I. Anexa 1 - PTeh.m.n

CORAL SRL TULCEA
Societate de construcţii
www.coralconstructii.ro
Tulcea, Strada Babadag , Nr140.; Tel/Fax: 0240/506111, Telefon: 0240/537537; C.U.I. RO.2362708
E-mail : office@coralconstructii.ro
Operator economic,
SC CORAL SRL
I. Tehnologie de executie lucrari – Proceduri de lucru

“Statie de epurare noua Nadlac”
CORAL SRL TULCEA
CORAL SRL TULCEA
CORAL SRL TULCEA
CORAL SRL TULCEA
CORAL SRL TULCEA
CORAL SRL TULCEA
CORAL SRL TULCEA
CORAL SRL TULCEA
CORAL SRL TULCEA
CORAL SRL TULCEA
CORAL SRL TULCEA
S.C. CORAL
LUCRĂRI PREGĂTITOARE EXECUŢIEI FT – 1.1
S.R.L.
CONSTRUCŢIILOR Ed. 1 Rev. 0
TULCEA
CORAL SRL TULCEA
CORAL SRL TULCEA
S.C. CORAL
LUCRĂRI PREGĂTITOARE EXECUŢIEI FT – 1.1
S.R.L.
CONSTRUCŢIILOR Ed. 1 Rev. 0
TULCEA
1. DEFRIŞAREA TERENULUI
Lucrarea de defrişare a terenului este obligatorie pe toată suprafaţa de teren pe care urmează să se
execute terasamentele şi constă în tăierea arborilor şi tufişurilor sau smulgerea lor din rădăcină,
scoaterea buturugilor şi rădăcinilor izolate, precum şi îndepărtarea materialului lemnos de pe întreaga
suprafaţă de teren unde urmează a se executa terasamentele.
2. AMENAJAREA TERENULUI Şl A PLATFORMEI DE LUCRU
Cuprinde următoarele categorii de lucrări:

- Curăţarea terenului de stratul vegetal;
- Indepărtarea zăpezi: pentru săpăturile în spaţii înguste, pe o singura parte a şanţului, la o distantă cât
mai mare astfel încât pământul săpat să poată fi depozitat pe ambele părţi ale şanţului, dar fără a se
amesteca cu zăpada. Pentru săpătura în spaţii largi zăpada se strânge în grămezi şi se transportă în aval
de zona de lucru.
- Săparea şi depozitarea pământului vegetal => de preferinţă în zona în care, prin proiect,
urmează a se amenaja spaţii verzi;
- Indepărtarea apelor de suprafaţă prin realizarea instalaţiilor de canalizare definitive înaintea începerii
lucrărilor de terasamente. în zonele în care apele superficiale se pot scurge spre terenul în care se
execută lucrări de construcţie se vor executa şanţuri de gardă care să le evacueze în afara terenului
respectiv;
-In pământul sensibil la umezire, luturi, nisipuri argiloase, în care apa se infiltrează local şi
dăunează stabilităţii terasamentelor, pereţii şanţurilor se impermeabilizează pentru a preveni
infiltrarea apei;
- Umpluturi şi nivelări pentru amenajarea terenului şi a platformei de lucru;
- In cazul platformelor realizate în umplutura compactă, fundaţia construcţiilor se execută după
realizarea platformei dacă volumul de săpătură în umplutura este cel mult 10% din volumul total al
acestuia;
- Lucrări de demolări executate din timp, având în vedere evacuarea materialelor rezultate, astfel
încât să nu stânjenească lucrările de terasamente;
- Dacă în săpături se întâlnesc obiecte sau construcţii de interes arheologic, se opresc lucrările
şi se anunţă organele competente;
3.TRASAREA PE TEREN
Cuprinde 2 faze: * fixarea poziţiei construcţiilor pe amplasamentele proiectate;

* trasarea de detaliu a fiecărei construcţii;
Trasarea axelor se efectuează în raport cu reperele de trasare a poziţiei de amplasare a
construcţiei prin metoda coordonatelor rectangulare (pentru trasarea direcţiilor), folosind teodolite şi
rulete sau panglici de oţel pentru măsurarea lungimii.
CORAL SRL TULCEA
De la caz la caz, marcarea axelor se poate face prin:

- implantarea de borne a căror poziţie şi alcătuire să permită utilizarea acesora pe toată durata
execuţiei construcţiei;
- materializarea punctelor ce aparţin axelor de împrejmuiri proiectate şi executate în acest scop.
4. TRASAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE
Liniile principale de referinţă se raportează la reperele bazei construcţiei şi se materializează într-

o primă fază, fie la soclul clădirii, fie pe planşeul de la cota +0.00 al acesteia.
Pe faţa superioară a fundaţiei se trasează extremităţile liniilor principale de referinţă care se marchează
cu vopsea pentru a fi uşor reperate.
Atât la nivelul plăcii de la cota + 0.00, cât şi la alte niveiuri, materializarea intersecţiilor liniilor
principale se execută prin chertuirea unor plăci metalice înglobate în beton.
Materializarea poziţiei elementelor auxiliare necesare execuţiei (cofraje) sau direct a
prefabricatelor se face cu ajutorul unor linii de poziţionare ajutătoare, deplasate în paralel faţă de liniile
principale.
Materializarea axelor de poziţionare se face prin marcarea axei cu cretă sau vopsea, în cazul
elementelor cu dezvoltare liniară (cofraje de pereţi, panouri mari, etc.) sau cu ajutorul buloanelor şi
permisă în cazul poziţionării stâlpilor prefabricaţi metalici sau din beton armat.
7. TRASAREA COTELOR DE NIVEL Şl POZIŢIONAREA PE VERTICALĂ A

ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE
Trasarea cotei de nivel a oricărui element component al construcţiei se execută în raport cu un

reper care materializează cota +0.00 sau o altă cotă convenţională şi este astfel executată şi protejată
încât să se conserve pe toată durata execuţiei construcţiei.
Trasarea cotei, la cofrajele de la primul nivel, se execută cu instrumente optice şi se
materializează prin însemnarea cu vopsea în câteva puncte ale cofrajului: în dreptul semnelor se înscrie
cota nivelului respectiv.
In raport cu aceste marcaje se trasează prin măsurare directă şi se materializează, de la caz la caz,
nivelul superior al cofrajului sau nivelul de turnare al betonului.
Transmiterea cotelor pe cofraje la etajele superioare se poate realiza:
- direct, prin măsurare pe înălţime, cu ajutorul ruletei, atunci când există accesibilitate directă pe
înălţime;
- indirect, cu ajutorul nivele!, prin transmiterea succesivă a cotelor diferitelor niveluri atunci când există
accesibilitate directă numai între niveluri.
Verificarea verticalităţii cofrajelor pentru elemente din beton armat monolit cu înălţime mare se asigură
de preferinţă cu ajutorul teodolitului, în unele cazuri se poate folosi firul cu plumb.
CORAL SRL TULCEA
S.C. CORAL
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE 01 C-01
S.R.L.
LUCRARI DE TERASAMENTE
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
1. SCOP
Prezenta procedura stabileşte principiile tehnice generale ce se aplica la execuţia la executarea
terasamentelor.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Procedura se aplica de S.C. CORAL S.R.L. Tulcea la execuţia lucrarilor de terasamente,
conform proiectului de execuţie.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢA
* Documentaţia tehnică –proiectul de executie (partea scrisa si desenata)
* GE 028-1997 -Ghid pentru executarea lucrărilor de drenaj orizontal şi vertical.(Înlocuieşte parţial C
29–1977)
* C 29-1985- Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice
(caietele I....VI)
* C 29-1979 -Instrucţiuni tehnice departamentale pentru proiectarea şi executarea fundaţiilor pentru
lucrările de drumuri din pământuri stabilizate cu ciment.
* P 125-1984-Îndrumător tehnic pentru studiul proprietăţilor pământurilor necoezive lichefiabile.
* P 134-1995-Ghid pentru proiectarea lucrărilor ce înglobează materiale geosintetice
* C 168-1980-Instrucţiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire şi a nisipurilor
prin silicatizare şi electrosilicatizare.
* C 169-1988 -Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor
construcţiilor civile şi industriale.
* C 178-1976 -Instrucţiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibroforare.
* C 218-1984-Instrucţiuni tehnice pentru executarea forajelor prin metoda vibroforării.
* GE 026-1997-Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor.
* C56-85-Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
* C16-84-Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente.
* STAS 9824/0-74-Trasarea pe teren a constructiilor
* STAS 9824/1 - 87 . Tasarea constructiilor
* STAS 6054 - 77 . Terenul de fundatie . Adancimi de inghet .
* STAS 2745 - 90 . Ternul de fundatie . Urmarirea tasarii constructiilor .
* STAS 1913 - 82 . Terenul de fundatie . Pamanturi . Determinarea umiditatii .
* STAS 2916 - 87 . Lucrari de drumuri si cai ferate . Protejarea taluzurilor si santurilor .
4. RESPONSABILITĂŢI
4.1.Condiţii prealabile
Se verifica existenta certificatelor de calitate pentru materialele utilizate;
4.2.Masuri preventive
CORAL SRL TULCEA
4.2.1. Instruirea personalului de execuţie din punct de vedere tehnologic, al protecţiei, mediului si
securităţii si sanatatii muncii, specific activităţii.
4.2:2- Existenta si folosirea echipamentelor speciale specifice de protectie minima (casti, salopete,
palmare}.
4.3.Responsabilităţi specifice
4.3.1.Şeful de lucrare asigura toate documentele necesare inceperii execuţiei (documentaţie de execuţie)
si răspunde pentru aplicarea Întocmai a documentaţiei de execuţie si a prezentei proceduri tehnice,
precum si de intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate. Şeful de lucrare asigura implementarea
prevederilor prezentei proceduri de lucru.
4.3.1. Şeful de lucrare răspunde pentru :
-respectarea datelor de planificare cuprinse in graficele de execuţie, aferente;
-asigurarea desfăşurării lucrărilor, inclusiv condiţiilor de microclimat si de lucru;
-verificarea lucrărilor ;
4.3.3. Şeful de lucrare verifica in timpul si la terminarea executării lucrărilor de terasamente
următoarele
-Corespondenta cu proiectul
-Aspectul si starea generala a materialelor, care se pun / puse in opera(atunci cand este cazul);
4.3.5. Şeful de lucrare participa la recepţia lucrărilor si răspunde pentru calitatea lucrărilor executate;
4.3.6. Responsabilul tehnic cu execuţia
-Asigura materialele necesare, instrucţiunile tehnice de execuţie
-Instruieşte personalul cu privire la executarea lucrărilor
-Efectuează controale pe parcursul execuţiei
-Verifica calitatea lucrărilor executate, întocmeşte PV de recepţie calitativa la terminarea lucrărilor.
5.MATERIALE FOLOSITE
a. Pamant vegetal
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza sa fie insamantate sau plantate, se foloseste pamant vegetal
ales din pamanturile vegetale locale care prezinta conditii de crestere a vegetatiei.
b.Pamanturi pentru terasamente
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea
terasamentelor sunt date in tabelul l.a si l.b.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice
inaltime de terasament, fara sa fie luate masuri speciale.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul in care conditiile hidrologice locale
sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709 / 2 -90
privind prevenirea degradarilor provocate din inghet -dezghet.
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi argiloase cu
simbolul 4e, 4f si a caror calitate, conform tabelului 1b este rea sau foarte rea, vor fi inlocuite cu
pamanturi corespunzatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti hidraulici (var, cenusa de
termocentrala, etc. ), pe o grosime de minimum 20 cm in cazul pamnturilor rele si de minimum 50 cm in
cazul pamanturilor foarte rele (sau a celor cu densitatea in stare uscata mai mica de 1,5 g/cmc). Pentru
pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie in1ocuirea, fie stabilizarea acestora pe o grosime de
minimum 15 cm. Atat inlocuirea cat si stabilizarea lor se va face pe toata latimea platformei, grosimea
fiind considerata sub nivelul patului drumului constituind partea superioara a terasamentelor, care
CORAL SRL TULCEA
impreuna cu sistemul rutier, trebuie sa asigure o grosime mai mare decat adancimea de inghet-dezghet
din zona.
La realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e
(cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea
solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de
laborator pe considerente tehnico-economice. Atat in1ocuirea cat si stabilizarea lor se va face pe toata
latimea platformei grosimea fiind considerata sub nivelul patului drumului constituind partea superioara
a terasamentelor, care impreuna cu sistemul rutier, trebuie sa asigure o grosime mai mare decat
adancimea de inghet-dezghet din zona.
Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea beneficiarului cu masuri
specifice destinate sa aduca pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera si cu
conditiile metereologice. Aceste masuri care cad in sarcina constructorului privesc modalitatile de
extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
c.Apa de compactare
Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii
organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul beneficiarului in afara de terasamentele din spatele lucrarilor
de arta.
Adaugarea eventua1a a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se face decat cu aprobarea
beneficiarului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
d.Pamanturi pentru straturi de protectie
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile trebuie sa aibe
calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile
aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de l00mm. Ele se
regasesc in zona hasurata a graficu1ui din tabelul 1b.
Verificarea calitatii pamantuirilor
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute
in tabelul 1.
Tabel 1
Nr. Metode de
Caracteristici care se
crt Frecvente minime determinare
verifica
. conform STAS
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea 1913/5-86
2 Limite de plasticitate pamantului utilizat, insa nu va fi mai 1913/4-86
3 Coficientul de mica decat o incercare la 5000 mc 730-89
neuniformitate
Pentru pamanturile folosite in
4 Caracteristicile de 1913/13-83
rambleele din
compactare
- spatele zidurilor
5 Umflare libera 1913/12-88
- pamanturilor folosite la protectia
6 Sensibilitate la 1709/2-90
rambleelor
inghet-dezghet
- o incercare la 1000 mc
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
CORAL SRL TULCEA
Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator .
6.DESCRIEREA PROCEDURII
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
6.1.Pichetajul si bornarea lucrarilor
De regula, pichetajul axului traseului este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt materializate pe teren
toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton
legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de
nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se trece la restabilirea si completarea pichetajului .
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceeasi
reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, antreprenorul va materializa prin tarusi si
sabloane urmatoarele :
-inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in axul drumului;
-punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza)
-inclinarea taluzelor.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice,
de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii
acestora, conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber antreprenorului.
Aceste lucrari se vor corela cu cele prevazute in proiect si in caz de neconcordante se va instiinta
beneficiarul pentru a stabili sumele necesare, eventual suplimentare, fata de cele prevazute in proiect.
6.2.Lucrari pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita
zonei expropriate:
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si subterane;
- demolarea constructiilor existente.
In zonele de debleu si rambleu toate cioatele si radacinile vor fi complet inlaturate pana la o adancime de
60 cm, sub nivelul patului si sub taluzuri. Pamantul vegetal astfel excavat se recomanda sa se foloseasca
la protejarea taluzurilor rambleurilor.
Zonele de debleu si zonele de imprumut de unde se va scoate material pentru umpluturi vor fi defrisate
astfel incat sa se inlature toate buruienile, ierburile si vegetatia. Cu exeptia zonelor ce urmeaza a fi
excavate golurile formate prin scoaterea cioatelor sau a altor obstructiuni vor trebui umplute cu
material corespunzator si compactate la o densitate aparenta egala cu cea a terenului inconjurator.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni, precum si de alte materiale, se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
Decaparea pamantulul vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumulul si a gropilor de
imprumut.
Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv. Pamantul
vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reuti1izarii.
In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea
trebuie abatute prin santuri de garda provizorii sau definitive care sa colecteze si sa evacueze apa in
afara amprizei drumului.
CORAL SRL TULCEA
Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea
trebuie dirijate prin santuri de gardă, care să colecteze si să evacueze apa în afara amprizei drumului. În
general – dacă se impune – se vor executa lucrări de colectare,drenare si evacuare a apelor din ampriza
drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00m sub nivelul
platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare, vor fi strânse cu grijă pentru a fi
reutilizate conform indicatiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, transportul
fiind în sarcina constructorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor si rădăcinilor,
etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, si compactate pentru a obtine gradul de compactare
prevăzut.
Nu se va trece la executia terasamentelor înainte ca Beneficiarul să constate si să accepte executia lucrări
lor pregătitoare enumerate mai sus. Această acceptare va fi mentionată în registrul de santier.
Podurile, podetele si celelalte structuri nu vor fi inlaturate inainte de a se asigura continuitatea traficului
public. Demolarea si inlaturarea podetelor existente, a podurilor si a indicatoarelor de circulatie, a
cladirilor sau a parapetelor se va face fara a fi afectate alte constructii sau proprietati particulare din
vecinatatea drumului.Materialele rezultate prin demolarea constructiilor vor fi descarcate intr-o zona
care nu va afecta zona si aspectul estetic al drumului cat si mediul inconjurator.
Toate imbracamintile din beton de ciment, straturile de baza, bordurile, etc. ce trebuie inlaturate vor fi
dislocate in bucati si depozitate apoi in locuri bine stabilite. In cazul in care se intilneste un strat
bituminos in zona pina la 100 cm sub cota proiectata, acesta va fi scarificat iar materialul rezultat va fi
compactat la densitatea aparenta prescrisa pentru rambleu sau va fi deppzitat in vederea reciclarii, daca
se apreciaza ca aceasta este necesara si oportuna.
Materialele de constructie cum sunt betonul sau zidaria vor putea fi utilizate la baza rambleului sau vor
putea fi incorporate in rambleuri in urmatoarele conditii:
- sa fie dislocate in fragmente a caror dimensiune sa nu depaseasca 2/3 din grosimea stratului;
- sa fie astfel amplasate incit nici un element sa nu se afle la mai putin de 50 cm sau 2/3 din grosimea
stratului fata de nivelul taluzului sau fata de partea superioara a rambleului, cu conditia obtinerii unui
material corespunzator cu granulozitate, in caz contrar aceste materiale vor fi folosite numai pentru
constructia bazei rambleului.
6.3.Miscarea pământului
Miscarea terasamentelor, se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături,în profilurile cu
umplutură ale proiectului.
Excedentul de sapatura ca si pamaturile din deblee care sunt improprii realizarii rambleelor, precum si
pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite vor fi transportate in depozite
definitive. Necesarul de pământ, care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
împrumut. Recurgerea la debleuri si rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de supralărgire,
trebuie să fie supusă aprobării beneficiarului.
Dacă în cursul executiei lucrărilor,natura pământurilor provenite din debleuri si gropi de împrumut este
incompatibilă cu prescriptiile caietului de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor
si normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleurilor,se va informa
Beneficiarul si- i va supune spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pământului pentru
umplutură, pe bază de măsurători si teste de laborator, demonstrând existenta reală a materialelor si
evaluarea cantitătilor de pământ ce se vor exploata.
CORAL SRL TULCEA
Transportul pamantului se face pe baza unui plan - "Tabloul miscarii pamantului" care defineste in
spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din groapa de imprumut
considerata in mod individual.
Gropi de împrumut si depozite de pământ
În cazul în care gropile de împrumut si depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau în caietul
de sarcini speciale, alegerea acestora se va face cu acordul beneficiarului , acord care va trebui să fie
solicitat cu minim 8 zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă
beneficiarul consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însotită de:
* un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese
* acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru
gropile de împrumut
* un raport cu PLANUL DE ASIGURARE A de exploatare a gropilor de împrumut si planul de refacere
a mediului
La exploatarea gropilor de împrumut, se vor respecta următoarele reguli:
* pământul vegetal se va îndepărta si depozita în locurile aprobate si va fi folosit conform prevederilor
proiectului;
* crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie – în lipsa autorizatiei prealabile a beneficiarului – să
fie
la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
* taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu
conditia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din
precipitatii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
* săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri, sau sub cota
santului de scurgere a apelor în zona de rambleu ;
* în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut, vor fi executate în avalul drumului, amenajând o
banchetă de 4,00 m lătime între piciorul taluzului drumului si groapa de împrumut;
* fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior si o pantă
longitudinală care să asigure scurgerea si evacuarea apelor;
* taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului,se vor executa cu înclinarea de 1:1,5..1:3
Când între piciorul taluzului drumului si marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete,
taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3
Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:
* în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioară a
acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei
rambleului drumului proiectat o la mai mult de 10,00 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor
în executie sau ale celor existente si în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situatii este necesar
să se obtină aprobarea pentru ocuparea terenului si să se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului, se va urmări ca prin executia acestora să nu se provoace
înzăpezirea drumului.
Se va avea grijă ca gropile de împrumut si depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale si
nici să nu riste antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze – din diverse motive – pagube sau
prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, antreprenorul va fi în întregime
răspunzător de aceste pagube.
CORAL SRL TULCEA
7.LUCRARI DE EXCAVATII GENERALE

EXCAVATII PENTRU DRUM
Descrierea lucrarilor
Aceste lucrari includ excavatii largi pentru drum cum sunt debleuri1e, sapaturile in zonele cu profil mic,
sapaturile in gropile de imprumut, excavatiile facute in scopul devierii sau a regularizarii cursurilor de
apa, excavatii facute in scopul devierii drumurilor publice sau a drumurilor de acces.
Fazele de lucru pentru excavatiile de drum vor cuprinde:
A. Evacuarea pamantului vegetal:
a) incarcarea materialului evacuat in mijloacele te transport
b) transportul si depozitarea in depozite temporare
c) transportul si depozitarea surplusului in afara santierului, in depozite puse la dispozitie
d) manipularea materialului excavat
e) evacuarea apelor din excavatii.
B. Excavarea materialului corespunzator:
a) incarcarea materialului excavat in mijloace de transport
b) protejarea patului drumului cu material corespunzator si inlaturarea lui ulterioara
c) inlocuirea materialului care a devenit necorespunzator (ca urmare a actiunii traficului de santier)
d) afanarea sau dislocarea materialului inainte sau in timpul excavatiei
e) manipularea materialului excavat
f) evacuarea apei din excavatii
g) sprijinirea marginilor sapaturii
i) selectarea si separarea materialului
j) dislocarea materialului pentru a ajunge la dimensiuni corespunzatoare pentru constructia rambleurilor
k) formarea si finisarea taluzurilor, a banchetelor si a bermelor sau, in cazul excavatiilor pentru lucrari
de arta, finisarea marginilor si a bazei sapaturii.
l) luarea masurilor de protejare a terenurilor, structurilor, canalelor si a drenurilor
m) excavatii suplimentare reclamate de constructor pentru spatiul de lucru, schele, cofraje sau alte
lucrari temporare, reumplerea lor cu material corespunzator si compactarea
C. Excavarea materialului necorespunzator. ( conform metodei anterioare )
Excavatii in pamanturi obisnuite
Lucrarile de excavatii in pamanturi obisnuite vor cuprinde toate sapaturile executate folosind utilaje
adecvate fara a necesita ezplozivi. Pamanturile obisnuite vor include pamanturile necoezive cum sunt
nisipurile, balasturile precum si argilele, pamanturile prafoase, rocile detritice naturale si alte materiale
similare. Excavarea acestor pamanturi se va face pe o adancime de min. 0,50 m masurata fata de nivelul
patului, excavatia definitiva urmand a se executa ulterior, imediat inainte de constructia straturilor
imbracaminii, cu exceptia cazurilor cand materialele din pat nu sunt sensibile la actiunea apei.
Pamanturile din aceasta categorie se utilizeaza pe larg la constructia rambleurilor si, deoarece rezulta
prin saparea unor debleuri de mica adancirne sau a unor profile mixte ele pot contine uneori si o
cantitate mare de materiale necorespunzatoare. Pentru a stabili daca aceste materiale sunt
corespunzatoare pentru constructia rambleului ele vor fi incercate si analizate pe tot parcursul lucrarilor
de terasamente in conformitate cu un sistem adecvat de clasificare a pamanturilor.
Daca incercarile arata ca materialul nu este corespunzator pentru constructia rambleului acesta va fi
descarcat in locurile specificate in proiect sau indicate de diriginte. In cazul in care se alege o anumita
CORAL SRL TULCEA
tehnologie de excavare, se recomanda sa se ia in considerare urmatoarele distante optime de transport

precum si volumele minime de lucrari stabilite pentru diferite tipuri de uti1aje.
Utilajul de sapare Distantele optime de Volumele minime

transport de lucrari
Buldozer 10-20 100
Screper cu capacitatea de 100-300 250
incarcare de 3m3
Screper cu capacitatca de 200-400 500
incarcare de 3 –6m3
Screper cu capacitatea de 200-800 1000
incarcare > 6 m3
Greder 10-15 150
Excavatiile vor fi realizate la dimensiuni1e proiectate in conformitate cu tolerantele admise.

Abaterile de la dimensiunile specificate in plansa vor fi de ± 1,5 cm pe directia verticala pe toata
portiunea unde urmeaza sa se construiasca sistemul rutier inclusiv acostamentele acoperite.
In scopul de a usura realizarea patului la cotele stabilite in proiect, prin inlaturarea materialului in exces
fata de aceste cote, in timpul operatiei de constructie se recomanda ca diferentele fata de cotele
proiectate sa fie mai degraba pozitive decat negative.
Abaterile pe verticala a mai mari de ± 1,5 cm , vor putea fi tolerate la formarea acostamentelor de
pamant a zonelor mediane sau altor benzi deoarece acestea vor fi ulterior protejate cu pamant vegetal
sau insamantate.
Miscarea pamantului si distantele de transport vor fi indicate de regula in proiect.
In cazul in care acestea nu sunt specificate in proiect ele vor fi stabilite si aprobate de catre diriginte, pe
santier, avandu-se in vedere sa se prevada cele mai adecvate locuri pentru descarcarea materialului, in
caz de surplus sau in cazul in care materialul este necorespunzator.
In cazul in care nu exista suficient material pentru constructia rambleului, cantitatea necesara pentru
suplimentare va fi obtinuta din gropile de imprumut indicate in planse sau aprobate de diriginte.
In conditiile in care caietul de sarcini prevede obligatia constructorului de a gasi sursele necesare de
pamant inainte de a incepe exploatarea oricarei gropi de imprumut, constructorul va face ridicarea
topografica a terenului si va elabora o propunere privind tehnologia de excavare pe care o va supune
spre aprobare dirigintelui. Tehnologia propusa va include: un plan de situatie si o sectiune transversala a
excavatiei respective; metode de excavare in plan vertical si in plan orizontal; zonele de descarcare a
pamantului vegetal si altor materiale necorespunzatoare, precum si o propunere
privind reconditionarea gropii de imprumut dupa terminarea exploatarii ei, in conditiile reglementate de
prevederile in vigoare.
In timpul executarii lucrarilor, suprafata excavatiei va avea in permanenta o panta transversala de
aprox.6%pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii, iar patul drumului va avea o panta de 4 %.
Executia debleurilor
Nu se va executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu – precizat de caietul
de sarcini si caietul de sarcini speciale – să fi fost verificat si recunoscut ca satisfăcător de către
beneficiarul lucrării. Aceste acceptări, în mod obligatoriu, să fie mentionate în registrul de santier.
CORAL SRL TULCEA
Sapaturile trebuie atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se va realiza si

taluzarea, urmand pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale. Daca nu este posibil, aceste
lucrari se pot ataca pe 2-3 nivele.
Nu se vor crea supra adanciri in debleu. In cazul in care, in mod accidental, apar asemenea situatii se
va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie beneficarul lucrarii .
In cazul in care terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de
portanta dorita, beneficiarul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala investitorului.
Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de compactare de 100% Proctor
normal.
Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca aceasta difera de prevederile
proiectului, antreprenorul il va informa pe beneficiar care va putea, eventual, dispune o modificare a
inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzuritor la deblee pentru
adancimi de maximum 12,00 m sunt date in tabelul de mai jos in functie de natura
materialelor existente in debleu.
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase 1,0 : 1,5
sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri
argiloase
Pamanturi marnoase 1,0 : 1,0... 1,0 : 0,5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi 1,0 : 0,1
loessoide)
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de 1,0 : 1,5... 1,0 : 1,0
laterabilitate si de adancimea debleelor
Roci stancoase nealterabile 1,0 : 0,1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu De la 1,0 : 0,1 pana la pozitia
stratificatia favorabila in ceea ce priveste verticala sau chiar in consola
stabilitatea
In deblee mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabi1e (zone umede,
infiltratii, zone de baltiri), indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un
ca1cul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente
sau incorporate in teren ca si de rocile dislocate a caror stabiliate este incerta.
Daca constata ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, trebuie sa ia de urgenta masuri de

consolidari si sa previna imediat beneficiarul si proiectantul.
Debleele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa maniera incat
sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel putin 100% Proctor normal, conform
prevederilor din tabelul urmator:
Denumirea incercarii Frecventa minimala a incercarilor Observatii

Incercarea Proctor min.1 la 5000 mc Pentru fiecare tip
CORAL SRL TULCEA
de pamant
Determinarea continutului si determina min.3 la 250 ml de platforma pe strat
rea gradului de compactare platforma
In terenuri stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv, antreprenorul va trebui sa stabileasca
si apoi sa adapteze plaurile sale de derocare in asa fel incat sa se obtina :
- degajarea la gabarit a taluzelor si a platformei
- cea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor proiectului.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in special dupa explozie,
taluzurile de deblee terenurile de deasupra acestora in scopul de a se ranui partile de roca care ar putea
sa fie dislocate de explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contradictoriu ca adancimea necesara este peste tot
atinsa. In cazul in care acestea nu sunt atinse, antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara
care este necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date mai
jos:
PROFILUL TOLERANTE ADMISE

pamanturi necoezive si coezive material stincos
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil functie de
natura rocii
Laboratorul va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor
determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.
Receptia unui strat se face atunci cand toate gradele de compactare corespunzatoare sunt superioare
minimului prescris. Aceasta receptie va trebui, in mod ob1igatoriu, mentionata in registru1 de santier.
Profile si taluze
Lucrari1e trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa compactare profilele din proiect sa fie
realizate cu tolerante admisibile.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare, in caietul de sarcini speciale prin
metoda rambleului excedentar.
Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleu1ui.
Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare, vor avea
inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala -date in tabelul A.
Tabel A
Natura materialelor in rambleu H max. m
CORAL SRL TULCEA
Argile prafoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argi1oase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau ba1asturi 10
In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul B dar pana la 12,00 m, inclinarea
taluzurilor pe inaltimile din tabelul B, socotite de la nivelul platformei drumului in jos, va fi de 1 : 1,5,
iar pe restul inaltimii pana la baza rambleului inc1inarea va fi de 1 : 2.
In ramblee mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, vailor si in
baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va
determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3÷ 1,5.
Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa vor avea inclinarea
de 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime h max pe verticaia date in tabelul B, in functie de caracteristicile
fizico-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel B
Caracteristicile terenului de fundatie
Panta a) unghiul de frecare interna grade
terenului 5° 10° 15°
de b) coeziunea materialului Kpa
fundatie 30 60 10 30 60 10 30 40 80
Inaltimea maxima a rambleului, hmax m
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1 : 10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
Forma si dimensiunile profilelor vor fi cele din proiect. Suprafata patului drumului trebuie sa fie
plana, cu inclinarea transversala de 3,5 -4,0% la drumurile de clasa tehnica I si II si similara cu cea a
irnbracamintii drumurilor la drumul de clasa tehnica III - IV. Tolerantele de executie pentru suprafata
patului drumului si pentru taluze, sub lata de 3 m, vor fi cele aratate mai sus.Toleranta pentru ampriza
rambleului realizat fata de proiectare este de +5cm.
Supravegherea, protectia si refacerea taluzurilor in timpul executiei lucrarilor de terasamente
Descrierea lucrarilor
Aceste lucrari cuprind inspectarea regulata a taluzurilor in timpul executiei lucrarilor de terasamente si
protejarea suprafetelor susceptibile de eroziune prin asternere de pamant vegetal si inierbare.
Fazele de executie pentru protejarea taluzurilor cu pamant vegetal, prin inierbare si brazduire vor
cuprinde:
A .Protejarea lucrarilor cu pamant vegetal
a) inlaturarea materialelor nefixate de pe suprafetele ce trebuie protejate
b) evacuare din depozit, incarcarea in mijloacele de transport, transportul, descarcarea,raspandirea
materialului, nivelarea si compactarea pamantului vegetal pe acostamente, taluzuri sau pe banda
mediana.
CORAL SRL TULCEA
B. Protejarea lucrarilor de terasamente prin inierbare si brazduire

a) curatirea suprafetelor ce trebuie inierbate sau brazduite de pietre, bo1ovani sau orice alt material
nefixat si afanarea pamantului imediat inainte de inierbare.
b) adaugarea substantelor nutritive si a ingrasamintelor chimice
c) umezirea si curatirea brazdelor
d) amenajarea si fixarea brazdelor.
Conditii tehnice de executie
A.Supravegherea si remedierea taluzurilor
Inspectia regulata efectuata de catre reprezentantii constructorului si a beneficiarului, va constitui baza
de programare a volumului si frecventei lucrarilor de remediere a taluzurilor .
Inspectarea periodica a taluzurilor va cuprinde observarea urmatoarelor deteriorari posibile:
Deformatii. Tasarile la partea superioara a taluzului prelungite catre picior pot sa indice o cedare
incipienta produsa prin alunecari dupa o suprafata curba.
Crapaturi. O serie de crapaturi dezvoltate in vecinatatea si sub creasta taluzului poate indica declansarea
unor fenomene de contractie prin uscare. Crapaturi consecutive produse la marginile laterale ale unor
mase in miscare pot de asemenea indica fenomene de alunecare.
Fisuri. Deschiderea unor rosturi sau fisuri in taluz de stanca indica inceputul unei cedari prin translatie
sau dislocare.
Scurgeri. Apa care se scurge dintr -un taluz antrenand particule de pamant indica existenta unor
fenomene de eroziune interna.
Ravinare. Ravenele produse prin eroziune pe un taluz indica necesitatea protectiei suprafetei taluzului.
Inspectarea taluzurilor se va face de asemenea dupa perioade de ploi torentiale, de viscolire intensa sau
de inghet. Taluzurile realizate in pamanturi argiloase vor fi inspectate in timpul sau imediat dupa
producerea ploilor torentiale care au survenit dupa perioade de seceta indelungata pentru a se aprecia
efectul apei care poate patrunde prin crapaturile existente. Inspectarea taluzurilor de debleu in timpul
constructiei precum si cea a taluzurilor abrupte ale excavatiilor pentru fundatii de lucrari de arta sau
santuri se va face zilnic de catre persoane competente, astfel incat sa se asigure in permanenta conditii
de munca optime si sigure pentru muncitori si sa se evite periclitarea lucrarilor deja terminate sau a
structurilor existente in apropierea sapaturii. In cazul in care exista incertitudini privind stabilirea de
scurta sau de lunga durata a taluzurilor de debleu se vor adopta metode de supraveghere adecvata a
acestora. Sistemul de drenare a taluzurilor va fi inspectat in mod regulat, pentru a se vedea daca
drenurile lucreaza efectiv daca nu s-au produs colmatari ca urmare a deteriorarii tuburilor sau a
deformarii taluzurilor. Se vor efectua inspectii speciale in perioada cand au loc ploi torentia1e pentru a
se verifica daca unele drenuri nu sunt supraincarcate sau daca nu se antreneaza pamant prin eroziune si,
dupa caz, se vor lua masurile necesare. Zonele de descarcare ale sistemelor de drenare vor fi verificate
periodic pentru a se vedea daca nu se produc eroziuni sau poluari ale cursurilor de apa. Se vor verifica
zidurile de sprijin -picior de taluz, daca nu au deplasari si, dupa caz se vor lua masurile de remdiere
necesare. Se vor inspecta barbacanele pentru a se vedea daca acestea lucreaza efectiv si daca nu se
antreneaza pamant ca urmare a unor eventuale fenomene de eroziune produse in spatele structurii. Se
vor inspecta gabioanele pentru a se depista eventualele fenomene de coroziune a pieselor metalice. Daca
in unele zone apa ce se scurge antreneaza particule de pamant se vor inlatura gabioanele pe zona
respectiva si se vor inlocui cu materiale care sa constituie un filtru adecvat sau se vor folosi filtre
produse din geotextile.
CORAL SRL TULCEA
B. Protejarea taluzurilor
Protejarea taluzurilor rambleurilor si debleurilor se va face in conformitate cu prevederile standardizate
in vigoare. Stabilirea solutiilor de protejare a taluzurilor va fi considerata ca facand
parte integranta din proiectarea lucrarilor de terasamente si va fi folosita ca un mijloc de reducere al
impactului negativ pe care-l produce lucrarea asupra mediului inconjurator.
Pentru a se asigura protectia rapida a taluzurilor impotriva eroziunii se recomanda sa se folosesca

materialele geotextile, indeosebi in cazurile cand cresterea vegetatiei este dificila sau intarziata.
In cazurile in care s-a produs o alunecare dupa o suprafata circulara, stabilirea programului de lucru
pentru efectuarea remedierilor va cuprinde dupa caz, masuri de interventie imediata sau de lunga durata.
In cazul masurilor de interventie imediata care au drept scop redeschiderea traficului, la stabilirea
metodei de inlaturare a materialelor antrenate si de curatire a zonei in care s-a produs alunecarea, se vor
lua in considerare geometria alunecarii, modul de acces al utilajelor necesare pentru curatire si riscurile
pe care le implica curatirea piciorului taluzului.
Masurile de interventie de lunga durata se vor stabili, avand in vedere importanta economica a
constructiei, durata de viata a lucrarii, existenta unor cladiri sau a altor lucrari care ar putea fi periclitate
de instabilitatea continua, precum si de implicatiile asupra mediului inconjurator cum ar fi estetica
lucrarilor de remediere.Aceste masuri vor consta, dupa caz, in urmatoarele: ajustarea profilului
taluzului,drenarea, constructia unor ziduri de sprijin sau a unor sisteme de ancorare, fixarea blocurilor de
roca cu ajutorul unor buloane si tratarea suprafetelor, umplerea golurilor existente folosind tehnici de
injectie. Inainte de a utiliza geotextilele le executia lucrarilor de terasamente se recomanda sa se
specifice urmatoarele proprietati in scopul de a stabili conformitatea acestora cu specificatii1e tehnice:
masa specifica, uniformitatea si grosimea, continutul de fibre sintetice, coeficientul de permeabilitate,
dimensiunile porilor si distributia acestora si rezistentele mecanice. Geotextilele nu vor fi supuse direct
radiatiei solare mai mult de 1-2 zile pentru a se evita degradarea lor structurala inainte de a fi incorporate
in lucrarile de terasamente.
EXECUTAREA MECANIZATE A TERASAMENTELOR
Materiale şi standarde care trebuie respectate :Nu este cazul.
Teste, verificări şi probe care trebuie respectate
Lucrările de săpături trebuie recepţionate conform normativului C56-85.Calitatea lucrărilor de umpluturi
se va verifica în baza greutăţii volumetrice realizate în stare uscată de 1,8 t/m
Clasificarea terenurilor
In general terenurile se sapa prin taiere cu diferite unelte, atunci cand terenurile nu sunt prea dure, sau
prin dislocare cu exploziv atunci cand taierea este anevoioasa sau imposibila.
Functie de rezistenta terenurilor la taiere manuala distingem urmatoarele categorii conform tab.1.
Tabelul 1
Categorie Denumirea Greutatea Stabilirea taluzelor
CORAL SRL TULCEA
Catego
Adanci Unghiul
Specifica Unelte de -ria de Panta
-mea de
teren terenului Aparenta sapare sapare taluzul
sapatu sapare
kg/m3 manuala mecani ui (h/l)
rii (m) (β0)
-ca
0 1 2 3 4 5 6 7
A)Terenuri pamantoase h<3,0
39 1/1.25
Terenuri usoare m
I - umpluturi nealterate 600-1600
h>3,0
- pamanturi arate 34 1/1.5
m
- pamanturi usoare lopata I
Terenuri mijlocii h<3,0
-nisipuri argiloase cu 56 1/0.67
m
pietris
II 1400-1900 cazma
- argile usoare h>3,0
partial 45 1/1
pamanturi cu nisisp si I-II m
tarnacop
pietris <15 mm
0 1 2 3 4 5 6 7
Terenuri tari h<3,0
63 1/0.50
-pamant cu radacini, m
bolovani, resturi de
III 1500-1900 tarnacop
zidarie, etc h>3,0
partial II-III 56 1/0.67
-marne moi si argile m
cazma
nisipoase cu pietris
Terenuri foarte tari
-argile grase cu pietris tarnacop
-argila grasa, compacta,
IV 1900-2200 h<3,0
umeda spit III-IV 71 1/0.34
m
-stanca dezagregata
h>3,0
-terenuri inghetate baros 63 1/0.50
m
B)Terenuri stancoase tarnacop h<3,0
84 1/0.10
Roci semidure V m
V-VII - marne moi, loess spit dupa
1100-2800 h>3,0
compact exploziv 76 1/0.25
m
- sisturi slabe rangi derocare
Roci dure
exploziv dupa
VIII-X - calcar moale 2200-3000 _ 90 _
rangi derocare
- marne medii
Roci foarte dure VI
XI-XVI - calcar compact 2500-3300 exploziv dupa _ 90 _
- roci eruptive derocare
CORAL SRL TULCEA
Terenurile a caror rezistenta la taiere este mai mica de 4 daN/cm 2, intra in categoria terenurilor
pamantoase, iar cele care au rezistenta la taiere mai mare decat 4 daN/ cm 2, in categoria terenurilor
stancoase.
Clasificarea sapaturilor se face functie de latimea gropii de fundatie, a modului de executare (cu sau
fara sprijiniri) si a mijloacelor de executie, astfel:
* din punct de vedere a latimii gropii de fundatie:
-sapaturi in spatii inguste; avand latimea mai mica de 2 m
-sapaturi in spatii largi, avand latimea mai mare de 2 mi
* din punct de vedere al sistemului de sprijiniri:
a) Sapaturi fara sprijiniri, cu pereti verticali. Acest tip de sapaturi se admit pentru perioade mici de timp
si cand nu exista pericolul de inmuiere datorita apelor pluviale sau freatice. Functie de natura terenului
se admit urmatoarele inaltimi ale taluzului vertical:
-terenuri curgatoare (categoria l)………………………………………….0,25 m
-pamant slab, nestabil (categoria 2………………………………………..0,75 m
-terenuri de compactitate medie (categoria 3)…………………………….1,25 m
-terenuri compacte (categoria 4) …………………………………………2,00 m
-argile compacte…………………………………………………………..3,00 m
-terenuri stancoase cu stanci sanatoase…………………………pana la orice adancime
b) Sapaturi fara sprijiniri, cu pereti in taluz, executate in terenuri coezive cu umiditate normala la care
sapatura nu sta deschisa mult timp. In cazul sapaturilor mai adanci de 3 m taluzurile se executa in trepte
de 0,5 -1,00 m, latime la 2,00 m adancime.
c) Sapaturi cu pereti sprijiniti, executate in terenuri cu coeziune redusa, sau in terenuri coezive si de alta
natura, cand saparea in taluz nu este posibila tehnic si economic: in spatii inguste;-in spatii largi
* Din punct de vedere al mijloacelor cu care se executa sapatura:-sapatura executata mecanizat cu
masini specializate ;-sapatura executata manual
Executarea sapaturilor se opreste cu cca.30 cm mai sus fata de cota indicata in proiect, pentru a se pastra
nederanjate caracteristicile pamantului bun de fundare. Acest strat se sapa numai inaintea betonariiCota
minima de fundare este sub limita de inghet care variaza la noi in tara intre 0,80 -1,10 m. Acest lucru
este necesar a se respecta pentru a se evita miscarea fundatiilor la variatiile de volum datorita inghetului
si dezghetului repetat al pamantului sub talpa fundatiilor.
Tehnologia executarii mecanizate a sapaturilor
Mecanizarea lucrarilor de sapaturi in constructii, a adus avantaje tehnico-economice deosebit de mari
fata de sapatura manuala. Pe langa marirea productivitatii muncii si reducerea pretului de cost, saparea
mecanica reduce foarte mult forta de munca, cu toate avantajele pe care acest lucru il ofera din punct de
vedere social, scurtand in aceeasi proportie si duratele de executie.Alegerea corecta a masinilor pe tipuri
si categorii de lucrari, se face orientativ pe baza cunoasterii categoriei terenului, volumului de sapatura
si distantei de transport, prezentate sintetic in tabelul 2.
CORAL SRL TULCEA
Tabelul 2. Alegerea orientativa a utilajului de sapare si transport

Nr. Categ. Dinstanta Volumul Utilajul de sapat si mijlocul de transport
crt Teren de de lucrari
transport(
m)
a) Sapaturi deasupra nivelului panzei freatice
1 < 3000 Bu1dozer pe senile 65CP
2 ≤ 50 ≥ 3000 Buldozer pe pneuri 180 CP
3 50-200 indif.de volum Screper tractat de 8 m3
4 200-1000 < 1000 Autoscreper de 10-14 m3
5 I-II ≥ 1000 Autoscreper de 20-25 m3
6 < 5000 Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 6.5 t
7 ≥ 1000 5000-10000 Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 12 t
8 10000-20000 Excavator 1.0 m3 + autopasculanta de 16 t
9 ≥ 20000 Excavator 2.5 m3 + autobasculanta de 16 t
Nr. Categ. Dinstanta Volumul Utilajul de sapat si mijlocul de transport
crt Teren de de lucrari
transport(
m)
10 < 100 indif. de volum Buldozer pe senile 180 CP + scarificator
11 < 10000 Excavator 0.6 m3 +transportor cu banda
12 100-1000 10000-20000 Excavator 0.6 m3+ transportor cu banda
13 ≥ 20000 Excavator 0.6 m3+ transportor cu banda
14 < 5000 Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 6.5 t
15 ≥ 1000 5000-10000 Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 12 t
16 10000-20000 Excavator 0.6 m3 + autobasculanta de 16 t
17 > 20000 Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 16 t
b) Sapaturi sub nivelul panzei freatice
18 I-II < 1500 indif. de volum Draga absorbanta 3500 m3
19 ≥ 1500 < 5000 Excavator draglina 0.6 m3 +autobascu1anta de 6.5 t
20 I, II, III 5000-10000 Excavator draglina 1.0 m3+ autobasculanta de 12 t
21 > 10000 Excavator draglina 2.5 m3+ autobasculanta de16 t
Transportul pamantului rezultat din sapatura.

Executarea mecanizata a sapaturilor cu utilaje specializate de mare randament, impun ca si evacuarea
pamantului sa se faca mecanizat, cu masini specializate in transport, unele cu functionare ciclica
( autovehicule cu platforma basculanta, vagoane de cale ferata. etc ), altele cu functionarea continua
(benzile transportoare). Tinand cont de cantitatea foarte mare de pamant ce trebuie transportat, este
necesar ca la alegerea mijloacelor de transport sa se tina seama de multitudinea factorilor tehnico-

economici care intervin in procesele de sapare si transport printre care: volumul lucrarilor de sapatura
mijlocul de sapare ales sau de care se dispune, categoria de teren, distanta de transport si starea
drumurilor de acces.
CORAL SRL TULCEA
In functie de locul de depozitare al pamantului se disting depozite apropiate si depozite indepartate.

Depozitele apropiate, se constituie din pamantul rezultat din sapatura si care este necesar executarii
ulterioare a umpluturilor de pamant. Din aceste motive, depozitele apropiate trebuie constituite cat mai
aproape de obiectul de constructii, cu lasarea spatiilor libere necesare desfasurarii in conditii bune a
proceselor tehnologice de executie, transport si a lucrarilor de pregatire loco-obiect. In general aceste
distante sunt cuprinse intre 10 -20 m in unele cazuri putand fi si mai mici.
Transportul pamantului la aceste distante se poate face:
- prin impingere cu buldozere specializate sau cu tractoare echipate cu lama de buldozer;
- incarcatoare cu cupa frontala. utilizate la incarcarea materia1elor granulare in autovehicole;
- transportoare cu banda de cauciuc;
- transportoare cu cupe.
Cand saparea se executa cu excavatoare cu cupa inversa si excavatoare echipate cu cupa draglina,
cantitatea de pamant necesara umpluturilor ulterioare, se poate goli direct in depozitu1 apropiat, cel
putin de o parte a obiectului. Depozitele indepartate, se constituie din surplusul de pamant sapat care nu
mai este necesar efectuarii de umpluturi locale. Aceste depozite se constituie acolo unde relieful
terenului permite: gropi, locuri accidentate, vaioage, etc si care ulterior s-ar putea reda circuitului
agricol. Si aceste depozite se recomanda sa fie alese pe cat posibil, cat mai aproape de locul de sapare,
deoarece transportul pamantului necesita un consum insemnat de combustibil si lubrefianti, a caror
cantitate creste proportional cu distanta de transport.
Transportul pamantului in depozitul indepartat, se poate efectua cu:
- autovehicule de toate categoriile cu platforma basculanta
- remorci auto cu platforma basculanta, tractate de tractoare pe pneuri sau senile, functie de starea
drumului de acces si distanta de transport.
La distante mai mari de 1 km, se prefera transportul cu autobasculante, mai ales atunci cand transportul
se face pe unele portiuni de drumuri publice amenajate; se pot utiliza basculante de capacitate de la 6 -16
to, functie de capacitatea mijlocului de incarcare astfe1 ca sa fie satisfacuta conditia de continuitate in
activitatea de incarcare-transport-descarcare, pana la efectuarea unui ciclu comp1et, astfel ca nici
mijlocul de sapare-incarcare sa nu stationeze din lipsa de autovehicule, dar nici acestea sa nu astepte
pentru incarcare. Autobasculantele au avantajul ca pot circula cu viteze
mari (in limita celor admise de lege) fiind astfel mult mai operative si mai mobile, in schimb au
dezavantaju1 ca necesita drumuri amenajate care scumpesc lucrarile. Alegerea celei mai bune solutii de
transport se poate face in baza unui studiu de optimizare.
Executarea umpluturilor de pamant si compactarea 1or
A. Executarea lucrarilor de pamant
La executarea umpluturi1or de pamant pentru toate categoriile de lucrari (drumuri, p1atforme, piste, cai
ferate, etc) trebuie respectate anumite conditii tehnice pentru pamantul cu care se face umplutura si
anumite reguli tehnologice ca mod de executare a umpluturi1or, menite sa asigure stabilitatea
terasamentelor in timp sub sarcinile de exploatare.
Pamanturile pentru umplutura trebuie sa indeplineasca urmatoatele conditii tehnice:
* Pentru executarea umpluturilor se recomanda in primul rand utilizarea pamanturilor permeabile si cu
grad mai redus de permeabilitate, care prin eliminarea relativ repede a apei in exces au o stabilitate mai
mare in timp.
CORAL SRL TULCEA
B. Compactarea terasamentelor.
Pentru a evita tasarea ulterioara a pamanturilor depuse in umplutura, este necesara compactarea acestora
pentru reducerea la minimum a gradului de infoiere si porozitate. Gradul de compactare ce urmeaza a fi
realizat depinde de sarcinile pe care trebuie sa le suporte umplutura in exploatare, precum si de
intervalul de timp ce se scurge de la executarea umpluturii pana la darea in exploatare, deoarece
umpluturile se compacteaza si in mod natural sub efectul umiditatii din ploi si zapezi si a greutatii
proprii, sau circulatiei unor autovehicule ce transporta materiale.
Compactarea se realizeaza prin aplicarea repetata a unor forte exterioare de scurta durata asupra
umpluturilor, determinand deplasarea particulelor de pamant unele fata de altele prin invingerea fortelor
de frecare si coeziune ce exista intre particule conducand la o indesare a acestora prin micsorare de
volum.
Sub efectul forte1or exterioare pamantu1 se deformeaza. Deformatia totala este compusa dintr-o
defomlatie elastica, reversibila si o deformatie remanenta, ireversibila. Compactarea se realizeaza
datorita deformatiei remanente a pamantu1ui prin micsorarea volumului datorita comprimarii porilor si a
golurilor umplute cu aer. Porii de aer nu se pot elimina complet prin compactare oricat de energica ar fi
compactarea, ramanand in final dupa compactare un volum de cca 4-6 % aer inclus. Daca porii din
pamant sunt umpluti in intregime cu apa (stare saturata) pamantul nu se poate compacta fiind
incompresibil, numai daca se elimina o parte din apa. Daca porii sunt umpluti numai partial cu apa
pamantul se poate compacta numai atat cat permite vo1umul de aer al porilor.
Influenta umiditatii pamantului asupra compactarii
Umiditatea terenului joaca un rol foarte important la compactarea umpluturilor. Compactarea optima se
obtine atunci cand umiditatea se apropie de cea naturala a terenului inainte de sapare. La pamanturi
coezive, cresterea umiditatii conduce la cresterea grosimii peliculei de apa ce inconjoara granula de
pamant, ceea ce conduce la o micsorare a fortelor de lagatura (a coeziunii), lucru ce favorizeaza
compactarea. La pamanturile necoezive, o cantitate mai mica de apa decat umiditatea naturala, sporeste
frecarea intre granule si ingreuneaza compactarea. Sporind umiditatea, compactarea este favorizata. Se
observa deci ca umiditatea (cu exceptia starii saturate), favorizeaza compactarea terenurilor. In tabelul 2
sunt date umiditatile optime de compactare pentru unele terenuri:
Tabelul 2 Umiditatea optima de compactare pentru unele terenuri de constructii
Felul terenului Umiditatea optima pentru

compactare Wopt%
Nisip si pietris cu granule mari se inunda cu apa
Nisipuri fine si argioase 12—15
Argile nisipoase si argile usoare 15—17
Loess 19—21
Argile nisipoase grele si argile grase 21—28
Argile foarte compacte 30—35
Asigurarea umiditatii optime umpluturilor pe timpul compactarii acestora, este esentiala pentru obtinerea
unei bune compactari. La lucrari importante de umplutura, executia acestora se opreste in timpul ploilor
sau a insoririlor puternice, sau se iau masuri de protectie impotriva acestora.
CORAL SRL TULCEA
Mijloace si metode de compactare a terasamentelor

Clasificare
Compactarea pamanturilor poate fi rea1izata prin diferite metode, in functie de natura utilajelor folosite.
O prima clasificare a utilajelor de compactare se poate face dupa frecventa si viteza de variatie a
efortului aplicat pamantutui deosebindu-se din acest punct de vedere:
-utilaje cu actiune statica
-utilaje cu actiune dinamica ;
Dupa modul de aplicare a incarcarilor, utilajele de compactare pot fi impartite in urmatoarete categorii:
-utilaje care realizeaza compactarea prin apasare si rulare (aceasta actiune mai poarta si numele
de cilindrare);
-utilaje care realizeaza compactarea prin apasare, rulare si framantare;
-utilaje care realizeaza compactarea prin batere;
-utilaje care realizeaza compactarea prin vibrare;
Primele doua categorii de utilaje au un efect static (apasare si framantare), iar urmatoarele doua categorii
au un efect dinamic (batere sau vibrare ).
In afara utilajelor specializate pentru compactarea pamantului, o indesare a acestuia se realizeaza in
mod invitabil prin circulatia masinilor care transporta sau imprastie pamantul. Acest efect este mai re
dus in cazul circulatiei masinilor echipate cu senile(presiunea exercitata de aceasta este de 0,4-0,6 daN/
cm2 si mai mare in cazul masinilor echipate cu pneuri (5 -6 da.N/cm2). Din acest punct de vedere rezulta
te bune se obtin mai ales prin circulatia motoscreperelor, care sunt utilaje grele si pot realiza pana la
50...80./. din compactarea standard. Circu1atia acestor masini trebuie sa fie dirijata in mod uniform
pe toata latimea platformei, iar straturi1e elementare in care este asternut pamantul sa fie suficient
de subtiri (10-15 cm). Totusi prin circulatie nu se poate conta decat pe o precompactare care va reduce
din energia necesara pentru compactarea propusa zisa, precum si pe o serie de efecte secundare sfarma-
rea bugarilor, nivelarea, reducerea pierderilor de umiditate.
Realizarea compactarii cu masini si utilaje care au efect de apasare, rulare si framantare.
Actiunea de framantare a pamantului favorizeaza efectul compactarii deoarece contribuie la eliminarea
mai rapida a aerului continut in strat.Compactarea in acest mod se realizeaza cu utilajele cu proeminen-
te pe tambur sau cu utilaje pe pneuri.
Realizarea compactarii prin vibrare
Compactarea pamanturilor prin vibrare este una dintre cele mai moderne metode de compactare, care
isi gaseste o aplicare din ce in ce mai larga, datorita rezultatelor bune obtinute prin acest procedeu.
Principiul metodei consta in transmiterea unor vibratii in stratul de pamant supus compactarii, vibratii
care provoaca o deplasare relativa a particuletor si o asezare mai compacta a acestora. Metoda compacta
rii prin vibrare a aparut si s-a dezvoltat in primul rand pentru pamanturile necoezive.La pamanturile
coezive intre particule actioneaza forte de legatura mari, indesarea producandu-se numai dupa distruge
rea sau reducerea simtitoare a acestor legaturi, ceea ce practic este foarte greu.Compactarea prin vibrare
este influentata in mare masura de umiditatea pamantului; apa permite transmiterea mai usoara a
vibratiilor si reduce frecarea intre particule. Datorita acestui fapt pamanturile necoezive se compacteaza
cel mai usor atunci cand umiditatea lor este mai mare cu 10…20 % decat umiditatea optima de compac-
tare, iar la umiditati de ordinul( 0.7… 0,8) Wopt ,efectul compactarii prin vibrare scade foarte mult.
Utilajele de compactare prin vibrare constau dintr-un generator de vibratii (actionat mai ales de un motor
termic) si organul de lucru prin care vibratiile se transmit stratului de pamant. dupa constructia si modul
de functionare a organului de lucru, utilajele de compactare prin vibrare pot fi:
CORAL SRL TULCEA
-placi vibratoare
-rulouri vibratoare.
Atat placile cat si rulourite pot fi tractate sau autopropulsate. Deplasarea placitor vibratoare prin
mijloace
proprii este posibila datorita inclinarii generatorutui de vibratii catre inainte, in momentul atingerii
turatiei corespunzatoare regimului de lucru al utilajului.
Compactorii vibratori autopropulsati sunt de tip tandem, numai unul din rulouri fiind insa vibrator (de
obicei cel din fata), prin celalalt tambur asigurandu-se propulsia utilajului.
Domeniul de utilizare:
Atat placile vibratoare cat si rulouri1e vibratoare se folosesc aproape exclusiv la compactarea pamantu-
rilor necoezive (nisip, pietris, balast, piatra sparta). La pamanturile coezive efectul de compactare
a placilor vibratoare este foarte redus, in timp ce a rulouritor vibratoare este totusi mai bun decat al
compactorilor netezi de aceeasi greutate.
Rulourile vibratoare pot fi folosite in egala masura atat la compactarea terasamentelor cat si a fundatiilor
din materiale granulare simple sau stabilizate cu lianti , precum si la compactarea imbracamintilor
rutiere din mixturi asfaltice.
Alegerea metodei si mijlocului de compactare
La alegerea metodei de compactare si implicit a utilajelor necesare trebuie avute in vedere urmatoarele
elemente :
- natura si starea pamantului (coeziv, necoeziv, grad de neuniformitate, umiditate)
- gradul de compactare care trebuie realizat
- conditiile locale de lucru (volumul de lucru, frontul de lucru, ritmul de executie, anotimpul in care se
executa, etc)
Fiecare metoda de compactare are partile ei pozitive si negative, si in general, nu exista un mijloc
universal de compactare care sa corespunda riguros oricarei situatii de pe teren. In aceasta situatie se
pune problema alegerii celui mai eficient si mai economic utilaj de compactare din numeroasele tipuri
existente, unele fiind concepute pentru a realiza compactarea fiind mai mu1te procedee (utilaje
combinate prevazute cu pneuri si cu rulou vibrator, tamburi vibratori cu proeminente, etc).
Pentru realizarea insa a unei compactari corecte, care sa conduca la realizarea de terasamente rezistente,
durabile, stabile si economice nu este suficient numai sa se aleaga metoda de compactare, trebuind sa se
respecte riguros tehnologia de compactare. In acest sens principalele elemente care trebuie avute in
vedere la stabilirea tehnologiei de compactare sunt:
-utilajul de compactare
-utilajul de compactare
-indicatii privind circulatia utilajului (schema de lucru, viteza de deplasare, suprapunerea trecerilor, etc)
-grosimea stratului de pamant inainte de compactare
-numarul de treceri pentru obtinerea gradului de compactare prescris
-intervalul de umiditate al pamantului in care se poate realiza compactarea preconizata
-masuri pentru conservarea umiditatii pamantului utilizat
-productivitatea necesara a se realiza.
CORAL SRL TULCEA
Tipul pamantului Utilajul de compactare Grosimea Nr.de Viteza de

stratului m treceri lucru km/h
0 1 2 3 4
Pietrisuri sau balasturi -Rulou vibrator greu 0.4…0.5 6…8 1.0…1.5
cu putine sau
Fara fractiuni fine -Compactor pe pneuri greu 0.2…0.3 10…15 2.0…3.0
-Rulou compactor 0.1…0.2 15…20 1.5…2.5
(100-120 kN)
Balast argilos -Rulou vibrator greu 0.30…0.50 6…8 1.5…2.0
-Compactor pe pneuri greu 0.15…0.25 8…12 2.0…3.0
-Rulou compactor 0.15…0.20 10…15 1.5…2.0
Nisipuri uniforme si -Rulou vibrator usor 0.3…0.5 4…5 1.5…2.0
neuniforme cu -Compactor pe pneuri greu 0.3…0.4 10…12 2.0…3.0
Pietris cu sau fara -Compactor pe pneuri usor 0.15 8…10 1.5…2.0
fractiuni fine -Rulou compactor 0.15…0.20 10…15 1.5…2.0
Nisipuri prafoase si -Rulou vibrator usor 0.3…0.5 5…6 1.5…2.0
nisipuri argiloase -Compactor pe pneuri usor 0.20 8…10 5.0
-Compactor pe pneuri greu 0.3…0.4 10…15 2.0…3.0
-Rulou compactor 0.15…0.20 15…20 1.5…2.0
0 1 2 3 4
Prafuri nisipoase cu -Compactor pe pneuri 2-5 0.2…0.3 8…12 1.5…2.0
plasticitate mare daN/cm2
-Rulou compactor 0.15…0.20 12…16 1.5…2.0
-Tavalug picior de oaie 0.20 12…16 1.5…2.5
Prafuri nisipoase si -Tavalug picior de oaie 0.20 10…16 2.5…5
argile cu plasticitate -Compactor pe pneuri 0.20…0.30 10…12 2.0…3.0
redusa -Rulou compactor 0.15…0.20 15…20 1.5…2.0
Argile nisipoase -Tavalug picior de oaie 0.20…0.30 15…20 2.0…3.0
prafoase, nisipuri -Compactor pe pneuri 0.20 15…20 1.5
fine argiloase -Rulou compactor 0.15…0.20 20…25 1.5…2.0
Argile, argile -Tavalug picior de oaie 0.20 12…16 1.5…2.5
nisipoase, loess -Compactor pe pneuri greu 0.15…0.25 12…16 2.0…3.0
Pentru lucrari de terasamente concentrate sau de intindere mare, la care volumul este de peste 5.000 mc
pamant compactat, valorile parametrilor din tabelul de mai sus sunt orientative.
Valorile reale se vor stabili pe santier intr-o compactare de proba care va servi si pentru controlul
compactarii.
Compactarea de proba se executa pe portiuni limitate denumite si piste sau platforme de incercare cu
scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare cu care urmeaza a se lucra grosimea optima a
stratului si numarul minim de treceri prin care se realizeaza gradul de compactare prescris atunci cand
pamantul are o umiditate apropiata de cea optima (Wopt+/- 2 %).
Randamentul de exploatare al utilajelor de compactare depinde in primul rand de caracteristicile tehnice
ale utilajelor folosite si de natura pamantului supus compactarii, precum si de alti factori ca:
CORAL SRL TULCEA
-modul de organizare al lucrului

-schimbarile de directie, intoarcerile utilajului
-dimensiunile frontului de lucru
-starea utilajului
-experienta constructorului
-constiinciozitatea si priceperea conducatorului utilajului.
Controlul compactarii terasamentelor
a) Consideratii generale
Verificarea modului in care materialele puse in opera au fost compactate este o garantie a comportarii in
timpul exploatarii in bune conditiuni. Se poate controla executia unei compactari pe doua cai si anume:
-examinand rezultatele obtinute, adica masurand sau apreciind calitatile fizice sau mecanice ale
materialului compactat;
-controland materialul si modul de executie al compactarii.
b) Verificarea compactarii prin stabilirea caracteristicilor fizice ale stratului executat
Calitatea lucrarilor de compactare se verifica prin determinatea gradului de compactare.
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in :
- verificarea trasarii;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie;
-verificarea calitatii si starii pamantului utilizat;
-controlul grosimii straturilor astenute;
-controlul compactarii terasamentelor;
-controlul capacitatii portante.
Este obligatoriu sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra calitatii
si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate
privind calitatea lucrarilor executate.
Verificarea trasarii axului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor
urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de 0,10 m in
raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie
* Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul, s-a indepartat stratul vegetal,
s-au executat sapaturile si s-a compactat pamantul, se determina natura pamantului, gradul de
compactare si deformabilitatea terenului de fundatie .
* Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse,
specificandu-se si eventualele remedieri necesare.
* Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 incercari
pentru fiecare 2000 mp de suprafete compactate.
* Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii conform
instructiunilor tehnice departamentale -indicativ CD. 31-94.
* Masuratorile cu deflectometru se vor efectua in profile transversale amplasate la maximum 25 m unul
dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stanga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru portiunile in
care se executa banda a III-a, se va face o verificare din 25 in 25 m.
CORAL SRL TULCEA
* La nivelul terenului de fundatie de sub rambleu, se considera realizata capacitatea portanta necesara
daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon de 100 KN to are valori mai mari decat cea
admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului
de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantul de fundatie conform tabelului 9.
* Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face in corelatie cu masuratorile cu
deflectometru in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta, iar daca
nu corespund se continua compactarea concomitenta cu alte masuri de imbunatatire a granulometriei, a
umiditatii, etc.
Verificarea calitatii straturilor asternute.
*Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in starea uscata.
Verificarea calitatii straturilor asternute.
* Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificata, aceasta trebuie sa
corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimentat pentru tipul de pamant respectiv si utilajele
folosite la compactare pentru a se asigura gradul de compactare si capacitatea portanta prescrisa.
* Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in
opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza
stratului atunci cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului
atunci grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba
din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de minimum 1000 cm 3. Verificarea gradului de
compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata
maxima stabilita prin incercarea Proctor Normal STAS 1913/13-83. Verificarea privind gradul de
compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, in sectiuni diferite
pentru fiecare sector de 250 m lungime.
* In cazul in care valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie
continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
* Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor efectuate nu confirma
realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila. Aceste
date se urmaresc de catre beneficiar si se inscriu in cartea tehnica a drumului.
* Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu parghie.
8.Inregistrări
PV de trasare a lucrarilor
PV pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse
9. Criterii de acceptare
9.1.Lucrarea de execuţie se considera încheiata daca au fost respectate documentaţia de execuţie,
prescripţiile din procedura.
9.2.Rapoarte de calitate;
9.3.Certificatele de calitate pentru materialele utilizate
9.4.Procesul verbal de recepţie calitativa
CORAL SRL TULCEA
S.C. CORAL
PTE1.00
S.R.L. LUCRARI DE BETOANE
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
A.COFRAREA BETONULUI
1.GENERALITĂŢI
Prevederile din acest subcapitol al instructiunilor de lucru se referă la lucrările de alcătuire şi
folosire a panourilor din placaj şi a panourilor metalice pentru cofraje.
Cofrajele sunt construcţii temporare necesare construcţiilor pentru redarea formei şi
dimensiunilor elementelor din beton, precum şi pentru susţinerea acestora în perioada când acestea nu au
capacitatea de a o face singure.
Soluţiile de realizare a cofrajelor trebuie sa fie :
* economice, astfel încât costul consumului de materiale şi de manoperă să rezulte în ponderi cât mai
scăzute din totalul necesar realizării construcţiei;
* rezistente la sarcinile ce le revin, în special: din greutatea (împingerea) betonului care solicita
elementele de susţinere sau faţa cofrajului; la montări - demontări şi manipulări repetate; la acţiunea
agenţilor atmosferici;
* exacte, în privinţa redării corecte a formei şi dimensiunilor elementelor din beton în limita abaterilor
admisibile;
* etanşe, astfel încât să nu permită scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
* simple, astfel încât să asigure execuţia uşoară în întreprinderea producătoare;
Totodată ele trebuie să permită:
 însuşirea rapidă de către muncitori a tehnicii de lucru;
 uşurinţa la montare-demontare, manipulare şi transport.
Cofrajele sunt utilizate în prezentul proiect pentru realizarea fundaţiei, a planşeelor, diafragmelor,
grinzilor, nervurilor, stâlpilor şi scărilor.
1.2 Livrare , depozitare , manipulare
Recepţia panourilor de cofraj se face pe loturi, la furnizor.
Verificarea calităţii la recepţie se face prin examinarea unei probe reprezentând 5% din lot; dacă din
această probă o cantitate mai mare de 10% nu corespunde, lotul se recepţionează panou cu panou;
verificarea dimensiunilor se va putea face folosind şabloanele care au servit la confecţionarea panourilor,
după o prealabilă verificare atentă a acestora; pentru fiecare lot de panouri constructorul va verifica
existenţa certificatului de calitate emis de furnizor.
Transportul panourilor, atât de la furnizor la şantier (după efectuarea recepţiei) cât şi de la un şantier la
altul se va face de preferinţă în pachete de cel mult 500 kg, cuprinzând 10-16 panouri de acelaşi tip,
asamblate prin balotare.
Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunzătoare folosind dispozitive
de manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor. Atât panourile de cofraj cât şi
celelalte materiale şi elemente de inventar ce formează setul de cofrare se vor manipula cu atenţie pentru
a nu se degrada prematur şi a nu se descompleta .
Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, în stive, pe suporţi de 15-20 cm înălţime, chiar şi
pentru o perioadă scurtă de neutilizare, stivele vor fi formate prin suprapunerea panourilor astfel
CORAL SRL TULCEA
împerecheate încât suprafeţele lor de contact cu betonul să se afle faţă în faţă. Dacă depozitarea urmează
a se face pe o perioada mai îndelungată, stivele se vor acoperi cu prelate sau cu folii de polietilena.
După recuperarea prin decofrare a panourilor de cofraj şi a celorlalte piese componente ale setului de
cofraj, acestea vor fi curăţate de resturile de beton şi vor fi unse pentru o mai bună conservare până la
următoarea folosire. Pentru ungerea de garda, imediat după curăţire, se recomandă folosirea emulsiei
parafinoase SIN având următoarea compoziţie :
- parafină 20 - 25 %;
- săpun 1,5 - 2 % ;
- apă 78,5 - 73 %.
Tratarea cofrajelor se va face la rece într-un strat subţire .
1.3 TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE COFRARE CU PANOURI

Lucrări pregătitoare şi principalele etape ale cofrării
Pentru orice element de construcţii operaţiile de montare a panourilor de cofraj se succed în principiu
în următoarea ordine:
 curăţirea şi nivelarea locului de montaj;
 trasarea poziţiei cofrajelor;
 transportul şi aşezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de inventar, în
apropierea locului de montaj;
 curăţirea şi ungerea panourilor;
 asamblarea şi susţinerea provizorie a acestora;
 verificarea poziţiei cofrajelor pentru fiecare element de construcţie, atât în plan cât si pe
verticala şi fixarea lor în poziţia corectă;
 încheierea, legarea (blocarea) şi sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu ajutorul
dispozitivelor de montare (caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare, distanţieri, contravântuiri, proptele, etc.) şi
etanşarea rosturilor.
La folosirea panourilor de cofraj se vor evita pe cât posibil practicarea găurilor în astereală şi
baterea cuielor în schelet. Se interzice cu desăvârşire tăierea sau cioplirea panourilor în scopul adaptării
lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire, în toate aceste cazuri fiind necesară
adoptarea unor completări la fata locului sau folosirea unor panouri speciale.
Panourile de care sunt fixate cutiile pentru găurile de trecere, şipcile pentru şanţuri ale traseelor
de instalaţii, etc. vor fi folosite cu aceeaşi destinaţie la fiecare refolosire.
Cutiile şi şipcile se vor fixa de panouri în cuie având grosimea minimă de 1,8 mm. Pentru a se
uşura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese în relief, acestea vor fi curăţate şi unse cu
deosebită atenţie.
Contravântuirile eşafodajelor vor fi bine strânse cu dispozitivele lor de asamblare, verificarea lor
fiind obligatorie.
Termenele la care se va realiza decofrarea elementelor din beton sunt cele din “Normativ pentru
executarea lucrărilor din beton si beton armat” - NE 012-99.
Imediat după decofrare se vor îndepărta bavurile de pe suprafaţa betonului folosind raşchete,
dălţi sau polizoare şi se vor remedia eventualele defecte ale suprafeţei betonului în prevazute in
NE 012-2/2010.
Pentru buna desfăşurare a lucrărilor de cofraj sunt necesare următoarele activităţi pregătitoare :
CORAL SRL TULCEA
1. Analiza proiectului de execuţie şi a condiţiilor specifice de execuţie, urmărind în special :

 secţiuni prin obiectiv, forme şi dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit;
 specificaţiile privind obligativitatea continuităţii unor elemente din beton turnat monolit,
rosturi de lucru, tehnologii de execuţie sau alte indicaţii tehnologice preconizate;
 dotarea şantierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule, etc. în vederea
alegerii proceselor tehnologice;
 termenul de execuţie al obiectivului;
 stadiul organizării de şantier şi termenul de începere a lucrărilor propriu - zise.
2. Gruparea elementelor de beton armat monolit şi alegerea tehnologiilor.
Elementele se grupează după forma şi dimensiuni, avându-se în vedere tehnologia ce se poate adopta
la fiecare grupa şi indicaţiile proiectantului privind obligativitatea continuităţii betonării anumitor
elemente.
Întocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucrările de cofraj.
Condiţii privind cofrarea diferitelor elemente de construcţii :
Pentru cofrarea radierului, panourile se dispun cu latura verticală.
Pentru solidarizarea şi sprijinirea panourilor se folosesc montanţi, cleşti, distanţieri, dulapi de aliniere,
proptele, etc. după care în prealabil s-a verificat poziţia cofrajelor în raport cu prevederile proiectului.
Cofrajele din panouri se ung cu atenţie înaintea montării armaturilor în scopul de a se uşura operaţia de
decofrare şi a se mari numărul de folosiri ale panourilor. Ungerea se face imediat după montarea
cofrajului sau chiar în timpul montării lui.
Pentru ungere se vor folosi substanţe produse industrial în acest scop sau unguentul de garda aplicat
după decofrare, fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant care degradează materialele
lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului sa se facă prin pulverizare .
La operaţiile de armare se va avea grijă ca unguentul să nu atingă carcasele de armaturi .
Înainte de începerea turnării betonului se vor amenaja şi verifica, la pereţi şi la stâlpi, podinele de lucru
pentru muncitorii betonişti, având înălţimea şi lăţimea corespunzătoare şi fiind prevăzute cu parapete de
protecţie precum şi punţi de circulaţie deasupra armăturilor la planşee. De asemenea se va verifica starea
de funcţionare a mijloacelor pentru transportul, punerea în opera şi compactarea betonului
(autoagitatoare sau basculante, pompe de beton sau bene, vibratoare).
Decofrarea elementelor de construcţii
La decofrarea elementelor, ordinea operaţiilor este, în general, inversă faţă de cele indicate la montarea
acestora:
 desfacerea zăvoarelor de susţinere (montanţi, rigle, moaze, caloţi);
 scoaterea fururilor de compensare la pereţi;
 scoaterea panourilor la pereţi, începând de la fururi;
 demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare .
Totodată se poate efectua în mod asemănător şi decofrarea laterală a grinzilor prin desfacerea şi
scoaterea tiranţilor, demontarea jugurilor şi îndepărtarea panourilor.
La decofrarea elementelor orizontale(grinzi, nervuri, plăci) ordinea operaţiilor este, în general,
următoarea:
 slăbirea contravântuirilor, pentru a permite coborârea eşafodajului în ansamblu;
 coborârea elementelor de susţinere verticale cu minimum 10 cm prin acţionarea asupra
dispozitivelor amintite (pene, filete, etc.);
 scoaterea la plăci a fururilor de compensare şi a panourilor de cofraj;
CORAL SRL TULCEA
 demontarea eşafodajului, şi anume: demontarea grinzilor, a contravântuirilor şi a popilor.

