mata lui, si vor recundsce toti Egyptenii
quo eu sunt Domnul ; si facuro ash.
5. Si se dette de scire regului Egypte-
nilor ((licend) quO a fugit popolul ; si se
schimbo inim'a lui Pharaon si a servitorilor
lui assupra popolului si disserti que Dieu-
Om de ammu demis pe filii lui Israel spre
a nu ne mai servi?
6. Injugb dar Pharaon carrele salle, si
tot popolul sett lud din preuna cu sine ;
7. Imo sese sute de carre allese, si tOth
callbrimea Egyptenilor, si tristati (capete-
nii) peste toti.
8. Si Inaspri Dumnul inim'a lui Pha-
raon regelui Egyptului (si inim'a servitori-
lor lui) si allungo dup6 urma pe filii lui Is-
rael ; iar filii lui Israel esiau cu Mang Malta.
9. Si urmarirb Egyptenii in urm'a lor,si
ii aflaro castramentati lung() mare ; si loth
callbrimea si carrele lui Pharaon, si calla-
retii si exercitul lui (stettero) din aintea se-
sului din contra Beelsephonului.
10. Si Pharaon se appropid, si ardican-
du'si filii lui Israel ochii, vedurb, si ecce,
Egyptenii se castramentassero din dosul tor,
si se lemur() fOrte ; strigarii dar filii lui Is-
rael catre Domnul,
41. Si tlisser5 catre Moyse : au quo nu se
afla mormenturi in (pamentul) Egyptului
quo ne addussesi afar() spre a ne uccide in
desert? Pentru que ne fact, si aquest'a sco-
t endtpne din Egypt?
12. Au nu aquest'a era cuventul que vor-
birom catre tine in Egyptu, (licend : lassa-
ne sit servim Egyplenilor ; qubci mai bine
www.dacoromanica.ro
73
6 no a servi Egyplenilor, Ile quit a muri
in desertul aquest'a.
15. Iar Moyse 4isse catre popol imbhrbh-
tative, stati si vedeti mantuirea quea dela
Domnul, que va facce yob astatji ; quOci
dupb cum vedu iiti astatli pe Egypteni, mai
mull nu yeti mai veld pe ei nici o dinidra
in elernu.
14. Domnul se vit lupta pentru voi, si voi
yeti lace.
15. Disse attunci Domnul carre Moyse :
que strigi catre mine? vorbesce filiilor lui
Israel sit reinjuge spre drum.
16. Iar to is baculul ten, si intinde'ti
man'a peste mare, si o despica; si intre fi-
lii lui Israel in midlocul marii (eh) pe us-
cat.
17. Si decb eu InvIrtosa-voiu inim'a lui
Pharaon si a tutulor Egyptenilor, si vor in-
tra (si ci) In urm'a tor, si me voiu glorifica
Mira Pharaon si In tot exercitul lui, si In
carrele si In caii lui.
18. Si vor cundsee toti Egyptenii que en
stint Domnul, quand me voiu glorifica eu In
Pharaon si In carrele si caii lui.
19. Attunci angehil Domnului que cal-
litudie Inaintea castrelor filiilor lui Isrel, se
promise() si se pusse a calletori In urm'a tor.
Se promiscb assemenea si colOnn'a de nor
din aintea for si stette In urm'a tor.
20. Si IntrO Intre castrele Egyptenilor
si Mire castrele Minor lui Israel (si stette);
si se tacit Intunerecu si caligine ; vent si
trecit ndplea, si nu se amestecarii unii cu
altii loth 'ipka.
21. Manse dar Moyse man'a sa peste
Mare si Impinse Domnul Marea tetta ndpte
prin vertu austru violent, si focu Marea us-
cat, qubci se despicassero apele.
22. Intrarth tilii lui Israel In midlocul
marii ca pe uscat ; si le era for ap'a parete
d'a dreptea si parete d'a stanga.
25. Se luaro clop densii Egyptenii, si
Intraro In urna'a for toti caii lui Pharaon si
carrele si callaretii (si intrarb) In midlocul
Marii.
24. Fost'au in veghia diminetei quit Dom-
nul chute prin midlocul colOnnei de focu si
de nor assupra castrelor Egyptenilor, si
conturbb carrele Egyplenilor ;
25. Si collegO ossiile earrelor tor, que
abia Ii &menu. Dissero dar Egyptenii : sa
fugim dela fac'a lui Israel, qubci Domnul
dh lupta pentru ei Egyptenilor.
26. Disse attunei Domnul catre Moyse :
Intinde man'a la peste Mare, si viiii la locu
Marea, si accoperit pe Egypteni (pint)) peste
carre si peste callbreti.
 74 EXODII. CAP. IV.
27. Intinse dar Mayan man'a peste Mare, 20. ReinturnAnduse ap'a, limper; car-
si reveni la loud seu ap'a chtre dio, iar rele si calliiretii si t6ta puterea lui Pharaon,
Egyptenii fugiau pe sub apa si Domnul In (pe toll) que intrassero dupo Israel In Mare :
Heel) pe Egypteni In midlocul MItrii. nu mai remasse dintr'Onsti nici unul.

Westin Nanteuil, Esirea Israelitilor din Egyptu. Bouget,

29. Iar filii lui Israel an fost trecut ca pe CAPU XV,

moat grin midlocul marii avhd ap'a phrete
la drept'a si pArete la stang'a.
30. Ast fcl mAntui Domnul pe Israel in
4ioa aqueea din mAn'a Egyplenilor si vedit
Israel pe Egypteni morti pc marginelc M.
rii.
51. Si vNit Israel mAn'a quea mare,
(vedit) quAt a Wilt Domnul Egyplenilor; si
se 'emit popolul de Domnul si credurh (cu
totii) lui Dumnedeu si lui Moyse servitorn-
lui lui.
1. Allunci cantO Moyse si filii liii Israel
od'a aqueasta Domnului si disserb, In landa
for : a SA cAntiim Domnului, gaol glorios
s'a gloriticat :
2. Calla si chlIhretu amine?, In mare. Aju-
tor si scutitor devout mie spre mAntuire.
Aquesta e Dumnedeul meu si voiu glorified
pe dhsul. Dumnedeul tatului meu si voiu
MARA pe densul.
5. Domnul que sfarma resbelle; Domnul
b numole lui.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XVI. EXODU.
4. Carrele lui Pharaon si puterea lui
aruncatu-leau In Mare ; allesi chllereti tris-
tati Innecatu 'i an in Marea Rosie ;
5. Cu pontul Ii accoperi ; appusser5 In
fund ca o petrel.
6. Drept'a ta, DOmne, se glorifich en th-
rie ; drepl'a ta, Domne, franse inemicii.
7. Si In multul gloriei talle constrivit'ai
adversarii ; trimis'ai urgia ta, si 'ia devorat
ca arundinea (si ca paint).
IL Si prin spiritul minici talle se desptirti
ap'a ; inchiegatu-s'au ea phrete apele, Mahe-
gatu-s'au undele Miirii.
9. Dis'au inemicul; allughvoin, ajunge-
voiti, si voitt imparti pradele ; implevoin
suffletul meu ; uccide voiu eu sabia mea,
si Ara dominA a mea rnanh.
40. Trimis'ai spiritul teu,(si)accoperi pe
dbnsii Marea ; appussero ca plumbul In
apele vehementi.
11. Quine este assemenea tie intre dei,
Winne, quine assemenea tie? glorificat in
quelle sante, mirabil In glorii, facend pro-
digitise.
12. Inlins'ai man'a la, si 'ia inghitit pc
densii phmentul.
43. Condus'ai in justitia ta popolul aque
sta al thu pe quare 'I mantuis:i ; (si) '1 ai
chiemat cu puterea la in repaosul quo) sant
al ten,
14. Audit'au gintile si s'an sphimentat ;
dureri eoprinsero pe locuitorii Philistiimu.
lui,
15. Blipede attunci se scularli duel' Edo.
mului sl principii Moabitilor coprinsu-la
cutremur; topitu-s'au toti que loeuescu in
Chanaan.
16. Cadh assupra for Erich, si tremur In
mhrimea braetilui ten : impetresch se pins
va trecce popolul (Cu, Domne, pine qua vu
(recce popolul teu aquesta pe quare 'ti 'lai
possedut.
17. Iiitroducendu'i, planth pe densii in
muntele eredittitii talle, in preparat'a to-
cuinth a ta, que ai facuro, Mune, sane-
tuariu, Domne, que au preparat mainile
talle.
40. Domnul que impartitesce In secoli,
si peste eternitate, si he).
49. Quoci intrat'a calla! lui Pharaon din
prelim' en correle si callarntii lui In Marc,
si supraddusse Domnul peste densii apele
Mari! ; iar filii lui Israel trecuro ca pe ascat
prin rnidlocul hitirii.D
20. Atlunci Mariam prophetesa suror'a
lui Aaron, tub tympanul in mans, si esiro
tote femeile (N densa en tympane si
choruri.
www.dacoromanica.ro
75
21. Precedes si incepea inaintea for Ma-
riam dicend Sh cantlim Domnului, quhei
glories se glorifice : calla si callaretu
arunch in mare,
22. Iar Moyse ardice pe 1llii lui Israel
dela Marea Rosie, si ii dusse in deserlul
Sur, si calletorir8 trei qille in desert si nu
aflarti aph spre a be.
23. VenirtS vino la Merrha, si nu puteau
be era din Merrha, quoci amarti era ; pen-
ten aqueea se supranumi numele termini
aquella, Amaritudine.
24. Si murmur\ popolul assupra lei Moyse
dicend : quo vommu be?
25. Clame darts Moyse dire Domnul si
arhte lui Domnul lemnu, pe (pare it im-
muib in apa si se indulci ap'a.Acolo plisse
lui drepluri, si judechti si acolo it cere19 pe
ell u.
26. Si disse : De vei audi cu aqui (de
vei asculta en luare a mince) de vocea POIn.
ntilui Dumnedeului teu, si quelle plhcute in
aintea lui vei facce, si vei punne in urechile
talle preceptele lui, si vei tinne tote statu-
tele lui, 1015 infirmitatea que supraddus-
seiu peste Egypteni, nu vein adducce poste
line; qubei eu stint Domnul quel que le in-
shOtoseda.
27. Si veniro in /Elim, si era nolo tla-
spredeee fontane de aph si sopte-beet arburi
de plicenici, Acolo dar castramentarh laugh
ape.
CAPU XVI,
1. Se scularo data iElim si veniro tAllh
synagog'a filiilor lui Israel in desertul Sin
que este intre Afire si intre Sind. Iar in a
eincispro-decea di in lun'a a doa de quAnd
osisserh ei din Egyptu,
2. Murmurs cu defrilintiri tdlfi synagogla
filiilor lui Israel assupra lui Aloys6 si Aa-
ron ;
3. Si disserh dare aquestia flit lui Is-
rael: mai bine sh fi murit hiituti de Domnul
in phmentul Egyptului pe quand st,deam pe
liing5 Miele cu chrni si mancam pAini In sa-
tin, de quilt qui) neati exdus in desertul
aquest'a , spre a uccide tolli synagog'a
aqueasta in fame.
4. Disse atitmei Domnul clime Aloysi: :
ece6 en ploy -voiti yeti paini din cern ; si va
esi popolul si vor culegge quea de pe o di pe
aita 41, qua sit cercu pe densii daqua vor
Arabia in legea mea, sau nu.
5. Si va fi qua in dioa a sesea quand vor
prepara (pato vor adducce sa fia indoit queen
que :Attica de necessariu de pe o di pe alra.
6. Disse Moyse si Aaron dare tout syna-
 76 EXODU.
gog'a filiilor lui Israel : in ser'a aqueasta yeti
cundsce quo Domnul ve exdusse din pamen-
tul Egyptului;
7. Si dimineata veti vede gloria Domnului
in exaudirea murmurei vostre assupra lui
Dumnedeu; iar noi que suntem de murmu-
ti assupr'a nostril?
8. Mai disse Moyse : (aqueasta va II) quand
va dh Domnul voe ser'a carni spre a ran-
ch, si paini dimineat'a in satiu; quoci exatt-
di Domnul murmur'a vests que voi dis-
murmurati assupritue ; iar noi, que suntem?
quOci nu assupritne murmur'a vested este,
ci assupra lui Dumnedeu.
9. Disse apoi Moyse chtre Aaron : spunne
la Iola synagog'a filiilor lui Israel : appro.
piati-ve inaintea lui Dumnedeu, queci exau-
di murmur'a vests.
10. Iar quaint vorbia Aaron la Wirt syna-
gog'a filiilor lui Israel, ei se intorsero &h-
ire desert, si gloria Domnului applirit in nor.
11. Si vorbi Domnul catre Moyse, di-
cend :
12. Exaudit-am murmur'a filiilor lui Is-
rael; vorbesce catre densti, dicend : catre
seta yeti manch carni, si dimineat'a ve yeti
satura de paini, si yeti cumisce quo en
(stint) Domnul Duninedeul vostru.
13. Si se !Ica sera si se suiro ortygo-
metre (prepelite) si accoperiro campamen-
tul (tot); iar dimineat'a cum inceto roa din
pregiurul ampulla se intempl6 quo,
14. Ecce peste fac'a desertului (on que)
menunt eh coriandru, albu ca gerul assupra
pamentului.
15. Vedend altunci filii lui Israel,
disserii until catre altul : que (sa flit) aquea
st'a ? queci nu sciaque este. Iar Moyse disse
dire densii : aqueast'a a painea que dette
Domnul voe spre nihncare.
16. Aquest'a este cuvetul que ve com-
manda Domnul : adunati din aqueasta fia-
quare quit ii este de ajus, quhle un gomor
de capu dupii numerul stiffietelor vtistre ;
fia-quare sit adunati (si) pentru quei que
conlocusescu lit aqueeasi Linda cu voi (con-
tabernaculatii vostri).
17. Si fiteuro asa filii lui Israel si adu-
part, quare mai mull, quare mai puein;
18. Si mesurand en gomorul, nici quel-
lui que luasse mai mull nu'i suprafit, nici
quellui que luasse puein nu i se impucino :
quare quilt ii fu de ajuns la ai sei ado-
nasse.
19. Disse attunci Moyse titre densii : ni-
meni sa no mai lasse din aqueast'a pe adoa
di.
20. Si nu ascultare de Moyse, ci mai las-
www.dacoromanica.ro
CAP. IV!.
sue unii si pe a doa di; si s'au incins ver-
mi, si s'a imputit; se amari tar Moyse as-
supra tor.
21. Si adunau aqtteea dimineat'a de di-
mineata, fia -quare quat ii era de ajuns; iar
quilnd incaldia sorele, se topih.
22. Iar in dioa a sesea a fost que adu-
nave quelle necessarie indoite, quite doi
gomori de until. Altunci intrarli toti princi-
pii synagogei, si spussero (aqueasta) tui
Moyse.
23. Iar Moyse disse catre densii : aquesta
este cuventul que a dis Dumnedeu : shin-
beide , repaos sant at Domnului maine.
Ori-quite aveti d'a cocce ceceti, si ori-qua-
te aveti d'a ferbe ferbeti, si tot que va su-
prafi liissati in deposit voe pine adoadi.
24. Si liissare din aqueasta pe adoa di
dupe cum le ordonasse Moyse, si nu se im-
pute, nici verme se facit inir'ens'a.
25. Disse dar Moyse; mancati aqueasta
astlidi; queci sunt sarnbetele Domnului as-
thdi ; nu yeti afla astruli in campia (de
aqueast'a).
26. Sese dine adunati : iar in dioa a
septea sambitra, nu va fi in aqueasta (di).
27. Se intempl6 Anse in dioa a seplea tine
esirii unii din popol spre a college, si nit
aflaro.
28. Disse dar Domnul catre Moyse : pine
quand nu voill sh ascultati de preceptele
melle si de legea mea?
29. Vedeti quo Domnul dette voe dioa
29.
aqueast'a si sambetele; de aqueasta dette
voe in dioa aqueasta paini pe doe dine : se-
deti flaquare pe la casele vestre, nimeni
din voi sa nu esa din locul seu in dioa a
septea.
50. Si sambittori popolul in dioa a sep-
tea ;
31. Si supranumirii filii lui Israel nume-
le aquellui (nutriment) Matta, quare era ci
semenra de coriandru (si) alba; iar gustul ei
ca turt'a cu miere.
52. Disse attunci Moyse : aquest'a este
cuventul que constitui Domnul : impleti un
gomor ctt Mana spre deposit in generatiile
vOstre, qua sit veda (aquestea) painea que
ati mAncat voi in desert, indata cum ve ex-
dusse Domnul din pamentul Egyptului.
55. Mai disse Moyse titre Aaron : is tin
vas de our si punne inteensul gomorul plin
de Matta, si it vei depunne in fac'a lui Dum-
nedeu spre conservare in generatiile yes-
tre.
54. Dupe modul que constitui Domnul
lui Moyse assemenea (mai pe urma) depusse
Aaron in aintea miirturiei spre conservare.
 CAP. XVII. EXODU. 77

35. Iar filii lui Israel mancaro Man'a pa-
tru -deci de anni pine' venire' in pament lo-
cuit; Diana mancaro pino se appropiaro in
partea Pheenicei.
36. Iar gomorul a 4ecea parte din trei
mesure era.
CAPU XVII.
I. Se promisee toll synagog'a Minor lui
Israel din desertul Sin prin campamentele
for dupe cuventul Domnului si se castra-
mentaro in Itaphidin ; iar popolul nu avei
aph A' bea.
2. Si Impala popolul lui Moyse si diced :
dame apa sii bemu. Iar Moyse le ciisse : que
imi imputati si peutru que tentati pe
Domnul ? . 7. Si Supranumi numele locului ague!.
3. Insetoso popolul acolo, si murmurs
assupra lui Wyse , dicend .. Pentrtt que
aqueasta? ne facusi a ne scuba din Egypttt
sere a ne ommori pe not si pe copillii nostri
si vitele nostre cu setea ?
4. Strigo dar Moyse ciitre Domnul 4i-
cend : Que ss film popolului aquestuia ?
finch pucin si me vor bane cu petre.
5. Si qisse Domnul calve Moyse : Propassh
inaintea popolului, si is cu line din qui
mai vechi ai popolului ; si baculul cu quare
ai batut riul ia'l in man'a to si passii.
6. Iar eu sta-voiu acolo mai 'nainte de
(a veni) to assupra petrei In Clioreb si vei
bade petra, si va esi dinteensa aph ; si va
bd popolul. Si Ilea Moyse assemenea inain-
tea filiilor lui Israel.
luia Tentatie si Imputare din caus'a inaptt-

Murilio. Moyse bate petra si resare apa. iBocourt.:

www.dacoromanica.ro
 78
tarilor filiilor lui Israel, si pentru quo au
tentat ei pe Domnul, dicend : De este Dom-
nul intru not sau nu.
8. Vent attunci Amalec si de luptit lui
Israel in Itaphidin.
9. Disse dar Moyse tut Iisus :
barbati, si esind punne-te inaintea lui Arna-
bbarbati,
lec maim, lar eu ecce-me quo si stetuiu pe
crestetui muntelui, si baculul lui Dumnedeu
in man'a mea.
10. Si rata Iisus dupe cum 'i a dis Aloyse,
si se pusse inaintea lui Amalec ; iar Moyse
si Aaron, si Or se sutra pe crestetul mutt-
tclui.
11. Si a lost quo se !merle-Israel (wand
artlice Moyse mainile in sus; iar quand to
lassi in jos, se Maria Amalec.
12. Anse mainile lui Moyse 1ngreuian-
duse, luare o polra si o pussere sub densul ;
si sit pe densit; iar Aaron si Or sustinea
mainile lui, d'o parte unul si de alta allul ;
si lure mainile lui Moyse sustinute pine la
appusul sorelui.
13. Si infranse Iisus pe Amalec si tot
popolul lui in uccidere cu sahia.
14. Si disse Domnul carte Moyse : Scrie
aqueast'a spre commemoratio intr'o carte,
si dii-o in urechile Jul lisus, quOci cu slin-
gore voiu stinge memoria lui Amalec in
quelle de subt cern.
5. Si edifice Moyse altar si supranuml
numele lui : Domnul reliwial men.
16. Queci cu mane. occulta va combatte
Domnul assupra Ini Amalec din generatii in
genereratii.
CAM XVIII.
4. Auili altunel bother, socrul lid Moyse,
preotul din Medium kite quate flicusse Dom-
nul cu Israel popolul sett pentru quo a lost
exdus Domnul pe Israel din Egyptu.
2. Lue dar Iothor socrul lut Moyse pe
Sephor'a femeea lui Moyse dupO quo o las-
sasse pe dense ;
3. Si pe queidoi filii ai et, numelo unuitt
Ghersam, pentru quo dissesse peregrin am
Post in pliment strain ;
4. Si numele quanta gait Ellezer pentru
quo (a fast dis) Dumnedeul tatttlut melt aju-
tend meu, si me salve do sable Jul Pharaon.
b. Si vent Iothor socrul Int Moyse si Mit
aquestuia si fcmeea dire Moysii in desert
acolo undo se castramentasse pe muntele Jul
Dumnedeu.
6. Spusserti lui Moys6, dicend: Ece8 Io-
thor socrul ten vine la tine, si femeea to si
amendoi tilii lei din preunit cu densul,
7, Est dar Moyse spre int Ompinarca so-
www.dacoromanica.ro
EXOD U. CAP. ItYllis
crului sea si se inchino Jul si Ii inbracciso si
se salutaro intre sine, si ti intrudusse in
tabernacol.
8. Si narre Illoyse socrului seu Idle quate
Domnul a Post facut lui Pharaon si Egypte-
nilor din caus'a lui Israel, si kite nevoila
quate li s'au Post intemplat in calle, si quo
Domnul ii salvo din inan'a lui Pharaon si
din mana Egyptenilor.
9. Iar Mier se extasio despre Ike bu
nurilo quate Domnul facusse tor, que 'i a
salvat (Domnul) din man'a Egyptenilor si
din man'a lui Pharaon.
10. Si disse 'other Binecuventat Dom-
nul qua mantui popolul sett din man'a Egyp
tenilor si din man'a lui Pharaon.
11. Acum cunoscuiu quo mare 6 Domnul,
mai presus de toti deli, ensusi pentru
aqueasta, pentru gut) '1 a impilat In ergo -
liul tor.
12. Si 1u6 Iothor socrul lui Moyse hole-
eautome si sacrificie (a le offcri) Domnului ;
vent apoi si Aaron si toti quci mai vechi ai
lui Israel spre d mane& paine din preunit
cu socrul lui Moyse inaintea lui Dumnedeu.
43. Si a lost dupe a doe di, qui) Illoyse
state spre a judica popolul, Ste de faca tot
popolul inaintea lui 'Moyse do dimincat'a
pint) ser'a.
44. Si vedend bother rule quate Men
popolului, dice I Que este aqueast'a que to
fact popolului ? Pen tru quo to singur sedi,
tar tot popolul sta inaintea to de dimineaca
pine sOr'a.
15, lar Moyse dice socrului seu : Este,
que popolul vine la mine spre a querre ja-
dicata dela Dumnedeu ;
16. Queci gaud 11 se intempla vre o
neinvoire, si vin' la mine, en dejudicu pe
fia-quare si invoiesu pe densii dupe precep-
tele lui Dumnedeu si dupe tegea lui.
17. Disse attune[ socrul tut Moyse cittre
densul : to nu fad bine aqueast'a que 4ici.
18. Nu se pito ttici imagine quit de
rupt vei cadii 81 tu sl tot popolul quare este
cu tine. Grcu fOrte este lucrul aqucst'a, raft
vol pule facce to singur.
19. Acura dar ascultit de mine si iti voiu
dtt consiliu, i vd fl Dumneclou cu tine. Eli
to popolului ten quells catre Dunne-
des, spre u retort vorbolo for dare Dum-
nedeu,
20. SI vet mtIrlarls1 101' preceptele lui
Dumnedeu Cpl logos Jul, ttt vei insemna for
chile pe quare au sit amble si lucritrile que
sit facit.
21. Gatit Anse si 'ti allegge din tot po-
polul barbati capabili, temetori de Dumne-
 Cl Pt III, EXODtI.
deu, biirbati justi quo urresctt superbia, si
vei constitui pe densii mai marl, peste mie
si peste suit, si peste cinci-deci, si peste
deco, si introducOtori de rapporturi, si vor
judica popolul in on -que ore;
22. Ori-que questiune mare o vor ad.
ducce la tine, iar quelle scurte cause le vor
judica ei, si to vor usura, si vor purta sat.-
cites din preuna cu tine,
23. De vei facce aqueast'a, si Dumnedeu
(attunci) to va inthri si te vei pule tinne,
si tot popolul aquest'a se va ducce la locul
seu cu pace.
24. Asculto Moyse de cuventul socrului
seu si Rica tote gnats ii disse.
25. Si allesse Moyse bhrbati capabili, din
tot popolul Israel, si ii facu peste popol,
mai mari peste mie, si peste suta, si peste
chid loci, si peste dece si introducOtori de
rapporturi,
26. Si (aquestia) judica popolul in iota
or'a : tar causelele quelle mari se rapportau
in Mope, s1 on -que caust mica o judicau
aquestia.
27. Demisse apoi Moyse pe socrul seu
quare se returnO in terea sa.
CAPU XIX.
1. Iar in lun'a a treia dela esirea filiiior
lui Israel din pamentul Euptului, in dioa
aqueasta (ensusi) veniro in desertul Sina ;
2. Si sculanduse dela Raphidin veniro in
desertul Sina, si se castramento acolo Is-
rael in aintea muntelui.
3. Moyse se sui In muntele lui Dumne-
deu; si it chiemO Dumnedeu din munte di-
cend : aquestea vei dicce casei ltti Jacob,
si vei minutia filiilor lui Israel :
4. Ensi-ve ati yedut quite amu Molt
Egyptenilor, , quo ye luaiu ca peste ar-
ripe de aquile, si ye addusseiu are mine.
5. Si acum daqua ea audul yeti asculta
de vocea measi yeti custodi testamentul meu
Yeti fi attunci mie popol alles dintre tote
natiile; gaol al meu este tot plimentul,
6. Iar voi yeti fi mie sacerdotiu regal si
natio santh; aqueste cuvinte vei dicce filiilor
lui Israel.
7. Vent dar Moyse si chiemb pe quei mai
vechi ai popolului, si depusse lor tote cu-
vintele aquestea que Dumnedeu constitui
tor.
0. Si response tot popolul unanimamen-
te, si dissero : tote quite disse Dumnedeu
facce-vommu si ne vommu suppune. Referi
dar Moyse mint& popolului chive Dum-
nedett.
9. Iar Domnul disse calve Moysh : deck
www.dacoromanica.ro
70
eu vent-1/01u la tine ln colinnitt de nor, qua
sit me audit popolul vorhind cittre tine, si
sit te credit In seculi. Attunci spusse Moyse
vorbele popolui cittre Domnul.
10. Iar Domnul disse catre Moyse ; des-
cindend miirturisesce popolului, si curitte-
see pe densii astiidi si maine, si sit 'si spele
(toti) vestmintele lor.
11. Si sit flit preparati pentru dioa a treia;
quOci (poimaine) in dioa a treia Ira descindo
Domnul pe muntele Sin5 inainte a tot po-
polului.
12. Si vei asseda popolul mh'rginindtel
In pregiur dicend : luati a mince vo8 sit nit
quare cum va sit v6 suiti in munte sau sit vi
attingeti de queva d'alle lui. Tot quel
que se va attinge de munte cu merle va
muri.
13. Sit nu se attingli de densul mad ;
qutici cu petre se vi lapid5 si cu shgeatli se
Va sageta ; fit vita, flit omu, nu va mai triii.
Quand vocile (tunetele) si trombele si norul
vor treece dela munte (attunci),aqueia suit-se
pe munte.
14. Descindit altunci Moyse din mu ne
dare popol, si sanctifice pe dcnsii, si isi
spelaro vestmintele lor.
15. Si disse popolului : preparati-ve fret
cline, nu ye appropiati de femee.
16. Se intemplO darn Ina treia di quitnd
era spre diori, quo se ft'euro tunete si fut
gere si nori caliginosi peste muntele Sinh
vocea trombei sung (si resuna) fOrte; si
se consterno tot popolul que era in cam-
pament.
17. Si exdusse Moyse popolul din cam-
pament spre intempinarea lui Dumnedeu,
si stetter0 inainte sub munte.
18. far muntele Sina fumegit peste tot,
pentru quo descindea Dumnedeu in focu as-
supra lui : se suit fumul eh fumegarea
unui cuptor, si se uimi de terrdre popolul
fOrte.
19. Deveniau vocile trombei, cu quit
'nainta, (din tali) mai tali forte. Moyse vor-
bia, iar Dumnedeu respundea lui prin voce
(inaltit).
20. Descindit attunci Domnul assupra
muntelui Sina, assupra crestetului munte-
lui ; si chiemO Domnul pe Moyse pe cre-
stetut muntelui, si se sul Moyse.
21. Disse attunci Dumnedeu cittre Moysi3
dicend : descindend mlirturisesce popopo-
lului, sit nu cumva sit se appropriii cure
Dumnedeu spre a cundsce ; (Wei va elide
dinteensii multitudine,
22. Iar sacerdotii que se vor appropia
de Domnul Dumnoleu sit se sanctifies (mai
 80 EXODU. CAP. XXI.

nainte) qua nu cutnvi sa se schimbe dela 45. Sa ntattri.

densii Domnul. 16. Sh nu marturisesci strAmb assupra
23. Si disse Moyse calve Dumnedeu ; nu apprepeltti ten mhrturia mincimisa.
va pule popolul se sui cittre muntele Shia : 17. Sh nu poftesci mulierea apprepelui
quid tu ai attestat no diceud : demarch teu, sa nu poftesci cas'a appropelui teu,
(tnarginind) muntele si saitclifica'I. nici terrin'a lui, ci feciorul lui (domesticu)
24. Mai disse dare densul Domnul nici feta lui (domestics), nici din boii lui,
:
passa, descinde si ascinde tu, si Aaron cu nici din subjugalii lei, nici din on -que vite
tine, iar sacerdetii si popolul sa nn se Int- alle lui, nici quite stint alle apprepelui teu.
pinga a se sui calve Dumnedeu, qua nu cum 18. Si tot popolul vedea vocea si lumine-
Ira sit perda dintre densii Domnul. le (tunetele si fulgerele), si vocea trornbei,
25. Descinda dar Moyse dare popol si si muntele fumegand. SpairneulAnduse dar
vorbi tor. tot popolulstettero In departe.
CAPU XX.
19. Si dissero dare Moyse : vorbesce Iu
noe, si sa nu mai vorbesca dare not Dom-
1. Vorbi apoi Domini! ciare Moyse tote nul qua nu cumva sa murim.
euvititele aqueslea, dicend : 20. Dice si Moyse catre densii, inbarba-
2. Eu stint Domnul Dumnedeul lee. quel tati-ve; quoci, qua sa vi incerce se appro-
que to exdusse din pamentul Egyptului, din pio Dumnedeu dare voi, qua sa fia idea
cas'a servitudinii. de densul intru voi spre a nu Ottani.
3. Sit nu aibi alti dei afare de mine. 21. Se tinnea dar popolul in departe ; iar
4. Sa nu faci tie-ensuti idol, nici asse- Moyse Intro In negur'a unde era Dumnedeu.
menarea vre unto lucre din quate sunt in 22. Disse attunci Domnul dare Moyse :
cern sus, si din gate pe parnent jos, si din aqueslea vei dicce casei lui Iacob, si vei an-
Tulle in ape sub phment. nuntia filiilor lui Israel : voi ati vedut quit
5. Sa nu to Inchiui for nici sa adduci cult din cent am vorbit chtre voi.
aquestor'a; qutici en stint Domnul BULIMIC- 23. sa nu ve faceti vot: dei de argint, si
cleul tee, Dumnedeu zelot' (gelos) que reds dei de our sa nit ye faceti voe ensive.
pecatele parintilor peste fait pine la atreia 24. Altar de pitmen( sa facet.' mie si sa-
si a patr'a generatio quellor que me urescu, crificati pe densul holocautomele vostre si
6. Si quel que face misericordia la mil sal utariele vestre, oile si vitellii vostri.
(de generatii) quellor que me dilegu si linu 25. Iar de vei facce mie altar de petre,
preceptele melle. nu le vei edifica (Mate (sau sculpite) ; pen-
7. Sa nu ici numele Domnului Dumne- tru quo pus'ai dalt'a ta assupra lui, si pro-
deului teu in desert ; (lod uti va curati fantail s'a.
Dominil pe quel que is numele lui in desert. 26. Sh nu to sui in gradatie (prin treple)
8. Addleti a minte de dioa shmbetelor, la alland men, qua sa nu descoperi turpitu-
spre a sanclifica pe dens'a : dinea ta assupra lui.
9. Sese dale vei travallia si vei facce tole
operele talle ; CAPU XXI.
10. lar In dioa a septea, sambetele Dem- 4. Aquestca sunt Anti drepturile que to
nultti Dumnedeului teu (sunt). Sa nu faci vei expunne inaintea for :
in aquea (di) nici o fapta (nici) tu, nici f- 2. De vei cumpera fecior (domesticu) he-
liul teu, nici (ilia ta, nici, dotnesticul teu, breu, sese anni va servi tie; iar In al sep-
nici domestic'a ta, nici boulleu. nici subju- tetea annu it vei libera gratis.
galul teu , nici on -que vita a ta , nici 3. Iar de va ultra ellu singur (desine la
proselytul (strain) que locuesce la tine. tine), singur (iarosi de sine) NA pule esi
11. Queci in sese tulle Rica Dumnedeu iar daqua vre o femee se va impreuna cu
cerulsi piimentul si mama si tote quelle din (Mitsui, si femeea va esi din preuna cu
aquestea, si inceto in dioa a septea; pentru densul.
aqueast'a binecuvento Domnul dioa a septca 4. Iar daqua domnul ii va (la femee,
si o sanctifieO pe dens'a. quire ti va nasce filii sau filie, femeea si
12. Onerti pe talid teu si pe mama ta copii vor fi ai domnului ei, si ellu va esi
qua sa flit tie bine, si qua sit aibi viata lunga singur.
pe piimentul quel bun que Domnul Duinne- 5. Iar daqua respundend va dicce fecio-
deu delte tic. rul (domesticu) : diles'am pe domnul meu,
13. Sh nu uccidi. pe femeea si pe copii mei, si nu me pot do-
44. SI nu precurvesci. parla liber ;

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXII. EXODU.
6. Il va adducce domnul seu la tribuna-
lul lui Dumnetleu, si attunci II vh adducce
la usa assupra pragului, si ii va patrunde
domnul seu urechiea cu sul'a, si ii va SUIT'
pentru tot d'aun'a.
7. De si vh vinde quine-vh filia drept
domestics, nu Ira pule esi dupe cum esu
sclavele.
8. Ci de nu va place domnului seu que
nu s'a declarat ei, o [Rite Dhoti ; anse la
natie strains nu este domntt de a o vinde
pentru que s'a lepedat de dreptul que aveit
assupra ei.
9. Iar de o vit destinh pentru Mint sett,
dupe dreptul lilielor vh facce cu dens'a.
10. Iar dc'si va lea sie'si alt'a, de quelle
necessarie si de vestmintele si de conver-
satia ei nu o ye pule lipsi.
11. Si daqua aqueste trei (articole) nu le
Ira facce ei, va pule esi (dela densul) gratis,
nedand nici tin argint.
12. De va butte orequare pre quineva
si (aquesta) vh muri, cu merle sa se om-
more ;
13. far de nu a vh fi facut cu voie (sau cu
precugetare), ci Dumneqett 'I a dal in mai-
nile lui, dh-voiu (eu) attunci tie locu uncle
Ira fug( ucc deto r u I .
14. Iar daqua quineva precugetii appre-
pelui sett spre uccide pain dolu (viclenie)
si se va refugia (apoi); din altarul meu (en-
susi) Il vei lua si II vei uccide.
15. Quel que bate pe tatal sett sau pe
mama sa cu merle sa se ommere.
16 Quel que vorbesce reu de tatal seu sau
de mania sa cu melte va perk.
17. Quel que va fura pe vre unul din fi-
lii lui Israel si cu fort'a it va vinde, si se va
afla Intru aqueasta (fapta), en merle sa se
ommere.
18. De se vor certa doi emeni, si vh
lovi vre until pe appreipele seu cu p6tr'a san
cu pumnul, si nemurind va cola la patu ;
19. San daqua, sculanduse omul, vit vecinului seu, si va muri (qua impuns),
Arabia afarti in baculul seu, innocent va
fi lovitorul ; vh solva Anse a lui incetare
( dela travalliu ) , cum si mcdicamen-
tele.
20. Daqua quineva va batte pe feciorttl
seu (domesticu) sau pe feta sa (din cash) cu
verg'a si va muri sub mainile lui, cu judi-
cata se vh facce resbunare.
21. Iar daqua va mai trai (dupo bataie)
o di sau doe, nu se va pedepsi; qu5cl an-
gintul lui este.
22. De se lupla doi barbati si vor lovl fe-
mee amend in pantece, si va est copillul ei
ne format (and)), cu minutia se va amends
www.dacoromanica.ro
81
(culpabilul); dupo quilt va impune barbatul
femeii o va di dupo querere, si judicata.
23. Iar the va fi (copillul) formal, vi da
sufflet pentru sufflet ;
24. Ochiu pentru ochiu, dinte pentru
dinte, mans pentru rank picior pentru
picior ;
25. Arsura pentru arsura, vulnere pen-
tru vulnere, Inflatura pentru inflatura.
26. De va lovi quineva ochiul domesti-
cului seu, sau ochiul servantei salle, si ii
va orbi, liberi (altunci) sal demita pe den-
sii In locul ochiului tor.
27. Iar de va rumpc dintele domesticului
sau dintele serviterci, liberi (assemenea) ii
vh dentate pe dimsii in locul dintelui tor.
28. De va impunge cu cornet° taur vre
un What sau vre o femee, si vor muri, cu
petre se va lapida taurul si nu se vor
manta carnile lui; iar donmul taurului in-
nocent Ira fi.
29. Jar daqua (annul era impugetor the
mai 'nainte, de ieri si dc at ally ieri, si proles-
tanduse domnului lui, aquesta nut 'I vh in-
chide si va uccide barbat san femee, tau-
rul cu petre sa fia uccis, si domnul lui sa
moat si ellu.
50. Iar de i se va impttnne rescumperare,
va da rescumperarea suffletului seu, dupo
tote quote se vor impunne lui.
51. De vh impunge filiu sau lila tot
dupe aqueasta lege se vh facce lui judicata.
52. Ian de va Impunge taurul fecior sau
felt (din cast) va da domnului for argint
trei (led didralime, si taurul se va uccide
cu petre.
35. De vh deschide quineva grips, satt
vh seph gropa, si nu o vh accoperi, si va
&add acolo vitellu sau asin ;
54. Domnul gropei vh da satisfactio : ar-
gint vh da domnului Ion; iar vit'a mirth' a
lui va ft.
55. De va impunge taurul cui-va pe Laura
vinde-vor taurul quel vin si vor impart' ar-
ginful, si vor imparti (assemenea) si pe ta-
unt' most.
56. Iar de se IA cunesce taurul quo era
pungetor the ieri si the alallii-ieri, si prole-
standu-se Domnului lui, aquesta nu '1 va fi
Inchis, va salisfacce eu taur pentru taur,
remaind quo! mort al lui.
CAPU XXII.
1. De va fura quine-va vitellu sau die 5i
le va Injughia sau vinde, cinci vitei va da
inapoi in locul vitellului si patru of in lo-
cul (Mei.
 82 EXO DU.
2. Daqua se Ara afla furul siipand (sau
Sphrgend) si Yalta va muri, nu va fi lui ca
uccidere.
5. Iar de va reshrl sorele peste aqueasta
(faptii), culpabil este (quel uccidOtor cu bh-
taiea) si pentru mOrte cu morte vb. murl.
far quand furul nu are cu que rescumpOri
si se ve,ndh spre restituirea quellor fitrale.
4. Tar de vh. 11 prins furul si se va MIA in
man'a lui quelle furate, dela vitellu si asin
pins in oie, indoit va di inapoi.
5. De vb. phstori quineva in terrina sau
In viih, si va lassa vit'a sa a pasce terrina al-
tuia, va intekrce in terrin'a sa proprih dupo
fructul ei ; iar de Ira pasce iota terrin'a, cu
quelle mai bune din toarin'a sa sau cu
glide mai bune din viia sa va intiirce in-
apoi.
6. Daqua, esind focu, va afla spini, si vi
ardre vre o arrie sau spice sau campie,
quel que a apprins focul vi facce quite se
quern de ajuns.
7. De va da quine.vh appropelui seu ar-
gint sau vase spre custodire, si (aquestea) so
vor furs din cas'a omului, de se va afla fu-
rul, la dh inapoi Indoit.
0. Iar de nu se va afla furul, va veni
domnul casei in aintea lui Duinneqeu si va
jura quo nu a abusat cu depositul appro.
pelui.
9. Burt() told nedreptatea que i se impu-
th, si despre vitellu si despre asin, si despre
vestment, si despre on -que perdere de
quare este accusal, on -que va Iii, inaintea
lui Dumne4eu vii vent judicat'a amondu-
ror'a, si quel prins prin Dumne4eu va di
indoit appropelui seu.
10. De Ira da quineva appropelui subju-
gal, sau etie, sau vitellu, sau on -que vita
spre custodire si va murk sau se WI sirici,
sau va cade captiva, si nimeni nu cundsce ;
II. Jurhment al lui Dumnedeu Ara fi in-
tro amendoi, daqua ellu nu a abusat assu-
pra depositului intregu al appropelui, si
ast fel, domnul (deposittilui) Ira (aye de
ajuns cu juramentul) si (quel al alt) nu va
inkirce nimicu inapoi.
12. Iar de se va furs dela densul, va ren-
torce domnului vitei.
13. Dc se Ira mursech ans8 de POI, it
va adducce la us'a (domnului scu) si nu va
da nimicu.
44. De va querre quincii dela appropele
seu (vre o vita in prumul) si aqueasta se va
strica sau va muri, sau vi tilde captivii, si
domnul vitei nu va fi cu (Musa, imprumuta-
tul va restitul (dreptul).
15. De va fi Ansi domnul vitei cu dens'a,
www.dacoromanica.ro
CAP. mini.
nu i se vi da nimicu ; iar de Ira fi vit'a in-
kyriatit, se va di lui numai kyria.
16. De va amligi quincva vergine nepro-
mish, si se va cotta cu densa, cu dole ova
dela siesi de femee,
17. Daqua Ping ferind se va feri si nu va
voi lathl ei a o da lui de femee, argint va
da spre rescumpirare, dupli quit este dotca
vcrginilor.
18. Pe fermecOtori nu'i lassati a trai
Intre voi.
19. Tot (monstru) que se culca cu vre o
vita sit se ommore.
20. Quel que sacrifica la alti del, afaro
de Domnul (Dumne(len) sit se slings.
21. Proselyt (strain) nu suppOrati nici sa
amhriti pe (Mitsui; quoci si voi ati fost
straini in piimentul Egyptului.
22. Nici o veduvh, nici un orphan sa nu
amitriti.
23. lar daqua cu rOulate yeti amari pe
densii, si strigand se vor plinge ciitre mine,
cu dory exaturi-voiu vocea tor;
21. Si ml voiu apprinde de urgie, al vA
voiu uccidc cu sabia, si vor fi mulierile
vostre veduve si copii vostri orphani.
25. De vei Imprumuta argint fratclui,
schpRattilui que este pc bingo line, an Ili
urgente chine dunsul , nu ii impune usurp.
26. De vei luh pimna spre assigurare
(zillogu) vestmentul apprOpelui, mai nainte
de appuncrea sorelui sit i'l dai inapoi.
27. Quoci aquesta este accoperementul
lui, numai aquesta a vestmentul nuditittii
lui, in quo se viz culca ? Si dc va striga ea
Ire mine, il voiu exaqi, quOci miscricor-
dies sunt eu.
20. Divinitatea nu vei insults , si pc
principele popolului teu nu vei vorbi de Ant.
29. Primitiele arriei si alle linului an vei
intlinlia a le dtr, primogenitele Iiiiilor lei
vei di mie.
50. Ash vei facce si cu vitellul tell, cu
(ilea ta, eu subjugalpl ten. Seine tjille Ira fi
sub mama sa, iar in itioa a opla it vei di
mie.
31. Si (ast fel) harbati sinti yeti fi mie.
Si carnea mursicatei de fere In camp nu
o yeti munch, ci o yeti arunca cainelui.
CAPU XXIII.
I. Sit nu sufferi ati4ire desert(; sa nu to
unesci cu quel nedrept spre a devoni mar-
tur nedrept.
2. sa nu fii en (fuel mai multi intro rOu-
tale ; sit nu le adaogi cu multitudinea spre
a to Inclina cu quci mai multi cum sa In-
elini judicata,
 CAP. 11111.
5. Si cum do cluel scapiitat sa. nu aibi mi.
sericordia in judicatit.
4. He vei Intempina boul inemicului ten,
sau subjugalul lui ratacinduse, intorandu'l
da Inapoi.
5. De vei vede subjugalul inemicului ten
child sub sarcin'a lui, sa ntt troci [mint°,
ci sa o ardici din preuna cu densul,
6. Sit nu perverti dreptatea schpetatului
In judicat'a lui.
7. De on qua cuvent nedrept foresee -te ;
innocent si justu sit nu uccidi, si sa nit
justifici pa impiu pentru daruri.
8. Nu vei lua daruri, quiici darurile or-
bescu en total ochii quellur vedetori, si
Testorna cuvintele juste.
9. Proselyt (strain) nu yeti suppers nici
yeti amart ; quoci voi cunosecti suffletul
quellui strain, pentru qu l ati fost si voi en-
sive striiini in pamentul Egyptului.
10. Sese anni vei semena pamentul ten,
sl vei aduna fructel° lui;
11. Iar in al septelea annu li vei da re-
paos, si it vei ieria, si vor manta quci nea-
vuti ai natiunii tale, iar quelle rcmase pc
densul sa le, manance ferele efnpului.
Asa vei facce si cu olivetill ten.
12. In sese dille vei facce operele tulle ;
iar in dioa a septea, vei avo repaos, spre A
resuflla boul teu si subjugalul ten, si spre
it se mai recori filiul domesticei table si quel
allhturat pe lango tine.
13. Tote quite am vorbit cittre voi be
yeti tinne; si name de dei stritini nu yeti
rememorh, nici se va audi din gen viistrit.
14. In trei timpi ai annului yeti serbit-
lori mie.
15. Serbetorea azymelor o yeti thine ;
septe ditto yeti manta azyme, dupb cum 'ti
am commandat in limo! lunci quellor Nuoc
(spice) : (pod in aqueea ai esit din Egyptu.
Nu te vei arata inaintea mea desert,
16. Si serbittorea seceratului primitive-
lor frucie a mainilor talle vei facce din
gate vei semena in torrina ta, gi serbittdrea
consummatiunii la esirea annului, (viand
aduni lucrurile din terrin'a ta.
17. In trot timpi ai annului se Ira arata
on -que unsettle Inaintea Domuttliti Dumne-
deultii teu.
18. Quand voiu rempinge gintile dela
faq'a ta, si vein litti confinile table, sit nu
iliemei poste fermentat singe din sacrificiul
meu, uici sa dormit gressimea solemnitatii
melle pia) dimineara.
19. Primitiele primilivelor phmentului
teu vei adducce in cas'a Domnului Dumne-
www.dacoromanica.ro
EXODU. 83
deului ten. Sit nu ferbi 'gnellu in laptele
mamei salle.
20. Si ecce eu trionitu angeltd men inain-
tea fecci table spre a to cuslodi in calle qua
sa te intruduca iu pitmentul que preparaiu
tie.
21. Ia a mince tie si asculta de densul,
si to suppune lui; quid nu se WI lassa ellu
dupo tine, pentru quo numele meu este as-
supra lui.
22. Daqua cu auditio vei audi de vocea
mea si vei facce tote quilt° commando tie,
si veti tinne testamentul meu, yeti 11 brie
popol alles dintre tOte ginlile; plod al
meu Ira I tot pamentul ; iar voi yeti fi rnie
regal sacerdotiu, si natiti santa. Aqueste cu-
vinte sa le did fibular lui Israel : Daqua cu
anditio vei audi de vocea mea, si vei facce
tOte quite voiu dicce tie, inemicu voiu fi
inimicilor tei, si 'adversariu adversariilor
lei.
23. Quoci angelul meu se va punne pe
calle conducondute si to va intruduce° cii-
Ire Amorrlicu, si Clietteu, si pherezeu, si
Chananeu, si Gergeseu, siEvcu, si Iebuseu,
si voiu exterminh pe (tonsil.
21. Sit nu to inchini la deii aqucstor'a,
nici sit lc adduci ; sa uu faei dupb
faptele Ion, ci destruge.,and ii vei distruge si
sfarmand vei sfiirma statuele Ion.
25. Si vei adducce cult Donumlui Hum-
nedeului teu, si voiu bitiecuventa painea ta
si vinul teu si ap'a la, si voiu abatte orique
infirmitate dela voi.
26. Nu va fi nenitseetore nici sterpa, pc
pamentul ten ; numerul dillelor table voiu
implini.
27. Si ternirea mea voiu Ululate A to
precede (in calle) si voiu iiimi tote gintile
la quasi Iu vei ajunge, si vein dit pc Lou i
adversarii tei fugilivi.
23. Si vain irimitte vespile inaintea ta
si vain allunga pc Amorrhei, si pe Evei, si
pe Cliananei, si pe Chetlei dela tine.
29, Nu'i voiu allunga dela faca ta intr'un
singur annu, qua sit nu deviiit pitmentul de-
sert si sa se iminultiasch assupra ta ferele
pan-1611(11111i.
30. Pucin pate pucin ii voiu allunga
dela line, pint quand vei cresce si vei mo-
st en' torea.
31. Si voiu punne confluile Wile dela
Mama Rosie si tin) la marca Philistiimului,
si dela desert pins Ia riul quel mare al Ett-
phratelui, si voiu pre& in mainile vostre pc
locuitorii terrei, si ii voiu allunga dela tine.
32. Sit nu indiiei cu densi nici cu deii
191' nici -o allianlii;
 EA EXODU.
33. Si sit nu locuiasca in terea to qua sit
net to fact a pechtui are mine ; qubci de
vei servi 4eilor tor, aquestia vor fi tie curs:a.
CAPU XXIV.
1. Mai disse lui Moyse : ascinde dire
Domnul tu si Aaron si Nadab, si Abiud si
septe-tleci dintre quei mai vechi ai lui Is-
rael, si sa se inchine de dcparte Domnului.
2. Si sit se appropil numai Moyse singer
are Domnul, ei sa nu se appropit; iar
popolul sa nu se suit din preuna cu detail.
5. Intro Moyse si spusse popolului tote
cuvintcle lui Dumne(leu si drepturile; iar
popul response cu o singura voce, tiicend :
tote cuvintele quate a dis Domnul le vom-
mu facce si le vommu asculti.
4. Si scrisse Moyse tote cuvintele Dom-
nului. Sculanduse apoi Moyse forte de di-
mineath, edifice altar sub munte, cum si
doe-spredece petrc pcntru quelle doespre-
tlece sementii alle lui Israel.
5. Si trirnisse Moyse pe toti junii filiilor
lui Israel, si addussero holocautome, si seed-
ficare sacrificiu de mantuire lui Dumnedeu,
vitelli.
6. Luand attunci Moyse jumetate din
sange it turtle in cratere ; iar jumetate din
sange it reverse peste altar.
7. Si lututd cello Testamentului, citi in
urcchile popolui, quare disse : tote quite
vorbi Domnul vommu facce si vommu
asculta.
8. Lufind apoi Moyse sangele resperse
(stropi) assupra popolului, si disse etch
sande Testamentului quo inchie() Domnul
cu voi despre tote cuvintele aquestea.
9. Si ascindit Moyse si Aaron si Nadab,
si Abiud, si septelleci din quei mai vechi
ai lui Israel ;
10. Si vecluro locul uncle steltusse Dum-
nedeul lui Israel, si quelle de sub picierele
lui ci o constructio de cerkmida de saphir.
si quari semena cu firmamentul cerului la
seninatate.
11. Si dintre allesii lui Israel nu se dis-
sotto (desbine) nici unul, ci (toti) se aratare
in load lui Dumnecleu, si mancaro si beure.
12. Si disse Domnul dire Moyse : As-
elude chtre mine pe munte si stiii acolo, si
voiu dO tie tablele de part', Legea, si pre-
ceptele que am scris spre legiuire tor.
45. Si sculanduse Bloyse si lisus ajuto-
rul lui, ascindure pe muntele lui Dumnedeu.
14. Iar quellor mai vechi (ai lui Israel)
disse : asteptati in pace aqui, pine ne vom-
mu returns la voi; ecce que Aaron si Or
www.dacoromanica.ro
CAP. UV.
(remPtnu) cu voi; de se v5 Intempla cuivi
judicata, sa se duct la densii.
15. Si ascindu Moyse pe munte, si acco-
peri norul muntele ;
16. Si descinda gloria Domnului pe
muntele Sina, si il accoperi norul sese (line,
si chiemo Domnul pe Moyse in tjioa a septea
din midlocul norului.
17. Iar specia gloriei Domnului cit focu
fliicerator assupra crestetului muntelui,
inaintea filiilor lui Israel.
18. Si intro Moyse in midlocul norului,
si se sui pe munte si stette acolo patrutleci
de (Jill° si patru-(leci de nopti.
CAPU XXV,
1. Si vorbi Dumnetjeu cure Illoyse 4i-
cen d :
2. Spunne filiilor lui Lira! : Nati mie
primitii dela toti, dela quati cu inima voiosii
li se va pare, yeti laa primitiile melte.
5. Si aqueasia va fi primitia que veti
lui : our si argint si aramh.
4. Si hyacinth, si porphyra, si rosu in-
doit, si byson tors, si pert de capra ;
5- .Si pelli de arieti rubricate (rosile), si
pelli hyacinthine, si lemne neputribili.
6 Si oliu spre luminare, thyrniame (pro-
fume) spre ()lid ungcrii, si spre compune-
rea thymiamei ;
7. Si pctre de sunlit', si peste pcntru
sculpture (si) pcntru superumeral (ephod)
si pcntru manta.
8. Si vei facce mie sanctuarin si me voitt
arhla intro voi ;
9. Si vei facce mie dupe tole (pate ca
iti alit in munte, modelul tabernacolului,
si modelul tutulor vaselor lui, si asa lc vci
facce.
10. Si vci facce arc'a marturiei din !untie
neputribili de doi coti si jumetale lungul
si de un cotu si jumetate latul ei, si de
un coil si jumetate 'ithltimea ci.
11. Si o vei inaura peste tot cu aur curat,
re din intru si pe din afare o vei inaura, si
ti vei facce undine auree de giur in pre-
giur.
12. Si vei fabrics ei patru torte de aur,
si le vei punne pe quelle patru colturi alto
ei, doe torte pe o lature si doe torte pe la-
turea a doa.
13. Vei facce iare purthtorie de lcmne
neputribili si le vei inaura peste tot cu aur.
14. Si vei intruducce purthtoriele in tor-
tele de pe colurtile arcei spre a se purta
arc'a pe (Muscle.
15. In tertele arcei testamentului vor fi
purlatoriele nemiFate.
 CAP. IIVI.
46. Si vei punne in arca marturiele que
voiu da tie.
17. Si vei facce propitiatoriu accopere-
ment de aur curat, de doi coti si jumetate
lungimea si de un colt' si jumetate latimea
lui.
18. Si vei facce doi Cherubimi de aur
tunati, si ii vei punne tle amendoe laturile
propitiatoriului.
19. Se vor facce Cherub until din laturea
aqueasla, si Cherub until din laturea a doa
a propitiatoriului, si vei facce amendoi Cite-
rubimii peste amendoe lalurele.
20. Vor 6 Cherubimii cu arripele intinse
pe d'assupra umbrind in arripele lo assu-
pm propitiatoriului, 51 feeele for una catre
alla, chive propitiatoriu vor 6 fecele Cheru-
himilor.
21. Si vei punne propitiatoriul pe arca
pe d'assupra, si in area vei mute martu-
riele que voiu 6 tie.
22. Si me voiu cunosce cu tine de acolo,
si voiu vorbi tie de d'assupra propitiato- vasele aquestea.
riului din midlocul quellor doi Cherullimi
que stau pe arc'a marturiei, si despre tote tie pe munte.
voiu °Hotta tie pentru 6111 lui Israel.
25. Si vei facce masa de our curat : de
doi coti lungimea si de un cot latimea, .si
de tin cotu si jumetate 'naltimea.
24. Si ii vei facce o undina iutOrsti de
aur de giur inpregiur ; quaii ii vei facce
corona de un pumnu in pregiur;
25. Si vei facce undin'a iutorsa aurea in-
pregiurul coronei.
26. Ii vei mai facce patru torte auree, si
vei punne quelle patru torte pe quelle
patru parti alle piciOrelor ei sub corona ;
27. Si vor 6 tOrtele eh nisce petreceto-
rie la purtatatorie cum sa se porte mas'a
cu densele.
28. Iar purtatoriele le vei facce de tonne
neputribili, si be vei inaura peste tot cu aur
curat, si se va purls en demsele mas'a.
29. Si vei facce vasele ei, thuribulele
(catiele) si libatoriele, si cyzultii in quare
vei libh, de aur pur le vei facce.
50. Si vei punne pe masa paini pre-
senti inaintea mea pentru tot d'aun'a.
51. Si vei facce candelabra de our puru,
tornatil vei facce candelabru; tulpin'a lui si
ramurele (calamischii) si craterii si spheru-
fele si crinii dinteensul sa fia.
52. Sese ramure (calamischi) esind din la-
turele (lui): trei calamischi ai candelabrului
(little° lature, si trei calamischi ai candela-
brului din adoilea lature.
55. Si trei crateri WO in form'a nucei
Iutr' un calamiscu, o spherula si un crin;
www.dacoromanica.ro
EXODU. as
(ask Ia quite rise calamischii que esu din
candelabra ; si din candelabru palm cra-
teri); si (alti) trei crateri facuti in forma de
nuca intealtu calamiscu : o spherula si tin
crin; ash la quote sese calamischi que esu
din candelabru.
54. Si in candelabru patru crateri facuti
in forma de nuca, spberulele si crinii lui.
55. 0 spherula sub quei doi calamischi
dintreensul, si (Ali) sphernla sub alti doi
calamischi dinteensul, si (alai) spherulii sub
quei doi calamischi dinteensul; asa la qua-
te s6se calamischii que esu din candelabru.
56. Splterulele si calarnishii dinteensul
sa fia; cu total tornatil dintr'un singur our
pur.
57. Si vei facce lucernele (lampele) lui
septe, si vei suprapunne lucernele lui cum
sa Ituninede numai (lintel:11'1'0 a lui;
58. Si desmucoriul lui si suppositoriele
lui din aur pur (sa fia).
59. Un talant de aur pur vei facce tote
40. Vedi sa le faci dupe typal ariitatelor
CAPU XXVI.
1. Jar in quit pentru tebernactil, vei facce
dece aulee de bysson tors si de hyacinth si
de purpura, si de rosu tors ; Cherubimi in
lucrul lessetorului sa be faci aquestea.
2. Lungul unei aulee de doe deci si opal
de coti, si latul de patru coti sa 65 o au-
lea; mesur'a va 11 tot aqueea la tote au-
leele.
5. far cinci aulee vor 6 tinute una de
alta, si quelle latte cinci aulee vor fi (asse-
rnenea) tinute una de alta.
4. Si vei facce lor chiolori hyacinthine pe
marginea unei aulee, de o parte la combi-
nare; si assemenea vei facce (si) pe margi-
nea de din afara a auleei la combinarea a
doa.
5. Cincideci de chiotori vei facce la o
aulea, si cinci deci de cbiotori vei facce din
partea auleei in combinarea quellei de a
doilea, faci in faeit cadend intre sine una
cu alta.
6. Vei facce assemenea cinci-deci de cop-
ce de aur si vei conjunge auleele una en
alta prin copce ; si va fi tabernaculul until;
7. Si vei facce vele de peva, accopere-
ment peste tabernacol; unspre dece vele
vei face aquestea.
8. Lungul unei vele vh ft de trei deci
de coti, Ri faint pawn coti a unei vele ;
mesur'a tot awn sit fiti Ia pike unspre-
qecs vele.
 80 EXODU.
9. Si vei adunh cinci vele la an locu, si
sese vele (ia) la tin locu, si vei indoi vel'a a
seselea in faca tabernaculului.
10. Si vei facce cinci-deci de chiotori pe
rnarginea noel vele quo vii fi Ia midlocul
combilihrii; si cinci-deci de chiotori vei
facce pe rnarginea velei que se unesce cu
quca d'a doilca.
41. Si vei facce copce d'aramh cinci deci,
si vei uni copcele de chiotori, si unind velele
vor fi (ast fel) una.
42. Si vei punne de de.subt qucea quo
vh Ii mai mull in velele tabernacolultti, (adi-
cb) jumetatca velei que a remas o vei as-
condo in (qucea quo este mai mutt din ye-
tele tabernacului, o vei accoperi) din &rep-
tul tabernacului.
43. Un cola de o parte, si tin cola de al l'a
din qucea que trece din lungimea velelor
tabernacului; vh fi accoperind laturele ta-
bernacului din quOci si dincolo qua sh ac-
copere.
44. Vei facce apoi accoperement taber-
nacului pelli de arieti rubricate (rosite) si
mai pe d'assupra (iar) accoperemin le de pelli
hyacinthine.
15. Vei mai facce colonne tabernacului
de lemne neputribili ;
16. De deco coti o colOnna, si de an cola
si jut-1161mo latimea unei colOnne.
17. Quite doi angonischi (gardino) la o
colonnii, ciidend until in faca alluia : asse-
menea vei facce la tote coldnnele taberna-
cului.
40. Iar coldnele que vei facce taberna-
culului (vor fl) doe deci de colOnne din la-
turea despre miada ntipte (aquillone).
19. Si palm deci de basi de argint vei
facce la quelle doe'deci de colOnne, quite
doe basi la fili-quare colonnti la arnendoe
piirtile ei;
20. Iar de latuch -adoa , quca despre
miada di, doedeci de colOnne (assemenca);
21. Si patrudeci do basi alle for de ar-
gint : guile doit basi de tih-quare coltinnii la
amendoe partite ci, si doe basi unei colonne
la mendoe piitile ei.
22. Si din dereptul tabernaculului in
partea de chtre mare vei facce sese colonne.
25. Vol mai facce doe colOnne in mi-
n-Muffle tabernaculului quelle din fund.
24. Si vor fi egali din jos, si uncle se im-
preunh vor fi egali din capitellele uncle se in-
binh Melina, la impreunare ; asscrnenea
vei facce si cu quelle duo din =bele un-
gliitiri, egali vor ti.
25. Vor 0 dare opt colonne si basile for
de argint sesespredece, guile doe basi de o
www.dacoromanica.ro
CAP. XXVII.
coldnith si quate doe basi de alibi colonnh Ia
mandril; phrtile ei.
26. Vei facce apoi culmi de lemu ne-
putibili, cinci la o colonnath dinteo 'attire
a tabernaculului.
27. Si cinci culmi la colonnat'a laturii a
doa a tabernaculului; si cinci culmi la co-
lonnat'a laturii din apoi a tabernaculului la
quca de chtre mare.
20. lar culinea din rnidlocu sit se petre-
ch grin midlocul colonnelor dela o lature
pine la altii lature.
29. Colonnele le vei Nitwit peste lot cu
aur, si tOrtele grin quail vei petrecce cul-
mile le vei facce de aur, si culmile be vei
Inaurh ( assemenca).
50. Si vei erige tabernacului dupti spe-
cia (modelul) que s'a arittat tie In munle.
51. Si vei facce catapetasmit de hyacin-
thu si de purpura si de rosu tors si de bys-
son rotors; fapth tessulii vei facce aqueastii
(catapetasmit cu figuri do) Cherubini.
32. Si o vei punne peste paint coldnne
neputribili Inaurate cu aur, alle quhror ca-
pitelle (sh lih) de aur, si alle quhro basi pa-
lm (sh fit) de argint.
53. Si vei panne calapetasm'a pe colon-
ne, si acolo mai in ham do catapetasmii,
vei inducce arc'a miirturiei; si catapetasm'a
va desphrti voe dintre sanctuariu si dintre
Antal stintelor.
54. Si vei accoperi (ascunde) cu calape-
tasm'a arc'a miirturici in santul shntelor.
55. Si mas'a o vei punne din afarii de
catapetasmit, si candelabrul din aintea me-
sei In parlea tabernaculului quea de chtre
miada' qi; iar mas'a o vei punne in parlea
Labernacului quca de cittre miad'a mipte.
56. Si la us'a tabernaculului vci facce
adductoriu do hyacinthu si dc purpura §i the
rosu tors si de bysson tors, faptit de varia-
tor.
57. Vci facce infine (aquestei) catapetas-
me cinci colonne neputribili si be vei inau-
ra cu aunt, si capitellele for (sit lih) de aur,
si vci conflit(turna)pentru densele clue' basi
do anima.
CAPU XXVII.
4. Vei facce apoi altar de bone sepia
lribili; lungul de duel coli si de rind coti
latul (pittrat vA fi allarul) si de trei coli
niiltimea lei.
2. Si vei facce cornele in quite palm
unghiuri ; dintr'ensul sit tilt cOrnele, si be
vei accoperi CU aramii.
5. Si vei facce corona altarultti, si cope-
rementul lei si 'Maid° lei, si forchincle lei
 CAP. XXVIII. EXODII.
si criminul lui; si tote vasele lui de aram5
le vei facce.
4. Si vei facce ghtarul Iui de arama
impletit ca plas'a ; iar grittarului vei facce
patru torte de arama de quite patru laturi.
5. Si le vei punne sub grittarul altarului
de de subt ; va f grittarul pins la jumetatea
altarului.
6. Vei facce apoi altarului gestatorie
(purtittorie) de 'crane nepulribili, si to vei
ferrica cu arama.
7. Si vei petrecce gestatoriele prin torte,
cum sit lilt gestatoriele de amendoe cOstele
altarului quand it pOrtii.
8. Concavu tabulat it vei facce ; dap
quel arittat tie in munte it vei facce.
9. Vei facce apoi atria (curte) tabernacu-
lului ; in laturea do ciitre mituya (11 curtine
(pAretare) atriului de bysson tors, lungul
de una seta coil Ia o lature.
10. Si colt;nnele tom doetleci, si basile
tar doe-deci de aramit, si copcele lor si ar-
cele for *de argint.
11. Assemenea si in laturea quea de dare
miatra nopte, curtine de una Kurt cot" lun-
gul; si colOnnele for doe deci, si basile for
doe-4eci de aram5, si copcele for si arcele
colOnnelor si basic Inargintate cu argint.
42. Iar latul atriului quellui despre
mare (In) curtine de cincitleci de coti; colOn-
nele for deco, si basile for ijece.
43. Si latirnea atriului quea de dare
reArituri (in) cortine de cinci (Jed de coti;
colOnnele for clece si basile for tlece.
14. Si de cinci spre dece coti 'nhltimea
curtinelor Ia o lature ; coldnnele lor trei, si
basile for trei.
15. Si laturea adoa tee cinci spre ilece
coti 'n5ltimea curtinelor, coldnnele for trei
si basile for trei.
16. Si la porra atriului accoperement,
de doe-ileci de coti 'n3ltimea, de hyacinthu
si de purpurit si de rose tors, si de bysson
tors cu varietatea acupictorului; colonnele
Iar patru, si basile for patru.
17. Tote colonnele atriului inpregiur for-
ricate en argint, si capitellele lam de argipt,
si basile for de arama.
48. Iar lungul atriului de una stet d'o
lature si de una suit de alt'a ; si littimea de
quite eint)eci de amendoe laturele, si 'n31-
timea de cinci coti, do bysson tors, si basile
for de arama.
19. Si totii clipuirea tabernaculului, si
tole instrumentele si parii atriului (vor Ii)
de arama.
20. Si to constitue (commando) filiilor
lui Israel qua A 'ti adduct oliu do olive
www.dacoromanica.ro
87
vergini, curat, limpe4it spre luminit, qua
sit artlit candela neincetat.
21. In tabernaculul milrturiei de din
afar5 de catapetasnia quea de pest° testa-
ment, ardel-vaAaron si filii lui de ser'a pine
dimineat'a inaintea Domnului : legiuire
eterd in generatiile vostre (observant) de
filii lui Israel.
CAPU XXVIII.
1. Si to addu Ia tine dintre flii lui Is-
rael mat. pa Aaron hind° teu, quilt si pe
filii lui spre a preoti mic, pe Aaron si Nadab,
si Abittd, si Eleazar. si Dittmar, filii Iui
Aaron.
2. Si vei facce stall santit lui Aaron fil-
tele Lou in onore si gloriii.
5. Si to vorbesce tutulor quellor Intel-
lepti cu mintea, pe quare 'lam implut de
spiritul simtirii, qua A fad. stol'a quea
santit a ha Aaron in sanctuariu in quare v4
preoti mie.
4. Si aquestea stint stolele que vor facce ;
peptoralul, si superumeralul (ephodul si
mant'a, si tunich cosymbotii, si cidar3 mi-
tra) si zon3(cintur3) si vor facce stole st nte
lui Aaron si illiilor lui spre a preoti mic.
5. Si aquestia vor Ilia aur si hyacinth si
purpurit si rostt, si bysson ;
6. Si vor facce superumeralul de
aur si de hyacinth si de purpura si de
rosu tors si de bysson rotors, faptit tessulti
de variator.
7. Doe umeralie vor ti lui (ephodului)
tinenduse uuul de altul, de amendott partite
annexate.
8. Si tessetur'a umeralielor que stint pe
superumeral va ft, dupO cum este facut si
ellu, de auru, si de hyacinth, si de pur-
purl, si de rosy tors si de bysson rotors.
9. Si vei Iui quelle doe petre, petre de
smaragdn, si vei gravy inteensele numele
!Miler lui Israel;
10. Sese nume pe o petrit si quite 'Iatte
sdse flume pe a doa pout dupo ordinca
generatiilor tor.
11. split de arta lapidaria, sculpture de
sigilliu vei inscrie in atnbele petre numele
[Miler lui Israel ; legate si ferricate in pro -
giur cu aur be vei facce.
12. Si vei punne amendoe petrel° pe
umerii ephodului (petre de memorial stint
aquestea Illiilor lui Israel); si va purta Aa-
ron numele Illiilor lui Israel In aintea Dom-
nului pe umerii sei, memorial inaintea Dom-
nului pentru densii.
13. Si vei facce scutulete (pliftiilute) de
aur puru.
 88 EXODU.
44. Vei mai facce doe catenule de auru
pur mestecate in flori faple impletith, si vei
punne catenulele impletite (princlendu-le)
de scutulete, dupe paromidele (umerariele)
for de din ainte.
15. Si vei facce rationalul judecatelor,
fapte de variator dupe modul superumera-
lului it vei facce de aur si de hyacinth si de
purpura si de rosu tors si de bysson tors.
16. Il vei facce patrat si va fi indoit, de
o palmh lungimea lui si de o palmh latimea.
17. Si vei intesse Inteensul tesseturl
lapidare (de petre) in patru renduri, rendul
petrelor va fi : sardiu, topaz, si smaragdu,
rendul inteiu;
18. Si rendul at doilea : anthrace, si sa-
phir si laps;
19. Si rendul al treilea : liguriu, si achate
si amethystu;
20. Si rendul al patrulea chrysolithu, si
berylliu si onychin; ferrecate cu aur si le-
gate in aur se. fie dupe rendul tor.
21. Si petrele fie dupe numele filiilor lui
Israel doe spreclece, dupe (ordinea) genera-
tiilor tor, dupe numele tor; sculpture de
sigilliu fie-querui dupe name la quelle doe
spreclece sementii.
22. Si vei facce peste rational catenule
impletite, faptt catenate de aur pure.
25. Vei mai facce peste rational doe
torte auree, si vei punne ambele torte auree,
pe ambele capete alle rationalului.
24. Si vei pure catenulele si catenatele
de aur peste quelle doe tOrte de amendoe
laturele rationalului.
25. Si doe capete alle quellor doe cate-
nule puindule peste quelle doe cornplicatii,
le vei punne peste umerii superumeralu-
lui inbinanduse In face.
26 Si vei facce dee tOrte auree, si le vei
punne la quelle doe arripe alle rationalului
in marginea superumeralului din apoi, din
in Ira .
27. Vei mai face doe tOrte auree si le
vei punne pe amendoi umerii superumera-
lului, din josul lui in face la loud billing.
rii, din susul contexturei superumeralului.
20. Si vei stringe rationalul dela tOrtele
que stint pc 'Mosul la tOrtele superumeratului
legandu-le cu hyacinth'', cum se se uniasch
cu tessetur'a superumeralului, quit se nu se
misce rationalul dela superumeral. .
29. Si vi pude Aaron numele filiilor lui
Israel pe rationalul judicatii assupra pep-
tului quand va intra in sanctuariu, memorial
Inaintea lui Dumnecleu si vei punne pe ra-
tionalul judicetei catenulele; calenatele pe
amendoe laturele rationalului le vei panne;
www.dacoromanica.ro
CAP.
si amendoe scutuletele le vei punne pe
amendoi umeri superumeralului In face.
30. Si vei punne peste rationalul jude-
catei Demonstratia si Veritatea, si va fi pe
peptul (inima) Jul Aaron quand inta in
sanctuariu Inaintea Domnului ; si pe pept
va ducce Aaron judechtele filiilor lui Israel
inaintea Domnului peutru tot d'auna.
51. Si vei facce tunice (hypodita) pine
la celcaie , tout byacinthina;
32. Si va fi perislomiul (gur'a mantel)
dinteensa in mittlocu, avend refecu Inpre-
giurul peristomiului, fapta de tessetor, Im-
binarea contessuth dinteensul qua sit nu
se rumps.
55. Si vei facce pe marginile tunicei de
giur In pregiur ca alle unni rodiu Inflorit
rodiOre de hyacinth si de purpara si de ro-
se tors, si de bysson retors pe marginea
tunicei inpregiur ; dupe aqueeasi specie. ro-
diore auree si tintinabule auree (clopotei)
in mitjlocul aquestora in pregiur.
54. Pe hinge fie-quare roditire quite un
tintinabul, si floritua pe marginea tunicei
inpregiur.
55. Si va ft lui Aaron, quand administre
ca preot, ascultate vocea lui, quand inta
in sanctuariu Inaintea Domnului si quand
ese, qua sit nu more.
36. Si vei facce lamina aura. pure si vei
Intyperi Inteensa Intyperire de sigilliu,
sanctificatie Domnului.
37. Si o vei pine pe hyaciuthu tors qua-
re va fi (ca o diademe) peste mita, in l'ac'a
mitrei se ft.
58. Incinge-va (ast fel) fruntea lui Aaron,
si ve purls Aaron pecatele (dintre) quelle
sante quite vor consacra filii lui Israel din
kith offranda quellor consecrate de densii;
si vit fi pe fruntea lui Aaron in lot d'auna ca
solitOre peutru densii inaintea Domnului.
59. Si nodurile tunicelor de bysson, si
vei facce cidara de bysson, cunt si zone
(cingetOre) fapla de variator.
40. Vei facce apoi filiilor lui Aaron tu-
nice si zone si cidare, In °mire si glorit rei
facce tor.
4{. Si vet revesti en densele pe Aaron
fralele teu si pe filii lui cu densul, si ii vei
unge si vei inipld mainile for si vei sancti-
flea pe tlAnsii spre a preoti mie.
42. Si vei facce for femoralic tie in spre
a accoperi urrIci unea (turpitudinea) corpului
tor; dela rnit)locu pine la copse vor 6.
45. Si va aye Aaron aqueslea si filii lui,
quand infra in labernaculul marturiei
si quand se ducu spre a ministry cittre
altarul santiletii , nu vor adducce peste
 CAP. 'XII. EXODU.
sinele pecatul qua sit nu morn : lege eter-
nä (fia aqueasea). lui si posteritatii lui dup5
dOnsul.
CAPU XXIX.
I. Si quelle urmatore stint quare vei facce
tor, santificandul qua sa pdta ei preoti mie:
vei lua vitellu dintre boi (nemaculat) unul,
si arieti nemaculati doi.
2. Si paini azyme frementate in olio ;
si turte azyme unse in olio; din fore de
faina (semigdale) de grail vei facce agues-
tea.
3. Si le vei punne pe tut canistru (paner),
si le vei adducce pe canistru, precum si vi-
tellul si quei doi arieti.
4. hr pc Aaron si pe filii lui vei adducce
in us'a tabernaculului miirturiei si ii vei
speltt in apa.
. 5. Si luand stolele vei revesti (en den-
sele) pe Aaron fratele ten, si cu tunic'a
mant'a de d'assupra, si cu superumeralul,
si en rationalul, si Ii vei impreuna rationa-
lul cu superumeralul.
6. Si vei punne mitr'a pe capul lui, si vei
suprapunne lamin'a , sanctifiatio peste
mitra.
7. Si vei lua din oliul ungerii si vei versa
peste capul lui si 'I vei tinge pe (Mitsui.
8. Assemenea pe filii lui vei adducce si'i
vei revesti cu tunice.
9. Si 'i vei incinge en zone si vei punne
pe capul for cidare si vor fi for saeerdotiu
mie in eternu ; si vei consumrna mainile lui
Aaron si mainile filiilor lui:
40. Si vei adducce vitellul la usele taber-
naculului marturiei, si vor punne Aaron si
filii lui mainile for pe capul vitellului ;
11. Si vei injunghia vittellul inaintea
Domnului in usele tabernaculului martu-
riei.
42. Si vei lua din sangele vitellului, si
vei punne pe cornele altarului Cu degitul
ten; iar remasul gauge it vei versa 141-'0
basea altarului.
43. Si vei lua tOtii grassimea quca de pe
puke si invelitur'a ficatului, si amendoi
ruichii, si grassimea de pe densii si le vei
punne pe altar.
14. hr carnile vitellului si pellea, si
balega lui be vei arde in focu afarit din cas-
Ire ; qubci (aquestea sacrificiu) pentru pecat
sun t.
15. bar din arieti vei lua pe until; si va
punne Aaron si filii lui mainile for pe capul
arietelui.
16. Si vei injunghia arietele, si hand san-
gele, it vei reversa dire altar impregiur.
www.dacoromanica.ro
89
17. Si arietele it veidissea dupo membre,
veispela intestinele lui si picidrele cu apa,
si le vei punne peste partite Wale cu capul
lui din preuna.
18. Si vei offeri arietele intregu assupra
altarului holocautoma Domnului Itt odUre
de suavitate, profum Domnului este.
19. Si vei lua arietele at doilea, si va
punne Aaron, si filil lui mainile for pe ca-
pul arietelui.
20. Si'l vei injunghia, si vei lua din san-
gele lui si vei punne pe mdllele urechii
drepte lui Aaron, si pe sommilatea mainii
drepte, si pe miillele urechilor drepte alle
filiilor lui si pc sommitatile piciOrelor for
quellor drepte.
21. Si vei lua din sangele pie 6 pe altar
si din oliul ungerii, si vei asperge (stropi)
peste Aaron, si peste stol'a lui si peste filii
lui si peste stolele filiilor lui din preuna cu
densttl ; si se va sanctifica ellu si stol'a lui,
si filii lui si stolele filiilor lui din preuna cu
(Mitsui ; iar sangele arietelui it vei reversa
assupra altarului in pregiur ;
22. Si vei lua din ariete grassimea lui, si
grassimea que accopere pantecele, si acco-
peritur'a ficatului, si amendoi Oujda, si
grassimea de pe densii si bracul quei drept,
((Wei aqueasta este cosummati5).
25. Si paine una din quelle de olio 5i o
turta din canistrul azymelor quellor Ruse
inaintea Domnului,
24. Si be vei punne tote pe mainile lui
Aaron, si pe mainile filiilor lui, si le vei se-
para offerire inaintea Domnului.
25. Si be vei lua din mainile for si le vei
offeri pe altarul holocautosii in miros de
profum placut inaintea Domnului. Carp-
ma (oblati5) este Domnului.
26. Si vei lua peptesculul arietelui con
summatiunii, quare este pentru Aaron, si it
vei separa ca o separati5 in aintea Domnu
lui, si va fi tie drept parte.
27. Si vei sanctifica peptusculul in se-
parati5 si bracul demptiunii que s'a separat si
s'a luat dela arietele constunmatiiunii atat
pentru Aaron quilt si pentru filii lui.
28. Si va fi hi Aaron si filiilor lui dreptu
legitimu eternu intre filii lui Israel ; quOci
separati5 este aqueasta, si oblatio va li de
dire filii lui Israel din sacrificiele saluta-
rielor filiilor lui Israel, oblatio Domnului.
29. Si stol'a santitittii quare este a lui
Aaron Ira fi filiilor lui dup.) densul spre a se
unge ei inteensa, si spre a sr consumma
mainile tor.
50. &pie dille se va revesti cu densele
preotul que'i va Ina locul dintre filii lui,
 90
quare va intra in tabernaculul marturiei
spre a ministra in quelle sante.
51. Si arietele consummatiunii, it vei lua
si vei ferbe carnile in lout said;
32. Si vor mance Aaron si filii lui car-
nil° arietelui, si pantile din canistru lunge'
us'a tabernacului marturiei.
35. Le vor menca quei prin quari s'au
sanctificat lair' ensii spre a se consumma
mainile tor, si it se sanctilica ei ; iar strainul
nu va manta dintr' ensele; quoci sante stint.
54. lar de ve niai remae din earnile sa-
crificiului consummatiunii si din paha pine'
diminoca, sit ardi quelle remaso in focu ; sit
nu se manance, (pod sanctificatiO sunt.
35. Si vei facce lui Aaron si filiilor lei
ass dupe' tote quate 'ti am commandat : in
septe dille vei consumma mainile tor.
56. Si vitellul (pentru iertarea) pecatului
ii vei facce in dioa curhtirii, si vet curati
altarul quand vei sanctifica to assupra lui,
si it vei urge spre a se sanctifica ellu.
57. Seple dille vei curati altarul, si 11 vei
sanclifice, si va fi altarul santul santilatii ;
lot quel que se va attinge de altar sauctifi-
ca-se-va.
30. Si quelle urmatore sunt quare vei
facce assupra altarului ; 'gnelli de quite un
annu nemaculati quite dui pe kite (jioa (septe
dille assupraaltarului) In perpetuu, carpoma
Ile continuatio.
39. Pe un 'gnellu 11 vei fame (sacrifice)
diminet'a si pe ul doilea 'gnellu it vei facce
ser'a.
40. Si decima tie semigdale (flOre de frt.
rina) frementata in oliu limpedit de o a pa-
tra pane din (rnesur'a numiilt) bin, si liba-
lib de viii a patra pane de bin la un 'gnellu.
41. Iar ignellul al doilea tt vei facce ser'a
dupe (cum s'a &cut) sacrificiul dimenetei,
si dupe' libatia lui ; vei facce spre Wore de
suavilale carpoma Domnului ;
42. Sacrificiu de continuatio in genera-
tiile vostre, la usele tabernacului marturiei
inaintea Domnului in quari cunoscut me
voiu facce tie de acolo, spre a vorbi tie.
43. Si voiu da acolo preceptele melle LI-
liilor lui Israel, si me voiu sauctifich in glo-
via mea ;
44. Si voiu sanctifica tabernaculul mar -
turici, si altarul, si pe Aaron si pe fill lei
voiu sanctifica spre a preoti mie.
45. Si me voiu invoce intro filii lui Is-
rael, si voiu Ii for Dumnedeu ;
46. Si vor cumIsce quo eu stint Domnul
Dumnedeul for quare 'i a exdus din piimen-
tul £gyptului spre a ft invocal de Mintii si
a Li al for Dtunnedeu.
www.dacoromanica.ro
EXODU. CAP. III.
CAPU XXX.
1. Si vei facce altar de profumare (themi-
iere) din lemne neputribili ;
2. 11 vei recce de tin cot de lunge, si de un
cot de lain (patrat vh fi) si do dui coil de
nail dinteonsul vor fi eUrnele lui.
3. Si it vei inaura cu our punt, gralarel
lul lui si ph'retii lui impregiur, si cOrnele
lui; si ti vei facce corona Wilde de aur In
prcgiur ;
4. Si doe torte de aur punt vei facce lui
sub corona lui !milk ; de amendoe laturele
lui vei facce (tortele) la amendo8 cestele
aquestea vol . fi drept ante purtatorielor prin
quari it vor puma.
5. Iar purtatoriele be vei facce de lemne
neputribili, si le vei inaura cu aur.
6. Si vei punne aquestea din aintea cata-
petasmei que este in aintea arcei marturie-
lor, in fac'a propitiatoriului quare este as-
supra marturielor is quare me voiu facce
cunoscut tie acolo.
7. Si va thetniia Aaron assupra lui the.
mile compusa sublire, diminet'a dimineata;
(iend preparti lampele va themiii assupra
lui.
8. Si gaud apprinde Aaron lampele
sera ve theniiia (iartisi) assupra lei ; themeie
de continuatio (pentru lot d'auna) Inainlea
Domnului in generatiile tor.
9. Si nu veti offerl assupra lui themiie
strains, carpoma, sacrificiu ; si libatio nu
yeti versa assupra lui.
10. Si se va depropitia (spre curhtire)
Aaron (assupra lui punend) peste cOrnele lui
o data In annu din siingele curatirii pe-
cittelor, (ierthrii), o data in aim va curati
altarul in generatiile for : sant al santelor
este Domnului (aqueast'a).
11. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend:
12. De vei denumera pe filii lui Israel in
cercetarea tor, fie -quare sit dea rescumparea
suffietului sea la Domnul qua se' nu flit in-
tre densii ruins in cercetarea Ion.
15. Si aqueasta este queca que an sit dea
quell vor trecce prin denumerare; jurnelate
din didrahmit, quare este dupe' didralmea
quea santa, doe. decide oboli didralun'a: tar
jututitatea didrahmei obtatib Dotnnului (este).
14. Tot quare trece spre denumerare dela
doe deci de anni in sus sit dea oblatieDumnu-
lui.
15. Avutul nu vtt atlaogi, si sclipetatul nu
va impucinit din jumelatea didrahmei quAnd
se at oblatia Domnului spre rescumpararea
sufflelor vostre.
46. Si vei lutt argintul oblatiunii dela filii
 CAP. XXXI. EXODU.
lui Israel si II vei dA spre faceerea taberna-
eului marturiei, si v\ fi Minor ltd Israel me-
morial in Muter, Domnului spre rescupera-
rea suffletelor vOstre.
17. Si vorbi Donna] clitre Moyse. 4i-
centl.
113.. Fa spelatoritt d'arama si basea lui
de aramii spre a Ii de spelare ; si it vei panne
intre tabernaculul marturiei si intro altar,
si vei versa itar'ensul apt.
49. Si 'si va spelt Aaron si Glii sei mAi-
nile intr'ensul si picitirele Ion cu apt;
20. QuAnd intrit in tabernaculul marlu-
riei sa se spele cu apt, qua sit an mOrii;
sau quand von 'nainta calve altar spre a mi.
nistra si a offeri holocautomele Domnului,
21. Sit '§i spell) mAinile si piciorele for
cu apt (quAnd Writ in tabernaculul manta-
riei sit se spell) en apt) qua sit nu nuira; si
va ft for lege eternt, lui si genenatiilor for
dupo densii.
22. Mai vorbi Domnul calve Moyse ()l-
and :
25. Iar to is anomie, Bore do smyrna
allesa (pentru) cinci sate de sicli si de cin-
namotnu odorifera pe jumetate aquestui,
dot: sute cinci 4eci, si de calamu odoriferu,
doe sate cinci 4eci.
24. Si de iris cinci sate sicli d'ai sane-
tuariului, si oliu din olive un bin.
25. Si vei facce din aquestea oliu, ungere
salt% rnyru odorifer dupti art'a profumlito-
rului ; oliu ungere sAnta va 11.
26. Si vei unge dinteensul tabernaculul
marturiei si arc'u marturiei.
27. Si tote vasele lui, si candelabra, si
(tote) vasele lui, si altarul profumarii.
28. Si altarul holocautomelorsi to levasele
lui, si mas'a si Ike vasele ei, si spelatoriul,
si basea ltd.
29. Si to vei sanctifica, si vor 11 santele
santelor : ori-quire so va allinge do dOnsele
se va sanctifica.
50. Si pe Aaron si pe filii lui vei tinge si
vei sanctifica pe densii spre 5 preoti mie.
51. far filiilor lui Israel vei vorbi qicend:
oliu fillip de ungere, &int va fi aquesta mie
in generatiile vOstre.
52. Po carne de emu sit an se tiga, 5i
dupe compositia aqueasta sit nu vti mai fa-
celi voe, assemenea ; stint este si sanctilica-
tio v4 fi voe.
55. Oriquine va mai facce assemenea,
si ori-quint va da din aquesta la strain (alio-
nigen) exterminA-se vii din popolul seu.
'54. Mai disse Domnul crane Moyse. Ia vre un lucru , extermina-se-va suffletal
tie anomie stacte si onyche, si galbanli aquell'a in popolul sett.
www.dacoromanica.ro
Of
odorifera, si liban diaphan, egale eu egal
sit fia;
55. Si sit se fact din aquestea profum
myrositor, fapla de profuntator; (ameste-
cath) in compositii), fap(5 punk sintit;
56. Si vei pissa din aquestea mentmt, si
vei panne inainlea marturielor in taberna-
culul marturiei de untie me voiu facce cu-
noscut tie : stint at santelor nit 11 voe,
57. Profumu dap compositia aqueast'a
an ye yeti mai facce voe ettsine : Sanctifica-
tio va 11 nee Domnului.
38. Ori-quine va mai facce assemenea,
qua sit 'si inirose in tr'ensul extern-dna-se -6
din popolul sett.
CAPU XXXI.
1. Si vorbi Domnul chine Moyse 4icend:
2. Ecce quit am cliiemat A mime pe Be-
tseleel al lui Uri, filial lui Or din sementia
Iudei,
5. Si 11 implant cu spirit divin de sa-
pienta, si de intelliginth si de sciinth In
on -que opera,
4. Spre a cugeta, architectona si opera
aural si argintul, si purpuria, si rout tors,
si byssonul retors.
5. Si la quelle lapitlarie in lucrul (Ion),
si la tectonicele leinuelor, spre a lucra, in
tot feint de fapte.
6. Iar en daruit'am pe densul si pe Aliab
al lui Achisamach din sementia lui Dan ;
si ori-quhrui intelleptu en inim'a dat-am in-
tellepciune, qua sit putt facce tette quite
commandaiu tie :
7. Tabernaculul mhrturiei, si area mhr-
turiei, si propitiatoriul de d'assupra ci, si
title necessariele tabernaculului,
8. Si altarele, si mas'a, si tole vasele ci,
si candelabra pun si tole vasele lui,
9. Si spelatoriul si vasele lid,
40. Si stable ministratoriealle lui Aaron,
si stolele illiilor aquestuia spre a preoti
mie,
it, Si oliul ungerli si profumul composi-
tiiunii sanctuariului si tote quite eu com-
mandant tie nor facce.
12. Vorbi apoi Dornnul calm Moyse 4i-
cend ;
15. Vedeti, si sAmbetele melle tineti-le ;
quad VA ti semnu dela mine si intro voi in
generatiile vostre, qua sit clinUsceti qua ea
stint Dominil quel quo ye sanliflett.
14. Si yeti custo41 sAmbitt'a mea; gut
quel quo o vi profana cu
sAnta este voli ;
morte va muri; ori-quine va facce inteensa
 EXODU.
92
45. Sese chile veti facce operele (vastre),
iar ilioa a septea, sambete, repaos sant Dom-
nului ; tot quel que vä facce vre o fapta in
dioa sambetei cu mane vh muri.
1 G. Si vor custodi filii lui Israel sambe-
tele, sere a le facce (serbatori) in genera-
tiile for ;
17. Testament eternu (alliantli) intre mine
CAP. XXIII.
si intre film lui Israel, semnu elernu este :
quoci in sese (line crea Domnul si cerul
si terra, si in 4ioa A seplea isi inceto si
inceto.
10. Si dette lui Moyse quand inceto de a
vorbi dare densul In muntele Sink, quelle
doe table alle marturiei, table de petra,
scrise cu degitul lui Dumneqen.

-6--=- -

Raphae'. blo)se sfarma tablele legii. Bocourt.

CAPU XXXII. 2. Iar Aaron to 4isse : luati cerceii de au r

4. Si vellend popolul quo a Intartliat
Moyse d'a descinde din munte, se aduna po-
polul la Aaron si ilicea caste &Instil : sci)
la-te si Pa no6 dei, gnarl sa preceda inain-
tea ?IOWA ; quad Moyse, omul aquest'a que
ne exdusse din pamentul Egyptului nu
scam quel s'a intemplat.
din urechile femeilor si filielor vdstre si ad-
ducetil la mine.
5. Si luare tot popolul cerceii de atir din
urechile femeilor for si Ii addusserti la
Aaron.
4. Si luandu'i din mainile tor, ii plasma
In sculpture din quare Rica (sa esh) uu vi-

www.dacoromanica.ro
 CAP. I11111. EXODU. 93

tellu versat. Iar ei dissero : aquestiasunt deli mantuire si se pusse popolul pe mancare si
tei, Israele, quari te exdussero din pamen- here si se scularti spre jucare.
tul Egyptului. 7. Si vorbi Domnul dire Moyse dicend,
5. Vedend attunci Aaron, edifico altar passa 5i descinde mai currend d'aqui (pod
inaintea (vitellutui) si public?) Aaron 4i- nelegiui popolul tee pe quare '1 ai exdus din
chd: serbatore a Domnului (este) maine. Egyptu.
6. Si sculanduse de dimineata adoa di, 8. Forte currend se abaturo din callea
inalto holocautome, si offeri sacrificiu de que ai prescris for : isi ilicurtS un vilellu,

_,,--- ---
.,#7- -a-t.-- .__

'''''''''1111,1tii1111111111111111111111

Metais. Mope damn itellul de aur. Rouge'.

inchinatu-e-au si au sacrificat lui, dicend : te minii cu urgie spre popolul teu pc quare
aquestia (stint) deii tei, Israele, quari te ex- '1 ai exdus din pamental Egyptului cu forth
dussero in pamentul Egyptului. mare si cu bract' Malt?
9. Mai disse Domnul catre Moyse vedut- 12. Qua nu cum-va sa dick Egyptenii,
am popolul aquesta, si keel: popopol cer- strigand : cu reutate ii scOsse pe densi din
bicos este. terea Egyptului spre a'i uccide in munti,
10. Acum dar, Lassa, quOci mtniandume si a'i extermina de pe *lent : incete4a
en urgie assupra lor, perde-voiu pe Yuji, dela urgia miniei table si imblandesce-te
si te voiu facce pe tine in natio mare : assupra reuiatii populului teu.
11. Si se rugO Moyse Inaintea Domnului 13. Adducendu 'ti b. minte de Abraham,
Dumme4eu si disse : pentru que, Domne, ti de Isaac, si de Iacob, servitorii tei quaror

www.dacoromanica.ro
 Ot EXopu.
jurasi po tine (Instill, *i vorbisi chlre ditusii,
ilicend; Immulp-voiu posteritatea vOstrii ca
stellelo ccrului Ill multitudine; si tot Omen-
tul aqucsla quo ai ills a '1 di posteritatii tor,
11 vor thine In elem.
14. Si se Imblantli Domnul tlespre rbul
quo qissesso a facce popolului seu.
15. Si returnanduse hloyse descindb din
munte; si quelle doh table allc miirturici In
mainile lui, table de petrit, serise pc amen-
doh partile tor, *i de o pule si de alta era
wise.
16. Si tablele rapth a 10 Dumnedeu era,
si scriptur'a scripturtt a lui Dunindeu este
Inscrisii in table.
17. Si atulind listts vocea popolului stri-
gand, dice chive Illoyse : voce dc resbe1 In
cam parnent 1
10. Dice si (Moyse); nu este voce do
predomnitori dup5 thrie, nici voce de pre-
domnitori in fugh, ci voce de predomnitori
in betiti atiqu Cu.
19. Jar (land se approprio de campa-
meni, vede vitellul si danturile; si apprin-
ilemluse de urgio Moyse, armlet!) din mai-
nile sidle quelle doh table, si lo sflirmb sub
mull le.
20. Si Hand vitellul pie an fost flicut, it
arse in foci! (caleinandu'l) si it rniteino inh-
'mut, *i it prestirb (ca pulberea) In apt, si
aditpb cu aqueasla pe filii lui Israel.
21. Disse apoi Moyse cittre Aaron : que
iti fact popolul aqucsla glib addusse*i peste
&ista phcat mare?
22. tar Aron 4isse citlre Moyse, 4icend:
nu to untie, donine, qutici tu cunosei iin-
pettiositatea popolului aquest'a ;
23. Venire' si 'nti ilisserb : fit no Darn-
netici, coati sit precedh In aintea rostra,
qubei Moyse omul aqucsla pare ne exdusse
din Egypin, nu scim pie 'is 'a inlemplat.
21. Le qisseiu dart): on quati aveti (oh-
jele) de aur, adunati-le. Si mi le dettoro; si
en to aruncain in focu, si est vitellul aqua-
st'a.
25. Vedend intr' aquestea Moyse popolul
quo se dissipasse (qubci 'ia fast dissipat
Aaron spre depletive adversariilor Ion) ;
26. State Moyse Ia pt rt'a castrelor, *i
qisse; quill° este cittre Domnul, viiil calve
mine. Sc adunarb dar In (Mitsui lott filii lui
Levi.
27. Atlunci elltt le disse t aquestea (lice
Domnul Domnedeul lui Israel, puneti -vo fit
quare sabia sa Ia copse', ai strabateti si ye
rentoreeti din porta pinb in Firth prin mid-
local compamentului *i uccedcti fiti-quare
pe quel mai de appropc al seu.
www.dacoromanica.ro
CAP. xxxm,
28. Si Pdcuro filii lui Levi dupti cum le
vorbisse Wyse; si cittlitrO din popol in
dioa aqueca la trei mii do btrbati.
29. Disse allunci Moyse : impluroti mai-
nile vOstre astiidi Domnului, fit -quare in fi-
liul seu si in fratele seu, spre a se da peste
voi binecuventare.
30. Si a fost dupti adoadi quo Moys6(lis-
se &Litre popol : voi phcilluiroti pheat mare ;
asa acum ascinde-voiu chlre-Donmetieu spre
a me rugs pentrit phcalul vostru.
31. Se returno day hloyse cube Domini!
i tlisse : rogu-me Dornne, pechtuit'a pope-
lul aquest'a petal mare, qutici isi fitch tlei de
aur.
32. Si acum, de volesci h remitte phca-
tul tor, remille; inr de nu, sterge-mc *i pe
mine din calico to pie at scris'o tn.
53. Iar Domnul disse are Moyse : De a
&Mull quire -va inaiutca mea, sterge 'I
voiu din carlea men.
34. lar acum passel, si condit popolul
aqucsla Ia locul quo am 4is tie; 6cci) ange-
lul men vu precede In aintea fecei talle, si
in dioa in goitre vein cerceli, adduce-voiu
assupra for pbcatul tor.
35. Si (in adevhr) pedepsi Dominil popo-
lul pentru qui) a lust 1iicut vitellul quo file-
cesse Aaron.
CAPU XXXIII.
1. Si qisse Domnul chlre Moyse; passit,
ascinde (Yaqui, to si popolul teu que exdus-
sesi din ptimentul Egyptillui, la pint-taint
quo juraiu lui Abraham si Isaac si lacol),
(lic6nd : posterittitii vitstre tI voitt 6.
2. Si in preuna vain trimilte angelul meu
in aintea ta, st va allungh (garb pe Cliana-
nen, *i pe Atnorrlieu, si pa Chelleu, si pc
Plierezeu; si pe Gergescu, gi pe Even, si pe
Iebusen.
3. Si to vd Intrudnece pe tine in piiment
que revarsh micro si lapse; qubci eu nu me
voiu sui (pe calk) din preunit cu tine, pen-
tru qutl popol tare in cerbice find tu, sit an
le consummu in calk.
4. Si audind popolul cuventul aqucsla
Ott, Ittgiro (cu loth) accoperinduse de do-
liu ; nici un btirbat nu 'si pusse ornamentul
pc sine.
5. Mai qisseDomnul chtre Moyse : di dire
fill lui Israel : voi popol cerbicos, vedeti sh
nu mai adducu assupra vostrit vro o alit
plaga si sh ve consumnu ; actim dare' depu-
neti de pe voi vestmintele glorielor vostre
*i adornamentul, si voiu arata tie garde am
a facce tic.
6. Si 'si depusserti fill lui Israel ador.
 CAP. %XXIV. EXODU.
namentul for si peristol'a dela muntele
Clioreb.
7. Si heath isi Moyse tabernaculul II In-
Oise afare din castre de parte de campa-
ment, si se chieme tabernaculul hIarturici;
si a Post quo on -quine cituta pe Domnul
esia dire tabernacul Illiirturici que era dare
din castre.
8. lar quand Moyse se ducea la taberna-
cul, sta lot popolul uitanduse fit -quare dela
us'a tindci salle, si chuta cum se ducea
Moyse, pine que ajungea la tabernacul.
9. Attunci, cum intro Aloyse in taberna-
cul, descindea colonnh de nor si sta la in-
trarea tabernaculului, si vorbia lui Aloyse,
10. Si vedca tot popolul colonnia de nor
stand Ia usele tabernacultdui; si tot popo-
lul intregu se inclina iiii-quare dela us'a
tindei salle (de unde auto cum se ducea
Aloyse).
11. Si.vorbia Domnul calve Moyse fact
in fact precum quine-va ar' vorbi cu ami
cul seu ; dupe aqueasta se returna in ca-
sire; iar ajutorul sett, lisus filiul lui Navi,
june, nu se dephrtit dela tabernacul.
12. Si disse Wyse dare Domnul : ewe
to Imi 4ici : Du in sus popolul aquesta, iar
tu nu 'mi ai ariitat pe gnel quare vci tri-
mitte din preunii cu mine, cu tote aquestea
'mi ai dis : sciu-te mai mull de quill pe toti
si gratih ai lunge mine.
13, Daqua dar am Ant gratih In aintea
ta, aratii-te pe stunt mie invederat, qua sh
to vedu, in quit alland gratiii In aintea Ia
sit cunoscu quo popolul tea (este) natia
aqucasta (mare).
14. Si ii disse : precede -voiu eu tot
aquella in ainteiti, si iti voiu da repaos.
15. Iar (Moyse) disse chlre densul : de
nu vei vent to ensuiti in preunh cu noi, nu
me mai misca in sus de aqui.
16. Si cum in adever va fi cunoscut club
am alai gratia hinge tine si eu si popolul
teu, de (pat (numai) de vei ciilletori din
preuna cu noi, si nc vomit" glorilica si eu
si popolul tea mai pre sus de natiile que
stint pe phment?
17. Disse attunci Domnul calve Wyse :
si cuventul aquesta que dissesi voiu facce ;
quoci aftatiai gratift Inaintea mca, si to sciu
pe tine mai mutt de plat pe toti.
18. Dice dar (Moyse) ; arath 'mi gloria
ta.
49. Ise respunse trecce-voiu
t en inaintea
In cu gloria mea, si voiu chiema in numele
Domnului in aintea ta ; si gratis -voiu pe
quine voiu gratia, si ave-voiu misericordih
de quine misericorditi volt' aye.
www.dacoromanica.ro
95
20. Mai disse Audi : nu vei pule vede
facia mca ; (NM nu va vede omu facia mca
si sit ft viu.
2i. Si adaosse : ecce locu bingo mine
sl vei sta assupra petrei.
22. Si quand va !recce gloria mea, to
voiu panne In cavitalea petrel, si voiu ac-
coperi cu mania mca peste line, pine quo
voiu trecce.
23. Si voiu retragge mania, si attunci vci
vede dosul mcu; iar facia mea nu se va aritta
tie.
CAPU XXXIV.
1. Si disse Domnul chin Moyse : preparieli
doe table de Otrit ca quelle d'antein si ascin-
de la munte chtre mine, si voiu seri° assu-
pra tablelor cuvintele que flare pe tablele
d'antein.
2. Si fit preparat pe maine. qua sit le sui
de diminetA Ia muntele Sinh, si vei sta inain-
tea mea acolo pe somitatea munlclui.
3. Si nimeni sit nu se (mai) suit cu line,
si nimeni sit nu se arate in tot muntele, si
oile si boii st nut pasch apprepe pc mun-
tele aqucll'a.
4. Si prepare doe table de petrit en quelle
d'anieitt, si manecand Aloyse do dimineatii,
aseintle In muntele Sine, dupe cunt ii corn -
mandasse Domnul si tub Moyse cu sine
quelle doe table de petrh.
5. Si deseinde Domnul in nor, si astelle
In aintea lui acolo, si chiemo in numelc
Domnului.
6. Si treat Domnul pc dinaintca fecci
lui, si chiemo Domnul : Domnul Dumne-
deul clement si compatimitor, lunganim
(tardiu Ia mimic) si mull-misericordios si
a deverat ;
7. Si dreptate conservand, si miscri-
corditt racend Ia mil, stergend fitro-de-legi si
nedrepthti si pecate, si pe culpabil in curt -
tire nu curatesce, adducend pecatele ph-
rintilor peste filii si poste filii filiilor pinO la
a treia si a patria generatib.
8. Si Re) Intardiere Moyse, plccanduse
la pitment, adore,
9. Si disse : de aflaitt gratiit inaintea in,
viii In preunh' cu noi Domnul meu ; qubci
!Uric cerbicos este popolul, si vei ardica tit
pbeatele nostre si faro-de-legile nostre, si
vommtt fi ai tei.
10. Disse attunci Domnul chtre Aloyse :
ecce eu puiu legaturii inaintea tot popolu-
lui teu ; facce-voiu gloriese que nu s'au mai
fiicut In tot pitmentul, si nici intro natio, si
va vette tot popolul in quart esci tu, faptele
 £16 EXODU.
Domnului quo minunate sun!, quite eu voiu
facce tie.
IL Ia a minte tu tote quite ett com-
mando tie; ecce eu allunga-voiu afarii din
aintea fecei talk pe Amorrheu, si pe Cha-
naneu, si pe Chetteu, si pe Pherezeu, si pe
Even, si pe Gergeseu, si pc Iebuseu.
12. Ia a mime tie sa nu cum-va sa faci
vre un pact culocuitorii pamentului in quare
intri, qua nu cumva sa se intemple pedica
Mint voi.
13. Altarele for yeti distruge, statuele
for yeti sfarma si dumbravele for veil taia,
si sculpturele deilor for yeti ante In font.
14. Queci nu ve yeti Melina la deft strain;
pentru quo Domnul Dumnedeu, gelos é nu-
mele lui, Dumnedeu gelos este.
15. Sa nu cum-va sa faci vre un pactu cu
locuitorii terrei, quOci se vor fornica din
dosul deilor tor, si vor sacrifice deilorlor,
si Ie vor chiema sa mananci din sacrificie-
le tor;
16. San sit iei din Miele for filiilor tci, si
dintre Miele tulle sa dal filiilor tor, si Sa se
fornice Miele table din dosul deilor tor, si sa
se fornice filii tei din dosul deilor for.
17. Si dei turnati sa nu faci tie'ti,
18. Si serbatorea azymelor sa o tii :
Sept° dille vei min azyme dupe cum 'ti
am prescris, la timpu in lun'aNuoelor(spice);
quoci in Luna quellor Nuoe ai esit din
Egyptu.
19. Tau masculele que deschide maid-
cea, at meu (sit fill), primogenitul junicci si
primogenitul oici. 35. Si vedcau filii lui Israel rac'a but
20. Iar primogenitul asinei vei mem- Moyse quO se glorifica ; si isi punea Moyle
pera, vei da prekl lui. Tot primogenitul veltd pc filch, (si 31 tines) pint; se ducea a
dintre flit iei vei rescumpera ; sa nu te convorbi cu densul.
aritti inaintea mea desert.
21. Sdse cline vei opera, iar In dioa a sip-
tea vei inceta spre repaos; In timpul seme-
natului (ensusi) si at culesului vei incela ;
22. Si serbatorea septemanelor vei facce
mie inceput la seceratul grauelor ; si serba-
tOrea culesului la miedul annului.
23. In trei timpi ai annului se va arata
tot masculele teu inaintea Domnului Dom-
nedeului lui Israel.
24. Quoci, (land voiu allunga afarO
gintile dela fac'a ta, si voiu delati confinile
table, nimeni nu va pofti pamentul teu,
quand le vei sui spre a te arata inaintea
Domnului Dumnedeului tee in trei timpi ai
annului.
25. sa nu tnjunghi peste fermentat singe
de sacrificiul meu, si nu va dormi pine di-
mineat'a sacrificiul serbatorii pascelor
melle.
www.dacoromanica.ro
CAP. inv.
26. Primiliele terrinei table vei ad-
ducce, in cas'a Domnului Dumnedeului
teu. Nu vei ferbe 'gnellu in laptele mantel
salle.
27. Si adaosse Domnul catre Moyse :
scrie 'ti vorbele aquestea; queci pe aqueste
cuvinte pus-am tie testament si lui Israel.
28. Si fa acolo Moyse inaintea Domnului
patru deci de dille si patru deci de nopti ;
paine nu mane?) si ape nu Mt; si scrissepe
amendoe tablelevorbeleaquestea alto allian-
tei, quelle dece cuvinte.
29. Cum descindea Moyse din muntele
Sina si cu quelle doe table in mainile Itti,
in descinderea sa din mute nici nu scia
qub s'a fost glorificat vederca pellei fecei
salle in quand ellu vorbia cu densul.
30. Vedure Anse Aaron si filii lui Israel
pe Moyse, si quo era gloriticata vederea
pellei fecei lui; si se tcmurb d'a se appro.
pia de densul.
31. Si ii chiemo Moyse si se intorscro
catre densul Aaron si toti quei mai marl ai
synagogei ; si vorbi Moyse catre densii.
32. Si dupii aqueasta se appropiare calve
densul toti filii lui Israel, si (ellu) le com-
mando tote quite vorbisse Domnul calve
densul in muntele Sina.
33. Si dupe que incetO Moyse de, a be
vorbi, Ili pulse un velu peste fac'n sa.
34. lar quand intro Moyse kaintea Dorn-
maul spre a vorbi lei, isi ardica Mut pine
quo esia ; si esind vorbia tutulor filiilor ltti
Israel gnaw ii commando Domnul.
CAPU XXXV.
I. Si aduno Moyse iota synagog'a but
Israel, si disse catre densii : aquestea (sunt)
cuvintele que a dis Domnul sa faceti voi.
2. Sese dille Ili vei facce operele table ;
in dioa a septea, incelare, santii a sambat'a,
repaos Domnului ; ori-quine va facce Inte
ensa queva, sa !flora.
3. Sit nu apprindeti focu In tOta locuint'a
vOstra In dioa sambetelor : eu Domnul!
4. Mai disse Moyse catre tOta synagog'a
filiilor lui Israel, dicend aquesta a cuven-
tul que commando Domnul dicend :
5. Luati dela sine-ve (si adduceti) oblatio
Domnului ; tot quel voles cu inim'a sa va
adduce primitii Domnului aur, argini,
arama,
6. Hyacinth, purpura, rosu Moil tors,
si bysson retors, si peri de writ;
 CAP. 'XXVI. BROD U. 97
7. Si pelli de arieti rubricate (rosite) la torsul mainilor, adducea torse hyacin-
si pelli hyacinthine, si lemne neputribili ; tliul si purpur'a si rosul si byssonttl;
8. Si oliu spre luminare, si aromate spre 26. Si tote femeile quhror le-a parunt
oliulungerii, si spre compunerea incensului ; cu mintea for In sapienth tOrserii peri de
9. Si petre de sardiu, si petre spre sculp- capra.
tura la superumeral si la manta. 27. Si principii addusero petrele sm
10. Si tot quel Intelleptu cu cugetul 'titre ragdului si petrele Implinirii la superume-
voi, venind sa opere tote quite commando ral si la rational ;
Domnul: 28. Si compositiile, si oliul ungerii, si
11. Tabernaculul si dependentele lui, si compositia profumului.
accoperemintele, si tindetoriele, si parii, 29. Si ori-que What sau femee din
si culmile si colonele si basile; quare Ii tragea cugetul, intrand a facce ope-
12. Si arc'a mhrturiei , si purliitoriele rele quite commandasse Domnul prin Moys6
ei, si propitiatoriul ei, si catapelasm'a (si ve- b. facce, adduceau flu lui Israel demptio
lele atriului, si coldnele aquestuia, si pe- Domnului.
trele smaragdului si profumele, si oliul un- 50. Disse altunci Moyse filiilor lui Is-
gerii ;) rael : ecc6 chiemat-au Dumnedeu a nume
13. Si mas'a, si puriatoriele ei, si tote pe Betseleel at lui Uri filial lui Or din se-
vasele ei, si painele punerii inainte; (si al- rnentia lui Iuda,
tarul si tOte vasele lui), 31. Si 'I a Implut cu spirit divin de sa-
14. Si candelabrul luminei, si tote vasele pienta si de intelligenta si de sciinta despre
lui, silucernele lui, si oliul luminei; tote;
15. Si allarul profumului, si puraito- 52. Spre a architectona dupli tote ope-
riele lui, si oliul ungerii, si profumul corn- role architectonice, a facce aurul si argia-
punerii, si cortin'a usei tabernaculului; tul si aram'a.
16. Si altarul holocautomei, si gratarul 53. Si a sculpt petra, si a opera Iemncle
lui de aramii, si purthloriele lui,.si tote va- si A termini in on -que fapta de sapienth ;
sele lui ; si spiClatoriul, si basea lui ; 34. Si spre a deprinde (sir pe altii) mai
17. Si velele atriului, si colonnele lui, deite (Domnul talentul) Mat Inainlea lui
si cortin'a usei atriului; quilt si a lui Eliab si a lui Achisamach din
18. Si parii tabernaculului,si parii sementia lui Dan.
ci funiele tor. 35. Si ii Implit pe donsii de sapienca
55.

19. Si stolele sante alle lui Aaron preo- mintii spre a pricepe a facce tote able sanc-
Lulu!, si stolele In quare ministry in sane- tuariului, quelle t.essute si quelle variate, a
tuariu si tunicele filiilor lui Aaron quelle de tesse la rosul si la purpura si la bysson, a
preotih, (si oliul ungerii siprofumul com- facce on -que opera de architecture va-
punerii). riata.
20. Si esi tote synagog'a filiilor lui Is-
rael dela Moyse; CAPU XXXVI.
21. Si addussero fia-quare din quote it 1. Si facit Betseleel si Eliab si on -quare
tragea inim'a si quite se phrea suffletelui sciitor cu mintea, quhrui 'i a fost dat sa-
tor, addussero derntio Domnului spre kite pienta si sciinta d'a pricepe sa face tote
operele tabernacului ma'rturiei, si la kite .operele quelle dupe quelle sante cuvenite,
stolele sanctuariului. duph tOte quite commandasse Domnul.
22. Si adducea barbatii (luand) dela fe- 2. Si chiemo Moyse pe Betseleel si pe
meile tor, fia-guare que i se parch cu min- Eliab si pc tot! principii In sapienth, (pc
tea : addussero sigiliuri, cercei, innelle, tot) quarui a lost dat Dumnedeu sciinth in
colane, bracare si ori-que vas de aur; inima, si pe toll que de sine voiro a se
23. Si toti cu toll addusserb demptiO de ducce la opere spre a le termini.
aur Domnului, si ori-quine la quare se afla 3. Si Wart) dela Moyse tote demptiunile
hyacinthu, si purpura, si rosu, st bysson, si que au fost addus filii lui Israel pen trtt tOte
pelli hyacinthine, si pelli de arieti rubricate, able sanctuariului, qua sa fad aquestea ; si
(si pelli sante) le adducea. aquestia mai lui and" quelle que se ad-
24. Tot quel que adducea drept demptio ducea de dare offeritori In tOte dimine-
argint,si aramkadducea demptiunile Dom- tele.
nului, si la qttari se afta krone neputribili, 4. Si venind toti sapient!! que fliceatt
la Ole alle constructiunii be adducea, Ole operele sanctuariului, fihquare dela
25. Si ori-que femee sapiente cu mintea oper'a sa quo 6nsusi opera,
7
www.dacoromanica.ro
 98 EXODU.
5. Dissere catre Moyse quo popolul ad-.
duce cu mull mai mull de quilt operele que
a commandat Domnul a facce.
6. Si commando Moyse spre a se publica
In campament (Jicend : barbat si femee sä
nu mai adopere la premitiele sanctuariului;
si heel() popolul de a mai offer'.
7. Si operele era for de ajuns la fabri-
catio spre a be facce, si mai remanea
Alice.
8. Si facile, tot sapientul on mintea,
Intre fabricatori, stolele quellor sante :
quare sunt alle lui Aaron sacerdotele ; dupe
cum commandasse lui Moyse Domnul. Si
facuro superumeralul din aur si hyacinth si
purpura si rosu torsu, si bysson retors ;
si fure taiate laminele de aur In fire qua sa
se tessa In preuna cu hyacinthul si cu pur-
pur'a, si cu rosul tors si cu byssonul retors,
fapta tessuta. Ii facuro superumeralie
continute de ambele parti, fapta tessuta,
intre densele completila de sine ; din
aqueasta (le) fame : din aur, si din hyacin-
thu, si din purpura si rosu torsu, si bysson
retors, dupe cum commandasse lui Moyse
Domnul.Si facuro amendoe petrele sma-
ragdului constricte si inchise In aur, scul-
pite si inscrise cu inscriptio de sigilliu dupe
numele filiilor lui Israel. Si le pusse pe
umerii superumeralului, petre de memorial
filiilor lui Israel, dupe cum commandasse lui
Moyse Domnul. Si Wit rationalul, fapta
tessuta de varietate, dupe cum era facut supe-
rumeralul, din aur, si hyacinthu, si purpura,
si rosu torsu si bysson retors; Patrat
Indoit facuro rationalul, de o palms lungul
lui si de o palma latul lui indoit. Si se
contessit inteensul tessetura de petre In
palm rendurl : (ecce) rendul petrelor :
sardiu, si topazu, si smaragd, un rend;
si at doilea rend : anthrace, si saphiru, si
iaspis ;stal treilea rend : liguriu, si acha-
te, si amethystu; si al patrulea rend :
chrysolithu, si berylliu, si onychin, !noun-
giurate cu aur, si collegate in aur. Si pe-
trele era, dupe numele seu In quelle doe
spre 4ece sementii. Si facuro assupra
rationalului catenule completite, fapta de
impletitor, de aur puru. Si facuro doe
scutulete auree, si doe lade auree, si pus-
sere quelle doe torte auree, la mendoe ca-
petele rationalului, si suprapussere im-
pletiturele de aur peste quelle doe Ode de
amendoe *tile rationalului si la amen-
doe combinarile quelle doe impletiture,
pe quare le pussero peste quelle doe bysson retors, fapttt tessula cherubimi (iar
scutulete, si be pussero peste umerii
supertuneralului unul in contra altuia In
www.dacoromanica.ro
CAP. IIIIIVII.
face. Mai facuro doe torte auree si 'le
pussero peste quelle doe arripe pe summi-
tatea rationalului, pe summitatea (partii)
din dos a superumeralului din intru.
Facure ante doe torte auree si le passer()
pe amendoi umerii superumeralului din
josul lui in face, la Imbinare d'assupra
tesseturei superumeralului; si (se) con.'
strinse rationalul dela tOrtele de pe demo!
la tortele superumeralului, continenduse
prin hyacinthu, completite In tessetur'a su-
perumeralului, qua sa nu se desfaca rationa-
nul de superumeral, dupe cum commandasse
lui Moyse Domnul.Mai facuro tunic'a subt
superumeral, fapta tessuta OM hyacinthina;
Iar peristomiul (gur'a) tunicei In mi(jlocu
tessuta complicatii, refecu avond in pregiur
peristomiul nedesfacut. Si facuro pe
marginea tunicei din jos ca alle unui Mo-
ra rodiu rodiOre de Ityacinthusi de purpura
si de rosu tors, si de bysson retors. Si
facuro tintinnabule (clopotei) de aur, si pus-
sere tintinnabulele pe marginea tunicei In
pregiur, In mlillocul rodidrelor ; un tin-
tinnabul de aur, si o rodidra (unul dupe
alta) pe marginea tunicei in pregiur spre a
ministry dupe cum commandasse lui Moyse
Domnul. Mai &cure tunice de bysson,
LOA tessuta. lui Aaron si filiilor lui;cum
si cidarele de bysson, si milea de bysson,
si feminaliele de bysson tors ; si zonelc
for de bysson, si de hyacinthu, si de pur-
pura si de rosu tors, fapta de variator, dupe
modul que command?) lui Moyse Domnul.
Mai facuro si lamin'a aurea, separatie (con-
sacrata) santitatii de aur puru; si scrissero
pe (Musa littere Intyparite ca sigiliu, sane,-
tificatio Dumnului ; si pussero pe (Musa,
margine tyacinthina, cum sa stea d'assu-
pra pe milli din sus, dupe modul cum com-
mandasse lui Moyse Dumnul,
CAPU XXXVII.
I . Si facurd tabernaculului clece aulee (1),
de doe (leci si opt de coti lungul unei
aulee (assemenca era trite) .si de patru coti
latul fie-quaria. Mai facuro catape-
tasma de hyacinthu si de purpura, si dc
rosu tors, si de bysson retors, fapte. tessuta
cherubimi (pe (Musa), si o pussero pc
patru colOnne neputribili, si inaurate peste
tot cu aur, si capitellele for auree si basile
for patru de argint. Si facuro catapetas-
m'a usei tabernaculului marturiei de hya-
cinthu si de purpura si de rosu tors, si de
(4) Tapete sau covare,
 CAP. 'XXVIII. EXODU. tea
cherubimii cinci), Si colOnnele ei cinci, un cherub pe o summitate a propitiate-
si tortele tor, si capetele tor, si arcele tor, riului, si alt cherub pe sommitatea a doa a
le Inaurare peste tot ea aur, iar basile for propitiatoriului, umbrind cu aripele for in
cinci (le facurti) de amnia. Facuro anco fac'a for propitiatorinl. Fad( Mice si
atriul, chtre miac)it It, tindetoriele (velele) mas'a quea propush din aur pur;si turnO
atriultti de bysson retors quare una suth si pentru dens'a patru tOrte auree : doe Vale
una suta; st colonnele for doe (jeci, si pe o lature si doe tOrte pe laturea adoa,
hasile for doe cleci de aramit; si laturea inchpetore purthtorielor spre a fi .purtatit
quea catre mia4a nopte quilt° una seta pe densele. Iar purtatoriele arcei si me-'
si una surd, si colonnele for doe aleci, si sei facendu-le, be Maur!) pests tot cu aur
basic for doe cleci de arama si (la) la- puru. Mai Mut vasele mesei, trybliele si
turea quea despre mare auree cinci 4eci ; themiietoriele si cyathii, si libatoriele in
colonnele for dece, si basic for dece ; si quari sit se faca libatiile, de aur. Si %cit
laturea quea despre reshrituri de cinci (jeci candelabra que luminqa de aur massiv,
de coti, timPtorie de cinci spre dece coti, tulpin'a si calamischii (ramurele) de amen-
quea din apoi, si colonnele for trei, si doe partite lui. Din calamischii lui vlas-
basile for trei. Si in dosul at doilea d'o tarele esind afare trei de o parte, trei de
parte si de alta ca si la pdrt'a atriului, auree alta, egali Intre sine. Si lampele tor, que
de cincisprece coti, si colonnele for trei, si sunt pe summittitile for ca nisce nuce din-
hasile for trei. Tote portile atriului de teensele ; si entliemiele for qua sit ft lu-
bysson tors; si basile colonnelor de ara- cernele dinteensele ; si enthemiub al septele
ma, si manusele lor de argint, si capitellele quare este pe summitatea lampadiului que
for inargintate cu argint, si colOnnele (asse- este pe crestet d'assupra, solid en total de
menea) inargintate cu argint, cum si tote aur ; si septe lucerne able lui pe (Mitsui
colOnnele atriului; si accoperementul auree, si fOrfecele lui auree, si desmucato-
portii artiului, fapla de variator, de Ilya- riele lui auree.Aquest'a (Betseleel) inar-
cinthu, si de purpura, si de rosu tors, si de glut?) coldnnele, si turn?) colonnelor torte
bysson relors; de doe deci de coti lungul, auree, si Mauro culmile cu aur; si Mauro
iar 'naltul si latul de cinci coti , ca si peste tot colonnele-catapetasmei cu aur; si
timjetoriele atriului. Si colonnele for facit chiotorle de aur. Aquesta faca coldn-
patru, si basile for patru de arama, si maim- nele tabernaculului de aur, si copcele atriu-
sele for de argint, si capitellele for inargin- lui, si copce spre a intinde de sus accopere-
tate cu argint. Si toti parii atriului in- mentul de arama. Aquest'a turn?) capitellele
pregiur de arama (si aquestia Inargintati cu de argint la colonne, 5i capitellele de aramit
argint). Aqucasta dar (fu) constructia able usei tabernaculului, si la pOrra atriului;
tarbernaculului marturiei, dupti cum se si chiotori mai Mat de argint assupra co-
commandasse lui Moyse, qua ministerial st hinnelor ; aquest'a be inarginte. Aquesta
lilt al Levitilor prin Ithamar flint lui Aaron facit parii tabernaculului si parii atriului
.sacerdotele. Si Betseleel al lui Uri din de arama. Aquest'a Men altarul de arama
sementia lui Iuda Mai dupe cum comman- din carninele de arama que era la barbatii
dasse lui Moyse Domnul. Iar Eliab at lui que s' an revoltat din preunh cu synagog'a
Achisamach, din sementia lui Dan (fu) quel lui Core. Aquesta fad' kite vasele alla-
que a architectonat (desemnat), spre a se Mai, si basea lui, si citminul lui, si phialele,
tesse cu rosu si cu bysson, quelle tessute, si furchinele de anima. Aquest'a Pad(
si cussute, si quelle variate. altarului adaos, fapta impletitii ca plas'a,
din josul chminului sub &Instil pinti la ju-
CAPU XXXVIII. jumetatea lui ;si posse peste densul patru
L Si Men Betseleel arc'a (j.e.doi coti si Ode din patru parii able adaosului altaru-
jumetate lungul ei, si de un cot si jume- lui, de anima inciipetore purthlorielor, in
tate taint ei, si de un cot si junietate 'nal- quilt sa se *Le at tarul pe (Muscle Aquest'a
tul ei. Si o inure peste tot on aur fiicit oliul ungerii quel sant, .si composi-
pur pe din intru si pe din afarti. r- Si ii tia proftunolui, faptit punt de aromator.
faca undina aura in pregiur ; si Larne Aquesta fad( spelatorittl quel de arama si
pentru dens'a patru tOrte auree, doe pe o basea lui de arama din specolii (oglindele)
lature, si doe pe laturea adoa, InchpetOre ajunatdrelor (femei) que ajunarti hinge use-
la gestatorie spre a ft pttrtath pe densele. bele tabernaculului marturiei in tlioa In
Mai Wit propitiatoriul pe d'assupra arcei quare it infipse. Si theft spe,littoriul spre
din aur pur, st fact si doi cherubimi de aur; a'si spelt inteasul Moyse si Aaron si filii
www.dacoromanica.ro
 100 EXODU. UP. IL.
aquestuia mainile si picidrele tor, quand instrumentele lui; si difterele pelli de
luta in tabernaculul marturiei , sau arieti rubricate, si accoperemintele, pelli
gland nainteda titre altar spre a ministra, byacinthine, si alle quellorlalte accopere-
se spela Inteensul, dupe cum comman- minte ; si parii, si tote instrumentele la
dasse lui Moyse Domnul. alle tabernaculului marturiei. Quite a
fost commandat lui Moyse Domnul, asse-
CAPU XXXIX. menea be facure filii lui Israel, tot appa-
Tot aurul que s'a elaborat in opere in ratul. Si vedit Moyse tote operele, si
tOta executia quellor sante, se fa'cit din au- quei que be facussero, dupe modul que
rul primitiei doe deci si noe de talante si commandasse lui Moyse Domnul, asse-
sdpte sute trei deci de sicli, dupe siclu menea le fhcussere ; si ii bine cuvento
sanctuariului. Si demptia argintului dela Moyse.
bhrbatii visitati (trecuti prin catagraphih) CAPU XL.
ai synagogei una sulk talante si una mie
septe sute septe deci si cinci sicli. 1. Si vorbi Domnul titre Moyse dicend.
Quite o drachma de capu sau o jumetate 2. In dioa lunei Anteiea, in Tuna nuoa
de siclu, dupe siclu quel sant. Tot vei (tntinde si) status tabernaculul martu-
quel que trecea prin visitatio , dela doe riei;
deci de anni si insus la sdi deci de myriade 3. Si vei punne acolo arc'a marturiei, si
si trei mil cinci sute cinci-deci. Si fur) vei intinde din aintea arcei catapetasm'a;
quelle una suth talante de argint la turnarea 4. Si vei adducce in Intru mas'a si vei
capitellelor tabernaculului si la capitellele punne pe densa quelle de pus inainte; si
catapetasmei : una sulk de capitelle la una vei impunne lucernele lui ;
mita talante, quite un talant de capitellu. 5. Si vei punne altarul de aur spre the-
Iar aquei una mie septe sute septe deci si cinci miiere Inaintea arcei marturiei ; si vei
sicli fur) facuti la chiotOrele colOnnelor si la punne accoperementul catapetasmei peste
inaurarea capitellelor tor, si la adornamen- us'a tabernaculului marturiei.
tul tor. Iar aram'a demptiunii patru sute 6. Si altarul carpomelor (arderilor) vei
septe deci talante si doe mii si patru sute punne Hinge us'a tabernaculului mhturiei.
sicli. Si Mat dinteensa basile usei ta- 7. Si vei punne spellitoriul mire taber-
bernaculului marturiei, si basile taberna- naculul marturiei si mire altar; si vei dä
cului inpregiur; si basile pOrtei atriului, acolo aph;
si parii tabernaculului, si parii atriului in- 8. Si vei circumpunne atriul impregiu-
pregiur, si adaosul de aramh in pregiurul rul (tabernaculului), si vei da cortin'a pOrtei
altarului, si tote vasele altarului, si tOte atriului.
instrumentele tabernaculului marturiei. 9. Si vei lua oliul ungerii si vei tinge
Si facure filii lui Israel, dupe cum a fost tabernaculul, si tote quelle dinteensul, si
commandat lui Moyse Domnul, asa facuro. it vei sanctifica cum si Ole vasele lui, si
Iar remasul aur at demptiunii 11 Pdcure vor fi sante;
vase spre a ministra inteenscle in aintea 10. Si vei tinge altarul carpomelor, si
Domnului. Si remasul (din) hyacinthu si bite vasele lui, si vei sanclifica altarul, si
purpura si rosu si bysson se facure stole va fi altarul sintul sintelor ;
ministratorie lui Aaron spre a ministra in- 11. Si vei unge spelatoriul si basea lui si,
teensele in sanctuariu. Sj addusero sto- it vei sanctificA.
lele la Moyse, si tabernaculul, si vasele 12. Si vei adducce pe Aaron si pe filii
aquestuia, si culmile, si cohinnele si basile lui la usele tabernaculului marturiei, si vei
lui ; si arc'a marturiei, si purthtoriele ei; spela pe densii cu aph;
si altarul si tOte vasele lut ; si oliul un- 13. Si vei revesti pe Aaron cu stolele
gerii, si profumul compunerii ; si can- sante, Si Ii vei unge, si 11 vei santifica si va
delabrul quel puru, si lucernele lui, lucerne preoti mie;
de ardere, si oliul luminei; si mas'a 14. Si pe fill lui ti vei adducce, si ii vei
propunnerii, si tOte alle ei vase, si painele revesti cu tunice;
propunerii, si stolelesanctuariului que stint 15. Si ii vei tinge cum ai uns si pe tatiil
alle lui Aaron ; si stolele filiilor aques- tor, si vor preoti mie; 5i va fi cum sh fia
tuia spre preotie; si tindetoriele (velele) for ungere de preotie in eternu in genera-
si colonnelesi basile lui, si cata- tiile tor.
petasma usei tabernaculului si a portei 16. Si Pheit Moyse intro tote, dupe cum
atriului, si tote vasele tabernaculului si ii prescrisse Domnul assemenca Mat.
www.dacoromanica.ro
 CAP. XL. EXODU
17. Si a fost quo in lun'a anteiea, in at
doilea annu dela esirea for din Egyptu, In
tuna nuoa (numenie) se Intisse si se asseclO
tabernacul;
48. Si statui Illoyse tabernaculul si pusse
basile lui, si suprapusse capitellele lui, si
petreca culmele lui, si intipse colonnele
lui;
19. Si intinse auleele peste tabernacul,
si suprapusse accoperementul tabernacu-
lului peste densul d'assupra, dupe cunt
Domnul commandasse lui aloyse.
20. Si luand marturiele le pusse in
arca; si suprapusse puriatoriele peste arca;
si pusse propitiatoriul peste arca d'assupra;
21. Si Intrudusse arc'a in tabernacul, si
pusse tnainte atot- coperitura catapetasmei,
si avelO arc'a marturiei dupe cum Domnul
commandasse lui Moyse.
22. Si asseklO mas'a in tabernaculul mar-
turiei, in laturea tabernaculului marturiei
despre miaqa nOpte, afare de catapetasm'a
tabernaculului.
23. Si pusse peste densa painile propun-
nerii, inaintea Domnului dupe cum Dom-
nul commandasse lui Moyse.
24. Si pusse candelabra In tabernaculul
marturiei inaintea mesei in laturea taber-
naculului quea despre mia4a 41;
25. Si suprapusse lucernele pe densul
inaintea Domnului dupe cum commandasse
lui Moyse Domnul.
26. Si pusse altarul de our in taberna-
culul marturiei Inaintea catapetasmei,
27. Si themeib pe densul profumul corn-
www.dacoromanica.ro
101
punerii, dupe cum Domnul commandasse
lui aloyse.
28. Si pusse portiera usei tabernacu-
lului.
29. Si altarul carpomelor it pusse la
usele tabernacululuiaccoperementului mar-
turiei, si addusse assupra lui arderea de
tot si sacrificial, dupe cum Domnul com-
mandasse lui Moyse.
30. Si Mat spelatoriul intre tabernactt-
lul marturiei si intre altar, si ii dette apa :
31. Qua sh'si spelle dinteensul Illoyse
si Aaron si filii aquestuia mainile si piei(1-
rele,
32. Quand intra in tabernaculul matu-
riei, sau quand 'nainta caire altar spre a
ministra, se spela dinteensul, dui-A cum
Domnul commandasse lui liloyse.
55. Si statui atrial In pregiurul taberna-
culului, si pusse, portiera atriului; si ter-
min() Moyse tote operele.
34. Si accoperi norul tabernaculul mar-
turiei, si de gloria Domnului se impla ta-
bernaculul.
55. Si nu putt Wyse intra In taberna-
culul marturiei, quoci umbria assupra lui
norul, si de gloria Dumnului se implit ta-
bernaculul.
36. Astfel quand se ardica norul dela
tabernacul, I» jugs filii lui Israel cu sarci-
nele for ;
57. Iar de nu se ardica norul nu Injuga
pine in dioa in quare se ardica norul.
38. Quoci nor al Dumnului era assupra
tabernaculului dioa si focu era peste densul
nOptea inaintea lui Israel intregu, in tote
carraturele tor.
 A TREIA CARTE A LUI
LEVITICU.
CAPIJ I.
1. Si mai chiem6 Doman' pe Moyse si ii
vorbl din tabernaculul mhrturiei, dicend ;
2. Vorbesce liliilor lui Israel, si vei dicce
chtre densii. Onm dintre voi, de WI adducce
Domnului daruri dintre vitele vOstre, dintre
boi si dintre of yeti adduce darurile vostre.
5. De va fi holocautomii darn! seu dintre
boi, mascule nemaculat sh '1 adduch; la
us'a tabernaculului mhrturiei sh 'I adduch
de 'tuna voie Inaintea Domnului.
4. Si 'hi va punne mitn'a peste capu car-
pomei salle, din tote inim'a sa, spre a de-
veni propitih in favorea lui.
5. Si vor sacrifice vitellul Inaintea Dom-
nului, si vor offeri filii lui Aaron, sacerdotii
sangele si vor reverse sangele In pregiur
peste altarul que este la usele tabernacu-
lului mhrturiei.
6. Si despellind holocautom'a, o vor des-
Orli dui-to membrele salle.
7. Si punne-vor filii lui Aaron, sacerdotii,
focu poste altar si you ass* lemne poste
focu.
O. Si vor suprapunne filii lui Aaron sa-
cerdotii (peste) membrele despartite capul
si gressimea assupra lemnelor quellor de
pe focu que sunt assupra altarului.
9. Iar quelle din phntecele (victimei) si
piciorele spida-le vor cu aph; si le va punne
sacerdotele tote assupra altarului ; carpomrt
este, sacrificiu odOre de suavitate Dom-
nului.
10. Iar de va fi dintre of darul lui (inain-
tea) Domnului atat din 'gnclli pat si din
iedi spre holocautoma mascule nemaculat
sit offera si sit puia man'a peste capul lui.
11. Si it vor jungbia in laturea altaru-
lui quea despre miadh nopte Inaintea Dom-
nului si vor revil.rsa filii lui Aaron, sacerdotii
sangele lui assupra altarului in pregiur;
42. Si it you desphrti (MO membrele lui,
cum si capul si gressimea lui, si le vor
asst* sacerdotii peste lemnele de pe focu
que sunt assupra altarului;
www.dacoromanica.ro
13. Tar quelle din pantece si piciOrele le
vor spela in aph ; si va offer' sacerdotele
pe tote, si le va suprapunne peste alien ;
carpomh este, sacrificiu odOre de suavitate
Domnului.
14. Iar de va adducce carpomh dintre
passeri dar Domnului, din turturelle sau din
columbe sa 'si offerit darul seu ;
15. Si 'I va adducce sacerdotele assupra
altarului, si ii va rumpe capul, si va punne
(sacerdotele) peste altar, si 'i va scurge san-
gele chtre basea altarului.
16. Si ii va trage gus'a dinpreuna on pe-
nele lui si o va lepHa, WO altar spre
resarituri la locul cenusei.
17. Il Ira hinge din arripe, si nu '1 va
desphrti si II va punne sacerdotele assupra
altarului peste lemnele quelle de pe focu :
carpomii este, sacrificiu odOre do suavitate
Domnului.
CAPU II.
1. Iar sufflet (simplu) de va offer'
dar spre sacrificiu Domnului, semidale
(fore de Minh) va fi darul seu, si va reverse
peste dense oliu si va suprapunne peste
densa libanu : (sacrificiu este).
2. Si va adducce aquestea la filii lui
Aaron, sacerdotii, si Maud dintr'ensa mime
plinh din aqueasai semidale cu oliul ei,
cum si tot libanul ei, va punne sacerdotele
memorialul ei assupra altarului ; sacrificiu
odOre de suavitate Domnului.
5. Si remasul din sacrificiu (va fi) lui
Aaron si filiilor lui : sant al santelor (este)
din sacrificiurile Domnului.
4. Iar de adducci spre dar sacrificiu
coptu In cuptor (offerirc Domnului), din
semidale (sit fih) paini azyme frimenlate
in olio, si tune flir5 aluat pertmse in oliu.
5. Iar daqua sacrificiu din sartagine
(ligaih va fi) darul ten semidale frememath
in oliu azyme sit fib..
6. Si vei sfiirma in buchti si vei reverse
peste densele oliu; sacrificiu Domnului
este.
 CAP. 11. LEVITICU.
7. Iar daqua sacrificiu do pe grhtar (va
fi) darul ten, semidale In oliu sh se fach.
0. Si va adduce sacrificiul que se va facce
din aquestea Domnului, si se va adducce
chive sacerdote, si appropianduse do altar,
9. Va desphrti sacerdotele-din sacrificiu
Michel-Angel. Movst.
11. Tot sacrificial que ati offerl Domnu-
lui, nu '1 yeti facce fermentat (cu aluat) ;
quad din on -que aluaturh si din ori-que
miere nu yeti facce spre a se arde carpose
Domnului.
12. Ca dar de premitie le putell offerl
Domnului, iar assupra altarului nu se vor
de urine spre odOre de suavitate Dom-
nului.
13. SI ori-que day al sacrificiului vostru
cu sane se va Ora ; nu vets inceta sarca tes- .,
www.dacoromanica.ro
103
memorialul sett, si va punne (sacerdotele)
peste altar : carpoma odOre de suavitate
Domnului.
40. Iar rem asul din sacrificiu, lui Aaron
si filiilor lui (va fi) : siintele santelor din
carpomele Domnului.
Ed. Frere.
tamentului Domnului din sacrificiele vOstre;
peste tot darul vostru yeti adducce (Domini-
lui Domneqetilui vostru) save.
14. Iar de adduci sacrificiu din primele
fructe Domnului (Mlle) nuoe (verdi MI6)
spicele copte (la focu) frecate (in maini
inaintca) Domnului, offeri-vei sacrificiu din
priniele talle grane,
15. Si vei revers& assupra lui olio, si
vei punne peste densul liban : sacrificiu
este.
 104 LEVITICII.
46. Si (prin ardere) va Direr' sacerdotele
memorialul sacrificiului din granele cu oliu
si tofu libanul sacrificiului : carpoma este
Domnului.
CAPU III.
4. Iar de (va fi) sacrificiu de salutariu
offrand'a lui (addush) Domnului, de o va
adducce dintre boi, fir( mascule fill femine,
nemaculata s' o adduch inaintea Domnu-
lui.
2. Si va punne mainille salle pe capul
offrandei salle. si o Ira jungia la usele ta-
bernaculului marturiei ; si vor reversa flit
Jul Aaron, sacerdotii, sangele peste altarul
bolocautomelor inpregiur.
3. Si vor offer' din sacrificiul salutariu-
lui carpoma (ardere) Domnului gressimea
que accopere pantecele, si Iota gressimea
quea de pe pantece,
4. Si amendoi renichii, si gressimea (le
pe densii, quea (le pe copse, si invelitur'a
quea de pe ficat din preuna cu renichii se
va lua afara,
5. Si to vor offer' filii lui Aaron (sacer-
dotii) peste altar, d'assupra holocautomelor
que sunt peste lemnele de pe focul (quel de
pe altar); ardere odore de suavitate Dom-
nului.
6. Iar de (va fi) dintre of a sa offranda
sacrificiu de salutariu Domnului, mascule
sau femine, nemaculat s'o adduca inainte.
7. De va offeri 'gnellu, dreptu dar at
seu, adducce'! -va inaintea Domnului,
8. Si 'si va punne mainile peste capul
offrandei salle, si o va junghia la. Eisele ta-
bernacului marturiei, si vor reversa filii lui
Aaron, sacerdotii sangele lui peste altar
inpregiur.
9. Si va offeri din sacrificiul salutariului
ardere lui Domnedeu gressimea, si cod'a ne-
maculata din preuna cu spinarea se Ira tragge
afara, cum si gressimea que accopere pan-
tecele, si Iota gressimea de pe pantece,
10. Si amendoi renichii, fit gressimea de
pe densii, quea de pe copse, si invelitur'ede
pe ficat, din preuna cu renichii, luandule,
41. Le va adducce sacerdotele assupra
altarului, odore de suavitate, carpoma Dom-
nului.
12. Iar de (va 11), dintre capre offrand'a
lui, o va adducce inaintea Domnului.
13. Si 'si va punne mainile pe capul ei,
si o vor junghia inaintea Domnului Ingo
usele altarului marturici; si vor reversa filii
lui Aaron, sacerdotii, sangele (victimei)
peste altar In pregiur.
14. Si va offeri dinteens'a dar at seu,
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
carpoma Domnului, gressimeaqueaccopere
pantecele, si tdta gressimea quea de pe
pantece,
45. Si amendoi renichii, si gressimea de
pe densii quea de pe copse (adic(1), si MO-
litur'a ficatului dinpreuna en renichii va lux,
16. Si le va offeri sacerdotele pe altar,
ca nutriment (arlos) carpoma de odore de
suavitate Domnului; told gressimea, Dom-
nului (este).
17 Lege in seculi, in generatiile vdstre,
In tots locuinca vostra ; seul si sangele nu
yeti manta.
CAPU IV.
1. Si vorbi Domnul catre Moyse qi-
cend ;
2. Vorbesce filiilor lui Israel dicend : tie
va pecatui vre un suMet inaintea Domnului
fari; de voie din Idle preceptele Domnului,
din quare nu se cuvine a facce, si va facce
vre un que dinteensele;
3. De va pecatui archiereul quel uns, in
queea que pecatuesce popolul, va adducce
pentru pecatul seu iii quare a pecatuit, vi-
t.ellu dintre boi nemaculat Domnului pentru
pecatul (seu).
4. Si Ara adducce vitellul la us'a taber-
nacului marturiei inaintea Domnului, si
'si va pune man'a pe capul vitellului inain-
tea Domnului, si va junghia vitellul inaintea
Domnului.
5. Si sacerdotele quel uns quel Implinit
dupe mainile salle, Wand din sangele vitel-
lului, adducce '1 va In tabernaculul mArtu-
riei,
6. Si 'si va tinge sacerdotele degitul in
singe si vi asperge din singe de septe on
inaintea Domnului titre calapetasm'a quea
santa.
7. Si vi punne sacerdotele din sangele
vitellului peste cornele altarului profumu-
lui compositiunii quellui din aintea Domnu-
lui, quare este in labernaculul marturiei ;
si tot sangele vitellului it va reversa Nino
Itasca altarului holocautomelor, quarele
este langO usele tabernaculului marturiei.
8. Si Iota gressimea vitellului que este
al pecatului, o irk lua dela densul, gressi-
mea que accopere intestinele, si tOta gres-
simea quea de pe intestine,
9. Si amendoi renichii , si gressimea
de pe densii, quea de pe copse si fn-
velitur'a quea de pe feat din preuna cu
renichii le vb. lua,
10. Dupe cum se is dela vitellul sacrifi-
ciului salutei, si le vi offeri sacerdotele as-
supra allarului arderii (carposei).
 CAP. v. LEVITICU.
41. Iar pellea vitellului si Iota carnea
lui din preuna cu capul si cu extremithtile
lui si cu pantecele, si cu fimul (baleg'a);
42. Cu tin cuvint vitellul tutregu is vor
ducce affaro din castre in loco carat, unde
se reversa cenus'a si it vor arde de tot peste
lemne In focu ; peste reversarea cenusei se
va arde.
43. Iar de va innora (pechtui faro de
voie) tots synagog'a lui Israel, si se va as-
cunde fapea din ochii synagogei ; de vor
farce (adieu) vre until din ttile preceptele
Domnului que nu se cuvine a se facce, si
vor pi,cciitui,
44. Si se va tnvedera (apoi) pecatul in
quare an pechtuit, attunci, pentru pecat
synagog'a va offeri dintre boi vitellu nema-
culat, si '1 va adduce la usele labernaculu-
lei marturiei.
15. Si vor punne qui mai vechi ai sy-
nagogei mainele for pe capul vitellului
inaintea Domnului, si vor junghia vitellul
inaintea Domnului.
16. Si va ducce sacerdotele quel uns din
sangele vitellului in labernaculul marturiei.
17. Si va tinge sacerdotele degitul seu
in sangele vitellului si va asperge de septe
on inaintea Domnului in fac'a catapetasmei
sanctuariului.
18. Si din sange va punne sacerdotele
peste cornele allarului profumelor composi-
tiunii, quarele este inaintea Domnului, si
quare este in tabernaculul marturiei, si tot
sangele II vi reversa spre basea allarului
arderilor quellui dela us'a tabernaculului
marturiei.
19. Si iota gressimea lui o va lua dela
densul, si o va adducce assupra allarului.
20. Si va facce vitellul dupe modul cu
quare a facut si vitellul quel pentru pecat,
assemenea se va facce cu densul; si se va
rugh pentru densii sacerdotele, si se va ierta
for pecatul.
21. Si vor ducce vitellul toll afaro din
castre si vor arde de tot vitellul dupe cum
an ars si pe quel d'anteiu vitellu; (pentru)
pecatul synagogei este.
22. Iar de Ira pechtui principele si vat
facce faro de voie in contra vre unuia din
tote preceptele Domnului Dumnecleului seu,
quare nu se cuvine a facce, (si va pechtui)
si va deveni culpabil,
23. Si i se vi cunOsce pecatul in quare
a pecatuit, Isi va adducce dreptu offrandii
no iedu dintre capre mascule nemaculat.
24. Si 'si va punne man'a pe capul iedu-
lui, si it vor junghia In locul unde se jun-
ghiti holocautomele- inaintea Domnului ;
www.dacoromanica.ro
i05
(pentru) pecatu este (aquest sacrificiu).
25. Si va punne sacerdotele din sangele
victimei pecatului cu degitul seu, si va cla pe
cornele altarului holocautomelor, si tot san-
gele lui II va versa la basea altarului holo-
cautomelor.
26. Si loth gressimea o va offeri pe altar
ca si gressimea sacrificiului de salutariu;
si se va raga pentru densul sacerdotele
despre pecatul lui quare se va ierta lui.
27. far de va pechtui faro de voie vre un
sufflet unul din popolul terrei, fhcend vre
tin pecat (incontra) tutulor preceptelor Dom-
nului que nu se cuvine a se facce, si va de-
vent culpabil,
28. Si i se va cunOsce pecatul In quare a
Oct:Limit, va adducce de offrandh o ieda dint re
capre, femina nemaculath o vi adducce
pentru pecatul seu In quare a pechtuit.
29. Si 'si NI punne man'a pe capul pech-
tuirii salle, si vor junghia jed'a pecatului,
In locul in quare se junghia holocautomele.
50. Si va lua sacerdotele din sangele ei
cu degitul seu, si vii punne pe cornele alla-
rului holocautomelor, si tot sangele ei 11 va
versa la basea altarului.
31. Si tota gressimea o vi lira dupe cum
is si gressimea dela sacrificiul de salutariu;
si o Ira offal sacerdotele pe altar spre othire
de suavitate Domnului. Si se va ruga sa-
cerdotele pentru densul, si i se va ierta.
32. Iar de'si va adducce Ole drept offran-
da pentru pecat, feminh nemaculall sh o
'Witch;
33. Si 'si vii punne man'a pe capul victi-
mei pe,catului, si o vor junghia pentru peca-
tul (lui) in locul unde se junghih holocau-
tomele.
M. Si luand sacerdotele din singele
quellei pentru pecat cu degitul seu, punne-
va pe cornele altarului holocautosii (arderii
de tot) si lot sangele ei 11 va versa la basea
all arului holocautosii.
35. Si Iota gressimea victimei o va la,
dupli cum se is si gressimea Mei sacrificiu-
lui de salutariu, si o va punne sacerdotele
pe altar peste holocautomele Domnului; si
se va nigh pentru densul sacerdotele, pen-
tru pecatul lui In quare a pecatuit, si se va
ierla lui.
CAPU V.
1. Iar de vii pechtui sufflet audind voce
de juratuat si thud martur sau a audit sau
a sciut, de nu va da de seine, va lua pecatul
assupra 'si.
2. Suffletul que s'ar' Intempla a se elfin-
ge de on -que lucru necurat, sau de morla-
 106 LEV1TICU. CAP. VI

tinh sau de mursicat de fEre necurate, sau rea, si va pEcatul fito devoie din quelle
de morthcinele sau de abominatiile quellor sante alle Domnului, va adducce pentru
necurate, sau de morthcinele vitelor (do- ..culpabilitatea sa Domnului un berbece
meslice) necurate, si se va trecce cu vede- nemaculat dintre oi, de pretui unui argint
rea de demi, culpabil va fi ; dintre sicli, dupb siclul quellor sante pentru
3. San de se va attinge de immunditia queea que a pecatuit ;
(necuratia) de omu sau de on -que immun- 16. Si que a pEctituit din quelle sante, o
ditih a sa, de quare attingenduse se va va reda, si va adhogi a cincia parte pe d'as-
spurca, si schpandul din vedere, a cunos- supra, si o va da sacerdotelui; si sacerdo-
cut'o apoi, culpabil Ira fl. tele se vet raga pentru demi in berbecele
4. Suffletul que va jura proferind cu bu- culpabilithtii, si se va ierta lui.
_zele spre a facce rEu sau bine, dupo cum 17. Si vre tin sufflet de va pEchtui si va
pronunth omul cu jurrtment, si'i vb. trecce facce Incontra vre unuia din. preceptele
din vederea (ocitilor) si va cunosce (apoi) Domnului que nu se cuvine a facce, si lea
quo a pechtuit In vre una din aquestea; sciut, si va fi culpabil si va are pEcatul sett ;
5. Si va fi quo va deveni culpabil In vre 18. Adducce-va berbece nemaculat din-
una din aquestea, va marturisi pEcalui des- tre oi de pretul unui argint pentru culpa-
pre quare a pEchtuit assupra lui; bilitate cMre sacerdote, si se va ruga
6. Si va adducce despre quite este cul- pentru &mut sacerdotele despre nesciiiit'a
pabil Domnului, pentru pecalui In quare a lui in quare a innorat si nu a sciut, si se
pechtuit, femina dintre oi o 'gnella sau o va ierta lui.
iedi dintre capre, si se va ruga pentru (Mit- 19. Qutici a chlcat prin delict, in quelle
sui sacerdotele pentru pecatul lui in quare pEcatuite in aintea Domnului.
a pEchtuit ; si se va ierta lui pEcatul.
7. Iar de nu va pute man'a lui in de CAPU VI.
ajuns spre o Ole, va adducce, pentru pecatui 1. Si vorbi Domnul chtre Moyse (peen(' :
seu in quare a &Mull, doe turturelle sau 2. Sufflet tie va pEchtui, sl trecEnd cu
doi pui de columbe Domnului, unul pentru vederea, va trecce peste preceptele Domnu-
.petal si altul spre holocautomh; lui , si Ira mints quelle dire apprOpele
8. Si va adducce aquestea la sacerdote; seu In deposit sau despre soeietate, sau
si Iva offeri sacerdotele pe quel pentru pEcat despre rhpire, sau qutS a nedreptiitit in
mai antEiu, si'i va rumpe sacerdotele capul queva pe appropele seu,
dela vertebril, si nu '1 vet desphrti. 3. Sau quo a aflat vre un objet perdut si vh
9. Si va asperge din sangele quellui pen- mints despre (Mitsui, si va jura stramb des-
tru pleat pe phretele althrului, iar remasul pre vre una din tole quate ar' facce omul,
.din singe, it va scurge pe basea altarului ; in quit sa pechtuiasch in aquestea
quiici at &aloha este. 4. Si va fi quand va pEcatui si Ira de-
10. Si pe quel d'al doilea it va facceho- vent culpabil qub va IntOrce inapoi rhpirea
locautorai dupo cum se cuvine ; si se va ruga que a rhpitu sau nedreptalea que a nedrep-
pentru (Mitsui sacerdotele pentru pEcatul tatit, sau depositul que s'a depus ini, sau
seu In quare a pEchtuit si se va ierta lui. objetul perdut que a fost aflat ;
41. Jar de nu va afla inan'a lui perecbili 5. Despre tot Ittcru despre quare a jurat
de turturelle sau doi pui de columbe, va stramb, va restitui objetul Intregu si a cin-
adducce offrand'a sa pentru queea que a cia parte dintr'Ensul Ira adhogi pe d'assu-
pEchtuit, o a decea parte dintrio epla (o me- pra ; a cui este i se va restitui to tIioa in
surh) de semidale pentru petal; nu va quare se va invedera.
versa peste dense oliu, nici va punne peste 6. Si despre delictul seu va offerl Dorn-
tiEns'a liban, Tani pentru pEcat este. nului un berbece dintre oi nemaculat, de
12. Si o va adducce In sacerdote, si im- pretul dupo queea In quare a nelegiuit,
pumnand sacerdotele plinh rnan'a sa, o va (ducEndu 'I) la sacerdote.
punne, ca memorial, pe altar peste holocau- 7. Si se va ruga pentru (Mitsui sacerdotele
tome Domnului; (quo) pentru pecat este. in aintea Domnului, si se va ierta lui des-
13. Si se va ruga pentru (Mitsui sacerdo- pre una din tote din quite a 'Ica si a nele-
tele pentru pecatui lui In quare a pEciituit din giuit.
aquestea, si se va ierta lui ; iar remasul va 8. Mai vorbi Domnul dare Moyse dicend:
11 al sacerdotelui, ca sacrificiu at sernidalii . 9. Precipe lui Aaron si filiilor sei (Pend :
14. Si vorbi Domnul dire Moyse tpcEnd: aqueasta (este) legea holocautosii (arderii de
15. Sufflet que uitand va trecce cu vede- tot) aqueasta este holocautosea peste arderea
www.dacoromanica.ro
 CAP. VII. LEVITICU.
ei assupra altarului tole nOptea pine dimi-
neata, si focul altarului vat arde pe densul
pia se vb. stinge.
10. Si va revesti sacerdotele tunics de
inu, si feminal de inu va punne inpregiurul
corpului seu si va lua catacarposea que o va
consomme focul, (adico) holocautosea de
pe altar, si o va depunne Ifing8 altar.
11. Si se va desbrhca de stol'a sa si va
resvesti alts stole, si va ducce arderea de
tot afarii din castre la locu curat ;
12. Si focu pe altar va arde assupra lui
*i rill se va stinge si va arde sacerdotele pe
(Mitsui lemne,dimineat'a dimineatti, si WI as-
se4a peste densul holocatttosea, si va punne
peste densul gressimea de salutariu.
13. Si focu in tot d'auna vb. arde pe altar;
si nu se va stinge.
14. Aqueasta (este) legea sacrificiului,
que it vor adducce filii. lui Aaron inaintea
Domnului in fac'a altarului.
15. Si va lua (sacerdotele) cu pumnul
din semidalea sacrificiului din preunh
cu oliul ei, si en tot libanul ei, quelle
que stint peste sacrificiu, si va adducce pe
altar ardere °dare de suavitate, memoriulul
ei Donmului.
16. Iar remasul dinteens'a va manca
Aaron si filii lui : azyme (o) vor 'nand in
locu sant, In atriul tabernaculului martu-
riei o vor manca.
17. Nu se Ira cocce fermentat (dospit);
partea aqueasta dideiu for din carpomele
Donmului; sante din sante stint, ca si quea
pentru pent, ca si quea pentru delict.
18. Tot masculele din sacerdoti va mam-
a aqueasta; (dreptu) legitimu in genera -
tiile for din carpomele Domnului. Tot quel
que se Ira attinge de aquestea santifica-se-va.
19. Si vorbi Domuul dire Moyse qi-
cend
20. Aquesta (este) darul lui Aaron si -al
filiilor lui que vor adducce Donmului in
(jioa to quare vei unge pe densul : a tlecea
parte dintr'o epla de semidale sacrificiu
de tot d'auna, jumetate dinteensul
jumetate dintr'ens'a ser'a.
21. Pe sartagine in oliu se va facce ca
pismet o va adducce si pisath menunt, sacri-
ficiu in fiirimhture, sacrificiu in otlOre de
suavitate Domnului.
22. Si sacerdotele quel uns (que va suc-
cede) in local aquestuia dintre filii lui vat
facce (si din) aqueasta : lege eternliDomnu-
Ini, en totul se va consumma.
23. Si tot sacrificiul sacerdotelui holo-
caust (ars de tot) WI fi, si nu se va mama.
24. Si vorbi Domnul chive Moyse dicend :
www.dacoromanica.ro
107
25. Vorbesce lui Aaron si filiilor lui 4i-
cend : Aqueasta (este) legea pecatului : in
local in quare se junghia holocautom'a,
(acolo) se Injunghia st quelle pentru pecat
Inaintea Domnului : sante din sante sunt.
26. Sacerdotele que offere aquest (sacri-
ficiu) 11 va manca; in locu sant se va mama,
In atriul tabernaculului mhrturiei.
27. Tot quel que se attinge de candle
aquestei (victiine) sanclifica-se-va, si quhrui
vestment se va asperge din sangele ei, ori-
que se WI asperge, dinteensul, se va spela
in locu sant.
28. Si vasul ostrachin (de tut) in quare se
Ira ferbe, sparge-se-va, iar de se va ferbe In
vas de annuli, st se frece vasul si sit se
spele cu aph.
29. Tot masculele !rare sacerdoti va
mind aquestea : sante din sante sunt Dorn-
nului.
30. Si tote quelle pentru pecat din al
quaror'a singe se va adducce In tabernacu-
lul mhrturiei spre a se facce rugh in sane-
tuariu, nu se vor manca, (ci) In focu se vor
arde.
CAPU VII.
4. Si aqueasta (este) legea berbecelui
quellui pentru delict : sante din sante mi.
2. In local uncle se junghih holocautom'a
acolo) se junghiii (si) berbecele delictului
maintea Domnului, si sangele lui se va re-
versa la basea altarului in pregiur.
5. Si told gressimea lui o va offeri din-
teensul, si cdd'a si tUth gressimea quo acco-
pere intestinele, si teat gressimea de pe
intestine,
4. Si amendoi renichii, si gressimea de
pe della , quea de pe copse si hive-
litur'a quea de pe feat din preunti cu reni-
chii le va lua.
5. Si le va offerl sacerdotele pe altar ar-
dere Domnului ; (quo) pentru delict este.
6. Tot masculele dintre sacerdoti le Ira
manca, In locu sant le vor manca, sante in-
Ire sante sunt.
7. Precum oblatia pentru pecat, asse-
menea si quea pentru delictu, legea Ion una
este : sacerdotelului quellui que se rOgh
intr'ensh a lui sit fit victinfa.
8. Si sacerdotele que offere holocautom'a
vre unui omu , pellea holocautosii que
ellu offere a lui sit lit.
9. Si tot sacrificiul que se Ira cocce in
captor, si tot (sacrifIciul) que se va facce pe
gratar sau pe sartagine, al sacerdotelui que
II offere, al lui sit fie.
40. Si tot sacrificiul refhcut In oliu sau
 108 LEVITICU.
nerefacut, tutulor filiilor lui Aaron sa flit,
unnia ea si altuia egal.
11. Aqueast'a (este) legea sacrificiului de
salutariu que vor offer'. Domnului.
42. De o vor adducce pentru lauds (de
recunoscinta),sa adduce pe sacrificiul laudei
OW de semidale refacute in olio, si turte
azyme unse in olio, si semidale frementata
in olio.
43. Pe Olin fermentate cu aluat isi
va adducce offrand'a sa peste sacrificiul
'amid de salutariu al seu.
44. Si va adducce dinteensul una din
tote offrandele salle demptiii Domnului; sa-
cerdotelui que revere( sangele salutariului a
lui sa fiL
45. Si canine sacrificiului laudei de sa-
lutariu alle lui sa fia, si in dioa In quare se
vi offer' darul se vor minca ; sii nu se
lasse dinteensele pe a doa di.
46. Si daqua este vre o urae sau (da-
qua) de bunk vole sacrifice darul seu, sau
daqua dioa adducce sacrificiul seu, se va
mama (atiunci) si pe a doa di, si remasul
dinteensul se vi minca.
17. Iar remasul din carnile sacrificiului
pino in dioa a treia In focu se va arde.
18. Iar daqua mancind va minca din
carnile sacrificiului salutarielor salle pe a
treia di, nu se va accepti quellui que adduce
aqueast'a, nu se va considers lui; (quo) spur-
caciune este, si suffletul que ar' mina din-
teensul, pecatul va lua (assupra'si).
49. Si drone quite s'ar attinge de tot
(ue este) necurat nu se vor mina (ci) In
thou se vor arde si carnile; tot quel curat
va manta carni.
20. far suffletul quo ar' mina din car-
nile sacrificiului de mintuire, quare este al
Domnului, si (vh aye) necuratia lui pe den-
sul, va pert suffletul aquella din popolul
seu.
21. Si suffletul que s'ar' allinge do ori
que lucru necurat sau de necuratia omu-
lui, sau de patrupedele neeurate sau de ori-
que abominatio necurata, si va 'ninth din
carnile sacrificiului de mintuire, que este
at Domnului, Ira peri suffletul aquell'a din
popolul seu.
22. Si vorbi Domnul catre Moyse di-
cend :
23. Vorbesce filiilor lui Israel : nici o
gressime de boi, si de of si de capre nu yeti
minca.
24. Si gressime de mortacine si de mur-
sicat de fere ; (nu) se va !ma la nici un
lucru, si spre mincare nu se va [Witch.
25. Tot quel que maninca gressime din
www.dacoromanica.ro
CAP. VIII.
vitele din quare va offeri carpomk Domnu-
lui, va pert suMetul aquella din popolul
seu.
26. Singe nici de cum sa nu mincati in
nici Intr'o locuinta a vdsta, atftt dela pas-
seri quit si dela vile.
27. Tot suffletul que ar' minca singe va
peri suffletul aquell'a din popolul seu.
28. Mai vorbi Durnnedeu catre Moyse
dicend :
29. far filiilor ltri Israel vei vorbi dicend
quel que offere sacrificiu de mintuire Dom-
nului, vi adducce offrand'a sa Domnului (si)
din sacrificiul seu de mantuirc;
30. Miinile lui vor offer' carpomele Dom-
nului; gressimea quea de pe peptuscul, si
invelitura ficatului le va offers spre a le
punne dart' inaintea Domnului.
51. Si va offeri sacerdotele gressimea pe
altar, si vi fi peptusculul lui Aaron si filii-
Ior lui;
32. Iar bracul quel dreptu yeti db. demp-
ti0 sacerdotelui dill sacrificiurile vdstre de
mintuire.
53. Quellui que offere singele mintuirii
si gressimea (quea) dela filii Aaron at lui
sa Ilk' in parte bracul quel dreptu.
34. Quo peptusculul suprapunerii si bra-
cul demptiunii luatu-le-am dela filii lui Is-
rael din sacrificiurile vdstre de mintuire, si
le am dat lui Aaron sacerdotelui si filliilor
sea (drept) legitimu elernu dela filii lui Is-
rael.
35. Aqueasta (este) ungerea lui Aaron,
si ungerea Minor lui din carpomele Dom-
nului, in dioa in quare ii addusse pe densii
spre a preoti Domnului;
36. Dupe cum ordono Domnul b. se di
for in dioa in quare unse pe densii, dela
filii lui Israel ; (drept) legitimu in genera-
tiile tor.
37. Aqueasta (este) legea holocautome-
lor si sacrificiului mintuirii;
58. In modal in quare ordona Domnul
lui Moyse in muntele Sini, in dioa in quare
ordono filiilor lui Israel a adducce offran-
dele for in aintea Domnului, in desentul
Sina.
CAPU VIII.
1. Si vorbi Domnul titre Moyse dicend
2. Ia pe Aaron si pe filii lui cu densul si
stolele lui, si oliul ungerii, si vitellul quel
pentru pecat, si amendoi berbecii, si canis-
tru cu azyme.
3. Si aduna tdtt synagog'a la us'a Taber-
nacului marturiei.
4. Si tacit Moyse dupd cum 'ia ordonat
 CAP. VIII. 'LEV IT ICU.
Domnul si convocb synagog'a la us'a taber-
naculului marturiei.
5. Si disse Moyse cltre synagoga : Aques-
ta este cuventul (aqueasta este) queea que
commando Domnul de a facce.
6. Si addusse Moyse Pe Aaron si pe filii
aquestuia si Ii spell!) cu aph.
7. Si revesti pe densul (pe Aaron) cu
tunic'a, si it incluse cu zon'a si 'I revesti cu
mant'a, si pusse assuprai superumeralul
(ephodul), si '1 precinse dupe fliptur'a su-
perumeralului si it constrinse inteensa.
8. Si pusse assupra lui rationalul, si
suprapusse peste rational, Manifestatia si
Adeverul.
9. Si pusse mitr'a peste capul lui, si stt-
prapusse peste mitra de catre cac'a lui la-
min'a auree quare s'a fost sanctificat santa,
dupe cum ordonasse lui Moyse Domnul.
10. Si hie Moyse din oliul ungerii, si
unse tabernaculul si tote alle lui, si '1 sane-
Wee;
11. Si asperse dinteensul de septe on
peste altar, si unsc allarul si '1 sanctifice si
tote vaselelui,si spelatoriul si basea aques-
tuia si le sanctifice (si unse tabernaculul si
tote quelle dinteensul si Il sanctific6).
12. Si supraverso Moyse din oliul tinge-
rii peste capul lui Aaron si 'I unse pe den-
sul si 'I sanctific6.
13. Si addusse Moyse pe filii lui Aaron
si 'i revesti Cu tunice, si incinse pe densii
cu zone, si circumpusse for cidare dupe
cum ordonasse Domini! Iui Moyse.
14. Si addusse Moyse vitellul quel pen-
tru pent, si suprapusse Aaron si 1111i sei
mainile for peste capul vitellului quellui
pentru pecat.
15. Si'l junghi6, si lue Moyse din singe
si pusse peste cornele altarului in pregiur
cu degitul seu si curati altarul ; si sverse
sangele peste basea, altarului, si it sancti-
field), spre a se rugs assupra lui.
16. Si lue Moyse loth gressimea, quea
de pe intestine, si invelitur'a quea de pe fi-
cat, si amendoi renichii, si gressimea de pe
densii, si be offeri Moyse assupra altarului.
17. tar vitellul si carnile lui si pellea lui
si fimul lui le arse in focu afare din castre
dupe cum ordonasse Iui Moyse Domnul.
18. Si addusse Moyse berbecele quel spre
holocautoma ; si pusse Aaron si filii lui
mainile for peste capul berbecelui.
19. Si junghi6 Moyse berbecele si reverse
Moyse sangele peste altar in pregiur;
20. Si berbecele it tale in bucati dupe
membrele lui, si offers (spre ardere) Moyse
capul, membrele si gressimea ;
www.dacoromanica.ro
100
21. Iar pantecele si picierele le spelt) cu
aph, si offeri Moyse berbecele Intregu as-
supra allarului : bolocautoma (quare) este
in odOre de suavitate, carpoma este Dom-
nului dupe cum a commandat lui Moyse
Domnul.
22. Si addusse Moyse berbecele al doi-
lea , berbecele consummatiunii si pusse
Aaron si filii lui mainile for peste capul ber-
becelui;
23. Si 'I jungbi6, si lue Moyse din san-
gele lui, si passe peste mollele urechiei
quellei drepte a lui Aaron, si pe summila-
tea mainii lui quellei drepte, si pe sumita-
tea piciorului lui quellui dreptu.
24. Si addusse Moyse pe filii lui Aaron,
si pusse Moyse din singe pe mediae ure-
chilor for quellor drepte, si pe summithtile
mainilor lor quellor drepte si pe summitiitile
piciorelor for quellor drepte; si reverse
Moyse sangele pe altar in pregiur.
25. Si lue gressimea si cOd'a si told
gressimea quea de pe pantece, si invelitur'a
ficatului, si amendoi renichii, si gressimea
plea de pe densii, si bracul dreptu,
26. Si din canistru consummatiunii que
era Inaintea Domnului lue o paine azyma,
si p1ine de oliu una, si tuna una, si su-
prapusse peste gressime si poste brava
quel dreptu ;
27. Si le pusse tote pe maniac lui Aa-
ron si pc mainile filiilor aquestuia si le offcri
demptio inaintea Domnului.
28. Si luo Moyse din mainile for si le
offer' assupra altarului, peste holocautom'a
consummatiuni, quare este odore de sua-
vitate ; carpoma Domnului este.
29. Si !mind Moyse peptusculul it ardico
spre punnere Inaintea Domnului, dela ber-
becele consummatiunii si s'a Mut lui Moyse
drept parte, dupe cum ordonasse Domnul
Iui Moyse.
30. Si lue Moyse din oliul ungerii si din
sangele quel de pe altar, si asperse peste
Aaron si peste stolele lui si peste filii lui
(cu densul) si peste stolele filiilor lui cu
densul, si sanclific6 pe Aaron si stolele lui
si pe filii lui, si stolele filiilor lui din preunrt
cu densul.
31. Si disse Moyse chtre Aaron si titre
filii aquestuia : ferbeti carnile in atriul taber-
naculului marturiei, in locu sant, si acolo le
veti 'liana, si painile quelle din canistru
consummatiunii dupe cum mi s'a ordonat
()lead : Aaron si filii lui vor 'Minch agues-
tea.
32. Si remasul din carni si din paini in
focu se vor ardc;
 110 LEVITICII,
33. Si din us'a tabernaculului marturiei
nu veti esi septe dille pine se va plini dioa,
dioa consacratiunii vOstre, qubci In septe
dille se vor deplini mainile vostre.
34. Dupb cum se Mai in dioa aqueasl'a
(in quare) ordon6Domnul de a se facce spre
a se facce rugs pentru voi.
35. Si la us'a tabernacului marturiei veti
sede septe dille, dille si nopti, si yeti cus-
todi custoditele Domnultti, qua sa nu mu-
riti, queci asa 'rni a ordonat Domnul (Dum-
nedeu).
36. Si Mei" Aaron si filii lui tote cuvintele
que ordonasse lui Moyse Domnul.
CAPU IX.
1. Si a fost quo in dioa a opt'a chieme. ficiului mantuirii populului, si addussero
Moyse pe Aaron si pe filii aquestuia si sena- filii lui Aaron sangele la (Mitsui (si 'I reverse
drinul filiilor lui Israel. spre altar in pregiur).
2. Si disse Moyse dare Aaron : is tie vi-
tellu dintre hoi pentru pecat, si berbece bece, cod'a, si gressimea que accopere pan-
spre holocautoma nemaculati si addu-'i in-
aintea Domnului,
3. Si senadrinului lui Israel vorbesce,
dicend : Luati un iedu dintre capre pentru
pecat, si un vitellu si un 'glen spre holo-
carpose de un an nemaculati.
4. Si un vile Ilu si un berbece spre sacri-
ficiul mantuirii In aintea Domnului, si se-
midale frementata in olio; quo astadi se va
arata Domnul intru voi.
5. Si Ware dupe cum ordon6 Moyse (si
addusserb) in fac'a tabernacului marturiei,
si se appropie tota synagog'a si stetterb in-
aintea Domnului.
6. Si disse Moyse : aquest cuvont que a
dis Domnul Faecal; si se va arlita mire
voi gloria Domnului.
7. Si disse Moyse capre Aaron appropiii-
te capre altar, si fa (sacrificiul) pentru peca-
tul Lou sl holocautom'a ta, si rOgii-te pentru
sine'ti, si pentru cas'a ta, si executa offran-
dele popolului , si rega-te pentru densii
dupe cum ordon6 Domnur(lui Moyse).
8. Si se appropi6 Aaron dare altar, si
sacrifice vitellul quel pentru pecatul seu ;
0. Si addussero filii lui Aaron sangele la
densul, si isi [lose degetul in kluge, si posse
peste cornele altarului, si sangele it sverso
peste basea altarului.
10. Si gressimea si reuichii, si invelitu
r'a ficatului quellui pentru pecat le offeri
(spre ardere) assupra altarului dupe cum
ordonasse lui Moyse Domnul.
14. Si carnile st pollee le arse cu focu
°faro din cadre.
12. Si junghie holocautom'a ; si addus-
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
sere filii lui Aaron sangele la densul, si re.
verso assupra altarului in pregiur ;
13. Si holocautom'a o addussero la (Mit-
sui dupe membrele ei, on capul, si le posse
(spre ardere) assupra altarului.
14. Si spelo pantecelesi piciorele cu apa,
si le suprapusse peste holocautoma pe altar.
15. Si addusse offrand'a popolului, si
Tub iedul quel pentru pecatul popolului, si
'1 junghiarb, 'I curatirb ca si mai 'nainte.
16. Si addusse holocautom'a si o facit
dupe cum se divine.
17. Si addusse sacrificiul si'si implit
mainile dinteensul si 'I posse pe altar, afa-
ro de holocautom'a ma tutina (de diminenta).
18. Si junghio vitellul si berbecele sacri-
19. Si gressimea dela vitellu si dela ber-
tecele, si amendoi renichii, si gressimea de
pe densii si invelitur'a quea. de pe float.
20. Si posse gressimile peste peptusculi,
si offeri gressimile (spre ardere) pe altar.
21. Si peptusculul si bracul quel dreptu
le WO Aaron spre demptiO ittaintea Domnu-
lui,dupb cum ordonasse lui Moyse Domnul.
22. Si ardicandu 'si Aaron mainile assu-
pra popolului, it binecuvento; si descintlit
dupe que facit (sacrificial) pentru pent si
holocautomele, (cum) .si quelle alle mantui-
rii.
23. Si intro Moyse si Aaron in taberna-
culul marturiei, si esind, binecuventare tot
popolul ; si se arat6 gloria Domnului la tot
popolul.
24. Si esi foci dela Domnul si &yore
quelle de pe altar, mat holocautomele quirt
si gressimile; si veclit tot popolul, si cadttro
(cu totii) pe fac'a tor.
CAPU X.
1. Si band filii lui Aaron, Nadab si
Abiud, tia-quare incensoriul sett, pussero
inteensul focu , si poste (Mitsui pusserii
thymiame , si offeriro inaintea Domnului
focu strain quare nu be a fost ordonat Dom-
nul.
2. Si esi foc_u dela Domnul quare ti de-
yore si muriro inaintea Domnului.
3. Si disse Moyse catre Aaron : aqueast'a
este queea que a dis Domnul dicend : intro
quei que se appropia de mine sanctifica-
me-voiu si in ota synagog'a me voiu glo-
rift ca ; si se resign?) in theere Aaron.
4. Si chiern6 Moyse pe Misadai si pe Eli-
saphan; filii lui Oziel, filii fratclui tatalui
 co. xi. LEV1TICU.
lui Aaron, si tlisse dire densii, veuiti si
ardicati pe fratii vostri dela fac'a quellor
sante duceti'i) afaro din castre;
5. i yeniro st it ardicorti in tunicele for
afaro din castre, dupo cum a Ells Moyse.
6. Mai 4isse Moyse chtre Aaron si Elea-
zar si Itliamar filii aquestuia que'i remasses-
sere : de pe capul vostru nu vA luati cida-
rele, si vestmintele vostre nu le rumpeti
qua sh nu muriti si quash nu fit urgia peste
loth synagog'a; iar fratii vostri, tote cas'a
lui Israel sa plangh incendiul de quare se
incinserti dela Domnul.
7. Si din us'a tabernaculului mhrturiei
sa nu esiti qua sa nu muriti; geld oliul
ungerii, quel dela Domnul,peste voi (este).
Si fitcurti dupe cuventul lui Moyse.
8. Si vorbi Domnul chtre Aaron qicend :
9. Vinu si sikera sa nu beti to si filii
tei din preuna cu tine quand intrati in ta-
bernaculul miirturiei, sau quand 'naintati
dare altar, qua sa nu muriti : lege eternh
(sh Ilh) in generatiile vdstre;
10. Spre a se distinge hare quei santi
si profani si intro quei necurati si curati ;
11, Si spre a Invite pe filii lui Israel Idle
quelle legitime quite a vorbit Domnul chtre
densii prin man 'a lui Moyse.
12. Disse apoi Moyse catre Aaron si calve
Eleazar si Ithamar, filii lui Aaron que ii re-
massesserii : luati sacrificial remas din car-
pomele Domnului, si mancati '1 azyme lull.
gO altar; (quo) sante din quelle saute sunt.
15. Si mancati sacrificial in locu sant,
quiici (pane) legitima tie este, si (parte) le-
gitime filiilor lei aqueasta din carpomele
Domnului; quoci asa mi s'a ordonat.
14. Si peptusculul segregatiunii (despar-
tirii) si bracul demptiunii manca-veti in locu
sant, tu, si filii tei, si cas'a to ea tine ; quoci
(parte) legitimil tie, si (parte) legitimit filii-
lon lei s'a dal din sacrificiurile de mantuire
alle filiilor lui Israel.
45. Bracul demptiunii si peptusculul se-
gregatiunii peste carpomele gressimelor le
vor adducce, spre a se offeri drept parte In-
aintea Domnului; si va fi tie si filiilor lei si
Glielor talle cu tine (parse) legitimh, dupo
cum a ordonat lui Moyse Domnul.
16. Iar iedul quel pentru pCcat, cercAnd
is chub Moyse, si aquest'a era ars. Si se
minio Moyse pe Eleazar si pe Ithamar (sa-
cerdotii), fill lui Aaron que remtssesserb,
dicend
17. Pentru que u'ati mancat sacrificial
pentru pAcat In locu sant? quiici saute din
quelle sante sant, aqueasta s'a dat Yoe spre
mAncare, qua sa ardicati pecatul synagogei,
www.dacoromanica.ro
155
si sa vh rugati pentrn densii aintea.DOMIlli
lui.
18. QuOci nu s'a addus din sangele lui
in sanctuariu (In fact) in intro; ill yeti man-
ca in locu sant, dupO eum 'mi ordonat
Domnul.
19. Si vorbi Aaron dire Moysi, (qicend) :
asthdi addussero quelle pentru pA,catul tor,
si holocautomele for Inaintea Domnului;
iar mie se intemplarO aqueste (supOprhri)
de voiu manca (dar) quelle pentru pAcat as-
placut ore va fi Domnului?
20. Si au4i Moyse si placit lui.
CAPU XI.
1. Si vorbi Domnul chlre Moyse si Aa-
ron qicend dare densii ;
2. Vorbiti filiilor lui Israel , diced :
aquestea sunt vitele que yeti manca din kite-
yitele quelle de pe pament
5. Tot animalul cu copit'a despicath
avend do8 unghii, si quare rumegh Intro
vile, aquestea yeti manca.
4. Nu yeti manca ans6 din quelle qua
rumega, si au copitele despicate si ungliiile
desphrtite, camil'a: quOci de si rumega, n'are
Anse copit'a despicath, si necurata aqueasta
Intre voi (este).
5. Nici dasypodul, que rumegh si copit'a
n'are despicath, quo necurat voC (este) ;
6. Nici cherogryllu que rumegh si copit'a
o are despicath, qui; necurath voC (este),
7. Si porcul, que avond unghii despica-
th si desphrtind unghiile copitei, nu name-
gh, si necurat voC este.
8. Din carnile aquestor'a nu yeti manca
si de morthcinele for nu ye Yeti aftinge,
(quo) necurate aquestea (suut) voC.
9, Si aquestea (suut) quote Yeti manca
din trite quelle din ape : Ole quate au ari-
piore si soldi in ape si In 'Bari si In torrente
aquestea yeti manca.
10. Si tote qualm nu an aripiOre nici soldi
in apt (sau) In mkri si in torrente, din tote
quite scotu apele, si din tot suffletul via
que este in apt abominatio este.
11. Si abominatii vor fi Intro voi ; din
chrnile for nu yeti manca si de rartacinele
for horrore (schirbh) aveti.
12. Si tote quate nu au lorusi aripiore si
soliti in apt , abominatio este una ca
aqueast'a voe.
13. Iar dintre quelle syollitOre aquestea
Yeti aye In horrdre si nu se manhncii, (quo)
abominatio este: aquila si grypul si halietul
(vulturul de mare).
14. Si gypul, si vulturul, si semenile
tor.
 lit LEVITICU.
15. Si on -que orbit si semeni ague-
stuia, si strutul, si buha, si larul (passere de
Mare) si semenii aquestuia.
16. Si curuiul si semenii lui ;
17. Si nycticoracele, si mergulu (here-
tele) si ibis,
18. Si porphyonul, ei pelecanul el lebed'a
(si glauca).
19. Si erodiul, si charadriul si semenii
aquestor'a, si upupa (puptiza) si nycterida
(liliacul).
20. Si tote repliliele din quelle svolh-
tore, que se misca pe patru (picidre, ca li-
liecii) abominatii sunt voe.
21. Si aquestea yeti manta din tote rep-
liliele svolhtore que ambit pe patru (picio-
re), que an craci din susul picidrelor for
spre a salts inteensii pe phment ; aquestea
yeti mane( dintr'Onsele :
22. Bruchul si semenii lui, si attacul si
semenii lui, si acrida (o specia de locusth)
si semenile aqueslia; sI opheomachul si
semenii lui.
23. Tot reptiliiul din quelle svolatore
que isi an palm piciore, abominatil stint
voe,
24. Si in aquestea vts veti spurca; ori-
quine se attinge de mortacinele tor, necurat
va fi Ono ser'a.
25. Si tot quel que ardica din morthci
nele tor, sa 'si spele vestmintele si necurat
va fi pino set's.
26. Si intre tote vitele, queea que este
cu copit'a despicath si en unghiele desphr-
tile, si quare nu rumegh, necurate vor fi
voe ; tot quel que se attinge (de mortaci-
nele) for necurat va fl (pino ser'a).
27. Si lot que aniblh pe mainile salle
mire tote ferele que se mica pe patru, ne-
curate snot voe; tot quel que se attinge de
mortacinele lot necurat va fi plot) sera.
20. Si quel que ardich din morlhcinele
Ion, isi va spela vestmintele, si necurat va
fi pinO sera : necurate sunt aquestea voe.
29. Aquestea iar mai 'mint voe necurate
dintre repliliele que se tirrescu pc phment:
mustela (nevestuica) si serecele, si crocodilul
de uscat, si semenii aquestuia.
30. Si chitoranul (mygalea) si chame-
leon, si chalabotul, si sopirla (saura), si
talpa (sobolul).
31. Aquestea necurate sunt voe din tete
quite se tirrescu pe phment; tot quel que
se attinge de densele merte, necurat va fi
pino ser'a.
32. Si tot peste quare ar' ode din mor-
tacinele for necurat va fi din on -que vase
de lemnu, sou vestment sae pelle, sari sacu ;
www.dacoromanica.ro
CAP. XI.
on que vas in quare se facce queva, in
aph sa se immeil si necurat va fi pinb sera,
si (apoi) curat va fi.
M. Si on que vase ostrachin (de lulu) in
quare ar' We din aqueste (spurchciuni) in
intro, quilt° sent Inteensul necurate vor fi,
si vasul it yeti sparge.
54. Si tot nutrimentul (cibul) que Man-
cati, peste quare ar' veni aph, necurat
va Iii. Si ori-que beuturit que se bea in tot
vasul necurat va fi ;
55. Tot (cu tin cuvent) peste quare Ira
aide din mortacinele aquestor'a necurat va
fi, si necurate (aquestea) vor fi voe.
56. Afaro Ouse (le sorginti de ape, si de
lacuri, si de achnihri de ape, (aquestea) cu-
rate vor fi. lar quel que se attinge de mom-
thcinele lot necurat va fi.
37. fat de va We din mortacinele for
peste on -que sementa que se semena,
(aqueea) curalh este.
30. Iar de se va versa aph peste on -que
sementa si va cade (apoi) din mortacinele
aquestor'a pe &ma, necuratil vi fi voe.
59. Jar de va muri dintre vitele que sunt
voe spre mancare, quel que se attinge de
mortacinele for necurat va fi pino ser'a,
40. Si quel que va manta din morta-
cinele Ion isi va spela vestmintele (si se va
inbiiia en aph) si necurat va fi pine sera; iar
quel que va ardicit din mortacinele for isi
va spila vestmintele (siseva imbaia cu apt),
si necurat va fi pino ser'a,
41. Si on -que reptil que se tirresce pe
piiment, abominatiO este fo8 : nu se ma-
nanch.
42. Si Lot que Ambit pe pAntece, si tot
quo ambla pe patru in tot d'auna, (tot) quel
cu multe piciere intre tole repliliele que se
tirrescu pe pament, nu veti manta, quii
abominatio voe este.
43. Si sa nu ve faceti abominabili suf-
fletele vdstre cu nici uncle din repliliele
que se tirrh pe ptiment, si sa nu deveniti
necurati hiteensele.
44. QuO eu stint Domnul Dumne(Jeul
vostru, si ve yeti sanctifies si santi yeti Ii,
quoci sant eu Domnul Dumne4eul vostru
sunt, si sa nu spurcati sufletele vestre In
nici uncle din reptiliele que se rnisch pe
phment.
45. Quo eu sunt Domnul quel que v' am
dus In sus din phmentul Egyptului spre a fi
Domnekleul vostru, si santi sa fiti, quO sant
eu (Domnul) sent.
46. Aqueasta (este) legea pentru vile si
passeri, si pentru ori-que sufflet viu que
se misca In apt si pentru ori-que sufflet que
 CkP. 1111. LEVITICU.
se lira pe phment, spre a distinge dintre
quelle necurate si dinlre quelle curate, si
intro vietuitore quo se pot manca si intre
vietuitore quo nu se pot manca.
CAPU XII.
I. Si vorbi Domnul axe Moyse 4icend.
2. Vorbesce filiilor lui Israel si vci 4icce
titre densii ; mulierea quare se va fectinda
si va Haste mascule, impurh va fi septe Me;
in (Mae separatiuinii lebusiei ei impurit
va fi ;
5. Si in dioa a opta va circontaia carnea
a crohys tiei
4. Si trei (led si trei de 4ille vii sla in
sangele curat at seu; de nimicu sant sa nu
se altinga, si in sanctuariu sii nu intro pint)
(viand se vor implini dillele curiitirii
salle.
5. Iar de va nasce feminc, impura va fi
de dot on seine dille, dupe (dillele) lchu-
sici salle; si seitleci si sese de 4ille va sta .
in sang& curat at seu.
6. Si quand se vor implini (Miele emit-
tirii sallc pentru filiu sau pentru lilia, va
olferi un 'gnellu de un annu nemaculat in
liolocautoma, si tin puitt de columba sat) o
turturrellii pentru piicat la us'a tabernacu-
lului marturiei eiitre sacerdote,
7. Si it va olferl inaintea Domnului, si
se vit pentru densa sacerdotele, si o va
curati (re scurgerea sangelui ei. Aipteasta
(este) legea quellei quo nasce filitt sau
8. Iar de nu va MIA man'a ei putinta la
un 'gnellu, va lua dot turturelle sau doi pat
de colutnbe, una spre holocautona si alta
pentru pecat, si se va ruga pentru dunsii
sacerdotele, si se va curati.
CAPU XIII.
I. Si vorbi Domnul dire Moyse si Aaron
clicend : 16. Iar daqua se va restitui cannon pica
2. Omului quarui i s'ar' facce in pellea
carnii cicalice sau semnu sau luciturii, si
se va facce in pellea carnii symptonaii de
lepra, se va adducce tithe Aaron sacerdo-
tele sau titre unul din fi1H lui sacerdotii.
5. Si va vede sacerdotele syptom'a in
pellea carnii lui, si (daqua) p6rul din plagh
se va prefacce in albu, si fac'a plagei (vii fi)
mai affunda de quit pollen ciirnii lui, (at-
tunci) plagh de leprii (este) ; ve4endu 'I sa-
cerdotele, it va declarh de necurat.
4. Iar de va ft lucitur'a alba in pollen
ciirnii lui, si nu va fi mai affunda fac'a ei de
quit pellea, si perul lui nu s'a prefacut in
www.dacoromanica.ro
i 13
peru albu, ci este tot negru, attunci va se-
para sacerdotele pe (quel cu) plag'a sopte
4ille;
5. Va vede apoi sacerdotele plag'a in a
septea qi, si daqua plag'a e tot aqui in ;Ho-
tta lui, si nu s'a mai intins in pellea iii, ii
va mai separa septe 4ille de a doa orit.
6. Si 'I vii mai vede sacerdotele a septea
41 de adoa orh, si daqua plag'a este obscurh,
(si) nu s'a mai inks In pelle, attunci it va
curati sacerdotele, (TIM) numai semnitturii
este, si sptlandu'si vestmintele curat va ti.
7. Iar daqua prefacenduse se va intinde
semnatur'a in pelle, dupb quo 'I a v64tit sa-
cerdotele spre curati , attunci se va
mita de adoilea la sacerdote;
8. Si vt4lendul sacerdotele, si (lc& quo
semniltur'a s'a intins in pelle, attunci it va
declara de necurat sacerdotele (qubci)leprii
este.
9. Si symptoma de lepra de se arath in
omu st se Ira ducce la sacerdote;
10. II va vede sacerdotele, si daqua cica-
tricea 6 alba in polio, si aqueast'a va fi
schimbat perul in alit), si (se vede) came
siinet6sh vie in cicatrice ;
11. Leprh inveterate este in pellea chr-
nii lui, si it va declara de necurat sacerdo-
tele, si nu '1 va mai separb., (spre sciinta)
quoci neural. este.
12. Iar daqua Inflorind va inflorl lcpr'a
In toth pellea cu plagh dela capu pInb la
piciOrele lui, in tote vederea sacerdotelui ;
13. Si vi.itlend sacerdotele, eccO qub leprh
a fost accoperit loth pellea carnii lui, it va
declara de curat preotul despre plagh ; da-
qua tots s'a prefacut in albu, curata este.
14. Si in pare 41 se va arhta pe (Mitsui
came vie, necurat va fi.
15. Si veclend sacerdotele carnea (pica
sanetosa, it va declara de necurat; (quoci)
carnea slinetosa (via) necuratil este, lepra
este ;
sani.tosti si se va prefacce in albh, va vent
(omul) la sacerdote ;
17. Si veyndul sacerdotele, deco quo
s'a prefacut plag'a in allm, attunci va de-
clara sacerdotele plag'a de curalit, si curd
vii fi (omul).
18. Si carnea de se vii facce in pellea lui
ulcer, si se va insanetosa;
19. Si se va facce in locul ulcerelui cica-
trice alba, sau luciturh alburindh sau rosi-
tore, sit se arate la sacerdotele ;
20. Si cercetand sacerdotele, daqua vede
fac'a mai affunda de quit pellea, si pixul ei
prefacut in albu, attunci it va declara de ne-
8
 114 LEV1TICU. CAP. 2111