Abateri admisibile
Abateri limită la dimensiunile secţiunilor transversale: 3 mm
Toleranţe la rectiliniaritatea muchiilor:
 pe 1 m : 3 mm
 pe toată lungimea muchiei: 4 mm.
Toleranţe la planeitatea suprafeţei: 3 mm.
Deformaţiile pe care le suferă cofrajul în timpul turnării şi compactării betonului nu vor depăşi
limitele admisibile prevazute de norm.NE 012-2/2010.
Verificări în vederea recepţiei
Etapele controlului de calitate la lucrările de cofraje sunt:
a) Etapa preliminară caracterizată prin asigurarea condiţiilor tehnico - organizatorice necesare executării
şi realizării lucrărilor la nivelul calitativ prevăzut în documentaţiile tehnologice şi prescripţiile tehnice,
constând din:
 verificarea lucrărilor premergătoare celor de cofraje;
 verificarea mijloacelor de muncă cantitativ şi calitativ conform documentaţiilor tehnologice;
 verificarea geometriei subansamblurilor de cofraj şi înscrierii în limitele abaterilor
admisibile;
 verificarea subansamblurilor de cofraj privind existenţa tuturor elementelor prevăzute în
documentaţia de execuţie; fixarea corectă a elementelor de prindere ( menghine, cleme, şuruburi, etc.);
integritatea fetei cofrajului.
b)Etapa de execuţie a lucrărilor la nivelul calitativ prevăzut în documentaţiile tehnologice şi prescripţiile
tehnice, constând din :
 verificări după trasare şi înscriere în abaterile admisibile privind poziţia marcajelor fata de
axele construcţiei şi faţă de elementele corespunzătoare turnate la etajul inferior; dimensiunea
elementelor ce urmează a fi cofrate;
 verificarea după montarea elementelor de baza (caloţi în cazul stâlpilor, montanţi şi
panouri în cazul pereţilor, tălpile eşafodajului şi schelelor, etc.) privind existenţa tuturor elementelor
prevăzute în documentaţie, fixarea corectă şi stabilă a elementelor de prindere şi legătura, poziţionarea
corectă faţă de marcaj, în limitele abaterilor admise;
 verificări după montarea fiecărui nivel de elemente, privind:
* existenţa tuturor elementelor prevăzute;
* fixarea corectă şi stabilă a elementelor de prindere şi legătura;
* poziţia golurilor, inclusiv a celor destinate verificării la recepţia structurii, a poziţiei reciproce a axelor
verticale ale elementelor de la diferite niveluri;
* încheierea corectă şi asigurarea etanşeităţii;
* curăţirea cofrajelor;
* asigurarea masurilor de protecţia muncii şi PSI;
* poziţionarea corecta fata de marcaj;
* dimensiunile cofrajului;
* poziţionarea fata de orizontală şi verticală.
c)Etapa finală de verificare la recepţia lucrărilor conform documentaţiilor tehnologice şi prescripţiilor
tehnice.
CORAL SRL TULCEA
La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepţia finală de către o comisie formata din
beneficiar (inspector de şantier) şi constructor (sef de lot, seful punctului de lucru, seful de echipa).
Comisia va efectua verificările prevăzute mai sus precum şi alte verificări prevăzute în “Fişele de
utilizare „ specifice.
Rezultatele verificării şi eventualele remedieri ce trebuie făcute se vor consemna în „Registrul de
procese verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse„. După efectuarea remedierilor se va face
verificarea şi se va încheia un nou proces verbal .
Înainte de turnarea betonului conducătorul punctului de lucru (maistru, inginer) este obligat sa verifice
integritatea, stabilitatea, rezemarea pe teren, etanşeitatea, poziţionarea şi stabilitatea elementelor ce vor
fi înglobate în beton (armatura, rame, goluri, plăcute metalice, instalaţii, etc. ) conform documentaţiei de
execuţie .
După turnarea şi întărirea betonului se executa decofrarea pe baza unei dispoziţii scrise date de seful
de lot. La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul NE 012-2/2010.
1.4 STANDARDE DE REFERINŢĂ
C 11-74-Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru
cofraje;
NE 012-12/2010Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat ;
B. ARMAREA BETONULUI
1. GENERALITĂŢI
La realizarea acestei construcţii se vor folosi:
 armături de rezistenţă, care asigură elementului rezistenţa necesară;
 armături de repartiţie, care au rolul de a repartiza sarcinile;
 armături de montaj, care servesc pentru montarea armăturilor de rezistenţă (etrieri, care au şi
rol de rezistenţă, agrafe, capre, etc.).
Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1- 89, pentru oţeluri cu
profil neted OB 37 şi profilate PC 52 şi STAS 438/3 -98, 438/4 -98 pentru sârme trase şi plase sudate
pentru beton armat.
1.2 LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
Livrarea oţelului beton se face numai conform prevederilor în vigoare şi însoţită de certificate de
calitate care vor cuprinde :
 valorile proprietăţilor mecanice rezultate din încercări;
 rezultatele îndoirii la rece;
 rezultatele analizei chimice.
Livrarea otelului beton se face în legătură de bare sau colaci, masa minima a unui colac este de
40 kg, iar masa maximă este de 600 kg.
Colacii vor fi legaţi strâns în trei sau mai multe locuri; marcarea se va face prin vopsire;
depozitarea oţelurilor pentru armături se va face astfel încât să se evite condiţiile care favorizează
corodarea şi murdărirea barelor cu pământ sau alte materiale.
1.3. EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE ARMARE A BETONULUI

1. Curăţirea şi îndreptarea barelor sunt operaţii care trebuie efectuate înaintea tăierii şi
fasonării acestora. La curăţire se va îndepărta:
CORAL SRL TULCEA
 pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurităţi;

 rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul ;
 rugina aderentă, prin frecarea cu peria de sârmă în zona de sudare a barelor sau care urmează
a fi îndoite prin sudura.
După îndepărtarea ruginii neaderente sau a ruginii aderente, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu
trebuie sa depăşească abaterile limită la diametru prevăzute în anexa III.1 din NE 012-2/2010 şi anume:
 pentru bare cu D < 25 mm abatere limita de -0,5 mm;
 pentru bare cu D > 25 mm abatere limita de -0,75 mm.
Oţelul beton livrat în colaci sau bare îndoite, trebuie să fie îndreptat înainte de a se proceda la
tăierea şi fasonarea barelor, fără a se deteriora însă profilul. La întinderea cu troliul alungirea maxima nu
va depăşi 2 mm / m .
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminenţelor în cursul operaţiei de îndreptare.
2. Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armatură se va face în strictă
conformitate cu prevederile proiectantului. Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete
etichetate, în aşa fel încât să se evite confruntarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei în
momentul montării.
Armăturile se vor termina cu sau fără ciocuri, conform prevederilor din proiect. În cazul armăturilor
netede ciocul se îndoaie la 180 cu raza interioară de minim 2,5 D (D=diametrul etrierului) şi porţiunea
dreaptă de la capăt de 3 D (D=diametrul etrierului).
În cazul armăturilor cu profil periodic ciocul se îndoaie la 90 cu raza interioară de minim 2,5 D şi
porţiunea dreaptă de la capăt de 7 D completate cu prevederi suplimentare din STAS 10107/0-90, cap.
6.2.,6.3.,6.4.,6.5.
Îndoirea barelor înclinate, a celor de trecere din stâlpi în grinzi sau a celor de trecere peste coltul unui
cadru se va face după un arc de cerc cu raza de cel puţin 10 D.
Capetele barelor înclinate trebuie sa aibă o porţiune dreaptă cu lungimea de cel puţin 20 D, în zone
întinse şi cel puţin 10 D în zonele comprimate.
În cazul etrierilor, care se îndoaie după un unghi drept, cercul de îndoire va fi de minim 2 D
( D=diametrul etrierului ).
Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se executa cu o mişcare lentă, fără şocuri. La maşinile de
îndoit cu doua viteze nu se admite curbarea barelor din otel cu profil periodic la viteza mare a maşinii.
Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald. Se recomandă să nu se execute
fasonarea armaturilor la temperaturi sub - 10 C.
3. Legarea armăturilor trebuie efectuată la încrucişarea barelor, prin legături cu sârmă neagră sau cu
sudură electrica prin puncte.
Când legarea se face cu sârmă, se vor utiliza 2 fire de sârmă de 1÷1,5 mm diametru.
Reţelele de armături din plăci şi din pereţi vor fi legate în mod obligatoriu două rânduri de încrucişări
marginale, pe întreg conturul. Restul încrucişărilor, din mijlocul reţelelor, vor fi legate din 2 în 2 în
ambele sensuri (şah).
La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii la colţurile etrierilor sau a ciocurilor
agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai în şah
(cel puţin din 2 în 2).
Barele înclinate vor fi legate, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucişează.
Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armăturile longitudinale se vor lega de regulă de toate
barele longitudinale cu care se încrucişează.
CORAL SRL TULCEA
4. Plasele sudate se vor folosi ca armături pentru elementele din beton armat, monolite sau
prefabricate (plăci pentru planşee şi acoperişuri, etc.) solicitate de regulă numai de încărcări statice.
Utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu prevederile Normativului NE 012-2/2010, a
Instrucţiunilor P 59-80 şi Catalogul MIM I.S.P.S. Buzău 1978.
Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite fără contact direct cu pământul pe loturi de aceleaşi
tipuri şi notate corespunzător.
Încărcare, descărcarea şi transportul plaselor sudate se va face cu grijă, evitându-se izbirile şi
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verifica prin încercări pe epruvete, precum şi prin
încercări pe plase conform prescripţiilor menţionate în anexa I.1 din NE 012-2/2010.
În cazul în care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la înlăturarea prin periere în cel
puţin 5 zone de minim 20 cm, pentru fiecare armatură care intră în alcătuirea plasei.
5. Înnădirea barelor se face în conformitate cu prevederile proiectului. Astfel trebuie respectate
următoarele prevederi principale:
* Înnădirea armăturilor cu diametrul mai mare de 25 mm se face prin sudare (obligatoriu de la diametrul
de 32 mm). Nu se vor înnădi cu sudură bare având diametrul sub 10 mm.
* Înnădirea armăturilor cu sudură se face de regulă prin procedee obişnuite de sudare prin topire, cu arc
electric pe baza prevederilor din prescripţiile speciale.
*Secţiunea armăturilor întinse din oţel PC 52, înnădite prin petrecere fără sudură, trebuie să fie de
maxim 50% din secţiunea totală de armătură întinsă.
*Lungimea de suprapunere a armăturilor înnădite din oţel laminat la cald, amplasate în zona întinsă a
elementelor solicitate la încovoiere, compresiune excentrică şi întindere excentrică cu excentricitate
mare, va fi egală cel puţin cu valorile lungimilor de ancorare prevăzute în tabelul 1, multiplicate cu
coeficientul Ks = 1+r, unde r este raportul dintre aria armăturilor înnădite în aceeaşi secţiune şi aria
tuturor armăturilor din secţiunea respectivă. Tabelul 1 : Lungimi de ancorare a armăturilor
Calitatea oţelului Marca betonului (clasa betonului)
C16/ 20
Lungimile de ancorare în număr de diametre
OB 37 (cu ciocuri) 35
PC 52 30
 Lungimea minimă de suprapunere pentru armăturile înnădite în zona comprimată va fi de
3 d (d=diametrul barei) pentru elemente executate cu betoane de clasă mai mică de C 18/22,5. Lungimile
de suprapunere pot fi reduse în mod corespunzător dacă înnădirea se face într-o zonă cu solicitare mai
redusă. La elemente solicitate la compresiune, pe toată lungimea de suprapunere a armăturilor în zona de
întindere, etrierii vor fi îndesiţi, distanţa maximă între ei fiind de 10 d.
6. Montarea armaturilor se poate face bară cu bară (bare flotante) sau sub forma de subansambluri
(carcase sau plase sudate) realizate în ateliere centralizate aflate în proprietatea constructorului.
Utilizarea subansamblurilor realizate în condiţii industriale asigură o creştere a productivităţii muncii.
La terminarea montării armăturilor, datorită importanţei deosebite a calităţii execuţiei acestora
cât şi faptul că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi
obligatoriu recepţionate încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse.
Pentru a se putea face o comparaţie cu cantitatea de armătura prevăzută în deviz este necesar să
se ţină o evidenţă a consumurilor pe obiect sau părţi de obiecte.
CORAL SRL TULCEA
6.a. Montarea carcaselor se face de regulă cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat, dotate cu
dispozitive adecvate care permit montarea fără a le deforma sau deteriora.
Efectuarea montajului carcaselor necesită o serie de pregătiri, printre care :
 partea de construcţii în care se face montarea să fie degajată de alte elemente sau materiale de
construcţii;
 elementele de cofraj să fie deschise;
 cofrajul să fie curăţat de murdării, moloz, capete de scândură, zăpadă;
 verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.
Aşezarea în cofraj a carcaselor trebuie făcută cu grijă pentru a nu produce deformarea acestora
sau chiar a cofrajului.
6. b. Montarea plaselor sudate comporta o anumită operaţiune pregătitoare ce are ca scop scurtarea
timpului de armare şi obţinerea unei calităţi superioare, aceste operaţii fiind:
 verificarea dimensională şi calitativă a plaselor;
 remedierea defectelor constatate (noduri slabe sau desfăcute);
 prelucrarea propriu-zisă prin tăieri, decupări, legări de bare suplimentare.
6. c. Montarea armaturii se face în două moduri:
 la sol cu introducerea ulterioară în cofraj, soluţie ce permite realizarea cofrajului şi
armăturii în paralel. Pe o platformă cu raza de acţiune a mijlocului de ridicare se realizează armatura
(inferioară, superioară, distanţieri,etc.) după care cu un dispozitiv cadru se ia şi se montează în cofraj.
 montarea directa în cofraj plasă cu plasă care necesită însemnarea cu creta a poziţiei
plaselor pe cofraj, productivitatea muncii este mai scăzută, dar se limitează posibilitatea erorii. Plasele
ancorate pe reazeme se montează prin tăierea ultimei bare transversale şi introducerea prelungirii barelor
longitudinale între etrierii reazemelor.
La realizarea armaturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmărit ca:
 ultimele două bare marginale de pe fiecare latură a plaselor să nu prezinte mai mult de 5 %
noduri nesudate;
 aşezarea plaselor să se facă într-o succesiune care să permită, fără a stânjeni montarea
plaselor următoare;
 înnădirile prin petrecere sa fie executate corect;
 să se asigure menţinerea poziţiei plaselor în timpul betonării şi asigurarea grosimii stratului
de acoperire cu beton.
7. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat are drept scop asigurarea
protecţiei armăturii contra eroziunii şi buna conlucrare a acesteia cu betonul. Grosimea necesară a
stratului de beton pentru acoperirea armaturilor este indicata în NE 012-2/2010. Grosimea necesară a
stratului de beton pentru acoperirea armăturilor este indicată în tabelul 2.
Tabelul 2: Grosimea necesară a stratului de beton

Grosimea minima
a stratului de
Element acoperire(mm) Observaţii
Placa cu grosime de 150 15 -
mm
Grinzi cu înălţimea ≥ 250 25 Dacă înălţimea ≤ 500 mm şi diametrul armăturii ≤
mm 16 mm, grosimea minimă =20 mm
CORAL SRL TULCEA
Stâlpi 25 Se poate menţine acoperirea normală dacă se

Fundaţii cu strat de 35 execută o tencuială cu grosime de minim 20 mm cu
egalizare la armăturile de la mortar M 100 sau altă protecţie similară
faţa inferioară
Etrieri sau armături 15
transversale din carcase
sudate
Montarea armăturilor va fi efectuată în poziţiile prevăzute în proiect, asigurându-se menţinerea
acestor poziţii şi în timpul turnării betonului.
La montare se va prevedea :
 cel puţin 3 distanţieri la fiecare metru pătrat sau perete;
 cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp;
 cel puţin un distanţier la fiecare 2 metri liniari de grinda sau în zona cu armatura pe două sau
mai multe rânduri.
Distanţierii pot fi confecţionaţi din mase plastice sau prisme din mortar prevăzute cu câte o
sârmă pentru a fi legate de armaturi.
Se interzice folosirea cupoanelor de oţel beton.
Pentru menţinerea în poziţie a armaturilor de la partea superioară a plăcilor, se vor folosi capre
din oţel beton sprijinite pe cofraj şi dispuse între ele la distanţa de maximum 1 m (respectiv 1 buc./mp).
În cazul plăcilor în consola distanţa dintre caprele de menţinere a poziţiei armăturii va fi de
maximum 50 cm (respectiv 4 buc. / mp).
Prăznurile şi plăcutele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură de armătura
elementului sau vor fi legate cu sârmă de cofraj sau armături, asigurând menţinerea poziţiei carcaselor în
timpul turnării betonului.
Se recomandă ca atunci când se dispune de mijloace mecanice de ridicare şi montaj, armătura să
se monteze sub formă de carcase preasamblate, de preferinţă sudate prin puncte.
8. Înlocuirea armăturilor se poate efectua, în cazul în care nu se dispune de sortimentul şi diametrele
prevăzute în proiect, cu respectarea următoarelor condiţii:
 adaptarea altor diametre, de acelaşi tip de oţel cu cel înlocuit se va face astfel încât aria
armăturii să rezulte egală sau cel mult cu 5 % mai mare decât cel prevăzut în proiect , dar
fără a schimba tipul de otel;
 distanţele minime şi respectiv maxime rezultate între bare, precum şi diametrele minime
adoptate trebuie să îndeplinească condiţiile din NE 012-2/2010;
 înlocuirea armăturilor cu bare din alt tip de oţel decât cel prevăzut în proiect se va efectua pe
baza datelor precizate de proiectant .
10. Condiţii de calitate, verificarea şi recepţia lucrărilor de armături
La terminarea montării armăturii în fiecare element de construcţie în care urmează a se turna
beton, trebuie efectuată o verificare foarte minuţioasa privind calitatea acestor lucrări, deoarece ele
constituie „LUCRĂRI ASCUNSE”, deci nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple .
Verificările trebuie efectuate de către beneficiar (inspector de şantier), executant şi proiectant şi
trebuie să se refere la toate aspectele lucrării şi anume:
 numărul, diametrul, poziţia barelor în diferite secţiuni transversale caracteristice elementului
de structură;
 distanţa dintre etrier, diametrul acestora şi modul lor de fixare;
CORAL SRL TULCEA
 lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
elemente care se toarnă ulterior (mustăţi);
 lungimi de petrecere la înnădiri;
 calitatea sudurilor;
 numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
 dispozitivele de menţinere a poziţiei armaturilor în cursul betonării (capre, distanţieri, etc.);
 modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii;
 poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor;
Aceste elemente se consemnează cronologic în „REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU
VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR CE DEVIN ASCUNSE”.
Nu sunt valabile procesele verbale de lucrări ascunse încheiate numai de seful lucrare. Nu se
admite trecerea la o noua fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza
precedentă, dacă aceasta devine ascunsă. Valabilitatea procesului verbal de lucrări ascunse este de
7 zile; dacă în acest timp nu s-au executat betonările, trebuie refăcut procesul verbal.
În procesul verbal de lucrări ascunse încheiat după decofrarea elementului din beton se va
consemna şi poziţia mustăţilor.
Se interzice cu desăvârşire să se execute lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte ale
structurii de rezistenţa sau care să împiedice accesul şi reparaţiile corecte ale acestora. Registrul
constituie un document oficial şi ca atare se numerotează şi se parafează de către directorul întreprinderii
de execuţie sau împuternicitul acestuia.
Este obligatorie completarea cu cerneală a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor şi ştersăturilor sunt
interzise.
Registrul va fi vizat de către organele tehnice ale firmei executante şi ale beneficiarului, ale
forurilor tutelare precum şi de către proiectant.
Scopul procesului verbal de lucrări ascunse este de a consemna calitatea lucrărilor şi
conformitatea lor cu proiectul şi prescripţiile tehnice în vigoare (inclusiv abaterile admisibile).
Remedierile defecţiunilor sau ale abaterilor mai mari decât cele admisibile se vor efectua numai
cu avizul scris al beneficiarului, respectiv al proiectantului.
După executarea remedierilor se va întocmi un nou proces verbal de lucrări ascunse.
1.4 STANDARDE DE REFERINŢĂ
- NE 012-2/2010 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat
- C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii
- STAS 438/1-80 Oţel beton laminat la cald .
C. BETOANE SIMPLE ŞI ARMATE

În acest capitol sunt prezentate pe mărci şi elemente de construcţii condiţiile de preparare şi
punere în opera a betonului.
1.0 MATERIALE SI PRODUSE

1. Betonul marfa - betonul livrat de staţiile de betoane trebuie obligatoriu să fie însoţit de fişa de
calitate. Sortimentele de beton ce se livrează trebuie respectate, pentru fiecare marcă, următoarele
caracteristici prevăzute de norme: consistenţă, mărimea maximă a agregatelor, tipul de ciment utilizat.
CORAL SRL TULCEA
2. Ciment
Stabilirea cimentului s-a făcut ţinând seama de următoarele criterii:
 marca betonului;
 condiţii de execuţie;
 condiţii de exploatare.
Pentru alegerea tipului de ciment pentru fundaţii s-a ţinut seama de agresivitatea apei subterane.
3. Agregate
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă între 2201- 2500 kg/mc se folosesc agregate
grele provenite din sfărâmarea naturală sau din concasarea rocilor.
Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterate de aer, apa sau îngheţ. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase.
4. Apa
Apa utilizată la prepararea betonului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
 să fie limpede şi fără miros;
 să aibă reacţie neutră, slab acidă sau slab alcalină (maxim=10; minim=4);
 să nu conţină deşeuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloză, de zahăr, glucoză, acid
sulfuric, vopsele, cocserii, ateliere de galvanizare.
1.2. LIVRAREA , DEPOZITAREA , MANIPULAREA
Cimentul poate fi depozitat în saci sau vrac. Depozitarea cimentului ambalat în saci trebuie să se
facă în încăperi închise, fără umezeală, bine aerisite. Păstrarea cimentului vrac se face în depozite de tip
siloz. Durata de depozitare nu va depăşi 3 luni de la data fabricării pentru cimenturile cu întărire normală
şi respectiv o lună în cazul cimenturilor cu întărire rapidă (RIM).
Cimentul depozitat un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat la lucrări de beton şi beton
armat decât după verificarea stării de conservare şi a rezistentelor mecanice.
Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii
respective, vor fi declasate şi folosite numai în domeniul corespunzător noii mărci.
Înainte de folosirea cimentului se va face controlul calităţii cimentului, efectuându-se
următoarele verificări:
 constatarea existenţei certificatului de calitate;
 examinarea stării de conservare;
 verificarea constantei de volum.
Aceste verificări se respecta lunar precum şi în cazul evenimentelor
accidentale ca: umezire, amestecare cu corpuri străine.
Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate şi separat pe suporturi compartimentate
corespunzător evitării amestecării cu alte sorturi.
1.3 EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETONARE
1.Prepararea şi transportul betonului
Prepararea şi verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor din
NE 012-2/2010.
Transportul betonului de lucrabilitate L3 şi L4 (tasarea conului 59 cm, respectiv 10-15 cm) se face
cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului 1-4 cm) cu autobasculante cu bena
amenajate corespunzător.
Se admite transportul betonului de lucrabilitate L3 cu autobasculanta cu condiţia ca la locul de
descărcare să se asigure reomogenizarea amestecului.
CORAL SRL TULCEA
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare, vagoneţi,
jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe pentru a nu permite pierderile laptelui de ciment. Pe
timp de arşiţă sau ploaie suprafaţa libera de beton trebuie să fie protejată astfel încât să evite modificarea
caracteristicilor betonului.
Durata de transport se consideră din momentul începerii încărcării în mijlocul de transport şi
sfârşitul descărcării acesteia şi nu poate depăşi valorile de mai jos decât când se utilizează aditivi
întârzietori.
Temperatura amestecului Durata maxima de transport(minute)
de beton C Ciment marca 35 Ciment marca 40
- între 10 si 30 C 60 30
- sub 10 C 90 60__
În cazul autobasculantelor durata maxima se reduce la 15 minute.
Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a mijloacelor de
transport depăşeşte o ora, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apa.
2. Pregătirea turnării betonului
Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:

 corespondenţa cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical cu cele din
proiect;
 orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor;
 existenţa măsurilor pentru menţinerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea etanşeităţii lor;
 măsurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susţinere;
 dispoziţia corectă a armăturilor şi corespondenţa diametrelor şi numărul lor, cu cele din
proiect, solidarizarea armaturilor între ele (prin legare, sudură, petrecere), existenţa în număr
suficient a distanţierilor;
 instalarea conform planului proiectului a pieselor ce vor rămâne înglobate în beton sau care
servesc pentru crearea de goluri.
În cazul în care se constată nepotriviri faţă de proiect sau se apreciază ca neasigurată rezistenţa şi
stabilitatea susţinerilor se vor adopta masuri corespunzătoare.
Înainte de a se începe betonarea, cofrajul şi armăturile se vor curăţa de
eventualele corpuri străine, mortar rămas de la turnarea precedentă, rugină neaderentă, etc. şi se va
proceda la închiderea ferestrelor de curăţire.
În urma efectuării verificărilor şi măsurilor menţionate mai sus se va proceda la consemnarea
celor constatate într-un proces verbal de lucrări ascunse. Daca până la începutul betonarii intervin unele
evenimente de natură să modifice situaţia constatată (întreruperi, accidente, etc.) se va proceda la o noua
verificare şi la încheierea unui nou proces verbal.
Suprafaţa betonului turnat anterior şi întărit, care va veni în contact cu betonul proaspăt, va fi
curăţat cu deosebită grija prin ciocănire, de pojghiţa superficiala de ciment şi de betonul slab compactat,
îndepărtându-se apoi materialul prin spălare cu jet de apa sau cu aer comprimat.
Cofrajele din lemn, betonul vechi şi zidăriile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori , cu 2÷3
ore înainte şi imediat înaintea turnării betonului, iar apa rămasă în denivelări va fi îndepărtată.
CORAL SRL TULCEA
Se vor verifica de asemenea suprafeţele de zidărie pe care urmează a se turna betonul, prin
confruntarea cotelor reale cu cele din proiect şi se va proceda la curăţirea resturilor de mortar.
Dacă se constată crăpături între scândurile de cofraj care nu s-au închis la udarea acesteia, ele vor
fi astupate.
Înainte de turnarea betonului trebuie verificata funcţionarea corectă a utilajelor de transport şi de
compactare a betonului.
Se interzice începerea betonarii înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate.
1.4 REGULI GENERALE DE BETONARE

1. Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de maistrul sau seful punctului de lucru.
Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a
susţinerilor cofrajelor şi armăturilor şi va lua masuri operative de remediere a oricăror deficienţe
constatate. Atât deficienţele constatate cât şi măsurile adoptate vor fi consemnate în condica de betoane.
2. Betonul trebuie sa fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare. Punerea în lucrare se va face fără întreruperi, iar dacă acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi
de lucru.
3. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
 la locul de punere în lucrare, descărcarea betonului se va face în bene, pompe de beton sau
jgheaburi, pentru a se evita alte manipulări;
 dacă betonul adus la locul de punere în operă prezintă segregări, se va proceda la
descărcarea şi reamestecarea lui pe o platformă special amenajată, fără a se adăuga însă apă;
 înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5 m;
 turnarea betonului de la înălţime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcătuite din
tronsoane de forma tronconică;
 betonul trebuie sa fie răspândit uniform şi în grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite
întinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvârlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5
m;
 se vor lua măsuri pentru evitarea deformării sau deplasării armăturilor faţă de poziţia
prevăzută în proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în
consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele se vor corecta în timpul turnării;
 se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se grosimea
stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
 nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul vibrării betonului şi nici
aşezarea pe armături a vibratorului;
 în nodurile cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii,
prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de otel, prin vibrarea lui; în cazul că
aceste masuri nu sunt suficiente se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului prin spaţii
care să permită pătrunderea vibratorului;
 circulaţia muncitorilor şi utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe punţi
speciale care să nu rezeme pe armături, fiind interzisă circulaţia directă pe armaturi sau pe
cofraje;
 în cazul turnării unor elemente de construcţii diferite de cele indicate, se vor respecta
prescripţiile speciale sau precizările date prin proiect.
CORAL SRL TULCEA
1.5 BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE ŞI PĂRŢI DE CONSTRUCŢIE

Betonarea fundaţiilor
a). La executarea fundaţiilor din beton şi beton armat se vor respecta şi revederile cuprinse în capitolul
6 din NE 012-99, precum si capitolul 10 din P 10-86 .
b). La executarea fundaţiilor vor fi avute în vedere următoarele:
 materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi prescripţiilor din
standardele şi normele de fabricaţie în vigoare;
 execuţia fundaţiilor nu poate să înceapă dacă nu s-a făcut în prealabil controlul săpăturii de
fundaţie;
 fundaţia se va executa, pe cât posibil, fără întrerupere pe distanţa dintre două rosturi de tasare,
în cazul când aceasta condiţie nu a putut fi respectata se va proceda conform prevederilor de la
rosturi de lucru, avându-se în vedere şi următoarele:
* durata maximă admisă a întreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri speciale la reluarea
betonarii, va fi între 1,5 şi 2 ore, funcţie de tipurile de ciment folosite (cu sau fără adaosuri).
* în cazul în care rostul de lucru din fundaţie nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical la o distanta
de 1,0 m de la marginea stâlpului;
* suprafaţa rostului de lucru va fi perpendiculară pe axa fundaţiei, şi canată sau vertical pe toata
înălţimea;
* turnarea benzilor de fundaţie se va face în straturi orizontale de 30-50 cm, iar suprapunerea stratului
următor superior de betoane se face obligatoriu înainte de începerea prizei cimentului din stratul inferior;
* nu se admit rosturi de turnare înclinate la fundaţie, betonarea şi vibrarea făcându-se fără întrerupere;
* reluarea turnării se va face după pregătirea suprafeţelor rosturilor;
* suprafaţa rostului de lucru trebuie să fie curăţată şi spălată abundent cu apa, imediat înaintea turnării
betonului proaspăt;
* în cazul întreruperilor cu durate mai mari, tratarea suprafeţelor betonului întărit se va face prin udarea
îndelungat(8-10ore)înainte de începerea betonarii şi curăţirea cu peria de sârma,jet de aer,etc.
* pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile din contracţii se va
menţine umiditatea betonului în primele zile după turnare, protejând suprafeţele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecţie (prelate, rogojini, etc.);
- stropirea periodică cu apă, care va începe după 2 până la 12 ore de la turnare, în funcţie de tipul
cimentului utilizat şi temperatura mediului, temp. minima la care se va proceda la stropire va fi +5 C;
executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascunsă şi se va recepţiona de către reprezen
tantul beneficiarului,în timpul execuţiei sale,încheindu-se un proces verbal de lucrări ascunse;
 astuparea porţiunilor de săpătură ramase în afara fundaţiilor se va realiza potrivit cu prevederile
din subcapitolul „Lucrări de terasamente”;
 rezultatele verificărilor, atât pentru armături cât şi pentru cofraje vor fi consemnate în procesele
verbale de lucrări ascunse, încheiate între beneficiar şi executant;
 în cazul în care elementelor de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate se
vor respecta prevederile din proiect şi din anexa 1.3. a Normativului NE 012-99 privind mărcile minime
de beton, dozajul de ciment şi raportul apă-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.
CORAL SRL TULCEA
1.6 COMPACTAREA BETONULUI

1. Compactarea betonului se execut prin vibrarea mecanic în cazul imposibilităţii de continuare a
compactării prin vibrare (defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent electric, etc.), turnarea betonului
se va continua până la poziţia corespunzătoare unui rest, compactând manual betonul;
2. Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice şi
funcţionale şi pentru care se dispune de prescripţii de utilizare şi întreţinere;
3. Personalul care efectuează vibrarea betonului trebuie să fie instruit în prealabil asupra modului
de utilizare , a procedeului pe care urmează să îl aplice;
4. În cazul plăcilor suprafaţa betonului vibrat se va nivela imediat după terminarea acestei
operaţii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe şipci de ghidare;
5. Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forţa perturbatoare şi frecvenţa
corespunzătoare acestuia) se va face în funcţie de dimensiunile elementelor şi de posibilităţile de
introducere a capului vibrator (butelie) printre barele de armătură;
6. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare internă se recomandă să fie L3 sau L4 ;
7. Durata de vibrare optimă, din punct de vedere tehnico-economic, se situează între durata
minimă de 5 sec. şi durata maximă de 30 sec în funcţie de lucrabilitatea betonului şi tipul de vibrator
utilizat.
8. Prelungirea duratei de vibrare până la 60 sec., impusă de condiţii locale, nu este de natură a
dauna calităţii betonului. Semnele exterioare după care se recunoaşte că vibrarea betonului s-a terminat,
sunt următoarele:
 betonul nu se mai tasează;
 suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
 încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului şi se reduce diametrul lor.
9. Distanţa dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de
1,4 x r , unde r este raza de acţiune a vibratorului. În cazurile în care nu este posibilă respectarea acestei
distanţe (din cauza configuraţiei armăturilor, a unor piese înglobate sau din alte cauze) se recomandă
utilizarea concomitentă a mai multor vibratoare, distanţa între ele depăşind 2 x r.
10. Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu depăşească ľ din lungimea
capului vibrator (butelia); la compactarea unui nou strat butelia trebuie sa pătrundă 5÷15 cm în stratul
compactat anterior;
11. Vibrarea de suprafaţă se va utiliza prin compactarea betonului din elementele de construcţie
de suprafaţă mare şi grosimi de 3÷35 cm, domeniul de grosime optimă fiind de 8÷20 cm.
12. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafaţă se recomandă să fie L2 (tasare
1÷4 cm);
13. Se recomandă ca durata vibrării să fie de 30÷60 sec. Timpul optim de vibrare se stabileşte
prin determinări de probă efectuate în opera la prima şarja de beton ce se compactează.
14. Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie să fie de 1,1÷1,35 mai mare
decât grosimea finală a stratului compactat, în funcţie de lucrabilitatea betonului. În cadrul
determinărilor de probă prevăzute la punctul anterior se stabileşte şi grosimea stratului de beton
necompactat necesară pentru realizarea grosimii finite a elementului;
15. Distanţa dintre două poziţii succesive de lucru ale plăcilor şi riglelor vibrante trebuie să fie
astfel stabilită încât să asigure acoperirea succesivă a întregii suprafeţe de beton compactat.
CORAL SRL TULCEA
1.7 TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE

1. Pentru asigurarea condiţiilor favorabile de întărire şi pentru reducerea deformaţiilor din
contracţie se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare protejând suprafeţele
libere prin:
 acoperirea cu materiale de protecţie;
 stropirea periodică cu apă;
 aplicarea de pelicule de protecţie.
2. Acoperirea cu materiale de protecţie se va face cu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc..
Aceasta operaţie se face de îndată ce betonul a căpătat suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu
adere de suprafaţa acoperită. Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umeda.
3. Stropirea cu apa va începe după 12 ore de la turnare în funcţie de tipul de ciment utilizat şi
temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin aceasta operaţie
să nu fie antrenată pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2÷6 ore, în aşa fel încât
suprafaţa betonului să se menţină umedă. Se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru
apa de amestecare a betonului, care poate proveni din reţeaua publică sau din altă sursă. În ultimul caz
apa trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790-84. Stropirea se va face prin
pulverizarea apei. În cazul în care temperatura mediului este mai mică decât 5 º C nu se va proceda la
stropirea cu apă.
4. Pe timpul ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilenă, atât timp cât, prin căderea precipitaţiilor, există pericolul antrenării pastei de ciment.
5. Betonul ce ar urma să fie în contact cu apa curgătoare va fi protejat de acţiunea acestora prin
devierea provizorie a apei timp de cel puţin 7 zile după turnare sau prin sisteme etanşe de protecţie
(palplanşe sau batardouri).
1.8. DECOFRAREA
1. Reguli generale
a)La îndepărtarea elementelor de cofraj trebuie avut în vedere că rezistenţa betonului să fi atins
valorile de mai jos (exprimate direct sau în procente faţă de marcă) :
Elementul de cofraj ce Deschiderea elementului de beton în (m)
se îndepărtează L6m 6 m L 12 m L 12 m ___
1. Părţile laterale La atingerea rezistenţei de minim 25 daN/cm² astfel
ca feţele şi muchiile elementului să nu fie deteriorate
2. Feţele interioare cu
menţinerea popilor de 50% 60% 60%
siguranţă______________________________________________________
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns părţile de construcţie se va face prin încercarea
epruvetelor de control confecţionate în acest scop şi păstrarea în condiţii similare elementelor în cauză,
conform prevederilor din STAS 1275-81 sau prin încercări nedistructive.
În cazurile curente, în lipsa încercărilor, se vor respecta termenele minime de decofrare indicate
mai jos, ţinând seama de temperatura medie din perioada de întărire a betonului şi de tipul cimentului
utilizat:
În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:
 desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către conducătorul de lot. În cazul în
CORAL SRL TULCEA
care se constată defecte de turnare (goluri, zone de segregare, etc.) care pot afecta stabilitatea
construcţiei, decofrarea se va sista până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare;
 susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi
continuând simetric către reazeme;
 slăbirea pieselor de fixare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fără şocuri;
 decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă de către elemente ce se
decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului şi susţinerilor.
b) În cazul construcţiilor etajate având deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor lăsa sau
se vor monta popi de siguranţă.
c) După decofrarea oricărei părţi de construcţie se va proceda, de către seful lotului, delegatul
beneficiarului şi eventual de către proiectant, la o examinare amănunţită a tuturor elementelor de
rezistenta ale structurii, încheindu-se un proces verbal de lucrări ascunse, în care se vor consemna
calitatea lucrărilor precum şi eventualele defecte constatate şi aprecierea importanţei lor. Este interzisă
efectuarea de operaţii de orice fel, înaintea acestei examinări. În cazul în care se constată defecte
importante (goluri, zone segregate sau necompactate, etc.) remedierea acestora se va face numai pe baza
detaliilor acceptate de proiectant şi cu supravegherea beneficiarului. După executarea acestor remedieri
se va întocmi procesul verbal de lucrări ascunse în care se va menţiona procedeul de remediere adoptat.
La lucrările la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor remedia o dată cu
executarea finisajului respectiv .
1.9 CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Controlul calităţii lucrărilor se face în conformitate NE 012-2/2010 din care se prezintă mai jos un
extras:
1.Înaintea începerii betonarii se va verifica şi dacă sunt pregătite corespunzător suprafeţele de
beton turnate anterior şi cu care urmează să vină în contact betonul nou, respectiv dacă:
 s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment;
 s-a îndepărtat zona de beton necompactat;
 suprafeţele în cauză prezintă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între
betonul nou şi vechi.
Constatările acestor verificări se vor înscrie în procesul verbal de lucrări ascunse.
În cursul betonării elementele de construcţii se vor verifica dacă :
 datele înscrise în fisele de transport ale betonului corespund celor prevăzute şi nu s-a depăşit
durata de transport;
 lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;
 condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
 se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe;
 se asigură menţinerea poziţiei armăturilor şi a pieselor înglobate;
 se asigură menţinerea dimensiunilor şi formelor cofrajelor precum şi comportarea
elementelor de susţinere şi sprijinire;
 se aplică măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.
În condica de betoane se vor consemna:
 fişele de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare;
 ora începerii şi terminării betonarii;
 temperatura mediului (în perioada de timp friguros);
 măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
CORAL SRL TULCEA
 evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii, etc.).

În cazul în care conducătorul de lot răspunde direct şi de prepararea betonului, acesta este obligat
să verifice în paralel calitatea cimentului şi a agregatelor, precum şi modul de dozare, amestecare şi
transport al betonului. Constatările acestor verificări se trec în condica de betoane.
La decofrarea oricărei părţi de construcţie se va verifica şi consemna în procesul verbal de lucrări
ascunse:
*aspectul elementelor, semnalându-se dacă se întâlnesc zone de beton necorespunzătoare (necompactat,
segregat, goluri, rosturi, etc.);
*dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;
*distanţele dintre diferite elemente;
*poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi în raport cu cele corespunzătoare situate la
nivelul imediat inferior);
*poziţia golurilor de trecere;
*poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elementele ce se toarnă ulterior;
Calitatea betonului pus în lucrare se consideră corespunzătoare dacă:
*nu se constată defecte de turnare sau de compactare (goluri, segregări, întreruperi de betoane, etc.);
*la ciocănire se înregistrează un sunet corespunzător şi uniform;
*calitatea betonului livrat este corespunzătoare;
*rezultatele încercărilor efectuate pe epruvete confecţionate pe şantier sau a celor nedistructive sunt
corespunzătoare.
Rezultatele aprecierii calităţii betonului pus în lucrare pentru fiecare parte de structură, se
consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar şi executant. Dacă nu sunt îndeplinite
condiţiile de calitate se vor analiza de către proiectant măsurile ce se impun.
3. Recepţia structurii de rezistenţă se efectuează pe întreaga construcţie sau pe parţi de
construcţie ( fundaţie, scara, etc.) în funcţie de prevederile programului privind controlul de calitate pe
şantier, stabilit de proiectant împreuna cu beneficiarul şi executantul. Această recepţie are la bază
examinarea directă efectuată de cei trei factori pe parcursul execuţiei. Suplimentar se va verifica:
*existenţa şi conţinutul proceselor verbale de lucrări ascunse precum şi a proceselor verbale de
verificare a calităţii betoanelor după decofrare şi de apreciere a calităţii betonului pus în lucrare;
*constatările consemnate în cursul execuţiei de către beneficiar, proiectant, C.Q. sau alte organe de
control;
*confirmarea prin proces verbal a executării corecte a măsurilor prevăzute în diferitele documente
examinate;
*consemnările din condica de betoane;
*dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel;
*dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului;
*comportarea la probă de inundare a teraselor;
*respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compoziţia
betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc.;
*orice altă verificare se consideră necesară.
Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă se consemnează într-un
proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi executant, precizându-se în concluzie dacă structura
în cauză se atestă sau se respinge.
CORAL SRL TULCEA
În cazurile în care se constată deficiente în executarea structurii, se vor stabili măsurile de

remediere, iar după executarea acestora se va proceda la o noua recepţie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte elemente (ziduri, tencuieli, protecţii, finisaje, etc.) este
admisă numai în baza dispoziţiei de şantier dată de beneficiar şi proiectant. Această dispoziţie se va da
după încheierea recepţiei structurii de rezistenta sau, în cazuri justificate, după încheierea recepţiei
parţiale a structurii de rezistenţă.
Recepţia parţială va consta din efectuarea tuturor verificărilor menţionate cu excepţia examinării
rezistenţei betonului la vârsta de 28 zile care se face la recepţia definitivă a structurii de rezistenţă. În
asemenea situaţii proiectantul va preciza unele parţi de elemente asupra cărora să se poată efectua
determinări ulterioare şi care nu se vor acoperi decât după încheierea recepţiei definitive a structurii.
A. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT
1.0 TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A CADRELOR

Execuţia monolită a cadrelor de beton armat se foloseşte atunci când este necesară realizarea
unor noduri rigide la îmbinarea între stâlpi şi rigle.
Tehnologia de execuţie monolită a cadrelor din beton armat cuprinde următoarele lucrări:
armarea şi cofrarea stâlpilor, cofrarea şi armarea riglelor, turnarea şi compactarea betonului în stâlpi şi
rigle şi decofrare.
1. Cofrarea şi armarea elementelor cadrului
Aceste lucrări sunt similare celor prin care se realizează fiecare element în parte (stâlpi şi grinzi). O
atenţie deosebită trebuie acordată armării nodurilor, precum şi cofrării acestor zone.
Cofrarea şi armarea stâlpilor
La cofrarea stâlpilor se folosesc atât cofraje demontabile alcătuite din panouri, juguri (caloţi) şi
sprijiniri metalice de inventar, cât şi cofrajul metalic pentru stâlpi cu toate piesele necesare cofrării
îmbinării stâlp ‫ ــ‬grindă.
Lumina panourilor de cofraj se alege astfel încât să se realizeze înălţimea stâlpului până sub
grindă, reducându-se la minimum volumul completărilor. La partea inferioară a cofrajului se lasă o
fereastră, pentru a se putea scoate din cofraj, înainte de turnarea betonului, deşeurile care s-au adunat în
interior la baza stâlpului. Fereastra este prevăzută cu un capac care astupă golul în timpul turnării
betonului. Lucrările de armare a stâlpilor constau în alcătuirea carcaselor şi legarea acestora de
armăturile celorlalte elemente ale structurii de rezistenţă. Carcasele se pot realiza fie direct în cofraj, la
poziţia indicată în proiect, fie pe bancul de lucru şi se montează ulterior la poziţie. Asamblarea
carcaselor pe bane este mai des utilizată, deoarece duce la creşterea productivităţii şi asigură o calitate
superioară lucrărilor de armături.
Înainte de montarea carcaselor se elimină deşeurile de la baza stâlpilor, se îndepărtează
mustăţile de continuitate şi se pun în poziţia necesară pentru îmbinare. După montarea carcasei,
barele ei verticale se îmbină mustăţile lăsate din fundaţie sau din stâlpul etajului inferior. Îmbinarea se
realizează prin legarea cu sârmă moale sau prin sudare. După cofrarea stâlpului, se asigură
stabilitatea cofrajului prin contravântuiri şi apoi se execută cofrajul riglei cadrului.
Cofrarea şi armarea grinzilor
Pentru grinzi se pot folosi cofraje demontabile din panouri netipizate sau tipizate, din scândură sau
placaj. Cofrajele demontabile netipizate sunt alcătuite din trei panouri din scânduri solidarizate cu
chingi, reprezentând părţile laterale şi partea inferioară a cofrajului grinzii. La partea inferioară, părţile
CORAL SRL TULCEA
laterale sunt prinse cu cuie de panoul de fund, iar la partea superioară sunt prinse cu şipci dispuse
transversal. Panoul de la partea inferioară are lăţimea egală cu lăţimea grinzii şi reazemă pe popi de
lemn care au la partea superioară o scândură aşezată pe muchie. La partea de jos, popii reazemă prin
intermediul unor pene de tălpi de dulapi. Când grinzile reazemă pe stâlpi, cofrajul grinzii intră în lăcaşul
prevăzut în panourile cofrajului pentru stâlpi. Când grinzile reazemă pe ziduri portante, cofrajul se
execută pe lungimea corespunzătoare distanţei între ziduri.
Grinzile se pot arma direct în cofraj sau prin execuţia carcaselor la bancul de lucru şi montarea lor
ulterioară în cofraj. Grinzile se pot arma direct în cofraj după montarea armăturii stâlpilor, astfel:
* se inserează cu creta sau cu creionul, pe marginea cofrajului, poziţia indicată în proiect pentru etrieri;
*se introduc etrierii în cofraj în dreptul semnelor; dacă etrierii sunt închişi, latura lor superioară se
lasă deschisă pentru a se putea introduce barele longitudinale;
*se introduc barele drepte de la partea inferioară a grinzii, se aşează la poziţia din proiect şi se leagă cu
sârmă de etrieri;
*se aşează apoi barele ridicate, călăreţii şi toate celelalte bare prevăzute la poziţia din proiect,
închizându-se etrierii şi legăndu-se cu sârmă.
O atenţie deosebită trebuie dată respectării poziţiei armăturii în cofraj şi pe reazeme, precum şi
acoperirii cu beton, atât pe fundul grinzii, cât şi lateral.
După montarea carcasei de armătură a riglei, se execută armarea nodului prin îndoirea şi
petrecerea barelor din stâlpi şi rigle. La stâlpii cadrelor etajate, barele longitudinale se înnădesc prin
petrecere sau prin suduri în zona de deasupra nivelului fiecărui etaj. Mustăţile lăsate din stâlpii nivelului
inferior pentru îmbinări trebuie să depăşească nivelul superior al planşeului cu 3d. Pe porţiunea îndoirii,
etrierii se îndesesc, astfel ca distanţa maximă între ei să nu depăşească 10 d. În cazul unui nod central
armătura trece prin nod, asigurând continuitatea riglei şi în acelaşi timp legătura monolită dintre stâlpi şi
riglă.
1. Turnarea şi compactarea betonului

Înainte de betonarea cadrelor, se efectuează verificările obişnuite dinaintea turnării betonului la
stâlpi şi grinzi, o atenţie deosebită acordându-se nodurilor cadrului, zonelor cu armături înclinate şi cu
etrieri suplimentari. Turnarea betonului trebuie executată concomitent din cele două extremităţi ale
cadrului, pentru a se evita deplasarea cofrajului datorită încărcării excentrice la turnarea dintr-o singură
parte.
Construcţiile cu structura din cadre de beton armat de betonează numai pe baza fişei tehnologice
care indică pe faze ordinea de execuţie a lucrărilor. Între terminarea betonării stâlpilor şi începerea
betonării riglei se lasă o pauză de 1-2 ore, pentru ca betonul proaspăt din stâlpi să aibă timp să se taseze.
Pentru vibrarea betonului turnat în cadre se folosesc vibratoare de cofraj şi vibratoare de interior şi acolo
unde nu este posibilă o vibrare corespunzătoare, se iau măsuri suplimentare de compactare manuală. În
stâlpi betonul se toană continuu. În cazuri deosebite se admite întreruperea betonării cadrului în stâlpi,
sub rigla cadrului sau sub nivelul vutelor. La cadrele etajate, întreruperea se face la baza stâlpului
superior. Betonarea în riglele cadrului se poate întrerupe între (1/4-1/5) L, (L fiind deschiderea riglei).
La reluarea betonării, suprafaţa rosturilor de lucru se curăţă cu grijă de betonul care nu a fost
compactat şi de pojghiţa de lapte de ciment. Durata întreruperii betonării la rosturile de lucru nu poate
depăşi anumite limite, în funcţie de natura cimentului utilizat şi de temperatura mediului
CORAL SRL TULCEA
exterior, fiind cuprinsă între 4 şi 10 ore. După terminarea lucrărilor de turnare şi compactare a betonului
în cadre, se iau măsuri de protejare, asigurându-se un mediu umed cel puţin 7 zile, prin stropirea cu apă
la intervale de 2-6 ore şi acoperirea feţei riglelor cu rogojini sau cu folii din material plastic.
2. Decofrarea cadrelor turnate monolit

Ordinea de decofrare a elementelor cadrului este următoarea: întâi se desfac părţile laterale ale
cofrajului stâlpilor şi riglei, când betonul are rezistenţa la compresiune de minim 25 da N/cm2 şi apoi
părţile orizontale ale cofrajului riglei. La decofrare de are în vedere ca să nu se producă şocuri; să nu se
deterioreze atât cofrajul (în vederea refolosirii lui cu reparaţii minime), cât şi a elementului decofrat.
TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A PLANŞEELOR DIN BETON ARMAT

Tehnologia de execuţie a planşeelor din beton armat monolit cuprinde următoarele lucrări:
cofrare, armare, montare a pieselor şi a elementelor de instalaţii, turnare şi compactare a betonului,
decofrare.
1. Lucrări de cofrare
Cofrajele demontabile tipizate sunt alcătuite din panouri şi elemente de susţinere şi solidarizare
de inventar ( popi, grinzi extensibile, cleşti). Panourile de cofraj se dispun astfel încât să acopere în
totalitate suprafaţa planşeului sau să se folosească un număr minim de completări.
La cofrarea planşeelor cu plăci drepte se foloseşte şi cofrajul din panouri metalice, care asigură
obţinerea de suprafeţe plane şi netede, în condiţiile unui număr mare de refolosiri.
Succesiunea operaţiilor pentru cofrarea planşeelor este: curăţirea şi nivelarea locului de montaj,
trasarea poziţiei cofrajelor, ridicarea cofrajelor şi a elementelor componente pe locurile trasate şi
susţinerea lor provizorie, verificarea şi definitivarea poziţiei lor, fixarea definitivă.
La planşeele cu plăci şi grinzi dispuse după o direcţie, cofrarea este aceeaşi ca la planşeele cu
plăci drepte, cu particularităţile de execuţie a cofrajului pentru grinzi, prezentate la tehnologia de
execuţie a grinzilor din beton armat monolit. Cofrajul pentru planşeele cu grinzi principale, secundare şi
nervurilor se execută din panouri tipizate şi netipizate. O atenţie deosebită trebuie acordată cofrării
intersecţiilor grinzilor şi nervurilor, pentru a se folosi minimum de completări sau de materiale ce nu se
pot refolosi.
2. Armarea planşeelor
Armarea planşeelor cu plase din bare independente se realizează, de obicei, direct în cofraj,
ordinea operaţiilor fiind următoarea:
* se aşează barele drepte, legându-se cu sârma de armătura din centuri sau din grinzi;
* se aşează armătura de repartiţie şi se montează călăreţii în direcţia barelor drepte, legându-se de
armătura de repartiţie de la partea superioară a plăcii.
În cazul plăcilor dublu armate, se montează întâi barele de rezistenţă, peste care se aşează şi se
leagă cel de-al doilea rând de bare de rezistenţă.
O importanţă deosebită la armarea plăcilor o are acoperirea cu beton, precum şi menţinerea
armăturii din proiect. Aceasta se realizează cu ajutorul distanţierilor. Armătura din planşee se leagă cu
sârmă de armătură din grinzi. Centurile şi grinzile se armează cu bare independente sau cu plase sudate,
în tehnologiile prezentate anterior. După execuţia armării planşeelor, se montează piesele şi elementele
de instalaţii înglobate, precum şi tiparele pentru realizarea golurilor şi a traseelor instalaţiilor realizate
ulterior betonării planşeelor.
CORAL SRL TULCEA
3. Turnarea şi compactarea betonului

Înainte de turnarea betonului în planşee, se execută operaţiile pregătitoare:
*se verifică cofrajele din punctul de vedere al dimensiunilor, calităţii şi stabilităţii, precum şi a poziţiei
pieselor înglobate;
* se verifică armăturile din punctul de vedere al alcătuirii constructive şi al poziţie;
*se curăţă cofrajul şi armăturile şi se udă abundent cu 2-3 ore înainte de turnare(la cofrajele din lemn)
* se aşează pe cofraje podinele de circulaţie pentru muncitori,utilajele şi mat.necesare betonării.
Se recomandă ca planşeele să se betoneze pe toată suprafaţa lor, adică bet.adus la locul de punere în
opera să se toarne odată în cofrajul plăcilor şi al centurilor sau în cofrajul plăcilor, grinzilor şi să se
vibreze.
La planşeele cu grinzi şi nervuri, se betonează grinzile şi nervurile în straturi continue şi se
vibrează cu pervibratorul sau cu vibratoarele de cofraj. Se continuă cu betonarea plăcilor până la nivelul
superior marcat cu repere. Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafaţă (plăci vibrante sau rigle
vibrante).
O atenţie deosebită se acordă betonării intersecţiilor grinzilor sau zonelor de rezemare a
planşeelor pe stâlpi,unde sunt armături dese.Betonul trebuie să umple complet cofrajul, să nu prezinte
segregări sau goluri. Având în vedere volumul mare de beton necesar execuţiei monolite a planşeelor,
este indicată folosirea pompei de beton.
În timpul betonării planşeelor, muncitorii şi utilajele folosite trebuie să circule pe podine şi pe trasee
special amenajate,care reazemă pe cofraje;nu se admite circulaţia pe armături,care ar putea produce
defor-
marea sau deplasarea lor, şi nici crearea de aglomerări de beton prin descărcarea lui într-un singur loc.
Dacă nu se poate asigura turnarea betonului în tot planşeul, se admite întreruperea
betonării şi crearea de rosturi de lucru conform proiectului. Rosturile de lucru sunt prevăzute în zonele
de solicitări minime.
La planşeele cu grinzi şi nervuri, când se betonează în direcţia nervurilor, rostul trebuie să fie în
zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea grinzii principale, pe cât posibil se va căuta în placă rostul
să fie la sfertul deschiderii. Rosturile la planşeele cu grinzi şi nervuri se recomandă a se alterna între
diferitele câmpuri, evitându-se crearea unui rost continuu. Durata maximă admisă a întreruperilor de
betonare pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării nu trebuie să
depăşească momentul de începere a prizei cimentului folosit. Suprafaţa rosturilor de lucru la grinzi va fi
perpendiculară pe axa lor, iar la plăci perpendiculară pe suprafaţa lor. Suprafaţa rostului se curăţă de
betonul ce nu a fost bine compactat şi de pojghiţa de lapte de ciment, iar imediat, înainte de turnarea
betonului proaspăt, va fi spălată abundent cu apă.
După terminarea betonării planşeelor, se iau măsuri care să asigure condiţii favorabile de întărire
şi să reducă deformaţiile din contracţii. Umiditatea betonului se menţine minimum 7 zile după turnare,
protejând suprafeţele libere prin acoperirea cu materiale de protecţie şi stropirea cu apă, la intervale de
2-6 ore, dar după 2-12 ore de la turnare. Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt se acoperă cu
prelate sau cu folii de polietilenă, pentru a se evita spălarea pastei de ciment. Dacă temperatura aerului
este sub +5 C, betonul nu se mai stropeşte, ci se iau măsuri de protejare contra îngheţului.
4. Decofrarea
După ce betonul s-a întărit, cofrajele se demontează prin desfacerea legăturilor şi îndepărtarea
elementelor componente ale acestuia. La planşeele cu grinzi şi nervuri, se decofrează întâi panourile
laterale grinzilor şi pe urmă părţile orizontale ale cofrajului şi plăcilor, la fel ca în cazul
CORAL SRL TULCEA
precedent.Planşeele peste subsol trebuie să îndeplinească şi condiţia de izolare termică. În acest scop,
planşeul peste subsol se izolează termic. O soluţie eficientă de termoizolare o constituie placarea lui la
partea inferioară cu materiale termoizolante rigide. Folosirea materialelor termoizolante rigide simplifică
tehnologia de execuţie a planşeelor, deoarece acestea se pozează în cofraj înainte de armarea şi
betonarea planşeului. Legătura cu planşeul monolit este asigurată de mustăţi din oţel-beton sau agrafe
legate de armătura planşeului şi înglobate în beton.
Izolaţia termică a planşeelor din beton armat se realizează cu materiale elastice (saltele de vată
minerală sau umpluturi din materiale anorganice-zgură, granit, etc.), numai la partea superioară a
planşeului. Termoizolaţia amplasată la partea superioară a planşeului de beton armat este protejată cu o
folie bitumată peste care se toarnă o şapă din mortar, armată sau nearmată, ca suport al pardoselii.
Izolarea fonetică a planşeelor din beton armat monolit se asigură prin masivitatea acestora,
măsurile suplimentare de izolare fonică luându-se la realizarea pardoselilor sau la finisarea tavanului.
CORAL SRL TULCEA
S.C. CORAL CONFECŢIONAREA, MANIPULAREA, PTE1.01

S.R.L. TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA
Ed. 1 Rev. 0
TULCEA ARMĂTURILOR FASONATE
1. Pregătirea armăturilor în depozit
Pregătirea fabricaţiei se face pe baza proiectului de execuţie din care se extrage armătura. Pentru
fiecare obiectiv, pe elemente, mărci de armături, diametre şi număr de bucăţi, întocmindu-se fişa de
debitare şi fasonare a armăturilor. în planşele de proiectare există şi un extras de armături. Fişa de
debitare şi fasonare se face pe baza datelor din proiect, care trebuie exeminate şi înţeiese perfect de
maistru. Fişele se vorîndosaria, pentru a forma caietul de lucru al fierarului beton ist.
După întocmirea fişelor de debitare şi fasonare se stabileşte cu câteva zile înainte de începerea
operaţiilor de debitare şi fasonare, cantitatea totală de oţel-beton, pe calităţi de oţel beton (OB 37, PC
52) şi pe diametre, care se vor îndrepta, debita şi fasona stabilindu-se pe formaţii de lucru cantitatea
totală de armatură pentru o perioadă determinată, de regulă pentru 10 zile. Armăturile care urmează a fi
luate din depozit, pentru debitare şi fasonare, vor fi indicate de şeful de depozit, care va trebui să indice
pe lângă calitatea oţelului şi diametrele barelor, certificatele de calitate pe care le deţine şi oricare alte
date necesare stabilirii calităţii.
Şeful echipei de fierari betonişti va alege din depozit cantitatea de oţel care rezultă din
recapitulaţia la fişe, verificând calitatea oţelurilor OB37, PC52.
Prima operaţie tehnologică de confecţionare a armătunior este operaţia de îndreptare.
Descolăcirea şi îndreptarea se face pe o platformă de 50 m şi o lăţime de 2-3 m .
Barele de diametre mari 0>12mm se îndreaptă pe bancul de fasonat cu chei cu sau fără prelungitor.
Barele cu diametre mai mari de 12 mm se îndreaptă manual pe un banc care dispune de o serie de
dispozitive (plăci metalice cu dornuri fixate cu buloane în colţurile opuse ale bancului). îndreptarea se
face după introducerea barelor între dornurile plăcii, prin încovoiere, folosind cheia cu prelungitor, sau
direct folosind capătul liber al barei ca pârghie.
În cadrul atelierului de fasonat armături al SC CORAL SRL TULCEA îndreptarea barelor se mai
face şi mecanizat cu ajutorul maşinii de îndreptat şi tăiat.
În funcţie de diametrele barelor se alege viteza (pentru bare cu diametre 6- 8 mm viteza este
mică, iar pentru bare cu diametre 8-16 mm viteza este mare ).
Operaţia de tăiere a oţelului beton, în cadrul atelierului de fasonat armături, se realizează cu
foarfecă manuală, stanţe manuale sau stanţe mecanice.
Foarfecă manuală se foloseşte pentru tăierea barelor subţiri Ø6-8 mm.
Stanţele manuale sunt agregate acţionate prin pârghii care debitează oţel rotund până la Ø25mm.
Stanţele mecanice sunt alcătuite pe acelaşi principiu ca şi cele manuale, pot tăia diametre mari de
bare şi pot tăia un număr de până la 12 bare odată, dacă diametrul acestora este mic.
Fasonarea constă din îndoirea simplă sau succesivă a barelor la unghiul dat, de regulă 45°, sau la
unghiul precizat în proiect. Pentru realizarea ciocurilor se fac îndoiri la unghiuri de 90° sau 180°. în
cadrul S.C. CORAL S.R.L. fasonarea armăturilor se realizează manual. Fasonarea se face pe un banc de
lucru, pe care sunt fixate dispozitivele ajutătoare de îndoire. Dintre dispozitivele anexe care se folosesc
avem:
-chei simple sau duble cu dimensiuni diferite în funcţie de diametrul barelor care se îndreaptă ;
- placa simplă cu trei dornuri utilizată pentru formarea ciocurilor;
-placa cu dornuri utilizată pentru formarea de etrieri, ciocuri şi bare indoite.
CORAL SRL TULCEA
Barele cu diametre mici se pot îndoi cu ajutorul a două chei.

Pentru asamblarea carcaselor se procedează astfel:
- se confecţionează capre din oţel - beton îndoite care se amplasează pe o suprafaţă netedă de regulă
platformă betonată,
-se aşează pe capre barele de la partea de jos a grinzii sau de pe latura laterală a stâlpului,
- se introduc circa % din etrierii din partea centrală a elementului însemnându-se cu creta poziţia lor pe
una din barele din marginea elementului, conform distanţelor prevăzute în planşe,
-se începe legarea etrierilor în colţuri de barele longitudinale din partea de jos a grinzii, se introduc
barele ridicate şi de montaj, precum şi barele de la partea superioară, care se prind de primii etrieri
închişi,
- se leagă apoi etrierii de barele de montaj de la partea centrală a grinzii.
- în final se introduc etrierii de la capăt care se leagă de barele longitudinale conform planurilor de
execuţie.
În atelierul pentru manipulare se foloseşte macaraua capră, ordinea operaţiilor este următoarea:
-se opreşte mijlocul de transport în raza de acţiune a macaralei,
- se agaţă în cârligul macaralei dispozitivul de prindere,
- se introduce, cu ajutorul căngii, cablul dispozitivului prin lotul unitar format dintr-un număr de
colaci (se va ţine cont că greutatea maximă de ridicare a macaralei este de 2,8 tf)
- se ridică lotul unitar şi se aşează în zona destinată depozitării pe tipuri de diametre,
-se desprinde un ochet al cablului din dispozitiv şi se extrage manual din lotul unitar după care se
ridică cârligul macaralei pentru un nou ciclu.
Oţelurile pentru armături sunt depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţiu amenajat (şopron)
astfel încât să se asigure :
-evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturilor,
- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale,
- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.
Schema de principiu pentru fluxul tehnologic in atelierele de fasonat armature
Descarcarea otelului-beton din mijloacele de transport
Depozitarea otelului-beton in colaci Depozitarea otelului-beton in bare
Linie pentru otel-beton Linie pebtru otel- beton

cu diametre ≤ 12 mm cu diametre ≥ 12 mm
Descolacire, indreptare Indreptare
Sudare cap la cap
Taierea la masura Taierea la masura
Fasonare fasonare
CORAL SRL TULCEA
Confectionarea plaselor sau carcaselor
Controlul calitatii armaturilor finite
Depozitarea armaturilor finite
Incarcarea armaturilor finite in mijloacele de transport spre santiere
Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se face în strictă conformitate cu

prevederile proiectului.
Armătura se va tăia, îndoi şi manipula astfel încât să se evite:
- deteriorarea mecanică,
- ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate,
- contactul cu alte substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce procese de
coroziune.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop se vor îndepărta impurităţile de
pe suprafaţa barelor şi rugina.
Oţelul - beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndreptate, înainte de a se proceda la tăiere
şi fasonare, fără a se deteriora profilul.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10°C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai
mare de 25 mm se vor fasona la cald .
In cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate proceda la
înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Confecţionarea carcaselor, fasonarea barelor, tăierea, transportul se va face conform Normativului NE
012-2/2010
Armăturile vor fi sau nu prevăzute ia capete cu cârlige conform prevederilor din proiect.
Formele de cârlige utilizate:
*cu îndoire la 180° pentru barele din OB 37
*cu îndoire la 90° pentru barele din PC 52 şi PC 60
Ptr.etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige îndoite la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC
60.
Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu mişcări lente, fără şocuri.
La maşinile de îndoire cu două viteze, nu se admite curbarea barelor din oţel cu profil periodic la viteză
mare a maşinii.
Pentru manipularea mecanizată colacii se completează cu 4 legături suficient de strânse. Pentru
manipularea propriu-zisă se foloseşte grinda cu cârlige şi cablul cu ocheţi de lungime 4 m care se trec
prin colac.
încărcarea sau descărcarea în interiorul depozitului se face cu macaraua. Depozitarea pe perioadă scurtă
se face în depozite descoperite. Colacii se aşează vertical sau uşor înclinaţi, dar nu direct pe pământ.
Oţelul beton în bare se livrează fără legături sau cu legături de greutăţi cuprinse de la 1000 la 2500 kgf,
prevăzute cu câte trei legături de solidarizare din oţel beton şi două legături de manevră cu ochet. La
încărcături foarte mari se folosesc şufe din cablu 016 manşonate, de lungime 3 m care înconjoară de
CORAL SRL TULCEA
două ori legătura de bare. încărcăturile mari se depozitează pe rânduri perpendiculare cu interspaţii
pentru introducerea springurilor. Operaţiile de încărcare - descărcare se fac de regulă cu automacaraua .
2. Manipularea , transportul şi depozitarea armăturilor fasonate

Armătura fasonată ca bare individuale: aceasta se aşează pe grupe de bare, pe tipuri de oţeliri, elemente
şi mărci de oţeluri, etichetându-se. Pentru manipulări barele fasonate se leagă în aceleaşi condiţii ca la
armătura livrată în bare . Etichetele trebuie să conţin elementele de pe fişa de betonare fasonare:
obiectivul, indicativul elementului, marca barelor, numărul barelor pe fiecare element şi eventual
numărul elementelor de beton armat pentru care sunt fasonate barele din legătura etichetată.
Etrierii se leagă separat pentru grinzi şi separat pentru stâlpi şi se etichetează după aceleaşi criterii ca şi
barele fasonate. Greutatea legăturilor este în funcţie de gradul de mecanizare al atelierului şi al
şantierului.
Pachetele de bare fasonate şi etrierii se depozitează în ordinea în care se vor utiliza la şantier, într-o zonă
specială a atelierului sau pe platforme exterioare.
Mijloacele de transport a produselor finite sunt de regulă semiremorci specia! amenajate (cu stelaje,
palete, ţepuşi, obloane).
3. Verificări care se fac pe şantier
Pe şantier se fac următoarele verificări :

- se verifică dacă lotul de oţel - beton este însoţit de certificatul de calitate al furnizorului
semnat de personalul CTC,
- se verifică dimensiunile şi profilul oţelului beton,
- se verifică aspectul oţelului beton,
- se face proba de îndoire la banc.
- Certificatul de calitate în mod obligatoriu trebuie să conţină caracteristicile mecanice având valorile
trecute de furnizor. In certificatul de calitate sunt trecute, marca de fabricaţie, caracteristicile mecanice,
compoziţia chimică, denumirea producătorului, denumirea beneficiarului, data fabncaţiei, tipul oţelului -
beton şi dimensiunea, numărul comenzii, masa, numărul avizului de expediţie, confirmarea de
producător a calităţii.
- Verificarea dimensiunilor şi profilului se face cu şublerul pe minimum doi colaci sau legături de bare.
- Verificarea aspectului se face prin observare ţinând cont că pe suprafaţa barei se admite un strat subţire
de rugină, cu condiţia ca reducerea dimensiunilor secţiunii barei, după îndepărtarea stratului de oxizi să
nu depăşească abaterea limită la diametru. Nu se admit nervuri rupte.
- Îndoirea la rece pe şantier se face pe bancul de fasonat oţel - beton
- OB 37 se îndoaie fără să fisureze până la 180°pe un dorn de 0,5 d ,
- PC 60 se îndoaie la 180°cu un dorn de 3 d.
4. Legarea armăturilor
La încrucişări barele de armare trebuie să fie legate între ele prin legături de sârmă neagră. La legarea cu
sârmă se vor utiliza două fire de sârmă de 1-1,5 mm diametru.
CORAL SRL TULCEA
Reţelele de armături din plăci şi din pereţi vor avea legate în mod obligatoriu două rânduri de încrucişări
marginale pe întreg conturul, restul încrucişărilor, din mijlocul reţelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele
sensuri.
La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii în colţurile etrierilor sau cu cârligele
agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate în sa.
CORAL SRL TULCEA
S.C.
PL.1
CORAL PROCEDURI de LUCRU
S.R.L. LUCRĂRI DE BETON MONOLIT
Ed. 1 Rev. 0
TULCEA
Operaţiunile de preparare şi turnare a betonului monolit sunt necesare pentru realizarea subzidirilor.
Prepararea şi turnarea betonului monolit în subzidiri vor respecta Normativele şi
Standardele în vigoare pentru astfel de lucrări, cu precădere N.E.012-1999-Cod de practică pentru
executarea lucrărilor din beton ... şi completările la C – 122/1989.
Se execută manual, de personal calificat în lucrări de beton.
Sunt conţinute procurarea materialelor şi transportul acestora la şantier,evacuarea materialelor la
depozitul de şantier, precum şi oricare alte consumuri de materiale, forţă de muncă şi utilaje necesare
executării operaţiunii.
Este conţinută înregistrarea operaţiunii în ataşamentul lucrărilor.
Operaţiunea se execută în condiţii incomode de lucru,pe tronsoane mici de circa
1,00-1,20m, sub supravegherea personalului tehnic de şantier atestat.
TEHNOLOGIE
Se aplică prevederile pentru prepararea manuală a betonului, pentru turnarea betonului simplu preparat
manual şi pentru împănarea zidurilor. Se respectă detaliul de subzidire şi de tronsonare a subzidirii.
După turnarea a circa 40 – 45 cm de beton în subzidire, ultima şarjă de beton, de circa 15 – 20 cm
grosime, va fi preparată prin adăugarea în massa betonului a unui aditiv hidrofobizant (impermeabilizant
de masă pentru betoane), care să asigure o barieră eficientă împotriva umidităţii ascensionale. Se
recomandă produsul PLSTIPROOF sau similar.
La subzidirile zidurilor, conform proiectului.
BETOANE
Betoanele folosite în realizarea construcţiei sunt de marca (clasa) curent folosite la noi în ţară, raportate
la posibilităţile tehnice existente actualmente.
Totuşi, în funcţie de clasa de importanţă cerută construcţiei, se impun anumite exigenţe privind: calitatea
materialelor folosite (materialele ce intră în componenţa betonului, betonul realizat), a modului de
punere în operă, cât şi a modului de urmărire a lucrărilor.
NE 0012-2/2010 Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat
■ La prepararea betoanelor se va folosi ciment CEM II ALL 42,5 R ale cărui condiţii tehnice de receptie
şi livrare sunt reglementate prin STAS 388-81; cu acordul proiectantului şi conform Normativului NE
0012-1/2007, CEM II ALL 42,5 R, se poate înlocui cu alt tip de ciment.
7■ Depozitarea cimentului la staţia de betoane se va face în silozuri. Se va ţine obligatoriu evidenţa
silozurilor în care a fost depozitat fiecare transport de ciment.
■ Durata depozitării în silozurile staţiei de betoane nu va depăşi 30 zile de la data
expedierii de la furnizor.Dacă în mod excepţional se depăşeşte această durată de depozitare, cimentul în
cauză va putea fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi beneficiarului şi în funcţie de rezistenţele
mecanice obţinute conform STAS 227/6-86 (la vârsta de 2 zile pe probe prelevate la evacuarea din
siloz), cu cel mult 5 zile înainte de acceptarea utilizării.
■ Verificarea calităţii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor din anexa 1 Darea în
consum a fiecărui transport de ciment se va face numai cu avizul laboratorului şi în baza rezultatelor
încercărilor privind priza, constanţa de volum şi rezistentele mecanice la vârsta de 2 zile.
CORAL SRL TULCEA
Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 1667-76. Se vor
utiliza sorturile 0-3, 3-7, 7-20, 20-31 mm, cu specificaţiile respective pentru diferitele clase de beton.
■ Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisă numai cu acordul prealabil al proiectantului
şi beneficiarului.
■ Din punct de vedere al granulozităţii, sorturile de agregat trebuie să respecte
următoarele condiţii:
- rest pe ciurul inferior care delimitează sortul: max. 10%;
- trecere prin ciurul superior care delimitează sortul: min. 90%;
- pentru sortul 0-3 mm trecerea prin site de 1 mm trebuie să fie cuprinsă între 35-75%.
In cazurile în care se constată că sorturile aprovizionate nu respectă condiţiile menţionate, laboratorul va
reanaliza proporţia dintre diferitele sorturi, astfel încât agregatul total să se înscrie în limitele acceptate
prin prezentul caiet de sarcini. In asemenea situaţii, laboratorul va urmări menţinerea constantă a
conţinutului de agregate mai mari de 3 mm.
Determinarea se va efectua prin cernerea pe ciurul de 3 mm, sub jet de apă, a unei cantităţi de 10 kg
beton proaspăt şi cântărirea în stare umedă a agregatelor rămase pe ciur. Dacă între două determinări
succesive, efectuate la interval de 3-4 ore, diferenţa este mai mare de 10%, se va corecta proporţia dintre
sorturi.
Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, în ceea ce priveşte conţinutul de
impurităţi:
- corpuri străine (animale şi vegetale) nu se admit;
- pelicula de argilă sau alt material aderent de granulele agregatului nu se admite;
- argila în bucăţi nu se admite;
- conţinutul de mică: max. 2%;
- conţinutul de cărbune: max. 0,5%.
Conţinutul în părţi levigabile nu va depăşi:
- pentru nisip: max. 2%;
- pentru pietriş: max. 0,5%;
- pentru agregat total: max. 1%.
Respectarea conţinutului limită de parte levigabilă este strict obligatorie la sursa de aprovizionare; în
măsura în care este necesar, se va recurge la spălarea agregatului, la reciuruire etc.
■ Humusul determinat cu soluţie NaOH va da o soluţie incolora sau galben deschis.
■ Pietrişul şi criblura trebuie să îndeplinească, în ceea ce priveşte forma granulelor, următoarele condiţii
minime:-b/a 0,66 ;-c/a 0,33.
Metodele de verificare a calităţii agregatelor sunt stabilite prin STAS 4606-80.
■ Pentru cantitatea livrată în cadrul unui transport, furnizorul este obligat ca odată cu documentul de
expediţie, să trimită şi declaratia de conformitate cu rezultatul determinărilor efectuate. Laboratorul
executantului este obligat să examineze datele înscrise în certificatul de calitate. Dacă acestea garantează
calitatea agregatului, laboratorul va proceda, în continuare, la verificările prevăzute în anexa 1; dacă nu,
transportul va fi refuzat.
In timpul transportului de la furnizor şi al depozitării la staţia de betoane,agregatele trebuie ferite de
impurităţi şi trebuie evitată amestecarea sorturilor.
■ Depozitele la staţia de betoane se vor realiza pe platforme betonate având asigurată evacuarea rapidă a
apei rezultate din precipitaţii sau stropirea agregatelor.
■ Laboratorul executantului are obligaţia de a efectua verificarea calităţii fiecărui
CORAL SRL TULCEA
sort de agregate în parte. La aprovizionare se vor efectua verificări pentru:

- corpuri străine;
- argilă în bucăţi;
- parte levigabilă;
- granulozitate
- forma granulelor (pentru pietriş şi criblură).
Determinarea se va face pentru fiecare lot de aprovizionare, dar ce puţin câte o probă pentru fiecare 200
mc. Dacă rezultatele se inscriu în condiţiile prevăzute, agregatul se va da în consum, dacă nu, se va
interzice utilizarea lui, iar in termen de 48 ore se va seziza furnizorul şi beneficiarul.
■ Inainte de utilizare şi pe parcursul utilizării la statia de betoane, laboratorul va verifica granulozitatea
sorturilor şi umiditatea, ori de câte ori se va considera necesar. Rezultatele determinărilor vor fi folosite
la corectarea reţetelor de beton.
■ Laboratorul constructorului va ţine evidenţa verificării calităţii betonului, astfel:
- într-un registru (caiet de agregate) vor fi menţionate toate rezultatele determinărilor efectuate de
laborator, la aprovizionarea agregatelor;
- într-un registru (caiet de agregate) vor fi cuprinse toate rezultatele determinărilor de laborator efectuate
în cursul utilizării agregatelor.
Apa folosită la prepararea betonului va proveni din reţeaua publică de alimentare a localităţii sau din
fântâni de apă potabilă.
Pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului proaspăt se va utiliza aditivul super plastifiant Flubet, în
conformitate cu prevederile instrucţiunilor tehnice C211-82 şi NE 0012-1/2007.
Pentru betoanele de marca B 250 (Bc 20, C16/20) şi B 200 (Bc 15, C12/15) se admite înlocuirea
aditivului Flubet cu aditivul Disan A, la a cărui utilizare se vor respecta prevederile din anexa V.3.1.a
normativului NE 0012-1/2007,cu precizarea că determinarea continutului de aer inclus este obligatorie
numai în cadrul încercărilor preliminare de laborator pentru stabilirea compoziţiei betonului.
Utilizarea altor tipuri de aditivi este admisă numai cu acordul prealabil al proiectantului.
Pentru asigurarea condiţiilor de rezistenţă şi durabilitate, compoziţiile diferitelor tipuri de betoane
trebuie să respecte parametrii specificaţi în normativul NE 0012-1/2007 în cazul în care nu se folosesc.
COMPOZIŢIA BETONULUI
■ Stabilirea compoziţiei pentru betoanele de marca B 200 (Bc 15, C12/15) şi B 250 (Bc 20, C16/20) se
va face pe baza încercărilor preliminare de laborator.
Pentru fiecarea marcă de beton se va întocmi un program de încercări care va lua în considerare
următoarele:
# asigurarea lucrabilităţii impuse şi stabilirea cantităţii necesare de apă de amestecare;
# încadrarea granulozităţii agregatului total de preferinţă în jumătatea inferioară a domeniului din tabelul
3 şi definitivarea domeniului adoptat;
# adoptarea dozajului optim de aditiv;
# urmărirea evoluţiei rezistenţelor în primele 7 zile de întărire;
# obţinerea unei rezistenţe medii la vârsta de 28 zile.
■ Pentru mărcile de beton mai mari de B 200 (Bc 15, C12/15), compoziţiile se vor
definitiva de către laborator şi vor fi prezentate proiectantului spre aprobare.
■ După acceptare, compoziţiile stabilite se vor transmite staţiei de betoane fiind considerate drept
compoziţii de bază.
CORAL SRL TULCEA
■ Pentru toate mărcile de betoane, în funcţie de caracteristicile sorturilor de agregate din depozitul de
consum al staţiei, personalul laboratorului va adopta compoziţia de bază şi va emite reţeta de preparare.
Adaptarea se va face conform precizărilor din anexa II.
PREPARAREA BETONULUI
■ Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform normativului NE 0012-1/2007,
executantul fiind obligat să ia toate măsurile pentru realizarea condiţiilor necesare acestui scop.
■ Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admiţânduse următoarele
abateri:Ciment <1%; Agregate dozate individual <2%; Agregate dozate cumulate <1%; Apă <1%; Aditiv
<0,1 l/l
■ Se va verifica săptămânal şi ori de câte ori se consideră necesar, funcţionarea corectă a mijloacelor de
dozare, folosindu-se greutăţi etalonate cel puţin până la 200 kg (de exemplu, 8 greutăţi de 25 kg fiecare).
Este interzisa prepararea betonului în instalaţiile care nu asigură respectarea abaterilor din tabelul 4.
■ Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzătoare, care să permită o dozare cât mai exactă a
cantităţii.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face conform cărţii tehnice a

utilajului respectiv. In cazul folosirii aditivului Flubet, se introduc iniţial componentele solide şi
minimum 80% din cantitatea de apă, iar după o primă perioadă de malaxare, aditivul şi, eventual, restul
de apă.
■ Durata de malaxare va fi de minimum 60 secunde. Dacă se foloseşte aditivul Flubet, durata de
malaxare va fi de minimum 90 secunde.
■ La locul de punere în operă se va sigura cantitatea necesară de aditiv Flubet pentru corectarea
lucrabilitaţii betonului.
■ In perioada de timp friguros, executantul trebuie să ia toate măsurile astfel încât temperatura betonului
proaspăt să nu depăşească + 7 °C. Aceste măsuri vor include îndepărtarea gheţii şi a bulgărilor de
agregate îngheţate, acoperirea agregatelor cu prelate şi încălzirea lor cu abur sau aer cald circulând prin
registre de ţevi, utilizarea apei calde etc. Agregatele nu vor fi încălzite la temperaturi mai mari de 30 °C.
Dacă la prepararea betoanelor se utilizează apa caldă cu temperaturi mai mari de 40 °C, se va evita
contactul direct al apei cu cimentul.
■ In perioada de timp călduros (temperaturi mai mari de 25 °C), dacă se execută elemente cu grosimi
mai mari de 1,00 m, executantul va lua toate măsurile necesare producerii betonului sub temperatura
maximă admisă de 15 °C. Aceste măsuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu apă rece,
folosirea apei reci la prepararea betoanelor sau betonarea în perioade cu temperaturi mai scăzute.
TRANSPORTUL BETONULUI
■ Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în operă se va face cu autoagitatoarele
şi turnarea se va face cu pompă, benă, skipuri, tomberoane etc.
■ Fiecare transport de beton va fi insoţit de un bon (fişă) de transport (livrare), în care vor fi mentionate:
# nr. bonului şi data întocmirii;
# staţia la care s-a preparat betonul;
# tipul de beton şi volumul;
# destinaţia betonului, obiectul;
# ora plecării din staţie;
# ora începerii şi terminării descărcării la şantier.
CORAL SRL TULCEA
Datele referitoare la staţia de betoane vor fi completate de şeful staţiei de betoane, iar datele din şantier
vor fi completate de maistrul lucrării.
Bonul de transport se va întocmi în dublu exemplar - un exemplar va rămâne în şantier, iar celălalt se va
întoarce la staţie.
■ Durata de transport, care se consideră din momentul plecării de la staţie până la sosirea pe şantier, nu
va depăşi 45 minute.
■ La întreruperea lucrului, mijloacele de transport şi cele de preparare vor fi spălate cu jet de apă. Se
interzice cu desăvârşire, însă, introducerea agregatelor la încărcat înainte de golirea completă a apei din
toba agitatorului.
CONTROLUL CALITAŢII BETONULUI
■ Regulile care trebuie respectate în cadrul activităţii de control şi asigurare a calităţii betoanelor sunt
precizate în detaliu, astfel:
# Verificări şi determinări la aprovizionarea materialelor
# Verificări şi derminări de laborator pentru adaptarea compoziţiei betonului
# Verificări şi determinări de laborator pe parcursul preparării şi livrării betonului
# Verificări şi determinări la locul de punere în operă.
■ Rezultatele încercărilor efectuate pe serii de câte trei epruvete, la vârsta de 28 zile, trebuie să satisfacă
condiţiile de la punctele următoare.
■ Conform metodologiei descrisă în normativul NE 0012-1-2007, laboratorul staţiei de
betoane va întocmi o sinteză a rezultatelor înregistrate pe probele de beton de clasă > Bc 15, C 12/15
(marca B 200) - încercări realizate în cursul fiecărui trimestru.
PREGATIREA TURNARII BETONULUI
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite conditiile urmatoare:
*Intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza de catre Antreprenor si acceptarea acesteia de catre
Inginer. Procedura cuprinde detalierea regulilor de executie si de control a calitatii, tinand seama de cerintele
impuse prin proiect, de posibilitatile de dotare si organizare a executiei, precum si de prevederile din NE 012/2
- 2010.
*In cazul betonului preparat pe santier: sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate
materialele necesare (ciment, agregate, aditivi, adaosuri, armaturi, piese inglobate, cofraje, etc.) si sunt in stare
de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie.
*Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului, in concordanta cu
prevederile in vigoare privind protectia mediului.
*Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie, precum si asupra
masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor.
*Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi in concordanta cu contractul. De
mentionat ca, daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni), este
necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din Inginer, Antreprenor, Proiectant si
reprezentantul Inspectiei de Stat in Constructii care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre
un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta
frecventa a ruginei neaderente, armatura - dupa curatire – nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub
abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa.
*Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate de
pojghita de lapte de ciment sau de impuritati; suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau
segregate, si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane.
CORAL SRL TULCEA
*Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unor
-situatii accidentale prin asigurarea:
-statiei de betoane si mijloacele de transport de rezerva;
-sursei sumplimentare de energie electrica;
-materialele pentru protejarea betonului;
-vibratori aditionali, echipamente de compactare;
-conditiilor de creare a unui rost de lucru, etc.
Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploi abundente, ger, furtuna, etc.).
Sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in
zonele care urmeaza a se betona.
Sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor
prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport.
Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite
si sunt refuzate.
In baza verificarilor indelinirii in intregime a conditiilor sus mentionate se va consemna aprobarea inceperii
betonarii, prin intocmirea Procesului Verbal de control al calitatii lucrarilor –respectiv faza determinanta armare
elemente-de catre:
-Responsabilul Tehnic cu Executia al Antreprenorului;
-Inginerul
-Proiectantul lucrarii
-Reprezentantul Inspectoratului de Stat in Constructii,
in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor – stabilite prin contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in cazurile in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente,
reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate, etc.); betonarea nu a inceput in interval de 7 zile de la data
aprobarii.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si
compactare a betonului.
TURNAREA BETONULUI
1. Pentru fiecare categorie de elemente (fundaţii, pereţi, stâlpi, planşee) se va elabora de către executant
fişa tehnologică de betonare care va fi, în prealabil, prezentată proiectantului şi beneficiarului spre
acceptare. Fişa tehnologică cuprinde:
# ordinea şi ritmul de betonare;
# utilajele de transport şi punere în operă a betonului;
# măsurile preconizate pentru asigurarea calităţii lucrărilor.
2. Inainte de turnarea betonului în cofraj se va face controlul şi recepţia armăturilor (vezi prescripţiile de
la capitolele respective).
3. Betonarea va fi supravegheată permanent de un inginer numit de conducerea unităţii executante.
Acesta va întocmi o fişă de betonare în care va consemna:
# data şi ora începerii betonării şi terminării betonării;
# volumul de beton pus în lucrare;
# indicativele seriilor de probe prelevate;
# măsurile adoptate în cazul unor dificultăţi apărute în cursul betonării(intemperii, întreruperi de
betonare, defecţiuni ale cofrajelor).
CORAL SRL TULCEA
4. Reguli generale de betonare

■ Punerea în operă a betonului se va face în maximum 3 ore din momentul plecării betonului de la staţie.
■ Inălţimea de cădere liberă a betonului trebuie să nu fie mai mare de 1,5 m.
■ Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului.
■ Turnarea noului strat se va face înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior.
■ Turnarea se va face continuu până la rosturile tehnologice de lucru.
■ Durata maximă a întreruperilor de betonare - pentru care nu este necesară luarea de măsuri speciale la
reluarea turnării - nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului.
■ Pentru alte reguli generale se vor respecta cele impuse de normativul NE 0012-1-2007.
5. Turnarea betonului de protecţie a săpăturii
■ Acesta se va începe numai după ce geotehnicianul şi proiectantul au certificat faptul că la cota
respectivă de săpătură sau taluz,terenul corespunde din punct de vedere fizicomecanic.
■ Executantul trebuie să pregătească pentru turnarea betonului de protecţie numai strict suprafaţa de
teren pentru care poate asigura beton în ziua respectivă.
■ Executantul trebuie să asigure utilajul necesar evacuării eventualelor ape pluviale colectate în ampriza
săpăturii.
6. Turnarea betonului în fundaţii (beton armat)
■ Turnarea betonului se va face continuu şi în straturi de maximum 50 cm grosime.
Acoperirea cu un nou strat de beton se va face după un interval de maximum 2 ore.
■ Vor fi prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii pentru a nu se acumula în zonele
unde se betonează.
■ Pentru alte reguli de turnare a betonului în fundaţii se va avea în vedere reglementările prevăzute în
normativul NE 0012-2/2010.
7. Turnarea betonului în pereţi, stâlpi, grinzi sau plăci se va face urmând regulile
prescrise în NE 0012-2/2010.
8. Turnarea betonului pe timp friguros
■ În condiţiile în care temperatura aerului este mai mică sau egală cu + 5 °C sau există posibilitatea ca în
interval de 24 de ore să scadă sub limita amintită, se recomandă ca temparatura betonului proaspăt să fie
de 15 - 20 °C.
■ La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua măsurile necesare pentru curăţirea suprafeţelor
betonate de zăpadă sau gheaţă. Este interzisă folosirea clorurii de sodiu (NaCl) ca agent de dezgheţare.
■ Dacă temperatura suprafeţei care urmează să fie acoperită cu beton este mai mică de + 5 °C,
betonarea nu va începe.
■ Pentru alte reglementări privind turnarea betonului pe timp friguros a se vedea normativul C 16-84.
9. Turnarea betonului pe timp călduros
La turnarea pe timp călduros, executantul va lua măsurile necesare protejării corespunzătoare a
betonului împotriva efectului evaporării rapide a apei din beton. Se recomandă betonarea în timpul
nopţii, dacă în timpul zilei se înregistrează temperaturi mai mari de + 25 °C.
10. Tratarea betonului după turnare
■ În condiţii normale de temperatură:
# betonul va fi ţinut permanent umed timp de minimum 7 zile;
# acest lucru se va realiza fie prin stropirea permanentă, fie prin acoperirea cu prelate, rogojini sau pânză
de sac, menţinute permanent umede;
# stropirea manuală intermitentă este interzisă.
CORAL SRL TULCEA
■ In condiţii de timp friguros:

# măsurile de protecţie pe timp friguros se vor lua când temperatura mediului ambiant (măsurată la ora 8
a.m.) este mai mică de + 5 °C;
# se vor asigura condiţii normale de priză şi întărire;
# se va asigura o rezistenţă suficientă pentru a evita deteriorarea prin acţiunea dezgheţului şi îngheţului;
# evitarea de fisuri cauzate de contractarea sau răcirea bruscă a stratului superficial de beton;
# protecţia se va realiza prin acoperire cu saltele executate din rădăcini cuprinse între două folii de
polietilenă;
# protecţia se va menţine pe o durată minimă de 7 zile de la turnarea betonului;
# în cazul elementelor cu grosime mai mare de 1,00 m, înlăturarea protecţiei este admisă numai dacă
diferenţa dintre temperatura suprafeţei betonului şi cea a mediului înconjurător este mai mică de + 12
°C.
■ In condiţii de timp călduros:
# toate suprafeţele vor fi menţinute umede în permanenţă, fie prin stropire continuă, fie prin acoperire cu
materialele mai sus menţionate şi prin stropire manuală.
# durata de tratare va fi de minimum 14 zile.
COMPACTAREA BETONULUI
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer inclus. Compactarea betonului
este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul
elementului, etc. In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si
degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.
Compactarea manuala
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel cu ciocanirea cofrajelor), cu
aprobarea Inginerului, in urmatoarele cazuri:
* introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii
armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
* intreruperea functionarii vibratorului (defectiune, intreruperea de curent electric, etc.), caz in care
betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost.
Compactarea mecanica
In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare:
* vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibrator);
* vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
* vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante.
Vibrarea interna
Este principalul procedeu de compactare a betoanelor. Tipul de vibrator va fi definit si aprovizionat la
santier inainte de inceperea betonarii. Alegerea tipului de vibrator (marimea capului vibrator, forta
perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face in functie de dimensiunile elementelor
si posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si desimea
armaturilor. Durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 secunde si maximum 30 secunde in
functie de tasarea betonului si tipului de vibrator utilizat. Distanta intre 2 puncte succesive de
introducere a vibratorului de interior este de maximum 1 m, reducandu-se in functie de caracteristicile
sectiunii si desimea armaturilor. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu
CORAL SRL TULCEA
depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa
patrunda de la 50 mm pana la 150 mm in stratul compactat anterior.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
*betonul nu se mai taseaza;
*suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
*inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
Vibrarea externa
Este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, la elementele
prefabricate, sau care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care este posibil se pot folosi
suplimentar si vibratoare de interior. In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de
exterior se vor lua masuri constructive speciale, prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea, in
masura in care este posibil, de legaturi elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu tasare minima 50 mm.
Vibrarea de suprafata
Se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maximum 200 mm. Consistenta betoanelor
compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu tasare minima 20 mm. Se recomanda ca
durata vibrarii sa fie de 30 ... 60 secunde. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba
efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaza.
Grosimea stratului de beton armat turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1...1,35 ori mai mare
decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta betonului. In cazul determinarilor
de proba prevazute in paragraful anterior se stabileste si grosimea stratului de beton turnat necesara
pentru realizarea grosimii finite a elementului.
Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita, incat sa
fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia precedenta.
ROSTURI DE TURNARE(DE BETONARE)

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat
betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cand rosturile
de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau prin procedura de executie.
Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea o rezistenta mai mica in comparatie cu
restul structurii in cazul in care sunt tratate necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a
impermeabilitatii in rost cu consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii.
Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementelor structurii care nu sunt supuse la eforturi mari
in timpul exploatarii.
La stabilirea pozitiei rostului de turnare se vor respecta urmatoarele reguli:
■ La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza;
■ La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de
moment minim;
■ In cazul in care grinzile se betoneaza separat de placa de planseu, rostul de lucru se lasa la 30 - 50mm
sub nivelul inferior al placii;
■ La placi, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii;
■ La plansee cu nervuri, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa
intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor;
CORAL SRL TULCEA
■ La plansee cu nervuri, cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor, rostul se va face in
zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale.
Suprafata rosturilor de turnare la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la placi si pereti,
perpendiculara pe suprafata lor;
Tratarea rosturilor de turnare se face astfel:
■ Se buciardeaza suprafata de contact beton vechi / beton nou, se sulfa cu aer sub presiune, se spala cu
jet de apa (pentru a se indeparta pelicula de lapte de ciment aparuta pe suprafata rostului, in urma
vibrarii betonului);
■ Inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie udat la suprafata si lasat sa absoarba apa, dupa regula
“beton saturat dar cu suprafata zvantata “.
Cerintele de tratare a rosturilor de lucru enuntate trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor
netehnologice, ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la
timp a betonului, etc.
■ Rosturile de betonare vor fi dispuse în poziţiile stabilite de proiectant; ele vor fi verticale.
■ Rosturile vor fi realizate folosind tablă expandată.
■ Reluarea betonării se va face la intervalul prevăzut în proiect şi după îndepărtarea laptelui de ciment şi
a eventualului beton necompactat.
■ În cazurile în care este posibil, se va extrage tabla expandată montată în rost.
■ La rosturile (întreruperile) de turnare ale fundaţiilor, se va asigura un spor de armare în secţiunea
transversală în care se face întreruperea, care să fie de aproximativ 0,5%. Locul acestora şi modul de
dispunere al armăturii suplimentare va fi stabilit la propunerea executantului, cu acordul proiectantului.
■ Pentru alte reguli privind trasarea rosturilor de turnare se vor urmări cele prevăzute în normativul NE
0012-2-2010.
DECOFRAREA
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute
in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor din beton care au fost supuse inghetului in faza
intaririi (pentru betonul neprotejat).
Elementele de constructii pot fi decofrate in momentul in care betonul are suficienta rezistenta pentru a
putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordata
atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta aproape intreaga sarcina
prevazuta in calcul.
Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofrarea:
* partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum
2,5N/mm²
astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (orientativ 2 zile pentru o temperatura de
+50C si respectiv o zi pentru o temperatura de +150C).
* cofrajele fetelor inferioare ale placilor si grinzilor, se vor indeparta mentinand sau remontand popii de
siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins 70% fata de clasa pentru elementele cu deschideri de
maxim 6.00 m. Si 85% pentru elementele cu deschideri mai mari de 6.00 m.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face prin incercarea
epruvetelor de control pe faze, confectionate in acest scop, si pastrate in conditii similare elementelor in
cauza. In cazul in care exista dubii cu privire la rezultatele incercarilor pe epruvete se recomanda
incercari nedistructive.
CORAL SRL TULCEA
Recomandări cu privire la termenele minime de decofrare a feţelor laterale, în funcţie de temperatura

mediului şi de viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului, sunt date după cum urmează:
a) pentru feţele laterale, în tabelul urmator:
Temperatura mediului (°C)
Evoluţia rezistenţei betonului + 5 + 10 + 15
Durata de la turnare (zile)
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1
b) pentru feţele inferioare ale cofrajelor, cu menţinerea popilor de siguranţă, în tabelul urmator:
Dimensiunile deschiderii elementului Temperatura mediului (°C)
+5 + 10 + 15 +5 + 10 +15
Evoluţia rezistenţei betonului
Lentă Medie
< 6,0 m 6 5 4 5 5 3
>6,0m 10 8 6 6 5 4
c) pentru îndepărtarea popilor de siguranţă, în tabelul urmator:

Dimensiunile deschiderii elementului Temperatura mediului (°C)
+5 + 10 + 15 +5 +10 + 15
Evoluţia rezistenţei betonului
Lentă Medie
< 6,0 m 18 14 9 10 8 5
6,0... 12,0 m 24 18 12 14 11 7
> 12,0 m 36 28 18 28 21 14
Observatii:
* Duratele prezentate în tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se face pe baza procedurilor de
executare (în funcţie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) în momentul în care
elementele au atins rezistenţele minime indicate în funcţie de tipul de element şi dimensiunile
deschiderilor;
CORAL SRL TULCEA
* Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub + 5° C, atunci durata minimă de
decofrare se prelungeşte cu durata respectivă..
* In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre Antreprenor si in prezenta Inginerului.
Inginerul va fi instiintat inainte de decofrare. In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone
segregate, etc.), care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de
sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;
Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand
simetric catre reazeme;
Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara socuri;
Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se
decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor.
* In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3.00 m, la decofrare se vor lasa popi de
siguranta. Amplasarea lor se recomanda a se stabili astfel:
* La grinzi avand pana la 6.00 m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora; la
deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta intre popi sau de la popi la reazeme sa
nu depaseasca 3.00 m;
* La placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin 1 pop la 12 m² de placa;
* Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.
Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza
sau se betoneaza.
In temen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de catre
Antreprenor, Inginer si de catre Proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), la o examinare
amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces verbal in care se vor
consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate. Se interzice efectuarea de
remedieri, inainte de aceasta examinare. In cazul constatarii unor defecte remedierea acestora se va face
numai cu instiintarea si acordul Proiectantului / Inginerului, conform prevederilor din instructiunile
tehnice C 149 - 87.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
In vederea obtinerii proprietatiilor potentiale ale betonului (in special) zona suprafetei trebuie tratata si
protejata o anumita perioada de timp, in functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu din
momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Acoperirea
cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca
materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva
uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului. De asemenea este o masura de
prevenire a urmatoarelor efecte:
* antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii sau apelor curgatoare;
* diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
* temperaturii scazute sau inghetului;
* eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton armatura (dupa
intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
- păstrarea cofrajului în pozitie;
CORAL SRL TULCEA
- acoperirea suprafetei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini si la îmbinări pentru a
preveni uscarea;
- amplasarea de învelitori umede pe suprafată si protejarea acestora împotriva uscării;
- mentinerea unei suprafete umede de beton, prin udare cu apă;
- aplicarea unui produs de tratare corespunzător.
Durata de tratare a betonului se determină după cum urmează, pentru:
a) elemente nestructurale, pentru care nu se pun conditii privind tratarea: perioada minimă de tratare
trebuie să fie de 12 ore, cu conditia ca priza să nu dureze mai mult de 5 ore si temperatura la suprafata
betonului să nu fie sub 5 ºC;
b) elemente structurale din construcţii ce urmează a fi supuse doar condiţiilor din clasele de expunere X0
sau XC1, dacă prin proiect nu se prevede altfel: conform condiţiilor pentru atingerea a 35% din valoarea
caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul de mai jos
Temperatura la Perioada minimă de tratare, zile
suprafaţa Evoluţia rezistenţei betonului, r
betonului* rapidă medie lentă
(t),°C (r > 0,50) (0,50 >r> 0,30) (0,30 >r> 0,15)
t>25 1,0 1,5 2,5
25>t> 15 1,0 2,5 5
15>t> 10 1,5 4 8
10>t>5(2) 2,0 5 11
(1) Temperaturile sunt cele măsurate ziua, la ora 12
(2)Pentru temperaturi <5°C,durata se prelungeşte cu o perioadă egală cu timpul cât acestea au valori sub5°C
c) elemente structurale din constructii ce urmează a fi expuse unor conditii corespunzătoare altor clase
de expunere decât X0 sau XC1, astfel:
(1) conform conditiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristică a rezistentei la compresiune la
28 zile, prevăzute în tabelul de mai jos.
betonului(1) rapidă medie lentă
(t), °C (r>0,50) (0,50 >r> 0,30) (0,30 >r> 0,15)
t > 25 1,5 2,5 3,5
25>t> 15 2,0 4 7
15>t> 10 2,5 7 12
10>t>5(2) 3,5 9 18
(1)Temperaturile sunt cele măsurate ziua, la ora 12
(2)Pentru temp.<5°C, durata se prelungeşte cu o perioadă egală cu timpul cât acestea au valori sub 5 °C
(2) conform conditiilor pentru atingerea a 70% din valoarea caracteristică a rezistentei la compresiune la
28 zile, prevăzute în tabelul de mai jos.
1
betonului' ' rapidă medie lentă
(t), °C (r>0,50) (0,50 >r> 0,30) (0,30>r>0,15)
t>25 3 5 6
CORAL SRL TULCEA
25>t> 15 5 9 12
15>t> 10 7 13 21
(2)
10>t>5 9 18 30
(1)Temperaturile sunt cele măsurate ziua, la ora 12
(2)Pentru temperaturi sub 5 °C, durata se prelungeşte cu o perioadă egală cu timpul cât acestea au valori
sub 5 °C
Durata de tratare depinde in mod substantial de temperatura betonului. De exemplu la 30°C durata
tratarii poate fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonului la 20°C. Astfel izolarea prin cofraj
poate fi o metoda de reducere a timpului de tratare.
In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului si la conditiile de expunere – pentru a asigura
conditii favorabile si a reduce deformatiile din contractie – se va mentine umiditatea timp de minim 7
zile dupa turnare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip,etc. Aceasta operatie
se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la
suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa incepe dupa 2 -12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura
mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie
antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore, in asa fel incat suprafata
betonului sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate
similare cu conditiile pentru apa de amestecare a betonului.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat (+ 5oC) nu se va proceda la stropirea cu apa, ci
se aplica materiale de protectie. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile
speciale. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena,
atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma sa se afle in contact cu apele provenite din precipitatii va fi protejat de actiunea
acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile.
EXECUTAREA BETOANELOR / MORTARELOR TORCRETATE
Prepararea betonului pentru torcretare
Pentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimentul Portland sau o
compozitie de ciment care satisface cerintele SR EN 197-1:2011, SR 3011:1996 si SR 7055:1996.
Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si agregat fin. Componentele mixturii de
mortar se vor conforma urmatoarelor cerinte:
* Ciment: Clasa 32.5 or 42.5;
* Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm. Agregatele vor satisface
cerintele SR EN 13139:2003, SR EN 12620+A1:2008. Continutul amestecului de agregat folosit pentru
pregatirea mortarului torcretat va fi de 6-8 %. Cantitatile de ciment folosite pentru prepararea mortarului
va fi de 575 kg/mc pentru cimentul clasa 32.5 si 500 kg/mc pentru cimentul de clasa 42.5.
* Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface cerintele SR EN 1008:2003
* Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru torcretare.
La executarea betoanelor / mortarelor torcretate se vor respecta prevederile normativului C130/78. Se
vor folosi doar masini potrivite torcretarii si se vor respecta instructiunile de folosire ale acestora. Pentru
a asigura un jet uniform de torcretare se va folosi un flux de aer comprimat potrivit tipului de
CORAL SRL TULCEA
echipament, la o presiune constanta,fara pulsare. Daca este necesar,se va procura un rezervor tampon
intre compresor si aparatul de torcretare.
Se vor inlatura toate impuritatile de pe suprafata peste care se va turna mortar torcretat si aceasta va fi
curatata, periata si umezita. Intre momentul prepararii mixturii pana la aplicarea mortarului pe suprafata
nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Ajutajul de torcretat va fi perpendicular pe suprafata de suport.
Distanta dintre ajutaj si suprafata suport va fi intre 0.5 m si 2.00 m, depinzand de presiunea disponibila
pe ajutaj. Aplicarea straturilor de torcretare se va face prin miscari circulare ale ajutajului. Torcretarea va
incepe de sus in jos si se vor lua masuri pentru a impiedica patarea suprafetei netorcretate inca.
Straturile de beton / mortar torcretat vor fi armate cu plase de armatura ce vor fi ancorate intr-un numar
suficient de puncte (min.4 pe m²) de elementul de zidarie sau de beton armat pe care se aplica
torcretarea.
Ancorele pentru beton se pot solidariza cu mortar epoxidic ce se compune din doua elemente: rasina
epoxidica si agregate de aglomerare. Mortarul va avea o perioada de intarire de 2 ore.
Ancorele pentru beton se amplaseaza in gauri efectuate in elementele de zidarie sau/si beton existente cu
masini de gaurit tipul roto-percutoare cu burghiu tungstren si putere ajustabila. Gaurile se vor curata cu
aer comprimat produs de echipamente care lucreaza fara ulei. Dupa curatarea gaurii se aplica o amorsa
de rasina epoxidica, dupa care se introduc ancorele.
In principal succesiunea operatiilor este urmatoarea :
* se decoperteaza tencuiala existenta
* se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sarma
* se adancesc rosturile zidariei pe cca. 1,5-2cm
* se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa
* se dispun plasele de armatura
* plasele de armatura se sustin de perete prin agrafe (min 8 cm/50 sau 4 buc/mp ) in gauri date in
rosturile zidariei (in cazul placarii pe ambele fete agrafele traverseaza zidaria, altfel ele pot fi ancorate in
grosimea zidariei, min 28cm)
* se aplica mortarul prin torcretare
CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE BETON ARMAT,DEVIATII ADMISIBILE
Generalitati
Reglementarile din Normativul NE 012/2 - 2010 prevad masurile obligatorii minime necesare
controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile
esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru
satisfacerea cerintelor respective.
Sisteme de control
Controlul intern: desfasurat de catre producator si / sau Antreprenor, fiecare in domeniul sau de
activitate; acest control este exercitat:
* din initiativa proprie (proceduri interne de control);
* in conformitate cu reguli externe stabilite de Inginer sau de catre o organizatie independenta, la cererea
Inginerului.
Controlul extern: se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent de aceasta.
Controlul extern poate consta din:
* verificarea masurilor de control intern (daca sunt in conformitate cu procedurile de control extern);
* procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control intern.
CORAL SRL TULCEA
Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica daca functionarea unei unitati sau a productiei
se desfasoara in conformitate cu regulile stabilite. Controlul de conformitate este in general o parte din
controlul extern si se efectueaza de catre organisme independente autorizate pentru efectuarea activitatii
de certificare a calitatii produselor folosit in constructii conform HG 728/94.
Frecventa si intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele posibile erori in diferitele
stadii ale procesului de executie / productie a betonului si se stabilesc prin programe de control ale
factorilor implicati. In ceea ce priveste frecventa si masurile ce se adopta in cadrul controlului calitatii
materialelor si betoanelor, prevederile sunt specificate in normativul NE 012/2 - 2010, Anexa H.
Controlul calitatii lucrarilor de executie are la baza Legea 123/2007 privind calitatea in constructii, H.G.
272/94, H.G. 925/95 si H.G. 766/97.
Controlul procesului de executie, producerea betonului
Controlul procesului de executie / productie a betonului poate fi efectuat de Antreprenor in sistem de
control interior, cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator, responsabili tehnici cu sarcini
specifice, sau printr-un organism independent (control exterior). In ambele cazuri trebuie sa se dispuna
de dotari corespunzatoare (echipament, aparatura, personal) pentru realizarea inspectiilor si
determinarilor.
Datele relevante asupra controlului procesului de executie / productie a betonului trebuie consemnate
sub forma unor procese verbale sau in alte tipuri de documente. Toate abaterile de la procedurile
specificate in ceea ce priveste transportul, descarcarea, betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc,
trebuie consemnate si raportate responsabililor cu executia lucrarilor.
Procedurile de control ale procesului de executie / productie a betonului intocmite de Antreprenor vor fi
verificate de Inginer si/sau de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate.
Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului procesului de executie/productie a betonului
pot fi luate in considerare la receptie, pentru controlul de conformitate.
Verificarea calitatii materialelor componente si betonului se va face in conformitate cu prevederile
normativului NE 012/2 - 2010 respectand si urmatoarele:
* nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza
precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa;
* in procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate, daca corespund proiectului si daca se admite
trecerea la executarea fazei urmatoare;
* daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor se vor stabili si consemna
masurile necesare de remediere.
Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces verbal.
Controlul si receptia lucrarilor de decofrare
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate, astfel:
* preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si
sustineri;
* in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;
* final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un “registru de procese verbale pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse”, tinand seama de prevederile din normativul NE 012/2 -
2010.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal de receptie
calitativa comun pentru cofraje si armaturi.
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
CORAL SRL TULCEA
* alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;

* incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;
* dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor, care urmeaza a se betona;
* pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare;
* pozitia golurilor.
Controlul calitatii operatiunilor de betonare
Controlul inainte de punerea in opera a betonului
Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:
- geometria cofrajului si pozitionarea armaturii;
- inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice fel de natura de pe suprafata cofrajelor in contact cu
betonul;
- stabilitatea cofrajelor;
- integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment;
- tratarea suprafetelor cofrajelor;
- curatarea armaturilor de impuritati si substante care ar slabi aderenta;
- dimensiunea distantierilor;
-conditiile necesare unui transport eficient, masurile de compactare si tratare functie de consistenta
specificata a betonului;
-receptionarea calitativa a betonului;
-rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza;
-asigurarea unui personal instruit;
-asigurarea masurilor impotriva accidentelor/defectiunilor utilajelor.
In vederea asigurarii calitatii lucrarilor din beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui control
operativ si adoptarea unor masuri conform normativului NE 012/2 - 2010, urmarindu-se:
*evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare proaspata nu
indeplinesc conditiile impuse;
*adoptarea de masuri operative la statia producatoare de betoane pentru corectarea compozitiei
betonului sau a conditiilor de preparare;
Controlul in timpul transportului, compactarea si tratarea betonului
Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:
*mentinerea omogenitatii betonului in timpul transportului si punerii in opera;
*distributia uniforma a betonului in cofraj;
*compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;
*inaltimea maxima de cadere a betonului;
*viteza de turnare, tinand seama de actiunea betonului asupra cofrajelor;
*durata intre etapele de amestecare, descarcare si turnarea betonului;
*masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa;
*masuri speciale in cazul rosturilor de lucru;
*tratarea rosturilor inainte de turnare;
*metode de tratare si durata tratarii betonului functie de conditiile atmosferice si evolutia rezistentei;
*evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii asupra betonului
proaspat.
In anexa H. din NE 012/2 - 2010 se prezinta in detaliu verificarile ce trebuie effectuate in diferite etape
ale executiei.
CORAL SRL TULCEA
Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de concluziile analizei efectuate conform
controlului de conformitate, asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei,prezentate in
buletinul emis de laborator si concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor nedist ructive sau
incercarilor pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului opertiv. Rezultatul aprecierii
calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre Proiectant,
Inginer/Inginer si Antreprenor. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de
Proiectant/Inginer masurile ce se impun.
In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
*Datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata
admisa de transport;
*Consistenta betonului corespunde celei prevazute;
*Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
*Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform prevederilor anexei
H din normativul NE 012/2 - 2010;
*Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei
cofrajelor;
*Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale betonului proaspat;
In condica de betoane se vor consemna:
*seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera;
*locul unde a fost pus in lucrare;
*ora inceperii si terminarii betonarii;
*probele de beton prelevate;
*masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
*evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc);
*temperatura mediului;
*personalul care a supravegheat betonarea.
In cazurile in care Antreprenorul raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa
verifice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor conform prevederilor anterioare, precum si modul
de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatarile acestor verificari se inscriu in condica de
betoane.
Controlul calitatii elementelor din beton si beton armat
La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica:
*Aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton necorespunzator (beton
necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare,etc.);
*Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor betonate;
*Distanta intre diferitele elemente;
*Pozitia elementelor verticale (stalpi, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat
inferior;
*Pozitia golurilor;
*Pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior;
Verificarile specificate mai sus se efectueaza prin sondaj. Se va consemna in procesul verbal daca sunt
respectate prevederile prezentului proiect.
CORAL SRL TULCEA
Controlul calitatii lucrarilor de torcretare

Lucrarile de torcretare se vor face in conformitate cu cerintele capitolului 5 si ale anexei H din NE 012/2
- 2010. Calitatea aderentei materialului la suprafata de suport va fi verificata prin ciocanirea suprafetei.
Ariile care suna a gol vor fi indepartate si torcretate. Mortarul torcretat va fi evaluat vizual de
Antreprenor si Inginer.
Abateri admise
Abaterile limita admisibile la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in anexa D a normativului
NE 012/2 - 2010 si in Normativul C56-85 privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
pentru elementele din beton armat.
Abateri maxime la armaturi (in mm)
Lung.
Distan Grosime Lung.
Lung. Lung. petrecere pozitie
Element te intre strat de >10 m Obs
<1 m 1-10m inadiri inadire
bare acoperire
Fundatii ±10 ±10 ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83
Pereti ±5 ±3 ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83
Stalpi ±3 ±3 ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83
Grinzi ±3 ±3 ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83
Placi ±5 ±2 ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83
Intre
±10 - ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83
etrieri
Abaterile limita admise fata de dimensiunile din proiect pentru elemente de cofraj si cofrajele montate
sunt prevazute in C 56-85, cu unele observatii suplimentare indicate in anexele C si D din normativul
NE 012/2 - 2010.
Abateri limita ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton si beton armat
ELEMENT DUPA DECOFRARE

Inclinare suprafata fata de:
COFRAJ
Sectiune:
Orizontala
Verticala
dimens. de inclinar dupa 1m 1m
Element abat (mm) total total
referinta e cofraj decofrare 1m² 1m²
±20 mm
3
Lungime ±15 <2m
mm/m
Fundatii Latime ±6 ±20mm >2m 3 16 5 20
15mm
Inaltime ±10
(total
±30mm
Pereti Lungime ±10 <3m ±16mm 3 16
Latime 3-6m
Grosime ±3 ±20mm
>3m.±
CORAL SRL TULCEA
25mm
<10cm.
±3mm
>10cm.
±5mm
±10 <3m ±16mm 3 16 20
3-6m
±20mm
Inaltime
±3 >3m ± 25
Stalpi mm
Dimensiune
<50cm
sectiune
±5mm
>50cm
±8mm
Lungime 5 10
±10
Grinzi Dimensiune 2 mm/m idem
±3
sectiune
±10 <3m ± 10
16mm
Lungime ±10
3-6m
(Latime) 10 mm ±20mm
Placi
±3 (total)
Grosime >3m ±25mm

>10cm
±5mm
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraj, gata confectionate (extras din normativul
C 56- 85 cu completari):
*pentru lungime: ± 4 mm;
*pentru latime: ± 3 mm;
Defecte admisibile
Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor din beton si beton armat:
* Defecte de suprafata (pori, segregari superficiale, denivelarii locale) avand adancimea de maximum 1
cm, suprafata de maximum 400 cm² defect, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitate la
maximum 10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate;
* Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) avand adancimea mai mica
decat grosimea stratului de acoperire armatura, lungimea maxima de 5 cm, iar totalitatea defectelor de
acest tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective.
Defectele care se incadreaza in limitele mentionate anterior pot sa nu se inscrie in procesul verbal care
se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare, dar vor fi in mod obligatoriu remediate
conform Normativului C 149/87 pana la receptionarea lucrarii.
CORAL SRL TULCEA
Defectele care depasesc limitele mentionate anterior se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la
examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de Proiectant /
Inginer si/sau expert dupa caz.
■ Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton armat constituie, în majoritate, lucrări ascunse,
astfel încât verificarea şi controlul calităţii acestora trebuie să fie consemnate în "Registrul de procese
verbale de lucrări ascunse".
■ Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între reprezentantii beneficiaului şi executantului
şi vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului.
■ în procesele verbale de lucrări ascunse se vor preciza:
# elementul sau lucrarea supusă verificării;
# verificările efectuate;
# constatările rezultate;
# acordul pentru trecerea la executarea fazei următoare
Dacă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau caietul de sarcini, se vor preciza măsurile necesare de
remediere care vor fi supuse spre acceptare proiectantului. După executarea remedierilor se va proceda
ia încheierea unui proces verbal de lucrări ascunse.
■ În cazurile în care, pe parcursul execuţiei, se constată abateri faţă de proiect, caietul de sarcini sau
reglementările tehnice în vigoare, reprezentantul beneficiarului va dispune întreruperea executării
lucrării în cauză şi va întocmi o "Notă de constatare" într-un registru special constituit în asemenea
situatii, iar reprezentantul beneficiarului va aduce la cunoştinţă situaţia proiectantului, care va stabili şi
consemna măsurile ce se impun a fi luate înainte de a continua execuţia lucrărilor.
■ Reprezentantul beneficiarului va verifica principalele faze de execuţie.
■ Calitatea lucrărilor de cofraj; conform Caietului de sarcini Cofraje.
■ Calitatea lucrărilor de montare a armăturilor: conform Caietului de sarcini Armături.
■ Inainte de începerea betonării se va verifica dacă sunt pregătite corespunzător
suprafeţele de beton turnate anterior cu care urmează să vină în contact betonul nou, respectiv dacă:
# s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment;
# s-au îndepărtat zonele de beton necompactat;
# suprafeţele în cauză prezintă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între bet.nou şi cel
vechi.
■ Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial, prin preluarea statistică a rezultatelor încercărilor
efectuate pe probele prelevate la staţia de betoane.
■ Calitatea betonului pus în lucrare pentru fiecare parte de structură se apreciază ţinând cont de:
# constatările examinării vizuale a elementelor în cauză;
# analizarea rezultatelor încercărilor efectuate pe epruvetele confecţionate la şantier. Calitatea betonului
pus în lucrare se consideră corespunzătoare dacă:
# nu se constată defecte de turnare sau compactare (goluri, segregări, discontinuităţi etc);
# rezultatele încercărilor efectuate pe cuburile de probă îndeplinesc condiţiile prevăzute în acest capitol.
■ Pentru alte exigenţe se vor avea în vedere reglementările din normativul NE 0012-1/07.
■ In cazurile în care rezultă o calitate necorespunzătoare a betonului pus în lucrare, proiectantul va
analiza şi stabili măsurile ce se impun.
CORAL SRL TULCEA
RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA

Receptionarea structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie,
conform Normativului C 56 – 85 , Anexa I.1. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata
pe parcursul executiei in cadrul controlului interior sau exterior.
Suplimentar se vor verifica:
* Documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pentru materialele livrate;
* Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajele, armarea, aspectul
elementelor dupa decofrare, - aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, precum si existenta si
continutul proceselor verbale pentru fazele determinante;
* Existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii, in cazul in care betonul a fost livrat de
catre o alta unitate de constructii;
* Constatarile consemnate in cursul executiei in cadrul controlului interior si/sau exterior.
* Confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute in diferitele
documente aparute pe parcursul executiei;
* Consemnarile din condica de betoane;
* Buletinul privind calitatea betoanelor;
* Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
* Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
* Pozitia golurilor prevazute in proiect;
* Pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale (stalpi, pereti)
consemnandu-se eventualele dezaxari;
* Incadrarea in abaterile admise, conform prevederilor din Normativul C 56- 85, Anexa I.Ide la punctul
III.14.;
* Orice alta verificare care se considera necesara.
In vederea receptiei structurii unei constructii, in cazurile in care se solicita de catre Proiectant / Inginer,
Antreprenorul va prezenta Beneficiarului/Inginerului buletine de analiza pe beton intarit prin incercari
nedistructive. Alegerea elementelor si numarul necesar de incercari se face de catre Proiectant/ Inginer.
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un
proces verbal incheiat intre Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor, precizandu-se in concluzie
daca
structura in cauza se receptioneaza sau se respinge.
In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar
dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (zidul, tencuieli, protectii, finisaje) este admisa numai pe
baza dispozitiei data de Beneficiar/Inginer sau de Proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea
receptiei structurii de rezistenta sau in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de
rezistenta.Examinarea rezistentelor betonului la varsta de 28 de zile se va face la receptia definitiva a
structurii de rezistenta. Calitatea betonului livrat de statia de betoane se va aprecia pe baza analizarii
rezultatelor obtinute la varsta de 28 de zile pe probe prelevate la statia de betoane, in conformitate cu
precizarile anexei H din normativul NE 012/2 - 2010. In urma acestei analize se stabilesc eventualele
masuri necesare imbunatatirii calitatii betonului care se va produce in continuare.
Cofrajele se vor confecţiona din lemn, produse pe bază de lemn sau din metal.
Materialul utilizat la confecţionarea cofrajuiui şi grosimea acestuia trebuie să asigure realizarea unei
suprafeţe de beton plane şi de calitatea cerută.
CORAL SRL TULCEA
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
■ Cofrajele şi susţinerile lor vor fi astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele cerinţe:
# sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect pentru
elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile precizate in anexa
C din NE 012/2 - 2010.
# sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment
# sub acţiunea betonului proaspăt şi a încărcărilor ce apar în procesul de execuţie, să nu permită
deformări care să depăşească abaterile admise pentru elementele ce se toarnă;
#sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment
# să permită o montare şi o decofrare cât mai simplă;
# înălţimea maximă cofrată pentru o etapă de betonare nu trebuie să depăşească 2,40 m în cazul pereţilor
şi respectiv 1,20 m în cazul stâlpilor.
CONDIŢII DE MONTAJ
■ Inainte de începerea montării cofrajelor pentru stâlpi şi pereţi, se va proceda la:
# verificarea şi recepţionarea armăturilor montate;
# pregătirea rostului de betonare, respectiv a suprafeţei de beton vechi care urmează să vină în contact cu
betonul nou, prin spraiţuire şi suflare cu aer comprimat sau spălare cu jet de apă.
■ Inchiderea cofrajelor pentru stâlpi şi pereţi se va face cu cel mult 24 ore înainte de betonare şi după
acceptarea de către diriginte a modului de pregătire a rostului de betonare.
■ La montarea cofrajelor, se vor respecta următoarele condiţii:
# poziţionarea în plan conform proiectului;
# asigurarea orizontalităţii şi verticalităţii;
# asigurarea respectării dimensiunilor secţiunilor ce se betonează;
# sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in procesul de executie.
# sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta
capacitatea sa portanta.
# sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei
compactari corespunzatoare a betonului.
# sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura realizarea
cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice specifice.
# asigurarea grosimii prevăzute în proiect pentru stratul de acoperire al armăturilor;
# poziţionarea conform proiectului a golurilor şi pieselor înglobate.
# sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate sau
componentele cofrajelor si sustinerilor.
# sa permita la decofrare o desfacere facila, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza, fara deteriorarea sau lovirea betonului.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului (agentii de
decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie
turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti.
Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa corodeze
cofrajul, sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice si dinamice de
executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau
CORAL SRL TULCEA
agrementelor.
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse din material
plastic. Materialele utilizate trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare. Detaliile de
alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Antreprenor in cadrul proiectului tehnologic de executie sau
de catre un institut specializat.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in “Ghidul
pentru proiectare si utilizarea cofrajelor”.
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si
degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de
panouri de cofraje.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in
contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor se reazema pe teren se va asigura repartizarea
solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite
producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor
se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
CONDIŢII DE EXPLOATARE
■ Pe parcursul betonării se va urmări menţinerea etanşeităţii şi poziţiei iniţiale a cofrajelor,
întrerupându-se betonarea şi adoptându-se măsuri urgente de remediere în cazurile în care acestea se
impun.
După decofrare, panourile şi piesele de susţinere sau sprijinire vor fi curăţate,îndepărtându-se laptele de
ciment sau beton aderent. Se interzice montarea panourilor care prezintă lapte de ciment sau beton
aderent.
■ Pentru reducerea aderenţei între beton şi cofraj şi obţinerea unor suprafeţe de beton corespunzătoare,
panourile de cofraj vor fi unse în prealabil cu substanţe de decofrare.
CONTROLUL Şl RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRAJ
■ La terminarea executării cofrajelor se va verifica:
# alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;
# încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii necesare;
# dimensiunile în plan şi ale secţiunilor transversale;
# poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivelurile inferioare.
■ înainte de turnarea betonului în cofraje se va verifica:
# corespondenţa cotelor cofrajelor atât în plan cât şi ca nivel, cu cele din proiect;
# orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor plăcilor şi grinzilor;
# verticalitatea cofrajelor stâlpilor şi pereţilor;
# existenţa măsurilor pentru menţinerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea etanşeităţii # măsurile
pentru fixarea cofrajelor de elementele de susţinere;
CORAL SRL TULCEA
# rezistenţa şi stabilitatea elementelor de susţinere, existenţa şi corecta montare a contravântuirilor pe

cele două direcţii, corecta rezemare şi fixare a susţinerilor, existenţa penelor sau altor dispozitive de
decofrare, a tălpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren
# existenţa în număr suficient a distanţierilor;
# instalarea conform proiectului a pieselor ce vor rămâne înglobate în beton sau instalarea conform
proiectului a pieselor ce vor rămâne înglobate în beton sau care servesc pentru crearea de goluri.
In cazul în care se constată nepotriviri faţă de proiect sau se apreciază ca neasigurată rezistenţa şi
stabilitatea susţinerilor, se vor adopta măsurile corespunzătoare. In urma efectuării verificărilor şi
măsurilor menţionate, se va proceda la consemnarea celor constatate într-un proces verbal de lucrări
ascunse.
Dacă până la începutul betonării intervin unele evenimente de natură să modifice situaţia constatată, se
va proceda la o nouă verificare conform prevederilor menţionate şi la încheierea altui proces verbal.
In cursul operaţiunilor de decofrare se vor respecta următoarele:
# desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către conducătorul lucrării;
# susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi continuând
simetric către reazeme;
# slăbirea pieselor de fixare (piese, vincluri etc), se va face treptat, fără şocuri;
# decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor din greutatea proprie a
elementului ce se decofrează.
CORAL SRL TULCEA
S.C.
PROCEDURI de LUCRU PL.3
CORAL
CONFECTIONARE SI MONTARE ARMATURI DIN
S.R.L.
OTEL BETON Ed. 1 Rev. 0
TULCEA
Tipurile de armătură pentru realizarea structurilor de beton armat ale construcţiilor sunt curent folosite la
noi în ţară.
In acest caiet de sarcini sunt incluse prevederi legate de montarea şi urmărirea lucrărilor de armare
pentru realizarea unor lucrări de construcţii montaj de calitatea cerută de clasa de importanţă a
construcţiei.
STANDARDE Şl NORMATIVE DE REFERINŢĂ
Standarde
■ STAS 438/1-80 Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice generale de calitate.
■ STAS 438/2-80 Sârmă trasă pentru beton armat.
■ STAS 438/3-80 Plase sudate din beton armat.
■ STAS 7009-79 Construcţii civile, industriale şi agricole. Toleranţe şi asamblări în construcţii.
Terminologie.
■ STAS 8600-79 Construcţii civile, industriale şi agricole. Toleranţe şi asamblări în construcţii. Sisteme
de toleranţe.
■ STAS 12400/1-85 Construcţii civile, industriale şi agricole. Toleranţe şi asamblări în construcţii.
Noţiuni şi principii generale.
■ STAS 10700/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.
CONDITII TEHNICE
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze ST 009-2005 “Specificatii tehnice privind cerinte
si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton” si sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in STAS 438/2-91 (pentru
oteluri profilate PC 52, PC 60), in SR 438-3:1998, SR 438-4:1998 (pentru sarme trase si plase sudate
pentru beton armat), SR EN 10080, STAS 10107/0 - 90 si SR EN 1992-1-1:2004.
Tipurile de armaturi utilizate curent sunt:
* OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de rezistenta a caror
dimensionare rezulta din respectarea conditiilor de procent minim de armare;
* PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de rezistenta ale
elementelor structurale din beton armat.
In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea
care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestora. In certificatul de calitate se va mentiona
tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-2/ 89-91, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare
a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat
echivalarea, constructorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de
laborator si impreuna cu acordul scris al Proiectantului/Inginerului.
APROVIZIONARE ;LIVRARE;MARCARE
■ Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate.
In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita
certificate de garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza. Documentele ce insotesc livrarea
otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii:
CORAL SRL TULCEA
*denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;

*toate informatiile pentru identificarea loturilor;
*greutatea neta;
*valorile determinante privind criteriile de performanta.
■Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va contine:
*marca produsului;
*tipul armaturii;
*numarul lotului si al colacului sau legaturii;
*greutatea neta;
*viza CTC.
Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate
datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
■ La aprovizionare se va proceda la:
# constatarea existenţei certificatului de calitate;
# verificarea prin îndoire la rece;
# verificarea prin încercare la tracţiune - cel puţin o probă la 50 t.
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate
astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta armatura sau/si betonul sau
aderenta beton-armatura.
Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate
corespunzator astfel incat sa se asigure:
*evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
*evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
*asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Pentru depozitare se vor respecta prevederile din NE 0012-2/2010.
CONTROLUL CALITĂŢII ARMĂTURILOR DE OŢEL BETON
Controlul calităţii armăturilor de oţel beton se va face conform prevederilor din NE 0012-2/ 2010.
Armaturile vor fi verificate conform ST 009 - 2005 “Specificatii tehnice privind cerinte si criterii de
performanta pentru otelurile utilizate in constructii”. Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat,
operatia de control se realizeaza conform prevederilor din ST 009 si NE012/2 - 2010 si anume:
* examinarea existentei si continutul documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor
inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;
* examinarea aspectului;
* verificarea prin indoire la rece;
* verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).
CERINTE TEHNICE SPECIFICE ARMATURILOR DE TIP PLASE SUDATE
Teste de laborator specifice acestor tipuri de armaturi vor fi executate in conformitate cu prevederile
SR 438-3:1998.
Plasele sudate acoperite de rugina vor fi curatate, se va indeparta stratul de oxid de fier cu perii de
sarma.
Dupa indepartarea stratului de rugina, descresterea sectiunii armaturii rezultata trebuie sa nu depaseasca
tolerantele prevazute in standarde.
CORAL SRL TULCEA
TAIEREA SI FASONAREA ARMATURILOR

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate
cu prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de alcatuire pentru elementele din beton armat
prevazute in SR EN 1992-1-1:2004 / STAS 10107/0 - 90, coroborate cu NORMATIV P 100-1/2006 Cod
de proiectare seismica-Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri referitor la urmatoarele:
*ancorarea armaturilor longitudinale si transversale;
*prevederi suplimentare pentru stalpi;
*prevederi suplimentare pentru grinzi;
*prevederi suplimentare pentru placi.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinand
seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor,precum si de aspectele tehnologice de
betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a
dispozitiilor de armare in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:
*eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
*rugina prin frecare cu perii de sarma, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin
sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile
limita la diametru prevazute in standardele de produs.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si
fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intiderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1
mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor
si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. In cazul in care, datorita
conditiilor locale, poate fi favorizata corodarea otelului, se recomanda montarea si betonarea armaturilor
in maximum 15 zile de la fasonare.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor
netede, avand dimaterul “d”, ciocul se indoaie la 180 ‫ס‬, cu raza interioara de minim “1,25 x d” si
portiunea dreapta de capat, de regula minim “7x d”.
In cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90 ‫ ס‬cu raza interioara de minim “2xd” si
portiunea dreapta de capat, de regula minimum “7xd”. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din
stalpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc de cel putin
“10xd”. Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin “20xd” in
zonele intinse si cel putin “10xd” in zonele comprimate. In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi
drept, raza cercului de indoire va fi minim de “2xd”. Barele etrierilor se inchid cu ciocuri la 135 ‫ס‬, avand
lungimea ciocului de cel putin “10xd” sau 10 cm, unde “d” este diametrul etrierului.
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se va realiza cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de
indoire nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii, cand aceasta
are doua viteze. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 ‫ס‬C. Barele cu profil periodic
avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Recomandari privind fasonarea barelor,
montarea si legarea armaturilor sunt date in capitolul 8 din NE 012/2 - 2010.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
* deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
* ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate;
CORAL SRL TULCEA
* contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune.
Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudurii nodurilor se
va efectua SR 438-3:1998.
MONTAREA ARMĂTURILOR
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si acceptarea de
catre Proiectant / Inginer a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor din structura al caror
volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare.
La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si
compactarii betonului prin:
*crearea unor spatii, intre armaturile longitudinale de la partea superioara a grinzilor, care sa permita
patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul, la intervale de max. 3 m;
*crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, de minim 2,5 ori diametrul barei celei mai groase, si
la intervalul maxim de 5 ori grosimea elementului in care se toarna betonul, uzual diametrele
vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
In cazul in care nu sunt asigurate conditiile de mai sus:
*se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte de ultima etapa de
betonare;
*se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiei barelor din elementul respectiv, prevazute in
proiect.
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea
acestei pozitii, in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.). In acest sens se vor prevedea:
*cel putin patru distantieri la fiecare mp de placa sau perete structural;
*cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru φ > 12 mm), si cel putin doi
distantieri la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru φ < 12 mm);
*cel putin un distantier intre randurile de armaturi in fiecare doi metri liniari de grinda in zona cu
armatura pe doua sau mai multe randuri.
Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme prevazute cu cate o sarma
pentru a fi legate de armaturi, sau confectionati din masa plastica. Este interzisa folosirea ca distantiere a
cupoanelor din otel-beton, cu exceptia distantierilor intre randuri de armatura pe doua sau mai multe
randuri, la grinzi. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor
folosi capre din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la
distanta de maximum un metru (1 buc/mp) in camp, respectiv la 50 cm (4 buc/mp) in zonele in consola.
In cazul armaturilor cu diametru mai mare de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate, dar
astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii. In asemenea situatii, caprele pot fi inlocuite cu
bare sudate de armatura inferioara si respectiv superioara.
Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin punct de sudura sau legaturi cu sarma de
armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in
timpul turnarii betonului.
Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se
monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte.
Inainte ca betonul sa fie turnat, armatura trebuie sa nu prezinte noroi, ulei, vopsea, agenti de intarziere si
antiaderent, trebuie indepartata rugina, zgura, zapada, gheata, grasime sau orice alta substanta care poate
avea efecte chimice adverse asupra otelului sau betonului, sau reduce legatura dintre otel si beton.
CORAL SRL TULCEA
LEGAREA ARMATURILOR
Barele de armatura trebuie sa fie legate intre ele, la incrucisari, prin legaturi de sarma neagra sau prin
sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1,15 mm
diametru.
Retelele de armaturi din placi si diafragme vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de
incrucisari marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate in sah.
Retelele din placile curbe se vor lega in toate punctele de incrucisare.
La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile
agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah,
din doua in doua bare.
Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se incruciseaza.
INNADIREA BARELOR
Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului prin suprapunere (de regula), sau
suprapunere si sudura, respectand reglementarile din STAS 10107/0-90, punctul 6.3. privind sudarea
barelor din otel beton.
Innadirile prin sudura a barelor se realizeaza prin sudarea manuala cu arc electric, prin suprapunere sau
cu eclise, cu respectarea modului de executie, a lungimilor minime necesare ale cordonului de sudura si
controlului calitatii conform prescriptiilor tehnice specifice.(C150-99).
Nu se permite folosirea sudurii la innadirea armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite
pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile
plaselor sudate executate industrial.
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor structurii prin protectia armaturii contra coroziunii si buna
conlucrare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire a
armaturilor avand grosimea corespunzatoare prevederilor din SR EN 1992-1-1:2004, capitolul 4.
Pentru asigurarea stratului de acoperire proiectat se dispun corespunzator distantieri din materiale
plastice sau mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau lemn.
Din punctul de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si umiditatii ridicate,
elementele situate in spatii inchise si cele in contact cu exteriorul (la fatade) dar protejate prin tencuire
sau alt strat de protectie echivalent se incadreaza in categoria I. Pentru elementele executate monolit pe
santier si incadrate in categoria I, grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor este
de:
*pentru placi sau nervuri dese cu latime <150 mm ale planseelor: 10 mm, dar respectand conditia de a fi
cel putin egala cu 1.2 diametrul barelor de pe primul rand;
*pentru pereti structurali: 15 mm, dar respectand conditia de a fi cel putin egala cu 1.2 diametrul barelor
de pe primul rand;
*pentru grinzi, stalpi, bulbi ai peretilor structurali: 25mm;
*pentru fundatii: 35 mm pe fata care vine in contact cu betonul de egalizare, sau pentru fetele turnate in
cofraj (de ex. grinzi de fundare).- categoria III: 45 mm pe fata care vine in contact direct cu pamantul
(categoria IV). In cazul betoanelor de clasa < C16/20 valorile de mai sus se sporesc cu 5 mm pentru
categoriile de expunere II, III, IV.
Grosimea minima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa respecte valorile
anterioare, dar sa fie cel putin egala cu 1.2 ori diametrul barei de armatura longitudinala. Grosimea
stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula multiplu de 5mm, si se obtine
CORAL SRL TULCEA
prin rotunjirea in plus sau cu cel mult 2 mm in minus a valorilor determinate conform conditiilor
specificate anterior.
INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la
inlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului / Inginerului. Inlocuirea armaturilor prevazute in
proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei si va fi vizata de
proiectantul structurist care a intocmit proiectul.
INNADIREA PRIN SUDARE A BARELOR
Innadirile prin sudare a barelor vor indeplini conditiile din STAS 438/1-89 si STAS 438/2-91 cu privire
la valorile minime ale limitei de curgere Rc (R0,2) si ale rezistentei la rupere; limita de curgere a
innadirii sudate se considera incarcarea la care epruveta prezinta o deformatie remanenta mai mica sau
cel mult egala cu 0.2%.
Sudarea se va putea efectua numai pentru temperaturi mai mari de 0ºC. Pentru temperaturi cuprinse intre
–15 …0º C sunt permise innadirile cu sudura numai in spatii protejate si cu o preincalzire la limita
superioara (300º C). Deasemenea, in acest caz, se va lucra numai pe baza dispozitiei speciale a
responsabilului tehnic de executie cu sudura. Preincalzirea barelor se va executa cu flacara
oxiacetilenica sau cu alte surse termice. In caz de vant puternic, ceata sau ploaie, se vor proteja punctele
de lucru unde se executa sudurile. Dupa terminarea sudarii, la temperaturi exterioare mai mici de +5ºC,
sau la vant puternic si umiditate ridicata, innadirea sudata se va impacheta in materiale termoizolante
uscate, protejate impotriva umezelii, pentru asigurarea unei raciri lente.
Capetele barelor care urmeaza a fi sudate se vor taia manual, cu mijloace mecanice, sau cu flacara,
urmata de o curatire mecanica suplimentara a fetei prelucrate. Capetele barelor care sudeaza se vor
curata cu peria de sarma pana la obtinerea unui luciu metalic pe lungimea innadirii prin sudare, precum
si pe suprafetele transversale ale capetelor ce se sudeaza.
Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulate, intretinute si verificate de personal calificat,
controlandu-se buna functionare a echipamentelor pentru reglarea parametrilor de sudare; de asemenea
se vor verifica masinile si agregatele noi, puse in functiune. Se va urmari permanent, prin montarea unui
voltmetru, variatia tensiunii din reteaua de alimentare a masinilor sau agregatelor de sudare si se va
interzice sudarea in perioadele in care se constata o varatie a tensiunii mai mari de 10% fata de tensiunea
nominala, luandu-se masuri pentru inlaturarea acestor variatii. Agregatele de curent continuu vor
indeplini conditiile din normele de fabricatie, avand puterea nominala indicata si dispozitive de reglare
fina a curentului de sudare.
CONDIŢII DE RECEPŢIE A ARMĂTURII
La terminarea montării armăturilor, beneficiarul, prin reprezentantul său, va verifica:
# numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale
elementelor structurii;
# distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;
# lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi
înglobate în elementele ce se toarnă ulterior;
# lungimile de petrecere la înădiri;
# calitatea sudurilor;
# numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
# dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;
# modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton;
CORAL SRL TULCEA
# poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate.

Inadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori autorizati. Innadirile sudate se vor poansona si
verifica prin probe distructive, executate intercalat de acelasi sudor si in aceleasi conditii cu sudurile din
opera, in proportie de 3% din numarul total al innadirilor.
CORAL SRL TULCEA
S.C. CORAL
PTE- 3.0
S.R.L. STRUCTURI METALICE
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
1. SCOP
Procedura documenteaza modul in care este asigurata calitatea lucrarilor de executie a elementelor si
structurilor metalice, atat in atelier cat si pe santier.
2.DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se utilizeaza la executarea elementelor si structurilor metalice.
3.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru construcţii

STAS 505 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
STAS 564 Otel laminat la cald. Otel U.
STAS 767/0-88 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in
constructii. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 767/2-88 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari cu nituri si suruburi pentru
structuri din otel. Specificatii de executie
SR EN 757:1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric
a otelurilor cu limita de curgere ridicata. Clasificare
SR EN 1600:2000 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric
a otelurilor inoxidabile şi refractare. Clasificare
SR EN ISO 4014:2011 Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Grade A şi B
STAS 5540 Testarea imbinarilor
STAS 10493-76 Măsurători terestre. Marcarea şi semnalizarea punctelor pentru supravegherea
tasării şi deplasării construcţiilor şi terenurilor
STAS 10564-2 Tăierea cu plasmă a metalelor. Clase de calitate ale tăieturilor
C 150 - 1999 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole.
C 56 - 1985 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor
aferente.
SR EN ISO 4016:2011 Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Grad C
SR EN ISO 4032:2002 Piuliţe hexagonale, stil 1. Grade A şi B
SR EN ISO 4033:2002 Piuliţe hexagonale, stil 2. Grade A şi B
SR EN ISO 9013:2003 Tăiere termică. Clasificarea tăierilor termice. Specificaţii geometrice ale
produselor şi toleranţe referitor la calitate
SR EN 10079:2007 Definirea produselor de oţel
SR EN 10021:2007 Condiţii tehnice generale de livrare pentru produse de oţel
4.GENERALITATI
La executie se vor folosi, atat dimensional cat si calitativ, numai materialele indicate in proiect, orice
schimbare de materiale (calitate sau dimensiuni semifabricat) se va face numai cu avizul scris al
CORAL SRL TULCEA
Proiectantului/Inginerului si se vor anexa la documentatia de insotire a produsului. Materialele utilizate

vor fi garantate de furnizori cu certificate de calitate privind compozitia chimica, caracteristicile si
incercarile mecanice conform standardelor in vigoare.
Profilele si materialele laminate necesare structurii vor corespunde conditiilor de calitate prevazute de
standardele invigoare si vor fi insotite de certificarea de calitate a furnizorului (furnizorilor) purtand
marcarea marcii otelului.
Producatorii de structuri metalice vor avea implementat ISO 3834-2.Procesul tehnologic de executie
pentru subansamblele de proba, care va cuprinde si tehnologiile de sudare,va fi elaborat de uzina si
avizat de ISIM. Dupa omologarea subansamblelor de proba se vor omologa tehnologiile desudare pentru
toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2003. Furnizorul este direct si singur
raspunzator pentru întocmirea proceselor tehnologige de executie si sudare ale subansamblelor (care se
executa în uzina), de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si
calitatea lucrarilor executate, în conformitate cu planurile de executie si caietul de sarcini.
Asigurarea utilajelor, echipamentelor şi forţei de muncă
Executantul va confirma că dispune de toate uneltele, echipamentele şi utilajele necesare şi de personal
calificat pentru a îndeplini intocmai şi la timp sarcinile ce ii revin pentru execuţia tuturor lucrărilor
prevăzute în proiect. Va face dovada ca are in dotare :
-Macara de 40-49.9 to
-Remorcher + trailer peste 20 to
-Aparat de sudura
-Sudori autorizati
Fiecare sudor autorizat va poseda un numar si un poanson cu acest numar, pentru marcarea prin
poansonarea cusaturilor pe care le va executa. Lista sudorilor autorizati, cu numarul poansonului, va fi
comunicata beneficiarului si proiectantului.
Prescriptii si cerinte privind calitatea materialelor
Dimensiuni si tolerantele pentru sectiunile de otel laminat la cald trebuie sa satisfaca conditiile urmatoa-
relor prescriptii tehnice: SR EN 10021 "Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de
livrare" ; STAS 564 "Otel laminat la cald. Otel U", SR EN 10056 "Corniere cu aripi egale şi inegale din
oţel pentruconstrucţii" ; STAS 505 "Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate".
*Electrozii de sudura pentru arcul metalic de sudura manuala trebuie sa satisfaca conditiile C 150-1999.
*Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele brute trebuie sa satisfaca cerintele SR ISO 4016 "Suruburi
cu cap hexagonal partial filetate grade C" si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B".
*.Saibele din otel trebuie sa satisfaca cerintele SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimensiuni normale.
Clasade executie A", SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de executie A si C".
5. VERIFICAREA CALITATII
Controlul calitatii si receptia in uzina se va face conform H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007, STAS
767/0-88 si C150-1999, efectuandu-se incercarile prescrise si intocmindu-se documentele legale ce vor
insoti furnitura la Beneficiar.
Inainte de executie materialele vor fi verificate din punct de vedere calitativ si dimensional de catre
organul de control autorizat. Asupra fiecarui reper se vor face urmatoarele verificari:
* identitatea materialului cu cel prevazut in proiect; in caz de modificari se vor prezenta derogarile
avizate de factori autorizati;
CORAL SRL TULCEA
* starea de curatire, prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele indicate pe desenele de
executie sau mentionate;
* Verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control adecvate scopului si gradului
de precizie cerut;
Defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de material, iar abaterile de
forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitele admise de standardele de produse. In lipsa acestor
certificate Antreprenorul trebuie sa faca probele necesare conform standardelor in vigoare si sa
intocmeasca certificatele de calitate corespunzatoare.
6.LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA
Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in conformitate
cu desenul de montaj.
La manipularea, incarcarea, transportarea, descarcarea elementelor de constructii metalice se vor lua
toate masurile pentru a se asigura evitarea producerii deformatiilor. Materialul marunt (gusee, suruburi,
piulite, saibe, etc) va fi transportat in lazi rezistente.
7.EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Executia tuturor ansamblelor si subansamblelor de confectii metalice (stalpi, grinzi, pane, balustrazi etc) se vor
face in ateliere specializate care vor confirma calitatea materialelor folosite si a elementelor rezultate
prin certificate de calitate si procese– verbale.
Montarea elementelor de constructii metalice se realizeaza dupa reguli care fixeaza tolerante la montare
ale acestora si care sunt cuprise in STAS 767-0 "Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Tolerante si asamblari in constructii. Conditii tehnice generale de calitate."
Tehnologia de executie a structurii metalice si a armaturilor rigide se va stabili de catre constructor in
conformitate cu proiectul de executie si recomandarile din prezentul caiet de sarcini.
PREVEDERI GENERALE
Toate operatiile de executie si montaj se vor efectua cu personal calificat in acest gen de lucrari, coordonat
tehnic. Unitatea ce executa constructiile metalice si montajul acestora va asigura si masurile de securitate a
muncii si paza contra incendiilor necesare realizarii acestor lucrari.
Orice modificari fata de proiect vor fi aduse la cunostiinta Proiectantului/Inginerului pentru a fi avizate si
introduse in documentatie.
PREGATIRE, DEBITARE, SANFRENARE
Inainte de punerea in executie a produselor se va analiza proiectul in vederea stabilirii tehnologiei de
executie. Laminatele vor fi curatate inainte de a fi debitate, prelucrate si apoi imbinate.
Suprafata profilelor laminate trebuie sa fie neteda si fara fisuri. Defectele superficiale pot fi indepartate
cu polizorul cu conditia ca dupa indepartare, grosimea materialului sa nu scada sub limitele prevazute in
standardul pentru tolerante. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor de suprafata.
Se recomanda ca taierea la dimensiune a tablelor sau celorlaltor profile sa se faca cu mijloace mecanice.
In cazul in care taierea se face cu flacara oxiacetilenica se va lasa un adaos suficient pentru a se inlatura
materialul decarburat prin prelucrarea mecanica a muchiilor. Piesele prelucrate nu trebuie sa prezinte
muchii ascutite, bavuri, pete de zgura. Rugozitatea lor va fi de maxim 25μm.
SUDARE
Sudurile si dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt reprezentate si notate conform SR EN 22553:1995,
functie de grosimea materialelor si tipul de sudura ales pentru imbinarea reperelor.
Documentatia tehnica pentru asamblarea prin sudura se elaboreaza de catre firma care uzineaza
elementele din otel si trebuie sa cuprinda:
CORAL SRL TULCEA
* pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului si executia rosturilor;

* tehnologia de asamblare a elementelor: pregatire, trasare, ordine de asamblare, utilaje si dispozitive de
lucru;
* programul de control calitativ;
* indicatii privind preasamblarea in uzina, depozitarea, marcarea si asamblarea pentru transport precum
si schemele de incarcare in mijloacele de transport.
LUCRARI DE SUDARE SI ASAMBLARE LA TEMPERATURI SCAZUTE (TIMP FRIGUROS)
La executia lucrarilor pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16 – 84:
Etape/Procese Temp
Proces tehnologic/conditii Durata
tehnologice °C
Depozitarea Elementele metalice in depozite descoperite, pe suporti de
lemn, amplasati pe platforme din pietris compactat,
amenajate pe teren uscat.
Depozitarea Materialele de imbinare – suruburi, piulite, saibe, nituri –
ambalate pe categorii si dimensiuni in depozite inchise si
uscate.
Depozitarea Electrozi, fluxuri si sarma de sudura invelite in suplimentar
in folii de polietilena, asezate pe rafturi la o inaltime
minima de 50 cm fata de pardoseala.
Montarea Curatirea de rugina si uscarea portiunilor destinate Durata de
-10°C
imbinarilor executie
Montarea Manipularea, asezarea la pozitie, sprijinirea pe calaje si Durata de
-10°C
asamblarea provizorie. executie
Montarea Executarea imbinarilor fara sudura Durata de
-10°C
executie
Vopsirea Chituirea pe suprafete uscate -10°C 2 zile
Vopsirea Grunduirea elem., pe suprafete uscate in incaperi incalzite +10°C 1 zi
Sudurile se vor executa fara intrerupere. Sudarea se va incepe si termina pe piese terminale (accesorii).
Utilajele (dispozitivele) de sudura vor fi protejate corespunzator contra intemperiilor prin adapostirea in
baraci.
Cablurile ce servesc la alimentarea cu curent electric vor fi pozate pe suporti de lemn; nu se admite
ingroparea cablurilor in zapada sau asezarea lor pe pamantul inghetat.
La sudare se vor respecta urmatoarele conditii:
Proces tehnologic / montaj Temperatura Durata- zile

Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor
aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depasesca - 1
necesarul pentru 2 ore de lucru.
Preincalzirea zonelor pe care se aplica cordoane de sudura: Conform
CORAL SRL TULCEA
- piese cu grosimi pana la 25 mm normelor

- piese cu grosimi peste 25 mm furnizorilor
Depunerea succesiva a straturilor de sudura inainte de racirea Inainte de
100 – 150°C
zonei de imbinare. La depunerea unui strat nou, temperatura inceperea
150 – 500°C
celui precedent nu trebuie sa fie mai mica de: sudurii
Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor
Durata de
aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depasesca 200 ° C
executie
necesarul pentru 2 ore de lucru.
Timpul de lucru al sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, alternand cu pauze de aproximativ

10 minute pentru odihna si incalzire.
Sudarea otelului, inclusiv sudurile de prindere care se incorporeaza in lucrarea finisata, trebuie sa
corespunda prevederilor C 150 "Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor
civile, industriale si agricole." De asemenea, se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:
* SR EN ISO 9013:2003 -Tăiere termică. Clasificarea tăierilor termice. Specificaţii geometrice ale
produselor şi toleranţe referitor la calitate
* STAS 10564-2 -Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor
Antreprenorul va intocmi tehnologia de sudare tinand seama de calitatea materialelor imbinate, tipul de
sudura indicat in proiect, continuitatea si lungimea cordonului de sudura, compozitia si calitatile
mecanice ale acestuia. Nivelul de acceptare al defectelor sudurilor va fi nivelul “C”.
Procedeele de sudura aplicate vor avea in vedere prevenirea aparitiei de deformari ale tablelor sau
rigidizarilor, deformari care ar putea introduce tensiuni interne care sa influenteze negativ comportarea
elementelor structurale.
Suprafetele care trebuie sudate se vor curata de rugina, zgura, ulei, vopsea etc. si numai dupa aceea se va
trece la executarea sudurilor. Inainte de sudare se controleaza ca marginile prelucrate sa corespunda
plansei de executie si sa nu prezinte defecte ca: exfolieri, fisuri, urme de zgura, pori, etc. Preincalzirea
reperelor in vederea sudarii, respectiv detensionarea lor, se prescrie la tehnologia de executie (la tablele
de 25 mm grosime).
Materialul de adaos pentru sudura se prescrie de catre Proiectant prin tehnologia de sudare, functie de
calitatea materialelor imbinate, tipul si dimensiunea sudurii, astfel incat sa se asigure calitatea ceruta
prin clasa de calitate stabilita. Remedierea sudurilor se va face sub control autorizat si vor fi mentionate
in documentatia de insotire a produsului. Acestea vor fi verificate dupa remediere, in conditiile prescrise
pentru sudurile initiale.
Lungimea sudurilor de prindere care vor fi incorporate in lucrarea finisata nu va fi mai mica decat de
patru ori grosimea piesei celei mai groase sau de 50mm,
Imbinarile executate prin sudura manuala, semiautomata sau automata vor avea caracteristicile mecanice
minime cerute pentru materialele pieselor care se sudeaza.
Sudarea constructiilor metalice se va executa la o temperatura de peste + 5 oC. In cazul executiei
sudurilor in aer liber trebuie luate masuri pentru protejarea locului de sudura si a sudorului de vant,
ploaie si zapada.
FABRICATIE
Generalitati
Tot otelul structural trebuie fabricat in conformitate cu SR EN 10025-1:2005, SR EN 10025-2:2004, SR
EN 10025-2:2004/AC:2005, SR EN 10025-3:2004, SR EN 10025-4:2004, SR EN 10025-5:2005, SR EN
CORAL SRL TULCEA
10025-6+A1:2009 in afara de cazul in care se specifica altfel. Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare
piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in conformitate cu desenul de montaj. Inceperea
fabricarii pieselor de otel trebuie facuta cu un anunt scris prealabil de o saptamana.
Elemente de rezemare
Placile de reazem ale stalpilor si grinzilor prin care se face transmiterea efortului de compresiune se
realizeaza astfel incat fetele de imbinare sa fie in contact cu exceptia unor zone mici, care nu trebuie sa
depaseasca 20% din suprafata totala, in care caz spatiul intre doua piese nu trebuie sa depaseasca
0,15mm.
Fabricatie - placute de rigidizare - debavurare, imbinare.
Antreprenorul va efectua urmatoarele:
* se vor taia si se vor poliza placutele de rigidizare, pentru a asigura contactul pieselor ce se vor suda;
* se vor indeparta toate bavurile si muchiile ascutite;
* se va folosi o vopsea contrastanta si compatibila pentru a marca otelul caruia i s-a facut tratament
anticoroziv, inainte de a fi livrat pe santier
* nu se executa alte imbinari decat cele din planurile de detalii
MONTAJ
La montaj se va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor subansamblelor componente.
Montajul se va executa conform planselor de executie.
Intreprinderea care monteaza constructia din otel va intocmi urmatoarea documentatie (conform STAS
767/0-88):
* masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii;
* organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce
se folosesc;
* verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
* pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
* verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
* ordinea de montaj;
* metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;
* tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in vigoare;
* programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura, executia montajului si protectia
anticoroziva in conformitate cu H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007, STAS 767/0-88 si C 150-99.
DISPOZITIVE DE FIXARE
● Bolturile hexagonale, suruburi si piulite brute trebuie sa satisfaca cerintele SR EN ISO 4016
"Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grad C"; ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grad A si B”.
● Bolturile hexagonale, suruburi si piulite de precizie trebuie sa satisfaca SR EN ISO 4014:2011
"Suruburi cu cap hexagonal partial filetate. Grade A si B " si SR EN ISO 4033:2002 "Piulite hexagonale,
stil 2. Grade A si B".
● Saibele din otel trebuie sa satisfaca cerintele STAS 5200-4 "Saibe plate serie de dimensiuni normale.
Clasa de executie A", STAS 5200-5 "Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de executie A si C."
Fixare cu buloane
Pregatirea suprafetei
- Decaparea si perierea cu peria de sarma
CORAL SRL TULCEA
- Sa se inlature prin daltuire, decapare si perierea cu peria de sarma, de pe suprafetele de otel, rugina si
cojile izolate, zgura de sudura si stropii.
- Sa se curete crapaturile.
- Sa se indeparteze uleiul, grasimile si murdaria.
MONTAREA STALPILOR METALICI

Stalpii metalici vor fi montati in concordanta cu urmatoarele proceduri:
- cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj.
- se prind ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii.
- se asaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaza pe cele doua directii.
- se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor, se verticalizeaza stalpul.
- se executa imbinarea conform proiectului.
- se desprinde stalpul din macara.
MONTAREA FERMELOR METALICE

Fermele metalice se vor monta in concordanta cu urmatoarele proceduri:
Stalpul se va masura la ambele capete ale deschiderii;
* se corecteaza capetele stalpilor in functie de rezultate;
* se verifica dimensiunile si geometria fermei conform proiectului;
* se marcheaza cu vopsea axele longitudinale ale fermelor;
* se monteaza sustinerile pentru ferme conform fisei tehnologice;

* se echipeaza fermele cu piesele necesare pentru ridicare;
* se agata fermele cu dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macaraua la locul si inaltimea de
montaj;
* se monteaza fermele, executandu-se imbinarea, conform proiectului de executie si fisei tehnologice;
* se ancoreaza ferma cu tiranti ptr. a preveni rasturnarea ei sau orice alta deformatie perpendiculara pe planul
ei;
* se desprinde ferma din macara si se repeta operatiile cu alta ferma.
Tehnologia este valabila si pentru montarea panelor si contravantuirilor metalice.
ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI
Elementele structurii metalice se vor acoperi cu un grund protector pentru perioada de depozitare, anterioara
montajului, pentru evitarea inceperii fenomenului de coroziune. Grundul protector nu trebuie sa contina plumb
si trebuie aprobat de Inginer. Grundul protector se va aplica uniform si continuu pe toate suprafetele.
Tehnologia de aplicare a grundului si a vopselii (sau vopselii termo-spumante de protectie la incendiu)
se va face conform instructiunilor furnizorului. Eventualele deteriorari ale grundului protector survenite
pe perioada transportului sau la depozitare vor fi remediate la locul de depozitare, in care scop se va
livra o cantitate suplimentara de grund protector impreuna cu subansamblele (accesoriiile).
Suruburile, saibele si ancorele autoperforante se vor conserva cu orice tip de vaselina sau unsoare
minerala.
Toate elementele ce sunt armaturi rigide pentru beton armat cu armatura rigida (B.A.R.) nu se vor
acoperi cu grund protector sau vopsea.
CONTROLUL CALITATII
CORAL SRL TULCEA
Verificarea controlului calitatii se face conform STAS 767 "Constructii civile, industriale si agricole.
Constructii din otel. Conditii generale de calitate" pentru:
▪ conditii de calitate;
▪ controlul calitatii executiei elementelor si al cordoanelor de sudura;
▪ remedierea defectelor de sudura;
▪ controlul tehnic de calitate inainte de operatia de sudare;
▪ controlul tehnic de calitate in timpul operatiei de sudare;
▪ controlul tehnic de calitate al elementelor si al imbinarilor sudate.
Imbinarile constructiilor metalice trebuie sa satisfaca cerintele C150 - 1999 "Normativ privind calitatea
imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole", STAS 767-2 "Constructii
civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel. Prescriptii de
executie".
Verificarile specificate pentru suduri trebuie sa fie efectuate in conformitate cu schema urmatoare:
Obiective de verificat – Conformitatea verificarii cu clasa

Verificare conform Normativelor
Tipul imbinarii de calitate
- clasa de calitate C2
Sudura cap la cap - controlul cu lichide penetrante si STAS 5540 "Incercari ale imbinarilor"
controlul cu pulberi magnetice 100%
- controlul cu radiatii penetrante STAS 5976/1 "Incercari ale
- 10% pentru clasa C2-nu exista imbinarilor sudate in colt"
Sudura de colt defecte STAS 6606 "Defectoscopie cu radiatii
- 100% pentru clasa C2-dupa penetrante. Controlul imbinarilor
remedieri sudate prin topire”
Pentru sudori se vor respecta urmatoarele conditii:

* toti sudorii trebuie sa posede un cerificat aprobat de aptitudini sau o calificare aprobata,
corespunzatoare clasei de lucrari la care vor fi angajati. Se va prezenta la cerere o copie a cerificatului de
aptitudini;
* unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizati intern si verificati
periodic, sudori autorizati ISCIR sau RNR;
Toate sudurile si suprafetele adiacente trebuie sa fie examinate vizual pentru a se constata absenta
urmatoarelor defecte: crapaturi in sudura sau in suprafetele adiacente;
incluziuni de zgura;
porozitate;
lipsa lipirii la marginea sudurii;
unghi interior;
profil concav al sudurii;
cordon de sudura excesiv de convex;
o tranzitie proasta intre sudura si elementele sudate;
lipsa alinierii intre componentele imbinarii;
lipsa de penetrare a radacinii sudurii;
un cordon de penetrare excesiv.
CORAL SRL TULCEA
Defectele admise la suduri se vor incadra in prevederile din standardele pentru clasa a III-a de calitate.
Remedierile sudurilor se vor face sub control autorizat. Acestea vor fi verificate dupa remediere in
conditiile prescrise pentru sudurile initiale.
TOLERANTE
Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 767/0-88.
Abaterile de dimensiune admise pentru elementele structurale de otel situate deasupra fundatiilor trebuie
sa se incadreze in urmatoarele limite:
* pentru orice suprafata orizontala nominala masurata de la nivelul de referinta cel mai apropiat, ±5mm;
* pentru orice suprafata nominala verticala masurata de la linia de referinta cea mai apropiata, ±5mm.
Independent de tolerantele indicate mai sus, se iau in considerare urmatoarele:
* Abaterea admisa a dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor incorporate fata de cele indicate
pe desene trebuie sa fie egala sau mai mica de ± 3mm sau ± 1:500 fiind luata in considerare cea mai
mica din cele doua, in afara de cazul cand in desene se prevede altfel.
* Abaterea admisa in verticalitate a elementelor trebuie sa fie egala sau mai mica de 1:500.
* Abaterea admisa in inclinare trebuie sa fie egala sau mai mica de 1/1000 din lungimea elementelor.
* Abaterile totale maxime admisibile fata de dimensiunile orizontale si verticale nu trebuie sa
depaseasca ± 1:1000 sau ± 30mm, fiind luata in considerare cea mai mica dintre cele doua.
RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR

Receptia pieselor va fi efectuata de reprezentantii Furnizorului si Beneficiarului, furnizorul are obligatia
de a pune la dispozitie urmatoarele acte:
▪ buletine de control CTC pentru piese si subansamble;
▪ buletine de calitate pentru materiale;
▪ procesele verbale cu rezultatele probelor si verificarilor;
▪ buletinele de analiza pentru controlul sudurilor, inclusiv a celor remediate (daca este cazul).
Receptia elementelor, subansamblurilor si structurilor metalice se va face in prezenta reprezentantului
Beneficiarului, a Proiectantului si a Inginerului. Eventualele neconcordante sau modificari efectuate la
proiect vor fi operate de proiectant in documentatia de executie.
CONDITII DE EXPLOATARE
Dupa darea in exploatare, constructia metalica nu va fi supusa altor solicitari in afara celor inscrise in
proiect. In timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiei si nu se va modifica structura
constructiva.
Beneficiarul va inspecta periodic constructia metalica, cel putin o data pe an. In afara acestor inspectii
periodice sunt necesare inspectii suplimentare ale constructiei metalice astfel:
▪ in primele 6 luni de la darea in exploatare (Inspectii periodice);
▪ in caz de cutremur, incendiu, actiunea vantului etc.
Defectele constatate cu ocazia acestor inspectii se vor consemna intr-un proces verbal si apoi se trece la
remedierea lor. Lucrarile cu caracter de reparatii si consolidari se vor face numai in conformitate cu
legislatia in vigoare privind proiectarea si executia, precum si cu respectarea Legiii 123/2007 privind
calitatea in constructii.
CORAL SRL TULCEA
S.C. CORAL
CLASIFICAREA ZIDĂRIILOR, PRINCIPII PTE– 3.1
S.R.L.
GENERALE DE ALCĂTUIRE
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
A. MATERIALE FOLOSITE PENTRU LUCRĂRI DIN ZIDĂRIE

CORAL SRL TULCEA
Zidăria este alcătuită din blocuri de piatră naturală sau artificială de diferite forme şi
mărimi, aşezate după anumite reguli, legate între ele prin mortar sau legături metalice.
Elementele componente ale zidăriei sunt:
- blocurile (pietre) care pot fi din: piatră naturală, piatră artificială arsă (cărămidă) sau
piatră artificială nearsă (beton, lut);
- materialele de legătură care sunt utilizate pot fi: mortar de diverse tipuri, agrafe metalice,
adezivi sintetici, etc.
Din zidărie se pot realiza elemente de construcţii ale clădirilor ca: pereţi, stâlpi, bolti,
arce, scări, construcţii inginereşti ca: ziduri de sprijin, diguri, baraje, etc.
Construcţiile din zidărie prezintă o serie de avantaje şi anume: rezistenţă bună la foc,
durabilitate convenabilă, capacitate bună de izolare termică în cazul unor materiale,
economie de materiale deficitare, etc.
Dezavantajele zidăriilor sunt: greutate proprie mare, rezistenţe mecanice mai reduse
comparativ cu alte materiale (oţel, beton), precum şi durabilitate mai mică în timp, consum
mare de manoperă, etc.
A.1. CLASIFICAREA ZIDĂRIILOR

Clasificarea se face având în vedere diferite scopuri urmărite în construcţie.
După materialele de bază folosite, zidăriile se clasifică în: zidării de lut, din piatră naturală, din piatra
artificiala (cărămidă, beton, etc.) şi zidării mixte (piatră cu cărămidă, beton cu cărămidă, piatră cu beton,
etc).
După rolul pe care îl au în construcţie se deosebesc:
- zidăria portantă sau de rezistenţă având rolul de a susţine, pe lângă greutatea proprie şi încărcările
date de alte elemente de construcţie; elementele din zidărie portantă sunt:
pereţii, stâlpii, arcele, bolţile, cupolele, etc.
- zidăria autoportantă, care susţine şi transmite numai greutatea sa proprie (ziduri, coşuri de fum, etc.)
- zidăria neportantă sau purtată este susţinută de alte elemente de construcţie (planşee,
cadre); elemente de zidărie neportantă sunt pereţii despărţitori, pereţii exteriori de
umplutură între elementele de rezistenţă sau zidăriile de placare a faţadelor, s.a.
După modul de execuţie zidăriile se clasifică în:
- zidării cu rosturi, realizate din blocuri legate cu mortar sau cu legături metalice sau
nelegate;
- zidării fără rosturi, realizate prin turnare la fata locului, executate din beton sau lut.
După poziţia în construcţie se deosebesc:
- zidării în fundaţie;
- zidării în elevaţie (pereţi, stâlpi, bolti, cornişe, ticuri, etc);
- zidării interioare;
- zidării exterioare.
După natura solicitărilor, elementele de zidărie pot fi supuse la:
- solicitări mecanice, care apar sub acţiunea încărcărilor verticale şi orizontale;
- solicitări termice, care apar în zidăriile izolatoare sau cele refracatare;
- acţiuni chimice agresive, care apar în zidăriile antiacide.
După modul de alcătuire se deosebesc:
- zidării simple, alcătuite dintr-un singur tip de piatră;
CORAL SRL TULCEA
- zidării mixte, alcătuite din cel puţin două tipuri de piatră;
- zidării armate, având înglobate în masa zidăriei armături sub diverse forme;
- zidării complexe având stâlpişori de beton armat înglobaţi în masa zidăriei.
Zidăriile se utilizează cel mai frecvent pentru elementele verticale, şi anume:
- pereţi - elemente verticale la care raportul dintre lungime şi grosime este mai mare de 3.
Pereţii pot fi: portanţi (de rezistenţă), autoportanţi, neportanţi. După modul de aşezare a
pereţilor se deosebesc: pereţi de elevaţie, pereţi de subsol (de pivniţe); pereţi de faţadă
(exteriori); pereţi de calcan (aşezaţi la limita terenurilor, spre care nu se scurge apa de pe
acoperiş); pereţi - timpane (pereţi exteriori limitaţi de pantele acoperişului si de planul
ultimului planşeu); aticurile (ziduri aşezate peste nivelul terasei); pereţi interiori
(transversali sau longitudinali);
- stâipi - eiemente verticale de rezistenţă la care raportul între înălţimea şi dimensiunea
minimă a secţiunii transversale orizontale este de cel puţin 4;
- coloane*- stâlpi cu secţiune transversală în formă de cerc sau poligonală;
- pilaştri-stâlpi sau coloane parţial înglobate în zidărie, la care rămâne cel puţin o faţă
văzută;
- contraforturi - elemente verticale masive din zidărie, care îngroaşă din loc în loc pereţii
lungi şi înalţi, cu care fac corp comun pentru a prelua împingerile orizontale transmise de
acoperiş, planşee, etc.
A.2. PIATRA PENTRU ZIDĂRIE

Piatra pentru zidărie se alege funcţie de destinaţia şi gradul de durabilitate ale
construcţiei, condiţiile climatice, poziţia şi rolul elementului de zidărie în construcţie şi trebuie
să îndeplinească anumite condiţii tehnice, cum sunt:
- forma blocurilor să permită aşezarea lor în operă pentru a lucra în condiţiile cele mai
avantajoase;
- dimensiunile blocurilor fabricate să fie modulate pe baza sistemului modular decimetric
(10 cm) sau octometric (12,5 cm); acestea rezultă din condiţii de dimensionare termică,
din necesitatea de manipulare uşoară a blocului şi din considerente tehnologice (evitarea
unor contracţii excesive);
- rezistenţa la acţiunea de îngheţ-dezgheţ să fie cât mai mare;
- să fie rezistente la foc;
- să reziste la acţiunea agenţilor chimici agresivi;
- să prezinte rezistenţa corespunzătoare la compresiune.
a) Piatra artificială arsă. Aceasta se fabrică din argilă cu adaosuri de nisip, arsă la
temperaturi ridicate. Se poate prezenta sub diverse forme: cărămizi pline, cărămizi cu
goluri orizontale, cărămizi cu goluri verticale, etc.
Cărămida trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice:
- să nu prezinte fisuri şi să fie bine arsă;
- să aibă o structura omogenă, să nu fie poroasă şi să nu conţină granule de var mai mari de 2...3 mm;
- să aibă forme regulate, să se cioplească uşor, iar secţionarea să se producă după
suprafeţe regulate;
CORAL SRL TULCEA
- să aibă rezistenţa la compresiune conform mărcii prescrise.

în ţara noastră cărămizile trebuie să corespundă condiţiilor de calitate, marca şi clasa,
indicate de prescripţiile tehnice.
Calitatea se referă la regularitatea formei, respectarea limitelor dimensiunilor conform
standardelor, condiţii privind arderea cărămizilor, culoarea, deformarea muchiilor. Cărămizile se împart
în trei calităţi: A, calitatea I şi calitatea a ll-a. Mărcile cărămizilor folosite sunt: 50, 75, 100, 125, 150,
200 şi
prezintă rezistenţa medie la compresiune în daN/cmp.
În funcţie de densitatea aparenţă medie, cărămizile se împart în trei clase: clasa C1, cu densitatea
aparentă medie de 1,0... 1,3 kg/dmc; clasa C2, cu densitatea de 1,3... 1,6 kg/dmc şi clasa C3 cu
densitatea de 1,5... 1,8 kg/dmc.
Cărămizile termoizolante din diatomit se fabrică pe cale umedă din diatomit
amestecat cu substanţe combustibile, ars până la temperatura de 300 gr.C. Se folosesc pentru executarea
zidăriilor izolante termic. Se fabrică de forma paralelipipedică, cu dimensiunile de 250x125x(30... 120)
mm; grosimea variază din 5 în 5 mm. Au densitate aparentă mică (0,600 kg/dmc), iar rezistenţa la
compresiune variază intre 5 si 10 daN/cmp.
Cărămizile pentru placaje se folosesc în general pentru acoperirea pereţilor exteriori, înlocuind
tencuielile şi se fabrică în diferite culori. Condiţiile de calitate trebuie să corespundă cărămizilor pline
presate de categoria A. Dimensiunile curente ale feţei văzute sunt: 115x60 mm, 115x88 mm, 190x88
mm, etc.
Plăcile ceramice pentru pardoseli şi pereţi se fabrică din argilă de calitate superioară şi au o faţă
netedă, iar cealaltă cu nervuri, pentru a se putea fixa în mortar. Sunt folosite pentru pardoseli la birouri,
coridoare, vestiare, etc. precum şi pentru placarea pereţilor interiori şi exteriori.
Cărămizile radiale pentru coşuri industriale se fabrică în diverse dimensiuni: a-190mm, b-150, 200,
250, 300 mm; c-90 mm, iar d-119... 178 mm.
Produsele ceramice refractare pot fi:
-cărămizi refractare silico-aluminoase, fabricate din argile refractare plastice, la care se adaugă ca
degresant şamota. în aceasta categorie intra cărămizile refractare de şamota,folosite la captuşirea
cuptoarelor cazanelor cu abur, a unor cuptoare din industria metalurgica, ceramica, a varului şi
cimentului, a sticlei, etc.
-cărămizi refractare silicoase numite silice, care nu suferă contracţie la ardere; au rezistenta buna la
compresiune şi se folosesc la bolţile cuptoarelor pentru oţelarii şi a cuptoarelor de topit sticla;
-cărămizi refractare bazice, folosite la captuşirea interioara a cuptoarelor industriale, în care intra
materiale cu reacţie bazica, cum sunt cele în care se arde clincherul pentru cimentul Portland.
b) Piatra artificială arsă . Se realizează sub forma de produse silico-calcare, din beton cu agregate
uşoare poroase sau din beton celular.
Produsele silico-calcare se folosesc rar la executarea zidăriilor şi se livrează sub formă de: cărămizi
silico-calcare pline, blocuri sau cărămizi silico-calcare cu goluri şi produse silico-calcare uşoare.
Betonul celular autoclavizat se prepară cu cenuşă de termocentrală şi var (tip Ytong) sau cu nisip şi
ciment (tip Siporex).
c) Piatra naturală. Se găseşte sub formă de roci magmatice, sedimentare sau metamorfice.
Rocile magmatice se formează prin răcirea şi solidificarea materialului aflat în stare topită în
interiorul pământului (magma) sau care erupe la suprafaţă (lava). Dintre acestea, în construcţii se
folosesc granitul, bazaltul, andezitul, porfirul, piatra ponce, scoria bazaltică, etc.
CORAL SRL TULCEA
În general, rocile magmatice se caracterizează prin compacitate mare şi rezistenţe

mecanice superioare, rezistenţa la compresiune variind între 1100 si 3500 daN/cmp. Ele se utilizează
curent ca piatră de pavaj sau ornamentaţie, ca piatră concasată la executarea
betoanelor de rezistenţă sau a terasamentelor de cale ferată , sau ca agregat uşor pentru
betoane termoizolatoare (piatra ponce).
Rocile sedimentare provin din depuneri sau sedimentari ale diferitelor roci de suprafaţă, purtate
de vânt şi apa. în construcţii se folosesc: pietrişul, bolovanii, calcarul,gresia, nisipul, ghipsul, argila, etc.
Rocile metamorfice provin din roci magmatice şi sedimentare modificate în urma unor acţiuni
chimice care au loc în scoarţa pământului. Dintre acestea în construcţii se folosesc:
gnaisul, ardezia, marmura, cuarţitul, etc. Ele se pot utiliza la diverse lucrări inginereşti, la
lucrări decorative şi de finisaj.
Comportarea zidăriei realizate din pietre cu forme regulate ca un tot monolit sub
acţiunea încărcărilor exterioare se datorează atât ţeserii rosturilor, cât şi mortarului, ca
material de legătura.
în zidărie, cărămizile se aşează unele lângă altele formând rânduri de cărămizi, zidăria este alcătuita
dintr-un număr de rânduri de cărămizi suprapuse în înălţime. în zidărie cărămizile se pot aşeza astfel:
- pe muchie (pe cant), în care caz latul cărămizii este aşezat pe înălţime;
- pe iat, în care caz latul cărămizii este aşezat orizontal; cărămizile pe lat pot fi aşezate în lung - linguri
sau în curmeziş (transversal)-curmezişuri.
Fiecare rând de zidărie este alcătuit din şiruri de cărămizi aşezate în funcţie de tipul şi grosimea
zidăriei:
- şir de faţă (exterior) - aşezat la faţa exterioară a zidăriei;
- şir interior - aşezat la faţa interioară a zidăriei;
- umplutura, aşezată între şirul exterior şi cel interior.
Suprafaţa exterioară a zidăriei se numeşte parament, iar faţa văzută se numeşte apareiaj.
Dimensiunea pe orizontală a unui bloc, în faţa văzută, formează lungimea blocului; cea verticală,
înălţimea blocului şi corespunde cu înălţimea rândului; dimensiunea blocului orizontal în sensul grosimii
zidăriei (transversal zidăriei) se numeşte coadă.
Blocurile sau pietrele care alcătuiesc zidăria sunt legate între ele cu mortar aşezat în rosturi
orizontale şi verticale. Şirurile de cărămizi împreună cu rosturile orizontale adiacente formează aşa-
numitele asize.
Rosturile verticale trebuie să fie alternante, adică unui rost vertical dintr-un rând să-i corespundă
câte un plin din rândurile alăturate (superior si inferior). în funcţie de grosimea zidăriei - numărul
rândurilor de pietre - rosturile verticale pot fi longitudinale şi transversale. Reţeaua de rosturi astfel
dispuse formează ceea ce se numeşte legătura sau ţeserea zidăriei.
Rosturile orizontale trebuie să fie plane şi orizontale. Legătura zidăriei se realizează prin
alternarea succesivă a rândurilor mixte din pietre aşezate în aceeaşi secţiune orizontală în lung şi de-a
curmezişul, însă diferit de la un rând la altul.
După modul cum sunt executate rosturile pot fi:
- pline - umplute cu mortar cel puţin până la faţa zidăriei; ele pot fi drepte sau rostuite la faţă, fie
proeminente la faţa zidăriei denumite rosturi convexe (ieşite);
- goale - care se pot prelucra în diverse moduri: în forma rotunjită adâncită la faţa zidăriei (rosturi
concave); în forma plană denumite rosturi teşite, sau sub forma a două plane adâncite de la faţa zidăriei.
CORAL SRL TULCEA
La executarea unei zidării trebuie respectate şi alte reguli de aşezare a blocurilor:

- blocurile trebuie să aibă feţele perpendiculare pe direcţia forţei şi o suprafaţă de reazem cât mai
mare;
- la zidăria cu legătura la fiecare rând, rosturile verticale, longitudinale şi transversale din fiecare rând
trebuie să corespundă unui plin în rândurile verticale alăturate, adică rosturile să fie ţesute;
- forma blocurilor trebuie astfel aleasă încât să nu conducă la eforturi suplimentare în zidărie;
- rosturile verticale longitudinale se pot lasă , în unele cazuri, neumplute cu mortar dacă nu este
periclitată rezistenţa, deoarece straturile de aer create au ca efect o creştere a
capacităţii de izolare termică a zidului;
- grosimea rosturilor orizontale este de cel mult 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm;
- trebuie acordată o atenţie deosebită realizării unei bune legături a zidăriei la colturi,
intersecţii, ramificaţii, puncte deosebit de importante pentru asigurarea rigidităţii zidurilor.
Legătura dintre zidurile care se întretaie se face alternativ, şi anume:
- p r i m u l rând se execută continuu (respectând regulile de ţesere) la unul din ziduri şi se
întrerupe la cel de-al doilea în locul întâlnirii;
- al doilea rând se execută continuu la zidul al doilea şi se întrerupe la primul zid la locul
intersecţiei,etc.
Zidăriile din piatră naturală folosesc piatra aşa cum rezultă din carieră şi albia râului sau după o
prelucrare prealabilă.
După formă, dimensiuni, gradul de prelucrare şi modul de aşezare a pietrelor în
zidărie acestea pot fi de următoarele tipuri: din piatră brută, din piatră cioplită, din piatră
lucrată, zidării ciclopiene şi zidării mixte.
1. ZIDĂRII DIN PIATRĂ BRUTĂ
Se execută din blocuri de piatră de forme neregulate aşa cum sunt extrase din cariera sau din
albia râurilor. La punerea în operă blocurile se prelucrează uşor cu ciocanul pentru a îndepărta pământul,
părţile moi şi colturile ascuţite spre a putea fi puse mai bine în operă. Zidăria de piatră brută se execută
cu sau fără mortar şi se foloseşte la executarea fundaţiilor, la zidării de faţadă, ca ziduri de umplutură,
etc.
Grosimea zidurilor din piatră brută trebuie să fie de cel puţin 60 cm, dacă se execută din bolovani
de râu sau piatră spartă neregulată şi de cel puţin 50 cm, dacă piatra se poate aşeza în straturi ordonate.
a) Zidărie uscată din piatră. Zidăriile cu rosturi uscate se pot executa în doua feluri: zidărie uscată în
vrac şi zidărie uscată aşezată.
Sistemul de zidărie în vrac se întâlneşte la construcţii civile, ca arsroeameni în cazul înlocuirii
pământului slab de fundaţie, de sub o clădire sau la ziduri de sprijin, diguri, etc.
Zidăria din piatră uscată aşezată cu mâna se foloseşte la construcţii rurale, pentru
fundaţii. Primul strat de piatră se aşează pe un strat de nisip sau balast cu grosimea de cel
puţin 10 cm, pentru repartizarea mai uniformă a încărcăturilor la teren.
b) Zidării din piatră brută cu mortar. Zidăria din piatră brută cu mortar se foloseşte la
fundaţii, ziduri de sprijin, socluri, pereţi de clădiri, pereuri, bolţi, etc. în acest caz, înainte de punerea
CORAL SRL TULCEA
în lucru, pietrele se curăţă şi se udă cu apă. Golurile dintre pietrele mari se umplu cu pietre de
dimensiuni mici. Peste fiecare rând se aşterne un strat de mortar, care se îndeasă cu mistria pentru a
pătrunde în golurile dintre pietre; apoi, pietrele rândului următor, aşezate pe mortar se îndeasă uşor
prin batere cu ciocanul sau cu un mai de lemn. Grosimea rosturilor este de 2...3 cm si trebuie
respectată alternanţa (ţeserea) rosturilor verticale.
La colturi şi încrucişări legătura se realizează prin întreruperea alternativa a rândurilor din cei doi
pereţi.
La executarea zidăriei din piatra brută trebuie respectate unele reguli de apareiaj,şi anume:
- evitarea aşezării pietrelor într-un mod care ar crea rosturi înclinate, numite lovitură de sabie;
- evitarea aglomerărilor de piatră mare într-o parte şi de piatră mică în alta, ceea ce ar conduce la tasări
diferite;
- evitarea folosirii pietrei concave, care, dispusă cu concavitatea pe orizontală, poate fisura;
- asizele trebuie să fie paralele între ele şi pe cât se poate, normale pe direcţia efortului;
- pentru uniformizarea transmiterii sarcinilor se recomandă ca cel puţin la 2 m înlţime să se introducă
un rând sau două de pietre prelucrate sau cărămizi.
Zidării din piatră brută poligonală (opus incertum). Acestea se execută numai cu piatra extrasă din
cariera, de forme variate, însă având faţa văzută poligonală destul de mare (muchii de minim 15 cm).
Legătura dintre pietre se face cu mortar. Aceste zidării se folosesc la socluri, paramente, ziduri de
împrejmuire,etc.
Zidării de beton ciciopia. Sunt alcătuite din pietre de dimensiuni variabile, înglobate în beton. Când se
foloseşte în elevaţii acest tip de zidării se execută cu ajutorul unui cofraj din panouri de scânduri, care se
montează pe măsură ce înaintează zidăria. Pietrele de la marginile zidului se aşează cu faţa liberă lipită
de cofraj. Golul între ele şi faţa interioară a cofrajului se umple cu piatră şi peste fiecare rând de piatră se
aşterne mortarul sau betonul, care trebuie bine îndesat în goluri.
ZIDĂRII DIN PIATRĂ CIOPLITĂ

Se execută din piatră de carieră care a suferit o prelucrare prealabilă. Faţa văzută a
pietrei este cioplită, cu muchiile vii şi regulate, iar feţele de pat (asize) cât mai paralele. La acest tip de
zidărie paramentul se execută din piatra cioplită, iar interiorul din piatră brută. Dimensiunile trebuie să
îndeplinească condiţiile h<b<5h
Masa unei pietre se alege de circa 20 kg, astfel încât să poată fi manevrată de un
singur muncitor. Pentru blocuri cu greutăţi mai mari se folosesc mijloace de mică
mecanizare. Zidăria se realizează cu rosturi orizontale continue, iar rosturile verticale,
întrerupte; grosimea rosturilor la faţa văzută se execută de 1,5...3,0 cm. Pentru
uniformizarea transmiterii sarcinilor, la înălţimea de minim 2 m se prevede un rând de piatră cioplită pe
toată lăţimea zidului.
ZIDĂRII DIN PIATRĂ LUCRATĂ
Asemenea zidării sunt executate din piatră de carieră prelucrată, şi de formă regulată.
După modul de prelucrare şi aşezare a blocurilor, piatra lucrată se prezintă sub formă de
moloane, piatră de talie şi piatră mozaic.
Moloanele sunt pietre prelucrate regulat pe întreaga faţa văzută si 3...7 cm adâncime, pe celelalte
feţe. La execuţie se lasă rosturi la faţa văzuta de 1... 1,5 cm. în construcţii se utilizează următoarele tipuri
de moloane:
- obişnuite sau cu coada scurtă, având o singură faţă, cu dimensiunile: l>1,5h, c>h; d>0,5h;
CORAL SRL TULCEA
- butise sau cu coadă lungă, cu o singură fată văzută, având dimensiunile: l>h, c>2h,d>0,75h;
- curmezişuri, cu coada cât grosimea zidului şi două feţe văzute, utilizate în cazul zidurilor cu
grosimea redusă.
Moloanele se utilizează la executarea zidurilor de elevaţie, soclurilor clădirilor, etc.
Piatra de talie este de formă regulată prelucrată pe 4, 5 sau 6 feţe şi având cel puţin o dimensine mai
mare de 70 cm. Ţeserea se face ca la zidării de cărămidă; rosturile sunt de 2...5 cm.
Feţele pietrei se pot prelucra în mai multe feluri şi anume prin: prelucrare din gros (bosaje, şpiţuită);
buciardare (cu buciarda groasă sau fină); prelucrare cu dalta (şlefuită, lustruită).
Deoarece piatra de talie are greutate mare, este necesară manipularea cu utilaje şi
mijloace de mică mecanizare (scripeţi, macarale simple, etc.). Pentru agăţare se folosesc
diverse sisteme; de exemplu se foloseşte gripa de forma unei pene demontabile, care se
introduce într-un locaş făcut în piatra, sub forma de coadă de rândunică, cârlige speciale,
simple sau cu lanţ, dispozitive de prindere în formă de cleşte, etc.
Legarea pietrei de talie se poate face cu legături metalice care pot fi: scoabe, dornuri, plăci în
formă de coadă de rândunică. Piesele metalice se introduc în găuri anume făcute şi se fixează cu mortar
de ciment.
Zidăria din piatră de talie se foloseşte la executarea elevaţiilor lucrărilor de artă, a
clădirilor monumentale, coloanelor, bolţilor, digurilor, cheiurilor, etc. sau la elemente de
construcţii care suportă sarcini concentrate mari.
Zidăriile din piatră de mozaic cu faţa văzută poligonală (de obicei pentagonală sau hexagonală)
se folosesc ca şi moloanele, la paraméntele zidurilor de elevaţie. Pentru execuţie se întrebuinţează roci
dure, ca: granit, porfir, calcare dure si altele.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 10109/1 – 82 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de zidărie. Calculul şi
alcătuirea elementelor
C 16-84 Executarea lucrarilor de constructie pe timp racoros
C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
SR EN 998-2:2011 Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Mortare pentru zidărie
C 14 – 82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrarile de zidarie
C 14/1-94 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrarile de zidarie
MP 007 - 1999 Metode de investigare a zidariilor vechi .
P 118 – 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
SR EN 771 Specificaţii ale elementelor pentru zidărie
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.

MATERIALE:
SR EN 771 Specificaţii ale elementelor pentru zidărie
STAS 10109 /1 - 82 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de zidărie. Calculul şi
alcătuirea elementelor
Se vor folosi caramizi numai de calitatea I.
Calitatea caramizilor trebuie sa fie in conformitate cu cerintele din Normativul CR 6 - 2006.
MOSTRE SI TESTARI
CORAL SRL TULCEA
Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la
dispozitia Inginerului, spre aprobare, urmatoarele mostre:
Caramizi presate pline sau Blocuri Pline din Beton;
Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale, blocuri de teracota;
Blocuri cu goluri din beton;
Blocuri din BCA;
Caramizi refractare;
Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie.
SPECIFICATII PENTRU MORTARE
Generalitati
Mortarul va respecta:
*C17 - 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
*SR EN 998-2:2011 Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Mortare pentru zidărie
*CR 6 – 2006, Tabelul 2.
Marca mortarului: M 50Z
Materiale
Lianti:-var pentru constructii conform SR EN 459-1:2011
Agregate
Nisip natural de cariera sau de rau, conform SR EN 13139:2003
Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu: nisip provenit din concasarea rocilor
naturale sau cu nisip de mare.
Aceste nisipuri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 13139:2003 - Agregate
pentru mortare.
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar va avea un continut de cel putin 50% nisip natural.
Armaturi
Armaturile trebuie sa fie in conformitate cu STAS 438/1 - 89 si 438/2 - 91.
Betonul trebuie sa fie cel putin tip C8/10.
Apa-Se va utiliza apa de la reteaua de alimentatie in cazul utilizarii altei surse, apa trebuie sa corespunda
conditiilor SR EN 1008 - 2003.
Ciment conform specificatiilor de la capitolul - Betoane.
Aditivi
-Plastificanti in cazul mortarelor de ciment, conform STAS 8625 - 90.
-Acceleratori de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru mortare de
zidarie, de ciment si ciment var de marca 50 sau mai mari, la lucrarile executate pe timp friguros.
Compozitia mortarelor de zidarie

Dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie pe baza de var si ciment sunt speficate in C 17 - 1982
„Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala”.
Mortare pentru pereti din elemente armate:Mortar de poza din ciment si nisip (1:3 parti in volume) si
apa pana la realizarea unui mortar de consistenta vartoasa (determinata cu conul etalon);
Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare din ciment si nisip (1: 3 parti in volume) si apa
pana la realizarea unui mortar de consistenta fluida (determinata cu conul etalon).
CORAL SRL TULCEA
Prepararea mortarelor - pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin proceduri mecanice,
asigurandu-se umatoarele conditii:
*dozarea grosimetrica a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de ± 2% pentru lianti si ± 3%
pentru agregate;
*amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa.
Controlul calitatii mortarelor
Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidarie si tencuiala se va face conform metodelor prescrise
in SR EN 1015 „Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie”. Conditiile tehnice pe care trebuie sa
le indeplineasca mortarele vor fi conform SR EN 998-2:2011 „Specificaţie a mortarelor pentru zidărie.
Partea 2: Mortare pentru zidărie”.
Mortar de ciment si mortar de ciment cu var
In functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica mortarele folosite la
lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare marca M 50 Z si M 100
Z, pentru ultimul se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C 17 - 1982.
Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii: dozarea
exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai
bune durabilitati.
Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu SR
EN 1015 „Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie”.
Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA.
Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu specificatile Producatorului pentru blocurile din BCA.
Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips.
Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a
blocurilor de compartimentare.
Verificarea calitatii materialelor
Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in
depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se
vor face verificari pentru: *Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale
conform STAS 10109/1 – 82; SR EN 771.
*Calitatea panourilor ceramice cu goluri orizontale;
*Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri;
*Calitatea blocurilor din BCA ;
*Calitatea caramizilor refractare;
*Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie;
*Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030– 85;
*Compozitia, consistenta si calitatea betonului din stalpisori, centuri , buiandrugi etc. conform STAS
10109/1 – 82 si Normativul NE 012/1 - 2007.
*Calitatea armaturilor conform STAS 438/1 - 89, STAS 438/2 - 91.
LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit
caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini.
Se va asigura depozitarea lor sub soproane, in cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de
executie.
Cimentul va fi livrat in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet.
CORAL SRL TULCEA
Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala.

Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate.
Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata
incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare.
ZIDARIA DE UMPLUTURA SI PORTANTA
Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de caramizi si blocuri:
*caramizi din argila arsa cu sau fara goluri;
*blocuri de teracota mari cu goluri;
*blocuri cu gauri din beton;
Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru caldirile fara etaj sau cu un etaj, se pot folosi alternativ:
blocuri din BCA, care respecta cerintele prescrise ale Proiectantului sau similar aprobate.
CARAMIZI DIN ARGILA SI BLOCURI DIN BETON
Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100,
dimensiuni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile ceramice cu goluri
verticale.
Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie este mortarul var-ciment M 50Z.
Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline, pentru a obtine valoarea R necesara
de 2,0 m²K/W pentru zidaria izolata in exterior (6cm polistiren extrudat) pe ambele parti. Valoarea k
corespunzatoare va fi de 0,46 W/m²K.
Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile monumente istorice cu o
captuseala de izolatie interioara.
Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar, caramizile/blocurile se vor uda bine
cu apa inainte de punerea lor in lucrare.
Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului,
lasandu-se neumplute numai pe o adincime de 1 cm de la fata exterioara a zidului.
Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime, atat la camp
cat si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim ¼ caramida in lungul zidului si pe ½
caramida/blocul per grosimea lui. Asiza se va face obligatoriu la fiecare rand – grosimea rosturilor
orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm.
Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la
intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se
va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei.
Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.
Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rand de
caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei.
Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si
asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate in
Normativul CR 6 - 2006. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin ½ caramida.
Taierea caramizilor/blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se

face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv.
Ancorarea zidariei de umputura de structura existenta a cladirii se face cu ajutorul mustatilor de otel
beton Ø 8 mm avand o lungime de 60 cm l = 50 cm, fir cu agrafe Ø 8 mm l = 50 cm fixate cu bolturi
impuscate in beton la cca 60 cm.
CORAL SRL TULCEA
Portiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1 m
se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora
conform Normativ CR 6 - 2006.
Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit
de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu
mortar M 100 Z.
Protectia barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z.
Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile
exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37 2
x Ø 6mm de 100 cm lungime.
Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor legate de
masurile anitiseismice in lucrarile de zidarie.
La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3 (trei) sau 2
(doua) gheremele la fiecare gol de fereastra, in functie de inaltime.
Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 – 3 ori intr-o baie de bitum
topit fierbinte.
Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se
inscriu in procese-verbale de lucrari ascunse.
PERETI DESPARTITORI DIN ZIDARIE
Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri, mortare si armaturi ca in cazul peretilor portanti.
Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12,5 cm grosime se pot folosi,
mai ales cand este necesara o clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc).
Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala, cat si pentru zidaria de protectie a
hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi panouri ceramice, de 7,5
cm grosime, cu goluri orizontale.
Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin
impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigideaza pe directia
perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de
otel OB 37 Ø 8/60 cm in rosturile orizontale.
Sporirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la
distanta de 4 asize.
Intreruperea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.
Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei
lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse.
ELEMENTE NESTRUCTURALE DIN ZIDARIE
Tubulatura de ventilatie se va executa din:
caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea ”A” si marca 100;
din prefabricate speciale.
Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 – 11 cm) iar golurile
caramizilor se vor umple cu mortar.
Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai
pentru realizarea legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine
umplute cu mortar. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortar M 100 Z.
Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri.
CORAL SRL TULCEA
Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda.

Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii randurilor
zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale.
COSURILE DE FUM
Cosurile de zidarie vor fi din:
*caramizi pline din argila presata tencuite in interior si exterior cu captuseala interioara din inox sau
interioara din ceramica;
*caramizi refractare cu captuseala interioara din inox sau ceramica sau un sistem din blocuri de beton
usoare prefabricate cu tuburi ceramice interioare sau canale cu termo-izolatie rezistenta la foc.
Puturile cosurilor de fum nu trebuie sa aiba legatura cu alte zidarii si normal nu trebuie puse pe peretii
exteriori, decat daca se pune o izolatie suplimentara in exterior. Cand se afla in legatura directa cu alte
zidarii, cosurile de fum trebuie separate de un rost sau de un strat de izolatie termica, astfel incat sa
permita dilatari si contractii de natura termica.
EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS
La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile “Normativului pentru realizarea
pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 - 1984”.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE REPARATII ALE ZIDARIILOR
Exista doua categorii de reparatii ale zidariilor. In functie de gradul de degradare se va stabili tipul de
interventie, care va fi descrisa in proiect .
Reteserea zidariei
*se decoperteaza tencuiala existenta
*se desface zidaria existenta in zona avariata
*se curata suprafata de contact a zidariei existente
*se vopseste suprafata de contact cu lapte de ciment cu adaos de aracet
*se instaleaza zidaria noua asigurandu-se teserea cu cea existenta
Repararea prin injectare cu mortar
*se decoperteaza tencuiala existenta
*se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sarma
*se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa
*se aplica pe ambele fete ale peretelui, in zonele unde se va injecta, un strat de mortar de 3-4 cm
concomitent, se introduc in fisuri stuturi (PVC) cu diametrul de 8mm, la intervale de cca. 1m. Se astupa
stuturile.
*se asteapta intarirea mortarului
*se efectueaza injectarea cu mortar fluid M50 cu ajutorul pompelor (p≤3atm).
Se incepe de jos in sus, tinand desfacut stutul prin care se injecteaza si cel imediat urmator. Cind
mortarul refuleaza pe la stutul de sus, se inchide cel de jos, prin care s-a facut injectarea si se desface
urmatorul.
Operatiunea se repeta pe tot traseul fisurii.
ALCĂTUIREA ZIDĂRIEI COMPLEXE
Zidăria complexă este zidăria întărită, la intervale determinate prin calcul sau construcţiv, cu stâlpişori
de beton armat cu care conlucrează la preluarea încărcărilor verticale sau orizontale.
Stâlpişorii de beton armat turnaţi în zidărie au rolul de a mări capacitatea portanta a zidăriei la încărcări
verticale şi pentru îmbunătăţirea preluării de către zidărie a solicitărilor datorate acţiunii sarcinilor
orizontale, în special ale celor seismice.
CORAL SRL TULCEA
Aceştia măresc, de asemenea, capacitatea de deformaţie şi de rezistenţă a zidăriei în cazul acţiunii

sarcinilor orizontale, influenţând favorabil fenomenul de disipare a energiei imprimate de cutremur.
Stâlpişorii se prevăd ia spaieţi, precum şi în pereţii portanţi cu încărcări mari, a căror grosime nu poate fi
mărită din motive tehnice, funcţionale sau economice.
Distanţa la care trebuie să fie dispuşi stâlpişorii se stabileşte prin calcul sau construcţiv, în acest dir urmă
caz aceasta trebuie cuprinsă între limitele L=20d... 10d, d fiind lăţimea stâlpişorului.
La pereţi cu goluri de uşi, stâlpişorul se prevede de regulă la marginea golului, legat monolit cu
buiandrugul.
Stâlpişorii de beton armat, care se prevăd pentru preluarea solicitărilor datorate acţiunii
forţelor seismice, se amplasează de regulă, în următoarele poziţii:
*a colţurile tronsonului şi la intrarânduri (logii) pe întreaga înălţime a clădirilor din zone seismice de
grad 7, având înălţimea de 9 m şi mai mare, precum şt la clădiri din zone de gradul 8 si 9 având
înălţimea mai mare de 6m;
*la capetele diafragmelor puternic solicitate pe întreaga înălţime a clădirii sau numai la nivelurile la care
rezultă din calcul - clădiri din zone seismice de grad 7 sau mai mare, având de regulă înălţimea egală sau
mai mare de 9 m;
*la încadrarea golurilor de uşi în pereţii fragmentaţi la clădiri din zone seismice de grad 7, având
înălţimea egală sau mai mare de 12 m şl la clădiri din zone de grad 8 şi 9, necesitatea lor verificându-se
prin calcul;
*la intersecţii şi ramificaţii, în special, la clădirile din zonele seismice de grad 8 şi 9 cu înălţimea de 9 m
şi mai mare;
*în plinurile de zidărie mai înguste decât cele minime pentru zidărie simplă;
Dimensiunea minimă a secţiunii stâlpişorilor va fi de 25 cm, iar secţiunea lor maximă nu va depăşi 1000
cmp, iar betonul utilizat va fi de marca B 150.
Acolo unde grosimea pereţilor o permite, este necesar a se realiza izolarea termică a stâlpişorilor din
pereţii de faţada, prin placarea lor spre exterior.
Armarea minimă construcţivă este de 4x012mm pentru oţel OB 37 şi 4x01Omm pentru oţel PC 52;
etrierii care se folosesc în mod curent vor fi de Ø6/20cm cu îndesire în zona de înnădlre a barelor.
înnădirea pe verticală a barelor, respectiv ancorarea în centura superioară, se face pe o lungime de cel
puţin 40 diametre sau prin sudură.
Stâlpişorii vor fi solidarizaţi cu zidăria adiacentă prin bare de oţel-beton Ø 6 mm sau cu plase sudate,
dispuse în rosturile orizontale ale zidăriei la 60 cm, pătrunzând în zidărie cu 50 cm, sau până la marginea
golului când distanţa de la stâlpişor la gol este mai mică de 50 cm.
La nivelul planşeelor, stâlpişorii vor fi legaţi monolit cu centurile de beton armat. În caz de necesitate,
legătura stâlpişorilor cu zidăria poate fi sporită prin prevederea de pene de beton (zidărie în ştrepi).
La clădirile de tip sală, pentru rlgidizarea pereţilor înalţi se prevăd stâpişorii care împreună cu centurile
intermediare formează o reţea, astfel încât suprafaţa de zidărie încadrată să nu depăşească următoarele
valori:
- zone seismice de gradul 6: 24 mp.
- zone seismice de gradul 7. 18 mp.
- zone seismice de gradul 8, 9. 12 mp
ALCĂTUIREA Şl TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A ZIDĂRIEI ARMATE
ALCĂTUIREA ZIDĂRIEI ARMATE
Zidăriile armate sunt acele zidării în masa cărora este înglobată o armătură din oţel care trebuie să
reziste împreună cu zidăria Sa acţiunea diferitelor solicitări; zidăria şi armătura trebui astfel legate între
ele, încât să asigure conlucrarea lor, la preluarea eforturilor.
Cărămida şi mortarul, folosite la executarea zidăriilor armate, vor fi cel puţin de marca 50 pentru
construcţii executate în medii cu umiditatea relativ interioară permanentă a aerului până la 60%, şi cel
CORAL SRL TULCEA
puţin de marca 100 în cele cu umiditate relativ permanentă interioară mai mare de 60%, în vederea
asigurării protecţiei anticorozive a armăturii. Pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii mortarului, în aceasta se
adaugă plastifianţl.
Armătura sub forma de bare sau plase sudate se dispune în rosturile orizontale, la maxim 5 rânduri de
cărămidă.
La clădiri cu înălţimea mai mare de 9m amplasate în zone seismice de gradul 7 , precum şi Ia cele cu
înălţime de 6m şi mai mare din zonele de grad 8,9, în rosturile orizontale ale zidăriei se prevăd armături
în următoarele poziţii.
-la colturile, ramificaţiile şi intersecţiile zidurilor exterioare şi interioare atunci când nu sunt prevăzuţi
stâlpişori de beton armat. Distanţele între armături pe vertical în aceste cazuri trebuie să fie de 60 cm;
-sub ferestre, la două asize dedesubtul golului, armături continue pe toată suprafaţa în cazul clădirilor cu
compartimentare deasă sub forma de centura de zidărie armată;
-la plinurile dintre ferestre, care nu sunt legate cu pereţi perpendiculari de rigid iza re şi în care nu se
dispun stâlpişori de beton armat; armăturile se dispun distanţate pe vertical la 60 cm.
Armarea rosturilor orizontale ale zidăriei se va face fie cu câte două bare de oţel-beton OB 37 cu
diametrul de 6 mm, fie cu plase sudate prin puncte din sârmă STNB.
Pentru plasele sudate diametrul barelor este de 4 mm, armătura longitudinală este alcătuită din 3 bare, iar
pasul barelor transversale este de maxim 40 cm.
Lungimea pe orizontală a zonelor de armare se limitează la 1 m de fiecare parte a colţului ramificaţiei
sau intersecţiei.
Plinurile înguste sub 1 m lăţime, necontravântuite, în care nu se prevăd stâlpişori de beton armat, se
armează pe toata lăţimea lor. Armăturile se dispun în treimile exterioare ale grosimii zidului, cu o
acoperire laterală de minim 4 cm.
Grosimea rosturilor în care se prevăd armaturile transversale, în forma de grătar, va fi egală cu
diametrele a două bare care se încrucişează plus 4 mm.
TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A ZIDĂRIEI ARMATE
Zidăria armată se executa ca şi zidăria simplă de cărămidă cu deosebirea că în rosturile zidăriei, pe
măsura executării acesteia, se montează armătura din oţel-beton, fie sub forma de bare independente, fie
sub forma de plase sudate, conform prevederilor proiectului şi ţinând seama de prevederile de la
paragraful precedent.
Se va acorda o atenţie deosebită realizării grosimii corespunzătoare a rosturilor pentru a asigura
protecţia, cu mortar a armăturilor, împotriva coroziunii.
ALCĂTUIREA Şl TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A ZIDĂRIEI MIXTE
Zidăria mixtă folosită la realizarea pereţilor exteriori al subsolurilor este alcătuita la exterior dintr-un
perete de beton, iar la interior din zidărie de cărămidă aşezata în lung, cu rosturile ţesute la fiecare rând.
Pentru realizarea legăturilor dintre cei doi pereţi, la fiecare al patrulea rând se aşează câte o cărămidă
transversal, la intervale de maxim 1 m în lungul zidului.
Cărămizile aşezate transversal alternează pe înălţimea zidului. în plus, tot pentru asigurarea legăturii
celor două materiale diferite, la cel mult 1m înălţime, se prevede un rând de cărămizi aşezate transversal.
Betonul se toarnă în straturi succesive având înălţimea a 3 sau 4 rânduri de cărămizi,
corespunzătoare rândurilor cu cărămizi dispuse în curmeziş, cealaltă faţa fiind cofrată cu panouri de
cofraj. în cazul în care prin proiect se prevede ca hidroizolaţla verticală să fie protejată la exterior cu un
zid de 12,5 cm grosime, se procedează mai întâi ta executarea acestuia şi a hidroizotaţiitor respective,
aceste elemente servind ulterior drept cofraj exterior pentru turnarea betonului. La turnarea betonului în
zidăria mixtă se va ţine seama de pauza tehnologică necesară pentru întărirea mortarului din zidăria de
cărămidă, în caz contrar existând pericolul prăbuşirii zidăriei datorita împingerii date de beton. La
turnarea betonului se va urmări realizarea unei bune compactări a acestuia, prin mijloace manuale
CORAL SRL TULCEA
(maiuri de mână, şipci), mai ales datorita faptului ca betonul trebuie să fie de consistenţă plastic-
vârtoasă.
ALCĂTUIREA ZIDĂRIEI DIN BLOCURI MICI Şl PLĂCI DIN BETON CELULAR
AUTOCLAVIZAT
Din blocurile şi plăcile de b.c.a. se pot realiza zidării cu grosimea de 7,5; 12,5; 15; 20 şi 25 cm pentru
pereţii portanţi şi neportanţi.
Alcătuirea zidăriei din blocuri mici şi din plăci de b.c.a. este asemănătoare alcătuirii zidăriei de
cărămidă. Zidăria se execută cu legătura obligatorie la fiecare rând. Ţeserea rosturilor verticale ale unui
rând se obţine prin decalarea acestor rosturi cu % până la % de bloc în raport cu rosturile verticale ale
rândurilor alăturate.
În scopul realizării legăturii rosturilor, se utilizează blocuri şi plăci întregi, precum şi fracţiuni de blocuri
şi plăci întregi, obţine prin tăierea blocurilor şi a plăcilor întregi la dimensiunile necesare. La pereţii
exteriori se interzice înlocuirea fracţiunilor de blocuri sau plăci cu cărămizi.
Modul de aşezare a blocurilor mici şl a plăcilor de b.c.a. în rândurile zidăriei pline diferă în raport cu
grosimea zidăriei.
Pereţii executaţi din blocuri de b.c.a. trebuie să aibă în mod obligatoriu soclu din beton sau zidărie de
cărămidă, cu înălţimea de cel puţin 0,30 m deasupra trotuarului sau a terenului. La exterior, soclul se
protejează cu o tencuială rezistentă la umiditate.
La executarea stâlpilor dintre golurile de uşi şi ferestre trebuie să se utilizeze numai blocuri din
b.c.a.alese.
Zidăria exterioară de umplutură se leagă de stâlpi şi de diafragmele de beton armat cu ajutorul unor
mustăţi din oţel-beton (0 6-8mm), lăsate din beton ia câte 50 cm, pe înălţime.
Placarea buiandrugilor şi a centurilor din beton armat monolit se execută cu plăci de b.c.a. care se aşează
pe muchie în cofraje, cu rosturi verticale de 10 mm între ele.
Nu se admite executarea cornişelor din blocuri mici sau din plăci de b.c.a., acestea se vor executa din
zidărie de cărămidă sau din elemente prefabricate speciale.
Tocurile de uşi si ferestre din lemn se fixează în pereţii din blocuri mici de b.c.a. cu cuie inoxidabile,
având diametrul de 5-6 mm şi lungime de 160 mm, sau preferabil, prin şuruburi de lemn în ghermeie din
material plastic.
În clădirile cu pereţii din blocuri mici din b.c.a. coşurile şi ventilaţiile se realizează independent de zid.
Coşurile se pot executa din cărămidă plină sau din elemente prefabricate din beton (tuburi şi blocuri
pentru canale individuale de fum şi de ventilaţie).
În cazul pereţilor despărţitori din plăci de b.c.a., tocurile uşilor se fixează cu ajutorul unor ghermeie din
lemn impregnat, fixate cu benzi de oţel, petrecute în rosturile plăcilor de b.c.a. Cuiele utilizate pentru
fixarea tocurilor în acest caz au lungimea de 120 mm.
Conductele instalaţiilor interioare se montează aparent, fiind interzisă spargerea danturilor în zidărie.
Radiatoarele şi spălătoarele se montează pe suporturi verticale sau pe console fixate în zidărie în goluri
executate cu burghiul (nu prin spargere cu dalta).
Conductori electrici se montează fie sub tencuială, fie în danturi executate cu o sculă specială cu care
şanţurile se realizează prin zgâriere.
TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A ZIDĂRIEI DIN BLOCURI DE BETON CU AGREGATE
UŞOARE Şl DIN BLOCURI DE BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT
1.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A ZIDĂRIEI DIN BLOCURI MICI DE BETON CU
AGREGATE UŞOARE
Tehnologia de execuţie a zidăriei din blocurile de beton cu agregate uşoare este similară cu tehnologia
de execuţie, a zidăriei din blocuri ceramice cu goluri.
CORAL SRL TULCEA
2.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A ZIDĂRIEI DIN BLOCURI MICI DE BETON CELULAR