curat sacerdotele ; clued lepra este, Intl°. sul, si fac'a fragmentului (mAncaturei) nu
rita in ulcer. este cufundata in pelle;
21. Iar daqua ved6nd sacerdotele, ecce 33. Attunci rade -se -va pellea, far frag-
quo nu este pe densul per albu, si nu a (ni- mentul (mancatura) nu se va rade; si vet
micu) mai affund de quit pellea carnii, si separa sacerdotele (pa quel cu) fragmentul
quo ea este obscura, it va separa sacerdotele septe tulle de a doilea;
s6pte 34. Si cercetand sacerdotele fragmentul
22. Iar daqua intindenduse se va reversh in dioa a septea, daqua vede qui3 s'a reversat
in pelle, de necurat 11 va declarh sacerdotele; manctitur'a in pelle, dupe que o a fost ras,
plagii do lepra este, (que) a inflorit in ulceri. si quo fac'a mancaturei nu este cufundata
23. Iar daqua in coprinsul sett la loco in pelle, it va declara attunci de curet sa-
remane lucitur'a, si nu se mai intinde, cica- cerdotele, si spelAndu 'si vestmintele, curat
trice de ulcer este, si it va declarh de curat va fi.
sacerdotele. 35. Iar daqua Intindenduse se va rever-
24. Si carnea de se va facce in pellea sa mancatur'a in pelle, dup8 que '1 a fost
lui inflamatio de focu, si de se va facce in declarat de curat,
polka lui insanatosala de aquea inflamatio 36. II va cereeta attunci sacerdotele, si
claru (un que) lucid albu quam rosu sau de vede qui) s'a reversat manctitur'a In
albicios; pelle, sti nu mai cerce sacerdotele despre
25. Si cercetand sacerdotele, vede perul perul galbuiu; (quo) necurat este.
preileut in albu assupra senmului mita!, 37. Iar daqua inaintea lui remane man-
si fac'a lui 0 mai Olinda de plat pellea, catur'a in cuprinsul sett (la loco) si peru ne-
(attunci) lepr'a este In inflamatio Inflorita gru resare intr'ensa, (attunci) s'a insanoto-
si it va declara de necurat sacerdotele; sat mancatur'a, curat este, si de curat Ira
pentru quo symptoms de lepra este. declara sacerdotele.
26. Iar de va vede sacerdotele, si ecce 58. Si barbatului sau femeii, de i se Led
quo este pe semnul aratat pertt albu, si cu- pe pelle semne arlitandu-se albe lucide in-
fundaturti nu este in pelle, si quo plag'a florite ;
este obscura (Mellish), 11 va separa attunci 39. Cercetandu'l sacerdotele , daqua
vede in pellea carnii lui semne lucide
sacerdotele sopte dille;
albinflorite, impetigine este (curat este);
27. Si vedindit'l sacerdotele a s6ptea di, 40. Iar daqua cui-va se va despera (des-
daqua intiienduse se va reversa in pelle, fulgi) capul, calvu (plesuvu) in adever este,
it va declarh attunci de necurat sacerdotele; Anse de curat se considers.
clued plaga de lepra este inflorita in ulcer. 41. Si daqua (din ainte) despre fact( i se
20. Iar de va remane in coprinsul sett va despera capul, recalvu se considera(anse)
(la locu) semnul artitat, si nu se va fi reversat curat este.
in polio, si plag'a va fi obscura (inchisti), 42. Iar de se va facce in calvitia (plesu-
attunci este cicatrice de inflamatio, si sacer- via) lui sau in recalvitia lui, vre o plaga
dotele 11 va declarh de curat ; quOci charac- alba sau rosinda, lepra este inflorind in
ter al inflamatiunii este. calvitia sau in recalvitia lui.
29. Si la barbat sau femee de se WI facce 43. Cercelandu'l sacerdotele, daqua vede
plaga de lepra pe capu sau pe barbiti. (quo) fac'a plagei (este) alba sau rosinda in
50. Si cercetand sacerdotele plag'a, vede calvitia sau in recalvitia lui, eh o specia de
fac'a ei mai cufundata de plat pellea ; si lepra in pellea carnii lui ;
intr'ensa per galbuiu subtire, sa '1 declare 44. Omu lepros este (attunci), necurat
de necurat sacerdotele; quiici fragment este ; cu neeuratia de necurat i va declarh
(chielie) este, lepra (este) a capttlui, lepra sacerdotele, (quOci) fn capul lui plag'a luI
a barbiei. este.
31. Si de va vede sacerdotele plag'a frag- 45. Si leprosul In quart este plag'a avd-va
mentului (chieliei) si de nu va fi fac'a ei mai vestmintele desfacute si capul lui va II des-
cufundata de pat pellea, si perul nu va fi coperit, si in pregiurul gttrei sa se Invelea
ghlbuiu inteens'a, va separa sacerdotele sea, si necurat se vá chiema ;
(pe quel cu) plag'a fragmentului septe 46. In tote dillele quAte va fi pe (Mitsui
chile; plag'a, necurat fiind, necurat este; separat
32. Si cercetand sacerdotele i11 dioa a va sed6, afaro din castre va ff petrecerea
S6plea, (daqua) vede quo nu s'a reversal, lui.
47. Si in vestiOnt in pine s' at' tam
fragmentul, si pertt gtilbuiti nu este intr'en-
www.dacoromanica.ro
 GAP. XIV. LEVI TIGU.
(continge) plagh de lepth (flit) vestment de
pOrus fia vestment de tort Bros;
40. Fia in batetura sau urdirturti (sau)
In fire de inu, sau do peri, fain pelli sail in
on -que lucrat din pelle ;
49. Si se va facce contagia quern verde
or quam rosto pe pelle sau pe vesment, sau
Sn lateturhor urditura, san to on -que lucru
lucral din pelle, contagia do leprit este ; si
va aritta sacertlotelui ;
50. Si vedend sacerdotele contagla, va
separa (objetul cu) contagia septe tulle;
51. Si vi vede sacerdotele contagia in
dioa a septea ; si claque se intinde contagia
pe vestment sau pe bateturk or pe urditura
tau pe pelle, In tote quote se facu din pelle
opersti5,1eprti permanento este contagia,
necurat este (aquel objet).
52. Arde-se-va de tot vesmentuf, sau bh-
tetuea, sau urditur'a, fade peri lig de inuri,
-cum si on -que objet de pelle pe (ogre s'ar'
facce contagia; (Wei leprit permanence
este si in focu catli a se ardo de tot.
53. Iar daquavedendsacerdotele, (cunosce
qub) nu se intinde contagia in vestment sau
in fatigued sau in urditurh sau iu on -que
objet de pelle pe quare se arath contagia ;
54. Allunci va ordona sacerdotele si se
vA spOla objetul peste quare va fi fost mita-
gia, st va separa sacerdotele (objetul cu)
contagla septe dine de adoilea.
55. Si cercetandsacerdotele (NO que s'
spelat contagia (lui), vede (quo) n'a scltim-
bat fac'a contagia, (de) si no s' a intros con-
tagia, necurat este, (st) in focu se va arde ;
(quOci) in fiptus'a In vestment, Sall in late-
tura, sau in urditura.
86. SI de va vede sacerdotele quo ()Went it
Va devout contagia dupo que s' a sp6lat,
attunci o va disrumpe dela vestment sau
dela pelle sau dela bliteturti, sau dela urdi-
Lunt
7. Iar de se va mai aritta Ana) pe vest-
ment salt po lateturti or urditurti sau pe
on -que objet do pelle, (attunci) leprit flo-
rindti este, in focu se va arde de tot, (objetul)
pe quare este contagia.
53. Si vestmentul sau bra:Wee sau ur-
dituea sau on -que lucru de pelle, quare se
va spela si va purl de pe donsul contagia,
spila-se-va de adoilea, si curat va fi.
59. Aqueasta isle legea contagiunii de
lopr'a vestmentului de peri tau de tort gros
do inn, tau de bhietura si do urditurh, sau
do on -que objet de pelle, spre a pule se
declarti aqUesla de curet sau de nccurat
(contagios).
www.dacoromanica.ro
11E
CAM XIV.
1. SI vorbi Domini clitre IlIoyse dicend
2. Aqueasta este legea leprosului, In
dioa in quare se va mat'
3. Sit so adduch calm sacerdote, si
va esi sacerdotele afar() din castro ri
cercetand isacordotele , do va vede qui)
plag'a leprei este vindeoatit do pe lepros,
4. VA commanda sacerdotelo si se vor
lug pentru quel que se ettrittesce doe pas-
serelle vii curate, si lemnu de cedru, si uu
firu rosu, si hyssopu ;
5. Si va commanda sacerdotele si vor
jungia 0 phsserellh intl.' wt vasu ostrachin
(de tutu) peste apit via.
6. Iar passerea quea Via o Va lug (ctim)si
lemon! do cedru, si flrul rosu, si hyssopul
si va tinge aquestea si ptisserell'a via In salt-
gele passerellei junghiate peste npa Via.
7. Si va asperge assupra quellui curatit
de lepra de septe ori, si coral va fi; si va
libera passarelfa via In camptt.
8. Si 'si va spelt quel curatit vestmintele
si 'si va rade on -que peru, si se va sada
in aph, si carat Ira f ; si dupo aquestea va
hart in castre si va mane afar() din casa sa
serge dille.
9. Si va ft qub to dioa a septea isi va rade
on -que peru, capul si harbca sisffencenele,
si on -quo Peru isi va rade, si 's1 va spela
vestmintele, si 'Si va inabhia corpul In aph,
si carat vA f.
10. Si in din a opt'a va Dia dui 'guy lli
de quite an alum nentaculati, si o tiie de tut
mum nemaculatii, si trei decime de semi-
dale spre sacrificiu frementath in olio i o
cotylti de oliu.
1!. Si va plume sacerdotele quo curt-
tesce pe omul que se ettratesce (cum) si
aqueste (objcle) inaintea Donuntlui la us'a
tabernaculului mtirturiei.
12. Si va lug sacerdotele until din +gnelli,
si '1 va adduce (sacrificiu) pentru delictu,
(cum) si cotyl'a de oliu si le va separa sepa-
ratiO inaintea Domnului.
13. Si vor junghia 'gnellul in local in
quare junghih holocautomele, si quelle pen-
tru pecat in locu scat; qubci quo! plum
pticat ea si quo! pentru delict sacerdotelui
stint : sante din sante sun t.
14. Si va hit sacerdotele din sangole sa-
orifleiultd pentru delict si va punno sacer-
dotele, pe penn'a urechiei quellei drepte a
quellui que se curittli si pa stmunitatea mai-
ttii lui quollei drepto, si po summitatea picio-
rulni quellui dreptu.
15. Si Wand sacerdotele din nolylin do
 116 LEVITICIL
Witt, va versa in mana stanga a sacerdotelui.
16. Si va tinge sacerdotele degitul seu
quel dreptu din oliul que este in man'a sa
quea slanga, si vA asperge sacerdotele din
olio cu degitul de septe on in aintea Dom-
nului.
17. Iar (din) remasul oliu quel din maim
sa, va punne sacerdotele pe pen'a urechiei
drepte a quellui que se curatesce si pe sum-
mitatea mainii quellei drepte, si pe sum-
mitatea piciorului quellui dreptu, pe locul
sangclui qua pentru delictu.
18. Iar remasul oliu quel din man'a sa-
cerdotelui, is va punne sacerdotele pe capul
quellui curatit, si se va ruga pentru densul
sacerdotele in aintea Domnului.
19. Va facce apoi sacerdotele (sacrificiu))
quel pentru pecat, si se va ruga sacerdotele
pentru (quel necurat) que se curatesce de
pacatul seu ; si dupe aqueast'a va junghia
sacerdotele holocautom'a.
20. Si va adducce sacerdotele holocauto-
nea si sacrificial pe altar inaintea Domnului,
si se va ruga pentru densul sacerdotele si se
va curati.
21. Iar de va fi neavut si man'a lui nu
alla, va lua (numai) un 'gnellu in oblatib
spre queea in quare a commis delictul, qua
sa se rev pentru (Mitsui, si o decima din se-
midale frementata in oliu spre sacrificiu,
si o cotyla de oliu ;
22. Si doe lurturelle sau doi pui do co-
lumbe quit ii da man'a; si va fi una pentru
pecat si queea lalla spre holocautoma.
23. Si va adducce aquestea in dioa a opla_
spre curatirca sa la sacerdoie la us'a tabor-
naculului marturiei in aintea Domnului.
24. Si Nand sacerdotele 'gnellul pentru
delict, si cotyl'a de oliu va punne aquestea
punnere Inaintea Domnului.
25. Si va junghia 'gnellul delictului, si
vA lua sacerdotele din sangcle sacrificiului
pentru delictu, si va punne pe pen'a ure-
chic! drepte a quellui que,se curatesce, si
pe summitatea mainii lui quellei drepte, si
pe summitatea piciorului drept al lui.
26. Si din oliu vA versa sacerdotele in
mana sacerdotelui quea stanga.
27. Si va asperge sacerdotele cu degi-
tul sea quel dreptu din oliul din man'a sa
stanga de septe on inaintea Domnului.
20. Si vi punne sacerdotele din oliul
quel din mana sa pe pen'a urechiei drepte
quellui que se curatesce, si pe summitatea
mainii lui quellei drepte si pe summitatea pi-
ciorului drept al lui, pe local sangelui quel-
lui pentru delict ;
29. Iar remasul din olio quel din man'a
www.dacoromanica.ro
CAP. MY.
sacerdotelui it vA punne pe capul quellui
que se curatesce, si se v5 rugA pentru den-
sul sacerdotele inaintea Domnului.
30. Si VA facce (sacrificiu) una din tur-
turelle sau (until) din pui de columbe, dupu
quilt 'i a dat man'a :
31. Un'a pentru pecat si alt'a inholocau-
toma din prettna cu sacrificial; si se vi ruga
sacerdotele pentru quel que se curatesce in-
aintea Domnului.
52. Aqueast'a (este) legea in quare este
plag'a leprci, si a aquelluia quitrui nu'i da
man'a la (quelle pentru) curatirea sa.
55. Si vorbi Domnul catre Moyse si
catre Aaron, 4icend :
34. Quand yeti multi In terra Chananei-
lor, que eu dau yob in possessio, si vein dit
plag'a de lepra in casele terrei possedule
voe;
35. Attunci vent -vh quo! a quarnia este
cas'a, si va annuntiA sacerdotelui, dicend :
ca plaga (Ore-quare) se pirate mic in casa.
56. Iar sacerdotele va ordona de a deser-
ts cas'a de vasele ei, mai 'nainte d'a intra
sacerdotele spre a vette plag'a, qua nu cum-
VA sa fit accurate quare se alit in cash; si
dupe aqueast'a va intra sacerdotele spre a
cercetb si cunesce cas'a.
37. Si cautand spre a vede contagia,
daqua o vede in paretii casei, (ca) nisce ca-
vitati verdue si quam rosii si fac'a for c mai
affunda de quat paretii ;
58. Attune!' secerdotele esind din cash' la
us'a casei, vA (inchide si) va margin! sacer-
dotele cas'a septe dille.
59. Si vA veni hire sacerdotele in dioa a
septea, si cercetand cas'a, daqua vede quo
(nu) s'a intins contagia in paretii casei;
40. Attune! va commands sacerdotele si
vor tragge afire petrels in quare se Oa
contagia, si le va arunca affare din cetate Iii
lout necurat ;
41. Vor rade apoi cas'a pe din intru in
pregiur si vor arunca terren'a que au fost
ras, afarti din cetate in Wen necurat.
42. Vor lua apoi alte petre rase, si le vor
punne in locul petrelor (aruncate) si alit
hums vor lua, si vor lini (spot) cas'a.
43. Iar de va mai vent iare contagio, si
va resiirl in casa, dupe aruncarea afare a
petrelor, dupe raderea casei, si dupe lini-
rea ei;
44. Attunci, intrA-va sacerdotele si va
vedd ; de s'a intins contagia In casa, lepra
permanente este in casa, (si) necuraia este.
45. Si vor da jos cas'a ; si lemnele ei, si
petrele ei si teta hurn'a casei le vor scotte
Aire din cetate in locu necurat.
 CAP. XV. LEViTICU.
46. Iar quel que intra in cash In tote rlillele
In quare este marginita, necurat este pine
sera.
47. Si quel que va dorm' in cash Isi Ira
spelt' vestmintele, si necurat Ira ti pine sera ;
si quel que va mans' In case isi Ira spela
vestmintele, si necurat va fi pine sera.
48. Iar daqua venind intra sacerdotele si
vede, si attunci ecce que nici de cum nu s'a
Wins contagia in cash idupe linirea casei,
attunci va declare de curate cas'a, queci
spre sanetate desperut 'a contagia.
49. Si va lua spre a curati cas'a doe pas-
serelle vii curate, si lemnu de cedru, si fir
rosu, si hyssopu;
50. Si va junghia una din passerelle in-
tr'un vas ostrachin (de lut) peste apa via.
54. Si va lua lemnul de cedru, si firul
rosu, si hyssopu], si passerell'a via, si le va
intinge in sangele passerellei (junghiate)
peste ap'a via, si va asperge in pregiur cu
densele cas'a de septe ors.
52. Si va curati cas'a in sangele passe-
rellei, si in ap'a quea via, si in passerell'a
vie, si in lemnul de cedru si in hyssopu, si
in firul rosu.
55. Si va (la drumul passerellei quellei
vie afaro din cetale In cimpu; si se va rug'
sacerdotele pentru case, si curate va f.
54. Aqueasta (este) legea despre told pla-
g'a de lepra si de ulcer,
55. Si a leprei de vestment si de cash.
56. Si de cicatrice, si de semnatura, si
de lucitura,
57. Si a explicarii in quare Ali este necu-
rat si In quare se va curati; aqueasla este
legea leprei.
CAPU XV.
4. Si vorbi Domnul dire Moyse si calm
Aaron dicend :
2. Vorbesce filiilor lui Israel si vei 4icce
Ion : Berbatului barbatulni quarui i se facce
scurgere din corpul seu, necurat este.
3. Si aqueasta (este) legea necuratiei lui:
scurgend genitura din corpul seu din scur-
gere, sau (de) s'a inchis corpul lui la fluxul
(regular), aqueasta este necuratia lui in-
teensul. In tote rlillele fluxiunii corpului
lui (situ tlioa) in quare s'a Inchis corpul lui
la fluxittne, necuratia lui este.
4. Tot paint pe quare ar' dormi gonor-
rhuele necurat este, si tot mobilul pe quare
an' setle gonorrhuele necurat este.
5. Si omul quare s' ar' atlinge de palul
lui, isi va spela vestmintele si se WI imbaia
in aph, si necurat va f pine ser'a.
6. Si quel que a -setlut pe mobilul pe
www.dacoromanica.ro
447
quare ve fi sedut gonorrhuele, isi va spela
vestmintele si se vi imbaia in apt'', si necu-
rat Ira fi pine ser'a.
7. Si quel que se attinge de carnea go-
norrhuelui, isi va spit vestmintele si se va
imbaia In apa, si necurat va fi pine sera.
8. Iar de vi scuipa gonorrhuele assupra
quellui curat, (aquesta) isi va spela vest-
mintele, si se va imbaiti in apa, si necurat vz't
ft pine ser'a.
9. Si on -que statnine (samar) de asin,
peste quare va sede gonorrhuele, necurat
Ira fi pine ser'a.
10. Si tot quel que se attinge de quite
stint sub (Mitsui necurat va fi pine ser'a ; si
quel que le ardicit isi va spela vestmintele
si se va imbdia in ape, si necurat va li pine
ser'a.
11. Si de quati se va attinge gonor-
rhuele, faro sa 'si fi spelat aquesra mainile
cu ape, isi vi spela (quel attins) vestmintele
si va imbaia corpul In ape, si necurat 11
fi pine sera.
42. Si vasu ostrachin (de tutu) de quare
se va attinge gonorrhuele, se va sparge ; si
vasu de lemnu se va spela in apii si curat
va fi (apoi).
13. Iar daqua se va curati gonorrhuele
de scurgerea sa, i se va enumera septe dills
la curatirea lui, isi va spela apoi vestmin-
tele, si 'si Ira imbaia corpul in ape, si curat
va
14. Si in gioa a opt'a lua'si-va doe tur-
turelle sau doi pui de columbe si le Ira ducce
Inaintea Domnului la us'a tabernaculului
marturiei, si le va aa sacerdote lui.
15. Si le vi facce sacerdotele una, pen-
tru pe,cat si alla in holocautoma; si se va
rug' pentru densul sacerdotele in aintea
Domnului pentru scurgerea lui.
16. Si omu, cum vor eel dinteensul
alle patului conjugal, isi va imbaia In arta
tot corpul, si necurat va fi pine ser'a.
17. Si tot vestmentul sau told pellea pe
quare ar' if asternut de sperms, se va spela
cu apa, si necurat va fi pine ser'a.
18. Si femee, de se va cuts' herbal. cu.
(Musa In patu conjugal, (amendoi) se vor
imbaia in apa, si necurati vor fi pine sera.
19. Si femee que s' ar' Oa in scurgere
de singe, si Ira fi scurgerea ei In corpul ei,
septe cline sa ria in purgatia ei; tot quel
que se atlinge de densa necurat va ft pine
20. Si tot pe quare se culch (ea) in tim-
pul purgatiuniisalle necurat fi, si tot peste
quare an' Ode necurat este.
21. Si tot quarele s' an' attinge de paint
 118 LEVITICU.
el, Isi vi spela vestmintele, si 'vi v4 tm
bhia corpul in aph, si necurat Ira fi vino
sor'a.
22. Si tot quire se attinge de vrc un
mobil pc (pare ea ar' sedo, isi va spela vest -
minlele si se va imbhia In aph si uecurat va
fi pinb seria.
23. lar daqua grand ea se aflit in pain]
stye, sail pc mobilul pe quare We, se at-
tinge ellu (omul) de dens'a, necurat va fi
pino sdea.
24. Tar de se va ctdca quine va cu densa
in patu, necurhtia ei Ira fi .pe densul, si
necurat va fi Opte dille, sr ori-que pain
pe quare se v:t culca (du) necurat va 11,
25. Si femce, daqua ii surge in curgere
de sAnge mai multe dille, nu in limpid re-
gulelor ei, In tote dillele curgerii necura-
tiei ei, ea si In dillele regulelor ci, llecurath
va fi.
26. Si tot pain! pe quare s' ar' eulca in
Cite dillele curgerii ei, oa si patul din tim-
pul regulelor ci Ira fi ei, si tot mebilul pe
quare ar' sedo, necurat 011, ea si de necu-
ratia regulelor ci.
27. Tot quarele se atlinge de dens'a, ne-
curat va fi, si 'si va spill a vestmintele, st 'sl
va imbhia corpul in aph, si necurat va fi pin.h
sdr'a.
28. far de se va curial de scurgerea ei,
se vor enumera ei septe Mille, si dupir ave.
asta curatii va fi.
29. Si in dioa a opta isi va lua dolt tur-
turelle sau doi put de collumbe, si le of
ducce la sacerdoto la us'a tabernaculului
mhrturiei.
30. Si va facce sacerdotele pe una pen-
tru Ocat si pe queealalla spre holocautomh,
si se va ruga pentru ea sacerdotele inaintea
Pomuului despre scurgerea necurhtiei el,
51, Si teniMori yeti facce pe filii lui Is-
rael de neeuratiele tor, si nu vor muri de
nectirlitia for spurcind tabernaculul melt
quare este Intro densil.
52. Aqucasta (este) legea gonorrhuelui,
si daqua cui va ii me pain de spermh, spre
a se spurch intr'ensul, si (legea) quellei eu
seurgere de sane, In purgatia sa,si gonor-
rhuele in scurgerea sa, iii mascuie fit fe-
mine, si bhrhatului que s' ar' culch en
menstrualli.
CAPU XVI.
1. Si vorbi Domnul clitre hloyse dupo
que murissero quci doi filii ai Ini Aaron
game( au fost offerit foen Whin in aintea
Domnul si aq nitwit.
2. Si disse Domnul clitrehloyse (dicend) :
www.dacoromanica.ro
CAP. XVI.
vorbesce lui Aaron fratele ten qua sa nu
intre pe tOta or'a in sancluarin mai in intru
de catapetasmh in fac'a propitiatoriultd
quare este peste arc'a mhrturiei, qua sh nu
mdrh; gad in nor me voiu arhth assupra
propitiatoriului.
5. Ash sri intre Aaron In sanetuariu ; en
vitelltt dela vacce pentru peat si brerbece
spre holocautonth.
4. Si tunich de inn sanctificath va revesti
si femoral de inn peste pellea lui, si cidarh
in pregiurul gfitului lui, si zonh de inn se va
hieing°, (sanctificatio este); si 'si va spela
on apa tot corpul, si le va revesti aquestea.
5. Si dela synagog'a illiilor lui Israel va
lua doi tapi dintre capre pen tru pecat, si un
berbece spre liolocautoma.
6. Si vii offeri Aaron vitellul quel pentru
!cat que (este) al lui, si se v4 ruga ruin;
sine si pentru cas'a sa,
7. Si va lua quei doi tapi 5i va punne
inaintea Dennnului la us'a tabernaculului
marturiei.
8. Si va punne Aaron peste quci doi tapi
sortii : o stirte Domnului si o alth s6rte(tapti,
lui) quellui solitor.
9. Si Ira offeri (junghiand) taptil pe quart(
a clidut sortea Domnului, si '1 v adducer:*
pentru Ocat.
10. Iar tapul peste quare a ehdut sortea
qucllui solitor, it va punne vin in aintea
Domnului, de a se ruga assupra lui spre a'1
trimitte in solia (sa) in desert.
11. Si va adducce Aaron vitellul quel
pentru Vint, pe al lui (si al casei lui nu.
mai) si se va ruga pentru sine si pentru ea,
s'a sa; si va junghia vitellul quel pentru
pecat pe at s6u (vitellu).
12. Si va lua ineensoriul plinu de clirlut-
ni de focu de pe altarul quel din aintea
Domnului si va imple main& do t1i 6rntiea
compositiunii sublire, si o va ducce in intru
tie catapetasmh.
13. Si va punne themliea poste focu in
aintea Domnului, si vii coperi profumul
themeiei propitiatoriul quel d'assupra miir.
turiolor, qua sh nu mAra.
14. Si va lua din singeic viteIIului, si vI
asperge eu degitul lui peste propitiatoriu
spre reshrituri ; in facia propitiatoriului
va asperge de septe on din singe en de-
gitul.
15. Si va junghia tapul quel pentru p11-
eat, quel pentru popol in aintea Domnului,
si Ira ducce din sangele but In Intro eata-
petasmei, si va facce (cu) singele aquestnia
cum a flicut si (cu) sangele ; si va
 tAP. XVII. LEVITICU.
asperge shngele aquestuia assupra propi-
tiatoriului In faq'a propitiatoriului.
16: Si va exora sanetuariul tie necurh-
tiele filiilor lui Israel si de iniquitiltile for
despre tote pecatele tor; si assemenea va
facce (si) tabernaculului marturiei que s'a
fondat intru densii, In midlocul necuratiei
tor.
47. Si nici un omit nu se va afla In ta-
bernaculul marturiei quand va intra ellu
spre a se ruga in sanctuariu 00 que va
esi; si se va ruga pentru sine, petru cas'a sa
si pentru tOtt synagog'a (filiilor) lid Israel.
48. Si va esi spre altartil quel de din ain-
tea Domnului, si se 11 ruga assupra lui ; si
va lua din sangele vitellului si din stingele
tapului, si it punne peste cOrnele altaru-
lui In pregiur;
49. Si vii asperge peste dOnsul din singe
cu degitul sen de septe ori, si I va CIIIiiti,
.Si '1 va sanctifies despre necurhtiele filiilor
lui Israel.
20. Si va Indeplini exorand sanctuariul
si tabernaculul marturiei si altarul, si des-
pre sacerdoti vii curitti, si WI adducce (Aaron)
tapul quel viu.
21. Si va punne Aaron ambele salle
maini poste capul tapului quellui viu, si vii
marturiei poste dOnsul tote nelegiuirile fi-
liner lui Israel si tote iniquithtile tor, si
tote phcatele for, si le vii punne peste capul
tapului quellui viu, si '1 vii emitte, prin mi-
na de omu preparat, in desert.
22. Si vii tuft tapul pe sine nedrepthtile
Ion (ducendu-le) In ptimiTht neciilcat; si vh
emitte tapul in desert.
23. Vii intrh apoi Aaron In tabernacu-
cul marturiei, si se vii. desvesti de stol'a
de inu cu quare se revestisse (wand a fost
intrat in sanctuariu, si o vii depurate
acolo.
24. Si 'si va spelh corpul in apt In locu
stint, se vii revesti apoi cu stola sa; si esind
vh facce holocarpom'a sa si holocarporn'a
popalului, si se va rugh pentru sine, pentru
cas'a sa si pentru popol (cum si pentru sa-
cerdoti).
25. Si gressimea quea pentru pecate o
yh offer' assupra altarului.
26. Si qua que vh emitte tapul quel pre-
senmat pentru iertare, isi va spelavestmin-
tele st 'si vh schldh corpul in apii, si dupti
aqueasta vb. intrit In castre.
27. Iar vitellul quel pentru pecat si ta-
pul quel pentru pecat al quhrora singe s'a
addus spreexorare In sanctuariu,Ii vhducce
afar] din castre si 'i vor arde de tot in focu,
cum si pellile tor, si chrnile lor si fintul tor.
www.dacoromanica.ro
,19
29. Iar quel que vii arde aquestea Isi vh
sphlti vestinintele si 'si vii schldh corpul in
aph, si dupe aqueasta va intrh to campa-
ment.
29. Si vh fl aqueasta voe lege eternii : In
lun'a a septea, In a decea a lunii umiliti
suffletele vostre, si nici o faptit sit nu faceli
nici phmenteanul imligen , nici proselytul
quare se allitturh pe Ifingb voi.
50. Qubci in dioa aqueast'a se face nigh
pentru voi, spre a ve curati de tote pecatele
vostre inaintea Domnului, si ve, yeti cti-
ritti :
31. Silmbhtele siimbiitelor ( repaosul
aquesta) va fi voh; si yeti umili suffletele
vostre, lege eternit.
32. Rugh-se-vh sacerdotele pe quare'l
vor tinge s' alle quhruia mhini lo vor con-
summa spre a preoti dupb tatiil sea ; si
va revesti stol'a de inn, stol'a quea sAntit.
33. Si vh exorh santul shntului, si taber-
'incubi) marturiei si titian]] vh exorh, si
pentru sacerdoti si pentru tOta synagog'a vii
facce urtiri;
54. Si va fi aqueasta yeti lege eternit d'a
facce urhri pentru filii lui Israel despre pe-
catele tor; o datit pe annu se vii facee
(aqueasta) dupb cum commando lui Moyse
Domnul.
CAPU XVII.
1. Si vorbi Dombul chtre Moyse, dicen d :
2. Vorbesce cittre Aaron si cittre filii Ini,
si ciilre toti filii Ini Israel, si vei dicee cittre
densii : aquest'a (este) cuvhntul que a corn-
mandat Domnul dicend :
3. Omu omit dintre filii lui Israel (sail
dintre proselytii sau dintre allhturatii intre
voi) quare ar' junghia vitellu, sau Ole, sau
caprh in campament, sau siquarearijungliia
afarb din campament;
4. Si la us'a tabernaculului miirturiei nu
(le) va adducce spre a be facce bolocau-
toma or salutarin Domnului acceput , in
odOre de suavitate; si quare ar' jungliia si
rut vh adducce aquestea la us'a tabernacu-
lului miirturiei, spre a (nu) se offeri dar
Domnului Inaintea tabernaculului Domnu-
lui; se va imputA omului aquelluia (ca) sin-
ge; (qubci) stinge a versat, (i) disperde-se-
0 suffletul aquell'a din popolul sou;
5. Qua sa adduch filii lui Israel sacrifi-
ciurile for ori -qutite ar' junghia ei in chm-
puri, sa be adduch Domnului la usele ta-
bernaculului miirturiel calve sacerdote, si
sa le sacrifice sacrificiu de mantuire Dom-
nului.
6. Si va revers& sacerdotele stingele pes-
 190 LE VITICU.
to altar in pregiur inaintea Domnului la
usele tabernaculului marturiei ; si vA offeri
gressimea in odOre de suavitate Domnului.
7. Si nu vor sacrifice sacrificiurile for
quellor vani cut quari ei se exfornica In
dosul tor; lege eterna va fi intre voi in ge-
neraliite vOstre.
8. Si vei dicce dire densii : Omu, omu
dintre filii lui Israel si dintre (filii) prosely-
tilor allaturati intre voi, quare ar' facce lio-
locautonia sau sacrificiu,
9. Si nu (o) va adducce la us'a teberna-
culului marturiei spre a o facce Domnului,
disperde-se-va omul aquell'a din popolul
sou.
10. Si omu omu din filii lui Israel sau
din proselytii allaturati Intre voi que ar'
'Minch din vre un sange, voiu punne fac'a
mea peste suffletul mancator de silage si it
voiu perde din popolul sou.
41. QuOci suffletul ori-quarui corpu shit-
gele lui este, si eu 'lam datu-va peste altar
spre a facce urari pentru suffleteletevostre;
quoci shngele aquesra In locul suffletului vá
fi solilor.
42. Penlru aqueasta dis'am catre filii
lui Israel : nici un sufflet dintre voi nu va
manta shnge, si proselytul quel allaturat
intre voi nu va manca shnge.
13. Si omu omu din filii lui Israel si din
proselytii allaturati intre voi, quare ar' vane
venal feet sau passere quare se mananca,
sa sverse sangele ei si sa '1 accopere cu pa-
; 14. Turpitudinea fratelui tatalui ten nu
44. QuOci suffletul ori-quaruia corpu
sangele lui este. Si am qis filiilor lui Israel :
sangele nici unui corpu sa nu mancati, quo
sufffettil ori-quarui corpu sangele lui este.
Tot quel que II mananca extermina-se-va.
15. Si ori-que sufflet quare vh manta
mortticinh sau mursicat de fore dintre ph-
mewed sau dintre proselyti, Isi va spila
vestmintele si se v3 sciildii in aph, si necu-
rat vit fi piuu ser'a, si curat (apoi) Ira fi.
16. lar de ntesi va spil,la vestmintele, si
corpul nu 'si 'I va scalds in apti,(assupra'si)
vu lua nclegiuirea sa.
CAPU XVIII.
1. Si disse Domnul are Moyse, dicend:
2. Vorbesce liliilor lui Israel si vei dicce
catre dOnsii :
i. Eu Domnul Dumnedeul vostru; dupe
datinele tkTei Egyptului in quare ati locuit
sa nn faceli, si (NO datinele ti rrei Clianaan
iu quare vi induct' pc voi, sit nit faceti, si
in legitimele for sit nu amblati.
4. Judectitcle melle Yeti facce si precep-
www.dacoromanica.ro
CAP. XVIII.
tele mile veti custodl hmbland Inteensele
eu Domnul Dumnedeul vostru.
5. Si yeti custodi tote preceptele melle
si tote judecatele melle, si le yeti facce;
quare facendu-le omul, viiu va flinteensele;
eu Domnul Dumnedeul vostru.
6. Oulu omu (nimeni) dire nici un fa-
milliar(apprope) at scingelui seu sit nu se ap-
propia spre a desvili turpitudine : eu Dom-
nul.
7. Turpitudinea tatalui teu, si turpitudi-
nea mamei Lane nu vei desveli ; (Wei ma-
ma la este (si) nu vei desveli turpitudi-
nea ei.
8. Turpitudinea mulierii tatalui ten nu
vei desveli ; (quo) turpitudinea tatalui teu
este.
9. Turpitudinea surorii table despre W-
itt teu sau despre mama ta, nascuta in Mini
sau nriscuta afar() (din case), nu vei desveli
turpitudinea tor.
10. Turpitudinea filiei filiului teu, salt
filiei filiei table, nu vei desveli turpitudinea
tor, (pod turpitudinea ta este.
11. Turpitudinea filiei mulierii tatalui
ten nu vei desveli; suror din aquella'si lath
iti este; nu vei desvili turpitudinea ei.
12. Turpitudinea surorii tatalui teu nu
vei desveli, quici din aqueeasi (cash) famil-
lit este tatalui teu.
13. Turpitudinea surorii mamei table nu
vei desvOli; quoci din aqueeasi cash mamei
table este.
vei desvOli, si la mulierea lui sa nu intri ;
qubci a ta connata este.
15. Turpitudinea nurorii table nu vei des-
vett, qutici mulierea filiului teu este (si) nu
vei desveli turpitudinea ei.
16. Turpitudinea mulierii fratelui ten nu
vei desveli, quoci turpitudinea fratelui teu
este.
17. Turpitudinea (vr'unei) fund si a fluid
ei nu vei desalt' : pe filia filiului ei si pe 'i-
lia filiei ei sa nu iei spre a desveli turpi-
tudinea tor; quid faniilliare sent tie si im-
pielate este.
48. Femee peste suror'a ei sa nu iei ri-
vale spre a desveli turpitudinea aquelleia
d'allaturea aquestia pinO quhnd aqueast'a
traiesce.
19. Si calve muliere in separatia necura-
tiei ei sa nu to appropii spre a desveli
turpitudinea ei.
20. Si la mulierea apprOpelni ten sit nu
dai patu de sitment'a ta intintindu-le cu
densa.
21. Si din posteritatea ta sa nu dai spre
 CAP. IIX. LEVITICU.
a se inching vre unui principe, quh sh nu
profani numele quel shut; eu Domnul.
22. Si en mascule sh nu te culci patu de
femee ; quoci abominatio este.
25. Si la nici un patrupedu sh nu
dai patul ten intru seminatio intinhndu-te eu
(Mitsui, si femee sh nu stea la nici un patru-
pedu spre a o ascinde; quoci horribil este.
24. Nu v6 'ntinati in nici una din aques-
tea; quaci in aquestea tote se intinaro na-
tiile que eu le allungu dela fac'u vostrh.
25. Si s'a intinat terra si am dat inapoi
iniquitatea ei pentru dens'a ; infioratu-s'a
pamentul intru quei que locuescu pe (Mitsui.
26. Si yeti thine tote legile melle si pre-
ceptele melle si nu yeti facce din tote alto -
minatiile aquestea (nici) phmenteanul nici
proselytul venit intre voi.
27. Quoci kite abontinatiile aquestea le
fricurti omenii terra (aquesteia) que lure in
aintea vostra, si s'a intinat pamentul.
28. Si qua sh nu se inflOre de voi phmentul
queind it veti intink, si sit vll dea afar() dupo
cum a rempins gintele que furo mai nainte
de voi.
29. Quo toti quhti vor facce din abomi-
natiile aquestea, extermina-se-vor din po-
polul for suffletele que facu (aquestea).
50. Si yeti tinne precepete melle cum sa
nu faceti nici un'a din legile abominate, qua-
te se fiteuro in aintea, si sa nu ve intinati
inteensele : eu Domnul Dumnedeul vostru.
CAPU XIX.
1. Si vorbi Domnul dire Moyse, 4icend :
2. Vorbesce synagogei intrege a filiilor
lei Israel si vei dicce chtre (Iasi : shitti
yeti fi, quo shut eu Domnul Dumneqeul
vostru stint.
5. Fie -quare de (alai seu si de mama sa
sh se Muth, si sambetele melle sa le tineti ;
ett Domnul Dumnedeul vostru.
4. SA nu urmati idolilor si del turnati nu
ye faceti voe; en Domini! Dumnekleul vostru.
5. Si de yeti sacrifica sacrificiu de mint -
tuire Domitului, cu bunli vole sacrificati.
6. In quare 41 yeti sacrifice, sh se nth-
'lance, (cum) si pe adoa di; jar de va re-
nthne pin() atreia 4i, in focu sh se arch de
tot.
7. Iar de se vii mhnci cu mancare pe a
treia di, nesacrificabil este (si) nu se vet
accepe.
8. Iar quel que Ira mince aqueasta, vii
tali pecatul, quoci a profanat shntele Dorn-
si suffletele que vor Winch se vor tlis-
perde din popolul tor.
9. Si quAnd secerati voi seceratul Omen-
www.dacoromanica.ro
121
tului vostru, sit nu terminati secerituea
vostra secerand pint; in capiit terrin'a to
si quelle que cadu dela secerea la sh nu
to aduni.
10. Si viia la sh nu te Intorci a o mai
culegge, nici bobele vitei talle sh le aduni ;
neavutului si proselytului (strain) sit be Iasi;
eu (sun° Domnul Dumnedeul vostru.
11. Sh nu furati, sa nu mintiti, nici sit
calumnih quineva pe appropele.
12. Si sh nu jurati in numele meu pe ne-
drept, sh nu profanati numele Dumne4eului
vostru ; eu sunt Domnul Dumnedeul vostru.
15. Sh nu nedreptatesci pe appropele
ten, si sh nu rapesei ; si sh nu dormh sala-
riul mercenariului pe Mogi) tine pia) adoa
14. Sit nu vorbesci de reu pe surds, si
inaintea orbului sit nu pui scandal (pedech);
si teme-te de (Domnul) Dumnedeul teu ; en
stint Domnul Dumnedeul vostru.
15. Sit nu faceti nedreptate in judecath ;
sh nu iei (ardici) faca quellui neavut, nici se
admiri fac'a quellui potent : in dreptate sh
judici pe appropele teu.
16. Nu ambla en dolu (viclenii) in natia
la, si sa nu he inthresci pe senigele apprope-
lui tea; eu (stint) Domnul Dumnedeul vos-
tru.
17. Sa uu urresci pe fratele ten, in engetul
tea; en musirare vei mustra pe appropele
tea, si nu vei hut pentru densul pecat.
18. Si nu'si vh resbuna mina la, si nu vei
tine minie assupra filiilor popolului ten, si
vei aunt pe apprOpele ten ca pe tine ensuti ;
eu (sunt) Domnul.
19. Legea mea veti tinne ; vitele talle
sh nu le imperechecli cu de alt-jugu, si viia
to sh uu o semen; variu, si vestment din
doe tesseture amestecat nu vei punne pe
tine.
20. Si daqua quire -vk se va culck cu o
femee patu de seine*, si aqueasta (vk ti)
domestich (Mai a casei) reservath (promise)
vre unui omit, si nu s'a rescumperat cu res-
cumper, sau nu i s'a dat libertatea, cercetare
sa li se filch; (hush) nit vor marl, quOci (ea)
nu a Post liberatti.
21. Ci (ellu) vii adduce Domnului pen-
Ira deliclul seu, la us'a tabernaculului mht.-
turiei, berbece,pentru delictu.
22. Si se va rugs pentru dCnsul sacer-
dotele in berbecele delictului, pentru peca-
tul lui in quare a pechtuit si se va remitte
ltti Oulu, que a pechtuit.
25. Iar (Land yeti Mirk in terea que
Domnul Dumnedeul vostru de voe. si yeti
plants on -que arbure spre mhitcare, veti
 122 LEVITICU.
eurhti in pregiur necurhtia lui, fruotul lui,
(quOci) Wei anni va f voe necurat, (si) nu se
vit Witch.
24. Si in annul at patrulea vit f tot fruc-
tul lui sant laudabil Domnului.
25. Iar in annul at cincilea veti maned
fruclul lui, adios (venit WI 0) voe fructele
lui; en sunt Domnul Dumnedeul vostru.
26. Sit nu mancati pe munti, si nu ve au-
gurati nici sit vb clitati (la some) grin pas-
seri.
27, Sit nu ye faceti sisoe din ctim'a capti-
lui vostru, nici sit vi; stricati facia barbel
vtistre;
28. Si titieture despre vre un sufflet sit
nit faceti pe corpul vostru, si !Mere fmpunse
nu veti facce intru voi; en Domnul Dumne-
deul vostru,
29. Nu profank pe illia ta, (dandu-o) a se
prostitub., si (ast fel) sit se intinda corruptia
in terra, implenduse de nelegiuire.
50. Sambittele melle yeti Untie, si de
quelle sante alle melle sit ve temeti ; ett
(sunt) ponmul,
51. Nu ye duceti dupO ventrilochi, si pe
liutgu incantittori nu ye allitturati spre a ve
Wink intru ei; eu (stint) Domnul Dumne-
dent vostru.
52. Inaintea quellui citrunt sit be scoli, si
vei onork facia quellui betranu, si temete
de Dumnedeu; eu (stint) Domnul Dumne-
deul vostru.
33. lar de vit vent quinevit proselyt
(strain) intru voi in terra vdstrh, sit nu'1
amitriti;
34. Ca tin plimentean Mire voi sit flit
slritinul que aleargit spre voi, si it vei omit
tit pe tine ensusi; quoci stritini ati lost in
ptimentul Egyptului ; en (sunt) Domnul
Dumnedeul vostru.
55. Sit nu facceti nedreptate in judicatit,
in mOsure, in ponderi (tritsure sau greulitti)
si in cumpene.
30. Cumpene drepte, si ponderi drepte,
si m6sure drepte, si petre drepte sit flit intro
voi; eu (sunt) Domnul Dumnedeul vostru
quel quo ye exdusseiu din phmentul Egyptu-
lui.
37. Si yeti custodi tdla legea mea si tOte
preceptele melle, si to yeti facce; en (stint)
Domnul Dumnedeul vostru,
CAPU XX.
. Si vorbi Domnul mitre Moyse, dicend :
2. lar filiilor ltd Israel vei diece : De (va
11) quinevh dintre filii lui Israel sau dinlre
quei allhlurati proselyti in Israel, quarele va
da din posteritalea sa la vro tin princi-
www.dacoromanica.ro
CAP. 1111.
pe, (aquella) on mart() sit se ommOre ; natia
que se afla in terra it vii lapIda cu petre.
3. SI eu punne-voiu facia mea poste omul
aquella si 11 voiu perde din popolul seu,
quoci din semenra lui a dat la principe,
qua sit !Mine quelle saute alle melle si sit
profane numele quellor sancliticate mie.
4. Iar de vor trecce cu vederea pamen-
tenii terrei, (intocendu 'si) occhii for dela
omul aquell'a, quand cla ellu din posterita-
tea sa la principe, si nu 'I vit uccide ;
5. Punne-vote attunci facia mea, peste
omul aquella si peste famillia lui, si voiu
perde din popolul for pe densul si pe toti
quei intr' tin cuget cu densul de a se pro-
stituA la principi.
6. Si sufflet quare Ira urrna dup8 ventri-
loclii sau Incanthtori, spre a se fornich (WO
densii, punne -voiu facia mea pestesuffletul
aquella si '1 voiu perde din popolul seu.
7. Si ve veti sanclitick si veti fi santi,
quo sant eu Domnul Dumnedeul vostru
stint;
O. Si yeti custodi preceptele melle si le
vetifacce pe densele; eu Domnul (Durnne-
lent vostru) quel que vL santificu.
9. Omu omit quare va vorbi de reu de
tathl seu si de mama sa, cu mOrte sit se
ommore; (quiici) de tatitl seu si do mama
sa a vorbit reu (si) culpabil este,
40. Si ornu gum va prdcurvi cu femee
cu bitrbat, sau quare va prdcurvi cu femeea
appropelui seu, cu morte sit se ornmOre.
41, Si daqua quine-va, se vit cotta en fe-
meea talalui sett, turpitudinea tathlui seu
a desvelit (si) cu mOrte sit se ornmdre
amendoi,
12. Si daqua quire -vase v6, culca cu nu-
corn sa, cu mOrte sit se ommOre amendoi,
quad impietate an commis, (si) culpabili
sunt.
15. Si quare se IA mica on mascule pa-
in de femee, abominatio an commis amen-
doi, si cu merle sit se ommore, ((pod) cul-
pabili aunt.
14. Si gum va lua femee si pe mama
ei (din preunit), nelegiuire este; in focu vor
arde pe aquesta si pe denude si nu va fi
(apoi) nelegiuire intru voi.
15. Si quare va dit oulcarea sa cu patru-
pedu, cu movie sit se ommore, si patrupe-
dul 11 yeti uccide.
16. Si femeca quare se va ducce la vre
un animal spre a se WO p fi shrith de den-
sul, sit uccideti si pefemee si pe animal ;
cu morte sit se emindre (quOci) culpabili
stint.
 CAP. XXI.
47. Quare vh lua pe suroru sa despre
tats sun despre mama, si vh. vette turpitudi-
nea ei, si ea va vette turpitudinea lui, op-
proliiu (neomenia) este, si sa se extermine
tnaintea filiilor popolului for (queci) turpi-
tudinea surori salle a desvelit, si pecatul
vor purls.
18. Si harbat quare se va culea cu femee
lnlunalti, si vh desveli turpitudinea ei, sor-
gintea ei a desvelit, si ea a desvelit curge-
rea sangelui seu, si amendoi sit se extermine
din popolul tor.
49. Si turpitudinea surorii tatalui ten si
surorii mamei talk nu vei desveli, (Wei
consanguinitate se desvelesce si pecatul vor
ave.
20. Si omu quare se va cu1Ca cu conna-
scuta sa, turpitudinea familliei salle a desve-
lit, (si) pecatul for vor aye, farh Mii vor
mutt
21. Si omu que va lua pe femeea frate-
lui seu, neeuratih este, turpitudinea fratelui
seu a desvelit, faro filii vor muri.
22. Si vett custodi tOte preceptele incite
si tote judecatele melle, spre a le faece, qua
sa nu v rempinga phmentul to quare eu ve
ducts spre a loeui acolo pe (Mitsui.
53. Si sit nu amblati in legile natiilor christulni (unsului)si alto quhruia coding s' ate
quo le vain allunga dela vei, quoci ei agues-
tea tote le -au Mout, (si de aqueea) 'iarn
writ,
24, Si am clis vo6 ; voi veti mosten1 p4-
mentul (or, si eu vi '1 void di in possessi4,
piiment que revarsa lapte si miere; eu Dom-
nul Domnedeul vostru pare Y.4111 distills
dittlre tOte natiile,
25. Si distingeti voe ensive dintre vitele
wile curate si dintre passorilo necurate si
quelle (mate ; §i nu ye spureati suffleteln
in vile si in tote reptiticle piimentului qua
eu vi '1 am (listing spre oecaratiii.
2G. Si veti ft mie sand, qu5 en sant
(sunt)Domnul Dumnedeul vostru, quare v'
am distins dintre tote natiile qua sa ftti at
mei.
27. Si blirbat salt femee ori,quare dintre
ei s' ar facce ventrilochu sat incantii-
tor, en mOrte sa se ommeire amendoi, en
potre stili lapidati culpabili stmt..
CAM XXI.
1. SI vorbi Domnul catre Moyse dicend :
vorbesce sacerdotilor, filiilor lui Aaron si
vet dicce dire deusii : In sufflete (la tntem-
plum de niOrte) sa nu se Milne (spree) to
natia for.
2. CI numai la quel mai de apprope al
www.dacoromanica.ro
LEVITICU. 119.g
familllel, (precum) tath, mamg sl Eiji si ft-
lie, frate, f
3. Si suror vergine quo ii este mai der
apprope, quare nu s'a attn.'s de blirbat, la
aquestia se Ira "Jute Intina (sacerdotele).
4. (hr la altii) sa is a minte sit nit se in-f
tine In popolul sett spre profanatia sa.
5. Si spre plesuvih sa nu 'si radh cupid
assupra unui mort, si fae'a barbel sa ntesi
radii, si pc carnea for sa nu taia thieture.
6. Santi vor fi Dumnedeului tor, si nn
vor profatilt numele Dumnedeului for qutici
sacrificiurile Domnului, daruri Dumnedelui
for ei offeru, si vor if santi.
7. Muliere meretrice si profanath sit nu
ia, si muliere Itissata de barbatul seu sa
nu'si ia, qutici sant este- (sacerdotele) Dom-
nului Dumnedeului seu.
O. Si ti '1 vei sanotiiicA : darttrile Dom..=
nului Dumnedeului vostru aquesta offere,
stint va 11, quo' sant eu Domnul quel clue
sanctificu pe densii.
9. Si Min omului sacerdote de se va pro-
fanit spre fornicare, numele thtalui ei profa-;
nii ; pe focu sa se arch.
40. Si sacerdotele quel mare, quhrui din.
tre fratii sei i s'a versat pe capu din oliul
implinit spre a revesti vestmintele, capul sl
nu 'si '1 descopere de cidarti si vesttnintelet
.11t1 be rumps,
II. Si la nict un sufflet stins sa nu mire;
cu that* sett (Onsusi) si cu mama sa sa nu se
Wine.
12. Si din quelle sante nu va esi si nu vh
profana quea que este sanctificat Dumnedeu,
lui seu, gaol oliul quel sant al ungerii Int
Dumnedeu este peste densul; eu Domnul.
13. Aquesta, muliere vergine din natia
sa isi va lua ;
41. Iar veduvti si lassalti de What, sl
profanatti, si meretrice, (de) aquestea nu va
16, ci vergine din natia sa isi va lua de
muliere ;
15. Si net 'si nit profana posteritatea sa
in popolul seu ; en Domnul quel que saneti-
ficu pe densul.
46. Mai vorbi Dominil calve aloyse
dicend :
17. Spunne lui Aaron : omit din natia to
in generatiile vestre, intru quare ar' fi ma-
cula, nu se va appropia spre a offeridarurile
Dumnedeulul sett ;
18. Quo tot omul intru quare ar' fi ma-
cula nu se pate appropia : omit sehiopu sat
cu nasul mutilatu sat eu urechla Math ;
49. Sau omu intru quare este frantura
de mina sou franturti de picior.
 414 LEVITICU.
20. Sau ghiebos, sau urduros, sau cu al-
bete in ochi, sau omit Intru quare este rile,
selbatica, sau petigine sau en tin singur tes-
ticul;
21. Tot Intru quare este macula din pos-
., lui Aaron sacerdotele, nu se va ap-
terilatea
prom sine a offeri sacrificiele Dumnedeu-
lui seu, quo macula (este) Inteensul; daru-
rile lui Dumnedeu nu se va appropia spre a
offeri.
22. Darurile Dumnedeului seu, santele
santelor, si din quelle sante va manch.
23. Anse spre catapetasma nu se va ap-
propia, si de altar nn se va atlinge, quo
macula are, si nu va profane, sanctuaritil lui
Dumnedeu, pie eu (suit) Domnul quel quo
sanctificu pe densii.
24. Si vorbi Domnul ciitre Moyse si
Aaron, si filii lui si catre toti filii lui Israel.
CAPU XXII.
1. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend
. 2. Di lui Aaron si filiilor lui se, ia a mince
de quelle sante alle filiilor lui Israel si se, in
profane numele quel saitt:al men (in) quelle
que sanctifica ei mie; eu Domnul.
3. Spunne for :in generatiile vostre,
tot omul quarele din iota posteritatea vOs-
trit s'ar' appropia calm quelle sante que ar
sanctificit filii lui Israel Domnului, si necu-
ratia lui (va fi) pe (Mitsui, se va extermina
suffletul aquell'a dela mine; eu Domnul
(Dumnedeul) vostru.
4. Si omu (Ore-quare) din posteritatea
Jul Aaron sacerdotele quare va fi lepros sau
gonorrhue, din quelle sante se, nu ma'nance
pine pie nu se WI curtiti; si quelque se attin-
ge on de pie necurtitia de sufflet, sau (de)
omu din quare ar' esi patu de sementa;
5. Sau quare s'ar' attinge de on -que
reptil necurat quare it va spurca, sau de
omu quare it va spurea prin tole, necuratia
lui ;
6. Suffletul que see va attinge de agues-
tea, necurat Ira fi pine sdr'a; nu vb. !nand
din quelle sante, de nu 'si va imbaia corpul
in ape, si va appunne sorele, si curat va fi.
7. Attunci dar va pule manca din quelle
sante, qui)" painea lui este.
8. Mortecinh si mursicat de fere nu va
manca spre a se soma inleensele; eu nului, si in carpose (ardere) nu yeti de, din
Domnul.
9. Si vor custodi custodiele melle, qua
sa nu ia pentru densele pecat si sa more
pentru aqueasta, de le vor profane, ; eu Dom-
nul (Domuedeul) quel que sanctificu pe
densii; 24. Famen, sau cu testiculele strivite,
10. Si nici tin alienigen (strain) nu va sau Nate sau smulse nu veti offeri Dom-
www.dacoromanica.ro
CAP. XXII.
manca din quelle sante ; veneticul (ospe) al
vr'unui sacerdote, sau mercenariu nu va
Witch din quelle sante;
11. Iar daqua vre un sacerdole va pos-
sede vre un sufflet (individ) cumperat en ar
gint, aquest'a va manca din painile lui,
(precum) si quei nascuti in cas'a lui, si ague-
stia vor manca painiele lui.
12. Si filia omului sacerdote, de se va
marita cu barbat alienigen, ea nu Ira
manca din primitile quellor sante.
13. Si filia mini sacerdole, de va deveni
veduva sau (va fi) lassata (de barbat) si se-
Witte n'a fost inteensa, si se va returnh in
cas'a tataltti seu ca in fella ei, din pantile
tatalui seu va manca; arise nici un alieni
gen nu va manca dinteensele.
14. Si omu quare ar' manca din quelle
sante din nesciinta, va adaoge a cincia
parte din aqueea peste aqueasta, si va de,
sacerdotelui pe quea sante.
15. Si nu vor profanb quelle sante alle
filiilor lui Israel, quare ei offeru Domnului ;
16 Si sa adduce, assupra be farb-de lege
de delict, mancand ei santele tor; pie en
Domnul quel que sanctificu pe denpii.
17. Si vorbi Domnul dare Moyse dicend
18. Vorbesce lui Aaron si filiilor ague-
stor'a si la ling synagog'a filiilor lui Israel, si
vei dicce catre densii : Om om dintre filii
lui Israel sau dintre (filii) proselytilor allit-
turati pe hinge densii in Israel, quarele'si
adduce darurile dupe Iota confesiunea tor,
on -quite ar' adducce Domnului spre hobo-
cautoma ;
19. Accepute (fib) voe nemaculate ma-
scule dintre vace si dintre oi, si dintre ca-
pre :
20. Ori-que va aye macula inteensa nu
vor adducce Domnului, quo nu va fi accept
voe.
21. Si omu quare ar' adducce sacrificin
de mantuire Domnului distingend (offrand'a
sa) dupe urare sau din bung vole In serba-
torile vdstre, (fig) din armente (cirede) fie
dintre oi, nemaculat se, fig bine placut : nici
o macula se, nu fia intr'ensul.
22. Orbu sau schilavu, salt cu limh'a
taiga, sau furniculos, sau roios sau avend
impetigini nu vor adducce (de) aquestea Dom-
aqueste pe altarul Domnului.
23. Si vitellu sau Ole cu urechile taiate
sau cu coda thiatit de junghiat le vei thine
pentru sineti, iar spre urarea to nu vor fi
accepute.
 CAP. XXIII. LEVITICU.
nului, si pe phmentul vostru sa nu faceti.
25. Si din man'a filittlui alienigenului nu
yeti adducce darurile Dumnedeului vostru
din tote aquestea, quo stricaciune este in-
teensele , macula' inteensele; nu vor fi
aquestea accepute VIA
26. Si vorbi Domnul calve Aloyse dicend
27. Vitellu sau Ole sau writ quare Sc ve
nasce, vu fi septe dille sub mam'a lui, iar
in dioa a opta si inainte se pole accepe
in daruri, carport-a Dotnnului.
28. Si vitellu, sau Oie, pe densa sau pe
puii ei sa ntei junghi in aqueasi di.
29. Jar de vci sacrifich sacrificiu de re-
cunoseinta Domnului, cu vole bung sacriti-
'I.
50. In aqueeasi dl se vb. manch, nu yeti
Lassa din carnile lui pe diminara; cu (sunt)
Domnul.
31. Si yeti custodi preceptele melte si
le yeti fame; en Domnul.
52. Si nu veti profane numele men quel
sant, si me voiu sanctilich in midlocul lilii-
lor ltti Israel ; ett Domnul que ve sanctificu
pe voi.
33. Quare ve cxdusscin din !Area Egyp-
tului spre a fi Dumnedcul vostru; eu Dom -
nul.
CAPU XXIII.
1. Si disse Domnul calm Aloyse, dicdnd :
2. Vorbesce filiilor but Israel si vei dicce
calve (tonsil : serbatorile Domnului que be
yeti chiemh vocate sante, aquestea sunt
serbatorile melte.
3. SOse dille vei facce opere si in dioa a
septea sambete, repaos, vocata santa Dom-
nului.
4. Aqueste (stint) serbatorile Domnului
vocate sante, que he yeti chiema in timpii
for.
5. In prim'a lunii, in a patru-spre-decea
die a lunii, intre sere pascele Domnului ;
6. Si in a cinci spre decea di a lunei
aquesteia, serbetore Domnului a azymelor ;
septe dille azyrne yeti manca.
7. Si dioa anteia vocata sante va fi yob.;
nici o opera nu yeti facce.
8. Si yeti adducce holocautome Domnu-
lui septe dille, si a septea di, vocata va fi
voe, nici o fapth nu veti-facce.
9. Si vorbi Domnul calve Aloyse dicend :
40. Spunne filiilor lui Israel si vci dicce
dire densii; quand veti ultra in terea que
eu dau voe, si yeti secera seceratul ei, sit
adduceti miinuchiele primitiii seceratului
vostru catre sacerdote.
11. Si (aquesta) va offeri in sus manu-
www.dacoromanica.ro
125
cltiul Domnului, aeceput voe, a doa
di dupe quea d'antoiu il va offer' sacerdo-
tele.
12. Si yeti facce in dioa in quare yeti
adducce-manuchiul, o Oie nemaculata de
uu annu in holocautomg Domnului;
13. Si sacrificiul lui doe decline de se-
midale, prefiicute in oliu (sacrificiu Dom-
nului, odtire de suavitatc Domnului) si liba-
tia ei, vin o a patra parte de mesttea bin.
44. Si paine si spice Rule frecate nu
veti Winch pine in aqueasta di ensasi
pine gland veti adducce voi darurile
Dumnedeului voslru, in gencratiile vOstre,
lege eterna in tota locuirea vostra.
15. Si veti numera voe de adoa di asilm-
belelor, din dioa in quare addueeti maim-
chiul superpositiunii, septe septernane in-
trege,
46. Pine in a doa di a ultimei quellei d'a
septelea yeti numera cinci deci de dille, si
yeti offeri sacrificiu nuou Domnului.
17. Din locuinra vostrh yeti offeri paini
supepositio, doe paini; din doe decline de
semidale vor fi, fermentate se vor torte
din primele producte Domnului.
18. Si yeti adducce din preung cu painile
septe 'gnelli nemaculati de quite tin mum,
si vitellu unul dirt armentele vacelor, sidoi
aricti nemaculati ; vor fi holocautornii Dom-
nului. si sacrificiele for si libatiile for sa-
crificiu odore de suavitate Domnului.
19. Si yeti facce (sacrificiu) tut icon din-
tre capre pentru pecat si doi 'gnelli de
quite un annu in sacrificiu de mintuire din
preutth cu painile protogennemei (prituelor
producte),
20. Si va punne aquestea sacerdotele cu
painele protogennemei superpositio inain-
tea Domnului din preuna en quei doi 'gnelli;
sante vor fi Domnului, (si) sacerdotelui
que offere aquestea, alle lui sa fie.
21. Si yeti chiemA dioa aqueasta, vocata
saute voe; nici o fapta servile nu yeti face°
inteensa ; lege eterna in generatiile vostre
in loth locuinra vestra.
22. Si quaint secerati seceratul pamou-
tului vostru, nu consummati remasul (ca-
petal) seceriturei terrinei talle, quand tit
seceri, si quelle ch'dute din secerca to nit le
vei culege : neavutului si strhinului vor re-
mand aquestea ; en Domnul Domnedettl
vostru,
23. Si vorbi Domnul catreMoyse dicend:
24. Vorbesce filiilor lui Israel dicend :
in lun'a a septea, in una a lunii, repaos va
fi voe memorial de trombone, vocata &luta
va if voe.
 1f48 LAVITICU.
25. Niel o faptit (while titi Yeti tam si
Yeti adduce° holocautome Domnului.
26. Si vorbi Domnul titre Moyse 41-
cend t
27. Si in a dm a lunii aquesteia a sep-
tea die de propitiatiO vocata sataa va fi
yoe ; si Yeti umili suffletele vostre si Veti
addacce holocautome Domnului.
28. Nici o fapta nu Yeti facce in (lion
aqueasta ; (pod Va b gilt de prepitiatib
Yoe aqueasta, spre a se facce ruga pentru
Voi inaintea Domnului Dumnedeului No-
stra,
29. Queci tot stiffiettil Ohre nu se Y5
until' in din equeasta ensitsi, Se WI exter-
mine din popolul sou.
30. Si tot Suffletul tine va facce vre o
faptii In questa di ensitsi, disperde
suffletul aquella din popolul sett nici o
faptit sit nu faceti.
31. Lege eternit in generatiile vostre in
tote locuintele vostre.
32. Sambittele sambittelor vor fi vot, si
Yeti umili suffletele vostre, din a not (dl) a
lunii de seen pine (In queealatth) sera yeti
sambatori sambatele vostre.
33. Mai vorbi Domnul titre Moyse di-
'and :
34. Vorbesce Minor lui Israel dicend :
in a cinci-spredecea a lunii aquesteia a
septeab serbatorea tabernaculelor septe gille
Domnului;
35. Si dioa tuttelea vocath santa ; nici
o faptit servile nu Yeti facce.
56. Sept° dills yeti adducce holocautome
Domnului, si dioa a opl'a yocata satire Va fi
yeti, si yeti adducce bolocautome Dommilui:
exodiu este, Hid o fapia servile nu yeti
recce.
57. Aquestea serbatorile Domnului pe
quare.le Yeti chiema vocate sante, spre a se
offer" carpome Domnului, holocautome si
sacrificiole lor, si lilustiile lor din di in 4i,
58. Afar() de sambatele Domnului si
afar() de darurile vostre, si °rani de tote
untrue vostre, si dart; de tote quello do
bunt voie able vostre -quite yeti da Domncr-
lui.
59. Si in a cinci-spre-docea di a lunii
aquesteia a septea, quand yeti adutta fruc-
tele pamAntului, serbati Domnului st;pte
guile : in prima di repaos si In a opta di ire.
pees.
40. Si Ye Yeti Ink In prima di fillet gpe-
tios de lemnn si spatula de phoanici, si ra-
mure de !emu() dese, si saloii ct ramure
de agnu dela torrent, spre a vti bocura
www.dacoromanica.ro
CAN WV.
inaintea Domnului Dunme4oului vostru
septa Mille.
41. Si yeti serba aqueasta serbatOre
Domnului septe guile alle annului lege
eterna In generatiile vostre in Ittn'a a septea
o Yeti serba.
42. In tabernacule Yeti looui septe dale :
tot pamenteanul (indigo)) in Israel vb. locui
in tabernacule,
45. Qua sit scie generatiile vostre quo in
tabernacule am pus a loeui pe Ink lui 114-
rad, quand eu 'iam exdus din terra Jgyp-
tului; eu Domnul Dumnedoul vostru.
44 Ast fel spusse Moyse serbatorile
Domnului Miler lui Israel.
CAPU XXIV.
1. Si vorbi Donmul calve Moyse 4i-
cend :
2. Precipe filiilor lid Israel sit 'ti adducii
olio de olive curet limpedit spre
de arderea candelei nencetat,
3. Do din entre de catapetasma In tabor-
naculul marturiei, si it vor arde Aaron si
filii aquestuia de ser'a pine dimineaca Wain-
-tea Domnului furl incetare, lege eterna in
generatiile vostre.
4. Pe candelabra quel curet yeti arde
lucernele inaintea Domnului pine dimi-
neatii.
5. Si yeti lua somidale si o Yeti facce
doe spredeee paini, de quite duo dechne va
fi o paine.
6. Si le veti punne doe punneri, quite
sese paini o punnere pe mas'a quea wrath
inaintea Domnului.
7. Si yeti panne peste punnere libel'
(thernaie) curatii si sare, si vor fi la paini
spre rememoratio propose Domnului.
8. In dioa sarnbatelor se va punne inain-
tea Domnului pentru tot d'aun'a ivainlca
filiilor lui Israel, testament eternu.
9. Si vor fi lei Aaron si filiilor lui, si le
vor manca in lout sant qutici vor S sante
alle santelor aqueasta pentru &mid din
(plate se sacrifiett Domnului, lege eternii.
10. Si esi Hut unei mulled Isralite (si
aquesta era filiu de Egyptean intre filii lui
Israel) si se cedar() in campament quel (exit)
din Iraelitide si omul Israelit.
11. Si supranumind filial mttlierii Israe-
lilide numele, blesterne, si it dosser() la
Moyse; si numele mamei lui (era) Salomith
a lui. Dabri din somentia lui Dan,
12. Sill depusser5sabcustodirt, spre a'l
dejudeca prin precoptul Domnului.
13. Si vorbi Domnul care Moyse di-
cend :
 CAP. ILIY. LEVITICII.
14. Du pe quel que a blosfernat dart
din castre, si sa' si puia toti quati nu audit
mainile pe capul lui, sl sa '1 uccida cu petre
tiita synagog'a.
15. Si filiilor lui Israel vorbesce, si vei
dicce catre densii : om, om quare vil bleste-
ma pe Dumnedeul seu, pbcatul sett va 105.
16, Numind ansb numele Domnulut, ctt
morte sa se °rumor° cu petre sit '1 uccida
Vita synagog'a (lui Israel), flit proselyt (strain)
flit pitmentean (indigen) (Nand va numi nu-
mete Domnnlui sa mora.
17. Si omu de va batte sufflet de oni, si
(aquesta) va marl, ctt morte sh se ommore.
18. Si quare Ira batte vita (si va muri) sit
o rescumpere, sufflet pentru sufflet (capu de
vita pentru capu de vita).
19. Si daqua quineva va facce macula
(semnu) appropelui seu, dupii cum a facut
lui assemenca sa i se fad Inapoi.
20. Ruptura pentru ruptura, ochiu pen-
tru ochiu, dinte pentru chute, dupo cum a
frtcut macula omului, assemenca sa se fad
lui.
21. Si quel que bale with sit o rescumpe-
re ; quel que bate omu si (aquesta) va muri,
cu morte sit se °mare.
22. Dreptatea una Ira fi vob (si) prosely-
tului (strain) si phmenteanului; quo eu
(stint) Domnul Dumnedeul vostru.
23. Si vorbi Wyse filiilor lui Israel, si
scOssero pe blasfemator afarit din castre si
11 uccisero cu petre; si filii lui Israel Rutin')
dupo cum commandasse Domnul lui Moysa.
CAPIJ XXV.
4. Si vorbi Domnul dare Aloyse in mun-
tele Sina 4icend :
2. Vorbece filiilor lui Israel si vei dicce
cave densii. De yeti intra In terea que cut
dau vob, se va repaosa parnentul que eu dau
yob sambittele Domnultti.
5. Sese anni vei semena terrin'a la, si
sese anal vei titia viia la si vei culege fruc-
tul ci,
4. Iar in annul al septelea sambate re-
paos va if phmentului, samblite Domnului ;
terrin'a is nu vei sembna si viia to nu vei
tala.
5. Si quelle que de sine crescu terrinei
talle sa nu le seceri si strugurele sanctifica-
titmli talle nu '1 vei culege t annu de re-
paps wail pamentului.
6. Si vor if sambatele pamentului volt
demancare, tie 3i (domesticului) tea fecior
si feta, si mercenariultil teu, sI stritinttlui
allitturat pe langii. tine.
7. Si vitelor tulle, si f6relor quellor din 21. Trimittevoitt bineettventarea mea
www.dacoromanica.ro
Ift
pantentul tea va II tot produotul lui in do
mancare.
8. Si vei umbra tie septe repaose
de aunt, de septe on septe anni ; si vor fi
tie dine septe septbmane de anni, patru
deci si nob de anni ;
9. Si yeti annuntia prin voaea trombei
In VIM terr'a vdstrti t In lun'a a soptea, In
a decea a lunei, in dioa propitiatiunii, veti
annutia peste tot prin tromba in that terea
vostra.
10. Si veti sanctifica annul al cindeci-
lea annu, si yeti acclarna libertate in terra
tutulor quo locuescu pe densa; annu do
liberare, semnal va 11 aqueasta vob,
qua sa va returnati until (si) fittittare la
possessia sa, sifiaquare la famillia sit ve
returnati.
11. Semnal de liberare va fi aqueasta,
annul cinci decilea jubileu va fi vob ;
sa nu sembnati nici sa secerati quato de
sine crescu lui, si sit nu culegeti quell°
sanctificate elle lui.
12. Quo semnal de liberare este, sant va
Ii yob ; din campuri veti manca productele
lui ;
15. In annul liberitrii la semnalul
aquesta ye vets returns flit quare la posses.
sia sa.
14. Iar de vei vinde vendare apprtipelui
ten, si de vei possede (cumpbra) dela op-
propele teu, sa nu amitrascaomul pe appro
pele seu.
15. Dupii numb,rul annilor dela seiniin
lul (jubileului) vei cumpbra dela apprSpele
teu, duptt numbrul annilor productelor wit
vinde tie.
16. Dupe mai multul annilor immalti.va
(pretul) cumptratorei salle, st dupo mai
pucinul annilor va tmpueinh cumpbrattirea,
Wei ( numai ) quantitatea productelor
(salle) pOte vinde quine.va.
17. Sit nu amarasca omit pe apprdpele
seu, si sit se tenth de (Domnul) Dumnedeul
sea; TO eu (stutt) Domnul Dumnedeul vo-
stru.
18. Si yeti facce kite drepturile melle si
tote judicatele melle, si facend si implinind
aquestea, veti local pe prurient in buns
pace;
19. Si 'si va tla pamentul productele
salle, si yeti manca saturandu-ve, si vets
locui cu incredere assupra lui.
20. Iar de diceti : que vommu manca in
annul (aquesta) al septelea de nu vommu
semtma si de nit vommu cullege-fructele
nOstre ?
 128 LEVITICU.
voe In annul al seselea, si va da productele
salle ca pe trei anni;
22. Si yeti semena in annul al optulca si
yeti mina din productele vechie ping la an-
nul at noulea ; pint; que va veni fructul lui
yeti winch vechie din quelle vechie.
23. Si pamentul nu se va pute vinde in
confirmatib (de tot) ; qubci al meu este pa-
mental, pentru qua proselytA si nisce coloni
assedati sunteti voi inaintea mea.
24. Si dupb -tot pamentul quit veti cu
prinde, yeti di rescumperare pentru pam Ant.
25. lar de a scapetat fratele teu quel cu-
tine, si va vinde din coprinsele salle, pole
veni mostenitorul seu quel mai de apprope
si va rescumperi vendarea fratelui seu.
26. Iar daqua 11' are quine-vimostenitor
quhrui sa is dea man'a, si i se Ara afla (apoi)
lui de ajuns spre rescumperarea sa,
27. Va pule computa annii venthirii salle
si va re& queea que se mai cuvine omului
qua'rui i s' a fost vendut lucru si se II re-
tura ast fel la coprinsul seu.
28. Iar de nu'si vi afla man'a sa deajuns
spre a da inapoi aquestuia, attunci objetul
vindut vi fi la quel que '1 a cumperat pinb
In (al seselea) annu al liberarii (jubileului);
si (unul) ese In annul libertitii, si (altul) in-
fra in coprinsul seu.
29. De vi vinde quineva casa locuila in
cetate congiurata cu muri, rescumperarea
ei pOte fi pita) se vi Implini (termenul) :
un annu de dille este (terminul) rescumpe-
rarii salle.
30. tar de nu se vi rescumpera pinii se vi
Implini annul Intregu, se Ira confirms cas'a
que este In celate congiurata cu muri in
adever quellui que a cumperaro in genera -
tiile lui si nu vi esi in annul libertatii.
51. Iar casele de prin communele que
n' an muri in pregiur, ca si terrin'a de pa-
mint sa se compute ; rescumperabili in tot
d'auna vor fi aquestea ; si in jubileu vor
pule esi.
32. Si cetatile Levitilor, casele cetatilor
coprinsului for rescumperabili pentru tot
d'aunavor fi Levitilor.
53. Si (pentru) quel quare ar' rescum-
pera dela Leviti, in annul jubileului Ira esi
vendarea caselor cetatii coprinsului tor,
qubci, (quit pentru) casele cetatilor Levi-
tilor, Mita este coprinsul for in midlocul
Miller Itti Israel.
54. Si terrinele botarite pentru piisciu-
nea cetatilor for nu se vor vinde, qubci
coprins eternu aquestea sunt tor.
55. Iar daqua a scapetat fratele ten, si
1111 mai pile cu mink lui pe ItIngb tine,
www.dacoromanica.ro
CAP. XXV.
sustine ca pe un proselytu si strain, si va
trai fatele ten cu tine.
56. Nu 'ti lua dela (Mitsui usura, nici
mai mull de quilt 'iai dal; temete de Duni-
nedeu : eu Domnul ; si va mai fratele lcu
pelingo tine.
37. Argintul Lou sit nu i'1 dai cu usura, si
pe in teres de adaos sanu'i dai bucatele talle.
38. Eu Domnul Dumnedeul vostru quel
que v' am exdus din plimentul Egyptultti
qua sa ve dau terra Chanaan spre a fi at
vostru Dumnedeu.
59. Iar de se vi umili fratele teu pe
lingo tine, si se vi vinde tie, sa nu 'ti serve
servitute (le domesticu ;
40. Ci ca mercenariu sau ca ospe strain,
pinb In annul liberarii va argati pe lingo
tine.
41. Si va esi in liberare cunt si filii lui
din preuna cu densul, se va ducce la famil-
ha sa, la coprinsul parintescu al seu se Ira
returns.
42. Qulici omeni ai casei melle. sunt
aquestia pe quad 'lam exdus din terea
Egyptului ; nu se pottt vinde cu vendare
da omu al casei (vostre) ;
45. Nu '1 vci intinde en labtirea, si le
vei tome de (Domnul) Dumnetleul Lou.
44. Iar feciorul si fera to (din casa) ori-
quiti vei aye dela gintile que sunt in pre-
gittrul teu, din aquestiave yeti pule possede
servo si serva.
45. Si din flee strainilor que stint intro
voi, (Ida toti ve puteti cumpera, si din fa-
miliele tor, quite se vor Itasca in plimentul
vostru, fig voi in possessiii.
46. Si 'i veti itnparti filiilor vostri dupb
voi, si vor 11 voi possibili de a'i possede itt
eternu pe aquestia asserviti : ear dintre
fratii vostri, din flit lui Israel, nimeni pe
fratele seu sa nu intindii in labor'.
47. tar de va di mina proselytului sau
strainului que este pe lingo tine, si sclipetand
fratele ten cu dinsul, se va vinde prosely-
tnlui sau strainului que este pe lingo line
sau quellui din nascere proselyt,
48. Dupo que se va vinde lui, i se vi
pule facce rescumperare : unul din fratii
lui 11 Ira pule rescumpera.
49. Frate al latalui seu, sau filiu al fra-
foul tatalui seu it vi rescumpera, sau din
consangii dupb carne ai lui din sementia
lui 11 pbte rescumpera ; ear de 'i vi di ma-
n'a se WI rescumpera singur.
50. Si va computa cu quel que 'I a fost
cumperat din annul In quare s'a vindut pc
sine lui pint; in annul jubileului (al liberta-
tii), st va fi argintul venditrii lui eh merce-
 CAP. mi. LEV1TICU.
nariului : din annu in annu va fi cu den-
sul.
51. Iar de va fi (Ia quine-va) mai multi
anni, dupe (numerul) aquestor'a va reda
rescumperarea lui din arginlul vendarii
lui.
52. lar de va remane min din anni
pine Ia jubileu, se II compute lui dupe
annii lui, si va reds rescumperarea lui ca
mercenariu :
53. Din annu in annu va fi cu ell' nu
'1 vei intinde cu laborea Inaintea ta.
54. lar de nu se va rescumpera dupe
aqueste (moduri), va esi In annul jubilen-
lui ell' si copii lui cu ile,nsul ;
55. Qubci omeni ai casei melle sunt filii
lui Israel, feciori ai mei sunt aquestia, pe
quari 'tam exdus din terra Egyptului ; cu
Domnul Dumnedeul vostru.
CAPU XXVI.
4. Nu Ye faceti voe (ensi-ve) fapte de
manh, nici scuptilie, nici colonne ve inal-
tati voe, nici prlra (dreptu semnu sa puneti
in pamentul vostru spre a ye prosterna la
(Musa ; eu (sunt) Domnul Dumnedeul vos-
tru.
2. Sambtitele melle tineti ; si de santele
nielle temeti-ve; eu (sun!) Domnul.
3. De yeti amble in preceptele melle, si
cornmandele mile yeti tinne si le Yeti
facce ;
4. Da -voiu ploia voe Ia timpul sett, si
phmentul isi va da productele salle, si
lemnele campurilor isi vor da fructul tor.
5. Si va ajunge treieratul vostru (pint)
la culesul viilor; si cullesul vh ajunge
(pine) Ia semenaturh; si yeti manca painea
vostra saturandu-ve, si yeti locui cu secti-
rilate pe phmentul vostru (si resbellu nu ia
striibatte prin phmentul vostru).
6. Si voiu di pace In piimentul vostru,
si Yeti dormi si nu vh fi quine sit ve sphi-
mettle, si voiu extermina fere relic din ph-
mentul vostru.
7. Si resbellu nu va strlibatte prin ph-
mentul vostru, si yeti allungA pe innemicii
vostri, si vor chile Inaintea vostra uccisi.
8. Si 'si vor allunga dintre voi cinci pe
o sulh, si o sulti dintre voi isi vor allunga
deci de mii, si vor cede inemicii Inaintea
vostra de sabia.
9. Si voiu chuta assupra vestal, cresce-
ve-voiu si ye voiu Immulti, si voiu stabili
alliant'a mea cu voi.
40. Si yeti manca vechie si vecbiele ye-
chielor, si quelle vechie dinaintea quellor
nuoe yeti lepeda.
Parts. -imp. Prove el Cs'.
www.dacoromanica.ro
129
41. Si voiu punne alliance mea intru
voi, si nu ve vh abomina suffletul meu ;
42. Si voiu amble intru voi, si voiu 6 al
vostru Dumnedeu, si voi Yeti fi popolul
meu.
43. Eu (sunt) Domnul Dumnedeul Yost nu,
quel que v am exdus din terra Egyptului,
quand erati servi : rupeam leghtur'a itigii-
lui vostru, si v' am addus en frunte inalth.
14. Iar tie nu yeti asculta de mine, nici
yeti facce preceptele melle aquestea,
15. Ci yeti trecce peste (Muscle, si la
judichtile melle se vb. Ingreuia suffletul
vostru cum se nu faceti tote preceptele
melle, si (cum) sa desfaceti legittur'a mea
(en voi);
46. Facce-voiu si eu assemenea voe, si
voiu adduce peste voi, lips'a, riia si giilbi-
narea consummand ochii vostri si suflletul
vostru topitu ; si yeti sernena in desert se-
mintele vostre, si le vor manca adversarii
vostri.
47. Punne-voiu fac'a mea assupra Yoshi,
si yeti cede inaintea inemicilor vostri, si ve
vor allunga quei que Ye urrescu, si yeti fugi
neurmlirindu-ve nimeni.
18. Si daqua pinii Ia aqueasta nu yeti
asculta de mine, adaoge-voiu si eu a ye
pedepsi de sopte on dupb *aide vostre.
19. Si vont fringe pertinant'a orgoliului
vostru, si voiu punne Yoe cerul ca de fern'
(peste voi) si phmentul vostru ca de ara-
mh ;
20. Si va fi in desert forlitudinea vostra,
si nu 'si va da prtmentul vostru semen Ca sa,
si lemnul terrinei vostre nu 'si va da fructul
Sell.
21. Si daqua dupe aqueste yeti ambla
(tot) In laturi si nu yeti voi a asculta de
mine, adaoge-voiu Yoe plage septa dupe
pecatele vostre;
22. Si voiu trimii le peste voi ferele (sel-
batice) alle phmentului si ve vor mama pc
voi, si consumma vitele vestre, si ye vor im-
pucina, si deserte vor remane able
vostre.
23. Si peste aquestea, de nu ve yeti in-
drepta, ci yeti Attila dire mine in 'Mimi;
24. Amble -voiu si en cu voi In minie
oblica, si ve, voiu batto si ett de septe on
pentru pecatele vostre.
25. Si voiu supradducce peste voi gla-
diu resbunandvindicta alliantei, si yeti fugi
cu totii in cethtile vostre; si voiu trimitte
mOrte intru voi, si ye yeti preda In mainele
inemicilor; (altunci)
26. Quand yeti fi amhriti cu lips'a paini-
lor, vor cOcce clece mulieri painile vOstre
9
 130 LEVITICU.
inteun singur cuptor, si ve vor redh phi -
nile cu cumpen'a, si yeti manta, si nu ve
veti pull sktura.
27. Si daqua cu aquestea nu yeti ascul La
de mine, si yeti ambla ciitre mine (tot) in
laluri ;
20. Si eu voiu tunbla ctt voi iii minis
("Mica,si ve voiu pedepsi en de sdple on
dupe pecatele vostre.
29. Si yeti mama ciirnile filiilor vostri,
si chrnile filielor vOstre yeti 'Mina.
30. Si voiu devasta colonnele vostre, si
voiu disperde quelle de lemnu Mettle de
mtiinele vOstre,sivoitt panne osemintelevos-
tre peste sra'rmitturele idolilor vostri, si Iron-
rore va aye suffletul moll dela voi.
31. Facce-voiu deserte celatile vostre,
si voiu devasta quelle sante alle vdstre, si
nu voiu mai resuffla mirosul sacrificelor
vOstre,
52. Si voiu devasta en piimentul vostru,
si se vor 1(1-lira assupra lui inemicii vostri
quo locuescu Inteensul.
33. Si ve voiu dissemink intro ginti, si
ve va consumma tirmkrindu-ve gladiul, si va
fi piimontul vostru desert si cetfitile vostre
descrtevor fi.
34. Attunci se va bucura phmentul mul-
tumit in sambalele (repaoselc) salle ; (si)
In tote dillele devastatinnii salle, quirci voi
yeti ft in terea inemicilor vostri; attunci
(in adever) va sambatori pitrndntul si se vii
bucura de sambittele salle.
35. In tote dillele desolatiunii salle va
sat-airier' quite n'a sambhtorit In samba-
tele vostre pe quand locuiati Inteenstil.
36. Si quellor remasi dintre voi adduc-
ce-voiu frich in inim'a for in terra inemicilor
tor, si va allunga (Onsusi) frOmetul frun-
dei svolhtdre, si vor fugi ca fugetorif de
resbellu, si vor Odd ne-allungandui ni-
meni.
37. Si va trecce cu vederea frate pe fra-
tele sou eh in resbel, nimeni perseculad ;
§i nu yeti pull resists inemicilor vostri.
50. Si veti peri intre ginti si ve va man-
ca plimentul inemicilor vostri.
39. Si quei remasi dintre voi, corrumpe-
se-vor pentru pecatele tor, in pamentul ine-
micilor Ion; si pentru pecatele phrintilor
Ion din preunhi cu ddnsii se vor topl.
40. Si vor marturisi pecatele for si peca-
tele phrintilor tor, pentru quo au calcat ei
(legea) si m' au treccut cu vederea ; si pen tru
qui; au amblat inaintea mea (tot) in laturi ;
41. Si eu am ablat cu densii in minie
oblica, si pertle-voiu pe donsii in tdrr'a ine-
micilor Ion ; rusina-se-va attunci inim'a for
www.dacoromanica.ro
CAP. XXVII.
quea necirconthiatii, si attunci vor simti
bine pecatele tor.
42. Si 'mi voiu adducce a minte de al-
11aq-a mea cu Jacob, si de alliant'a mea cu
Isaac, si de alliant'a mea cu Abraham imi
voiu adducce aminte ; si de terra imi voiu
adducce aminte assemenea.
43. Si va fi abandonala terea de densii ;
attunci Isi va avd piimentul sambhtele salle,
quand se va devasta din causa Ion. Si ei vor
avd Pare de legile Ion, pentru quo au trecut
cu vederea judichtile melte, si preceptele
melle le-au rempins cu suffletul tor.
44. Si ca si cum if ar' fi fost ci in terea
inemicilor for nu lam trecut cu vederea,
nici 'iam rempins spro a'i perde de a des-
facce alliant'a mea qua dare densii; quo Cu
(sent) Domnul Dumnedeul Ion.
45. Si 'nri voin adducce aminte de al-
lian Ion quea d'anteiu, quand ii exdusseiu
din terea Egyptului , din cas'a servitutii
inaintea gintilor de a fi Dumnedeul tor; eu
sunt Domnul.
46. Aqueste (stint) judichtile (melic) si
preceptele ( melle) si legea quo Bette Dom-
nul intre sine si intre filii lui Israel in mutt-
tele Sina in man lui Moyse.
CAPU XXVII.
1. Si vorbi Domnul cittre Moyse di-
cad
2. Vorbesce filiilor lui Israel si voi ditto
catre dOnsii : omu quare va facce urare qua
sit Iii pretul sufflctului (sell) Domnului.
3. Va fi pretul lui (find) rnasculc dela
doe-deci de anni pine la soi-deci de anni,
va fi pretul lui de cinci-deci de didrahme de
argint cu cumpen'a quea santii.
4. lar feminei va fi pretuirea de trei-deci
de didrahme.
5. lar de va fi de cinci anni pine la doe-
deci, fill pretul masculelui doe-deci de di-
drahme, si feminei dece didrahme.
6. Iar dela quel d' o lunli pine la quel de
cinci anni, va fi pretul masculelui cinci di-
drahme de argint, iar pretul feminei trei
didrahme de argint.
7. Iar dela sdi-tleci de anni si In sus,
de va fi mascule, pretul va fi cinci-spre
dece didrahme do argint; inn de va fi ferninh,
dece didrahme.
8. Iar de va fi sciipetat la pretul lui, sla-
va inaintea sacerdotelui, si '1 vi pretul
sacerdotele ; dupe cum pole maim quelltri
quo a facia urare, II va pretul sacerdotele ;
9. Ian de va ft dintre vitele quo se adduce
dintre ddnsele Bar Domnului, quarcle va da
din aquestea Domnului, sanlii va S.
 CAP. XXVII. LEVITICU.
10. Nu o va schimbh si nu se va contra-
diem bun reultii, si reu bunului; iar da-
qua schimband va schimba vita pentru vita,
fia (attunci) Si una si schimbul seu sant.
11. Iar de va fi vre o vita necurala din
quate nu se offeru dreptu dar Domnului,
va punne vit'a inaintea sacerdotelui.
12. Si o va pretui sacerdotele de este
bunii sau rea, si dupti cum 'si o va pretui
sacerdotele asa va remand.
13. Iar daqua rescumperand o va res-
cumpera, va mai da Si a cincia pane pe
lingo pretul ei.
14. Si omu quarele lsi va consacra cas'a
sa (de) santh Domnului, 'si o va pretui sa-
cerdotele de este buns sau de este rea ; cum
'si ova pretui sacerdotele asa va remand.
15. Iar daqua quel que a consacrat'o 'isi
va rescumpOra a sa cash, va mai adaoge peste
aqueasta a cincia parte din argintul pre -
tulni, si va fi a lui.
16. far daqua din terrin'a coprinsului
16.
son va consacra omul Domnului, pretul sa
fia d upo sement'a tdrrinei, (adico) pentru tin
corn (mesura) de ordu cinci -deci de didrah-
de argint.
47. Iar daqua din annul libertiitii va con-
sacra tdrrin'a sa, va remand dupd pretul ei.
10. Iar daqua in urmit dupd annul liber-
liitii fsi va sanctifica terrin'a, ti va computa
sacerdotele argintul dupd annii que mai
mina!' pino la annul libertatii, Si se Ira sea-
dd din pretuirea ci.
19. Iar daqua rescumperand rescumperrt
terrin'a quel que a sanctificat'o, (attunci)
va adaoge a cincia parte a argintului pe
lingo pretul ei. st va if a lui.
20. Ian daqua nu 'si rescump6ra tdrrin'a,
si se vinde (apoi) tdrrina la alma omu, at-
tunci nu se mai OW rescumpOra.
21. Ci va if terrin'a, dupb que Ira trecce
jubilcul, soma Domnului, ca si piimentul
separat sacerdotelui va fi coprinderea ague-
stei (terrine).
22. Iar daqua va consacra Domnului din
www.dacoromanica.ro
131
terrin'a que a cumpOrat, quare nu este din
tdrrina coprinsului seu;
23. VS computa lui sacerdotele summa
pretului dela annul libertatii, si va reds
pretul in qioa aqucca drept sant Domnului.
24. Si In annul libertittii se va redo tor-
rin'a la omul dela quare o a fost cumpOrat,
(si) quhruia era coprinsul (seu) de pament.
25. Si ori-que pretu va if dupOponderile
sante : doHdei de oboli va fi o didrahma.
26. Si on -que primogenit quo s'ar'nasce
intre vitele talle, sa fia Domnului, Si nu '1
va pule consacra nimeni; fia vitellu, fia
die, Domnului este.
27. Iar de va if (Intro patrupedele necu-
rate, it va schimba dup6 pretul lui, si va
adaoge peste ddnsa a cincia parte, Si va fi
a lui ; iar de nu se rescumpOra sa se vinqh
dupe pretuirea lui.
28. Ian iota consacratia que Omul an'
consacra Domnului din tote quote stint alto
salle, dela omu pine la vita, si dela coprins
al torrinei salle, nu se OW nici vinde nici
rescumpOra : on -que objet consacratsaut din
qttelle sante va fi Domnului.
29. Si ori-que consacratio quo s'ar' con-
sacra dintre Oineni, nu se Ole rescumpOra,
ci cu mOrte sit se ommdre.
50. TOlii decim'a pitmdntului alit din se-
ment.'a plimOntului quilt si din fructul lem-
nttlui, Domnului este; sant Domnului.
31. Iar de rescumpOra cu rescumpOrare
omul decim'a sa, a cincia parte din aquea-
sta va adaoge peste ddnsa, si va fi a lni.
32. Si on -que decima dintre vace si din-
tre oi, si tot que vine la numOr sub bawl
decimii, va fi consacrat Domnului.
53. Nu se va cercela litre bun si
net vei schimba bun cu ren; iar daqua
schimband vei schimba aqueasCa, si scbirii-
Intl aquestttia va fi sant; nu se pOte rescum-
pera.
Si. Aquestea sunt commandele que com-
mando lui Wyse Doranl care filii lui Is-
rael in mulch: Shia.
 A PATRA CARTE A LITHIOYSE.
NUMERII.
CAPU I.
1. Si vorbi Domnul are Moyse in deser-
tul SinA, in tabernaculul m5rturiei in pri-
m'a a lunei a doa, annului al doilea de (rand
esissero ei din terra Egyptului, didnd :
2. Luati (Brew] capbt (ir; altul denume-
iind) kith synagog'a liilor lui Israel, dupo
connatiile lor, dui-0 casele patriadelor (fa-
millielor) lor, dupb numbrul numelui lor,
dup5 cape (de omu) at fia-quitruia.
5. Tot masculele dela doe-deci de anni si
in sus, tot quel quo Ole esi (la Oslo) cu pu-
terea lui Israel cercetati {numerandu'i) in
puterea (sau ceat'a lor) to si Aaron cerce-
lati'i.
4. Si cu voi fia quote unul unul din 115
quare sementia, quote until din principi,
dupb casele patriadelor vor fi.
5. Si aquestia stint 'nncio Wirbatilor
quo vor assista cu voi : dintre ai lui Ruben,
Elisur filiul lui Sediur;
6. Dintre ai lui Symeon, Salamiel filiul
lui Sarisadai ;
7. Dintre ai lui Iuda, Naason filial lui
Aminadab ;
0. Dintre ai lui Issachar, Nathanael fi-
lial lui Sogar ;
9. Dintre ai lui Zabulon, Eliab filial lui
Chelon ; dintrefilii lui Ioseph, ailuiEphralm,
Elisamit filiul lui Amind ;
10. Dintre ai lui Manasse, Gamalicl filiul
Jul Phadassur;
II . Dintre ai lui Benjamin, Abidan filiul
lui Gadeoni.
12. Dintre ai lui Dan, Achiezer filiul lui
Amisadai.
45. Dintre ai lui Aser, Phagaicl filiul
lui Echran ;
14. Dintre ai lui Gad, Elisaph filiul lui
Raguel;
www.dacoromanica.ro
I i. Dintre ai lui Nephthali, Achire filiul
lui Ann.
46. Aquestia stint quei evocati ai syna-
gogei, principi ai sementielor dupo patria-
dele lor, chiliarchi (peste mii) In Israel
stint.
47. Si luo Moyse si Aaron pe bhrbatii
aquestia evocati duptS mune.
10. Si adunarb loth synagog'a In prima
a lunei annului at doilea, si denumerarb
dupo nascerile lor, dupb patriadele lor, dup.;
numerul numelor, dela dob-deci de anni si
In sus, tot masculele dup5 capul lor;
49. Dup5 cum commandasse lui Moyse
Domnul, si furb denumerati ci In desertul
Sina.
20. Si furb filii lui Ruben primogenital
lui Israel, dupo connatiele lor, dupo popo-
Iii lor, dupb casele patriadelor lor, dupb nu-
merul numelor lor, dupo capul fi5-quitraia,
tOti masculii dela doe-deci de anni si in sus,
tot quel que putea esi (la lisle), cu puterea.
21. Denumeratia lor din sementia lui
Ruben patru-deci si sese de mii si cinci
sule.
22. Filiilor lui Symeon, dup5 connatiile
lor, (MO popolii lor, chip casele patria-
dolor lor, cercelarea lor dupo capul 15quit-
ruia toti masculii dela dob-deci de anni si
in sus, tot quo! que ese (la Oslo) cu pule-
rea,
(25). Denumbratia lor din sementia lui
Symon, cinci-deci si nob de mii si trei suite.
26. Filiilor lui Ittda, dupo connatiile
lor, dupb popolii lor, dupo casele patriade-
lor lor, dupo numerul numelor lor, dupo
capul toti masculii dela dob
deci de anni si in sus, tot quel que ese (la
Oslo) cu puterea.
27. Denumbratia lor din sementia Iudei,
 CAP. I. NUMERII.
septe-deci si patru de mii si sese sate.
28. Filiilor lui Issachar dupe connatiile
tor, dupe popolii tor, dupe casele patria-
delor tor, dupe capul fiaquaruia, toy mas-
culii dela doe deci de anni si In sus, tot
quel que ese (la (Isle) cu puterea ;
29. Denumeratia for din sementia lui Is-
sachar, cinci-deci si patru de mii si patru
sate.
50. Filiilor lui Zabolon dupe connatiile
tor, duptS popolii tor, dupe numerul nume-
lor tor, dupe capul fia-quitruia, toy mascu-
la dela doe. deci de anni si In sus, tot quel
que ese (la Uste) on puterea,
51. Denumeratia for din sementia lui
Zabulon, cinci deci si septe de mii si patru
sate.
32. Filiilor lui Joseph, filiilor lui Ephraim
dupe connatiile tor, dupe popolii tor. dupe
casele patriadelor tor, dupe numeral nu-
melor tor, dupe capul fiaquaruia, toy mas-
culii dela doe deci de anni si in sus, tot quel
quel que ese (la Oste) cu puterea,
33. Denumeratia for din sementia lui
Ephraim, patru-deci de mii si cinci sute.
54. Filiilor Iui Manasse, dupe connatiile
tor, dupe popolii tor, dupe casele patriade-
lor tor, dupe numerul numelor tor, dupe
capul fiti-quaruia, toti masculii dela doe deci
de anni si In sus, tot quel quo ese (la oste)
cu puterea,
35. Denumeratia for din sementia lui
Manasse, trei-deci si doe de mii si doe sute.
56. Filiilor lui Beniamin dupe connatiile
tor, dupe popolii tor, dupe casele patriade-
lor, dupe numerul numelor tor, dupe capul
fia-quaruia, toy masculii dela doe deci de
anni si In sus, tot quel que ese (la oste) cu
puterea,
37. Denumeratia for din sementia lei
Beniamin, trei-deci si cinci de mii si trei
sute.
(24). Filiilor Iui Gad dupe connatiile tor,
dupe popolii tor, dupe casele patriadelor tor,
dupe numerul numelor tor, dupe capul fia-
qutiruia, toti masculii dela doe deci de anni
si In sus, tot quel que ese (la oste) cu pu-
terea,
(25). Denumeratia for din sementia lui
Gad, patru-deci si cinci de mii si sese sate
si cinci deci.
58. Fiitor lui Dan dupe connatiile tor,
dupe popolii tor, dupe casele patriadelor
tor, dupe numerul numelor tor, dupe capul
fa-quaruia, toti masculii dela doe deci de
anni si In sus, tot quel que ese (la (iste) cu
puterea,
59. Denumeratia for din sementia Iui turiei.
www.dacoromanica.ro
133
Dan, seideci si doe de mii si sopte site.
40. 40. Filiilor lui Aser, dupe connatiile tor,
dupe popolii for, dupe casele patriadelor tor,
dupe numerul numelor tor, dupe capul
quaruia, toti masculii dela doe deci de anni
si in sus, tot quel que ese (la oste) cu pute-
rea.
41. Denumeratia for din sementia lui
Aser, patru-deci si una de mil si cinci sate.
42. Filiilor lui Neplithall dupe connatiile
tor, dupe popolii tor, dupe casele patriade-
lor tor, dupe numerul numelor tor, dupe
capul fiti-qutiruia, toti masculii dela doe
deci de anni si in sus, tot quel que ese (la
(isle) cu puterea,
43. Denumeratia tor, din sementia Iui
Nephthali, cinci deci si trei de mii si patru
sute.
44. Aqueasta este denumeratia que Mai
Moyse si Aaron si principii lui Israel, doi
spre dece barbati, quote un barbat de fia-
quare sementia, dupe sementia in (fia-qua-
re) casa patriadei for er5.
45. Si In tOta denumeratia filiilor lui Is-
rael cu puterea for dela doC -deci de anni si
in sus, tot quel que ese spre a se numerA
In ostire in Israel ;
46. Si lure toy quei denumerati sese
sate de mii si trei thii si cinch sute si cinci-
deci.
47. Iar Levitii din sementia patriadei
for nu lure connumeray intru filii lui Israel.
.48. Si vorbi Domnul catre Moyse di-
c @nd :
49. Vedi, sementia lui Levi sa nu o de-
numeri, si numeral for sa nu '1 iei In mid-
locul (Naylor lot') filiilor Iui Israel.
50. Ci to prestilue pe Leviti peste taber-
naculul marturiei, si peste tote vasele lui,
si peste Wiz quite sunt Inteensul : ei vor
ardica tabernaculul si tote vasele lui, si ei
vor ministry intr'ensul, si in pregiurul ta-
bernaculului se vor castramenta.
51. Si la ardicarea tabernaculului, it vor
desfacce Levitii, si la collocarea tabernacu-
lului 11 vor ivalta (iarosi) Levitii, si striiinul
(allienigen') que se va appropia sa se em-
more.
52. Si se vor castramenta filii lui Israel,
(fa- quare) barbat In ord'a sa, si (fiaquare)
barbat dupe diregatoria de quare asculte,
cu puterea tor.
53. Iarevitii sa se castramente appe-
1.111,06 in pregiurul tabernaculului martu-
riei, qua sa nu via pecat (urgiii) peste sy-
nagogli intru filii lui Israel, si vor custod1
Levitii ensisi custodia tabernaculului mar-
 134 NUMERII. CAP, Ill.
54. Si flicurti filii lui Israel dupe tote tiinduse unul dupe altul dupe ord'a sa.
quote commandasse Domnul lui Moyse si 18. Ord'a de campament a lui Ephraim
Aaron, assemenea Mare. ehtre mare cu puterea for, si principele
filiilor lui Ephraim, Elisamh filiul lui Emiud.
CAPU II. 49. Puterea lui, quei denumerati ai lo,
1. Si vorbi Domnul chtre Wyse si Aaron patru-deci de mii si cinci sate.
dicend : 20. Si quei castramentati que urmeada
2. Omu (firt-quare) tiinduse tie ord'a sa, dupe aquestia sementia lui Manasse , 5i
dupe stindardele, dupe casele patriadelor principele filiilor lui Mullane, Garnaliel fi-
lor, sa se castramente filii lui Israel inaintea lial lui Phadassur.
domnului ; in pregiurul tabernaculului mar- 21. Puterea lui quei denumerati ai tor,
turiei se vor casiramentit fill lui Israel. trei-deci si doe de mii si doe sate.
3. Si quei castramentati mai Antdiu spre 22. Si quei castramentati que (mai) vin,
resiirituri (vor 11) ord'a de castrament a lui sementia lui Beniamin, si principele filiilor
hula cu puterea tor, si principele (nassi) lui Benjamin, Abidan filiul lui Gadeont.
filiilor lui Iuda, Naasson filial lui Amin- 23. Puterea lui, quei denumerati ai tor,
dab : trei-deci si cinci de mii si patru sate.
4. Puterea lui, quei denumerati ai for 24. Toti quei denumerati ai campamen-
septe-deci si patru de mii si 56se sute. tului lui Ephraim , una sula si optu mii si
5. Si quei castramentati tiinduse de una sata cu puterea lor, si ai treilea sa In-
aquestia (vor fi) sementia lui Issachar, si juge (la drum).
principele Elinor lui Issachar, Nathanael fi- 25. Ord'a de campament a lui Dan dire
lial lui Sogar. miada nopte cu puterea tor, si principele
6. Puterea lui, quei denumerati ai lui, filiilor lui Dan, Achiezer filiul lui Amisadal.
cinci-deci si patru de mii si patru sute. 26. Puterea lui, quei denumerati al lot',
7. i quei castramentati que urmeada, sei-deci si doe de mii si septe sate.
(vor fi) sementia lui Zabulon, (principele tor) 27. Si quei castramentati que urmeadh
Eliab filial lui Chelon. aquestuia, sementia lui Aser, si principele
8. Puterea lui, quei denumerati ai lui, filiilor lui Aser, Phagaiel filiul lui Echran.
cineleci si s6pte de mii si patru sate. 28. Puterea lui, quei denumerati ai lor,
9. Toti quei denumerati din castrele lui patru-deci si una de mii si cinci sate.
Lida unasulli opt-cleci si sese de mii si patru 29. Si quei castramentati que (mai) ur-
sate, cu puterea for quei mai Antdiu sa in- meadh, sementia Jul Nephthalim, si princi-
juge (la drum). pele filiilor lui Nephthalim Achire filial lui
10. Ord'a castrelor lei Ruben chive amia- iEnan.
dli di cu puterea tor, si principele ftliilor lui 30. Puterea lui, quei denumerati ai tor,
Ruben, Elisur filial lui Sediur. cinci-deci si trei de mii si patru sate.
11. Puterea lui, quei denumerati ai lui, 31. Toti denumeratii castrelor lui Dan,
patru-cleci si sese de mii si cinci sute. una suth cinci-deci si septe de mii si sdse
12. Si quei castramentdti quo urmea41.1 stile (cu puterea tor) ultimi sa lnjuge (Ia
dupe aquesta, sementia lui Symeon, Sala- drum) dupe a for °nib.
miel filial lui Surisadai. 32. Aqueasta (este) denumeratia filiilor
13. Puterea lui quei denumerati al tor, lui Israel dupe casele palriadelor tor, 10th
cinci -deci Si noe de mii si trei sate. denumeratia campamentelor ea puterile for
14. Si quei castramentati que urmedh 5Ose sate trei mii, si cinci sate cinci-deci.
dupe aquesta, sementia lui Gad, si princi- 33 Iar Levitii nu s'au denumerat en
pele Hider lui Gad, Elisar filial lui Baguet. densii, dupe cum commandasse Domnul lei
45. Puterea lui quei denumerati ai tor, Moyse;
patrugleci si cinci de mii si sese stile cinci 34. Si fdeuro filii lui Israel (MO guide
deci. commandase Domnul lui 11loyse : as se
46. Toti quei denumerati ai campamen- eastramenia dupil a bar orde, si asa se pro-
tului lui Ruben una suth cinci-deci si una mi5ca flit -quare tiinduse do popollii sci, dupe
de mii si patru sute cinci -deci, cu puterea casele patriadelor tor.
tor, si ai doilea sa injuge (la drum).
17. Si se va ardica -tabernaculul mhrtu- CAPU III.
riei, si campamentul Levitilor in midlocul 1. Si aquestea (sun!) goner:Ilia() lei Aa-
eamparnentelor, dupe cum so vor castra- ron si Illoyse in tlioa in guar° vorbi Donaml
incnta ash vor si Injugh (la drum), fih-quare lui Illoyse in muniele Sinn.
www.dacoromanica.ro
 CAP. In. 'NUMERII.
2. Si aquestea sunt numele filiilor lui
Aaron : primogenit Nadab, si Abiud, si
Eleazar, si Ithamar.
3. Aquestea stint numele filiilor lui Aa-
ron, sacerdotii (si) quei unsi, pe gnarl la
Implinit dupo mainile for spre a preoti.
4. Si au fost murit Nadab si Abiud Inain-
tea Domnului in quand offeriatt ei focu
strain inaintea Domnului in desertul Sina;
si copilli nu remassero dela densii; si preo-
tiro (numai) Eleazar si Ithamar din preuna
cu Aaron tatiil lor.
5. Si vorbi Domnul cake Moyse dicend
6. Ia sementia Iui Levi, si vei punne pe
densii in aintea lui Aaron sacerdotele si vor
ministra lui;
7. Si vor custodi custodiele lui si cus-
todiele tutulor filiilor lui Israel Inaintea ta-
bernaculului marturiei spre a opera ope-
role tabernaculului :
8. Si vor custodi tote vasele tabernacu-
lului marturiei si custodiele filiilor lui Is-
rael duptS tote operele tabernaculului ;
9. Si vei da pe Leviti lui Aaron (fratele
tea) si filiilor aquestuia sacerdotilor ; daru
stint dati aquestia mie dintre filii lui Israel.
10. Si pe Aaron si pe filii lui vei stabil'
peste tabernaculul marturiei, si vor custodi
sacerdotiul for si tote quelle alle altarului,
si quelle din intru de eatapetasma ; si allie-
nigenu que se Milne (de densele) sa mOrIt.
11. Si vorbi Domnul dare Moyse di-
cend :
12. Si eu deco quo luaiu pe Leviti din
midlocul filiilor lui Israel In lout de on -que
primogenit que deschide vulv'a dela filii lui
Israel ; rescumparare for vor f, si vor fi mie
Leviti.
13. Qua al men este tot primogenitul;
din dioa In quare batuiu on -que pri-
mogenit in plimentul Egyptului am sancti-
Beat mie pe tot primogenitul In Israel. Dela
omu pint la vita ai mei vor fi ; ea Domnul.
14. Si vorbi Domnul dire Illoyse in de-
sertul Sinb. dicend :
15. Den umOra pe fill lui Levi dup6 casele
patriadelor Ion, dupo popolii lor, dup8 con-
natiile Ion; tot masculele dela quel d'o lunh
si in sus numerh-se vor mire densii.
16. Si Ii numerO Moyse si Aaron prin
vocea Domnului dupo cum commando Dom-
nul.
47. Si aqueslia furo filii lui Levi dupo
numele Ion : Gedson, Gnat si Merari.
18. Si aquestea numele filiilor lui Ged-
son dupo popolii tor, Lobeni si Semei.
19. Si filii lui Caath (WO popolii Ion :
Amram si Issaar, Cltembrou.si Oziel;
www.dacoromanica.ro
433
20. Si (aquestia) filii lui Merarl (1110 po-
polii lor : Mooli si Musi aqueslia sunt popo-
lii Levitilor dupo casele patriadelor lor.
21. Lui Gedson, popolul lui Lobeni si
popolul lui Semel, aqueslia format popolul
lui Gedson.
22. Denumeratia for dupo numOr al fai
quaruia mascule dela de o Iona in sits nu-
mOrul for septe mii si cinci sute.
23. Si popolii aquestia ai lui Gedson din
dosul tabernaculului marturiei castramen-
ta-se-vor catre mare.
24. Si principele (nassi) easel patiadei
popolului lui Godson, Elisaph filial lui Lael.
25. Si custodia filiilor lui Gedson in La-
bernaculul marturiei, tabernaculul, si ac-
copererantul si invtlitur'a lui, si portier'a
usei tabernacului marturiei.
26. Si tindetoriele atriului, si catapet6s-
m'a portei atriului quo era Inpregiurul ta-
bernaculului si altarului, si quelle lalte able
Iui (necesarie) tutulor servitiurilor Iui.
27. Lui Caath popolul Aoararneu, si po-
polul Issaareu, si popolul Chebroneu, si po-
polul Ozieleu; aquestia sunt popolii lui
Caath.
23. Dupe numer tot masculele dela de o
luny In sus, optu mii si sese sate, custodind
custodiele quellor sante.
29. Popolii filiilor lui Caath castramen-
ta-se-vor In lalurile tabernaculului calve
rniad'h di ;
50. Si principele casei patriadelor popo-
lilor lui Caath, Elisapban Hui lui Oziel.
31. Si custodia lor arc'a, si rasa, si
candelabru, si altarele, si vasele sanctuarin-
lui quite servescu spre ministrare inteen-
sole, si accoperementul si tote necessariele
lor.
52. Si principele peste principii Leviti-
lor Eleazar filiul lui Aaron sacerdotele,
constiluit spre a custodi custodiele quellor
sante.
55. Lui Merarl popolul lui Mooli, si po-
polul lui Musi; aquestia sunt popolii Iui
Merari.
34 Denum4atia for dupo numtir, tot
masculele dela de o luny si in sus, sose mii
si doe sute si cinci-deci;
35 Si principele easel patriadelor po-
polului lui Merari, Suriel filial lui Abichail;
de laturile tabernacului castramenta-se-vor
catre miad'a nopte.
56. Preveghierea custodiei filiilor lni
Merarl capitellele tabernaculului, si culmile
Iui, si colonnele lui, si basile lui, si bite
vasele Ion, si IOW necessariele Ion.
 136 NUNERII.
57. Si colOnnele atriului din pregiur, si
basile lor, si parii lor, si funiele lor.
58. Si quei castramentati In faca tuber-
naculului chtre reshrituri inaintea taberna-
culului mhrturiei spre sore- resare ,(fih) Moyse
si Aaron si filii aquestuia, custodind custo-
diele sanctuariului la custodiele filiilor lui
Israel ; si alienigenul que se appropie sh
morn.
39. Toth denumeratia Levitilor que de-
numere Moyse si Aaron prin vocea Domnu-
lui, dupo popolii lor, tot masculele dela de
o lung st in sus, doe-deci si doe de mii.
40. Si disse Domnul chtre Moyse dicend:
denumera tot primogenitul mascule din filii
lui Israel dela de o lung In sus si is nume-
rul lor dupo nume ;
41. Si 'ti vei lua Levitii pentru mine (eu
Domnul) in locul tutulor primogenitilor fi-
liilor lui Israel, si vitele Levitilor in locul
tutulor primogenitelor intru vitele filiilor
lui Israel.
42. Si denumerb Moyse, dupo cum corn-
mad() lui Domnul, pe tot primogenitul Intru
filii lui Israel.
43. Si hire toti primogenitii masculi du-
ph nume'rul numelor lor dela de o lung si
in sus din denumeratia lor, doe deci si doe
tie mii si doe sute septe deci.
44. Si vorbi Domnul chtre Moyse di-
cCnd : in intru portatoriele ei.
45. Ia pe Leviti in locul tutulor prime-
genitilor filiilor lui Israel, si vitele Levitilor
In locul vitelor lor, si you fi ai mei Levitii;
en Domnul.
46. Si rescumperarea quellor doe sute
septe-deci si trei que intrecu peste Leviti
din primogenitii filiilor lui Israel;
47. Vei lua quote cinci sicli de fih-quare
capu, dupe didrahma quea soma vei lua
(doe-deci de oboli siclu).
48. Si vei da argintul lui Aaron si filiilor
aquestor'a dela quei que sunt mai multi
Intro densii,
49. Si luO Moyse argintul, rescumperare
dela quei que era mai multi intru dCnsii
spre rescumperarea Levitilor ;
50. Dela primogenitii filiilor liti Israel
loo argintul, una mie trei stile si sei-deci
si cinci de sicli, dupb siclu quel sant.
51. Si detle Moyse argintul, (din) res-
cumperarea quellor que superera, (dette)
lui Aaraon si filiilor aquestuia, prin vocea
Domnului dupe cum commandasse luiMoyse
Domnul.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
CAPU IV.
I. Si vorbi Domnul catre Moyse di-
cend
2. Adunh summ'a capetelor filiilor lui
Caath din midlocul filiilor lui Levi, dupe
popolii lor, dupo casele patriadelor lor,
3. Dela doe-deci de anni si in sus pink la
cinci-deci de anni tot quel que intra spre a
ministry (si) a facce tote operele in taberna-
culul mhrturiei.
4. Si aquestea (sunt) operele filiilor lui
Caath din midlocul filiilor lui Levi, dupo
popolii lor, dupii casele patriadelor lor, iu
tabernaculul mtirturiei, santul santelor.
5. Si vor bark Aaron si filii aquestuia
quand se promisch campamentul, si vor
destinde invelitorea umbritUre, si vor coperi
inteensa area marturiei,
6. Si vor suprapunne peste densa cope-
ritura pelle hyacinthinh si vor mai punne
peste densa vestiment cu told hyacinlhin
pe d'assupra, si vor petrecce In intru gesla-
toriele.
7. Si peste mesa push in ainte punne -
vor peste densa vestiment cu Iota purpu-
reu si vor da assupra ei trybliele (tipsiele)
si thymiieloriele (catiele) si cyatliii si liba-
toriele In quare se liba, si pantile que nein-
eclat vor fi pe densa.
O. Si vor mai punne peste (Musa vesli-
mCnt rosu different si o vor coperi cu cope-
riturh pelliceh hyacinthinh, si vor petrecce
9. Si vor lua vestiment hyacinthin si vor
coperi candelabru quel luminator, si Weer-
nele lui, si fOrfecele lui si receptaculele lui,
si kite vasele oliului lui, quote ii sunt spre
servitiu.
40. Si vor punne candelabru si IOW va-
sele lui in coperitura pellicea byacinthina,
si '1 vor punne peste purthtorie.
IL Si peste altarul de our inlinde -vor
vestiment liyacinthin, si 'I vor coperi cu co-
peritura de pelle hyacinthinh, sivorpetrecce
In intru puriiitoriele lui.
12. Si 'si vor lua tote vasele ministrato-
rie cu quite se servescu inteensele in quelle
sante, si be vor punne in vestiment hyacin-
thin, si le vor coperi cu coperitura de pelle
hyacinthina si be vor punne peste purai-
lode.
13. Si vei punne coperitura peste altar,
si vor inlinde peste densul vestiment cu
totul purpureu.
14. Si vor punne peste densul tote vasele
cu quake se servu pe densul Inteensele, si
incensoriele, si furchinele, si phialele si
coperitoriul, si tote vasele altarului ; si you
 CAP. IV. NUMERII.
punne peste densul coperement pelliceu
hyacinthin, si vor petrecce purtatoriele lui;
si vor lull vestiment purpureu, si vor acco-
peri Inpeuna spelatoiul si basea lui, si
von punne aquestea in coperement pelli-
ceu hyacinthin, si (le) vor punne pe purta-
tale ;
15. Si vor termini Aaron si filii aques-
tor'a, coperind santele si tote vasele sante
quand se promisca campamentul ; si dap
aquestea von intro filii lui Caatli spre a (le)
ardica, si nu se vor attinge de quelle sante,
qua sa nu mini : aquestea, vor ardica filii
lui Caath in tabernaculul marturiei.
16. Superintendent Eleazar filial lui
Aaron sacerdotele (peste), oliul luminei, si
thymiam'a compunnerii, si sacrificial quel
de Ole dipole, si oliul ungerii, superinten-
dentia peste tot tabernaculul si gage sunt
intr'ensul in sanctuariu, si in tote operele
lui.
17. Si vorbi Domnul catre Moysesi
Aaron dicend
10. Nu perdeti popolul sementiei lui
Caath din mi4locul Levitilor.
19. Aquestea faceti Ion, si vor Intl si nu
vor muri quand se appropia eicatre santele
santelor, Aaron si flii lui sa intro si vor
ass* pe densii pe fia-quare pesle servitiul
seu dupti sarcia'a sa.
20. Si sa nu intre spre a vedd (descope-
ritu) de o data sanctuariul si sa mora
(apoi).
21. Si vorbl Domnul catre Moyse, tji-
c'end :
22. la (din) cap5t pe filii lui Godson, (nw
miirand) si pe aquestia dap casele patria-
delor tor, dap popolii tor;
23. Dela doe(leci si cinci de anni si in
sus pino la cinci-4eci de anni denumerati
pe densii, tot quel que infra spre ministra-
yea ministeriului si spre a facce operele in
labernaculul marturiei.
24. Aquesta (este) ministerial popolului
Gedson, in ministrare si ardicare.
25. Si va ardica pellile tabernaculului,
si tabernaculul marturiei, si coperementul
Ini si coperementul hyacinthin que este
poste densul d'assupra, si coperementul
usei tabernaculului marturiei.
20. Si velcle atriului si porticra intrarii
portei atriului qualm sunt peste tabernacu-
lul marturiei, si peste altar in pregiur, si
quelle superfiinde aquestora, si tote vasele
ministratorie alle for si tote (cu) quite se
ministra Inteensele vor facce.
27. Dap5 vocea- lui Aaron si a filiilor
aquestuia va II tot ministerial filiilor lui
www.dacoromanica.ro
137
Gedson dupo tote ministeriele tor, si dap
trite quote depindu de densi ; si vor denu-
m5ra (insarcinand) pe densii a nume (cu)
tote quite depindu de densii.
20. Aquesta (este) ministerial popolului
filiilor lui Gedson In tabernaculul marturiei
si custodia for in man'a lui Dimmer filial
lui Aaron sacerdotele.
29. Filii lui Merari dupo popolii tor,
dupo casele patriadelor tor, ii yeti denu-
me'ra :
30. Dela do5-(leci si cinci de anni si in
sus pino la cinckleci de anni ii veti denu-
m5ra tot quel que intro la puterea (ordinii
salle) de a ministra operele tabernaculului
marturiei.
31. Si aquestea (sunt) sarcinele quellor
ardicate de densii, dup5 tote operele Ion in
tabernaculul marturiei : capitellele taber-
naculului, si culmile lui, si colonnele lui,
si basile lui, si coperemental (tabernaculu-
lui) si basile tor, si coltinnele tor, si cope-
rementul usei tabernaculului,
52. Si colennele atriului din pregiur, si
basile tor, si colOnnele catapetasmei portei
atriului, si basile tor, si parii Ion, si funiele
tor, si tote vasele tor, si tote ministeriele
Ion, dap name yeti denum5ra pe densii si
tote vasele custodiei quellor ardicate de
densii.
53. Aquesta (este) ministerial popolului
filiilor lui Merari in tote operele for in la-
bernaculul marturiei in maim lui Ithamar
filial lui Aaron sacerdotele.
54. Si denum5rO Moyse si Aaron si prin-
cipii lui Israel pe filii lui Caathdup5 popolii
tor, dup5 casele patriadelor Ion,
55. Dela doedeci si cinci de anni si in
sus, tot quel que ultra spre ministrare si
spre a facce operele in tabernaculul martu-
riei.
56. Si fu denum5ratia for dup5 popolii
tor, do5 mii, sopte sute cinckleci.
57. Aqueasta (este) denumeratia popolu-
lui Caath, tot quel que ministra in taberna-
culul marturiei, dap cum denume'rO
Moyse si Aaron grin vocea Domnului in ma-
n'a lui Moyse.
38. Si se denumeraro filii lui Gedson
dap popolii for dap casele patriadelor Ion.
59. Dela daieci si cinci de anni si in sus
tot quel que intro spre ministrare si a facce
operele In tabernaculul tnarturiei;
40. Si fu denum5ratia Ion dolor) popolii
tor, dap casele patriadelor tor, do5 mii
seise sate trci-4eci.
41. Aqueasta (este) denum5ratia popolu-
lui filiilor lui Gedson, tot quel que intra in
 138
tabernaculul marturici, pe quari 'ia dent!.
merat Moyse si Aaron prin vocea Domnului
in mania lui Moyse.
42. Se denumerarti apoi popolul filiilor
lui Merari dupb popolii tor, dupo casele pa-
triadelor tor.
43. Dela doe-deci si cinci de anni si in
sits pin la cinci-deci de anni, tot quel que
inira spre ministrare catre operele taberna-
culului marturiei;
44. Si fit denumeratia (connatiunii) for
chip popolii tor, dupo casele patriadelor
tor, trei mii si doe sute.
45. Aqueasla (este) denumeratia popolu-
lui Merari, pe quari denumero Moyse si
Aaron prin vocea Domnului in man'a lui
Moyse.
40. Teti quei denumerati pe quari denu-
meal Moyse si Aaron si principii (filiilor)lui
Israel, pe Leviti, dull() popolii for dupo ca-
sele patriadelor tor,
47. Bela doe-cleci si cinci de anni si in
sus si pint) la cinci-deci de anni, tot quel
que intra catre oper'a operelor, si -objetele
quesunt de ardicat in tabernacululmarturiei.
40. Si furo quei denumerati ai for optu
mii cinci sute si optu-deci.
49. Prin vocea Domnului (pe quari) 'ia
denumerat prin maim luiMoyse,barbat quate
no barbat la operele tor, si la quilt° ardich
ei ; si furti ei denumerati dupti cum a fost
commandat lui Moyse Domnul.
CAPU V.
1. Si vorbi Domnul catre Moyse (p-
ond :
2. Commands filiilor lui Israel qua sa
mita din campament pe lot leprosul si pe-
lot gonorrhuele, si pe tot quel spurcat pe
vre un sufflet (cadaver).
3. Dela mascule pinti la femine sateti,
afari din campament scOteti pe ansii qua
sit nu halite campamentele for in quare eu
residu Intru densii.
4. Si facurii ass filii luilsracl, si scosserb
pc aquestia afarO din campament ; (lul)
cum vorbi Domnul lui Moyse ass facuro lilii
lui Israel.
S. Si vorbl Domnul catre Moyse (y-
awl:
G. Vorbesce Miller lui Israel didnd :
bhrbat sau femee quare ar' facce din tote
pecatele omenilor, si trednd va [recce cu
vederca In (aintea) Domnului, si va commute
delictul suffletul aquella,
7. Va marturisi pecatul sett que a Pdcut,20. Iar daqua to -ai abatut sub barbat
find, sau to -ai intinat, si a dat quine-va
si vh da In apoi (objetul) farii-de-legii salle,
eapete si a cincia parte a lui va adaoge patul seu in tine afaro de barbatul ti u...
www.dacoromanica.ro
N UMERII. CAP. V.
peste Mind, si va restitul quellni quarui a
commis delictul.
0. Iar de no va fi omu consiinge d'apprOpe
quarui sa pOta restitui objetul fitro-de-legii,
aquest objet restituit Domnului, sacerdote-
lui va fi, pelangli arielele propitiatiunii,
prin quare se va depropitia Inteensul pen-
tru ellu.
9. Si tots primitia dupti Idle quelle
sanctificale Intru filii lui Israel, oriquate
s' ar' offeri Domnului, sacerdotelui 6nsusi
vor fi.
10. Si sanctificatele fie-quarnia tot alle
sacerdoteltil vor fi, si quite da quine-va sa-
cerdotelui, alle aquesluia vor fi.
11. Si vorbl Domnul dire Moyse di-
and:
12. Vorbesce filiilor lui Israel, si vei ilicce
catre densii : bhrbatului de se va prevarica
mulierea lui, si trecend it va trecce cu
vederea,
43. Si se va culca quineva cu dens'a pat
de sementa, si va scapa din vedere a bar-
batului ei, si va ascunde, iar ea va II inti-
nata, si marlur nu vii fi in contra ei, si ea
nu va fi prinsa ;
14. Si va supraveni lui spirit de gelosia,
si va teme pe mulierea lui, iar ea s'a fost
Intinat, sau va supraveni lui spirit de gelo-
silt, si va teme pe mulierea lui, si ea nu s' a
fog intinat,
15. Adduce-va omul pe mulierea sa la
sacerdote, si va offeri darul ei pentru dasa
a decea parte unei ephe de Minh de ordu;
nu WI versa peste dOnsa oliu, nisi Ira supra-
punne peste dOnsa liban : quo este sacrifi-
ciu de gelosih, sacrificiu de memorial que
adduce a mince pecatul.
16. Si o va adducce sacerdotele si o vh
punne Inaintea Domnului;
17. Si vii huh sacerdotele aph curate via
in vas ostrachin, cum si din terrin'a quo
este pe pavimentul tabernaculului mhrlu-
rici, si luand sacerdotele o va punne in
aph;
10. Si va punne sacerdotele pe muliere
inaintea Domnului, si va punne in maitile ei
sacrificiul gelosiei ; iar in man'a sacerdotelui
va ft ap'aimputarii (incriminarii) que bleste-
ma (fapta) aqueasta.
19. Si o vii jury sacerdotele si va dicce
mulicrii : de nu s'a culcat quineva cu tine,
si de nu to -ai abatut spre a le intina sub
barbatul teu (find), innocents sa flu de ap'a
imputarii que blestemh (fapt'a) aqueasta ;
 CAP. NI. NUMERII.
21. (Si va jura sacerdotele pe muliere
in jur5mintele blestemului aquesta, si Ira
niece sacerdotele mulierii) Dert-te pe tine
Domnul in blestemu si in execratio In min-
locul populului tlu, dAnd Domnul a 'ti ciide
etips'a 5i a 'ti se infla pantec,ele;
22. Si sit intre apa aqueasta blestematii
in intestinele talle spre a 'ti infla pAntecele
si a 'ti da jos cdps'a; iar mulierea va niece:
fiii, fia.
23. Si va scrie sacerdotele blestemele
aquestea in carte si le va stinge in ap'a im-
putarii blestemate;
24. Si va ad5ph pe muliere cu ap'a im-
Fulani blestemate, si va intra inteensa ap'a
blestematii a imputarii.
25. Si Ira lua sacerdotele din man'a mu-
lierii sacrificiul gelosiei, si va punne sacri-
fiend inaintea Domnului, si 'I Ira offeri assu-
pr'a altarului.
26. Si va lua in pumnu sacerdotele din
sacrificitt memorialul lui, si '1 va offerl pe
altar (spre ardere), si dupO aqucast'a va
ad5pa pe muliere cu ap'a ;
27. Si ad5pAnd'o en aquea apa, va fi
quo daqua a fost intinat5 si daqua mintind
a mintit pe b5rbatul seu, Si va intra inteen-
sa ap'a blestemath a imputtirii, ii va inlla
pantecele, si ii va elide cOps'a, si va fi mu-
lierea in blestem in popolul ei.
28. Iar de nu se va fi intinat mulierea si
curatii va fi fost, attunci innocents va fi, si
(pAntecele ei) va deveni fructifer.
29. Aqueasta este legea gelosiei, que o
ar' cinch ferneea sub brtrbat (maritat5) flind
si s' ar' Minh;
30. Sau (despre) omu peste quare ar'
veal spirit de gelosih, si ar' teme pe mulie-
rea lui si ar' punne pe mulierea lui inaintea
Domnului, si 'iar applies sacerdotele tea
legea aqueasta ;
31. Si innocent va fi omul de pOcat, si
mulierea aqueea isi va I WI pOcatul sett.
CAPU VI.
1. Si vorbi Domnul dire Moysb di
chid :
2. Vorbesce Minor lui Israel, sivei niece
cittre Unsii; biirbat salt muliere cum vii
facce urarea quea mare spre a se curitti
prin castitate Domnului,
3. De via si do sikerit sa se infrene, si
r:el de vin si (net de sikera sa nu ben, si
gusto se facu din strugure prOspOt si stafidil
s5 nu miinance.
4. In Ike tinkle devollirii salle sit nu
mitnAnce din nici uncle quite esu din viii
www.dacoromanica.ro
139
de via, dela bade pint] la pellicul'a (Mugu-
rului).
5. In tote dillele devotitrii curatirii salle
radOtoriu sa nu tree' pe capul lui, With se
vor Implini dillele que a consacrat Domnu-
lui ; stint (neattins) va II liissand al cresce
cimt'a pbrului capului.
6. In tote dillele devothrii salle la Dom-
nul la nici un sufflet sons sit nu intre.
7. La tatal seu, si la mama sa si la fratele
sett, si la surorusa, sit nu se intine ell den-
sii la mortea tor; quo votul Domnului sett
(este) peste ellu, peste capul lui.
8. In tote ()Hide devolitrii salle stint
( consacrat) va fi Domnului.
9. Iar daqua quineva cu mtirte va muri
de o datit Ringo de,nsul, In aquellasi mo-
ment se va §i !mina capul devot5rii salle,
si'si va rade capul In dioa in (pure seva cu-
rAti; in dioa a septea 'si 'I va rade.
10. Iar in dioa a opta va adducce (106
turturelle sau doi poi de columbe la sacer-
dote la usele tabernaculului marturiei.
11. Si va facce sacerdotele una pentru
petal si al la in holocautomii, si se va rugs
pentru densul sacerdotele despre quite a
plernuit din caus'a mortului, si va sauctifica
capul lui In dioa aqueea,
12. In (Flare a sanctificat Domnului (tole)
dillele devotarii salle, si va adducce 'gnellu
de un annu spre delictu, si dillele din Mute
nu i se vor numera, quo s' a intinat cap al
devothrii salle.
13. Si aqueasta(este)legea quellui devo-
tat : in quare di va implint dillele devolitrii
salle, II va adducce la usele tabernaculului
m5rturiei.
14. Si vii offeri darul seu Domnului
'gnellu de un annu until nemaculat spre
holocautom5, si 'gne115 de un annu nerna-
culat5 una pentru pecat, si un ariete nema-
culat spre salutariu.
15. Si un canistru de azyme de semida-
le, paini prefacute in oliu si tune azyme
perunse in oliu, si sacrificiul tor, si libatia
tor.
16. Si va offeri sacerdotele inaintea
Domnului, si va facce (sacrificiul) quel pen-
Int plicatul lui cum si holocautom'a lui.
17. Iar arietele 11 va facce sacrificiu de
salutariu Domnului pe Inngt$ canistru cu
azyme, si va facce sacerdotele sacrificial
lui si libatia lui.
18. Isi va rade apoi devotatul la usele
tabernaculului miirturiei capul volului seu,
si suprapuind peril capului devolitrii salle
fi va punne peste focul, quare este sub sa-
crificiul salutariului.
 140 NUMERII,
19. Si 'si va lea sacerdotele bracul fert
dela ariete si o paine azyma din canistru,
si o turta azyma, si le va punne pe "pantile
devotatului, dupe que isi va fi ras capul ;
20. Le IA offeri apoi sacerdotele Wain-
tea Domnului punnere in aintea Domnului :
sant va fi sacerdotelui (dreptu al lui) pe
hinge peptusculul punerii, si pe lunge bra-
cut dempliunii ; dupe aquestea devotatul
va be vin.
21. Aqueasta (este) legea quellui devolat
que ar'Inchina (Domnului) darul seu pentru
votul seu, afar; de quelle que ar' pule a'i
mai da rnan'a; dupe puterea urarii salle,
que va ura, asa va facce dupe legea casti-
tatj salle.
22. Si vorbi Domnul capre Moyse di-
cend : sant : amendoe pline de semidaleprefactita
23. Vorbesce lui Aaron si illiilor lui (B-
aud : asa sa binecuventati pe filii lui Is-
rael dicend Ion :
24. Binecuvinte-te Domnul si sa le cus-
todia.
25. Illumine' si Domnul flic'a peste tine
si flu 'ti misericordios.
26. Ardice 'si Domnul l'ac'a sa pcste tine,
si deg 'ti pace.
27. Si vor punne numele met peste filii
lui Israel, si eu Domnul voiubinecuventa pe
densii.
CAPU VII.
1. Si a fost in dioa In quare Moyse ter-
mine de a erige tabernaculul quo unse si
sanctifico gat tabernaculul (pat si tote va-
sele lui, cum si altarul si 1010 vasele lui ;
2. Si addussero principii lui Israel dois-
predece principi ai caselor de patriade
(aquestia era principi de sementii, aquestia
assistassere la denumeratio).
5. Si addussere darurile for inaintea
Domnului sese carve lampenice (adornate)
si doi spredece boi, tin carru dela ft -quare
principe), si addussere aquestea Inaintea ta-
bernaculttlui.
4. Si disse Domnul care Moyse dicend :
5. Ia-le dela densii si fiii spre opercle
ministratorie alle tabernacului marturiei ;
si vei da aquestea Levitilor , iiii-quaruia
dupe ministeriul seu.
6. Si luand Moyse carrel; si boii , le
dette Levitilor.
7. Doe carre si patru boi dette filiilor lui
Gedson dupe ministeriele for ;
0. Si pion carre si optu boi dello filiilor
lei Merari dupe ministeriele for grin Ilha-
mar filiul lui Aaron sacerdotele.
9. Si filiilor lui Caath nu dette, quoci 'gnellu do un annu until spre liolocautorna;
www.dacoromanica.ro
CAP. VII
(aquestia) an ministeriele sanctuariului,(si)
pe umeri ii ducu.
10. Si addussere principii la dedicatia
altarului in dioa'ain quare '1 au uns, addus-
sere principii darurile for inaintea altaru-
lui.
11. Si disse Domnul calve Moyse : un
principe pe fia-quare di, un principe pe fia-
quare di sa 'si adduct darurile la dedicatia
altarului.
12. Si a fost quel que isi addusse darn-
rile in prima di, Naasson filial lei Amina-
dab principe al sementiei lui luda;
13. Si isi addusse darul sett trybliu (pa-
tella sau tipsia) de argint unul de una suit
inch deci (sicli) ponderea lui; si o phialt de
argint de septe deci sicli, dupe siclu quel
cu oliu spre sacrificiu.
14. 0 themiietUre de dece auri plina de
thymiania;
15. Un vitellu dela vace, un ariete un
'gnellu de un annu spre holocautome;
46. Si un iedu dela capre pentru pecat ;
17. Si spre sacrificiu de salutariu junici
doe, arieti cinch, tapi cinci, 'gnellc de queue
un annu cinci : Aquest'a (fit) darul lui Naas-
son filiul lui Abimadab.
18. In dioa adoa addusse Nathanael fi-
liul lui Sogar, principele sernentiei lui Is-
sachar ;
19. Si isi addusse darul, trybliu (patella)
de argint unul, de una stria trei deci pon-
derea lui; o phiala de argint de sopte deci
sicli dupe siclu quel sant: amendoe pline
de semidale prePacula In oliu spre sacrifi-
ciu ;
20, 0 themeietOre de dece auri oat de
thymiama;
21. Vitellu unul dela vace, ariete until
de uu annu spre holocautorna;
22. Si iedu dela capre until pentru pe-
cat;
23. Si spre sacrificiu tie salutariu junici
doe, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle tie guide
un annu cinci; aquest'a (fu) darul lui Na-
thanael filiul lui Sugar.
24. Iii dioa a treia principele filiilor lei
Zabulon, Eliab filiul lui Chelon :
25. Darul sett trybliu de argint anal, de
una stilt trei deci ponderea lui, Oita de
argint una de septe deci de sicli dupe siclu
quel sant : amendoe, pline de semidale pre-
fitcute en oliu spre sacrificiu ;
26. TheiniietUre una de dece anti, Put
de thymiantii;
27. Vitellu dela vace unul, aricle unul,
 CAP. VII. NUMERII.
28. Si iedu dela capre unul pentru pe-
cat ;
29. Si spre sacrificiu de salutarin, j u-
nici dolt, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle
de (pate un annu cinci : aquest'a (fu)
darul lui Eliab filiul lui Chelon.
50. In dioa a patra, principe filiilor lui
Ruben, Elisur Hui lui Sediur;
31. Darul lui, trybliu de argint unul, de
una sulif si trei deci ponderea lui ; phials
una de argint de septedeci sicli, dupo
siclu quel stunt : amendoe pline de semidale
prefticuta cu oliu spre sacrificiu;
52. Themtietere una de dece auri pima
de thymiamii;
33. Vitellu dela vace until, ariete until,
'gnellu unul de un annu spre holocautomii;
34. Si iedu dela capre unul pentru p5-
catu;
35. Si spre sacrificiu de salutarin junici
doe, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle de quite
tun annu cinci : aquesta (fu) darul lui Elisur
filiul lui Sediur.
56. In dioa a cincia principele filiilor lui
Symeon, Salamiel Hui lui Surisadal;
37. Darul lui, trybliu de argint until, de
una sutit trei-deci ponderea lui; phials de
argint una de epte-deci sicli dupo siclu
quel sant : amendo5 pline de semidale pre-
filcuta cu oliu spre sacrificiu.
38. Themiietore una de dece auri, plinii
de thymiarnti ;
39. Vitellu dela vace until, ariete anal,
'plena until de tun annu spre holocautomii;
40. Si iedu dela capre unul pentru p5-
cat ;
41. Si spre sacrificiu de salutariu junici
doe, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle de quite
tun annu cinci : Avesta (fu) darn! lui Sala-
yniel filiul lui Surisadal.
42. In dioa a sesea principele filiilor lui
Gad, Elisaph filiul lui Rapid ;
43. Darul lui trybliu de argint unul, de
tuna suta trei-deci ponderea lui, pltiala tuna
de argint, de §epte-deci sicli dupe siclu
quel sant : amendo5 pline de semidale pre-
facula cu oliu spre sacrificiu;
44. Therneietore una de dece auri pima
do thymiamh;
45. Vitellu dela vace unul, ariete unul,
'gnellu unul de out annu spre holocau-
tomit ;
46. Si iedu dela capre unul pentru p5-
cat ;
47. Si spre sacrificiu db salutariu junici
do5, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle de (pate
un annu cinci; aquesta (fu)darullui Elisaph
filiul lui Raguel.
www.dacoromanica.ro
III
48. In dioa a septea principe al filiilor
lui Ephraim Elisarna filial luiErniud ;
49. Darn! lui, trybliu de argint until, de
una sutti trei-deci ponderea lui; phialh una
de argint de septe-deci de sicli dupo siclul
quel sant tamendo5 pline de semidale pre-
facutti cu oliu spre sacrificiu ;
50. Th5miietere una de dece auri, plinii
de thymiama ;
51. Vitellu unul dela vace, ariete tuml,
'gnellu unul de un annu spre holocau-
toma;
52. Si iedu dela capre unul pentru p5cat;
53. Si spre sacrificiu de salutariu junici
doe, arieti cinci, .tapi cinci, 'gnelle de (pate
un annu cinci : aquesta (fit) darul lui Elisa-
ma filiul lui Emiud.
54. In dioa a opt'a, principe filiilor lui
Manasse, Gamaliel filiul lui Phadassur;
55. Darul lui, trybliu de argint until, de
una sots trei-deci ponderea lui; phials tuna
de argint de septe-deci sicli dupo siclul
quel s5nt : amendo5 pline de semidale pre-
faculti cu oliu spre sacrificiu ;
56. Th5meietOre una de dece auri, plinii
de illymiam5.
57. Vitellu until dela vace, ariete unul,
'gnellu unul de tin annu spre holocautornii;
58. Si iedu dela capre unul pentru pe-
at ;
59. Si spre sacrificiu do salutariu junici
do5, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle dequate
tin annu cinci : aquesta (fu) darul lui Ga-
maliel filiul lui Phadassur.
60. In dioa a noa, principele filiilor
lui Beniamin Abidan filiul lui Gedeoni.
61. Darul lui, trybliu de argint unul, de
una sula trei-deci ponderea lui ; phials tuna
de argint de sdple-cleci de sicli dupo siclul
quel sant : amendo5 pline de semidale pre-
facuta In oliu spre sacrificiu;
62. ThemiietOre una de dece auri, Oita
de thymiam5;
63. Vitellu unul dela vace, ariete until,
'gnellu unul de un annu spre holocautom5;
64. Si iedu dela capre unul pentru pe-
at;
65. Si spre sacrificiu de salutariu, junici
doe, arieti cinci, tapi cinci. 'gnelle de prate
un annu cinci : aquesta (fu) darul lui Abi-
dan filiul lui Gedeoni.
66. In dioa a decea principe Minor lui
Dan, Achiezer filial lui Amisadai.
67. Darn! lui, trybliu de argint de una
sutit trei-deci ponderea lui, phialif una de
argint de 6pte-ijeci sicli dupo siclul quel
sant : amendo5 pline de semidale prefacutit
cu oliu spre sacrificiu ;
 14.? NUMERII.
68. Themiiet Aire una de dece auri, plinii
de thymiama ;
69. Vitellu unul dela vace, ariete unul,
'gnellu de tin annu until (nemaculal) spre
holocautomil;
70. Si iedu dela capre unul pentru pt-
cat;
74. Si spre sacrificiu de salutariu, junici
doe, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle de quilts
un annu cinci: aquesta (fu) darul lui Achie-
zer filiul lui Amisadai.
72. In dioa a un-spre decea, principe
filiilor lui Aser, Phagheel filiul lui Echran.
73. Damn lui, tryblin de argint unul, de
una suth trei-deci ponderea lui ; phialli una
de argint de sole -deci sicli dime siclu
quo! stint : amendoe pline de semidale pre-
&emit' cu oliu spre sacrificiu;
74. Thelietore una de dece auri, plina
de thymiamit ;
75. Vitellu unul dela vace, wide unul,
'gnellu de un annu until spre holocautoma ;
76. Si iedu dela capre until pcntru pe-
edit ;
77. Si spre sacrificiu de salutariti, junici
doe, arieti cinci, tapi cinci : aquest'a (fu)
darul lui Phagheel filiul lui Echran.
78. In dioa a doe-spre-decea, principele
filiilor lui Neplithali , Achire filiul lui
Arian;
79. Darul lui, trybliu de argint until, de
una suth trei-deci ponderea lui; phiala una
do argint de sopte-deci sicli, dupe siclu
quel sant : amendoe pline do semidale pre-
facuth cu oliu spre sacrificiu.
80. Themiictore una de dece auri plina
de thymiamii ;
81. Vitellu until dela vace ariete until,
'gnellu until do tin annu spre holocautomit ;
82. Si iedu dela capre until pentru
pecat ;
83. Si spre sacrificiu de salulariu, junici
doe, aricti cinci, tapi cinci, 'gnellede quate
tin annu cinci : aquest'a(fu)darul lui Achire
filiul lui /Enan.
84. Aqueasta fu dedicatia altarului, in
quare di it unse, dela principii filiilor lui
Israel, tryhlie do argint doe-spre-dece, the-
meiettire de our doe-spre-dece,
85. De una suiii trei-deci sicli tin trybliu
de argint, si de septa -deci sicli o phialh; tot
argintul vaselor doe viii si patru stile sicli in
siclu quel sant.
86. Themlietore de aur doespredece
pline de thymiaroli; de quote deco auri the-
miieteirea in siclu quel sant : tot aurul the-
niiieldrelor de una suth doe-deci de auri.
87. Tote vitele spre holocautose : vit.elli
www.dacoromanica.ro
CAP. VIII.
doi-spre-dece, arieti doi-spre-dece, 'gnelli de
quate un annu doispre dece, si sacrificiele
for si libatiile lor ; si iedii dela capre doi
spre-dece pentru pecat.
88. Iar vitele spre sacrificiu de saluta-
riu, junici doe-deci si patru, arieti sei-deci,
tapi sei-deci, 'gnelle sei-deci de plate un an-
nu nemaculate ; aqueast'a (Iii) dedicatia al-
tartilui, dupe que implini mainele Itti, dupe
que fu tins.
89. Si (wand intra Moyse in tabernacti-
lul miirturici spre a vorbi lui, audi vocea
Domnului vorbind capre densul do d'assu-
pra propitiatoriului, quare este peste arc'a
mlirturiei intro quei doi Cherubimi, si vor-
bia chtre densul.
CAPU VIII.
1. Si vorbi Domnul arc Moyse dicend :
2. Vorbesce lui Aaron si vei dicce dare
(Mitsui : quand vei punne lucernele, din
partea din fach a candelabrului vor lumina
quelle septa lucerne.
5. Si asa Men Aaron : de o panic In fac'a
candelabrului apprinse lucernele lui, dupe
cum commandasse lui Moyse Domnul.
4. Si aqueasta (este) structure candela-
brului : solidi de aur tulpina ha, si crinii
lui solidi en toll! ; dupe niodelul que aril-
tasse lui Moyse Domnul, asa rhea candela-
bru.
5. Si vorbi Domnul are Moyse dicend :
6. Ia pe Leviti din midlocul filiilor lui
Israel, si ii vei curati.
7. Si asa vei facce curiitirea for : aspen-
ge-vei pe densii cu aph de curative, si va
trecce rildetoriu peste tot corpul tor, si isi
vor spela vestmintele tor, si curati vor fi.
8. Si isi vor lua tin vitellu dela vace si
sacrificiul aquestuia semidale prefitcuth cu
oliu, vei mai lua tin vitellu de un annu dela
vace pentru pecatu;
9. Si vei adducce pe Leviti inaintea la-
bernacului miirturiei, si vei aduna loth sy-
nagog'a filiilor lui Israel ;
10. Si vei adducce pe Leviti inaintea
Domnului, si vor punne filii lui Israel mai-
tide for pcste Leviti.
11. Si va desphrIA Aaron pe Leviti ea tin
day inain lea Domnului din partea filiilor Iui
Israel, si vor II spre a opera operele Dom-
nului.
12. Iar Levitii vor punne mainile for
peste capetele vitellilor ; si (se) va facce
unul (sacrificiti)tientru pecatu, si unul spre
holocautoma Domnului, spre a se facce rugli
pentru densii.
13. Si vei asset);\ pe Leviti inaintea Dom-
 CAP. tx. NUAIERII.
nului, si inaintea lui Aaron si inaintea fi-
!Hior aquestuia, si vei reda pe ci dar Dorn-
nului.
14. Si vei distinge pc Leviti din midlocul
filiilor lui Israel, si vor if ai mei.
15. Si dupti aqueast'a vor intra Levitii
spre a opera operele tabernaculului martu-
riei, si ii vei curhti si vei reda pe densii in
aintea Domnului.
16. Quo dar suit aquestia rcdati mie din
midlocul filiilor lui Israel; in locul quellor
que deschidu loth vulv'a, tutulor primoge-
nitilor dintre filii lui Israel, luat'am pe
aquestia mie.
17. Que al meu este on -que primogenit
din filii lui Israel, dela omit pine la vita;
in dioa in quare blituiu on -que primogenitu
in Egyptu, sanctificat'am pe aquestia mie.
18. Si am luat pe Leviti in locul ori-qua-
rui primogenit intru filii lui Israel.
19. Si dideiu pc Leviti drept dar dati lui
Aaron si filiilor aquestuia din midlocul filii-
for lei Israel, spre a opera operele filiilor
lui Israel in tabernaculul marturiei, si a se
raga pentru filii lui Israel; si nu va fi intru
filii lui Israel plaga, quand se appropih filii
lui Israel dare quelle saute.
20. Si Paca Illoyse si Aaron si tea syna-
gog'a filiilor lui Israel Levitilor : dupe cum
a commandat lui Moyse Domnul despre Le-
viti, ass facuro for filii lui Israel
21. Si se curatire Levitii si isi spelaro
vestrnintele tor, siii redette Aaron dar in-
aintea Domnului ; si se nip!) pentru (Musa
Aaron spre a'i curati.
22. Si dupe aqueast'a Intraro Levitii
spre a rninistra ministeriul for in taberna-
culul marturiei inaintea lui Aaron si ivaiu-
tea filiilor aquestuia ; dup'o' cum comman-
dasse lui Moyse Domnul despre Leviti, ass
facure aquestor'a.
23. Si vorbi Domnul dire Moyse, di-
cend :
24. Aqucasta este quea pentru Leviti :
dela doe-deci si cinci de anni si in sus vor
intra spre a ministra ministeriul in opere
in tabernaculul marturiei.
25. Si dela cinci-deci de anni se va re-
tragge din .ministeriu, si nu va mai opera ;
si va ministrh fratele lid in tabernaculul
marturiei; (du Ira aye numai) a custodi
eustodiile, iar opere nu va opera. ka vei
facce Levitilor in custodiele tor.
CAPU IX.
1. Si vorbi Domnul are Moyse in de-
sertul Sina in annul at doilea de quand esis-
sere ci din Egyptu, in luna anteia, dicend :
www.dacoromanica.ro
143
2. Di, si fach filii lui Israel pascele in
timpul scu :
3. In apatru-spre-decea di a primei lune
dire sera sit 'I facceti la timpul lui; dupe
legea lui si dupe constitutia lui it vei facce.
4. Si vorbi Moyse catre filii lui Israel
spre a facce pascele ;
5. Si ilicure pasce Incepend in a patru
spre-decea di a lunei chtre sera In desertul
Sine ; dupe cum commandasse Domnul lui
Moyse, ass flicure filii lui Israel.
6. Si venire barbati que era necurati de
pe lane sufflet de omu, si in putea facce
pascele in dioa aqueea, si intraro inaintea
lui Moyse si inaintea lui Aaron in aquea di.
7. Si dissere barbalii aqueia chtre densii:
not necurati (suntem) de Hinge sufflet de
omu; art arra vommu fi dati inapoi dela a
offeri darul nostru Domnului la timpul sett
in midlocul filiilor lui Israel?
8. Si disse dare densii Moyse : stati aqui
si voiu audi que commands Domnul pentru
voi.
9. Si disse Domnul calre Moyse, dicend:
10. Vorbesce filiilor lui Israel dicend :
omu omu quare ar' deveni necurat de pe
hinge sufflet de omu, sau de va fi In cable
departe intru voi, san in generatiile vostre,
si va avd a facce pascele ;
11. In luna a doa in a patru-spre-decea
di dire sera it vor facce, peste azyme si pi-
cride it vor manca.
12. Si in vor lassb.dinteensul pine adoa
di, si osu nu se va sfarma dinteensul, dupe
Iota legea pascelui ii vor facce.
13. Si omu quare va fi cunt, si in cable
departe nu este, si va intardia de a facce
pascele, exterminh-se-va Racial aquell'a
din popolul sett, quo darul Domnului, nu '1
a addus la timpul sett, pecatul sea va purta
omit aquell'a.
14. Jar de va veni la voi proselyt in ter-
r'a vdstra' si Ira facce pascele Domnului,
dupe legea pascelui si dupe assedernentul
lui ass sa '1 fact. Lege un'a va f voe, si
proselytului si phmenteanului thrrei.
15. Si din dioa in quare s' a statuit ta-
bernaculul, norul accoperi tabernaculul,
cas'a marturiei; si ser'a era assupra tabor-
naculului ca o specie de focu pine dinii-
Bora.
16. Asa fu tot d'aun'a : norul II accope-
ria dioa, si ca o specie de focu noptea.
17. Si quand se 'nalta norul dela taber-
nacul, attunci apoi se promisca filii lui Is-
rael; si in locul undo sta norul acolo camps
filii lui Israel.
18. Prim command'a Domnului vor aye a
 444 NUMERII.
se camp& filii lui Israel si din commanda
Domnului vor avd a se promisca ; In tote
(Nide in quari umbresce norul pestetaber-
nacul se vor camps filii lui Israel.
49. Si gaud se arrest norul mai multe
dille peste tabernacul, attunci catii (a sta lo-
cului si) a custodi filii lui Israel custodia
lui Dumnedeu si a nu se promisca.
20. Si va fi quand va accoperi norul
quote -va (line peste tabernacuI, quO prin
vocea Domnului vor camps si prin com-
mand'a Domnului se vor promisca.
21. Si va fi quhnd se vat facce norul de
sera pine dimineata, si se va ardica norul
dimineat'a, attunci se vor promisca; (sau
vor *la) o di or o nopte, si cum se va ardica
norul se vor promisca.
22. Timpu de o di sau de o lung, pc quilt
se prelungesce norul peste tabernacul, urn-
brind peste densul, filii lui Israel vor camps
si nu se vor promisca; - si quand se ardi-
co (norul) se promiscare (si ei).
25. Quo prin command'a Domnului vor
aye a se campa, si prin commanda Domnu-
lui vor aye a se promisca; custodia Domnu-
lui custodire prin command'a Domnului in
man'a lui Moyse.
CAPU X.
1. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend:
2. Fit 'ti doe bucine de argint; ductilele
vei facce si vor fi tie spre a chiema synagoga,
si spre a promisca castrele.
5. Si vei bucina inteensele si se WI adu-
na spre tine ttita synagog'a la us'a taberna-
culului miirturiei.
4. Iar daqua (numai) intr'una vor buci-
na, vor aye a veni la tine toti principi con-
ductori ai lui Israel.
5. Si yeti bucina semnalul (resunator) si
se vor promisca castrele campate la resiiri-
turi;
6. Veti bucina apoi semnalul (resunator)
at doilea, si attunci se vor promisca castrele
campate la miadii 4i; veti mai bucina sem-
nalul (resuniitor) al treilea, si se vor promis-
ca castrele campate spre mare; veti mai
bucina and. semnal ul (resuniltor) al patrulea ,
si se vor promisca castrele campate spre
miad'h nOpte : prin semnal (resunator) vor
bucina quand vor fi a se promisca.
7. Si (land adunali synagog'a yeti bu-
cina, iar nu prin semnal (resuniitor).
0. Si filii lui Aaron vor bucina (si ei) in
bucine ; si va fi vo6 lege in generatiile
vostre,
9. Iar de veti esi la resbellu in terea
vOstra ciitre adversarii que ve stau in contra
www.dacoromanica.ro
CAP. IL
yeti da semnalul attunci prin bucine, si yeti
fi rememorall Inaintea Domnului Dumne-
deului vostru, si ve yeti mantui de iuemicii
vostri.
10. Si in (Miele bucuiei vostre, si in so-
lemnithtile vostre, si In numeniile vostre
yeti bucina in trombite peste holocautomele
vostre si peste sacrificiele vostre de saluta-
riu; si va fi voe rememoratio Inaintea
Dumnedeului vostru; eu Domnul Dumne-
deul vostru.
11. Si a fost in annul al doilea, in lun'a
a doa in a doa decea a lunei quo se ardico
norul dela tabernaculul mhrturici ;
12. Si se promiscaro filii lui Israel din
preuna en clipuirile for In desertul Sina, si
stette norul In desertul Pharan.
13. Si se promiscaro primii prin vocca
Domnului in mina Iui Moyse;
14. Se promiscaro ord'a campamentului
filiilor lui Inda mai anteiu din preunh cu
puterea for ; si peste puterea for (mai ma-
re) Naason filiul lui Aminadab.
15. Si peste puterea sementiei filiilor lui
Issachar, Nathanael filiul lui Sogar;
16. Si peste puterea sementiei filiilor lui
Zabulon, Eliab idiot lui Chelon.
17. Si avea a desfacce tabernaculul si a
se promisca filii lui Gedson si filii lui Merl-
ri, ardicend tabernaculul.
18. Si se promiscaro ord'a campamen-
tului lui Ruben din preunh en puterea tor,
si peste puterea for (mai mare) Elisur Mitt!
lui Sediur.
19. Si peste puterea sementici filiilor lui
Symeon Salamiel filiul Iui Surisadai ;
20. Si peste puterea sementiei filiilor lui
Gad, Elisaph filiul lui Raguel
21. Si aveau a se promiscalilii lui Caath,
ardicend quelle sante, si a asseda taberna-
culul unde vor ajunge.
22. Si urma a se promisca ord'a eampa-
mentului lui Ephraim cu puterea !or; si
peste puterea for (mai mare) Elisama filiul
lui Emiud.
25. Si peste puterea sementiei filiilor lui
Manasse, Garnaliel al lui Phadassur ;
24. Si peste puterea sementiei filiilor lui
Bcniamin, Abidan filiul lui Gadeoni.
25. Aveau apoi a se promisca ord'a cam-
pamentului filiilor lui Dan, ultimii din Vile
campamentele, din preunh en mamma tor,
si peste puterea for Achiezer al lui Amisa-
dai;
26. Si peste puterea sementiei filiilor lui
Aser, Phagheel filiul Iui Echran ;
27. Si peste puterea sementiei filiilor lui
Nepthall Achiro filiul lui JEnan.
 CAP. II. NIYNERII.
28. Aquestea (era) stile filiilor lui Is-
rael, si se promiscaro cu pulerea tor.
29. Si disse Moyse carne Obab filial lui
Raguel Madianitul socrul lui Moyse; ne pro-
miscam noi spre locul quare a clisDonmul :
aquesta it voiu da voe ; vino cu noi si bine
Iti vommu facce, quo Domnul bine vorbl
despre Israel.
30. Si respunse carne densul : numb voiu
ducce, ci la terra mea si la ai mei me voiu
ducce.
31. Mai disse (Moyse) : nu ne abandons,
(si) pentru quo ai fost cu noi in desert, vei
fi cu noi conducetor.
32. Si va fi de vei vent cu noi pe calle
quo dupti bunele aquellea cu quare ne vb.
bine-facce Domnul, bine vommu facce (si
noi) tie.
53. Si se promiscaro dela muntele Dom-
nului calle de trei 011ie ; si arc'a testamen-
tului Domnului precedea mai nainte de ei
calle de trei dille spre a le prepare repaos.
35. Si a fost quand ardicarb arc'a quo a
dis Moyse : Scola-le, Domne, si dissipisse-
vor inemicii tei, fugi-vor dela fae'a la toll
quati le urrescu pe tine.
36. Si quand se asseda, dicea (taro) : in
torce, Winne, mii si myriade In Israel.
34. Si norul era umbrind peste densii
dioa, quand se promisca ei din campa-
ment.
CAPU XI.
4. Si era popolul ca imputand relle in-
aintea Domnului; si audi Domnul si se mi-
ni() cu urgia, si se accinse intru ti focu dela
Domnul, si devoro o parte a campamentului.
2. Si strigo popolul calre Moyse; si se
rugO Moyse carne Domnul, si incetO focal.
5. Si fu chiemat numele locului aquell'a
Incendiu; quO s'a fost accins intru densii
focu dela Domnul.
4. Si amestecatur'a que era cu densii pof-
tiro cu pofta ; si sedend plangea si filii lui
Israel si 4icea : quine ne va nutri pe noi
cu carni?
5. Adtlusu-ne-ammu a minte pescii que
mancam in Egypt gratis, si cucumerii, sipe-
penii, si purrii, si cepele, si aliul(usturoiul);
6. Si acum suffletul ni s'a uscat : nimicu
de quat numai la mana ochii nostri.
7. Iar mana ca sementa de coriandru
este, si speeia ei ca specia de crystallu.
8. Si se perambla popolul si adunk, si o
macinb. in morn si o piss in pia si o ferbea
in ola, Si o faces subcineritie; si era suavi-
tatea ei ca guslul turtei cu oliu.
9. Si quand descindea roa peste campa-
www.dacoromanica.ro
i43
ment neplea, descindea (si) mana peste
(Mitsui.
10. Si audi Moyse pe ei plangend in po-
polii for fie -quare la us'a tindei salle; si se
mini?) cu urgia Domnul forte, si inaintea
lui Moyse reu fu (aqueast'a).
41. Si disse Moyse catre Domnul : pen-
tru que ai amarit pe servitorul teu? si
pentru que n'am aflat gratis inaintea ta, si
ai Impus impetuositatea tot popolului aques-
ta peste mine?
42. Au doro eu am conceput in *tem
tot popolul aquest'a sau quo eu I am nascut
pe densii, quo imi diei is pe densii la si-
nul teu, precum ardica nutriterea pe sug8-
tor (si 'i du) in terea que ai jurat parintilor
tor?
13. De unde mie carni spre a da la tot
popolul aquesta? quO plangu assupra mea,
dicend da-ne carni qua sa mancam.
44. Nu voiu pule eu singur ducce tot
popolul aquest'a, quo greu inti este mita ca
aqueast'a.
45. Iar daqua tu ash faci mie, uccide-me
quat mai In data, de am aflat misericordia
inaintea ta, qua sa nu mai vedu nevoile
melle.
46. Si disse Domnul catre Moyse : adu-
1111%mi septe-deci de barbati din quei mai
vechi ai lui Israel, pe quart tu scii quo
aquestia sunt mai vechi ai popolului si car-
turari ai tor; si li vei ducce la tabernaculul
marturiei, si vor sta acolo cu tine.
17. Si descinde-voiu, si voiu vorbl acolo
cu tine, si voiu lua din spiritul que este as-
supra ti si voiu punne peste densii, si vor
purtk din preuna cu tine impetuositatea
popolului, si vei (mai) ducce tu singur pe
densii.
48. Iar popolului vei dicce : curatili-ve
pe maine si veti manca carni, quo ati plans
inaintea Domnului, dicend : quine ne va
nutri cu carni? club bine era nos in Egyp-
tu ; si ve va da Domnul spre mancare ; si
veti manca (carne).
19. Nu o di yeti manca, nu doe dille, nu
cinci dille, nu dece dille, nit doe-deci de
dille ;
20. Ci pia la o lung de dine yeti manca
pino sa ve esa pe narri si ve, va fi in desgust,
TO nu v'ati suppus Domnului quare este
intru voi, si ati plans inaintea lui dicend
pentru que sa ne exduca din Egyptu?
21. Si disse Moyse : sese sure de mii de
mii de pedestri (este) popolul intru quare
eu sunt, si tu ai dis : came voiu dk tor, si
vor manca o lunit de dille :
22. Au flora of si boi jungitia-se-vor lur,
to
 446 NUMERIL CAP..X111.

si sh ajunghlor,sau filth inbuibarea mhrii se CAPU XII.

4h adunA for si sit le ajungh! 4. Si vorbi Mariam si Aaron assupra lui
23. Si disse Domnul ctitre Moyse an done Moyse, din causa ferneii Eatiopiene que o
man'a Domnului nu vA ajunge acum vei luasse Moyse, do quo sh is femee ethio-
cundsce de to vA intempina -cuventul meu pianA,
sau nu. 2. Si disseno : Au numai lui Moyse vor-
24. Si esi Moyse si vorbi attire popol cu- hi Dumnedeu? Nu si intro, not a vorbit ?
vintele Domnulut ; si aduno soptedeci de Si audi Domnul.
bhrbati din quei mai vechi ai popolului, si 5. Si omul Moyse bland forte mai pre
ii pusse In pregiurul tabernaculului. sus de quilt toti omenii de pe panuent (era).
25. Si descinde Domnul in nor, si vorbi 4. Si disse Domnul in data chine Moyse
(Domnul) chine densul si tub din spiritul si Mariam si Aaron; esiti voi quAte trei la
quel de peste densul, si pusse poste quei tabernaculul miirturiei ; si esiro quite trei
septe-deci harbati quei mai vechi; si cum se la tabernaculul marturiei.
assedo peste deusii spiritul, prophetisare, 5. Si descindit Domnul in coldnua de
si nu' st mai adaosssero. nor, si stette la us'a tabernaculultti manta-
26. Doi barbati Anse remhssessero in cam- riei ; si fur() chiemati Aaron si Mariam, si
pament ; numele unuia Eldad si numele esiro amondoi.
quellui d' at doilea Modad; si se ass* 6. Si disse dire dasii : ascultati dell,
peste densii spirit; si aquestia era dintre cuvintelle mello : de va Ii dintre voi pro-
quei tnscrist, st nu venissere la tabornacul; plietu Domnului, in visiune me voiu facce
si prophetisare in campament. lui cunoscut si in sonmu voiu vorbi lui.
27. Si alergand junele, num-4V) lui 7. Nu ash (cum cu)servitorui meullloyse
illoyse, si disse, dicend ; Eldad si Modad (que) in loth casa rnea credincios este.
prophetish in campament. 8. Gurh cu gurit vorbesctt lui la vedere
28. Si luand vorb'a Jesus al lui Nave, si nu prin enigme, gloria Domnului vedit
ajutorul lui Moyse, allesul lui, disse : (ellu); si pentru que nu v' ati temut a vorbi
Domnul meu Moyse, impedectei (dela reu contra servitorului 111Cll Moyse?
aqueasta). 9, Urgia miniei Domnului fu peste den-
29. Si Moyse disse lui : nu cum-va tit sii, si trecit (Domnul).
esci gelos pentru mine? Si quine (altul) ar' 40. Troth si norul dela tabernacul, si
da qua tot popolul Domnului sit flit prophe- 6cce Mariam leprOsit ca nivea ; si se into
ti, quand (odatii) da Domini], spiritul sou in- Aaron la Mariam, si Octet -o leprOsit.
tru ei ? 41. Si disse Aaron catre Moyse ; rogu-
30. Si se dusse Moyse in campament elltt tne, DOrnne, nu inipunne peste not pecat.
si quei mai vecbi ai lui Israel, queci nu am sciut quo pecatuiam.
51. Si spirit esi dela Domnul si addusse 42. Sii nu deviia assemenea month, CO o
ortygornetrit (poturnice) dela mare, si o lepedaturit horribile que ese din pantecele
pusse peste campament calle de o di din mamei salle si mituanch jumetate din car -
quhci si calle de o di din cote In pregiurul Bile ci,
campamentului, ca doi coti poste pament 13. Si me Moyse titre Domnul dicentl:
(una peste alta). Dunmedeule, rogu-me tie, fii-o siinetUsit
52, Si sculanduse popolul, Iota tlioa 14, Si 4iSSQ Domnul calve Moyse : daqua
aquea si loth nOptea si adoa di tUta 4ioa tatill ei scuipind an' fi scuipat In faq'a et,
(iaro) adunau ortygometre; quel cu mai pu- nu s' ar' li rusinat ? Sit se separe oar *6ple
rtn adunasse dece cori, st 'si refrigurau dine afare din campament si dupe m601%1
lorusi sventature in pregiurul camparnen- vtl intra (lane).
tultti. 15. Si fu miirginitii Mariam afar* din
53. Chrnile er4 4nco mire dintii tor, in campament sZpto dille; si popolul nu se
ghitind nernesteeat, si Domnul se minio cu premisct) (la drum) pia) quo nu fa curaiiiii
urgitt pe popol, si bait Domnul in popol ea Mariam.
plagh mare Forte.
54. Si fu chiemat numele locului aquella (APU XIII.
Mormintele litcorniei ; quo acolo ingroparo 4: Si dupe aquestea se prorni,50 pop o
popopul quel lacomn. lul din Aseroth so vamp in desertut
BSI

55. Dela Mormintele lacomiei se promis- Pharan.

ee popolul spre Aseroth, si remasse popolut 2. Si veal Dolma chtrq Moyse di-
In Aseroth, centl :
www.dacoromanica.ro
 CAP. XIII. NUAI Eau.
5. Trimitte 'ti barbati spre a cerceta si
recumisce terea Chananeilor que eu dau
filiilor lui Israel spre a o coprinde ; quite
un barbat, quite un barbat din fiaquare
sementia, dupti popolii patriadelor tor, vei
trimitte pe den0, pe tot quel mai mare din.
tre (Musa,
4. Si trimisse pe aquestia Moyse din de-
sertul Pharan prin vocea Domnului : toti
barbati capetenii dintre filii lui Israel aques-
tia (era).
/47
5. Si aquestea numele for ; din sementia
lui Ruben, Samaliel filiul lui Zachur;
6. Din sementia lui Symeon, Saphat fi-
liul lui Sul;
7. Din sementia lui Iuda, Chaleb filiul
lui Iephonne.
8. Din sementia lui Issachar, Ipal filiul
lui Joseph ;
9. Din sementia lui Ephraim, Ause filiul
lui Nave;

Poussin. Terra promisa. &court.

10. Din sementia lui Benign-lin, Phalli fi-
liul lui Raphit ;
11. Din sementia lui Zabulon, Gudiel fi-
liul lui Sudi.
12. Din sementia Jai Ioseph filiilor lui
31anasse, Gadd' filiul lui Susi;
15. Din sementia lui Dan, Amid filial lui
Somali;
14. Din semolina Jul Aser, Sathur filiul
lui Michael ;
15, Din sementia lui Nephthall, Nabb,
filiul lui Iabi ;
16. Din sementia lui Gad, Gudiel filial
lui Maeda ;
17. Aquestea (stint) numele blirbatilor
que trimisse Moyse spre a cerceta pe ascuns

www.dacoromanica.ro
 148 NUMERU.
si a recunOsce terra ; si supranumi Moyse
pe Ause filiul lui Nave, Jesus.
18. Si trimisse pe aquestia Moyse spre a
recunesce terea Chanaan, si disse catre
densii : suiti prin deserlul aquesta si ye yeti
sui pe munte ;
19. Si yeti vede que pament este, si
popolul que locuesce pe densul de este tare
sau infirmu, sau de stint pucini or multi ;
20. Si que pament este pe quare ei lo-
cuescu, de este bun sau reu, si cum sunt
cetatile in quare ei locuescu, de sunt cu
muri (in pregiur) sau faro muri ;
21. Si iar cum este pamentul, gras Ore
este sau sterpu; de sunt pe daml lemne sau
nu ; si staruind luati-ve din fructele pamen-
tului : iar dillele (aquellea era)dille de very
prodrome strugurilor.
22. Si suinduse se pussero a recumisce
pamentul, dela deserlul Sin pine la Boob,
unde se ultra la Amath.
23. Si ascindure da lungul desertului si
venire la Hebron, si acolo (era) Achiman, si
Sessi, siThelamin, descindenti ai lui Enac;
iar Hebron cusepte anni mai naintede Tanin
din Egyptu se edificasse.
24. Venire apoi pine la valleastrugurelni
si cercetAndu-o, Ware de acolo o vita cu un
strugure pe densa, si it ardicaro pe doe pur-
littorie; (luare) si din rodia si din lice (smo-
chine).
25. Numire loud aquell'a Vallea Stru-
gurelui, pentru strugurele que taiare de
acolo filii lui Israel.
26. Si se returnare de acolo, recu-
noscend pamentul, dupe patru - deci de
dine.
27. Si callelorind venire la Moyse si
Aaron si la told synagog'a filiilor lui Israel
In desertul Pharan Cades; si le dettero rela-
tie, cum si la tots synagog'a, si le aratO
fructul pamentului.
28. Si narrAndu'i, dissere : ajunserom
in Weal in quare ne- trimis, terra que
reversa lapte si miere, si aquest'a a fruc-
tul ei.
29. Ci quAt de audace natia que locuesce
terra, si celatile fortilicate in pregiur si ma-
rl forte! vedurem si pe descindentii lui
Enac acolo.
30. Amalec locuesce in terra catre mia-
da di; Chetteul, si Eveul, si Sebuseul, si
Amorrheul locuescu la munti ; Chananeul
locnesce catre mare, si In lungul Iorda-
nului.
31. Attunci Chaleb fact sa tact popolul
(inlarmat) catre Moyse, si disse lui : nu, ci
suindu-ne vommu sui, si vommu mosteni
www.dacoromanica.ro
CAP. xiv.
de tot aqueasta (terra) ; quo potenti vommu
pule in contra tor.
32. Iar omenii que ascindussero cu den -
std dissero : Nu ne suim, quo nu putem ne
sui spre natia (aqueasta), que cu mull mai
tare de quAt noi este.
33. Si pussero inainte quAte nevoi tole
despre terr'a que recunoscussero, catre flii
lui Israel, dicend : terea que strabaturem
spre a o recunosce, terra que devora pe
quei que locuescu pe densa este; si tot po-
polul que vedurem inteens'a, barbati forte
'nalti.
34. Mai mill vedurom si pe giganti filii
lui Enac dintre giganti, si noi eram inain-
tea for ca nisce locuste, si 'n adever quo
eram asa inainlea tor.
CAPU XIV.
4. Si Maud vorb'a teta synagog'a, incept
a striga cu totii, si plans° popolul iota ii6p-
tea aqueea.
2. Si dismurmurau assupra lui Moyse si
Aaron toti filii lui Israel, si dissere catre
densii Lola synagog'a : que bine salim murit
in t'err'a Egyptului, sau in desertul aquesta
de ammu fi murit !
3. Si pentru que Domnul ne induce in
terea aqueast'a a cade in resbellu? Mulie-
rile nosIre si copii nostri vor deveni prada;
acum dare mai bine nob' a ne returna In
Egyptu.
4. Si (lissero unul catre altul sa ne
dam o capetenia si sa ne returnarn in
Egyptu.
5. Si tacit Moyse si Aaron pe fac'a for
inaintea adunarii intrege a synagogei filiilor
lui Israel.
6. Iar Jesus al lui Nave si Chaleb at lui
Iephonne din quei que recunoscussero ter.
ea, isi rupsero vestmintele si dissere catre
iota synagog'a filiilor lui Israel, 4icend:
7. Pilmentul que 'I am strabatut si am
recunoscut, bun forte bun este.
8. De va binevoi Domnul cu noi, ne va
ducce in terea aqueast'a, si o va da not,
terra que este reversand lapte si micro.
9. Ci in contra Domnului nu ve faceti
apostati ; si n' aveti a ye teme de popolul
terrei (aquesteia), quo prad'a netra este;
incelat'-au timpul for dela densii , iar
Domnul intru noi este ; nu ve temeti de
densi.
10. Disse attunci kith synagog'a A uccide
pe aquestia cu petre ; sigloria Domnului ap-
Ora In nor peste tabernaculul marturiei
intru toti filii lui Israel.
11. Si disse Domnul are Moyse : pine
 CAP. XIV. NUMERII. 149

gaud me tot Interrita popolul aquest'a? Si 26. Disse apoi Domnul catre Aloyse si
pine quand nu vor crede mie in tote mira- Aaron dicend :
Lillie melle que facuiu intro densi? 27. Pine quand (cu) synagog'a aquesta
12. Batte-voiu pe ei cu mOrte si ii voiu rea? ei tot murmurs incontra mea; audit'.
perde, si te voiu facce pe tine si cas'a tats - am murmurele filiilor lui Israel que ei mur-
lui ten in natib mare si cu mull mai mare murs despre voi.
de quit aqueast'a. 28. Spunne.le dar : Viu sunt eu, dice
43. Disse attunci Moyse &Are Domnul : Domnul ; de nu, dupe cum ati vorbit la
audi-va Egyptul que cu puterea ta ai dus urechile melle, assemenea ve voiu facce.
in sus popolul aquesta din midlocul tor; 29. In desertul aquesta vor cade dsele
14. Ci si toti locuitorii terrei aquesteia vdstre, si tots denumerar ea vdstra, toti
audire quo to esci Domnu in popolul agues- quati fureti denumerati dela doe-deci de
ta, quare ochi in ochi te arati (tor), Winne; anni si In sus, quati murmurare assupra
si norul teu stette peste densii, si in colOnna mea.
de nor; to precedi inaintea for 4ioa, si in 50. De yeti intra in terea peste quare am
colOnna de focu nOplea (Intrega); Intins mati'a mea spre a ye colloca assupra
15. Acum (de) vei sfarma popolul agues- ei, Chaleb numai al lui Iephonne si Jesus at
ta ca p' unsingur omu, dicce-vor gintileque lui Nave (vor ajunge acolo).
audire de numele teu, dicend : 51. Iar pe copii vostri despre quari ati
16. Pentru quo nu Ole Domnul a in- dis quo vor fi prada, li voiu inducce in ter-
ducce popolul aquest'a in terra que a pro- r'a aqueast'a, si vor mosteni terr'a de quare
mis cu jurament tor, pentru aqueea ii a- voi v' ati ferit atata;
sternii pe toti in desertul (aquesta). 52. Oasele vdstre vor cado In desertul
17. Inalte-se dar acum taria ta, Winne, aquest'a.
dupe cum singur ai dis : 53. Iar filii vostri von fi pascenduse in
18. Domnu lunganim si mult-misericor- desertul aquest'a patru-deci de anni, si vor
dios, si adeverat, stergend faro-de-legi, si purta assupra.le (consequintele) pecatului
nedreptliti si pecate, si prin curatire nu cu. vostru, pine se vor consuma cadaverele vds-
ratesce pe quel culpabil, redand pecatele pa- tre in desert.
rintilor peste filii pine la a treia si a patra 54. Dupe numerul dillelor quite ati Post
generatio ; spre recunescerea terrei, patru decide dille,
19. Ierta pecatul popolului aquesta dupe quote o di de un annu yeti ducce pecatele
mare misericordia ta, dupe cum iertator fusi vdstre patru.deci de anni, si yeti cundsce
for din Egyptu pine acum. furOrea urgiei melle.
20. Disse attunci Domnul catre Moyse : 33. Eu Domnul vorbiiu : hei, de nu voiu
iertator sunt for dupe cuventul tea;
21. Ci via sunt eu si viu este numele
facce asa la tots synagog'a aqueasta reuta-
cidsa que s'a rebelliat assupra mea I
meu, si imple.va gloria Domnului tot pa- .desertul aquesta se vor consuma si aqui vor
In -
mental. muri ;
22. Quo toti barbatii que vedu gloria 36. Si dmenii que trimisse Moyse sprea
mea si semnele melle que facuiu in Egyptu recundsce terea, si returnanduse o defai-
si in desertul aquesta, si me tentare cu mare dire tota synagog'a dand relatii relle
aqueasta de dece ofi, si nu ascultare de vo- assupra terrei...
cea mea, 57. Au si murit dmenii (aqueia), que an
23. In adever nu vor vede pamentul que vorbit relle assupra terrei, In plaga in ain-
am promis cu jurament parintilor tor, ci tea Domnului.
filii aquestor'a que sunt cu mine aqui , 38. Iar Jesus flint lui Nave si Chaleb fi-
quari nu cunoscu binele sau real, tot junele liul lui Iephonne trairo dintre dmenii
neincercat : aquestor'a voiu da terra, iar aqueia que se dussessere spre a recundsce
toti quei que m'au Interritat nu o vor vede. terra.
24. Iar feciorul men Chaleb , pentru 59. Si vorbi Moyse tote cuvintele ague-
que spirit cu totul altul fu inteensul si stea clitre filii lui Israel; si lugi popolul
(pentru quo) urmo mie cu ascultare, in- forte.
ducce 'l-voiu in terea in quare fu spre cer- 40. Si sculanduse de dimineata, se suire
cetare, si posleritatea lui o va mosteni. pe crestetul muntelui, dicend : ecce-ne sui-
25. Amalec si Chananeul locuiescu in ne-vommu la locul que a dis Domnul; queci
valle ; maine returnati-ve si promiscati-ve ammu pecatuit.
spre desert pe callea Nadi Rosie. 41. Iar Moyse disse : pentru que aquea-
www.dacoromanica.ro
 450
Sin gulf Voi chltati ctiv6ntul Dotrinti 10? nu
ve va esi pre bine aqueast'a.
42. Nu v6 mai suits, quOci MI este Dom-
nul cu voi, si yeti chd6 in aintea Inemicilor
vostri ;
43. Quo Amalec si Chananeul 6 colo in
Aintea vestra. si veti chde de sabiti, pentru
quo v' ati inters nesuppuinduv6 nonmetal,
si nti va fi Domnul tntru vol.
44. ti 9ns6 cerbicosi, ascindurti pe cre-
stetul muntelui; iar arc'a testamentului
Domnului si Moyse nu se miscaro din mid-
locul campamentului.
45. Descinda Awake si Chananeul que
loculan in muntelle aquell'a, si In frOnse-
TO si allungaro pint la Ilerma. Se retur-
barb dar (Israelitii) In castre.
CAPU XV.
1. Si vorbi Domnul dare Moyse , di-
tend:
2. Vorbesce filiilor lui Israel, si vei 4icce
dare densii ; (viand yeti intro in terra lo-
cuirii vostre que eu dau vo6,
3. Si yeti facce carpoma Domnului, ho-
locautomli sau sacrificiu magnificand urare,
sau de bunti voie sau in solemnitittile vostre,
spre a facce odOre de suavitate Domnului,
de va fi dela vace sau dela oi,
4. Offeri-va adduc6torul darul Rat Dom-
nului, sacrificiu de semidale o decime de
ephh frtmentata intr'o a patra parte a hint-
lui de oliu.
5. Si vin spre libatiO o a patra parte de
Itin yeti facce peste holocautose sau peste
sacrificiu, pentru un 'gnellu vei facce aquea-
stti (mi!surli), carpoma odUre de suavitate
Domnului.
6. Iar pentru ariete quand it faceti hobo-
cautomh or sacrificiu, vei facce sacrificiu de
semidale do6, decime refrementate in oliu a
treia parte (le tin bin;
7. Si vin spre libatiti atreia parte (iar)
din hin veti facce, spre odere de suavitate
Domnului.
8. Iar de facceti dintre boi, (veti facce)
spre holocautoma sau spre sacrificiu ma-
gnificand urare sau spre salutariu Domnu-
lui,
9. Altunci offori-se-va peste vitellu sa-
crificiu de semidale trei decime refr6men-
tate in oliu de o jum6tate de hin.
40. Precum si yin se va offeri spre liba-
o jum6tate de hin, carpomti °dere de
suavitate Domnului.
11. Ash veti facce vitellului, (quand 6)
until sau arietelui sau 'gnellului data oi popolul.
sau dela capre pawl sunt quAtewww.dacoromanica.ro
unul. 27. far daqua un sufflet siva' va pbct.
NUM ERTL 'CAP. int.
12. DuptS rittedrul que Veti sacrifice, ash
veti facce cu fiti.quare dup8 num6rul tor.
13. Tot indigenul (phmentean) ash. vh
bete aquestea, offeriiid tarpome spre odOre
de suavilate Domnului.
14. Iar daqua vre un proselytu intru vet
se allatura in terra vostrh, sau on -quine
ar' 11 intru voi In generatiile vostre, si va
faced carpomh odore de suavitate bonmului,
dupo turn faceti voi tilt& synagog'a ash sit
fad tnainteo Domnului
45. (QuOci) lege una (este) si vol si pro-
selytilor alliiturati intre voi, lege eternii in
generatiile vdstre : ca voi si proselytul sit
fie inaintea Domnului.
16. Lege una (sa fie) si un singer dreptu
sit fill si .vo6 si proselytului allaturat intre
voi.
17. Si vorbi Domnul dare Moyse qi-
cend :
18: Vorbesce filiilor lui Israel , si vei
dicce calve (Musa : quand veti ajunge in
terea in quare inducu pe voi acolo ;
19. Si va fi /wand yeti manca din painile
terrei, separati (attunci) o separatiti spre dar
Domnului.
20. Primitih turtelor vostre, paine de se-
paratio dati-o la o parte : ca separatia offe-
rita dela aria , at yeti separA (pilinea)
aqueasta :
21. Primitih turtelor vostre, si yeti da
Domnului daru separat in genera tiele vOstre.
22. Iar (Nand veti p6catul si nu veti facce
trite preceptele aqueste que a vorbit Dont-
itul capre Moys6,
23. Dupo tote quote commando Domnul
voe prin mAn'a lui Moyse, din dioa in quare
commando Domnul calve voi si mai incolo
in generatiile vostre,
24. Si va fl (attunci) qui) daqua din (Ala
synagogei se va committe (aqtteasth calcare)
faro voie, va facce (attulici) [Ott synagog'a
un vitellu dela vacce nemaculat In bolocau-
[omit, spre odOre de suavilate Domnului,
si sacrificiul aquestuia, si libatia lui dupii
ass6d6mentul lui, precum si un iedtt dela
capre pentru pleat.
25. Si se va ruga sacerdotele pentru sy-
nagog'a filiilor lui Israel, si se va ierta tor,
qui; fart) voie a Post, si ei 'si an offerit darul
tor, carpornh. Domnului pentru p6catul for
inaintea Domnului pentru quelle Mai de
voie allelor,
26. Si se va feria synagogei Intrege a fi-
liilor lui Israel, si proselytultd, si uellui
venit la voi, quad faro de voie (a lost) la tot
 CAP. xvi. NU MERII.
tut MRS de tole, va Offal o Capra de un anntt
pentru pecat ;
28. Si se va rug'a sacerdotele pentrti suf-
fletul que ChM de Vole a urmat si far6
de vole a ptclituit inaintea Domnului spre
a se Indola pentru densul, si se va lerta lui.
29. Pamenteanului intru fill! lui Israel,
si proselytului allaturat intru dens!, lege
una sit fia tor, (pentru) quei quare va facce
fare de voie.
30. Si sufflet quare vh facce in mans (In
putere) de superbia sau dintre pamenteni
sau dintre proselyti, aquella pe Dumnedeu
exacerba (interrita), si extermina-se-va suf.
fletul aquella din micllocul popolului sea.
51. Queci cuventul Domnului a dispre-
tat, si preceptele lui le a calcat : stingy -se
dar cu stingere suffletul aquella; pecatul lui
inteensul este.
52. Era pe attunci filii lui Israel in de-
sert si aflartl un barbat culegend lemne in
dioa sambatei;
55. Si '1 adussero, quei que '1 au aflat cu-
legend lemne, catre Moyse si Aaron si catre
tOta synagog'a Oiler lui Israel ;
H. Si it pussero la Inchisore : queci nu
dejudicassero Once) que se cuvenih a 'i
facce.
55. Si vorbi Domnul dare Moyse ((land :
cu mOrte sa se ommore omul ; uccideti '1
cu petre tola synagog'a afaro din campa-
ment.
56. Si '1 scdssero tOta synagog'a afaro
din campament, si '1 baturo cu petre tOta
synagog'a (afaro din campament), si muri,
dupe cum vorbisse Domnul dire Moyse.
57. Mai (Lissa Domnul calm Moyse di-
cend :
58. Vorbesce filiilor lui Israel, si vei die.
ce care densii : sa fach fimbrie (cra-
spede) pe la aripele vestmintelor lor in ge-
neratiile tor, si veti supra-punne peste fim-
bridle aripelor torsaturh hyacinthina.
59. Si va fi voe in fimbriele (aqueslea),
clue veclendu-le, ve veti adducce A minte de
tote preceptele Domnului, si le yeti facce,
si nu ve. yeti perverti dupe cugetele vOstre,
si dupo ochii vostri, in gate voi ve forni-
cati dupe densele.
40. Qua sa ve atlauceti h minte si sa fa-
cet" tote preceptele melts, si sa fill santi
Dumne(leului vostru ;
41. Eu Domnul Dumnedeul vostru, quei
que v'am exdus _din terea Egyptului, spre
a fi al vostru Dumnedeu ; on Domnul Dum-
nedeul vostru.
www.dacoromanica.ro
151
CAPU XVI.
1. Pe attune! vorbi Cora filiul but Yssaar
filiul lui Caath filiul lui Levi, cum si Dathan
si Abiron filii lui Eliab, si Alum filiul lui
Phaleth al lui Ruben.
2. Si se scularo assupra lui lifoyse, si (en
densii) blirbati dintre fill! lui Israel doe sate
si ciitcideci, capi ai synagogei convocati ai
consiliului, si barbati renumiti.
5. Se adunare in contra lui Moyse si Aa-
ron, si dissero catre densii : ho! quO v'o
quam fi ! quoci tOta synagog'a toti (cu totii)
sunt santi. si Domnul intru ei (este); que
dar ye puneti mai presus de loth synagog'a?
4. Si auilind Moyse, cadu pe fac'e sa.
5. Si vorbi catre Core si are Iota syna-
gog'a lui, dicend : considerat'a si a curios-
cut Dumne4eu pe quei que sunt ai sei, cum
si pe santi, si 'si 'ia appropiat la sine'si.
6. Ecce que sa facet! : luati-ve themiieto-
riele vostre Core si iota synag'a lui ;
7. Si puneti peste densele focu , si pu-
neti apoi thymiama inaintea Domnului mai-
ne ; si va fi quO barbatul pe quare 'I a alles
Domnul, aquell'a Ira fi sant : De ajuns (dar)
va fi voe qua sunteti filii lui Levi (Leviti).
8. Disse apoi Moyse catre Core :
9. Exauditi -me, filiilor lui Levi : au pit-
On este voe aqueasta quO v' a distins Dum-
nedeul lui Israel din synagog'a lui Israel, si
v' a appropiat dare sine'si spre a ministry
ministeriele tabernaculului Domnului, si a
ye presenta inaintea synagogei, spre a servi
tor?
10. Si TO te a appropiat pe tine si pe
toti fratii tOi file lui Levi din preuna cu tine,
si mai quereti si ensusi do a functiona sa-
cerdotiul?
11. AO, to gi tout synagog'a to v' ati
adunat in contra lui Dumnedeu ; si Aaron
quo este ellu, quo murmurati assupra lui ?
12. Si trimisse Moyse spro a chiema pe
Milan gi pe Abiron filii lui Eliab; si (aque-
stia) (lissero nit venim (acolo) lusts.
15. Au pucin este aqueasta quo ne-ai
suit din (in) terr'a quo revOrsh lapte si mie-
re, spre a ne facce a muri in desert? quo te
ai pus pe not, (si) esci Domnu?
14. S' apoi tit, industt.ne-ai in terea que
reqrsh lapte si micro, si data -ne -ai moste-
nire de y 'o Orrina si vii? (uncle ?) si ochii
omenilor aquestora de ai (fi putut ai) fi scos;
(nu,) nu ne vom sub (la tine).
15. S' apprinse de minie Moyse fOrte si
disse dire Domnul : nu lua a minte la sa-
crificiul for : doritele nimului n' am luat,
nici n' am assuprit pe nimeni din ei.
10. Disse apoi Moyse catre Core : sancti-
 152 NUMERII. CAP. ILVI.

fica synagog'a to si fiti preparati inaintea usele tabernaculului marturiei bloyse si

Domnului tu, si ei, si Aaron maine.
17. Si luati fia-quare themiietoriul sett,
si puneti peste densul thymiama, si addu-
ceti fia-quare in aintea Domnului themiie-
toriul seu, doe sute si cinci-deci de themtie-
torie, tu si Aaron fib -quare themietoriul
seu.
18. Si luar8 fia-quare themiitoriul seu,
si pusserO peste densele focu, si suprapus-
serti peste densele thymiama, si stetter5 la
Aaron.
19. Iar Core resculo assupra lor iota sy-
nagog'a sa la usele tabernaculului martu-
riei; si apparit gloria Domnului la tote sy-
nagog'a.
20. Si vorbi Domnul catre Moyse st Aa-
ron, dicend :
21. Despartili-ve din midlocul synago-
gei aquesteia, si 'i voiu consuma intro data
(pe toti).

.144 64
L-7:ke

1;141.

' .

Celestin Nanteuil. Revolt'a lui Core, Dathan si Abiron. Rouget.

22. Si ctiduro pe fecele 'tor, si dissero : 24. Vorbesce synagogei dicend : retra-
Dumnedeule , Duninedeul spiritelor si at geti-ve din pregiurul synagogei lui Core si
fiaquaria carpi, daqua un singer omu pe- Dathan si Abiron.
ctitui, au peste tout synagog'a (va li) urgia 25. Si se scull Moyse si se dusse la Da-
Domnului? than si Abiron si se dusser5 cu densul toti
23. Si vorbi Domnul catre Moyse di- quei mai veclii ai lui Israel.
cend : 26. Si vorbi dire synagoga dicend : de-
www.dacoromanica.ro
 CAP. Yvu. NUMERII.
partati-ve deb, dela tindele dmenilor aque-
stor'a duri, si nu ve attingeti de nimicu din
quite sunt alle tor, qua nu cum-va se periti
in preunit cu ei in tot pecatul tor.
27. Si se departare din pregiurul tindei
Jul Core si a lui Dathan si a lui Abiron.
28. Mai disse Moyse : in aqueasta veti en-
nesce que Domnul m' a trimis pe mine spre
a facce tote operele aquestea, si quo nu dela
sine'mi (veniiu) :
29. De vor muri aquestia dupe mortea
tutulor dmenilor, si daqua dupe visitatia
tutulor dmenilor va fi visitatia tor, (attunci
vh fi semnu) quo nu Domnul m'a trimis pe
mine.
30. Iar daqua In apparitio va areta Dom-
nul, si deschidendu'si pementul gur'a , va
inghiti pe aquestia, si casele (familliele) for
si tindele tor, si tote quite alle tor, si vor
descinde de vii in iadu ; (attunci) cunesce-
yeti quo au exacerbat dmenii aquestia pe
Domnul.
31. Si cum incetO de a vorbi tote cuvin-
tele aquestea, se despice pamentul de de-
subtul (piciorelor) tor,
52. Si se deschisse pementul si inghitl
pe ei, si casele (familliele) tor, si pe toti
ornenii que era cu Core, si tote vitele for ;
33. Si descindure aquestia, si tote quare
alle tor, de vii in iadu, si ti accoperi pa-
mentul, si periro din midlocul synagogei.
54. Si Israel Intregu, quei que era in
pregiurul for fugiro de vocea tor, (quoci isi
clissero) 4idnd : nu cum ve, se ne inghita
(si pe noi) pementul.
35. Si focu esi dela Domnul si devorO pe
quei doe sute cinci 4eci barbati que addus-
sessere thymiama.
36. Si disse Domnul cetre Moyse si catre
Eleazar filiul lui Aaron sacerdotele ;
37. Luati themlietoriele de arama din
midlocul quellor arsi, si focul aquesta strain
respanditi 'I incolo ; quoci sanclificatus' -au
themtietoriele pectitosilor aquestor'a in
suffletele for (In mortea tor).
H. Si fa (din) aquestea !amine (place)
intinse spre a se punne In pregiurul alta-
rului, quoci (aquestea) lure adduse inaintea
Domnului, si s' au sanctificat, si au deve-
nit ca un semnu (in midlocul) filiilor lui
Israel.
39. Si tub Eleazar filiul lui Aaron sacer-
dotelui therniieloriele d' arama quate ad-
dussessero quei arsi, si (sacerdotii) le pus-
sere in pregiurul altarului circompunnere,
40. Memorial filiilor lui Israel, qua se
nu se appropia nici un alienigen que n' ar'
ft din posteritatea lui Aaron spre a punne
www.dacoromanica.ro
i53
thymiama in aintea Domnului, si se nu fie
ca Core si conspiratia aquestuia, dupe cum
vorbisse Domnul prin man'a lui Moyse.
41. Si murmurare tote synagog'a filiilor
lui Israel, a doa di assupra lui Moyse si
Aaron dicend : voi ati uccis popolul Dom-
nului.
42. Si a fost quand tmpresurasse syna-
gog'a pe Moyse si Aaron, si se eipedire as-
supra tabernaculului marturiei, que ecce
norul it accoperi si se NILO gloria Domnu-
lui.
43. Si intro Moyse si Aaron in facia ta-
bernaculului marturiei;
44. Si vorbi Domnul dare Moyse siAaron
dicend :
45, Despertiti-ve din midlocul synagogei
aquesteia, quo intr'o data am a consume pe
densii; iar ei cedure assupra fecelor tor.
46. Si disse Moyse catre Aaron : is the-
mtietoriul, si punne Inteensul (focu) de pe
altar, si punne peste &mut thymiama si
du-te faro intArdiere in castre si raga -te
pentru densii; quoci esit'a urgia dela faca
Domnului, si incepit a bade popolul.
47. Si Id) Aaron dupe cum ti vorbi
Moyse, si alergo In midlocul synagogei ; si
ecce que si incepusse vulneratia in popol ;
si (luo §i) pusse tbymiam'a si se ruge pen-
tru popol.
48. Si stette Intre quei morti si Intre
quei vii, si IncetO vulneratia.
49. Si fure quei morti In plage patru-
spre-dece mii si septe sute, afare de quei
morti din caus'a lui Core.
50. Si se returno Aaron catre Moyse la
us'a tabernaculului ruerturiei, si Incelb
plag'a.
CAPU XVII.
1. Si vorbi Domnul are Moyse , di-
cend :
2. Vorbesce filiilor Jul Israel si is dela
densi quate o verge de fie -quare cask a pa-
triadelor (tor) dela toti capii tor, dupti ca-
sele patriadelor tor, (adicb) doe-spre-dece
verge ; al file-queruia nume inscrie '1 peste
verga sa.
5. Si numele lui Aaron inscrie 'I pe ver-
g'a lui Levi ; quoci quote o verge va fl de
fia-quare sementia de case a patriadelor (que
fia-quare) va da.
4. Si vei punne aquestea In tabernaculul
marturiei in aintea rnerturiei, intru quari
me voiu facce cunoscut tie acolo.
5. Si va fi que omul pe quare it voitt al-
lege (va vede quo) verg'a lui va da vlestare,
si voiu abatte dela mine murmurarea filiilor
 134 NumERII.
lui Israel, despre (idle ei murmura assu-
pra vostra.
6. Si vorbi Moyse Minor lui Israel; si
(lettere lui toll principii, dupe casele pa-
triadelor tor, doe-spre-dece verge; si verg'a
lui Aaron in midlocul vergelor for.
7. Si pusse aloyse vergele inaintea bom-
nului in tabernaculul marturiei.
8. Si a Post a doa Ili quo intrand Moyse
si Aaron in tabernaculul marturiei, ecce que
germinasse verg'a lui Aaron (ca un dreptu)
in cas'a lui Levi, spuntand boboci si inilo-
rind foil, si maturind migdale.
9. Si hie Moyse tote vergele din aintea
Domnului scotendu-le afare ca'tre filii lui Is-
rael, quari be velure si 'si luare fili-quare
verg'a sa.
10. Disse apoi Domnul cetre Moyse : De-
punne verg'a lui Aaron in aintea marturie-
lor In conservare spre semnu filiilor quellor
neascultlitori; si sa incete murmur'a for
d'assupa 'mi, qua sa nu moil.
11. Si Mai Moyse si Aaron quate com-
mando Domnul lui Moyse assemenea ft-
cure.
12. Si 4isser8 Slit lui Israel titre Moyse
4iand ecce: quo ne consumhm, perim (cu)
totii, stinsu-ne-ammu not :
15. Tot quo! que se attinge de taberna-
culul Domnului more; au pine la unul sa
murirn?
CAPI.1 XVIII.
1. Si disse Domnul catre Aaron dicend :
tu si filii Lei, si cas'a taliilui ten yeti lua
(assupra-ve,) pecatele ( responsabilitatea )
quellor sante; si tu si filii tci yeti luO..(assu-
pre-ve) responsabilitatea sacerdotiului vos-
tru.
2. Si pe fratii lei, pe sementia lui Levi,
pe popolul tatelui feu, appropia -'1 la tine
si adaoge-se tie spre a 'ti ministry ; Iar tu
si filii tei din preunh en tine (yeti fi) inaintea
tebernaculului marturiei.
3. Si vor custodi (quei din sementia lui
Levi) custodiele talle si custodiele taberna-
culului (teu); ci de vasele sante si de altar
nu se vor appropia, qua sa nu mora si ei si
voi.
4. Si se vor adaoge pe tango tine si vor
custodi custodiele tabernaculului marturiei,
dupe tete ministeriele tabernaculului; si
alienigenul no se va appropia spre tine ;
5. Si yeti custodi custodiele quellor sante,
si custodiele altarului si nu va mai fi urgia
Intru filii lui Israel.
6. Si en, luat'am pe &alit vostri pe Le- de suavitate Domnului :
viti din midlocul filiilor lui Israel ca o do- 16. Iar canine vor ii pentru tine, precum
www.dacoromanica.ro
cap. %VIII.
tatie data Domnului spre a ministry minis
teriele tabernaculului marturiei.
7. Iar tu si filii tei din preuna cu tine
conservati sacerdotiul vostru dupti 1.0th or-
dinea altarului, cum si quelle din intru de
catapetasma, si ministrati ministeriele, (quo
suet) dotatia sacerdotiului vostru ; si alie-
nigenul que se va appropia sa mere.
0. Mai vorbi Domnul dare Aaron : Tar
eu, Occe dideiu voe conservatia primitielor
melle din tote quelle sanctifioate (consecra-
te) 'Die dela filii lui Israel : tie datu-le-am
aquestea ea un dreptu, cum si filiilor tee
dupe tine legitimu eternu.
9. Si aqueast'a fit vo6 din sanctificatelt
saute, din carpome (adice) din tote offrandele
tor, si din tOte sacrificiele tor, si quate se
adducu mie despre tot delictul for si despre
tote pecatele tor, din tOte quelle consecrate,
mie, din tote quelle sante, tie vor fi sb filii-
lor tei.
10. In santul santelor veti filarial agues-
tea ; tot masculele va mend' aquestea, tu si
filii tei : sante vor fi able talle.
11.- Si aqueast'a va fi voe, din primitiele
offrandelor tor, din tote. punnerile In ainte
able filiilor lui Israel ; tie dideiu aquestea st
filiilor lei, si filielor tape din preuna cu tine
legitimu eternu.
12. Tot quel curet in cas'a to manca -va
aquestea ; on -que primitih de oliu, si ori-
que primitia de grau si de vinu, primi-
tia for (cu un cuvent) quate ei adducu Dom-
nului, tie dideiu aquestea.
13. Protogennemele tOte quate (suet) in
pamentul tor, (si) quite adducu Domnului,
alle table vor fi ; tot qua curet in cas'a to
manca-va aquestea.
44. Tot que este consacrat !mini filli lui
Israel, pentru tine va f.
15. Si tot que deschide vulv'a in ori-
quare vietuitore que se offere Domnului, de
la omu piob la vita pentru tine va fi. Ci cu
rescumperare se poll( rescumpera prime
genitii dmenilor, si primogenilele din quelle
necurate (vile) be vor rescumpera (asse-
menea).
16. Si reseumpe'rarea fia.querui dela de
o lung, pretul (este) de cinci sicli, dupe
siclul quel sant, (quire) este de doe-deci de
oboli.
17. Aisne numai de primogenitele din
of si primogenitele din capre nu se vor
rescumpera, queci consecrate suet, si sin-
gele for vei reversa assupra altarului, si
gressimca vei offeri in carpoma spre odUre
 CAP. xis. N hi ERII. 155

sI peptuscultd punneril in ainte sl bracul tiurile vostre in tabernaculul marturiei,

quel dreptu vor fi pentru tine. 52. Si nu veti aye de aqueasta pecat,
19. Toth oblatia quellor consacrate, ori- qua veti adducce primitia decimei din decir
gate adducu filii lui Israel Domnului, datu- ma, si quelle sante alle filiilor lui Israel nu
o-ant tie si filiilor lei, si filielor talle cu yeti profane, qua sh nu mural.
tine, legitimu eterint, allianta de sare eter-
na este tnaintea Domnului, tie si posterita- CAPU XIX.
tif talle dupo tine. 1. Si vorbi Domnul dare Moyse fi Aaron
20. Mai vorbi Domnul catre Aaron : In dicetul :
pamentul for nu vei pute mosteni, si parte 2. Aqueasta este distinctia legii (despre)
nu vei pute ave tutre densii ; quoci eu sunt quite a ordonat DumnedeudicendI vorbesce
partea to si mostenirea to In midlocul filii- filiilor lui Israel qua sa is si s'atlducii la tine
lor lui Israel. o junice rosie nemaculata, quare sa nu atba
21. Iar filiilor lui Levi ecc6 didediu iotainteens'a macula, siquaria nu s' a pus ancii
decim'a In Israel drept parte pentru minis- jugu peste (Musa.
teriele for quite ei ministra ministeriu In 5. Si o vei da lui Eleazar sacerdotele, si
tabernaculul marturiei. o vor ducce afarS din castre la locu curat,
22. Si nu se vor mai appropia filii lui si o vor junghia inaintea lui.
Israel la tabernaculul maturiei spre a lua 4. Si va lua Eleazar sacerdotele din Ran
pent mortifer. gele ei cu degitul lui si ye asperge Inqintea
23. Si va ministra Levitul ellu ensusi faeei tabernaculului marturiei din sangele
ministeriul tabernaculului marturiei, si ei ei de septe ori.
vor lua pecatele lor; dreptu legitimu (al 5. Si o vor arde inaintealttl, si pellea ei,
tor) eternu In generatiile for : iar in mid- si carnile ei, cum si sangele ei din preuna
locul filiilor lui Israel nu vor mosteni mos- cu fimul se vor arde.
tenire. 6. Si va lua sacerdotele lemon do eedrtt
24. Quad decimele filiilor lui Israel, si biyssopu, si (fru) rose, sl vor punne
quate vor oiler' in oblatia Domnului, dideiu (aquestea) in midlocul arderii de tot a jttnii.
Levitilor drept parte ; si de aqueasta am cii.
dis lor : in midlocul filiilor lui Israel nu 7. Si 'si va spellh vestmintele salle sacer-
vor mosteni parte.
dotele, si 'si va scald& corpul in apa, si du-
25. Si vorbi Domnul dire Moyse di- p0 aquestea va antra its castre, si necurat
cend :
26. Iar Levitilor vet vorbi st vei dicce va fi sacerdotele pint sera.
titre densii : de veti lua dela filii lui Israel 8. Si quel que arde aqueasta (junice), 1st
va spella vestmintele In apa St tSi Va imbalk
decim'a que dideiu vo6 dela densii in parte,
sa despittliti (atlunci) si voi din aqueast'a corpul in apa si necurat vb. 11, fi pia sera.
oblatia Domnului : a decea parte din de- 9. Si va aduna un omu curat cenus'a ju-
cima. nicii, si o va depunne afart$ din mire In
27. Si se va computa voi obtatiiie vostre locu curat, si va fi synagogei filiilor lilt Is-
pin8 la graul din aria si pino la oblatia din rael spre conservare . apa de aspergere,
With purificatia este,
28. Asa yeti desparti In offranda si voi 10. Si quel que aduna cenusa junicii isi
din tote oblatiile Domnului, din tote deci- va sp6Ila vestmintele si necurat va II pins
mele vostre, quite ati lua dela filii lui Is- ser'a, si va fi filiilor lui Israel si prosetyilor
rael, si vett da din aquestea, oblatid Dom- allaturati in midlocul vostru, lege eterna.
nului, lui Aaron sacerdotele. 11. Quel que se attinge de mortul ori -
29. Din tote quite se adducu voh drept quarui suffer de omu, necurat va fi seple
dar, yeti desparti telh oblatia Domnului tulle (pino sera).
din tote primitiele, quca consacrata lui din 12. Aquesta se va curati cu aqueasta
aqueasta (decimh). (apa si) In dioa a treia si in dioa a septea, fi
50. Si vei dicce titre aquestia : (land curat vb. fi : iar de nu se va curati in dioa
veti desparti primitia decimei din decima, a treia si in 4ioa a septea, nu vit fi curat.
se va computa Levitilor ca product dela 13. Tot quel que se attinge do mortul
aria si ca product dela linu. (ori-quarui) suffiet de omu, que ar' mut% si
51. Si yeti manta aqueasta in ori-que nu se va curati, tabernaculul Domnului a
locu, voi (si filii vostri) si caselo vostre, intinat, extermina-se va suffietulaquella din
quo salaritt este aquesta voe pentru servi- Israel, quoci ap'a aspersiei nu s' a aspers
www.dacoromanica.ro
 186 NUMERII. CAP. XX.

peste densul; necurat este, necuratia lui locul aquesta reu, locu unde nu se seined
anc6 este inteensul. nici lice, nici vii, nici rodie, nici apt( este
14. Si aqueasta este legea : omu de vh de bent.
Blurt in cash, tot quel que intra In cash, si 6. Si vent Moyse si Aaron dela fac'a
tote prate sunt In cash, necurate vor fi synagogei la us'a tabernaculului marturiei,
septe dille. si cadre) peste fecele for, si apparir gloria
15. Si tot vasul descoperit, quite n'au Domnului catre densii.
coperiture legate pe densele, necurate sunt. 7. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend :
16. Si tot quare s'ar attinge In campul 8. Ia baculul, si aduna synagog'a, tu si
(luptei) de vulnerat de sabia, sau de mort sau Aaron fratele tee, si vorbiti catre petrh in
de osu de omu, sau de morment, septe dille aintea for, si Isi va da (ea) apele salle, si
necurat va fi. yeti adducce for apa afarb din petra, si
17. Si se vor luh pentru quel necurat yeti adapa synagog'a si vitele lot..
din cenusa quellei arse (junici) a purifica- 9. Si luo Moyse baculul quel din aintea
tiunii, si vor versa peste (Musa aph vie in- Domnului dupe cum commando Domnul.
tr'un vasu; 10. Si adunO Moyse si Aaron synagog'a
48. Si un barbat curat va lua byssopu si inaintea petrei si disse catre densii : ascul-
vh intinge in apa si vb. asperge in pregiur lati-me, neascultatori (que sunteti voi) an
peste cash si peste vase, si peste suffletele din petr'a aqueasta vommu scone yob' aph?
quite vor fi acolo, si peste quel que s'a fost 11. Si ardicand Moyse man'a sa, balh cu
attins de os de omu sau de vulnerat, sau baculul sea petra de doe ore; si est apli
de mort sau de morment. mulla ; si Mr synagog'a (iota) si vitele lot.
19. Si va asperge quel curat peste quel 12. Disse apoi Domnul dare Moyse si
necurat in dioa a treia, (apoi) in dioa a Aaron : pentru quo feati credut in mine
septea, si se va curati In dioa a solace, si spre a me sanctifica inaintea filiilor lui Is-
isi vh spella vestmintele lui si se va imbaia rael, de aqueea nu yeti inducce voi synago-
in apa, si necurat vh ft pine sera. g'a aqueasla In terra que dideiu for.
20. Si omu quare s'ar intina si nu se va 13. Aqueast'a, apa de contradictio (este)
curati, externriina-se-va suffletul aquell'a din queci de reu vorbiro filii lui Israel inaintea
midlocul synogogei, club quelle sante alle Domnului, si (Ellu) se sanctificO Intru den-
Domnului a intinat ; que ap'a aspersiunii nu sii.
s'a aspers peste densul : necurat este. 14. Si trimisse Moyse soli din Cedes (unde
21. Si va fi vot lege elernh ; si quel que se affi) catre regele de Edom, dicend :
asprege ap'a aspersiunii, spellesi va vest - aquestea dice fratele tee Israel : tu scii tete
mintele, si quel que se attinge de ap'a as- nevoile que au fost pe noi.
persiunii necurat va fi pine sera. 15. Quo descindurti parintii nostri In
22. Si tot de quare se va attinge quel (ne- Egyptu, si ne colonisartim in Egyptu, si ne
curet) necurat va fi ; si suMetul que se al- impitarb Egyptenii dille multe, cum si pe
tinge (de queva necurat) necurat va fi pine parintii nostri.
sera. 16. Si vocarom in sus catre Domnul si
CAPU XX. exaudi Domnul la vocea nostra, si trime-
tend angel, ne exdusse din Egyptu ; si acum
4. Venire attunci filii lui Israel, Iota sy- suntem in cetatea Cedes din partea confi-
nagog'a (in preunii) In desertul Sin, in Iii- nilor talle.
n'a anteiea , si permasse popolul in Cedes. 17. SA Irecem deb prin terea ta ; si nu vom-
Si mutt acolo Mariam si hi immormentala mu strabatte prin terrine, nici prin vii, nici
acolo. vommu be aph din cistern'a Ia : pe calle
2. Si nu era acolo apa pentru synagoga; (mare) regale ne vommu ducce, nu ne vom
si se adunaro assupra lui Moyse si Aaron. abatte (nici) in drept'a nici in stang'a pia
3. Striga cu vorbe relle assupra lui Moy- que vommu trecce confinile talle.
se, si dissero dicend : bine era sa fm merit 18. Disse si Edom catre densul : nu vei
in perirea fratilor nostri in aintea Domnu- trecce prin midlocul meu ; ear de nu, cu
lui. resbellu voiu esi spre intempinarea ta.
4. Si de que suirtiti synagog'a Domnului 19. Dissero attunci aquestuia filii lui Is-
in desertul aquesta spre a tie uccide aqui pe rael : pe lunge munte vommu trecce ; si de
noi si vitele nostre? vommu be din ap'a ta, en si vitele melle, da-
5. Si pentru que mai virtos ne -ate addus voiu tie pret.ul : ci lucre de nimicu este; pe
in sus dela Egyptu, qua sa ajungem noi in lfingli munte vommu thine cello.
www.dacoromanica.ro
 CAP. nu. NUMERIL
20. Disse attunci Edom : tilt vei trecce;
si est In intempinarea lui (Israel) In gravi-
da multitudine si cu mina tare;
21. Si nu vol Edom a (IA lui Israel trec-
cere prin confinile salle, si se abatu Israel
dela aquesta.
22. Se promiscaro dela Cades, si ajun-
sero filii lui Israel synagog'a tots, la mun-
tele Or.
23. Si 4isse Domnul catre Moyse si Aa-
ron In muntele Or la confinile terrei Edom,
()land :
24. Adaogase (si) Aaron pe Ifingo popo-
lul lui, queci nu yeti intra in terr'a que am
dat'o filiilor lui Israel (intru a o cuprinde);
pentru quO m'atl exacerbat la apa Contra-
dictiunii.
25. Ia pe Aaron fratele ten, si pe Elea-
zar filiul aquestuia , si suie'i la muntele
Or inainlea synagogei intrege.
26. Si is de pe Aaron stol'a lui si vei re-
vesti cu detts'a pe Eleazar filiul aquestuia,
si Aaron puindu-se (acolo), sa mOra.
27. Si Tacit Moyse dupe cum ii comman-
dasse Domnul, si sum pe aquestia In mun-
tele Or in aintea synagogei intrege.
28. Si desvesti pe Aaron de vestmintele
salle, si revesti cu densele pe Eleazar filiul
aquestuia; si marl Aaron acolo pe creste-
tul muntelui. Si descidit Moyse si Eleazar
din munte.
29. Si Oda tota synagog'a quo s'a deli-
berat Aaron, si plansero pe Aaron patru-
4eci de 4ille iota cas'a lui Israel.
CAPU XXI.
1. Si au41 Chananeul regele de Arad que
locuia calve desert quo avenit Israel pe callea
Atharim, si se luptO assupra lui Israel si
pradO dintr'aquestia prin captivitate.
2. Si filen Israel urare Domnului si dis-
se de 'ml vei preda popolul aquesta sub
mainele melle, inching -voiu pe &taut si ce-
tatile lui.
3. Si exatull Domnul vocea lui Israel si
predette pe Chaneu sub mainele lui (Israel)
st anathematisand popolul si cethtile lui,
supranumi numele locului aquelluia Ana-
thema :
4. Si promiscanduse dela muntele Or pe
callea despre marea Rosa, facuro girul ter-
rei Edom ; perdu resuftlarea popolul si sta-
te in calle.
5. Si striga popolul assupra lui Dumne-
deu si in contra lui Moyse, dicend pentru
que ne-ati exdus din Egyptu spre a ne uc-
cide in desert? que nu este nici paine nici
apa; mar suffletul nostru s'a desgustat de
www.dacoromanica.ro
157
painea aqueasta PrirO mie4u (si faro gust).
6. Si trimisse Domnttl Ia popol serpii
ommoritori si musca popolul si marl popol
mull din filii lui Israel.
7. Si venind popolul la Moyse, ;
pentru quti ammu strigat assupra Domnului
si assupra ta, rogh-te dar catre Domnul
qua sh ardice dela not serpii. Si se rage
Moyse carte Domnul pentru popol.
8. Iar Domnul 4isse; Pd 'ti un serpe, si
punne'I pe un semnu ; si va fi quo daqua va
musca serpe pe yr' un omu, tot quel mus-
cat uitandu-se la densul, va QM.
9. Si facit Moyse un serpe de arama si
II pussero pe un seinnu, si a Post quand
musca serpe pe vre un omu, quo se uitit la
serpele de arama si traia.
10. Se promiscare apoi filii lui Israel si
se castramentare in Oboth;
11. Si sculanduse din Oboth se castra-
mentaro in Achejgai quel de dincolo in de-
sert, quare este in faca cu Moab sprc resa-
ritut ile so rel ui.
12. De acolo se scularo (iarb) si se cas-
tramentaro in valley Zared;
13. Si de acolo promiscanduse, se cas-
tramentaro dincolo de Arnon que este in
desert que ese din confinile Anunorrheilor
queci Arnon este confinile lui Moab, intre
Moab si intre Amorrheu.
14. De aqueast'a se [lice in carte :
« Resbellul Domnului in flachrat' an Zoobul
si torrentele Arnon, mar torrentele asternit
spre locuirea lui Er,
15. Que este la confinile lui Moab. Si
de acolo Malaita.
16. Aqueasta este fontan'a, despre quare
a 4is Domnul calve Moyse : aduna popolul
si da-voiu for apa a be.
17. Attunci canto Israel cantarea aquea-
sta assupra fontanel : Incepeti dela
densa.
48. Fontana o separo principii, si o
scobiro regi de natii In regnul tor, quand
dominarO aquestia. Si dela fontana la Man-
thanain ;
19. a Si dela Manthanaim la Naaliel, si
dela Naaliel la Bamoth ;
20. 6 Si dela Bamoth in Napen quare
este in campia Moab dela crestetul scut-
pitului que caulk in faca desertului.
21. Trimisse apoi Moyse soli catre Scott
regele Amorrheilor cu vorbe pacefice cji-
cend :
22. Vommu trecce prin terea ta, pe
calle ne vommu ducce; nu ne vommu
abatte nici la terrina nici la vre o viia
a la, nu vommu be apa din putul teu ;
 158 NUMERIL
pe callea regale vommu tinne drumul ,
pia que vommu trecce confinile lane.
23. Si nu dello Seon (vote) lui Israel de
a trecce prin confinele lui ; ci adunO Seon
tot popolul sett, si esi ase oppunne cu lupta
lui Israel In desert; si veni In Iassa si
se pusse Inaintea lui Israel;
24. Si it WO. Israel cu uccidere de sa-
bih, si domino terra lui dela Arnon pinb la
lacob, pino la filii lui Amman ; pentru quO
lazer este conflnile filiilor lul Amman.
23. Si luO Israel tete cetatile aquestea,
si locui Israel In tote cethtile Amorrheilor
in Esebon si in trite quate tinu de aqueasta.
26. Quo Esebon este cetate a lui Seon
regele Amorrheilor; si aquesta batusse mai
din elute peregele Moab si luasse tOth torea
ha, dela Aroer pitib Ia Arnon.
27. Pentru aqueasta dicu enigmatistii :
a veniti In Esebon qua sh se edifice si sh se
construe cetatea Seon.
28. u Quo focu esi din Esebon, flacara
din cetatea Seon, si devord Ono la Moab, si
assorbi colonnele Arnon.
29. u Vai tie Moab, perit'ai, popole
Chamos. Datu-s'au (prinsi) Mil for spre a se
mantui si filiele for captive regelui Amor-
rheilor Seon ;
30. a Si posteritatea for peri-va, (dela)
Esebon pinb la Melton (pine); si mulierilelor
ancb arsero focu peste Moab.
31. u lar Israel locul in tote ceilitile
Amorrheilor. u
32. Trimisse attunci Moyse spre a cer-
cela si recundsce (cetatea) lazer. Si Nub
aqueasth (cetate) si sable ei, si scosserii
afarti pe Amnrrheu que era acolo.
53. Si returnanduse suirti callea spre
Basan ; si esi Og regele Basanultti in aintea
tor, si tot popolul aquestuia spre resbellu
la Edrain.
34. Si disse Domnul are Moyse : sa nu
te tend de densul, TO in mainele talk pre-
dat am pe ellu si tot popolul lui, si ttita ter-
ea lui ; si vet facce lui dupti cum ai ra'cut
(si) lui Seon regelui Amorrheilor quo locuia
In Esebon.
55. Si baturo (fllii lui Israel) pe aquesta,
si pe filii lui, si tot popolul lui, pinO nu
mai remasse vii dintrlensii, si motenirii
terra lot%
CAPU XXII.1
1. PromiscanduSe apoi fill! lul Israel, se
castramentarO spre appusuri dela Meab pe-
langb Jordan clitre Jericho,
2. Si vedend Balac filiul lul ScphorttSta
gat; lIcusse Israel AmorrItcultil ;
www.dacoromanica.ro
GAP, XXII.
5. Se lentil Moab de popolul (Israel)
Airte quo mutt era, si se spitimento Moab
dela fac'a flliilor lui Israel,
4. Si disse Moab quellor mai vechi (sena-
tului)din Madiam : acum va'ncepe a cullege
adunatura aqueasta tot que este inpregiu-
rul nostru, precum smulge si paste vitel-
lul tot que e verde de pe campu. 6iBalac
filiul lui Sephor, era rege in Moab in timpul
aquell'a.
5. Si trimisse soli calve Balaam filiul lui
Beor In Bathura, quare este pe riul tiirrei
filiilor,popolului ski, spre a 'I chiema, di-
cendu i : ecce un popol esi din Egyptu, si
ecco quo accoperi peste tot faca terrei, si
aquesta se 'nfige cu sederea In contra mea.
6. Vino dart) acum, si mi'ti blestemh pa-
polul aqucst'a, quo mai tare de quit mine
este; (biro vommu pule balk dinteensii, si
a 'i scone din terra; pentru quo sciu quo pe
quei pe quari binecuvinti to sunt binecu-
ventati sunt, si pe quari blestemi, bleste..
matt rennin.
7. Si se dusserO quei mai vechi ai lui
Moab si quei mai vechi ai lui Madiam, si di.
vinatoriele avend in mainele tor; si veniri.i
la Balaam si I spussero vorhele lui Balac.
0. Iar cent') disse chtre de,nsii ; maneti
aqui la nopte, si voiu r8spunde vo8 aievca
quate vh vorbi Domnul calve mine, si re-
masser5 principii lui Moab Ia Balaam.
9. Si veni Dumnedeu Ia Balaam si disse
lui : que (sttnt) dmenii aquestia (si quo call-
th) la tine?
10. far Balaam disse titre Duninedeu :
Balac filiul lui Sephor regelc de Moab Ili-
misse nuntii titre mine, Oicend :
11. Ecc8 popol esi din Egyptu si acco-
peri faca t8rrei, si aqttest'a se inlipse cu cie-
derea In contra mea; vino duo acum si
mi 'I blestemh quO doro '1 vommu pule baste
si'I scale (din terra).
42. Disse si Dumnedeu calve Balaam :
nu te vei dttcce cu densii, nisi vei blestema
popolul, quo este hinecuventat.
13. Si sculanduse Balaam dimineat'a,
disse titre principii lui Balac ; Duceti-v8
inapoi la domnul vostru : (quo) nu nit: lassh
Dumnedeu a m8 ducce cu voi.
14. Si sculanduse principii lui illoab,
veniro la Balac si disserb (lui); nu voi Ba-
laam 'a veni cu noi.
15. Si adaosse Balac a trimitte principi
mai multi §i mai considerati de gnat aque-
stia,
16. Si venirli is Balaam si disserii lui :
aquestea dice Balaac al lui Sephor : invi-
tu te, nu te mai code d'a veui la mine ;
 CAP. XXII. NIMIFR1T. 159

17. Qutici cu onOre to voiu onor5, forte,
qi on -quate 'mi vel 4icce facce-voiu tie ;
vino si 'mi blestema popolul aquesta.
13. Bespunse si Balaam, si disse princi-
pilor lui Balac : de 'mi va db. Balac plina
cas'a lui de argint si de aurr nu voiu pule
add cuventul Donmului Dumnedeu, spre
a facce una ca aqueasta mica sau mare in
cugetul meu;
19. Ci remaueti acum aqui si voi in nop-
tea aqueasta, si voiu cunOscc que va adaoge
Domuul'a dicce catre mine.
20. Si veni Dumnedeu la Balaam noptea,.
si disse lui : de venire a to chiema Omenii
aquestia, sculandute urmeada lor ; ci cu-
ventul clue voiu vorbi catre tine, aquell'a sa
faci.
21, Si sculanduse Balaam de dimineata,
pose samarul pe asin'a sa, si plea) la drum
cu barbatii lui Moab.. .
22. Si s' apprinse de minie Dumnedeu.
(quand vedit) quo ellu (In adev6r) se ducea;
si se sculo angelul lui Dumnedeu iu cape,
sere a incrimink; jar ellu callaria pe asi-

Bril. Asin'a lui Balaam. tiocourt.

na sa si quei doi feciori (domestici) ai lui
(erb.) cu densul.
25. Si vedend asin'a pe angelul lui Dum-
nedeu standu'i in calle, si cu gladiul scos
afaro in man'a sa, se abatis asin'a din calle
si appuco pe campia ; si incept a ball! Ba-
laam asina cu v6rga sa spre a o indrepta pe
calla,
24, Stette attunci angelul lui Dumnedeu
intre sulcurile viielor, (uncle era) Ingradi-
tura d'o parte qi ingraditura de alta.
25. Si 'Mend asin'a pe angelullui Dtl t.

www.dacoromanica.ro
 160 NUBIER11.
nedeu se indes6 catre parete, si compressO
piciorul lui Balaam de parole ; Si adaosse
(aquesta) a o mai batle.
26. Adaosse dar si angelul lui Dumnedeu
si venind iaro se pusse In locu angustu in
quare nu era d'a se abatte in drepta nici in
stanga.
27. Si vedend asin'a pe angelul lui Dum-
nedeu se culcd jos sub Balaam; si se apprin-
se de mlniaBalaam, si battea (battea) asin'a
cu vdrga.
28. Descbisse attunci Dumnedeu gur'a
asinei que disse lui Balaam : que 'ti. am
Pacut de me batusi cu aqueast'a de trei ori?
29. Disse si Balaam asinei : quo iti facu-
si jocu cu mine ; si d'asu fi avut cutit in
man'a mea, to asu fi si striiputts.
30. Dice attunci asina lui Balaam : au
nu sunt eu asin'a la ye quare incallicasi
din junetele talle pine astadi? an cu dispec-
tio intestara ti am mai facut una ca aquea-
sta? Iar ellu disse nu ;
31. Revel() attunci Dumnedeu ochii ltti
Balaam, si vede pe angelul lui Dumnedeu
standul in calle si en gladiul scos afare In
mina sa; si plecanduse se prosterno pe
faca sa.
5,2. Ii dice attunci angelul lui Dumne-
deu : pentru que batusi asin'a to de trei ori
cu aqueasta? ecce-me quo esiiu spre Merl-
minarea ta, quo nu 'mi este urbana callea
la in ainte 'mi.
35. Si vedendu-me asin'a se Teri de mine
atreia ors cu aqueasta; si de nu s'ar' fi aba-
tut din calle dela mine, acum pe tine to -asu
fi uccis, iar pe (Musa o asu fi conservat.
34. Disse attunci Balaam angel ului Dom-
nului : pecaluiram; quoci nu sciam quo
to (imi) resistai Inainte 'mi in calle; acum
darb, daqua nu 'ti place me voiu returns.
35. Disse si angelul Domnultii catre Ba-
laam ; dute in preuna cu &milli ; Anse queea
que voiu dicce catre tine, aqueea sa cauti
a vorbi, si se dusse Balaam cu principii lui
Balac.
36. Si audind Balac quo venia Balaam,
esi intru intdmpinarea lui la cetatea Moab
quare este pe confinile lui Arnon, que este
din partea confinilor.
37. Si disse Balac dire Balaam : au nu
trimetend am trimis catre tine spre a le
chiema? de que nu veniai la mine ? an doro
nu voiu pule a to onora dupe cuviintA?
38. Disse si Balaam catre Balac : ecce
me quo viu la tine acum; fi-voiu in putin-
ta a vorbi queva? cuventul que imi vä pun-
ne Dumnedeu in vet aquella voiu cauta a
vorbi.
www.dacoromanica.ro
CAP. XXIII.
39. Si se dttsse Balaam cu Balac si venire
la cetiitile de campania.
40. Si jungltio Balac of si vitelli, si tri-
misse lui Balaam si principilor que era cu
densul.
41. Si adoadi fu, club luand Balac pe Ba-
laam, 11 sui la colonna lui Baal Si 'I aratO do
acolo o parte ore -quare din popol.
CAPU XXIII.
1. Disse attunci Balaam lui Balac : edi-
fice 'mi aqui septe altare, si prepare 'mi
aqui septe vitelli si septe arieti.
2. Si facii Balac dupe cum ii disse Ba-
laam ; si addusse Balac si Balaam quate un
vitellu si quate un ariete pe (fie- quare) al-
tar.
3. Si disse Balaam catre Balac : assists
assupra sacrificiului tea, iar eu me voiu
ducce, quo dOro 'mi va appare Dumnedeu
in ainte, si cuventul que'mi va argia spun-
ne-voiu tie. Si adstette Balac peste sacrifi-
ciul sett ; si se dusse Balaam a tntreba ye
Dumnedeu, si appuco infirm in ainte drept.
4. Apparit attunci Dumnedeu la Balaam
si disse catre (Mitsui Balaam : quelle septe
altare preparaiu, si pusseiu vitellu si arie-
te peste (fia-quare altar) altar.
5. Si pusse Dumnedeu cuvent In gur'a
ltti Balaam si disse : returnandu-te la Balac
ass vei vorbi :
6. Si se returno la aquesra; iar ellu as-
sistit peste bolocautomele salle, si toti prin-
cipii lui Moab in preunii cu densul ; si fu
spiritullui Dumnedeu peste densul;
7. Si luandu'si parabola' sa disse :
i Din Mesopotamia me stramuto Balac,
a Regele de Moab, din munti dela resa-
rituri dicend :
a Vino si 'mi blestema pe Jacob,
a Si vino si 'mi suprablestema pe Israel.
8. a Que voiu blestema pe quel que nu
blestema Domnul?
a Si que voiu suprablestema pe quel que
nu suprablestema Dumnedeu?
9. a Quit dope crestetul muntilor vede-
voiu pe (Mitsui,
a Si de pe coline it voiu cunOsce.
o Ecce '1 popol (isolat) singur vb. locui ;
a Si hare ginte nu se va compute.
10. a Quine investigo sementa lui Ja-
cob?
a Si quine va enumera popolii lui Is-
rael ?
a De ar' muri suffletul men Mini suffle-
tele dreptilor I
a Si tih posierilatea mea ch posteritatca
aqueasta! a
 CAP. XXIII. NUMERII. 161

11. Disse attunci Balac afro Balaam :
que imi facusi? Spre blestem inemicilor mei
to -am chiemat, si ecce quo binecuventasi
binecuventare.
12. Disse si Balaam dire Balac : an nu
quite imi pune Dumneqeu in gura, aqueea
cauta a vorbi?
13. Mai disse attunci calve densul Balac :
mai vino Anal cu mine in alt loci], de uncle
nu 'I vei vede (tot) de acolo, ci o parte Ore-
quare vei vede, pc toti nu 'i vei vede; §i
mi 'I blestema de acolo.
14. Si it dusse pe veghia unei terrine, pc
crestetul (turnului) taiat din petrit, si edificO
acolo septe allure, si pusse vitellu si ariete
pc na quare altar.
15. Si disse Balaam dare Balac : assists
peste sacrificiul teu ; iar eu mO vein ducce
a intreba pe Dumne4eu.
16. Si intempinO Dumne4eu pe Bataan],

Rubens. Serpele de arama. Ed. Frere.

si pusse cuvent in gur'a lui, si disse : re- nul? Iar (Balaam) reluandu 'si parabola,
turns -le la Balac si aquestea vei 4icce : disse :
17. Si se returnO la densul ; iar ellu as- Scolh-te Balac, si asculta,
sista peste holocautosea sa, si toti principii K Punne in urechi marlur, filiule al lui
lui Moab din preuna cu densul. Sephor.
18. Si disse Balac lui : quo vorbi Dom- 19. Nu al omit Dumucqeu se arrests,
41
www.dacoromanica.ro
 104
. 'Nici Ca filinl oroului se anienintii:-
Dis' au ellu, si nu s'a %cut?
Vorbi-va ellu si nu se Ira implini (per-
mane)?
20. Ecce me spre a binecuventA mar-
ginitu-m'am.
Binecuventa-voiu si nu me voiu retur-
na.
21. a Nu va fi labore in Iacob ;
a Nu F. e va arhla durere in Israel;
Domnul Dumnedeul lui cu densul,
a Si gloriosele principilor In midlocul
lui.
22. a Dumnedeu (quel tare) que it ex-
dusse din Egyptu,
CCCa gloria unicornului (este) lui :
25. « QuOci nu este auguratio in Iacob,
a Nici divinatio in Israel;
a Ci la timpu se va spunne lui Iamb,
a Si lui Israel queea que va deplini Dom-
nul.
24. a Ecce popol, ca puiul leulut scula-
seva,
Si ci leul isi va ardica fruntea;
a Nu se va culca pine niesi va mancA
prad'a,
O Si pin8 singe de tauri nu va be. .
25. Disse attunci Balac chtre Balaam :
nici cu blesteme- nu mi '1 vei bletemh nici
cu binecuvontari nu '1 vei binecuventa.
26. lar Balaam respundend disse lui Ba-
lac : nu 'ti am vorbit dicend ; cuventul que
'mi va dicce Domnul aquell'a voiu facce?
27. Mai disse dar Balac catre Balaam :
vino, sa to ducu in alto loco; de va place
lui Dumnedeu, sa mi '1 blestemi de acolo.
28. Si tile Balac pe Balaam, (si 'I dusse)
pe crestetul lui Phogor, que se intinde in
desert.
29. Si disse Balaam dire Balac : edifica
'mi aqui septe altare, si prepara 'mi aqui
septe vitelli si septe arieti.
30. Si WI Balac dupb cum ii disse Ba- bit ?
laam, si pusse vitellu si ariete pe fia-quare
altar.
CANT XXIV.
1. Si vedend Balaam quO bine este in- dicce Dumnedeu, aquellea voiu dicce.
aintea Domnului a binecuventh pe Israel,
nu se (mai) dusse ca pinO aqui spre intern- cul meu : (Anse) vino sa 'ti spuiu que va
pinare augurielor, ci isi intorse faca spre facce popolul aquest'a popolului teu in
desert.
2. Si ardicandu 'si Balaam ochii, vedepe
Israel castramentat ilh-quare sementia in
campamentul sell; si spiritul lui Dumne-
deu fit assupra lui.
5. Si reluind din nuou parabol'a sa,
disse :
www.dacoromanica.ro
NUDE CAP. XXIV.
a Dice Balaam filiul lui Beor,
Dice (ensusi)Omal que-a deverat vede:
4. a Dice audind vorbele quellui potent
(Dumnedeu),
O In somnu vedut'a a lui Dumnedeu
vedere.
Descliisi ocliii lui era.
5. « Quat de frumOse casele talle Ja-
cob,
a Tindele talle, o Israel.
6. a CA valli umbritOre,
a Ca grailine assupra rtultii.
a Ca tinde que Domnul infipsc.
e ca cedri lingo ape.
7. Esi-va omu din sementa lui :
Si Domnu va 11 peste ginti multe.
a Inalta-se va (in adever) regatul Gogu.
a Ci va cresce (cu mutt mai presus) rc-
gatul aquestuia.
8. Dumnedeu 11 condusse din Egyptu;
VigOre gloriosa de unicornu (este) in-
tr'ensul :
DevOrh popoli de inemici ai sei (Osele
sfarmii) si desmeduva.
a Si cu shgetele salle striipunge inemi-
cul.
9. Culcat, repaose-se ca leul si ca puiul
leului.
a Quine '1 va scula?
Binecuvinle -se quei que te binecuveth,
a Si blestemati flit quei que te blitsteniii.
10. Si se mhniO de urgia Balac assupra
lui Balaam, si bath in mainile salle, si disse
Balac dare Balaam : to chiemaiu spre a
blestemh pe inemicul meu, si ecce quo bi-
necuventand binecuventasi cu aqueast'a a
treia Ora.
11. Fugi dar acum la locul teu ; dis'am:
onora-te-voiu, si acum to lipsi Domnul de
glorih.
12. Disse si Balaam dare Balac : an nu
si solilor tei que ai trimis la mine am vor-
13. Dicend : De'mi va db. Balac plinh ca-
s'a lui de argint si de aur, nu voiu pute
chIca cuventul Domnului, a'i facce vr' un
bine sau reu dela mine : on -quite 'mi va
14. Si acum ecce-me me intornu la lo-
quelle dupe urea alle dillelor.
15. Si reluandu'si parabol'a sa, disse :
a Dice Balaam filiul lui Beor,
aeDice (ensusi) omul que in adeverat
vede,
10. Dice audind cuvintcle lui Dumne-
deu,
 car. XXVI. NUMERIL.
« Sailor de sciinta quellui Preinaltu,
a Si vedend vederea lui Dumnedeu in
somnu.
a Descoperiti (sent) ochii lui.
17. a Aratavoiu lui, nu Anse acum.
a Fericescu '1; si nu se appropia.
« Resari-va din Iacob stella.
Si se va scula om din Israel.
Sfarma-va ducii lui Moab.
itSi va prada pe toti filii lui Seth.
18. a Si va ft Edom... mostenire.
0 Si va fi mostenire (lui) Esau, inemicul
si u.
O Quo Israel in fortitudine fece.
49. « Sculase-va din Iacob...
it Si va perdequea mai remas dirt ce-
tate. a
20. Vedond attunci pe Amalec, si reince-
pend parabol'a sa. disse :
a Inceput gintilor Amalec,
a Perde-se-va Anse sementa lui. a
21. Si vedend pe Ceneu, si reincependu'si
parabol'a sa, disse :
Tare locuinta to ;
it Ci de 'ti ai punne In Ora cuibul teu ;
22. De ar' deveni lui Beor cuibu de as-
tutia,
a Assyrienii ducce-te-vor captivu.
0 23. (Si vedend pe Og) si reluandu'si
parabol'a, disse :
a Hen I lieu! quine va pute triii pant'
va punne aquestea Dumnedeu?
24. a Esivor din mainile Cetienilor,
a Si vor impilh pe Assur,
a Si vor impila pe Hebrmi,
a Ci si ei Cu tot.ii vor pert.
25. Si sculanduse Balaam, se dusse re-
turnanduse la locul stn; cum si Balac se
dusse alle salle.
CAPU XXV.
4. Si remasse Israel in Sattin si se pro-
stituo popolul fornicanduse eu filiele lui
Moab.
2. Si 'i invitaro (elle) la sacrificiele
idolilor tor, si manco popolul din sacrift-
ciele tor, si se inchind idolilor tor.
3. Si se devotarb serbatorind Jul Beel-
phegor ; si se minib cu urgia Domnul assu-
pra lui Israel.
4. Si disse Domnul cittre Moyse; is pe
toll capii popolului teu, si fa-le o demus-
trare exemplaraDomnului inaintea sorelui,
qua sa se Intorea urgia miniei Domnului de-
la Israel.
6. Si disse Moyse sementielor lui Israel :
uccideti fia-quare pe apprOpele sett que s'a
devolat prin serbare lui Beel-phegor.
www.dacoromanica.ro
1.03.1
6. Si ecce un omu din filii lui Israel,
venind, addusse pe fratele seu la o Madia-
nitide Inaintea cu Moyse, si inainte en
WA' synagog'a filiilor lui Israel; iar ei plan-
geh la us'a tabernacului marturiei.
7. Si vedend Phinees filiul lui Eleazar
al lui Aaron sacerdotele, se sculo din mid-
tomtit synagogei, si luand lance in man'a
sa,
8. Intro In caminu pe din apoi a omului
Israelit, si uccise pe amendoi, si pe omul
Israelit si pe muliere prin vulva ei; st Incetb
plag'a dela filii lui Israel.
9. Si furs quei que murissero in plaga,
doe deci si patru de mil.
40. Si vorbi Domnul catre Moyse, di-
cend
11. Phinees Mind Eleazar al lui Aa-
ron sacerdotele Men a inceta mania mea
dela filii lui Israel, animal de zelul men in
midlocul tor, si nu consumaiu pe filii lui
Israel In zelul men.
12. De aqueast'a am dis : ecce eu dart
lui testamentul men, testament de pace.
43. Si va fi lui si posteritatii lui dupti
densul testament de sacerdotiu eternu,
drept recompense in quite fu animat de
zelul Dumnedeului seu ; si depropitio pen-
tru filii lui Israel.
44. Iar numele Israelitului strapuns
quare fu uccis din preuna en Madianitida,
(era) Sambrl, filiul lui Salt), principe al
casei patriadei lui Symeon.
15. Si numele mulierii Madianitide que
fu strapunsa (era) Chasbi, filia lui Sur,
principe at natiei Ommoth, si familia easel
(ii) era din quelle din Madiam.
16. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend:
vorbesce filiilor lui Israel dicend :
47. Urra Madianitilor, si datide lupta;
48. Quo si ei vh urrescu in astutia for
in quite v'au intins curse prin Phogor si
prin Chasbi filia princepelui Din Madiam
suror'a tor, que fit strapunsa in dioa plagel
din causa lui Phogor.
CAPU XXVI.
4. Si a fost &To (ineetarea) plagei gut)
vorbi Domnul catre Moyse (dicend}, si catre
Eleazar flint lui Aaron sacerdotele, qi
dud :
2. Ia din inceput (si numera) tota syna
gou'a filiilor lui Israel dela doe 4eci de anni
si in sus dupe casele patriadelor tor, tot
quel que ese a se numera la Oste in Israel,
3. Si vorbi Moyse si Eleazar sacerdotele
en densii in Araboth Moab hinge Jordan
despre Icricho, dicend
 164 NUMERII.
4. Dela doe, deci de anni si In sus dupo
cum a commandat Domnul lui Moyse (sa esa
la rend). Si filii lui Israel que au esit din
Egyptu (furs) :
5. Ruben primogenitul lui Israel ; filii
lid Ruben ; Enoch si popolul lui Enoch ; lui
popolul lui Phalli'.
6. Lui Arson, popolul lui Arson ; lui
Charmi, popolul lui Charmi.
7. Aquestia popolii lui Ruben ; si se Pica
denumeratia for patru deci si trei de mii si
septe sute trei deci.
8. Si filii lui Plialla Eliab ;
9. Si filii lui Eliab, Namuel, si Dathan,
si Abiron : iar Dathan si Abiron ei (era)
convocatii synagogei, ei stint quei que con-
jurassero assupra lui Moyse si Aaron In
synagog'a lui Core, in revolta assupra Dom-
nului.
10. Si deschidendu'si pamentul gur'a
inghiti pe densii si pe Core In mortea syna-
gogei lui, quand devorb focul pe quei doe
sute cinci deci, si furb drept semnu (exem-
plariu).
11. Iar filii lui Core nu muriro.
12. Si filii lui Symeon, popolul filiilor
lui Symeon : Lui Namuel, popolul lui Na-
muel ; lui Iamin, popolul lui lanain ; lui Ia-
chin, popolul lui Iachin ;
13. Lui Zara, popolul lui Zara; lui Saul,
popolul lui Saul.
14. Aquestia (suit) popolii lui Symeon
din denumeratia for doe, deci si doe, de mii
doe sute.
(19). Filii luiluda, Er siAunan, si Scion
si Phares, si Zara ; si muri Er si Aunan in
terra Chanaan.
20. Si furo filii luiluda dupb popolii for :
Lui Scion, popolul lui Salon ; lui Phares,
popolul lui Phares ; lui Zara., popolul lui
Zara.
21. Si furii filii lui Phares : lui Arson,
popolul lui Arson ; %lui Iamuel, popolul lui
lamuel.
22. Aquestia (stint) popolii lui Iuda dupo
denumeratia lor, septa deci si sese de mii
si cinci sute.
23. Si fIji lui Issachar, dupo popolii lor:
ai Thole, popolul lui Thola; lui Phua, po-
polul lui Phua.
24. Lui Iassub, popolul lui lassub ; lui
Ambran, popolul lui Ambran.
25. Aquestia (suit) popolii lui Issachar
din denumeratia lor, seideci si patru de mii
si trei stile.
26. Filii lui Zabulon dupo popolii for
lui Sared, popolul lui Sared; lui Allon, po-
polul lui Allon; lui And, popolul lui Allel.
www.dacoromanica.ro
CAP. XXVI.
27. Aquestia (stmt.) popolii lui Zabulon
din denumeratia for seideci de mii si cinci
sute.
(15). Filii lui Gad dupo popolii for ltti
Saphon, popolul lui Saphon; lui Anglii, po-
point lui Angle; lui Suni, popolul lui
Suni ;
(16). Lui Azenl, popolul lui Azenl ; lui
Addi, popolul lui Addl.
(17). Lui Aroadi, popolul lui Aroadi ;
Itti Ariel, popolul lui Arid.
(18). Aquestia (suns) popolii filiilor lui
Gad din denumeratia lor, patru deci de mii
(si palm mii) si cinci yule.
44. Filii Ili Aser dupe, popolii for : lui
Iamin, popolul lui Iamiu ; lui Iesui, popo-
lul lui Iesui; lui Baria, popolul lui Baria.
45. Si filii lui Baria : lui Chober, popolul
lui Chober; lui Melchiel popolul lui Mel -
chid.
46. Si numele Mid lui Aser (era) Sara.
47. Aquestia (smut) popolii lui Aser din
dentuneratia lor, patru deci si lid de mii si
patru sute.
(28). Filii lui Ioseph dupo popolii lor,
Manasse si Ephraim.
(29). Filii lui Manasse : lui Machir, po-
polul lui Machir; si Machir niiscit pe Ga-
laad lui Galaad, popolill lui Galaad.
(50). Si aqueslia (stint) filii lui Galaad :
lui Achizer, popolul lui Achizer; lui Hein,
popolul lui Ilelec ;
(51). Lui Esriel, popolul lui Esriel ; lui
Sychem, popolul lui Sychem ;
(52). Lui Symaer, popolul lui Symacr
si lui Opher, popolul lui Opher.
(53). Si lui Salpaad filiul lui Opher nu
s'au nbscut filii, dequat filie. Si aquestea
numele Odor lui Salpaad Mali si Nua si
iEgla si Melcha si Thersa.
(54). Aqueslia popolii lui Manasse din
denumeratia for sei deci si doe de mii si
septa sute.
(35). Si aqueslia filii lui Ephraim dupb
popolii Ion : lui Suthala, popolul lui Sulha-
la; lui Becher, popolul lui Becher; lui Ta-
nach, popolul Iii Tanach.
(36). Aquestia (sunt) fill lui Sulliala : lui
Eden, popolul lui Eden.
(37). Aquestia (sunt) popolii lui Ephraim
din denumeratia lor, trei deci si doe de mii
si cinci stile; aqueslia popolii lui Joseph
aupii popolii lor.
(38). Filii lui Benjamin dupb popolii for
lui Bale, popolul lui Bale; lui Asyber, popo-
lul lui Asyber; lui Achiran, popolul lui
Achiran;
 CAP. lam. NUMERII.
(59). Lui Sophan, popolul Jul Sop ban;
lui Opham, popolul Iui Op ham.
(40). Si fur() filii lui Bale, Ader, si Noe-
man ; lui Ader, popolul lui Ader, si Jul Noe-
man popolul lui Noeman.
(41). Aquestia filii lui Beniamin dupti
popolii for din denumeratia tor, patru deci
si cinci de mii si sese sute.
(42). Si filii lui Dan dupo popolii for : lui
Sarni, popolul lui Sami ; aquestia popolii
Jul Dan dupe' popolii tor.
(45). Toni popolii Jul Sami dupO denu-
meratia lor, seideci si patru de mii si patru
stile.
48. Filii lui Nephtliali dupe popolii for :
lui Asiel, popolul lui Asicl; lei Gouni, po-
polul Jul Gouni ;
49. Lui Iesri, popolul lui Iesri ; lui Sel-
lern, popolul Iui Sellem.
50. Aquestia popolii lui Neplithali din
denumeratia tor, palm deci si cinci de mii
si patru sute.
51. Aqueasta (fu) denumeratia filiilor lui
Israel : sese sule una mii, septe sute si trei
deci.
52. Si vorbi Domnul eatre Moyse di.
cend :
53. Aquestor'a se va imphrti terra spre
a o mosieni dupo numerul numelor :
54. Quellor mai multi vei immulti mos-
tenirea, si quellor mai pucini vei impucint
mostenirea lor : 115-quhruia, dupe cum s'au
anat Ia denutnerare, sit se dea mostenirea
lor.
55. Prin sortl se va impart' a flume ph-
mentul (MO sementiile patriadelor for vor
mosleni.
56. Dupo &Sae vei imptirti mostenirea
for Wire multi si
57. Si filii lui Levi, denumerati dupb
popolii tor, (stint) : Jul Gedson, popolul
Godson ; lui Caath , popolul Caath ; lui
Moral% popolul Moran'.
50. Aquestia (sunt) popolii filiilor lui
Levi popolul Lobeni, si popolul Cliebroin ;
popolul Mooli, si popolul Musi, si popolul
Core.
59. Si Caath a nhseut pe Ambram ; iar
numele femeii lui Ambram Iochabeth, filia
lui Levi, quire nascu pe aquestia Jul Levi
in Egypt; adico nasal lui Ambram pe Aa-
ron, si pe Moyse, si pe Mariam suror'a
aquestor'a.
60. Si se nascuro Jul Aaron Nadab, si
Abiud, si Eleazar, si Ilhamar.
61. Si unwire Nadab si Abiud, quAnd
offeriro focu Whin inaintea Don-mului in
desertul Shia.
www.dacoromanica.ro
465
62. Si faro la denumeratia tor, doe deci
si trei de mii, tot masculele dela de o tuna
si Insus ; que nu s'au denumerat intro filii
lei Israel, pentru quo nu li s'a dat Iota
(de piiment) in midlocul filiilor lui Israel.
65. Si aqueasta fu denumeratia lui Moyse
si Eleazar sacerdotelui que denumeraro pe
11111 lui Israel in Araboth Moab hinge Ior-
dan de chive Ieriche.
64. Si intre aquestia nu se mai Oa omu
din quei denumerati de Moyse si Aaron sa-
cerdotele, que au lost denumerat pe filii
lui Israel In desertul Shia;
65. Quo disse lor Domnul : cu merle
vor muri in desert ; si nu mai remasse din-
teensii nici unul, afar() de Chaleb filial lui
Iephonne si Iesus filial lui Nave.
CAPU XXVII.
1. Si appropiAnduse Miele lui Salpaad
filiultti lui Opher, filiului lui Galaad, filiu-
lui lui Manase din popolul (Manase, filiilor
lui Ioseph, si aquestea sunt numele agues-
tor filie : Malt si Nua, si iEglt, si Meleha,
si Thersh).
2. Si stand inaintea lui Moyse, si Main-
tea lui Eleazar sacerdotelui , si inaintea
principilor, si inaintea toiei synagogei, la
usele tabernaculului mhrturiei, dissero :
5. Tata! nostril muri in desert, si ellu
n'a lost in midlocul synagogei revoltate as-
supra Domnului, in synagog'a lui Core, ci
din *Mut sou a murit, si filii nu s'au nhs-
cut lui.
4. Sit nu se stings numele tatalui nostru
din midlocul popolului sou, pentru qui; nit
are filiu. Dati-ne noe coprins in midlocul
fratilor tatalui nostru.
5. Si addusse Moyse judicata aquestor
(filie) inaintea Domnului.
6. Si vorbi Domnul chtre Moyse, ()land :
7. Forte dreptu filiele lui Salpaad an von-
bit : dare vei da for coprins de mostenire in
midlocul fratilor tatalui tor, si vei panne
for lotul (de pliment) al tatalui lor.
8. Si Minor lui Israel vei vorbi, dicad :
de va muri omu si nu va Ihssa filiu, yeti da
a trecce mostenirea lui Ia cilia lui.
9. Iar de nu va aye (nici) fills, veti da
mostenirea Jul Ia fratele lui.
10. Iar daqua n' are (nici) frati veli da
mostenirea lui la fratele taitilui set!.
11. Iar daqua nu stint (nici) frati ai lath-
lui situ, dati mostenirea lui quellui mai de
appropc constinge din sementia lui spre a
mosteni alle lui; si va fi aqueasta filiilor till
Israel tin dreptu la judieata, dupe cum a
constituit lei Moyse Domnul.
 168 NUMERII.
42. Mal disse Domnul lui Mope : ascin-
de la muntele quel de dincolo de aquesta,
la muntele Nabau, si vedi terea Chanaan
que eu dap filiilor lui Israel in coprins ;
15. 0 vei vede ; si to vei adaoge la popo-
lul tLu si tu, dupe cum se adaosse si Aaron
fratele teu in muntele Or;
14. Pentru quo ati chIcat cuventul meu
in desertul Sin In resisterea synagogei de
a me sanctifica ; tip me sanctificaroti assn
pra apei Inaintea tor. Iar aqueea este ap'a
tontradictiunii in Cades In desertul Sin.
45. Iar Illoyse disse dire Domnul, di
tend :
16. Provedli Domnul Dumnedeul spiritu-
rilor si fit'-quhria cerni vre un omu (spre
a punne) peste synagog'a aqueast'a.
17. (Omu) quare sh. fist( inaintea keel
tor, si quare sh Wire inaintea fecei tor, si
quare all 'i pelt' exducce si quare se. 'i pOth
inducce, qua sa nu fit( synagog'a Domnului
ca nisce of quhror nu este pastor.
18. Si vorbi Domuul clitre illoyse di-
tend : ia la tine pe Iesus filiul lui Nave, 10. lIolocautoma de samblith in (idle)
omu que are spirit Inteensul, si 't ivei sambhtele, poste holocautosea quea necon-
punne mainile peste densul ;
19. Si '1 vei punne a sta inaintea lui
Eleazar sacerdotele, si (vei commandh lui)
Inaintea synagogei intrege, si commanda
apoi pentru densul inaintea tor.
20. Vei (la apoi din gloria la peste (Mit-
sui, qua all ascutle de densul filii lui
Israel.
21. Si inaintea lui Eleazar sacerdotelui
va sta si it vor Intrebb. judecat'a Manifesta-
tielor (Urimilor) inaintea Domnului ; (la
gur'a lui an a se uita toti) dupe vocea (corn-
tuand'a) lui vor esi si dupe vocea lui vor
infra atilt ellu (pat si toti filii lui Israel
sponlaneu, si tOta synagog'm
22. Si flicit Moyse dupe cum 'ia corn-
mandat Domnul; si luand pe Iesus, it
pusse a sta inainteh but Eleazar sacerdote-
lui,
25. Si inaintea synagogei Intrege si 'si
pusse mainile pcste densul, si it constitul
dupe cum a commandat lui Moyse Dom-
nul.
CAPU XXVIII.
4. Si vorbi Domnul titre Moyse di.
cen d :
2. Commando filiilor lui Israel si vci
dicee dare densii dicend : darurile melle
offrande si carpome spre oddre de suavitate
observe -veti spre a 'mi offer( in solemnitli-
tile melte. until, 'gnelli de quite tin annu septe; ne-
3. Si vci dicce titre densii : aquestea maculati vor fi voe.
www.dacoromanica.ro
GAP. XXVII!.
stint carpomeleque yeti adducce Domnului:
'gnelli de quite un annu nemaculati
(pate doi Pe 4i spre ardcre de tot necon-
tenil.
4. Un 'gnellu II yeti facce dimineat'a, si
pe al doilea 'gnellu it yeti facce sera.
5. Si vei facce a 4ecea parte din cephil
semidale sacrificiu, prefacutti cu oliu o a
patra parte din hin
6. Holocautomh de continuatie, que s' a
fa'cut in muntele Sint' spre oddre de suavi-
tale, carpomh Domnului.
7. Si libatia aquestia o a patra parte de
bin la fit'-quare 'gnellu ; in sanctuarin vei
!ma libatio sikera Domnului.
8. Si 'gnellul al doilea II vei facce dare
seat, ca si sacrificial sett de dimineta, si en
libatia lui it yeti facce spre oddre de suavi-
tate Domnului.
9. Si in dioa sambetelor yeti adducce doi
'gnelli de quite un annu nemaculati, si
doe decime de semidale In sacrificiu prefa-
cuth' cu olio, si libatia lui.
tenile, si libatia ei.
11. Si in numenie (lune nuoe) yeti ad-
ducce holocautome Domnului vitelli dela
vace doi, ariete until, 'gnelli de quite un
annu septe nemaculati;
12. Trei decime de semidale sacrificiu,
preticuta cu oliu pentru fie-quare vitellu,
si doe decime de semidale sacrificiu, prefti-
cull( cu oliu pentru fit' -quare ariete,
13. Si o decimli de semidale sacrificiu,
preflicuth cu oliu pentru 116-quare 'gnellu
sacrificiu oddre de suavitate carpomit Dorn-
nulni.
14. Libatia aquestor'a vh fi yin o jume-
tate de bin pentru un vitellu, si a treia par-
te de bin pentru tin ariele, si a patra pane
de hin pentru un 'gellu. Aqueasta este bolo-
cautom'a din luny in lima In lunele annului.
15. Si iedu dela capre unul pentru pecat
(adduce-se-va) Domnului, afare de holocau-
tosea quea neincetate (de tette dillele) sit se
fact', cum si libatia lui.
16. Si in prima luny in dioa a patru spre
decea a lunei, pascele Domnului.
17. Si in dioa a cinci-spre-decea a la-
nd aquesteia solemnitate (se va facce)
septe dille azyme yeti mama.
18. Si dioa anteiea celebre (vocatii)sanIrt
va fi WA; nici o opera servile nu yeti facce.
19. Si yeti adducce holocautomli carpo-
m4 Domnului, vitelli dela vacce doi, ariete
 CAP. rm. NUMERIC.
20. Si sacrificiul for semidale prefacutli
Cu oliu : trei decime pentru un vitellu,
doe decime pentru un ariete veti facce ;
21. Si quite o decimh de fia-quare 'gnellu,
la quite septe 'gnelli.
22. Si iedu dela capre until (pentru pe.
cat) spre a se facce rugh pentru voi.
23. Mari) de holocautosea quea necon-
tenith a diminetei, quare este holocatitonth
de continuatio, aquestea veti facce.
24. Dupo modul aquestor'a veti facce pe
fia-quare 4i in quelle s6pte 4ille, darn car-
poma to ()bre de suavitate Domnului;
peste holocautom'a quea necontenith vei
Piece libatia ei.
25. Si 4ioa a *t.:plea vocatii sAnth va fi
voe; nici o operh servile, nu yeti facce In.
teensa.
26. Si In dioa quellor Nuoe (pawl ad-
duceti Domnului sacrificiu nuou at septe-
mAnelor, celebre santa va fi voe; nici o fap-
th servile sa ntt faceti.
27. Ci yeti adduce holocautome spre
odore de suavitate Domnului, vitelli dela
vace doi, ariete unul, 'gnelli de quare un
annu septe nemaculati.
23. Sacrificiul aquestor'a semidale pre-
facutii cu oliu : trei decime pentru un vi-
tellu, si doe decime pentru tin ariete,
29. Si quite o decima de fili-quare'gnellu
la quAte septe 'gnelli.
50. Si iedu dela capre unul pentru pecat
spre a se facce rugh pentru voi.
31. Afaro de holocautom'a (numenici,
si sacrificiul tor, si de holocautom'a quea)
de tot d'auna si de sacrificiul tor, yeti facce
mie : nemaculati vor fi yob, precum si liba-
tiele tor.
CAPU XXIX.
4. Si in lun'a a septea, prima (4i) a lu-
nei, celebre sAnth va fi voe; nici o fapth
servile nu veti facce : qie de semnal (jubi-
latiO) Ira fi voe.
2. Si yeti facce holocautome spre odore
do suavitate Domnului vitellu until dela
vace, ariete until, 'gnelli de quite un annu
septe nemaculati.
3. Sacrificiul for semidale prefiicutii cu
oliu : trei decime pentru un vitellu, doe
decime pentru tin ariete ;
4. Si quare o decima de fia-quare 'gnellu,
Ia quite septe 'gnelli.
5. SI iedu dela capre unul pentru pecat,
spre a se facce nigh pentru voi.
6. Afaro de holocautomele numenici, si
ire sacrificiele tor, *i. de libatiele tor, si de
holocautom'a quea de tot d'auna si de sa-
www.dacoromanica.ro
167
crificiele lot, si de libatiele lot, dupe ritul
(sau ordinea) lor, In odOre de suavitate,
carpomh Domnului.
7. Si atlecea (c11) a lunei aquesteia ce-
lebre santa va fi voe, si yeti afflige suffletele
vostre, si nici o fapth servile nu veti facce.
8. Ci veti offert holocautome spre odOre
de suavitate, carpomh Domnului, vitellu
dela vace unul, ariete unul, 'gnelli de
quite un annu septe nemaculati vor fi
voe..
9 Sacrificiul for semidale prefacutil cu
oliu : trei decime pentru un vitellu, si doe
decime pentru un ariete,
10. Si quare o decima de fiii-quare 'gnellu
la quite septe'gnelli.
11. Si iedu unul dela capre pentru pi-
cat, spre a se facce nigh pentru voi; a fare
de quel pentru pecat, si pentru propitiatio,
cum si de holocautosea quea de tot d'auna,
si de sacrificiul ei, si de libatia ei, dupo or-
dinea (tor), in sabre de suavitate catpomii
Domnului.
12. Si a cinci-spre-Jecea (jI) a lunei
aquesteia a sdplea celebre sAnta va fi Yoe ;
nici o fapth servile nu veti facce, *i o yeti
celebra solemnitate Domnului septe
13. Si veti adducce holocautome carpo-
mh in odOre de suavitate Domnului in pri-
ma qi, vitelli dela vace trei spre 4ece, arieti
doi, 'gnelli de quite un annu patru-spre-
clece : nemaculati vor fi.
14. Sacrificiele for semidale prefficuth
cu oliu trei decime pentru un vitellu, Ia
quite trei spre dece vitelli, si doe decime
pentru tin ariete, la almIndoi arietii.
15. Si quite o decimit pentru 1'14-quare
'gnellu, la quite patru-spre-clece 'gnelli.
16. Si iedu dela capre unul penlru pe-
cat ; afarti de holocautosea quea de lot
d'auna, si de sacrificiele for si de libatiele
tor.
17. Si in dioa a doa, vitelli dela vace
doi spre deco, arieti doi, 'gnelli de quite
un annu patru spre clece nemaculati.
18. Sacrificiullor, si libatia for la vitelli,
si la arieti si la 'gnelli chip numerul tor,
dupo ritul (sau ordinea) tor.
19. Si iedu dela capre unulpentruOcat;
afaro de holocautosea quea de tot d'auna,
sacrificiele for si libatiele lor.
20. Si in dioa a treia, vitelli un-spre
4ece, arieti doi, 'gnelli de quite ud annu
patru spre tjece nemaculati.
21. Sacrificiul for si libatia tor, la vitelli,
la arieti, si la 'gnelli dupo numerul tor, du-
pe ritul tor.
22. Si iedu dela capre until pentru pe-
 468 NUMERII.
cat; afar() de holocautosea quea de tot d'au-
na, sacrificiele for si libatiele lor.
23. Iii dioa a patra, vitelli dece, arieti
doi, 'gnelli de quite an annu palm spre
dece nemaculati.
24. Sacrificiele for, si libatiele for la
vitelli si la arieti si la 'gnelli, dupe nume-
rul tor, dap() ritul tor.
25. Si iedu dela capre until pentru pe-
cal; afore de holocautosea quea de tot
d'auna, sacrificiele tor, si libaliele tor.
26. In dioa a cincia, vitelli nee, arieti
doi, 'gnelli de quite an annu patru spre
dece nemaculati.
27. Sacrificiele tor, si libaliele tor, la
vitelli, la arieti, si la 'gnelli, dupe numerul
tor, si dupe ritul lor.
20. Si iedu dela capre until pentru pe-
cat; afar() de holocautosea quea de tot
d'auna sacrificiele tor, si libatiele tor.
29. In dioa a scsea, vitelli optu, arieti
doi, 'gnelli de quare an annu patru spre
dece nemaculati.
30. Sacrificiele for si libatiele tor, la vi-
telli si la arieti si la 'gnelli, dupe numeral
tor, dupe ritul tor.
31. Si iedu dela capre unul pentru pe-
cat; afar() de holocautosea quea de tot (Pati-
na, sacrificiele tor, si libatiele tor.
52. In dioa a septea, vitelli Septe, arieti
doi, 'gnelli patru spre dece nemaculati.
33. Sacrificiele tor, si libatiele for la vi-
telli, si la arieti si la 'gnelli, dupe numerul
tor, dupe ritul tor.
H. Si iedu dela capre unul pentru pe-
cat; afar() de holocautosea quea de tot
d'auna, sacrificiele for si libatiele tor.
55. Si in dioa a opla exodiu va fi voe ;
nici o fapth servile nu yeti facce Inteensa.
36. Ci yeti adducce liolocautomii carpo-
me In odore de suayitate Domnului, vilellu
unul, ariete unul, 'gnelli de quite tin annu
septe nemaculati.
57. Sacrificiele for si libatiele for vitel-
lului si arietelui, si 'gnellilor dupe name-
rul tor, dupb ritul tor.
30. Si iedu dela capre until pentru
pecat ; afar() de holocautosea (plea de
tot d'auna , sacrificiele for , si libatiele
tor.
59. Aquestea veti facce Domnului in so-
lemniiiitile vdstre; afar() de tuirile vostre,
si de quelle de bunk vole alle vbstre, si de
olocautomele vestre, si de sacrificiele yds-
tre, si de libatiele vOstre si de salutariele
vostre.
www.dacoromanica.ro
CAP.
CAPU XXX.
1. Si vorbi Moyse filiilor lui Israel dupe
tote quare commaudasse Domnul lui
Moyse.
2. Si vorbi Moyse are principii semen-
tiilor filiilor lui Israel, dicend : aquesta este
cuventul que commando Domnul :
3. Om, omit quare ar' era urare Dom-
nului sau ar' jura jurament, or 'si ar' I nda-
bora cu obligati() suffletul seu, nu'si va
profana cuventul, ci tote quite vor esi din
gur'a lui, va cath a be facce.
4. bar de va ura vre o femee urare Dom-
nului, sau se va indatora cu vre o obligati()
In cas'a lathlui se,u In junetea ei,
5. Si va audi tatiil ci urhrile ei si obliga-
tiile cu quare 'si ar' fi Indatorat suffletul si
va trecce cu thcerea tathl ci, (allunci) kite
uriirile ei si tote obligatiile cu quare 'si a
In datorat suffletul vor sta si vor remand
valabili assupra ei.
6. Iar daqua abnuind va abnui tatal ci
in dioa in quare a audit tote urhrile ei, si
obligatiile cu quare 'si a indatorat suffletul,
ttunci aquestea) nu vor remand valabili.
Si i Domnul o va curhti, quoci a abnuit tathl
ei la decisia ei.
7. bar daqua se mhrita cu lihrbat si urti-
rile ei sunt pe dens'a dupe distinctia buze-
lor salle cu quite 'si a indatorat suffletul,
IL Si va audi blirbatul ci si va trecce ci
cu tilcerea In dioa In quare o aude, attunci
stau urhrile ei, si obligatiile cu quare 'si a
Indatorat suffletul vor remand valabili.
9. bar daqua abnuind va abnui bhrbatul
ei in dioa in quare o va audi, tote urarile ei
si obligatiile ei cu quare 'si a indatorat suf.
flet ul nu vorremane valabili, si Domnul o va
curh'ti, queci lihrbat a dis nu peste densa.
10. bar urarea veduvei si aquellei lhssate
de barbat, tote quite ar' promitte obligan-
du'si suffletul, remanu assupra valabili.
11. bar de se formh in cas'a biirbatultii
ei urarea ei, sau obligatia prin quare 'si a
indatorat suffletul cu juriiment;
12. Si va audi bhrbatul ei, si va trecce cu
thcerea si nu va abnui ei, tote urhrile ei re-
man, si tOte obligatiile prin quare 'si a in-
datorat suffletul stau valabili assupra ei.
13. Iar daqua annulland be desfiiiitedh
biirbatul ei In dioa In quare le va audi, tOte
quite vor esi din buzele ei dupe uriirile ci,
si dupe' obligatiile cu quare 'si a Indatorat
suffletul, nu reman valabili ei; biirbatul ci
le-a desfiintat, si Domnul o va curiiti.
14. Toth urarea si tot jurhmentul de le-
ghtura spre a'§i afflige suffletul, barbatul
 CAP.XIIL NUMERII.
femeii lc pule facce valabili salt le des-
lit*.
45. Iar daqua tacend ii va trecce cu ta-
urea ba'rbatul ei din di in dl, (cuaqueasta)
ii affirma Ike ura'rile, si tote obligaliile que
stint pe dens'a le face valabili, quoci'ia th'-
cut in dioa in quare a audit'o.
46. Iar daqua annulland le annulla adoa
di dup5 que a audiro, attunci ellu va lua
pi!catul seu.
17. Aquestea sun!, drepturile que com-
mando lui MoyseDomnul, relative intre bar-
bat si femcea sa, si intre lath si filia sa in
junetea ei, in cas'a tatalui ei.
CAPU XXXI.
1. Si vorbl Domnul catre Moyse qi-
and :
2. Resbuna resbunarea filiilor lui Israel
assupra Madianitilor, si apoi to vei adaoge
la popolttl teu.
3. Si vorbi Moyse dare popol dicend :
armati dintre voi barbati si puneti-vela rend
inaintea Domnului spre bataie assupra lui
Madian, spre a (la in apoi resbunare dela
Domnul assupra terrei Madian.
4. 0 mie dintr' o sementia si o mie (Mi-
te o sementia, din tote sementiele lui Israel
trimiteti spre militare.
5. Si enumeraro din miile lui Israel
quote o mie de faquare sementia, doe, sere
deco mil Inarmati spre resbellare.
6. Si ii trimisse Moyse quite o mie de
fa -quare sementia cu puterea tor, si (en
den*ii) pe Pltinees Hui lui Eleazar filiul lui
Aaron sacerdotelui sprecommanda; si vasele
nacre si trombele semnulelor in mainile
tor.
7. Si se resbellaro assupra Madianului
dup5 cum comtnandasse Domnul lui Moyse,
si uccissero tot masculele,
8. Si pe regii Madianului ii uccissero
assemenea in preunii cu quei vulnerati si
cliduti In luplii; adieu pe Evin, si pc Rocom,
si pe Sur, si pe Ur, si pe Roboc, cinci regi
ai Madianului; si pe Balaam filiul lui Beor
11 uccisser5 cu sabia intre quei vulnerati ai
tor.
9. Si pradaro filii Itti Israel femeile Ma-
dianului si capuirea tor, si vitele tor, si
Idle averile tor, si tota puterea for depra-
darti;
10. Si tOte cetatile for in quare locuia,
si villele dela campu le arsero cu focu.
11. Si luarti iota prad'a, si 'Ole spoliele
for dela omu pia la vita,
12. Si be dussero la Moyse si la Eleazar
sacerdotele, si la toti filii lui Israel, capti-
www.dacoromanica.ro
169
vitatea si spoliele si prad'a, In eastrele (lui
Israel) que era in Araboth Moab que este pe
marginile Iordanului de dare lericho.
13. Si esi Moyse si Eleazar sacerdotele
si loll principii synagogei spre Intempina-
rea for dart) din castre.
14. Si se mini() Moyse pe superinten-
dentii armatei, pe capitanii peste mie si
peste mita (peste milliarchi si peste centu-
rioni) que venia dela lupt'a resbellului;
15. Si le disse Moyse; pentru quo ati
lassat cu viata pe tOte femeile?
46. Qui') aqueslea furo filiilor lui
(hp 4isa lui Balaam, (causa) de a se rebel-
la si d'a trecce cu vederea cuventul Domnu-
lui, Incbinanduse lui Phogor, si se Ewa
plaga Iu synagog'a Domnului.
17. Acton dar5 uccideti tot masculele in
iota multitudinea (captivii), si iota femeea
que a cunoscut de pat de barbat uccideti;
18. Si (din) iota multitudinea de femei,
pe quelle que n'au cunoscut pain de bitr-
bat, lassatille cu viata.
19. Si voi campati-vil alar5 de entre
septe dille : tot quel que a ardicat sufflet or
s'a attius de vulneral, se va curati In dioa
a treia, si in dioa a scplca voi si captivii
vostri.
20. Si lot vestmentul si tot vasul de
pelle, si on que fiiptura (din peri) de copra,
si on que vas de 'ennui yeti curati.
21. Si disse Eleazar sacerdotele dare
barbatii armatei que venissero dela lupta
resbellului : aquesta este statutul legii que
a prescris lui Moyse Domnul:
22. Afaro de argint, si de aur, si de
arama, si de ferru, si de plumbu, si cossi-
tor,
23. Tot objetul que 'Ate trece prin focu,
it yeti trecce prin focu si se va curatl, anse
si cu ap'a purificatiunii se va curati; si tote
quote nu potu trecce prin focu (nu) vor
trece prin apa.
24. Si yeti spiga vestmintele vOstre in
dioa a septea si vt veti curati; si (WO ague-
stea veti intro in castre.
25. Si vorbi Domnul dire Moyse, di-
ce,nd :
26. Aduna summa pradelor captivitatii
dela omu pin5 la vita, tit si Eleazar sacer-
dotele si principii patriadelor synagogei ;
27. Si veti Impartl pradele mire bella-
torii que s'au fostu dus la lupla si Intre Iola
synagog'a ;
28. Si veti desparti tribulul Domnului
dela omenii bellatori que s' au dus la lupia
quote un sufflet din cinci sole, (si) din
 170 NUMEat!.
dmeni, si din vice, si din boi, si din oi, si
din asini;
29. Si jumState din aquestea yeti lua, si
vei da lui Eleazar sacerdotele drept primi-
tie Domnului.
50. Si din jumelatea quea pentru filii lui
Israel vei lua unul pe quare se va pane
mina din cinci deci, (si) din dmeni, (si) din
boi, si din oi, si din asini, si din Idle vitele,
si vei da aquestea Levitilor que custodia
custodiele in tabernaculul Domnului.
51. Si faca Moyse ci Eleazar sacerdotele
dupti cum commandasse lui Moyse Dom-
nul.
52. Si furti spoliele, abundant'a pradei
que pradasserti barbatii bellatori, din oi sese
sute septe deci si cinci de mii ;
55. Si din boi settle deci si doS de mii ;
54. Si din asini sei deci de mii.
55. Si sufflete de dmeni, de femei
(adicii) que n'au fost cunoscut palu de bar-
bat, Idle suffletele trei deci si doS de mii.
56. Si se fa'cit jumState partea quellor
que s'au fost dus la resbellu, din numerul
oilor trei sute trei deci si seple de mii si
cinci sute;
57. Si se fan tributul Domnului din oi
sdse sute septe deci si cinci;
58. Si boi trei deci si sese de mii ; si
tributul Domnului dinteensii, septe deci
si doi.
59. Si asinii trei deci de mii si cinci su-
le, si tributul dinteensii (destinat) Dom-
nului sei deci si until.
40. Si suffletele de dmeni, sdi spre dece
mii, si tributul Domnului dinlr'ensele trei
deci si doS de sufflete.
41. Si dette Moyse tributul (Domnului)
demptia lui Dumnedeu, lui Eleazar sacer-
dotele, dap") cum commandasse lui Moyse
Domnul.
42. (Aqueasla fu) din jumetatea filiilor
lui Israel pe quail 'ia distiiis Moyse dintre
barbatii bellatori;
43. (Si fu jumetatea que era a synagogei
din oi, trei sute trei deci si septe de mii si
cinci sute,
44. Si boi, trei deci si sese de mii;
45. Si asini, trei deci de mii si cinci
stile ;
46. Si sufflete de dmeni sdi spre dece
mii).
47. Si tub Moyse din jumUlatea filiilor
lui Israel, tinend until din cinci deci, din
Omni si din vite, si dette aquestea Leviti-
lor que custodia custodiele labernacului
marturiei Domnului, dupo cum comman-
(lasso lui Moyse Domnul.
www.dacoromanica.ro
CAP. xxxii.
48. Si se appropiarS de Moyse toti qttei
pusi mai marl in milliarchiele armatei mil-
liarchi si centurioni,
49. Si dissero catre Moyse : feciorii lei
adunarO summa barbatilor bellatori que
stint pe limp") noi, si toti sunt in haul
ordine.
50. Si addusserom darul Domnului, liia-
quare barbat que a aflat vas de aur, si
gemma, si colan, si inellu, si bracar, si ca-
tenulla spre a se facce rugs pentru sufflete-
le ndstre inaintea Domnului.
51. Si lub Moyse si Eleazar sacerdotele
aurul dela densii, on -que vas fabricat.
52. Si fu tot aurul que addussero demp-
tit) Domnului, sei spre dece mii si septe
sute cinci deci de sicli, (addus) dela mil-
liarchi si dela centurioni.
53. lar btirbatii bellatori (soldatii) lia-
quare isi prado pentru sinesi.
54. Si MO Moyse si Eleazar sacerdotele
aurul dela milliarchi si dela centurioni, si
11 dusserb in tabernaculul marluriei (spre)
memorial al filiilor lui Israel Main tea Dom-
nului.
CAPU XXXII.
1. Si vile multitudine aveau filii lui Hu-
ben si filii lui Gad multitudine mulls forte ;
si veduro coprinsul Iazer, si coprinsul Ga-
laad quo si era locul, loon (bun) de vile.
2. Si appropianduse filii lui Ruben si
filii lui Gad, dissero catre Moyse si Eleazar
sacerdotele si calre principii synagogei ,
dicend.
5. Atarolli si Doebon, si Iazer, si Namra,
si Esebon, si Eleale, si Sabama, si Nabay,
si Bwan,
4. (Aquest) pament que dette Domnul
lnaintea filiilor lui Israel, pament nutritor
de vile este, si feciorii tei alt vice.
5. Si mai diceau : de ammu aflal gratin
inaintea ta, des -se parnentul aquesta fecio-
rilor lei spre a'l coprinde, si nu ne mai trecce
dincolo lordanul.
6. Disse si Moyse filiilor lui Gad si filii-
lor lui Ruben : fratii vostri se vor ducce la
resbellu, si voi sa remaneti aqui?
7. Si pentru que pervertiti inimile filii-
lor lui Israel, de a on trecce In terea quo
Domnul da tor?
8. Nu facuro tot ass parintii vostri
quand ti trimesseiu din Cades Barrie spre a
recundsce Wee
9. Quo se dusser8 in sus pins la vallea
strugurelui, si rectmoscuro terra si inttir-
sero ininea filiilor lui Israel de a nu intra
In terea quo (tette for Dumnedeu?
 CAP. XXXII!. NUMEMI.
10. Prin urmare se mink( cu urgia Dom-
nul in dioa aqueea, si jurO dicend :
11. Nu 6 de a vede dmenii aquestia
que ascindure din Egyptu dela doe deci de
anni si in sus, que sciu binele si reul, terea
que am jurat lui Abraham si Isaac si Jacob,
queci nu urmare in urm'a mea. . 27. Iar feciorii lei vor trecce toll inar-
12. Afars de Chaleb filial lui Iephonne
que s'a despartit de densii, si de lesus al
lui Nave, quo an urmat In urm'a Domnului.
13. Si se mini( cu urgia Domnul assu-
pra lui Israel si'i Incungiuro ratacindu'i
prin desertpatru deci de anni, pine sa se con-
summe iota generatia, quei que facussero
quelle relle inaintea Domnului.
14. Eccev6 quo resaririiti in local pa-
rintilor vostri, stirpe de dmeni pecatosi,
spre a mai adaoge pe hinge mania urgiei
Domnului assupra lui Israel.
15. Quo ve yeti intdrce dela densul qua
sa mai adaogiti Audi (spre a'l facce) a aban-
dona populul In desert, si sa comiteti ast-
fel nelegiuire titre tdta synagog'a aqueasta.
16. Iar ei se appropiaro de densul si dis-
sere : Mane de oi vommu edifica aqui vitelor
nostre, si cetati ctipuivilor nostre,
17. Si not inarmati procustodia in frun-
tea filiilor lui Israel (vommu 'nainta) pine
quand ii vommu ducce la local tor; si lo-
cuiasca capuireandstra in cetati intarite cu
muri (spre apperare) de locuitorii terrei.
18. Nu ne vommu returna la casele nos-
Ire, pint quand Isi vor lea partite filii lui
Israel, lilt quare in mostenirea sa.
19. Si nu vommu mai mosteni in mid-
locul tor, din regiunea de Incolo de Iordan
si mai incolo, quoci coprinserom loturile
nOstre de dinquaci de lordan spre resa-
rituri.
20. Disse dar Moyse are densii : de
veti facce dupe cuventul aquesta, de ve yeti
arma inaintea Domnului spre resbellu,
21. Si va trecce tot armatul dintre voi
lordanul pe din naintea Domnului, WU
['mind va perl inemicul lui dela faca lui,
22. Si se va domina terr'a inaintea Dom-
nului, (attunci) ve puteti returna si remand
innocenti inaintea Domnului si inaintea lui
Israel ; si va fi piimentul aquesta coprins al
vostru inaintea Domnului.
23. Iar de nu yeti facce asa, pecatui-vell
inaintea Domnului, si veti cunosce (conse-
quintele) pecatului vostru, quand ve vor co-
prinde reticle.
24. Edificati-ve dar cetati pentru capui-
rea vdstrlt, si staule vitelor vdstre, Anse
queea que v'a esit din gura faceti.
25. Si disserO filii lui Ruben si MR lui
www.dacoromanica.ro
171
Gad titre Moyse, dicend : feciorii tei vor
facce dupe cum Domnul nostru commauda.
26. Capuirea nostra si mulierile 'Ogre
si averile ndstre si tote vitele nOstre (si mu=
lierile nostre) vor fi acolo In cettitile din
Galaad.
mati pusi In ordine inaintea Domnului spre
resbellu, dupe cum domnul (meu) dice.
20. Si °Mane pentru densii Moyse lui
Eleazar sacerdotelui si lui lesus filiul lui
Nave si principilor patriadelor filiilor lui
Israel.
29. Si disse titre densii Moyse : (le vor
trecce filii lui Ruben si filii lui Gad din
preuna cu voi lordanul, fia-quare Inarmat
spre resbellu prin aintea Domnului si yeti
doming terea de dinaintea vdstr5, yeti da
attunci for pamentul Galaad de coprins
al tor.
30. Iar de nu vor trecce inarmati din
preuna cu voi spre resbellu prin aintea Dom-
nului, attunci veti stramuta c5puirea Ion, si
mulierile for si vitele for (dincolo) inaintea
vostra in terea Chanaan, si se vor asseda
spre mostenire din preuna cu voi in terea
Chanaan.
51. Respunsero attunci filii lui Ruben si
filii lui Gad, dicend : quite dice Domnul
servitorilor tei, asa vommu facce.
32. Noi vommu trecce prin aintea Dom-
nului inarmati in} terea Chanaan, si yeti (la
coprinsul mostenirii nostre In dincdci de
lordan.
33. Si dette for Moyse, (adicts) filiilor lui
Gad, si filiilor lui Ruben si jumetatii semen-
tiei lui Manasse din filii lui Joseph, regatul
Seon al regelui Amorrheilor si regatul Og
al regelui de Basan, pamentul si cetatile
cu hotarele (lui), celatile din pregiural ter-
rei.
34. Si edificare filii lui Gad Doebonul si
Atarothul si Aroerul;
35. Si (terra) Ataroth Sophar si liner si
be inaltare,
H. Si Namra si Ba3tharrha cetati foal&
cate, si Mane pentru oi.
37. Iar filii lui Ruben edificare (celatea)
Esebonul si Eleale, si Carialhaim,
30. Si NabO, si Beelmeon incungiurate
en nume, si Sebama ; si apranumiro dupti
numele for numele cetatilor que edificare.
39. Si se dusse filiul lui Machir filiul lui
Manasse la Galaad si o luO disperdend pe
Amorrheu que locuia inteensa.
40. Si dette Moyse Galaadul lui Machir
filiul lni Manasse, que se aped() acolo.
 172 NUMERII.
41. Si lair at lui Manasse re dusse si luo
stanele for si le numi stanele lui lachir.
42. Si Nabay se dusse si NO Cana tha si
communele ei si le numi Naboth dupe nu-
mele lui.
CAPU XXXIII. 21. Si se promiscare din Lebo* si se
4. Aquestea sunt statiunile (ma'surile) castramentare In Bessa.
filiilor lui Israel de cum esirti din torria 22. Se promiscare si din Bessa, si se
Egyptului din preuna cu puterea lor in castramentare in Macelatb.
man'a lui Moyse si Aaron.
2. Si scrisse Moyse promiscarile lo si
ma'surile for prin cuventul Domnului, si
aquestea sunt ma'surile for si callelorie
for
5. Se promiscare din Ramsse in luna an-
teia In a cinci-spre decea a lunei anteiea,
adoa di a pascelui esire filii lui Israel cu
mina inalta inaintea tutulor Egyptenilor.
4. Si Egyptenii isi ingropau mortii din
tre densii pe toti quail batusse Domini!, tot
primogenitul din tern' Egyptului; si intru
dcii lo tacit resbunare Domnul.
5. Promiscanduse filii lui Israel din Ba-
messe, se castramentare in Socchoth.
6. Si promiscanduse dela Socchoth, se
castramentare in Buthan, que este o parte
a desertului.
7. Si se promiscare dela Buthan si se
castramentare la gur'a Eirothului, que este
inaintea Beelsephonului, si se (mai) castra-
mentare in regiunea Magdolului.
8. Si se promiscare dela Eiroth, si tre-
cure prin midlocul Marii in desert, si se
dusserti calle de trei Mille prin desert, si se
castramentare in Amaritudini (Mara).
9. Si promiscanduse din Amaritudini,
venire la /Elfin ; si in JElim doe spredece
fUntane de apele (apelor) si septe deci ar-
buri de plicenici, si se castramentare acolo
hinge aka :
10. Se promiscare apoi dela jElim si se
castramentare Hinge Marea Rosie.
11. Si promiscanduse dela Marrea Rosie,
se castramentare in desertul Sin.
12. Se promiscarb si dela desertul Sin,
si se castramentare In Baphaca.
13. Promiscanduse dela Baphaca, se cas-
tramentare In Alus.
14. Si se promiscarti dela /Elus si se cas-
tramentare in Baphidin; si nu avea acolo
popolul ape sa bea.
15. Se promiscare din Baphidin si se
castramentare In desertul Sina.
16. Si se promiscarb din desertul Sin5
si se castramentare la Mormintele Lacomiei.
17. Si se promiscare dela Mormintele
Lacomiei, si se castramentare In Aseroth.
www.dacoromanica.ro
CAP. XXXII!.
18. Promiscanduse din Aseroth, se ca-
stramentare in Bahama.
19. Si se promiscare din Rathama, si se
castramentare in Remnon Phares.
20. Se promiscare apui din Remnon
Phares si se castramentare In Lebona.
23. Promiscanduse din Macelath, se cas-
tramentare in Arsaphar.
24. Se promiscare apoi din Arsaphar, si
se castramentare in Charadath.
25. Si se promiscare dela Charadath, si
se castramentare in Macelath.
26. Se promiscare apoi din Macelath, si
se castramentare in Cataath.
27. Promiscanduse din Calaalli, se cas-
tramentare in Tharath.
20. Se promiscare si din Tharath, si se
castramentare in Mathecch.
29. Si se promiscare din Mathecca, si se
castramentare in Asemona.
50. Promiscanduse apoi din Asemona,
se castramentare in Masuruth.
31. Se promiscare si din Masuruth, si
se castramentare in Banican.
52. Si se promiscare din Banican, si se
castramentare in muntele Gadgad.
33. Promiscanduse apoi dela muntele
Gadgad, se castramentare in letabathan.
34. Se promiscare si din Ietaballian si
se castramentare In Ebrona.
55. Si se promiscare din Ebro6, si se
castramentare in Gesion Gaber.
56. Promiscanduse si din Gesion Gaber,
se castramentare in desertul Sin. Pomis-
canduse din desertul Sin, se castramentare
in desertul Pharan; aqueast'a este Cades.
57. Si se promiscare dela Cades, si se
castramentare in Or muntele de langti terra
Edom.
50. Si ascindir Aaron sacerdotele (appro.
pe de munte) la muntele Or dupe commada
Domnului ; si muri acolo in al patrudecelea
annu at 9irii filiilor lui Isral din terra
Egyptului, in lun'a a cincia, prima a lunei.
59. Si Aaron era de una suta doe deci si
trei de anni quand muri in muntele Or.
40. Attunci audi Chananeul, regele Arad
quo locuia sere miada di in terCa Clianaan,
quo intro filii lui Israel.
41. Aquestia se promiscare dela muntele
Or si se castramentare in Selmona.
42. Si se promiscare dela Selmona si se
castramentare in Phinon.
 CAP. IIIIV. VUMER11-.
43. Se promiscarb si dela Phinon si se
castramentarb iii Oboth.
44. Promiscanduse apoi dela Oboth, se
castramentarb in Gal, de dincolo, pe confi-
nile Moab.
45. Si se promiscarb dela Gal, si se cas-
tramentarb in Dwbon Gad.
46. Se promiscarb si dela Drebon Gad si
se castramentarb in Gelmon Deblathaim.
47. Promiscanduse apoi din Gelmon De-
blathaim, se castramentarb pe muntii Aba-
rim inaintea lui Nabay.
48. Si se promiscarb dela muntii Aba-
rim, si se castramentarb spre appusurile
lui Moab pe marginile Iordanului despre
IerichO.
49. Se castramentarb apoi !lingo Iordan
Intre Asimoth pino la Belsattim spre appu-
suri dela Moab.
50. Si vorbl Domnul catre Moyse spre
appusurile lui Moab pe marginile Iordanu-
lui despre Ierichb, dicend :
51. Vorbesce filiilor lui Israel, si vei
dicce calve densii ; treceti voi Iordanul in
terea Chanaan,
52. Si perdeti pe toti locuitorii terrei
dela fac'a vOstra, si yeti distruge tote ye-
ghiele tor, si toti idolii turnatl ai for des-
iiintatei, tote statuele for sfiirmati-le.
55. Si veti perde pc locuitorii terrei, si
veti locui intr' ensa ; quad voe am dat ph-
mentul ]or in mostenire.
54. Si veti mosteni din capu pinto in
allul plimentul for prin sorti dupe semen-
tide vOstre : quellor mai multi veti immulti
eoprinsul Ion, si quellor mai pucini impu-
cina-veti coprinsul tor; la undo va esi nu-
mele fia-quaruia, acolo ii va fi partea de
mostenire : dupti sementiele patriadclor
vtislre veti mostenl.
55. lar de nu yeti penile pc locuitorii
!kiwi dela fac'a vOstrii, va fi quo quati yeti
mai Iiissa dintre ei (vor fi) eh spini in ochii
vostri si ca bolduri in cOstele vostre, si ye
vor if inemici in Ora in quare voi yeti
local.
56. Si va fit quo dupe cum am cugetat a
a facce lor, facce-voiu voe.
CAPU XXXIV.
1. Si vorbi Domnul dire Moyse dicend :
2. Comma. filiilor lui Israel si vei dicce
for : pentru quo lntrati in terea Chanaan,
aqueasta terria va if voe in mostenire, titrea
Chanaan, cu hotarele ei.
5. Si va fi voe laturea despre miada di
dela desertul Sin pino nude se tine de Edom,
vor fi adico voe hotarele dela miada dt (iii-
www.dacoromanica.ro
173
cepend) din partea Mara sarate despre re-
shrituri.
4. Si ye vor incongiura hotarele (agues-
tea) dela miada di chtre suitul Acrabinului,
si veti Irecce Seennacul, si va if capetul
aquestui (hotar) spre miada di Cades de
Dame; si veti esi Ia villa Arad, si se va
trecce dincolo de Asemona.
5. Si vor cungiura holarele dela Ase-
mona (pino la) torrentul Egyptului si va fi
capetul aquestei linie Marea.
6. Si conlinile despre appus (mare) vor
fi voe : Marea quea mare va bottirl !ea va
ft hotarul vostru despre appus.
7. Apoi aquestea vor fi holarele vOstre
despre miada nopte : dela Marea quea mare
yeti mesura voe ensive pe hinge mimic,
muntele (Or).
O. Si dela munte muntele (Or) yeti me-
sura voe intrand spre iEmalh, si Ira fi ca-
'Aqui aquestei (mesurittore) hotarele Sa-
dadac.
9. Si esind din hotarele Zephrona, va fi
capetul aquestui (hotar) Asernain : Aqueste
von if voe holarele despre miada ntipte.
40. Si yeti ruesura voiS ensive hotarele
de reshrituri dela Asernain (la) Sepphanta.
11. Si vor descinde hotarele dela Sep-
phamb. Arbeli:t , dela resarituri spre fon-
One ; si vor descinde hotarele Bela si vor
ajunge dosul marii Chenereth dela resari-
turi;
12. Si von descinde hotarele pe Iordan,
si va if capetul aquestei (linie) Marea sh-
rata : aqueasta va if voe terra si hotarele ei
in pregiur.
15. Si commandellloyse filiilor Jul Israel,
dieend : aqucasta cste terr'a que o veoi
rnosteni dela un capet la allul prin sorti,
dupe cum commando Dominil spre a se tiff
Ia noe sementii §i In jumetate din sementia
lui Manasse.
44. Qutici sementia lui Ruben duff) ca.
sole patriadelor tor, si sementia tuff Gad
dupe casele patriadelor tor, si jumetate din
sementia lui Manasse 'si au luat loturile for
de mostenire.
15. Doe sementii si jumetate 'si au luat
partite for dinquAci de lordan despre leni-
ent') dela miada di spre reshrituri.
16. Si vorbi Domnul dire Moyse dicend :
17. Aquestea sunt numele barbatilor quo
vor imparti yob prin loturi !Area.
48. Eleazar sacerdotele si Iesus filial tuff
Nave. Si yeti lila quite un principe de lia-
quare sementia spre a Imparti voe torea.
19. Si aquestea suet nutnele barbatilor :
 174 NUM ERU.
sementiei lui Iuda Chad, filiul lai Ie-
phonne.
20. Sementiei filiilor lui Symcon, Sala-
miel filiul lui Emiud.
21. Sementiei lui Benjamin, Eldad filiul
lui Chaslon.
22. Sementiei filiilor lui Dan, principe
Bocki filiul lui Egli.
23. Filiilor lui Ioseph, sementiei filiilor
lui Manasse, principe Aniel Mid lui Uphid.
24. Sementiei filiilor lui Ephraim, prin.
Gipe Camuel filiul lui Sabathan.
25. Sementiei filiilor lui Zabulon, prin.
cipe Elisaphan filiul lui Pharnach.
26. Sementiei filiilor lui Issachar, prin-
cipe Phaltiel filiul lui Oza.
27. Sementiei filiilor lui Aser, principc
Achiob filiul lui Selemi.
28. Sementiei lui Nephtliali , principe
Phadael filiul lui Amiud.
29. Aquestia (sunt) quaror commando
Domnul spre a imparts pe filii lui Israel in
torea Chanaan.
CAPU XXXV.
1. Si vorbi Domnul catre Moyso la appu-
surile lui Moab tango Iordan despre IericliO,
dicend :
2. Commands filiilor lui Israel qua sa
dea Levitilor din locurile coprinsurilor lor
cetati spre a locui, vor mai da Levitilor si
locurile libere din pregiurul cetatilor.
3. Si vor fi cetatile spre locuire for, si re-
giunile (din pregiurul) aquestor'a vor fi
pentru vitele for si pentru subsistinca lor, si
pentru tote patrupedele lor.
4. Si regiunile cetatilor que veti da Le-
vitilor dela murii cetatii si afare (vor fi) de'
doe mii coti in pregiur.
5. Si vei mesura afarti din cetate laturea ment) cu precugetare din panda, si Ara
despre resarituri doe mii coti, si laturea
despre miada di doe mii coti, si laturea
despre mare doesmii coti, si laturea despre
miad'a nopte doe mii coti ; si cetatea in
midlocul aquestui (lout) va fi voe, cum si
dependintele din pregiurul cetatilor.
6. Si (din) cetatile que veti de. (vor fi)
Levitilor sese cetati alle refugiatilor, que
veti da spre refugiu omuccidilor, si pe lun-
ge aquestea yeti mai da patru deci si doe de
cetati.
7. Tote cetatile que veti da Leviti
lor, patru deci si optu cetati (vor Ii)
aquestea si cu regiunile lor in pregiur.
8. Si cetatile que yeti da din coprinsul
filiilor lui Israel (vor fi cum) dela quei quo
au mull multe, si dela quei que au pucin
purine : fia-quare dupe mostenirea sa quo
www.dacoromanica.ro
CAP. XXIV,
va mosteni vä da din cetatile safe Leviti-
lo.
9. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend:
10. Vorbesce filiilor lui Israel, si vei
dicce care densii : find quo voi treceti ford
danul in tAreaChanaan,
11. Distingeti-ve voe ensive cetati : cetati
de refugiu vor fi voe, spre a fug' acolo omuc-
cidul, tot quel que va batte sufflet fare voie.
12. Si vor fi voe cetati de refugiu despre
quel cu dreptu de a resbuni sangele, qua
sa nu meta uccidetorul, pine que va sta in-
aintea synagogei la judicata.
13. Si (din) cetatile que veti da quelle
sese cetati, de refugiu vor fi voe.
14. Trei cetati yeti da dinquaci de Jor-
dan, si trei cetati yeti da In terr'a Chanaan,
cetati de refugiu vor fi.
15. Filiilor lui Israel, si proselytului, si
strainului que este intre voi vor fi quate-
sese cetati aqueste spre refugiu, a fugi aco-
lo tot quel que va batte sufftet fare voie.
16. De va lovi cu instrument de ferru si
va muri (quel lovit), omuccid este (quel lo-
vitor) si cu merle sa se ommOre uccideto-
rul.
17. Si daqua va lovi cu pdtra din mans
cu quare (se pole) uccide, si va muri (quel
lovit), uccidetor este (lovitorul) : cu mode
sa se ommOre omuccidul.
18. lar de Ira lovi cu instrument de lemma
nu cu quare se pule uccide, si Ira muri,
omuccid este : cu mOrte sa meta omucci-
dul.
19. Quel cu dreptul de a resbuna sangele,
aquella va uccide pe omuccid ; quand it va
intempina aquesta it va pule uccide.
20. far daqua va Impinge din urra, si
va arunci assupra (victimei vre un instru-
muri;
21. Sau din mtnia a dat si a lovit cu
man'a lui, §i va muri, cu merle sa se om-
more lovitorul : omuccid este, (si) cu morte
sa se ommdre omuccidul ; quel cu dreptul de
a resbuna sangele, va pule uccide pe omuc
cid quand 11 Intempinti,
22. far de NI fi de o data din nesciinta,
si faro ura va impinge sau va arunca assu-
prn vre un instrument nu cu precugetare
din panda,
23. Sau are o peatra que pdte uccide, ne
sciind va cade pe densul 5i va muri : at-
tunci , (lovitorul) nu a fost inemicu, nici
cautator de a'i facce reu :
24. Va judica ans6 synagog'a Intro lovi-
tor si intre quel cu dreptul de a resbuna
sangele, dupe legile aquestea.
 CAP. EMI. N UMERII
25. va mantui synagog'a pe quel que a
uccis din mina quellui cu dreptul de a res-
buna sangele, si in cetatea refugiului sea it
va asseda synagog'a, unde s'a fost refugiat,
si va locul acolo pins que va muri sacer-
.dotele quel mare quarele a fost uns cu oliul
quel sant.
26. Iar daqua esind va esl omuccidul din
limitele cetatii refugiului sett In quare s'a
fost refugiat,
27. Si it va aflA quel cu dreptul de a res-
Luna sangele afaro din limitele cetatii refu-
giului seu, si 'I va uccide resbunatorul san-
gelui, (attunci) nu va ft culpabil.
23. Quoci in cetatea refugiului cats a
locul ping que va muri sacerdotele quel
mare, si dupe mortea sacerdotelui quellui
mare, se va pute returns omuccidul la pa-
mentul coprinsului sett.
29. Si vor fi aqueslea voe spre juslifica-
tio de judicata in generatiile vdstre in bite
locuirile. vdstre.
30. Tot quel que uccide sufflet, prin
gura de marturi se pole uccide(ca) omuccid
si un singur martur nu va pule marturisi
pentru sufflet spre (a '1 condamna) sa mera.
31. Si nu veti lua rescumperare pentru
sufflet dela omuccidu find culpabil de a
muri; quoci ea merle cats a se ommori.
32. Si nu veti lua rescumperare spre (a
Lassa) sa fuga in cetate de refugiu, (sau) spre
(a lassa) a se returns si a locul la pamentul
(seu) ping quo nu va muri sacerdotele quel
mare.
53. Si sa nu spurcati cu ommor pamen-
tut pe quare locuiti voi ; quoci sangele
aquesta spurca pamentul, si nu se Ara curatt
pamentul de sangele sversat assupra lui, de
quilt cu sangele quellui que 'I sversa.
54. Si nu yeti spurca pamentul pe quare
locuiti, pe quare 'mi am pus tabernaculul ;
quOci eu sunt Domnul que residu cu taber-
naculul in midlocut filiilor lui Israel.
CAPU XXXVI.
1. Si se appropiaro principii patriadelor
sementiei filiilor lui Galaad tiliului lui Ma-
chir filiului lui Manasse din sementia filiilor
lui loseph, si vorbiro inaintea lui Moyse si
inaintea luiEleazar sacerdotelui, si inaintea
principilor caselor patriadelor filiilor lui
Israel.
2. Si dissero : domnului nostru com-
mando Domnul de a da pamentul mostenirii
Prin sorti filiilor lui Israel, si domnului
www.dacoromanica.ro
175
(meu) command6 Domnul a da mostenirea
lui Salpaad fratelui nostru Odor lui.
5. De vor deveni dar (fia-quare) femcei
la (quite) vre unul din filii sementiilor filii-
lor lui Israel, se va lua attunci lotul de pa-
matt at for din coprinsul phrintilor nostri,
si se va adaoge la mostenirea sementiei
quellor quaror (elle) vor deveni femei, si (ast
fel) se va mai scade din totul mostenirii no-
sire.
4. Prin urmare de va vent annul fiber-
Vita (jubileul) filiilor lui Israel, si se va
adaoge mostenirea aquestor (fete) poste
mostenirea sementiei quaror (elle) ar' deve-
ni femei, attunci mostenirea for se va lua
dela mostenirea semen tiei patriadei nos-
tre.
5. Commandb dar Moyse filiilor lui Is-
rael prin commandamentul Domnului, di-
and : dupe cum sementia filiilor lui Joseph
icu.
6. Aquesta este cuventul que Domnul
commando filielor lui Salpaad, dicond :
quarui va place inaintea tor, deviia femei,
Anse din popolul sementieitatalui for deviia
femei.
7. Si (ast fel) nu se va stramuta moste-
nirea filiilor lui Israel dela o sementia la
ally sementia, club filii lui Israel, fia-quare
in mostenirea sementiei patriadei salle se
va allatura.
O. Si fia-quare filia que are drept la mos-
tenire din sementiele filiilor lui Israel, unuia
din quei din popolul sementiei tatidui sett
va deveni femee, qua sa mosteneasca filii
lui Israel, lia-quare mostenirea parinteasca
a sa.
9. Si nu se va stramuta partea (de O-
men° dela o sementia la alta sementia, ci
filii lui Israel, fia-quare In mostenirea
sa se va allatura,
40. Dup6 cum commando Domnul ea-
tre Moyse, ass l'acuro filiele lui Salpaad.
11. Si Maalh si Thersa, si Agla, si Mel-
chi, si Nua, filiele lui Salpaad se maritart)
cu nepotii (verii) tor.
12. Din popolul lui Manasse Out lui Io-
seph isi luara de barbati, si remasse mos-
tenirea for In sementia popolului tatalui
tor.
13. Aquestea stint commandamentele, si
dreplurile si judicatele que commando
Domnul prin man'a lui Moyse Miller lui
Israel spre appusuri dela Moab pe m a rginile
Iordanului catre Iericho.
 A CINCIA CARTE A LUI WYSE.
DEUTERONOMIU
SAU
A DOA LEGE.
CAPU I.
I. Si aquestea sunt cuvintele que a vor-
bit Moyse lui Israel intregtt din colo de
Ionian in desert catre appusuri apprOpe de
Marea Rosie intro Pharan si intro Tophol, si
Lohon, si Au Ion, si catre Auree ;
2. De unspre-dcce dille calle dcla Cho-
rd) poste muntele Seir pine la Cades
Bartle.
3. Si a fost in al palm 4ecelea annu, in
a unspre decea luny prima a lunei quo
vorbi Moyse dare toti filii lui Israel.
4. Dup6 tote quite ii commandasse
Domnul despre densii, (kip que Wain ellu
pe Seon regele Amorrheilor que locuisse in
Esebon, si pe Og regele de Basan que lo-
cuisse In Astaroth si In Edrain ;
5. Din -cold de Iordan in terra Moab
incepit Moyse a explicit legea aqueasta
cend :
6. Domnul Dumnedeul nostru vorbi no0
in Choreb, dicend : de ajuns lia vo6 quilt
locuirbti in muntele aquest'a.
7. Intorceti-ve si promiscativ6 voi, si in-
trati In muntele Amorrheilor si spre toti
vencticii colonisati in Araba quo locuescu
la munte si la campu, si spre miada di, si
spre torr'a maritima a Chananeilor, si spre
Antiliban, Ono la riul quel mare, riul Eu-
phrate.
0. Vedeti, predat'am inaintea vUstra ter-
; intrand mosteniti terra que juraiu
piirintilor vostri Abraham, si Isaac, si Ja-
cob spre a o da for si posterilatii for dupo
(tonsil.,
9. Iar eu am dis calm voi in timpul
www.dacoromanica.ro
aquell'a, dicend : nu voiu put6 singur sit
vL portu pe voi.
10. Domnul Dumnedeul nostru v6 im-
multi, si 6cc6 quo sunteti astadi Ca stellele
cerului in multitudine.
11. (Domnul Dumnedeul parintilor Yos-
hi immultiasch-ve 1mmiit de queea quo
sunteti si bine cuvinte-v6, dupo cum v'a fost
dis).
12. Cum voiu pule ducce singur nevoile
vostre, si greutatea vostra, si contradic-
tiunile vostre?
13. Dati-v0 vo6 ensiv6 barbati sapienti,
scietori si intelligenti in sementicle vostre,
si voiu constitui pe densii peste voi, con-
duatori ai vostri.
14. Si 'mi respunseroti si disseroti : bun
e cuventul que ai dis nee a facce.
15. Si Iuaiu pe capii sementiilor dintre
voi barbati sapienti si scietori si intelligen-
ti, sl 'i constituiu spre a v6 conducce, capi
peste mie, si peste mita, si poste cinci
deci, si peste dece, si introducotori de rap-
porturi la judicatorii vostri.
16. Si ordonaiu judicatorilor vostri in
timpul aquell'a, dicend : ascultati differin-
tele fratilor vostri, si judecati dreptu intro
barbat si intre fratele seu, si 1ntre prosely-
tul lui.
17. Sa nu anti la faca (cult* la judicata
dupo cum pe quel mica assemenea si pe
quel mare judica; sit nu to intimidi de fac'a
omului, quo judicat'a a lui Dumnedeu este;
si questiunea que ar' fi vo6 Brea adduceti-o
inaintea mea, si o voiu asculta.
18. Ye ordonaiu In timpul aquell'a tote
cuvintele quo aveati a facce.
 CAP. II. DEUTERONOM111.
19. Si promiscandu-ne din Choreb, Ara-
baturem tot desertul aquell'a marele si ter-
ribil que ati vedut, pe callea muntelui
Amorrheului, dupe cum ne commandasse
Domnul Dumnedeul nostru; si ammu veldt
pine la Cades Barne.
20. Si am dis catre voi : venireti pine la
muntele Amorrheului que Domnul Dumne-
deul nostru (IA nob.
21. Vedeti : predat'au Domnul Dumne-
deul vostru terra in aintea fecci vostre;
ascindend mosteniti, dupe cum ve 4isse
Domnul Dumnedeul parintilor vostri ; nu ye
temeti nici ve speriati.
22. Si venireti cu totii la mine si disse-
reti : sa trimitemu dmeni Inaintea nostril
qua sa recunesca terra si sa ne prepare
callile ei si sa ne adduce scire despre callea
prin quare ne vommu sul la (Musa, si des-
pre celatile in quare vommu ave a intra.
23. Si placa inaintea mea cuventul, si
luaiu dintre voi doi-spre-dece barbati,
gate un barbat de sementia.
24. Si returnanduse ascindure la munte
si venire pine la vallea Strugurelui si o cer-
cetare.
25. Si luaro in mainile for din fructele
pamentului, si addussero la noi, si ne Bette
relatio, si dissero : bun este pamentul que
Domnul Dumnedeu nostru da nob.
26. Si nu voiroti a ascinde, ci v'ati ne-
suppus cuventului Domnului Dumnedeului
vostru.
27. Si dismurmurarbti in tindele vostre
si disserOti : pentru quo ne-a urrit pe noi
Domnul (de aqueea) ne exdusse din terea
Egyptului, spre a ne preda in mainile
Amorrheilor, (si) a ne extermina.
28. Unde ne suim noi? iar fratii vostri
vb Intersero inim'a, dincend : natio mare si
multi si mai potente de quit noi, si cetati
marl si Iniarite en muri pine la ceru, ci si
filii de giganti vedurom acolo!
29. Si am dis catre voi : nu ve temeti
nici ye speriati de densii.
30. Domnul Dumnedeul vostru que pre-
cede In aintea fecei vostre , ellu ti va
combatte din preuna cu voi, dupe tote quite
face voe In terra Egyptului inaintea ochilor
vostri,
51. Si in desertul aquest'a unde veduroti
cum to nutri purtandute Domnul Dumnedeul
tee, cum ar' purta nutrind omul pe filiul
sou pe Iota callea que amblaroti pine venire-
ti In local aquest'a.
52. Si la cuventul aquest'a nu ye lucre-
ilurbti Domnului Dumnedeului vostru, 1. Si returnandu-ne ne promiscarbm In
53. Que precede Inaintea yesira pe calledesert pe callea 166 Rosii, dupe cum vor.
www.dacoromanica.ro
477
spre a ye allege locu, conducendu-ve nep-
tea prin (colonnade) focu, aratandu-ve callea
pe quare amblati.
54. Si (cum) audi Domnul vocea vOstrii,
exacerbanduse jure dicend :
35. Nu 6 d'a vede vre unul din barbatii
aquestia, generatia reutaciosh aqueasta,
terea aqueast'a buns que juraiu parintilor
tor...
56. be quilt Chaleb filiul lui Iephonne,
aquest'a o vi vede, si aquestuia voiu di
terea pe quare ellu pusse piciorul si filiilor
lui, pentru quo ellu se suppusse urmand
quelle despre Domnul.
37. Se mini() Domnul si assupra mea din
causa vostre, dicend : nici tu nu vei intra
acolo :
58. lesus filiul lui Nave ajutorul teu ,
ellu va intra acolo; pe ellu intaresce '1,
gad ellu o va da In mosterire dela un ca-
pet la altul (filiilor) lui Israel.
59. Si copillii vostri que ati dis qui) vor
fi In prada, si tot copillul nuou que nu scie
astedi binele sae binele, aquestia vor intra
acolo, si aquestora voiu (IA terea, si aquestia
o vor mosteni.
40. Si voi returnandurve, ye promisca-
roti castrele in desert pe callea quea pc
lunge marea Rosie.
41. Si respunsereti, si imi dissertiti : pe-
catuit 'ammu inaintea Domnului Dumnedeu-
lui nostru ; noi ascindend da-vommu resbellu
dupe tote glade ne command() Domnul Dum-
nedeul nostru. Si luand fie -quare instil-
mentele salle, bellicele salle, si adunandu-
ye ascindureti la munte.
42. Si disse Domnul dare mine : spunne
aquestor'a : nu ye suiti, nici resbellati, queci
nu sunt cu voi, si sa nu periti inaintea ine-
micilor vostri.
43. Si vorbiiu voe, si nu ascultartiti de
mine ; si calcareti cuventul Domnului, si
sfortanduve ascindureti la mute.
44. Si esi Amorrheul que locuiti in mun-
tele aquell'a in contra vostra spre Intempi-
nave si ye allungo (in amesticu) pre cum
facu albinele, si ve vulnerare battendu-ve,
de la Seir pine la Erma.
45. Si statuti, ceduti la Omen!, plan
geati inaintea Domnului, si nu exaudi Dom-
nul de vocea vostre, nici 10 a minte la voi.
46. Si remasserOti in Cades dille multe
quite vr'o diniora n'ati mai remas (ally
date).
CAPU II.
14
 470 DEUTERONODIIU.
bisse Domnul catre mine; si incungiurarom
muntele Seir dille multe.
2. Si disse Domnul catre mine, dicend :
3. De ajuns fia-ve a tot Incungiura mun-
tele aquesta; tntorceti-ve dare catre miada
mipte.
4. Iar popolului commands, dicend ; voi
aveti a trecce prin hotarele fratilor vostri
filiilor lui Esau que locuescu in Seir, si se
vor tome de voi, si ye vor respects forte.
5. Nu ye luati cu ei la resbellu, quoci nu
voiu da voe din pamentul for nici quat ur-
mh de picior pentru quo in mostenire dideiu
filiilor lui Esau muntele Seir.
6. Cu argint cumperati-ve bucate dela
densii si mancati, si apa cu mesura yeti tub.
dela densii pe argint, si beti.
7. Quoci Domnul Dumnedeul vostru to
bine-cuvento in tote fapt'a mainilor talle.
Cunesce cum ai trecut desertul aquesta ma-
rele si terribil : ecce patru deci de anni
Domnul Dumnedeul teu fu cu tine si de ni-
micu n'avusi lipsa.
8. Si trecurom pe tango fratii nostri, filii
lui Esau que locuescu in Seir, pe tango
callea ArabO dela JElon si dela Gasion Ga-
ber, si returnOndune trecurom inainte pe
callea deserth a lui Moab.
9. Si disse Domnul catre mine : nu op-
pumnati pe Moabiti si nu ve luati cu densii
la resbellu ; queci nu ve voiu da din phmen-
tul for in mostenire; pentru quo filiilor lui
Lot dat'am Aroerul a't mosteni.
10. Ommeinii mai 'labile sedeau pe (ph.
mentul) aquesra, natio mare si mulls si
tare, ca si Enachimii.
11. Raphaimii reputa-se-vor 5i ei ca Ena-
cliimii, si Moabitii Ii supranumescu Om-
meini.
12. Si in Seir sedea Chorrheul mai
' nainte, iar filii lui Esau ti allungaro si ii
distrussere dela fac'a tor, si se asshdarb in
locul ler, dupe cum then (si) Israel cu ter.
r'a mostenirii salle que dette Dumnedeu
tor.
13. Acum darb', sculati-ve voi si treceti
prin vallea Zaret; si trecurom prin vallea
Zaret.
14. Si dillele quate amblarom dela Cades
Barge pine que trecurom vallea Zaret, trei
deci si optu de mini, pine que remasse le,
cului tots generatia barbatilor bellatori
jrnurind) din midlocul castrelor, dupe cum
jurasse for Domnul.
15. Si man'a Domnului era peste densii,
spre a'i consuma din midlocul castrelor ;
pinb que disphruro. nul Dumnedeul nostru spiritul lui, si in,
16. Si a lost, pentru pie an fest chdut rani inim'a lui, qua sh se predea in mAinile
www.dacoromanica.ro
CAP. 0.
toti barbatii bellatori murind din midlocul
popolului,
17. Quo vorbi Domnul catre mine di-
cend :
113. Tu treci asta'di confinile lui Moab,
(adico) Aroerul ;
19. Si appropiati-ve de filii lui Amman ;
nu'i oppumnati Anse nici ye luati cu densii
la resbellu; qutici nu voiu da tie din pa.
mentul filiilor lui Amman in mostenire,
pentru quo tailor lui Lot l'am dat in mos-
tenire,
20. Pament al Rapbaimilor se vb. repu-
ta ; pod pe densul Raphaimii locuiau mai
'nainte , si Ammanitii ii supranumescu
Zomzommeini.
21. Natie mare si mutts si mai polente
ca §i Enachimii; si ii perdnDomnill dela fac'a
tor; si ii mostenire de tot, si se assedare in
locul for (pine in dioa aqueasta);
22. Dupe cum fedi filiilor lui Esau que
locuiau in Seir, dupe cum distrusse pe
lierrheu dela fac'a tor, si ii mostenire peste
tot, si se assedare in locul for locuind pine
in dioa de astadi.
23. Si Eveii que locuescu in Aseroth
pine la Gaza, si Cappadocii que esiro din
Cappadocia ii distrussero, si se assedarti in
locul tor.
24. Acum sculati-ve si promiscati-ve si
treceti vallea Anion. Ecce, dat'am in mai-
nile vestre pe Seon regele de Esebon, pe
Amorrheul, si terra lui ; incepe a mosteni
si incaiera cu densul resbellu.
25. In dioa aqueast'a incept) a da tame-
rea si tem'a despre tine peste fac'a tutulor
gintilor que sunt sub tot cerul, quari audind
de numele teu turbura-se-vor si dureri vor
aye dela fac'a ta.
26. Si trimesseiu soli din desertul Ced-
moth catre Seon regele de Esebon cu vorbe
pacefice, dicend :
27. Trecce-voiu prin terea to : pe cable
voiu trecce, si nu me voiu abatte (nici) la
drept'a nici la stang'a;
28. Bucate pe argint vei viude mie, si
voiu mines, si aph pe argint imi vei viude,
si vein be; numai que voiu trecce cu picio-
rul.
29. (Dupe cum imi facure si filii lui Esau
que locuescu in Seir, si Moafiitii quo Ion-
escu in Aroer), pine que voiu trecce for&
nul In terea que Domnul Dumnedeul nos-
tru db. nee.
30. Si nu vol Seon regele de Esebon
trecce not prin terra lui, que inttspri Dom-
 CAP. III. DEUTERONOMIU.
talle dupe cum (se aflii) in dioa de astadi.
51. Si disse Domnul ciitre mine : Ecce
incepuiu a preda inaintea fecei talle pe
Seon regele de Esebon pe Amorrheul, si
terea lui ; incepe a mosteni terra lui.
52. Si 0 Seon regele de Esebon in con-
tra rostra spre intempinare si tot popolul
lui spre resbellu Ia Iassa.
33. Si '1 predette Domnul Dumnedeul
nostru inaintea fecei nostre ; si 'I am britut
pc ellu si pe filii lui si pe tot popolul lui.
54. Si luarlirn tote cetiitile lui in limpid
aquella, si disperdurem ori-quare cetate mai
la urnih, cum si femeile for si copii for ; nu
mai lssarom viu.
55. Ci numai vitele le depradarom dela
densii spre usul nostru si spoliele cettitilor
be luarom.
56. Debt Aroer quo este pe marginea
torrentelui Arnon, si cetatea que este in
vallea aqueea si pia Ia muntele Galaad nu
mai fu celate quare sa ne fi schpat : pe tote
le dette Domnul Dumnedeul nostru in mai-
nile nestre.
57. Numai de pamentul filiilor lui Am-
man nu ne appropiarem, de tete quite stint
in pregittrul torrentelui Iaboc si de cetalile
dela munte, dupe cum ne commandasse
Domnul Dumnedeul nostru.
CAPU III.
1. Si returnandu-ne suirom callea que
duce la Basan ; si esi Og regele de Basan in
contra nests spre intempinare, si tot po-
polul lui spre resbellu la Edrain.
2. Si disse Domnul dare mine : sa nu
to terni de densul quo in mainile talle pre-
datu-'1-am pe ellu si tot popolul lui, si tot
plimentul lui ; si vei facce lui, dupe cum
facusi lui Seon regelui Amoraheilor, que
locuia in Esebon.
5. Si predette Domnul Dumnedeul nos-
tru in mainile nestre (ca pe aquest'a) si pe
Og relege de Basan, si lot popolul aquestuia;
si '1 baturom ping que nu'i mai lassarom
sementa.
4. Si luarOm tote cetrttile lui in timpul
aquella; nu fu cetate quare sa nu fia luata
de not : sei deci de celitti, tote coprinsurile
din Argog alle lui Og regelui de Basan,
5. Tote cetitti fortificate, muri 'nalli,
porti si verige, afaro de celatile Pherezeilor
quelle multe forte ;
6. Exterminarom pe aquestia dupe cum
facusserom si lui Seon regelui de Esebon,
si mai exterminarbm apoi ori-que cetate, si
femeile tor, si copillii tor;
www.dacoromanica.ro
170
7. Si vitele tote, si spoliele cetatilor de-
pradarem pentru usul nostru.
8. Si luarom in timpul aquell'a terea din
mainile a doi regi ai Amoraheilor que era
dincolo de Iordan dela torrentele Anion pine
la Arermon.
9. (Plicenicienii supranumescu Arermo-
nul Sanior, si Amorrheul '1 a supranumit
Sanir).
10. TOte cetatile din Misor,si tot Galaadul
si Basanul tot pine la Selcha si Edraim, ce-
160 alle regatului Og in Basalt ;
11 Qubci numai Og regele do Basan
remlissesse dintre Raphaini (giganti) : occe
si patul lui, patu de ferru, ecce '1 in cita-
dell'a filiilor lui Amman : de noe coti luit-
gul lui, si de pat ru coti latul, cola de biirbat.
12. Si terr'a aqueea o mostenirom in
timpul aquell'a dela Aroer, quare este pe
marginea torrentelui Anion, si jumetate
din muntele Galaad. Si cethtile aquestuia le
dideiu lui Ruben si lui Gad ;
15. Iar que remasse din Galaad si tot
rental de Basan al lui Og, le dideiu la ju-
t.
meiatea din sementia lui Manasse, cum si
Rita circonvecinalatea A rgobulu i, tot Basanul
aquella (que) piimentul Raphain se va re-
pita.
14. Si Iair, filial lui Manasse NO tot co-
prinsul din pregiurul Argobillui pine la
continue Gargasi si Machathi ; si Iair supra-
numi aquest (coprins) dupe ntunele seu ;
Basan Avoth Iair pint) in dioa de astitdi.
15. Si lui Machir dideiu Galaadul ;
16. Si lui Ruben si Gad dideiu dela Ga-
laad pine la torrentele Arnon (quaruia)
midlocul torrentelui este hotar, si pinO la
Iaboc : torrentele este hotarul filiilor lui
Amman.
17. Si Araba si Ionlanul hotarul (dela)
Machenereth si pint) la marea Araba, ma-
rea saran), (que este) din josul lui Asedoth
Pliasga spre reshrituri.
18. Si ye ordonaiu in timpul aquell'a,
dicend : Domnul Dumnedeul rostra dat'au
voe terea aqucasta in mostenire; inarman -
du-ve, precedcti inaintea faceifratilor vostri,
filiilor lui Israel, tot quel potent.
19. Numai femeile vcistre si copillii vos-
tri si vitele vostre, (sciu quli aveti vile
multe) remaiacu locuint'a in cetittile vestre
que dideiu voe.
20. Pins quand va da repaos Domnul
Dumnedeu fratilor vostri ca si voe, si vor
mosteni si aquestia dela tin capet la altul
torea que Domnul Dumnedeu da voli dill
cold the Jordan, ci vO yeti returna fiii-quare
la mostenirea sa quo dideiu voti.
 180 DEUTERONOMIU. CAP. IV.