AUTOCLAVIZAT'(B.C.A.)
Particularităţile structurii b.c.a. impun respectarea riguroasă a unor anumite reguli
tehnologice care, fără a se deosebi de cele referitoare la zidăria de cărămidă, în căzui betonului celular
au un roi hotărâtor în asigurarea calităţii lucrărilor de zidărie şi de tencuieli.
Lucrările de zidărie din blocuri mici se execută la temperaturi exterioare de cel puţin +3 ˚C.
Zidăria se execută din blocuri întregi sau din fracţiuni de blocuri care se obţin pe şantier prin tăierea cu
fierăstrăul sau cu ghilotina. Folosirea fracţiunilor de bloc obţinute prin spargerea cu ciocanul, toporul
este interzisă.
Pentru a se evita concentrări de eforturi şi pentru a asigura o omogenizare corespunzătoare zidăriei,
rosturile verticale şi cele orizontale trebuie să aibă o grosime constantă de 10 mm. Umiditatea blocurilor
în momentul punerii lor în lucrare este limitată la max. 20% în greutate. Produsele cu umiditate mai
mare se depozitează până la realizarea umidităţii corespunzătoare. Pentru motivele arătate, blocurile se
depozitează pe şantier pe platforme de balast nivelate şi se acoperă cu folii de polietilenă pentru a le
proteja împotriva umidităţii din sol şi din precipitaţii.
Zidăria din blocuri mici se execută cu mortar marca M25 sau marca M10 şi respectiv cu mortar adeziv
cu compoziţia 1:3:1:1 (aracet DP 25, D 50; nisip 0-1 mm; nisip 1-3 mm; pă) exprimată în volume.
Consistenţa mortarului determinată cu conul etalon poate varia de la 10 la 13. In ultimul timp este din ce
în ce mai utilizată zidăria din blocuri mici din b.c.a. cu rosturi subţiri din mortar adeziv cu compoziţia
1:3:1:1 (aracet DP 25, D 50, C.P.M.B.; nisip 0-1 mm, nisip 1-3 mm; apă) exprimată în volume, cu
consistenţa de 12 cm, măsurată cu conul etalon, în timpul executării pereţilor trebuie să se aibă în vedere
ca între diferitele porţiuni ale pereţilor să nu existe diferenţe de înălţimi mai mari decât 1,50 m.
La terminarea executării stâlpilor de zidărie dintre goluri trebuie să se monteze buiandrugii, iar deasupra
acestora trebuie să se execute zidăria a cel puţin două rânduri de blocuri interzicându-se a se lăsa stâlpii
fără a fi rigidizaţi la partea lor superioară.
Între executarea zidăriei de la un nivel şi executarea zidăriei din aceeaşi zonă la nivel superior se lasă 3-
4 zile, timp destinat întăririi suficiente a zidăriei. Zidirea propriu-zisă a blocurilor mici de b.c.a. se face
în acelaşi fel ca la zidăria din blocuri ceramice cu goluri verticale.
LUCRĂRI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN ZIDĂRIE
Construcţiile pot fi deteriorate din cauza unei fundări pe terenuri necorespunzătoare, încărcate peste
rezistenţa ce o pot suporta, a încărcărilor neegale în lungimea aceluiaşi zid, a infiltraţiilor de apă în
terenul de fundare, a defecţiunilor de execuţie şi de proiectare, precum şi a cutremurelor de pământ.
Consolidarea construcţiilor, necesită, în prealabil, o analiză amănunţită a deteriorărilor, a cauzelor
acestora şi a comportării în ansamblu a construcţiei.
Consolidarea clădirilor se începe de la partea inferioară a structurii (subsol sau parter) şi se continuă pe
numărul de etaje pe care proiectantul îl apreciază ca necesar.
în cazul soluţiilor de consolidare se pot introduce elemente suplimentare (diafragme, stâlpi sau grinzi)
pentru îmbunătăţirea comportării structurii. Ori de câte ori este posibil se urmăreşte reducerea
încărcărilor prin eventuala renunţare la unele din etajele superioare sau prin alte măsuri (de ex.
Dezafectarea unor instalaţii grele situate la etajele superioare).
Prin proiect se precizează ordinea de execuţie a lucrărilor de consolidare, în aşa fel încât să nu se
pericliteze stabilitatea construcţiei avariate.
I. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A CONSOLIDĂRII LA FUNDAŢII
Consolidarea fundaţiei unei construcţii se face prin subzîdîri în următoarele cazuri:
- în urma cedării unei fundaţii existente;
- pentru executarea unei fundaţii noi mai adânci, lângă o fundaţie existenta, ceea ce necesita coborârea
tălpii acesteia la cota de fundare a celei noi.
CORAL SRL TULCEA
Subzidirile locale se pot executa uneori şi ta partea inferioara a pereţilor din zidărie de cărămida,
pentru înlăturarea zidăriei, etc.
Pentru subzidirea fundaţiilor se execută următoarele operaţii principale:
►săparea pământului;
►sprijinirea malurilor şi a zidurilor;
►subzidirea fundaţiei;
►desfacerea sprijiniriior;
►executarea umpiuturitor de pământ;
Deoarece mărimea subzidirii, metodele de lucru, felul sprijinirilor, etc. diferă de la caz la caz lucrările de
subzidire se executa numai după detalii special întocmite. Aceste lucrări trebuie să fie executate cu multă
atenţie, deoarece ele au o influenţă directă asupra rezistenţei clădirii. Subzidirile se pot realiza în două
moduri: pe porţiuni scurte sau pe porţiuni lungi.
1.SUBZIDIRI PE PORŢIUNI (TRONSOANE) SCURTE
Executarea lucrărilor prin aceasta metoda se face împărţind lungimea fundaţiei în porţiuni scurte de
1,50-2,00 m care se lucrează succesiv. în acest fel, în timp ce pe o porţiune fundaţia este dezvelită, pe
celelalte porţiuni, care au fost lucrate sau urmează a fi lucrate, fundaţia este activă, deoarece talpa ei se
găseşte în contact cu terenul de fundare.
Pentru executarea subzidirii se sapă mai întâi un şanţ de lucru paralel cu fundaţia, având lăţimea de cea.
1,20 m, astfel încât să se poată lucra în el; şanţul se sapă, de obicei, numai pe lungimea tronsonului în
curs de execuţie, până la adâncimea prevăzuta în proiect. Apoi se scoate pământul de sub talpa fundaţiei,
executându-se în acelaşi timp sprijinirile necesare.
Construcţia de deasupra şi de pe laturile subzidirii se sprijină şi se consolidează având însă grija ca
aceste sprijiniri să nu împiedice lucrările de subzidire.
Deplasarea zidurilor pe verticală poate fi împiedicată prin executarea unei sprijiniri din popi şi
contrafişe, fixându-se de popi nişte călcâie care se încastrează în zidărie. Călcâiele sunt piese de lemn
din esenţa tare, prinse de popi prin praguri şi buioane. Datorita încastrării în zid, călcâiele împiedica
deplasarea zidăriei pe verticala.
Popii şi contrafişele se reazemă pe o talpa de lemn aşezata pe pământ, îmbinarea popului de talpa se face
prin cep, iar a contrafişei printr-un căleai.
Pentru a înlătura posibilitatea de răsturnare a zidurilor (în special ia calcane înalte) se procedează la
proptirea acestor ziduri pe înălţimea lor. Sistemul de sprijinire poate fi alcătuit din grinzi verticale,
contrafişe şi cleşti. Distanţa între proptele, în lungul zidului, este de 2,00-2.50 m. Grinzile verticale se
aplică direct pe zid, după ce s-a curăţat mai întâi tencuiala din dreptul lor. Contrafişele (şpraiţurile) se
sprijină în zid întotdeauna în dreptul unui planşeu. Pentru aceasta trebuie ca axa zidului, axa planşeului
şi axa contrafişei să se Intersecteze în acelaşi punct.
Sprijinirile în groapa de fundaţie au rolul să împiedice surparea malurilor în timpul lucrului precum şi
răsturnarea fundaţiei sub efectul împingerii pământului (înspre partea dezvelita a fundaţiei).
Se montează apoi un cofraj lateral şi se procedează la turnarea şi compactarea betonului în tronsonul
respectiv.
Pentru a înlătura posibilitatea de tasare a zidăriei de deasupra subzidirii, legătura între betonul nou turnat
şi cel vechi se face prin împănare; împănarea se executa pe o înălţime de minim 5cm (cu beton uscat,
pene de oţel). După întărirea betonului se trece la executarea altui tronson.
2.SUBZIDIREA PE PORŢIUNI (TRONSOANE) LUNGI
În acest caz, fundaţia care trebuie subzidită se descărca total de sarcini. Sarcinile sunt preluate prin
intermediul unor reazeme alcătuite din grinzi metalice.
Pentru aceasta, pe lungimea peretelui se execută mai întâi o serie de străpungeri în zidărie prin care trec
grinzile metalice, care reazemă la capete pe tălpi de lemn. Pentru fiecare străpungere se prevăd câte două
CORAL SRL TULCEA
grinzi care sunt asamblate cu buioane. La partea superioară a grinzilor se aşează o placă metalică pentru
a se realiza un contact cât mai perfect cu zidăria.
Sub tălpile grinzilor, în dreptul fiecărui reazem trebuie să se execute o bună împănare.
Grinzile se dimensionează astfel încât să suporte încărcarea integrală transmisă prin zid, iar fundaţia să
poată fi descărcată. în acest med, lucrările de subzidire se pot executa sub nivelul grinzilor, independent
pe toată lungimea sprijinită.
In mod asemănător, legătura dintre betonul nou şi cel vechi se execută prin împănare, lăsându-se pentru
aceasta un rost orizontal pe o înălţime de minim 5 cm.
TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A CONSOLIDĂRILOR LA STRUCTURILE DIN ZIDĂRIE
Lucrările de consolidare a zidăriilor se execută pe baza unui proiect de consolidare a ansamblului
clădirii.
Execuţia lucrărilor începe numai după stabilirea completă a deformaţiilor structurii, ceea ce se
controlează prin martori sau măsurători succesive cu deformetrul la nivelul fisurilor.
Avariile caracteristice ale zidăriilor portante sunt:
- fisurarea după direcţia uneia sau ambelor diagonale;
- fisuri orizontale în zona mediană pe înălţimea peretelui; dislocarea şi sfărâmarea parţială a zidăriei;
- apariţia fisurilor la intersecţii, ramificaţii şi colţuri, care afectează conlucrarea pereţilor;
- striviri locale la nivelul reazemelor altor elemente;
- forfecarea stâlpilor de zidărie şi a plinurilor dintre golurile de ferestre.
Pereţii de zidărie pot prezenta concomitent mai multe avarii de tipul celor menţionate.Consolidarea
zidăriilor care prezintă fisuri importante izolate (dar care nu formează o reţea generala) se poate face
prin: *cămăşuirea întregului perete, tiranţi metalici, consolidări locale cu plase sudate aplicate în dreptul
fisurii, *prin injectare cu mortar fluid de ciment, cusături cu ştrepi de beton, prindere cu scoabe, etc.
Cămăşuirea zidăriei se execută prin aplicarea pe cele două feţe ale acesteia a două plase sudate din STM
Φ3 mm cu ochiuri de 15-20 cm.Plasele se leagă între ele cu agrafe de oţel-beton Φ6 mm prevăzute cu
cio-
curi care se introduc prin găuri executate în acest scop în zidărie, la intervale de 50-60 cm pe ambele
direcţii.Găurile se execută cu bormaşina şi au diametrul de 25-30 mm pentru a putea fi umplute cu
mortar.
Cămăşuirea se execută cu mortar marca 50, prin aplicarea mecanizată cu pompa de mortar, cu care se
umplu atât crăpăturile din zidărie cât şi golurile prin care s-au introdus agrafe. Operaţia de cămăşuire
este precedată de îndepărtarea cărămizilor sfărâmate, a tencuielii şi curăţarea rosturile, după care zidăria
este periată şi spălată.
Atât pereţii cu fisuri izolate, cât şi cei care prezintă o reţea deasă, neregulată, de fisuri pot fi consolidaţi
prin injectarea în zidărie a unui mortar marca 300. în acest scop fisurile se curăţă de praf cu un jet de aer
comprimat, se spală cu apă, după care pe zidăria degradată, pe ambele feţe, se aplică un strat de mortar
de ciment de 3-4 cm grosime.
Concomitent cu tencuirea, în fisuri se introduc, pe o adâncime de ~5 cm, ştuţurile prin care urmează să
se facă injectarea. Presiunea de injectare nu va depăşi 3 at. Injectarea se face iniţial prin ţeava situată la
baza fisurii. După ce mortarul a început să se scurgă în afară prin ţeava următoare, primul ştuţ se astupă
cu un dop şi injectarea se continuă prin ştuţui următor. Operaţia se repeta prin injectarea mortarului
succesiv prin fiecare ştuţ. Legăturile dintre pereţii portanţi se consolidează prin aplicarea procedeului
descris.
La colţuri şi intersecţii legăturile dintre pereţi se consolidează cu plase sudate ancorate între ele cu bare
de oţel beton Introduse în rosturi orizontale prin găuri perforate, în trei secţiuni pe înălţimea zidăriei.
La zidăriile la care din diferite motive nu pot fi aplicate procedeele arătate, consolidarea se poate face
prin îndepărtarea treptată, începând de jos, a cărămizilor degradate din dreptul fisurilor şi rezidirea zonei
CORAL SRL TULCEA
respective. Se va acorda o atenţie deosebita asigurării legăturilor dintre zidăria existentă şi cea nouă prin
udarea cărămizilor, umplerea completă a rosturilor cu mortar.
Consolidarea zidăriei fisurate, cu dislocări ale cărămizilor numai la nivelul fisurii, se poate face cu 3-4
ştrepi de beton.
In acest scop, începând de jos, se îndepărtează pe înălţimea a 3-4 asize cărămizile degradate din dreptul
fisurii şi se înlocuiesc cu beton BC 7,5. Intervalele dintre ştrepi se zidesc din nou cu cărămidă,
urmărindu-se realizarea unei legături cât mai bune cu ştrepii şi cu porţiunile nedegradate ale zidăriei.
Fisurile izolate se mai pot repara prin legarea porţiunilor de zidărie situate de o parte şi de alta a fisurii
cu scoabe de oţei-beton 4>6 mm, având lungimea de 80-100 cm.
Scoabele se fixează în zonele nedegradate ale zidăriei în găuri executate cu bormaşina, care se umplu
ulterior cu mortar de ciment. Scoabele se montează perpendicular pe traseul fisurii la intervale de ~75
cm.
Porţiunile de zidării dislocate se consolidează cu tiranţi metalici sub nivelul planşeelor curente sau
imediat deasupra planşeului de peste ultimul nivel. Tiranţii se ancorează de ziduri portante exterioare
nedegradate cu profite laminate, platbande aşezate pe cant, astfel ca să fie asigurată repartizarea
eforturilor respective.
La consolidarea pereţilor de umplutură exterioară şi interioară cu grosimea egală sau mal mare de 12,5
cm se ţine seama ca aceşti pereţi, în special atunci când au fost bine împănaţi, rigidizează structura. în
consecinţă, repararea lor prin înlocuirea porţiunilor degradate se face treptat, trecând de la un perete la
altul, evitându-se demolarea lor concomitent la un acelaşi nivel.
În general, repararea pereţilor neportanţi se face prin înlăturarea cărămizilor, blocurilor, plăcilor
degradate precum şi a porţiunilor de zidărie dislocată, împănarea lor la partea superioară cu pene
metalice şi ancorarea de structură.
III. LUCRĂRI DE DEMOLARE ALE CONSTRUCŢIILOR
Demolarea reprezintă operaţia de dărâmare a unor părţi din construcţie sau a unei construcţii în
totalitatea ei.Demolările totale se execută în cazul când construcţia respectivă nu mai poate fi folosită
din cauza unei uzuri pronunţate sau dacă este necesar ca pe amplasamentul său să se execute unele
lucrări mai importante. Lucrările de demolări parţiale intervin, uneori, cu ocazia reparaţiilor curente sau
capitale, precum şi în cazul unor modificări în interiorul clădirilor.
Înainte de începerea lucrărilor de demolare trebuie să se ia următoarele măsuri obligatorii:
-executarea unei împrejmuiri a terenului din jurul clădirii ce se demolează, cu excepţia trecerilor pentru
oameni şi vehicule unde se instalează posturi de pază;
-protejarea zonelor pe unde se face accesul oamenilor şi al vehiculelor ia clădiri cu ajutorul unor
apărătoare rezistente;
-avertizarea asupra locurilor şi trecerilor periculoase prin tăbliţe indicative;
-întreruperea reţelelor de alimentare cu apă, încălzire, gaze, electricitate, precum şi a canalizării;
-instruirea muncitorilor privind normele de tehnică a securităţii muncii şi întocmirea fişelor de instructaj.
Materialele rezultate din demolări se evacuează prin coborârea cu ajutorul macaralelor, scripeţilor, sau în
cazul molozului, cu ajutorul unor tuburi închise din metal sau lemn, aşezate la exteriorul clădirii.
Pentru udarea periodică a tencuielilor şi zidăriilor, prin demolarea cărora se produce praf, este necesar să
se asigure posibilitatea alimentării cu apă. De asemenea se vor lua măsuri pentru aprovizionarea
şantierului cu sculele şi utilajele necesare lucrărilor de demolare, şi anume: târnăcoape, şpiţuri, răngi,
baroase, ciocane pneumatice, etc.
Lucrările de demolare se execută ţinându-se seama în principal de următoarele reguli:
-demolarea se începe prin demontarea materialelor de finisaj, precum şi a materialelor şi obiectelor de
instalaţii care se pot recupera, cum sunt: tâmplăria, lambriurile de lemn, placajele de piatra sau marmura,
CORAL SRL TULCEA
faianţa, parchetele, dalele, chiuvetele, radiatoarele, ţevile, întrerupătoarele, prizele, tuburile şi conductori
electrici, etc; materialele se curăţa şi se depozitează apoi în condiţii corespunzătoare;
-părţile de construcţie care prezintă instabilitate trebuie să fie dărâmate sau demolate din timp, luându-se
măsuri speciale pentru evitarea accidentelor;
-demolarea se execută pornindu-se de la partea superioara a clădirii; de asemenea trebuie urmărit să nu
se demoleze nici un element de rezistenta până ce nu s-au demolat toate elementele pe care le suporta;
-lucrările de demolare trebuie să se desfăşoare pe un singur etaj şi nu concomitent pe mai multe niveluri,
chiar dacă între ele exista pianşee rezistente;
-clădirile cu schelet de rezistenţa se demolează, începându-se cu zidurile de umplutura;
-zonele de lucru în care se formează praf prin dărâmarea zidurilor, tencuielilor şl a altor părţi ale clădirii,
se stropesc periodic cu apa.
DEMOLAREA ZIDĂRIILOR
Zidăriile de cărămida se pot demola prin scoaterea cărămizilor bucata cu bucata sau prin doborârea
zidăriei pe toata înălţimea sa. La aceste lucrări trebuie recuperat urs număr cât mai mare de cărămizi.
Cărămizile se desfac bucata cu bucata de obicei în cazul cărămizilor subţiri şi cu înălţime redusa.
Aceasta operaţie se executa cu târnăcopul sau cu ciocanul de zidărie, urmărind linia rosturilor orizontale
ale zidăriei. Materialele rezultate (cărămizi şi moloz) se evacuează prin jgheaburi şi tuburi închise din
metal sau lemn, aşezate în pante sau cu ajutorul unor cutii închise de lemn, manevrate cu scripeţi sau cu
macarale.
Dacă zidăriile au înălţimi şi grosimi mari şi urgenţa lucrării necesita o demolare mai rapida, se
procedează la dărâmarea în bloc, pe toata înălţimea lor. în acest scop se foloseşte un troliu sau tractor al
cărui cablu se leagă la partea inferioara a zidăriei; prin întinderea cablului se produce desfacerea zidului
la baza şi apoi răsturnarea acestuia. Pentru a uşura demolarea, zidăriile groase se împart în tronsoane cu
lungimea de 6-1 Om, prin secţionarea cu ajutorul răngilor sau al ciocanelor cu aer comprimat. De
asemenea, se mai poate executa ia baza zidului un şanţ cu o adâncime de -1/3 din grosimea zidăriei,
astfel încât să se slăbească secţiunea de baza.
Zidăria bolţilor se demolează prin prăbuşire, executându-se pentru aceasta câte un şanţ de-a lungul
fiecărei naşteri a bortii.
După desfacerea zidăriilor, cărămizile întregi şi cele jumătăţi se curăţa de mortar şi se depozitează în
stive.
La demolarea zidăriilor trebuie să se respecte următoarele măsuri:
-se blochează toate accesele spre zonele în care se execută demolarea zidăriilor;
-se interzice supraîncărcarea planşeelor cu cărămizile şi molozul care au provenit din demolări;
-în cazul demolării zidăriilor pe toată înălţimea, cablurile utilizate pentru doborâre trebuie să aibă o
lungime suficientă, pentru ca zidăria să nu cadă pe troliu sau tractor, şi anume minim de două ori
înălţimea zidăriei;
-pentru a preveni căderea zidăriilor care se dărâmă, în special în timpul operaţiilor de secţionare, acestea
trebuie sprijinite provizoriu cu cabluri sau proteze.
D) EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE PE TIMP FRIGUROS

1.REGULI GENERALE
La efectuarea lucrărilor de zidărie pe timp friguros trebuie să se ţină seama de influenţa temperaturilor
joase asupra prizei şi întăririi mortarelor. La temperaturi pozitive joase, priza şi întărirea mortarului de
zidărie se fac foarte încet, iar la temperatura de -10...-15 gr.C, mortarul îngheaţă după 6-12 h.
CORAL SRL TULCEA
Prin îngheţarea timpurie, rezistenţa finală a mortarului scade cu 30-70%; de asemenea scade şi aderenţa
mortarului la piatră sau cărămidă.
Nu se vor întrebuinţa mortare de var simplu şi nisip în lucrările de zidărie pe timp friguros, deoarece
dacă îngheaţă înainte de terminarea prizei, aceste mortare se fărâmiţează la dezgheţare.
De asemenea, pe timp friguros nu se admite stropirea cărămizilor cu apă, deoarece aceasta ar putea
îngheţa pe suprafaţa cărămizilor.
Executarea zidăriei pe timp friguros trebuie să fie deosebit de îngrijită, respectându-se legăturile,
orizontalitatea, uniformitatea şi grosimea rosturilor, verticalitatea, etc. deoarece acestea contribuie la
stabilirea zidăriei în perioada dezgheţului.
2.METODE DE EXECUŢIE A ZIDĂRIEI PE TIMP FRIGUROS
Zidăria pe timp friguros se poate executa prin una din următoarele metode:
a) metoda conservării căldurii;
b) metoda executării în construcţii de protecţie.
a) METODA CONSERVĂRII CĂLDURII
Această metodă constă în acumularea de căldura prin încălzirea apei, nisipului şi a cărămizilor sau a
blocurilor şi izolarea zidăriei cu materiale termoizolante, pentru a micşora pierderile de căldură.
Metoda conservării căldurii este recomandată la lucrări de volum mic.
Inainte de a ajunge la temperatura de îngheţ, mortarul din zidăria păstrată în izolaţie va trebui să obţină
rezistenţa de cel puţin 0,25 R28 (R28 este rezistenţa la rupere prin compresiune determinată pe cuburi de
mortar cu latura de 7,07 cm după 28 de zile de la preparare).
Mortarul trebuie să fie de var cu ciment, iar temperatura lui la ieşirea din malaxor să nu depăşească
+50 ˚C.Pentru accelerarea prizei şi întăririi, se poate adăuga în mortar clorură de calciu în proporţie de
maxim 2-3% din greutatea cimentului întrebuinţat. în acest caz, trebuie să se ţină seama că zidăria
devine mai hidroscopică şi că pe suprafaţa zidăriei se pot Ivi pete. Adaosul de clorură de calciu este
interzis a se folosi la lucrările de locuinţe şi social culturale.
Cărămida sau blocurile vor avea în momentul punerii în operă, temperatura de cel puţin +5˚C.
Izolarea termică a zidăriei se face imediat după executarea ei, cu diferite materiale izolante, cum ar fi:
panouri izolatoare, pânza de cort, folie de polietilenă.
Temperaturile de încălzire a apei, nisipului şi cărămizilor sau blocurilor precum şi izolarea termică se
stabileşte pe bază de calcule termotehnice.
b) METODA EXECUTĂRII ZIDĂRIEI ÎN CONSTRUCŢII DE PROTECŢIE
Această metodă constă în protejarea cu construcţii provizorii a unor părţi din construcţie, iar pentru
lucrări mici, a întregii construcţii şi în încălzirea spaţiului închis astfel realizat, până la temperatura de
cel puţin +5˚C.Cea mai raţională aplicare a acestei metode se face la executarea pe timp friguros a
fundaţiilor şi a elementelor de construcţie de zidărie de sub nivelul terenului.
Cărămizile sau blocurile folosite la executarea zidăriei trebuie introduse în construcţia provizorie de
protecţie cu cel puţin o zi înainte de punerea lor în operă, pentru a capătă o temperatură pozitivă.
Se vor folosi mortare de ciment şi mortare de var-ciment de marca cel puţin 25. Temperatura mortarului,
pietrelor şi cărămizilor la punerea în lucru va fi de cei puţin +5˚C.
Mortarul nefiind supus îngheţului pe timpul execuţiei şi păstrării în construcţia de protecţie, zidăria se va
executa ca în condiţii normale, pe timp obişnuit.
Durata de păstrare a zidăriei în construcţii provizorii încălzite trebuie să asigure obţinerea rezistenţei
mortarului de cel puţin 0,25 R28.
CONDIŢII DE CALITATE LA LUCRĂRILE DE ZIDĂRIE
I. FACTORII CARE CONDIŢIONEAZĂ CALITATEA LUCRĂRILOR.
CORAL SRL TULCEA
În scopul obţinerii unei calităţi superioare a zidăriilor, în timpul execuţiei, la recepţia lor şi la terminarea
lucrărilor trebuie să fie cunoscute cerinţele tehnice necesare şi importanţa lor în realizarea unor clădiri
cu durabilitate mare.
Zidăria de cărămidă trebuie să aibă o serie de caracteristici tehnice care satisfac cerinţele clădirilor, şi
anume: rezistenţa la încărcarea verticală şi la presiunea vântului; rezistenţa termică – constituind
elementele de pereţi buni izolatori termici; izolare bună contra infiltrării precipitaţiilor atmosferice şi a
vaporilor de apă; o bună izolare împotriva zgomotelor.
În scopul realizării unor lucrări de calitate bună, este necesar să se cunoască condiţiile tehnice pe care
trebuie să le îndeplinească materialele şi lucrările.
Aşezarea în poziţie corectă a fiecărei cărămizi - pe lăţimea sau pe lungimea zidurilor - este o condiţie
esenţială, la orice fel de pereţi, dar mai ales la pereţii portanţi şi ia cei exteriori. La fel de importante sunt
şi condiţiile umplerii cu mortar a rosturilor dintre cărămizi şi aceea a aşezării orizontale a rândurilor de
cărămizi pe lungime şi pe grosime. La pereţii portanţi transversali clădirii (de rigidizare) sau
longitudinali şi la pereţii exteriori, exactitatea execuţiei, deci calitatea zidăriei, condiţionează capacitatea
de rezistenţă a acesteia şi ca urmare, capacitatea de rezistenţă şi stabilitatea întregii clădiri la presiunea
vântului şi la efectele cutremurelor.
În ceea ce priveşte durabilitatea lucrărilor de zidărie la sarcinile normale, la presiunea vântului şi la
efectele provocate de cutremure, condiţia principală este calitatea ireproşabilă a lucrărilor.
Pereţii din zidărie de cărămidă alcătuiesc un sistem spaţial care rezistă foarte bine în toate direcţiile, dar
cu condiţia unei bune execuţii a tuturor lucrărilor, adică a respectării întocmai a regulilor privind
verticalitatea, orizontabilitatea şi ţesătura zidăriei.
De aceea, urmărirea lucrărilor este de cea mai mare importanţă, deoarece ajută la evitarea greşelilor de
execuţie, previne şi înlătură orice fel de abateri de la prevederile proiectelor şi de la condiţiile tehnice
privind calitatea lucrărilor, evită în acelaşi timp punerea în lucrare a unor materiale - cărămizi, mortare -
de calitate necorespunzătoare şi înlesneşte luarea pe loc a măsurilor de remediere a oricăror eventuale
greşeli, nepotriviri, abateri dimensionale, etc.
Calitatea lucrărilor de zidărie de cărămidă depinde de calitatea cărămizii, de calitatea
mortarului şi de calitatea execuţiei - ca alcătuire a zidăriei precum şi de metoda de lucru şi de organizare
a lucrărilor.
Calitatea executării depinde şi de gradul de calificare al muncitorilor, care dacă sunt bine calificaţi, nu
vor pune în lucrare materiale de calitate necorespunzâtoare, nu vor folosi scule sau dispozitive de
calitate slabă, nu vor lucra neorganizat sau conform unor metode nepotrivite şi nu vor deroga de la
regulile de execuţie a lucrărilor.
Dacă calitatea cărămizii este garantată de fabrica respectivă şi controlată după regulile
cunoscute, calitatea mortarului şi calitatea umplerii rosturilor cu mortar cad exclusiv în sarcina zidarilor
şi deci, calitatea îmbinării cărămizilor cu mortar spre a alcătui elemente de construcţii, calitatea zidăriei
este garantată numai de zidari.
La zidăriile pereţilor portanţi (de rezistenţa) rosturile dintre cărămizi au o importanţă deosebită ca
grosime, ţesere şi umplere cu mortar.
Deteriorarea zidăriei se poate produce şi în cazul în care au fost folosite cărămizi strâmbe, cu feţele
neparalele.
Rosturile trebuie să fie ţesute cu respectarea regulilor pentru zidăria din cărămizi şi blocuri ceramice,
pentru zidăria din blocuri de beton sau beton celular autoclavizat.
Ţeserile trebuie făcute cu foarte mare exactitate, în caz contrar aşezarea cărămizilor sau blocurilor este
neuniformă din punct de vedere al ţeserii şi ca urmare această neuniformitate se răsfrânge şi asupra
transmiterii încărcărilor, putându-se produce fisuri, crăpături, striviri. Ţeserea zidăriei, la execuţia
pereţilor şi a altor elemente de construcţie, trebuie să se realizeze nu numai pe lungimea acestora, ci şi
pe lăţimea lor, de aceea, la începerea zidăriei, se aşează întâi o fracţiune de cărămidă sau bloc (1/2. 3/4)
CORAL SRL TULCEA
bine şi exact tăiate, pe lungime sau lăţime, după care aşezarea cărămizilor sau blocurilor se poate face
respectând ţeserea corespunzătoare.
Ţeserea cărămizilor în zidărie la fiecare rând, adică aşezarea lor, alternantă de la rând astfel încât
rosturile de pe un rând să fie acoperite de plinurile rândului superior conferă zidăriei caracterul monolit -
formând un singur corp - care rezistă bine la toate solicitările din diferite încărcări.
Calitatea zidăriei de cărămidă este mult condiţionată şi de măsurile care se iau la întreruperea lucrului.
întreruperea se datoreşte încetării lucrului pentru repaosul de prânz sau pentru noapte în vederea
continuării a doua zi. în acest caz, se recomandă ca zidăria să fie întreruptă în trepte.
Reluându-se zidăria tot în trepte, se realizează o legătură bună cu mortar proaspăt şi deci zidăria rezultă
continuă. în cazul întreruperii zidăriei în vederea montării cofrajelor pentru turnarea planşeelor este
necesar ca zidăria să se acopere cu carton asfaltat spre a o feri de arşiţa soarelui sau de efectele ploii.
O menţiune specială se face privind calitatea zidăriilor de umplutură între elementele scheletelor de
beton armat. Deosebit de mare atenţie trebuie dată execuţiei zidăriei, astfel încât să se realizeze în
condiţii bune legătura dintre zidărie şi elementele scheletului stâlpi, grinzi, ptanşee. Rosturile trebuie să
fie bine, complet şi uniform umplute cu mortar de aceeaşi consistenţă şi acelaşi conţinut, conform
prevederilor din proiecte.
Acest mortar trebuie să adere bine şi uniform la feţele elementelor de beton. O calitate bună a acestor
rosturi se obţine, dacă grosimea lor este uniformă şi de grosimea maximă admisă prin normative şi
standarde.
Zidăriile de umplutură care se execută după turnarea elementelor de beton armat prezintă o dificultate la
împănarea lor cu grinzile sau planşeele, executându-se umplerea rostului cu mortar suficient şi eventual
cu colţuri de cărămidă sau pene metalice pentru a asigura pereţilor rezistenţă şi stabilitate. în caz contrar,
în faţade, acete rosturi vor apare prin tencuială exterioară, datorită faptului că prin ele a putut pătrunde
umezeala, chiar şi ploaia care se scurge pe faţade.
O bună organizare a lucrărilor asigură execuţia unor zidării de calitate superioară. Deşi aceste lucrări par
uşoare, la prima vedere, s-a dovedit că ele pot rezulta de o calitate necorespunzătoare dacă n-au fost
executate în condiţii de bună organizare.
RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE
CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarii,
prin verificarea:
-Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc.) la
elementele realizate.
-Aspectul general si starea fiecarui element in parte.
-Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse.
-Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.)
Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, Beneficiarul si/sau Inginerul
(dirigintele lucrarii) va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate
fata de proiect si caietul de sarcini.
VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA ZIDARIEI
Verificarea proiectului si a detaliilor de executie;
Verificarea etapelor executate anterior (PV receptie structura realizata anterior);
Verificarea trasarii zidariei.
VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTIEI ZIDARIEI
Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele componente:
-caramizile - procentul de fractiuni sa fie max 15%, fara praf, fara impuritati;
-mortarul - se verifica respectarea retetei din proiect, precum si consistenta fiecarei sarje;
CORAL SRL TULCEA
-ghermelele – respectarea formei, dimensiunilor si a gradului de protectie impotriva umiditatii;

Pe parcursul executiei zidariei se va verifica:
-daca este respectata procedura tehnica de executie proprie Antreprenorului;
-calitatea materialelor in momentul punerii in opera;
-daca se respecta proiectul tehnic;
-se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor;
-daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta;
-daca se realizeaza teserea rosturilor;
-daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare;
-daca se monteaza ghermele in locurile indicate;
-daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.
VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR DE ZIDARIE

Se vor efectua urmatoarele verificari:
-aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de 1/4.
-daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile.
-daca s-a intocmit procesul verbal de lucrari ascunse si procesul verbal de receptie calitativa,corespunza
toare acestei etape.
ABATERI ADMISE (DEVIERI DE LA COTELE DIN PLANURI)
Grosimea zidurilor: pereti din caramida: 4 - 10mm.
pereti din BCA: 5 - 10mm.
Marimea golurilor: pentru ziduri din caramizi: 10mm
pentru ziduri din BCA: 20mm.
Planeitatea suprafetelor: pentru ziduri portante: 3mm/m
pentru ziduri neportante: 5mm/m
Verticalitatea suprafetelor si muchiilor: pentru ziduri portante: 3mm/m
pentru ziduri neportante: 5mm/m
Toate materialele, semifabricate şi prefabricate ce se folosesc la executarea zidăriilor se pun în operă
numai după ce s-a verificat dacă corespund cu prevederile proiectului şi prescripţiile tehnice.
La cărămizi şi blocuri de zidărie se verifică dimensiunile, marca, clasa şi calitatea.
Mortarul şi betonul provenit de la staţii sau centrale de beton se verifică pe baza fişei de transport în care
se precizează marca, consistenţa, conţinutul de agregate mari, temperatura, precum şi prin încercări
pentru controlul realizării mărcii.
La armături se verifică diametrele, sortimentul şi alcătuirea plaselor sudate prin puncte.
Pentru ghermele şi buiandrugi, verificarea se va face bucată cu bucată. Calitatea zidăriilor se verifică pe
tot timpul execuţiei lucrărilor de către şeful de echipă, maistru, iar ia lucrări ascunse, şi de către şeful de
lot şi reprezentantul beneficiarului. Verificările se fac vizual şi prin măsurători.
Controlul asupra calităţii materialelor în momentul punerii în operă constă clin următoarele:
- se examinează starea suprafeţelor cărămizilor şi blocurilor, interzicându-se folosirea celor acoperite
cu praf, alte impurităţi sau gheaţă;
- se verifică, în special pe timp călduros, dacă se udă cărămizile înainte de punere în operă;
- pe măsura executării lucrărilor, se verifică dacă procentul de fracţiuni de cărămizi faţa de ele pline,
nu depăşeşte limita maximă de 15%;
- prin măsurători cu conul etalon se verifică la fiecare punct de lucru şi la fiecare şarjă de mortar cât
mai frecvent, dacă consistenţa mortarului de zidărie se înscrie în limitele:
CORAL SRL TULCEA
• 8-13 cm, la zidăria din cărămizi pline;

• 7-8 cm, ta zidăria din cărămizi şi blocuri cu găuri verticale şi goluri orizontale;
• 10-11 cm, ia zidăria din blocuri mici de beton celular autoclavizat.
Verificarea calităţii execuţiei zidăriilor constă din următoarele:
-prin măsurători la fiecare zid se verifică dacă rosturile verticale sunt ţesute ia fiecare rând, astfel ca
suprapunerea cărămizilor sau blocurilor din două rânduri succesive pe înălţime să se facă pe minim %
cărămidă în lungul zidului şi % cărămidă pe grosime;
-se verifică grosimile rosturilor orizontale şi verticale ale zidăriei prin măsurarea a 10-20 rosturi ta
fiecare zid;
-vizual, se verifică la toate rândurile dacă rosturile verticale şi orizontale sunt umplute complet cu
mortar, cu excepţia adâncimii de 1-1,5 cm de la feţele văzute ale zidăriei, nu se admit rosturi neumplute;
-orizontalitatea rândurilor de zidărie se verifică cu ajutorul furtunului de nivel şi a dreptarului la toate
zidurile;
-modul de realizare al legăturilor zidăriilor se verifică în toate colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile;
-grosimea zidăriilor se verifică la fiecare zid în parte.
Grosimea zidăriei se verifică prin măsurarea cu precizie de 1 mm a distanţei pe orizontală
dintre două dreptare aplicate pe ambele feţe ale zidului. Se măsoară grosimea la trei înălţimi sau puncte
diferite ale zidului, iar media aritmetică a rezultatelor se compară cu grosimea prevăzută în proiect;
-verticalitatea zidăriei (suprafeţelor şi muchiilor) se verifică cu ajutorul firului cu plumb şi dreptarul cu
lungimea de ~2,50 m. Verificarea se efectuează în câte trei puncte pe înălţime la fiecare zid;
-planeitatea suprafeţelor şi rectilinitatea muchiilor se verifica prin aplicarea pe suprafaţa zidului a unui
dreptar cu lungimea de ~2,50m şi prin măsurarea, cu precizia de 1mm a distanţei dintre rigla şi suprafaţa
sau muchia respectivă; verificarea se realizează la toate zidurile;
-lungimile şi înălţimile tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor şi ale plinurilor dintre goluri se verifică
prin măsurare direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei măsurători se compară cu dimensiunile din
proiect.
La zidăria complexă la fiecare stâipişor de beton armat se verifică următoarele:
- trasarea poziţiei stâlpişorilor;
- sortimentul şi diametrele armaturilor;
- dimensiunile şi intervalele dintre ştrepii din zidărie (atunci când aceştia sunt prevăzuţi în proiect);
- poziţionarea corectă pe înălţimea zidăriei a armăturilor din rosturile orizontale, prin care se
realizează legătura dintre stâlpişori şi zidărie;
- cofrarea şi betonarea stâlpişorilor.
La zidăria armată, pe lângă cele arătate ta zidăria simplă se mai verifică:
- dacă armarea zidăriei cu bare sau plase sudate prin puncte se face în secţiunile prevăzute în proiect;
- grosimea rosturilor orizontale ţinând seama că aceasta trebuie să fie egală cel puţin cu suma
grosimilor
a două bare plus 4 mm, totodată se va controla dacă stratul de mortar de acoperire al armăturii în dreptul
rosturilor este din ciment şi are cel puţin 2 cm grosime.
La zidăria mixtă, se acordă o atenţie deosebită realizării legăturilor dintre zidul de cărămidă şi cel de
beton:
- în acest scop se verifică dacă la fiecare al patrulea rând se aşează câte o cărămidă transversal la
intervale de maxim 1 m în lungul zidului, cu alternarea cărămizilor pe înălţimea acestuia; totodată se
controlează dacă cel mult la 1 m pe înăiţime se execută un rând continuu de legături în cărămizi aşezate
transversal.
La zidăria de umplutură şi la lucrărîle de placare a faţadelor cu plăci de b.c.a.:
-se verifică dacă ancorarea zidăriei şi a placajelor de stâlpi şi diafragme se execută conform prevederilor
CORAL SRL TULCEA
proiectului, în ce priveşte diametrele şi numărul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor,

secţiunile în care se face ancorarea, modul de fixare al ancorajelor de elementele de beton armat;
- se verifica vizual dacă zidăria a fost bine împănata între planşee iar rosturile verticale dintre zidărie
şi
stâlpi sau diafragme sunt umplute complet cu mortar;
- se controlează dacă suprafeţele stâlpilor sau ale diafragmelor de beton armat care vin în contact cu
zidăria se amorsează cu mortar de ciment.
S.C. CORAL
PTE 4.1
S.R.L. PARDOSELI
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
CORAL SRL TULCEA
Lucrările de finisaj au rol construcţiv, funcţional, decorativ şi igienico-sanitar şi se execută, în

general, după ce întreaga clădire de roşu (fundaţii, pereţi, planşee, scări, etc.) şi acoperişul au fost
terminate. Finisajele cuprind lucrări de: pardoseli, tencuieli, placaje, zugrăveli, vopsitorii, tapete,
tâmplărie.
Din punct de vedere funcţional, ele trebuie să asigure: confortul, izolarea termică, fonică,
circulaţia, menţinerea curăţeniei, etc.
Lucrările de finisaj necesită un volum relativ mic de materiale, dar cu un cost mai ridicat
comparativ cu al materialelor folosite la lucrările elementelor de structură, zidării, etc.
Executarea finisajelor se face în genera! manual, numai unele procese tehnologice putând fi
realizate mecanizat şi necesită muncă de înaltă calificare. Din această cauză, lucrările de finisaj
reprezintă o parte importantă din valoarea unei clădiri, influenţând în mare măsură costul şi consumul de
manoperă (circa 15...20% din costul total şi respectiv 28...30% din manopera totală a lucrărilor de
construcţii).
Reducerea costului lucrărilor de finisaj se poate realiza prin:
- scăderea preţului materialelor de bază şi ajutătoare;
- fabricarea în ţară a unor materiale ce se importă;
- introducerea de materiale noi, eficiente;
- prefabricarea elementelor de finisaj;
- reducerea manoperei pe şantier prin introducerea mecanizării la procesele tehnologice ale lucrărilor
de finisaj;
- introducerea pe şantier a metodelor de lucru avansate;
- calificarea corespunzătoare a forţei de muncă.
PARDOSELI
Stratul-suport poate fi rigid (din beton simplu) sau elastic (din nisip, pietriş-balast, piatră
spartă). Grosimea acestuia depinde de încărcările statice şi dinamice care acţionează asupra pardoselii şi
se alege pe considerente de rezistenţă şi economie.
Stratul de uzură sau îmbrăcămintea trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate cerute de
specificul şi destinaţia încăperilor. Denumirea pardoselii este dată de materialul din care este realizat
stratul de uzură.
Suprafaţa pardoselii trebuie să fie plană, netedă, orizontală şi la acelaşi nivel pentru toate
încăperile unui etaj sau pentru un grup de încăperi. La băi, bucătării, grupuri sanitare,
camere de duşuri, pardoseala se execută cu pante care asigură scurgerea apei către sifonul de pardoseală.
Pardoselile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie rezistente la uzura produsă de circulaţia oamenilor, animalelor sau a vehiculelor;
- să fie rezistente la acţiunea încărcărilor pe care le suportă fără a se deforma;
- să nu se deformeze sau să nu se deterioreze la şocurile produse la obiectele care cad accidental pe
ele;
- să fie rezistente la poansonare;
- să fie durabile, adică să-şi păstreze un timp cât mai îndelungat caracteristicile iniţiale în condiţiile de
exploatare normale pentru care au fost concepute;
- să prezinte siguranţă contra alunecării pentru a nu se produce accidente;
- să fie termoizolante pentru a împiedica transmiterea căldurii din interior, respectiv a frigului din
exterior; calităţile termice diferite în ceea ce priveşte asimilarea căldurii la contactul cu pardoseala
diferenţiată straturile de uzură în calde şi reci;
CORAL SRL TULCEA
- să fie fonoizolante pentru a atenua transmiterea prin structura pardoselii a zgomotului aerian şi de
impact;
- să fie impermeabile şi rezistente la acţiunea umezelii;
- să fie uşor de executat, întreţinut, reparat şi eventual înlocuit;
- în anumite încăperi să fie rezistente la acizi, uleiuri, grăsimi, etc;
- să fie rezistente la foc, condiţie necesară în special pentru încăperile unde există surse de foc sau
când materialele cu care se lucrează sunt în stare incandescentă sau la temperaturi ridicate;
- să fie estetice, pardoselile contribuind în multe cazuri la aspectul decorativ al încăperii;
- să fie economice la execuţie şi întreţinere.
O pardoseală nu poate îndeplini în totalitate aceste condiţii şi de aceea la alegerea tipului de
pardoseală primează condiţiile de exploatare specifice, condiţii care diferă în funcţie de destinaţia
clădirii (social-culturală, de locuit, administrativă, industrială, agrozootehnică, etc).
Începerea lucrărilor de pardoseli este condiţionată de realizarea anumitor lucrări de construcţii:
montarea învelitorii, celelalte lucrări de finisaj în afară de zugrăveli, vopsitorii şi tapete. Toate lucrările
de instalaţii executate sub pardoseală trebuie terminate şi încercate.
Orice lucrări de acest gen executate ulterior necesită spargeri şi refaceri care rămân, în general,
vizibile.
2. TIPURI DE PARDOSELI
a) Pardoseli din lemn.
Sunt folosite în mod curent, datorită calităţilor pe care le prezintă şi anume: sunt elastice, termo
şi fonoizolatoare, antiderapante, estetice; se execută, se repară şi se întreţin uşor. Pardoselile din lemn
prezintă însă şi o serie de dezavantaje: nu sunt rezistente la uzură intensă, se deformează la variaţii de
umiditate, sunt putrescibile şi combustibile.
Se recomandă utilizarea lor în camere de locuit, birouri, locuri de recreaţie, atelier de mecanică
fină, etc.
După forma şi dimensiunile elementelor de lemn din care se execută, se disting: pardoseli din
duşumele, din parchete, din plăci fibrolemnoase şi din pavele de lemn.
Pardoselile din duşumele se execută sub formă de:
- duşumele brute, realizate din scânduri brute cu grosimi de 18, 24 sau 28 mm şi lăţimi de 80...300
mm, fixate joantiv sau cu interspaţii; se utilizează ca pardoseli la magazii, poduri sau ca duşumea oarbă
sub parchet;
- duşumele date la rindea pe o singură faţă, realizate din scânduri cu grosimea de 24, 28 sau 38 mm şi
lăţimea 100-300 mm aşezate joantiv sau îmbinate în falţ în jumătatea lemnului; se execută în camere de
locuit, la construcţii provizorii sau de importanţă redusă;
- duşumele cu lamba şi uluc executate din scânduri sau dulapi cu grosimi de 24, 28, 38 sau 48 mm şi
lăţimi 100-160 mm, date la rindea şi prelucrate pe canturi cu lambă şi uluc; soluţia prezintă avantajul că
prin uscare spatiile dintre scânduri nu rămân libere, iar cuiele bătute în interiorul ulucului nu se văd şi nu
împiedică întreţinerea pardoselii.
Pardoselile din duşumele se execută întotdeauna bătute în cuie pe grinzişoare
aşezate la distanţe de aproximativ 60 cm sau se bat direct pe grinzile planşeului.
Pentrjj a împiedica putrezirea grinzişoarelor, în cazul pardoselilor aplicate pe pământ, se execută
un strat-suport de beton pe care se aşează grinzişoarele prin intermediul unui strat de carton bitumat lipit
cu bitum. Rostul dintre pardoseala din duşumele şi perete se acoperă cu pervaz sau plinta din lemn fixata
direct în duşumea sau de perete prin intermediul unor şuruburi pentru lemn prinse în dibluri.
CORAL SRL TULCEA
Pardoselile din parchete sunt executate din lamele de stejar sau fag cu grosimea 17 sau 22 mm,
lungimea 200-450 mm şi lăţimea 30-90 mm. Pentru a se putea îmbina între ele, lamelele de parchet se
prelucrează pe feţele laterale sub diferite forme:
- tip LU, cu uluc pe două laturi şi lambă pe celelalte două;
- tip U, cu uluc pe toate cele patru muchii folosind drept lambă elemente separate;
- tip L, cu falţ în coadă de rândunică care se montează în mastic bituminös sau în alt liant.
În afară de aceste tipuri de lamele se fabrică din fag sau stejar şi lamele subţiri de 10mm grosime
cu muchii drepte. Parchetul realizat cu astfel de lamele se numeşte parchet lamelar.
Pardoselile din parchete se pot monta pe duşumea oarbă, în mastic bituminös sau asfalt, pe plăci
de rumbeton, fibrobeton sau PFL, prin lipire pe dale de beton sau pe dală flotantă.
Pardoselile din parchet montate pe duşumea oarbă se realizează prin fixarea
parchetului tip U sau LU pe duşumea din scânduri brute de 24 mm grosime sau din PAL de 19...25 mm.
Duşumeaua oarbă se fixează pe grinzişoare din lemn sau direct pe planşeu în mastic bituminös. Fixarea
lamelelor în duşumeaua oarbă se face cu 2 sau 3 cuie lungi de 40 mm. Lamelele de parchet se pot aşeza,
în plan, în diferite moduri: drept, în spic, în şah, simplu sau cu bordură. Acest mod de montare a
parchetelor este relativ ieftin şi are avantajul că se poate monta pe orice fel de planşeu, prezintă însă şi
dezavantajul unui consum ridicat de material lemnos, iar înălţimea pardoselii este relativ mare. După
montarea lamelelor parchetul se udă şi se dă la rindea pentru a face să dispară denivelările dintre lamele,
urmează apoi operaţia de răzuire cu ajutorul unui cuţit numit tigling, după care suprafaţa parchetului
rezultă perfect netedă. Se face o finisare prin ceruire cu ceară pentru parchete; ceara se aplică pe
suprafaţă în 1 ...3 straturi subţiri. După uscarea ultimului strat se lustruieşte cu o cârpă moale.
Pardoselile din parchet montat cu mastic bituminos se realizează prin aşezarea
lamelelor de parchet în mastic bituminös cald (bitum 30...40% filer de calcar 40...55% şi nisip 15...20%)
în grosime de 1 cm la parchetul obişnuit şi 2...3 cm la parchetul în coadă de rândunică. Masticul se
întinde pe suprafaţa planşeelor din beton armat sau pe un suport de beton. Această soluţie prezintă
avantajul unui consum redus de lemn, dar pardoseala nu se poate curăţa cu derivate din petrol deoarece
acestea dizolvă bitumul şi nu se pot amplasa sub pardoseală instalaţii.
Pardoseala oarbă se poate executa şi din plăci de fibrobeton - amestec din ciment, apă, agregate
vegetale şi substanţe mineralizate. Plăcile de fibrobeton se montează în mastic bituminös, nisip sau pe
strat fonoizolator din pudreta de cauciuc, iar parchetul se prinde direct pe aceste plăci cu ajutorul cuielor.
Prezintă dezavantajul că, în timp, frecarea dintre cui şi placă slăbeşte şi parchetul se mişcă sub circulaţie.
O soluţie modern de montare constă în lipirea lamelelor de parchet cu aracet EC pe mortar de
ciment, beton sau plăci poroase de lemn. Prin lipire se pot monta atât parchetele groase de 17 sau 22
mm, cât şi cele lamelare de 10 mm grosime. Condiţia ca pardoselile din parchet lipite să fie de bună
calitate este ca stratul - suport pe care se face lipirea să fie plan şi rigid. Dacă stratul - suport nu are
proprietăţi fonoizoiatoare acesta se aşează pe un strat din materiale fonoizoiatoare necesar amortizării
zgomotelor din impact.
O soluţie des utilizată este pardoseala cu dală flotantă, în care stratul de uzură şi stratul-suport
flotează pe un strat cu proprietăţi fonoizoiatoare (polistiren, plăci aglomerate din fibre de sticlă, lemn,
plută, pudretă de cauciuc, etc) care este astfel montat, încât pardoseala şi stratul ei suport nu au contact
direct în nici un punct cu planşeul sau cu pereţii. Dala are o grosime minimă de 35 mm şi se realizează
din mortar de ciment, beton, sau beton armat.
CORAL SRL TULCEA
Parchetul lamelar (mozaic) este constituit din lamele de lemn masiv de dimensiuni mici lipite pe
hârtie suport. Montarea parchetului lamelar se face prin lipire cu Aracet EC pe un strat fonoizolator din
PFL poros sau pe o dală flotantă din beton.
Indiferent de modul de realizare a unei pardoseli din parchet, în lungul pereţilor se utilizează
lamele speciale denumite frize, cu lungimea 1... 1,50 m, lăţimea 65... 115 mm şi grosimea egală cu a
parchetului. Frizele se bat la distanţa de 10... 15 mm faţă de perete. Rostul se acoperă cu pervazuri,
fixate de parchet prin cuie sau cu plinte fixate de perete cu ajutorul diblurilor, similar pardoselilor din
duşumele.
Pardoselile din plăci fibrolemnoase se realizează din plăci extradure de dimensiuni mari
(610x1770; 1220x1870 mm, etc. şi 4...6 mm grosime) lipite direct pe un strat de mortar de egalizare.
Pentru a obţine o izolare mai bună, plăcile se aşează pe un strat cu grosimea de 16...20 mm de plăci
fibrolemnoase, poroase, bitumate. în locul celor două rânduri de plăci se pot folosi plăci combinate
(plăci extradure lipite din fabrică pe plăci izolatoare) de dimensiuni mai mici (30x30 cm) prevăzute
pentru îmbinare cu lambă şi uluc sau cu falţ. Plăcile extradure de dimensiuni mici se pot lipi pe suport
din plăci
fibrolemnoase (plăci mari) lipite la rândul lor pe o şapă de egalizare din mortar de ciment sau aşezate
într-un strat de nisip.
Pardoselile din pavele de lemn se realizează utilizând pavele prismatice sau cilindrice din lemn
de stejar sau fag. Pavelele prismatice au lungimea 6...25 cm şi lăţimea 5... 10 cm; pavelele rotunde au
diametre variind între 7 şi 15 cm; înălţimea pavelelor este de 6; 8; 10 sau 12 cm. Pentru o bună
rezistenţă la uzură pavelele se aşează cu fibrele perpendiculare pe suprafaţa pardoselii şi pentru a evita
putrezirea, pavelele se impregnează cu produse antiseptice uleioase.
Pavelele sunt pozate pe un strat din nisip cu grosimea de 30-50 mm sau pe un strat de mastic
bituminos de 5... 10 mm şi pe o fundaţie care, în funcţie de destinaţia încăperii, poate fi un strat de beton
B 50 de 10... 15 cm grosime, un strat de balast sau piatră spartă bine compactat cu o grosime de cel puţin
10 cm sau un strat de nisip.
b)Pardoseli din piatră naturală.
Se folosesc în special la clădiri social-culturale, administrative, magazine şi se execută din piatră
naturală sub formă de plăci tăiate la ferăstrău, dale sau lespezi obţinute prin cioplire şi despicare, cuburi,
spărturi din plăci de marmură, etc. Rocile din care se execută pardoselile trebuie să fie rezistente la
uzură şi la acţiunea agenţilor atmosferici întrebuinţându-se: marmura, porfir, granit, calcar compact,
gresie, etc. sub diferite forme de prelucrare.
Pardoselile cu îmbrăcăminţi din plăci sau dale de piatră naturală folosesc plăci sau dale
având*dimensiunile 400x400... 1200x1200 mm şi grosimi de 20...40 mm, cu feţele netede şi plane,
şlefuite, polizate sau lustruite, mai rar buciardate. Plăcile folosite în aceeaşi încăpere trebuie să aibă toate
aceeaşi rezistenţă la uzură pentru a nu se produce denivelări. Montarea plăcilor se face pe un strat de
mortar plastic în grosime de 15...30 mm. Rosturile dintre plăci pot fi filiforme (1...2 mm) sau groase (5...
10 mm); după aşezarea plăcilor rosturile se umplu cu mortar de ciment alb sau colorat.
Pardoselile din mozaic cu rosturi opus-incertum se execută din spărturi neregulate cu laturile
60...600 mm (obţinute prin tăierea plăcilor de marmură) care se aşează cu mâna într-un strat de mortar
de poză de 15...20 mm grosime, astfel ca să formeze un desen de asize neregulate cu rosturi de 10... 15
mm lăţime.
Pardoselile cu Îmbrăcăminţi din mozaic roman se execută din plăcuţe având forma apropiată de
cub cu latura de 15...20 mm, lipite în panouri pe hârtie, astfel ca rosturile să nu fie mai mari de 1,5 mm.
CORAL SRL TULCEA
Panourile se fixează într-un strat de mortar plastic de circa 15 mm grosime. îmbrăcăminţile din mozaic
roman se pot executa în combinaţie cu mozaicul turnat; în acest scop se execută panouri izolate din
mozaic roman, iar câmpurile rămase între ele se completează cu mozaic turnat.
Pardoselile cu îmbrăcăminţile din mozaic venetian se execută cu bucăţi de marmură
triunghiulare sau cu spărturile rămase de la prelucrarea placajelor de marmură având laturile 2... 10 cm,
aşezate neregulat sau după un desen stabilit şi care se înglobează într-un pat din mortar de ciment de 30
mm grosime.
Umplerea rosturilor dintre bucăţile de marmură se face cu pastă de ciment simplu sau cu adaos
de praf de piatră amestecată cu diverşi pigmenţi (oxizi metalici).
Pardoselile din dale şi calupuri de piatră se utilizează în exterior la trotuare, peroane, parcaje,
etc. şi se fixează în mastic bituminos sau în nisip.
c)Pardoseli din piatră artificială. Pardoselile din piatră artificială arsă sau nearsă sunt rezistente la
uzură şi umiditate, durabile şi uşor de întreţinut, ele se utilizează în încăperi cu umiditate mare (băi,
bucătării, spălătorii) sau încăperi cu destinaţie specială (restaurante, cantine, laboratoare), fiind reci nu
se întrebuinţează în camere de locuit, birouri, etc.
În funcţie de natura materialului folosit la îmbrăcăminte, pardoselile din piatră artificială se împart în:
- pardoseli din piatră artificială nearsă (beton de ciment, mortar de ciment sclivisit, mozaic turnat, plăci
de beton mozaicate);
- pardoseli din piatră artificială arsă (plăci de gresie ceramică, plăci ceramice din argilă arsă, cărămidă).
Stratul suport al pardoselii poate fi elastic (nisip, pietriş, piatră spartă, balast) sau rigid (beton
simplu sau beton armat). Pentru a se asigura legătura între îmbrăcăminte şi stratul suport, se recomandă
ca îmbrăcămintea de beton, mortar de ciment sclivisit şi cea de mozaic, să se execute înainte de întărirea
betonului sau mortarului stratului suport.
Pardoselile din beton se execută dintr-un strat de beton de grosime 8... 12 cm, care formează în
acelaşi timp şi stratul - suport. Când pardoseala trebuie să suporte o circulaţie grea, aceasta se toarnă în
două straturi: un strat - suport de 10 cm grosime, eventual armat cu o plasă de oţel cu diametrul barelor
06... 10 mm, executat cu beton de marcă cel puţin B 150 şi un strat de uzură din B 300. Pe suprafeţe
mari betonul se toarnă cu rosturi aşezate la distanţe care nu depăşesc 4...5 m şi se umplu cu mastic
bituminös. După turnare, betonul se protejează şi se întreţine în stare umedă timp de 7 zile.
Pardoselile din beton se întrebuinţează în pivniţe, magazii, hale industriale, ele prezintă
inconvenientul că reţin praful pe suprafaţa lor şi sunt inestetice.
Pardoselile din ciment sclivisit se folosesc în grupuri sanitare, spălătorii, cămări,
pivniţe, subsoluri cu circulaţie redusă, ateliere şi hale industriale fără circulaţie grea şi uzură importantă,
garaje, construcţii agrozootehnice.
Pardoseala sclivisită se obţine executând peste stratul de beton o tencuială din mortar de ciment
de 2 cm grosime (cu dozaj de 600 kg ciment la 1 mc de nisip) netezită cu drişca de oţel şi presărată cu
ciment în timpul drişcuirii. Faţa superioară poate fi netedă sau rolată cu ajutorul unei role cu dinţi.
Pentru a înlătura apariţia fisurilor, dacă suprafaţa pardoselii este mare, aceasta se toarnă în
panouri cu laturile de maxim 2,00...2,50 m. în încăperile în care se lucrează cu apă, pardoseala se
racordează cu pereţii prin scafe de mortar din ciment sclivisit.
Pardoselile din mozaic turnat se execută dintr-un strat de mortar de ciment de 10... 15 mm
grosime, preparat cu piatră de mozaic şi aplicat pe un strat de mortar obişnuit de grosime 20...30 mm, cu
suprafaţa rugoasă, pentru o mai bună legătură cu stratul de mozaic.
CORAL SRL TULCEA
Pentru obţinerea unui mozaic cu aspect plăcut şi compact se întrebuinţează două granulaţii ale
pietrei de mozaic, iar în mortar se adăugă culori minerale. Pentru a împiedica fisurarea şi pentru a obţine
în acelaşi timp suprafeţe cu aspect estetic, mozaicul se toarnă în panouri care formează desene diferite.
în încăperile cu umiditate mare se execută o scafă pentru racordarea pardoselii cu zidul având înălţimea
de 10... 15 cm.
Finisarea suprafeţei îmbrăcăminţilor de mozaic turnat se face prin frecare, şlefuire, ceruire şi
eventual lustruire. Frecarea executată manual sau cu maşina de frecat se face la 4...6 zile de la turnarea
mortarului de mozaic, după ce acesta capătă o rezistenţă suficientă pentru a nu se disloca piatra de
mozaic la frecare.
La încăperile în care prin destinaţia lor apa se scurge pe pardoseală, betonul de pantă este
prevăzut la partea superioară cu un mortar de ciment de egalizare de 15 mm grosime peste care se aşează
o izolaţie hidrofugă alcătuită din două straturi de carton bitumat şi trei straturi de mastic bituminos,
pentru a apăra de umezeală planşeul sau pătarea tavanului.
In pardoseala încăperilor unde există posibilitatea de udare, se prevăd sifoane de scurgere amplasate în
punctele cele mai coborâte, îmbrăcămintea de mozaic se execută cu pante de cel puţin 1,5% spre
punctele de scurgere.
Pardoselile din metalo-ciment se execută dintr-un strat de uzură de 10 mm grosime realizat din
mortar de ciment cu strunjitură de oţel aplicat pe un suport din beton care se întrebuinţează în locurile cu
circulaţie intensă (peroane, scări de metrou, etc.).
Pardoselile din plăci de beton mozaicat se execută folosind pentru stratul de uzură plăci alcătuite
dintr-un strat de bază din beton şi un strat de uzură din mozaic, obţinute prin presare mecanică, după
care suprafaţa lor se şlefuieşte cu o maşină specială.
Plăcile se execută în culori diferite, sub forme dreptunghiulare sau pătrate cu dimen.150x150; 200x200;
250x250 şi grosimea de 20 mm sau 300x300; 400x400 cu grosimea de 30 mm.
Montarea plăcilor pe stratul-suport sau pe betonul de nivelare se face prin intermediul unui strat de
mortar de ciment de 25...30 mm grosime şi dozajul de 400 kg ciment şi 1mc de nisip.
Pardoselile din dale prefabricate din beton se execută prin montarea dalelor
prefabricate pe şantier (cu dimensiuni de 500x500x70 mm) pe un strat de nisip de poză de 80... 100 mm
grosime cu rosturile de dimensiuni de 15. .20 mm şi se umplu cu mortar de ciment sau cu nisip.
Pardoselile cu îmbrăcăminţi din plăci de gresie ceramică se execută din plăci cu
dimensiunile 100x100 mm şi grosimea 10 mm sau 150x150...300x300 mm şi grosimea de 15...25 mm,
cu faţa netedă sau striată. Plăcile de gresie ceramică se execută şi de dimensiuni mici, pătrate (15x15 sau
25x25 mm) sau hexagonale (cu latura 12... 15 mm), cu grosimi de 4...6 mm. Plăcile de gresie care au
conturul format din arce de cerc poartă denumirea de pişcoturi.
Montarea plăcilor de gresie ceramică se face asemănător plăcilor de beton mozaicat într-un strat
de mortar de ciment de consistentă vârtoasă cu grosimea 25...30 mm. Plăcile se montează în patul de
mortar în rânduri regulate, cu rosturi de 0,5... 1,5 mm, în funcţie de mărimea plăcilor, umplute cu lapte
de ciment.
Plăcile din gresie ceramică realizează o pardoseală elastică, rezistentă la uzură şi care se întreţine
uşor. Plăcile netede se întrebuinţează în general la clădiri cu finisaj mai pretenţios (la locuinţe, în
vestibule, coridoare, băi, bucătării, terase, laboratoare). Plăcile striate se întrebuinţează în spălătorii şi
clădiri industriale (hale, abatoare).
Pardoselile cu îmbrăcăminţi din plăci ceramice din argilă arsă se execută din plăci ceramice cu
dimensiuni de 122x122 mm şi 61x122 mm şi grosime 24 mm prevăzute pe faţa inferioară cu şanţuri în
CORAL SRL TULCEA
coadă de rândunică, pentru a asigura o ancorare bună în mortar. Plăcile se montează într-un pat de
mortar de ciment ca şi plăcile de beton mozaicat, cu rosturi până la 2mm grosime. Rostuirea se face cu
lapte de ciment.
Se folosesc în depozite, magazii, vestibuluri şi coridoare din clădiri de locuit, case de odihnă,
construcţii sportive, etc.
Pardoselile cu îmbrăcăminţi din cărămidă se realizează folosind pentru stratul de
uzură, cărămidă presată, plină cu marca cel puţin 100, calitatea A si I cu densitatea
specifică aparentă peste 1400 kg/mc.
Cărămizile aşezate pe cant sau pe lat se montează pe un strat de nisip de poză cu grosimea de
30...50 mm sau în mortar de ciment de 30 mm grosime. Rosturile dintre cărămizi de maxim 10 mm
grosime se umplu cu mortar de ciment. îmbrăcăminţile de cărămidă se curăţă cu acid clorhidric diluat şi
apoi se ceruiesc.
Domeniul de utilizare este acelaşi ca şi la pardoselile cu îmbrăcăminţi din plăci ceramice. Se
folosesc de asemenea şi la unele construcţii agrozootehnice.
d) Pardoseli din materiale bituminoase. Sunt elastice, impermeabile, suficient de rezistente la uzură,
termoizolante, uşor de reparat, nu produc praf, prezintă siguranţă contra alunecării şi sunt rezistente la
acţiunea acizilor şi alcaliilor. Prezintă însă şi o serie de dezavantaje: sunt inestetice datorită culorii
închise a bitumului şi suprafeţei lui aspre, nu rezistă la temperaturi înalte, se deformează în timp sub
acţiunea sarcinilor concentrate.
Pardoselile din materiale bituminoase se pot executa monolit sau din dale prefabricate şi se
întrebuinţează în ateliere, magazii de mărfuri, remize sau ca îmbrăcăminţi la trotuare şi pavaje.
Stratul-suport poate fi elastic (format din bolovani de râu, pietriş sau piatră spartă) sau rigid
(cărămidă, beton simplu sau beton armat). înainte de aplicarea stratului de uzură, suprafaţa-suport, în
cazul în care este realizată din beton, se amorsează cu suspensie de bitum filerizat diluată sau bitum tăiat
cu petrol.
Stratul de uzură se realizează sub formă de:
- pardoseli din mastic bituminos turnat la cald;
- pardoseli din dale de mastic bituminos;
- pardoseli din suspensie de bitum filerizat.
Pardoselile din mastic bituminös turnat la cald folosesc pentru stratul de uzură mastic bituminös
în grosime de 2...3 cm ( masa minerală de nisip mărgăritar, nisip şi filer de calcar sau de var stins
aglomerat la cald cu bitum ) turnat fierbinte pe stratul-suport şi întins cu drişca de lemn până la
compactare. Peste masticul cald se presară nisip grăunţos.
Pardoselile din dale de mastic bituminos folosesc pentru stratul de uzură dale cu
dimensiuni până la 500x500 mm. Pentru o aderenţă mai bună, dalele au pe faţa inferioară striuri
executate în relief. Dalele se fixează într-un strat de mortar din bitum sau mortar de var cu ciment aşezat
deasupra stratului - suport; rostuirea dalelor se face cu mastic de bitum sau mortar de ciment.
Pardoselile din suspensie de bitum filerizat se execută la rece cu stratul de uzură
dintr-un mortar preparat din suspensie de bitum filerizat, ciment, nisip sau piatră de mozaic turnat în
grosime de 1,5...2 cm deasupra unui strat de mortar de egalizare cu grosimea de 1,5...3 cm.
e) Pardoseli din produse pe bază de polimeri sintetici. Pardoselile din materiale pe bază de polimeri
sunt rezistente la uzură, igienice, au aspect şi colorit plăcut, sunt bune izolatoare termice şi fonice, uşor
de montat şi întreţinut.
CORAL SRL TULCEA
Pardoselile din covoare sau plăci PVC se utilizează la construcţii de locuinţe, la