21. Si lui Iesus commandaiu In timpul In terea in (pare voi intrati spre a o mos-
aquella, dicend : ochii vostri an vedut tote tent.
quite facie Domnul Dumnedeulvostru agues- 6. Si veti custodi, si yeti facce (aque-
tor doi regi; tot assemenea va facce Dom- stea), qutS aqueast'a este sapient'a vostra si
nul (Dumnedeul) nostru cu tote regatele intelligenta vostra inaintea tutulor natiilor
peste quare tu treci. quite vor audi tote drepturile aquestea si
22. Nu ve veti tune de (Muscle, TVA vor dicce : ecce popol intelleptu si sciitor
Domnul Domnedeul vostru ellu-ensusi va popolul aquesta mare!
combatte pentru voi. 7. Quoci que natio (este alit de) mare,
23. Si me rugaiu Domnului in timpul in quare sit flit intriensa Dumnedeu alit de
aquell'a, dicend: apprope de ei. dupo cum Domnul Dumne-
24. Dome, Demne, tu ai Inceput a arata deul nostru (este) in tote in quite '1 ammu
servului tea fortitudinea La, si puterea la, invoca ?
si man'a to quea tare, si bracul ten quel 8. Si quare natio (este atat de) mare
inalt ; quoci quare Dumnedeu in cent sau quare sit aiba inteensa drepturi, si judichti
pe pament (este) quare sit fad dupo cum juste dap tots legea aqueasta que ea dau
facusi tu, si dupo fortitudinea ta? inaintea vostra astitdi ?
25. Trecend dart) vede-voiu terra quea 9. is a minle tie 'ti si thine 'ti suffletul
bona aqueasta, que este dincolo de Ionian, forte qua nu cum va sit uite vre una din
muntele aquesta bun, si Antitibanul. quite an vedut ochii tai, si qua nu cum Ira
26. Si me trecit cu vederea Domnul din sit esh din inim'a ta in vre una din dillele
caus'a vested, si nu me exaudi, si disse vietei talle, si le vei facce cunoscute filiilor
Domnul catre mine : ajunge 'ti, si mai mull tai si filiilor filiilor Ili.
sit nu mai vorbesci mie cuventul aquesta. 10. Dioa in quare stetteroti inaintea
27. Suih-te pe crestetul Sculpitului, si Domnului Dumnedeului vostru in Choreb,
ardich 'ti ochii cittre mare si catre miada in dioa adurihrii, quand disse Domnul chtre
nOpte, si catre miada di si resarituri, si vedi mine : aduna la mine popolul, si audit en-
cu ochii lei ; quo nu vei trecce Iordanul vintele melte qua sit invete a se teme de
aquest'a. mine In tote dillele quite ei vor (nal pe pa-
28. Ci prescrie lui Iesus, si inthresce '1, ment, si pe filii for sit Indoctrine.
si commands; quo aquest'a Ira trecce In 11. Si ve appropiaroti si' stettertiti sub
fruntea popolului sou si aquesta va imphrti munte si muntele ardea in focu piny la ini-
for in mostenire terea que ai vedut. ma cerulni ; Intunerecu, caligine, negura
29. Si ne assedarom in vane apprOpe de (in quelle de jos).
Phogor. 12. Si vorbi Domnul are voi (in munte)
CAPU IV. din midlocul focului : voce de vorbe audi-
rb'ti voi, ci assemenare nu veduroti, de quit
4. Si acum, Israele, asculta drepturile voce.
si judicatile quite eu ve indoctrinu asaidi a 13. Si ye annuntie testamentul sou, que
facce qua sit traiti, si intrAnd sit mosteniti ve commando a implini, quelle decce Cu-
!Area que Domnul Dumnedeul parintilor vitae, si le scrisse pe doe table de petrh.
vostri dr), voe. 14. Si mie, imi commando Domnul in
2. Sit nu adoageti la cuventul que eu timpul aquella a inveta drepturi si judichti
commandu voe, si nicisa impucinati (queva) spre a le facce voi in terea in quare intrati
dinteensul ; (ci) veti custodi commandele spre a o mosteni.
Domnului Dumnedeului vostru quite eu ye 45. Veti custodi dar fOrte suffletele vO-
commandu asthdi. sire (pod n' ati vedut nici o assemenare in
5. Ochii vostri an vedut tote quite rhea dioa aqueea in quare vorbi Domnul cure
Domnul Dumnedeul vostru din cause lui voi in Choreb pe munte din midlocul fo-
Beelphegor, quo tot omul que se dusse in cului).
urm'a lui Beelphegor distrusu-l-a Domnul 16. Sit nu cumva sit nelegiuiti si sit ve
Dumnedeul vostru dintre voi. faceti voe vr' o assemenare stmlpita, vre o
4. far voi que v'ati lipitu de Domnul imagine, assemenare de barbat sau de
Dumnedeul vostru traiti toti in dioa de as- femee,
17. Assemenare de vre o vita din quite
5. Vedeti, v'am instruit in drepturi si ju- sunt pe Omen!, assemenare de vre o pas-
dechti, dupo cum 'mi a commandat Domnul sere aripatit que svela sub ceru,
Dunmedeul mcu, spree facce voi assemenea 18. Assemenare de vre un reptiliu quo
www.dacoromanica.ro
 CAP. Iv. DEUTERONOMIU. 181

se tirrh pe phment, assemenare de vre un Domnul Dumnedeul (Cu; nu te vh abando-

pesce din quati sunt in ape mai jos de (fac'a) ns nici te va distruge, nu NI uita alliant'a
pamentului. phrintilor tei que jar?) tor.
19. Si nu cum-va uitandu-te la ceru, si 32. Intrebati dillele de mai nainte que
vedend sdrele si lun'a si stellele, si totu or- furs mai 'nainte de tine din dioa in quare
namentul cerului, amagindu-te sa te inchi- creo Dumnedeu pe Omu pe pament, si
ni aquestor'a, si sa servi aquestor'a que Itn- dela marginea cerului pine la margine' a
parti Domnul Dumnedeul teu lutulor natiu- cerului, de s'a mai fault queva mare cO
nilor que (se afla) subt on -quare ceru. aqueast'a, de s'a mai audit una ca aqueast'a.
20. Iar pe voi ye tub DomnulDumnedeu 33. De a mai auditu natie (alts) vocea
si ye exdusse din caminul de ferru, din Domnului quellui viu vorbiud din midlocul
Egyptu, spre a fi lui popol hereditariu ea focului dupe cum audisi lu si ai trait;
In dioa de asthcli. 34. Sau de s'a mai incercat Dumnedeu
21. Si Domnul se minio assupra 'mi venind de a 'si lua sie'pi o natio din midlocul
pentru quite s'au dis de voi, si jure qua sa altei natiuni prin tentatio, si prin semne,
nu trecu Iordanul (aquest'a) si sa nu intro si prin embleme, si prin resbellu, si cu
in terra quea bona que Domnul Dumnedeul mina tare si cu braeu 1naltu, si in vederi
teu dh tie In mostenire. (mat de) marl, dupe (cum furo) tote quite
22. Quoci eu moru in plimentul aquesta, fedi Domnul Dumnedeul vostru in Egyptu
si nu trecu Iordanul aquest'a ; iar voi tre- inaintea to que le vedeai.
ceti (dincolo) si veti mostenI terea quea ha- 35. Spre a sci to que Domnul Dumne-
nä aqueast'a. deul ten, aquesta este Dumnedeu, si nu este
23. Luati a minte voi sa nu uitati allian- altul afaro de ellu.
t'a DomnuluiDumnedeului vostru que a In- 36. Din ceru audits tie facia vocea sa,
chieiat cu voi , si sh ve faceti voe vre o spre a te moralise si pe phment iti mite
assemenare sculpita din tote quite Domnul focul seu quel mare, si cuvintele lui le au-
Dumnedeul tett 'ti a commandat (a nu disi din midlocul focului.
facce). 37. Pentru quo dilexe ellu pe parintii
24. Qutici Domnul Dumnedeul teu focu lei, si pentru quo isi allesse posteritatea for
que consume este, Dumnedeu gelos. dupe densii pe voi, de aqueea te exdusse
25. Iar de vei nasce filii si (vei aye) filii ellu cu puterea sa quea mare din Egyptu.
din filii tei, si ve veti invechi pe phment, si 38. Spre a extermina din aintea fecei
veti nelegiul, si veti facce sculpita vre o talle natiuni marl si mai tari de quit tine, a
assemenare de quevh, si veti facce reul le inducce si a da tie spre a mosteni threa
inaintea Domnului Dumnedeului vostru, tor, dupe cum o ai asthdi.
spre a '1 Interrita, 59. Vei cunosce dar asthtji si te vei In-
26. Adducu-ve de mhrturie astadi si ce- tOrce cu cugetul, quO Domnul Dumnedeul
rul si phmentul quo cu perdere ve yeti perde ten aquesta, Dumnedeu (este) In ceru sus,
rapede din terra spre quare treceti Iordanul si pe phment jos, si nu mai este (altul)afaro
spre a o mosteni ; nu veti ducce dille multe de ellu,
Inteensa, ci cu distructiO ve yeti distrugge. 40. Si vei custodi drepturile lui si corn-
27. Si ye va disseminaDomnul Intre tote mandele lui quite eu commandu tie asthdi,
gintile, si veti remane pucini la unmet. in qua bine sa fie tie si filiilor lei dupe tine,
(tote) natiunile In quari ve Ira Inducce qua sa durati mull In terea que Domnul
Domnul. Dumnedeul teu da tie pentru Ole dillele.
28. Si veil servi acolo del strhini, fapte 41. Attunci separe Moyse trei cethti din-
de maini de dmeni, lemne si petre, que nu colo de lordan spre reshriturile sdrelui.
vedu, nici audu, nici mbonanch, nici mi- 42. Spre a se refugia acolo omuccidul que
rosu. ar' uccide pe appropele sett in nesciinta, si
29. Si yeti chuta acolo pe Domnul Dum- quare nu 'I a fost urrit pine ieri, si alalth
nedeul vostru si 11 yeti afla, quand it yeti ieri, qua sa fug Inlr'una din celiitile aque-
chuta din iota inim'a, si din tot suffletul, stea si sa traiasca.
in Iribulatia ta. 43. Bosor (adicti) din desert (que era) pe
50. Si te vor ajunge tote cuvintele ague- phmentul de campu at lui Ruben, si Ram-
stea In dillele de apoi, si to vei intorce la moth din Galaad at lui Gaddi, si Gaulon din
Domnul Dumnedeul ten, si vei asculta de Basan al lui Manasse.
vocea lui. 44. Aqueast'a (este) legea que pusse
31. Quo Dumnedeu misericordios (este) Moyse inaintea filiilor lui Israel;

www.dacoromanica.ro
 10 DEUTERONOM111.
45. Aquestea sunt marturiele, si dreptu-
rile si judicatele (despre) quare vorbl Moyse tilica, dupe cum iti command() Domnul
Bliilor lui Israel In desert, dupe que au esit
din terra Egyptului,
46. Dincolo de Jordan in valle, apprdpe
de casa lui Phogor, in terra lui Seon regelui
Amorrheilor, quare locuih In Esebon, (si)
pe quare '1 a batut Moyse si filii lui Israel
dupe que au esit din terra Egyptului.
47. Si mosteniro terea lui si terCa lui
Og regelui de Basan, regi amendoi ai Am-
morrheilor, que era dincolo de Iordan spre
resariturile sorelui,
48. Dela Aroer que este pe marginea
torrentelui Arnon, si pine la muntele Seon
quare este Aermon,
49. Toth Araba que este dincolo de Jor-
dan spre reshriturile serelui si pine la mare
spre appusurile serelui sub Asedoth quea
sculpita.
CAPU V.
1. Si chieme Moyse pe Israel intregu, si
disse titre densi : asculth, Israel, drepturile
si judicatele quite en vorbescu in urechile
v(Sstre in dioa aqueasta ; invetati-le si theti-
le spre a le facce.
2. Domnul Dumnedeul nostru ass* cu
voi allian0 In Choreb,
5. Nu cu phrintii nostri InchieiO allianta
aqueast'a, ci cu noi, noi (que) cu totii (sun-
tem) aqui vii toti asthdi.
4. Each in fach vorbi Domnul calve voi
In munte din midlocul focului,
5. (Si eu stam Intre Domnul si intre voi
in timpul aquell'a, spre a ye annuntia cuvin-
tele Domnului, que ve. temuroti dela fac'a
focului si nu ascinduroti la mimic), dicond :
6. Eu sunt Domnul Dumnedeul teu quare
to -am exdus din terea Egyptului, din cas'a
servitutii.
7. Sit nu fia tie alai Dumnedei afare de
mine.
8. SI nu fad tie (nimicu) sculpit, nici
assemenare de nimicu (din) quite sunt in
ceru sus, si quite pe pament jos, si gnaw
in apti din josul (fee.ei) phmentului;
9. sa nu to lncliini tor, nici sli servi tor,
quo eu sunt Domnul Dumnedeul tcu, Duni-
nedeu gelos, quare redau pecatul phrintilor
peste filii, pine la a treia si a patra gene-
ratio quellor que me urrescu.
10. Si quare facu misericordia la mil (de
generatii) quellor que mO dilegu, si tinu
preceptele melle.
11. sa nu iei numele Domnului Dumne-
deului teu In desert ; queci nu va curiiti
Domnul pe quel que is numele lui In desert.
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
12. Tine dioa sambittelor spre a o sane-
Dumnedeul tett ;
13. Sese dille vei operb, si vei facce tote
operele talle.
14. Iar In dioa a septea sambhte Dom-
nului Dumnedeului tea; nu vei facce lute
ensa nici o opera, to si Hui teu, si filia ta,
feciorul teu (domesticu) si feta ta (domesti-
ch), boul (Cu si subjugalul teu, si on -que
vita a ta, si proselytul tee que locuiesce pe
hinge tine in casa ta, qua sa se repaose ca
si tine feciorul teu si feta ta (domestici).
15. Si addu 'ti a minte qui) domesticu ai
fost in Egyptu, si to exdusse Domnul Dam-
nedeu teu de acolo cu many tare si cu bract'
Malin; pentru aqueasta iti constitui Dorn-
nul Dumnedeul (Cu spre a custodi to dioa
sOmbatelor si a o sanctifica.
16. OnOra pe tathl (Cu si pe mama ta,
dupe cum iti commando Domnul Dumne-
deul teu, qua bine sit fia tie, si qua sa fii
indelungu timpu pe pamentul que Domnul
Dumnedeul teu dh tie.
17. Sit nu uccidi.
10. Sit nu commiti adulteriu.
19. sa tilt furl.
20. Sit nu marturisesci assupra apprepe-
lui (Cu nihrturie mincinosa.
21. Sit nu poftesci mulierea appropelui
tell; sa nu poflesci cas'a appropelui t%d, nici
terrin'a lui, nici feciorul lui nici feta lui
(domestici) nici din boi lui, nici din subju-
galele lui, nici din on -quare din vitele lui,
nici tote quite sunt alle apprOpeliii (Cu.
22. Cuvintele aquestea vorbi Domnul
Dumnedeu chtre tots synagog'a vOstra in
munte din midlocul focului : intunereu,
caligine, negurii (in quelle de jos), voce mare
si mai multi nu mai adaosse; ci scrisse
aquestea pe doe table de petrh, si le delte
mie.
23. Si a fost cum audireti vocea din
midlocul focului, que muntele ardea in foal,
si veniroti la mine toti capii sementielor
vostre, si sanhedrinul vostru si diceati :
24. Ecce alit() Doe Domnul Dimmedeul
nostru gloria sa si miirirca sa, si vocea lui art -
dirom din midlocul focului ; in dioa aquesta
vedurom quo pole vorbi Duninedeu are
omit, si sa mai triliasch (omul).
25. Si acum sa nu murim, que ne va
consuma focul aquesta mare; de vommu
mai audi noi ante vocea Domnului Dumne-
deului nostru, vommu muri.
26. Quoci, quare (omit este aquell'a) ori-
que corpu quarele a audit vocea Domnului
 CAP. vi. DEUTERONOMar.
quellui vie, vorbind din midlocul focului ,
ca noi, si st mai traiasch?
27. Appropia-te tu, si audi tote quite
vã dicce Domnul Dumnedeul nostru dare
tine, si tu vei vorbi catre noi tote quite va
vorbi Domnul Dumnedeul nostru catre tine,
si (noi) vommu fi cu ascultare si vommu
facce.
28. Si audi Domnul Dumnedeul nostru
cuvintele vostre vorbind care mine, si disse
Domnul dire mine : audit'am, vocea cuvin-
telor popolului aquestuia, quite vorbi catre
tine ; drepte (sunt) tote quite a vorbit.
29. Quine va da sit fit tot ash ne incetat
inim'a for lute ensii, in quit a se teme de
mine si a custodi tote commandele melle in
idle dillele (tor), qua bine sit fit for si filii-
lor for in eternu?
30. Passh, di catre densii : returnati-ve
voila casele vdstre.
31. far tu, aqui sthi cu mine, si voiu
vorbi chtre tine tote commandele si dreptu-
rile si judichlele gate vei inveta pe densii ;
si fact-le in terea que eu dau for in moste-
nire.
52. Veti tinne dar spre a facce, dupe cum
commando mie Domnul Dumnedeul ten ; nu
te vei inclina nici in drept'a nici la stangia.
33, In Oa callea que prescrisse Domnul
Dumnedeul ten tie veti ambla, qua sit te
tilt in repaos, si sa 'ti fit bine, si sit aveti
qille lungi in terra que vetimosteni.
CAPU VI.
1. Si aquestea sunt commandele si drep-
turile si judicatele quite commandO Dom-
nul Dumnedeul vostru spre a ye indoctrina
a le facce assemenea in terr'a in quare in-
trati, spre a o mosteni.
2. Qua sit ve temeti de Domnul Dumne-
deul vostru, spre a custodi tote drepturile
lui, si commandele lui que en commandu
astadi tie, tu, si filii lei, si filii filiilor lei, In
tote dillele vietei talle qua sit aveti dille In-
del u n ge.
5. Si asculta, Israele, si tinne de a facce,
qua bine sit flit cu tine, si qua sit ve immul-
titi fOrte, dupe cum a vorbit Domnul Dum-
nedeul teu, a (la tie terra que revarst lapse
si miere.
4. Si aquestea (sunt) drepturile si judi-
clitele quite commando Domnul filiilor lui
Israel in desert, dup.() que esiro ei din terria
Egyptului: ascultit, Israele : Domnul Dum-
nedeul nostru, Domnu until este;
5. Si vei amt pe Domnul Dumnedeul teu,
din [Ott inim'a ta, si din tot suffletul teu, si
din Vita virtutea ta ;
www.dacoromanica.ro
183
6. Si vor fi cuvintele aquestea quite eu
commandu tie astadi, iu inim'a ta, si In suf-
fletul teu ;
7. Si vei inainta in aquestea pe filii tei,si
vei vorbi In inim'a tor, (pawl Mai in cast, si
quand ambli in calle, si quand to cttici, si
quand to scoli;
8. Si to vei legs spre semnu la man'a ta,
si st fia neclintit In aintea ochilor tei ;
9. Si be vei scrie pe liminele caselor
vostre, si portelor vostre.
10. Si va fi quand te va inducce Domnul
Dumnedeul tea in terra que a jurat ptrinti-
lor lei, Abraham si Isaac si Jacob, quit va
&I tie celtti marl. si bune que (tu) n'ai edi-
Cleat,
11. Case pline de tote bunurile que (tu)
n'ai Implut, cisterne sculpite que (tu) n'ai
sculpit, vii si olivete que (tu) nu ai plantat,
12. Si mancand, si stturandu-te, is a
minte tie, st nu ti se delate inim'a si st uite
pe Domnul Dumnedeul teu que te exdusse din
t6rea Egyptului, din cas'a servitutii.
1 5. Pe Domnul Dumnedeul teu adds, si
lui numai vei servi, si de Ella te vei lipi, si
in numele lui te vei jura.
14. St nu amblati dupti alti dei din deii
natiunilor quellor din pregiurul vostru,
15. Quo Dumnedeu gelos (este) Domnul
Dumnedeul teu In tine; nu cum-va In urgit
st se minis Domnul Dumnedeul (Cu in tine,
si st te extermine de pe fac'a phmentului.
16. Nu vei tenth pe Domnul Dumnedeul
teu, dupe cum 'I ati tentat in tentatio.
17. Custodind vei custodi commandele
Domnului Dumnedeului (Cu, si marturiele
lui, si drepturile lui, quite commando tie ;
18. Si vei facce bunul si pltcutul inain-
tea Domnului Dumnedeului teu, qua bine
st ft cu tine, si sit intri, si st mostenesci
terea quea bunt que a jurat Domnul (a da)
phrintilor vostri.
19. Allungand toti inemicii t6i in aintea
fecei talle dupe cum a vorbit Domnul.
20. Si va fi quand le va intrebb. filial (Cu
mains, dicdnd : quare sunt mhrturiele, si
drepturile, si judichtele quite commandO
Domnul Dumnedeul nostru nos?
21. Vei dicce altunci filiului t6u : domes-
tici eram lui Pharaon in torr'a Egyptului, si
ne exdusse Domnul de acolo cu many tare
si cu bract' inaltu;
22, Si dette Domnul semne si embleme
marl, si relle in Egyptu Intim Pbaraon, si
in iota cas'a lui in aintea nOstra;
25. Si ne exdusse (Domnul Dumnedeul
nostru) de acolo, qua sit ne induct spre a ne
 184 DEUTERONOMIU. GAP. VI.

(In terea aqueasta que a Post jurat (Domnul
Dumnedeul nostril) parintilor nostri a da
nob.
24. Si commandb non Domnul a facce
(tote commandele si) tote drepturile aques-
tea spre a ne teme de Domnul Dumnedeul
nostru, qua bine sit flit no in trite dillele
(ndstre), qua sa maim ca si astadi.
25. Si misericordia va fi non, de vommu
observa a facce idle commandele aquestea
inaintea Domnului Dumnedeului nostru,
dupe cum commando non.

41%

Bril. Asculta, Isracle. Bocourt.

CAPU VII. chiei cu densii nici o allianta, nici miseri.

1. Si va fi quand to va inducce Domnul
Dumnedeul teu in terr'a in quare intri spre
a o mostenl, quo va ardich natiuni marl si
multe din aintea fecei talle, pe Chetteu si
pe Gergeseu si pe Amorrheu si pe Chana
nen, si pe Pherezeu, si pe Eveu si pe Zebu.
sea, septe naliuni, mari si multe, si mai
tari de quit voi ;
2. Si vA preda pe densii Domnul Dumne-
deul teu In matnile lalle, si ii vei batte; cu
exterminatie sa extermini, (si) sa nu in-
cordia sa aibi de densii;
5. Sit nu ye incuscriti cu densii; filia to
sit n' o dai filiului lui, si filia lui sa n'o iei
filiului teu.
4. Qub'ci va desbinh (ellu) pe filiul teu
dela mine, si '1 va facce a servi la dei
straini, si cu minie se va interrita Domnul
intru voi, si pe data le Ira si exterminh,
5. Ci asa faceti tor; alterele for distru
geti si staluele Jor sfarmati-le, dumbravele

www.dacoromanica.ro
 CAP. VIII. DEUTERONOMIU. 183

for thiati-le din radecina; si quelle sculpite 48. Sa nu te temi de densii, ci cu recor
alle deilor for ardeti-le in focu. datiti sa. 'ti adduci A minte quale Mat Dom-
6. Quo popol consacrat esci Domnului nul Dumnedeul tea lui Pharaon si tutulor
Dumnedeului teu, si pe tine te proelesse Egyptenilor :
Domnul Dumnedeul teu, spre a 8 lui popol 19. Tentatiunile quelle marl que vedur5
propriu mai presus din toti popolii quad ochii tei, si semnele, si ernblemele quell°
(sent) pe fay pamentului. mari aquellea, man'a quea tare, si brayl
7. Nu dore pentru quo Intreceti la nu- quel Wahl', cum te exdusse Domnul Dum-
m6r pe popolii quei lalti vts proelesse Dom- nedeul tett ; tot assemenea vh facce Domnul
nul si ve allesse ; que voi sunteti mai pu- Dumnedeul vostru tutulor gintilor de gnarl
cini de quit on - quare popol, to te temi dela fac'a tor.
8. Ci pentru quo ve dilesse Domnul, si 20. Si vespi va trimitte Domnul Dumne-
pentru quo 'pi Unit juramentul que jure) pa- deul teu intru densii, pine se vor stinge
rintilor vostri, (pentru aqueea) ve exdusse quei que au mai remas si s'au ascuns dela
pe voi Domnul (de acolo) cu mina tare, si fac'a Ia.
cu bray inaltu, si te rescumpero din cas'a 21. Nu vei pati nimicu dela l'ac'a tor;
servitutii, din man'a lui Pharaon regele que Domnul Dumnedeul teu in midloeul teu
Egyptului. (este) Dumnedeu mare si potent.
9. Vei sci dare, quo DomnulDumnedeul 22. Si va consumb. Domnul Dumnedeul
teu, aquesta (este) Dumnedeu, Dumnedeul tort gintile aquestea dela fac'u to pucin quite
credincios, quel que linne leleghtur'a si pucin ; nu'i vei pule distrugge de o data,
misericordia la quei que II ama si tinnu pre- qua sa nu deviia pamentul desert, si sa se
ceptele lui in mii de generatiuni ; immultiasca peste tine ferele selhatice.
10. Si quel que reda in fach (reul) quel- 23. Preda-va pe ei Domnul Dumnedeul
lor que it urrescu spre a'i extermina, si nu feu in mainile talle, vei perde cu .per-
intArdia quellor que '1 urrescu a le reda in dere mare, pine quand ii vei extermina (cu
fach (dupe inim'a tor). totul).
11. Vei custodi dart) preceptele, si drep. 24. Si vh preda pe regii for in mAinile
turile, si judicatele aquestea , guide eu vOstre, si veti stinge numele for din local
commandu tie astadi spre a facce. aquell'a; nu va resista nimeni inaintea fecei
12. Si va fi qufind yeti audi tote drep- tulle pine, que ti vei extermina.
turile aquestea, si le yeti custodi si le yeti 25 Sculpturele deilor Ion artleti cu totul
facce, quo va observb. si Domnul Dumne- in bow, si nu vei pofti argint nici our de pe
deul teu legetur'a sa cu tine si misericor- densii, spre a luh tie, qua nu cum-va sa
dia, dupe cum a jurat parintilor vostri. cadi in cursa pentru aqueast'a, quo abomi-
15. Si te va dilige, si te vb binecuventa, natiti este Domnului Dumnedeului (Cu;
si te vh, tmmulti, si va hinecuventh fetii pan- 26. Si nu vei adducce ahominatio in cas'a
tecelui teu, si fructul pamentului teu, si ta, si sa flu anathema ca si aqueast'a ; ci cu
graul (Cu, si vinul tOu, si oliul tem, si ar- detestatio vei rempinge aqueast'a si cu atm-
mentele vacelor talle, si turmele oilor tulle minatiti vei abomina aqueast'a, qui) ana-
pe pamentul que Donmul jun!) parintilor lei thema este.
spre a dh tie. CAPU VIII.
14. Binecuventat vei fi mai presus de
toti popolii, nu vh fi intre voi nenascetOre I. TOte commandele que en commandu
nici sterpa, precum si intre vitele tulle. voe astadi veti tinne spre a le facce, qua sa
15. Si va ardich Domnul (Dumnedeul traiti si sa ve tmmttltiti, si sa intrati si sa
ten) dela tine iota neputinfa, si bite mor- mosteniti terea (quea buns) que Domnul
tulle Egyptului quelle retie, quote ai vedut jure parintilor vostri.
si quote ai cunoscut, si nu be vh punne 2. Si 'ti addo a minte de tots callea pe
peste tine, ci le Ira punne peste quei que le quare le dusse Domnul Dumnedeul leu, pa-
urrescu, tru-deci de anni cu aquesta, in desertu,
16. Si vei manta tote pradele gintilor qua sa le affliga, sa to Incerce, si sa se cu-
que Domnul Dumnedeul (Cu dii tie ; sa nu'i 'isch quelle din inim'a ta, daqua vei cu-
crate ochiul leu, si sa nu servi deilor tor, stodi commandele lui, sae nu.
queci cursa (Ira fi) tie aquesl'a. 3. Si te afflipse, si te flamandi, si te nu-
17. Iar de dici in cugetul teu qu5 mai tri en mana que n'ai (mai) cunoscut, si n'au
multi este natia aqueasta de qua', mine; (mai) cunoscut parintii tei; qua sa 'ti arale
cum voiu pule extermina pe densii? quo nu numai cu paine pole trai Omul, ci

www.dacoromanica.ro
 186 DEUTERONOMIII.
cu tot cuventul que procede din gur'a lui
Dumnedeu trhiesce Omul.
4. Vestmintele talle nu se rupsere de pe
tine; piciorele tulle nu se Inf larb, dcee patru
deci de anni.
5. Si vei cundsce cu inim'a ta, quo pre-
cum omu ore -quire pedepsesce pe filiul
seu, assemenea si Domnul Dumnedeul tee
le vb. pedepsi.
6. Si vei custodi commandele Domnului
Dumnedeului ten, spre a Arabia in chile lui
si a te tome de El lu.
7. Quoci Domnul Dumnedeul teu te vh
induce in terea quea bunk si mulch, uncle
torrente de ape, 0 sorginti din abysuri (sunt)
reversAnduse peste munti si peste cAmpii.
O. 'Urea grAului *i a ordului, vii, si fici,
si rodii, terra olivei de oliu, si a rnierii ;
9. Terra in quare nu in lipsh vei manta
pAinea ta, si nu vei fi lipsit de nimicu pe
dens'a, terra alle quiiria petre stint ferru,
si din muntii ei vei metalla arama.
10. Si vei manta si te vei saturi si vei
binecuventA pe Domnul Dumnedeul teu in
terra quea bona que dette tie.
41. Ia A minte tie nu cum vh sa uiti pe
Domnul Dumnedeul teu, de a nu custodi
commandele lui, *i judicatele lui, si dreptu-
rile lui, (wale eu commandu tie astadi.
42. Nu cumvA mAncAnd si saturandule,
*i case Lune edicreand, si locuind intr'en-
sele ,
13. Si vacele si oile talle Immultinduse
tie, argintul si aurul Immultinduse tie, 0
tote grade ai Immultinduse tie,
14. SA to inalti cu inim'a ta, si sa uiti pe
DomnulDumnedeul teu pe quel que to exdusse
din terea Egyptului, din cas'a servitutii;
15. Pe quel que to dusse prin desertul
aquell'a marele si borribil unde serpe mu-
scator, si scorpia, si sele, unde nu era apa,
pe quel que iti scOsse din petra durasi aspra
sorginte de apa; '
16. Pe quel que to nutri cu manh In desert,
que n'au mai Post cunoscut parintii tei, qua
sa te afiliga, sate incerce, Si sa 'ti Inca bine
pint) in quelle dupe urrna :
17. Si sa nu dici in inim'a to : (aria mea
si virtutea mAinii melle, Imi fh'cure puterea
aqueast'a mare.
10. Ci iti vei adducce a minte de Dom-
nul Dumnedeul tea, quo ellu iii da fortitu-
dine de a farce putere, qua sh affirme al-
'junta sa, que jurb phrintilor lei pine as-
tadi.
19. Si vA fi quo de vei uitA cu uitare pe
Domnul Dumnedeul (Cu si vei amblb. dupe
4ei straini, si vei servi tor, si te vei inehina
www.dacoromanica.ro
CAP. Ix.
tor, miirturiseseu voe astadl (si pe ceru si
pe pament) quo err perdere ve yeti perde.
20. Ch si quelle lalte ginti que Domnul
perde dela faca vdstra, assemenea ve yeti
perde (0) voi, pentru quite n' ascultarotf
de vocea Domnului Dumnedeului vostru.
CAPU IX.
I. Ascult5, Israele, tu treci astadi for-
danul, spre a intra *i a mostenl natiuni
marl si cu mutt mai tari de quilt tine, ce-
tati marl si fortificate pinO la ceru,
2. Popol mare si multu, si 'nalt la Matti
rh, filii lui Enac, de quari tu scii si tu ai
audit : quine va resists in aintea fecei frlii-
for lui Enac?
5. Si vei cundsce astadi quo Domnul
Dumnedeul Lim aquesta va precede inaintea
fecei taile, focu consumator este; Ellu va
extermina pe aquestia, si aquest'a ti vA in-
fringe dela fac'a ta ; extermina va pe ei si
rapede ii va perde, dupe cum Ili disse
Domnul.
4. Sa nu dici Intru inim'a ta quAnd va
consuma Domnul Dumnedeul teu gintile
aquestea din aintea fecei talle, dicend
pentru dreptatile melle me indusse Domnul
spre a mosteni terea aqueast'a bun's; ci
pentru impietatea gintilor aquestea Dom-
nul Ii Ira extermina din aintea fecei talle.
5. Nu pentru justitia la, si pentru drep-
tatea inimei talle intri spre a mosteni terea
tor, ci pentru farti-de-legea gintilor ague-
stea Domnul vi extermina pe dCnsii, si
pentru qua sä conlirme allianta sa que jure
Domnul phrintilor vostri, lui Abraham, si
Isaac, si Jacob.
6. Si qua sa scii astadi que nu pentru
dreptatile tulle Domnul Dumnedeul teu da,
tie astadi terr'a aqueast'a buna spre a o
mosteni; quoci (tu) popol tare in cerbice
esci.
7. Addu'ti a minte sa nu uiti (in) guide
ai exacerbat pe Domnul Dumnedeul teu in
desertu ; din dioa In quare e*ireti din Egyp-
tu, pine que venireti in locul aquest'a, ne-
suppu0 ve purtareti in quelle calre Dom.
nut.
8. Si In Choreb exacerbarog pe Dom-
nul, 0 se mini() Domnul assupra vostra,
spre a v6 extermina,
9. Quand m6 suiam la munte spre-a lui
tablele de 0(16, lablele alliantei que In-
chieio Domnul cu voi ; si slAtuiu in munle
patru deci de dine si patru deci de nopti :
paine nu mancaiu, si apti nu beuiu.
40. Si Imi dette Domnul quelle doe table
de petra, quelle scrise cu degitul lui Dum-
 Car. x. DEUTERONOMIU.
nedeu, si pe densele se scrisserti kite cu
vintele quite vorbisse Domnul catre voi pe
munte din midlocul focului In die de adu-
nante.
11. Si a fast quo dupe patru deci de
dine si patru deci de nopti Imi dette Dom-
nul quelle doe table de potra, tablele Testa-
mentului.
12. Si disse Domnul catre mine, suit&
te (si) descinde mai currend de aqui, quo
nelegiui popolul teu, que exdussesi din
terea Egyptului; se abature forte currend
din callea que le-ai prescris : Isi facure
(o imagine) turnata.
13. Mai disse Domnul catre mine : spu-
su-ti-am o data si de doe ori, dicend : am
vedut popolul aquesta, si occe popol tare In
cerbice este.
14. Lassa-me a'i extermina, si voiu stin-
g numele for de sub ceru, si to voiu facce
pe tine (cape) la natio (mare si) multa, si
mai tare cu mull de quit aqueasta.
15. Si returnandu-me, descinduiu din
munte, si muntele ardea In focu, si amen-
doe tablele mhrturielor pe ambele melle
maini.
46. Si vedend quo ati fast pecatuit in
aintea Domnului Dumnedeului nostru, fa-
cendu-ve vitellu turnat, si ablittendu-ve asa
de currend din callea que ve prescrissesse
Domnul;
17. Appucaiu quelle doe table si le arun-
caiu din ambele melle maini, si le sfarmaiu
Inaintea vOstra;
49. Si me rugaiu Inaintea Domnului de
adoa Or ca si mai nainte patru deci de dille
si patru deci de nopti (pine nu mancaiu si
apt nu beuiu) pentru pecatele vOstre que
pecatuisseroti, facend reul inaintea Dom-
nului Dumnedeului vostru spre a '1 exar-
cerba ;
19. Quoci tema Imi era de urgia si mi-
Dia (lui), quo s'a fast exacerbat Domnul as-
supra vdstra spre a ve extermina ; si me
exaudi Domnul si In timpul aquell'a.
20. Si pe Aaron se miniO forte spre a '1
extermina, si me rugaiu si pentru densul
in timpul aquell'a.
21. lay pe'catul vostru que ati fast com-
mis, vitellul (wilco) it luaiu, §i ii arseitt in
focu, sfarmatu-l-am si '1 am macinat forte,
pine que se face menunt, si deveni Ca pul-
berea, si aruncaiu pulberea lui in torrentul
que descinde dela munte.
22. Si la Incendiu, si la Tentatie, si la
Mormintcle Lacomiet, (mai) exacerbareti pe
Domnul Dumnedeul vostru.
25. Si quand ve- trimisse Domnul din
www.dacoromanica.ro
487
Wes Berne, dicend : ascindetisi mosteniti
terra que (ett) dau voe, voi nu v' ati suppus
cuventului Domnului Dumnedeului vostru,
si n'ati credut lui, si n'ati ascultat de vocea
lui.
24. Nesuppusi furoti in quelle are
Domnul din dioa (enshsi) que se facit cu-
noscut voe.
25. Si me rugaiu inaintea Domnului,
patru deci de dille si patru deci de nopti
quite me rugaiu; (qutici dissesse Domnul
de a ve extermina).
26. lingatu-m'-am catre Domnul si am
dis : Domne, Domne, rege al deilor, nu
extermina popolul te,usi mostenirea ta que
ai rescumperat in fortitudinea ta quea ma-
re, pe quari ai exdus din Wee Egyptului
in fortitudinea ta quea mare, in man'a ta
quea valide, si in bracul quel mare.
27. Addu 'ti a minte de Abraham, si de
Isaac si de Jacob servii tei, (quaror jurasi
pe tine ensuti); nu canto la asprimea popo-
lului aquest'a, si la pecatele tor, si la im-
pietatile tor.
28. Qua nu cum va sa dica quei que lo-
cuescu terra de unde ne-ai exdus, dicend :
pentru quo nu pole Domnul a'i induce() in
torea que le a promis, si pentru que Ii ur-
rasce Domnul, ti addusse erne spre a'i ttc-
cide In desertu.
29. Si aquestia popolul tea si mosteni-
rea ta (sunt), pe quari ai exdus din terea
Egyptului cu fortitudine mare si cu bract'
inaltu.
CAPU X.
1. Si in timpul aquell'a disse Domnul
catre mine : tart 'ti doe table de petra ea
quelle d'anteiu, si ascinde catre injure la
munte, si 'ti vei facce arcs de lemnu.
2. Si scrie-voiu pe table cuvintele que
fur/5 pe primele table que sfarrnasi, si le
vei punne in arca.
3. Si facuiu arca de lemne neputribili,
si taiaiu quelle doe table de petra ca quelle
d'anteiu, si ascinduiu la munte ; si quelle
doe table in mainile melle.
4. Si scrisse pe table dupe scriptur'a
quea d'anteiu quelle dece cuvinte, que vor-
bisse Domnul chine voi pe munte din mid -
locul focului, in dioa adunantei, si mi to
dette Domnul.
5. Si returnandu-me descinduiu din
munte, si pusseiu tablele in arc'a que fa-
cuiu, si lure acolo, dupe cum Imi ordo-
nesse Domnul.
6. Si filii lui Israel se promiscare din
Deroth at filiilor lui Iacim Misadai; (si) aco-
 188 DEUTERONOMIU.
lo marl Aaron, si se immormento acolo ; si
preoti Eleazar Dui aquestuia in locul
lui.
7. De acolo se promiscarti la Gadgad, si
dela Gadgad la Ielabatha, phment cu torrent
de ape.
8. In timpul aquell'a distinse Domnul se-
tnentia lui Levi, spre a purta arc'a testa-
mentului Domnului, a assista inainlea Dom-
nului, a ministra Iui, si a se nigh in nu-
rule Iui pine in dioa aqueast'a.
9. Pentru aqueast'a n'au Levitii parte si
mostenire intre fratii lor; Domnul ensusi
este mostenirea lui, dupe cum a dis lui
Domnul Dumnedeul teu.
10. Si eu stettuin in munte ca si in on-
bele d'anteiu, patru deci de dille si patru
deci de nopti ; si me exaudi Domnul si in
timpul aquest'a ; si nu voi Domnul a ve ex-
termina.
11. Si disse Domnul titre mine, passh,
tnainta in fruntea popolului aquesta, si
intre si mosteneasch terfa que am jurat
ptirintilor fora o da aquestor'a.
12. Si acum, Israele, que quare Domnul
Dumnedeul Wm dela tine, de quit a to
teme de Domnul Dumnedeul teu, a amble
in tote chile lui si a '1 ama si a servi Dom-
nului Dumnedeului nu din tOth inim'a ta,
si din tot suffletul teu,
13. A custodi commandele Domnului
Dumnedeului teu, si drepturile lui quote
eu commandu tie asthdi, qua bine sa fie
tie?
14. Ecce at Domnul Dumnedeului ten
este cerul, si cerul cerului, phmentul si
tote quite sunt Inteensul.
15. Numai pe parintii vostri ii preallesse
Domnul amandul, si allesse posteritatea
lor dupe densii, pe voi, mai presus din tote
gintile, dupe cum (este) in dioa aqueast'a.
46. Circonthiati-ve dar asprimea inimei
vdstre, si cerbicete vostru nu '1 mai invir-
tosati.
17. Queci Domnul Dumnedeul vostru
aquesta este Dumnedeul deilor, si Domnul
domnilor, Dumnedeul quel mare, quel fOrte,
si quel terribil quare nu se miry de face (a
nimului) nici is dart;
18. Quel que face judicala proselytului
si orphanului si veduvei, si ama pe prose-
lytu, dandu'i paine si vestment.
19. Amati dare pe proselyti ; queci pro-
selyti 1460 in Egyptu.
20. Pe Domnul Dumnedeul teu vei adore
si lui ( numai) vei servi, si de densul te vei
lipi, si in numele lui vei jura.
21. Ella (este objetul de) bud'a ta, si
www.dacoromanica.ro
CAP. EL
ellu Dumnedeul teu, quarele WU tie ague-
ste mari si gloriOse, que vedure ochii
tei.
22. Cu septe deci (si cinci) de sufflete
descindure phrintii tei in Egyptu ; si acum
te bat Domnul Dumnedeul teu ca stellele
cerului in multitudine.
CAPU XI.
1. Si vei amb. pe Domnul Dumnedeul
teu, si vei custodi custodiele lui si drep-
turile lui, si commandele lui si judictele
lui in tote dillele (vietei talle).
2. Si yeti sci astlidi que nu copillii vo-
stri, que nu au sciut nici au vedut mu-
strarea Domnului Dumnedeului teu, si
mhririle lui, si man'a lui quea tare si bra-
cut lui quel inaltu,
3. Si semnele lui si emblemele lui quite
Men, in midlocul Egyptului, lui Pharaon
regele Egyptului, si terrei lui intrege,
4. Si quite fact puterii Egyptenilor ,
carrele lor, si callarimea lor, cum le-a inne-
cat ap'a Marii Rosie peste raga lor, quand
ve allungau ei din apoi, Si '1 extermino
Domnul (Dumnedeu) pine In dioa de a-
stedi ;
5. Si quite facia voe in desert, pine sa
intrati in locul aquest'a ;
6. Si quite Mat lui Dathan si lui Abiron
filii lui Eliab filiul lui Ruben, pe quari des-
chidendlesi phmentul gur'a, ii inghiti,
cum si casele lor, si tindele lor, si averea
lor cu densii, in midlocul lui Israel in-
tregu; (veti sci).
7. Quo ochii vostri velure tote operele
Domnului quelle mari quite fact voe as-
ladi.
8. Si yeti custodi tote commandele lui que
eu commandu voe asthdi, qua sa traiti, si sa
ve immult4i, si sa intrati si sa mosteniti
terea in quare voi treceti lordanul spre a o
mosteni.
9. Qua sa durati indelung to terea que
Domnul juro parintilor vostri a da lor si
posterithtii lor dupe densii, terra quereversa
lapte si miere.
10. Quoci terea in quare intrati voi spre
a o mosteni nu este ca terra Egyptului, de
unde esiti, quand se semena s'ement'a ta,
sa se adape prin (lucrarea) picidrelor talle
ca o grhdina de legume.
11. Iar terea in quare intri spre a o mos-
teni, terra de munte si de campu , din
ploiea cerului cade ape;
12. Terra que Domnul Dumnedeul leu
'si o cercetedh neincetat : ocbii Domnului
 CAP. XII. DEUTERONOMIU.
Dumnedeului Ion peste (Ikea dela incepu-
tul annului, si pino la capetul annului.
13. De yeti asculta ea ascultare tote
commandele lui quite eu ve commandu
asiadi, spre a ama pe Domnul Dumnedeul
teu si a servi lui din iota inim'a la si din
tot suffletul teu ;
14. Quo va da ploiea pamentului ten la
timpul (seu) timpuriu sau tardiu, si 'ti vei
adunh griul si vinul si oliul ;
15. Si vei aye WWI in terrinele talle
pentru vitele talle.
16. Si mancand si saturindute , is a
minte tie sa nu ti se dilate inim'a, si abat-
tendu-ve sa serviti la dei straini, si sa ve
inchinati tor;
17. Si mIniandu-se sa se aprinda de ur-
gia Domnul assupr'a vostra, si sa Incliida
cerul, si sa nu mai fie ape, si pamentul sa
nu mai dea fructul sett, si sa periti de o data
din terea quea Duna que dette Dumnedeu
Yoe.
18. Punneti dar vorbele aquestea in ini-
m'a vOstra si in suffletul vostru; si legati-le
spre semnu pe man'a vdstra, qua sa fib un
(Lotaphotu) neclintit inaintea ocbilor yostri.
49. Si invetati cu aquestea pe filii vos-
tri, vorbindu-le quand stai a cash., quand
ambli pe calle, si quand to culci, si quand
le scoli.
20. Si scriti-le pe limiuele caselor vostre
si portelor vOstre.
21. Qua sa vi se immultiasca dillele vds-
tre si dillele filiilor vostri in terra que Dom-
nul juro parintilo yostri a di for ca si dil-
lele cerului pe pament.
22. Si vh fi, daqua cu ascultare Yeti as-
culla tote commandele aquestea que eu
commandu voe astadi, spre a be facce, spre
a ama pe Domnul Dumnedeul vostru, spre
imbla In tOte chile lui si spre a ye lipi de
Ellu,
23. Quo va allunga afarb Domnul tote
gintile aquestea dela fac'a vostra, si yeti
mosten1 natiuni marl si cu mull mai tart
de gnat voi.
24. Tot locul uncle Ira chid talp'a picio-
rului vostru, al vostru vi fi : dela desertu
si Antiliban, si dela riul quel mare, riul
Eupliratelui, si pinto la marea quea dela ap-
pusuri vor fi coufinile vostre.
25. Nu vi pute resists nimeni inaintea
fecei yostre ; tem'a de voi si terrorea de voi
vi impunne Domnul Dumnedeul vostru
peste iota faca terrei pe quare Yeti punne
piciorul, dupti cum a vorbit Domnul catre
voi.
www.dacoromanica.ro
189
26. Ecce eu dau astadi inaintea ydstra
binecuventari si blesleme :
27. Binecuventarea , de Yeti asculta
commandele Domnului Dumnedeului vos-
tru quite eu commandu Yoe astadi ;
28. Si blestemele, de nu yeti asculta
commandele Domnului Dumnedeului vostru
quite en commandu Yoe (astadi), si de ye
yeti retacl din callea que v'am prescris as-
tadi, ducendu-ve a servi la dei straini que
nu cunosceti.
29. Si va fi quand to va inducce Domnul
Dumnedeul teu in terr'a in quare treci spre
a mosteni sa dai binecuyentarea to pe num-
tele Garizin si blestemul pe muntele Goebal.
50. Si ecce-le aquestea dincolo de Ior-
dan in apoi de callea appusurilor sdrelui in
t6rea Chanaan quo locuesce spre appusuri
in face cu Golgol apprope de querrul quel
Walt.
31. Quiici voi treceti Iordanul, intrand
spre a mosteni terea que Domnul Dumne-
deul d& voe in mostenire prin sorti In tote
dillele (vietei vOstre), si o yeti mosteni si
yeti locui inteensa ;
32. Si veti custodi de a facce tote precep-
tele aquestea, si judicatele aquestea que eu
clan In aintea vdstra astadi.
CAPU XII.
1. Si aquestea sunt preceptele si judica-
tele que yeti custodl spre a facce In terea
que Domnul Domnedeul parintilor vostri di
Yoe in mostenire In tote dillele, que voi
traiti pe piiment.
2. Cu perdere perdeti tote gintile intru
quare fure adorati (jell lo, (si) pc quare
aveti a be mosteni pe munti, si pe coline si
subs on -que arbure desu ;
5. Si dist rugeti allarcle tor, sfarmati sla-
tuele tor, si dumbravele for (Marble, si scut-
pturele deilor for ardeti-le in focu, si dis-
perdeti numele for din locul aquell'a.
4. Nu Yeti facce Anse ash. Domnului Dum
nedeului vostru ;
5. De quit numai in locul que 'si vi al-
lege Domnul Dumnedeul vostru In vre un'a
din sementiele vostre, spre a supranumi
numele seu acolo, si a fi invocat; lb Yeti cauta
darO (acolo) si yeti hart.
6. Si Yeti adducce acolo holocautornele
vostre, si sacrificiele vostre, si decimele
yostre, si primitiele mainilor vOstre si ura-
rile vostre, si quelle de bun& voie alle vd-
stre, si primogenitele din (armentele) vace-
lor vostre si dela oile vosire.
7. Si Yeti mince acolo inaintea Doninu-
lui Dumnedeului vostru, sive Yeti bucura In
 190 DEUTERONOMIU.
tote pe quare yeti punne muinile vOstre,voi,
si casele vOstre In quite to binecuvento
Domnul Dumnedeul teu. ll
8. Nu veti fame (acolo) quare not facem
astaili aqui, fia-quare queea que ii place
Inaintea sa.
9. Quoci nu all ajuns pine acum in re-
paosul (vostru) si in mostenirea que Dom-
nul Dumnedeul yostru dh voe;
10. Ci yeti trecce Iordanul, si yeti locul
In tOrea que Domnul Dumnedeul vostru ve
va Impart' spre mostenire, si ve va assecla
In repaos despre toti inemicii din pregiur,
si yeti locui in securilate.
11. Si va fi quo locul que 'si 'I va allegge
Domnul Dumnedeul vostru qua intr'ensul
sa fiti invocat numele lui, acolo yeti adducce
tote quite eu ye commandu astacli, holocau-
tomele vOstre, si sacrificiele vOstre, si de-
cimele vOstre, si primitiele mainilor vostre,
si darurile vostre, si tot que este mai alley
din darurile vostre, guile ati promitte cu
urarc Domnului Dumnujeului vostru.
12. Si ve Yeti bucura Inaintea Domnului
Dumnedeului vostru, voi, si filii vostri si
Miele vostre, si feciorii vostri si fetele vOs-
tre (din cash), Levitul quare este la por-
tele vostre, pentru quo n'are parte nici
sorte din preuna cu voi.
13. Ia a minte tie nu cumva sa offeri ho-
locautomele talle in on -que loch uncle vei
vede.
44. Ci numai in locul que 'si va allege
Domnul Dumnedeul tea, Intr'una dintre se-
mentiele talle, acolo vei offeri holocauto-
mele talle, si acolo vei facce Ike quite cu
commando tie astinli.
15. Anse, in on -que pofta a suffletului
teu, vei pule junghia, si manca carni dupto
binecuventarea Domnului Dumnecjeului tea,
que 'ti a dat In on -quare cetate a ta ; quel
necurat in milllocul tett, si quel curat va
putO manca din aqueast'a (din quelle jun-
ghiate) ca si din capriore si din cerbu.
16. Din singe Anse nu yeti manca, ci pe
'aliment it yeti versa ca ap'a.
17. Nu vei pule manca in celtitile talle
decim'a graului LOu, si vinului [Cu, si °Hu-
lui (Cu, primogenitele din armentele vace-
lor talle si dela oile talle, si tote urarile
talle, quite ai ura, si marturisirilevOstre si
primitiele mainilor vostre;
10. Ci Inaintea Domnului Dumnedeului
tau vei mancb. aquestea, In locul unde 'si
va allegge Domnul Dumnedeul tea sie'§i,
tu, si filial teu, si filia la, si feciorul teu si
feta la (din cash"), si Levitul, si proselytul
din celatile lane; si to vei bucura inaintea
www.dacoromanica.ro
CAP. tut.
Domnului Durnne4eului tea in tote pe
quare vei panne nran'a ta.
49. la a minim tie 'ti nu cum va sa
abandoni pe Levitu In tot timpul quilt vei
trai pe pament.
20.. Si quand va delati Domnul Dumne-
deul teu confinile talle, dupe cum 'ti a von.
bit, si vei (jicce : miner -voiu carne, do va
poi)" suffletul teu a manca came, miinach
carne, daqua din iota pofta suffletului (Cu
(doresci).
21. Iar daqua mai departe de tine va fi
locul quo 'si va allegge Domnul Dumne(lett
teu spre a fi invocat numele lui, vei injun-
gltiadintre boil tei si dintre oile talle din
quite iti va da Dumnedeul teu, in modul
dupe quare '0 am commandat, si vei manca
In cetatile talk dupe tOta poft'a suffletului
teu;
22. Dupe cum se man:Inca capriorea si
cerbul, ash vei manca queea que ai Injun-
gliiat ; quel necurat in midlocul (Cu si quel
curat o vor manca assemenea.
23. Ia Anse fOrle tare a minte d'a nu
manca singe; quuci sangele vilei suffletul
ei este, nu se pole manca suffletul din
preunii cu carnile.
24. Nit yeti manca sangele, (ci) pe pament
it Yeti versa ca apti.
25. Sa nu '1 mananci qua bine sa fia tie
si filiilor 101 dupe tine (in eternu), de vei
facce binele si quelle plaeute Inaintea Dom-
nului Dumnedeului tea.
26. Quelle sante Anse alle talle que vei
ave, si quelle promise prin urb'ri luandule
vei veni in loud pie 'si va allegge Domnul
Dumnecleul [Cu sie'si spre a fi invocat acolo
numele lui.
27. Si vei facce holocautomele talle;
carnile le vei offeri pe altar Domnului Dum-
nedeului tea, ear sangele sacrificielor II
vei reversa la basea altarultii Domnului
Dumnedeului [Cu, si carnile vei manca.
28. Observa si asculta, si fa !Ate ctivin-
tele aquestea quite eu commandu tie qua
bine sa fit tie si filiilor lei In secul, de vei
facce que este bine si placut inaintea Dom-
nului Dumnedeului teu.
29. Si quand Ira extermina Domnul Dum-
ne4eul tett gintile (la gnarl to intri spre a
mosteni terr'a tor) dela fac'a ta, si vei
mosteni aquestea si vei local in terr'a tor,
50. Ia a minte tie 'ti nu cum Ira sa queri
a urma for, dupe que se vor extermina dela
faca ta, nu cum va sa queri deli tor, di-
ceud : dupe cum facu natiunile aquestea
(servind) qeilor tor, assemenea voiu facce
si eu.
 CAP. XIV. DEUTERONOMLU.
31. Nu vei facce assemenea Domnului
Dumnedeului tea; quOci tOte abominatiu-
nile quate Domnul a urrtt, facuro deilor
tor, que si pe filii tor, si pe fillet° for be ar-
du in focu la deii lot'.
52. Tot cuventul que eu commandu tie
asthdi, aquesta vei custodi a facce ; nu vei
adaoge la densul nici vei retragge din-
teensul.
CAPU XIII.
1. Iar de se vb. ardica intru tine prophetu
sau vishtor de visuri, si vi" di" semne st em-
bleme,
2. Si se vi" tmplini semnul sau emblem'a
que a fest vorbit dire tine, dicend : aidem
sa urmant si sa servim la ..lei strhini pe
quari nu'i cundsceti,
5. Sh nu ascultati de cuvintele prophe-
tului aquelluia, sau alle quellui que visedti
visul aquell'a ; club ye Incerch Domnul
Dumnedeul vostru spre a sci daqua amati
pe Domnul Dumnedeul vostru din Wit ini-
m'a vdstra si din tot suffletul vostru.
4. Dupe Domnul Dumnedeul vostru Yeti
urme si de densul Ye yeti teme, si corn-
mandele lui yeti custodi, si d' vocea lui
Yeti asculta, si ha Yeti servi si la densul ye
Yeti suppunne.
5. Iar prophetul aquell'a sau visatorul
aquell'a de vis sa moat; (Wei a vorbit
spre a te retticl dela Domnul Dumnedeul
tau, quarele te a exdus din terr'a Egyptu-
lui, quarele te-a rescumperat din servitute,
(si) spre a te scOte afart$ din callea que iti
prescrisse Domnul Dumnedeul tea a MINA
Inteens'a ; si yeti facce (ast fel) a pert real
dintre voi ensi-ve.
6. Iar de te vi" invite fratele tea din tali"
tau sau din mama la, sau filial ten sau fi-
lia ta, sau mulierea ta de pe shut' tea sau
atnicul ten que iti este ch suffletul, pe as-
cuns dieend aidem sa servim dei altii pe
quari nu 'i cunosci to si phrintii lei ;
7. Dintre deii gintelor din pregiurul
vostru vecine tie sau mai dephrtate de tine,
dela marginea pamentului Ono la marginea
phmentului;
8. Sit nu consimti lui, si sit nu asculti
de (Mitsui, si sa nu '1 crute ochiul ten,
si sa u' aibi dor de densul nici sa '1 acco-
peri ;
9. Ci Luau 'I de face, spunne'l, si man'a
ta sd fie peste densul mai anteiu spre a'l
uccide, si mainile popolului intregu mai
in urnah.
10. Si 11 von lapida cu petre, si vb. murl,
pits a cereal a te smulge dela Domnul Dim.
www.dacoromanica.ro
191
nedeul (Cu quarele te exdusse din Egyptu,
din cas'a servilutii.
41. Si Israel tntregu audind se vi" tame,
si nu vor mai adaoge a mai facce o asse-
menca fapth rea in midlocul vostru.
12. Iar de vei audi in vre un'a din cetit-
tile vostre que Domnul Dumnedeul tau di"
tie spre a locul acolo, quo dicu :
13. Esit'au barbati faro-de-lege dintre
voi, si an abatut pe toti locuilorii cetittii
Ion, clicend aidem sa servim la alti dei
que nu cunosceti,
14. Vei cerceta attune', si vei intrebh,
si vei investigh forte, si daqua adeverat si
manifestu este cuventul aquesta, de s'a fh-
cut (in adeyer) abominatia aqueasta intru
voi;
15. Uccidend vei uccide pc toti locuito-
rii cetatii aquelluia prin uccidere de gladitt ;
cu anathema o yeti anathematisb., si Wit
quelle dinteensa, si vitele ei prin gura
de gladiu.
16. Si tote spolicle ei le vei aduna in
plateele ei, si vei incinde cctatea ru focu,
si tote spoliele ei cu told in preuna Main--
tea Domnului Dumnedeului tau, si remaie
nelocuith in eternu, si sa nu se mai edi-
fice.
17. Sh nu se lipeasch nimicu din ana-
thema de man'a ta, qua sa se tntUrch Dom-
nul din minia urgiei salle si sa 'ti dea mi-
sericordiii, si sa te immultiasca, si sa fie mi-
sericordios cu tine (si sa to sature, dupe
cunt 'ti a vorbit), (si) dupe cum a jurat Dom-
nul phrintilor thi ;
18. Daqua vei asculta de vocea Domnu-
lui Dumnedeului tea spre a custodi talc
preceptele lui qualm eu commandu tie as-
thdi, spre a facce binele si placutul Inaintea
Domnului Dumnedeului tau.
CAPU XIV.
1. Filii fiti ai Domnului Dumnedeului
vostru sa nu ye facet" incisiuni, si nu ve
punnet' calvititi tntre ochii vostri pentru vre
un mon.
2. Quoci popol sant esci Domnului Dum-
nedeului [Cu, si pc tine te allesse Domnul
Dumnedeul (Cu spre a II lui popol propriu
al sea dintre tale natiunile de pe fac'a pa-
mentului.
5. Nu yeti manta nici o abominatie.
4. Aquestea stint vilele que yeti manta :
vitellu dela vacce, si 'gnellu dela oi, si iedu
dela capre ;
5. Si cerbu, si capriora, §i bivolu, 5i Ira-
gelaphu, si pygargu, si orygti, si camilo-
pardal ;
 lai DEUTERONOMIU. cap. Iv.
6. Si told vit'a que despica copit'a, si si nu vet pule offer6 aquestea, quO departe
quare unghiele le desunghia In doe parti, dela tine esle locul que 'si va allegge
si quare rumega !titre vile, aquestea sa Domnul Dumnedeul teu spre a fi Invocat
mancati. acolo numele lui, quAnd te va bine cuventa
7. Si aquestea sa nu mancati din quelle Domnul Dumnedeul teu,
que rumega si din quelle que despica co- 25. Vinde-vei aquestea pe argint, si vei
pit'a, si desunghia unghiele : camil'a, si lua argintul In mAinile talle, si le vei ducce
dasypodul, si chcerogrilliul, quo rumega (In la locul que 'si va allege Domnul Dumne-
adever) aquestea, Anse copit'a nu desparlu, deul teu,
(si) necurate sunt voe. 26. Si vei da argintul pe ori-que Ili va
8. Si porcul, que desparte copit'a, si pofti suffletul teu, si vei manca acolo Inain-
desunghia unghiele, Anse nu rumega, (si) tea Domnului Dumnedeului teu, st te vei
necurat este aquest'a voe; din carnile aque- bucura lu si cas'a ta,
stor'a sa nu mancati, si de mortacinele for 27. Si pe Levitul din cetatile talle, nu 'I
sa nu ve attingeti. vei abandons, (Wei ellu ware parte si aide
9. Si aquestea yeti manca din quite sunt din preuna cu tine.
In ape : tote quate au aripiore si soldi 28. Dup5 trei anni vei sc6te loth decima
(aquestea) sa mancati. din productele talle In annul aquella, si o
10. Si tote quite nu an aripiore nici vei punne In cetatile talle;
soldi nu yeti manca; (quoci) necurate sunt 29. Si va veni Levitul, quo ellu nu are
aquestea voe. parte nici sOrte din preuna cu tine, si pro-
11, Ori-que passere curata yeti manca, selytul, si orpanul, si veduv'a quea din
12. Si aquestea sunt que nu veti manca cetatile talle, si vor =Inca si se vor shtura,
dintr'ensele : aquila, si grypa, si alietul ; qua sa te binecuvinle Domnul Dumnedeul
13. Si ixul, si vulturul, si ictinul, si se- teu in tote operele mainilor talle que vei
menile aquestuia. facce.
14. Si ori-que corbu, si semenile aque-
suia. CAPU XV.
5. Si strutul, si glauca (buha), si larul, 1. La al septelea annu vei facce remis-
si eretele si semenii aquestuia ; sio (iertare).
16. Si erodiul, si lebed'a, si ibis; 2. Si ast fel este conslitutia remissiunii :
17. Si mergulul, (si upupa) si porphy- vet remitte (ierta) ori-que debitu propriu
rionul, si nyctocoracele. que Ili este dator appropele : pe apprOpele
18. Si pelecanul, si charadriul, si seme- teu si pe fratele teu nu vei strimtora, quoci
nile aquestuia; si epopa, si nycterida (Ii8a- s'a proclamat remissia Domnului Dumne-
cul). deului teu.
19. Tote reptiliele dintre quelle svolh- 3. Dela strain poti quere gate suns alle
Ore, necurate stint aquestea voe ; nu veti talle la densul; iar fratelui teu iertare vei
'nand dinteensele. facce de queea que 'ti esle dator.
20. Orique svolatore curata yeti manca.
21. Si on -que mortacina nu yeti manca; 4. Quo nu va fi Intru tine (Israele) sea-
strainului din cetatile talle se va da, si o vi petat (si lipsit); pentru quo binecuventand
mama sau se va vinde strainului; quo po- te vb. binecuventa Domnul Dumnedeul teu
pol sunt esci Domnului Dumnedeului tett. in terr'a que Domnul Dumnedeul teu da tie
Nu vei ferbe 'gnellu In laptele mamei salle; parte spre a o mostenl.
22. Decima vei decima ori-que producttt 5. De vei asculta Anse Cu ascultare de
al semenaturei tarea, productul terrinei in vocea Domnului Dumnedeului vostru spre
fiaquare annu; a custodi si a facce tote commandele aque-
23. Si vei manca aqueast'a In aintea stea que eu commandu tie astadi ;
Domnului Dumnedeului teu In locul que 'si 6. Quo Domnul Dumnedeul teu te va bi-
va allegge Dumnul Dumnedeul teu spre a necuventa dupo cum a vorbit tie, si vei im-
fi invocat numele lui acolo; vei adducce prumula natiuni multe, iar to nu te vei
decimatiunile grAului teu, si vinului teu, si
imprumula, ci to vei domina peste multe
oliului teu, si primogenitele data armentele
natiuni, iar peste tine nu vor domina.
7. Iar de se va afla intru tine scapetat st
talle de vace si dela oile talle, qua sa Inveti
a te teme (le Domnul Dumnedeul teu In tote lipsit dintre fratii lei In vre una din cetatile
dille (talle). din terea que Domnul Dumnedeul ten da
tie (drep parte), sa nu 'ti impetresci inim'a,
24. Iar de va fi departata callea dela tine,
www.dacoromanica.ro
 CAP. XV I . DEUTERONOMIU.
nici se'ti stringi man'a dela fratele teu quel
sciipelat si lipsit.
8. Ci deschidend deschide mainile talle
inaintea lui si imprumut imprumutal de
ajuns on de quit va aye nevoie (si) or de
quit Ii va li lips'a.
9. Ia 5 minte tie nu cumva sa se face
cuvent ascuns in inim'a to (de) fare-de-lege,
dicend : se appropiti annul al septelea, annul
iertarii,si (asa) sa se ineulatiasca ochiul leu
spre appropele teu quel lipsit si scapetat,
si sa nu 'i dai, que Ira stiga assupra ta catre
Domnulu, si v5 fi intru line pecat mare.
10. Daml da lui, si imprumut impru-
male '1, on de quilt are nevoie, si sa nu te
atirisli cu inim'a ta quand dai lui, quo
pentru fapt'a aqueasta te va binecuventa
Domnul Dumnedeul ieu In tete operile tallc
si In tote pe quail vei punnc man'a la.
11. Quoci nu WI "psi neavut si scapetat
din terra ta ; (si) de aqueasta commands eu
tie spre a facce fapt'a aqueast'a, qicond :
deschidend deschide mainile lalle In ainlea
fratelui (Cu quellui ne avul, si quellui que
se nigh pe pamentul teu.
12. Si de se va vinde tie fratele tea
Hebreul sau Hebrea, iti va servi sese anui,
si in at septelea annu iI vei demittc liber
dela line.
13. Iar quand II demiti liber dela tine,
nu 'I vei demitte desert ;
14. Cu capuire it vei ciipul din oile talle,
si din grant tea, si din maul Ieu, dupe
quite te va 11 biuccuventat Domnul Dum-
nedeul Ieu, vei da loll.
15. Si 'It vei adducce a minte quo do-
mesticu ai fost in torea Egyptului, si tea
rescumperat Domnul Dumnedeul teu de
acolo ; de aqueasta iti commandu eu a facce
fapla aqueasta astedi.-
16. lar de va dicce came tine : nu esu
dela tine, pentru quo s'a fost lipit inima lui
de tine si de cas'a la, (si) quo ii este bine
lui pe hinge tine ;
17. Luis -vei (altunci) sula si ii vei genri
urechiea Ia use (assupra pragului) si va fi
tie domesticu pentru tot Wawa; si fetei
talle din cash vei facce tot assemenea.
18. Sa nu 'ti fie cu greu que ii demiti
liberi dela tine,que sese anni 'ti a servit cu
salariu annual de mercenariu, si te va bine-
euventa Domnul Dumnedeul tea iu tote
quite faci.
19. Tot primogenital que se v5 nasce la
vacele talle si la oile talle, masculii vei san-
tilica Domnului Dumnedeului teu ; nu vei
labors cu vitellul primogenitu, si nu vei
tunde primogenitul dela oile talle;
www.dacoromanica.ro
193
20. Inaintea Domnului Dumnedeului teu
it vei manca din annu in annu, in locul que
'si va allegge Domnul Dumnedeul (Cu, to
si cas'a Ia.
21. lar de va fi inteensul defect, (de vb.
11) schiopu sau orbu, sau on -que defectu
reu, nu '1 vei sacrifica Domnului Dumne-
deului tea;
22. In cetetile lalle it vei manca; quel
necurat intru tine ca si quel curat it vi
putd manca assemenea, ca cum (se ma-
nand) capriora si cerbul.
25. Anse sangele lui nu vei man* (ci)
pe pament 11 vei versa ea ape.
CAPU XVI.
1. Observe lun'a quellor Nuoe (spice) si
vei facce Domnului Dumnedeului teu pa-
scele, qui) in lun'a quellor Nuoe ai esit din
Egyptu *tea.
2. Si vei sacrifice Domnului Dumnedeu-
lui teu pascele, of si boi in loci)! que 'si 'I II
allege Domnul Dumnedeul teu spre a 1i
invocat numele lui acolo.
3. Sa nu menenci peste densul Fermenta:
septe dille vei manca poste densul azyme,
paine de afflictiune, quo ra'pede esiroti din
Egyptu noptea, qua sa ve, adduceti a minte
de dioa esirii vostre din 1.6.rea Egyptului in
tote dillele victei vostre.
4. Si sa nu se veda la tine fermenlat in
tote hotarele talle septe dille, si se nu
dorma din chrnile quo yeti sacrifice sera in
dioa anteiea pine dimincata
5. Nu vei, pate sacrifice pascele in .nici
un'a din ceatile talle que Domnul Dum-
nedeul (Cu da tie ;
6. Ci in locul quo 'si v5 allegge Domnul
Dumnedeul teu spre a fi invocat numele lui,
acolo vei sacrifice pascele ser'a are ap-
pusul sorclui , pc tinipul in quarc ai esit
din Egyptu.
7 Si vei ferbe si vei frige, si vei manca
In locul que 'si va allegge Domnul Dunme-
deul teu ; si le vei returna de dimineata si
te vei ducce la casele talle.
8. Sese (Pile vei manca azyme, si dioa a
septea exodiu serbatore Domnului Dumne-
deului teu ; nu vei facce bar' ensa nici o
opera, de quit quelle que se facu (pentru
quererile) suffletului.
9. Seine septemane intrege vei enumera
tie 'ti, de cum incepe secera a secera, vei
incepe a enumera septe septemane;
10. Si vei facce serbeldre septemenelor
Domnului Dumnedeului teu dupe quit Ole
man'a ta, la quite iti vi da dupe cum te
Ira 11 binective,ntat Domnul Dumnedeul teu ;
13
 194 DEUTERONOMIU.
11. Si te vei bucurA inaintea Domnului
tlumnetkului tau, to si filiul tett, si filia ta,
si feciorul tett si fol'a ta (din cash), si Levi-
tul din cetatile talle, si proselytul, si or-
hanul, st veduv'a dintre voi, In locul que
'si va allegge Domnul Dumnedeul tett spre a
11 invocat numele sou acolo.
12. Si 'ti vei adducce g mince quo domes-
ticu ai fost In terea Egyptului, si vei cus-
todi si vei farce commandele aquestea.
13. SerbetOrea tabernaculelor 'ti o vei
facce septe c.lille, (pawl vei aduna din aria
ta, si din linul tLu ;
14. Si te vei bucura In solemnitalea ta,
ttt si filiul teu, si filia ta, si feciorul tett si
fet'a la (din cash) si Levitul, si proselyttil, si
orphanul, st veduv'a quea din celatile talle.
15. Solite Attie vei serbatori Domnului
Dumnedeului teu in locul que 'si '1 va al-
legge Domnul Dumnedeul tett (spre A fi in-
vocal numele sOu acolo); qua sa te bine
cuvinte Domnul Dumnedeul teu in Me
fructele talle, si in toot fapt'a mainilor talle,
qua sa fit cu voie bung multumindu-te.
16. In trei timpi ai annului se va aratA
ori-que mascule In aintea Domnului Dum-
nedeului tett in locul que '1i va allegge
Domnul : in serbatorea Azymelor, si In ser-
batOrea septemanelor, si in serbittorea In-
figerii Tabernaculelor. Nu to vei arata
desert inaintea Domnului Dumnedeului
tett : judicata in cetatile kale ; sculandu-te te vei
17. (Ci) fig -quire dupo puterea mainilor
vostre, dupb binecuventarea Domnului
Dumnedeului tett que a dat tie.
18. Judicatori si Intruduceiori de rap-
porturi 1[0 vei stabili in Ike cetatile talle
que Domnul Dumnedeul ten da tie, dupo
sementiele talle, si vor judica popolul judi-
cala drepta.
19. Nu vor !Melina judicat'a, nu vor
chuta a cunOsce lac'a (cuivit), nici vor lug
daruri, quoci darurile orbescu ochii Intel-
leptilor, si scadu cuvintele dreptilor.
20. Cu dreptate sa urmaresci dreptatea,
qua sa traiti, si intrand sa mosteniti torea
que Domnul Dumnedeul tau da tie.
21. Nu 'ti planta dumbrava ; nici un ar-
bure pe Mingo altarul Domnului Dumnedeu-
lui te,u sa nu 'ti faci.
22. Sa nu 'ti ardici statue, que a urrit
Domnul Dumnedeul teu.
CAPU XVII.
. Nu vei offeri Domnului Dumnedeului
ttu vitellu sau oie, in quare este defectu
(sau) quevA rim; quo abominatiO Domnului
Dumnedeului tett este.
www.dacoromanica.ro
CAP. /VII.
2. Iar de se va afla in mlillocul te,u, In
vre un'a din cetatile talk quo Domnul Dum-
netleu da tie, barbat sau femee que va co-
mitle reul inaintea Domnului Dumnedeului
tett, calcand allianta lui,
3. Si trecend vor servi la dei stritini si
se vor inching tor, sOrelui, sau limei, sau
ori-quarui ornament de pe ceru, que nu 'ti
am commandat (a servi),
4. Si se va spunne tie (una ca aqueasta),
to vei audi si vei cerceta cu starlike, si
(apoi) daqua adeverat a esit cuventul, s' a
Intent plat (adicb) abominatia aqucast'a in
Israel;
5. Vei scdtte attunci pe omul aquell'a
sau pe fenteea aqueea, que art fost commis
un reit ca aquesta, la part'a (cettitii) lane,
pe barbat si pe femee ; cata sh mora,
vor uccide Cu petre.
6. Dupe (spusa) a doi marturi sau a Wei
marturi pole muri quel que a sa mora; nu
va pine (Anse) muri (numai dupe spusa)
unui martur.
7. Si maim marturilor va fi pesle densul
mai anteiu, spre a 'I ommori, si 'Dana po-
polulni intregu mai la urma.
8. Ian de va fi vre o questio que nu vei
pule (deslega) in judicata hike singe si
singe (mOrte si morte), si Intro judicatii st
judicata, si intro plagit si plagh', si intre
controversia si controversia, questiuni de
sui la locul que 'si va allegge Domnul Dum-
nedeul tett spre a fi invocat inteensul nu-
mele sou ;
9. Si to vei ducce la sacerdotii Levitt si
la judicatorul que va fi in dillele aquellea,
si cercetAnd (aquestia), iti vor spunne judi-
cat'a ;
10. Si vei facce dupe cuventul quo
(aquestia) iti vor spunne din locul aquell'a
que isi va allegge Domnul Dumnedeul teu
spre a se invoca numele sett acolo, si vei
custodi fOrte de a facce dupO tote quite va
legiul tie.
It Dupe legea dupO quare te vor
si dupb judicat'a que iti vor spunne
vei facce : nu te vei inclina dela cuventul
que Iti vor spunne (nici) la drept'a nici la
stang'a.
12. Si omul quare va facce Irt superbia
cum sa nu asculte de sacerdotele que as-
sista a ministry In numele Domnului Dum-
nedeului tau sau de judicatorul que ar' fi
In (Wide aquellea, sa mora Amu!. aquell'a
si vei ardica OW din Israel.
15. Si tot popolul audind se va teme si
nu va mai committe impietate.
 CAP. XVIII. DEUTERONONIUi
14. Iar de vei intra in terra que Dom-
nul Dumnedeul tea da tie drept parte si o
vei mosteni si vei loctti Inteens'a, si vei
dicce : constitui-voiu peste mine principe,
cum (au) si quelle l'alte natiuni din pregiu-
rul meu ;
43. Constituindu consume poste Line
principele pc quare '1 va allegge Domnul
Dumnedeul !du; dintre fratii lei (Anse) vei
constitui peste tine principe; nu vei pule
asseda peste tine omu de alit natio, (pie nu
este !Yawl° tea.
16. (Luati a minte) Anse sit nu'si immul-
tiasch callarimea, nici sit reduch (din nuou)
popolul in Egyptu (in servitute), cu midlocu
de a'si immulti callarimea ; quo Domnul
v'a dis o data; nu cum va sit adaogeti a ve
mai inturna pe callea aqueea.
17. Si sit nu'si immultiasca (principele
aquell'a) femeile, qua sit nu i se perverte
inim'a ; si argint si our sit nu'si Immultia-
sch rte.
18. Ci va f quand va sedo pe scaunul
autoritatii salle va panne a'si scrie Deute-
ronomiul aquest'a in carte de catre sacer-
dotii Leviti.
19. Si o vii aye cu ddnsul, si va ell' pe
dons'a In tote dillele vietmi salle, qua se
Inv* a se lento do Domnul Dumnedeul
sdu, a custodl tOte cornmandele aquestea si
tOte indreptarile aquestea spre a le facce ;
20. Qua se nu se inalte initn'a lui mai pre
sus de fratii sdi, qua sit nu trod peste corn-
mandele (aquestea) la dropt'a sau la stang'a,
si qua sit pole ducce in delungu in autori-
taloa sa ellu si filii lui din preuna cu dOnsul
Intre tilii lui Israel.
CAPU XVIII.
1. Nu vor aye sacerdotii Levitii cu iota
sernentia lui Levi parte nici sorte din
preuna cu Israel; ci carpomele ((pie se ad-
duct]) Domnului este sortea tor; manca-vor
dinteaquestea).
2. Lolu (de piinadnt) nu IA ay (Levitul)
intro fratii lui; (queci) Domnul dnsusi este
sortea lui dupe cum 'ia 4is' o ltd.
5. Si aqueasta este judicat'a sacerdoti-
lor : quelle que (se adducu) dela papal,
dela quei que injungliia sacrificiele lo, fie
vitellu flit die; se va da sacerdotelui bracul
si falcele si pantecele;
4. Si primitiele graului tett, si vinului
(du, si oliului Lou, si primitiele tunsurelor
oilor talle vei da lui ;
5. Quo Pe donsul it allesse Domnul Dum-
nedeul tea din tote sementiele talle spre a
assista in aintea Domnului Dumnedeului
www.dacoromanica.ro
195
(Cu, spre minislrare si binectivdntare iu
numele Domnului, ellu si flit lui in tote
dillele.
6. Iar daqua va supraveni Levitul din
vre un'a din cethtile vdstre dintre toti flit
lui Israel, de unde locuesce, dupe cum po.
ftesce suffletul lui, in local que 'si va al-
legge Domnul;
7. Va ministry in numele Domnului
Dumnedeului sdn, ca toll fratii lui Levitii,
que assista acolo inaintea Domnului ;
8. Parte impartita va mance, afarti din
(quelle que vor esi) din vdndarea quellor
parintesci alle lui.
9. Iar de vei intrh tu in terea que Dorn.
nul Dumnedeul tea dh tie, nu to vei invdta
a facce dupe abominatiunile gintilor aquel-
lor'a.
40. Sa nu se alb intru line quarele sit
trech pe filiul situ or pe filia sa prin focu,
vaticinand vaticiniu, devinand si augurand
tdupb passere),
11. Venificu, incantand Incantatio, ven-
trilocu si consultand emblemele, cercetand
moat.
12. Queci abominatio (este) Domnului
Dumnedeului teu tot quel quo face ague-
stea ; quoci pentru aquesle abominatiuni
Domnul Dumnedeul (du Ira extermina pe
aquestia dela fac'a ta.
13. Perfectu fit inaintea Domnului Dum-
nedeului tea.
44. Qutici natiunile aquestea pie fit le
vei mosteni aquestea de vaticinie si de de-
vinatiuni asculta ; tie rinse nu s'a dot asi
dela Domnul Dumnedeul (Cu.
15. Prophet din midlocul fratilor lei, ea
pe mine va scula tie Domnul Dumnedeul
teu ; de densul yeti asculta.
16. Dupe (die quite ai querut dela Dom.
nul Dumnedeul [Cu In Choreb In dioa adu-
nantei dicond : nu vommu mai adaoge a
audi vocea Domnului Dumnedeului nostru,
si focal aquesta marele nu 'I mai putem
vedd, quo murim (cu Iota).
17. Altunci 4isse Domnul dire mine :
drepte (si bane) Idle quite dissere :
18. Prophet' dart, voiu inalta for din
midlocul fratilor lor, ca si pe tine, si vain
da cuvOnlul men in gur'a lui, si va vorbi
for dupe cum voiu commando lui.
19. Si omul (aquell'a) que nu Ira ascUlta
de cuvintele lui, quilt° va vorbi in numele
meu prophetul, et, imi voiu resbuna asstt-
pra lui.
20. Anse (si) prophetul que ar' committe
impietatea de a vorbi cuvent In numele
meu que et, n'am commandat lui de a
 196 DEUTERONOMIU.
vorbi, si quare va vorbi in nume do alti dei,
sa more prophetul aquell'a.
21. Jar de vei dicce in inim'a to : cum
vommu cundsce cuvdntul que n'a vorbit
Domnul?
22. Quite va vorbi prophetul In numele
Domnului, si nu se vb. Imp lini cuventul lui,
si nu se va intempla, aquella (este) cuvent
quo nu '1 a dis Domnul : In impietate 'I a
vorbit prophetul (aquell'a) ; nu vi luati
dupe densul.
CAPU XIX.
1. Iar quand va extermina Domnul Dum-
nedeul teu gintile a quitror terra Domnul
Dumnedeul ten da tie, si le vei mostenl, si
vei locui In cetiitile for si in casele tor,
2. Trei cetiiti vei separa tie in midlocul
terrei table que Domnul Dumnedeul te,u da
tie spre a o mosteni.
3. Illesora'ti callea, si vei imparti in trei
hotarele terrei table que Domnul Dumne-
deul Cu
t Imparte tie; si va fi acolo refugia
la on -quo omuccidu.
4. Aqueasta Anse va 11 institutia omuci-
dului quo va fugi acolo, si va puld trill :
quel quare ar' lovi (adice) faro de voie pe
appropele sett, si mai nainte de ieri si alal-
ta ieri nu '1 a fost urrit ;
5. Si aquell'a que ar' intra en appropele
situ in plidure spre a aduni lemne si avdn-
tand man'a sa cu securea quand taia lern-
nub, §i chddnd ferrul din lemnu Ira ajunge
pe appropele, si va muri; (unul ca) aquest'a
va pule se refugia In vre una din coittile
aquestea, si va triii.
6. Qua nu cumvh quel cu dreptul de a
resbuna sangele, allungand dupe urma pe
omuccid pe quand inim'a Ii este and) fer-
Mute, sa 'I ajunga, de va fi callea mai
lunge, sa 'I lovesch la viath si sa '1 ommOre;
de si nu este judicata de merle pentru
aquesta ; quoci nu 'la fost urrit pe ellu de
ieri si de alalta ieri.
7. Pentru aqueast'a eu iti commandu
euvOntul aquest'a, dicdnd : trei cetati Ili
vei allege tie (a nume pentru aqueast'a).
8. Iar de va delati Domnul Dumnedeul
teu hotarele talle, dupe cum a jurat Orin-
tilor lei, si va da tie Domnul iota tdrea quo
a dis a di phrintilor lei,
9. (De vei asculta a facce tote comman-
dole aquestea que eu commandu tie astadi,
intru a amh pe Domnul Dinfinedeul ten, a
arida in tote chile sane in tote dillele), at-
tunci sa mai adaogi (alto) trei cetati pc tango
aqueste trei ;
10. Si ast fel nu se va versa singe neac-
www.dacoromanica.ro
CAP. II.
cusabil pe pamentul teu quo Domnul Dum-
nedeul (Cu da tie in mostenire, si nu va fi
Intru tine (om) culpabil de singe.
11. Iar de va fi vre tin omu que urrasce
pe apprOpele situ, si pandindu '1, se va
scula assupra lui si 'I va lovi la viata cum
sa morh;
12. De va fugi (tin assemenea omuccidu)
in vre una din celatile aquestea, vor iri-
mitte quei mai veal ai cetatii lui, si 'I vor
lua de acolo si 'I vor da In mainile qttellui
cu dreptul do a resbuna single qua sa
mdra.
13. sa nu '1 crate ochiul tett, ci vei cn-
rati sangele neaccusabil din Israel, si bine
va fi tie.
14. Nu vei stramuta hotarele apprope-
lui (Cu que be a pus quei mai nainte de
line in mostenirea la quo ai mostenit'o in
tdrea que Domnul Dumnedeul (Cu da tie
drept parse a mosteni.
15. Nu pole sta un martur spre a mar-
turisi assupra omului despre nici o nedrep-
tate, despre nisi un delictu, despre nici un
pecat que s' an' committe ; ci dupe gur'a a
doi marturi, si dupe gur'a a trei marturi
se va stabili on -que cuvent (sau judicalii).
46. Iar de va sta martur injustu assupra
vre unui omu, accusandu '1 de impietate ;
17. SIa -vor quei doi Omeni intro quari
este contestatii in aintea Domnului si iu-
aintea sacerdotilor,si inaintea judicatorilor,
que vor li in dillele aquellea ;
18. Si vor cerceta judicatorii cu luare A
mime, si daqua (in adever ese quit) martur
nedrept a fost marturisit strambe, si s' a
fost sculat assupra fratelui situ ;
19. Attunci faceti aquestuia, dupe cum
ellu percugelasse a facce appropelui situ, si
yeti curati ast fcl reul dintre voi ensive ;
20. Si quei Patti audind se vor teme si nu
vor mai adaoge a facce o reutate ca aqueasta
Intru voi.
21. Sa n' aiba pietate ochiul teu de unul
ca aquesta'; ci sufflet pentru sufflet, ochiu
pentru ochiu, dinte pentru dinte, mina
pentru mans, picior pentru picior, dupe
cum va accuse calomniand pe apprOpele
sett, assemenea se va (la lui.
CAPU XX.
1. Iar de vei es1 la resbelltt assupra iui-
micilor lei, si vei vedd cai si calliireti si
popol mai mull de quilt tine, nu to vei (ewe
de dditsii: quo Domnul Dumnedeul teu cu
tine (este), quel que le exdusse in sus din
terea EgTptului.
2. Si va fi quind le vol appropii la lupth,
 CAP. azr. DEUTERONOMIU.
quo naintand sacerdotele va vorbi popolu-
lui, si va dicce titre (basil :
3. Asculta Israele voi 'naintati asta(li Ia
resbellu assupra inemicilor vostri; sa nu
vi se immoia inima vostra : nu ve temeti
nici ye infrangeti nici ve abateti Inaintea
tor;
4. Que Domnul Dumnedeul vostru pro-
passa din preuna cu voi spre a combatte cu
voi inemicii vostri, (si) spre a ve mantui.
5. Vorbi-vor apoi si scribii cure popol
dicend : quare este omul que edifico casa
nuoa si nu a inaugurat'o? Ducase si int Or-
nese Ia cas'a sa, qua nu cumya sa Wei In
resbellu si allu omu (sa viii) a'i inaugura
cas'a.
6. Si quare este (hare voi) omul quare
a pinta viii, si nu s'a bucurat dinlr 'ens'it?
Duca-se si intiirne-se Ia eas'a sa, nu cumra.
niurind la resbellu, omu allul (sa viii) si sit
se bucure diner' ensa.
7. Si quare este omul quare 'al a promis
(le mires5 muliere si nu 'si a lual'o? DIMS,
se si retUrnese la cas'a sa, qua nu cum va
unwind in resbellu, allul (sa viii) si sh'i is
mulierea.
9. Vor mai adaoge scribii a vorbi calre
popol, si vor dicce : quare este omul fricos
si molle cu inima! Duca-se si relOi nese la
cas'a sa qua sa nu speria, dupe inima lui, si
inim'a fratelui seu.
9. Si va fi grand vor Inceta scribii de a
vorbi axe popol, quo' vor asseda capi peste
oslire conducetori popolului.
10. Iar de to vei appopia de vre o ce-
tate spre a o bane, o vei Invita (mai an-
teiu) cu pace;
11. Si de Iti vor respunde cu pace si vor
deschide tie (portile), attunci lot popolul,
quati se aflh In cetate va fi tie Iribulari, si
suppusi ai
12. fay de nu se vor suppunne tie si Iti
vor facce resbellu, attune' o vei impresura;
13. Si ova da Dortmul Dumnedeul teu
In mainile talle, si vei bane pe lot mascu-
lele dinlr' ensa ea uccidere de sabiti;
14. Mare de femei, si de capuire, si tote
vitele, si (Ole quote sunt In cage si on -que
avere, (aquestea) le vei prada tie si vei
mama Iota prad'a dela inemicii lei que
Domnul Dumnedeul tea di' tie.
15. Asa vei facce cu (Ole cetlitile (pie
vor fi (le parte de line pre mull, si nu suet
din celatile ginlilor aquestor'a.
16. bar din cetittile ginlilor aquestor'a
que D01111111i Dumnedeul la dii tie spre a
moon' !Area tor, nu vei lasso vie nimicu
que resuffla.
www.dacoromanica.ro
197
17. Ci cu anathema yeti anathematesa
(extermina) pe densii, pe Chetlen, si pe
Amorrhen, si pe Chananeu, si pe Pherezeu,
si pe Eveu, si pe Iebuseu, si pe Gergeseu,
(lupe cum 'ti a commandat Domnul Dumne-
deul (Cu.
18. Qua sa nu ye Invete a facce tote abo-
minatiile for quite facure deilor lo, si sa
pecittuiti inaintea Domnului Dumnedeului
vostru.
19. Iar de vei Impresura vre o cetate
mai multe dille battendu-o spre a o lua, nu
vei extermina arburii ei, puind assupra for
secure, ci vei Winch dine' ensii, si nu'i vei
this; (qubci) arburele din campu nu este
omu qua sa se rclragii In valle dela faca ta.
20. Ci arburele (pie vei sci quo nu are
fillet de mancat aquella 11 vei distrugge, si
'1 vei taia, si vei construi baricade assupra
cetittii que da resbellu assupra ta, pine que
se va preda.
CAPU XXI.
1. bar de se va afla (omu) uccis in terra
que Domnul Dumnedeul tett (la tie spre a o
mosteni, &Out (si jimend) In campu si nu
se scie quel quare '1 a uccis,
2. Vor esi quei mai vechi ai Ici si judi-
catorii lei, si vor mesura pint) la cetiltile din
pregiurul quellui uccis.
3. Si va 11 quo (In) celatea quea mai
de apprope (le quel uecis,quei mai vechi ai
cetatii aquelleia vor lua o junice dela vace
quare n' a laboral (anco) si n' a tras la jugu;
4. Si vor adduce quei mai vechi ai ce-
thlii aquelleia junicea bile o valle aspra
quare nu s'a fost cullivat nici semenat, si
vor taia cerbicele junicii in aquea valle;
5. Si vor veni sacerdotii Leviti, quo pe
(basil 'si allesse Domnul Dumnedeul tee
qua sa assiste inaintea lui, si sit hinecu-
vinle In numele lui, si prin gur'a for se va
urma ori-que judicata si ori-que pedepsa.
6. Si toll quei mai vechi ai aquellei ce-
liiti que sunt mai apprOpe de quel uccis isi
vor spela mainile peste capul junicii taiate
In valle;
7. Si luand vorba vor dicce : mainile
nOstre n' au versat sangele aquesta, si ochii
nostri n' au vedut.
13. Propitiu fii but Israel popolului leu
pe quare '1 ai rescumperat, Domne, din
terra Egyptului, qua sit nit tia sage inno-
cent Intro Israel popolul (Cu. Si ierta-se-va
for sangele.
9. tar ur vei ardica sangele innocent din
midlocul vostru, de vei facce binele si que
este placut in aintea Domnului Dumnedeu.
 198 DEUTERONOMIU.
10. Iar de vei esi la resbellu assupra
inemicilor lei, si va preda pe aquestia Dom.
nul Dumnetjeu in mainile tulle, si vei prildh
pradele Ion;
41. Si vei ved6 Intro prade femee fru.
mOsh la fact, si Iti va place,
42. 0 poti intruducce in cas'a ta si rh-
tlendu'i capul, li vei lhia Inpregiur un-
&tide ;
13. Si 'i vei ardica vestmintele de cap.
tivilate de pe densa; si va slit in cas'a IA,
si va plunge pe tathl sett si pe mama sa o
lima de tithe : si dupb aquestea, poti liana
la (Musa si vei locul cu densa si va ft tie
muliere.
14. Si va ft quo de nu o vei vol, o vei
demitte liberh, si cu vindere sit nu se vemlh
pe argint ; nu o vei asservl, pentrn quo ai
umilit'o.
45. Iar de va aye un omu doe mulieni,
una din elle dilectii, si alta odiOsit, si vor
nasce lui filii quea dilecth si quea oditisa, si
Mitt primogenit va fi al quellei odiose ;
16. Va ft qui) in 4ioa In quare va im-
phrti In mostenire filiilor sei averile salle,
nu va pule da dreptul de primogeniture fi-
liului quellei dilecte, trecend cu vederea pe
filial Anteiu nitscut al quellei odiOse.
47. Ci pe anteiul iiiiscut filiu al quellei
odiose II va recunosce spre a 'i (la Indoite
din tOte quite i s' ar' afin, quo aquesta este
inceput filiilor set, si lui se cuvin drepturile
primogeniturei.
10. Iar de va av41 quine va filiu neascul-
Valor si rebellu, que nu asculth de vocea
tattilui sett sau de vocea rnamei salle, si 11
vor pedepsi, si (tot) nu va asculta de
(Mush;
49. Aitunci, luandu 'I lath], si mam'a lui,
11 vor adducce afarO inaintea quellor mai
vechi ai celhtii salle, la porl'a locului sett;
20. Si vor 41cce chine btlrbatii celatii
salle : filial nostru aquesta este nesuppus
si rebellu, nu asculth de vocea nostril, risi-
pilot, se intbath;
21. Si '1 vor batte cu peste toti bhrbatii
cethtii salle. si 'I vor uccide; si vet ardich
(ast fel) reul dintre voi ; si quei lalti autlind
se vor teme.
22. Iar de va ft In quineva pecat de
mettle si va muri, si se va Rpenilura (apoi)
pe lemnu,
23. Sii nu main pe !emu corpul lui,
ci cu ingropare ingropati'l in 4ioa aqueca,
qui) blitstemat de Dumuctlett este tot quel
spequrat pe !mutt, si sit nu intinati ph-
mentul quo Domnul Dunineqen da tie In
mostenire.
www.dacoromanica.ro
CAP. XIII.
CAPU XXII.
1. Nu cum va vetlend vitellul fratelui
teu, sau (Ilea lui retacinduse in cable, sh be
treci cu vederea ; ci intorcendu-le sit be In
torci la fratele teu (si sit le dal lui).
2. Ian de nu este apprope de tine fralele
(Cu, nici nu '1 cunosci, le vei conducce in
Intru In cas'a ta,si vor ft en tine pino quand
be va cliuta fratele ten, si (attune° i Ie vei
reds inapoi.
3. Asa vei facce cu asinul lui, si ass vei
facce cu vestmentul lui, si tot asa vei facce
cu on -quare objet perdue al fratelui (Cu ;
on -quite se vor pertle dela densul si lc vei
aflh nu vei pule it be trecce cu vederea.
4. Nu vei pule vede asinul fratelui teu,
sau vitellul lui ch4titi in calle treci
cu vederea ; (ci) ardicandul sa'i ardici din
preunit cu densul.
5. Sh nu se ale instrumente de ',haat
assupra vre unei femei, nici bitrbat sit puih
pe sine vestment de fermi; quoci abomi-
natio (inaintea) Domnului este on -quire vii
facce aquestea.
6. Iar de vei intempina cuibu de passeri
in ainlea ta in cable, sail pe vie un arbure,
sau pe ptiment cu pui situ cu oe si muma
incubh peste pui sau peste oe, sit nui lei pc
mama cu puii ei;
7. (ci) Demittend vei demitte pe mumit
si puii vei lua tie'ti, qua sit fie tie Line si sit
fii en 4ille multe.
8. Iar de vei edifice cash nuoii, facce-vei
cercu Itt pregiurul accoperementului ten
si ast fel nu vei cause merle In cas'a ta, dc vie
elide quel que cade de pe densa.
9. Sit nu semeni (in) viia ta vatic (se-
minte) qua nu cum-va sa remaia ne sancti-
ficate productul si sementa que vei semena
din preunh cu produclul viiei tale.
10. sa nu ani cu juncan si cu asin in
preunii la aquellasi (jugu).
11. Sit nu pui pe line (revestind) vest-
ment arnestecat cu hint si cu inn in preunit.
42. Farce -vei funiculi (condone) in quelle
palm ungliiuri alle matador tulle in quare
to vei infilsura.
43. Iar de va bait quinevh muliere si va
locui cu densa, si o va urn! (apoi),
IA. Si va impunne ei cuvinte do pretext,
si va adducce assupra ei nume reu, si va
tlicce : Luar-am mulierea aqueasia, si ap .
propiandu-me de densa tin aflaiu virgina-
Hole ei ;
45. Si (apoi) !dud fatal fetei si anima,
vor adducce virginaliele fetei inaintea san-
Itedninului (quellor bi,trani) ai celiitii la
porta (ei);
 cup. slut. DEUTERONOMIU. 409

16. Si 6 clicce fatal fetei sanhedrinului : o a umilit pe (Musa : nu 6 pule a o de-

pe filia mea aqueasta o am dat omului aquesta mitte in loth viat'a
de muliere, si urrendu-o 30. Nu 6 h O omul ,pe mulierea tatalui
17. Ella pune acum assupra ei cuvinte sea, si nu vii descoperi coperitur'a (pain-
de pretextu, 4icend : Nu am aflat la filia la lui) lalalui sou.
virginaliele ; si eccO virginaliele fluid melle ;
si vor destinde vestrnentul inaintea quellor CAPU XXIII.
mai vechi ai celatii aquelleia; 1. Nu va intrh famen nici castrat In cas'a
18. Attunci sanhedrinul cetatii aquelleia Domnului.
va lua pe omul aquella, si II vor pedepsi. 2. Nu va intra- quel (nascut) din prosti-
19. Si '1 vor damns cu una suth de sicli, tuata in ecclesia (adunant'a) Domnului, si
si' ivor dA tathlui copillei ; pentru quo (bar- plat in a ilecea generatiO nu va intro in
batul ei) a scos a bra name reu assupra cas'a Domnului.
unei vergini isralitide, si va 6 lni muliere, 3. Nit 6 intra Ammanit si Moabit in ec-
nu va pule a o demitte in toll viat'a lui. clesia Domnului, si OA in a decea gene-
20. Iar daqua pe adevim s'a fost facut ratio nu va intra in cas'a Domnului, sl pint)
ctiventul aquesta, si nu se vor aflh virgina- in eternu;
liele jnnei, 4. Pentru quo nu v' au intempinal ei cu
21. Anunci scelle-vor pe feta inaintea paini si cu apa in calle, quand esiati voi din
uselor casei tatatui ei, si o vor lapida bar- Egyptu, ai pentru qui' au salariat in contra
batii cetatii aquelleia cu petre, si va muri, ta pe Balaam filiul lui Boor din Mesopota-
pentru quo a commis imprudenta hare filii mia spre a le blastema.
lui Israel prostituandu cas'a tatalui ei ; si 5. Si nu voi Domnul Dumnedeul tOu a
(ast fel) vei ardica rbul dintre voi ensiv6. exaudi pe Balaam, si intOrse Domnul Dum-
22. far de se 6 aflit omu dormind cu nedeul IOu bitistemele in binecuventitri ,
muliere casatorita cu barbat, veti uccide pen tru qui" tea amat Domnul Dumnedeul [On.
impreuna pe amendoi atat pe barbat que 6. No vei vomit de pace cu densii nici
s'a fost culcat cu mulierea, quit si pe mu- de quelle de folds for in eternu in nit° qit.
liere ; si vei ardica 1.6111 din Israel. lobe vietei talle.
23. Iar de se va intempla Iota vergine 7, Nu vei abomina pe Idumeu, quo fra-
promish de sposh vre until What , si tele ltu este. Nu vei urri pe Egyptean, quo
aflandito vre un omu in cetate, se va culch ospe strain ai fostu in terea lui.
cu (Musa, O. Filii que vor nasce aquestia in a treia
24. Exducce-veti pe amendoi la portele generatio potu intrA In ecelesia Domnului.
celatii tor, si se vor lapida cu petre, si vor 9. tar de vei esi spre a to oppunne (in
muri, feta pentru cuventul quo n' a strigat reshellu) assupra inemicilor lei, feresce-le
iq celate, si omul pentru euventul quo a de lath fapt'a rea.
umilit mulierea appropelui sell; si vei ar- 10. De 6 fi in midlocul ten omu quo nu
dica rOul dintre voi ensiv6. va fi carat din scurgerea lui de neptea, esi-
25. Iar de 6 afla omul in camp' pe va (4'11.8 din campament, si nu 6 reintra
fet'a promish de sposti, si violandu-o se va in campament.
culeA en (Musa, veti uccide nuptial pe omul 41. Si vO fi catre sera qa Isi va spOIA
que s' a culcat cu densa ; corpul cu apa, si appuind sOrele vh reintra
26. far copillei no veti facce nimicu; in campament.
quit nu este copillei pectituire de merle ; 12. Si vei ave un loco ;dart din campa-
pentru quo ca si cum s' ar' ardica vre un meat, si 6 esi (ornul quella) acolo.
omu Ore -quire assupra appropelni sou, si 13. Si vei aye scobitor la chigOtarea ta,
'i va uccide viat'a ash este si impregiu si quaint to vei punne afaro sit sapi cut
rarea aqucasla, densul (piimentul) si lassand in Intru sh ac-
27. Pentru TO in campu o a fost aflat; coperi acolo spurchciimile talle.
si a strigat copill'a sposatl, si quire sa 14. Pentru quo Domnul Dumnedeul tint
;jute nu a lost. illambla in campamentul tOu spre a to ap-
28. lar de vii aflh quineva copill'a vergine pera si a preda (tie) pe inemicul tea in rtai-
que nu este promish de sposti, si violandu-o uile ; si va fi campamentul IOu sant, qua
se va culca cu densa, si se 6 alit; nu cum 6 vOdenduse in midlocul tOu spur-
29. DA-va omul,Aue s'a culcat cu (Musa, caciune de objete rusinese, sa 'si Intdrca
tattilui copillei einci.tleci didraclime (le ar- No dela tine.
glut, si a lui va ft ea de femee, pentru quO 45. Na vei preda (in mtiiniIe) domnului

www.dacoromanica.ro
 200 DEUTERONOMIU.
sett pe domesticul que se va refugia la tine
dela domnul seu.
16. Ci cu tine va locui in midlocul vos-
tru, va locui in orique locu uncle isi va al-
lege la vre un'a din portele talle undo va
place; sa nu'l amaresci.
17. Sri nu se afle proslituata dintre Miele
lui Israel, si sa nu se afle pecatuitor in for-.
nicatio dintre filii lui Israel; sa nu se afle
telesphore dintre Miele lui Israel, si sit nu
se afle initiat in culturi pagane (spre vre o
urare) dintre filii lui Israel.
40. Nu vei offeri pretul vre unei prosti-
tuale, nici schinibul vre unui caine in cas'a
DomnuluiDumnedeului teusprevre o urare,
quo abominatiii Domnului Dumnedeului lea
este si una si alta.
19. Nu vei Itth dela fratele ten usurii de
argint, sau usury de bucate, sau usury de
on -que objet que vei imprumuta.
20. Dela quel strain poti lua usury, iar
dela fratele teu nu vei lua, qua sa le bine-
cuvinte Domnul Dumnedeul tett in tote ope-
role talle In terra in quare intri spre a o
mosteni.
21. far de vei facce urare promittend
Domnului Dumnedeului teu, nu vei intardia
spre a o implini ; pentru quo querend o va
querre Dotnnul Dumnedeul teu dela tine, si
va fi intro tine pecat.
22. far de to vei retinue d'a facce urare
promittend, nu va fi ham tine pecat.
25. Quelle que esu din buzele talle le
vei observe si vei facce, (hip cum ai urat
promittend Domnului Dumnedeului teu da-
rul que ai pronuntiat cu gur'a la.
(25) Iar de vei intra in seceratura frate-
lui ten, addunh in mhinile talle spice, iar
secera (salt cost) nu punne in locul de se-
ceral at appropelui teu.
(24) Iar de vei intra In viia apprOpelui
tea, mananca struguri, quit se vä satura
suffletul teu, in vas Anse sa nu poi.
CAPU XXIV.
4. Iar de 'si va lua quinevh muliere, gi
vh locul cu densa si de se va intempla que
(ea) WI va aft' gratin in aintea lui, qub va
ti aflat inteensa queva de neplacut (sau ru-
sinos), va scrie ei carte de despartire, si va
da in miiinile ei, si o Ira demitle din cas'a
lui.
2. Si vi esi din casa lui, si retragenduse,
se vi pule marila Cu alltt barbaltt.
5. Si (de) ova urri ultimul Brim!, ii va
scrie carte de despartire si Ira da in mainile
ei, si o vi demitte din casa sa; sau de va
www.dacoromanica.ro
CAP. UM.
muri ultimul (aquesta) barbat que o a fost
luat siesi de muliere,
4. Nu va pule primul barbat que o a fost
demis, intorcenduse a o lua spre a 11 lui
muliere dupe que (o data) s'a contaminat
(cu quOci abomina lib' este in aintea
Domnului Dumnedeului te'u ; si tin yeti In-
tina phmenlul que Domnul Dumnedeul
vostru (la voe in mostenire.
5. De 'si vi lua quineva de currend mu-
liere sit nu esii la resbellu si nu i se Ira lin-
pune nici o angariii : scutit sit fie in cas'a
lui uu annu, bucurc.se de mulierea sa que 'si
a luat.
6. Sa nut iei spre siguranta imprumulu-
lui drept deposit Inert' nici parrt de d'as-
supra imirei quo midlocul traiului (time-
nilor) se depune.
7. Iar de se va aft' omu furand sufflel
dintre fratii see filii lui Israel, si asservindu
'1 it va vinde, sit mtira fun' si vcli
ardica ast fel reul dintre voi ensive.
B. Ia a minte tie la allingere de lepra ;
observe forte bine spre a facce dupti legea
intrega que ve vor explicit sacerdotii Leviti;
dupO cum v'am Co mmandat luati amiute
spre a facce.
9. Addu'ti aminte quite BRA Domnul
Dumnedeul teu cu Mariam pe calle quand
esiati voi din Egyplu.
10. De va fi vre o datoria (sit iei) dela
apprepele teu, on -que datoria vi iii, nu vei
intra in cas'a lui spre a'i lua depositu de as-
sigurare dela densul.
11. Afars vei slit ; si omul la quare se
aft' imprumutul teu, Iti va adducce afar5
deposilul de sigurare.
12. Iar de se alit neavut si scapetat.omul,
sit nu le culci a dormi (pe nopte) cu depo.
situl lui.
13. (Ci) cu appusul sorelui sit i dai ina-
poi vestmentul sett, qua sit dOrmit in vest-
mentul sea si sit le binecuvinte, si sa feet
tie misericordia In aintea Domnului Dum-
nedeului ten.
44. St' nu relit salariul quellui scapelat
si quellui lipsit dintre fratii lei, sau dintre
quei proselyti In terea to in cetatile talle.
15. In aqueeasi di vei reds salariul lui,
sit nu appuia sOrele peste densul, quo nea-
vut este, si inteensul are 101asperant'a lui;
sa nu singe assupra'ti are Domnul si sit
fit intru tine pecat.
46. No vor pule muri piirintii pentru filii,
si 1114 nu vor pule muri pentru parinti ; ci
faquare In pecatul sett va muri.
17. Sa nu inclini judicat'a proselytului,
si orphanului, si veduvei, si sit nu iei de-
 CAP. XXVI. DEUTERONOMIU.
posit spre sigurare vestment dela veduvti.
13. Si 'ti vei adducce a mince quO do-
mesticu ai fost in tdrr'a Egyptului, si te-a
rescumperat Domnul Dumnedeul teu de
acolo ; de aqueasla eu iti commandu a im-
plini preceptul aquesta.
19. De vei secerA secertitur'a la in tenni-
n'a ta, si vei uitA vre un manuchiu in ter-
rina la. int to vei Inturnit spre a '1 lua; ci
neavutului, si proselytului, si orphanului
si veduvei va fi qua sit to binecuvinle Dorn-
nul Dumnedeul teu in tote operele mainilor
tulle.
20. Ian de vei culegge olivele, nu le vei
inturna spre a mai culegge quelle remase
in apoi : alle proselytului si orphanului si
veduvei stint ; si 'ti vei adducce A mime
quo domesticu ai fost in terea Egyptulni ;
pentru aqueasla eu Iti commandu a Implinl
preceptul aquesta.
21. far de culegi viii ta, nu vei mai cu-
legge din apoi : proselytului si orphanului
si veduvei stint (quelle remase); si addu
a mime quo domesticu ai fost in Egyptu;
pentru aqueasla commandu en tie a Implini
preceptul aquesta.
CAPU XXV.
1. far de se va Intempla cerla Intre
Omeni, si vor veni la judicath, (judiciitorii)
vor judica, si vor justilicA pe quel juste si
vor inculph pe quel impiu.
2. Si va fi quo de vit fi quel culpabil
dernnu de loviture, punne-vei pe densul in
aintea judilor, si it vor bane in aintea for
dupo impietatea lui.
5. Pint") Ia numer de patru-deci II vor
bane, si nu vor mai adaoge ; iar de vor
adaoge a 'I mai bane pesle aquestea cu lo-
viture mai mune, disforma-se-va fratele teu
Inaintea la.
4. Sit nu legi gur'a boului quand treie-
rti.
5. Iar de locuescu frati in preunh, si vit
muri unul din ei, si u« VA li posteriiale
dupu densul, nu vit fi mulierea quellui
morn' (sociii) unui Wirbat din afarit pie nue
de apprope. Ci fralele biinbatului ei wit intrA
Ia densa, si o va lud sie'si muliere, si va
conlocui cti (Musa.
6. Si va fi qua Matilde que se va Hasce
sit se constitue dupo numele fratelui seu
quellui mon!, qua sit tin se stingh numele
lei din Israel.
7. Ian de nu vit vol omul sit is pe nut-
lierea frateliti sett, sui-se-va mulierea fra-
telui sett la porta (celtilii) chine sanliedrin
si va dicce : nu voiesce fratele bhrbatului
www.dacoromanica.ro
201
meu a suscita numele fratelui seu in Israel;
nu me, voi fratele bitrbatului meu.
8. II vor chiema attunci quei mai vechi
ai cetatii salle si vor dicce lui, si (daqua)
stand ellu va dicce : nu vont sit iau pe
aqueasla ;
9. Attunci, appropianduse mulierea fra-
telui seu de densul inaintea sanhedrinului,
vit deslega chlthmentul lui dela un Odor al
lui, si vit scuipa in fac'a lui, si Wand vorba
va dicce : asa se facce omului, quare nu
voiesce a eifica cas'a frateliii sett.
40. Si se Ira chiema numele lui In Israel,
ca,a quellui descultat de caltanient.
44. far de se lupth doi thneni in pretinh,
omu cu fralele sett, si vit, veni mulierea
unuia din ei spre a seiiph pe biirbatu sett
din mans quellui que It bane, si intindendu-
'si mina 11 vit appuca de testiculele lui ;
42. Thia-vei man'a ei; ochiul Lim sit
nici o compatimire en densa.
13. (Si) sit nu flit In marsipiul (Cu cum-
peat si cumpenh mare sau mkt,
14. Sit nu fiti litcas'a la mesura si mO-
surit mare si mica.
15. Pondu adeverat si dreptu sit aibi , si
mesurti aileOratii si drepth sit flit tie, (ph
sit fii cu dille mope in terr'a pie Domini!
Dumnedeul (Cu d5 tie In mostenire,
16. Pennu quo abominatiO Doinnultii
Dumnedeului (Cu (este) tot pie! que face
aquestea, tot quel que comitle (queea pie
este) nedreptu.
17. Addu 'ti it mime gene filch tie Ama-
lec in calle, quaint esiai tu din Egyptu.
10. Cum restette tie in calle si 'ti 1510
in coda (camparnentului) pe toti quei slti-
tuti in unlit Ia, tu erai fltimand si stilt tit de
fatich, si (elln) uu s'a ternut de Dumnedeti ;
49. Si va fi, quaint Domini! Dumnedeul
teu Iti vit (IA repaos despre toti inemicii lei
quei din pregiurtil tett In terea pie Dom-
Ind Dumnedeul (Cu va da tie in parte spre
a o mosleui, quo vei stinge numele Itti
Amalec din quelle de sub ceru, si sti nu
ulli vre o data (aqueast'a).
CAPU XXVI.
1. Si va li quit de vei intra In terea pie
Domnul Dumnedeul teu da tie in panic spre
a o mosteni, si vei locui pc densa,
2. Sit ici alltinci din primili'a tutulor
fructelor ti.rrei oriquate vei producce din
pinentul teu pie Domini! Dumnedeu da tie
In mostenire, si sit poi inteun panel% si sit
lc duei la loci'', pie 'si WI allege Doinnul
Dumnedeul [NI spre a se invoca numele sett
acolo ;
 tOt DEUTERONOM1U.
5. Te vei ducce apoi la sacerdotele que
va fi in dillele aquellea si vei dicce dire
densul : annuntiu asthdi Domnului Dum-
nedeului ten quo am intrat in ter'r'a que
juro Domnul parintilor nostri spre a da
nob.
4. Si va Ina sacerdotele panerul din mai-
nile talle, si 'I va punne inaintea altarului
Domnului Dumnedeului tett ;
5. Si vei lua vorb'a si vei dicce Inaintea
Domnului Dumnedeului ten : Syria aban-
don() latht meu si d'escindir in Egyptu, si
lout' acolo ca strain in numer piton, si de-
veni acolo nati(5 mare si multitudine =ha
si mare. . 10. Si Domnul to allesse si esi astiidi spre
6. Arnhritu-ne-au Egyptenn si ne-au
umilil si impusserb pe not opere dure;
7. Si ammu strigat titre Domnul Dum-
nedeul parintilor nostri, si exaudi Domnul
vocea nostri, si vedit umiliatia nostrh si
labOrea mistrh si tribulatia nOstrh;
IL Si ne exdusse Domnul din Egyptu ,
ellu cu fortitudine mare, si mina validh si
cu bracul sea quel Inalt, si en spectacole
marl, si en semne si cu embleme.
9. Si ne Indusse (in torea aqueast'a) in
hold aquesta, si ne dette phmentul aquesta,
piiment quo reversh lapte si miere.
10. Si acum ecce quo addusseiu primi-
tia producfelor phmentului que didesi unit,
Demme, phmentului que reversh lapte si
micro. Si vei Lassa aquestea Domnului
Dumnedeului LOU, (si le vei inching inain-
tea Domnului Dumnedeului tea).
11. Si to vei bucura In tete bunurile que
Domnul Dumnedeul tea dette tie si casei
talle, cum si levitul si proselytul que se ally
in midlocul tea.
12. Iar quiud vei implinl intru a decima
on -que decimh din productele phmentuiui
ten in annul at treilea, a doilea decimh o
vei da Levitului, si proselytului, si orpba-
milui si veduvei;'si von inanca,In cetittile
talle si se vor shtura.
13. Si vei dicce inaintea Domnului Dum-
nedeului (Cu : curhtit' am quelle sante
(alio melle) din casa niea, si le-am dat Le-
vitutui si proselytului si orphanului si ve-
duvei, (Mph tOte commandele talle quo
commandasi mie ; nu am trecut peste corn-
manda la, si nu am uitat,
44. Si nu am mancat In doliul men din-
tr'ensele nu am luat dinteensele spre necu-
rat, nu am datu dinteensele mortului ; as-
culiat'arn de vocea Domnului Dumneden-
Ini men, Mort' am tote dupti cum corn-
mandasi mie.
15. Cain In jos din casa quea santh din
www.dacoromanica.ro
CAP. xxvir.
ceru, si bine cuventh popolul (Cu pe Israel,
si plimentul que ai dat tor, dupo cure ai
jurat phrintilor nostri a da nob phment que
reversii lapte si micre.
16. In dioa aquest'a Domnul Dumnedeul
ten ti a conimandat a facce dupo kite drep-
turile aquestea, si judichtele; si yeti obser-
va si yeti facce aquestea din loth inim'a vds-
tra si din tot suffletul vostru.
17. Pe Dumneden allessesi aslildi
spre a fi Dumnedeul teu, si a Attila in chile
lui si a observa drepturile lui si comman-
dele lui, si judichtele lui, sia asculta de
vocea lui.
a devenl lui popol propriu at see, dupo emu
disse tic spre a custodi tit idle commandele
19. Si a fi tu mai presus de tOte natiu-
nile, dupo CHM le facia numit, si lauds si
glorificat, a fi to popol siolu Derpeultti
Dumnedeului teu, dap cum a dis.
CAPU XXVII.
1. Si commando Moyse si sanhedrinul
lui Israel popolului, dicend : custotliti title
commandele aquestea quite en ye cowman-
du astadi.
2. Si va fi In dioa In quare yeti trecce
Iordanul its terea que Domnul Dumnedeul
tea tlh tie, sh ti pui tie, petre marl, si sh le
lipesci eu varu (una de alt'a).
3. Si vei sonic peste petre tOte cuvintele
legii aquesteia, (in data) cum veti irecce
Iordanul, quand vei intril in terea que Dom-
nul Dumnedeul (parintilor) tei da tie, terra
que reversh lapte .si miere, dupo cum a dis
tie Domnul Dumnedeul phrintilor tel.
4. Si va fi, cum yeti trecce Iordanul sil
assedati petrele aquestea, que eu ve corn-
mandu astadi, In muntele Ga3bal, si sh le
lipiti en varu.
5. Si vei edifica acolo Domnului Dumne-
deului teu altar, altar de petre ; nu vei
punne peste densele ferru :
6. Petre intrege vei edifica alined Dorn.
nulei Dumnedeului ten, si vei offeri peste
densul holocaulome Domnului Dumnedeu-
lui feu;
7. Si vei sacrifice sacrificiu de mantuire
(Domnului Dumnedeului tea); si vei manta
acolo si to vei shtura, si to vei bucura in
(than Domnului Dumnedeului tett ;
0. Si vei scrie peste petre Loth legea
aqueasta chiarh forte.
9. Mai vorbi Moyse, si sacerdotii, (si)
Levitii clitre Israel intregu, dicend : tact si
 CAP. xxviii. DEUTERONOMIU.
asculta, Israel ; in dioa aqueasla devenisi
popol Domnului Dumnedeului ten.
10. Vei asculta tiara de vocea Domnului
Dumnedeului (Cu, si vei facce tote comman-
dele lui, si tOte drepturile lui quite eu com-
mandu tie astatli.
11. Si commando Moyse popolului (In-
tregu) in dioa aqueea, (Rand:
42. Aquestia vor slat a binecuventA popo-
lul pe muntele Garizin dupe que vor trecce
Iodanul : Simeon, si Levi, Ma, Issachar,
Joseph, si Benjamin.
15. Si aquestia vor stir spre blastemu pe
muntele Gtebal : Ruben, Gad, si Azer, Za-
bulon, Dan, si Nee
14. Si !Mind vorba' Levitii vor dicce ch-
ine Israel intregu cu voce mare :
15. Blastemat omul quare vat facce snip-
tura sau turnatura, aborninatio Domnului,
fapth de maini de artistu, si o vat punne In-
tro ascuns ; si respuntlenii lot popolul vat
dicce : fia!
16. Blastemat quel que despreta pe fatal
sett E au pe mania sa ; si tot popolul vat
dicce : fiat, (fia)!
17. Blastemat quel que stramuta hota-
role appropelui; si vor dicce tot popolul :
fia!
10. Blastemat quel que face pe orbu a
ratael pe calle ; si vor dicce tot popolul :
fia!
19. Illaslemat quel que Melina judicala
proselytului si orphanului si veduvei; si vor
dicce tot popolul : Rh!
20. Blastemat quel que se culca cu mu-
lierea tatitlui seu, pentru qua a descoperitu
coperilura lattilui sett ; si vor dicce tot po-
polul : flit!
21. Blastemat quel que se culch cu ori-
quo vita ; si vor dicce lot popolul : fiat!
22. Blastemat quel que se culca en su-
rora din luta sau din mania sa ; si vor dicce
tot popolul ria!
23. Blastemat quel quo se culch cu &knit'
sa, si vor dicce tot popolul : lilt!
24. Blastemat quel que bate pe appro.
pele sett Cu dole ; si vor tlicce tot popolul
Ili
25. Blastemat quel que is daruni spre a
'wide sufflet de singe innocent ; si vor
dicce tot popolul : Rai
26. Blastemat tot omul quarele nu Ira
remand in Idle cuvintele legii aquesteia
spre A le facce ; si vor tlicce tot popolul
liii!
CAPU XXVIII,
4. Si vii fi cum -yeti trecce lordanul to
www.dacoromanica.ro
203
terr'a que Domnul Dumnedeul vostru da
voe, qua daqua eu aqine vii asculta de vo -
cea Domnului Dumnedeului vostru spre a
custodi si a facce bite commandele lui,
quke eu commandu tie (Israele) astatli,
da-te-va pc tine Domnul Dumnedeul tett
mai pre sus de tote gintile ptimentuliii.
2. Si von veni peste tine Vile bineeuven-
Ulnae aquestea, si to vor ilia daqua cu an-
dire vei audi de vocea Domnului Dumne-
deului tett.
5. Binecnventat sa fij In In cetate, si bi-
necuventat to in campu (la terrina);
4. Binecuventati quei nhscuti pantecelui
teu si productele pamentului teu, si quelle
Mate vitelor lalle, armentele vacelor lalle,
si turmele oilor tulle.
5. Binecuventate apothecele (magaziele)
tulle, si emasele lalle.
6. Binecuventat III la intrarea ta si bine-
cuventat to la esirea la.
7. Predee 'ti tie Domnul Dumnedeul
teu pe inemicii Iii, que 'ti vor slat in con-
tra, franti inaintea fecei tulle : pe o calle
vor esi assupra ta, si pe septe call vor
fugi dela fatfa ta.
B. Trimith Domnul peste line binecu-
vOntarea In cellariele tulle, si In Idle mi..
nude vei punne mina ta, si binectivinte-le
pe pamentul que Domnul Dumnedeul (Cu
vat da tic.
9. Inaltale Domnul Dumnedeul lett sie
'si popol sant, dupe cum a jurat parinti-
lor lei, de vei asculta de vocea Domnului
Dumnedeului lcu, si vei amble In Cathie
lui ;
40. Si te vor vedd tote natiunile pamen-
tului, quo numele Domnului este itivocal tie,
si se vor teme de line.
II. Si le vii Immulti Domnul Dumne-
deel feu in bunuri, en quei tihscuti pante-
.celui mu, si cu quelle Mate vitelor tulle, si
cu productele pa'mentului in t6rr'a que
Domnul jure parintilor tei a da tie.
12. Desclihla tie Domnul lesaurul quel
bun at sett, cern!. spre A da pldiea Omen-
tului teu la limpul su, a binecuvontA Idle
operele mainilor tulle ; si sa Imprumuti la
natiuni multe, jar to sat nu le imprumull; si
sa domini peste natimii multe, jar pe tine
sat nu le domine.
13. Si constitue-le Domnul Dumnedeul
teu a fi capu si nu ctititi;- si vci altunci
11
: d'assupra si nu vei fi de dcsubt, de vei as-
cultA tie commandele Domnului Dumne-
deului ten, quite eu commandu tie astaqi
a custodi si a facce.
14. Nu te vei abatte dela nici until din
 204 DEUTERONOMIU.
euvintele que eu commandu tie astacli. in
drepra sat) in stang'a, ducendu-te dupo iei
strhini, spre a servi tor.
13. Si Ira Iii, de nu vei asculta de vocea
Dornnului Dumnetleului teu spre a custodi
si a facce tote commandele lui, si quelle
pretinse alle lui, quote en commandu tie
asltoli; (va ft) quo vor vent pesle tine tole
blastemele aquestea ,si te vor ajunge :
10. Blastemat tu in cetale, si blastemat
la campu (In terrinii);
17. Blasternate magaziele lalle, si rem-
sele lalle.
18. Blastemate quelle nascule panlecelui
ten, si produclele pamentului ten, armen-
tele vacelor table si turmele oibor talle.
19. Illiistemat to Ia intrarea ta, si blas-
temat in Ia esirea ta.
20. Trimitta tie Domnul Iips'a si famelea,
si perdere peste Idle nude vei punne mina
la, quite vei aye sa fad, pint) que le Ira ex-
termini' si pint) te va perde indalit pentru
rellele table intreprinderi, quOci m' ai aban-
donat.
21. Adjunga Domnul Ia line morlea
Ono sa le consume din terria in quare intri
spre a o mosteni.
22. Ballit-te pe tine Domnul cu lipsa, cu
febre, si cu friguri, si rosiune (pojar) si
Cu uceidere, si cu corruptio de aer, si gal-
binare, si sa te allunga (aquestea) pint) te
vor perde.
23. Si fia cerul peste capul teu de ara-
mh si pementul sub tine de ferru;
24. Dee Domnul (dreptu) ploie piimentu-
lui tea pulbere, si terrenh din ceru va Odd
pesle tine, pint) te va strivi si pint) te va
perde.
25. Dee-te Domnul (drept) titiere inain-
tea inemicilor let : pc o cable sa esi spre
densii si pe septe calli sa fugi dela fac'a
for ; si sit Ili in disseminatib in lige regatele
plimentului;
20. Si sit fia mortii voslri dernancare In-
tulor passerilor cerului, si ferelor piimen
1plui, si sit nu lid quine sa (le) speria (al-
lungandu-le).
27. Balls -te Domnul cu ulcerele Egyp-
tului la se4tit, si cu role selbatica, si cu
prurigine, In (pat sit nu le poti vindeca.
28. Balla-le Domnul cu amentiii si cu
orbire si cu perdere de 'Elute;
29. Si sit Iii pipaind In amie4i precum
pipike orbit! In inlimerecu, si sit nu prosperi
in cidlile table ; si sa fii altunri tie dreptiqit
si depradat in tote tjillelc, si si nu fiii quel
tine ajutii.
50. Muliere sa iei si altu barbat sa o
www.dacoromanica.ro
CAP. IIYIII.
aiba; casa sa edifici, si sa nu locuesci inte
Casa ; viii sit planti, si sa nu o culegi.
31. Vitellul teu (sit fia) junghiat inain-
tea ta si (tu) sa nu mananci dinteensul; asi-
nul leu riipit dela tine, si sa nu ti se mai
(lea inapoi ; oile lane date inemicilor lei, si
sa nu Iiii tie quel quare ajuta.
32. Fula lei si Miele talle date la natio
straina, si ochii lei sa se wile cu dor la
dcnsii 4ioa Intregii si maim to sa nu in.
55. Venilurile piimentului LOU, si tote
laborite table sit le manance natio que tilt o
cunosci ; si sa fii tie dreplata si strivit in
lute dillele :
34. Nebun de uimire sa fit Ia spectaco-
lele que vor vedo ochii lei.
55. Balla-te Domnul cu ulcere relle pesle
genuclii si pesle pulpe In quilt sit nu te poll
vindeca dela talpa piciorelor pin6 In cre-
sletul (Cu.
36. Abducii-te Domnul pe tine si pe
principii lei que vei constitui peste tine la
natio pe (pare n' o cunosci tu si parintii
si vei servi acolo la 4ei straini, la lemne
si la petre.
57. Si sa fii acolo in enigma. (de bat-
jocura) si In parabola (aratandu-le cu dege-
tul) si de narratiO intre tote gintile la quare
le va ducce Donmul.
38. Sementa mulls sa semeni in campu
si pucine sa aduni, quo be va manta lo-
cust'a.
39. Viii vei planta, si vei cultiva, si vin
nu vei bd, nici te vei bucura dintednsa,
quo o va manca vermele.
40. Olive vei aye in tote confinile lalle,
si cu olio nu te vei ungc, pentru quO vor
surge olivele talle.
41. Filii si filie vei nasce, si nu vor fi ai
lei, quo ei se vor (lue in captivitate.
42. Toti arburii tei si tote productele
tulle le va absuma rubiginea.
43. Proselylul (strain) que va fi in mid-
local teu se va sui pesle tine sus, sus, si lu
vei descinde jos, jos.
44. Aquesta le va imprumuta, si Iti liti
nu vei pule Imprumuta; ellu va II in cape
si ttt vei fi In coda.
45. Si vor vent peste tine tote Waste-
mete aquestea si le vor urrnitri, si le vor
ajunge vino te vor extermina si le vor
slinge cu tolul, quo n 'ai ascullat de vocea
Donmului Dunme(leului teu spre a cuslodi
(tit tote) commandele lui si dreplutile lui
guile iti commando.
46. Si vor fi (aquestea) intru line (ea)
semne si embleme si in posterilatea Ia Pint)
in secul ;
 CAP. Ian. DEUTERONOMIU.
47. Penlru plate nu ai servit Domnului
Dumnedeului tdu in bucurie si In inima
!tuna despre multitudinea tutulor (bunuri-
lor quo ti a fost dal).
48. Vei servi darn inemicilor lei, que va
trimitle Domnul peste tine, in fame si in
sole si In nuditate, si in lipsa tie tote; si va
punne jugu de ferru peste cerbicele teu,
pins to va extermina.
49. Adducce-va Domnul poste tine natio
din departe dela marginile phindntului, ca
impetuositalea aquilei, natib a quhria voce
(limbs) nu vei intellege;
50. Natio impudenth cu fac'a, quare sa
nu respecte tic'a betranului, si de June sa
n 'alba misericordih;
51. Si va Windt quelle esite vitelor tulle,
productele phmantului leu, pita)" lc va strivi,
inquat sa null mai lasso nici gran, nisi
vinu, nici olio; armentele vacelor talle si
turmele oilor tulle, pilaf te va extermina.
52. Si le vh strivi in bite cetatile Ialle
pino se vor distruge murii lei quei 'nalti
si fortilicati, lobo quare tu te-ai fost lucre-
dut In loth tdrea to ; si te va amari in tote
cetatile talk, in kith terra la, que 'ti a dal
Domnul Dumnedeul tea.
53. Si vei manca pe quei nascuti ai pan-
tecelui (Cu, cOrnile filiilor tdi si filielor
talk, que 'ti a fosl dal Domnul Dumnedeul
tdu, in angusti'a (stritntorea) to si in tribu-
lati'a Ia in quare to va impila inemicul (Cu.
54. Biirbatul rut:tile (que se va afl'a) in-
(vu tine, si quel tendr (en inima) forte, va
deochia cu ochiul sdu pe fratele sou, si pe
rnulierea sa quca dela sliml situ, si pe quei
remasi (din) filii sei, que ii vor mai re-
mane.
55. In (pat sa dea unuia din ei, din car -
nile ffliilor sdi din guari va manca, pentru
quo nu'i va mai remand nimicu , in an-
gusti'a si In tribulati'a Ia, in quare to va
impila inemicul In tote cetatile tulle.
56. Si quca mettle intru voi si quea te-
ndrh (cu inima forte) al quitria picior if a
fost cereal a chlca pamentul, pentru teneri-
tudinea si delicateta ei, va deochia cu ochiul
sou pe barbaLul set' quel dela sinul sdu, si
pe filial sdu si pe filia sa;
57. Si (ensusi) coriul (casa copillului) ei
que ese prin copsele ei, si pruncul ei que
va nasce; quitci te va manca pe ascuns pen-
tru lipsa de idle in angusti'a si in tribulat'a
in quare te va impila inemicul tdu in tote
cetatile talk;
511. De nu vei asculta a facto tote cuvin-
tele legii aquesteia, quelle scrise in cartea
aqueast'a, a v'd tome de numele aquesta
www.dacoromanica.ro
205
onorat si admirabil ; Domnul Dumnedeul
[du.
59. Si paradoxe va facce Domnul pla-
gele talle, si plagele posterit4tii tulle, plage
marl si mirabili, si murburi relic si stabili.
60. Si Ira IntOrce assupra la tote durerile
quelle relic din Egyptu de quari to ai [mut
dela fac'a tor, si se vor lipi de tine.
61. Si kith fangOrea, si iota plag'a quca
nescrish (si pica scrish) In cartea lrgii
aquesteia adducce-va Domnul peste tine,
pino te va extermina.
62. Si yeti remand in 'turner mien, de
uncle ati fost ca, stellele cerului in multiltt-
dine quo nu all ascultat de vocea Domnu-
lui Dumnedeului vostru.
63. Si vit G, quO dupo cum s'a fost bu-
curat Domnul intru voi spre a vd facce pine
si a vd immulti, assemenea se va bucura
Domnul intru voi spre a vd extermina, si a
ye strivi, si yeti ti desmembrati afarb din
terr'a in quare intrati voi spre a o mosteni.
64. Si to va dissetnina Domnul Muffle-
deul Ida in tole gintile dela extremitatea
pamentului pinti la extremitatea pameutu-
lui, si vei servi acolo Ia (lei siriiini, Ia lemne
si la petre que n 'ai cunoscut tu si Orin-
tii lei.
65. Ci si nitre gintile aquellca nu vei aye
repaos, nici va fl !Hectare urmei piciorului
lea; si va da tie Dominil inima descura-
giath, si ochi intunecati, si suffiet skins;
66. Si ti vat" viata la sp,ndurath inaintea
ochilor lei, si to vei teme diva si noplea, si
nu vei credo vietci table;
67. Dimincata vei dicce : cum de s 'ar '
facce sera? Si sera vei dicce : cum de s'ar
facce din-lineal:a? de frica inimei talle de
quake to vei teme si de spectacolelo quo
vor vede ochii
68. Si to va returns Domnul in Egyptu
prin nave, si callea quare am dis tie, uu o
veti mai vette; si ve veti vinde acolo drept
feciori si fete inemicilor vostri, si uu va f
quine sa vd cumpere.
CAPU XXIX.
1. Aquestea (sunt) cuvintele testamen-
tului, que Domnul commando lui Moysd
spre a statui filiilor lui Israel in torea Moab,
afaro de testamentul que a fast dispus for
in Choreb.
2. Si chiemO Moyse pe toti filii lui
Israel, si disse dare densii : voi ati vddut
tote 'pate fad' Domnul, in tdrea Egyptu-
lui inaintea vostrii, lui Pharaon si tutulor
servitorilor lui si in tOta terea lui.
3. Tentaliunile quell° marl que veduro
 206 DEUTERONOMIU.
ocliii vostri, semnelc si emblemele quelle
marl aquellea, (man'a valide si bracul quel
inal t).
4. Si nu vii delte Domnul Dumnedeul
inime spre a sci, si ochi spre a vette, si ure-
chi spre a audi, pine in dioa aqueasta.
5. Si ye dusse patru-deci de anni prin
desertu ; nu se invechiro vestmintele vostre
de pe voi, si caltemintele vOstre nu se res.
sere din piciorele vesire;
6. Paine nu mancareti, yin si sikera nu
beureti, qua Fit cunOsceti quo aquesta (este)
Domnul Dumnedeul vostru.
7. Si veuireti pine Ia local aquest'a, si esi
Seon regele de Esebon, si Og regele de
Basan in intempinare voe spre resbellu si ii
baturom.
0. Si luarem terea tor, si o dideiu drepI
parte Itti Ruben si lui Gad si jumetetii din
scmenti'a lui alanasse;
9. Veti custodi dare (5 facce) tete cuvin-
tele lestamentului aquesta spre a be implini,
qua sa intellegeti tote quate veti facce.
10. Voi stati (cu tote) astildi inaintea
Domnului Dumnedeului vostru, capii se-
mentillor yestre, si sanhedrinul vostru, si
judieittorii vostri, si introductitorii vostri de
rapporturi, tot berbatul (cu tun cuyent) din
Israel ;
11. (Si) mulierile vostre, si filii vostri si
proselyte l vostru que se ail' in midlocul
campamentului vostru, dela ti ielorul vos-
tru de lenine pine la purtktorul vostru de
ape.
12. (Stati Inainte) spre a (recce to
(Israele) In testamentul Domnului Dumne-
deului teu ; si in blastemele lui quite Dom-
nul Dumnedeul (Cu dispune dire tine as
tedi;
15. Qua se to consume astedi siesi in
popol si elk' sa lie al ten Dumneden, dupe
cum disse tie, si dupe cum jure parintilor
lei, Abraham si Isaac si Iacob.
14. Si nu numai cu voi singuri con-
tractu eu testamentul aquest'a si blitstemul
aquest'a.
15. Ci si cu qttei que sunt astedi aqui cu
voi stand inaintea Domnului Dumnedeului
nostru, si en quci que nu sunt cu voi aqui
astedi ( inaintea Domnului Dumnedeului
vostru).
16. Quo voi sciti cum ammu locuit in
terea Egyptului, si cum ammu trccut prin
midlocul gintilor que trecureti.
47. Si ati vedut abominatiunile tor, si
idolii tor, lemtm si pare, argint, si our que
sun!, Ia densii).
10. PUte qui) se MIA quineva intre voi,
www.dacoromanica.ro
CAP. xxix.
berbat sau femee, sau famillitt, sau semen-
tia at quaruia cuget sa se h abktut astadi
dela Domnul Dumnedeul nostru, spre a se
ducce a servi deilor gintilor aquellora' :
pule que se afla quineva intre voi retlecink
(de amaritudine) quare se germine in sus
(desvollanduse) in here si arnariludine;
19. Si Ira fi, de va audi cuvintele blaste-
mului aquesta , quo se va felicity intu
inimp sa, dice,nd : bine va h de mine, que
in retecirea inimei melte voiu ambla qua
sa nu perde In preunk pechlosul pe quel no
pecetos.
20. Nu va voi Dumnedeu sa Ga propitiu
aquesteia, ci Audi attunci se va incinde
urgia Domnului si zeta' sett assupra omu-
Int aquelluia, si se vor lipi de aquesta tete
blestemele testamentului aquesta , quelle
scrise in cartea legii aquesteia : 5i va stinge
Domnul numcle lui din quelle de sub tern.
21. Si '1 va distinge pe ellu Domnul la
relle dintre (MI filii lui Israel, dupe Idle
blasiemele testamentului quellui scris iii
cartea legii aquesteia.
22. Si va qicce generatra queealalta :
file vostri pie se vor scula dupe voi, si
streinul que va veni din terra de departe,
si vor vede plagele terrei aquelleia, si mor-
burile ei que a trimis Domnul poste dense,
23. Puciosk si sere ardente : tot pamen-
tul ei nu se va semena nici va resiiri, si
nici nu va cresce pesle donsul vre o verdetii;
dupe cum fu distrusk Sodoma si Gomor-
rite, Adam5 si Seboim, que distrusse Dom-
nul in minia sa si in urgia sa.
24. Si vor dicce tote natiunile : pentru
que facit Domnul ash terrei aquesteia?
Quare furore de urgik fu aquesta atat de
mare?
25. Si vor respunde ; pentru quo au
abandonat testamentul Domnului Dumne-
deului parintilor for que a fost dispus en
pkrintii for gaud exdusse pe densii din
terra Egyptulni,
26. Si ducenduse au servit la alti dei si
s'au Inching tor, la (lei que n'au fast cu-
noscut si nici nu lure distribuiti Ion (de ca-
lm Domnul).
27. Si s'apprinse Domnul de mtuie poste
terra aqueea, spre a adducce assupra ei
dupe tote blestemele (testamentului) quelle
wise in cartea legii aquesteia;
28. Si 'ia ardicat Domnul afaro din terra
for en minis si cu urgia si cu apprindere
mare forte, si li scOsse erne' in terra stra-
ins precum (so afle) atom.
29. Quelle ascunse sunt la Domnul Dum-
nedeul nostru; iar quelle manifeste stint la
 CAP. MI. DEUTERONOMIU.
not si Ia lilii nostri in eternu, spre a facce
tote cuvintele legii aquesteia.
CAPU XXX.
1. Si %a fi quo dupe que vor veni peste
tine tOte cuvintele aquestea, binecuventa-
rea si blastemul que am dat inaintea fecei
talle si vei admitte in inim'a ta intro tote
gintile uncle le va dissemina Domnul Darn-
nedeul tea,
2. Si quo, (de) to vei returna la Domnul
Dumnedeul leu, si vei asculta de vocea lui,
dupe tote quate en commandu tie astadi, lu
si filii lei din tota inim'a la si din tot suffle-
tul ten,
3. Attunci vindeci-vb. Domnul Dumne-
deul teu pecatele talle, si va aye misericor-
dia de tine, si iar to va aduna dintre tote
gintile intre quari to a disseminat Domnul
Dumnedeul ten.
4. De va fi dispersia ta dela extremitate
a cerului (pine la extremitate a cerului), de
acolo to va adunb Domnul Dumnedeul tea,
si de acolo to va NA.
5. Si te va inducce In t6rea que au mos-
tenit phrintii 101, si o vei mosteni, si bine
va facce tie, si te va tmmulti mai presus de
parintii Mi.
6. Si va circumcurati Domnul inim'a ta
si inim'a descindentilor lei, spre a ama pe
Domnul Dumnedeul teu din tota inim'a la
si din tot sufflettil (Cu, qua sa traiesci lu (si
posteritatea ta).
7. Si va da Domnul Dumnedeul ten tOte
blastemele aquestea peste inemicii tei si
peste quei que te urrescu pe tine, quei que
teau perseculat.
8 Si to to vei intorce, si vei asculta de
vocea Domnului Dumnedeului teu, si vei
facce tote cornmandele lui, quire en com-
mandu tie astadi ;
9. Si to va facce Domnul Dumnedeul ten
a prospera in on -que opera a mainilor talle
intru quei nhscuti ai pantecelui teu, si in-
tru quelle Mate alto vitelor talle, si intru
productele pamentului (Cu spre bine, quo
se va intorce Domnul Dumnedeul teu spre
a se bucura despre line in quelle bune, du-
pe cum s'a bucurat despre pa'rintii tei;
10. De vei asculta de vocea Domnului
Dumnedeului ten, A custodi si a facce corn-
mandele lui si drepturile lui, si judichtele
lui quelle scrise in cartea legii aquesteia,
de to vei returna Ia Domnul Dumnedeul teu
din Iota inima ta si din tot suffletul teu.
11. Pentru que commanda aqueast'a que
en commandu tie astadi, nu este peste me-
surd nici departe de tine este.
www.dacoromanica.ro
207
12. Nu in ceru (sus), este, qua sa dici :
quine pentru not se va sui in ceru, si sa
ne-o ia de acolo, qua ascultandit-o sa o
facem?
13. Nici dincolo de mare esle, qua sh
4ici : quine pentru not va trecce dincolo
marea, qua sa ne-o ia, si audindito, sa
facem?
14. Apprope de tine este cuventul forte,
si in gura ta, si in inima Ia, si in militate
talle spre a '1 implini.
15. Ecce am dat in aintea fecei talk as-
ladi viat'a si mOrtea, binele si Out.
16. De yeti asculta dam tommandele
Domnului Dumnedeului vostru gene cu
commandu tie astadi, spre a atria pe Dom-
nul Dumnedeul (Cu, a amblb in bile callile
lui, si a custodi commandele lui, si dreptu-
rile lui, si judichtele lui, yeti Lriii altunci,
si multi veti fi, si te va binecuventa Dom-
nul Dumnedeul (Cu in &it'd torrla in quare
intri spre a o mosteni.
17. Si de se va schimba inim'a ta, si nu
vei asculta, si ratacinda-te vei adork dei
straini si vei servi tor;
18. Facu cunoscut tic astadi quo cu per-
dere veti peri, si nu yeti fi cu dille multe
in terra que Domnul Dumnedeul (Cu da tie,
In quare voi trecceti lordanul spre a intra,
si a o mosteni.
19. Iau de marturie voe astadi si cerul
si terea ; viat'a si mortea dideiu tnaintea
fecei vostre, binecuventarea si blastemul,
allege dar viat'a qua sa triiiesci tu si poste-
ritatea ta ;
20. Spre a ama pe Domnul Dumnedeul
teu, a asculta de vocea lui, si a to lipi de
densul ; quo aqueasta esle viat'a ta,si lode-
lungarea dillelor talle, qua sa locuesci tit
terea quo jure) Domnul parintilor tei, Abra-
ham, si Isaac, si Iacob, spre a (IA tor.
CAPU XXXI.
1. Si terminO Moyse vorbind tOte cuvin-
tele aquestea catre toti filii lui Israel ;
2. Si disse catre (tonsil i De una suit% si
doe-deci si cinci de anni sunt eu astadi; nu
mai potu intra sau esi; iar Domnul disse
catre mine : nu vei trecce Iordanul aque-
st'a.
3. Domnul Dumnedeul tett que precede
Inainlea fecei talle, ellu va extermina gin-
tile aquestea dela fac'a ta, si le vei mosteni;
si lesus que precede in aintea fecei talk,
dupe cum a (lis Domnul.
4 Si va facce for Domnul dupe cum Tacit
lui Seon gi lui Og, quellor doi regi ai
 208 DEUTERONOMIU.
Amorrheilor que era dineolo de Iordan, si
terrei tor, pentru qui) ii extermino,
5. Si ii predetie Domnul Inaintea vostra;
si yeti facce for dupe loth command'a dupe
cum ye commandaiu voe.
6. Inbarbitteadh-le si to Inthresce, nu to
tome nici to speria, nici to uimi dela fae'a
ter; quo Domnul Dumnedeul ten que pre-
cede din preunh cu voi nu to va dellissa nici
to va abandons.
7. Si chime) Moyse pe Iesus, si disse
cittre (Mitsui Inaintea lui Israel Intregu :
inbiirbittedh-le si to inlaresce; quoci tu vei
intra Inaintea fecei popolulni aquestuia in
terea que a jurat Domnul parintilor
aquestor'a, a da tor, si tu o vei da de mo-
stenire aquestor'a.
8. Si Domnul aquesta ensusi que pro-
passii din preuna cu tine, aquesta va ft cu
tine, nu to Ira delhssa nici to va abandons :
nu to teme nici to speria.
9. Si scrisse Moyse tote vorbele legii
aquesteia 'info carte, si o detle sacerdoti-
lor filiilor lui Levi, quellor que purta arc'a
testamentului Doninului, si tutulor quellor
mai vechi ai filiilor lui Israel.
10. Si le commando Moyse in dioa aqueea,
dicend : dupe septe anni, In timpul annu-
lui iertarii, in serbettirea assediirii laberna-
culelor;
11. QuAnd va vent in prettnii Israel in-
tregu spre a se arhta Inaintea Dommtlui
Ilumnedeului ten in locul que 'si va allegge
llomnul Dumnedeul ten, yeti cit.' legea
aqueasta Inaintea lui Israel intregu in ure-
chile tor.
12. Adunati popolul, biirbatii si femeile
si copillii, si pe proselytul tett din celittile
talle, qua sit audit si sit invete a se teme de
Domnul Dumnedeul vostru, qua sit asculte
si sit se suppuiii a facce tote cuvintele legii
aquesteia.
13. Si filii for quart nu scitt sit asculte
si sit se invete a se tome de Domnul Dum-
nedeul vostru In tote dillele quite ei vor
trill in terea in quare voi treceti Iordanul
spre a o mosteni.
14. Si disse Domnul dire Moyse : ecce
appropiatus' au dillele mortii talle; chiamit
pe Iesus si slati la usele tabernaculului
nihrturiei, si voiu commands lui. Si se
dusse Moyse si Iesus in tabernaculul mhr-
turiei, si stetterti la usele tabernaculului
miirturiei.
15. Si descindit Domnul in tabernacul
in colonnit de nor, si Melte la usele taber-
naculului miirturiei ; state si colonn'a de
nor la usele tabernaculului (mitrturiei).
www.dacoromanica.ro
CAP. XII.
16. Si disse Domnul cure Moyse : ecce
tu to culci a dormi din preuna cu paintii
lei, si sculiinduse popolul aquesta se vi for-
nica &TO dei straini ai terrei In quare ellu
intra, si me vor abandona, si vor dissipa
testamenlul meu quo contractaitt cu densii.
17. Si apprinde-me-voiu de minis assu-
pra for In dioa aqueea, si voiu abandons,
si voiu IntOrce fac'a mea dela ei, si va fi In
demancare (Israel); si 'I vor ails relic
multe si tribulatiuni, si va dicce in ()km
aqueea : pentru quo nu este Domnul Dum-
nedeul meu intru noi, de aqueea me aflaro
rellele aquestea.
18. Iar eu intorcend voiu inkirce fac'a
mea dela densii in dioa aqueea pentru kite
rellele que an fost facul, pentru quo s'au
Inters la dei strbini.
19. Si acum scriti cuvintele odei ague-
steia, si commttnicati-o Iiliilor lui Israel, si
puneti-o in gur'a tor, qua sit fih mie od'a
aqueasta marturie intru filii lui Israel.
20. Quoci voiu inducce pe densii in terr'a
quea bunii que am jurat parintilor tor, terra
clue reversii lapte si micro, si vor manes si
shturanduse se vor inbuiba, si se vor intOrce
la dei straini, si vor servi tor, si vor ap-
prinde a mea minie,si vor desfiinta alliant'a
mea (quo inchieiti cu densii).
21. Si Ira fi quand vor ilia pe ellu (pe
Israel) relic mulle si tribulatiuni, quo od'a
aqueasta vi slit in contra for marturisind ;
quoci nu se va uitit din gur'a tor, si din
gur'a posteritatii tor; quoci eu cunoscu
rtuttatea tor, quite face ci (mie) asladi aqui
mai nainte de a'i inducce en in LOrr'a quca
bona que am jurat parintilor lot.
22. Si scrisse Moyse od'a aqueast'a in
dioa aqueea, si o dello a o Inveta filii lui
Israel ;
23. Si commando Moyse lui Jesus filiul
lui Nave, si disse lui : inbarbitteatra-te si to
intiiresce ; quoci tu vei inducce pe ftlti lui
Israel in terea que jurb for Domnul, si ellu-
ensusi va 8 cu tine.
24. Iar quAnd Moyse terminb d'a scrie
tote cuvintele legii aquesleia inteo carte
Ono In capet.
25. CommandO Moyse Levitilor quellor
quo purls arc'a testamentului Domnului,
dicend :
26. Luand cartea legii aquesteia,puneti-
o d'a lhturea arcei testamentului Domnului
Dumnedeului vostru, si va fi acolo marturie
assupra to ;
27. Quo en cunoscu rebellia to si cerbi-
cele ten quel dun ; quoci ancO trhind eu cut
voi astiidi amaritori furoti quellor cittre
 CAP. XXXII. DEUTERONOMM.
Dumnedeu, cum dar nu yeti f si dupe mar-
tea mea?
28. Adunati la mine pe capii sementie-
lor vostre, si pe quei mai veclii ai vostri,
(si pe judicatorii vostri) si pe introducetorii
vostri de rapporturi qua sa vorbescu in
urechile for tete cuvintele aquestea, si sa
be aducu de marturia si cerul si pamentul.
29 .Quoci scut quo in urma mortii melle
en nelegiuire yeti nelegiui, si ye veti abatte
din calla que v'am commandat (a tinne),
si ve vor ajunge rellele in gille dupe urma,
quo veti committe relit inaintea Domnului
spre a 'I minia prin faptele mainilor vostre.
30. Si vorbi Moyse in urechile adunarii
intrege a lui Israel cuvintele odei aquestcia
pine in capet.
CAPU XXXII.
1. n la a minte, cerule, quo voiu vorbi ;
Asculte pamentul cuvintele din gur'a mea.
2. Astepte-se ca plOia doctrin'a mea
Si descinda ea ro'a cuvintele melle
Ca siroiu de ploie peste ierba,
Ca fulgi de nive peste verdeta,
5. Quo numele Domnului invocaiu ;
Dati marire Dumnedeului nostru.
4. Dumnedeu,... adeverate sunt operele
lui
Si tote dale lui judicata;
Dumnedeu credincios, si nu este injustitia ;
Justu si dreptu (este) Domnul.
5. Peclituit' ait ; nu (sunt) ai Lui filii
maculati.
(Ci) generatib depravata si pervertita.
6. Au Domnului attribuiti aquestea?
Asa, popole stupidu, si nu intelleptu?
Au nu aquesta ensusi 6 tatal IOU,
Que te possedit, te creo, si te forma ?
7. Adduceti-ve a minte de dillele secu-
lului,
Meditati annii generatiunii generatiunilor ;
Mai intreba pe latal lett, si vä spunne tie
Pe betranii tai, si iti vor dicce.
8. Quand impartia Allissimul gin tile
Cum disseminO pe filii lui Adam
Pus'a limitele gintilor
Dupe numerul angelilor lui Dumnedeu ;
9. Si partea Domnului fu popolul seu
Jacob,
Cordonul mostenirii salle, Israel.
10. Dalu' -ia necessariele in pament desert;
in see de arsurti, In locu fare apa.
www.dacoromanica.ro
209
Circundusu-1' a, si 'I a ethical :
Conservatu-1 a ca lumin'a ochiului.
41. Ca aquilla que 'si accopere cuibul
Si peste pull sci plans veghiand,
Si arripele intingend,
Ii ia, ii pima peste spallele salle.
12. (Assemenea) Domnul singur ti dusse
Si nu fu cu (Mitsui vre un den strain.
15. Suitu-la peste virtutea pamentului
Nutritu-'ia cu fructele terrinelor :
Suct'au miere din petra,
Si oliu din petra dura.
14. Unt dela vacce,
Lapte dela oi,
Cu grassimea 'gnellilor si arietilor,
Puilor de tauri, si de tapi,
Cu grassimea maduvei graului ;
Si singe de strugure bout' au vinu.
15. Mancal'a Iacob si s'a saturat ;
Si asvlrli din piciore dilectul ;
Ingrosatu-s'a, ingrasatu-s'a, latitu-s'a.
Si abandono pe Dumnedeu creatorul seu ;
Si se departO de Dumnedeu salvatorul seu.
16. Interritatu-m' au Intru quei straini.
In abominatiunile for amaritu-m'au.
17. Sacrificare la demoni, si nu la Dum-
nedeu,
La gei que nu an cunoscut :
Nuoi (que) de currend venire,
Pe quasi parintii for nu'i cunoscurti.
18. Pe Dumnedeu que te nasal aban-
donat'ai,
Si ai uitat pe Dumnedeu que te nutri.
19. Si vegit Domnul, si gelos fu
Si se exacerbb de urgia Minor sei si filielor.
20. Si disse : intorce-voiu dela densii
fac'a mea;
Si voiu arata que va fi for in quelle dupo
urma;
Quo generatio perversa este,
Filii quaror nu este credintit intr'Onsii.
21. Ei me facurti gelos despre ne-Dum
nedeu.
Me exacerbaro intru idolii tor;
Si eu dare ii voiu lacce gelosi despre ne-
Natio.
Natib nebuna va f a for norms
Si va 'nterrita dorintele tor.
22. Quo focu se apprinse din a mea
minis,
Ardeva pine jos in infernu ;
Devora-va pamentul si productele lui,
In flacara-va temeliele muntilor.
23. Adana -voiu peste ei relle
14
 2W DEUTERONOMILT.
Si srtgetele melle voi termini in ei.
24. Consumati de fame, de prada passe-
rilor
Si de rachitu insanabil,
Dinti de fere trimitte-voiu la ei.
Cu furerea quellor que se lira assupra ph-
mentului.
25. De din afare ii vat sterpi gladiul,
Si din camerele lor fric'a
Adolescentul cu verginea
Sugetorul din preunh cu betranul que as-
sista
26. Dis' am : disperde-voiu pe densii,
Facce-voiu a 'nceta dintre omeni suvenirea
lor.
27. De nu 'mi. ar' fi de furOrea inemicilor.
Qua sh permaitt si qua sh nu se insurgh ad-
versarii
Si nu cumva sk dick ( aquestea) :
Alan'a nostril inalth, si nu Domnul
FO'cit tote aquestea.
28. Quo natiti que
a perdut consiliul
este
Si nu este intru densii seiinta.
29. N'au cugetat sh intellega :
Nu s' au uitat la consequintele faptelor lor.
50. Cum va persecuta until o mie,
Si doi vor punne pe fugh myriade,
Ile nu 'iar 'fi dat Dumnedeu vendarii,
De nu ar fi predat Domnul?
51. Quo nu sunt ca Dumnedeul nostru
deii lor;
Iar inemicii vostri fhro minte
32. Quoci din viia Sodomelor a viia lor
Si vita lor din Gomorrha;
Staphyla lor staphyla de fibre,
Strugure de amaritudine lor.
53. Furore de balauri vinul lor,
Si furOre de asptde nevindecath.
54. Au nu ecce, aquestea se adunarti la
mine
Si se sigillaro in tesaurele melle?
35. In dioa resbunilrii da-voiu in apoi
In timpul quand va seal-AO piciorul tor;
Quo apprope a dioa perderii lor,
Si ecce-le de fach quelle preparate voe.
56. Quo judica-va Domnul popolul sett,
Si despre servii sei consols- se -va.
Quoci vedulu-la pe der0 paralysati,
Scpeiati in deportatio , si cu puterile de-
secate.
37. Si disse Domnul uncle sunt deli lor,
In quail se Incredussero?
www.dacoromanica.ro
CAP. nazi.
38. A quhror grhssime dela sacrificiuri
mancati
Si beati vinul dela libatiile lore
Scole-se si ajute-ve voe (acum)
Si devia accoperitorii vostri.
39. Veduroti, veduroti quo eu stint
Si nu este Dumnedeu afaro de mine ;
Eu voiu uccide si facce-voiu a trh'i.
Basle -voiu, si eu voiu vindeca,
Si nu este quel quare scapa din mainile
melle.
40. QUI voiu ardica la ceru man'a mea,
Si voiu jura pe drept'a mea,
Si voiu dicce viu sunt eu in eternu.
41. Que voiu ascuti Ca fulgerul gladiul
meu
Si voiu punne rnan'a pe judicath (si resbu-
nare)
Si da-voiu inapoi pedepsh inemicilor mei
Si quellor que me urescu voiu retribui.
42. Imbetavoiu de singe ggetele melle,
Si gladiul meu va devora carni.
De sangele vulneratilor si eaptivitatii
Din capul principilor inemicilor.
43. Bucurati-ve, ceruri, din preunh cu
ellu
Si inchine-se lui toti filii lui Dumnedeu
Bucurati-ve ginfflor, cu popolul lui
Si intaresch' pe densii toti angelii lui Dum-
nedeu
Quo sangele filiilor set resbunh,
Si va resbuna si pedepsa va intOrce inerni
cilor shi,
Si quellor que urrescu retribui-va.
Si Ira curati Domnul phmentul popolului
seu.
44. Si scrisse Moyse od'a aqueast'a In
dioa aqueea, si instrul cu dens'a pe filii lui
Israel, si veni Moyse la popol, si vorbi tote
cuvintele legii aquesteia la urechile popo-
lului, ellu si lesus al lui Nave.
45. Si incetO llloyse de a vorbi tote cu-
vintele aquestea dire Israel intregu.
46. Si adaosse chtre densii : luati a
minte cu inim'a vdsirh la tote cuvintele
aquestea, que eu mhriurisescu voe asiadi,
in quite yeti commandO filiilor vostri, spre
a custodl si a facce tote cuvintele legii
aquesteia.
47. Quo nu cuvent desert este aquesta
voe ; quo aqueast'a este viata vestal, si pen-
tru cuventul aquest'a veti Indelunga dillele
vostre pe pilmentul In quare treceti Iorda-
nul spre a 'I mosteni
48. Si vorbi Domnul dare illoyse in dioa
aqueea, dicend :
 Cap. Mn[. DE UTE R ON OMI U. 211

49. Ascinde la muntele Abarim aquesla, Si legea la to Israel :

muntele Nabay que este In terea Moab In Punne-vor incens in minia la
faca cu Iericho, si vedi toff a Chanaan que Necontenit peste altarul teu.
eu dau in coprins filiilor lui Israel.
50. Si mori acolo in muntele la quare Si operele mainilor lui accipe;
ascindi, si adaoge-te la popolul teu, duptl
cum a murit fratele teu in muntele Or si
se adaosse la popolul sett;
51. Pentru quo v' ati nesuppus cuventu-
lui meu intru filii lui Israel la ap'a Contra-
dictiunii, Cades in desertul Sin, pentru quti
nu m' afi sanctilicat intru filii lui Israel.
52. Quti din NO (de departe) vei veld
!Area, si acolo nu vei intra in torea quo on
dau filiilor lui Israel.
CAPU XXXIII.
1. Si aqueasta este binecuventarea que
binecuvento Moyse omul lui Dumnedeu pe
filii lui Israel mai 'nainte de nArtea lui,
2. Si disse : Domnul din Shia venira,
Si s'a aratat not din Seir
Rapeditu-s'a din muntele Pharan
Cu myriade de Cades ;
D'a drdpta lui angel din preuna cu densula
3. Si a ierlat popolului sett,
Si toti quei sanctificati ai lui sub mainile
salle.
Sub tine sunt aquestia
Si accepurii din cuvintele lui
4. Legea que commando not Moyse
Ereditate synagogelor lui lacob.
5. Si va fi intru quel dilectu principe
Quand se vor adunA principii popolilor
Din preunti cu sementiele lui Israel.
6. Traiasca Ruben si sa nu moll,
Si fie Symeon mull cu numerul.
7. Si aqueasta pentru Iuda : si disse :
Exaudi, DOmne, vocea lui Iuda
Si la popolul lui de ai vent!
Muffle lui dejudica-vor lui
Si ajutor din inemicii lui fii.
8. Si despre Levi disse :
Dili lui Levi Manifestatiile lui,
Si Verilalea lui bilrbatului cuvios
Pe quare 'I tentaro In tentatiO :
Injuratu 'I au la ap'a contradictiunii ;
9. Quel que (lice lath lui sr.tt si mamei
salle : nu to -ant vedut,
Si (quare) pe fratii sei nu 'ia cunoscut,
Si pc filii sei nu 'ia recunoscut ;
Quo a custodit cuvintele talle
Si testamentul tell a conservat.
40. Manifesta-vor dreplurile talle lui
Iacob
11. Binecuventa,Domne,fortiludinea lui
Fringe Aide insurgentilor sei inemici
Si quei que 1l urrescu sa nu se mai stole.
12. Si lui Benjamin disse :
Dilectu de Domnul locuiasca in sicuritate ;
Si Dumnedeu umbra peste densul in Idle
dillele
Si intro urnerii lui aflO repaos,
13. Si lui Ioseph disse :
Dela bine cuventarea Domnului parnentul lui
Din fructele cerului si din roil,
Si din abysele sorgintilor de jos,
14. Si din fructele dupe limp alle cur-
surilor sorelui
Si din conjonctiunile lunelor
13. Si din crestetul muntilor primilivi
Si din crestetul collinelor eterne
16. Si din plenitudinea pamentului dap
timpu ;
Si quelle accepute quellui arlltat in rugu
Vila peste capul Iui loseph
Si peste crestetul quellui glorificat intro frith
17. Primogenitul taurului frumusetea lui
Si come de unicornu cornele lui ;
Cu densele impinge-va ghillie
In preuna pine in extremitatea pamentului,
Aquestea sunt myriadele lui Ephraim
Si aquestea miile lui Manasse.
10. Si lui Zabulon disse :
Bucura-te, Zabulon, In esirea la
Si Issachar in timid° salle.
19. Ginti vor exterminA
Si veti invoca acolo si veti sacrifice sacrifi-
ciu de justitia
Quo abundanca marl to va allapta
Si negoqiul quellor que locuiescu plagele.
20. Si lui Gad disse :
Binecuventat quel que dilata pe Gad
Ca leul se reposO ;
Confrangend bracul si principe
21. Si veda primitia sa,
Quo acolo fu impartit pamentul principilor
adunati
In preunit cu ducii popolilor
Dreptale Pau Domnul,
Si judicat'a sa cu Israel
22. Si lui Dan disse : Dan puiul leului
Si se va rapedi din Basan.
23. Si Iui Nephtali disse : Nephtall sli-
turare de quelle acceptabili

www.dacoromanica.ro
 212 DUTTERONOMIU.
Si saturese de binecuventare dela Domnul.
Marea si Liva va mosteni.
24. Si lui Azer disse : binecuventat din
filii Azer,
Si va fi acceput fratilor sei ;
Finge-va in olio piciorul sett ;
25. Ferru si alma callementul lui va fi
Si ca dillele talle fortitudinea ta.
26. Nu (mai) este caDumnedeul dilectului
Quel que ascinde peste ceru (e) ajutorul teu
Si magneficul firmamentului
27. Si accoperementul Domnului din in-
ceput
cAr. XIIIV.
Si sub fortitudinea bracelor eterne,
Si va allunga dela faca ta inemicul, dicend:
pieit
28. Si va locui Israel singur In securit ate
Sorginte lui Jacob pe pament de grau §i de
vin.
Si cerul innorat lui cu roh .
29. Felice tu, Israele, quine assemenea tie
Popol mantuit de Domnul ?
Cu scutul le apera ajutorul teu,
Si gladiul lauda ta
Si minti-vor tie inemicii lei
Si to peste cerbicele for vei calca.

Met. Alortea lad Morse. Bocourt.

CAPU XXX1V. este in faca cu Iericho ; si Ii mite Domnul

4. Si ascindii Moyse dela Araboth Moab iota terra Galaad WO la Dan,
pe muntele Nabay, pe crqtetul Phasga que 2. Si told terea Nephtalim,'si ISIS terea
www.dacoromanica.ro
 CAP.IIIIV. DE UTE RONOhilU. 213

lui Ephraim, si lui Manasse, si iota terea
lui Iuda pine la marea ultimo (occiden tale)
5. Si desertul si quelle din pregiurul
Jericho, cetatea Ph enicienilor pint, la
Segor.
4. Si disse Domnul catre Moyse : ague-
ast'a e terea que am jurat lui Abraham si
lui Isaac si lui Iacob, dicend : posteritatii
vostre voiu da aqueasta. 0 arataiu ochilor
tei, si acolo nu vei intro.
5. Si muri acolo Moyse domesticul Dom-
nului, in terea Moab prin cuventul Dom-
nului ;
6. Si II ingroparo in Gai in terea Moab
apprOpe de casa Phogor ; si nu scut nimeni
mormentul lui pint, in dioa de astadi.
7. lar Moyse era de una sulb doe-deci
de anni gland muri ; nu i s' au fost tutu-
necat ochii, nici i s' at fost corrupt falcele
lui.
8. Si planserb filii lui Israel pe Moyse In
Araboth Moab assupra Iordanului despre
Iericho trei-deci de dille ; si se Implinir6
dillele luctului plangerii lui Moyse.
9. Si Iesus filiul lui Nave se Implit de
spiritul intellepciunii; quoci Moyse a fost
pus mainile salle peste densul ; si ascultaro
de densul filii lui Israel, si facur6 dupe
cum a fost commandat lui Moyse Domnul.
10. Si nu se mai settle prophet in Is-
rael ca Moyse, pe quare sa '1 fi cunoscut
Dumnedeu faca in faca,
11. In tote semnele si emblemele que it
trimissesse Domnul a le facce in Egyptu lui
Pharaon si servitorilor aquestuia, si terrei
lui intrege ;
12. Si mirabilile quelle marl si tolii
maim valida que facia Moyse tuaintea lui
Israel intregu.

FINE DEUTEKONOMIULUI SI PENTATEUCULUL

www.dacoromanica.ro
 IESUS
FILIUL LUI Vat.
CAPU I.
4. Si a fost dupe mOrtea lui Moyse ser-
vul Domnului, quo a (Lis Domnul chtre Iesus
Nut lui Nave ministru lui Moyse *end :
2. Moyse servilorul men muri : acum
dare sculandu-te, treci lordanul aquest'a,
to si tot popolul aquesta, in terra que dau
en aquestor'a, filiilor lui Israel.
5. Tot locul peste quare yeti punne talp'a
piciorului vostru, voe it clan dupe cum am
dis lui Moyse
4. Desertul si Antilibanul aquest'a pine
la rIul quel mare, riul Eupbratelui, Wirt
terra Mellor, si pine la ultim'a Mare ;
dire appusurile sdrelui confinile vdstre.
3. Nu va resists omu inaintea fecei vostre
In tote dillele vietei talle ; si precum am
fost cu Moyse, ass voiu fist cu tine, si nu
to voiu abandons.
6. Inthresce-te si te Imbarbath; quoci vei
Impiirti popolului aquest'a, terea que ju-
rain phrintilox aquestor'a spre a o da tor.
7. Inthresce-te dar si to imbhrbata fOrte
spre a custodi si a facce dupe legea Intre-
gh dupe cum 'ti a commandat Moyse fe-
ciorul meu, si nu te vei abatte dela ague-
stea in drept'a sau in stang'a qua se intelle-
gi In trite quote ai facce.
O. Si se nu se dephrteele cartea legii
aquesteia dela gura ta, si vei medith inte-
ensa dioa si noptea, qua se pricepi a facce
tote quelle sense inteensa : attunci (te
vei Indrepti si) vei indrepth able talle, si
attunci vei Intellege.
9. Ecce commandu tie't inthrescete si
te Imblirbatii, nu to spiiimenta nici te teme,
quo cu tine (este) Domnul Dumnedeul ti".tt
peste tot undo to vei ducce.
www.dacoromanica.ro
10. Si commando Iesus scribilor popolu-
lui, (Hand :
11. Intrati prin mietlocul campamentului
popolului si commandati popolului, clicend :
preparati-ve merinde que 'ancO trei
si vett trecce lordanul aquesta, spre a pos-
sede intrand terra que Domnul Dumnedeul
phrintilor vostri dh voe spre a o mosteni.
42. Si lui Ruben si lui Gad si jumethtii
din sementia lui Manasse clisse Iesus qi-
cend :
15. Adducetive a mince de cuv6ntul
Domnului que commando voe Moyse fecio-
rul Domnului, qicend : Domnul Dumnedeul
vostru, ye posse in repaos si ve dette terea
aqueast'a.
44. Femeile vostre si copillii vostri si
vitele vostre locuiasch in terra que ve dette
Moyse dincolo de Iordan, iar voi treceti bine
Incinsi inaintea fratilor vostri, tot quarele S
tare cu puterea, si yeti combatte din preunii
cu densii,
15. Pine que va ase(la in repaos Domnul
Dumnedeul nostru pe fratii vostri, ca si pre
voi, si vor mosteni si aquestia terr'a que
Domnul Dumnedeul vostru dii tor, si ve yeti
in turnh (attunci) fih-quare la pamentul mos-
tenirii salle, si it yeti mosteni, pamentul,
que Bette voe Moyse feciorul Domnului, in
dinquaci de Ionian spre reshriturile so-
relui.
16. Si respunqend lui Iesus, ilissera :
tote quite ne-ai commada facce-vommu, si
In tot locul undo ne vei trimitte, merge-
vommu.
17. Dupti tote cum ammu ascultat de
Moyse assemenea vommu asculta si de tine;
 CAP. 11. JESUS FILIUL LUI NAVE
fia numai Domnul Dumnedeul nostru cu
tine dupe cum a fost cu Moyse.
18. Iar omul quarele nu ti se va suppune
si quarele nu Ira asculta de cuvintele tall e,
dupe cum Si vei commands sa mora ; luta-
resce-te numai si to imbarbata.
CAPU II.
1. Si trimisse Iesus filiul lui Nave din
Sattin doi juni spre a recundsce Inteascuns,
dicend : ascindeti si vedeti terra si Iericho,
si ducenduse quei doi juni, ajunsere la Ie-
richo, si intraro in casa unei fernei mere-
trice, at quaria nume Raab si massere
acolo.
2. Si se dette de scire regelui de Ieri-
cho, dicend : ecce barbati intraro aqul asta
nOpte, dintre flii lui Israel spre a explorb.
(si recundsce) terr'a.
5. Si trimisse regele de Iericho, si disse
dare Raab dicend : scdtte afare pe barba-
tii que venire la tine si intrarti in cas'a ta
asta nopte ; pod spre a spiona terra in-
trega venire.
4. Si land femeea pe amendoi barbatii,
Si ascunse si disse tor, ()icon(' : au fost venit
la mine (aqui) barbati, ci n' am sciut de
unde era.
5. Si cum se inchisse porta quand in-
nopte, giro si barbatii : nu sciu unde se
vor fi dus barbatii. Alergati dupe densi In-
data quo (hire Si yeti prinde.
6. Iar ea 'i a fest suit pe doma (casei) si
'i a fost ascuns Intre manuchii de in que ea
intinsesse peste doma.
7. Si barbatii ii allungarti dupe urma pe
callea de pe Iordan ping la treceri; si porta
s'a inchis.
8. Si a fost dupe que au exit quei que
allunga dupe urma, (pe juni) quo mai
'nainte de a dormi aqueasta, se sub ea la
densii assupra domei, si disse catre densii :
9. Sciu gin) a dat Domnul voe terea ;
quoci tema de voi cadit assupra nostra si
quo se spaimentaro toti quati locuescu in
terra dela faca vostra.
10. Quoci ammu audit cum a secat Dom-
nul Dumnedeu marea Rosie din aintea fecei
vostre, quand ati esit din Egyptu, si quite
a facut quellor doi regi ai Amorrheilor, que
era dincolo de Iordan, lui Seon si lui Og pe
quari iati exterminat.
11. Si audind noi, ne spaimentarem cu
inim'a nostra si nu mai remasse spirit (cu.
ragiu) in nimeni (d' a resists) inaintea vos-
tra; quo Domnul Dumnedeul vostru, ellu
este Dumnedeu In ceru sus si pe pamont
jos.
www.dacoromanica.ro
215
12. Si acum jurati mie pe Domnul Dum-
nedeu quo, dupe cum facu voe miseric,or-
qa sa faceti si voi misericordiii in cas'a ta-
talui meu, si dati 'mi semnu adeverat ;
13. Quo yeti lassa via cas'a (famillia) La-
talui meu, si pe mama mea, si pe fratii mci
si pc surorile melle, si tots cas'a mea, si
tote quite sunt alle tor, si quo veti Scapa
suffletul meu dela mOrte.
14. Si Si dissero barbatii : suffletul nos-
tru pentru voi pine la merle, daqua nu yeti
da pe facii cuventul nostru aquesta. Si ea
disse : quand vO da voe Domnul celatea,
faceti cu mine misericordia si veritate.
15. Si ii demisse in jos cu faille pc fe-
restra, quOci cas'a ei era la muri, Tie in
murii cetati locuia aqueast'a.
16. Si disse for : spre munte luati-ve
callea qua sa nu 0 internpine quei que ve
allunga, si stati ascunsi acolo trei dine, pinti
que se vor Inturna quei que s' au luat dupl.)
urma vostra, si apoi yeti apuca pe callea
vdstra.
17. Si dissero calve densa barbatii : In-
nocenti (biheri) suntem de juramentul teu
aquesta cu quare neai jurat.
10. Ecce not vommu intra pe o parte a
cetatii si to vei punne semnul, funior'a
aqueasta resie o vei legs afare la ferestea
prin quare ne ai demis in jos; iar pe lath'
ten si pe mama ta si pe fratii tei si teita
cas'a tatalui teu, ti vei aduna la tine In
cas'a ta.
19. Si ass ori-quine va esi din usa casei
table afare, aquella tsi vh f culpabil, iar
noi innocenti vommu fi de juramentul teu
aquesta; si (pentru) quati vor fi cu tine in
cas'a ta noi vommu fi culpabili, de 'i vh at-
tinge vre o mans.
20. Ian de ne vh suppers quine-va si vei
descOperi cuvintele nostre aquestea, curati
vommu fi de juramentul ten aquesta cu
quare ne-ai jurat.
21. Si disse for : Dupe cuventul vostru
ass va-fi, si ii demisse pe densii si s' au
dus ; si lege semnul quel rosu la ferestra.
22. Si se dussere, si ajunsero la munte
si remassero acolo trei dine pine que se In-
turnare quei quarii Si urmaria; si ii catare
allunghtorii dupe urma pe Vote callile si nu
'i aflaro.
23. Si se returnaro qttel doi juni, si
descinduro dela munte, si trecur6 (dui) si
venire la Jesus filiul lui Nave, si li spussero
quite li s' a fost intemplat :
24. Si dissero clitre Jesus i a si dat Dome
nub in maim fiesta tots terea (aqueasta),
 216 JESUS FILIUL LUI NAVE
quo s' an spaimentat de not toti quali lo-
cuescu aquel pament.
CAPU
4. Si se sculb Jesus de dimineatii, si se
promiscaro dela Sattin si venire pinb' b Jor-
dan, ellu si toti filii lui Israel, si massere
acolo mai nainte de a '1 trecce.
2. Si a fost dupe trei (line quo strabh-
ture scribii prin midlocul campamentului,
5. Si commandaro popolului dicend :
quand yeti vede arc'a testamentului Dom
nului Dumnedeului nostru si pe sacerdotii
(nostri) si pe Leviti purtandu-o, sculati-ve
si voi din Inutile vOstre si 'naintati in
urm'a ei.
4. Ci de parte sa fia (distant'a) Intre voi
si intre densa, ca la doe mii de coti sa sta-
ti; sa nu ve appropiati de (Musa, qua sa
sciti callea pe quare yeti merge, queci n'
ati mai amblat pe callea (aqueasta) ieri si
a l'alth-ieri.
5. Si disse Jesus crave popol : euratitivt
pe maine qui) maine Ira facce Domnul in-
tru-voi mirabili.
6. Mai disse Iesus chtre sacerdoti, *end :
ardicati arc'a testamentului Domnului si
precedeti Inaintea popolului ; si ardicare
sacerdotii arc'a testamentului Domnului, si
se promiscare inaintea popolului.
7. Si disse Domnul catre Iesus : in dioa
aqueasta yob incepe a to Malta pe tine
inaintea tutulor filiilor lui Israel, qua sa
cumisch quo precum am fost cu Moyse as-
semenea volt" fi si cu tine.
8. Commandh dar acum sacerdotilor que
porta arc'a testamentului, dicend : cum
yeti intra in partea apei Iordanului, in Ior-
dan sa si stati.
9. Mai disse Iesus dare filii lui Israel :
appropiative aqui si auditi cuventul Dom-
nului Dumnpdeului nostru :
10. ContinuO dar Iesus : In aqueast'a
veti cundsce quo eu (sunt) Domnul que
vials intru voi si quare exterminiind va ex-
terminh dela faca vostra pe Chananeu, si
pe Chetteu, si pe Eveu, si pe Pherezeu, si
pe Gergeseu, si pe Amorrheu si pe Iebuseu.
14. Ecc6 arc'a testamentului Domnului
a tot pamentului, trece Inaintea vostra Ior-
danul.
12. Allegeti dar acum doi-spre-dece Mr-
bati dintre filii lui Israel, quite un barbat
de fia-quare sementia ;
43. Si va ft quo cum se vor arrests picio-
rele sacerdotilor que pOrta arc'a testamen-
tului Domnului a tot pamentului in ap'a
Iordanului, ap'a Iordanului se va despica :
www.dacoromanica.ro
GAP. IV
ap'a que descinde din sus se va aresta (for-
mand) o argine.
44. Si a fost cum se promiscb popolul
din tabernacolele for spre a trecce Iorda-
nul , gut) si sacerdotii ardicarti arc'a testa-
mentului mentului Domnului mai nainte de popol.
45. Si cum intrarti sacerdotii, que purls
arc'a testamentului, in Iordan, cum picio-
rele sacerdotilor que parts arc'a testamen-
tului se immulliare In partea apei [ordain-
lui ; (lordanul curgea plin In loth albia sa
ca in 4illele seceratului granelor),
46. Stettero apele que descindea de sus,
16.
stetterii inchightura una, arrestanduse de
parte forte pine la partea Cariathiarim; tar
queea que curgea la valle descindu in ma-
rea Arabs, mares sarilor, pine que dispirit
infine ; si popolul (trecea) si sta in ainte de
Jericho.
47. Si stettere fermu sacerdotii que pur-
arc'a testamentului Domnului pe uscat
in midlocul Iordanului; si toti filii lui Is-
rael treceau pe uscat ping que terminO tot
popolul d'a trecce lordanul.
CAPU IV.
1. Si dupti que terminb tot popolul d'a
trecce lordanul, disse attunci Domnul dire
Jesus, dicend :
2. Luand din popol doispre-dece barbati,
quite tin barbat din lia-quare sementia,
3. Commandh for dicad : luati-ve voe
d'aqui din midlocul Iordanului, de unde
stettere piciarele sacerdotilor, Inadins doe-
spre-dece petre, si adducendule cu voi in
preunh, puneti-le in campamentul vostru
unde ve yeti castramenta la nopte.
4. Si chiemand Iesus pe quei doi-spre-
dece barbati din quei mai notabili dintre
flit lui Israel, quote un barbat de fia-quare
sementia,
5. Disse chtre densii Iesus : treceti dela
mine inaintea fecei Domnului Dumnedeului
vostru in midlocul Iordanului, si luand sa
is de acolo fat-quare quite o petrh pe ume-
rii sei, dupe numeral sementielor lui Israel,
6. Qua sa fit voe aquestea drept semnu
pentru tot d' auna, si quand to va intreba
filiul ten maine qicend : que sunt petrele
aquestea noel'
7. Tu sa arati filiului ten, dicend : quO
(s'a despartit si) a secat Iordanul (riul)
inaintea arcei testamentului Domnului a tot
pamentului quand trecea (Ella) lordanul
aquesta, si a secat ap'a Iordanului; si vor fi
voe ipetrele aquestea memorial filiilor lui
Israel pine in seculi.
8. Si facure ass flit lui Israel, dupe cum
CAP. V. JESUS F1LIUL LU1 NAVE 217
a lost commandat lui Jesus Domnul ; si ap'a Iordanului din aintea lor, pinb que tre
luAnd dob spredece petre din midlocul Ior- curs, dtipb cum a facet Domnul Dumne-
danului; dui-A cum a lost prescris Domnul deul vostru cu mares Rosie que a secat'o
lui Jesus, in implinirea treccerii filiilor lui Domnul Dumnedeul nostru inaintea nOstra
Israel, si le addussero cu densii in preuna pinb que trecurbm.
in campament si le depusser6 acolo. 24. Qua sa cunOsch tbte gintile Omen-
9. Pusse apoi Jesus si alte dob spredece tului quo puterea Domnului tare este si qua
petre in aquesta'si Iordan, in locul que a voi sa venerati pe Domnul Dumnedeul vo-
lost sub picibrele sacerdotilor purthtorilor stru in tot timpul.
arcei testamentului Domnului, si sunt acolo CAPU V.
pinb in dioa de astadi.
10. Stetter0 sacerdotii que purta arc'a tes- 1. Si a lost cum audirO toti regii Amor-
tamentului in midlocul lordanului, pint) rheilor que erau dincolo de Iordan catre
que a terminat Jesus tote quitte a lost com- Marc, si toti regii Pheniciei quei de hIngo
mandat lui Jesus Domnul spre a annuntia Mare quo a seat Domnul Dumnedeu riul
popolului , dupb cum a lost commandat Iordanul din aintea filiilor lui Israel in trec-
Moyse lui Jesus; si nu intArdib popolul, si cerea lor, qub s'au uimit mintile lor si s'au
treed. spaim6ntat, si nu mai scia que sa lack inain-
11. §i a fost dupo que terminb popolul tea filiilor lui Israel.
de a trecce, quo trail si arc'a testamentului 2. bar in timpul aquell'a disse lui Jesus
Domnului, cum si petrele in aintea lor. Domnul : fa 'ti cutite de pbtra ascutita, si
12. §i trecurb filii lui Ruben si filii lui punne-te a circumtaia de a doilea pe filii
Gad si jumbtate din sementia lui Manassb, lui Israel.
capuiti inaintea filiilor lui Israel, dupb cum 3. Si 'si cacti Jesus cutite de petra ascu-
le-a fost commandat Moyse. tite si circumtaib pe filii lui Israel (la locul)
13. Patrudeci de mii bine incinsi spre que se chiama collin'a Acrobystielor.
lupth trecuro pe din aintea Domnului spre 4. Eato pentru quare cuvOnt circumtaib
resbellu catre cetatea Ierichb. Jesus pe filii lui Israel : unii se nascussero
14. In dioa aqueea mari Domnul pe Je- ici, colo pecalle, si altii remassessero necir-
sus inaintea natiunii intrege a lui Israel, si cumtaiati din quAti esiro din Egyptit, .51 pe
se temea de dOnsul dupo cum se temea de toti aquestia ii circumtaib Jesus. Tot popo-
Mo3se quilt timpu a trait. lul, quAti essisserb din Egyptumasculi, toti
15. Si disse Domnul lui Jesus dic6nd : barbatii de resbellu murisserti in desert pe
16. Commando sacerdotilor que pOrta calle esind din Egvptu;
arc'a testamentului marturiei (Domnului) a 5. Quo circumtaiat era tot popolul que a
esi din Iordan. lost csit ; iar popolul tot qua s'a nascut in
17. Si commandb Jesus sacerdotilor, di- desert pe calle, quAnd esia din terra Egyp-
c6nd : esiti din Iordan. tului nu s'a lost circumtaiat.
18. Si a lost cum esiro sacerdotii que 6. Qubci patru deci si doi de anni s'a tot
purta arc'a testamentului Domnului din mid- invbrtit Israel in desertul Mabdarilidii ;
locul Iordanului, si cum au pus piciOrele pentru aqueasta necircumtaiati remassessero
lor pe uscat, quO s'a rapedit ap'a Iordanu- quei mai multi din quei bellatori que esis-
lui la locul sett, si incepd a curge ca (mai ser6 din terra Egyptului, quei que n'au a-
nainte) ieri si alalta ieri prin tot canalul scultat de commandele lui Dumnedeu, si
lui. aquestor'a be si prescrisse de a nu vede terra
19. Si popolul esi in sus din Iordan in que jurasse Domnul parintilor lor spre a o
a decea a lunei AntOiea, si se castramentaro da nob, tbrra que reversa lapte si miere.
filii lui Israel in Galgale in partea resaritu- 7. §i in locul aquestor'a substitui pe filii
rilor s6relui dela Ierichb. lor pe quari circumtaib Jesus, find acro-
20. Si aquelle doe-spredece petre que le bystiati, quoci s'au fostnascut in calle necir-
luassero din Iordan le asedb Jesus in Gal- cumtaiati.
gale; 8. Circumtainduse dal-6 tot popolul, stet-
21. §i disse catre filii lui Israel dic6nd : tero in repaos acolo in campament pinb que
quAnd vb vor intreba filii vostri mAine, di- se instinetosiro.
cOnd : que sunt petrele aquestea ? 9. §i disse Domnul catre Jesus : Astadi
22. Spuneti filiilor vostri: quo pe uscat am luat d'assupra vOstra opprobriul Eg3p-
treed Israel Iordanul aquesta, tului, si chiemb numele locului aquelluia
23. SecAnd Domnul Dumnedeul vostru Galgale pig, in dica aqueasta.
IMPR. HELIADE SI COMP. 15
www.dacoromanica.ro
218 JESUS FILIUL LUI NAVE CAP. VI.
10. Si se castramentarti filii lui Israel in lui si buccinard cu sunet mare; iar arc'a
testamentului Domnului urma lor.
Galgale, si facurti filii lui Israel pascele in a
patru spre decea di a lunei ser'a catre, ap- 8. Iar bellatorii mergea inainte, si sa-
pusuri dela Ierich6 pe climpie. cerdotii trOmbitand cu buccinele, si quei
11. Si mancare din grad terrei adoa di din coda (guardia din apoi venia) in urm'a
de paste azyme, si noe (spice). arcei testamentului Domnului, pasind si
12. In dioa aqueea incetO man'a a doa di trOmbitand in buccine.
dupo que mancarb ei din graul terrei, si nu 9. Iar popolului commando Jesus, di-
mai avuri filii lui Israel tuna; fructele cend : sii nu strige si sa nu auda nimeni
coprinsului Phenicienilor mancard in annul vocea vestra, si cuvent sa nu esa din gur'a
aquell'a. vestra pin() in dioa in quare voiu annunta
'13. Si a lost quand era Jesus in IerichO, ensu'ini spre a strigh, si attunci yeti strigh.
quo inaltand ochii sei, vedti un omu stand in 10. Si circumg3rand arc'a testamentului
aintea lui si gladiul aquestuia scos in maim lui Dumnedeu cetatea inpregiur, in data re-
lui ; si appropianduse Jesus, disse lui : d'ai veni in campament, si masse acolo.
nostri esci sau din adversarii nostri? 11. Si in dioa a doa se sculti Jesus de di-
14. Iar aquest'a disse : (nu), quOci eu mine* si ardicarO sacerdotii arc'a Domnu-
archistratigul puterii Domnului, acumve- lui, si quei septe sacerdoti quand Tide
niiu aicia. Si Jesus radii cu fac'a pe pament septe trOmbite sacre proptsiau inaintea ar-
si se inclinO si disse lui: que, Domnul men, cei Domnului si bucinau sacerdotii in
que commandi domesticului teu? trOmbite (si queea lalth multitudine tOta
15. Tar archistratigul Domnului disse lui 'nainth assemenea), si dupe aquestea mer-
Jesus, deslega caltementul dela piciOrele gea bellatorii, si queealalta multitudine in
talle, quOci locul pe quare stai sant este. Si urm'a arcei testamentului Domnului, pasind
Cacti Jesus asa. si trOmbitand in buccine.
16. Iar IerichO inehisa si intarita (in 13. Si incongiurarO cetatea in dioa a doa
pregiur) era inaintea filiilor lui Israel ; si o data de apprOpe, si se returnarO iarOsi in
nimeni nu esia dintr'ensa, nici nu intra. campament ; asa facurti in sese dille.
1A. Si a fast in dioa a sop tea qui) se scularo
CAPU VI. in reversatul alborilor si incongiuraro cetatea
1. Si disse Domnul catre Jesus : (%Cce: en in modul aquesta de septe on numai in
predau tie sub maim to (cetatea) IcrichO, si dioa aqueea au incongiurat cetatea de septe
pe regele ei dintr'ensa, pe quei potenti in ori.
fortitudine. 15. Si a fost in incongiurarea a septea
2. Tar to punne in pregiurul ei pe toti quo trembitaro sacerdotii in trOmbite ; si
bellatorii incongiurand cetatea o data ; si disse Jesus filiilor liii Israel : strigati, quO
asa veti facce sese dille. a predat Domnul voe cetatea :
3. Si septe sacerdoti vor lua septe buccine 16. Si va Ii cetatea anathema, densa si
de Jubilee inaintea arcei ; si in dioa a sep- tote (plate stint intr'Cnsa, Domnului puteri-
tea yeti incongiura cetatea de septe ori, si for ; afar() de Raab meretricea, pe densa o
sacerdotii vor trOmbita in buccine. veti appera cum si tote (plate sunt in cas'a
4. Si fia qua dupo que yeti trOmbita cu ei ; quOci a ascuns pc solii pe quari 'jam-
trembit'aJtkbileului, quand veti audi voi vo- mu fost trimis noi.
cea buccinei, sa strige tot popolul; si stri- 17. Ci voi feriti-ve de anathema, qua nu
gend ei, vor elide de sine murii cetiqii jos cumva insuffletinduve sa luati voi din ana-
inaintea tor, si va intra tot popolul, rape- thema, si sa faceti campamentul filiilor lui
dinduse Iiii-quare in aintea sa in cetate. Israel anathema, si sa ne perdeti pe noi.
5. Si intrO Jesus filiul lui Nave la sacer- 18. Si ori-que argint si aur, si ori-que
doti si disse for : luati arc'a testamentului, arama si ferru sant va fi Domnului : in the-
si septe sacerdoti sa is septe buccine alle saurul Domnului se va adducce.
Jubileului inaintea arcei Domnului ; 19. Si strip!) popolul, si trOmbitaro in
6. Mai disse for dicend : spuneti popo- buccine sacerdotii. Iar cum audi popolul
lului a da un gyru si a incongiura cetatea, vocea trOmbitelor, strip!) tot popolul (in
si bellatorii sa merga armati inaintea arcei preuna) cu strigare mare si forte. Si cadurd
Domnului. murii in pregiur ; si sari tot popolul in ce-
7. Si a fost quand disse Jesus catre po- tate, fia-quare in aintea sa, si Marti cetatea.
pol, quo septe sacerdoti avend septe trOm- 20 Si o anathematisaro si tote gate erau
bite sacre, trecurO ast fel inaintea Domnu- inteensa, dela barbat si pin() la femee, dela

www.dacoromanica.ro
 C A l' . VI. JESUS FILIUL LUI NAVE 219
june si pine la betrhn si pine la vitellu si 22. Si intraro amendoi junii que au fost
(pine) la tile si subjugal prin gur'a gladiului. explorat cetatea in cas'a femeii, si scOssreo
21. Si quellor doi juni que explorassero pe Raab meretricea, si pe fatal ei, si pe ma-
terra disse Jesus : intrati in casa femeii ilea ei, si pe fratii ei, si tote quite era alle
meretrice, si sceteti-o d'acolo, si tote quote ei, si 0E4 famillia ei, si o pussero afar5
cunt alle ei, precum ati jurat ei. din campamentul lui Israel.

93. Si cetatea fu arsh cu focu din preuna 25. §i a jurat Jesus in dioa aqueea di-
en tote quite erau intr'ensa, afare de ar- clod : blastemat omul inaintea Domnului
gint si de our si on -que aramh (que) dettero quareleva inalta si va edilica cetatea aqueea
spre a se adducce in thesaurul Domnu- Ierichti; in primogenital seu va punne te-
lui. meiul ei, si in ultimul (din !nil) sei va ase-
24. Si pe Raab nteretricea, si teth cas'a clo portele ei. §i ash flied Azan quel din Be-
ei paterna, si tote alle ei le lass?) vii Jesus, thel ; in Abiron primogenitul o a intemeiat,
si au locuit in Israel pin5 in dioa de astadi; si in quel din urma que 'ia mai remas asecler
queci a fost ascuns pe exploratorii que a portele ei.
fost trimis Jesus spre a explora (cetatea) Ie- 26. Si a fost Domnul cu Jesus, si era
irche. numele lui (respandit) in loth terra.
www.dacoromanica.ro
220 JESUS FILIUL LUI NAVE CAP. VII.

EXPU VII. dice Domnul Dumnedeul lui Israel : ana-

1. §i commissere filii Ini Israel un de- thema este intru voi, Israele, nu veti pate
lictu si usurpare din anathema ; quo Achan resists inaintea inemicilor vostri, pine que
fliul lui Charmi at lui Zabri, filiul lui Zara (nu) yeti ardich anathem'a dintre voi.
din sementia lui Iuda lue din anathema. Si 14. Si ve veti aduna toti de dimineata
se miniO Domnul cu urgia assupra filiilor ( maine) dupe sementii, si va fi qutt sementia
lui Israel. que o va arata Domnul sa o adduceti in ainte
2. §i trimisse Jesus barbati in Gai quare dupe popoli (unul quote unul), si popolul
este spre Bethav catre resarituri dela Be- pe quare it va arata Domnul sa 'I adduceti
thel, si disse lor dicend: explorati terea, si dupe famillie (case), si famillia que o Ira
ascindure si explorarb (terea) Gai. arata Domnul, s'o adduceti (barbat) dupe
3. §i se inturnare la Jesus, si qissero ca- barbat.
tre densul sa nu ascinda tot popolul, ci 15. Si quare se va invedera in anathema,
pine la doe mii barbati sau trei mii sa as- sä se arda' in focu, ellu si t6te quote sunt
cinda si sa bath impresurand cetatea; sa nu alle lui, quo a calcat testamentul Domnului,
duci acolo tot popolul, quoci pucini sunt si a commis faro de lege in Israel.
(inemicii). 16. §i maned) de dimineata Jesus, si
4. §i ascindure din popol acolo ca la addusse popolul dupe sementiele lui, si se
trei mii barbati, si au fugit dela faca barba- arat6 sementia Iui Iuda;
tilor din Gai. 17. Si fu addus dupe popoli Iuda, si se
5. Si, uccissere dintr'ensii barbatii din arab') popolul lui Zarii ; si fu addus popolul
Gai vre-o trei deci si sOse barbati, si ii al- Zarii, (barbati) dupe barbati si se arat6Zabdi.
lungarb dela 'Arta, pine que ii infrtinserb 18. §i fu addusa cas'a (famillia) lui (bar-
si ii baturo in valle; si s'a spaimentat ini- bat) dupe barbat, si se mitt) Achan filiul lui
m'a popolului, si s'a facut ca ap'a. Zambri al lui Zara din sementia Iudei.
6. Isi rupse Jesus vestmintele, si Cada 19. §i disse Jesus catre Achan : fetul
Jesus la pament cu fac'a inaintea arcei Dom- men, da gloria astadi Domnului Dumnedeu-
nului pine sera, ellu si quei mai veclii ai lui lui Israel, si da lui marturisirea, si
lui Israel, si'si au pus cenusa pe capul spunne mie que ai facut, si nu ascunde de
lor. mine.
7. Si disse Jesus : rogu-me, D6mne, 20. Si respunse Achan lui Jesus, si dis-
DOmne, pentru que trecend treed feciorul se : in adever eu am pecatuit inaintea Dom-
teu popolul aquesta Iordanul, spre a '1 nului Dumnedeului lui Israel : ash, si ass am
preda (Ore) Amorrheului, si a ne perde pe fa cut :
noi ? Mai bine ammu fi remas si ammu fi 21. Nreduiu in timpul pradei un vestment
locuit dincolo de Iordan. variu, si frumos, si doe sute didrahme de
8. Cauca la mine, DOmne. Si que voiu argint, si o limbh de aur, de cineideci de
dicce dupe que 'si a intors o data Israel cer- didrahme greutatea ei, si auras cu inim'a la
bicele din aintea inemicului sett ? densele, le-am luat; si ecce-le ascunse sunt
9. Audind Chananeul si toti quilt' lo- in pament in tabernaculul meu, si argintul
cuescu terra, ne vor incongiura si ne vor sta ascuns sub densele
perde de pc pament; si que vei facce (at- 22. Si trimisse Jesus nuntii, si au aler-
tunci) numele tenr quei mare ? gat in campament la tabernacul, si aquelle
10. pisse si Domnul catre Jesus : scOla (objete) era ascunse in tabernacul, si argin
to ; pentru que aqueasta de ai cadut peste tul sub densele.
fac'a ta? 23. be scOssero din tabernacul, si be
11. Pectituit'a popolul, si a calcat testa- dussero la Jesus si la toti quei mai vechi ai
mentul meu que am dat lor; quo au si luat Iui Israel, si be pussero inaintea Domnului.
din anathema, si furand in anathema, au 24. Si tub Jesus pe Achan filiul lui Zara,
mintit, si au pus in vasele lor. si it dusse in vallea Achor, cum si pe filii
12. Nu vor putO dar filii lui Israel resista lui, si pe filiele lui, si viteii lui, si asinii lui,
faca in faro cu inemicii lor; intOrce-vor cer- si t6te oile lui, si tabernaculul lui, si tOte
bicele dela faca inemicilor lor, qub (singuri) averile lui, si Israel intregu din preuna Cu
devenirb anathema. Nu voiu mai adaoge a densul; si 'I au dus in Emec Achor.
mai fi cu voi, de nu yeti ardica anathema 25. Si disse Jesus : pentru que ne-ai
dintre voi ensive. perdut pe noi? porda-te (dar) pe tine Dom-
13. Sculandu-te, sanctifica popolul, si di nul assemenea, si ensusi astadi. §i it lapi-
spre a se sanctifica pine maine : aquestea dare Israel intregu cu petre; si arserti ague-

www.dacoromanica.ro
CAP. VIII. JESUS FILIUL LUI NAVE 221
stea cu focu si lapidarb pc aquestia cu petre. 12. Si lub ca Ia cinci mii de barhati si ii
26. Si pussero peste densul grammada de pusse in panda intre Bwthel si intre Gai,
petre mare (que stau) pino astkji; si incet6 spre Mare dela Gai.
Domnul dela minia urgiei salle; pentru 13. Si pusse popolul tot campamentul,
aqueasta supra-numiro aquest (locu) Emec que era spre nord dela cetate, sI ultimele
Achor pino in 4ioa aqueasta. salle (gardia din urma) spre Mare dela ce-
tate, si inaint6 Jesus in nOptea aqueea in
CAPU VIII. midlocul vallii.
1. Si disse Domnul catre Jesus : nu te 14. Si a fost quand a ve(jut regele de
teme nice te spaimenta : Ia cu tine toti bar- Gai, (aqueasta) quo nu mai intartli6 si ma-
ned) forte de dimineata, si veniro barbatii
batii bellatori, si sculandute, ascinde la Gai :
ecce dat-am in mainile talle pe regele de cetatii in intempinarea lor d'a dreptul spre
Gai, si popolul lui, si cetatea lui, si terea resbel, ellu si tot popolul lui la timpu in
lui. filo cu Aral* si ellu nu scia glib panda
2. Si vei facce cu Gai si regelui ei dupo (ascunsii) sta din dosul cetatii.
cum at facut si cu Ierich6 si regelui ei, si 15. Cum ve(J11, se retrasse Jesus si Israel
pradele dinteensa si vitele ei 'ti le vei prada intregu dela fac'a lor, si fugi pe callea de-
sie'ti; punneIi Anse pandecetatii din dosulei. sertului.
3. Si se &cult) Jesus si tot popolul bella- 16. Si se intari tot popolul din Gai spre
tor spre a se sui la Gai; si allesse Jesus trei a'i allunga dupo urma, si allungand pe filii
tleci de mii de barbati potenti in fortitudine, lui Israel dupo urma, se depaitarb de ce-
si ii trimisse nOptea. tate;
4. Si le commando (jicend Vedeti, voi 17. Si nimeni nu mai remasse in Gai si
aveti a pandi cetatea din dosul ei ; nu ve in Bethel quarele sa nu se fi luat dupb Is-
departati mull de cetate, si fiti cu totii pre- rael (allungandu '1), si la'ssarO (cetatea) des-
parati. chisa urmarind pe Israel.
5. Iar eu si tot popolul que 6 cu mine 18. Disse attunci Domnul catre Jesus :
ne vommu appropia spre cetate; si va fi intinde mana to cu lancea que tii inteensa,
quand vor esi quei que locuescu in Gai spre (intinde-o) catre cetate, quO in maim to am
intempinare noe, Ca si anteiea data, quo predaro ; si pandele stole -se in data din
not vommu fugi dela fac'a lor. locul lor. Si intinse Jesus lancea si mana sa
6. Si cum vor esi in urm'a nostra, ii spre cetate ;
vommu departa de cetate; si ei vor tlicce 19. Si pandele se scularO in data din
fugu aquestia dela fac'a nOstra ca si mai locul lor si esirO quand ellu intisse man'a
nainte ; si vommu fugi (in adever) dela fac'a si intrarb in cetate, si o luarO, si faro 'ntfir-
lor. tliere incendiaro cetatea cu focu.
7. Iar voi ve yeti scuba din pand'a vOs- 20. Si intorcendu'si locuitorii din Gai
tra, si veti , intra in cetate, si veti batte ochii in apoi, vetjuro fumul cetatii inaltan-
cetatea, quo o va da Domnul Dumnetleu in duse la ceru, si nu mai avea unde sa fuga,
mainile vOstre. in quoaci sau incolo, si popolul que fugea
8. Si va fi quand veti lua cetatea quo o spre desertu, se intOrserb assupra quellor
yeti arde cu focu. que ii allungh dupo urma.
9. DupO cuventul aquest'a sa faceti; eato 21. Si Jesus si Israel intregu veilurO quo
quo ve commandu. Si ii trimisse Jesus, si pandele au luat cetatea, si qub fumul ceta-
se dussero la panda, si s'au asedat intreBm- tii se inhlta la ceru, si inturnanduse baturti
thel si intre Gai spre Mare (appus) dela pc harbatii din Gai.
Gai; si masse Jesus nOptea aqueea in mid - 22. Questi 'lull; iaro esirO din cetate a'i
locul popolului. intempina, si ast fel furti pusi Ia midlocul
10. Si sculanduse Jesus de dimineata treed campamentului: unii (ii batea) d'o parte si
popolul in revista , si ascinduro ellu si altii de alta ; si ii baturti pino que nu mai
quei mai vechi ai lui Israel pe dinaintea remasse dinteensii mantuit sau schpat.
popolului catre Gai. 23. Si pe regele de Gai it prinserO viu si
11. Si tot popolul bellator din preuna cu II addusserO la Jesus
densul se suirO, si mergend venirb inaintea 24. Si a fost quand terminarO filii lui
cetatii de catre resarituri, iar pandele ce- Israel de a uccide pe toti quei din Gai, pe
tiitii (sta) de catre Mare, si se castramentaro quei dela campuri si pe quei din muntele
la nord dela Gai, si valle (era) intre ellu si descinderii unde 'i a fost allungat, si *NHS
intre Gai. toti in gur'a gladiului pinb Ia exterminat;",
www.dacoromanica.ro
222 JESUS FILIUL LUI NAVE CAP. IX.

quo se Inturn6 Jesus in Gai, si o bate trecen- Marii quellei mari, si quei dela Antiliban,
du-o prin gur'a gladiului. si Chetteii, si Amorrheii, si Gergeseii, si Cha-
25. Si fure toti quei catluti in dioa aqueea naneii, si Plierezeii, si Eveii, si Iebuseii,
dela barbat si pine la femee doe spre tlece 2. Se adunarti in preuna spre a batte cu
mii, toti que locuia in Gai. toti pe Jesus si pe Israel.
26. Si Jesus nu'si retrasseman'a que o a 3. Iar quei quo locuia in Gabaon an fost
Post intins cu lancea, pine que nu anathe- audit tete quite facusse Jesus cu Ieriche si
matise (extermin6) pe toti que locuia in cu Gai;
Gai. 4. Si facure si ei assemenea cu astutiii si
27. Afaro de vile si de spoliele que era venind se capuire de merinde si se prepa-
in cetatea aqueea, le pradar6 lorusi filii lui rare ; si luOnd saci vechi pe asinii lor, si foli
Israel, dupe command'aDomnului, dupe cum de yin vechi, rupti si recusuti ;
prescrissesse Domnul lui Jesus. 5. Si cavele calOmintelor lor, si sanda-
28. Si incendi6 Jesus cetatea cu focu : liele lor vechi si cirpite in piciorele lor; si
grammada ca o movila, ruins eterna si ne- vestmintele lor invechite assupra lor, si piii-
locuita o that pine in dioa de astacli. nile merindelor lor erau uscate si mucide.
29. Si pe regele de Gai pusse de'l sphn- 6. Si venire catre Jesus in campamentul
(Jure pe lemnu gemine (furci), si fu pe lem- lor (lui Israel) la Galgale, si dissere chlre
nu (spiiniturat) pine ser'a; si appunend se- Jesus si catre Israel intregu : din terra de-
rele, command6 Jesus si blare corpul lui partata ammu venit si acum faceti cu noi o
de pe lemnu, si '1 aruncarti in grOpii la allianta.
port'a cet5tii, si pusserti peste densul gram- 7. pisserti si filii lui Israel catre Chor-
'nada mare de petre pint) in dioa aqueast'a. rheu: vedi, sa nu cum-va sa fii locuind in mitl-
30. Attunci edifice Jesus altar Domnului locul nostru; si cum voiu facce cu tine al-
Dumnetleului lui Israel in muntele Gwbal, lianta ?
31. Dupe cum commandasse Moyse ser- 8. Iar ei clissero Care Jesus : domesticii
vitorul Domnului la filii lui Israel, cum este tei suntem. Le disse si Jesus : de unde sun-
scris in legea lui Moyse, altar de petre in- teti, si de unde veniti ?
trege, peste quare nu s'a pus ferru, si pus- 9. Iar ei 4issero : din terra departati
sere d'assupra holocautome Domnului si sa- fOrte venire feciorii lei in numele Domnu-
crificiuri de mAntuire pacefice. lui Dumnecleului tell; clued ammu audit de
32. Si scrisse Jesus assupra petrelor Den- numele lui, si de tote quite a facut (ellu) in
teronomiul, legea lui Moyse que o a fost Egyptu ;
scris inaintea filiilor lui Israel. 10. Si de tete gate a fa'cut quellor doi
33. Si Israel intregu, si quei mai vechi regi ai Amorrheilor que era dincolo de Ior-
ai lor, si judicii lor, si scribii lor merges pe dan, lui Seon regele de Esebon, si lui Og
hinge arca pe de o parte si de alta inainte regele de Basan quare locuia in Astaroth si
(si sacerdotii, Levitii puma area testamen- in Edrain.
tului Domnului) cum si proselytul si indi- 11. Si au dis catre noi quei mai vechi ai
genul ; erau pe jumetate apprOpe de mun- nostni si toti locuitorii terrei nOstre, dicend :
tele Garizin, si pejumetate din ei apprOpe de luati-ve merinde pe cable, si duceti-ve in
muntele Gwhal , dupe cum commandasse intempinarea lor, si yeti 4icce dare densii :
Moyse servi4orul Domnului spre a binecu- domesticii vostri suntem, si acum faceti cu
yenta mai anteiu popolul Israel. noi allianta.
34. Dupe aquestea s'au citit t6te cuvintele 12. Ecce painile nestre : calde le ammu
legii aquesteia, binecuventarile si blaste- luat de merinde din cavele nOstre in dioa,
mele dupe tete quelle scrise in legea lui in quare esirom spre a veni la voi; si acum
Moyse : eto quo s'au uscat si devenire mucide.
35. Nu era cuvent din tete quite a fost 13. Si follile aquestea de vin que be am-
commandat Moyse lui Jesus quare sa nu'l mu implut noi, si uite que se rupsere ; cum
fi citit Jesus in aqui adunantei intrege si vestmintele nOstre si chltemintele n6stre
a lui Israel, barbatilor si femeilor si copii- se invechire de callea quea multi fOrte.
lor, si prose!) tilor que venia pe lunge Israel. 14. Si luaro principii din merindele lor
si gur'a Domnului nu o intrebare.
CAPU IX. 15. Si fad'. Jesus cu densii pace , si in-
1. Iar cum auiliro toti regii Amorrheilor chiee cu densii allianta spre a'i Lassa a trai,
quei de dincolo de Iordan, quei dela munte si jurare lor principii synagogei.
sl quei dela campu, si quei de pe marginile 16. Si a lost dupe trei diile dupe que s'a

www.dacoromanica.ro
CAP. X. JESUS FILILL LUI NAVE 223
fost inchieat cu densii allianta, quo audiro a exterminat'o, dupe cum facusse cu Jericho
(Israelitii) quo sunt apprOpe (de terra) lor, si cu regele ei, si quo de sine s'au dus la
si qub se alla in midlocul lor (ensusi). Jesus Si la Israel locuitorii Gabaonului si an
17. Se promiscaro dar filii lui Israel si remas in midlocul lor;
venire la cetatile lor a treia di; iar cetatile 2. Se temuro forte intru sinele; qubci
lor (era) Gabaon, Chephira si Berot, cum si scia quo cetatea Gabaon era mare, ca una
cetatea Iarim. din metropolile (capitalele) regilor, si quo
18. Si nu be dette lupta filii lui Israel, era mai mare de quat Gai, si clue tOti bar-
queci le-au lost jurat toti principii synago- batii ei era tari.
gei pe Domnul Dumnedeul lui Israel; mur- 3. Trimisse dar Adonibezec regele Jeru-
murb Anse tbta synagog'a assupra principi- salem-ei la Elam regele Chebron-ei , si la
lor. Pheraam regele de lerimuth, si la Liphie
19. pissere dar toti principii catre syna- regele de Lachis, si la Dabir regele de Odol-
gog'a intrega : not jurarem aquestor'a pe lam, dicend :
Domnul Dumnedeul lui Israel, si acum nu 4. Sculati-ve si ascindeti la mine, si aju-
putem ne attinge de densii. tati 'mi si vommu batte Gabaon -a; queci s'au
20. A tlita nu mai sa le facem : sa'1 His - dat de sine lui Jesus si filiilor lui Israel.
shm a trai, sa nu'i supperem qua sa nu lia 5. Si se adunarb si ascindure quote cinci
assupra nOstra urgia pentrii juramentul que regii ai Iebuseilor, regele Jerusalem-ei,
ammu jurat lor. si regele de Chebron, si regele de Ierimuth,
21. Vissero apoi catre densii principii : si regele de Lachis, si regele de Odollam,
sa lia cu viata si sa ria thietori de lemne, si aquestia si tot popolul lor, si se pusserb in
adducetori de apa la tOta synagog'a, dupe pregiurul Gabaonului si incepuro a '1 op-
cum be an fost dis principii. puma.
22. Attunci ii convoc6 Jesus si disse ca- 6. Si trimissere locuitorii Gabaon-ei
tre densii dicend pentru que'mi ati vorbit catre Jesus in campamentul lui Israel la
strtimbu, dicend de departe suntein dela Galgale, dicend; nu 'ti retraggemOinile dela
tine forte, quOnd voi sunteti vecini cu quei feciorii tei ; ascinde Ia not quilt mai currend,
que locuiescu in midlocul nostru? scapa-ne si ne ajuta, quo adunati sunt assu-
23. Arum dar blastemati sa fiti sa nu li- pra nOstra toti regii Amorrheilor, que lo-
psesca dintre voi sclavu, nici taietor de !emu°, cuescu la mute.
nici adducetor de apt mie si Dumnedeului 7. Si ascindii Jesus dela Galgale, ellu si
'lieu. tot popolul seu bellator din preuna cu den-
25. Si respunsere lui Jesus, dicend, quo sul, tot quel potent' in fortitudine.
in adever ni s'a spus nob quite a promis 8. Si disse Domnul catre Jesus; nu to
Domnul Dumnedeul teu lui Moyse, fecioru- teme de aquestia , qubci in mA:inile table
lui seu spre a da voe tea terra aqueast'a si 'iam predat ; nu va mai remOne nimeni din-
a extermina pe not si pe toti qu1ti locuescu tre ei inaintea vestra.
entr'ens'a dela fac'a vOstra ; si ne temurem 9 Si dupe aqueast'a supra-veni Jesus pesle
mutt despre suflietele nestre inaintea fecei densii rapede : tab, nOptea merse Jesus dela
vOstre, de aqueea facurbm aqueasta. Galgale.
25. Si acum etc -ne in mOinile vOstre sun- 10. S, 'ia uimit pe densii de spaima Dom-
tem, dupe cum 1 va place si vi se vat parch nul inaintea fecei lui Israel, si 'ia 'grant
a farce, fli nob. Domnul cu mare infrAngere la Gabaon; si
26. Si fanurb lor ash : si ii trasse Jesus-in ii allungaro dupe urma (tot in sus) pe callea
dioa aqueea din mainile lui Israel, si nu 'i suirii Bethoron, si taiare tot taindu'i
a uccis pc densii. pine Ia Azeca si pine la Makeda.
27. Si ii stabili in dioa aqueea thietori de 11. Iar in fug'a lor dela fac'a filiilor lui
lemne si adducetori de apa la tOta sjnagog'a Israel pe clin'a Bethoron, mai rapedi si
si la altarul Domnului : De aquea devenire Domnul din ceru petre maxi de grandine
locuitorii Gabaonului thietori de lemne si pine la Azeca, si murirb; si fure mai multi
adducetori de apii altarului lui Dumnedeu quei que murirti de petrele grAndinii de
pine in dioa de astadi, si la locul quo si 'I ar' quat quei que uccissesserb filii lui Israel
allege Domnul. prin gladiu in resbellu.
12. Attunci vorbi Jesus catre Domnul in
CAPU X. dioa in quare predette Domnul (Dumnedeu)
1. Iar dupe que audi Adonibezec, regele pe Amorrheu suppus filiilor lui Israel,
Jerusalem-ei quo a luat Jesus Gai-a, si quo quand ii bald pc dens' la Gabaon, si se in-

www.dacoromanica.ro
224 JESUS FILIUL LUI NAVE
fansere dela faca lui Israel si a dis Jesus :
stee serele peste Gabaon, si lun'a peste val-
lea llonului.
13. Si stette serele si lun'a in statio pine
que infranse pe pagan, pe inemicii lor. Au
nu este aqueasta scrisa in cartea dreptului?
si stette serele in midlocul cerului ; si nu
inainta spre appusuri la terminul unei
dine.
CAP. X.
14. Si nu mai fu di6 ca aqueasta nici
mai 'nainte nici mai la urma, in gnat sa mania
Dumnedeu la voce de omu; quOci Domnul
combatti din preuna cu Israel.
15. Si se return() Jesus si Israel intregu
din preuna cu dOnsul in campament la Gal-
gale.
16. Si fugiriS regii aquestia quite- cinci,
si se aseunsere in spelunc'a quea din Makeda.