construcţii social-culturale, în laboratoare, în încăperi de producţie unde nu intervin solicitări sau agenţi
chimici agresivi, etc.
Calitatea pardoselilor pe bază de polimeri este condiţionată de pregătirea stratului - suport care
trebuie să prezinte o suprafaţă plană, netedă, rigidă şi uscată. De aceea, peste stratul de rezistenţă din
beton se aplică un strat de egalizare din mortar de ciment M100 de grosime 2,5...3 cm, care se
drişcuieşte fin cu drişca de lemn şi apoi se netezeşte cu cea metalică pentru a se obţine o suprafaţă
netedă. în cazul aplicării îmbrăcăminţilor din covor PVC fără suport textil (care sunt mai subţiri)
suprafaţa-suport se netezeşte cu glet de aracet E50 sau cu glet de ipsos.
Stratul de uzură se poate realiza din covoare din policlorură de vinii (PVC) cu sau fără suport textil, din
dale PVC (flexibile sau rigide), precum şi din masa de şpaclu pe bază de poliacetat de vinii (PAV).
Covoarele cu suport textil au grosimi de 2; 2,5 sau 3 mm şi lăţimea 1,00... 1,20 m, iar cele fără suport
textil au grosimea de 1,5 mm şi lăţimea de 1,50 m, dalele flexibile din PVC au dimensiunile 35x35 cm,
grosimea 1,5 mm, iar cele rigide sunt de 25x25 cm.
Pentru montare, covorul se croieşte după un plan de montaj care să asigure un număr cât mai mic de
rosturi.
Lipirea covoarelor sau a dalelor din PVC se face cu adeziv Prenandez SB sau Aracet EC aplicat într-un
strat cât mai subţire şi uniform, atât pe spatele covorului cât şi pe stratul- suport în prealabil pregătit.
Racordarea pardoselilor cu pereţii se realizează prin plinte sau pervazuri din lemn sau din PVC.
Pardoselile din poliacetat de vinii sunt executate în câmp continuu prin întindere pe stratul-
suport, în mai multe reprize succesive a unei mase de şpaclu sub formă de pastă (masa de şpaclu se
prepară prin amestecarea emulsiei de poliacetat de vinii, plastifianţi şi pigmenţi cu nisip, făină de cuarţ,
talc sau făină de lemn care constituie materialul de umplutură). Grosimea totală a stratului de uzură este
de 4...5 mm.
f)Pardoseli din xilotit. Pardoselile din xilotit se execută din mortar de ciment
magnezian cu agregate organice (rumeguş de iemn, azbest, taie, pământ de diatomee, praf de piatră) şi
coloranţi. Stratul - suport al acestor pardoseli este acelaşi ca şi la pardoselile din mozaic turnat.
Pardoselile din xilotit se realizează prin turnare în câmp continuu sau panouri, de obicei în două straturi
de câte 1cm grosime, iar după întărire suprafaţa pardoselii se curăţă şi se freacă cu piatră de gresie.
Aceste pardoseli sunt calde şi se întreţin uşor, de aceea se folosesc în spitale,
laboratoare, săli de sport, în localuri publice şi în general în încăperi care nu sunt umede şi unde nu este
o circulaţie mare şi grea.
g)Pardoseli din linoleum. Linoleumul se produce dintr-un amestec omogen de făină de lemn, praf de
piatră şi ulei de in fiert sicativ (linoxina) cilindrat pe o ţesătura tare de iută sub formă de covoare având
grosimea de 2...7 mm, lăţimea de 0,6...3,5 m şi lungimea de 10...30m.
Pardoselile din linoleum se montează pe suport de beton sau lemn. Pe planşee de beton linoleumul se
aşează pe un strat de egalizare din mortar de ciment, din ipsos sau din mastic bituminös de 15...20 mm
grosime sau de plăci fibrolemnoase (PFL) cu grosimea 5...10mm.
Adezivul utilizat pentru lipirea linoleumului este cleiul de cazeina (pe suprafeţe din mastic bituminös,
beton), de făină de secară (pe suprafeţe de lemn) sau de dextrină (pe suprafeţe de ipsos, plăci ceramice).
Suprafaţa - suport pe care se aplică linoleumul trebuie să fie plană, netedă, perfect curată şi uscată.
Pardoselile de linoleum sunt calde, nu reţin praf, sunt igienice, izolante termic şi fonic, estetice şi uşor
de întreţinut; se utilizează în localuri publice, spitale, case de locuit, etc.
CORAL SRL TULCEA
h)Pardoseli din mochete. Pardoselile din mochete se folosesc curent în locuinţe, camere de hoteluri,
săli de teatre şi concerte, săli de lectură, magazine, birouri. Avantajele acestora: sunt estetice, termo- şi
fonoizolatoare, se întreţin, se curăţă şi se montează uşor.
Mochetele fabricate în ţara noastră sunt mocheta Relon realizată din deşeuri PNA pentru stratul de
umplutură, pânză hessian ca suport pentru stratul de umplutură şi fibră poliamidă-relon şi Moizotex
formată dintr-un strat de spumă de PVC expandat aplicat pe un material textil sintetic.
Tehnologia de montare a îmbrăcăminţii din mochetă este similară cu cea de montare a îmbrăcăminţilor
din materiale pe bază de polimeri, adezivul utilizat fiind Prenandez SB.
S.C. CORAL
FT – 4.2
S.R.L. TENCUIELI
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
CORAL SRL TULCEA
Tencuiala este stratul de finisaj aplicat pe suprafaţa brută a unor elemente de construcţie
având rol decorativ, igienic, de protecţie şi izolator.
1. CLASIFICAREA TENCUIELILOR
După poziţia lor în construcţie se deosebesc tencuieli interioare şi tencuieli exterioare (de
faţadă).
După natura suprafeţei pe care se aplică, denumită şi suprafaţa-suport, se disting
următoarele tipuri de tencuieli:
- pe suprafeţe de cărămidă,
- pe suprafeţe de beton,
- beton armat sau piatră,
- pe suprafeţe de şipci sau şipci cu trestie,
- tencuieli pe rabiţ.
După modul de execuţie tencuielile pot fi:
- umede, obţinute prin aplicarea manuală sau mecanică a materialului în stare plastică direct
pe
suprafaţa de tencuit şi care după întărire formează o crustă compactă;
- tari sau uscate, executate prin aplicarea unor plăci sau panouri subţiri prefabricate pe
suprafaţa brută.
După liantul întrebuinţat la prepararea mortarului se deosebesc:
- tencuieli care nu rezistă la apă şi umiditate, executate cu liant de var, ipsos, argilă;
- tencuieli rezistente la umiditate, la care mortarul este executat cu lianţi de ciment, var
hidraulic, etc.
După modul de prelucrare a feţei văzute (de finisare) se deosebesc:
- tencuieli obişnuite, la care suprafaţa tencuielii este numai netezită (drişcuită) urmând a fi
zugrăvită sau vopsită,
- tencuieli decorative, la care suprafaţa tencuielii se execută din materiale şi cu metode
speciale de finisare.
Dintre tencuielile obişnuite cele mai întrebuinţate sunt:
- tencuieli brute, executate dintr-un singur strat cu faţa văzută netezită din gros, întrebuinţate
în pivniţe, depozite, poduri;
- tencuieli drişcuite, care au faţa văzută executată din mortar cu nisip cernut, netezită cu
drişca, întrebuinţate la tavanele şi pereţii interiori ai locuinţelor, precum şi la faţade simple;
- tencuieli drişcuite fin, executate din mortar preparat cu nisip fin cernut, având faţa văzută
netezită îngrijit cu drişca, întrebuinţate la încăperi interioare mai importante;
- tencuieli sclivisite, executate cu mortar de ciment în două straturi şi netezite cu drişca de
oţel, întrebuinţate la spaţii cu umiditate mare;
- tencuielile gletuite, executate în două straturi; tencuiala obişnuită se acoperă cu un strat
foarte subţire din pastă de ipsos sau var (glet) netezit cu drişca metalică. Se utilizează numai la
interior şi poate constitui stratul-suport pentru vopsitorii în ulei.
Tencuielile decorative întâlnite în construcţii sunt:
- tencuieli cu praf de piatră drişcuite, realizate din mortar preparat cu praf de piatră alb sau
colorat (în loc de nisip) care se întrebuinţează la faţade;
CORAL SRL TULCEA
- tencuieli stropite, executate manual sau mecanic prin stropirea unui amestec fluid, format
din
ciment, var şi piatră măcinată şi adaos de culoare care se întrebuinţează la faţade;
- tencuieli în imitaţie de piatră (piatră artificială sau similipiatră), realizate din mortar având
ca agregat piatră de mozaic, faţa văzută se prelucrează prin frecare, buceardare,
pieptănare, spituire, lustruire, etc. cu apareiaj sau în bosaje. Se utilizează la faţade şi în special
la socluri;
- tencuieli de terasit, granulit, dolomit executate cu mortar care utilizează ca agregat granule
de marmură, ceramică, mică, etc; se folosesc în special la faţade;
- tencuieli în calcio-vechio, marmură artificială, folosite la lucrări interioare mai importante.
2. MATERIALE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA TENCUIELILOR UMEDE
Pentru realizarea tencuielilor umede se foioseşte ca materiai de bază mortarul, aplicat

direct pe elementele construcţiei sau pe rabiţ, trestie sau şipci din lemn. Uneori în mortar se
adaugă culori, încetinitori de priză, etc.
a) Mortare. După felul liantului si plastifiantului folosit, mortarele pentru tencuieli pot
fi de var, de argilă, de ipsos, de ciment sau mixte (argile şi var, ipsos şi var, ciment şi var,
ciment şi argilă).
Pentru tencuieli speciale în locul nisipului se întrebuinţează grisul şi praful de piatră
(obţinute prin măcinarea diverselor roci: marmure, calcar, feldspat), praful de cărămidă, sticla
pisată, spuma de mare, azbest, mică, etc.
La stabilirea compoziţiei unui mortar de tencuială trebuie să se ţină seama de: rolul
stratului de tencuială, regimul de umiditate în timpul exploatării, natura stratului-suport al
tencuielii, aspectul şi finisarea arhitecturală.
. Pentru executarea tencuielilor subţiri pe suprafeţe netede de beton în medii umede şi
corosive se utilizează mortare pe baza de polimeri preparate dintr-un amestec de nisip uscat,
ciment şi emulsie de acetat de polivinil neplastifiată, denumită emulsie de Aracet E50.
b) Materiale folosite la pregătirea suprafeţelor de tencuit. în cazul în care stratul- uport al

tencuielii este din lemn, metal sau uneori chiar zidărie şi beton, tencuiala nu se poate aplica
direct. în aceste cazuri este necesară pregătirea specială a suprafeţei-suport prin folosirea unor
materiale auxiliare şi anume:
- ţesătura de trestie cu sârmă- se întrebuinţează pentru armarea şi susţinerea stratului de
tencuială pe suprafeţe de lemn pe care se fixează cu ajutorul cuielor;
- plasa de rabiţ din sârmă de oţel cu diametrul de 0,4 până la 1,8 mm, cu ochiuri
hexagonale sau trapezoidale- se întrebuinţează ca strat suport (armătură) la tencuielile
executate pe lemn, metal, beton, la tavane şi bolţi false, la cornişe şi profile, precum şi la
acoperirea canalelor şi sliturilor lăsate în zidărie pentru instalaţii. Se fixează pe o reţea de
otel-beton 06... 10 mm, cu ochiuri de 15...25 cm;
- sârma de oţel moale, neagră sau zincată de 0,5 până la 3,0 mm grosime- se
întrebuinţează pentru legat trestie, rabiţ sau pentru prinderea reţelei din vergele de oţel-
beton de elementul de rezistenţă;
CORAL SRL TULCEA
- şipci din lemn de dimensiuni 1,8x3,8 sau 2,8x4,8 cm dreptunghiulare sau

trapezoidale,bătute cu interspaţii de 2...4 cm, înclinate la 45 gr. pe pereţi, iar pe tavan
perpendicular pe direcţia grinzilor.
c) Materiale auxiliare. La tencuieli se folosesc şi alte materiale auxiliare: culori naturale sau
artificiale, câlţi de in şi de cânepă pentru a mări rezistenţa la întindere a mortarelor de
tencuială (se întrebuinţează la profiluri ieşite mult în afara sau în elemente de profil turnate),
încetinitori de priză pentru mortare de ipsos (clei de oase, var pastă, alaun) în cazurile în care
acestea necesită un timp mai îndelungat pentru punerea lor în operă.
3. ALCĂTUIREA TENCUIELILOR UMEDE
Grosimea medie a tencuielilor variază în funcţie de natura suprafeţei care se tencuieşte

şide abaterile de la planeitatea acestei suprafeţe, şi anume:
- la suprafeţe de beton grosimea tencuielii variază între 10 si 15 mm;
- la suprafeţe de cărămidă între 20 si 25 mm;
- la suprafeţe din lemn, trestie sau rabiţ între 25 si 35 mm.
Tencuiala se aplică, în general, în trei straturi:
- stratul de amorsaj sau şpriţul care se aplică pe suprafaţa-suport pregătită şi umezită în
prealabil şi are grosimea de aproximativ 3 mm. Şpriţui se realizează din mortar obişnuit şi
are rolul de a mări aderenta dintre tencuiala propriu-zisă şi suprafaţa-suport, prin umplerea
golurilor de sub şipci, trestie sau rabiţ sau prin pătrunderea mortarului în porii şi rosturile
zidăriei sau a betonului. în cazul suprafeţelor rabiţate stratul de amorsaj poartă numele de
smir. Pentru a crea o legătură mai bună cu straturile următoare, şpriţul se lasă întotdeauna
sub formă brută;
- grundul este stratul de bază al tencuielii şi se aplică pe şpriţul proaspăt întărit în una sau
două reprize, fiecare repriză fiind formată dintr-un strat subţire şi uniform. Grosimea
stratului de grund este de 10... 15 mm la tencuieli pe cărămidă, piatră şi beton şi circa 20
mm la cele pe rabiţ sau şipci. Stratul de grund se lasă nedrişcuit, pentru a prezenta o
suprafaţă aspră în vederea unei bune aderenţe a feţei văzute;
- stratul vizibil (de finisare) se aplică pe grundul întărit şi umezit în prealabil. Mortarul
pentru stratul vizibil se numeşte tinci şi se prepară cu nisip fin având mărimea granulelor
până la 1 mm. După aplicare şi după ce stratul de finisaj s-a întărit puţin, se netezeşte sau
se drişcuieşte prin umezirea suprafeţei în mod uniform.
Pentru tencuielile decorative stratul vizibil se prepară cu agregate speciale, grosimea lui
variind în funcţie de modul de prelucrare a feţei văzute.
I.ACTIVITĂŢI PREGĂTITOARE PENTRU EXECUTAREA

LUCRĂRILOR DE TENCUIELI
1. SCOPUL, ALCĂTUIREA Şi CLASIFICAREA TENCUIELILOR
1.1. DEFINIŢIA Şl SCOPUL TENCUIELILOR
CORAL SRL TULCEA
Prin lucrări de tencuieli se înţelege acoperirea suprafeţelor elementelor de construcţie "de roşu",
executate din lemn, piatră, cărămidă şi beton cu un mortar, care după un anumit interval de timp se
întăreşte formând un strat rezistent.
La clădiri, peste acest strat se aplică de cele mai multe ori (în special în interiorul clădirii), spoieli,
zugrăveli şl în anumite încăperi, vopsiri în ulei. în alte cazuri, stratul de tencuială se prelucrează în mod
special (se buciardează, se piaptănă, se şpiţuieşte, etc.) sau se acoperă cu substanţe speciale având un
anumit scop funcţional (impermeabilitate - la rezervoare, bazine, etc). Executarea tencuielii se face în
următoarele scopuri:
- de a proteja materialele din care sunt executate zidurile, tavanele, pereţii despărţitori şi alte elemente
de construcţie, contra acţiunii ploilor, gerului, umidităţii, arşiţei soarelui, gazelor şi altor agenţi
nocivi, care deteriorează aceste materiale;
- de a acoperi toate neregularităţile pereţilor şi tavanelor şi a le da o formă estetică, atât în interiorul,
cât şi în exteriorul clădirii, ceea ce se poate realiza datorită calităţii mortarului de a primi orice formă
ia aplicarea lui;
- de a crea suprafeţe netede, pentru a uşura întreţinerea şi a asigura condiţii igienice
corespunzătoare.
- în afară de aceste scopuri, tencuiala contribuie la mărirea izolării termice a pereţilor şi tavanelor pe
care se aplică.
Uneori tencuiala se aplică şi în scopuri speciale, ca de exemplu pentru a asigura
impermeabilitatea la bazine şi rezervoare pentru lichide, pentru a asigura rezistenţa la acţiunea acizilor,
pentru a absorbi sunete, etc.
1.2. ALCĂTUIREA TENCUIELILOR

Toate tencuielile, cu excepţia celor brute, se aplică în cel puţin două straturi:
- primul strat, stratul de baza (grundul) are grosimea de 8-15 mm şi se execută din mortar obişnuit;
- al doilea strat (faţa văzută) are grosimea de 5-30 mm, după felul prelucrării şi al materialului folosit
şi se execută cu mortar obişnuit sau cu materiale speciale.
Pentru ca grundul să adere bine la suprafeţele de beton, zidărie de piatra sau ia cele din şipci şi trestie,
suprafeţele se vor amorsa cu un strat de şpriţ. în acelaşi scop pe plasele de rabitz se aplică un strat suport
(smir), care umple ochiurile plasei.
Faţa văzută, se poate finisa, conform prevederilor proiectului, în următoarele moduri:

- închiderea porilor cu un strat subţire de pastă de var şi adaos de ipsos (100 kg ipsos/ 1mc var pastă),
denumit gtet de var;
- acoperirea cu un strat subţire de pastă de ipsos fin netezit, denumit glet de ipsos;
- tratarea în scopuri decorative; frecare cu peria de sârmă, rostuire, buclardare, şpriţuire, pieptănare şi
alte operaţii.
La executarea tencuielilor se vor respecta următoarele reguli:
- nu se va folosi mortar de ipsos la tencuielile exterioare;
- tencuielile interioare se vor executa înaintea tencuielilor exterioare pentru a se permite uscarea lor
mai rapidă;
- se vor evita profilurile executate cu plasa rabitz, la exterior; ele se vor executa din cărămida sau
beton;
- orice profil sau ieşitură din tencuială la exterior mai mare decât 4 cm care este expusă la ploaie, dacă
CORAL SRL TULCEA
-nu se acoperă cu tabiă, va fi acoperită cu un strat de tencuială cu mortar de ciment sclivisit având pantă
de scurgere;
- executarea tencuielilor trebuie făcută cu mare grijă, suprafeţele să fie plane, muchiile rectilinii,
profilurile drepte în limitele abaterilor admisibile. Când nu se precizează altfel, de către proiectant,
tencuielile se vor executa cu muchii vii;
- grundul se va executa în generai pentru orice fei de tencuială, diferenţa constând numai în felul
materialelor din care se prepară mortarul. în mod excepţional el poate lipsi la tencuielile pe
suprafeţele de rabitz la care faţa văzută se executa direct peste şpriţ şi la tencuielile pe suprafeţele
rabitz la care faţa văzută se execută direct peste smir.
1.3. CLASIFICAREA TENCUIELILOR
Tencuielile interioare sau exterioare se clasifică ţinând seama de o serie de considerente.
Dupa pozitia lor in constructii:
Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;
Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc.
După natura suprafeţei pe care se aplică, tencuielile pot fi:
-Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in doua
straturi (grund si tinci - strat vizibil);
-Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra (pereti si stalpi);
-Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe suprafetele de
tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil);
-Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau realizate
din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci - strat
vizibil).
-Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabit (la tavane false, care mascheaza intradosul planseelor
de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei
straturi (smir,grund si strat vizibil).
După destinaţiile speciale tencuielile pot fi:
-tencuieli impermeabile, care se obţin fie prin sclivislrea feţei văzute a tencuielilor executate cu mortar
de ciment sau prin introducerea în mortarul de ciment a unor substanţe speciale, care fac tencuiala mai
impermeabilă, fie prin modul de executare a tencuielilor ca de exemplu prin torcretare, în care caz ele se
numesc tencuieli torcretare;
-tencuieli antiaclde, care rezistă la acţiunea substanţelor chimice şi care se obţin cu materiale având
caracteristici speciale;
-tencuieli acustice, care se realizează în scopul de a absorbi sunetele în sălile de spectacole şi se executa
cu agregat poros (piatra ponce, zgura măcinata, etc.)
Dupa modul de finisare al fetei vazute:
-Tencuieli obisnuite
Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La
randul lor tencuielile obisnuite se impart in:
*Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta; se
intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.
CORAL SRL TULCEA
*Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci);
aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice, culturale, precum
si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii.
*Tencuieli sclivisite
Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se pot
adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop, coloranti etc.) deoarece se
utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa.
*Tencuieli gletuite
Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cu
drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in
care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu
vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.
*Tencuieli decorative
Care la randul lor se impart in:
▪Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se
prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa
intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra
(similipiatra);
▪Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual
sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu
adaos de colorant.
Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa
armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara.
Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din mat. speciale (terasit, dolomit, marmura
etc.)
Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, alcatuite din paste
colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0...1mm, aracet, ipsos etc.
Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor
functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect.
Tencuieli subtiri
Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei.
Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub forma de stropi. Pe parcursul
executarii lucrarilor de tencuire se va urmari ca la suprafetele mari (la fatade), tencuielile sa se execute
cu aceeasi sarja de material pentru a nu se produce diferente de nuanta suparatoare.
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dupa controlul si pregatirea prealabila a
suprafetelor suport.
Tencuielile interioare se vor executa inaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor.
Lucrarile se vor executa cu asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate pentru a nu se afecta
calitatea lucrarilor, in special in cazul tencuielilor exterioare:
*conditii de iarna: tmin = +10°C;
*conditii de vara: t = +10°C ÷ +30°C;
*umiditate 65%
*Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia.
Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura:
CORAL SRL TULCEA
-uscarea in limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare;

-limitarea tasarilor pentru a se evita fisurarile si desprinderile ulterioare ale materialului.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:
C 17 - 1982 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli
SR EN 13139:2003- Agregate pentru mortare
STAS 1134-71 - Piatra mozaic
NE 001 – 96- Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si subtiri
SR EN 197-1:2011- Ciment Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale cimenturilor
uzuale
SR EN 13279-1:2009 Ipsos şi tencuieli pe bază de ipsos. Partea 1: Definiţii şi condiţii
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII,LIVRARE,

MANIPULARE, DEPOZITARE
Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale:
*Var pentru constructii
*Var pasta
*Ciment
*Ipsos de constructii
*Agregate
*Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:nisip provenit din concasarea rocilor
naturale sau cu nisip de mare
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un
continut de cel putin 50% nisip natural.
*Apa -Se va utiliza apa potabila .
* Aditivi
▪Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastificantilor
organici se face pe baza de incercari preliminare.
▪Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de
ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de
amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea
1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului.
▪Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se va
limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%.
▪Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul
etalon.
▪Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceeasi compozitie cu a
stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata
suportului spre exterior.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos.
Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in
conditii bune la tencuieli interioare, sunt:
▪La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;
CORAL SRL TULCEA
▪La mortar de ciment (marca M100T) si ciment –var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar
cu intarzietor pana la 16 ore.
PREGĂTIREA CONSTRUCŢIEI Şi A SUPRAFEŢELOR ÎN VEDEREA EXECUTĂRII
TENCUIELILOR
Începerea lucrărilor de tencuieli se face numai după ce construcţia se găseşte într-un anumit stadiu;
suprafeţele care urmează să fie tencuite trebuie să corespundă anumitor condiţii şi să fie pregătite pentru
aplicarea mortarului.
Executarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor de pregătire a construcţiei şi a suprafeţelor elementelor
in vederea executării tencuielilor, contribuie in bună parte la obţinerea tencuielilor de bună calitate, fa
reducerea preţului de cost si ia scurtarea duratei de execuţie a acestora.
PREGĂTIREA CONSTRUCŢIEI
Înainte de începerea lucrărilor de tencuieli, trebuie terminate toate lucrările care ar putea împiedica
executarea tencuielilor sau prin lipsa, ori executarea lor ulterioară, ar putea să le deterioreze.
Pentru începerea tencuielilor Interioare trebuie terminate următoarele lucrări:
- zidăria pereţilor despărţitori să fie complet terminată, precum şi eventualele spargeri făcute pentru
lucrările de instalaţii;
- instalaţiile electrice, de apă, de încălzire centrală şi de gaze, care sunt prevăzute să rămână îngropate
sub tencuială, să fie complet executate, iar cele de apă şi de încălzire centrală să fie şi probate:
- montarea rabiţului la tavane, arce, bolti, şi alte zone prevăzut în proiect, precum şi a rabiţului pentru
acoperirea conductelor de scurgere, etc.
- baterea şipcilor fi trestiei la tavane şi pereţi de lemn;
- montarea tâmplăriei şi protejarea ei cu hârtie (saci vechi, ziare).
Tencuielile interioare se pot începe numai după executarea învelitorii sau terasei; pe timp de vară se
pot începe lucrările de tencuieli interioare dacă deasupra încăperii respective sunt executate cel puţin
două planşee de beton armat şi dacă scurgerea apei de ploaie de pe ultimul planşeu este asigurată.
De asemenea, lucrările de tencuieli se pot începe numai după un anumit termen, în care trebuie să se
producă tasarea zidăriei, deoarece aceasta tasare poate duce la fisurarea şi coşcovirea tencuielii. Pereţii
de cărămidă executaţi cu mortar de ciment se pot tencui imediat după terminarea etajului respectiv, iar
cei de zidărie cu mortar de var sau cu un mic adaos de ciment, se pot tencui numai după terminarea
zidăriei etajului imediat următor.
La clădirile cu parter şi la ultimul etaj, tencuielile se pot executa imediat după terminarea zidăriei
pereţilor, indiferent de mortarul utilizat.
Este interzisă executarea tencuielilor pe zidărie îngheţată.
Pentru executarea lucrărilor de tencuieli exterioare este necesar să fie terminată streaşină, montate
jgheaburile şi să fie asigurată îndepărtarea apelor de ploaie de pe acoperiş prin montarea la jgheaburi a
unor ştuţuri (aruncători de apă) provizorii.
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost
livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa
care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda
urmatoare
lor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):
-Pentru sprit: aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm;
CORAL SRL TULCEA
aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;

-Aplicarea pe blocurile BCA 14-15 cm.
-Pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm;
-Pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm.
-Pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri BCAconsistent 13-15
cm.
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE PENTRU A FI
TENCUITE
Pentru asigurarea unei aderenţe cât mai mari a mortarului pe suprafeţele pe care se poate aplica
tencuiala şl a unei câi mai bune comportări a acesteia în timp trebuie ca suprafeţele de tencuit să fie cât
mai rigide, curate şi rugoase.
În acest scop se iau următoarele măsuri:
* Suprafeţele elementelor de tencuit din cărămidă sau beton trebuie verificate din punctul de vedere al
abaterilor admisibile. Când există abateri importante, verticale sau orizontale, sau neregularităţi locale
mari, ele se vor repara. Ieşindurile locale sunt cioplite cu dalta sau cu ciocanul de zidărie, iar intrândurile
care necesită grosimi mari ale stratului de tencuiala (peste 40 mm) se acoperă cu o plasă de rabitz fixată
pe suprafaţa de tencuit sau cu o împletitură de sârmă pe cuie bătute în rosturile zidăriei peste care se
execută tencuiala, intrândurile mari, peste 70 mm, pe suprafeţele exterioare ale clădirilor, nu se rectifică
cu rabitz, ci cu completări de cărămidă sau prin îngroşarea stratului de mortar, pe cuie bătute în pereţi cu
împletitură de sârmă între aceste cuie pentru armarea mortarului.
Dacă abaterile nu depăşesc limitele admisibile se curăţă doar suprafeţele respective de praf, noroi, pete
de grăsime. Curăţirea se execută, de la caz ia caz, prin spălare cu apa, cu perii de sârmă, etc. Dacă
suprafeţele de tencuieli sunt netede, ele trebuie înăsprite prin cioplire, şpriţuire, etc. în cazul zidăriilor de
cărămida executate cu rosturile pline, rosturile zidăriei se curăţă pe adâncimea de 1cm, pentru a asigura
o legătura bună cu zidăria. Pereţii interiori şi tavanele din beton ce s-au realizat în cofraje de inventar
(metalice, placaj), având suprafeţe netede, nu se tencuiesc.
* Suprafeţele lor trebuie pregătite pentru o finisare cu compoziţia de zugrăveli cu tapete. Eventualele
chituri se execută cu mortar de ciment şi nisip fin. Suprafeţele pereţilor exteriori, realizaţi ca şi cei
interiori in cofraje de inventar indicate mai înainte, se pregătesc pentru o finisare directă cu compoziţii
de vopsit din PAV. înainte de aplicarea mortarului, suprafeţele de tencuit trebuie să fie stropite cu apă,
pentru a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuială, ceea ce ar dăuna adeziunii
mortarului.
Pentru a preîntâmpina apariţia fisurilor la rosturile dintre suporturile din materiale cu contracţii diferite,
aceste rosturi vor fi acoperite cu fâşii de rabiţ de circa 15 cm lăţime.
Toate suprafeţele de lemn sau de metal care apar în zidărie (ghermele, grinzi, buiandrugi, stâlpi) nu se
tencuiesc decât după ce au fost acoperite cu o plasă de rabitz, cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de
rabiţ cu carton bitumat, pentru a se evita umflarea lemnului în contact direct cu tencuiala.
Toate lucrările de rabiţ ale diferitelor elemente cerute de necesităţi arhitecturale trebuie terminate.
La tencuielile exterioare se evită lucrările de rabitz. Din zidărie sau din beton se lasă profiluri brute
peste care se trage cu şablonul profilul definitiv. Este de preferat să se monteze profilurile odată cu
executarea zidăriei sau ulterior, din elemente prefabricate din beton gata finisate sau brute, în acest ultim
caz, profilul definitiv se trage ca şi la cele neprefabricate.
La tencuielile de plasă de rabitz trebuie să se verifice în primul rând ca plasa să fie bine legată cu
sârmă la distanta de 20-25 cm, de reţeaua de bare de oţel-beton. Barele de oţel-beton au diametrul de cel
CORAL SRL TULCEA
puţin 6 mm, iar ochiurile reţelei au dimensiunile de 15x25 cm. Reţeaua trebuie bine legată de construcţia
tavanului, la fiecare 25-30 cm, cu mustăţi din sârmă zincată de 2-2,5 mm grosime şi fixată cu distanţiere
de lemn. Plasa trebuie să fie bine întinsă, să nu aibă părţi care să atârne şi să nu se lase sub greutatea
tencuielii. Construcţia rabitzului nu trebuie să prezinte abateri de la planul proiectat, mai mari de 5
cm/mp de perete sau tavan.
Pentru tencuielile exterioare se execută aceleaşi lucrări pregătitoare ale suprafeţelor de tencuit ca şi
pentru tencuielile interioare.
Se interzice folosirea ipsosului la aceste lucrări, având în vedere că se degradează la umiditate.
Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
▪controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare
pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi iar
suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor;
▪terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca
deteriorarea tencuielilor;
▪suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie
legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;
▪suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele
prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;
▪rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase)
de beton vor fi admise in stare rugoasa;
▪verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror executie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie)
▪precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele praznuri suporti metalici, coltari;
EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT
Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12
cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o planeitate ce
se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din
care se va executa grundul.
EXECUTIA AMORSARII
*Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un
sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
*Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid
de grund in grosime de 3 mm;
*Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3 (ciment, var,
nisip);
*Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a
mortarului pentru stratul de baza.
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand
o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
EXECUTIA STRATULUI DE BAZA
Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24 ore de la aplicarea
spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea
uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului:
CORAL SRL TULCEA
*Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m,

se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
*Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe
platforme de lucru continue.
*Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. “Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea
mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82” , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele
desenate.
*Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va verifica in
timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati,
goluri.
*Pe suprafete de BCA stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime si se va executa dupa
zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
*Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu
aiba granule vizibile de var nestins.
EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL
*Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de
pana la 1 mm.
*Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de
timp, iar intre ele, sa va nivela suprafata de tinci cu drisca.
*Grosimea tinciului la pereti de BCA va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1
mm.
*Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var
si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m³ de var pasta.
*Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin acoperirea tinciului cu
un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos.
*Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati
strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.
*Tencuielile interioare pe pereti de BCA. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executia
zidariei.
*La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de
ciment.
*Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecanice sau actelor de
vandalism trebuie protejate de profile metalice.
*In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5°C, se vor lua
masurile speciale prevazute in normativul “Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros”
indicativ C 16 -84.
ALCĂTUIREA Şi TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A TENCUIELILOR OBIŞNUITE

1. ALCĂTUIREA Şl TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A TENCUIELILOR OBIŞNUITE
La unele elemente de construcţie nu se cere rezolvarea prin tencuială a problemei estetice, ca de
exemplu la calcane, pereţi despărţitori în pod şi în boxele pivniţei şi altele.
CORAL SRL TULCEA
În aceste cazuri, tencuielile se execută mai simplu, fără vreo grijă deosebită pentru obţinerea unor
suprafeţe plane şi verticale, atenţie dându-se numai pentru acoperirea cu mortar a întregii suprafeţe de
tencuit şi asupra grosimii tencuielii. Aceste tencuieli se numesc tencuieli brute.
Mortarele care se folosesc pentru executarea tencuielilor brute în încăperi uscate sunt cele de var,
iar în încăperi umede şi la exterior sunt cele de var cu adaos de ciment. Consistenţa acestor mortare
trebuie să fie de 7-8 cm.
Mortarul se aplică manual prin aruncarea pe suprafaţa de tencuit direct cu canciocul, cu mistria
sau cu faradul, luând mortarul din targa de mortar sau din lada containerului.
Uneori, mortarul din ladă se pune întâi pe o mahala pătrata şi de pe aceasta se ia cu mistria şi se
aruncă pe tavan sau pe perete.
La pereţi, mortarul se aplică începând de jos in sus, intr-un strat continuu, nivelându-l cu dosul
mistriei sau cu mahalaua lungă, astfel ca grosimea tencuielii să rezulte de 1-1,5 cm.
Netezirea cu drişca se execută după ce mortarul s-a întărit puţin, prin frecarea suprafeţei si
apăsând in acelaşi timp drişca pentru a îndesa mortarul aplicat, stropind la nevoie cu apă suprafaţa
înainte de drişcuire. în timpul netezirii nu se urmăreşte obţinerea unei suprafeţei plane, ci numai a unei
suprafeţe netede.
2. ALCĂTUIREA Şl TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A TENCUIELILOR SIMPLE
Tencuielile simple sunt acelea la care suprafaţa tencuită trebuie să fie plană, verticală, respectiv
orizontală, iar faţa văzută, drişcuită. Aceste tencuieli, numite şi tencuieli drişcuite, sunt cele mal des
întrebuinţate şi se folosesc atât în interior cât şi la exterior.
Tencuielile simple sunt alcătuite din trei straturi, şpriţ, grund şi straiul vizibil. Principalele operaţii ce se
execută la aceste tencuieli sunt legate tocmai de realizarea celor 3 straturi precedată de trasarea
suprafeţelor.
2.1. TRASAREA SUPRAFEŢELOR
În scopul de a stabili verticalitatea (orizontalitatea) şi planeitatea suprafeţei tencuielii, precum şi în
vederea obţinerii unei grosimi cât mai reduse a acesteia, se execută trasarea suprafeţelor de tencuit.
Trasarea cuprinde două operaţii:
►punctarea;
►executarea stâlpişorilor (sau fixarea reperelor).
Punctarea constă în aplicarea pe suprafaţa de tencuit a unui număr de martori realizaţi din mortar, astfel
ca faţa acestor martori să corespundă cu faţa grundului care urmează să se aplice. între martori se
executa stâlpişori care servesc pentru nivelarea grundului.
Pentru executarea acestor operaţii la pereţi interiori, în partea de sus a acestora, la o distanţa de 20cm de
la tava şi 20cm de la peretele vecin, se bate în rostul de zidărie un cui, astfel ca floarea lui să rămână în
afara peretelui cu 1-1,5cm. Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumb, lăsând greutatea
cumpenei să atârne aproape de pardoseala. Alături de sfoară, cu 20 cm de pardoseală, se bate un al

doilea cui, până ce floarea lui atinge sfoara. După baterea celor două cuie, se controlează grosimea
tencuielii de-a lungul sforii. Dacă, din cauza neregularităţii zidului, grosimea obţinută depăşeşte în multe
locuri pe cea normala de 2 cm, se bate atât cuiul de sus cât şi cel de jos, astfel ca să se obţină o grosime
de tencuiala cât mai mica, mergând în unele locuri chiar până la 0,5cm. între aceste două cuie, se mai
bate în acelaşi mod încă un cui la mijlocul distanţei. Se repetă operaţiile şi în cealaltă margine a
peretelui. între cuiele de lângă tavane se ţine întinsă o sfoara de floarea cuiului şi se bate în lungul sforii,
CORAL SRL TULCEA
la 1-2 m, câte un cui până ce floarea acestuia atinge sfoara. în aceiaşi mod se procedează şi între cuiele
intermediare, precum şi între cuiele de lângă pardoseală.
În jurul tuturor acestor cuie se aplica turte de mortar, nivelându-se până la floarea cuiului, formând astfel
aşa numiţi martori. Martorii se mai pot face lipind cu mortar lângă cui, în poziţie orizontala, o bucata de
şipcă la nivelul florii lui.
Între martorii astfel executaţi se aplică fâşii verticale de mortar de 8-12 cm lăţime, nivelate cu un
dreptar, prin mişcarea succesivă a acestuia în sus şi în jos, rezemat pe martori. Pe porţiunile de fâşie care
formează goluri sub dreptar, se aplică mortar şi se nivelează din nou. Fâşiile astfel executate se numesc
stâipişori sau repere de mortar. Este bine ca marginile stâlpişorilor să fie neregulate, pentru ca să se facă
o mai bună legătura cu grundul.
Pentru a uşura munca tencuitorului, este mai bine ca dreptarul pentru nivelarea mortarului să fie ţinut în
poziţie verticală, în care scop, la încăperi cu înălţimi mici şi în cazul aplicării mecanizate a tencuielilor,
în loc de stâipişori verticali se executa fâşii orizontale.
Pentru aceasta, în modul descris mai înainte, se execută doua rânduri orizontale de martori, la distanţe de
50-60 cm de la tavan şi de la pardoseală. între martorii astfel fixaţi se realizează fâşii orizontale din
mortar. Reperele (stâipişori şi fâşii orizontale) din mortar pot fi înlocuite cu repere metalice de inventar.
Reperele metalice speciale de inventar sunt executate din corniere care se fixează la distanţe de 1,00-
1,50 m pe verticală cu ajutorul unor piroane; muchia dinspre perete a aripii cornierului perpendicular pe
perete marchează faţa stratului de grund. La pereţi exteriori, trasarea se execută ia fel ca la pereţii
interiori, însă pe toată înălţimea clădirii şi nu separat pe fiecare etaj în parte, deoarece altfel nu se poate
asigura o suprafaţă plană a faţadei. Când faţada este prevăzuta cu elemente orizontale ieşite din planul
peretelui, de exemplu brâuri executate "de roşu" şi care împiedică ţinerea firului cu plumb, acesta se ţine
depărtat de zid, astfel ca să nu fie împiedicat de aceste elemente orizontale.
Apoi se măsoară distanţa dintre firul cu plumb şi zid din 3 in 3 m şi se stabileşte distanţa de la fir
la faţa tencuielii, astfel ca să rezulte o grosime minimă a acesteia.
După aceasta, se bat cuiele-martori astfel ca floarea lor să fie la aceeaşi distanta de firul cu plumb pe
toata înălţimea clădirii. Mai departe se procedează ca la tencuielile pe pereţii interiori.
La trasarea tavanului, în centrul iui se fixează un martor de ipsos gros de 1-1,5 cm. Pe acest
martor se ţine paralel cu unul din pereţi un dreptar lung, în general cât latura mica a încăperii, şi cu
ajutorul unui boloboc aplicat pe acesta, se aşează dreptarul în poziţie orizontală, la capetele lui se fixează
câte un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spaţiului dintre dreptar şi tavan. Se întoarce apoi
dreptarul în poziţie perpendiculară şi se procedează la fel, fixându-se alţi doi martori la capetele
dreptarului, în noua poziţie.
Folosind martorii astfel fixaţi se punctează în mod analog linii lângă pereţi. Dacă suprafaţa
tavanului este mare, se mai punctează şi alte linii paralele, fixând martori în prelungirea liniilor stabilite,
prin martorii executaţi anterior şi ţinând dreptarul pe doi martori alăturaţi, între martorii fixaţi se execută
fâşii de mortar de grund paralele cu una din laturi, la fel ca la trasarea pe pereţi. La fixarea martorilor se
urmăreşte să nu se depăşească grosimea normală a grundului.
2.2. APLICAREA ŞPRIŢULUI

Şpriţul sau amorsajul este primul strat al tencuielii şi are ca scop să asigure o bună legătură a acesteia cu
suprafaţa de tencuit. Pentru aceasta el trebuie să fie continuu, ceea ce se obţine prin alegerea consistenţei
CORAL SRL TULCEA
mai fluide a mortarului de şpriţ (consistenţa de 11-12 cm). Pereţii din zidărie de cărămidă se stropesc cu
apă şi se amorsează prin stropire cu un mortar fluid, care va avea aceeaşi compoziţie ca a mortarului
pentru stratul de grund La suprafeţele de beton şi de zidărie de piatra, pentru şpriţ se foloseşte laptele de
ciment (ciment cu apa), uneori cu un mic adaos de nisip. La suprafeţele de beton care urmează să fie
tencuite, mortarul pentru şpriţ se prepară din ciment cu adaos de var.
Stratul de şpriţ se aplică fie manual, fie mecanizat. Aplicarea mecanizată se realizează cu
maşinile de tencuit. Manual, stratul de şpriţ se aplică cu ajutorul unei mături scurte, astfel încât să
formeze un strat cât mai subţire (-3 mm), numai cât este necesar să se acopere toată suprafaţa cu un strat
continuu.
La suprafeţele de rabitz nu se aplică şpriţ, ci în locul acestuia se aplică un strat-suport pentru
grund, care se numeşte smir. Acest strat se executa din mortar de var cu ipsos sau de var cu ciment după
cum este şi mortarul grundului, mortarul smirului trebuie să aibă o consistenta mai vârtoasă (circa 5-6
cm).
Smirul se aplică apăsându-l cu dosul mistriei pe plasa de rabitz, astfel ca să intre bine în
ochiurile plasei. Suprafaţa smirului trebuie să rămână cât mai aspră pentru ca să asigure o bună legătura
cu grundul.
2.3. APLICAREA GRUNDULUI

Grundul este stratul cel mal gros al tencuielii şi serveşte pentru acoperirea nereguiarităţilor
suprafeţelor de tencuit.
Grosimea totală normală a grundului trebuie să fie de -20 mm la tencuielile pe cărămidă, piatră şl
beton şi de circa 15 mm la tencuielile pe suprafeţele din şipcl şi trestie.
La suprafeţele de beton care urmează să fie tencuite şi care au rezultat din execuţie destul de îngrijite,
fără abateri însemnate de la verticală la pereţi şi de la orizontală la tavane, se aplică direct stratul vizibil
peste şpriţ, netezit în prealabil după o oarecare zvântare a lui, fără să se mai execute grundul.
Grundul se aplică numai după ce şpriţul s-a întărit, dar nu mai devreme de 24 ore de la aplicarea
acestuia, în cazul suprafeţelor de beton şi de o ora în cazul suprafeţelor de cărămida.
Grundul se aplică manual sau mecanizat. Aplicarea mecanizată se realizează cu maşini de
tencuit. Aplicarea manuală se realizează într-una sau două reprize, prin aruncarea mortarului pe
suprafeţele de tencuit. Mortarul se aruncă direct cu canciocul, cu mistria sau cu făraşul. Uneori, mortarul
din targa se pune cu mistria pe mahalaua pătrata şi de pe aceasta se aruncă pe suprafaţa de tencuit.
Mortarul se întinde între stâlpişori, în fâşii orizontale începând de jos în sus într-un strat cât mai uniform
şi de grosimea stâlpişorilor. Apoi, cu ajutorul dreptarului, ţiriâridu-i în poziţie orizontală şi sprijinit pe
doi stâlpişori, se nivelează mortarul prin mişcări orizontale de du-te-vino şi deplasându-l treptat de jos în
sus, pentru ca astfel surplusul de mortar să se adune pe dreptar; acest mortar se aruncă înapoi în targa de
mortar direct cu dreptarul ţinându-l în poziţie verticală.
După prima nivelare se completează golurile râmase şl se nivelează din nou.
Pentru ca, ta aruncarea mortarului de grund, stâlpişori! să nu se îngroaşe, ceea ce ar provoca deformarea
suprafeţei lor şi a grundului, este necesar ca, înainte de a se nivela cu dreptarul, stâlpişorii să fie curăţaţi
cu mistria de mortarul căzut pe ei.
Când se folosesc repere de inventar executate din corniere metalice, mortarul se nivelează cu
dreptare profilate special, care alunecă pe reperele metalice,
în cazul executării tencuielilor folosind la pereţi fâşii orizontale, dreptarul se ţine în poziţie verticală lipit
pe două fâşii orizontale de ghidare şi se deplasează pe aceste fâşii cu mişcări scurte în sus şi în jos.
CORAL SRL TULCEA
Pentru ca să nu se piardă mortarul care cade în timpul nivelării se aşează pe schelă, lipită de perete, o
scândura lată, de pe care mortarul căzut se strânge cu mistria şi se aruncă fie pe perete pentru
completarea
golurilor rămase, fie în targa de mortar. La executarea tencuielii fără schelă, planşeul trebuie să fie curat,
pentru ca mortarul căzut să nu se amestece cu corpuri străine.
Suprafaţa grundului astfel obţinută nu se netezeşte, ea trebuie să rămână aspră, pentru ca să se asigure
buna aderenţă a stratului vizibil. Dacă după nivelare suprafaţa grundului a ieşit netedă sau atunci când
stratul vizibil urmează să fie aplicat după uscarea completa a grundului, faţa acestuia se crestează cu
mistria pe o adâncime de 2-3 mm, trăgându-se linii înclinate în doua sensuri, la distanta de 5-6 cm una
de alia. O aderenţă mai bună se obţine brăzdând suprafaţa grundului cu linii orizontale ondulate.
Dacă grundul se aplică în mai multe straturi, la mortarele pe bază de ciment sau ipsos, fiecare
strat trebuie să se aplice numai după întărirea stratului aplicat anterior, iar în cazul mortarelor de var,
numai după ce acesta a început să se albească.
Intervalele de timp între straturile tencuielii aplicate separat variază de la 1h până la 48 h, în
funcţie de natura mortarului.
La executarea grundului pe pereţii exteriori, pe timp călduros trebuie luate imediat măsuri, pentru a
proteja suprafaţa de razele solare şi de vânt, prin acoperirea cu rogojini umede sau prevăzând paravane
pe schela exterioară. Nu se va aplica stratul de grund pe suprafeţele îngheţate sau dacă există pericolul
ca grundul să îngheţe, înainte de întărire.
La executarea grundului este necesar sa se dea o atenţie deosebită colturilor intrândurilor şi ieşindurilor,
pentru ca acestea să rezulte drepte.
La executarea paleţilor la uşi, ferestre şi nişe, se fixează la colţuri dreptare puse la cumpănă sau la
boloboc, pentru ca aceştia să rezulte drepţi şi verticali, respectiv orizontali.
Mortarul de grund se aplică la tavane prin aruncarea iui între fâşiile de ghidaj, până la grosimea acestora,
începând de la unul din colţurile tavanului. Mortarul pentru tavane trebuie să fie mai vârtos decât cel
pentru pereţi (de consistenţă 8-7 cm).
Grundul se nivelează întâi cu mahalaua apoi cu dreptarul, care se ţine aplicat pe două fâşii şi se mişcă în
dreapta şi în stânga mergând prin retragere, dreptarul se ţine înclinat faţa de tavan, pentru a strânge pe el
surplusul de mortar care apoi se aruncă în ladă.
După prima nivelare se aruncă mortar în golurile rămase şl se nivelează din nou, până ce se
obţine o suprafaţă continuă a grundului.
Întrucât cantitatea de mortar care cade la aplicarea grundului pe tavane este mai mare decât ia aplicarea
pe pereţi şi se împrăştie pe toata suprafaţa încăperii, este necesar să se prindă pe mahala mortarul ce
cade, luându-l apoi de pe mahala cu mistria şi aruncându-i din nou pe tavan. De asemenea, este necesar
ca podina schelei de pe care se lucrează să fie continuă şi bine executată, pentru ca să se poată strânge
mortarul căzut.
Racordarea dintre tavan şi pereţi se execută fie în colţ drept (viu) formând o linie dreaptă, fie cu
o scafa rotundă simplă, fie cu un anumit profil. Racordarea în colţ viu trebuie să dea o linie perfect
dreaptă, în care scop, după aplicarea grundului această linie se verifică cu dreptarul. Pentru formarea
scafei rotunde simple, în colţul respectiv se aruncă mortar în cantitate mai mare şi în mai multe straturi,
nivelându-l cu drişca specială profilată îndreptându-l apoi cu un dreptar de 1-2 m.
2.4. APLICAREA STRATULUI VIZIBIL

CORAL SRL TULCEA
Stratul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple şl are ca scop să dea forma şi aspectul
definitiv tencuielii. Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare. Mortarul stratului vizibil, denumit
şi tinci, se prepară cu nisip cu granule până la 1 mm diametru, iar consistenţa lui este de 9-11 cm, înainte
de aplicare, mortarul se trece printr-o sită cu ochiuri de 1,5 mm. După aplicarea stratului vizibil, acesta
se prelucrează, pentru a-i da o suprafaţă perfect dreaptă şi uniformă ca aspect, fără zgârieturi, fără urme
de înădiri.
Stratul vizibil se aplică după uscarea grundului (sau albirea lui la tencuielile pe bază de var),
începând cu tavanul. Dacă grundul este complet uscat, acesta se stropeşte cu apă înainte de aplicarea
stratului vizibil. La tencuieli exterioare, înainte de aplicarea stratului vizibil se execută toate
profilurile faţadei.
Tinciul se aplică cu canciocul sau cu mistria, pe porţiuni reduse şi imediat se întinde cu drişca-dreptar
într-un strat uniform şi cât mai subţire, căutând să se obţină o suprafaţă cât mai regulată. După zvântarea
acestui strat se procedează la netezirea sui cu drişca de lemn. Netezirea se obţine stropind cu apă stratul
aplicat, cu ajutorul bidinelei şi frecându-l cu drişca, cu mişcări circulare, până la obţinerea unei suprafeţe
cât mai netede şi uniforme.
Tinciul se mai poate netezi şi cu ajutorul driştei de lemn căptuşită cu cauciuc, care aluneca mai uşor pe
mortar şi cu care se obţine o suprafaţa mai netedă.
Suprafaţa netezită se verifică cu un dreptar, iar neregularităţile se completează cu tinci şi se nivelează
din nou, frecând suprafaţa până ce capătă acelaşi aspect ca restul suprafeţei frecate anterior.
La netezirea tencuielii colturilor vii intrânduri şi ieşinde (la colţurile încăperii, la racordarea cu tavanul,
la golurile pentru uşi, ferestre, nişe) trebuie să se dea o atenţie deosebita pentru ca să se obţină rezultate
mai bune se întrebuinţează în acest scop dreptare speciale de colţ, din lemn sau metal. Scafele rotunde se
netezesc cu dreptarul şi apoi cu drişca specială profilată, până se obţine racordarea uniformă, în tot
lungul scafei, a tavanului cu stratul vizibil executat înainte.
Pentru a preîntâmpina uscarea prea rapidă şi apariţia fisurilor, stratul vizibil se protejează de
soare şi de vânt cu rogojini sau saci.
Tencuielile la spaîeţi şi la glafurile golurilor se execută odată cu tencuirea pereţilor şi în acelaşi mod.
Muchiile rezultate din intersecţia suprafeţelor tencuiîe ale pereţilor, spaieţilor şi glafurilor vor reprezenta
linii drepte, fără frânturi teşite.
Abaterea de la verticală sau orizontală, verificată cu firul cu plumb, respectiv nivela, va fi cel
mult + 1 mm/m şi de maxim + 3 mm pe element.
3. ALCĂTUIREA Şl TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A TENCUIELILOR APLICATE

PE SUPRAFEŢE DE B.C.A.
Înainte de a începe lucrările de tencuieli se pregătesc suprafeţele. Colţurile rupte şi ştirbiturile

zidăriei se umezesc cu apă şi se repară în prealabil cu mortar de var cu ciment, cu dozajul 1:2:6.
Rosturile se adâncesc pe 2-3 cm şi toată suprafaţa se curăţă, cu perii, de resturi de mortar, de
praf, de pete de ulei, etc.
Tencuielile interioare se execută în trei straturi (şpriţ, grund, strat vizibil), în grosime totală de
-15 mm. înainte de a începe aplicarea mortarului de tencuială, zidăria peretelui se udă cu apă, pentru a
îndepărta praful şi pentru a împiedica absorbţia apei din mortar, ceea ce ar provoca scăderea rezistentei
mortarului.
CORAL SRL TULCEA
Primul strat (şpriţul), de 2-3 mm grosime se execută din mortar de ciment cu adaos de var, având
compoziţia 1:0,25:3 (ciment:var:nisip) şi cu consistenţa de 12-13 cm. Grundul, cu grosimea de 10-15
mm, se execută din mortar de var cu compoziţia obişnuită (1:4 sau 1:3). Ultimul strat (faţa văzuta), de 1-
3 mm grosime, se execută cu mortar având aceeaşi compoziţie ca cel pentru grund, folosind însă nisipul
fin cernut (0-1 mm).
Tencuielile exterioare se recomandă să se execute la cel puţin două luni de la terminarea zidăriei şi cei
puţin o lună de la executarea tencuielilor Interioare. Lucrările de pregătire a suprafeţelor interioare, care
urmează a fi tencurte, sunt aceleaşi ca şi pentru pereţii interiori. Zidăria umezită de ploi trebuie lăsată să
se usuce.
Ca şi tencuielile interioare, cele exterioare se execută tot din trei straturi, în grosime totală de
circa 18 mm. Primul strat (şpriţul) se execută din acelaşi mortar ca şi pentru tencuielile interioare şi se
aplică pe zidărie, în grosime de 2-3 mm.
După o oarecare zvântare a şpriţului se aplică al doilea strat (grundul) cu mortar 1:1:6 sau 1:2:6
(ciment:var.nisip); grosimea acestui strat este de -10-11 mm. Suprafaţa grundului trebuie să fie de
asemenea, rugoasă. Al treilea strat (Tinciul) se aplică înainte de uscarea grundului. Compoziţia
mortarului pentru tinci este aceeaşi ca şi a mortarului pentru grund. Când, datorită execuţiei zidăriei,
grosimea tencuielii depăşeşte 25 mm, porţiunea respectivă trebuie armată cu o plasă rabitz fixată în cuie.
Suprafeţele tencuite trebuie protejate împotriva vântului, acţiunii directe a razelor solare şi a
ploilor, până la întărirea mortarului. în primele 2-3 zile de la execuţie, tencuiala trebuie stropită periodic
cu apă.
III. DEFECTE LA EXECUTAREA TENCUIELILOR Şl REPARAREA LOR
Atât în timpul executării, cât şi în timpul exploatării construcţiei, pe suprafeţele tencuite pot apărea
diferite defecte, ca de exemplu, coşcoveli, crăpaturi, diferite pete, împuşcături, care au diverse cauze.
Defectele cele mai des întâlnite sunt:
- pregătirea necorespunzătoare a suprafeţelor tencuielii;
- calitatea necorespunzătoare a materialelor folosite la prepararea mortarului;
- executarea greşită a lucrărilor de tencuieli;
- greşeli la executarea altor lucrări;
- întreţinerea sau exploatarea necorespunzătoare a construcţiei.
1. COŞCOVIREA TENCUIELII
În cele mat multe cazuri coşcovi rea şi căderea tencuielii se datorează nerespectării condiţiilor pe
care trebuie să le îndeplinească suprafeţele ce urmează a fi tencuite, prin care trebuie asigurată buna
aderenţă (legătura) dintre acestea şi mortarul aplicat. în acest caz, slaba aderenţă se explică prin faptul că
suprafaţa tencuită a fost prea netedă sau nu a fost bine curăţată de praf, noroi, pete de grăsime, etc.
înainte de aplicarea mortarului.
Coşcovirea tencuielilor este provocată, uneori şi din cauza insuficientei udări a suprafeţei de
zidărie sau beton tencuit, mai ales dacă aceasta, în momentul aplicării mortarului, a fost bine uscată.
De asemenea, la executarea tencuielilor pe pereţii expuşi la soare şi vânt, apa din mortar se
evaporă foarte repede, mortarul îşi pierde rezistenţa şi tencuiala se desprinde cu timpul şi cade. De
CORAL SRL TULCEA
aceea, pe timp foarte călduros, aceşti pereţi se udă bine înainte de aplicarea mortarului şi apoi se
protejează cu rogojini care trebuie menţinute umede 4-5 zile.
La tencuieli exterioare, stratul vizibil, încălzit de soare sau bătut de vânt, se contractă şi se
desprinde de grund. Cauza este lipsa de aderenţă provocată de suprafaţa prea netedă a grundului sau
neudarea suprafeţei înainte de aplicarea stratului vizibil. Şi în acest caz este necesar ca grundul, înăsprit
la executarea lui cu crestături de mistrie, să fie bine udat şi apoi stratul vizibil să fie protejat de soare şi
vânt. Pe de altă parte, tencuiala nu trebuie executată nici pe suprafeţe umede, deoarece efectele sunt
aceleaşi.
De asemenea, nerespectarea unor reguli de folosire a mortarelor provoacă desprinderea şi chiar
căderea tencuielilor.
Prezenţa sub tencuială a lemnului, sub forma de ghermele, buiandrugi, etc. neacoperite cu plasă
de sârmă sau rabiţ, poate provoca coşcovirea tencuielii.
Coşcovirea tencuielii poate fi şl din cauza întreţinerii necorespunzătoare a construcţiei. De exemplu,
nerepararea la timp a unor defecte la jgheaburi, burlane sau la instalaţia de apă, duce la umezirea
tencuielii, care, îngheţând iarna, se coşcoveşte şi se desprinde de pe suprafaţa tencuită.
2. CRĂPĂTURI PE TENCUIALĂ
Crăpaturile pot apărea în toate cazurile pe linia de despărţire a două materiale diferite pe care s~a
aplicat tencuiala, în special între lemn sau metal şi zidărie, dacă la executare nu s-au luat măsuri de
acoperire a rostului între acestea cu plasă de rabitz.
La tencuiala executată pe zidărie, crăpăturile apar de multe ori din cauza tasării fundaţiilor sau a
grinzilor pe care se sprijină zidăria. în acest caz, crăpătura apare pe toata grosimea zidăriei şi se vede pe
tencuială pe ambele feţe ale peretelui.
În unele cazuri crăpaturile sunt provocate de compoziţia greşită a mortarului. Astfel, folosirea
mortarelor grase (afară de cele de ipsos) aplicate într-un strat gros, duce la formarea fisurilor de
contracţie, deoarece aceste mortare, ia uscare, îşi micşorează volumul. Fisurile de contracţie se
formează, de asemenea, la folosirea mortarelor care au stat prea mult şi au început priza în lada de
mortar.
De multe ori crăpaturile în tencuială provocate de cauzele arătate sunt însoţite de coşcoviri locale
3. PETE PE TENCUIALĂ
Unul din defectele care strică aspectul tencuielii (şi al zugrăvelii) il formează petele. Ele pot fi de
diferite culori, în funcţie de cauza care le-a provocat.
Astfei, din cauza exploatării greşite şi a lipsei de întreţinere în special la locuinţe, apar pe tencuiala
coşurilor din camere, pete de culoare maro. Acest defect se datorează unui lichid negru care se scurge pe
coş şi care se formează prin arderea incompletă a combustibilului provocată de un defect al sobei sau al
coşului. în acest caz lichidul negru pătrunde prin zidăria coşului şi apare în cameră ca o pată urât
mirositoare. Constatarea cauzei unor astfel de pete se face prin uşiţa de curăţire din cameră sau din pod,
în care caz interiorul coşului este umezit de un astfel de lichid. Uneori, pete cu aspect asemănător apar şi
pe pereţii fără coşuri. Aceste pete se datorează existentei sub tencuială a unor materii bituminoase, cu
care a fost pătat peretele şi care nu au fost îndepărtate complet la suprafeţele pentru tencuieli. Astfel de
pete poî fi provocate şi de instalaţia de scurgere, dacă tencuiala a fost aplicată parţial direct pe tubul de
fontă acoperit în genera! cu catran, sau dacă îmbinarea tuburilor nu este etanşă, în care caz lichidul din
tubul de scurgere, trecând prin frânghia gudronată de la manşonul de îmbinare, pătează tencuiala.
CORAL SRL TULCEA
Pete de importanţă mai mică, având culoare roşcată, apar uneori pe tencuială din cauza prezentei
la mica adâncime a tuburilor de instalaţie sau de apă, a barelor de oţel-beton, etc. care ruginindu-se,
pătează tencuiala. Astfel de pete se repară de către zugravi, acoperind locurile respective cu anumite
substanţe.
De asemenea, pete de mică importanţă, de culoare albă, sunt cele care se datorează aplicării
tencuielii pe zidăria umedă. Apa din zidărie evaporându-se lasă câte o pată pe suprafaţa tencuielii,
diferitele săruri aduse din masa zidăriei provocând păta rea tencuielii sau a zugrăvelilor. Astfel de pete,
după uscarea zidăriei şi după o nouă zugrăvire, nu mai apar.
Uneori, din aceeaşi cauză, umiditatea din zid nu lasă săruri pe suprafaţa zidăriei şi acţiunea ei se
rezuma numai la pătarea zugrăvelii. Acest defect dispare o dată cu uscarea zidăriei.
Dacă umezeala pe pereţi se menţine vara şi iarna şi durează mai mulţi ani, aceasta dovedeşte că
umiditatea vine de la o sursă permanentă şi fenomenul se numeşte igrasie. Dacă în apropierea petelor de
umezeală nu există o instalaţie de apă, care ar putea fi una din cauze, sursa permanentă este umiditatea
din pământ. Cauza igrasie!, în acest caz, este lipsa izolaţiei hidrofuge, care permite trecerea umidităţii
din pământ prin porii zidăriei şi menţinerea umezelii permanente a peretelui.
Umezeala, care apare numai pe timp de iarnă şi în special în partea de jos a colţurilor exterioare ale
camerei, se datorează condensării aburului din cameră pe părţi reci ale zidurilor. în acest caz nu este
necesară nici o reparaţie, ci numai o bună încălzire şl aerisire a camerei respective.
4. ÎMPUŞCĂTURI DE VAR
Acest defect este provocat de calitatea necorespunzătoare a varului stins, folosit la prepararea
mortarului.
Varul bulgări conţine în el părţi de calcar cu diferite viteze de stingere. Alături de părţile care se
desfac imediat ce intră în contact cu apa, sunt părţi de var bulgări, care se sting mai greu şi uneori, după,
3- 4 săptămâni de la amestecarea lor cu apa.
Aceste părţi de var nestins, fiind în tencuială, absorb umiditatea din mortar, din zidărie sau din atmosferă
şi încep să se stingă, mărindu-şi volumul. Ca rezultat, pe suprafaţa tencuielii apar umflături, apoi cazând
tencuiala rămân găuri conice de dimensiuni până la 3- 4 cm diametru, având la mijloc o bucată de var.
Aceste defecte pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere a varului, menţinerea lui un timp
necesar (4-6 săptămâni) în groapa de var sau prin strecurarea laptelui printr-o sită deasă.
Un fenomen identic se poate produce dacă în tencuială, o dată cu nisipul, ajung bulgări de argilă.
Aceasta, umezindu-se îşi măreşte volumul şi poate produce de asemenea, împuşcături.
5. REPARAREA DEFECTELOR
Defectele la tencuieli se repară numai după stabilirea şi înlăturarea cauzelor care le-au provocat,
şi anume:
- deteriorarea tencuielii provocate de tasarea inegală a terenului de fundare se repară după
eliminarea tasării;
- tencuielile avariate prin trepidaţii produse de executarea unor lucrări pe planşeul respectiv se repară
după terminarea acestor lucrări;
- tencuielile avariate de îmbibarea cu apă se repară după înlăturarea defectelor din instalaţie, care au
provocat îmbibarea cu apă şi după uscarea stratului suport.
Repararea degradărilor se execută astfel: tencuiala desprinsă de pe stratul suport se înlătură, Iar locul
respectiv se curăţă cu -2-5 cm dincolo de limitele suprafeţei cu defect. După aceasta, locul curăţat se udă
cu apă, şi reparaţia se execută cu acelaşi mortar şi în aceeaşi ordine a operaţiilor ca şi tencuiala iniţială.
CORAL SRL TULCEA
Când s-a deteriorat numai faţa văzută a tencuielii, locul deteriorat se curăţă cu grijă, se udă cu apă şi
se aplică stratul respectiv de mortar în acelaşi mod ca ia tencuiala iniţială.
Repararea tencuielilor vechi nu se limitează la porţiunile de tencuială căzute, ci la toate porţiunile
desprinse de pe stratul suport şi care se determină după sunetul obţinut prin lovirea tencuielii cu un
ciocan din lemn sau din cauciuc dur.
După îndepărtarea cauzelor care au provocat deteriorările şi după îndepărtarea tencuielilor burduşite
suprafaţa descoperită se curăţă cu grijă de resturile de mortar şi de praf, cu ajutorul unei perii;
eventualele defecte ale stratului suport trebuie remediate, respectând toate condiţiile cerute de materialul
din care este executată această suprafaţă.
Numai după aceasta se execută tencuiala, cu aceiaşi mortar şi aceleaşi straturi ca şi restul tencuielii.
Dacă pe tencuiala veche apar fisuri şi dacă din examinarea lor se constată că tencuiala nu este desprinsă
de stratul suport, repararea tencuielii se limitează la lărgirea şi curăţirea fisurilor cu şpaclui, după
îndepărtarea cu peria a prafului şi udarea cu apă, crăpaturile se drişcuiesc cu mortar de var, de ciment
sau de var cu ciment.
Este strict interzis a se astupa crăpaturile şi alte defecte mici cu mortar de Ipsos, fiindcă acest mortar îşi
măreşte volumul când se execută zugrăveala şi suprafeţele reparate ies din planul tencuielii. La tencuieli
cu împuşcături de var, în locurile respective se scot complet bucăţile de var rămase în tencuială, se
desface bine gaura formată şi se trece la repararea tencuielii în aceste locuri. Dacă împuşcăturile sunt
prea dese, este necesar ca după curăţirea locurilor respective de var să se dea jos şi stratul vizibil şi să se
execute din nou pe toată suprafaţa.
După executarea lucrărilor arătate şi pregătirea suprafeţelor, locul care urmează să fie reparat se
curăţă de praf şi se udă bine cu apă înainte de aplicarea mortarului. Mortarul se aplică, în straturi, aşa
cum se execută tencuiala nouă, adică fiecare strat se aplică după uscarea stratului precedent.
Mortarul pentru grund, care se foloseşte la reparaţii, trebuie să fie preparat cu acelaşi liant ca şi cel
vechi, însă cu un adaos suplimentar de ciment.
Faţa văzută trebuie prelucrată astfel încât reparaţia făcută să nu apară diferit, adică să aibă aceeaşi
structură (drişcuită, gletuită, stropită, etc.) ca şi tencuiala veche.
IV. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TENCUIELI PE TIMP FRIGUROS

Pe timp friguros lucrările de tencuieli se execută în încăperi încălzite, folosindu-se mortare obişnuite,
şi numai în cazuri cu totul excepţionale se execută în aer liber sau în încăperi cu temperaturi sub 0 gr. C,
folosindu-se mortare speciale, care au proprietatea de a se întări la astfel de temperaturi.
1. TENCUIELI CU MORTARE OBIŞNUITE
Când temperatura scade sub +5˚C, este interzis a se executa lucrări de tencuieli cu mortare obişnuite.
La executarea lucrărilor de tencuieli interioare pe timp friguros, unde se vor folosi mortare obişnuite,
este necesar a se lua din timp toate măsurile pregătitoare suplimentare, ca: închiderea golurilor de uşi şi
ferestre şi asigurarea încălzirii încăperilor, atât în timpul cât se lucrează, cât şi în perioada de uscare
artificială a tencuielilor.
Pe toată perioada executării tencuielilor, până când umiditatea tencuielii va scădea la 8%,
temperatura în încăperea respectivă nu trebuie să scadă sub +5˚C.
Mortarele care se folosesc la executarea tencuielilor pe timp friguros vor fi de ciment sau ciment-var.
La prepararea lor se vor utiliza, de preferinţă, nisipuri silicoase cu un conţinut minim de fracţiune sub
0,2 mm şi cu un procent cât mal redus de părţi levigablle. Consistenţa mortarelor măsurată de conul-
etalon va fi de 6-8 cm.
CORAL SRL TULCEA
La prepararea mortarelor se va da o deosebită atenţie pentru respectarea dozajului, precum şi a

timpului de amestecare, care se va spori cu 50% faţă de timpul de amestecare pe timp de vară.
Temperatura minimă a mortarului la locul de lucru va trebui să fie de cel puţin +8˚C. Temperatura
mortarului ia ieşirea din malaxor nu trebuie să depăşească +50˚C la mortarele de ciment-var şi 25˚C la
mortarele de ciment sau ipsos- var.
Pentru obţinerea temperaturii necesare a mortarului, se încălzeşte în primul rând apa, până ia cel
mult 80˚C. Nisipul se încălzeşte numai dacă prin încălzirea apei nu se poate obţine temperatura necesară
a mortarului sau dacă nisipul conţine bulgări îngheţaţi.
în cazul executării mecanizate a tencuielilor, este necesar să se ia măsuri ca staţiile de preparare a
mortarelor şi pompelor de mortar să fie instalate în încăperi încălzite, de asemenea, să fie izolate termic
toate conductele de mortar şl furtunul de aer comprimat, care trec prin exterior sau prin încăperi
neîncălzite.
Pentru a nu se produce răcirea mortarului, aerul utilizat pentru pulverizarea lui, trebuie să aibă
temperatura cel puţin egală cu cea a mortarului. în acest scop compresorul de aer se instalează într-o
încăpere încălzită, având temperatura aerului de cel puţin 8˚C.
Mortarele care se folosesc sunt:
-mortarele de ciment-var de marca 25 T sau 50 T pentru tencuiala suprafeţelor de cărămidă sau blocuri
ceramice;
-mortare de ciment marca 50 T pentru tencuirea suprafeţelor de beton.
La prepararea mortarelor pe timp friguros se recomandă utilizarea cimenturilor PZ 400.
Pe timp friguros, tenculelile se execută la fel ca şi în perioada de vară.
Pentru a evita apariţia crăpăturilor în tencuială, în special în cazul uscării artificiale, trebuie să se
respecte atât grosimea maximă totală admisibilă a stratului de tencuială, cât şi grosimea fiecărui strat
component în parte. Stratul următor se aplică numai după o oarecare întărire a stratului precedent (după
15-20 min.). Locurile de denivelări care duc la grosimi mari de tencuială trebuie în prealabil, nivelate,
fie printr-o uşoară şpriţuire. fie prin aplicarea unui strat de mortar direct pe o plasă de rabitz.
Cantitatea de mortar ce se aduce la locul de lucru nu trebuie să depăşească necesarul pentru 15-20 min.
de lucru.
Frontul de lucru se dimensionează astfel ca procesul de aplicare a tencuielii, inclusiv drişcuirea stratului
vizibil, să fie terminat într-un singur schimb de lucru.
2. TENCUIREA CU MORTARE PREPARATE CU APĂ AMONIACALĂ

La temperaturi cuprinse între -10 şi -20˚C, tencuielile exterioare sau interioare se pot executa cu
mortare preparate cu apă amoniacală.
Apa amoniacală trebuie să aibă concentraţie de ~ 6 % (densitatea 0,975) şi se prepară pe şantier din
amoniac lichefiat sau în soluţie. La prepararea acestor mortare se folosesc cimenturile de tip PZ si de tip
M. Varul se foloseşte sub formă de pastă de var. având temperatura de cel puţin +5˚C. Cu apa
amoniacală se pot prepara numai mortare de ciment sau mortare de ciment-var. Este interzisă folosirea
de mortare de var sau de mortare de var cu ipsos, preparate cu apă amoniacală.
Mortarele cu apă amoniacală se prepară astfel:
- într-un malaxor cu o capacitate de minim 100 litri, se toarnă pasta de var, jumătate din cantitatea de
nisip, cimentul şi apoi restul de nisip. După malaxarea timp de 1 min., se adaugă apa amoniacală şi se
continuă malaxarea până când se obţine o masă omogenă (-2-3 min.);
- ia preparare, toţi componenţii mortarului trebuie să aibă temperatura peste 0˚C, cu excepţia apei
CORAL SRL TULCEA
amoniacale care poate avea şi o temperatură de circa 0˚C. Temperatura mortarului, în momentul punerii
în operă poate fi de +2...+3˚C.
Tencuiala se aplică la fel ca tencuielile obişnuite, executate la temperaturi normale ( peste +5˚C).
3. USCAREA ARTIFICIALĂ A TENCUIELILOR

Uscarea artificială a tencuielilor interioare se poate realiza prin ridicarea temperaturii aerului din
încăperi cu ajutorul a diferite mijloace sau prin introducerea de aer cald in încăperi, folosind instalaţii
speciale. Dacă la încăperea ce trebuie tencuită nu se mai execută alte lucrări, pentru accelerarea uscării
tencuielilor se pot introduce gaze de ardere de la cocsiere sau alte instalaţii speciale, care prin conţinutul
lor de bioxid de carbon, grăbesc carbonatarea hidratului de calciu.
Aerul cald sau gazele de ardere se introduc în încăpere la nivelul pardoselii, iar suprafeţele tencuite
şi tâmpiărla, care sunt supuse influenţei directe a aerului cald sau a gazelor, trebuie protejate cu foi de
tablă.
Sobele metalice şi burlanele tor se instalează la cel puţin 1,50 m distanţă de suprafeţe tencuite şi de
tâmplărie.
De asemenea trebuie luate măsuri pentru a se asigura ventilaţia încăperilor respective printr-o bună
aerisire timp de 10 minute, după ce umiditatea în cameră a ajuns la maxim,în încăperile în care urmează
a se usca artificial tencuielile, nu se vor monta piesele metalice nichelate înainte de efectuarea operaţiei
de uscare deoarece, din cauza gazelor degajate din cocsiere, piesele se înnegresc.
La construcţiile prevăzute cu sisteme definitive de încălzire şi ventilaţie, aceste instalaţii trebuie să
fie terminate şl puse în funcţiune înainte de începerea lucrărilor de tencuire, pentru a le putea folosi la
uscarea tencuielilor.
Pentru locurile izolate, care sunt greu de uscat (colţurile intrândurile, nişele şl altele) se pot adopta
mijloace suplimentare de încălzire, cu gaze naturale sau electrice prevăzute cu ecrane cu raze infraroşli
(radiaţii), în acest caz se va supraveghea ca tencuiala să nu se încălzească decât până la ce! mult 30˚C.
Panourile radiante având flecare un câmp de acţiune de -2 mp, se aşează la o distanta de 1,00-1,50 m
faţă de suprafaţa peretelui. Timpul de uscare a tencuielilor interioare cu panourile radiante cu raze
infraroşii se stabileşte de la caz la caz, fiind în funcţie de umiditatea din încăperi, grosimea tencuielilor,
compoziţia mortarelor, etc.
Pentru a se evita crăparea tencuielilor şi scăderea rezistenţei lor, se vor lua măsuri pentru a se
realiza următoarele condiţii:
- diferenţa de temperatură între diferite puncte din încăpere să nu depăşească +50˚C, pentru mortare de
ciment-var;
- temperatura maximă a agentului de uscare refulat în încăperi cu ajutorul ventilatorului de la
instalaţiile
speciale de uscare să fie 150˚C la gura canalului, iar peretele din imediata apropiere a gurii canalului
trebuie protejat prin panouri;
- pe toată durata de uscare a tencuielilor, încălzirea încăperilor să fie continuă, deoarece întreruperile,
pe lângă că
măresc durata de uscare, provoacă condensarea aburului pe pereţi.
Durata de uscare a tencuielilor este în funcţie de porozitatea şi de umiditatea suprafeţei tencuite, de
compoziţia (natura liantului), de grosimea tencuielii şi de felul de finisare a stratului vizibil:
- tencuielile ce urmează a fi uscate artificial nu se vor gletui înainte de efectuarea operaţiei de uscare,
deoarece închiderea porilor tencuielii prin gletuite împiedică uscarea.
CORAL SRL TULCEA
Lucrările de spoieli şi zugrăveli pot fi începute când umiditatea mortarului aplicat scade la 7-8 %.
Umiditatea se determină prin luarea de probe de tencuială de la pereţi, la o înălţime de 0,50 m de la
nivelul pardoselii. Pentru executarea lucrărilor de vopsrtorte, umiditatea tencuielilor trebuie să fie de cel
puţin
4-5 %.
V. CONDIŢII DE CALITATE A LUCRĂRILOR DE TENCUIELI

1. VERIFICAREA SUPRAFEŢELOR TENCUITE
Pe parcursul executării lucrărilor trebuie să se verifice respectarea tehnologiei de execuţie,
utilizarea tipului şt compoziţiei mortarului indicat în proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive în
grosimile prescrise; de asemenea, este necesar să se urmărească aplicarea măsurilor de protecţie
împotriva uscării forţate, ploii sau îngheţării.
Aspectul general al tencuielilor se verifică vizual, cercetând suprafaţa tencuită, forma muchiilor,
a scafelor şi a profilurilor. Suprafeţele tencuite trebuie să fie uniforme (ca prelucrare), să nu albă
denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparaţii
locale, etc.
Suprafeţele tencuite ale scafelor pentru lumina indirectă se verifică seara, cu ajutorul unei lămpi în
imediata apropiere a suprafeţei, pentru a scoate în evidentă toate defectele.
Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpaturi, goluri, porţiuni neacoperite cu mortar ia
racordarea tencuielilor cu tâmplăria, în spatele radiatoarelor.
Suprafeţele tencuielilor decorative nu trebuie să prezinte porţiuni cu o prelucrare, culoare şi nuanţe
neuniforme, ca urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete şi zgârieturi,
Solbancurile şi diferitele profiluri trebuie să aibă pantele spre exterior, precum şi o execuţie
corectă a lăcrimarului.
Planeitatea suprafeţelor tencuite se verifică cu un dreptar de 2 m lungime, prin aşezarea acestuia
în orice direcţie pe suprafaţa tencuită şi măsurarea golurilor între dreptar şi tencuială.
Verticalitatea şi orizontalitatea suprafeţelor (cu excepţia tencuielilor pe bolti înclinate, pe cupole)
şi muchiilor se verifică cu dreptarul, bolobocui şi cu firul cu plumb.
Gradul de netezire al suprafeţelor tencuite se verifică numai la tencuielile gletuite şi se apreciază
prin plimbarea palmei pe suprafeţele respective.
Grosimea stratului de tencuială se verifică prin baterea unor cule în zonele respective sau prin
sondaje speciale, care se fac în locurile mai puţin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin
reparaţii ulterioare.
Aderenţa straturilor de tencuială la straiui-supori se verifică prin ciocănirea cu un ciocan de
lemn, un sunet de "got" arată desprinderea tencuielilor şi necesitatea de a reface întreaga suprafaţă
dezlipită, în cazuri speciale, aderenţa la suport a tencuielilor se verifică şi prin extrageri de carete din
tencuială.
2.CONDIŢIILE DE CALITATE LA TENCUIELILE PENTRU HIDROIZOLATII RIGIDE

Faţă de prevederile arătate mai înainte, în acest caz se verifică de către laboratorul
şantierului, ascensiunea capilară şi gradul de impermeabilitate a mortarului cu adaos de apastop, care se
pune în operă în stratul al doilea al tencuielii.
CORAL SRL TULCEA
Ascensiunea capilară se determină pe 6 prisme din mortar de 4x4x16 cm, care se păstrează în
regim Standard timp de 28 zile de la confecţionare. înălţimea de pătrundere a apei, măsurata în
secţiunea epruvetei nu trebuie să depăşească 10 mm.
Pentru determinarea permeabilităţii mortarului se confecţionează din mortare aplicate în stratul al doilea
câte 4 plăci de 20x20x10 cm, care se păstrează în regim Standard timp de 28 zile. Înălţimea de
pătrundere a apei la presiunea de 4 atmosfere, măsurată în secţiunea epruvetei, trebuie să fie de maxim
20 mm.
Măsurile de remediere a tencuielilor impermeabile sunt asemănătoare cu ceie de ia tencuielile
obişnuite, cu deosebirea că se utilizează tehnologia de execuţie şi materialele folosite ia tencuielile
impermeabile.
Pe cât posibil trebuie evitată executarea tencuielilor impermeabile pe timp friguros. Măsurile ce
trebuie luate sunt asemănătoare cu cele prevăzute pentru tencuieli obişnuite.
3. ABATERILE ADMISIBILE LA RECEPŢIA CALITATIVĂ A TENCUIELILOR

Verificarea pe faze de lucrări se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare
tronson în parte: rezistenţa mortarului, numărul de straturi aplicat şi grosimile respective (determinate
prin sondaje în numărul stabilit de comisie, dar cel puţin câte unul la fiecare 200 mp), aderenţa la suport
şi între straturi determinată prin sondaje în numărul stabilit de comisie, dar cel puţin câte unul la fiecare
250 mp, planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată), dimensiunile, calitatea şi
poziţiile elementelor decorative şi anexe (solbancuri, brâie, cornişe, eto), bucată cu bucată.
Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu în registrele
de procese-verbale de lucrări ascunse.
Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări, se fac cel puţin la fiecare încăpere şi
cel puţin la fiecare 100 mp.
La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de
minim 1/5 din frecvenţa precedentă.
S.C. CORAL
FT – 5.1
S.R.L. HIDROIZOLAŢII
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
CORAL SRL TULCEA
GENERALITĂŢI
Clădirile sunt supuse, în timpul exploatării, acţiunii agenţilor atmosferici sau celor din mediul
înconjurător, care, în unele cazuri, pot produce degradarea construcţiei, făcând improprie folosirea ei.
Pentru a preveni acţiunea acestora şi pentru a crea condiţii normale de locuit şi de lucru, se executa
lucrări de izolaţii.
Agenţii din mediul înconjurător care impun executarea lucrărilor de izolaţii sunt:
- infiltraţiile de apă provenite din pânza freatică sau din precipitaţiile atmosferice, care, pătrunzând în
elementele clădirii pot provoca igrasie, distrugerea zidăriei de cărămidă şi a tencuielilor, putrezirea
elementelor de lemn, etc.
- modificările temperaturii mediului exterior care schimbă defavorabil condiţiile de exploatare şi
îngreunează procesele de lucru sau de odihnă;
- zgomotele din marile oraşe, care reduc confortul interior al clădirilor de locuit sau social- culturale.
Având în vedere acţiunea acestor agenţi, lucrările de izolaţii ce se execută sunt de trei feluri:
- izolatii hidrofuge sau hidroizolatii care au rolul să împiedice pătrunderea apelor în interiorul clădirii
sau în elementele de construcţie;
- izolaţii termice sau termoizolaţii, care au rolul să reducă pierderile de căldură prin elementele clădirii,
astfel încât în interiorul construcţiilor să se realizeze condiţii de confort termic;
- izolaţii fonice, care au rolul să atenueze transmisia sunetelor prin elementele de construcţii şi instalaţii
în scopul realizării condiţiilor de confort acustic.
IZOLAŢII HIDROFUGE
1.Rolul izolaţiilor hidrofuge în construcţii
Apa exercită acţiuni defavorabile asupra construcţiilor provocând igrasie, variaţii de volum, putrezire,
mucegai, schimbări ale caracteristicilor mecanice ale materialelor, degradări prin acţiunea îngheţ-
dezgheţ, coroziune, etc.
Pentru a preîntâmpina efectul nefavorabil al apei asupra elementelor şi construcţiilor în general, acestea
se protejează prin lucrări denumite izolaţii hidrofuge.
Izolaţiile hidrofuge sunt lucrări de etanşare care se execută pe suprafaţa unor elemente de construcţie
(fundaţii, ziduri, pereţi, planşee, etc), în vederea asigurării lor împotriva umezirii sau infiltrării apei în
construcţie; în unele cazuri ele protejează elementele de construcţie împotriva acţiunii corosive a apelor.
Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a apelor
meteorice, freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructii si asigura
pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico – mecanice ale materialelor care compun constructiile.
Lucrările de izolaţii hidrofuge fiind lucrări ascunse, trebuie să fie executate corect, cu deosebită atenţie,
astfel încât întreţinerea, supravegherea sau reparaţiile ulterioare ale izolaţiei să nu mai fie necesare pe
toată durata construcţiei.
Soluţiile de realizare a izolaţiilor hidrofuge subterane şi modul lor de execuţie sunt în funcţie de natura
apelor şi de felul în care acestea acţionează asupra construcţiei respective.
Asupra unei construcţii şi deci şi asupra hidroizolaţiei, apa acţionează indiferent de starea în care se
găseşte - legată sau absorbită, liberă (gravitaţională), - apa liberă având după caz, acţiune mecanică sau
hidrodinámica.
2. Tipuri de izolaţii hidrofuge
Izolaţiile hidrofuge se pot clasifica în raport cu sursa de umiditate şi cu modul de
acţiune al apei, după natura materialelor folosite şi tehnologia de execuţie.
CORAL SRL TULCEA
Astfel, în raport cu sursele de umiditate şi cu modul de acţiune al apei, izolaţiile hidrofuge se clasifică
în:
- izolaţii hidrofuge împotriva umidităţii naturale a pământului, care împiedică absorbţia apei din terenul
de fundaţie;
- izolaţii hidrofuge, împotriva apelor fără presiune hidrostatică, dispuse deasupra nivelului maxim al
pânzei freatice;
- izolaţii hidrofuge împotriva apelor cu presiune hidrostatică dispuse sub nivelul maxim al pânzei
freatice.
După felul materialelor folosite şi tehnologia de execuţie se disting următoarele tipuri de izolaţii
hidrofuge sau procedee de etanşare: rigide, metalice, bituminoase, mixte.
a) Izolaţii hidrofuge rigide. Se execută din betoane şi tencuieli impermeabile şi sunt aplicabile
elementelor care nu au tasări inegale ulterioare.
b) Izolaţii hidrofuge metalice. Se realizează din foi metalice (otel, Pb, Al), îmbinate prin lipire sau prin
sudare, alcătuind o incintă impermeabilă; se utilizează la construcţii supuse la presiuni hidrostatice şi cu
temperaturi mari. Pentru protecţia împotriva coroziunii, pe foile de oţel se aplică materiale bituminoase
sau se prevede o protecţie din beton.
c) Izolaţiile hidrofuge bituminoase. Sunt cele mai utilizate la noi în ţară, fiind eficiente şi cu un cost
mai redus şi se execută sub diverse forme.
Izolaţiile hidrofuge vopsite se execută numai contra umidităţii naturale a solului la fundaţii şi subsoluri
sau ca barieră contra vaporilor la terase. Se realizează din pelicule de bitum dizolvate în benzină,
masticuri de bitum, suspensii de bitum filerizat. Aceste izolaţii se aplică la rece sau la cald, prin vopsire,
stropire şi turnare. Izolaţiile hidrofuge vopsite se execută rapid, sunt ieftine, au însă elasticitate mică şi
se deteriorează odată cu fisurarea stratului suport.
Izolaţiile hidrofuge plastice (asfaltice) se execută din masticuri bituminoase aşezate în straturi multiple,
realizându-se o şapă bituminoasa de 1,5...2,5 cm grosime. Se utilizează la izolarea pardoselii subsolului
împotriva apei capilare.
Izolaţiile hidrofuge elastice utilizează la execuţie, materiale în suluri şi sunt:
- izolaţii hidrofuge elastice executate la cald, alcătuite din bitum sau mástic de bitum şi carton sau pânză
bitumată;
- izolaţii hidrofuge elastice executate la rece, alcătuite din suspensii de bitum filerizat sau cu celochit şi
cu pânza impregnată.
Aceste izolaţii sunt cele mai des utilizate din categoria celor bituminoase.
d) Izolaţiile hidrofuge mixte. Se realizează din:
- izolaţii hidrofuge bituminoase aplicate pe tencuieli hidrofuge;
- izolaţii hidrofuge bituminoase cu o izolaţie metalică (foi de oţel, Pb, Cu, Al, etc.).
Aceste izolaţii hidrofuge constituie soluţii durabile şi eficace, dar fiind scumpe nu se folosesc pe scară
largă. Se aplică în mod curent la rosturile de tasare din fundaţii şi la hidroizolatii supuse la presiuni
hidrostatice locale mari.
Izolaţii hidrofuge bituminoase
Standarde si normative de referinta
STAS 44-84 Spirt alb
STAS 138-80 Carton asfaltat CA 300, CA 400. Carton impregnat CI 300.
STAS 491-70 Tabla din plumb
STAS 539-79 Filer de calcar
CORAL SRL TULCEA
STAS 558-85 (SUBIF) suspensie de bitum filerizat glanular

STAS 661-71 (CELOCHIT) mastic de bitum filerizat granular
SR 1046:1997 Panza bituminata
STAS 1901-77 Filer din calcar
STAS 2028-80 Tabla galvanizata
STAS 2355/1-87 Cladiri neindustriale, industriale si ferme. Lucrari de hidroizolatii pentru cladiri.
STAS 2355/2 – 87 Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii.
STAS 3303/1-83 Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri.
STAS 3315-75Pantele acoperisurilor.
STAS 3789-80Micro-asbest
STAS 6800-63 Hartie Kraft
STAS 7016 – 80 Solutie de bitum tip CITOM
STAS 7064 – 78 Bitumuri pentru materiale şi lucrări de hidroizolaţii în construcţii
SR 7916:1996 Împâslitură de fibre de sticlă bitumată
SR 8050:1996 Împâslituri de fibre de sticlă
STAS 10546-76 Bitum cu adaos de cauciuc
STAS 11342-79 Emulsii bituminoase anionice cu rupere lentă pentru hidroizolaţii
C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente
C56-85 :Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrarile de constructii
PE 731-85 Norma de intretinerea si reparatii necesar pentru constructiile energetice
PE 732-89 Norme tehnice pentru instructiuni si proiecte pentru urmarirea comportamentului
cladirilor cu obiective termice si energetice (MEE)
Reguli generale
La proiectarea şi realizarea izolaţiilor hidrofuge trebuie să se respecte o serie de reguli, şi anume:
- încărcările transmise de construcţie trebuie să acţioneze perpendicular şi, pe cât posibil,în mod uniform
distribuit pe suprafaţa izolaţiilor, iar izolaţiile să nu fie supuse la eforturi de întindere sau forfecare;
- izolaţia trebuie să fie presată permanent între două straturi rigide, presiunea minimă fiind de
0,1 ...0,2daN/cmp şi de cel mult 5 daN/cmp;
- temperatura pe izolaţie trebuie să fie cu minimum 30°C sub punctul de înmuiere al bitumului, dar să nu
depăşească 40°C;
- suportul izolaţiei hidrofuge trebuie să fie rigid, plan (fără asperităţi şi denivelări) şi uscat;
- lucrările de instalaţii care le intersectează se vor executa înainte de izolarea hidrofugă;
- petrecerile dintre foi vor fi de 10 cm, iar straturile se decalează în raport cu numărul lor;
- aplicarea foilor bitumate la pereţii verticali se execută de jos în sus, pe lungimi de 3 m, cu înnădiri de
1.0... 12 cm la capete;
- la scafe, muchii, străpungeri se aplică un strat suplimentar de pânză bitumată; scafele se rotunjesc cu o
raza de 5 cm;
- lucrările de izolare hidrofugă contra apelor cu presiune se execută numai pe baza unui proiect de
execuţie, întocmit de un proiectant de specialitate;
- după executarea izolaţiilor hidrofuge este interzisă executarea altor lucrări care pot degrada lucrările
efectuate (de exemplu, străpungeri pentru conducte);
CORAL SRL TULCEA
- izolaţiile trebuie să fie protejate contra influentelor climatice şi solicitărilor mecanice;

- izolaţiile nu trebuie să constituie suprafeţe de alunecare între elementele de construcţie;
- în cazul pământurilor macroporice, sensibile la umezire şi a celor compresibile, trebuie să se prevadă
măsuri speciale pentru prevenirea deteriorării izolaţiei ca urmare a tasărilor diferenţiate;
- orice lucrare de izolaţie hidrofugă trebuie să facă obiectul unui proiect care să cuprinda:
modul de acţiune a apei asupra elementelor de construcţie, nivelul maxim al apelor freatice, natura şi
proprietăţile terenului de fundare, compoziţia chimică a apei,caracteristicile tehnice ale materialelor
izolaţiei, procesul tehnologic de execuţie, secţiuni şi detalii de alcătuire a izolaţiei, etc.
Alcătuirea izolaţiilor hidrofuge. Izolaţia hidrofugă se compune, de obicei, din trei straturi: un strat
suport, stratul hidroizolant propriu-zis şi un strat de protecţie a stratului hidroizolant.
Stratul-suport are rolul de a asigura o bună aderenţă a izolaţiei la elementul de construcţie şi de a crea o
suprafaţă perfect plană, care să nu permită întreruperea sau perforarea izolaţiei .
Stratul-suport se poate executa astfel:
- dacă se aplică pe elemente de construcţie din beton sau zidărie, se execută dintr-o tencuială din mortar
de ciment, în grosime de 1,5...2 cm, bine drişcuită;
- când stratul suport se aplică peste termoizolaţii cu rigiditate mai redusa (de exemplu, plăci semirigide
de vată minerală, granulit, etc.) este alcătuit dintr-o şapă de beton armată cu o plasă din oţel-beton (03...4
mm, la 20...25 cm).
Umiditatea stratului-suport nu trebuie să depăşească 8%; nu se admit fisuri sau denivelări mai mari de 5
mm în orice direcţie şi nici contrapantă.
Stratul izolant hidrofug se execută conform tipului de izolaţie din: tencuială impermeabilă, prin vopsire
cu bitum cald sau din materiale bituminoase; cartoane bitumate, pânze bitumate lipite cu bitumuri, etc.
Stratul de protecţie este alcătuit, de obicei, dintr-o şapă din mortar de ciment în grosime de 2...3 cm. In
unele cazuri (la hidroizolatii verticale), se execută şapa armată cu o plasă de sârmă sau se protejează cu
o zidărie în grosime de % sau !4 cărămidă. Stratul de protecţie nu trebuie să întrerupă sau să perforeze
izolaţia.
Materiale pentru izolaţii hidrofuge. Pentru realizarea lucrărilor de hidroizolatii se utilizează bitumuri,
mase bituminoase preparate din bitumuri, materiale bituminoase în suluri şi materiale auxiliare.
Bitumurile. Sunt materiale de bază pentru izolaţia hidrofugă. Pot proveni din bitumuri
naturale sau din distilarea petrolului şi a cărbunelui. La noi în ţară se folosesc îndeosebi
bitumuri obţinute prin distilarea reziduurilor de petrol.
Bitumurile folosite la lucrările de izolaţii trebuie să aibă o rezistenţă cât mai mare la curgere plasticitate
în condiţii de temperatură joasă, putere mare de lipire, elasticitate sub efectul încărcărilor, rezistenţă la
agenţii chimici, etc.
Masele bituminoase. Se prepară din bitumuri oxidate şi sunt sub formă de masticuri bituminoase,
bitumuri tăiate şi emulsii bituminoase.
Masticurile bituminoase sunt preparate din bitum şi un adaos de materiale fin măcinate sau de fibre,
pentru a mări viscozitatea stratului bituminos la temperaturi înalte şi a îmbunătăţi rezistenţele mecanice
ale acestuia. Aceste materiale de adaos se numesc filere, operaţia de amestecare cu bitumul se numeşte
filerizare, iar amestecul obţinut se numeşte bitum filerizat sau mastic. Ca filere se utilizează: calcar,
cenuşa de termocentrală, microazbest, talc, mangal, diatomit, ciment, etc.
Suspensiile de bitum filerizat fabricate în ţara noastră sunt de două tipuri: suspensie
de bitum filerizat (SUBIF) şi chit de bitum filerizat (CELOCHIT).
CORAL SRL TULCEA
Suspensiile se utilizează la realizarea hidroizolaţiilor executate la rece pentru: amorsaje, hidroizolatii la

acoperişuri cu pante mari, ca protecţie contra coroziunii, pentru izolaţii pe metal, etc. Suspensiile sunt
hidroizolatoare şi adezive numai după ce s-au uscat perfect. De aceea hidroizolaţia cu suspensii de bitum
se execută numai pe timp călduros şi uscat sau numai în spatii bine ventilate.
Bitumurile tăiate sunt soluţii de bitum în diferiţi solvenţi (benzină, motorină). Se folosesc la straturile de
amorsaj, împotriva umidităţii solului, ele aderă numai pe suprafeţe uscate.
Emulsiile bituminoase sunt obţinute ca dispersii ale particulelor de bitum în apă,folosindu-se şi
emulgatori (săpunuri, gelatina). Ele se utilizează ca izolaţii hidrofuge vopsite; se pot aplica şi pe
suprafeţe umede.
Materiale bituminoase în suluri. Hidroizolaţiile sunt supuse la eforturi de întindere şi de forfecare, care
nu pot fi preluate în general de straturile de bitum, care fisurează. Din această cauză este necesar ca
hidroizolaţia să fie întărită cu materiale care conlucrează cu bitumul, astfel încât hidroizolaţia să reziste
tuturor eforturilor. Materialele utilizate în acest scop sunt: cartoane şi pânze bitumate, împâslituri şi
ţesături din fibre de sticlă bitumate, plase eloxate de aluminiu, foi din materiale plastice, etc.
Cartonul bitumat reprezintă materialul cel mai folosit la noi în ţară. Cartoanele care se livrează sunt:
impregnate, impregnate şi acoperite cu filer pe o faţă, impregnate şi acoperite cu filer pe ambele feţe.
Livrarea pânzelor bitumate se face în suluri.
Cartoanele bitumate se fabrica în benzi de 100, 115, 120 şi 130 cm lăţime şi se livrează în suluri.
Pânza bitumată, fabricată în ţara noastră sub formă de:
- pânză bitumată, neacoperită, tip 50 şi 40, cu suport din fibre liberiene ţesute;
- pânză bitumată acoperită, fabricată în benzi de 90... 115 cm lăţime şi 10 m lungime;
- pânză bitumată neacoperită, fabricată în benzi de 90... 115 cm lăţime şi 20 m lungime.
împâslitura din fibre de sticla bitumate se fabrică la noi în ţară în benzi de 1,0 m lăţime şi se livrează în
suluri rulate pe un suport de carton. Aceste materiale au rezistente mici la întindere.
Ţesătura din fibre de sticlă bitumată are rezistenţă bună la întindere pe ambele direcţii şi se fabrică în
benzi cu lăţime de 1,0 m, rulate în suluri de 10 m lungime.
Folia de aluminiu bitumată este folosită la hidroizolatii subterane şi !a acoperişuri.
Foliile pot fi acoperite pe una sau ambele feţe cu nisip sau pot fi caserate pe o faţă cu ţesătura din fibre
de sticlă bitumată. Foliile de aluminiu bitumate au lăţimi de 1,0 m şi lungimi de 10 m.
Folia din materiale plastice are o utilizare încă redusă la lucrări de hidroizolatii datorită costului ridicat.
Se folosesc folii de polietilenă ca barieră contra vaporilor şi sunt în curs de experimentare folii de
polietilenă sulfoclorurată, folii de tip Rhepanol, Trocal, etc.
Materiale auxiliare. în afara bitumurilor şi materialelor bituminoase în suluri sunt necesare şi unele
materiale auxiliare, cum sunt: cimentul pentru realizarea şapelor de protecţie, nisipul pentru protecţia
pânzelor şi cartoanelor, fibre, solvenţi, table metalice (de plumb sau zincată), etc.
Materiale cu membrane gudronate:
Cartoane gudronate, conform SR 138:1994
Impaslitura din fibre sticla bitumata, conform SR 7916:1996.
Impaslitura din fibre sticla , conform SR 8050:1996;`
Panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86;
Panza bitumata, conform SR 1046:1997;
Tesatura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL, conform NTR 9041-80;
Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat , conform STI 29-86.
Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:
CORAL SRL TULCEA
Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie, conform STAS 7064-78;

Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform STAS 10546-76;
Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63;
Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79;
Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79;
Emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72;
(SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558- 85;
(CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit ,conform STAS 661-71.
Materiale auxiliare:
Filer de calcar, conform STAS 539-79;
Filer de talc, conform STAS 1901-77;
Micro-asbest, conform ST AS 3315-75;
Spirt alb, conform ST AS 44-84;
Tabla din plumb de 1, 2, 3mm grosime, conform ST AS 491-70;
Tabla zincata, conform ST AS 2028-80;
Carton imbibat CI 300, conform ST AS 138-80;
Placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisip, pitris) de 7 ...15 mm);
Camine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea si TLSIT);
Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hidroizolanta.
Livare, manipulare, depozitare
Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si
vor fi insotite de certificate de calitate.
Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe
distante cat mai scurte.Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub
soproane si vor fi ferite de lovituri.La depozite se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform
normelor in vigoare.
COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE
Caracteristici tehnice ale membranei hidroizolante
Lucrari de acoperire beton
Proceduri de verificare: Masuratori, verificare directa a corespondentei cu proiectul si cu normele valide;
Existenta si validitatea documentelor de certificare a calitatii materialelor folosite;
Teste de randament cerute de proiect si de prescriptii teh.trecute in procesul verbal pentru lucrari ascunse
Verificarea existentei si continutului documentatiei si a procesului verbal, inspectiei si concluziile
Verificare directa, inspectii, teste aditionale.
Urmatoarele trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile:
Conditii de realizare;
Verificarea calitatii lucrarilor;
Instructiuni de intretinere si utilizare;
Masuri pentru protectia muncii si prevenire a incendiilor pe categorii de lucrari
CONDITII DE LUCRU LA MEMBRANELE HIDROIZOLANTE
Membrane hidroizolanta se vor monta la temperaturi de peste +5°C, sunt interzise lucrarile pe vreme
ploioasa.
Amorsa se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curatat, doar cand sunt
temperaturi exterioare de pana la + 18°C si cu emulsie pe suport umed la temperaturi de peste +8°C.
CORAL SRL TULCEA
Straturi pentru difuzie vapori:Sunt din panze gudronate IPB 1200 sau IPB 1100, sub barierele pentru
vapori deasupra incaperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica
sensibila la umiditate, cu acoperiri din beton, sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi, cu suprapuneri de
5 cm, localizate pe suport cu partea protejata.
Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si penetrare.
Bariera impotriva vaporilor:Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie, fixat si acoperit
cu mastic bituminous, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de
izolatie termica.
Cand se monteaza, placile termoizolante se vor aplica cu partea neprotejata in masticul bituminous cald
pentru a acoperi bariera impotriva vaporilor, care va depasi + 150°C, cand se aplica.
Membrana Hidroizolatoare
Pentru aplicarea hidroizolatiei, sulurile gudronate se for desface pe suprafata suport, vor fi curatate prin
periaj energic si vor ramane nemiscate pana se indreapta.
Sulurile gudronate vor fi fixate prin rostogolire succesiva si compactare peste stratul de mastic
bituminos, evitand formarea de pungi de aer.
Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7- 10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi
presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri sa aiba suprapuneri de
minimum 5 cm pe lungime si cel putin 7cm pe latime).
Al doilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulurilor (aplicarea la marginea
acoperisului o fasie de 50 cm latime la membrane hidroizolatiei in 2 straturi si de 33 cm la membrane
hidroizolanta in cateva straturi).Straturile se vor aplica incepand de la jgheaburile de scurgere sau
caminele de drenare, astfel incat suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei.
Pentru pantele de pana la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sau paralel cu panta.
Dupa aplicare, suprafata fiecarui strat va fi examinata prin ciocanire, defectele gasite se vor repara pana
la realizarea urmatorului strat.
Hidroizolatia elementelor verticale: executate prin intinderea fasiilor, taiate la dimensiunile necesare, de
jos in sus. La sageac suprapuneri cu membrane hidroizolanta orizontala se vor pune in zone de 20 cm.
La mansarde, pana la 60 cm inaltime, membrane hidroizolanta se va intoarce pe partea orizontala a
masardei pe minim 10 cm.
Protectia membranei hidroizolante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M 100 - T de 3 cm
grosime cu tencuiala pe plase sudate Ø4, Ø6 mm / 25x25 cm. Plasa se va ancora in perete. Pentru
inaltimi mai mari, se vor folosi ancore speciale care se previna scurgerea apei in punctele de fixare.
Canalele de drenare din tabla zincata de la mansarde se vor fixa cu mastic bituminos intre straturile
aditionale de tesatura gudronata si membrane hidroizolante. Protectia membranei hidroizolatiei se va
face din pietris de 7-15 mm pusa pe un strat uniform de 4 cm grosime.
Pentru balcoane, terasele accesibile si acoperisuri tip terasa, se pot folosi alte materiale pentru finisaje
decat pietris (cum ar fi asfalt din mastic, sapa din ciment sclivisit, placi pentru tavare din ciment
prefabricat).
Compozitia membranei hidroizolante protectie impotriva umiditatii din pamant
Efectul de capilaritate al apei se intalneste la peretii de rezistenta, la piedestalul exterior al cladirilor, sub
pardoseli incaperilor localizate la parter, si la pardoselile si peretii incaperilor umede.
CORAL SRL TULCEA
Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi de la parter este stipulata pentru intreaga grosime, stratificarea
fiind facuta din 2 straturi din cartoane gudronateCA 300 prinse cu 2 straturi de mastic bituminos 70-
95°C.
Hidroizolatia exterioara a soclului
Gips hidroizolant sau un strat de panza gudronata P A 45 si un strat de carton gudronat CA 300 protejat
de gips armat extins sub nivelul trotuarului.
Hidroizolatia incaperilor supraterane
Hidroizolatia incaperilor umede supraterane folosita continuu va include straturi PA 45 + CA 300 prinse
cu mastic bituminous pe orizontala si la plinte 30 cm inaltime pe verticala. Suportul a fost aplicat cu
emulsie bituminoasa de minim 300g/m².
Compozitia membranei hidroizolante supuse presiunii apei
Sunt prevazute impotriva umiditatii pamantului cauzata de ploi care nu pot fi colectate si evacuate,
pentru peretii si pardoselile subsolului, localizate deasupra nivelului apei de suprafata gasita.
Hidroizolatia pe orizontala de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si va consta din gudronare cu
emulsie bituminoasa, doua straturi PA 45 si un strat CA 300, prinse cu mastic bituminos IB 70 - 95°C.
Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din caramida tencuit si va fi
alcatuita din: amorsa din emulsie bituminoasa, 2 straturi P A45 si un strat CA 300, prinse cu bitum IB 70
- 95°C cu 1,5 kg/m la fiecare strat. Izolatia va fi protejata cu zidarie plina pe intreg perimetrul.
CONDITII DE EXECUTIE PENTRU MEMBRANE HIDROIZOLANTE IMPOTRIVA UMIDITATII
PAMANTULUI SI APEI FARA PRESIUNE HIDROSTATICA
Lucrarile de hidroizolatie pentru constructii pentru ape fara presiune. Conform STAS 2355/2-87
prevederile trebuie luate in considerare ca si cataloagele valide detaliate si prevederile proiectului.
Lucrarile de hidroizolatii a constructiilor subterane trebuie sa ia in considerare urmatoarele:
Micsorarea si mentinerea nivelului apei de suprafata la minim 30 cm sub cota inferioara a fundatiei in
timpul constructiei.
Suprafetele suport trebuie sa fie rigide si cu figuri geometrice simple, si scafele cu margini rotunde cu
raza de 5cm.
La scafe si margini, membrane hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sau texturi gudronice de 50-
100 cm latime.
La imbinari si penetrari, membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi aditionale din panza sau texturi
gudronice de minim 50 cm latime.
La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa fie din
emulsie bituminoasa, si pentru aceasta trebuie luate masuri de ventilatie si paza impotriva incendiilor.
Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului la minim
+15°C, masticul bituminous se va aplica doar la o temperatura de 160-180ºC pe timpul verii si cu 10-
20ºC mai mult pe timpul iernii.
Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg
conturul constructiei pana la 2m inaltime. In cazul unor inaltimi mai mari, legatura dintre straturi trebuie
facuta in trepte la cel putin 10 cm de suprapunere.
Acest tip de hidroizolatie ar trebui protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri
protective asezate in centura.
Izolaţii hidrofuge contra umidităţii solului
Se pot realiza în trei feluri: prin izolaţii orizontale la pereţi, prin izolaţii verticale la pereţii subsolului şi
prin izolaţii orizontale executate sub pardoseala subsolului.
CORAL SRL TULCEA
Izolaţiile se pot executa, de regulă, din straturi bituminoase de etanşare prin vopsire sau din straturi
multiple. În cazul executării la rece sau la cald a unor straturi de etanşare din mase bituminoase, pentru
bariere contra vaporilor, izolări uşoare la pereţi, straturi de protecţie provizorii, etc, aplicarea se
realizează prin vopsire, după uscarea stratului de amorsaj aplicat anterior.
Straturile de etanşare din soluţie de bitum se aplică la rece cu peria de păr, cu peria de fibră, cu
gletuitorul de cauciuc sau cu o pensulă groasă, în locurile unde nu pot fi utilizate acestea, cel puţin în trei
straturi succesive, respectându-se uscarea fiecăruia.
Suspensia de bitum (SUBIF) nu este indicată la asemenea tipuri de hidroizolatii.
Straturile de mastic bituminos se aplică la cald cu peria de fibră, cu gletuitorul de cauciuc şi mai rar cu
canciocul, cel puţin în două straturi succesive.
Pregătirea stratului-suport al izolaţiei hidrofuge şi executarea amorsajului. După executarea stratului-
suport acesta se curăţă prin măturare energică. Eventualele pete de substanţe grase se ard cu flacără şi,
după aceea, se curăţă funinginea formată.
Umiditatea stratului-suport se verifică cu ajutorul unor fâşii de carton bitumat de 20x30 cm, care se
lipesc cu bitum fierbinte, în mai multe puncte de pe suprafaţa şapei, după amorsarea locală a acesteia.
Fâşiile se lipesc numai pe 20x20 cm, restul servind la prindere când sunt smulse de pe suport, după circa
1 ...2 h.
Dacă desprinderea se realizează în masa stratului de bitum de lipire sau dacă se sfâşie cartonul bitumat,
înseamnă că suprafaţa este corespunzătoare în ceea ce priveşte gradul de umiditate admisibil. Dacă fâşia
se desprinde de pe suport cu bitum cu tot înseamnă că suprafaţa este încă umedă.
Umiditatea se poate controla şi cu umidometre electrice.
Amorsarea stratului-suport al hidroizolaţiei serveşte la realizarea unei aderenţe bune a stratului de bitum
pentru lipirea hidroizolaţiei pe stratul-suport de beton sau pe şapa de egalizare. Stratul de amorsaj
trebuie să formeze o peliculă bine pătrunsă în porii suportului de beton sau de mortar de ciment.
Amorsajul se poate realiza într-unui din modurile prezentate în continuare:
- amorsajul cu soluţie de bitum în benzină se aplică numai pe suprafeţe uscate;
-amorsajul cu suspensie de bitum filerizat (SUBIF) diluată în apă se aplică pe suprafeţe umezite în
prealabil cu apă curată, prin frecare cu mătura sau cu peria. După zvântarea apei de pe suprafaţa
stratului-suport, suspensia de bitum filerizat se aplică în două straturi, prin frecare energică cu peria;
-amorsajul cu emulsii de bitum cationice se aplică pe suprafeţe uscate, iar cel cu emulsii de bitum
anionice, pe suprafeţe uşor umezite. Se foloseşte în încăperi închise,neventilate, unde utilizarea soluţiei
de bitum este periculoasă.
Izolaţii hidrofuge orizontale la pereţi. Acest tip de izolaţie se execută la pereţi exteriori şi interiori, la
construcţii cu sau fără subsol, pentru a opri ridicarea prin capilaritate a apei din fundaţie în pereţi.
La construcţiile fără subsol se prevăd izolaţii hidrofuge orizontale deasupra soclului fundaţiei, acolo
unde începe zidăria de elevaţie. Acestea se găsesc la minim 30 cm deasupra trotuarului sau nivelului
terenului. Soclul se protejează vertical cu tencuiala impermeabilă sau cu materiale bituminoase.
Izolaţia în straturi multiple din foi bitumate se obţine prin executarea a cel puţin două straturi din
materiale bituminoase în foi (cartoane, pânze, ţesături sau împâslituri din fibre de sticlă bitumată), lipite
pe suprafaţa-suport între ele şi acoperite cu straturi de masă bituminoasă.
Izolaţia la cald se execută până la o temperatură exterioară de minim +5°C. Izolaţia se poate executa
numai după ce stratul de amorsaj este uscat.
CORAL SRL TULCEA
Pentru executarea izolaţiei hidrofuge orizontale la pereţi, fundaţia trebuie să fie egalizată prin drişcuire
sau cu un strat subţire de (1...2 cm) din mortar de ciment, cu faţa drişcuită. Acest strat se amorsează cu o
soluţie de bitum sau cu suspensie de bitum.
Cartonul bitumat se derulează şi se curăţă de praf cu o perie de pai; din el se croiesc fâşii de lăţimea
fundaţiei şi cu lungimi convenabile (5... 10 m); aceste fâşii se strâng sul şi se derulează pe fundaţie peste
un strat de mastic, turnat fierbinte cu canciocul; petrecerile sunt de minim 10 cm.
Al doilea strat se lipeşte la cald peste primul strat, având grija ca petrecerile celor două straturi să fie
intercalate între ele la intervale de minim 50 cm.
Pentru a preveni alunecarea peretelui, peste ultimul strat de carton bitumat al hidroizolaţiei nu se aplică
stratul de bitum de protecţie. Pentru a nu se produce degradarea izolaţiei, zidăria se execută prin
aplicarea unui prim strat de mortar de ciment cu nisip fin. În acelaşi mod se execută şi izolaţia hidrofugă
orizontală la un perete interior, în cazul construcţiilor fără subsol.
Dacă pardoselile adiacente pereţilor sunt la niveluri diferite, suprafaţa care rămâne în contact cu
pământul se izolează cu hidroizolaţie verticală până la adâncimea la care se găseşte pardoseala cea mai
de jos.
In cazul construcţiilor cu subsol, la pereţi se prevăd următoarele izolaţii hidrofuge orizontale:
-o izolaţie la nivelul inferior, atât pentru pereţii exteriori, cât şi pentru cei interiori. Ea se poate amplasa
la cota pardoselii sau deasupra acesteia la circa 20 cm. Se execută dintr-un strat de carton bitumat între
două straturi de mastic, presărat cu nisip;
-o izolaţie la nivelul superior prevăzută numai pentru pereţii exteriori. Această izolaţie se amplasează la
minim 30 cm deasupra trotuarului sau nivelului terenului şi la cel puţin 7 cm sub faţa inferioară a
planşeului peste subsol, pentru a preveni pătrunderea umezelii în planşeu şi în pereţii parterului.
Izolaţii hidrofuge verticale la pereţi. La construcţiile cu subsol, izolaţia verticală se aplică pe toate
suprafeţele care sunt în contact cu pământul. Această izolaţie se execută de la talpa fundaţiei până la 30
cm peste nivelul terenului sau al trotuarului. Partea, de izolaţie care se află sub nivelul trotuarului se
execută, de regulă, din materiale bituminoase. Peste nivelul trotuarului (la soclu) se poate executa fie o
izolaţie bituminoasă, fie o izolaţie din betoane şi mortare hidrofuge, placaje din piatră, tencuială din
mortar de ciment M100, de 4...5 cm grosime, armată cu o reţea de oţel beton Φ 4...6mm la 20cm şi plasă
de rabiţ.
La pereţi, izolaţia se începe de la partea inferioară şi se execută complet, pe porţiuni de 2...3 m înălţime.
Dacă pereţii sunt mai înalţi, izolaţia hidrofugă se execută pe tronsoane. Foile bitumate se vor termina în
trepte la partea inferioară, pentru a se permite o legătură ţesută a straturilor.
Iîn funcţie de elementul de construcţie pe care se aplică izolaţia hidrofugă, precum şi de modul de
aplicare a acesteia se deosebesc următoarele procedee de execuţie a izolaţiei verticale: la exteriorul
construcţiei pe peretele de rezistenţă şi la exteriorul construcţiei pe peretele de protecţie.
Izolaţii hidrofuge aplicate la exteriorul construcţiei. Aceste izolaţii se utilizează când terenurile sunt
necoezive, astfel: se execută o săpătură generală în taluz natural apoi fundaţiile şi pereţii subsolului,
după care se aplică izolaţia hidrofugă pe peretele de rezistenţă (de subsol) al construcţiei.
Izolaţiile se execută cu racordare exterioară între cea verticală şi cea orizontală astfel: se derulează
sulurile de materiale în foi, se curăţă energic de nisipul presărat şi se lasă întinse pe o perioadă de timp,
pentru a se îndrepta; se taie apoi în fâşii de 2...3 m lungime;fâşiile croite se rulează strâns şi se lipesc la
cald, prin
derulare de jos în sus turnând mastic fierbinte cu canciocul în faţă pe toată lăţimea sulului; marginile şi
câmpul se presează cu o piesă (spatula) de lemn sau cu canciocul; în primul rând se lipesc foile de pânză
CORAL SRL TULCEA
bitumată şi apoi cele de carton bitumat, având grija ca fiecare foaie să fie petrecută cu 10 cm peste foaia
lipită anterior.
După lipirea primului strat se trece la lipirea straturilor următoare, respectându-se intercalarea
petrecerilor între straturi.
La executarea izolaţiilor hidrofuge verticale se acordă o deosebită atenţie racordărilor cu izolaţiile
orizontale ale pereţilor şi cu cea a soclului.
Aceste racordări se realizează cu fâşii suplimentare de pânză bitumată sau de carton bitumat având
lăţimea de circa 50 cm.
Pentru protejarea racordării se aplică un strat din mortar sau din beton de 3...5 cm grosime, care va avea
faţa orizontală. Se va lipi, apoi, o fâşie de carton peste care se va ridica peretele de protecţie ce se
execută pe etape, corespunzând executării hidroizolaţiei, asigurându-se o bună presare a straturilor de
izolaţii.
După terminarea zidăriei de protecţie se realizează o umplutură de pământ (argila), în straturi bine
compactate, care constituie un element de protecţie a construcţiei împotriva infiltraţiilor de ape,
denumită, în mod curent, ecran sau dop de argilă. In cazuri speciale, la pereţii mai înalţi de 3,0m
umplutura se executa în etape, pe măsura terminării peretelui de protecţie.
Hidroizolaţie aplicată la exteriorul construcţiei, pe peretele de protecţie. In terenuri coezive, la care
săpătura are taluz vertical, izolaţia verticală se execută pe peretele de protecţie. După realizarea
săpăturii, se execută fundaţia, hidroizolaţia orizontală şi peretele de protecţie; se aplică apoi izolaţia
verticală şi se execută în continuare peretele subsolului. în acest caz se execută o racordare interioară
între
izolaţia verticală şi cea orizontală şi se iau următoarele măsuri:
- scafele se întăresc printr-o foaie de pânză bitumată;
-când hidroizolaţia se aplică pe peretele de protecţie, acesta se execută în mod definitiv,fie din cărămidă
în grosime de 12,5 cm dacă este cazul şi cu contraforti în exterior, zidit cu mortar de ciment, fie mai rar,
din beton armat în grosime minimă de 8... 10 cm;
-peretele de protecţie şi suprafaţa fundaţiei (sau radierului) se tencuiesc, realizându-se stratul-suport, iar
racordarea are o rază de curbură de 3...5 cm. După uscarea stratului-suport se execută amorsajul şi
izolaţia hidrofugă.
Izolaţii hidrofuge orizontale la pardoseli.Aceste izolaţii se execută la subsoluri care necesită o protecţie
hidrofugă mai pretenţioasă. în mod obişnuit sub pardoseală se prevede un strat de rupere a capilarităţii,
de circa 10 cm grosime, constituit din pietriş sau balast şi un strat de separare din carton bitumat sau din
hârtie groasa de ambalaj.
In cazul încăperilor care necesita condiţii severe de izolare împotriva acţiunii, umidităţii sub pardoseală
se prevede o izolaţie din două straturi de carton bitumat, între trei straturi de bitum. Izolaţia se execută
pe un strat de 8... 10 cm beton de egalizare cu faţa netedă şi plană. După întărirea betonului de egalizare
se amorsează suprafaţa acestuia cu bitum tăiat şi apoi se aplică hidroizolaţia propriu-zisă. Se urmăreşte
realizarea unei bune legături între izolaţia orizontală şi cea verticală.
Pentru executarea izolaţiei hidrofuge orizontale la pardoseli, sulurile de foi bitumate se derulează, se
curăţă, prin măturare sau prin periere energică, şi se lasă întinse un timp,pentru îndreptarea şi relaxarea
foilor.
Foile se pozează prin simpla aşezare pe o porţiune a suprafeţei ce urmează a fi hidroizolată, apoi se
croiesc după lungimea necesară. Se rulează din nou în suluri strânse.
CORAL SRL TULCEA
Lipirea se realizează prin derularea succesivă a sulurilor peste un strat de mastic fierbinte, turnat din
cancioc în faţa şi pe toată lăţimea acestora, cu petreceri de 7... 10 cm.
Petrecerile fiecărei foi se presează cu o piesă de lemn sau cu canciocul, întinzându-se astfel şi masticul
turnat în exces.
Pentru aplicarea straturilor următoare, procedeul de lipire este asemănător, însă petrecerile straturilor
succesive trebuie intercalate cu cel puţin 50 cm, pentru a nu exista suprapuneri de petreceri. Realizarea
acestei intercalări între petreceri se obţine prin lipirea de la început, la marginea suprafeţei, a unei fâşii
de material cu lăţimi diferite (1/2, 1/3, % din lăţimea foii), după numărul straturilor.
Executarea straturilor de protecţie a izolaţiilor hidrofuge. Izolaţia hidrofugă orizontală aplicată la
elemente de construcţie (de exemplu, la pardoseli, radiere, fundaţii, etc.) se protejează, în general, cu
straturi rifide de mortar.
La încăperile izolate contra umidităţii naturale sau contra apelor fără presiune se exercită iniţial un strat
de mortar de ciment M 50 în grosime de 3 cm, peste care se aplică ulterior stratul de circulaţie
(pardoseală).
La radierele construcţiilor subterane, situate sau nu în zona apei freatice, izolaţia orizontală se protejează
contra deteriorării printr-un strat de mortar M 50 în grosime de 3 cm, sau de beton B 100 de 4...5 cm
grosime; peste acest strat se montează şi se toarnă placa de rezistentă.
Izolaţiile hidrofuge verticale, la atice, reborduri, socluri, pereţi, se protejează cu elemente rigide.
Izolaţia bituminoasă aplicată la socluri, atice, etc. se protejează cu şape de mortar de ciment M100 (400
kg ciment/mc), armate cu reţea de oţel-beton (04...6 mm), cu ochiuri de 25x25 cm şi cu plasă de rabiţ.
Izolaţiile la pereţii sub nivelul terenului se protejează astfel:
-cu pereţi de cărămidă, având grosimea de 12,5 cm (1/2 cărămidă), zidită cu mortar de ciment; în aceştia
se amenajează rosturi create prin fâşii de carton bitumat, amplasate la baza peretelui şi pe verticală când
izolaţia se aplică pe elementul de rezistenţă;
-când peretele serveşte ca element pe care se aplică iniţial izolaţia hidrofugă, el este consolidat cu
ranforti, în grosime de 25 cm, la intervale de 2,5 m.
* Izolaţii hidrofuge bituminoase contra apelor sub presiune
Izolaţia contra apelor subterane cu presiune se aplică, de obicei, pe faţa construcţiei dinspre care se
exercită presiunea apei.
Alcătuirea izolaţiei este determinată de numeroşi factori, ca de exemplu: natura şi configuraţia terenului,
nivelul apelor freatice şi direcţia scurgerii apelor subterane, etc.
- La realizarea acestor izolaţii hidrofuge se disting trei sisteme de execuţie, şi anume:
-Sistemul cuvă, la care izolaţia se execută orizontal pe subradier şi vertical pe pereţii de protecţie, din
cărămidă sau din beton armat;
-Sistemul semicuvă, cu înnădirea pe suprafaţa verticală. Izolaţia se aplică orizontal pe subradier, iar
vertical parţial pe un perete ajutător şi parţial pe elementul de rezistenţă;
-Sistemul semicuvă cu înnădirea orizontală, executat în două etape, la care legătura izolaţiei orizontale
cu cea verticală se realizează pe o parte a subradierului, care, în acest scop, iese din planul construcţiei.
Numărul de straturi de foi bitumate ce trebuie aplicat depinde de solicitarea la care este supusă izolaţia,
adică înălţimea coloanei de apă, şi de presiunea exercitată de construcţie.
Pe tot timpul execuţiei izolaţiei, începând de la turnarea suprafeţelor-suport, şi până la lucrările de
protecţie a izolaţiei, nivelul apei freatice subterane trebuie menţinut la 0,3 m sub faţa inferioară a
subradierului. De asemenea, trebuie luate măsuri de îndepărtare a apelor din incintă în timpul execuţiei
CORAL SRL TULCEA
prin şanţuri, drenuri, trotuare, etc. Umpluturile din jurul construcţiilor trebuie bine compactate, pentru a
nu se forma pungi de apă; eventual ultimele straturi ale umpluturii se execută din argilă, pentru a realiza
o zonă impermeabilă.
Sistemul cuvă. Acest sistem se întrebuinţează, în general, în cazul săpăturilor cu taluz vertical. Izolaţia
se execută direct pe cuva alcătuită din subradier (betonul de egalizare) şi pereţii ajutători.
Se recomandă îngroşarea şi armarea locală a subradierului în dreptul pereţilor ajutători şi de rezistenţă,
pentru a preveni fisurarea elementelor ce ies din planul construcţiei propriu-zise, adică pe porţiunea pe
care reazemă peretele ajutător.
Aplicarea straturilor componente ale izolaţiei hidrofuge se poate face în două variante.
în prima variantă se execută fiecare strat orizontal şi vertical înaintea aplicării stratului următor.
Primul strat se aplică orizontal, petrecându-se peste scafa cu 5 cm, pe verticală, iar stratul vertical se
petrece cu 10 cm. Al doilea strat orizontal se petrece pe cel vertical cu 10 cm. Innădirea straturilor se
execută decalat
În a doua variantă se execută mai întâi toate straturile verticale şi, apoi, straturile orizontale sau invers.
La acest sistem se execută, mai întâi, toate straturile verticale (la pereţi), astfel încât capetele inferioare
ale foilor bitumate să fie aduse pe o porţiune mică, şi pe orizontală, cu decalări de 10 cm la fiecare strat,
care vor servi pentru ţeserea straturilor orizontale cu cele verticale.
Dacă se realizează, mai întâi toate straturile orizontale şi, apoi, cele verticale, se petrece fiecare foaie, pe
verticală, cu decalări de 10 cm.
Protecţia izolaţiilor executate în formă de cuvă se realizează pe orizontală dintr-o şapă de mortar de
ciment cu var de marca M 50, în grosime de 3...4 cm. Pe verticală, protecţia este constituită, de obicei,
dintr-o spoială din lapte de ciment cu var, dar este de preferat executarea unei zidării de 7,5 cm grosime
aşezată pe izolaţie prin intermediul unui mortar de ciment.
După terminarea întregii structuri a izolaţiei, se execută imediat elementele de rezistenţă pentru a asigura
presarea izolaţiei. Pereţii de rezistenţă se toarnă în straturi,paralel cu umplerea spaţiului dintre peretele
ajutător şi peretele săpăturii.
Sistemul semicuvă cu înnădire verticală.
Acest sistem se aplică pentru săpături executate în taluz şi se execută în trei faze.
în faza I se execută următoarele operaţii:
- turnarea subradierului (betonului de egalizare);
-executarea pereţilor-suport din cărămidă, pe o înălţime de 50...60 cm, cu mortar de ciment şi, în
continuare, un perete provizoriu executat cu mortar de var;
-suportul direct al izolaţiei format din şapă sau tencuială de ciment marca M 100A îngrijit drişcuit.
Intersecţiile de planuri (scafe, colţuri, etc.) vor fi rotunjite cu rază de curbură de 3...5 cm.
Zidăria provizorie executată cu mortar de var se tencuieşte tot cu mortar de var:
- amorsajul;
- stratul suplimentar de pânză bitumată la scafe şi colţuri;
- izolaţia orizontală şi verticală pe pereţii ajutători, pe înălţime de maxim 1,00 m, cu capetele decalate;
-protecţia orizontală de 3...4 cm grosime, realizată din mortar de ciment cu adaos de var M50;
- protecţia verticală prin spoială din lapte de ciment, în faza a ll-a se execută următoarele operaţii:
- turnarea elementelor de rezistenţă (radierul şi pereţii de beton armat);
- tencuiala cu mortar de ciment M 100A a suprafeţei verticale ce urmează a fi izolată;
CORAL SRL TULCEA
- demolarea rândurilor de cărămidă zidite cu mortar de var şi curăţirea tencuielii de mortar de var pe
această porţiune cu şpaclu de oţel şi cu flacăra de lampă cu benzină în scopul dezvelirii capetelor
izolaţiei.
În faza a Ill-a se execută următoarele operaţii:
-amorsarea şi hidroizolarea verticală pe pereţii de rezistenţă, având grijă ca straturile să fie ţesute în
porţiunea de racordare. Pentru pereţii cu înălţime mare, izolaţia se execută pe tronsoane de 2...3 m
înălţime. Partea superioară a fiecărui tronson se realizează în trepte, pentru a permite o legătură prin
ţesere a straturilor cu cele ce se aplică în continuare;
-protejarea izolaţiei verticale, cu un perete de zidărie executat în panouri cu rosturi verticale în care se
introduc fâşii de carton bitumat. Pe măsura executării zidăriei la fiecare rând, se va umple (împăna) cu
mortar de ciment rostul dintre zidărie şi izolaţie, în vederea realizării unei presări uniforme a izolaţiei;
-umplerea săpăturii în jurul construcţiei în straturi bine compactate, în vederea realizării unei umpluturi
cu permeabilitate cât mai redusă.
Sistemul semicuvă cu înnădire orizontală.
Acest sistem se aplică la săpături executate în sistemul semicuvă cu înnădire verticală, ţinând seama că
oprirea temporară a epuismentelor în timpul executării izolaţiei verticale nu prezintă nici un pericol de
degradare a acesteia.
În faza I se execută următoarele operaţii:

- turnarea subradierului (betonul de egalizare);
- netezirea suprafeţei cu o şapă din mortar de ciment M 100;
- amorsarea şi hidroizolarea orizontală având grijă să fie terminate în trepte de 10 cm capetele foilor
bitumate;
- protejarea izolaţiei cu mortar de ciment cu var M 50 ;
- protejarea capetelor straturilor de foi bitumate cu un strat de carton bitumat lipit numai la capete;
- protejarea mecanică provizorie cu beton B 50.
În faza a ll-a se execută următoarele operaţii:
- turnarea elementelor de rezistenţă (radierul şi pereţii de beton armat);
- tencuirea pereţilor;
- îndepărtarea betonului şi a cartonului bitumat de protecţie provizorie a capetelor hidroiz. orizontale;
- aplicarea izolaţiei verticale prin ţeserea straturilor de pânză bitumată;
- turnarea betonului de presare peste porţiunea de legătură a hidroizolaţiei orizontale cu cea verticală;
- aplicarea unui strat de carton bitumat sub zidul de protecţie;
- executarea peretelui de protecţie;
- împănarea cu mortar de ciment a peretelui de protecţie odată cu înălţarea zidăriei.
Detalii de execuţie a izolaţiilor bituminoase subterane
a)Executarea denivelărilor. In vederea asigurării unei presiuni uniform repartizate şi perpendiculare pe
planul izolaţiilor subterane, diferitele denivelări se execută în funcţie de mărimea lor.
Astfel, la denivelări până la 1 m, izolaţia hidrofugă orizontală trece dintr-un plan în altul, realizându-se o
racordare înclinată până la 45°. La denivelări de peste 2 m, izolaţia trece dintr-un plan în altul racordând-
o în trepte.De asemenea, se vor evita, pe cât posibil, intrândurile şi ieşindurile faţă de planul vertical al
pereţilor, pentru a nu exista porţiuni de izolaţie nepresate suficient de împingerea pământului şi pentru a
nu crea zone cu condiţii grele de lucru. În acest scop, acestea se vor teşi sau umple, creându-se astfel
suprafeţe drepte de izolat.
CORAL SRL TULCEA
b)Executarea hidroizolaţiei rosturilor unei construcţii. Una din problemele cele mai delicate şi dificile
ale tehnicii izolaţiilor o constituie trecerea izolaţiei peste rosturile unei construcţii. Izolaţia rosturilor
trebuie să asigure etanşeitatea şi continuitatea izolaţiei pe ansamblul construcţiei.
Foarte importantă este izolarea hidrofugă a rosturilor de tasare. în dreptul rostului se realizează întărirea
izolaţiei, cu una sau două plăci metalice de plumb sau cupru, intercalate între straturile de izolaţie
hidrofugă.
Sub rost, pe toată lungimea lui, se execută o grindă (cuzinet) care are rolul de a limita deformaţiile
izolaţiei în dreptul rostului.
La presiuni hidrostatice şi tasări mari, pentru preluarea deformaţiilor se folosesc piese metalice
prevăzute cu buclă de compensare din tablă de plumb.
c)Rostul de lucru. Când se impune întreruperea izolaţiei pe o durată de timp aceasta trebuie protejată.
La întreruperea izolaţiei hidrofuge capetele straturilor componente se opresc în trepte în modul următor:
-în cazul a trei straturi de pânză bitumată şi un strat de carton bitum.,decalajul dintre fiecare va fi de
25cm;
-în cazul a patru strat. de pânză bitumată şi un strat de carton bitumat,decalajul dintre fiecare va fi de
20cm
Aceste porţiuni, denumite mustăţi, se protejează cu un strat de nisip de 1...2 cm grosime şi cu un strat de
carton bitumat lipit în puncte numai la margine, astfel încât să nu se atingă treptele straturilor de
hidroizolaţie; apoi se toarnă o şapă de protecţie provizorie, realizată din mortar de var-ciment M 25.
La reluarea lucrului se vor îndepărta şapa de protecţie provizorie, cartonul bitumat şi stratul de nisip. Se
curăţă apoi cu atenţie capetele straturilor de izolaţie, se amorsează această porţiune şi se continuă
izolaţia prin racordarea.ţesută a fiecărui strat de foi bitumate.
d)Executarea îmbinărilor straturilor izolaţiei hidrofuge a scafelor şi racordărilor

Execuţia în două straturi a izolaţiei hidrofuge se foloseşte în principal la izolaţii împotriva apei de
infiltraţie şi împotriva umidităţii pământului. Izolaţia împotriva apei de infiltraţie şi împotriva umidităţii
pământului. Izolaţia împotriva presiunii hidrostatice se execută în trei sau mai multe straturi. Foile
bitumate se petrec cu 10 cm în cadrul aceluiaşi strat pentru a realiza o bună etanşare.
Imbinările primului şi celui de-al doilea strat sunt decalate cu jumătate din lăţimea unei foi (circa 50
cm). Imbinările stratului al treilea sunt decalate cu circa 10 cm faţă de primul strat, cele ale stratului al
patrulea cu 10 cm faţă de-al doilea strat, etc.
In zonele de îmbinare şi racordare la scafe şi muchii, care constituie puncte sensibile, izolaţiile se
întăresc cu fâşii de pânză bitumată, late de 50 cm.
e)Protecţia izolaţiei hidrofuge în vecinătatea unei surse de căldură.Când izolaţia se găseşte în apropierea
unei surse de căldură (cazane, conducte, canale de fum, etc.) între aceasta şi izolaţia hidrofugă se
introduce un material termic.
f)Izolaţii hidrofuge rigide. O soluţie care se utilizează frecvent pe şantierele de construcţii, mai ales la
realizarea izolaţiei orizontale, în cazurile în care nu este permisă o separare între fundaţii şi structura de
rezistenţă prin planuri de lunecare (cartoane, pânze bitumate şi straturi de bitum), este tipul de izolaţie
hidrofugă rigidă realizată din mortar cu adaos de Apastop P, având un grad mărit de impermeabilitate.
Mortarele cu adaos de Apastop P se folosesc la lucrări de construcţii noi sau vechi, în cazurile în care în
timpul exploatării nu există posibilitatea apariţiei de fisuri cu deschideri mai mari de 0,1 mm. Ele se
utilizează la protejarea elementelor de construcţii contra umidităţii (de exemplu, tencuieli exterioare la
pereţii subsolurilor şi la soclurile fundaţiilor, stratul orizontal de rupere a capilarităţii la zidării, tencuieli
CORAL SRL TULCEA
interioare în încăperi cu umiditate ridicată - băi, spălătorii, etc.) sau pentru etanşarea construcţiilor care
vin în contact direct cu apa (de exemplu, cuve, bazine, rezervoare, castele de apă, etc). Prepararea
mortarelor cu adaos de Apastop P comportă două faze
- amestecarea cimentului cu adaos de Apastop P până se obţine un amestec omogen;
-amestecarea acestuia (ciment-Apastop P) cu nisipul timp de 1 min. după care se adaugă cantitatea de
apă necesară obţinerii consistenţei dorite şi se continuă amestecarea încă 3 min.
Modul de aplicare a mortarelor. Mortarele cu adaos de Apastop P se aplică pe suprafeţe-suport pregătite
înainte de executarea lucrărilor.
In cazul suprafeţelor de beton se remediază zonele segregate, fisurile, denivelările, la construcţiile vechi
se îndepărtează tencuielile care trebuie înlocuite. Dacă suprafeţele-suport sunt netede, ele se cioplesc sau
se spiţuiesc. În cazul zidăriilor de cărămidă, rosturile zidăriei se curăţă pe o adâncime de 1 cm, pentru a
se asigura o legătură cât mai bună. Suprafeţele-suport se curăţă de praf. noroi, mortar vechi aderent, iar
zonele murdare de substanţe grase se ard cu flacără. Înainte de aplicarea mortarului, suprafeţele-suport
se stropesc cu apă pentru a nu se produce absorbirea excesivă a apei din mortar, ceea ce ar dăuna
adeziunii acestuia la suport.
Străpungerile elementelor de construcţie se execută înainte de aplicarea straturilor de mortar cu adaos de
Apastop P.Mortarele se aplică mai întâi pe suprafeţele verticale şi apoi pe suprafeţele orizontale.
Un nou strat se aplică numai după ce stratul precedent s-a întărit în suficientă măsură, a fost frecat cu
peria şi stropit cu apă.
Primul strat de mortar trebuie să aibă o grosime de 2...5 mm şi o suprafaţă suficient de rugoasă.
Straturile 2 si 3 au o grosime de 5..7 mm pentru suprafeţele verticale şi de 12...16 mm pentru suprafeţele
orizontale
Stratul final are o grosime de 2...3 mm şi se aplică prin frecare cu drişcă metalică sau cu mistria.
Suprafeţele proaspăt tencuite trebuie ferite de uscarea forţată a mortarului, lovituri,vibraţii, îngheţ, etc.
Tencuielile se stropesc cu apă şi se protejează în primele 7 zile împotriva razelor solare sau a curenţilor
de aer, cu saci, rogojini, etc.
Lucrarile se vor proteja conform reglementarilor in vigoare si conform recomandarilor producatorului
materialelor ce intra in alcatuirea hidroizolatiei.
Verificari si remedieri in vederea receptiei lucrarilor
Toate verificarile se vor efectua “bucata cu bucata” si se vor inscrie in procese verbale de lucrari
ascunse, conform instructiunilor respective.
La verificarea pe faze de lucrari se va examina frecventa si continutul actelor de verificare pe parcurs,
comparandu-l cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile.
In cazul hidroizolatiilor, prin “faza de lucrare” se intelege - in plus fata de instructiunile pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse si pe faze de lucrari-si o grupare de tronsoane, in asa fel
incat portiunea
ce se verifica sa fie intreaga si fara intreruperi in zone in care s-ar putea produce dificultati functionale
(de ex. in dolii).
In plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea inregistrarilor facute pe parcurs ; numarul sondajelor va
fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faze, premergatoare sau executare a lucrarilor.
La receptia preliminara se va proceda ca si in cazul verificarii pe faze, insa numarul sondajelor poate fi
redus la 1/20 din cele initiale.
Se vor verifica:
CORAL SRL TULCEA
-stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm iar planeitatea lui sa fie continua, fiind admisa
ca abatere o singura denivelare de + 5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m, in orice directie.
-corectarea cu mortar de ciment la panta de max. 1:5 a denivelarilor de max. 10 mm admise.
-racordurile intre diferite suprafete, cu abateri admisibile fata de dimensiunile din proiect sau prescriptii
tehnice de - 5 si + 10 mm la raza de curbura si de 10 mm la latimi.
-respectarea retelelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii, etc.),
conform normativului C 112-80.
-lipirea corecta a foliilor; nu se admit deslipiri, alunecari si basici cand acestea apar, repararea lor este
obligatorie.
-latimea de petrecere a foilor (7...10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10% din foi cu
petreceri de minimum 5 cm longitudinal si de minimum 7 cm frontal; in cazul in care aceste valori nu
sunt respectate, trebuie refacute.
-respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20% panta, se pot monta si paralel cu strasina dar peste
20% panta, numai in lungul liniei de cea mai mare panta.
-realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine sau tuburi.
Mentinerea in cazul izolatiilor subterane - a nivelului apelor freatice la minimum 30 cm sub nivelul cel
mai coborat al lucrarii respective; racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale (abaterea
admisibila la latimea petrecerii - 10 mm).
In mod special, se vor efectua si probe globale directe dupa cum urmeaza :
- la constructiile supuse la presiunea hidrostatica a apelor subterane dupa asigurarea masurilor de
contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidroizolatia timp de 48 ore la presiunea maxima
conform prevederilor STAS 2355-79 si normativului C 112-80;
- in cazul cand probele prin inundare nu se pot efectua (sunt costisitoare, nivelul scazut al apelor
subterane, etc.), verificarea se va face vizual, prin ciocanire si eventuale sondaje in puncte care prezinta
deficiente;
- rezultatele verificarilor mentionate in acest capitol se vor inregistra conform instructiunilor pentru
verificarea lucrarilor ascunse; deficientele constatate vor fi consemnate in procese verbale si se va trece
imediat la remedierea lor, incheindu-se intr-un proces verbal de lucrari ascunse; dupa acestea se pot
executa lucrarile de protectie si cele conexe;
- la acoperisuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea in punctele cele mai coborate a
gurilor de scurgere iar prin turnarea de apa in punctele mai ridicate se va verifica daca gurile de scurgere
functioneaza bine;
- se va verifica daca sunt corespunzatoare proiectului racordarile hidroizolatiei la reborduri si atice, la
strapungeri, la rosturi de dilatatie si la gurile de scurgere, care trebuie sa fie prevazute cu gratare
(parafrunzare) si sa nu fie inundate;
- tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc.) se va verifica daca este executata
conform proiectului, bine incheiata, racordata cu hidroizolatia si fixata de constructie;
- verificarea se va face atat vizual cat si prin tractiune manuala;
Pentru verificarea zidurilor de protectie a hidroizolatiilor aplicate la exteriorul constructiilor subterane se
va constata :
* la cele executate ulterior hidrizolatiei: grosimea, existenta rosturilor verticale la intervale date in
proiect, a rostului orizontal la baza precum si daca sunt prevazute cu foi bituminate;
* la cele executate anterior hidroizolatiei: grosimea, existenta rosturilor de colt, a stalpilor verticali la
intervale de 2,5 m;
CORAL SRL TULCEA
* la constructiile subterane cu hidroizolatia aplicata la interior sau la constructiile pentru inmagazinarea

apelor, rezultatele verificarilor se vor inregistra conform instructiunilor pentru lucrari ascunse, dupa care
se pot executa celelalte lucrari conform proiectului;
Executia lucrarilor de hidroizolatii la terase, acoperisuri si grupuri sanitare
La lucrarile de hidroizolatii se pot folosi atat membranele hidroizolante cat si tehnologia clasica , acolo
unde sunt necesare numai lucrari de reparatii ale hidroizolatiei existente executate pe sistem clasic .
La membranele hidroizolante se vor respecta instructiunile producatorului.
Acolo unde se foloseste tehnologia clasica trebuie respectate urmatoarele instructiuni:
- Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5ºC. Sub aceasta temperatura se
pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 – 84.
- Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220ºC, iar in momentul lipirii straturilor va fi
de 160ºC - 220ºC.
-Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si
controla daca corespund STAS 2355/3 – 87 si conditiilor de la pct. 3.5 din normativul C 112 – 86
privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea
conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare.
-Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din beton sau
mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/mp .
-Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de
timp cu temperatura exterioara minima de + 6ºC, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la
temperatura de peste + 8ºC.
-Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100,
prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub
hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate
se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.Straturile de difuzie nu
se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor.
-Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura
bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta.
-Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu
mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 – 10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului
de izolatie termica.
-Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau
fabrici, prin lipirea Placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile
bitumate.
-In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum
cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150ºC in timpul lipirii.
-Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va
executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum
30% filer mineral, cu punctele de inmuiere in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).
- Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe
suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru
relaxare si indreptare a foilor.
- Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112 – 86 .
CORAL SRL TULCEA
-Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii
croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus;
la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 – 50 cm.
-La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea
masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu
canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.
-La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului,
minimum 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50 cm si se
va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50 cm.
-Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu
mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton Ø 6 mm la 25x25 cm.
terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 – 15 mm, se va executa prin
asezare in strat uniform de 40 mm grosime.
- modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panza, impaslituri, sape,
se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.
Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu
ale proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.)
Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice
astfel:
* strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica
pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi.
* strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei
cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin
mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe
element cu sarma sau colier.
* rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform C 112 – 86.
Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de
scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ.
La elementele subterane lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune,
trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 – 87, ale normativului C 112 – 86 si ale detaliilor
respective ale proiectului.
Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale
se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale
proiectului.
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE

Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de
executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
- calitatea suportului – rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in
vigoare;
- calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate;
- pozitionarea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul);
CORAL SRL TULCEA
- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrari de
constructii aferente;
- strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor;
Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sunt
bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal
la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei.
Verificari inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii
Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:
*Verificarea terminarii etapei executata anterior (PV receptie calitativa strat suport);
*Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de ± 5 mm. pe o suprafata
verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie;
*Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste termoiz. noi;
* Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta
hidroizolatiilor;
* Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
* Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului;
* Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia;
* Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.
Verificari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii
Dupa verificarea planeitatii , daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor cu mortar de
ciment , iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de mortar special.
Inaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (pentru
care la fiecare 1000 mp., se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita
de suport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu
aparate pentru verificarea umiditatii).
In timpul executiei trebuie verificat:
- lipirea corecta a foilor;
- latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal), se admit 10 % din foi cu
cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal);
- respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta paralel cu streasina, dar peste
20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta;
- mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul cel mai
coborat al lucrarii respective;
- racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale;
- tinichigeria aferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de c-
tie;
- realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau tuburi;
Verificari la terminarea lucrarilor
- Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 %
inclusive. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm . punctual cel mai ridicat ;
-Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72ore, grosimea strat.de apa fiind de
3,6cm
La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de
contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima;
CORAL SRL TULCEA
In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocanire si
eventuale sondaje in punctele dubioase;
Masuri privind protectia muncii si prevenirea incendiilor
Umatoarele masuri de protectia a muncii trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile de
hidroizolatie:
Normele nationale pentru protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si de Ministerul Sanatatii prin
Ordinul nr. 34/1975 i 60/75;
Reglementarile privind protectia muncii si igiena de munca in constructii, aprobate de MLP A T prin
Ordinul nr. 9/N/15.03.1993;
Normele de protectia a muncii MICh, capitolul 10 si 11 privind depozitarea, manipularea si
impachetarea si transportul cisternelor de gaz lichefiat.
Cand se executa membrane hidroizolanta adin bitum, urmatoarele masuri pentru prevenirea incendiilor
trebuie luate in considerare:
Norme generale ale protectie muncii impotriva incendiilor la constructii si instalatii conform conform
Deciziei nr. 290/1 977;
Masuri specifice de protectie impotriva incendiilor privind oprirea continuarii membranei hidroizolanta
la rosturile de dilatatie, panouri etc. stipulate la Articolele 7 si 8 din Normele Generale si articolele 5.3 si
6.11 din Normele Tehnice P 188-83;
Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor si norme pentru echiparea cu mecanisme, instalatii,
utilaje, aparate, echipamente de siguranta si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor
in unitati, aprobate prin Ordinul nr. 742/D-1981.
Norme nationale pentru protectia muncii NRPM 75.
Instructuni generale pentru protectia muncii PE006/8 I.
Muncitorii trebuie sa fie legati cu o centura de siguranta sau trebuie sa existe o sarma care sa reziste la
greutatea muncitorului.
Trebuie sa existe acces de siguranta la acoperis, se interzic accesele imbunatatite.
Materialele trebuie ridicate intr-un container sigur.
Dispozitivele de catarare trebuie sa fie complete si trebuie verificate din toate punctele de vedere si
trebuie manipulate doar de personal calificat.
Se va monta o balustrada de siguranta in jurul terasei.
S.C. CORAL
FT – 5.2
S.R.L. IZOLAŢII TERMICE
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
1. Noţiuni generale de higrotermică

a)Confortul termic în clădiri. Proiectarea şi realizarea unei construcţii trebuie să rezolve şi obţinerea
confortului termic, necesar desfăşurării vieţii fiziologice a omului în încăperile clădirilor.
CORAL SRL TULCEA
Factorii care influenţează confortul interior sunt în principal: temperatura aerului din interior,
temperatura suprafeţelor interioare ale elementelor încăperii (pereţi, pardoseli,piafoane), viteza şi
umiditatea relativă a aerului din interior.
Confortul termic trebuie să asigure constanţa temperaturii interioare a corpului omenesc,adică să
stabilească un echilibru între producerea şi degajarea căldurii. Deci, confortul din punct de vedere termic
este legat de schimbul de căldură dintre corpul omenesc şi mediul înconjurător. Acest schimb de căldură
se realizează astfel:-din punct de vedere fizic prin: convecţie, radiaţie şi conducţie;
- din punct de vedere fiziologic, prin respiraţie şi transpiraţie.
Efectul temperaturii aerului interior depinde în foarte mare măsură de temperatura medie a suprafeţelor
care limitează încăperea şi care intră în schimb de căldură prin radiaţie cu persoanele care se găsesc în
încăpere.
b)Transmisia căldurii prin elementele de construcţie. între mediul interior şi cel exterior se păstrează o
legătură termică prin înseşi elementele construcţive care compun clădirea. în perioadele când între
mediul interior şi cel exterior există o diferenţă în ceea ce priveşte caracteristicile termice, se naşte
întotdeauna un flux de căldură, de aer şi de umiditate, din interior spre exterior sau invers. Mărimea
acestui flux este determinată atât de diferenţa între parametrii celor două medii, interior şi exterior, cât şi
de mărimea capacităţii de izolare a elementelor de construcţie care delimitează clădirea.
Pereţii exteriori, unii pereţi interiori, unele planşee şi acoperişul constituie pentru o clădire mijloacele de
separaţie între medii cu temperatură, umiditate şi presiune atmosferică diferite, corespunzător condiţiilor
exterioare şi cerinţelor de exploatare din încăperi.
Aceste elemente separatoare între două medii diferite trebuie să fie astfel dimensionate încât în afară de
condiţiile de rezistenţă şi stabilitate, să protejeze interiorul clădirii impotriva variaţiilor exterioare de
temperatură şi umiditate.
Când elementul conţine şi straturi de aer, rezistenţa termică se sporeşte, prin adăugarea rezistenţei la
permeabilitatea termică a stratului de aer.
în general grosimea stratului de aer are o influenţă redusă asupra cantităţii de căldură transmisă. O bună
eficienţă termică o au straturile verticale de aer cu grosime mică, de circa 4...5 cm.
c) Permeabilitatea elementelor de construcţie la vaporii de apă. Regimul de umiditate al elementelor de
construcţie este strâns legat de regimul lor termic.
Datorită creşterii gradului de umiditate, conductivitatea termică a materialelor sporeşte, având ca urmare
micşorarea rezistenţei la transfer termic, reducerea confortului şi deci mărirea cheltuielilor legate de
exploatarea clădirilor. Umiditatea ridicată a elementelor de construcţie şi a aerului interior poate
constitui cauza unor boli cronice şi creează un mediu prielnic pentru dezvoltarea ciupercilor şi
mucegaiului. Totodată umezirea materialelor are ca urmare reducerea durabilităţii elementelor de
construcţie, reducerea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ şi a rezistentei mecanice.
Cauzele principale ale apariţiei umezirii în elementele de construcţie în timpul exploatării sunt
numeroase şi işi au originea fie în greşeli de alcătuire construcţivă a acestora, fie în greşeli comise în
exploatarea clădirii.
O atenţie deosebită trebuie dată umezirii prin apă condensată din vaporii aerului la încăperile încălzite.
Evitarea apariţiei condensului se poate face prin mărirea rezistenţei termice a elementului, prin
ventilarea zonei de condens sau prin introducerea în cadrul elementului a unui strat cu grosime redusă,
dar cu rezistenţă mare la trecerea vaporilor, denumit barieră de vapori. Bariera de vapori trebuie să fie
totdeauna amplasată pe partea caldă a stratului termoizolator şi se poate realiza din carton bitumat, folii
din materiale plastice, aluminiu, etc.
CORAL SRL TULCEA

NP 010-97 - Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor
NP 065-02 - Normativ privind proiectarea salilor de sport (unitatea functionala de baza) din punct de
veder al cerintelor Legii 10/1995
C107/3 - 2005 Normativ privind calculul performantelor termoenergetice ale elementelor de constructie
ale cladirilor;
C107/5 - 2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul;
C107/2 - 2005 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta
destinatie decât cea de locuire;
NP 060 – 02 - Normativ privind stabilirea performantelor termo-higroenergetice ale anvelopei cladirilor
de locuit existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice
SC 007 - 02 -Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit
existente
NP 048 -Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de
incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
NP 049 -Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente ;
NP 047 -Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de
incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
Legea nr. 10/1995- privind calitatea in constructii (una dintre cele 6 exigente esentiale continute in lege
este “izolatia termica, hidrofuga si economia de energie” – exigenta F)
Ordonanta guvernamentala nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit
existent si stimularea economisirii energiei termice.
Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind
reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice
Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei
Hotararea din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii
nr.199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei
Ordonanta de urgenta nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru
reabilitarea termica a unor cladiri multietajate
Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.174/2002 privind instituirea
masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate Ordinul nr. 550 din 9.04.2003
pentru aprobarea Reglementarii tehnice “Indrumator pentru atestarea auditorilor energetici pentru cladiri
si instalatii aferente.”
Cu caracter general pentru cladiri noi
C107/0 - 2002 -Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri
C107/1 - 2005 -Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit;
C107/2 - 2005 -Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta
destinatie decât cea de locuire;
C107/3 - 2005 Normativ privind calculul performantelor termoenergetice ale elementelor de constructie
ale cladirilor;
C107/4 - 2005 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit;
C107/5 - 2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul;
C107/6 - 2001 Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de
constructie;
CORAL SRL TULCEA
C107/7 - 2002 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor;
GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit.
Pentru reabilitarea termica a cladirilor existente
NP 048 -Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de
incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora;
Mc 001 - 2006Metodologie de calcul a performantei energetice a cladirilor;
GT 036-02 -Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor de locuit existente si a
instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora;
MP 017–02 -Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru cladiri;
NP 060 – 02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-higroenergetice ale anvelopei cladirilor
de locuit existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice;
SC 007-02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit
existente;
SC 006 – 01 Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de incalzire din cladiri de
locuit;
GT 032-01-Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizarii termoenergetice a
constructiilor si instalatiilor aferente;
MP 013-01-Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a
cladirilor si instalatiilor aferente;
GT 043-02 -Ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor, la cladirile civile
existente;
GT 039-02-Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor
existente;
GT 040-02-Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constructie la cladirile
existente, in vederea reabilitarii termice;
MP 022-02-Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materialelor si produselor
pentru constructii;
PCC-016/2000-Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladirilor folosind placi din
materiale termoizolante, Contract Icecon nr. 324/2000.
2. Materiale termo- şi fonoizolatoare utilizate în construcţii
a)Clasificarea materialelor.După natura lor, materialele termo- şi fonoizolatoare pot fi organice şi
anorganice.
Materialele anorganice se grupează în:
- materiale celulare (betoane celulare, cărămizi poroase, etc);
- materiale granulare (diatomit, piatră ponce, etc);
- materiale cu structură mixtă (betoane cu agregate uşoare);
- materiale fibroase (vată minerală, vată de sticlă, etc.)
Materialele de natura organicăa se pot împărţi în:
- materiale fibroase şi nefibroase (fibrobetoane);
- materiale din polimeri sintetici (polistiren celular, spuma de poliuretan, etc).
Materialele termoizolatoare se consideră acelea care au un coeficient de conductibilitate
termică A de cel mult 0,25 W/mxK.
b) Tipuri de materiale izolatoare. Betonul celular autoclavizat sau gazbetonul poate fi de două tipuri:
- tipul GBN (gazbeton pe bază de nisip, cu liant de ciment, var şi ghips), tip Hebel sau Ytong;
CORAL SRL TULCEA
-tipul GBC (gazbeton pe bază de cenuşă de termocentrală, cu liant de var şi ghips)

Diatomitul se poate utiliza fie sub formă brută, în vrac, fie sub formă de produse cum sunt cărămizile
termoizolatoare şi betoanele de diatomit.
Cărămizile au lungimea de 250 mm, lăţimea de 125 mm, grosimea de 30... 120 mm şi se folosesc pentru
izolarea cuptoarelor din industria ceramică, siderurgică, etc.
Granulitul este o argilă expandată, granulată, fabricată pe cale umedă sau uscată.Granulitul se poate
folosi în vrac sau sub formă de plăci din beton de granulit, la termoizolarea acoperişurilor, teraselor şi
pereţilor din panouri mari.
Perlitul expandat se obţine prin expandarea rocilor perlitice de origine vulcanică.Este un material
granular
poros. Din perlitul expandat în granule se realizează plăci, cochilii,cărămizi şi betoane.
Vata minerală şi produsele sale se produc dintr-o gamă variată de materii prime:zgură de furnal, bazalt,
marne, loess, calcar, etc.
Produsele din vată minerală se pot clasifica in doua mari grupe: produse neancolate (fara liant) si
produse ancolate. Produsele neancolate, stropite cu ulei mineral sunt: vata minerala sub forma de fasii,
saltele, şnururi. Produsele ancolate, tratate cu rasini sintetice sau cu amestecuri de rasina si bitum sunt:
paslele, plăcile, cochiliile.
Fâşiile din vata minerala utilizate in special la izolaţii termice, se fabrica in următoarele tipuri:
- din vata minerala lipita pe o foaie de hârtie de ambalaj;
- din vata minerala lipita pe hârtie de ambalaj si acoperita cu bitum pe o fata. Ele sunt folosite ca
acoperiri termoizolante ale planseelor, umpluturi de spatii goale in elementele de construcţii si pentru
pereţii construcţiilor uşoare din lemn.
Saltelele din vata minerala se fabrica in mai multe tipuri: cusute pe hârtie bitumată imbracate pe una sau
doua fete; cusute pe carton ondulat; cusute pe plasa de sarma îmbrăcate pe una sau ambele fete; cusute
pe rabit de stuf.
Saltelele se folosesc la protecţia elementelor de construcţii, la protecţia termica a instalaţiilor de
incalzire, conducte pentru abur, apa calda, gaze, etc.
Şnurul din vata minerala se fabrica din vata si pasla minerala. Şnurul este imbracat in impaslitura din
sarma zincata.
Paslele sunt produse uşoare, semirigide; se folosesc la izolaţii termice si pentru izolarea zgomotelor de
impact.
Placile sunt produse din vata minerala cu un conţinut ridicat de liant si se folosesc in termoizolatii,
fonoizolatii si tratamente acustice. Plăcile din vata minerala se produc in următoarele sortimente:
- placi pentru izolaţii generale (termica si fonica)
- placi fonoizolatoare utilizate pentru amortizarea zgomotelor de impact;
- placi fonoabsorbante cu suprafaţa stropita, vopsita sau perforata;
- placi autoportante folosite in general la izolarea halelor industriale.
Dupa aspectul fetei văzute se deosebesc: placi autoportante cu suprafaţa stropita si placi autoportante cu
suprafaţa vopsita. Aceste placi pot avea muchiile prelucrate cu si fara falt in trepte.
Cochiliile din vata minerala au forma unor cilindri secţionaţi longitudinal si se folosesc la izolarea
termica a conductelor.
Vata de sticla si produsele din vata de sticla se livrează in vrac sau in forma de rogojini (pe carton
celulozic ondulat sau pe plasa de sarma) si de saltele imbracate pe ambele fete cu plasa de sarma
galvanizata. Vata de sticla se utilizează in special la izolarea termica a instalaţiilor de incalzire.
CORAL SRL TULCEA
Produsele din pluta se produc sub forma de placi cu granule de pluta expandata din praf de pluta
expandata si cu granule de pluta expandata aglomerate cu bitum.
Plăcile de pluta isi găsesc o larga folosire la izolarea frigoriferelor antrepozitelor alimentare, a
vagoanelor frigorifice, la izolarea termica si fonica a teraselor, etc.
Materialele din polimeri sintetici mai sunt cunoscute si sub denumirea de spume izolante sintetice. Cele
mai cunoscute materiale care se folosesc pe scara larga sunt:
polistirenul expandat, poliuretanul expandat, policlorura de vinii expandata,ureoformaldehida expandata.
Polistirenul expandat se fabrica in doua tipuri: obişnuit si ignifugat, in blocuri sau placi de următoarele
dimensiuni: lungimea 1000...4000mm, lăţimea 500mm, grosimea 12, 24, 36, 48, 60, 72, 96, 192mm. Se
foloseşte in domenii foarte variate: pentru izolarea termica teraselor, planseelor, in elemente
prefabricate, in elemente sandviş, in industria frigotehnica.
Poliuretanul expandat se obţine sub forma de blocuri si are o buna stabilitate dimensionala la
temperatura. Este practic impermeabil la apa, dar mai permeabil la vapori decât polistirenul.
Policlorura de vinii expandata este puţin permeabila la vapori de apa si impermeabila la apa si aer.
Ureoformaldehida expandata se obţine sub forma de placi de diverse dimensiuni. Are o densitate
aparenta scăzuta (5...50kg/mc), este foarte fragila si are o rezistenta mecanica mica.
Azbestul este o fibra naturala de silicat de magneziu. Se poate folosi sub forma de placi,cochilii, etc.
Materialul are calităţi termoizolatoare bune, rezistenta buna la foc si este practic imputrescibil.
3. Masuri construcţive in proiectarea elementelor de construcţii si instalaţii din punctul de vedere al
izolării termice
Din practica exploatării clădirilor rezulta o serie de principii generale si masuri construcţiv de care
trebuie sa se tina seama la alcătuirea si proiectarea unor elemente de construcţie.
a)Pereţi exteriori.Pereţii exteriori trebuie sa aiba o alcătuire si succesiune a straturilor componente,
corespunzătoare din punctul de vedere al difuziunii vaporilor, astfel incat sa fie împiedica formarea
condensului periculos in interiorul lor.
La pereţii omogeni din zidărie de cărămida, de beton uşor monolit, fenomenul de condens interior este
mai puţin dăunător, deoarece umiditatea se difuzează rapid spre fata exterioara a peretelui unde se
evapora.
Pentru a avea o alcătuire corespunzătoare sub aspectul difuzării vaporilor, pereţii din
mai multe straturi trebuie sa îndeplinească o serie de condiţii, printre care:
- stratul termoizolator sa fie amplasat spre fata rece a pereţilor;
- bariera contra vaporilor sa se aplice pe fata calda a pereţilor sau a termoizolatiei;
-sa se prevadă interspatii de aer ventilate cu aerul exterior, care preiau umiditatea din condens si o duc in
aer. In incaperi in care apa se poate scurge pe fata interioara a pereţilor (bai, spălătorii, etc.) bariera
contra vaporilor aplicata pe fata interioara protejează peretele de absorbţia excesiva a apei si vaporilor.
In schimb, la bucătarii, unde apa scursa de pe pereţi umezeşte pardoseala, este indicata aplicarea unei
tencuieli poroase nevopsite.
In cazul pereţilor omogeni din materiale termoizolatoare (beton uşor, beton celular autoclavizat) este
indicat ca pe fata exterioara sa nu se aplice straturi de tencuiala, ci o pelicula permeabila la vapori si
impermeabila la apa.
In cazul pereţilor uşori de faţada (pereţi cortina) alcătuirea optima se obţine dintr-un strat de protecţie
interior sub forma de placi subţiri, un strat termoizolator foarte uşor prevăzut pe fata interioara cu
bariera contra vaporilor si un strat exterior de protecţie prevăzut cu interspatii de aer si dispozitive de
ventilaţie.
CORAL SRL TULCEA
Termoizolarea pereţilor se poate rezolva in mai multe moduri:

- pentru pereţi alcătuiţi din zidărie mixta, prin introducerea unui strat median termoizolator alcătuit din
diverse materiale: zgura, deşeuri ceramice, argila expandata, vata de sticla, placi de beton uşor, etc;
- prin placarea pereţilor de zidărie, la interior sau la exterior cu placi termoizolatoare, rigide, din beton
uşor, beton celular autoclavizat, granulit, produse de vata minerala, etc;
- pentru pereţi de umplutura, in mai multe straturi, prin introducerea unor interspatii de aer ventilat;
- pentru panouri in straturi de tip sandviş, cu fetele plane din diverse materiale (azbociment,
otel,polistiren, etc.) prin introducerea intre fete a unui miez termoizolator.
Materialele termoizolatoare utilizate trebuie sa fie perfect uscate si de buna calitate.
Umplutura termoizolatoare in vrac se executa in straturi succesive de cate 30cm inaltime,pe măsura
executării peretelui pentru a nu se forma goluri de aer. Plăcile termoizolatoare trebuie aşezate cat mai
strâns, cu rosturi cat mai mici pentru a nu ramane neizolate, adică punţi termice.
Acoperirea cu beton a termoizolatiei, spre exterior, trebuie sa fie minim 4...5cm pentru a se evita
pătrunderea umezelii din precipitaţii pana la stratul termoizolator.
Daca structura peretelui cuprinde mai multe straturi, pentru solidarizarea acestora se folosesc agrafe de
ancorare (D5...6mm la cate 50cm pe verticala, diafragme de beton,cărămizi de legătura, etc.
La pereţii din zidărie din blocuri mici cu găuri, comportarea termica este in funcţie si de orientarea
găurilor fata de direcţia fluxului termic. aStfel, la pereţi din blocuri cu găuri verticale, rezistenta termica
este maxima.
La structuri de pereţi in straturi, poziţia stratului termoizolant depinde in mare măsura de regimul de
incalzire a clădirii. Astfel, structura de perete cu izolaţie la interior este judicioasa fa incalzire
discontinua, iar pereţii cu izolaţie termica dispusa la exterior se recomanda la regim continuu de
incalzire.
Utilizarea de imbracaminti exterioare, in piatra artificiala sau naturala, fibrociment, otel,sticla sau
aluminiu conduce la realizarea unui perete dublu ce implica in mod curent, o ventilaţie eficace in spatele
imbracamintii. Ventilaţia asigura totodată uscarea peretelui si evaporarea umidităţii rezultata din
precipitaţiile atmosferice.
La straturile de pereţi cu punţi termice se constata ca influenta punţii termice descreşte cu raportul a/d, in
care a este lăţimea punţii termice si d grosimea peretelui.
Efectul de punte termica este mai redus la structura de perete cu stratul de masa mare la
interior, in comparaţie cu structura si stratul de masa la exterior.
Luând in considerare cerinţele de confort, privind eliminarea riscului de condens si a
micşorării pierderilor de căldura in zona punţilor, este necesara corecţia termica a punţilor la îmbinările
verticale, la clădiri cu structura din panouri mari, la colturi, la imbinarile orizontale, la centuri-
buiandrugi, la centuri curente de plansee, in zona nişelor de radiator, etc.
Peretele, ca element de construcţie, are una din funcţiunile principale de a proteja locuinţa contra
umidităţii.
Pereţii tradiţionali din zidărie, relativ groşi, sunt capabili de a absorbi si a retine o anumita cantitate de
vapori de apa, astfel incat chiar in absenta unei tencuieli exterioare, umiditatea relativa din precipitaţiile
atmosferice nu traversează elementul de construcţie.
Daca se reduce grosimea peretelui exterior pana la valoarea minima admisibila din punct de vedere
termic si de rezistenta, peretele trebuie protejat contra intemperiilor, cu ajutorul unei tencuieli exterioare
impermeabile la apa, dar care nu trebuie sa împiedice eliminarea vaporilor de apa ce se produc in
interiorul clădirii.
CORAL SRL TULCEA
In cazul structurilor de pereţi din beton monolit sau prefabricat comportarea lor depinde de poziţia
stratului termoizolant. In cazul structurii cu termoizolatie la interior difuzia vaporilor de apa spre
exterior este limitata deoarece, betonul se opune in mai mare măsura la trecerea vaporilor de apa in
comparaţie cu stratul de izolaţie termica. Structura de perete cu izolaţie termica la exterior prezintă
avantaje în ceea ce priveşte difuzia vaporilor.
In structuri de pereţi cu materiale etanşe la vapori de apa dispuse la exterior, cum sunt de exemplu sticla,
metalul, fibrocimentul, evacuarea excesului de umiditate se realizează prin ventilarea canalelor verticale
de aer, ce comunica la partea inferioara si superioara a elementului cu mediul ambiant.
Pentru evitarea condensului vaporilor pe suprafaţa colturilor exterioare ale incaperilor se recomanda
dispunerea conductelor de incalzire centrala in coltul exterior al incaperii,aşezarea radiatoarelor sub
ferestre, tesirea colturilor.
b)Pereţi interiori.Pereţii interiori se izolează termic numai in condiţiile in care se separa incaperi cu
diferenţa de temperatura mai mare de 10gr.C, pe durata lunga de exploatare.
c)Acoperişuri si terase.Din punctul de vedere a! comportării higrotermice, acoperişurile peste incaperile
incalzite se pot grupa in doua categorii principale:
- acoperişuri care nu cuprind straturi de aer ventilat;
- acoperişuri care cuprind un strat de aer ventilat (cu canale de aer, pod tehnic).
Acoperişurile care nu cuprind straturi de aer ventilat, denumite intr-un strat sau acoperişuri' calde
prezintă o serie de deficiente in exploatare. Hidroizolatia amplasata peste termoizolatie acţionează ca o
bariera
puternica contra vaporilor de apa, si, fiind amplasata in zona rece a acoperişului, provoacă in timpul
iernii condensarea acestora in vecinătatea şapei suport a hidroizolaţiei. Umezeala poate provoca
deteriorarea timpurie a termoizolatiei si a hidroizolaţiei, fisurarea sapei-suport.
Pentru a elimina aceste fenomene se recomanda luarea unor masuri, cum sunt:
- aplicarea unor bariere foarte puternice contra vaporilor (straturi multiple de carton, folii de polimeri,
folii metalice) pe elementul portant din beton armat, sub termoizolatie;
- intercalarea unor straturi sau canale de aerare puse in legătura cu atmosfera exterioara pe conturul
acoperişului, la cornişe, strasini, jgheaburi. Straturile de aerare se formează prin folosirea cartoanelor
bitumate ondulate lipite de suport sau a unor cartoane bitumate, perforate, aplicate uscate pe planseu si
pe care se executa apoi lipirea barierei contra vaporilor cu bitum cald. Aerarea poate fi realizata si prin
canale prevăzute in plăcile termoizolatoare, pe fata lor inferioara sau superioara. La clădiri cu latimi mai
mari
de 10...12m si la acoperişuri cu pante mai mari de 10%, acoperişul se ventilează suplimentar cu ajutorul
unor deflectoare care străbat hidroizolatia si merg pana la stratul de aerare;
- pentru a evita deteriorarea hidroizolaţiei datorita radiaţiei solare se poate prevedea un strat de protecţie
dintr-un strat de pietriş, de agregate uşoare, vopsele, folii, etc.
Acoperişurile cu strat de aer ventilat, denumite in doua straturi sau acoperişuri reci,sunt cele de tipul
acoperişului cu pod tehnic ventilat, care s-a dovedit durabil si sigur in exploatare in orice clima. La
acoperişurile moderne cu strat de aer ventilat se reduce spaţiul de aer pana la 5cm grosime.
Stratul termoizolator se asaza direct pe planseul ultimului etaj, de obicei fara un strat bariera contra
vaporilor intre ele, pentru a da posibilitate vaporilor sa difuzeze in interspatiul de aer. De asemenea,
stratul termoizolator nu trebuie acoperit la partea superioara cu materiale cu permeabilitate mica la
vapori de apa
CORAL SRL TULCEA
d)Plansee.Termoizolarea planseelor din beton este necesara cand acestea separa incaperi incalzite situate
peste incaperi neincalzite (subsoluri, pivniţe, ganmguri).
Izolarea termica se poate face prin mai multe soluţii:
- prevederea la partea inferioara a planseelor a unor placi rigide din beton cu agregate uşoare fixate cu o
reţea de bare de otel-beton Ø6mm la 20cm distanta, legata de armatura plăcii de rezistenta cu mustăţi de
sarma zincata Ø 3mm;
- prevederea la partea superioara a unei termoizolatii alcătuita din placi rigide de beton uşor sau placi
fibrolemnoase poroase bitumate ignifugate.
e) Fundaţii. Se prevede o izolaţie verticala in dreptul soclului, care se continua cu o izolaţie orizontala,
in pardoseala, cu scopul de a limita pierderile de căldura in aceasta zona a construcţiei.
Izolarea termica a pardoselii se poate realiza din materiale granulare rezistente la umiditate (betoane de
granulit, zgura expandata, zgura de furnal, de locomotiva).
TERMOIZOLATIE SI REABILITARE TERMICA
Generalitati
Lucrarile de reabilitare termica si pentru etansatori pot fi:
- Aplicarea izolatorului pentru rosturi in rosturile interioare si exterioare ale usilor, ferestrelor, peretilor
cortina si suprafetelor vitrate
- Cerinte de izolatie pentru diferite parti ale cladirii.
Interventiile se vor face la urmatoarele elemente de anvelopa :
* pereti exteriori, inclusiv soclul;
* rosturi in pereti;
* acoperisuri tip sarpanta dinspre podul incalzit;
* peretii exteriori in contact cu solul (pentru cladirile care au subsol);
* tamplarie exterioara (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/Al);
* planseul dinspre podul neincalzit;
* planseul dinspre terasa;
* placa pe sol.
Se vor lua masuri care sa asigure :
- Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv;
- Comportarea corespunzatoare din punct de vedere al stabilitatii termice pentru elementele de
constructie perimetrale (m, D);
- Indeplinirea valorilor de confort (PMV, PPD);
- Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafata interioara a elementelor de constructie
perimetrale;
- Comportarea corespunzatoare a elementelor de constructie perimetrale la fenomenul de difuzie a
vaporilor de apa:evitarea aparitiei fenomenului de condens in structura elementelor de constructie;
evitarea acumularii cantitative de umiditate, de la an la an, in structura elem.perimetrale
evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor, peste valorile admisibile;
La cladirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor termici si energetici prevazuti
ptr.cladirile
noi, dar ori de cate ori situatia o permite se tinde catre atingerea acestora prin masurile de interventie la
nivelul:* peretilor exteriori prin prevederea la fata exterioara a unui strat de PEX, vata minerala,
poliuretan protejat cu o tencuiala subtire (0,5-1 mm) armata cu plasa deasa din fibre din sticla;
CORAL SRL TULCEA
* tamplariei exterioare care se imbunatateste sau se inlocuieste cu tamplarie performanta din

punct de vedere termic si energetic (ex. rama din PVC/AL tri sau pentacamerala prevazuta cu geam
termoizolant tratat low-e);
*planseului catre pod la care se prevede pe suprafata dinspre pod un strat de vata de sticla sau vata
minerala
* planseului de terasa la care termoizolatia cu cca 15 cm termoizolatie eficienta din polistiren expandat,
polistiren extrudat (in cazul teraselor inverse), vata minerala sau de sticla;
* planseului catre subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat de PEX ;
* soclului perimetral cladirii la care se prevede la exterior placare cu polistiren extrudat ;
* peretii perimetrali de la subsol, la care se prevede polistiren extrudat.
Recomandarile furnizorului sistemelor de reabilitare termica trebuie respectate.
MATERIALE, LIVRARE SI MANIPULARE
Izolare termica
Panouri de diferite grosimi:
*Poliester extrudat si expandat;
*Poliuretan extrudat si expandat;
*Spuma poliisocianurat rigida,
*Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. Grosimea cum
este aratata in planse. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3.
Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolatia trebuie sa nu
fie usor ignifuga si rezistenta la apa.
Materiale rulate/saltele:
*Vata minerala, grosime 10-15cm.
Acesorii:
*Adezivi;
*Plasa din fibra de sticla pentru armare;
*Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare;
*Cuie din otel inoxidabil;
*Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice;
*Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante;
*Benzi de armare pentru colturi pentru fatada.
Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din
standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari.
Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor in vigoare,
trebuind sa corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii in constructii - inclusiv
cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii.
Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse in standardele si normele de produs.
Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica.
Materiale de etansare
Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri,
transparent cum va fi aprobat de Inginer.
Tip B – Elemente de etansare prefabricate
*Vor fi din polietilena-propilena-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva.
CORAL SRL TULCEA
*Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3.

*Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in planse.
Tip C – polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Inginer.
Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu lIS A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se
foloseste cum este indicat in planse.
Tip E – Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc.
Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Inginer.
Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren,
pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.
EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE
Cerinte generale de montare pentru termoizolatii
Izolatie cu placi:
*Sub acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in planse. Se monteaza placi
cu toate marginile placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate la intradosul
planseelor.
*Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si aprobarii ing.
*Pe partea superioara a a polacilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face conform specifica
tiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului;
*Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic si sa aiba intotdeauna bariera de
vapori sub. Nu se permit goluri cu aer.
Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori:
*Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru acoperis;
*Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala;
*Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (supraf.reflective a foliei se aseaza in
jos);
*Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme;
*Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat.
Termoizolatia peretilor exteriori
Peretii exteriori se vor izola cu un strat de polieter expandat ignifug, protejat de un start subtire de
tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02 (§ 2.2.7).
Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele:
Polistiren expandat pentru fatade:
*Grosimea care trebuie sa respecte cerintele de mai sus
*Densitatea intre 16-18 kg/m3
*Rezistenta la compresiune – minim 0,125 N/mm²
*Rezistenta la >0,15 N/mm²
*Clasa de combustie C2
*Productie libera de CFC si HCFC
Strat de adeziv pentru placile de polistiren:
*Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm²
*Plasa din fibra de sticla:
*Golurile plasei 3,5 - 4 mm
*Densitate - minim 145 g/m²
*Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm
CORAL SRL TULCEA
*Rezistenta la mediu alcalin

Verificare in:Rezistenta la soc - minim 3 J
Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm²
Rezistenta la variatiile de temperatura (-30ºC./80ºC.) – fara crapaturi
Proceduri de montare:
*Se indeparteaza tencuiala de pe peretii exteriori, se rectifica planeitatea stratului suport, se spala si se
usuca ;
*Se demonteaza tamplaria exterioara;
*Se monteaza noua tamplarie ;
*Se monteaza profilul la nivelul soclului, cand se monteaza tablele termoizolatoare;
*Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe;
*Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi;
*Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori;
*Se monteaza termoizolatia plintei;
*Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori;
In cazul reabilitarii cladirilor istorice, unde trebuie pastrate tratamentul exterior al tencuielii exterioare,
termoizolatia se monteaza la interior .
Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelor termice ale
peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic.
Tamplarie exterioara noua
Trebuie respectate urmatoarele criterii:
Inlocuirea tamplariei existente cu tamplaria noua din PVC-U sau AL;
Valoareav kf pentru rame = 1,6 W/m²K,
Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratata (low E : e≤0,10),
avand distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coeficiantului k = 1.1W/
(m²k)], rezultand o valoare R0 = 0,69m²k/W.
O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior, de 6mm grosime, cum se
specifica pentru parter si primul etaj. De asemena se obtine o valoare R mai mare in conditiile in care se
utilizeaza un sistem sandwich al geamului de 3 foi de geam.(Vezi Tamplarie din PVC- /Al).
Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa
Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita:
*Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori
*Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct
suprapuse.
*Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor bituminoase necesare
in timpul asezarii panourilor izolatoare.
In cazul lucrarilor de reparatii:
*Se indeparteaza partile deteriorate ale straturilor de izolatie si se aseaza straturi noi de material izolator,
astfel incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent, rezistent la compresiune si in ceea ce priveste
grosimea.
*Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform cerintelor termo-higroenergetic si pentru confort
interior in vigoare.
*Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de
aproximativ 12 - 15cm grosime.
CORAL SRL TULCEA
Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj in caz de reabilitare:

*Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat aditional de termoizolatie moale (panouri sau
saltele) de 10 - 15cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite accesul oricarui element in
pod fara a deteriora termoizolatia noua.
*Alternativ izolatia se poate monta sub plafon in functie de proiect si de spatial existent
*Modulare sau Liniare.
-Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta
Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala panouri din vata de sticla
comprimata cu folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu bariera de vapori din folie de
PE. Grosimea minima a izolatiei: 15cm.
-Alternativ se poate folosi spuma din Polistiren, Poliuretan, Poliisocianurat de aceeasi grosime. Podurile
reci ale capriorilor se pot evita folosind sisteme de incalzire pentru acoperis, unde panourile se partial
puse pe partea superioara a capriorilor.
-Termoizolatia pardoselii de deasupra subsolurilor neincalzite
Daca finisajul placii de deasupra subsolului neincalzit este deteriorat si este prevazuta construirea unui
alt etaj, un strat termoizolator de minim 5 cm de polistiren sau echivalent poate fi incorporat, cu o sapa
din ciment armat pe partea superioara, pentru a fi finisat (pardoseala din PVC, gresie etc.).
Trebuie evitata cresterea in grosime a pardoselii, deoarece are efect negativ asupra inaltimii usilor,
glafurilor etc si determina costuri suplimentare. Daca se intampla acest lucru trebuie redusa grosimea
izolatiei.
In cazurile in care izolatia nu poate fi incorporata in parter, se va fixa un strat de polistiren extrudat
ignifug sub plafonul subsolului, protejat cu tencuiala din rabit sau gipscarbon. Alternativ se poate aplica
o tencuiala termoizolanta.
Grosimea necesara a stratelor de izolatie se va calcula de Proiectant si se va specifica in proiect.
-Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul
Pentru reabilitare: termoizolatia se va incorpora in pardoseala, daca este posibil fara a schimba grosimea
totala a acesteia. Altfel grosimea izolatiei se poate reduce, pentru a ajunge la grosimea pardoselii
existente.
Pentru constructii noi: termoizolatia pardoselii si a peretilor exteriori trebuie sa fie in conformitate cu
punctul pre“c” din subcapitolul 16.1.2 de mai sus, (aproximativ 8cm de polistiren extrudat).
CONTROLUL CALITATII
Verificari inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice
-Terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie);
-Existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in documentatia constructorului;
-Existenta proiectului si a detaliilor de executie;
-Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri
noi;
-Existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor ;
-Existenta utilajelor necesare lucrarilor;
-Pregatirea suprafetei suport:
▪Suprafata suport trebuie sa fie neteda, fara asperitati si fara contrapante;
▪Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca M100 T;
▪Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termohidroizolatiei , ea trebuie montata cu cuta lata
spre termo–hidroizolatie;
CORAL SRL TULCEA
▪apele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din materiale tasabile vor fi
prevazute cu rosturi la distanta de 10 –15 cm de la atic.
Acoperisuri, terase, poduri:Se verifica lucrarile pentru adaugarea/inlocuirea termoizolatiei pentru
terasele si planseele dinspre pod.
Subsol:Se verifica lucrarile pentru adugarea termoizolatia pentru pardoseala de deasupra subsolului
(reabilitare) sau pentru incorporarea ei in planseul subsolului (la cladirile noi).
Fatade noi:Se verifica indepartarea tencuielii de pe peretii exteriori, rectificarea planeitatii stratului
suport, curatarea prafului, spalarea si uscarea;
▪Verificarea montarii tamplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor;
▪Verificarea montarii profilului de baza la nivelul soclului, si montarea primelor placi termoizolante;
▪Verificarea: -montarea diblurilor de prindere a placilor termoizolante;
- montarea fasiilor de armare pe directie diagonala la colturile ferestrelor si usilor;
- montarea armaturii din tencuiala peretilor ext. pe primele suprafete dupa dezafectarea actualei
invelitori;
▪Verificarea dupa realizarea noii invelitori, inainte de executarea straturilor de protectie;
▪Verificarea la inceperea executiei stratului final de finisaj al peretilor exteriori.
Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice
-Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului;
-Daca este respectat proiectul si detaliile de executie;
-Daca rosturile dintre placi sunt de minim 2mm;
-Daca s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect;
-Daca nu s-au produs goluri in placi;
-Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice;
-Daca termoiz. se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur;.
Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice
-Daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund proiectului in limitele
admisibile care sunt: pentru temperatura interioara ± 0,5 ° C si pentru umiditatea relativa interioara ± 2
%;
-Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice ;
-Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor
proiectate.
La finalizare:Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari;
Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale
structurii.
Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot.
Materiale pentru etansare:Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba
de producator.Dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare.
Filerele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor monta ferm in
rosturi. Intinderea filerelor elastice nu este permisa.
Filerele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop.
Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; aplicate vor fi aplicate cu acuratete
continuu; si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si continua.
Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralela cu suprafetele
finisate adiacente.
CORAL SRL TULCEA
Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata peste suprafetele finisate
adiacente decat daca acest lucru este aprobat.
Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etansare suficient
pentru a evita contactul cu astfel de margini.
Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor
producatorului. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna comprimate.
Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata de la etansare. In cazurile in
care materialul pentru etansare are tendinte adezive la materiale, trebuie folosita o pelicula impotriva
adeziunii.Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.
1.CLASIFICAREA LUCRĂRILOR DE PLACAJ

Lucrările de finisaj prin care se aplică pe suprafaţa pereţilor, la interiorul sau exteriorul clădirilor, plăci
sau panouri din diferite materiale se numesc lucrări de placaj.
După poziţia în construcţie placajele sunt de două categorii: placaje interioare şi placaje exterioare.
Placajele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii şi anume:
să fie aderente pe suprafaţa suport;
să fie rezistente la gelivitate;
să reziste la acţiunea şocurilor termice umede provocate de curgerea apei fierbinţi sau reci;
să reziste la acţiunea vaporilor de apă;
să corespundă cerinţelor arhitecturale impuse construcţiilor respective;
să reziste la acţiunea mecanică a vântului;
să reziste coroziunii chimice şi mecanice.
2.TIPURI DE PLACAJE
După natura materialelor folosite, placajele pot fi din plăci de faianţă, plăci ceramice smălţuite, plăci de
sticlă, piatră naturală, plăci de beton mozaicate, produse din lemn, cărămidă aparentă, marmoroc, plăci
din PVC, etc.Placajele din plăci se pot prinde pe suprafaţa-suport cu: mortar, legături metalice sau ţesute
odată cu zidăria de rezistentă.
a)Placaje din plăci de faianţă. Se folosesc la placarea interioară a unor încăperi ale clădirilor de locuit şi
social-culturale (băi, bucătarii, grupuri sanitare, saloane şi culoare de spitale, laboratoare, etc.). Plăcile
de faianţă se fabrică din argile refractare, caolinuri, feldspaţi şi nisipuri cuarţoase acoperite pe una din
părţi cu smalţ, iar pe cealaltă cu striuri în relief. Acestea au dimensiunile 150x150 mm şi grosimea
5...7,5 mm. Plăcile de faianţă se fabrică în diverse culori şi în trei forme: plăci simple cu marginile
drepte, plăci terminale cu o latură semirotund şi plăci de colţ cu două laturi semirotund. în afara acestor
plăci utilizate curent se mai fabrică şi plăci speciale cum ar fi: scafe şi borduri simple sau profilate.
Plăcile se pot monta cu rosturile verticale ţesute sau în prelungire şi se fixează cu mortar de ciment
(dozaj 1:1 până la 1:2), plastifiat cu var pentru a mări aderenţa mortarului pe suprafaţa-suport, se execută
pe pereţi un şpriţ de mortar subţire, după care plăcile se fixează aplicând pe spatele plăcii mortar cu
ajutorul mistriei. Grosimea stratului de mortar între placă şi perete este de maxim 15...25 mm. Rosturile
se umplu cu mortar de ciment de culoarea plăcilor.
b)Placaje din plăci ceramice smălţuite (CESAROM). Se folosesc la placări
interioare şi la faţade. Pentru realizarea unor placaje decorative se folosesc plăcile CESAROM divers
colorate care au dimensiuni mici (20x20; 25x25; 40x40; 20x40 mm), în care caz sunt livrate cu faţa
smălţuită lipită pe hârtie sau dimensiuni mai mari (12x6 sau 14x3,5 cm), având faţa netedă, ondulată,
boltită, scobită, rómbica sau piramidală.
CORAL SRL TULCEA
Panourile de plăci ceramice lipite pe hârtie se aplică pe stratul-suport (suprafaţa tencuită) prin
intermediul unei paste de ciment care se întinde pe suprafaţa peretelui într-un strat uniform de circa 5
mm. înainte de montare panourile se introduc îndoite pe jumătate (cu hârtia la interior) în apă, circa 30
secunde, după care montarea se face începând de la faţa inferioară a peretelui sau de sus.
Plăcile ceramice cu dimensiuni mai mari se montează bucată cu bucată, ca şi placajele din faianţă.
Rândurile de la colţurile ieşind se racordează utilizând plăci speciale cu unul din canturi smălţuite, iar la
colţurile intrând, se montează la 45° plăci tăiate fără relief.
Placaje din plăcuţe de sticlă colorată. Se utilizează ca placaje exterioare şi interioare. Plăcuţele sunt de
diferite culori, au o faţă lisă şi alta cu striuri şi se livrează lipite în panouri pe coli de hârtie. Tehnologia
de aplicare a placajelor din panouri de plăcuţe din sticlă colorată este aceeaşi ca şi pentru placajele
CESAROM, cu singura deosebire că plăcuţele de sticlă nu se introduc în apă înainte de aplicare.
Placaje din plăci de sticlă (opaxit). Plăcile de opaxit au forma pătrată cu latura 150 sau 200 mm şi
grosimea 6 mm, având marginile drepte, culoarea alb lăptoasă, una din feţe netedă şi lucioasă, iar
cealaltă cu striuri în relief. Executarea placajelor se face la fel ca la faianţă. .
Placaje din cărămidă aparentă. Se execută de regulă la exteriorul construcţiilor utilizând cărămizi
speciale pentru faţadă care se pot sparge în două, obţinându-se două cărămizi de placaj egale ca
dimensiuni. Cărămizile de placaj se fixează pe suprafaţa-suport cu mortar de ciment, folosind o metodă
similară cu cea descrisă la faianţă. Faţadele de cărămidă aparentă sunt estetice şi durabile.
Placaje tip marmoroc. Se utilizează la lucrările de finisaje interioare şi sunt alcătuite din elemente
prefabricate sub formă de placaje flexibile pe suport textil, produs industrial din granule de marmură sau
roci artificiale, albe sau colorate şi lianţi pe bază de polimeri. Marmorocul se livrează rulat în suluri de 1
m lăţime si 5... 10 m lungime. Foile flexibile, tip marmoroc, se taie în diferite forme şi dimensiuni şi se
montează pe suprafeţe- suport plane, din zidărie tencuită, din beton turnat monolit sau prefabricat.
Montarea se face prin intermediul unui strat de mortar plastic adeziv. Fixarea foilor se face prin presare
cu un tampon căptuşit cu un strat de cauciuc.
Rosturile dintre plăci se finisează cu mortar adeziv preparat cu praf de marmură şi cu pigmenţi, în
aceeaşi culoare cu placajul de marmoroc.
g) Placaje din plăci imitaţie de piatră naturală sau din beton mozaicat. Se
folosesc, în general, la placarea faţadelor utilizând plăci cu lungimea cuprinsă între 50 şi 100 cm,
lăţimea între 30 şi 60 cm, iar grosimea de 4...5 cm. Plăcile sunt alcătuite dintr-un strat de bază executat
din beton sau mortar de ciment şi un strat de suprafaţă în grosime 0,3... 1,5 cm, executat din mortar de
ciment cu agregate de mozaic sau marmură. Plăcile pot fi plane pe ambele feţe, prevăzute cu uluc pe
muchie pentru prindere sau cu urechi de montaj pe dos. Greutatea unei plăci nu trebuie să depăşească
60-65 kg, astfel încât să poată fi ridicată şi montată de doi muncitori.
Plăcile plane se montează diferenţiat în funcţie de tipul plăcii. Astfel, plăcile care au uluc pe muchie se
prind prin intermediul unor buloane de fixare prevăzute cu şaibe pătrate, ce pătrund în ulucul plăcii şi
care se fixează în perete. Plăcile prevăzute cu urechi de montaj se prind de suprafaţa-suport prin legarea
urechilor cu sârmă de cârligele fixate în perete, între placă şi suprafaţa-suport rămâne un spaţiu de 2...4
cm care se umple cu mortar de ciment-var. Montarea plăcilor se face după realizarea pereţilor exteriori
sau în acelaşi timp cu pereţii. în primul caz este necesară o schelă specială pentru montarea plăcilor.
h) Placaje din piatră naturală. Se întrebuinţează atât la interior cât şi la exterior. Placarea faţadelor
cu piatră naturală are rol decorativ şi de protecţie împotriva acţiunilor directe ale agenţilor atmosferici.
Rocile întrebuinţate pentru placajul exterior (granit, trahit, andezit, tuf vulcanic, calcar, marmură) trebuie
CORAL SRL TULCEA
să nu fie gelîve şi să fie rezistente la acţiunea intemperiilor. Grosimea minimă a placajelor exterioare
trebuie să fie de 4 cm.
Legarea plăcilor de piatră naturală cu zidăria se poate realiza cu elementele placajului sau cu piese
metalice. La construcţiile unde plăcile se zidesc simultan cu zidăria, legarea placajului de zid se face cu
pietre de legătură aşezate In curmeziş şi încastrate în zidărie. Piesele metalice de prindere pot fi: scoabe,
cârlige simple, buloane cu şaibe late, dornuri etc. Ele se fixează în locaşuri speciale prevăzute în plăci şi
se încastrează în golurile din zidărie cu mortar de ciment. Spaţiul dintre placaj şi perete se umple cu
mortar de ciment-var; în cazul în care acest spaţiu este bine protejat contra pătrunderii apei, se admite
montarea plăcilor fără mortar. în acest din urmă caz mortarul se aplică numai la locurile în care se
fixează dispozitivele de prindere.
i) Placaje din produse pe baza de lemn. Pentru placaje interioare se pot folosi plăci din fibre de lemn
(PFL), plăci aglomerate din aşchii de lemn (PAL), tăblii şi scânduri.
Plăcile din fibre de lemn (PFL) se produc emailate (cu faţa lisă, canelată sau
imprimată) * şi melaminate (într-o singură culoare sau cu desene decorative) având dimensiunile
1700x2750 mm şi grosimea de 3,2; 4 sau 5 mm.
Plăcile se montează prin lipire cu adeziv Prenandez SB aplicat cu şpaclu atât pe suprafaţa peretelui cât şi
pe spatele plăcii, într-un strat subţire. Suprafaţa- suport trebuie să fie plană, netedă şi uscată.
Rosturile dintre plăci în grosime de 2 mm şi închiderea la partea superioară se acoperă cu baghete din
lemn fixate cu şuruburi în dibluri special montate înainte de aplicarea placajului sau cu profile din PVC
prevăzute cu uluc şi cu bandă de mascare.
Plăcile aglomerate din aşchii de lemn (PAL) au forma dreptunghiulară cu dimensiunile variind între
610x1220 şi 1830x2440 mm cu grosimi de 8; 12 sau 16 mm. Plăcile se aplică pe suprafeţe-suport (care
trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi la placajele din PFL), prin fixare în dibluri montate în
pereţi cu pastă de ipsos. Amplasamentul diblurilor se stabileşte cu ajutorul unui plan de montaj la care se
ţine seama de dimensiunile plăcilor PAL, astfel ca distanţa dintre dibluri să nu fie mai mare de 60 cm la
plăcile de 8 mm grosime şi de 80 cm la cele de 12 sau 16 mm grosime.
Panourile se fixează în dibluri cu cuie, şuruburi cu cap înecat, cu cap rotund sau şuruburi cu rozete.
Acoperirea rosturilor dintre plăci la colţuri sau închiderea marginii superioare a placajului se execută ca
şi la placajele din PFL cu baghete din lemn profilate sau cu profile din PVC.
Plăcile din PAL se pot finisa, cu lacuri sau emailuri transparente sau opace, pe baza de clor-cauciuc sau
alchidal, sau cu vopsele pe bază de acetat de polivinil.
Placajele din tăblii de lemn se folosesc pentru lambriuri interioare în încăperi de locuit şi la construcţii
social-culturale. Tăbliile se fixează cu cuie sau şuruburi pe şipci de lemn verticale prinse pe pereţi cu
ajutorul diblurilor de lemn. Rosturile dintre tăblii se acoperă cu baghete.
Placajele din scânduri se realizează din scânduri geluite, cu marginile profilate, îmbinarea dintre
scânduri făcându-se cu lambă si uluc. Fixarea scândurilor pe perete se face cu ajutorul cuielor care se bat
pe rigle orizontale.
PLACAJ USCAT - Acoperiri pentru pereti si tencuieli uscate pe profil metalic
Acoperirile pentru pereti, cum ar fi tencuiala sau termoplacile vor fi fixate cu liant direct pe suport, fara
schelet de sustinere. Tencuielile uscate pe profil metalic sunt compuse dintr-un schelet metalic si o
placare simpla, fixata prin suruburi, din placi gipscarton. Placarile sunt executate simple dublu sau triplu
strat, in functie de indicatiile din proiect. Pentru toate sistemele scheletul de susfinere se fixeaza de
construcfia de baza sau de elementele acesteia. In spatiul gol dintre pereti si tencuiala uscata pe profil
CORAL SRL TULCEA
metalic se poate introduce material fono - si termoizolator sau instalatii (electrice, sanitare). La
tencuielile uscate pe profil metalic curente se prevad rosturi de dilatare la distanta de ~10 m
Montaj tencuieli uscate pe profil metalic
Schelet: General:
distanfa intre axele profilelor 62,5 m.
42 cm la placarea simpla < 12,5 mm in cazul unui strat ceramic subtire.
tencuielile uscate pe profil metalic curente > 10 m lungime se executa cu rost de dilatare.
Fixare directa :
- suport - perete de lemn sau metal: se pun sine cu pene transversale si se fixeaza de suport cu suruburi
pentru lemn.
- suport - zidarie: se pun sine cu pene transversale sau longitudinale si se fixeaza cu dibluri.
- se inlocuiesc imbinarile cap la cap ale sinelor si se asigura cu legaturi de sina.
Sau :
- se aplica chit despartitor sau banda de etansare pe toate profilele alaturate ale partilor constructive
laterale.
- profilele se fixeaza pe pardoseala sau plafon cu dibluri, distanta intre fixari < 1 m. Atentie la imbinarile
etanse.
- la jumatatea inaltimii (max. 1,5 m) se fixeaza cu dibluri sprijinele intermediare (distantierii directi).
Pentru a evita puntile fonice, distantierii directi se etanseaza cu banda de etansare.
- profilele CD 60/27 taiate pe lungime se ingroapa in profilele UD 28/27. Se indoaie o latura a
distantierului si apoi, dupa pozitionarea pe profil, se indoaie la loc.
Tencuiala uscata profil metalic autoportant :
- pe spatele profilelor, care se invecineaza cu parfile constructive laterale, se aplica chit despartitor (in
doua puncte) sau banda de etansare. In cazul necesitatii de protectie fonica se aplica cu grija chit
despartitor.
- profilele se prind de partile constructive laterale cu dibluri potrivite (banda de fixare 1 m, la pereti cel
putin 3 puncte de fixare):
· parti constructive laterale masive: diblu;
· parti constructive laterale nemasive: dibluri potrivite pentru materialele respective.
Profilele CW verticale, potrivite pe inaltime se pozitioneaza si se fixeaza in profile UW (distanta intre
axele profilelor 62,5 cm, profile CW 50, CW 75 sau CW 100 dupa ONORM - DIN 18182). Instalatiile
pozitionate in schelet se izoleaza prin introducerea unui material izolator.
Placare: Placile se monteaza perpendicular. Imbinarile orizontale se decaleaza, iar la placarile simple pe
canturile frontale ale placilor se monteaza profile CW sau UW. Distanta intre suruburi 25 cm, la placarea
dubla; se poate mari distanta la 3x25 = 75 cm, la prima placare. Se va evita contactul intre profilele de
sustinere a usilor si placi.
Pentru placarile care necesita rezistenta la foc se folosesc placi rezistente la foc tip K 23 in numarul de
straturi indicate in proiect, si in catalogul producatorului montate cu rosturile decalate in camp.
Acoperiri
Tencuiala uscata
Termoplaci
Acoperirile din placi si termoplaci se fixeaza pe suport normal absorbant. Pentru suporturile puternic
absorbante se utilizeaza grund.
W 612 - placi frezate in V la margine / cu sIituri paralele Placi frezate in V la margine
CORAL SRL TULCEA
Rostuiri
Placile se spacluiesc cu chit folosind straifuri de protectie. La placarile duble se rostuieste si primul strat.
Daca este prevazuta o sapa de asfalt turnat, placile sunt spacluite dupa realizarea sapei.
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea pardoselilor si placari cu
faianta sunt:
*Placi portelanate (mate) inclusiv ornamentele speciale din placa;
*Placi portelanate (rezistente la acid pentru laboratoare);
*Placi ceramice smaltuite;
*piatra naturala;
*caramida aparenta ;
*adeziv sau mortar;
*ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra;
*distantieri;
*chituri pentru rosturi;
Toate materialele trebuie sa aiba certificate de calitate, declaratie de conformitate si procesul verbal de
receptie pe santier.
Depozitarea se face in locuri inchise, special amenajate, ferite de intemperii, adezivii se vor depozita in
incaperi cu umiditate (constanta) redusa.
In general, livrarea placajelor se face in cutii de carton (sau de lemn), care trebuie manipulate cu grija
pentru a se evita spargerea lor.
EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor.
Pe timp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si dupa placare.
Montarea tocurilor la ferestre si captuselile la usi se face dupa efectuarea placajelor astfel ca pervazurile
si captuselile sa acopere rostul dintre toc si peretele placat.
Aplicarea placilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu abatere de
la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe verticala si 2mm/m pe orizontala, eventualele neregularitati
neputand depasi 2mm/m.
Placile de faianta se aplica pe suprafata pregatita numai la nivelul spritului de ciment, grundul
aplicandu-se pe spatele fiecarei placi, respectand trasarea pentru placarea facuta cu dreptarul pe
orizontala / verticala si cu nivela cu bula de aer.
Dupa montarea a 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore de la montare,
placile se vor curata de mortar prin frecarea cu o carpa umezita.
Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la inceperea aplicarii placajului si se va executa cu chit
de rost cu burete si cu spaclu de plastic. Dupa o ora de la rostuire se sterge suprafata placajului cu carpa
umezita cu apa.
Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau
inoxidabile.
CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE.
Verificarea inainte de inceperea lucrarilor
Existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de placaje in documentatia Antreprenorului;
Existenta procesului verbal de receptie pentru stratul suport;
CORAL SRL TULCEA
Terminarea lucrarilor destinate a proteja lucrarile de placaje (invelitori, plansee) sau a caror executie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (tevi pentru instalatii);
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinari vizuale;
Verificarea in timpul executiei lucrarilor
Respectarea procedurii tehnice de executie;
Respectarea detaliilor de montaj;
Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect;
Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare;
Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport;
Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat;
Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel putin unul la 100 mp;
Uniformitatea si continuitatea rosturilor;
Verificari la sfarsitul lucrarilor
Existenta procesului verbal de receptie calitativa al lucrarilor de placaje. Nota: lucrarile de placari
raman intotdeauna vizibile si calitatea lor privind aspectul verificata dupa finalizare, chiar si dupa
finalizarea intregii lucrari. Nu este necesar sa se intocmeasca procese verbale de acceptare a lucrarilor
dupa finalizarea lucrarilor.
Se vor face aceleasi verificari in timpul executiei dar cu o frecventa de 1/5, ex. 1m² la fiecare 5m²;
Vizual, calitatea in ansamblu a intregii lucrari pentru a depista eventuale deficiente care depasesc
abaterile admisibile;
ABATERI ADMISE
Placaje exterioare
Placaje din piatra naturala
-Denivelarea relativa a placilor la suprafetele slefuite sau lustruite:
*din roci vulcanice: 0,5mm in sens orizontal si 1mm in sens vertical;
*din marmura si piatra calcaroasa: 1 mm dar cel mult in 2 locuri pe 1mp.
Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau lustruite:
*din roci vulcanice: pe verticala nu se admite iar pe orizontala se admite max. 1mm la o placa.
*din marmura si piatra calcaroasa: 0,05 % din lungimea totala a rostului si max. 1.5mm.
-Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite:
*din roci vulcanice: max. 2 stirbituri pe 1mp si o adancime de max. 0,5 mm.
*din marmura si piatra calacaroasa: max. 3 stirbituri pe 1 mp si o adancime de max. 0,5 mm.
Placaje din placi ceramice smaltuite;
-Devierea de la planeitate a Placilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie
(devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm.
-Devierea de la verticalitate a Placilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar si
suprafata placajului): 2mm.
-Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa.
-Stirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 crapaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2mm.
Placaje din caramida aparenta.
-Devierea de planeitate: 2 mm.
-Devierea de la verticalitate: nu se admit.
CORAL SRL TULCEA
-Devierea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1mm/caramida.

-Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit.
Placaje interioare
Placaje din faianta si piatra
-Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm
-Devierea rosturilor dintre Placile placajului: 1mm/placa.
-Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile placilor: max. una la o placa pe o suprafata de 4mmp.
-Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit.
-Pete pe suprafata placajului: nu se admit.
-Latimea rosturilor dintre placi: perfect uniforma.
S.C. CORAL
PTE 01-T1-00
S.R.L. TÂMPLĂRII – PTE 1-T1-00
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
SCOP
Procedura stabileşte responsabilităţile si prezintă condiţiile tehnice si succesiunea operaţiilor pentru
realizarea tamplariilor exterioare si interioare , accesorii pentru tamplarii precum si stabilirea masurilor
de asigurare a calităţii, protecţiei mediului, securităţii si sanatatii muncii si a responsabilităţilor in
execuţie, supravegherea si recepţie lucrărilor in conformitate cu legislaţia in vigoare si cu prevederile
contractuale.
CORAL SRL TULCEA
DOCUMENTE DE REFERINŢA
Agremente tehnice si Caiete de sarcini.
Legea 10/1995 -Calitatea in constructii
STAS466-79 -Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni.
STAS799-73 -Ferestre si usi din lemn.Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 9322-73-Tamplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie.
STAS 4670-74-Modularea constructiilor.Goluri ptr. usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-
culturale.
STAS 1637-73-Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a sensului de rotatie
Pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica.
Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie.
Normative: C 185-78; C186-79; C 199-79;C 47-86.
STAS 1587-88 -Balamale semiingropate pentru usa.
STAS 1548-86 - Cremoane pentru usi si ferestre.
STAS 2419-88 -Manere, silduri si rozete obisnuite pentru ferestre si usi.
STAS 3778-87 - Zavoare aplicate pentru ferestre.
STAS 2676-67 - Zavoare pentru usi cu doua sau mai multe canaturi
STAS 1547-86 -Balamale ingropate pentru ferestre si usi.
Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un
laborator de incercari atestat.
Asigurarea calitatii
Materialele si accesoriile necesare fiecarui tip de tamplarie se vor procura de la un singur producator.
Antreprenorul va prezenta proiectantului spre aprobare cate o mostra pentru fiecare tip de tamplarie cu
toate accesoriile, feronerie, elemente de fixare, materiale de etansare, etc.
Rezistenta la foc
Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate de
laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care
indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de
sarcini ale proiectului.
Livrare, depozitare si manipulare
Se vor asigura pentru toate tipurile tamplarie cantitatile complete de la un singur producator. Se va
procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de tamplarie specificat astfel incat sa se permita
executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare.
Materialele se vor livra in ambalajele de origine, containere sau pachete purtand marca si identificarea
producatorului sau furnizorului.
Tamplaria se va livra incheiata, finisata pregatita pentru montaj. La usi si ferestre, foile se livreaza
impreuna cu tocurile respective, predandu-se separat numai manerele, sildurile si cheile, livrate in
ambalajul original.
Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra in ambalajul original pentru a nu se deteriora.
Piesele de feronierie se vor livra in seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tamplarie.
Tamplaria se va aduce la santier cu feroneria gata executata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere si
zavoare).Se vor monta ulterior drugarele si sildurile la usile interioare.
Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.
CORAL SRL TULCEA
In mijlocul de transport, tamplaria va fi asezata pe suporti, sipci care sa le fereasca de contactul cu apa
care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje.
Dupa incarcare se va asigura stabilitatea prin consolidare cu sipci si tampoane asezate intre acestea si
peretii vehiculelor.
Depozitarea se va face in incaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vant si degradari prin
lovire si in conditiile cerute de producator.
TAMPLARII EXTERIOARE USI SI FERESTRE

Tamplarie din aluminiu cu latimea/inaltimea de 62,5/58 mm toc si 70/96 foaie usa, distanta caracteristica
58,5 mm, cu geam termoizolant, vopsita in camp electrostatic culoare RAL 7043, cu rupere de punte
termica – ferestre simple ochiuri fixe si mobile. Coeficient transfer termic K=2, grupa 2.1
Caracteristicile geamului termopan vor fi : exterior ,
interior
intre geamuri : alcatuirea astfel obtinuta va avea un coeficient K=2
Tamplaria din aluminiu se foloseste atat la exterior cat si la interior. Se vor folosi- usi si ferestre din
aluminium cu rupere de punte termica cu dubla sau simpla deschidere la exterior .
Profilele din aluminiu vor avea suprafata protejata impotriva coroziunii prin vopsire electrostatica.
Trebuie sa se realizeze o etansare perfecta impotriva patrunderii umezelii si a prafului din exterior.
La interior se vor folosi profile din aluminiu fara punte termica iar la exterior cu rupere de punte termica
In cazul formarii condensului intre geam si profil sau a patrunderii de apa pe langa garniturile de
etansare a geamului, apa trebuie sa fie dirijata in zona de evacuare prin orificii prevazute in rama fixa.
Sistemele de imbinare intre panouri si prinderile panourilor de structura-rezistenta, trebuie sa preia
miscarile accidentale si dilatarile.
Profilele exterioare vor fi stabile si vor asigura impermeabilitatea prin sistemul de etansare .Garniturile
vor fi astfel amplasate in interiorul sectiunii profilelor astfel incat sa fie ferite de vant, ploaie si raze
ultraviolete.
Punerea in opera se face cu personal calificat si instruit. Pentru fixarea tamplariei se lasa in dreptul
praznurilor gauri in zidarie. Tamplaria se pozitioneaza corect in golul zidului si se fixeaza cu pene din
lemn, se verifica verticalitatea cu nivela cu bula de aer apoi se umplu gaurile in dreptul praznurilor cu
mortar de ciment. Dupa intarirea mortarului se pot indeparta penele si se monteaza geamurile.
TAMPLARIE DIN PVC SAU ALUMINIU

O.U. nr.174/2002- Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit
multietajate
C 107/1 – 2005-“Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de
locuit”
RAL GZ 716/1-“Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC”
Materiale si echipamente utilizate
Materiale utilizate la realizarea tamplariei pvc pentru usi si ferestre
CORAL SRL TULCEA
Feronerie:Fabricata din otel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerintele RAL RG 607/3
“Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilobatante”
Usile de acces cu functiune de evacuare in caz de incendiu vor fi prevazute cu dispozitive anti-panica la
interior si vor fi obligatoriu cu deschidere catre exterior.
Toate usile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-inchidere
Incuietori:Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de
aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate
inchizatorile vor livrate cu minimum 3 chei.
Geam termoizolator:Geamul nu va prezenta zgarieturi, va fi curat si corect sigilat. Furnizorul de geam
va poseda Certificat de la producatorul de sticla cu depunere Low-E ca dispune de dotarea necesara
procesarii acestui tip de geam.
Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de podea