:=4
-
=.
-
'rris -

1'

10'

Raphael JESUS RETINE SORELE. Bocourt.

17. Si se dette de scire lui Jesus, dic6nd :
aflatu s'au quite cinci regii ascunsi in spe-
lunc'a quea din Makeda.
18. tiff a dis Jesus : prevalliti petre marl
pe gur'a speluncei, si puneti la densa bar-
bati spre a custodi assupra lor;
19. Iar voi nu stati de a allunga dupe
urma pe inemicii vostri ; prindeti pe quei
din coda, si nu'i lassati a intra in cetatile lor;
quoci predate -1 an pe d.nsii Domnul Dum-
nedeul vostru in mainile vestre.
20. Si a lost dupe que inset() Jesus si
(toti) lilii lui Israel de a tali' pe ei en Were
mare pine in capet, quo quci scapati dintre
(Mush se refugiare si intrare in cetatile
intarite.
21. Si se return() tot popolul catre Jesus
la Makeda In campament san6tos si nimeni

www.dacoromanica.ro
CAP. xi. JESUS FILIUL LUI NAVE 225
dintre filii lui Israel nu cute46 a'si misch 34. Si treed Jesus si Israel intregu din
limb'a (in contra cui-va). preunii cu dens!!! dela Lachis la Odollam si
22. Disse apoi Jesus: deschideti spelunc'a se pusse inpregiurul ei, si ii dette resbel
si adduceti la mine pe aquei cinci regi din 35. Si o predette Domnul in miln'a lui
spelunch. Israel, si o luO in dioa aqueea, si o uccisse
23. Asa flicure, si addusero afarli la den- prin gur'a gladiului; si too sufflarea din-
sul pe quiite cinci regii aqueia din spelunch, tr'ensa in aqueeasi di fa uccisii, dupt) cum
pc regele Jerusalem-ei, si pe regele de Che- au lost facut cu Lachis.
bron, si pe regele de Ierimuth, si pe regele 36. Si treed Jesus si Israel intregu din
de Lachis, si pc regele de Odollam. preuna cu densul dela Eglon la Charon, si
Q.I. Si dupe que ii addussere afar?) la Je- se pusse in pregiurul ei ;
sus, convoc6 Jesus pe tot barbatut din Israel 37. Si o luare, si o bliture prin gur'a gla-
si pe chpitanii de resbel, (si) pe quei quo diului, si pe regeleei, si tete communele ei, si
fussessere inpreunh cu densul, dicendule : tote que resuilla inteensa; nu mai fu nimicu
duceti-ve si puneti piciOrele vestre pe cer- scapat dupe cum an fost facut cu Odollam.
bicele lor, si venind (fix - quare), isi pusse exterminarii (si) pc aqueasta si Leta sufllarea
picierele pe cerbicele lor. dinteensa.
25. Visse apoi Jesus &Are densii : nu ve 38. Si se return?) Jesus si Israel intregu
temeti de aquestia nici ye speriati; Inbar- din preuna cu densul la Dabir, si impresu-
batati-ve si ve intariti , quo asa va facce rAndu-o o luare ;
Domnul tutulor inemicilor vostri. 39. Si pe regele ei, si tote communele ei, si
26. Si pusse Jesus a'i batte dupe aqueast'a, o bhturo prin gur'a gladiului, si o extermi-
si a'i uccide, si a'i sparujura pc cinci lemne; naro, si tOth sufflarea dinteensa, si nu mai
si furt) spindurati pe lemne pine seta. lassare nimica mAntuit : dupe cum an lost
27. Si a lost TO la appusul sOrelui com- facut Chehron-ei assemenea facuro si cu Da-
m and?) Jesus 'si 'i au luat de pe lemne si bir si cu regele ei, si dupe cum au fost facut
an aruncat in spelunc'a in quare s'au lost cu Lebna si cu regele ei.
re fugiat, si au prevallit petre spelunca petre 40. Si Nita Jesus toth terea munteana, si
maxi (que stau) pint) in dioa de astatli. Nagcb -a, si (terr'a) campeana si Asedoth-a si
28. In aqueea'si tjilti6 Jesus si Makeda, si pe tOti regii ei; nu mai la'ssare mAntuit in-
o extermin6 (trecend'o) prin gur'a gladiului teensa, si tOta sufllarea (dinteensa) exter-
si pe regele ei, si ii stinse cu totul, si Sethminare, dupe cum a lost commandat Dom-
sufflarea que era inteensa, si nu mai remasse nut Dumnedeu lui Israel.
nimeni inteensa scapat si mAntuit; si facuro 41. Si uccisse pe densii Jesus dela Cades
regelui de Makeda dupe cum au fost facut Barne pine la Gaza si tota terra Gosom pine
si regelui de Ierich6. la Gabaon,
29. Si treed Jesus si Israel intregu din 42. Si pe toti regii aquestia, si terea lor
preunh cu densul dela Makeda la Lebna, si o tub Jesus de o data; (pie Domnul Dumne-
impresur6 cu resbel Lebna. tieul lui Israel combatea din preuna cu Is-
30. Si predette si pe aqueasta Domnul in rael.
niAn'a lui Israel, si o la) cum si pe regele ei, 43. Si se !untrue Jesus si Israel intregu
si o uccissero prin gur'a gladiului cum si tOth din preuna cu densul la Galgale in campa-
sufllarea dintr'Cns'a; (si) nu mai remasse nici ment.
until inteensa mAntuit si scapat; si Nen CAPU XI.
regelui ei dupti cum a fost fhcut regelui de
Ierich6. 1. Iar quAnd atuji Iabis regele de Asor,
31. Si treat Jesus si Israel intregu din trimisse la Iobab regele de Madon si la re-
preunh cu densul dela Lebna 4a Lachis, si o gele de Someron, si la regele de Achsaph,
incongitire, si incept) a o batte cu resbel. 2. Si la regii quei de c,atre Sidon quea
32. Si predette Domnul Lachis-a in mai- mare, (in partea) munteana, si (in partite)
nile lui Israel, si o tub in dioa a doa, si o Arabei quo este in filch cu Chenereth, si la
uccisse prin gur'a gladiului, si o extermin6 cAmpie, si la Naphethdo,
dupe cum a fost facut cu Lebna. 3. Si Ia Chananeii maritimi despre resa-
33. Attunci ascindii Elam regele de Ga- rituri si la Amorrheii maritimi, si la Chet-
zer spre a ajuta Lachis-ei, si ii batti Jesus tei, si la Pherezei, si la Iebuseii quei dela
prin gur'a gladiului, cum si pe popolul munte, si Ia Eveii quei de subt Aermon in
aquestuia, pine que nu'i mai remasse man- terea Massephath.
tuit si scapat. 4. Si esire aquestia si regii lor din preu-

www.dacoromanica.ro
226 JESUS FILIU L LUI NAVE CAP. XII.
na cu densii, popol mult, ca arena de pe spre Seir si pine la Baalgad, si campia Li-
marginea marii in multitudine , si cai, si banului de sub muntele Aermonului; si pe
carre mutle Rule. regii for pe toti ii lub, si batCndu'i ii uc-
5. Si se adunare toti regii aquestia, si se cisse.
appropriaro (de densul) si se castramentarti 18. Si dille multe Mr Jesus resbellul
la un locu 19110 ap'a Merrhom, spre a assupra tutulor regilor aquestor'a.
batte pe Israel. 19. Si nu mai fu cetate quare sa n'o fi
6. Si disseDomnul catre Jesus : sa nu to predat filiilor lui Israel, attire de Eveu que
temi dela fac'a lor, quo maine la or'a aquea- locuia in Gabaon; tote be lub cu resbel.
st'a eu predau pe toti aquestia bittuti inaintea 20. Que dela Domnul a fost a se inthri
filiilor lui Israel : caii for vei subnerva, si inim'a for spre a intempina in resbel pe Is-
carrele for vei arde cu focu. rael qua sa se extermine si sa nu se dea for
7, Si veni Jesus si tot popolul bellator misericordia, ci sa se extermine dupe cum
din preuna cu Unsul rapede assupra for la a fost dis Domnul dare Moyse.
ap'a Merrhom, si *lure assupra for in 21. Si veni Jesus in timpul aquella si
(partea) munteana. exterminb pe Enakimi din (partea) muntOsa
8. Si ii predette Domnul subjugati (in din Chebron si din Dabir, si din Anob, si
mainile) lui Israel, si taindu'i ii allungaro din tot muntele lui Israel, si din tot mun-
dupe urma pinb la Sidon quea mare si pine tele lui luda, din preuna cu cetatile tor, si
la alesrephoth-Maim, si pine la ctimpiile ii exterminb Jesus ;
Massepha despre resarituri ; si ii titiarb pine 22. Nu se mai lassare dintre Enakimi de
que nu remasse dinteensii mtintuit. filii lui Israel, fare numai in Gaza si in Geth
9. Si facii for Jesus dupe cum 'i a fost Si in Asedoth se lassare.
coinmandat Domnul, caii for subnervb si 23. Si lub Jesus tots tOrea dupe cum
carrele for be arse in focu. commandasse lui Moyse Domnul, si o dette
10. Si se returnb Jesus in timpul aquel- Jesus in mostenire lui Israel spre imphrtire
l'a si lub (cetatea) Asor, si pe regele ei 11 intre dCnsii dupe sementiile tor. Si tOrea
uccisse prin gladiu; quo mai nainte Asor incetb de a mai fi combatuta de resbel.
era principale din tote regatele aquellea.
11. Si uccisserti tots sufflarea que era CAPU XII.
Inteensa prin gur'a gladiului, si extermina- 1. Si aquestia (sunt) regii terrei que an
re pe toti, si nu Alai remasse inteensa suf- batul Mose si filii lui Israel, si (quaror) be
flare; arsere si (cetatea) Asor cu focu. mosteni tOrr'a dincolo de Jordan spre resit-
12. Si tote cetatile regatelor aquestor'a riturile sorelui dela vallea Arnon pint) la
si pe tot.' regii for (ii) lub Jesus si uccisse muntele Aermon, si tbth (terea) Araba spre
prin gur'a gladiului, si exterminb, dupe resari turi :
cum commandasse alo3sO feciorul Domnu- 2. Sean regele Amorrheilor, que locuia
lui. in Esebon si domnia dela Arocr, quare este
13. Ci tote cetatile, quelle infinite din- pe marginea valcellei Arnon si in midlocul
tr'Onsele nu be arse Israel, afaro numai de si jumetatea din Galaad pint) la
Asor, pe aqueasta o arse. torrentele laboc, confinele filiilor lui Am-
14. Si tote spolliele ci si vitele le pra- mon.
dare intre sinele filii lui Israel, dupe cu- 3. Si Araba pine la marea Cliennereth
vOntul Domnului que commandasse lui Je- spre resarituri si pine la marea Araba, ma-
sus; Aar pe Omeni pe toti ii exterminaro rea sarilor spre resarituri, pe callea catre
pPin gur'a gladiului, pine pie ii stinserb, si Beth-Asemoth, si dela Malian quea de sub
nu mai remasse dinteensii nici o sufflare. Asedoth Phasga;
15. Dupe cum a fost prescris Domnul lui 4. Si conlinile lui Og regele de Basan
Moyse feciorului seu, (si) aloyse assemenea quare mai remassesse dintre giganti , (si)
commandasse lui Jesus; Jesus dart) asseme- quare locuia in Astarotb si Edrain,
nea facie, nu nit() nimicu din tote quate a 5. Domnitor dela muntele Aermon si dela
fost commandat lui aloyse Domnul. Selcha si Basan intrega pine la conclude
16. Si hie Jesus tbta ttlrea aqueasta quea Gesuri si (in) Machathi si jumCtate din Ga-
muntesa, si tOta (torea) Nageb,si teta terea laad pine la confinile lui Seon regele de
Gosom, si quea cu ctimpuri, si quea despre Esebon.
appusuri, si muntele lui Israel si campiile 6. aloys6 feciorul Domnului si filii lui
lui quelle despre muntele Alac, Israel bature pe aquestia ; si dette (tcrea)
17. Si muntele que d'allaturea se 'nalta aqueasta Moyse feciorul Domnuluiin moste-

www.dacoromanica.ro
CAP. XIII. JESUS FILIUL LUI Not
nire lui Ruben si Gad si jumetatii din se- Egyptului pine la confinile Accaronului da
mentia lui Manasse.
7. Si aquestia sunt regii Amorrheilor pe
quart 'ia batut Jesus si filii lui Israel din
quoaci de Iordan catre marea Baalgad in
campia Libanului pine la muntele Aloe
quare se suie spre Seir; si a dat Jesus
aqueasta (terra) sementiilor lui Israel mos-
tenire dupe impartirea for :
8. In munte si la campu si in Araba si in
Asedoth, si in desert, si in Nageb pe Chet-
teu, si pe Amorrheu, si pe Chananeu, si pe
Plierezeu, si pe Eveu, si pe Iebuseu;
9. Pe regele de Iericho, unul, si pe regele
de Gal que este apprOpe de Bethel, unul,
10. Pe regele Jerusalem -ei, unul; pere-
gele de Chebron, unul ;
11. Pe regele de Ierimuth,"unul; pe:re-
rele de Lachis, unul ;
12. Pe regele de Eglon, unul ; pe regele
de Gazer, unul ;
13. Pe regele de Dabir, `unul ; pe regele
de Gader, unul ;
14. Pe regele de Herma, unul ; pe rege-
le de Ader, unul;
15. Pe regele de Lebna, unul ; pe regele
de Odollam, unul ;
16. Pe regele de Makeda, unul ; pe regele
de Brothel, unul ;
17. Pe regele de Thaphd, unul; pe re-
gele de Opher, unul ;
18. Pe regele de Aphec, unul ; pe regele
de Lesaron, unul ;
19. Pe regele de Maron (Madon), unul;
pe regele de Asor, unul ;
20. Pe regele de Sainron (regele de Phas-
ga, regele de Maron), unul ; pe regele de
Achsaph, unul ;
21. Pe regele de Thanach, unul; pe re-
gele de Mageddon, unul ;
22. Pe regele de Kedes, unul ; pe regele
de Ieconm al lui Chermel, unul ;
23. Pe regele de Dor a liii Napheddor,
until ; pe regele de Goim de lunge Gelgel,
until ;
24. Pe regele de Thersa, unul. Toti re-
gii aquestia trei cleci si unul.
CAPU XIII.
1. Si (era) Jesus betran inaintat in cline,
si disse Domnul catre Jesus 1 to ai inbetra-
nit, ai 'naintat in Ole, si terea remasse
multi forte spre a se imparti in moste-
nire.
2. Si aquesta este pamentul que mai re-
masse : T6te confinile Phylistiimului si Ge-
suri intregu, si Chananeul ;
3. Dela (partea) nelocuita que este in fac'a
www.dacoromanica.ro
227
stang'a Chananeilor se computa quellor cin-
ci satrapie alle Phylistiimilor, Gazeului, si
Azotiului, si Ascalonitalui, si Gettheului, si
Accaronithlui, si Eveului.
4. Dela Tharnan si tota terra Chanaan din
contra Gazei, si Sidonienii pine la Apheca,
pine la confinile Amorrheilor ;
5. Si tota terra Gabli Phylistiim, si tot
Libanul dela resariturile sOrelui dela Baalgad
de sub muntele Aermon pine la intrarea
Emathului ;
6. Tot que locuesce (partea) muntOsa dela
Liban pine la Maserephoth-maim, pe toti Si-
donienii eu ii voiu extermina dela ftic'a filii-
lor lui Israel; distribue numai (teria) aque-
ast'a prin sorti lui Israel dupe cum 'ti am
commandat.
7. Si acum imparte terea aqueast'a in
mostenire quellor noe sementii si jumetatii
sementiei lui Manasse dela Iordan pine la
Marea quea mare despre appusurile serelui
o vei da ; Marea quea mare ii 6 hotar.
8. Iar quellor doe sementii si jumetatii
din sementta lui Manasse que sunt cu dOn-
sul, lui Ruben (adice) si lui Gad, aquestia 'si
au luat mostenirea que be a dat Moyse din
colo de Iordan ; spre reshriturile sOrelui be
a dat for Moyse feciorul Domnului :
9. Dela Aroer que este pe marginea tor-
rentelui Arnon, si cetatea que este in mkt-
locul vallii, si tota Misor-a dela Mwdaba pine
la Dibon;
10. Si tote cetatile lui Soon regelui Amor-
rheilor que a domnit in Esebon pine la con-
finile filiilor lui Ammon;
11. Si Galaaditide, si continue de Gesuri,
si pc Machathi, tot muntele Aermon si Ba-
sanitide tots pine la Selcha ;
12. Si tot regatul lui Og in Basan quarele
a domnit in Astaroth si in Edraim ; aquest'a
a mai fost remas din stirpea Gigantilor, si
'1 a Mitt Moyse, si '1 a exterminat.
13. (Si nu exterminare filii lui Israel pe
Gesuri si pe Machathi, 5i pe Chananeu; si
locui regele de Gesuri si de Machathi intre
filii lui Israel pine astacli).
14. Sementiei numai lui Levi nu s'a dat
mostenire : Domnul Dumne(I.eul lui Israel,
aquesta (este) mostenirea tor, dupe cum a
clis for Domnul. Si aqueasta (este) imparti-
rea que impiirti Moyse filiilor lui Israel in
Araboth Moab dincolo de Iordan spre Ieri-
elle
15. Si dette Moyse sementiei filiilor lui
Ruben dupe popolii tor;
16. Si confinile for lure dela Aroer que
este in fac'a valcellei Arnon, si cetatea quea
228 JESUS FILIUL LUI NAVE CAP. XIV,
din vallea Amnon si teta terea Misor despre CAPU XIV.
Maedaba, 1. Si aquestia sunt quei quari (Entre filii
17. Pine la Esebon si tete cetatile lor que lui Israel mostenire in terr'a Chanaan, qua-
sunt in Misor ; (cum) si Debor-a, si Bamoth ror le-a impartit in mostenire Eleazar sacer-
Baal, si casele Beelmeon, dotele si Jesus al lui Nave si principii pa-
18. Si Iassa si Kedemoth si Mephaath, triadelor sementiilor filiilor lui Israel.
19. Si Cariathaim, si Sebama, siSarth,si 2. Dupe sorti impartire mostenirea, du-
Sior, in muntele Emac, pe cum Domnul commandasse prin man'a
20. Si Bethphogor, si Asedoth Phasga, si lui Moyse, quellor noe sementii si la o ju-
Bethasimuth, metate de sementie.
21. Si tete cetatile Misorului, si tot rega- 3. Queci a fost dat Moyse mostenire la
tul lui Seon regele Amorrheilor quarele a doe sementii si la o jumetate de sementie
domnit in Esebon , pe quare '1 a batut din quelle de dincolo de Iordan ; si Leviti-
Moyse, si pe ducii de Madiam, si pe Evi si lor nu be dette parte intre densii ;
pe Rocom si pe Sur, si pe Ur si pe Rebec, 4. Quo era filii lui loseph doe sementii,
principii de Seor que locuia terra. Manasse si Ephraim, si nu se dette parte
22. Si pe Balaam al lui Beor mantele uc- Levitilor in terra de qua cetati spre a locui
cisu 'i au filii lui Israel Fin gladiu in clips. si regiunile in pregiur spre pasciunea vite-
23. Iar confinile filiilor lui Ruben fare lor lor, si vitele lor.
Iordanul drept hotar. Aqueasta este moste- 5. Dupe cum a fost commandat lui Moyse
.nirea filiilor lui Ruben dupe popolii lor, Domnul ass facure filii lui Israel, si isi im-
cetatile si catunele lor. partiro terra.
24. A fost dat Moyse filiilor lui Gad dupe 6. Si venire filii lui Iuda la Jesus in Gal-
popolii lor; gale; si disse catre densul Chaleb at lui Ie-
25. Si confinile lor faro Iazer; t6te ceta- phone Kenezeul : to scii cuventul que a dis
tile Galaad si jumetate din parnentul filiilor Domnul catre Moyse omul lui Duninedeu
lui Ammon pine la Aroer que este in filch despre mine si (despre) tine in Cades Bartle.
dela Rabba; 7. Quo cram de patru deci de anni quind
26. Si dela Esebon pine la Ramoth catre me trimisse Moyse serval Domnului din
Maspha, si Botanim si Manaim pine la con- Cades Barne spre a explora terra; si addus-
finite Dabeir. sciu lui cuvent dupe cugetul lui :
27. Si in Emec Betharam, si Bethnamra, 8. Iar fratii mei que au fost ascindut din
si Sochoth, si Saphon, si remasul din rega- preuna cu mine an intors cugetul (inim'a)
tul lui Seon regele de Esebon; Iordanul 6 popolului ; iar eu si mai malt urmaiu
hotar pine la partea Marii Cheneroth din- Domnului Dumnedeului men.
colo de Iordan spre reshrituri. 9. Si a jurat Moyse in dioa aqueea ; di-
28. Aqueasta este mostenirea filiilor lui Gad and : clue terra pe quare ai pus piciorul
dupe popolii lor, cetatile lor si catunele lor. tea inteensa, tie va fi in parte si filiilor tei
29. Si dette Moyse jumetate din sementia in eternu, que ai adaos spre a urma Dom-
lui Manasse , si fu la jumetatea sementiei nului Dumnedeului men.
filiilor lui Manasse dupe popolii lor ; 10. Si acum ete, me, conserve Domnul,
30. Si fare confinile lor dela Manaim si dupe cum a dis, patru deci si cinci de anni
Basan intrega si tot regatul lui Og regele de sant acum de quSnd vorbi Domnul cuventul
Basan, si tete communele Iair que sunt in aquesta catre Moyse quand ambla Israel in
Basanitide sei deci de cetati ; desert ; si 60-me fecior de opt deci si cinci
31. Si jumetate din Galaad si (in) Astaroth , de anni :
si (in) Edraim, cetati able regatului lui Og in 11. Si stint Ance tare ca si quand me tri-
Basanitide; se dettere filiilor lui Machin filiu- misse Moyse : potu tot assemenea esi si in-
l+ii lui Manasse si jumetatii filiilor lui Ma- tra in resbel.
chir filiului lui Manasse dope popolii lor. 12. Si acum quern dela tine muntele
32. Aquestia stint quaror le-a impartit aquest'a, dupe cum a dis Domnul in dioa
spre mostenire Moyse dincolo de Iordan aqueea, quo to ai audit vorb'a aqueasta in
in Araboth Moab dincolo de Iordan catre dioa aqueea, si acum sant acolo Enakimii,
Ieriehe spre resarituri. cetati marl si intarite, si daqua Domnul va fi
33. Iar sementiei lui Levi nu dette Moyse cu mine extermina-voiu pe densii, dupe cunt
mostenire ; Domnul Dumnedeul lui Israel imi disse Domnul.
aquesta (este) mostenirea lor, dupe cum a 13. Si it hineeuvente Jesus si dette Che-
vorbit lor. bron-a lui Chaleb filial lui Iephone Kene-

www.dacoromanica.ro
CAP. XV. JESUS FILIUL LUI NAVE 229
zeul drept parte (a mosteni) ; cetatea Sorelui, si va trecce spre miada di;
14. Si de aqueast'a Chebron-a fu lui Cha- 11. Si trece afaro hotarul spre miada di
leb filial lui Iephone Kenezeul in mostenire dela Accaron catre miada nOpte, si trecu
pino in dioa de astadi, pentru quo a urmat afaro hotarele la Saccaron si vor trecce mun-
(implinind) command'a Domnului Dumne- tele de Bala, si ese spre Iabnel, si va fi esi-
deului lui Israel. rea hotarelor spre mare.
15. Iar numele Chebron-ei mai 'nainte 12. Iar hotarele lor spre appus, Marea
(era) cetatea Arba; metropole a Enaki- quea mare termini. Aquestea sunt hotarele
milor era aqueast'a. Si terea fu in repaos din lui Iuda de giur inpregiur dupO popolii
resbel. lor.
CAPU XV. 13. Si lui Chaleb filial lui Iephone dette
parte in midlocul filiilor lui Iuda prin com-
1. Si furo hotarele sementiei lui Iuda mand'a lui Dumnedeu, si dette aquestuia
dupO popolii lor dela continue Idumeneei, Jesus cetatea Arbec metropole a lui Enac;
dela desertul Sin pino la Cades spre miada aqueasta este Chebron
di. 14. Si exterminO de acolo Chaleb filiul
2. Si furo hotarele lor dela miada di lui Iephone pe quei trei filii ai lui Enac,
pine la partea Marii sarate dela piscul que pe Susai, si pe Tholmai si pe Achima, din
duce spre miada di. stirpea Enakimilor.
3. Si pled pe din aintea suirii Acrabbin 15. Si ascindt1 de acolo Chaleb assupra
si trece afaro inpregiur de Sena, si ascinde quellor que locuescu in Dabir; iar numele
dela amiada 4i spre Cades %rue, si ese la Dabir mai nainte era cetatea Litterelor.
Esron, si iar ascinde spre Addara, si incon- 16. Si disse Chaleb : quine vs lua ceta-
giura spre quea dela Appusuri dela Cades ; tea Litterelor si VS deveni domnu al ei, voiu
4. Si pleca spre Asemona si se intinde da lui pe Achsa filia mea de femee.
pine la vallea Egyptului, si va fi esirea ho- 17. Si luO cetatea Gothoniel filial quel
tarelor lui la mare. Aquestea sunt hotarele mai june at lui Kenez fratele lui Chaleb; si
lor dela miada di. dette lui pe Achsa filia sa de femee.
5. Si hotarele dela resarituri, oak Marea 18. Si a Post quand s'a dus ea (la dOnsul)
sarata pine la partea Iordanului. Si hota- quo avit consiliu cu dansul dic6nd : querre-
rele lor spre miada n6pte, si dela piscul voiu dela tathl meu terrina, si strigO de pe
Marii si dela partea Iordanului ; asin ; iar Chaleb ii disse : que ai ?
6. Se suie hotarele spre Bethagla si trecu 19. Iar ea disse : Da'mi binecuventare,
dela miada-nOpte spre Betharaba, si se mai quO in pament Nageb m'ai dat, da 'mi Go-
suie hotarele peste pOtr'a Bwon a filliului lath-maim, si dette ei Chaleb Golath-a din
lui Ruben, sus si Golath-a din jos.
7. Si mai ascind hotarele peste a patra 20. Aqueasta (este) mostenirea sementiei
parte a vallii Achor, si spre miada nOpte filiilor lui Iuda dupo popolii lor.
descind spre Galgal quare este pe din aintea 21. FurO dar cetatile lor pe lunge se-
suirii Adommim quare este spre miada di a mentia filiilor lui Iuda spre confini'e Edo-
vallii, si trece afaro hotarul spre ap'a Mu- mului catre desert, Cabseel, si Edraim, si
Vinci SOrelui, si va fi esirea hotarului fon- lagur,
tiln'a Rogel; 22. Si Kina, si, Dimona, si Adada,
8. Si ascindu hotarele spre vallea filiului 23. Si Kedes, si Asor, si Ithnazif,
lui Ennom clitremiad'a di dela Iebus (aquea- 24. Si Telem, si Baloth,
sta este Ierusalem-a) si trecu afarO spre cre- 25. Si Asor quea nuoa, si cetatea Aseron
stetul muntelui quare este in fac'a vallii lui (aqueasta este Asor);
Ennom spre Mare, quare este din partea 26. Amam, si Samaa, si Molada,
Orrei Raphaim spre miada nOpte; 27. Si Asergadda, si Asemon, si Bwth-
9. Si trece afaro hotarul dela crestetul phaleth,
muntelui spre fOntan'a apei Napthb, si trece 28. Si Asarsula, si Bersabee (si commu-
afaro spre communele muntelui Ephron, si nele lor si coprinsele lor)
se va ducce afarO hotarul spre Baal (aquea- 29. Si Balaa, si Avim, si Asem,
sta este cetatea Iarim) 30. Si Eltholad, si Chesil, si Herma,
10. Si va incongiura hotarul dela Baal 31. Si Sicheleg, si Bedebina, si Sansana,
spre mare catre muntele Seir, si va trecce 32. Si Laboth, si Seleim, si Ain, si Rem-
spre miada di cetatea Iarim dela miada nOpte mon; tote cetatile do6 deci si noO si commu-
(aqueasta este Chasalon), si va descinde dela nele lor.

www.dacoromanica.ro
230 JESUS FILIUL LUI NAVE
33. (Iar) la campu : Esthaol,rsi Sarah, sr
Asna
34. (Si Ramen), si Zanb, si Engonim,
Thapphua si Enaim,
35. Si Ierimuth, si Odollam (si Nemra),
si Sochi), si Azeca,
36. Si Sagarim, si Adiathaim, si Gadira,
si coprinsurile for; cetati patru spredece,
si communele for.
37. Senan si Adasa, si Maldalgad,
38. Si Dalaan, si Maspha, si Iecthael,
39. Si Lachis, si Baschath, si Eglom
40. Si Chabon, si Lamas, si Chathlos
41. Si Gaderoth, si Beth-dagon, si Noma,
si Makeda; cetati sei-spredece, si commu-
nele for.
42. Lebna, si Ather, si Asan,
43. Si Iephtha, si Asena, si Nesib,
44. Si Keila, si Achzeb si Marisa (si
Edom); cetati noe, si communele lor;
45. Accaron, si communele ei, si locu-
rile ei deschise
46. (Si) dela Accaron, Iemnai, si tOte
quate sunt apprOpe de Asdoth, si commu-
nele for
47. Asdoth si communele ei, si locurile
ei deschise; Gaza, si communele ei, si lo-
curile ei deschise, pine Ia torrentele Eg3p-
tului, si Marea quea mare este hotar.
48. Si in (partea) muntesa : Saphir, si
Iether, si Sochb,
49. Si Retina, si cetatea Litterelor (aquea-
sta este Dabir)
50. Si Anoh, si Esthemb, si Anim,
51. Si Gosom, si Chiluon, si Ghelon;
cetati un-spredece si communele for;
52. Ereb, si Esan si Rama,
53. Si Ianum, si Beth-Thapphue, si
Aphaca,
54. Si Hammata, si cetatea ArbO (aquea-
sta este Chebron), si Sior; cetati noe, si com-
nitinele lor.
55. Maolt, si Chermel, si Ziph, si Ietta,
56. Si Iezdrael, si Iecdaam, st. Zanb,
57. Akim si Gabaa, si Thamna, cetati
dece si communele for
58. Alul, si Beth -sir si Ghedor,
59. Si Maroth, si Beth-aon, si Eltheken;
cetati stye si communele fir.
60. Thee?) si Ephratha (aqueasta este Beth-
leem), ti Phagor si _Etam, si Caton, si Ta-
taiiii, si Sores, si Carem, si Galim, si Bra-
ttier, si Manochb; cetati unspredece si com-
munele for; Cariath-Baal (aqueasta 6 ceta-
tea brim) si Arebba; cetati doe, si commu-
nele for, si bocurile for deschise.
61. Badarghis, si Betharaba (si) Madon si
Sochocha ;
www.dacoromanica.ro
CAP. XVI.
62. Si Nebsan, si cetatea Sarilor, si En-
gaddi ; cetati sese, si communele for;
63. Si Iebuseul locttia in lerusalem, si
nu'i puturb filii lui Iuda disperde, si lo-
cuirti Iehuseii cu filii lui Iuda in Ierusalem,
pinb in dioa aqueea.
CAPU XVI.
1. Si furb hotarele filiilor lui Ioseph dela
Iordan de tango Ierichb dela resarituri, de-
sertul quare ascinde dela Ierichb spre manic
catre Brathel.
2. Si vor esi din Brathel spre Luza si vor
trecce peste confinile Achatarothului.
3. Si vor descinde spre Mare catre hota-
rele Iephalti pinb la confinile Brathoron-ei
de jos si pinb la Gazer, si va fi esirea for
la Mare.
4. Si mosteniro GIPi lui Ioseph, Ephraim
si Manass6;
5. Si faro hotarele filiilor lui 'Ephraim
dupb popolii for, si faro hotarele moste-
nirii for dela resariturile Ataroth, (si) Adar
pinb la Boethoron-a de sus si Gazara.
6. Si vor nainta hotarele spre Mare Ia
Machthoth dela miada nOpte si va incongiu-
ra hotarul spre resarituri catre Tenatti-selb
si vor trecce de aqui dela resarituri la lane-
cha
7. Si vor descinde dela Ianocha Ia Ata-
roth si Naarattia, si communele for; si vor
trecce Ia Ierichb, si vor esi la Ionian.
8. Si dela Taplat trecce -\ or hotarele spre
Mare spre torrentele Cana, si a fi esirea
for la Mare : aqueasta este mostenirea se-
mentiei filiilor lui Ephraim dupb popolii
for.
9. (Cum) si cetatile separate alle filiilor
lui Ephraim in midlocul mostenirii filiilor
lui Manasse, (quate ciao) tOte cetatile si
communele for.
10. Si nu disperdti Ephraim pe Chana-
neu quare locuia in Gazer ; ci locui Chana-
neul intre (ai) lui Ephraim pinb in dioa de
astadi, pine quand aseinda Pharaon rcgele
Egyptului si lib cetatea si o arse cu focu,
iar pe Chananei si pe Pherezei si quiiti lo-
cuia in Gazer ii strapunse, si dette Manion
cetatea in dote filiei salle, si (ast fel) do,e-
niro servi tributari.
CAPU XVII.
1. Si faro hotarele sementiei (filiilor)
lui Manasse, qub aquest'a In primogenital
lui Ioseph, lui Machin primogenital lui Ma-
nasse tatal lui Galaad (quOci barhat bellator
aquesta fu) in Galaaditide, si in Basanitide.
2. Si faro quellor lalti filii ai lui Ma-
CAP. XVIII. JESUS FILIUL LUI NAVE 231
nasse dupo popolii lor, filiilor lui Abiezer, (ai for) iar cu exterminare, nu'i an exterminat.
si filiilor lui He lec, si filiilor lui Esriel, si 14. Se pliinsero filii lui Ioseph catre Jesus,
filiilor Iui Sechem, si filiilor lui Semirae, si dicend : pentru quo ne-ai dat no in parte
filiilor lui Opher, (quo) aquestia furo filii numai un singur lotu (de pament) si o sin-
lui Manasse filiul lui Ioseph quei masculi guru"' funiere; quoci not popol mutt suntem,
dtipti popolii lor. st Dumnedeu ne a bine-cuventat.
3. far Salphaad filiul lui Opher filiul lui 15. Dissesi Jesus catre densii daqua esci
Galaad, filiul lui Machir, filiul lui Manasse popol mutt, ascinde spre paduri, si 'ti cu-
tiu avil filii, ci numai filie; si aquestea sent rata acolo (lout) in pamentul Pherezeilor si
numele Glielor lui Salphaad : Maala si Noa, Raphaimilor, daqua iti este strimpt muntele
Si ,Egla, si Meicha, si Thersa. Ephraimulni.
4. Si stetter() in aintea lui Eleazar sacer- 16. Si disserO filii lui Joseph nu ne este
dotelui si inaintea lui Jesus filiul lui Nave de ajuns muntele Epliraimului, si callarime
si inaintea principilor, dicenti : Dumnedeu alleasa si ferru are Chananeul intregu quare-
commando prin man'a lui Moyse a da no fe locuesce in pamentul Emec, in Ba3thsan
mostenire in midlocul fratilor nostri. Si se si in communele aquesteia si in vallea
dette lor mostenire prin prescrierea Dom- Iezrael.
nului intre fratii taralui lor. 17. Disse attunci Jesus Iui Ioseph, lui
5. Si cadil funierea (hotarului), lui Ma- Ephraim si lui Manasse dicend : daqua esci
nasse campia Labec din. pamentul Galaad si popol mull, si putere mare (cata) sit aibi, si
Basan quare este dincolo de Jordan:. (prin urmare) nu vei ave numai un Iota (de
6. Quo filiele filiilor Iui Manasse moste- pament).
niro parte in midlocul fratilor lor; iar p5- 18. Quoci padurea a to Ira fi, quO padure
mentul Galaad fu dat quellor lalti filii ai lui este, si o vei curati, si vor fi alle talle mar-
ManassO. ginile ei; quand vei extermina pe Chananett
7. Si furo hotarele filiilor lui Manasse de si are callhrime allesa, quo.tu vei fi mai
dela Aser Machthoth, quare este in faca (Ii- tare de quilt densul.
Mier) Sychemului, si se ducu hotarele spre
Iamin si Ia Ioseph spre fOntim'a Thaph thoth CAPU XVIII.
8. Lui Manasse va fi pamentul Thaph- 1. Si se adunO tota synagog'a filiilor lui
thoth ; si Thaphtlioth (que este) la hotarele Israel Ia Sele , si infipsero acolo tabernacu-
Iui Manasse, (fu dat) filiilor lui Ephraim. tut Mhrturiei, si terra fu suppusa de densii.
9. Si vor descinde hotarele spre vallea 2. Si mai remasserO din tilii lui Israel
Cana catre 'nimbi di spre vallea Iarim, tore- gnarl nu 'si au fost luat partea lor in moste-
binthul lui Ephraim in midlocul cetatit Iui nire septe sementii.
Manasse. Si hotarele lui Manasse spre miada 3. Si disse Jesus filiilor lui Israel : pino
nepte dela torrente, si va fi capetul lui Ma- quand yeti remano in apoi si nu intrati spre
ma. a mosteni terea que .16 dette Domini! Dum-
10. Dela miada di lui Ephraim, si spre nedeul parintilor vostri ?
miada nepte lui Manasse, si Marea va fi con- 4. Dati din voi gnat° trei barbati de fia-
finite lor. Si spre Aser se vor impreuna quare sementie, si voiu trimitte pe ei ; si
spre miada nepte, si cu Issachar spre resa- sculiinduse sit strabata terra si sit o descrie
ri t. inaintea mea dupo cum se va cup eni a o
11. Si va aye Manasse in (locurile) lui Is- imparti.
sachar si in Aser, Ballisan-a si communele 5. Si veniro la densul ; si (ellu) be im-
lor, si Ieblaamul si /Bide for, si pe quei que parti lor septe parti : Iuda sit flit lor otar de
locuescu in Dor, si coimnunele aquesteia si catre miada di ; filii lui Ioseph sit fia pe ho-
pe quei que locuescu in Endor si commu- tarul lor spre miada nopte;
nele aquesteia, si pe quei que locuescu in 6. Voi dar impartiti terea in sCpte parti,
Mageddb si communele aquesteia, si pe quei si adduceti aqui catre mine (impartirea aquea-
que locuescu in Tanach si communele aque- st'a) si voiu tragge afarO sorti aqui inaintea
steia, si atreia parte din Naphetha si com- Domnului Dumnedeului nostru.
munele aquesteia. 7. Quoci nu va fi parte !jailor lui Levi in
12. Si nu puturo filii lui Manasse ester - midlocul vostru , pentru quo sacerdotiul
mina cetatile aquestea, si remasse Chananeul Domnului (este) partea lor ; si Gad si Ruben
a locui in pamentul aquest'a ; si jumetate din sementia ((Hiller) lui Ma-
13. Si a fost dupo que se intariro filii lui nasse 'si an luat mostenirea lor din cold de
Israel , quO facurti pe Chananei suppusi Iordan spre resarituri (mostenirea) quo be

www.dacoromanica.ro
332 JESUS FILIUL LUI NAVE CU). XIX.
dette lor Mope feciorul Domnului. rele ei in pregiur dirpO popolii lor.
8. Si scultinduse barbatii, se dussere ; iar 21. Si litre cetatile filiilor lui Benjamin
Jesus command?) harbatilor que se ducea dupe popolii lor Ierich6, si Betbagla , si
spre a strabatte terea, dicend : duceti-ve si Ameccasis,
strabateti terea si veniti aqui la mine, si trag- 22. Si Betbaraba, si Semrirn, si Barthel,
gevoiu voe sorti inaintea Domnului in Seib. 23. §i Avim, si Aphara, si Aphra,
9. Si se dussere barbatii si strabaturo 24. (Si tEcaren) si Caph eramm in si Aphni,
grin terra, si o veduro, o descrissere dupti si Gabaa : cetati doe spredece si communele
cetatile ei in septe parti intr' o carte, si o lor.
addussero la Jesus in campament in Se16. 25. Gahaon, si Rama, si Bethor,
10 Si arunc6 lor Jesus slarte in Sel6 26. Si Maspha, si Chephira, si Amosa,
inaintea Domnului, si imparti Jesus acolo 27. Si Rekem, si Ierphael, si Tharala,
terea filiilor lui Israel dupe distributiunile 28. Si Selalef, si Iebus (aqueasta este Je-
lor. rusalem), si Gabaath, si cetatea Iarim : ce-
11. Si esi set-tea sementiei filiilor lui tati treispredece si communele lor. Aqueasta
Beniamin tinteiu dupti popolii lor; si esirti (este) partea de mostenire a filiilor lui Ben-
hotarele partii lor intre filii lui Juda si intre jamin dupe popolii lor.
filii lui Ioseph.
12. Si furb hotarele lor de clitre miad'a CAPU XIX.
nepte dela Iordan sa se suia hotarele din 1. Si esi sortea a doa lui Symeon, semen-
dos dela Ierich6 spre miad'a nepte, si sa se tiei filiilor lui Symeon dupe popolii lor, si
suia peste munte &Are Mare si acolo sa fia fu partea lor de mostenire in midlocul lotu-
capetul lui Mabduritide Bethavn. lui (partii) filiilor lui Iuda :
13. Si sa treat de acolo hotarele spre Luza 2. Si fu pentru densii lotul lor : Bersa-
din dosul Luzei spre miada di (quare este bee, si Sabeit, si Molada,
Prathel) si sa descinda hotarele dela Ataroth 3. Si Asersual, si Bathul, si Belbola,
Addar spre partea muntesii que este spre 4. Si Asom, si Elthulad, si Hermit,
miada di dela Bratheron-a de jos. 5. Si Sekelag, si Bethammarchasboth, si
14. Si sa treca hotarele si sa incongiure Asersusim,
peste partea que cautii spre Mare spre miada 6. Si Bethalbath, si terrinele lor : cetati
di dela munte que este in faca cu Betheron treispre dece si communele lor;
dela miad'a di, si va fi esirea lui la Cariath- 7. Ain, si Ben-moth, si Eether, si Asam :
Baal ; aqueasta este Cariath-Iarim, cetate a cetati patru si communele lor;
liliilor lui Iuda : Aqueast'a este partea quea 8. Si tete catunele din pregiurul cetatilor
de catre Mare. aquestor'apinb la Baalthererrammoth mer-
15. Si (in) partea despre miada di dela gend Iameth spre miada Aqueast'a (este)
Cariath Baal : sa treca hotarele la Gain si sa partea de mostenire a sementiei, filijler lui
esa la fOntlin'a apei Naphth6; Symeon dup5 loturile lor.
16. Si sa descinda hotarele peste partea 9. Din lotul filiilor lui Iuda partea de
muntelui, quare este in fac'a vallii filiului mostenire a sementiei filiilor lui Symeon ;
lui Ennom, quare este din partea Emec Ra- qub partea filiilor lui Iuda fu mai mare de
phaim spre miad'a nOpte, si sa descinda peste quilt a lor, si mostenirO filii lui Symeon in
Gai-Ennom in dosul Jebusei dela miad'a di midlocul lotului aquellor'a.
si sa descinda spre feint:111'a Rogel. 10. Si esi sertea a treia lui Zabulon dupe
17. Si trecend spre miada nOpte sa ajunga popolii lor, cum sa fie hotarele mostenirii
la fOntlin'a Sautes, si sa treca la Galiloth quare lor pint la Sarid;
.este in faca spre suirea Edomim; si sa des- 11. Suie dar hotarele lor Marea si Marila
cinda la petea Beon a filiului lui Ruben ; si ajungu la Dabasaith, si intempina in val-
18. Si sa treca pe din dosul Betharabei lea, que este in face cu Iecnam ;
despre miad'a nOpte si va descinde la Araba ; 12. Si se intorcu dela Sarid in contra spre
19. Si sa treca (peste) hotarele din dosul resarituri dela Sames spre hotarele Chasa-
Bethaglit-ei dela miada nepte, oi'i va fi esirea loth-Thabor, si trecu spre hotarele Dabrath
hotarelor la piscul Mani Sarilor despre si se suie spre Iaphagai ;
miad'a n6pte la partea Iordanului dela miada 13. Si de acolo incongiura din contra spre
di. Aquestea (sunt) hotarele) dela miad'a di. reshrituri catre Gratha-Epher, spre celatea
20. Si Iordanul va tragge hotar aquestei Casin, si trecu la Remmonam, Matharim
(impartlri) din partea resariturilor.Aqueast'a Annua.
(este) mostenirea filiilor lui Benjamin, hota- 14. Si incongiura hotarele spre miada

www.dacoromanica.ro
CAP. xix. JESUS FILIU L LUI NAVE
nOpte Ia Ennathoth, si esu cu capetul for la si ajungu la Zabulon spre miada di si Ia Aser
Gai - Iephthael.
15. Si Cattath, si Naalol, si Semron, si
lade la, si Bethleem : cetati doe spredece si
communele tor.
16. Aqueasta (este) partea de mostenire a
sementiei filiilor Iui Zahn Ion dupe popolii
tor, cetatile aquestea (sunt) si communele
tor.
17. Si lui Issachar esi sOrtea a patra, fi-
liilor lui Issachar dupe familtiele for :
18. Si faro hotarele for Iezrael si Acha-
seloth, si Sunam,
19. Si Apheraim, si Sian, (si Renath) si
Anachareth,
20. Si Rabboth, si Kesion, si /Ernes,
21. Si Ramath, si En-Gannim, si En-Ad-
dam, si Bethphases,
22. Si se impreuna hotarele la Thabor si
la Sasimath spre mare; si Bethsmas, si este
esirea capetului hotarelor aquestor'a torda-
nul : cetati sei-spre dece si communele tor.
23. Aqueast'a (este) partea de mostenire a
sementiei filiilor lui Issachar dupe popolii
!or, cetatile si coprinsurile tor.
24. Si esi sOrtea a cincia sementiei fi-
liilor lui Aser dupe popolii tor,
25. Si furti hotarele for Helcath, si Ooli
si Baten si Achsaph.
26. Si Elitnelech, si Amad, si Masal , si se
impreuna cu Carmelu catre Mare si cu Sihor,
si Labanath.
27. Si se int6rna dela resariturile sOrelui
la Beth-Dagon si seimpreuna culabulon , si in
Gai - Iephthael spre miada nopte(si intra ho-
tarele Asaplitha) la Beth-Aemec si merge apoi
hotarul la Aniel, si trece la Chabot spre
stAng'a;
28. Si Achran, si Roob, si Amon, si Cana
pine la Sidon quea mare ;
29. Si se intOrnii hotarele la Rama si pine
la cetatea intartrii Tyriilor, si se intorcu ho-
tarele Ia Susa, si capetul ii este Marea, si
dela mesuraterea (funierea) Achziph,
30. Si Anima si Aphec si Raob : cetati
doe deci si doe si communele tor.
31. Aqueast'a (este) partea de mostenire
a sementiei filiilor lui Aser dupe popolii tor,
cetatile for aquestea (sunt) si communele
tor.
32. Si lui Nephthalim esi sOrtea a sesea,
filiilor lui Nephthalim dupb popolii tor.
33. Si lure hotarele for Meeleph, si Me-
lon, si Besenanim, si Armai, si Nakeb si Iab-
nel pine la Lacum, si ajungu esirile for la
Jordan;
34. Si se intorcu hotarele spre Mare la
Azanoth Thabor, si trecu de acolo la Hicoc
www.dacoromanica.ro
233
catre mare, si la Iuda (langb) Iordan spre
resariturile sOrelui.
35. Si cetatile intarite able Tyrienilor (fu-
re) Ty rul, si Amath, si Reccath, si Chene-
roth,
36. Si Adami, si Rama, si Asor,
37. Si Kedes, si Edrai, si fOntAn'a Asor ;
38. Si Iarion, si Magdaliel, Oram si Beth-
Anath, si Beth-Samos : cetati nob spre deco
si coprinsele tor.
39. Aqueasta (este) partea de mostenire a
sementiei filiilor lui Nephthali dupe famil-
liele tor, cetatile si villele tor.
40. Si sementiei filiilor lui Dan dupe po-
polii for esi sOrtea a septea.
41. Si furo hotarele partii for de moste-
nire :Sarah si Esthaol si cetatile Sames,
42. Si Salamin, si !Eaton, si Iethla,
43. Si Elon, si Thamna, si Accaron,
44. Si Eltheche , si Gabatlion , si Baa-
thoth,
45. Si Iuth, si Baneharac, si Gethremon,
46. Si dela Mare Hieracon, si Heracon,
hotar apprOpe de Ioppe.
47. Aqueasta (este) partea de mostenire a
sementiei liliilor Iui Dan dupe popolii tor;
cetatile aquestea (sunt) si communele tor.
Si nu striviro ft lui Dan pe Amorrheu
quare ii supperasse in munte, quo nu 'i
lassasserb Amorrhei a descinde la valle si
strimtora dela densii hotarul partii tor.
48. Si esi hotarul filiilor lui Dan dela
densii; si se dussero filii lui Dan si bature
(cetatea) Lesem si o luarb si o trecuro prin
gur'a gladiului si pussere piciorul pe densa
si chiemaro numele ei Lesem-Dan dupb nu-
mole lui Dan tatalui tor. Si Amorrheul re-
masse a locui in .Edon si in Salamin, si se
ingreuie mina lui Ephraim assupra for si se
facuro for spre tribut.
49. Si se dussero a se aseda in terra dupe
hotarul lor ; si dettero flit Iui Israel parte
(de mosie) lui Jesus taint lui Nave in midlo-
cul for
50. Dupe command'a Domnitlui, si det-
tero lui cetatea quo o querusse , (cetatea)
Thamnathsarach, quare este in miintele E-
phraim; si edifice) cetatea si locui in tr'6ns'a
51. Aquestea (sunt) imphrtirile que prin
sorti impartiro Eleazar sacei dotele si Jesus
at lui Nav, si principii patriadelor intru se-
mentiele lui Israel dupb sot ti in Seib inain-
tea Doinnului la usele tabernarulului mar-
turiei, si se dussero a locui terra.
CAPU XX.
1. Si disse Domnul catre Jesus, dice nd :
16
234 JESUS FILIUL LUI NAVE CAP. XXI.
2. Vorbesce Pallier lui Israel, dicend : tile si pasciunele din pregiurul lor.
dati voe cetatile refugiatilor despre quare am 4. Si esi sertea la popolul Caath, si fili'i
dis voe prin Moyse. lui Aaron sacerdotii Leviti avuro dela se-
3. Refugiu (sa fia) omuccidului que va uc- mentia lui Iuda si dela sementia lui Symeon
cide sufflet fare vole si faro precugetare, si si dela sementia lui Beniamin prin serte
sa fia voe cetatile (aquestea) refugiu, qua sit cetati trei spredece.
nu mora uccidetorul din partea quellui cu 5. §i quei 'lalti filii ai lui Caath avure
drept de resbunare sangelui (quellui ommo- dela familliele sementiei lui Ephraim si dela
rit), pine que se va adduce inaintea syna- sementia lui Dan si dela jumetatea semen-
gogei in judicata. tiei lui Manasse prin s6rte cetati dece.
4. §i va fugi in un'a din aqueste cetati, si 6. §i fili'i lui Gerson avure dela famil-
va sta la intrarea portei cetatii, si NI vorbi in liele sementi( i lui Issachar si dela sementia
audul quellor mai vechi ai cetatii aquelleia lui Aser si dela sementia lui Nephthali si
cuvintele salle ; si 'I vor adducce ai synago- din jumetatea sementiei lui Manasse in Ba-
gei la densii, si vor da lui locu, si va locui san prin sorti cetati trei spre dece,
cu densii. 7. §i fili'i lui Merari dupe popolii lor avu-
5. §i quand resbunatorul sangelui va ur- re dela sementia lui Ruben si dela sementia
mari dupe densul, (aqueia) nu vor da pins pe lui Gad si dela sementia lui Zabulon prin
uccidetor in man'a aquestuia; quo nesciind sorti cetati dece.
a uccis pe apprOpele sett, si nu pentru gab 'I 8. Si dettere filii lui Israel Levitilor ceta-
ar fi urrit ellu pe densul ieri sau alalta ieri tile aquestea si pasciunele din pregiurul lor
(mai din ainte). dupe cum a fost prescris Domnul lui Moyse,
6. *i va locui in cetatea aqueea pine quand prin sorti.
se va infacisa inaintea synagogei la judicata, 9. §i dette sementia filiilor lui Iuda, si
pine que va muri sacerdotele quel mare que sementia filiilor lui Symeon, si din sementia
ar' fi in dillele aquellea : attunci returns -se- filiilor lui Beniamin cetatile aquestea si s'au
va uccidetorul , si se Ira ducce in ceta tea sa numit dupe nume.
si la cas'a sa, in cetatea de unde a fost fugit. 10. §i avure filii lui Aaron din popolul
7. i distinsero (cetatea) Cades in Galilea lui Caath ai filiilor lui Levi (quo aquestora
in muntele Nephthali, si Sychem-a in mun- se facd prima stale)
tele Ephraim, si cetatea Arb6 (quare este 11. §i dettero aquestor'a (cetatea) Carla-
Chebron) In muntele Iuda, tharboc, metropole a Enakimilor (aqueasta
8. §i dincolo de Iordan dela Ierich6 spre este Chebron in muntele lui Iuda) si pasciu-
resarituri dettere Bosora in desert in cam- nile ei din pregiurul ei.
pia dela sementia lui Ruben , si (cetatea) 12. Iar terrinele cetatii si communele ei
Ramoth in Galaad din sementia lui Gad, si le dette Jesus lui Chaleb filiului lui Iephonne
Goolan-a in Basanitide din sementia lui Ma- in possessio lui.
nasse. 13. §i filiilor lui Aaron sacerdotelui da-
9. Aquestea furo cetatile quelle celebre la ter() cetatea de refugiu uccidetorului, (cetatea)
toti filii lui Israel cum si proselytului 8115- Chebron din preuna cu quelle din pregiurul
turat pe lenge densii spre refugiu acolo ori- ei, si Lebna cu quelle din pregiurul ei ;
quarui que ar' uccide sufflet fare voie, qua 14. Si Iether cu quelle din pregiurul ei,
sa nu m614 de maim resbunatorului sange- si Esthem6 cu quelle din pregiurul ei ;
lui, pine se va infacisa in aintea synagogei 15. §i Olon cu quelle din pregiurul ei, si
la judicata. Dabir cu quelle din pregiurul ei ;
CAPU XXI. 16. §i Ain cu quelle din pregiurul ei, si
Ietta cu quelle din pregiurul ei, si Beth-
1. §i venire capii patriadelor filiilor lui sames si quelle din pregiurul ei ; cetati noe
Levi la Eleazar sacerdotele si la Jesus al lui dela aqueste doe sementii.
Nave si la capii patriadelor din semen tiele 17. Iar dela sementia lui Benjamin, Ga-
filiilor lui Israel ; baon-a cu quelle din pregiurul ei, si Gabee
2. Si dissere chtre densii in Sel6 in terra cu quelle din pregiurul ei ;
Chanaan, dicend : prescris'a Domnul prin 18. Si Anathoth cu quelle din pregiu-
man'a lui Moyse spre a da noe cetati de lo- rul ei , si Alamon-a cu quelle din pregiurul
cuire cum si pasciunele din pregiurul lor ei : cetati patru.
pentru vitele nestre. 19. Tete cetatile filiilor lui Aaron, alle
3. Si dettere filii lui Israel Levitilor spre sacerdotilor, cetati trei spredece si pasciu-
a mosteni ei prin preceptul Domnului ceta- nile din pregiurul lor.

www.dacoromanica.ro
CAP. XXII. JESUS FILIUL LUI NAVE 235
20. Iar popolilor filiilor lui Caath leviti- refugiu uccidetorului Bosor-a in desertul
lor, quellor que mai remassessere din filil Misor cu pasciunile ei, si Iazir-a cu pasciu-
lui Caath, cetatile que lis'au dat in hotarele nile ei ,
for fure dela sementia lui Ephraim. 37. §i Gedson-a cu pasciunile ei, si Mapha
21. §i dettere for cetatea de refugiu quel- cu pasciunile ei : cetati patru.
lui que ar' uccide, (cetatea) Sychem cu quelle 38. Si dela sementia lui Gad, cetatea de
din pregiurul ei in muntele Ephraim, si refugiu uccidetorului, Ramoth-a in terra Ga-
Gazer cu quelle din pregiurul ei; laad cu pasciunile ei, si Manaim-a cu pasciu-
22. Si Gabsaim cu quelle din pregiurul ei, nile ei.
si Bethoron-a (de sus) cu quelle din pregiu- 39. Si Esebon-a cu pasciunile ei , si Ia-
rul ei : cetati patru. zer-a cu pasciunile ei : cetati patru.
23. Si dela sementia lui Dan (le dettere) 40. Tote cetatile filiilor lui Merari dupe
Elthec6 cu quelle din pregiurul ei, si Ga- popolii for que mai remassessere din semen
bethon-a cu quelle din pregiurul ei ; tia lui Levi, fur?) dupe hotarele for cetati doe
24. )Eton -a cu quelle din pregiurul ei, spreclece.
si Gethremreon-a cu quelle din pregiurul ei : 41. Tote cetatile Levitilor in micllocul co-
cetati patru. prinsului filiilor lui Israel patru deci si opta
25. §i dela jumetatea sementiei lui Ma- de cetati cu pasciunile for in pregiurul ceta-
nasse (dettere) Thaanach-a cu quelle din pre- tilor aquestor'a.
giurul ei, si Bethsan-a cu quelle din pregiu- 42. Fia-quare cetate cu pasciunile ei in
rul ei. pregiurul cetatii, asa la tete cetatile ague-
26. Tote cetatile clece si quelle din pre- stea. §i termin6 Jesus d'a imparti terea in
giurul for pentru popolii filiilor lui Caath hotarele ei, si dettere fili'i lui Israel parte
que mai remassessere (neimpartiti). lui Jesus dupe prescrierea Domnului ii det-
27. Si filiilor lui Gherson conslingi cu ter?) cetatea quo a fost querut : Thamnasa-
Levitii (dettere) cetatea destinata pentru uc- rach-a ii dettere pe muntele Ephraim. §i
cidatori Goolan-a in Basanitide cu quelle din edifice Jesus cetatea si locui inteensa. Si
pregiurul ei si Beesthara cu quelle din pre- 1u6 Jesus cutitele de petra cu quare a fost
giurul ei, cetati doe ; circoncis pe tili'i lui Israel que se nascussere
28. Si dela sementia lui Issachar Kision- a pe calle in desert, si le pusse in Thamna-
cu quelle din pregiurul ei, si Debrath-a cu sarach.
quelle din pregiurul ei ; 43. §i dette Domnul lui Israel Vita terra
29. §i Ieremoth-a cu quelle din pregiurul que a fost jurat a da parintilor tor, si im-
ei, si Fontana Litterelor cu quelle din pre- partiro prin sorti de mostenire si locuiro
giurul ei : cetati patru. inteensa.
30. Si dela sementia lui Aser (dettere) 44. Si repaos le dette Domnul (din tete
Masaal-a si quelle din pregiurul ei, si Abdon-a partite) in pregiur, dupe cum jurasse Orin-
cu quelle din pregiurul ei ; tilor tor, si nimeni nu se mai scule incontra
31. Si Thelcath-a cu quelle din pregiurul for dintre toti inemicii for : pe toti inemicii
ei, si Roob-a cu quelle pregiurul ei : cetati for ii dette Domnul in mOinile tor.
patru. 45. N'a remas neimplinit nici un cuvent
32. §i dela sementia lui Nephthali, ceta- din t6te cuvintele quelle bune quote a fost
tea de refugiu uccidetorului, Kedes in Ga- annuntat Domnul filiilor lui Israel : tete se
lilee si quelle din pregiurul ei, si Emathdor implinire.
cu quelle din pregiurul ei, si Noemon-a cu CAPU XXII.
quelle din pregiurul ei : cetati trei.
33. Tete cetatile lui Gerson dupe popolii 1. Attunci convocb Jesus pe Rubenili si
tor, cetati trei spre clece cu quelle din pre- pe filii lui Gad si jumetate din sementia lui
giurul tor. Manasse,
34. Iar popolului filiilor lui Merari, (adi- 2. §i disse ate densii : voi ati audit Ole
di) Levitivilor que mai remassere (dettere) quote command?) voe Moyse feciorul Domnu-
dela sementia lui Zabulon , (cetatea) Iec- lui, si ati ascultat de vocea mea tutu tete
naam cu pasciunile ei, si Cartha cu pasciu- quOte am commandat voe.
nile ei ; 3. Nu ati delassat pe fratii vostri in dillele
35. Damna cu pasciunile ei, si Naalol-a aquestea si Once mai de mult pine in dioa de
cu pasciunile ei : cetati patru. astacli tinureti preceptul Domnului Dumne-
36. Si dincolo de Jordan despre Ieriche cleului vostru.
dela sementia lui Ruben (dettere) cetatea de 4. Acum dare Tusse in repaos Domnul

www.dacoromanica.ro
236 JESUS FILIUL LUI NAVE CNN XXII.
Dumnedeul vostru pe fratii vostri dupb cum 16. Aquestea dice WA Synagog'a Dom-
a dis tor, acum dart) returnAndu-ve, duceli- nului : quo este delictul aquesta quo ati com-
ye la casele yOstre si Ia pamentul coprinsului mis inaintea (Domintini) Dwunedeultii lui
vostru que vi '1 a dat Moyse servul Domnului Israel, sit ye in(Orceti astadi dela Domnul edi-
dincolo de Iordan. ticendu- e altar, apostati sit ye faceti astadi
5. Ci custoditi fOrte spre a executh corn- in contra Domnului ?
mandele si Legea que v'a commandat Moyse 17. Au micu este not pecatul Phogor,
feciorul Domnului intru a ama pc Domnul quit nu ne-aininu curatit de densul pin?) in
Dumnedeul Aosta', a Ambla in tote aide dioa aqueasta, si s'a facia bataie (epidemic)
lui, a custodi commandele lui, a fi lipiti de in synagog'a (assembled') Domnului ?
densul si a servi lui din tota ininfa vOsta si 18. §i voi NC ahateti astadi dela Domnul,
din tot suffletul vostru. si va fi quit de N o Ne0 revolts astadi in con-
6. Si ii binecm nub Jesus, si ii demisse, tra Domnului, mAine peste Israel iniregu va
si se dusserb Ia easele tor. fi urgiii.
7. (Si jumetittji din sementia lui Manasse 19. §i acorn, daqua vi s'a profanat in
a Post dat Moyse (parte) in Basanriar quellei spureare pinnentul coprinsului vostru, tre-
lalte jumetati a lost dat Jesus (parte) din cell Ia noi in pamentul coprinsului Dom-
preunii en fratii for din quOci de Iordan nului, untie residit tabernaculul Domnului,
bingo mare) ; si quAnd ii demisse Jesus pc si Mali -ye parte de mostenire intro noi, si
la casele for ii mai bineculento ; nu ye faceti apostati incontra Domnului, si
8. Si lc disse, dicend : cu avutii multe de noi nu le desbinati, pentru (tub v'ati edi-
inturnatu-s'au la castle lor, si vite multe flea t altar a farb de sacrificatoriul Domnului
forte, si argint, si aur, si araina, si ferru, si Dumnedeului nostril.
vestminte multe fOrte, impartitu-'sau prad'a 20. Au nu Achan al lui Zara prin nele-
inemicilor for din preuna cu fratii tor. giuire a nelegiut (Iiiiind) din anathema, si
9. §i se returnarb si se dusser5 filii lui (din aqueasta) peste 10th synagog'a lui Israel
Ruben si filii lui Gad si jumetate din semen- cadti urgia? si aquest'a wail singer era, ci
tia lui Manasse dela filii lui Israel din Seib nu sing tr mini in pecattil sou.
(que este) in terea Chanaan spre a se ducce 21. §i respunserb till i lui Ruben si fili'i
in terea Galaad, in terea coprinsului for lui Gad si jumetate din sementia lui Manasse,
quo o a lost impartit prin sorti dupb corn- si disserb chiliarchilor lui Israel, dicend :
mand'a Domnului prin Moyse. 22. Dumnedeu Domnu den este, si Bum-
10. §i veniro la Galiloth a Iordanului, nedeu Domnul deu ellu eususi scie, si Israel
quire este in terea Chanaan ; si edificarb e.nsusi sa cunOsce : daqua in apostasia am-
filii lui Ruben si filii lui Gad si jumetate din mu pecatitit inaintea Domnului, sa nu ne
sementia lui Manasse altar acolo pe margi- mAntuia pe noi in dioa aqueasta.
nile Iordanului, altar mare la vedere. 23. Si de ne V0111111II ti edificat altar spre
11. §i audiro filii lui Israel dicenduse : a ne deshina dela Domnul Dumnedeul no-
ecciS edilicarb filii lui Ruben si filii lui Gad, stru, spre a plume peste dcnsul sacrificiu
si jumetate din sementia lui Manasse altar de holocautome, sail spre a facce peste den-
pe hotarele terrei Chanaan pc Galiloth a lor- sul sacrificiu de mAntuire, Domnul ensusi
danului din colo de tilii lilt Israel. s'o recerce.
12. §i arldirb filii lui Israel, si se adunarb 24. Ci pentru cuvent de pietate ammo
toti filii lui Israel in Seib spre a se sui a 'i facut aqueasta dicend : qua nu rum -va mAine
combatte. sit dicit vostri liliilor nostri, dicend :
13. Si trimisserb fili'i lui Israel catre que este voe (de commun)si Donintilui Bum-
lui Ruben si cittre fili'i lei Gad si catre ju- redeului lui Israel ?
metatea sementiei lei Manasse in terra Ga- 25. Qub hotare a pits Domnul intro noi si
laad atAt pc Phinees filiul lui Eleazar filiul voi, fili'i lui Ruben si fili'i lui Gad, Iorda-
lui Aaron sacerdotele, nul, si n' aveti voi parte dela Domnul ; si
14. QuAt si deco din principi cu desul, (ast fel) sa institine (departede) fili'i vo-
quite un principe de casit de patriada din stri pe fili nostri de a adorn pe Domnul.
tote sementiele Ini Israel : barbatii prin- 26. Si disserom dar, sit farm ash: sa edi-
cipi iti caselor patxiadelor sunt chiliarclii ficam attarul aquest'a, nu dOrb pentru car-
(eapi pests o mid) in Israel. pome, nici pentru sacriliciuri;
15. ,i venire la fili'i lui Ruben si la fili'i 27. Ci qua sa fiit marturie aquest'a intro
lui Gad si Ia jumetatea sementiei lui Ma- noi si voi, si inte generatiunile nOstre du-
nasse in terra Galaad, si le vorhirb, dicend. pb noi spre a cultiva cultul Dommilui inain-

www.dacoromanica.ro
CAP' xxili. JESUS FILIUL LUI NAVE 237
tea lui prin carpancle nestre si prin sacri- si pe quei mai vechi (senatul) ion si pe prin:
ficiele nestre, si prin sacrificiele nOstre de cipii for si pe judicii Ion si pe scribii Ion, sl
inAntuire, si sa nu dich fili'i vostri filiilor disse for : eu am inbetrAttit si am naintat
nostri mOine: n'aveii voi parte dela Domnul. cu dillele.
28.§i ammu dis : de se va intempla vre 3. Iar voi ati vedut tote quOte a facut
o data Si or dicce (una ca aqueast'a) Care Domnul Dumnedeul vostru tutulor gentilor
noi, sau si catre generatiunile nestre mhine, aquestor'a de catre fac'a vestra; quo Domnul
(ai nostri) sa respunda : vedeti similacru al- Dumnedeul vostru ensusi a combatut pen-
tarului Domnului quo au facut parintii nostri tru voi.
nu pentru carpome, nici pentru sacrificiuri, 4. Vedeti quo am facut sa each Yoe popo-
ci marturie este intro noi si voi si intro fili'i lii aquestia que mai remassero prin sorti la
nostri. sementiele vOstre dela lordan, si tote gentile
29. De parte de noi qua sa ne desbinam quate am exterminat, si dela Marea quea
dela Domnul in dioa aqueast'a, spre a ne mare pie cade spre appusurile sOrelui.
interce de catre Domnul, spre a edifica noi 5. Iar Domitul Dumnedeul vostru ellu ii
altar pentru carpome si sacrificiuri (Sala- va extermina dela fac'a vOstra pine vor peH;
min) si pentru sacrificiu de mAntuire afare si va trimitte for ferele selbatice pine que
de altarul Domnului Dumnedeului nostru vor extermina pe densii si pe regii for dela
quare este inaintea tahernaculului sett ! fac'a vestrh; si'i vor extermina dela fac'a
30. Si audind Phil-tees sacerdotele si toti vestra si yeti mosteni terea tor, dupe
principii sylagogei si chiliarchii lui Israel cum a dis Yoe Domnul Dumnedeul vostru.
que era on aquest'a, cuvintele que au vorbit 6. Intariti-ve dar forte spre a custodi si
till i lui Ruben si till i lui Gad si jumetate a facce tote quelle sense in cartea Legii lui
din sementia lui Manasse, place tor. Mo) se qua sit nu declinati dela densa in drep-
31. Si disse Phinees filiul lui Eleazar sa- t'a sou in stfing'a ;
cerdotele catre lui Ruben si catre Mil 7. Qua sa nu intrati (amestecOnduve) la
lui Gad, si catre jumelatea din sementia lui gentile aquestea (pie mai remasserb, si nu-
Manasse : astadi ammu cunoscut clue cu noi mele deilor Ion sit nu se numiasci intro voi,
este Domnul, qub nu ati nelegiuit inaintea si sa nu ve urati (pc densii), nici sa sal iti
Domnului nelegiuirea aqueast'a si qub ati tor, nici sit ve inch inati Ion;
in,ntuit pe fili'i lui Israel de urgia Dom- 8. Ci Domnului Dumnedettlui vostru sa
1111111i. ve lipid dupe cum ati Lint pine in dioa
32. ,: se inturnb Phinees filiul lui Eleazar aqueast'a.
sacerdotele si principii (patriadelor) dela 9. Si extermine Domnul pe aquestia dela
fili'i lui Ruben si dela Mil lui Gad (si dela fac'a vOstra, natiuni marl si polenti, si voe
jumetatea sementiei lui Manasse) din terea nimeni nu resist() incontra Ostra pine in
Galaad in terea Chanaan catre filii lui Israel dioa de astadi.
si le repurtaro cuvintele. 10. Barbat unul dintre voi allung6 mil,
33. Si placti cuventul la fili'i lui Israel si club Domnul Dumnedeul vostru ensusi coin-
binecuventare pe Dumnedeul filiilor lui Is- batti pentru voi, dupb cum a dis voe.
rael ; si vorbire catrc fili'i lui Israel si dis- 11. Si yeti lea bine a minte la suffletele
sere ; sa nu cum va sit se suia assupra for cu vestre spre a diligge pc Domnul Dumnedeul
resbellu spre a extermina terea filiilor lui vostru.
Ruben si a filiilor lui Gad (si a jumetatii se- 12. Queci daqua en intercere ve yeti in-
mentiei lui Manasse) : si (aquestia) locuire tOrce si ye veti uni en gentile aquestea que
inteensa. remassere cu voi, si yeti Neve incuserivi cu
34. Si supranumi Jesus : altarul lui densely si ye yeti amestech cu aquestea si
Ruben si lui Gad, (si jumetittii sementiei lui elle cu voi ;
Manasse), si disse : IllitrIttrie este intre ci; 13. Cu sciinta sa sciti quo in va mai
quo Domnul Dumnedeu (Dumnedeu) al for adaoge Domnul Dumnedeul lostrit spre a
este. extermina gentile aquestea dela fac'a vestrit,
CAPU XXIII. si va fi voe spre curse si pediee, si ea niscc
cuie in calcAiele s ()sire, si ea nisce type in
1..5i a Post dupe dilly multe, dupe quo ochii vostri, pine elite Si! eti perde din
Doinnul Dumnedeu dette repaos lui Israel terea aqtteasta hunit quo v'a dat Domnul
despre toll inemicii for din pregiur, quo Dumnedeul vostru.
Jesus (era) betOn si naint in (Lille; 14. Iar eu tent astadi din cold callea ea
2. §i eonvoc6 Jesus pe toti fili'i lui Israel si toti quei de pe pamen1, si yeti cunesce Cu

www.dacoromanica.ro
238 JESUS FILIUL LUI NAVE
tOta inim'a vestra si cu tot suffletul vostru
quo nici un cuvent n'a cadut (tote s'au im-
plinit) din t6te cuvintele quelle bune que
Domnul Dumnedeul vostru a dis care voi :
tote venirt$ la voi, nici un cuvent n'a remas
ne implinit dinteensele.
15. Si va fi quo dupb cum venirO peste
voi t6te cuvintele quelle bune, que a vorbit
voe Domnul Dumnedeul vostru, ass va ad-
ducce Domnul peste voi t6te cuvintele quelle
relle, pino ye va extermina din terr'a aquea-
st'a buns que Domnul Dumnedeul vostru
dette voe.
16. La intemplare de a chid voi testa-
mental Domnului Dumnedeului vostru que
v'a prescris, si ducenduvO veti servi la alti
dei, si ve yeti inching tor, apprinde-se-va
Domnul de urgie peste voi, si rapede veti
peri din terra quea buns que dette vo6.
CAPU XXIV.
1. §i adun6 Jesus t6te sementiele lui Is-
rael in Seib, si convoc6 (pe toti) quei mai ve-
chi ai lui Israel si pe principii tor, si pe
scrihii torsi pe judicii tor, si stettertS inain-
tea lui Dumnedeu.
2. Si disse Jesus catre popolul intregu :
Aquestea dice Domnul Dumnedeul lui Is-
rael : Din colo de riu locuirO parintii vostri
la inceput. Thara tatal lui Abraham ti tats
al lui Nachor si au servit la dei srtaini.
3. §i am luat pe tatal vostru pe Abraham
de dincolo de riu si '1 am condus in t6ta
terea Chanaan si am immultit posteritatea
lui, si am dat lui pe Isaac.
4. Si am dat lui Isaac pe Jacob si pe
Esau ; si am dat lui Esau muntele Seir de
mostenire bpi; si Jacob si fdti lui descin-
durO in Egypt si deveniro acolo natiO mare
si multi si valida, si ii amarirtS Egyptenii.
5. Si trimesseiu pe Morse si pe Aaron, si
bald Domnul Egyptul prin semne que facet
intru densii, si &filo aquestea v6 exdusse pe
voi ;
6. Si exdusseiu pe parintii vostri din Egyp-
tu, si intrartiti in mare, si urmariro Egyp-
tenii dupe parintii vostri cu carre si cu cai
in Marea Rosie.
7. §i strigartimu catreDomnul , si dette nor
si negura intre voi si intre Egypteni, si
addusse assupra for Marea que ii accoperi ;
si an vedut ochii vostri quote a facut Dum-
nedeu in terea Egyptului si ati stat in de-
sert dille multe.
8...§i v6 dusse in terea Amorrheilor que
locuta dincolo de Iordan si esirti in rend de
resbellu inaintea vestra; si dette (Domnul)
pe densii in mainile vOstre, si mosteniroti
www.dacoromanica.ro
CAP. XXIV,
terra tor, Si exerminaroti dela fac'a vest
9. Si se scul6 Balac al lui Sephor, regele
de Moab, si se pusse spre resbel inaintea lui
Israel, si trimetend chiem6 pe Balaam filiul
lui Beor spre a ve blestema;
10. Si nu voi Domnul a to perde, ci cu
binecuventare binecuvent6 pe voi , si ye
trasse din mAinile tor.
11. Si trecurtiti Iordanul si veniroti la
Ierich6; si combatur0 in contra vestra lo-
cuitorii din Ierich6, Amorrheul, si Phere-
zeul si Chananeul, si Chetteul, si Gergeseul,
si Eveul, si Iebuseul, si ii dette pre densii
(Domnul) in miiinile vestre.
12. §i trimisse in aintea vostra vespi, si
allungaro pe aquestia dela fac'a vOstra , doi
spredece regi ai Amorrheilor, nu prin gla-
diul tett nici prin arcul teu (furti invinsi).
13. §i ve dette voe (Domnul) terra assu-
pra quaria n' ati laborat, si cetati que n' ati
edificat, si ve asedaroti cu locuinta intr'-
ensele, si vineturi si oliveturi que n' ati
plantat, (si) voi (le) mfincati.
14. Acum dartS temeti-ve de Domnul, si
serviti lui in justitia si in dreptate, si depar-
tali din pregiurul vostru deli straini quaror
an servit parintii vostri din colo de riu si in
Egyptu ; si serviti Domnului.
15. Iar de nu ye va place a servi Dom-
nului, allegeti-ve voe astadi cui aveti a ser-
vi sau deilor parintilor vostri quellor de
dincolo de riu, sau deilor Amorrheilor, in-
tre quari voi locuiti pe pamentul for : iar en
si cas'a mea vommu servi Domnului, quo
sant este.
16. Si respundend popolul, disse : de-
parte de noi a abandons pe Domnul spre a
servi la dei straini I
17. Quoci Domnu este Dumnedeul nos-
tru : ellu ne dusse in sus pe noi si pe pa-
rintii nostri din terra Egyptului, din cas'a
sclavilor, si ellu facti noe semnele aquestea
marl, si ne custodi in 100 callea pe quare
Amblarom si prin tote gentile printre quare
strabliturbm.
18. Si expulse Domnul pe Amorrheu si
tote gentile que locuia terr'a, dela fac'a nos-
tra : ci si noi vommu servi Domnului ; qutici
aquest'a este Dumnedeul nostru.
19. Si disse Jesus catre popol : nu veti
pule (unii ea voi) servi Domnului (Dumne-
deu), quo Dumnedeu stint este, si Dumne-
deu gelos (zelot) este aquest'a : nu va de
mitte pecatele v6stre si nelegiuirile vestre.
20. QuAnd s' ar' intempla sit abandonati
pe Domnul si sa serviti la dei straini, (sit'
v6 asteptati attunci) quti venindassupra vOs-
tra cu relle 1/6 va pedepsi si v6 va perde pe
CAP. 1. JESUS FILIUL LUI NAVE 239
atat, pe quit bine v' a fost facut. nului que facusse lui Israel.
21. pisse si popolul catre Jesus : nu, ci (29). Si a fost dupe aquestea quo muri Je-
Domnului vommu servi. sus filiul lui Nave servul Domnului, filiu de
22. pisse si Jesus catre popol: marturi una suta si dece anni.
sunteti voi incontra vestra, clue voi v'ati al- 30). Si ti sepulcraro la hotarele partii salle
les ensive pe Domnul spre a servi lui; iar ei de mostenire in Thamnath-sarach pe munte-
respunsero marturi! le Ephraim spre miada n6pte dela muntele
23. Acum dare (continue Jesus) de- Gaas. Si acolo pussere din preuna cu den-
partati din pregiurul vostru deii straini que sul, in monumentul in quare ingroparti pe
se afla intre voi, si indreptati inim'a vestra (Mitsui, cutitele de Ora cu quari a fost cir-
catre Domnul Dumnedeul lui Israel. concis pe flit lui Israel in Galgale, quand'1
24. Si disse popolul catre Jesus : Domnu- a exdus din Egyptu, dupe cum commandasse
lui Dumnedeului nostru vommu servi, si de Domnul; si acolo sunt pine in dioa de as-
vocea lui vommu asculta. tadi.
25. Si inchiei6 Jesus pactu cu popolul in (32). *i 6sele lui Joseph que au fost addus
dioa aqueea si dette lui lege si judicata in filii lui Israel din Egyptu si le-a fost ingro-
Selo in aintea tabernaculului Dumnedeului pat in Sikime in partea terrinei que cumpO-
lui Israel. rasse Iacob, dela Amorrhei que locuia in
26. Si scrisse Jesus cuvintele aquestea in Sikime, pe o suta de mnale, si o a fost dat
carte (numita) Legea lui Dumnedeu, si tub o lui Ioseph in parte (de mostenire).
Ora mare, si o asedb Jesus sub terebinthul 33. Si a fost dupe aquestea, qutS Eleazar
que era inaintea Domnului. filiul lui Aaron sacerdotele muri; si fu im-
27. Si disse Jesus catre tot popolul ecc6 mormentat in Gabaath Phinees a filiului sea
petr'a aqueasta va fi in midlocul vostru spre que o didesse in muntele Ephraim. In dioa
marturie, quo aqueast'a audiquelle disse de aqueea luand filii lui Israel arc'a testamentu-
Domnul, quite a vorbit catre voi astadi, si lui Domnului o purtarti cu sine in pregiurul
aqueast'a va fi in midlocul vostru spre mar- lor, si P h inees fu sacerdote in I ocul lui El eaza r
turie in dillele de apoi, quand se va intem- tatalui sea pine que mull sifu ingropat in Ga-
pla sa ti Domnului Dumnedeuluivostru. baath que era a sa. Iar flit lui Israel, se in-
28. Si demisse Jesus popolul, pe fia-quare turnare fia-quare la locul for si la cetatea lor.
la locul sett. Si incepurb a venera filii lui Israel pe
(31). Si servi Israel Domnului in tote dil- Astarte si pe Astaroth si dei'i gentilor din
lele-lui Jesus si in tote dillele quellor mai pregiurul lor ; si ii dette (apoi) Domnul in
vechi, quari mai trairti Audi timpu dupe Je- mainile lui Eglom regele de Moab, si Domni
sus, si quarii vedussere tete operele Dom- peste densii opt spre dece anni.

JUDICL
CAPU I. na cutine in partea to de mostenire; si se dus-
1. Si a fost dupe mOrtea lui Jesus quo In- se cu densul Symeon.
trebarti fill i lui Israel in Domnul, dicend : 4. Si ascindii Iuda ; si dette Domnul pe
quine se va sui cu not assupra Chananeului Chananeu si pe Pherezeu in man'a lui, si batil
ca duce spre da resbellu in midlocul lui? (dintre) densii la Bezec dece mil de barbati.
2. Si disse Domnul : Iuda se va sui ; ete 5. Si aflare pe Adonibezec la Bezec, si se
dideiu terra in man'a lui. luptare cu (Mitsui, si bature pe Chananeu si
3. Si disse Iuda catre Symeon fratele seu : pe Pherezeu.
Ascinde din preuna cu mine in partea mea 6. Si fugi Adonibezec, si alergare dupe
de mostenire, si vommu comhatte in midlocul densul, si it prinsere si taiare marginile
Chananeului; s'apoi merge-voiu eudinpreu- mainilor si marginile piciOrelor lui.

www.dacoromanica.ro
240 JUDICI CAP. 1.

7. Si disse Adonibezec : septe deci de re-
gi, de marginile mainilor, si de marginile
picibrelor find trunchiati, adtma quelle de
snit mas'a mea. Dupe cum dar am facut asa
imi dette inapoi Dumnedeu. Si it dussere la
Icrusalem, si multi acolo.
8. Si oppumna re filii lui Iuda Icrusalem-
a si o luarb ; o batura prin gur'a gladiului,si
cetatea o arsero cu focu.
9. Si dupe aquestea descindure filii lui
Iuda sere a da resbel Chananeului que lo-
cuia Ia munte si la miada di, si la campie.
10. 31erse apoi Iuda assupra Chananeului
que Mafia din contra (in Chebron-a); iar
numele Chebron-ci era mai 'nainte Caria-
tharboc (Sepher); si bald pe Sessi si pe Achi
man, si pe Tholami, stirpe d'a lui Enac.
11. Si merscro d'acolo assupra quelloa

.. -.&--- ...----

\ cnti...* %
a

;AA
f-

Hoet. SE TAIA DEGITILE LUI ADONIBEZEC. Bocourt.

que locuia in Dabir, si numele Dabir-ei era 14. Si a fost quand a intrat ca (Ia socul ei)
mai 'nainte Cetatea-Litterelor. quo o indemnO aquesta a quere dela tatal ci
12. Si a dis, Chaleb : quine va hatte ce- terrina; ea dare incepti a murmura pc sub-
tatea-Litterelor si o va preoccupa, da-voiu jugalul (asinul) ei si a striga de pe subjugal :
lui pe Ascha filia mea de muliere. in terra de amiada di me didesi; iar Chaleb
13. Si o preoccupb Gothoniel filiul lui ii disse : pie ai ?
Kenez, fratele quel mai june al lui Chaleb ; 15. Ii disse attunci Ascha : dii 'mi bine-
si dette aquestuia pe Ascha filia sa de mu- cuventare quo in terra de amiada Ali (sterph)
liere. me didesi, si cata sa 'mi dai rescumper de

www.dacoromanica.ro
CAP. II. JUDICI
ape. Si dette ei Chaleb dupti inim'a ei fon-
tAna partilor de sus, si fOntana partilor de
jos.
16. §i filii lui Iobab Cineului, ai socrului
Jul Moyse ascindurd din cetatea Palmiferilor
(Plienicilor) catre filii lui Iuda in desertul lui
Iuda, que era la amiada di la descinderea lui
.Arad; si se dusserb si se asedarti cu locuint'a
din preuna cu popolul.
17. Si merse Iuda din preuna cu Symeon
fratele sett si baturti pe Chananeul que lo-
cuia in Sepheth (si anathatemasAndu-o) o
exterminarb, si chiemarb numele cetatii Ex-
terminatiti.
18. Si mosteni Iuda Gaza eu hotarul ei,
si Ascalon-a cu hotarul ei, si Accaron-a cu
hotarul ei, si Azot-a cu pasciunile ci din pre-
giur.
19. Si Domnul era cu Iuda, si coprinse
muntele in possessia sa, quo nu putea co-
prinde pe quei que locuia in valle, qubci Re-
chab (carre de -feint) destingea pe aquestia.
20. Si dettertt lui Chaleb Chebron-a, du-
pb cum dissesse Moyse; (si coprinse de acolo
in possessie quelle trei cetati) si rempinse de
acolo pe quei trei filii ai 111i Enae.
21. Si pe Iebuseul que Ionia in lerusalem
nu 'I expulsero filii lui Beniamin, si lord
Iebuseul din preuna cu filii lui Beniamin in
Jerusalem pitto in dioa aqueast'a.
22. Si aseindurO filii lui Joseph ci ei in
Bethel si hula din preuna cu densii.
23. Si se castramentartS cas'a lui Israel in
pregiurul Thythel-ei; iar numele cetatii era
inai 'nainte Luza.
24. .5i veduro quei que vegbia un barbat
esindu din cetate, si prindendu'l ii dissero :
arata noe intrarea in cetate; si vommu facce
cu tine misericordiii.
25. Si arittb for intrarea cetatii; si batur8
cetatea prin gur'a ; iar pe aquel
bitrbat si famillia iui demissero.
26. Si se dusse aquel What in terra
Chettiim, si edificb acolo cetate si chiemb
numele ei Luza : aquesta este numele ei pine
in dioa aqueasta.
27. Si nu coprinse in mostenire Manasse
Bethsan-a (quare este cetatea Scvthilor) nici
liliele ei, nici phsciunele ei, nici (cetatea)
Eethanaad cu Allele ei, nici pe quei que lo-
cuia in for en filitle ei, si pe locuitorii din
Balaam en Allele ei, si pe locuitorii din Me-
gedon en Miele ei, nici pc locuitorii din Ieb-
laam nici pe filiele ei; si a incept Chana-
neul a locui in terra aqueast'a.
28. Si a lost qiiiind Israel se intari si a
euppus pe Chananen la tribut, qub nit l'a
sxpuls pc Mu (le tot,
www.dacoromanica.ro
241
29. §i Ephraim nu allungb pc Chananeu
que locuia in Gazer; si locuia Chananeul in
midlocul lui (Ephraim) in Gazer si fu lui tri-
butar.
30. Si Zabulon nu allungb pe locuitorii
din Cetron si pe locuitorii din Enamman, si
locui Chananeul in midlocul lui (Zabulon) si
fu lui tributar.
31. Si Aser nu allungb pe locuitorii din
Acchb si lure lui tributari, si pe locuitorii
din Dor, si pe locuitorii din Sidon, si pe lo-
cuitorii din Aalaph si pe Achazib Si Chelba,
si Aphec, si Roob.
32. §i locui Aser in midlocul Chana-
neulni que locuia terra, quO n'a putut a'l
departs.
33. Si Neplithalim nu allungb pe locui-
torii din Bethsam)s nici pe locuitorii din
Btrtheneth, si locui Israel in midlocul Cita-
naneului quo locuia terea; iar locuitorii din
Bethsans si locuitorii din Ba'theneth, dove-
nirO for tributari.
34. Si supperb mull Amorrheul pe filii
lui Dan Ia munte, club nu'i litssb a descinde
in valle.
35. §i incept Amorrheul a locui in mun-
tele Mrsinontiliti, mule stint ursii si vu I-
pile, si se ingreuib miln'a easel lui Joseph
peste Amorrheu, quare ii deveni apoi tri -
butar.
36. Si hotarul Amorrheului fu Idumeul
de d'assupra Acrabinului, dela petra si in
SUS.
CAPU II.
1. Si ascindit tin angel at Domnului dela
Galgal la Clauthmon (Bochima) si Ia Ba3th el
si la cas'a lui Israel si disse catre densii :
Domnul Domnul ve dusse in sus din Egyptu
si ve addusse in terra que jurasse parintilor
vostri spre a da voe, si a dis voe : Nu voiu
desfacce pactul men que am cu voi in eternu.
2. §i voi sit nu inchiciati pactu cu quei
din terra aqueasta, nici deilor for sit ye in-
chinati, ci quelle sculpite alle for sfarmati-
le, si altarcle for destrugeti; si nu ati as-
cultat de vocca mea, quAnd ati facut aquestea.
3. Si en am dis: nu voiu adaoge d'a shit-
muta popolul que am Post dis que 'I voiu
disperde dela fac'a vestrii, qua sit ve flit ve-
cini rei si deii for sit ve flit spre scandal.
4. Si a Post ditpO que a lorbit trimisul
Domnului cuvintele aquestea carre toll filli
Iui Israel, qub isi ardicb popolul vocca si
plAnserb.
5. Pentru aqueast'a fn chiemat muffle
aquelui locu Clanthmon (PlAngere); si sacri-
licarb acolo Domnului.
24 JUDICI CAP. III.
6. Si demisse Jesus popolul si se retur- popolul aquesta testamentul meu que am
nare fili'i lui Israel fie -quare la cas'a sa spre prescris parintilor lor, si nu an ascultat de
a mosteni terea. vocea mea ;
7. Si popolul servi Domnului in tots viat'a 21. Si eu nu voiu mai adaoge a mai al-
lui Jesus si in tea viat'a quellor mai vechi lunga barbat dela fq'a lor dintre gentile que
que mai traire mult dupe Jesus, (si) quari Jesus a fost trecut cu vederea si lassat,
au fost cunoscut tete operele quelle marl alle 22. Qua printeensele sa incerce pe Is-
Domnului, que a facut in Israel. rael daqua va tinne ellu callea Domnului a
8. Si a murit Jesus filiul lui Nave servul amble pe densa, dupe cum au ',lilac) parin-
Domnului, Mill de una suth dece anni. tii lor, sau nu.
9. Si it immormintare in hotarul moste- 23. Si Iamb Domnul gentile aquestea, h
nirii salle in Thamnathares in muntele E- nu le destlinta currend; de aqueea nu le-a
phraim spre miad'a nepte dela muntele Gaas. fost dat in man'a lui Jesus.
10. Si tots generatia aqueea se adaosse pe
lunge parintii lor; si se scule alth generatio CAPU III.
dupe densii quare n'a fost cunoscut pe Dom- 1. Si aquestea sunt gentile que a lost las-
nul, si operele que fhrusse in Israel. sat Jesus spre a tents printr'ensele pe Israe-
11. Si facure filii lui Israel rent inaintea liti, pe toti (adico) que n'au fost cunoscut
Domnului, si serviro Baalimilor. tote resbellele lui Chanaan.
12. Si abandonare pe Domnul Dumne- Q. Numai si numai qua sa invete genera-
deul parintilor Ion, pe quel que 'i a fost ex- tiunile filiilor lui Israel resbellul, quei gnarl.
dus din terFa Egyptului, si 5mblarti dupe mai 'nainte de densii nu scia de aquestea;
dei straini, dintre deli aquellor popoli din 3. (Lassa dare) quelle cinci satrapii able
pregiurul lor, si se inchinare lor, si exacer- alienigenilor (Phylisteilor) si pe Chananeu
bare pe Domnul. intregu, si peSidonian, si pe Eveu que loruia
13. Si abandonare pe Domnul, si servire Libanul dela muntele Baalermon pine la
lui Baal si Astartelor. Lohoemath.
14. Si se mini?) Domnul cu urgia assupra 4. Si furs (aquestia) spre a tenth cu den-
lui Israel si ii dette in myna predatorilor, sii pe Israel, si a se sci daqua asculta pre-
que ii pradarti; ii dette in man'a inemicilor ceptele Domnului qu5te a commlindat parin-
lor din pregiur, si nu mai puturo a se mai tilor lor prin Moyse.
scuba inaintea inemicilor lor. 5. Si filii lui Israel locuire in midlocul
15. In tote ori-unde se ducea, si m5n'a Chananeului, si Chetteului, si Amorrheului,
Domnului era peste densii spre pedepse, si Pherezeulni, si Eveului, si Iebuseului,
dupe cum a lost dis Domnul si dupe cum a 6. Si quare filiele for pentru filii lor de
Post jurat lor Domnul, si ii amen forte. mulieri, si pe filiele lor dettero filiilor aquel-
16. Si ardice Domnul judici si ii marital lor'a, si serviro deilor aquellor'a.
din man'a pradatorilor lor. 7. Si facure fili'i lui Israel real inaintea
17. Si nici de judicii lor nu ascultaro, Domnului, si uitare pe Domnul Dumnedeul
quo se exfornicare dupe dei straini, si se for si serviro Baalimilor si selbelor.
inchinare lor, si exacerbare pe Domnul, si 8. Si se apprinse de urgia Domnul in Is-
se abature rhpede din callee pe quare 5mblas- rael, si dette pe densii in m5inile lui Chu-
sere parintii lor, ascult5nd preceptele Dom- sarsathaim regele Syriei riurilor (Mesopota-
nului : ei nu facuro ast fel. miei); si serviro fili'i lui Israel lui Chusarsa-
18. Si quAnd ardice lor Domnul judici, thaim optu anni.
era Domnul cu judele si ii mantuia (prin 9. Si strigare fili'i lui Israel catre Dom-
m5n'a judirilor lor) din man'a inemicilor nul, Si
si ardice Domnul m5ntuitor lui Israel,
lor in tots viat'a judelui, que se indola Dom- si m5ntui pe densii, pe Gothoniel (scule) pe
nul de gemetul lor de din aintea quellor que filiul lui Kenez fratele mai micu al lui Cha-
ii impresura si ii Ampila. leb ; si asculte (Domnul) strigarea lor.
19. Si era quand muria judele quo ei se 10. Si fu peste densul spiritul Domnului,
pervertia din nuou si iar se corrumpea mai si judica pe Israel, si esi la resbel; si dette
mult de quilt parintii lor, spre a amble dupe Domnul in m5n'a lui pe Chusarsathaim re-
dei straini, a servi lor, si a se inching lor : gele Syriei, si se intari m5n'a lui peste Chu-
nu se lasso de inveturile lor, si nu se abatea sarsathaim
din callea lor quea aspra. 11. Si evil repaos terea anni patru deci,
20. Si se apprinse de urgia Domnul in si muri Gothoniel filiul lui Kenez.
srael, sI 4isse : Pentru gut) a abandonat 12. Si iar adaossero filii lui Israel a facce

www.dacoromanica.ro
CAP. IV. JUDICI 243
reul inaintea Domnului, si inthri Domnul 27. Si qu5nd ajunse, In data bucino in
pe Eglom regele de Moab peste Israel, pen- cornu peste muntele Ephraim, si descindurti
tru quo facussero reul inaintea Domnului. cu densul filii lui Israel din munte si ellu
13. Si adunb pe 'tinge densul pe toti filii inaintea lor.
lui Ammon, si Amalec, si se dusse si batii 28. Si disse chtre densii : descindeti dap
pe Israel, si coprinse cetatea Phoenicilor. mine, quo Domnul Dumnedeu dette pe ine-
14. Si servire filii lui Israel la Eglom re- micii vostri, pe Moab in miunile vOstre. Si
gele de Moab anni optu spre dece. descinduro dupe densul si prinsero trece-
15. Si strigaro filii lui Israel carre Dom- rile Iordanului despre Moab, si nu mai las-
nul, si ardic6 for Domnul mAntuilor, pe Aod saril om sa trees.
filial lui Gera filial lui lemeni, barbat am- 29. Si baturtt in Moab in timpul aquella
bidextru; si trimissero filii lui Israel daruri ca la dece mii de barbati, pe toti bellatorii
prin man'a aquestuia la Eglom regele de si pe toti barbatii ai puterii ; si nu mai scap6
Moab. barbat.
16. Si 'si Taal Aod un pumnal cu doe as- 30. Si se rentbrse Moab In dioa aqueea
cutite de o palms lungul lui, si '1 Incinse sub sub man'a lui Israel ; si fu terr'a in repaos
vestmentul sou la cdps'a drepea a sa. opt deci de anni, si jaded) Aod pe Israel
17. Si se dusse cu darurile la Eglom re- pine que muri.
gcle de Moab; si Eglom era barbat gras forte. 31. Si dupo aquest'a se scul6 Samegar fi-
18. Si a fost dupe que offeri Aod daru- lial lui Anath, si batit (dintre) alienigeni
rile, gut; demisse pe quei que adduces da- (Phylistei) ca la sese sute de barbati cu un
rurile; picior de aratru, afartS de vitei (boi), si inttn-
19. Attune' Eglom se inturna dela quelle tui si ellu pe Israel.
sculpite alle lui que era !tinge Gagal. Si
disse Aod : un cup ent secret am sh spuiti tie, CAPU IV.
o rege ; iar Eglom disse Ia toti (sit se retrag.t) 1. Si iartisi mai facuro filii lui Israel real
din midlocu. Si esiro dela densul toti qufiti inaintea Domnului ; dupe que a merit Aod.
sta pe Binge densul. 2. Si ii dette Domnul in mina lui Iabin
20. Attunci And se appropi6 de densul regele de Chanaan quare domnia in Asor;
unde sta in pavillonul lui de very cu total iar capul puterii aquestuia era Sisara, si to-
singur. Alai disse attunci Aod: cuvent al lui cuia in Arisoth a gentilor.
Dunmedeu am chtre tine, o rege. Se scald 3. Si strigare filii lui Israel carre Domnul,
attunci de pe thronu Eglom (si veni) apprOpe quo noe sate de carre de ferru avea ellu, si
de densul. impilb pe Israel forte tare doe, deci de anni.
21. Si a fost in data cum se seal() quo 'si 4. Si Debbora femee prophetess mulierea
intinse Aod myna st5nga, si 'si lab pumna- lui Laphidoth ea judica pe Israel in timpul
lul dela c6ps'a dr6pta si it lapse in p5nte- aquell'a
cele lui Eglom; 5. Ea sta suht palmiferul Debbora intre
22. Si mai infipse (Ince si m5nerul dupe Rama si intre Barthel in muntele Ephraim ;
flacara (pumnalului) si se inchisse gressimea si se suia la densa filii lui Israel spre a ft
peste flacara, quo nu a fost retras pumnalul j udica ti
din p5ntecele lui. 6. Si trimisse Debbora, si chiemb pe Ba-
23. Esi attunci Aod in vestibul si trasse rac filial lui Abineem din Kedes Neplithali,
usele pavillonului dupe densul si le in- si disse chtre densul : an nu tie cotnmandO
chisse. Domnul Dumnedeul lui Israel ? te vei ducce
24. Asa esi ellu; iar feciorii din cash' ve- diar la muntele Thabor si vei luh cu tine
nind vedurO, si ecce usele pavillonului in- dece mii de lthrbati dintre fili'i lui Neplithali
chise; si dissero : Ole quo se va fi pus spre si dintre lui Zabulon ;
a se deserta in retraggerea camerei. 7. Si (en) te voiu ducce pe tine la torren-
25. Si stettero rusiniinduse; si 6to quo tele Bison assupra lui Sisara mai marele pu-
nimeni nu mai deschidea usele pavillonului. terii lui Iabin, si peste carrele lui, si peste
Si luaro chieiea, si deschisserb, si etc dom- multitudinea lui, si voiu da pc densul in
nul for cadut mort pc pament. mAn'a ta.
26. lam Aod se strecurasse si fogisse pe 8. Si disse chtre densa Barac : de vei veni
quAnd ei era in turburare, si nu fu quine cu mine, ducce-me-voiu si Cu; iar de nu vei
sit is a minte la densul : asa ellu treed din- veni, nu me voiu ducce ; quit nu sciu dioa
colo de quelle sculpite si scapO pine Ia Sei- in quare va indrepta (Domnul) angelul cu
rotha. mine,

www.dacoromanica.ro
244 JUDICI
9. Si disse catre densul Debbora : du-
cendu-me me voiu ducce cu tine; sa scii
Anse quo nu va fi valbrea to in callea pe
quare to te duci ; qub in mAna de femee va
da Dornnul pe Sisara. Si se scul6 Debbora si
se dusse cu Barac la Kedes ;
10. Si command() Barac lui Zabulon si
lui Neplithali (sa viia) la Kedes ; si se suiro
dup/5 urmele lui dece mii de barbati; si Deb-
bora se sui din preuna cu densul.
11. Si quei d' apprOpe ai lui Kineu s'au
fost despartit de Caina, (adicO) de filii lui
Iobab socru lui Moyse, si 'si an fost infipt
tindele pc 16110 stejarul quellor que stau Ia
repaos, quare este allaturea cu Kedes.
12. Acura darb dettero de scire lui Sisara
quo s'a fost suit Barac filiul lui Abineem pe
muntele Thabor.
13. Si chiemO Sisara t6te carrele salle ;
quo noe sute de carre de ferru avea, si tot
popolul que era cu densul dela Arisoth a
gintilor la torrentele bison.
14. Si disse Debbora catre Barac : noels-
le quO aqueast'a e dioa in quare va da Dom-
nul pe Sisara in myna to : au nu vedi quo
Domnul vine inaintea ta ? Si descindn Barac
din muntele Thabor, si dccc mii de barbati
in urma lui.
15. Si spaimentb Domnul pe Sisara si tote
carrele lui si tot campamentul lui prin gur'a
gladiului inaintea lui Barac ; si descindil
Sisara din carrul seu, Si fugi pe piciOrele
salle.
16. Barac nu mai da pas din urma carrelor
si camparnentului : ii allungb pine la Arisoth Doninului ;
a gentilor; si cadil tot campamentul lui Si-
sara prin gur'a gladiului : nu mai remasse Dumnedeului lui Israel.
pino Ia unul.
17. Iar Sisara abia ajunse pe piciOrele lui
pinO la tinda Iacl-ei, mulierea lui Chaber
Kineul ; qut$ pace era intre Iabin regele de
Asor si intre cas'a lui Chaber Kineul.
18. Si esi Iael inaintea lui Sisara si disse
catre densul : pleca te a intra, domnul meu,
intra la mine, nu te tome. Si intro la densa
in Linda, si aqueasta '1 accoperi cu cope-
ritura ei.
19. Si disse Sisara catre densa dh 'mi sa
beau pucina ap5, quo am insetosat. Si des-
chisse ulciorul cu lapte, si dette a be, si
accoperi (apoi) fac'a.
20. Attunci disse ellu catre densa : st5i la
us'a tindei, qua de va veni quineN a la tine si
te va intreba, si 'ti va (jicce : este vre lin bar- alle lui Israel
bat aqui ? to sa dici : nu este.
21. II accoperi in coperitur'a ei ; si at-
tunci 1116 het mulierea lui Chaber terusul
tindei, si 'si pusse in many maiul, si veni
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
HMO densul Meet, si 'i pusse terustil in
templa (dette cu maiul) si strabatti (prin
creieri in partea queea lalta) pine in pa-
ment. Ellu se desbatea intre genuchii ei; ast
fel isi dette suflletul si muri.
22. Si 010 Barac (quo veni) allungSnd pe
Sisara, esi attunci lad in aintea lui, si disse
catre densul : vino si 'ti voiu arata barbatul
pe quare cauti. Si intro la densa, si 00 Si-
sara cadut most, si terusul in templ'a lui.
23. Si umili Domnul Dumnedeu pe Iabin
regele de Chanaan in dioa aqueea inaintea
filiilor lui Israel.
24. Si 'naint6 mAna filiilor lui Israel tot
'nain t5nd si inasprindu-se peste Iabin regele
de Chanaan pint) it exterminare.
CAPU V.
1. Si disse Debbora si Barac fliul lui
Abineem in dioa aqueea, disse (in od'a).
2. QuAnd se inalta duci in Israel ;
QuAnd popolul s' aventa Ia anne
Binecuventati pe Domnul !
3. Ascultati, regilor ; satrapilor potenti
puneti in urechi :
Eu Domnului voiu c5nta,
Si voiu celebra pe khoval Durnnodeul
lui Israel.
4. D6mne ! in esirea to din Seir
In trecere a la din campul Edom.
Cutremuratu-s'a pamentul, si cerurile se
uimiro.
Norii se topirO devenind ap5 ;
5. Muntii se sbucinarti inaintea fecei
Ensusi Sina inaintea fecei Domnultri
6. In dillele lui Samegar filiul lui Anath,
In dillele Iael-ei,
N'avea unde sa cake omit' :
Peste spini fimbla cu totii,
Pe calli str5mbe se retacea.
7. Lipsia scutitorul in Israel,
Si lipsi pine se scul6 Debbora,
Quo se seta mater in lacob.
8. Si an fost alles dei nuoi ca pAine de
hordu.
Si 010 resbellul la portele cetatilor :
Unde sa se mai veda o lance ?
Uncle scutirea verginilor ?
Unde incingetor de gladiu
Intre patru deci de mii in Israel ?
9. Inim'a mea e in rendurile de bataie
Voi potenti si apphIltori ai popolului
Binecuventati pe Domnul !
10. Voi que in amiedi ye suiti pe assini
netedi
CAP. V. JUDICI
Si stati pe tapete lucitOre,
Voi que amblati pe calle
11. Spuneti, faceti acum a resuna or-
ganele:
Vocea quellor que suns in mi4locul bu-
curiei.
Acolo dreptati vor da Domnului
Dreptati que intariro pe Israel,
Oland descindea la portele salle popolul
Domnului.
12. ScOlate, scOlate, Debbora,
Realtate cu myriade din popol ;
ScOlate, te destepta, di in cantare;
Intarindute, realtate, Barac :
Intaresce Debbora, pe Barac.
Prinde in captivitatea to pc fil'ii lui Abi-
neem.
13. Attunci se marl fortitudinea lui.
DOmne, umila sub piciore 'mi pe quei
mai tali !
14. Popolul Ephraim impilat-au pe
Smulsu-iau din Amalec,
In vallea fratelui tea Benjamin,
In mi(llocul popolilor sei.
Din mine esirO bellatorii faimosi ai lui
Machir.
Si din Zabulon quei que conducu cu seep-
tru narratiunilor
(Domnul se lupta pentru mine intre quei
tari !)
15. Principii lui Issachar furO cu Deb-
bora;
Issachar sustinft pe Barac;
Pedestri lui rapede s'aventa in valle,
In partile lui Ruben,
Si eto desbinari in Ruben, marl sunt ba-
thile inimei ! Pentru que intarclia si nu se mai vede ?
16. Pentru que mi'ti stai intre Mospha-
thaim,
Qua sa autti sueratul perturbatorilor.
Quellor que desbina (popolul in Ruben)?
Mari sunt investigatiunile inimii,
Mult vor sa recerce cugetarile !
17. Gaalad dincolo de Iordan isi intinse
tindele.
Dan, pentru que te-ai instrainat bingo
nai e ?
Poste c6stele marilor stramutatu-s'a Asser,
Si p6 lung() golfuri 'si a infipt tindele.
18. Zabulon popol que'si a dispretat via-
ca la mOrte.
Si Nephthalim peste 'nhltimile chmpului.
19. Venit 'au regii, si s'au pus in rend
de batik,
Luptatu-s'au regii, de Chanaan,
In Thennach peste apele Megeddo.
Nici grau nici argint, nimictt nu luarO
20. Quoci din cent li se da lupth:
www.dacoromanica.ro
2 45
Stellele din rendurile for se luptaro cu
Sisara.
21. Torrentii Kisonului rapedia afarO cor-
purile for
Torrentii Cademein, torrentii Kisonului I
Inainte suffletul meu, catch cu vigOre.
Calca in piciOre pe adversariu.
22. Attunci se taiaro copittele tailor,
Attunci din urma quei tali ii ajungea.
23. Blestemati cu totii Mazor-a,
Disse angelul Domnului
Cu blastem blestemati pe Iocuitorii ei,
QuOci nu venirti la ajutorul dela Domnul.
Ajutorul vostru C Domnul intre bellatori
potenti.
24. Binecuventata fia dintre femei Iael
Mulierea lui Chaber Kineul !
Dintre femei in tind'a ei binecuventata
a!
25. ,Apo 'i a querut,
Si lapte ii dette;
In vasu d'al potentilor
Smantana ii addusse.
26. Mona quea stanga spre par o intinse
Si Drepta ei la main! laboratorilor :
Bate in Sisara
Si capul lui detuna
Si templ'a ii strapunee.
27. Intre genuchii el se smulge si 'nge-
nuchie
Intre genuchii ei cade faro viata
Acolo cu rusine, acolo ii C mOrtea.
28. Plecata prin fereasta,
Cauta astepta, mam'a lui Sisara
Se uit'a la fugacii que yin dela bataie :
Unde C carrul lui Sisara ?
Urmele carrelor lui, rOtele for stau in
apoi.
29. Sapientele din dOmnele ei ii respund,
Si ea le respunde, le 'ntreba iarti
30. Au nu quO se ally impartind prade
Quote -o feta sau doe de fia-quare capitan.?
Spoliele vestmintelor colorate sunt alle
lui Sisara
Spoliele cushturelor variate,
Spoliele variatorilor, nestimatele tote
Colane destinate degiltul lui !...
31. Ast fel sh pera toti inemicii tei DOmne
Iar quei que te dilegu, lih ca resaritul
sOrelui
In tOta puterea splendorii salle.
- Si fu in repaos terra patru tleci de
anni.
CAPU VI.
1. Si facurb (iar) fili'i lui Israel reul inain-
tea Domnului, si t dette Domnul in mina
lui Madian anni septe..
246 JUDICI CAP. VI.
2. Si se intari man'a lui Madian peste 16. pisse dar catre densul angelul Dom-
Israel si 'si facurti fili'i lui Israel dela fac'a nului s quo Domnul va fi cu tine, si vei
lui Madian colibe in munti si in spelunce si batte pe Madian ca pe un singur barbat.
in locuri fortificate. 17. piase apoi Gedeon : Daqua dar am
3. Si era quand semena barbati din Israel aflat gratis inaintea ochilor tei, fa cu mine
quo ascindea Madiam si Amalec si filii d' ai semnu (qua sa sciu) clue tu vorbesci cu mine:
Orientelui si venia peste densi 18. Sa nu te misci d' aqui pine que
4. Si se castramenta acolo, si destrugea voiu veni eu la tine, si voiu adducce sacri-
productele pamentului pine que ajungea la ficiul meu, si voiu sacrifice tie. pisse
Gaza ; si nu mai Lassa substanta de viata in attunci (angelul) : eu sunt ; sta-voiu (aqui)
Israel, nici turma, nici vitellu, nici asin. pine te vei inturna tu.
5. Que ei cu vitele for se suia, si tindele 19. Si Gedeon intre si face un ied dela
lor 'si le-adducea cu sine ; venia ca locusta capre, si dintr' un cephu de faint (fact)
in multitudine; nu mai avea numer nici ei azyme, si carnile le pusse intr' tin cophin,
nici camilele for ; ast fel venia in pamentul iar zeama o turn?) intr' o OILS; si (le) dusse
lui Israel spre a'l devasta. la densul afare sub stejar si (le) inchine
6. Si scapetb in neavere Israel in aintea (inaintea lui).
lui Madian, si strigare fili'i lui Israel catre 20. pisse attunci catre densul angelul
Domnul. Domnului : ia carnile si painile azyme si
7. Si a fost dupe que strigare, fili'i lui punne-le pe petra aqueea, si zeam'a tOrna-o
Israel catre Domnul din caus'a quellor din (d' assupra) ; si face ass.
adiam 21. Si intinse angelul Domnului extremi-
8 Quo trimisse Domnul barbat prophet tatea vergei que avea in mans, si attinse car-
catre lui Israel si disse catre densii : nile si azymele ; si se attinse foal din pe-
aquestea dice Domnul Dumnedeul lui Israel t* si consume carnile si azymele ; si an-
eu sunt quel que ve addusseiu in sus din gelul Domnului dispara dela ochii lui.
Egyptu, si ve exdusseiu din cas'a servitutii, 22. Veda attunci Gedeon quo angel al
9. Si ve mantutiu din man'a Egyptului, Domnului era , si disse Gedeon : A ! a !
si din man'a tutulor impilatorilor vostri, si Dernne Demme, quo am vedut angelul Dom-
allungaiu pe aquestia dela fac'a vestra, si nului fach in fact.
dideiu voe te,rea lor. 23. Iar Domnul ii disse : pace tie, nu te
10. Si am dis voe : Eu sunt Domnu Dum- teme, nu vei muri.
nedeul vostru, Till ye temeti de deli Amor- 24. Si edifice acolo Gedeon altar Domnu-
rheului intre quari voi locuiti in terra for ; lui 'I numi Pacea Domnului, pine in dioa
si nu ascultare de vocea mea. aqueast'a, find ellu ante in Ephra tats al
11. Si veni angelul Domnului si stette lui Iezri.
sub stejarul que era in Ephra a lui loas ta- 25. Si a fost in neptea aqueea que a dis
tad lui Iezri ; quInd Gedeon filiul aquestuia catre densul Domnul : ia taurellul tatalui
batea gran intr' un linu, spre a '1 ascunde teu si al doilea_ taur de septe anni, si dar-
dela fac'a Madiam. ma altarul lui Baal, que este al tatalui teu,
12. Si '1 aflb angelul Domnului si disse si taie dumbrav'a que este pe Hinge densul.
ehtre densul: Domnul cu tine, tare in virtute! 26. Si edifice altar Domnului Dumnedeu-
. 13. IarGedeon disse catre densul :lcu mine, lui teu quare ti s'a aratat, pe crestetul mun-
D6mne ! si daqua este cu not Domnul, pen- telui aquesta Maoz in ordine ; ia apoi taurul
lru que ne Aare tote rellele aquestea ? si al doilea, si addu '1 holocautoma, cu lemnele
uncle mai sunt tote mirabilile lui quite ne dumbravei que vei this Cu totul.
spussere parintii nostri , dicend: nu din 27. Si tub Gedeon trei spredece barbati
Egyptu ne exdusse Domnul ? Acum Anse ne dintre servii sei, si Ecti dupe cum a fost dis
delasse Domnul si ne dette in man'a quel- catre densul Domnul ; si a fost, pentru quo
lui din Madiam. se temea de cas'a tatalui seu si de barbatii
14. Si se uite la densul angelul Domnu- cetatii, quo nu fro (aquestea) dioa, ci (le)
lui, si disse lui : passe in fortitudinea to DLO n6p tea:
aqueasta, si vei mantui pe Israel din man'a 28. Si manecaro barbatii cetati de dimi-
lui Madiam, quo ecce pe tine te-am trimis. neatfi, si 010 que altarul lui Baal era darmat
15. pisse attunci Gedeon : In mine , din temelie, si dumbrav'a de pe Hinge den-
DOmne, Anse cu que voiu mantui pe Israel ? sul thiata din radecina, si taurellul gras era
ete mia mea mai umila in Manasse si eu si a ddus in holocautomalpeste al ta rul edifica t.
sunt quel mai micu in cas'a tatalui meu. 29. Si incept a vorbi fie -quare cu apprO-

www.dacoromanica.ro
CAP. V. JUDICI 247
pele sea, (intrebhnduse) : quine a facut un'a 6 popoIul que este cu tine, in quit nu voiu
eh aqueast'a? si cautarb si cercetarb, skdis- da Mediam-a in mhn'a lor, qua nu cum-va
serti : Gedeon flint lui Ioas a facut aqueasta. sa se ingOnfe Israel dicend: man'a mea m'a
30. pisser6 attunci barbatii cethtii catre mantuit pe mine.
Ioas : addo afaro pe filiul tea, si mOra, pentru 3. Mai dise Domnul catre d6nsul: vor-
quo a demolit altarul lui Baal si a taiat dum- besce la audul popolului, Oland: quine se
brav'a quea de pe hIngo densul. teme Si e fricos? intOrne-se inapoi. §i de-
31. Disse si Ioas catre barbatii que se misse din muntele Galaad, si se returnaro
sculasserb assupra lui : au d6rO voi faceti ju- din popol doe-deci si do6 de mii, si dece
dicata pentru Baal? au voi aveti a '1 mhntui mii remassero.
quel quare a judicat in locul lui sa mOra 4. Mai disse Domnul catre Gedeon: lin-
pino dimineata. De este ellu den, ellu 6nsusi cO popolul 6 mull; l'h'i a descinde la apa;
isi Ira resbuna pentru quo i s'a demolit al- si 'ti voiu cerch acolo si va fi cob pe quare
tarul. 'ti '1 voiu dicce, aquella va merge cu tine,
32. Si fu chiemat de aqueast'a in dioa si tot quarele voiu dicce tie sa nu mOrga
aqueea Judicata lui Baa/(Ierub-Baal) dicend cu tine, aqueilla sa nu m6rga cu tine.
judece-se in aquesta Baal pentru quo i s'a de- 5. §i disse a descinde popolul Ia ap5: si
molit altarul. disse Domnul catre Gedeon: tot quarele va
33. §i Madiam intrega , si Amalec si filpi limpi cu limb'a sa din apa precum limpesce
resariturilor se adunaro la un locu, si tre- chinele, it vei punne la o parte: si tot qua-
curo si se castramentaro in vallea Iezrael. rele va Melina genuchiele sea spre a 1)6, it
34. §i spiritul Domnului coprinse pe Ge- vei transpunne de alth parte.
deon, si bucinO in cornu, si chielnO (cas'a) 6, Si a fost tot numeral quellor que lim-
lui Abiezer dupO densul. piro din ruhn'a lor cu limb'a trei sute de
35. §i nuntii trimisse in tOta semen- barbati, tot popolul quel-al-al 'si a incli-
tia lui Manasse, si strip si aquest'a dupo nat genuchii spre a be apa.
d6nsul; si mai trimisse nuntii in Asser 7. Disse attunci Domnul catre Gedeon:
si in Zabulon si in Nephthali, si se suiro prin quei trei sute de barbati que au limpit
aquestia spre int6mpinarea lor. voiu mintui pe voi, si voiu da Madiam-a
36. Disse attunci Gedeon catre Domnul : in mhn'a ta; si tot popolul (qel-al-altu) in-
de vei fulintui pe Israel prin mhn'a mea, du- torne-se fia-quare barbat la locul son.
pii cum ai dis'o, 8. §i (aquestia) luaro merindele popolu-
37. Ecc6 eu puiu tunsur'a arietilor in lui in m5inile lor, si bucinele lor, si bar-
aria, si daqua va fi roa numai pe Ihna, si batii toti din Israel furO demisi, fia-quare
peste Oment peste tot secita , cunOsce- la tind'a sa, iar quei trei sute de bardati fu-
voiu quo vei mhntui pe Israel prin mhn'a rti tinuti. Iar campamentul Mediam era
mea, dupo cum ai dis'o. din jos acolo in valle.
38. §i se fhcti ash; si mtinecO Gedeon a 9. §i a fost in nOptea aqueea quO disse
doadi, si stOrse lhn'a si se scurse roa din Domnul catre densul (Gedeon) : ScOla-te,
lana, o lecana plina de aph. descinde curr6nd in campamentul de aqui,
39. §i disse Gedeon catre Domnul : s5 nu quo 'I am (si) predat in mhn'a ta.
se apprinda urgia ta assupra 'mi, quo am sa 10. Iar de to temi to d'a descinde, des-
mai vorbescu hnco o data (catre tine) si hn- cinde din preuua cu Phara feciorul (scu-
cO o data voiu mai cerch cu a tunsur'a; si fia tierul) tea in campament.
(acum) secita numai pe ifina , iar peste 11. §i vei audi que vorbescu; si dupti
pam6nt peste tot fia roa. aqueast'a se vor inthri mainile talle, si vei
40. §i filed Dumnedeu ash in nOptea descinde in campament. Si descindil ellu
aqueea, si fu seceta numai pe !Ana , iar si Phara scutierul seu Ia avanpostul de cinci
peste pament peste totu fu roa. deci (ce vegiha) in campament.
12. Madiam si Amelec si toti filii re-
CAPU VII. sariturilor era castramentati in valle ca lo-
1. §i se sculb de dimineatii Ierobaal (qua- custa in multitudine, si camilelor lor ;la
re este Gedeon) si tot popolul que era im- era num6r, ci era ca aren'a quea de pe mar-
preuna cu densul si se castrament0 Bingo ginile Marii in multitudine.
fOnthn'a Iaer, si campamentul Madiam si 13. IntrO Gedeon, si etO un barbat Ise
Amalec era lui spre miada nOpte dela col- narra vecinului sett visul, si dicea: vis ant
lin'a Mborb in valle. visat, si ecc6 o turta de phine de horde
2. §i disse Domuul catre Gedeon: malt se rotia in campamentul Madiam si veni pi-

www.dacoromanica.ro
248 JUDICI. CAP VII.
no la tind'a Madiam, si dette peste densa si Madiam pe Oreb si Zeeb; si uccisseril pe
o resturnb din sus sfarm5ndu-o. si cadet Oreb in Sur-ober, si pe Zeebil uccissero in
tind'a. Iaceph-Zeeb, si alfungaro pe Madtaniti, si
14. §i ii respunse vecinul sett si disse: capul lui Oreb si al lui Zeeb le addussero la
asta nu e de quilt gladiul lui Gedeon filiul Gedeon dincolo de Itordan.
lui Ioas barbatul din Irsael. A predat Dom-
nul in man'a lui Madiam-a si campamentul CAPU VIII.
intregu. 1. §i dissero catre densul barbatii (din)
15. §i a fost cum audi Gedeon narratia Ephraim: pentru que facusi aqueast'a nob de
visului si explicatia lui, quO se inclinO Dom- nu ne ai chiemat quAnd esisi spre a da res-
nului si se inturnO in campamentul Israel, bel in Madiam? si se disputa cu densul
si disse: sculati-ve quo a.si predat Domnul tare.
in man'a vOstra campamentul Madiam.. 2. pisse si (Gedeon) catre densii: que
16. Si imparti pe quei trei sute de bar- facuiu acum, dupo cum fa'curtiti voi? frun-
bati in trei capetenie, si dette bucine in ma- daritul lui Ephraim nu este mai bun de
n'a tutulor, si hydrie (cofe) deserte, si faclii qulit culesul lui Abiezer?
in hydriele tor. 3. In man'a vOstra predette Domnul pe
17. Si disse catre densii: dela mine sa principii de Madiam, pe Oreb si pe Zeeb si
vedeti, (que facu) sa faceti; si ecce-me quti am putut facce cum facuroti voi? Se alli-
ultra in midlocul campamentului, si va fi narti dar. Attunci se ardicb spiritul for (de
(NO dupti cum voiu facce, asa sa faceti minie) de peste densul cum be vorbi ellu
(si voi). cuventul aquest'a.
18. §i voiu suns in bucin5 eu si toti quei 4. Si veni Gedeon la Iordan, si trecti ellu
cu mine, si yeti suns si voi ipregiurul si quei trei sute de barbati que era cu den-
campamentului intregu, si yeti dicce: Dorn- sul statuti cu totul si flamAndi.
nului (victoria) si lui Gedeon! 5. §i disse barbatilor din Sochoth: Dati
19. Si intro) Gedeon si una suta barbati pAini popolului que 6 cu mine quo an fa-
quei cu dew' in partea campamentului, me; si eu am a urmari dupo Zebee si Sal-
unde incepea veghia din midlocu; pinb a mana regii de Madiam.
nu se destepta, desteptaro pe quei que cu- 6. Iar principii din Sochoth dissero: an
stodia, si trOmbitarti in bucine si asvirliro bra man'a lui Zebee si Salmana este in ma-
hydriele que avea in mAinile tor. n'a to qua sa dam Ostii talle paini?
20. Sunarb attunci quite trelle capitaniele 7. pisse si Gedeon: Nu asa; (ci) quAnd
in bucinele tor, si'si sparserti hydriele, si'si va da Domnul pe Zebee si Salmana in ma-
luaro in man'a stfinga facliele, si in man'a n'a mea scarping -voiu carnile vOstre cu spi-
drepta bucinele spre a trOmbita si strigaro: nii desertului si cu Barconneim (greble sau
Gladiu pentru Domnul si pentru Gedeon! machine de stors).
21. §i stette fig -quare la locul sbu in pre- 8. §i ascindti de acolo Ia (quei din) Pha-
giurul campamentului, si se sbucinti tot cam- nuel, si vorbi catre densii assemenea; si
pamentul in strigari si fugind. respurissertS lui barbatii din Phanuel, dupo
22. §i suns (neincetat) quelle trei sute cum ii respunsesserti barbatii din Sochoth.
de bucine, j infipse Domnul gladiul fia- 9. pisse dar barbatilor din Phanuel: la
quarui barbat in apprbpele sett, si in tot returnarea mea cu pace, demoli-voiu tur-
campamentul pinb la Bwth-asetta, si nu se nul aquest'a.
mai adunO pinb la marginea Abel-meula 10. Iar Zebee si Salmana era in Carcar
liingb Tabath. si campamentul for cu densii ca la cinci-
23. §i strigt) tot barbatul Israel din spre-dece mii, toti que mai remassessero
Nepthali, si din Aser si din Manasse intregu, din filii resariturilor; si quei caduti era u-
si (adunAnduse) allungaro din apoi pe Ma- na suta dob-deci de mii barbati que tra-
diam. gea gladiul.
24. Si trimisse Gedeon nuntii in tot 11. Si ascindit Gedeon callea quellor que
muntele Fphaim, dicend: (sculati-ve) de- locuia in tinde spre resiirituri dela Nabeth
scindeti in contra Aladianitilor, si appuca- si din aintea lui Zebee, si Btu campamen-
ti-le (trecerea) apei pinb la Bwth-berg si tul, que se credea in sicuritate.
Iordanul. §i in strigari .se adunartS toti 12. §i fugi Zebee si Salmana, si ii allun-
b5rbati din Ephraim, si preappucarti ap'a gb dupo urma, si prinse pe amendoi regii
pinb Ia Bueth-berg si Iordanul. de Madiam pe Zebee si pc Salmana, si cam-
25. Si prinserti pe quei doi prioripi de pamentul for tot distruse.

www.dacoromanica.ro
CAP. VIII JUDICI. 249
13. Si se return?) Gedeon filiul lui Ioas que a fost querut, una mie Opte sute sicli
dela resbel dela suirea lui Ares. de aur, afar8 de t6rtele si de (colkaele) En-
14. Si prinse un copillandru dintre bar- photh, si de vestmintele purpuree quelle
batii din Sochoth, si'l 110 la cercetare, in- de peste regii de Mediam, si afar?) de ca-
trebandul: si scrisse dup6 d6nsul (numele) tenullele de aur que era la cerbicele cami-
principilor din Sochoht si alle quellor mai lelor lor.
vechi dintr' tnsa, septe-deci si Opte de 27. Si he prefacd Gedeon in Ephodu pe
barbati. quare II pusse in cetatea sa, In Ephra; si
15. Si veni Gedeon la principii din So- se fornic6 Israel intreg (prostituinduse) du-
choth (si intl.?) la principii din Sochoth) si pe aquel (ephodu), si deveni lui Gedeon
disse catre d6nsii: et,15 Zebee si Salmana si easel lui in scandal.
pentru quari m'ati insultat, dicend: an do- 28. Si fu infranta Mediam dela fac'a fi-
r?) man'a lui Zebee si Salmana acum in liilor lui Israel si nu mai adaosse d'a ardi-
man'a ta (este), qua si dam barbatilor tOi ca capul sOu. Si fu in repaos tArea patru-
statuti paini? deci de anni in dillele lui Gedeon.
16. Si tub pe principii si pe quei mai 29. Si se dusse Ierobaal filiul lui Ioas, si
vechi ai cetatii si pusse del scarpin6 bine se asedd cu locuint'a in cas'a sa.
cu spini d'ai desertului si cu Barconneim, 30. Si Gedeon avu septe-deci de filii e-
si cu aquestea pedepsi pe barbatii din So- siti din c6psele lui, quo mulieri multe avd.
choth. 31. Si concubin'a lui que era in Sichime
17. Si turnul Phanuel'il demoli, si uc- ti nasal si aquasta un filiu, quaruia ii pusse
cisse pe barbatii cetatii. numele Abimelech.
18. Si disse catre Zebee si Salmana: cum 32. Si muri Gedeon filiul lui Ioas In ca-
era barbatii pe quari ati uccis in Tha- runtete bune si fu sepultu in mormentul ta-
bor ? iar ei dissero: (ca tine) assemenea Lahti sOu, in Ephra lui Abiezri (tatalui).
tie, assemenea aquestora, unul (din ei) se- 33. Si a fost dupo que a murit Gedeon,
mena cu filii de Regi. quo se pervertiro filil lui Israel 5i se for-
19. pisse attunci Gedeon: fratii mei si nicaro (prostituinduse) dup6 Baalime si au
filii mamei melle sunt. Si jure lor: viu e- pus lor in pactu pe Baalberith spre a le fi a-
ste Domnul! de 'i ati fi Jassat cu viata, si questa deu.
eu nu v'asu 11 uccis pe voi. 34. §i nu'si mai addussero a minte fill 'i
20. Si disse lui Iether primogenitului sOu, lui Israel de Domnul Dumnedeul lor, que
sc615-te si uccide pe aquestia; si copillan- 'i a fost mantuit din man'a tutulor inemici-
dru nu'si trasse gladiul, quoci se temea pen- lor lor din pregiur.
tru quo era pre June. 35. Si nu mai flicuril misericordia cu ca-
21. pissero attunci Zebee si Salmana: ci s'a Ierobaal Gedeon, dupo tot binele que
sc615-te tu si vino assupra nOstra, quoci (aquesta) a fost facut lui Israel.
ca (de) barbat e puterea ta, si se scut() Ge-
deon si uccisse pe Zebee si pe Salmana, si CAPU IX.
tub lunullele que era pe cerbicele camile- 1. Si se dusse Abimelech filiul lui Iero-
lor lor. la Sichime la fratii mamei salle, si
baal
22. dissero attunci barbatii din Israel vorbi dire densii si catre tots famillia ca-
catre Gedeon: Domnesce intre not tu si filiisei tatalui mamei salle dicend:
tOi, si filiul filiului tee, quo ne ai mtintuit2. Vorbiti deh, in urechile tutulor barba-
pe not din man'a Madianitalui. tilor din Sichime: que este mai bine voe,
23. Iar Gedeon be disse: nu voiu domni a domni peste voi septe-deci de barbati,
eu peste voi, nu va domni filiul meu peste sae a av6 de domnu un singur barbat? Ad-
voi; ci Domnul va domni peste voi. duceti-vO a minte quo carne din voi si os
21. Si mai disse chin d6nsii Gedeon: din voi sunt en.
querre-voiu dela voi querrere, 5i yeti da 3. Si vorbiro pentru densul fratii mamei
mie fia-quare barbat pate un cercel din lui in urechile tutulor barbatilor din Sichi-
pradele salle; quo cercei de aur multi avea me t6te cuvintele aquestea, si se in cline
aquestia. quoci Ismaeliti era, inim'a lor dupti Abimelech, si dissero: fra-
25. Iar ei disserti cu tOta inim'a vommu tele nostru este.
da, si intinse vcstm6ntul sOu, si arunc6 4. Si dettero lui septe-deci (de sicli) de
acolo fia-quare barbat quate un cercel de argint din cas'a pactului cu Baal, si
aur din pradele salle. cu aquestia inrol6 Abimelech barbati de-
26. Si a fost gfeutatea cerceilor de aur s6rti si uimiti de Cumuli que se luari) du-
17
www.dacoromanica.ro
250 JUDICI
pe densul:
5. Si intr6 in cas'a tatalui sett in Ephrli,
si uccisse pe fratii sei, pe filii lui Ierobaal,
septe-deci de barbati peste o singura O-
W; si remasse (numai) loatham, filiul quel
mai June al lui Ierobaal, quoci s'a fost a-
scuns.
6. Si se adunare toti barbatii din Si-
chime si tOta cas'a Maallon, si se dusser6
si stabilire pe Abimelech de rege ItingO
querretul (dumbrava de querri) a statiunii
Sichimelor.
7. Si dettere de scire lui loatham, qua-
re se dusse si stette pe crestetul muntelui
Garizin, si ardicandu'si vocea, chiemO
printr' ensa (popolul) si disse lor: Ascul-
tati la mine, barbati ai Sichimelor, si va
asculta la voi Dumnedeu;
8. Plecand pe calle se dussere (o data)
Lemnele spre a'si unge (allege) lorusi rege,
si dissero Olivului: domnesce preste noi.
«9. Si disse lor Olivul, lassa-voiu eu un-
guentul melt que in mine '1 a glorificat
Dumnedeu si Omenii, qua sa me ducu a
domni peste lemne?
alo. Dissero attunci Lemnele catre Figu
(smokin): vino (tu) si domnesce presto noi:
011. Disse si Figul catre densele: lassh-
voiu eu dulceat'a mea si fructul men quel
bun qua sit me ducu a domni peste lemne?
«12. Dissere apoi Lemnele dare Vita:
vino, (tu) si domnesce peste noi.
«13 Iar Vit'a disse lor : lassa-voiu eu
vinul men bucuria (quea dela) Dumnedeu
si (bucuria)Omenilor, qua sa me ducu a domni
peste lemne?
«1 4. pissero attunci Lemnele catre Spin:
vino tu si domnesce peste noi.
«Tar Spinul disse catre Lemne: daqua in
adever voi me ungeti de rege poste voi,
veniti de ye puneti suht acoperementul meu;
iar de nu, esa focu din Spin si consume
cedri Libanului.
«16. Acum dare, daqua in adever si in
perfectio ati facut si ati constituit de rege
pe Abimelech, daqua bine ati facut cu Ie-
robaal si cu cas'a lui, si daqua dupe retri-
butia manii sale ati faun lui,
«17. Dupe cum s'a luptat tatal meu pen-
tru voi, si 'si a expus inainte suffletul sett,
si v'a mantuit din man'a Madiamitalui,
«18. Si voi ye resculareti assupra casei
tatalui meu astadi, si uccissereti pe fili'i lui
septe-deci de barbati peste o singura 'tetra,
si ati instituit de rege pe Abimelech filiul
doniehticei salle peste barbatii Sichimelor,
pentru quo ve este frate;
«19. Daqua dar In adever si in perfectie
www.dacoromanica.ro
CAP. IX.
ati facut Cu Ierobaal si Cu cas'a lui in dioa
aqueast'a, fiti bine-cuventati si bucurati-ve
in Abimelech, si bucure-se si ellu intru voi.
«20. Iar de nu, esa focu din Abimelech,
si consume pe barbatii Sichimelor si cas'a
Maallon; si (daqua nu), esa focu din bar-
batii Sichimelor si din cas'a Maallon si con-
sume pe Abimelech. D
21. Si fugi loatham si se dusse in calle si
se refugi6 la Rara, si locui acolo dela fac'a
lui Abimelech fratelui seu.
22. Si domni Abimelech in Israel trei
anni.
23. Si trimisse Dumnedeu spirit reu in-
tre Abimelech si intre barbatii Sichimelor,
si urgissire barbatii Sichimelor cas'a lui A-
bimelech,
24. Qua sa adduca (peste densul) inju-
stitia commisa peste quei septe-deci de filii
ai lui Ierobaal, si sangele lor sa puia peste
Abimelech fratele lor que a uccis pe aquestia
si peste barbatii Sichimelor, que au fost
intarit m5inile lui qua sä uccida pe fratii lui.
25. Si pussere lei barbatii Sichimelor
pande peste capetele muntilor, si prindea
pe toti quasi trecea pe cable pe hinge den -
sii; si se dette de scire lui Abimelech.
26. Si veni Gaal filiul lui Abed si fratii
aquestuia si trecure la Sichime, si se sup-
pussere aquestuia barbatii Sichimelor;
27. Si venire la terrina, si culessere
viiele lor, si stOrsero (mustul) si facure
danturi, si intrare in cas'a (jeului lor si
mancare si beure, si blastemare pe Abi-
melech.
28. pisse attunci Gaal filiul lui Abed:
quine este Abimelech si quine este filiul lui
Sychem, qua sa servim lui? Nu este aque-
sta filiul lui Ierobaal, si Zebul intendentul
lui, servul lui din preuna cu barbatii lui
Emmor tatal lui Sychem? si que este aquea-
sta quo servim noi lui?
29. Si quine va da popolul aquest'a in
man'a mea? quo voiu resturna pe Abime-
lech, si voiu dicce lui Abimelech, inamul-
tesce'ti puterea si esi.
30. Si audi Zebul principele cethtii cu-
vinlele lui Gaal filiul lui Abed, si se ap-
prinse de urgie.
31. Si trimisse nuntii catre Abimelech
cu daruri, dicend: ete Gaal flint lui Abed
si fratii lui venire in Sichime, si aquestia
ImpressOra cetatea (resculati) assupra ta.
32. Acum dare scOla-te la nOpte tu si
popolul teu cu tine, si punne-te la panda in
terrina.
33. Si va fi de dimineata de o data cu
resarrirea sOrelui quo vei maneca si to vei
CAP. ix. JUDICI.
intinde assupra cetatii; si quand ei si po-
polul lui quel cu densul vor veni catre
tine, sä faci cu densul dupe cum man'a ta
va afla.
34. §i se scult) Abimelech si tot popolul
quel cu densul nOptea, si se pussere in
pande 10110 Sichime in patru capetenie.
35. Si se fad' dimineaca, si esi Gaal fili-
ul lui Abed si stette la us'a portii. §i se
scule Abimelech si popolul que era cu den-
sul din pande.
36. §i vedil Gaal filiul lui Abed popolul,
si disse catre Zebu!: ete popol descidend
din crestetele muntilor ; iar Zebul disse d-
ire densul: umbea muntilor vedi to Ca cum
ar' ft barbati.
37. §i mai adaosse Gaal de avorbi si (Es-
se: eto popol descindend spre mare dela
continuarea buricului terrei, si o capitanie
pe callea dumbravei Incantatorilor (Eton-
Meonim) .
38. pisse attunci Zebul catre densul: un-
(le este acum gur'a ta que dices: quine este
Abimelech qua sa servim lui? au nu aquesta
este etc popolul que batjocorisi atata ? esi
doh! acuma si combatte assupra lui.
39. §i esi Gaal dela fac'a barbatilor din
Sichime si se luptb cu Abimelech.
40. §i ii infranse Abimelech, si fugi (Ga-
al) dela fac'a aquestuia, si multi *tiro vul-
nerati pint) la portele cetatii.
41. Si se,dir Abimelech in Arima ; si al-
lunge) afarti Zebul pe Gaal si pe fratii aque-
stuia spre a nu mai locui in Sichime.
42. §i a fest a doa di quo esi popolul la
ample, si se dette de scire lui Abimelech.
43. Aquest'a luto popolul si '1 imparti in
trei capitanie, si (1e) pusse in pande in ter-
rina. Se uitb apoi, si etc popol quo esia din
cetate; si se scult) assupra tor, si ii Wad.
44. Abimelech apoi si capitaniele que e-
ra cu densul se intinser0 si stettero la pOr-
t'a cetatii ; si doe din capitanie se versaro
peste toti quati era la terrine, si ii baturo.
45. Iar Abimelech dette resbel in cetate
iota dioa aqueea, si lut) cetatea, si popolul
que era intr'ensa it uccisse: distrusse apoi
cetatea si presart) poste densa care.
46. Si audiro toti barbatii din turnul
Sichimelor si intrare in fortificatia casei pa-
ctului lid Baal.
47. §i se dette de scire lui Abimelech
quo s'au fost adunat toti barbatii turnului
Sichimilor.
48. Si ascindd Abimelech la muntele Sel-
mer), ellu si tot popolul que era cu densul;
si lire Abimelech securea in miin'a sa, si tait)
o sarcina de lenme, si luand'o o pusse pe
www.dacoromanica.ro
251
umerii sei ; si disse popolului que era cu
densul: quo me vedurOti Wend, indata sa
faceti ca mine.
49. Si taiarti si ei toti fia-quare quote o
sarcina,si luandu-o urmare dupe Abimelech,
si pussero (lemnele) peste fortificatio si ar-
sere cu densele intarirea cu focu ; si muri-
re toti barbatii din turnul Sichimelor, ca la
una mie barbati si femei.
50. Si se dusse Abimelech la Taalibws, si
impresurand'e o lub.
51. Si un turnu era tare in midlocul ce-
tatii, si fugire acolo toti barbatii si femeile,
si toti capii cetatii, si se inchisero acolo, si
se suire pe dom'a turnului.
52. §i veni Abimelech pint) la turnu si
incepti a '1 batte si se appropit) Abimelech
pine la intrarea turnului spre a '1 arde cu
kelt.
53. §i aruncto o femee un fragment de
petra de moara peste capul lui Abimeleh, si
ii sparse testa.
54. Aquest'a strip) indata catre feciorul
(scutier) que purta armele lui, si disse lui:
tragge gladiul teu si ucide-me, qua nu cum
Ira sa se dich: que muliere '1 a ucis pe den-
sul. Attunci ii stritpunse scutierul seu si
muri Abimelech.
55 Si vedd (tot) barhatul Israel quo mu-
ri Abimelech, si se inturnO fih-quare la lo-
cul seu.
56. §i littbarse Dun-merlon real liti Abi-
melech que a fost facia tathlui sCiu intru a
uccide pe fratii sei.
57. §i tbta reutatea barbatilor din Sichi-
me o intOrse Domnul peste capul tor; si ve-
ni peste densii blastemul liii loatham Gliul
lui Ierobaal.
CAPU X.
1.Si se scut() dupe Abimelech spre a
mAntui pe Israel Thola filial lui Pima, filiu
al fratelui tathlui seu, barbat din Issachar; a-
quest'a locui a in Samaria inimuntele Ephraim.
2. §i judicd (aquest'a) pc Israel doe, deci
si trei de anni, si muri, si fu immormentat
in Samaria.
3. §i se sculO dupe densul Iair Galaadi-
t'a, si judict) pc Israel doe, deci si doi de
anni.
4. Avd aquest'a trei deci si doi
quo callaria poste trei deci si doi mandi de
asina, si avea ei trei deci si doe de celati,
si fure numite aquestea Villele lui Lair pine
in dioa aqueast'a, quare sant in terra Galaad.
5. §i mini lair si fu immormentat in
Camon.
6. Si adaossero filii lui Israel spre a facce
252 JUDICI CAP. IX.

r6u1 inaintea Domnului si servirti Baali- doi filii si devenind bArbati filii femeei,
melor si Astarothelor, si deilor Sidon-6, si departarti pe Iephthae si ii dissero: nu vei
deilor Syriei, si deilor din Moab, si deilor mosteni in cas'a tatalui nostru, quO filiu al
filiilor lui Ammon, si deilor alienigenilor unei femei meretrice esci.
(Phylisteilor); si abandonarO pe Domnul, si 3. §i fugi Iephthae dela fac'a fratilor sei,
nu mai serviro lui. si locui in terr'a Tob; si se adunaro la Ieph-
7. §i se mini6 cu urgie Domnul in Isra- thae 6meni farO dpeteiu, si esia pe drum
el, si predette pe densii in man'a alienige- din preuna cu densul.
nilor si in man'a filiilor lui Ammon. 4. §i a fost dupo (quAte-va) dille quO f6-
8. Aquestia impilaro si am5riro pe GIPi curb resbel fili'i lui Ammon assupra lui Is-
lui Israel in timpul aquell'a opt spre dece rael:
anni, pe toti fili'i lui Israel quei de dincolo 5. Si a fost gland se batea fili'i lui Am-
de Iordan in terra Amorrheului in Galaadi- mon cu Israel quO se dusserO quei mai vechi
tide. din Galaad spre a lua pe Iephthae din ter-
9. §i trecurO fili'i lui Ammon Iordanul r'a Tob.
spre a da resbel in Iuda si in Beniamin si 6. Si 4issertS lui Iephthae: vino si vei fi
in casa Ephraim, si furtf f6rte amariti si nob duce, si vommu da resbel in midlocul
supperati Ii1Pi lui Israel. filiilor lui Ammon.
10. Si strigaro till i lui Israel catre Dom- 7. pisse attunci Iephthae quellor mai
nul, dicend: pecatuit-ammu tie, pentru club vechi din Galaad: au nu voi m'ati urrit si
ammu abandonat pe (Domnul) Dumnedeul m'ati allungat din cas'a tatalui meu, si
nostru si ammu servit Baalimelor. m'ati departat dela voi? spre que darti quO
11. §i disse Domnul catre fili'i lui Israel: venirOti la mine quAnd ve aflati in nevoie?
au nu Egyptenii si Ammorrhei, si fili'i . 8. pissertS si quei mai vechi din Galaad
lui Ammon, si Moab si alienigeni'i (Phy- catre It phthae: nu asa venirtlm acum la
listeii), tine; ci qua sa vii din preuna cu not si
12. Si Sydonienii, si Madiam si ,FAmalec sa dam resbel in contra filiilor lui Ammon,
ve impilarb? si strigaroti catre mine si v6 si sa fii nob capu tutulor quellor que lo-
m5ntuiiu din man'a aquestor'a. cuescu in Galaad.
13. Iar voi m6 abandonaroti si servirbti 9. Visse iartS Iephthae catre quei mai
la dei straini; de aqueast'a nu voiu mai a- vechi din Galaad. de m6 adduceti inapoi
daoge a v6 marital'. spre a da resbel filiilor lui Ammon, si vb.
14. Duceti-v6 si strigatj catre deii que da Domnul pe aquestia inaintea mea, eu
v'ati alles, si aquestia salve-v6 in timpul sa flu (attunci) capu vo6?
tribulatiunii vestre. 10. pisserti si quei mai vechi din Ga-
15. §i dissero fili'i lui Israel catre Dom- laad catre Iephthae: Domnul fia auditor
nul: pecatuit-ammu, 1A-nob tu dupO quare (marturie) in midlocul nostru, de nu vommu
se vor pare bine inaintea ta; numai scapa- facce dupe cuventul aquest'a.
ne, D6mne, in dioa aqueast'a. 11. Se dusse attunci Iephthae din preu-
16. Si departarti deli straini din midlo- nA cu quei mai vechi din Galaad, ail in-
cul lor, si serviro Domnului, quare nu bine- stituiro popolul peste densi capu si duce:
voi in popol, si se impucin6 la sufflet in si pronunti6 Iephthae tete cuvintele salle
labere Israel. inaintea Domnului in Masseplia.
17. §i ascindurtS fili'i lui Ammon si se 12. Trimisse apoi Iephthae nuntii la re-
castramentaro in Galaad; si esirti iilfl lui gele filiilor lui Ammon, dicend: que 6 mie
Israel si se castramentaro in Massepha. si tie quo venisi spre mine tu spre a'mi da
18. §i disserti principii popolului Ga- resbel in terra mea?
laad, fia-quare barbat dire apprOpeles6u: 13. pisse si regele fiiliilor lui Ammon
quare este barbatul que va incepe a da catre nuntii lui Eephthae: (este) quO Israel
resbel intru fili'i lui Ammon? quo (aquella) a luat terr'a mea, la suirea sa din Egypt,
va fi in capu peste toti que locuescu in dela Arnon pine la Iaboc si pind la Iordan;
Galaad. si acum d5 aquestea in apoi cu pace.
CAPU XI. 14. Si se inturnarti nuntii la Iephthae, si
adaosse Iephthae de mai trimisse nuntii la
1. §i Iephthae galaadita era tare in vir- regele filiilor lui Ammon, dicend:
tute si ellu era filiu de o prostituata quare 15. «Aquestea dice Iepdthae: nu a luat
a nascut lui Galaad pe Iephthae. Israel pamentul lui Moab si pamentul fiiii-
2. Iar femeea lui Galaad n5scii aquestuia lor lui Ammon la Suirea lor din Egypt;

www.dacoromanica.ro
CAP. IX. JUDICI 253
16. Ci amble Israel In desert pia la 30. Si Mat urare Ephthae promitend
Marea Rosie si veni pine la Cades. Domnului, si disse: daqua abandonand vei
17. Mai trimisse Israel nuntii si la re- preda mie pe lui Ammon in man'a mea.
gele de Edom, dicend: Lassa -me sa trecu 31. Fia (atunci) qua primul quit va esi
prin terra ta; si nu ascultb regele de E- din usele casei melle in intempivarea mea,
dom. Mai trimisse si catre regele de Moab, si quand me voiu returns cu pace dela fili'i
nu voi (nici aquesta). Stette dar Israel in Cades . lui Ammon, fia (aquella) Domnului, si'l
18. Treed apoi in desert si incongiurb ter- voiu offeri holocautoma.
ra Edom si terea Moab si se apropi6 catre re- 52: Si trail Iepbthae catre fili'i lui Am-
sariturile serelui de terea Moab, si se castra- mon spre a da resbel; si predette Dom-
ment6 dincolo de Arnon, si nu intrare in ho- nul pe aquestia in man'a lui.
tarele Moab, quo Arnon era hotar lui Moab. 33. Si ii batti dela Aroer pine uncle se
19. Si trimisse Israel nuntii la Seon re- vine la Moith doe-deci de cetati, pine la
gele de Esebon, regele Amorrheilor; si dis- Ville lui Abel cu bataie mare forte. si se
se aquestuia Israel: trecce-voiu prin terra infransero filii lui Ammon dela fac'a filiilor
ta pine la locul meu. lui Israel.
20. Si nu voi Seon a lassi sa treca Israel 34. Si intro Iephthae in Massepha in cas'a
prin hotarele lui; si adult?) Seon tot popo- sa; si ete !ilia sa esia in ainte spre in-
lul sett, si se castramentb in Lassa si dette tempinarea lui in tympane si in danturi;
resbel lui Israel. si aqueasta era una-nascuta a lui dilecta, si
21. Si predette Domnnl Dumnedeul lui nu mai avea de quat pe densa (alt) filiu sat
Israel pe Seon si tot popolul aquestuia in filia.
Diana lui Israel quare ii battl; si mosteni 35. Si a fost gaud o vet10, que lsi rup-
Israel tot pamentul Amorrheului que locuia se vestmintele si disse: Vail filia mea! fa-
In terra aqueea; cutu-m'ai sa cadu, si candida, spaima de-
22. Si mosteni tot hotarul Amorrheului venisi in ochii mei: quo am deschis gur'a
dela Arnon pine la laboc si dela desert pi- mea despre tine catre Domnul, si nu voiu
ne la Iordan. putt a me mai interce.
23. Si acum Domnul Dumnedeu expulse 36. Iar ea disse catre densul. Pater! in
pe Ainorrheu dela fac'a popolului sell Israel; (numele) meu ai deschis gur'a catre Dom-
tu dar vei mosteni pe aquest'a peste tine? nul, fa cu mine dupe cum a esit din gur'a
24. Au nu quat 'ti a dat spre mostenire ta, drept tete resbunarile que Domnul fa-
Chamos oeul tea aquestea vei mosteni? si ct (a le aye) in contra inemicilor tei, filii-
(iar) tote gate ne dette not Domnul Dam- lor lui Ammon.
nedeul nostru spre mostenire in aintea 'A- 37. Si mai disse catre tatal set: fa'mi
stra aquellea vommu mosteni? numai binele aquesta: lasso -me doe luni
25. Si acum, an mai bun esci tu de si me voiu ducce si voiu descinde peste
(plat Balac filiul lui Sephor regele de Moab? munti, si voiu plange assupra verginalie-
au nu cu lupta s'a luptat cu Israel, sat res- lor melle, ell si suratele melle.
beliand s'a resbellat intru densii? 38. Ii disse si ellu: du-te; si o demisse
26. Quat locui Israel in Esebon si intre pentru doe luni. Si se dusse ea si suratele
filiele ei, si in Aroer si intre filiele ei, si in ei, si planse peste verginaliele salle assu-
tote cetatile de pe lunge Iordan trei sute pra muntilor.
de anni, pentru que nu le-ati scos in atat 39. Si a fost dupe capetul quellor doe
limp (din maim lui)? luni, quo se inturne dare total seu; si im-
27. Iar eu, n'am pecatuit tie (nu to -am plini Iephthae inteensa promissia sa que
offensat in nimic) si tu cu reutate to porti a lost urat; si ea n'a fost cunoscut barbat;
assupra'mi (venind) a da resbel in midlocul si remasse in precept ca o datina in Israel:
meu: jndice Domnul quel que judica astadi 40. Din dille in dille se adunau si so du-
intre fili'i lui Israel siintre fili'i lui Ammon. ceau in preuna Help lui Israel spre a la-
28. Si nu asculte regele filiilor lui Am- menta pe filia lui Iephthae Galaadita paint
mon (nu asculte) de cuvintele lui Iephthae dille pe fia-quere annu.
que a fost trimis catre densul.
29 Si spirit d'al Domnului In peste Ie- CAPU XII.
phthae quare strabatti terea Galaad, si (in) 1. Si se adunare filii lui Ephraim si venire
Manasse, si strabatn prin veghia lui Galaad, la Sephina si dissere catre Iephthae: pentru
si dela veghia lui Galaad (trectl) dincolo de que ducendu-te a da resbel filiilor lui Am-
fili'i lui Ammon. mon pe not nu ne-ai chiemat a merge din

www.dacoromanica.ro
 254 JUDICI CAP. XII. XII'

preun5 cu tinelcas'ata o vommu arde cufocu. 4. Si adtinO Iephthae pe toti barbatii Ga-
2. Disse si Iephthae catre densii: barbat laad si combathi pe Ephraim; si banal) bar-
resbunator cram eu si popolul meu, si tilii batii Galaad pe Ephraim, pentru quo di-
lui Ammon me umilia forte, si am strigat cea: voi Galaad (sunteti) nisce fugari din
catre voi, si nu m'ati mantuit din mina lor. Ephraim si dintre Mannase (fugiret,i).
3. i edend quo nu era quine sit man- 5. Si preoccupare barbatii Galaad trece-
Lila, pusu'mi-am sufiletul in nifin'a mea si rile Iordanului (din partea) lui Ephraim, si
am trecut la fili'i lui Ammon, si ii predate
a lost quilnd au dis quei que scapa din E-
1)omnul inaintea mea; Pentru que dar ye phraim: sit lreceni quo barbatii Galaad le
suirnti assuprifini in dioa aqueasea, sere dicea: au dintre Ephraim sunteti voi? iar
cool da resbel? ei dicea nu suntem (qua sa scape).

Lebrun. Angclul appare la Mame. Bocourt.

6. Attunci (Galaad) dicea catre densii: 7. Si administro Iephthae ca jude pe Is-

diceti deh, vorb'a (shibboleth), si ci disserii
(sibboleht), si nu puturo bine pronuntia; si
ii prindea (attunci) si ii injunghia la trecce-
rile Iordanului; si eidure din Epraim in
Claim] aquell'a patru-deci si doe de mii de
barbati.
rael sese anni; si muri Iephthae Galaadit'a,
si fu immormentat in cetatea sa Galaad.
8. Si dupe densul administro da jude pe
Israel Esehon din Bethleem.
9. Si ava aquesta trei-deci de filii si trei-
(loci de filie trimise afarb (m:tritate); si trei-

www.dacoromanica.ro
CAP yin.
deci de femei (iarb) addusse filiilor sei de
afaro; si judicO aquesta pe Israel septe anni.
10. Si muri Esehon si fu immormentat in
Bethleem.
11 Si dupb densul fu jude in Israel Lion
Zabulonit'a, si judicO pe Israel ciece anni.
12. Si muri /Eton Zabulonit'a in iElim
si'l sepulcrarb in terra Zabulon.
13. Si administrO lope densul pe Israel
Labdom filial lui Ellel Phrathonit'a.
14. Si ava aquest'a patru-cleci de filii, si
ti
4;10.4
kX
Celestin Nanteuil. Sampson sfisie un leu.
listeilor) patru-cleci de anni.
2. Si a fost un barbat din Saraa din Se-
mentia lui Dan, si numele lui (era) Mamie;
si femeea lui era stearpa si nu nascea.
3. Si se arlitO un angel al Domnului la
(aquea) 'femee, si disse dare densa: eta,
www.dacoromanica.ro
JUDICI. 255
trei-deci filii ai filiilor sei, que callaria pe-
ste s6pte-deci de mAnch de asine.
15. Si administro pe Israel opt anni; si
muri Abdom filial lui Ellel Phrathonit'a, si
fu sepulcrat in Phraathon in terea E-
phraim, in muntele Lanac.
CAPU XIII.
1. Si adaosser5 fili'i lui Israel a facce
real in aintca Domnului; si predette pe
densii Domnul in mana alienigenilor (Phy-
.
13ocourt.
storp5 esci, si nu ai nascut, ci in pantece
vei aye si vei nasce filiu.
4. Si acum is a minte si sa nu bei yin
nici sikera si sa nu m5n5nci nimicu necurat;
5. QuOci Otii in p5ntece vei aye si vei
nasce filiu si nu se va punne ferru peste
256 JUDICI CAP XV

capul lui, quOci Nazir (consacrat) lui Dum- 19. Si 1u6 Manoe iedul dela capre si sa-
nezeu va ft fetiolul din pantecele mamei crificiul, si'l offeri, sus peste petra, Dom-
salle, si aquest'a va incepe a mantui pe Is- nului, quellui que face mirabile. Si Mantle
rael din inan'a alienigenilor (Phylistenilor). si femeea lui era spectatori.
6. Si veni femeea si spusse harbatului 20. Si a fost quand se Inalta flacar'a in
sOu, dicend: omu al lui Dumnedeu veni sus de pB altar la ceru, quo se Malta si an-
la mine, si fac'a lui faca de angel al lui gelul Domnului in flacar'a altarului (la ceru).
Dumnedeu, stralucit6re One, si (nu) '1 am Iar Manoe si femeea sa, (que) era spectatori,
intrebat de unde este, si (nici ellu) nu'mi a caduro pe fac'a for la pamgnt.
spus numele sgu. 21. Si nu mai adaosse angelul Domnului
7. Si imi disse: etb in pantece vei avo de a se mai arata la Manoe si la femeea lui.
si vei nasce filiu; si acum sa nu mai bei vin Attunci cunoscd Manog qub angelul Domnu-
nici sikera, si sa nu mananci nimicu necu- lui a fost.
rat; quo Nazir al lui Dumnedeu va fi co- 22. Si disse Menog catre femeea sa : cu
pillul (gnsusi) din pantele mamei salle pinti m6rte vommu muri, quoci ammu vgdut pe
in dioa mortii salle. Dumnedeu.
8. Si se rugO Manog Domnului si disse: 23. Iar femeea sa ii disse: de ar' fi voit
Intru mine D6mne (gratia ta !); omul lui Domnul sa ne omm6re, nu ar' fi acceput din
Dumnedeu que ai trimis la noi, mai viia mainile nOstre holocautoma si sacrificiu, si
dar si luminede-ne que sa facem pruncului nu ne-ar' fi luminat prin aquestea t6te, si
quare se va nasce. dui:0 cum (ajunse) timpul, nu ne-ar' if facut
9. Si exaudi Domnul de vocea lui Ma- sit audim aquestea.
nog; si mai veni anctS angelul Domnului la 24. Si nasce femeea filiu, si chiem6 nu-
femee, pe quand sta ea in terrina, si Manots mele lui, Sampson; si binecuvent6 pe dCn-
barbatul ei nu era cu (Musa. sul Domnul, si crescti copillul.
10. Si nu intardi6 femeea: de locu alerg6 25. Si incepit spirit d'al Domnului a se
si dette de scire barbatului s6u, si disse ca- misca Integusul in campamentul Dan intre
tre dOnsul: ot6 mi se (mai mitt)) barbatul Sara si intre Esthaol.
que a fost venit la mine In dioa aqueea. CAPU XIV.
11. Si se scul6 Manog si se dusse dupo fe-
meea sa, si veni la aquel barbat si disse lui: 1. Si descinda Sampson la Thamnatha,
tit esci Ere barbatul que a vorbit catre fe- si vgdti o femee in Thamnatha dintre filiele
meea mea ? iar angelul disse: eu. alienigenilor ; si placit lui.
12. pisse attunci Manog: acum dar, de 2. Si suindu-se, spusse tatalui ski si ma-
se va implini cuventul tgu, quare va fi judi- mei salle, dicend: femee vgduiu in Thamna-
cat'a (ordinea) copillului si opperele lui ? tha dintre Miele alienigenilor; luati 'mi dar
13. Si angelul Domnului disse catre Ma- pe aqueasta de muliere.
fia, de tote quate am dis femeii sa se fe- 3. pisse si tatal see si mama sa: au nu se
riasea; afla dintre filiele fratilor tCi, si in tot pope-
14. Din nimicu din gate esu din vita lul men femee, qua sit te duci to a lua fe-
de yin sa nu manance, si vin si sikera sa nu mee dintre alienigenii necircumeisi ? Iar
bee, si ninhicu necurat sit nu manance; t6te Sampson disse chtre tatal seu: pe aqueast'a
quate 'i am prescris sit le observe. sit 'ad o iei de femee, quo aqueast'a placid o-
15. pisse attunci Manog catre angelul chilor mei-
Domnului (cu voiea ta flit quo) te vommu 4- Tatal see si mama sa nu scia quO de
retinue si vomm prepara un iedu dela Ca- la Domnul era, quti resbunare cauta ellu as-
pre a'ti pune Inainte. supra alienigenilor, quo in timpul aquell'a
16. pisse si angelul Domnului catre Ma- alienigenii domnia pcste fili'i lui Israel.
nog, de mg vei retinue, nu voiu 'nand din 5. Si descindd Sampson si tatal sgu si
painile talle ; iar do vei farce holocautoma, mama sa la Thamnatha, si veni pine la viie-
Domnului o vei offeri. Nu scia Mamie le dela Thamnatha, si Ctb un puiu de lee
glib angelul Domnului era. rugind (venia) inaintea lor.
17. Si disse Manoe chtre angelul Domnu- 6. Si se indrept6 peste dOnsul spirit d'al
lui : quare este numele tOu, qua sit te glori- Dommulii. pie 11 factl a spinteca leul ca si
fichm quand se Ira implini cuventul tOu? cum ar' fi spinterat un ied dela capre, nea-
18. picsq attunci angelul Domnului: pen- vend nimictt in manta sa; si nimicu nu spas-
trit que intrebi de numele meu? quo mira- se tatalui sett si mamei salle din plate a
altos este. fa'cut.

www.dacoromanica.ro
CAP. XV. JUDICI 257
7. §i tIcscindend, vorbiro femeii, que si face' a cade acolo trei-deci de What',
place' inaintea lui Sampson. si luindu-le stolele be dette quellor quo
8. §i se returnb dupe quite -va dille, explicassero problem'a, si se apprinse de
spre a o lea (de femee) si se abatii sa veda urgie Sampson si ascindiit la cas'a tatalui
cadaverul leului, si etb roiu dealbine in gu- sea.
r'a leului si miere. 20. Si locui femeea lui Sampson in preu-
9. Si lab roiul,si dinteensul (1u6 si)in gu- na cu nymphagogul sett, que era amicu
r'a sa, si apucb pe calle manand, si se dusse at lui.
la tatal sett si la mama sa, si dette (si) lor si
CAPU XV.
inancaro, si nu spusse lor pie din buc'a
leului a fost luat mierea. 1. §i a fost, dupe (multe) dille, in dil-
10. Descindd apoi tatal lui la femee, si lele seceratului granelor quo visit?) Sam-
facii acola Sampson ospetu septe dille, clue pson pe femeea sa adducend un iedu dela
ass facea junii. capre, si disse: intra-voiu la femea mea in
11. §i a fost qui) temenduse ei de densul camara ei; si nu'l lass6 tatal ei a intra la
mai adaossere pe lange densul alai treideci densa.
(de juni) que sta cu densul 2. §i disse tatal ei: dis'am Mtn.' si--
12. Si disse catre densii Sampson, pro- ne'mi, quo urrind ai urrit'o pe densa, si
punne-voiu voe problema, si daqua expli- am dat'o amicului tee; soru-sa quea mai
cindu-o imi veti deslega problem'a in aque- mica, an nu ero que e mai buns de .quit
ste septe dille alle ospetului, si o yeti afla, densa? fia'ti dar ea in locul ei.
da-voiu (attunci) voe trei-deci de sindone si 3. pisse lui attunci Sampson: innocent
trei deci de stole de vestminte. sunt de asta data assupra alienigenilor, de
13. Iar de nu yeti pute a'mi explica voiu facce reel assupra vestra.
(problema), imi yeti da voi mie trei deci de 4. §i se dusse Sampson, si prinse trei
sindone si trei deci de stole de vestminte. sute de vulpi, si 1u6 faclii si lege coda
pissertS si ei: propunne problem'a, si ovommu de Oda si pusse quite o faclie intre quelle
audi. doe cede in midlocu.
14. pisse atunci lor: din quel que ma- 5. §i apprinse cu focu facliele si dette
nanca esi mancare, si din quel tare esi dul- drumul (vulpilor) prin gerbele de spice alle
ce. §i nu puture in quelle septe dille expli- alienigenilor; si arse spicele si quelle se-
ca problem'a. cerate din arse, si pin8 la quelle nesece-
15. §i a fost in dioa a patr'a quo dissero rate, si pine si viiele si olivii (lor).
femeii lui Sampson: amagesce pe barbatu- 6. Si dissero Phylistei: quine a facut
tea sail explice tie problem'a, quo de nu, aquestea? si li se spusse: Sampson gine-
to vommu arde pe tine si cas'a tatalui tee rele Thamnatheului, quoci 'i a luat femeea
cu focu; an qua a ne despuiati ne chiema- si a dat'o amicului lui; si se suiro Phy-
roti ? listeii si arsero cas'a tatalui ei, si pe (Mu-
116. §i planse femeea lui Sampson titre sa si pe tatal ei in focu.
densul, si ii disse: urritu-m'ai si null mai 7. pisse attunci titre densii Sampson :
sunt dilecta, queci problem'a que ai propus de facets ach nu voiu bine-voi, ci res-
filiilor din popolul meu nu 'mi o explicasi buna'mi-voiu in lia-quare dintre voi.
si mie. Iar Sampson ii disse: etc tatalui meu 8. Si ii bate' peste pulps si peste cOpsa ba-
si mamei melle n'am explicat'o, si tie sali o tale mare, si descindd si locui Itingti tor-
explicu ? rente in spelunc'a Etam.
17. Si to ii planse 'aquelle septe dille 9. §i se suiro alienigenii si se castra-
quit fu intre densii ospetx1; si a fost in dioa mentare in Iuda, si se intinsere in Lehi.
a septea quo ii explicb ei, club pre mult 'I a 10. §i dissere lor toti harbatii din Iuda:
tot superat; si ea apoi explic6 problem'a fi- pentru que ye suirtiti assupra nestra? Iar
liilor din popolul ei. alicnigenii dissere: spre a legs pe Sampson
18. Si (ast-fel) ii spussere lui barbatii ce- ne suirom, si spre a facce lui dupe cum
tatii in dioa a septea mai 'nainte de a appun- fact.' ellu noe.
ne serele: que este mai dulce de quit mie- 11. Si descindure trei mii de barbati din
rea, si que este mai tare de quit leul ? Iar Iuda la spelanc'a pettei Etam, si dissero lui
Sampson be disse: de nu'mi ati fi imblanOit Sampson: nu scii quo alienigenii domnescu
junicea, nu ati fi aflat problem'a mea. peste not ? pentru que dar facusi aquestea
19. Si se avente drept peste densul spi- noe? Iar Sampson be disse : dupe cum fa-
rit d'al Domnului, si descindii in Ascalon-a,

www.dacoromanica.ro
258 JUDICI -CAP XVI.

curb noe asa facurom (si noi) tor.
12. pissero si ei axe densul : spre a te
lega venirbm si a to da in m5inile alienige-
nilor : Attunci Sampson be disse jurati'mi
quo nu me yeti ommori, si dati-me in m5i-
nile alicnigenilor2 nu quare cum-va5nse sa
ve attingeti de mine.
13. §i jurare lui clicend: nu, ci numai
te vommu lega si to vommu da in m5inile
tor, iar do uccis nu te vommu ucride; si 11
legaro cu doe, funii Rua, si it scOssero in
sus din spelunca.
14. Si ellu veni pine la Faith; iar alieni-
genii incepure a strip. vociferfindlnaintea
lui, si alergarb cu totii a'l Intempina. At-
tunci se aventb drept peste densul spirit d'al
Domniilui, si deveniro funiele dela bracele
lui ca nisce calti quAnd se mirbse de focu,
si se desfacuro leghturele dela bracele lui.
15. Si d5nd peste o falca de asin (in cal-
le),Intinse m5n'a si o tub; si Mita cu densa
una mie barbati.
16. Si disse Sampson: cu falca de asin
stingend slinsu-lam pc densii, quo cu falca
de asin batuiu una mic barbati.
17. §i a lost quand terminb ellu d'a vor-
bi, quo aruncb falc'a din myna; si numi lo-
ad aquella Ardiearea "'aka.
18. §i insetO fOrte, si strip catre Dom-
4. Si a fost dupe aquestea, erne am&
o femee din vallea Sorec: si numele ei (era)
Dalida.
5. §i se suiro la densa satrapii alieuige-
nilor, sl clissero catre densa: amagesce'l si
vecji in que sta virtutea lui quea mare, si in
que vommu pute assupra lui qua sal legam
spre a'l umili; noi apoi vommu da tie fia-
quarebarbatquilteunamie si una suth arginti.
6. pisse apoi Dalida catre Sampson; ci
spunne'mi si mie in que sta virtutea to quea
mare,si cu que te-ai pute lega spre a te umili?
7. Iar Sampson li respunse: de me vor
lega cu septe nevre umede neuscate (5nto),
attunci devinu infirmu si sunt ca unul (sin-
gur) din 6meni.
8, Addussere attunci la densa satrapii a-
lienigenilor septe nevre umede neuscate,
si (ea) it legb cu densele.
9. §i p5nd'a lui sta acolo in camara (as-
cunsh). (Dalid'a) disse attunci catre densul:
alienigenii (yin) assupati , Sampson ! far
ellu rupse nevrcle ca si cum ar' ti rupt un
firu de sgrebeni quilnd mirese a focu; si nu
se cunoscii (in quo sta) virtutea ha.
10. Mai clisse attunci Dalida catre Sam-
pson: vecli quo te-ai jucat cu mine si 'mi ai
spus mincuuni, ci spunne'mi deli, arum cu
que to ai pute lega Y

nul, clicend: to didesi prin mAn'a servului 11. Iar ellu disse catre densa; daqua nth
teu ni5ntuirea aqueasea mare, si acum sa vor lega bine cu septe funii nuoc, prin qua-
inoru in sett si sa cadu in miin'a necirconci- re nu s'a facut nici o fapth, attunci voiu de-
silor? venni infirmu, si voiu Ii ea unul (singur) din
19. §i deschisse Dumn61eu scorbur'a Fal- Omeni,
cei, si esirb dintr'ensa ape, si bed, si se re- 12. Si 1110 Dalida funii nuoe si 11 leg&
turns spiritul lui inir'ensul si se ranimb: inteensele si disse titre densul: alienige-
pentru aqueasta se rhienth numele fOnt5nei: nii, Sampson, in assupra 1a! iar p5nd'a sta
invocatul Riled plith in dioa de astSdi. (tot) In camarh. Sampson rupse funiele dela
20. Si (Sampson) administrO ca jude pe bracele salle ca un firu.
Israel in diliele alienigenilor anni doe cleci. 13. pisse attunci Dalida calve Sampson:
pine acum te-ai tot jucat cu mine, si 'mi ai
CAPU XVI. spus tot minciuni; ci spunne'mi deli! in quo
I. Si se dusse Sampson de acolo la Gaza; te-ai pute lega? Iar ellu disse catre densa:
si NN:1it acolo o feinee merctrice, si intrb la de vei impleti quelle septe serie din capul
densa. meu cu tort, si be vei infigge cu un cuiu in
2. §i se dette de scire Gazenilor, clicend: parete, voiu deveni attunci infirmu ca unul
veni Sampson aqui, si it incungiurarb si'l (singur) din bmeni.
pandiro tOth nOptea la pOrt'a cetatii, si ste- 14. II addormi attunci Dalida, si desfactica
fere ca surdi tbta nOptea, dicend: sa astep- o urilitura quelle septe serie de per alle Ca-
thin pint) in alh'a diminctii, si'l vommu uc- pului lui din preuna cu extinderea, si le in-
ride. lipse prin cuic in phrete, si disse dare den-
3. §i dormi Sampson pine la mieclul no- sul: alienigcnii, Sampson, vin' pestc tine!
ptii, si se sculb pe la mieclul noptii, si 101 si se desteptb din somnu, si smulse cuiele
usele portei cetAtii cu amendoi postii ardi- dinpreuna cu tcssetur'a din paete si cu la-
c5ndu-le cu verige cu tot; be pusse pe ume- tul; si nu St: cunosril (in que sta) virtutea lui .
rul sou, si le dusse pc crestetul muntelui 15. Attunci Dalida disse catre densul:
quo este in 1110 cu Hebron, si le depusse cum poti clicce gab m'ai amat, qutind inim'a
acolo. to nu este cu mine; de trei on cu aqueasta

www.dacoromanica.ro
CAP XVI. JUDICI 259
ai facia jocu cu mine, si nu'mi ai spus in 18. Vedn attunci Dalida quo ii spunne
que iti sta virtutea quea mare. tOte quelle din inim'a lui; si trimisse, si
16. Si a fost quand ii tot impala ea cu chiemb pe toti satrapii alienigenilor, dicend:
vorbele aquestea iota nOptea si it tot supers soil -vO de asta data, quo 'mi a spus tots ini-
quo i se impucinb suffletul quit sa mOra; m'a lui. Si se suirb la densa tOte satrapiele
17. §i 11 spusse ei tOte quelle din inim'a alienigenilor, si addusserO argintul in mai-
lui, dicendul: radetoriu nu se va sui pe ca- nile lor.
pal meu, quo Nazir at lui Dumnedeu stint 19. Il addormi (apoi Dalida) intro genii-
eu (ensusi) din pantecele mamei melle; si de cliii ei, si chiemb pe quel quo rade, si ii ras-
mO voiu rade, departs -se-va dela mine vir- se quelle septe suvite de peru alto capului
tutea mea, si voiu dcveni (in adever) infirmu, lui; si incepti a se umili si se &Orin virtu-
si voiu 11 ca toti ()menu. tea lui dela dOnsul.

....,Ilomult)!IIIII11111111111

11 ubens. Sampson si Dalida. Rouget.

20. pissc attunci Dalida: alienigenii, 21. II prinsero attunci alienigenii, si ii

Sampson (vin') peste tine! Si se sculO din scOssero ochii, si it dusserb jos in Gaza, si
somnu, si disse: esi-voiu si voiu facce ca tot 11 legarb in conpedice de anima; si era ma-
d'auna, si me voiu scutura; iar ellu nu scia cinand in cas'a incllisot ii.
quO Domnul s'a fost &canal dela dOnsul. 22. Si incepurb peril capului a'i cresce

www.dacoromanica.ro
260 JUDICI
de quand fussesse ras.
23. §i satrapii alienigenilor se adunaro
spre a sacrifice sacrificiu mare lui Dagon
deului lor, si a celebra in bucurie, si dis-
sero: predette deul nostsu in man'a no-
stra pe Sampson inemicul nostru.
24. §i'l v6d(i popolul, si laudartS (cu to-
tii) pe deii lor si disserb: predette deul no-.
stru pe inemicul nostru in man'a n6stra, si
pe devastatorul pamentului nostril, quel
quare uccisse atatia si atatia din noi.
25. Si a fost pe quand to era inim'a atat
de voi6sa quo dissero: chiemati pe Sam-
pson din cas'a inchisorii si j6ce inaintea sa (templu) a lui Dumnedeu, si facd un E-
nOstra. Si chiemarti pe Sampson din cas'a phod si Theraphimi, si implu man'a (dette
inchisorii, si'l batjocorirO, si it pusserej in sacerdotiul) unuia din filii s0i, si ii fu lui
midlocul quellor doh colOnne.
26. Visse attunci junelui quare it condu-
cea de mans: lasso -me pucin sa'mi iau re-
paos, si fa-m6 sa attingu colOnnele pe quare
sta cas'a, si sa ra6 sustinu de densele; june-
le (l'ascult6 si) facu asa.
27. Iar cas'a era piing de barbati si de
femei si acolo (era) toti satrapii alienigeni-
tor, cum si pe dome sus ca la trei mii de
barbati si femei, uitanduse cum batjocoria
pe Sampson.
28. Strip attunci Sampson catre Dom-
nul si disse: DOmne, D6mne, oh! addu'ti a
minte de mine, si m6 mai intaresce si acum
de asta singura data, si 'mi voiu resbuna nu-
mai o singura resbunare pentru am6ndoi o-
chii mei in contra alienigenilor!
29. §i imbracis6 Sampson amendo6 co-
16nnele din midlocu pe quare sta cas'a, se
pusse pe (Muscle (si 10) unul cu drepf a si
altul cu stang'a;
30. §i disse Sampson: mOra si suffletul
meu din preuna cu alienigenii! §i se incor-
do inclinanduse in virtute, si cadii cas'a pe-
ste satrapi si peste tot popolul dinte6nsa, si
faro mor0 pe quare uccisse Sampson in
m6rtea sa, mai multi de gnat quei pe quari
uccissesse in viat'a sa.
31. §i descinduro fratii s6i si tOta cas'a
tatalui sOu si it luarO, si it suirO srI sepul-
craro intre Saraa si intre Estha61 in mor-
m6ntul lui Manob tatalui s6u. §i aquesta ad-
ministr6 da jnde pe Israel doh deci de anni.
CAPU XVII.
1. Si a fost un barbat din muntele Ephra-
im, si numele lui era Mich.
2. §i disse mamei salle: quei una mie
si una suta de arginti que ti s'au luat, si
ai blastemat jurand, si despre quare ai
dis'o la urechile melle, eto, la mine 6 ar-
gintul, eu '1 am luat. pisse attunci mam'a
www.dacoromanica.ro
LAP XVII'
lui: binecuventat Domnului filiul meu.
3. §i dette in apoi mamei safe quei u-
na mie s1 una suta de arginti. Si disse ma-
m'a lui: cu sanctiftcare am sanctificat ar-
gintul (aquesta) Domnului din man'a mea,
in adins spre a'l facce sculpit si turnat; (si
acum 'ti 'I dau in apoi).
4. §i dette in apoi argintul mamei salle;
si 1u6 mam'a lui do6 sute de arginti si ii
dette turnatorului, si gal dinteensii scul-
pite si turnate que furs (pose) in cas'a lui
Micha.
5. §i barbatul Micha (avea) la sine o Ca-
sacerdote.
6. In dillele aquellea nu era rege in Is-
rael: fia -quare barbat fAcea queea que i se
parea drept la ochii s6i.
7, §i a fost un june din Bethleem (din
popolul) lui Iuda din famillia lui Iuda, si
aquesta era levit, si translocuia acolo.
8. Si se dusse barbatul din cetatea Beth-
leem a lui Iuda spre a translocui unde va
afla; si veni la muntele Ephraim, pia la
cas'a lui Micha spre facce (continua)
callea.
9. pisse catre densul Micha: de unde
vii? Iar ellu disse catre densul: levit' sunt
eu din Bethleem a popolului lui Iuda, din
famillia lui Iuda; si amblu spre a in6 stra-
muta cu locuint'a unde voiu afla.
10. Mai disse catre &mut Micha: sedi
cu mine si fii mie ca un tata si sacerdote,
si eu voiu da tie quote deco arginti (intr'
un annu) de dille, o perachie de vestminte
si quelle spre viat'a ta.
11. §i veni levitul, si incepti a locui
Mug, aquel barbat; iar junele i se fad' ca
unul din filii lui.
12. i Amphi Mich man'a levitului (ini-
tiandtel), ci i se facil junele sacerdote, si
stette in cas'a lui Micha.
13. Si disse Mich: acum cunoscu que
'mi a facut bine Domnul, quOci mi se fa-
ell levitul sacerdote.
CAPU XVIII.
1. In dillele aquellea nu era rege in
Israel, si in dillele aquellea isi cauta se-
mentia lui Dan possessib spre a locui;
qutici pinli in dillele aquellea nu'i ca-
dusse ei mostenire in midlocul semen-
tielor lui Israel.
2. Si trimisserti fili'i lui Dan dintre
consangii lor cinci barbati din partea lor,
barbati din Saraa si Esthaol (tot) filii
CAP xvii. JUDICI 261
d'ai puterii spre a cerceta 'Area si o in- 4. Ellu be disse: asa si asa Mcii Mich&
vestiga. Si disserb catre densii: duceti- cu mine, si imi dette salariu, si deve-
ye si vedeti a cun6sce bine terra. Si niiu lui sacerdote.
ajunserb (trimisii) la muntele Ephraim 5. Atunci mai disserd lui: intreba dar
pino la cas'a lui Micha, si massero acolo. pe Dumnedeu, sa scim daqua ne va esi in
3. Quand era ei apprOpe de cas'a lui bine callea nestra pe quare ne ducem.
Micha, cunoscurb vocea junelui levit, si 6. pisse si sacerdotele catre densii: mer-
se abaturti acolo, dicendul: quine te-a geti in pace: inaintea Domnului 6 callea
adus pe tine aqui? si que faci pe aicia? vOstra pe quare ati apucat.
si que ai to aqui? 7. *i'si reluard drumul quei cinci bar-

Hoet Ronget Bocourt

bati si ajunsertS la Laisa, si vedurti popo- 8. Se inturnaro quate cinci barbatii la

lul que locuia intr'ensa stand (in repaos) fratii lor la Sarai si la Esthaol, si le dices
pe speranta dupo datina Sidonienilor que fratii lor: cu que (nuou) ve inturnaroti?
stau lini in sperantele (lor) si neavend a 9. Iar ei disserb: sculati-ve si sane suim
schimba cuvinte (sau a se plunge) in terra assupra aquestei (cetati); pod intrartim si
d'al de hereditariiu la thesaur, quo departe amblarem prin terra; taceti (quo 6 Nina!)
era uncle ca aquestea de Sidon s'apoi nici ammu vedut popolul que locuesce intr'Ansa
un cuvent (de certa) nu aye en Syria. pe (repaos) si sperante dupo datin'a Sidonie-

www.dacoromanica.ro
262 JUDICI CAP XIX.
nilor; si departati de Sidon-a; si nici un verea lui si quelle mai pretiese alle lui de
euvent n'au cu Syria. Ci sculati-ve si ne adornare.
vommu sui assupra lor, que aflarem terr'a 22. Pe quand ei se departa dela cas'a
buns forte, numai taceti! nu pregetati de lui Micha, ete si Mich si bhrbatii (popol)
a ye ducce a intro si possede in mostenire que era in casele vecine cu cas'a lui Mi-
tear'a. cha vocifera in urm'a (filiilor) lui Dan.
10. Quand yeti intro, ye yeti ducce la un 23. Si strigare dare lui Dan; si se
popol multumit de securitatea sa, si pa- inturnare 'fill Iui Dan spre fat:a lor si
mentul lawn in aintea mainilor, quo '1 a disserb lui Micha: que ai de tot strigi
predtt. Dumnedeu in man'a vestra; 6 locu (a ta ta)?
unde nu e lipsa de nimicu din quite (sunt 24. Iar Micha disse: (am) que sculptur'a
necessarie) intr' o terra. mea que am facueo, ati luat'o cum si pe
11. Si se sculare de acolo din famillia sacerdote, si ve duceti, si que imi mai re-
lui Dan din Sarah si Esthaol sese sute de mane? 9' apoi imi mai diceti: pentru que
barbati incinsi cu instrumente de resbel. strigi?
12. Si se suiro si se castramenl,are in 25. Fili'i lui Dan dissere attunci catre
Cariathiarim in Iuda; de aqueasta fu chie- densul: fa bine sa nu ti se mai audit vocea
mat locul aquella campamentul lui Dan (aqui) cu noi, qua nu cum-va sa esa inain-
pine in dioa de astadi, si este din dos de te'ti barbati amari cu suffletul si sieti ex-
Cariathiarim. pui suffletul, cum si suffletul casei (fa-
13. Trecure de acolo si venire pine la milliei) table.
muntele Ephraim, si venire pine la cas'a 26. Si apueare fili'i lui Dan pe callea
lui Mich. lor; si ve,dti Micha quo mai tare era de
14. Si luarti vorb'a quei cinci barbati quilt densul, quo se pled) si se returne
que se dussessere spre a investiga Orr'a la cas'a sa.
Laisa, si dissero catre fratii lor: sciti qub 27. Iar aquestia blare quote a fost fa-
in casele aquestea se afla Ephod si The - cut Michk si pe sacerdotele que era at lui,
raplumi, si sculpite si turnate? Acum da- si venire pine la Laisa peste un popol pa-
re cunOsceti que sa faceti. ceficu si quare se credea in securitate. Si
15. Si se abature acolo, si intrare in bature pe (Omenii) aquestia prin gur'a gla-
cas'a junelui levit, in cas'a lui Micha si ii diului, si cetatea o arsere cu focu.
salutare cut pace. 28. Si nu fu quine sa'i scapc, quo de-
16. Si quei sese sute barbati dintre filii parte era dela Sidonieni si euvent (sau al-
lui Dan incinsi cu instrumentele lor de lianta) nu avea ei cu (alti) Omeni; iar (ceta-
resbel sla la intrarea portei. tea) aqueasta era in valle, quare este a ea-
17. Si se suiro aquei cinci barbati que sel lui Boob; si edificare cetatea si locui-
s'au fost dus spre a explore, si intrand a- re inteensa.
colo, blare sculptur'a si Ephodul si The- 29. Si chiemare numele cetatii, Dan,
raphimii si quelle turnate, (undo) sacer- dupe numele Iui Dan tatalui lor que s'a
dotele sta la intrarea portei precum si quei fost nascut Iui Israel; Iar mai 'nainte nu-
sese suite de barbati incinsi de bellicele lor mole cetatii era Lais.
instrmente. 30. Si inaltare lorusi fili'i lui Dan scillp-
18. Aquestia intrare in cas'a lui Micha tur'a Iui Micha; si Jonathan flint lui Ger-
si luare sculptur'a, si Ephodul si The- som filiul lni Manass6, aquest'a si fili't lui
raphimii si quelle sculpite. Si disse catre fure sacerdoti sementiei lui Dan pine la
densii sacerdotele: que faceti voi? striimutarea (lor) din terra.
19. Iar ei dissero catre densul: taci, pu- 31. Si 'si stabilire lorusi sculptur'a lui
ne'ti Juana la gura si vino cu noi, si vei Micha que o facusse, in tote 4ilelle quilt
fi noe ca un Lath si sacerdote; au e mai fu cas'a lui Dumnedeu in Selo.
bine sa fi to sacerdote al casei unui sin-
gur barbat, de grata deveni sacerdote al CAPU XIX.
unei sernentii si al unei famillii in Israel? 1. Si a fost in dillele aquelle qua rege nu
20. Si se imbunO inim'a sacerdotelui, si era in Israel: si a fost un barbat levit quo
tub Ephodul si Theraphimii, si sculptur'a translocuia in cOpsele muntelui Ephraim,
si quelle turnate, si intro in midlocul po- si 'si tub barbatul o femee concubine din
polului. Bethleem a Mei.
21. Si se inturnare si se dussere, si 2. Si se ininiO pe densnl felucca, si se
pussere inaintea lor tote alle casei, si a- dusse dela densul la cas'a tatalui ei in Be-

www.dacoromanica.ro
CAP XIX. JUDICI
thleem a Iudei; si stette acolo patru luni de
dille.
3. §i se scul6 barbatul ei si se dusse in
urm'a ei spre a vorbi dupe inim'a ei, a o
prefacce in faverea Iui(si a oreadducce iarosi
a cash); si avea pe feciorul sett domesticu
cu sine, rum si o perehie de asini, si du-
cenduse la cas'a tatalui ei; it vedit tatal ju-
nei, si veni in intempinarea lui.
I. §i ii introdusse socrul sett, tatal fetci
si seda cu densul trei dille, si mancar6 si
beure si dormiro acolo.
5. §i a fost in a patra di, que manecare
de dimineata, si sculanduse spre a se duc-
ce, disse tatal fetei catre ginerele sett: in-
trina'ti inim'a cu o bucata de paint, si
dupe aqueasta ve veti ducce.
6. Si sedurli si mancare in preuna a-
mendoi, si beure; si mai disse tatal fetei
catre barbat: rem5i, rogtt-te pe nepte aqui
si imbune-se inim'a ta.
7. Sculanduse barbatul a se ducce, il re-
timisocru seu, si masse nOptea tot acolo.
8. Si manecand de dimineatii in dioa a
cincia spre a se ducce, ii disse (iar) tatal
fetei: ci intreenjiti deh, inim'a cu paine s'a-
poi calletoresce: (mai e,) pine sa decline
dioa. Si mancare si beure amendoi.
9. Se scul6 bhrbatul sit se duch ellu si
conrubirt'a sa, cum si feciorul domesticu;
si ii disse socru seu, tatal fetei: uite deh
que incline dioa spre seam; mai tot aqui
si astadi, rentaneti aqui, si imbune-se i-
nim'a ta; si maine forte de dimineatii veil
appuca pe callea vostra, si to vei ducce la
tindele talle.
10. §i nu mai voi b5rbatul a mane, si
se scul6 si pled), si ajunse pine catre Ie-
bus (aqueasta este Jerusalem). §i avea cu
densul perechia de asini cu samarele pe ei
cum si pe concubin'a sa cu sine.
11. Pc (Wind era ei la Iebus, era si dioa
forte plecath spre sears; disse dar feciorul
catre domnul sett: aide sit ne abattem in
cetahea aqueasta a Iebuseului, si sa manem
intr'ensa.
12. Iar domnul sett disse catre densnl:
nu me voiu abatte in celate de alieni gen qua-
re nu este dintre fili'i lui Israel; ci no
vommu ducce inainte pines la Gabaa.
13. §i adaosse feciorului seu: aide sa a-
jungem la unul din aqueste locuri, si vommu
mane la Gabaa sau la Rama.
14. §i trecure si se dussero, si le ap-
punea serele quand se appropia de Gabah,
quare este a lui Benjamin.
15. §i se abature acolo spre a intra si
mane in Gabajt; si intraro, si stettero in
www.dacoromanica.ro
263
piat'a cetatii, que nu se afla barbat quare
sI'i is a'i ducce spre a mane in cas'a sa.
16. Eate attuci un barbat betran vend
a cash dela alle salle din terrina ser'a; si
barbatul aquest'a era din muntele Ephaim,
si locuia stramutat in Gabaa; iar barbatii
cetatii era filii ai lui Beniamin.
17. Si ardicandu'si ochii vedA pe bar-
batul calletor in piaca cetatii, si disse bar-
batul betran: unde to duci, si de undb vii?
18. Iar ellu disse catre densul: trecem
dela Bethleem a lui Iuda pine la c6psele
muntelui Ephraim; que de acolo sent eu,
si me dusseiu pine la Bethleem a Iudei,
si acum me ducu la cas'a mea; si nu se
afla nici un barbat sit me duca cu sine la
cas'a sa.
19. Si pale si demancare avem la asinii
nostri, st paine si vin se afla pentru mine
cum si pentru serva ta si. pentru., feeler;
servii tei n'au lipsa de nimicu..
20. disse attunci barbatul quel betran:
pace tie! ci Una lips'a quo vei ave assu-
pra'mi (este), numai sh nu mai In plata.
21. Si it intrudusse in cas'a sa si ii a-
sed6 assinii; si (Ospetilor) le spel6 pici6-
rele, si mancare si beure.
22. Pe quand ei se Imbuna cu inim'a,
etb barbati d'ai cetati, bhrbati filii de 0-
menj nelegiuiti incongiuraro cas'a, si im-
pinssere us'a, si dissere catre barbatul dom-
nul easel quel betran, dicend: scene afare
pe barbatul quo a venit in cas'a ta qua sal
cunescem.
23. Si esi la pnsii barbatul domnul ca-
sei, si disse dare densii: nici de corn, fra-
tilor, nu faceti niri un reu, rogu-ve, du-
pe que a intrat o data barbatul aquesta in
cas'a mea; nu comiteti nebunia aqueast'a.
24. Eate filia mea quea vergine, cum
si concubin'a lui; le voitt seete deh, pe a-
questea afaro; umiliti-le pe densele; fa-
ceti-le que vi se vii pare bine la ochii vostri;
iar bitrbatului aquestuia sa nu faceti o as-
semenea fapth de o nebunie ca aqueast'a.
25. Si nu voire barbatii sh asculte de
densul; lue attunci barbatul (Ospe) pe con-
cubin'a sa si o scesse catre quei din afaro,
si o cunoscur6, si o batjocorire too. noptea
pine dimineat'a; si o domissero de o data
cu alborile diminetci.
26. §i veni femeea spre dimineata, si ce-
dr hinge intrarea portei casei barbatultti,
unde era domnul ei (si acolo remasse) pi-
ne se lumina.
27. Si se scul6 domnul ci de diminea-
ta, si deschisse usele casei, si esi spre a'si
lua drumul; si etc femeea concubin'a lui
264 JUDICI CAP xx
cidute lunge usa, si mainile ei pe pragu. din tete sementiele lui Israel, si quate o su-
2?. Si disse catre dens'a: scela-te sa ne ta la mie, si quate una mie la dece mii; se
ducem; iar ea nu'i respunse, queci era pier- se is merinde pentru popolul que infra in
ta. 0 tub attunci si o pusse pe assin, si Gabai a lui Benjamin spre a execute dupe
se scule barbatul si se dusse la locul seu. tete infamia que s'a commis in Israel.
29. Si ajungend la cas'a sa, 1116 cutitul, 11. Si se adune tot barbatul Israel din
si se pusse pe concubin'a sa si o desparti de cetati venind ca un singur barbat;
prin Ose le ei in doe-spre-dece parti, si le 12. Si trimissere sementiele lui Israel
trimisse la tete sementiele lui Israel. barbati in tete sementia lui Benjamin, di-
31. Si a fost que toti quati vedea dicea: cend: que este reutatea aqueasta que s'a
nici s'a mai facut, nici s'a mai vedut asa din commis intre voi?
dioa de quand s'au suit fili'i lui Israel din 13. Acum dare dati pe aquei impii bar-
Egyptu pine in dioa aquast'a. bati din Gabaa, pe fili'i lui Belie], (ai Des -
31. Si se commands barbatilor pe quarii ordinti sau ai Peccatului), si ommorindu'i
ii trimetea, dicendu-le, aquestea sa diceti se ardicam reutatea din Israel. Si nu voire
catre on -quare barbat din Israel: de s'a sa auda filii lui Benjamin de vocea fratilor
mai intemplat una ca aqueast'a dela suirea lor, a filiilor lui Israel.
filiilor lui Israel din Egyptu pine in dioa a- 14. Si se adunare fiti'i lui Benjamin din
queasta? adunati-ve in consiliu despre a- cetetile for in Gabaa, spre a esi a se batte
queasta, si pronuntiati. la resbel cu fili'i lui Israel.
15. Si furs numerati fili'i lui Benjamin
CAPU XX. in dioa aqueea de prin cetati, doe deci si
1. Si esire toti fiili'i lui Israel, si fu cinci de mii de barbati que pot tragge gla-
convocata tete synagog'a ca un singur bar- diul, afarti de quei que locuia in Gabel; a-
bat, dela Dan si pine la Bersabee, cum si questia furs numerati septe sute de barbati
terra Galaad, la Domnul in Massepha. (tot) juni allesi.
2 Si stettere capii popolului intregu (si) 16. Din tot popolul aquesta septe sute de
tete sementiele filiilor lui Israel in aduna- barbati allesi ambidextri; toti aquestia era
rea popolului lui Dumnedeu, patru sute de prastiari, si repedia petre nemerind ensusi
mii de barbati pedestri que pot tragge in fir de per.
gladiul. 17. Si toti barbatii din Israel, afare de
3. Si audire fili'i lui Benjamin quo s'au fili'i lui Benjamin, furs numerati patru sute
suit fili'i lui Israel la Domnul in Massepha; de mii de barbati que putea tragge gladiul;
dissere apoi filii lui Israel: vorbiti unde s'a toti aquestia barbati bellatori.
intemplat reutatea aqueasta? 18. Si se sculare si se suire la Bcethel si
4. Si respunse barbatul levit, barbatul intrebare in Dumnedeu, si dissere fili'i lui
femeii uccise, si disse: in Gabaa a lui Be- Israel: quine se va sui conducetor nos spre
niamin veniiu eu si femeea mea qua sa ma- a combattein contra filiilor lui Beniamin? Iar
nem (acolo). Domnul respunse: luda se va sui conducetor.
5. Si se sculare assupra'mi barbatii din 19. Si se sculare fili'i lui Israel de dimi-
Gabaa, si neptea incongiurare assupra'mi neata si se castramentare apprepe de Gabaa.
cas'a, si vrurti sa me ommere, si pe concubi- 20. Si esi tot barbatul din Israel la res-
n'a meo umilire,si o batjocorire pine muri. bel cu Benjamin, si se pusse in ordine de
6. Si Iuaiu pe a mea concubine, si o des- resbel cu densii catre Gabaa.
paroiu in bucati, si o trimesseiu in tot ho- 21. Si esire fili'i lui Benjamin din cetate, si
tarul mostenirii lui Israel; (qua se se scie) quti stricare in dioa aqueea in Israel doe deci si doe
s'a commis o infamie si nebunie (ca aquea- de mii de barbati (lassandu'i jos) la pament.
sta) in Israel. 22. Se reintari apoi popolul Israel, adao-
7. Eats -ve toti voi filii lui Israel, dati-ve genduse intru a se punne In rend de resbel
vo6 ensive cuvent si consiliu aqui. tot in locul in quare se pussesse in prima di.
8. Si se scule tot popolul ca un sgigur 23. Si se suire fili'i lui Israel si plansero
barbat, dicend: nu vommu intra nici un inaintea Domnului pine sera, si intrebare
barbat in tind'a sa si nu ne vommu abatte jar in Domnul, dicend: cuvine-se a mai a-
nici un barbat la cas'a sa, adaogi de a me mai appropia in resbel cu
9. Si acum aqueasta 6 queea que avem sa fili'i lui Beniamin fratele meu? Iar Domnul
facem cu Gabaa: sa ne suim assupra ei (tra- respunse: suiti-ve assupra lui.
end) la sorti: 24. Si se appropiare fili'i lui Israel catre
10. Vommu lua quate dece barbati la suta fili'i lui Beniamin in dioa a doa.

www.dacoromanica.ro
CAP. XX. JUDICI 265
25. Si esi Benjamin in intempinarea for (tor) era de consemnu sabia, si dreptu sem-
din Gabaa in dioa a doa, si mai strict) din nu , sa Wit° colonna de fumu din cetate.
popol opt spre dece mii de barbati (que ii 39. Asa se inturnarti attunci barbatii lui
culcare) la pament; toti aquestia tragetori Israel spre resbel, si Benjamin incepti a bat-
de gladiu. te si vulnerO do mOrte din Israel ca la trei-
26. Si ascindurb toti fili'i lui Israel, si deci de barbati, quo au dist infrAnganduse
tot popolul si venire in Bwthel si plangend se 'nfrang aquestia din aintea nests, eh si
stettero acolo inaintea Domnului, si ajunaro in resbellul de mai 'nainte.
in dioa aqueea pine sera; si offeriro holo- 40. Attunci focul incepit a se inaita din
cautome de mantuire inaintea Domnului. cetate ca o colOnna de film; si se uitO Be-
27. Si intrebaro jar liIi i lui Israel in njamin in urm'a sa si eto quo se inalta la
Domnul (quo acolo era arc'a testamentului ceru consummatia cetatii.
Domnului in dillele aquellea, 41. Attunci barbatii Israel se inturnaik
28. §i Phinees filiul lui Eleazar filiul lui si (ai lui) Beniamin se speriarO, vedend quo
Aaron assista inaintea ei in dillele aquellea) 'ia coprins rent.
dicendt cuvine-se a mai adaogi sa esu la res- 42. Si appucara in laturi din aintea fi-
bel cu fili'i lui Benjamin fratelni meu, sau Iiilor lui Israel pc callea desertului; resbel-
sa incetedu? Iar Domnul respunse: Suiti-v6 lul anse ii ajungea impressurandul, si aquei
quO Wine voiu preda pc de,nsul in ma- din cethti ii injunghia in midlocul lor.
n'a ta. 43. §i tikiaro pe ai lui Benjamin, restur-
29. §i pusserti fili'i lui Israel panda in in- nandul pretutindeni si chIcandul pinti din-
pregiur de Gabah. colo de Gabaa spre resariturile sOrelui.
30. §i se renduiro fili'i lui Benjamin in 44. Si add din ai lui Benjamin opt spre
dioa a treia si se pussero a batte Gabah ca deco mii de barbati, cu toti aquestia bar-
anteia si a doa Ora, bati taxi.
31. Si esiro fili'i lui Benjamin a intent- 45. §i se infransero si fugir6 in desert
pina popolul, si se departaro din cetate, si catre petea Remmon, (si Israel) mai noels-
incepurti a batte din popol a vulnerh de se dintr'Onsii pe drumuri cinci mii de bar-
melte, ca anteia si a doa Ora in caile din bati, si nu'i mai lasse dupe urina pine la
quare una este que suie la Mahe' si alta que Galaad si mai uccisse (si acolo) dinteensii
suie Ia Gabaa in terrinii, eh la trei cleci de doe mii de barbati.
barbati in Israel. 46. Si furti toti quei *Intl in Beniamin
32. Si disserO f li j lui Benjamin: cadu in dioa aqueea doe-deci si cinci de mii de
inaintea nestra ca si mai nainte; jar fili'i lui barbati tragetori de gladiu, si cu totii bar-
Israel disserO: sa fugim si sa'i departam din bati taro.
cetate prin 47. AstfeL se abaturo si fugirO in desert
33. Toti barbatii din Israel se scularo de- spre petea Remmon sese sute barbati, si
la locul s6u fia-quare si se renduiro spre !A- siettero Ia petea Remmon patru luni.
tale Ia Baal Thamar; jar pand'a lui Israel scu- 48. Si fili'i lui Israel se inturnare la ai
landuse se lupta din locul s6u quo era spre lui Beniamin si ii bitturb prin gur'a gladiului
appus dela Gabaa; dela Mate (6meni) pe rend pine la vita
34. Si se appropie catre Gabaa (jece mii si pine Ia on -que se Ala in tote cetatile.
de barbati allesi din Israel intregu, si res- Si cetatile aflate (in calle) le expedia prin
balll se ingreuiO; jar aqueia (ai lui Benja- tocu.
min) nu scia club reul vine poste densii.
35. Si infranse Domnul pe Benjamin de-
CAPU XXI.
la fay'a lui Israel, si stricarti fili'i lui Israel 1. Dap aqueast'a, barbatii din Israel ju-
in Benjamin in dioa aqueea doe deci si cinci raro (cu totii) in Masseplia, dicendt nimeni
de mu si una suth barbati; toti aquestia tra- din not sa nu dea pe filia sa la quei din
g6tori de gladiu ; Beniamin spre mulierc.
36. QuOci vedend Benjamin quo se in- 2. Si se dusserii tot popolul la Masse-
frangu (filii hii Israel) fia-quare barhat din pha si la Bantle], si sedurO acolo pino sera
Israel dette locu lui Benjamin, sperand in inaintea lui Dumnedeu, si isi ardicarb yu-
'Antra quo pussesserti apprOpe de Gabaa. cca, si plansero plans mare, si disser6:
37. Si (in adever) pand'a se rapedi si se 3. Pentru quo, DOmne Dumnedenle at
reverse spre Gabaa, si ajungend, biituro te- lui Israel, se filed aqueasta"in Israel a peel
tit cetatea prin gur'a gladiuliti. astadi in Israel o sementic intrega?
38. Si intro barbatii lui Israel si pand'a 4. §i a lost a doa di quo maned) de di-
18

www.dacoromanica.ro
266 JUIMCI
inineta popolul si edific6 acolo altar, si of- 16. Si ciissero quei mai vechi ai synago-
feri holocautome de mantuire. gei: que vommu facce quellor remasi des-
5. Si dissero fili'i lui Israel: quine este pre femei, quOci s'au stins femeile din
dintre tote sementiele lui Israel quare nu Beniamin?
s'a suit Ia Domnul in adunare? quO jura- 17. Si dissero: mostenirea lui Beniamin
ment mare era assupra quellui quo nu s'ar' conservata (este), si nu se va stinge o se-
sui la Domnul in Massepha, quo adice cu mentie din Israel.
mOrte sa mera. 18. Noi iaro, nu putem be da de femei
6. Si le parti reu filiilor lui Israel de- dintre Miele nOstre, quo ammu jurat (toti) .
spre Beniamin fratele lor, si disserb: ardi- fili'i lui Israel, dicend: blastemat (sa fia)
eatu -s'a astadi o sementie din Israel. quel que va da femee lui Beniamin.
7. Que vommu facce quellor remasi , 19. Disserb dar; et6 serbatOre Domnu-
(cum le vommu da) femei? quO noi ammu lui in Sell!, de quand in quand, quare este
jurat pe Domnul a nu le da dintre filiele spre miada nepte dela Bwthel spre resari-
nostre de femei. turile sorelui in callea que suie dela Bar-
8. pisserO apoi: quare este vre un'a din- thel la Sichimd, si dela miada di a Libanu-
tre sementiele lui Israel quare nu s'a suit lui Lebonei.
la Domnul in Massepha? si et6 quo nici 20. Si commandaro filiilor lui Benia-
un barbat nu venisse din Iabis Galaad in min, dicend: duceti-ve si puneti-ve in pan-
campamentul adunarii. de prin vii;
9. Si fu cercetat popolul si se vetlti (in 21. Si quand yeti vede quo esu Miele
adever) quo nu era acolo nici un barbat locuitorilor din Sell!) spre a danta in cho-
din locuitorii din Iabis Galaad. ruri, voi sa esiti din vii, si sa ra'piti fia-
10. Si trimisse acolo synagog'a doe spre quare barbat quate o femee dintre Miele
dece mii de barbati dintre fili'i puterii, si din Se16, si sa ve retrageti in pamentul lui,
se commando lor dicend: duceti-ve si ba, Beniamin.
teti pe toti locuitorii din Galaad prin gur'a 22. Si Ira ft quand vor veni tatii Ion sau
gladiului, si femeile si popolul. fratii Ion a se judica Ia noi, quO vommu
11. Si aqueast'a aveti sa facetil pe tot bar- dicce catre densii: Faceti-le gratis (sau fa-
batul si pe teita femeea que a cunoscut ceti-ne noe gratia), quOci nu'si a luat din
pat de barbat sa anathematisati (extermi- noi (nu'si a luat adice) nici un barbat femee
nilndul). in resbel; (si) pentru gut) nu le-ati dat voi
12. Si aflarO dintre locuitorii din Iabis pe aqueste fete (la barbati) la timpul lor, a-
Galaad patru sute de copille vergini que veti pecat.
n'au Post cunoscut pat de barbat si le ad- 23. Si asa facuro fili'i lui Beniamin, si'si
dusserO in campament in Selom que este luarti femei dupe numerul lor dintre quelle
in terea Chanaan. dantuitore que rapirO, si se trasserb si se
13. Si trimisse Mai synagog'a, spre a returnaro la mostenirea lor, si'si edificaro
vorbi filiilor lui Benjamin que se afla la cetati, si locuirti intr'ensele.
petea Remmon si ii chiemaro la pace. 24. Si se dussero de acolo fiili'i lui Is-
14. Si in timpul aquell'a se returnar6 rael in timpul aquell'a, fia-quare barbat
(quati mai remassesserti din ai lui) Benia- la sementia sa si Ia famillia sa, si se scu-
min la fili'i lui Israel, si li se detterti lor laro de acolo fia-quare barbat la mosteni-
femeile que era dintre femeile din Iabis rea sa.
Galaad; si le piaci' lor asa. 25. In dillele aquellea nu era rege in Is-
15. Si popolului ii parti reu despre Be- rael: ci ft-pare barbat facea queea que i
njamin, quOci facusse Domnul o intrerum- se 'Area drept la ochii sei.
pere intre sementiele lui Israel.

www.dacoromanica.ro
 R U T H.
CAPU I.
1. Si a fost in dillele aquellea pe quand
jndicii administra in Israel, quo s'a facut
famete pe pament; si un barbat se dusse din
Bethleem a Iudei spre a se incolonia in ter-
rin'a Moab, ellu st femeea lui si doi fiilii
ai lui.
2. Si numele. barbatului (era) Alime-
lech, tar at femeii salle, Noemmin; si nu-
mele quellor doi filii ai sei (era) Maalon si
Cheleon, Ephratlieni din Bethleem a Iudei.
Si venire in terrin'a Moab si stettero acolo.
3. Si muri. Alimelech barbatul Noem-
min-ei, si remasse ea si amendoi fili'i sei.
4. Aquestia isi luare femei Moabitide;
numele uneia (era) Ophra, si numele quel-
lei d'a doilea Ruth; si locuire acolo ca la
dece anni.
5. Si muriro amendoi, si Maalon si Che-
leon; si remasse femeea de barbatu-seu si
de amendoi fili'i sei.
6. Si se scull') ea si amendoe nunorile
salle si se returnare din terrin'a Moab; quo
au fost audit din terrin'a Moab clue Domnul
a fost visitat popolul sett, cu dare de paine.
7. Si esi din locul de unde se afla, cum
si quelle doe nurori cu dens'a, si mergea
pe calle spre a se returns in pamentul
Iudei.
8. §i disse Noemin quellor doe nurori
alle salle: duceti-ve, (si) ve returnati fia-
quare Ia cas'a mamei salle; faca Domnul
en voi misericordia, dupe cum ati facut
(voi) en quei morti si cu mine.
9. Dee Domnul voe, cum sa aflati repaos
fia-quare in cas'a barbatului sou! si le sa-
rule; iar elle isi ardicare vocea si plansero;
10. §i dissero ei: nu, cu tine ne vommu
inturna la popolul tea.
11. Iar Noemmin le disse: returnati-ve,
Miele melle (duceti-ve), penlru' que voiti a
veni cu mine? Mai am eu tilii in pantecele
meu gnarl sa pets deveni yob barbati?
12. Returnati-ve dar filiele melte. quOci
eu am imhiitranit gnat nit mai stint de bar-
www.dacoromanica.ro
bat. Quoci am dis: quii Si de asu aye sta-
re a fi de barbat, si d'a nasce filii;
13. Au pe aquestia yeti astepta pine se
vor marl? au for ve veti reline spre a nu Ne
marita dupe alt What? Na filiele melle,
club mi s'a amarit (inim'a) mai malt de quat
voe, quoci a esit assupra mea man'a Dom-
nului.
14. Si isi ardicaro vocea si mai planse-
re; sarute apoi cu mare dor Ophra pe se-
cra-sa si se returne Ia popolul sett. Iar
Ruth (remasse) si urrne dupti aqueasta.
15. Visse attnnci Noemmin eatre Ruth:
kb quo eumnata-ta se inturnt la popolul
sett se la deli sei, retOrna-te deli, si to in
urm'a cumnatei talle.
16. Iar Ruth disse: nu me mai indemnh
qua sa te abandonu sau sh me deslipescu
de urm'a ta, quoci on -uncle te vei dime°,
ducce-me-voiu (si eu) si on -unde vei mane,
mane-voiu; popolul tea popolul meu, si
Dumnedeul teu Dumnedeul meu este.
17. Si unde vci muri, muri-voiu si acolo
voiu ti ingropata; aquestea sa'mi faca Dom-
nul, si aquestea sa'mi adaoge, quo mOrtea
va despaili dintre mine si dintre tine.
18. Wend dare Noemmin club ea se
tinne starnind de a se duce impreuna cu
densa, incetO de a mai vorbi ei.
19. Calletoriro amOndoe pine que ajun-
sere Ia Bethleem. Si a fost dupti que in-
trarb elle in Bethleem, que restine tots cc-
tatea despre elle, si dissero: aqueasta este
Noemmin?
20. Iar ea disse catre densele: nit me mai
chiemati Noemmin, ci chiemati-me Amara
quoci se amari intru mine quel Atot-potent
fOrte.
21. Pliny (de bunuri) me dusseiu de (a-
qui) si deserts me readdusse in apoi Dom-
nul; pentru que darn mi. mai chiemati
Noemmin, quand mi umili Domnul, si quel,
Potent en relic me Waft?
22. Astfel reveni la urm'a sa Noemmin
si Ruth Mobitid'a nuror'a ei en densa, re-
turnandu-se din torrin'a Moab. Elle intraro
268 RUTH. CAPU u.

in Bethleem pe la inceputul secerisului liar- culegu din spice in urm'a quellui la quare
dului. voiu afla gratin in ochii lui. Iar ea disse:
du-mi-te (ilia mea.
CAPU II. 3. tii se dusse, si venind incepn a culege
1. Si Noemmin-ei era un barbat cunoscut in terrina in urm'a seceratorilor; si se intern-
barbatului ci; in aquest barbat era potent in plo din intemplare sa se afle in partea (de
fortitudine, din famillia lui Alimelech, si parent) a lui Booz din famillia lui Alimelech.
numele lui (era) Booz. 4. Si eta que si Booz veni din Bethelem,
2. Si disse Ruth Moabitid'a cadre Neem- si disse chive seceratori: Domnul cu voi! iar
min: Lassa-me sa me ducu la terrina, si sa ei disserti Domnul sa to binecuvinte !

Poussin RUTH IN TERRINA 1.1.1 BOOZ. Bocce urt.

5. Mai disse Booz feciortilui que presta
pest', seceratori; a cui e copill'a aqueasta?
6. Tar feciorul que presta peste secera-
tori response, dicend: o juna Moahitide e-
ste quare s'a returnat din preuna cu Noem-
min din terrin'a Moab.
7. Si (venind aqui) disse; datenti vole
sa ettlegu si eu si sa adun (spicele) dintre
geniein urm'a seceritorilor; si venind aqui
de dimineat'a pine sera si nu'si mai Bette
repaos quhtusi de pucin.
8. plisse attunci Booz calm Ruth: audit'ai
fata mea? sa nu to duel a :,duns in terrin'a
altuia; sit nu to mai duel d'aqui; ci sit stai
din prenna en fetele melle (din cash).
9. Ocliii tei (sa fia) in terrina on undo

www.dacoromanica.ro
C II. RUTH. 269
secea, si sa vii in urm'a tor; 6t6 quO am , 22. Noemmin disse attunci catre Ruth
commaudat feciorilor sit nu se attinga de nuror'a sa: bine (ilia mea, quo ai a to ducce
tine; si qu5nd iii va fi sete, du-te la vase si cu Icicle lui (din cash) quo nu to vor intern-
vei be de unde beau si feciorii. pina (allungfindute) in alit terrine.
10. Ea chdd pe fac'a sa si se incline la 23. Si se alltturb Ruth pe 10110 fetele
pament, si disse catre densul: de unde quo (din cast) alle lui Booz, spre a culegge, pinO
am aflat gratia in ochii tai spre a cugeta la que se terminb seceratul hordului; si sece-
mine que sunt o strains? ratul gr5ului; si sedit cu sOcra-sa.
11. lar Booz respunse si disse ei: forte
cu de a menuntul mi s'au spus tOte quite ai CAPU III.
facut cu sOcra-ta dupo mbrtea barbatului 1. pisse apoi Noemmin nurorii salle,
teu, si cum ai lassat pe Wit tOu si pc mama filia, au nu voiu afla tie un repaos, qua bi-
ta, si pinnentul nascerii talle, si ai venit la ne sa fit en tine?
un popol pe quare nu '1 ai cunoscut ieri si 2. Si acum, Booz cu alle quaruia fete (din
alalta ieri (mai nainte). cash) ai fost, au nu este cunoscut at nostru ?
12. Domnul sa 'ti intOrca inapoi fapt'a ta, Etti quo ellu are sa 'si venture in arie lion-
si st fie tieremuneratio plina dela Domnul dul i7i nOptea aqueast'a.
Dumnedeul lui Israel, la quare venisi a to 3. Tu dar scalds -te si te unge, si ia'ti im-
increde subt arripele lui. pregiur Nestmentul peste tine, si suit -to la
13. far ea disse: fit qua sa aflu gratis in ark; (ia Anse a minte) sa nu to arati bark',
ochii tci, domnid meu, quo m'ai consolat, tului pino nu va termini)/ d'a m5nca si a be.
si ai vorbit la inim'a servei talle; eto dar 4. Si va ti (land se va Culca ellu, vedi
quo voiu fi ca un'a din domesticele talle. de Ala local unde dOrme, si to vei ducce si
14. Booz, ii mai disse: acum b or'a m5n- vei descoperi quelle de pe piciOrele lui, si
carii, appropia-te aqui, si mantinca din to vei aka (si tu acolo); si ellu apoi iti va
p5ine, si intinge buccatur'a ta in (net. Si ditto quo sa faci.
sedil Ruth d'alaturea seceratorilor, si pre- 5. lar Ruth disse catrc densa: tOte quite
sentb ci Booz alphitii (Edna uscata), si man- 'mi ai dis voiu facet.
cO si se shun) si ava repaos. 6. Si descindil la arie, si facet dupo tote
15. Si se scull!) spre a cullege (din nuou). quilte 'i a lost commandat sOcra-sa.
Si commandb Booz feciorilor, dicend: si 7. Si m5ncb Booz, si bee si i se inflame)
ensusi in midlocul geibelor s'o lasati sa cu- inim'a si veni sa se culce la o parte a unui
leaga, si sit nu o rusinati. stogu; iar ea veni pe ascuns, si descoperi
16. Ci 5nco intr'adins sh'i lassati, si d5nd piciorele lui, si se culcb.
la o parte din miinuchi treceti-le cu vederea, 8. Si a lost pe la miedul noptii quo dc-
sir le culega ea, si nu o mustrati. steptlnduse lihrbatul, se spitimentO si se tur-
17. Si cullcsse in terrine pino sera, si butt, qui) 610 o femee culcatii la piciOreleliti.
bate' quAte a fost cubes, si se facuro ca la 9. I)issc dart): quint esci tu? lareaclisse:
un wphu de hordu. Ruth serv'a ta; tinde'ti arrip'a peste serv'a
18. Si 'I ardicO, si init.() in cetate; si O- la, quo rescumpertior esci tu.
dd sOcrt sa quAte a fost cults, si scotend 10. I)isso si Booz: binecuventata tu Dom-
Ruth, dette ci quite ii mai remassesse din nului, tilie, quo ai imbunatatit ultim'a ta
(Wile s'a fost shturat. misericordia mai prom's do quoa d'aitteiii,
19. Ii disse attunci sOcra sa: uncle ai 'cu- de a nu to ducce dupo juni fit near uti tilt
lts asta-di si undo ai agonisit? flit bine en- cu aNeri.
yenta quel quare nu to -a trecut cu vederea! 11. Acura dart, feta mea, nu to tem;
Si spusse Ruth sOcrei salle uncle a lost in tOte quite ai dis facre-Noin tie; guild scie
lucru, si disse: numele barbatului la quart 10th semenlia din popolul meu quO femee a
am lost in lucru asttdi (este) Booz. virtutii esci tu.
20. Noemmin disse nurorii salle: bine- 12. Si acum, de si in adevtir rescumpe-
cuventat este Domnului quo nu 'si a incetat rhtor sunt cu, ansc este un rescumperator
misericordia cn quoi vii ca si cu queimorti; mai apprbpe do quilt mine.
mai disse iar Noemmin catre densa de ap- 13. 1115i in nOptea (apteasta aqui); si Ira
prOpe ne este barbalul (aqucsta), dintrc con- fi do dimincatt quo daqua (din) tc Ili res-
sangii nostri rescumpOrttori este. cump6rA, bine, rescumpere. Iar de nu la
21. Iar Ruth disse chine sOcra sa: si 'mi voi sit to rescumpere, to oiu rescumpert
a mai dis Ana): allittura-te eu feciorii mci vie' 6 Domnul! Dormi pint) dimineata.
OM) quo vor termini tot seceratul quo am. 1 t Si Dormi la piciOrele lui pint) dimi-

www.dacoromanica.ro
270 RUTH CAP M.
neat'a; si se scul6 Ono a nu incepe a cunO- lega omul caltementul s6u, si da (ast-fel)
sce omu pe apprOpele s6u ; quo Booz a fost approapelui sht dreptul s6u de rescump6ra-
dis: sa nu se scie cum quo a venit femee re, si aqueast'a era marturie in Israel.
la arie. 8. Si disse lui Booz rescump6ratorul: fia
15. Si mai disse ei: addo vestm6ntul que at t6u dreptul meu de rescump6rare. Si isi
e pe tine si Si it find; si m6sur6 sese desleg6 caltementul, si 11 dette lui (Booz).
mesure de hordu, si le pusse pe densa; si 9. pisse attunci Booz quellor mai vechi
intro (ellu) in cetate. si la- tot popolul: marturi sunteti voi astadi
16. Iar Ruth intro la seers -sa; si aquea- quo possedu tOte alle lui Alimelech, si
st'a disse ei: que este title? iar ea spusse ei tOte quate sunt alle lui Chwleon si alle lui
t6te quate a lost facut ei barbatul. Maalon (avendule) din man'alloemmin-ei;
17. Si disse ei: aqueste sese (m6sure) de 10. Cum si pe Ruth Moabitidea mulierea
hordu 'mi a dat; quo a dis catre mine sa nu lui Maalon 'mi am possedut'o mie de socie
to duel deserts la sOcra-ta. spre a realta numele mortului peste moste-
18. Aqueast'a ii disse attunci: sedi, filia nirea lui, si qua sa nu se stings numele mor-
mea, pins quand vei cunOsce cum se va ter- tului dintre fratii lui si dintre sementia
mina caus'a aqueasta; quOci nu va sta bar- popolului lui; marturi (sunteti) voi astadi.
batul (aquest'a) pins quand nu va terming 11. Si disserti popolul intregu quati se
fapra (aqueast'a) astadi. AA la pOrra (cetatii): marturi! Si quei mai
vechi dissero: dee Domnul qua mulierea ta
CAPU IV. que infra in cas'a ta sa fia ca Rachel si ca
1. Si Booz se sui pins la WO, si stette Lia que amOndoe edificarO cas'a lui Israel;
acolo; si 6t5 club rescump6ratorul, despre si sa 'ti faci putere in Ephratha, si sa fia un
quare vorbisse Booz, trecea pe acolo. Si nume (mare) in Bethleem.
disse Booz catre densul: abatendu-te s6di 12. Si fia cas'a ta ca (ensusi) cas'a lui Pha-
aqui la o parte. Si se abatti si skid. res, pe quare Thamar '1 a nascuttlui luda,
2. Si 1u6 Booz dece barbati din quei mai din posteritatea que va da tie Domnul din
vechi ai cetatii si disse: s6deti aqui. Si copill'a aqueast'a.
sedurO. 13. Si 1116 Booz pe Ruth, si deveni muli-
3. pisse attunci Booz catre rescump6ra- erea lui, si intro!) la (Musa, si dette Domnul
tor: (scii) partea terrinei quare este a fratelui conceptio ei si nasctl filiu.
nostru Alimelech, (si) quare s'a dat Noem- 14. Si dissero femeile catre Noemmin: bi-
min-ei que s'a returnat din terrin'a Moab. ne cuv6ntat Domnul quare nu te-a lassat faro
4.. Si eu am dis: se cuvine a descoperi la rescumperator; si fia numele ten chiemat in
urechia ta, dicendu'ti: cump6ati in aintea Israel.
quellor que stau de faca, si inaintea quellor 15. Si fia tie ( aquest'a) datator inapoi de
mai vechi din popolul meu; de vei sa res- sufflet (viata) si spre a nutri caruntetele talle
cumperi, rescumpera, iar de nu vrei a res- que nuror'a que te-a amat nasal pe aquest'a;
cumpera, spune'mi-o qua sa sciu, quo nu 6 ea quare iti este mai buns si de quit septe
de quit tine (cu drept) de a rescump6ra, si filii.
eu apoi dupo tine. Iar ellu disse: eu sunt 16. Si 1u6 Noemmin pruncul si it pusse
(in adev6r, si) voiu rescumpera. la sinul s6u, si deveni lui drept nutritOre.
5. 'Mai disse attunci Booz: in dioa quand 17. Si ii pusser6 nume vecinele dicend:
vei lug to in possessio terrin'a din man'a Naseutii-s'a filiu Noemmin-ei, si chiemaro
Noemmin-ei si dela Ruth Moabitidea femeea numele lui, Obed. Aquest'a fu tatal lui Iess,
mortului, cats sa iei si pe aqueasta (de femee) tatal lui Dal id.
qua sit realti numele mortului peste moste- 18. Si aquestea sunt generatiunile lui
nirea lui. Phares:
6. Iar rescump6ratorul disse: nu potu 19. Phares naseil pe Esron; Esron nasell
(ast fel) sa rescumper pentru mine qua nu pe Aram; Aram nascil pe Aminadab;
cumva sa 'mi stricu mostenirea mea; res- 20. Si Aminadab [lased pe Naason; si Na-
cump6rali tie dreptul meu de rescump6rare ason nasal pe Salmon;
quo eu nu voiu pute rescumpera. 21. Si Salmon nasal pe Booz; si Booz
7. Si aqueast'a era datin'a mai 'nainte in nascil pe Obed;
Israel despre rescump6rare si despre schimbu 22. Si Obed nasal pe Jesse; si Iesse nascil
spre a confirms on -que cuvent: quO isi des- pe David, regele.

www.dacoromanica.ro
 A REGILOR I.

CAPU I. pia in dioa mortii salle, si yin si imbetatu-

1. Si a fost un om din Armathaim Sophim, ra nu va be, si ferru nu se va sui pe ca-
din muntele Ephraim, si numele lui (era) pul lui.
Elena, filiu al lui leroam filiu al lui Elia, 12. Si a fost quand.se prelungi rug'a ei
filiu al lui Thou, filiu at lui Sup Ephratheu. inaintea Domnului quti Eli sacerdotele ob-
2. Si aquesta avea doe mulieri: numele serve la gur'a ei.
uneia Anna, si numele quellei d'a doilea 13. Anna vorbia intru inim'a sa; numai
Phennana; si Phennana avea copii; iar Anna buzele i se misch si vocea ei nu se audia; si
n'avea (nici un) copil. Eli o credit queo ar' fi beats.
3. Si se suia omul aquell'a din cetatea 14. I2isse attunci feciorul Ini Eli: pin6
sa Armathaim din dille in dille spre a se in- quand a sa tot fii heath, desfa-te de vinul
china si a sacrifice Domnului Dumnedeului teu, si du-mi-te din cas'a Domnului.
Sabaoth in Seib. Si acolo Eli si amendoi 15. Iar Anna respunse si disse: nu dom-
fili'i sei, Ophni si Phinees (era) sacerdoti ai nul meu; ci femee in di de durere sunt eu;
Domnului. si vin' si }Altura' imbetatere nu am Mut, ci
4. Si a fost intr'o di quo sacrifice Elca- revers inaintea Domnului suffletul meu.
na, si dette Phennanei femeii salle, si tutu- 16. Nu da pe serva ta ca pe o filia cor-
lor filiilor sei si filielor salle parti; rupta; quO din multitudinea cugetelor melle
5. Iar Annei dette o singuraparte(buna), si a intrisiarii melle topitu -m'am pin6 acum.
qu6 nu avea ea copil; ci pentru qu6 ama pe 17. Respunse si Eli si disse ei: du-te in
Anna Elcana mai mull de quAt pe Phennana; pace; Dumnedeul lui Israel dee tie dupe
si Domnul a fost inchis quelle din pregiurul teta querrerea ta que ai querut dela (Mitsui.
mitrei ei. 18. Si ea disse: afle serv'a ta gratis in
6. Quoci nu a fost dat ei Domnul copil ochii tei, si se dusse femeea in callea sa, si
dupti tribulatia ei, si dupti descuragiul tri- intro in diversoriul sett, si mance cu barba-
bulatiunei ei; si se descuragia de aqueast'a tul ei si bed, si fac'a ei nu mai fu trista
pentru quo a fost inchis Domnul quelle din (de aqui inainte).
pregiurul mitrei ei spre a nu'i da copil. 19. Si se scularti a doa di, si se inchinarti
7. Si ast-fel theca din annu in annu quand Domnului, si bland drumul (venire) pe cal-
se suia la cas'a Domnului; qu6 se intrista si lea lor. Si intro Elcana in cas'a sa in Ar-
plangea 2,i nu manca. mathaim, si cunoscii Elcana pe Anna femeea
8. Si disse ei Elcana barbatul ei: Ann'o! sa si 'si addusse Domnul a minte de (Musa.
iar ea disse: et6-me. Que ai, ii mai disse, 20. Si a fost in timpul dillelor qu6 Anna
de plangi? ai pentru que nu mananci? si concepti si nascu filiu, si chiem6 numele lui,
pentru que to mustra inim'a ta? au nu Samuel; quoci a dis: dela Domnul Dumne-
sunt en mai bun de quit dece copii? deul Sabaoth '1 am querut.
9. Si se scut() Anna dupe que mithcarti 21. Si se sui omul Elcana si feta cas'a
si beur6 ei in Sete si state inaintea Domnu- lui spre a sacrifice in Seib sacrificiul dillelor
lui; si Eli sacerdotele sta pe jetu pe limi- si (a depunne) urarile salle, si tete decimele
nele (pragurile) templului Domnului. pamentului seu.
10. Iar ea cu suffletul intristat, se rugs 22. Iar Anna nu se sui cu (Mitsui, qutici
Domnului si plangea, plangea cu durere. disse ea barbatului sett: pinti sa se suie co-
11. Si prin urare promitea Domnului pillul, cata sa'l intarcu mai anteiu, si se
dicend: Adonai Demne, Eloe Sabaoth, da- va arata attunci inaintea fecei Domnului, si
qua cautand vei cauta peste umiliatia servei va sta apoi acolo pentru tot-d'auna.
talle, si'ti vei adducce a minte de mine si nu 23. Si ii disse Elcana barbatul ei: fa chi-
vei uita pe serv'a ta, si vei da servei talle a p cum ti se va parea bine in ochii tei; sedi
nasce un filiu, dal-voin inchinat in aintea ta pine 11 vei intarca; ci intareasch Domnul

www.dacoromanica.ro
272 A DEMOB CAP H.

queea que esi din gur'a ta. Si remasse femeea 9. Ellu da urarea quellui que ureada,
si allapte pe filial situ, pine quo it in Ord). El I u binecuven th annii dreptilor;
24. Si se sui apoi cu densul in Sae, Quo nu in forts 6 tare barbatul.
quAnd 'I a lost intarcat, cu un vitel de trei 10. Domnul spaimenta pe adversariul lui ;
anni, si cu palm, si cu un cephu de semi- Domnul b stint.
dale si cu un nebel de vin; si intre in cas'a aSa nu se laude intelleptul in sapient:a sa,
Domnului in Sell!), si copillul dinpreuna cu «Nu quel potent in puterea sa,
ei; si it offerire in aintea Domnului; si in- aNll quel avut in avutiele sable;
jungbie fatal lui sacrificial que II film din (Xi laudese quel que se lauda
dille in dine Domnului, si offerire copillul. «Intru a intellege si a cunesce pe Domnul
25. Injungbie taurellul, si Anna mama aSi a facce judicata si dreptate,
copillului ii addusse inaintea lui Eli, «breptate in midlocul pamentului.»
26. Si disse: Fii cu mine, channel viu Suitu-s'a Domnul in ceruri si tuna assu-
este suftletul teu, doinnul meu! eu sunt, fe- pra for.
meea que am stat inaintea ta in local a- Ellu judica extremitatile pamentului,
quest'a spre a me rugh catre Domnul. Ellu da putere regilor nostri,
27. Pentru copillul aquesta me rugam, Ellu va inalta gloria Unsului see.
si dette Domnul querrerea que am querut 11. Si lassare copillul inaintea Domnu-
dela densul. lui, si se inturnare in Armathaim Ia cas'a
28. Eate si cu it consacru Domnului, in lor; si copillul era servind in fac'a Dom-
tote Allele quAte va trai ellu, in servitiul nului inaintea lui Eli sacerdotele.
Domnului. Si se inching acolo Don-maul. 12. Ihr filii lui Eli sacerdotele, filii inti-
nati era, nu cunoscea pe Domnul, nici
CAPU H. dreptul sacerdotelui dela popolul intregu que
1. Si se rug?) Anna si dissc: venia spre a sacrifica-
Intaritu-s'a inim'a mea in Domnul, 13. ()MS venia feciorul sacerdotelui cum
Si s'a inaltat fortitudinca mea in Dum- se ferhea carnea, si cu furculita cu trei
nedeul meu. dinti in m5n'a lui,
Deschisu-s'a gur'a mea assupra inemici- 14. Si o plants in basin sau in calda-
lor mei; rea quea mare sau in Ella sau in tigaie, si
Queci m6 bucuraiu in mAntuirea ta. o lua sacerdotele siesi; ass se facea in Isra-
2. Nu mai 6 s5nt (altul) ca Domnul, el intregu, la quei quo venia spre a sacrifi-
Nu mai 0 altul Aire de tine; ce Domnului in Seib.
Si nit mai e drept ca Dllinnedoul nostu. 15. Si mai 'nainte (Onsusi) do a se redric-
3. Nu ve laudati, si nu vorbiti 'nalte cu in- ce in fum grassimea venia feciorul sacerdo-
gen fare, telui, si dicea barbatului que sacrifice; da
Si' nil Osa vorbe marl din gur'a vestra; came de friptura sacerdotelui, clue nu voiu
Quo Domnul Sciintelor este Domnul lua dela tine came fOrta din calcine.
Si Dumnedeu quo preparit intreprinderi- 16. Iar omul que sacrifice, dicea: ci lassa
le salle. sa se reduce mai anteiu grassimea in fum
(Ella cumpenesce faptele). dupe cum se cuvine, si attunci is din tote
4. Arent quellor potenti destinsu-s'a faro quote poftesce suffletul teu. Si bar clicea
Were, (feciorul): nu, ci acum sa dai, clue de nu,
Si quci fare putere s'au incins cu fortitu- voiu lua cu fort'a.
dine, 17. Si era pecatul feciorilor mare forte
5. Plinii de p5ini au fiamAndit, inaintea Domnului, pentru clue dispreta sa-
Si flamAndii au mostenit piunentul. crificiul Domnului.
Quo sterp'a Itasca septe filii 18. Samuel era servind inaintea Domnu-
Si pica multi in filii impu;inatu-s'a. lui ca fecior incins cu Ephod-Bad (de in).
6. Domnul ornmera si face viu, 19. Si mama -sa ii faro diploid° mica, si
Camilla In iad, si realth in sus. ii adducca din dille in (Lille, qu5nd aquea-
7. Domnul face neavut si inavutesce; sta se suia din preurdi cu barbatul sett sii
Domnul [mina si mita: sacrifice sacrificiul dillellor.
8. Ardic5 din pulbere indigent. 20. Si bine-cuventa Eli pe Elcanit si pe,
Si din gunoiu inalta pe scapetat, midierea aquestuia, dic0nd: retribue'ti Dom-
Spre a'l punne sa stea cu quci taxi ai po- nul cu filii din femeea aquew:Ca pentru in-
polului, chinarea que facusi Domnului, si acs se
Si thronnl gloriei sa dea lui de mostenire. returns mid Ia local seu.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro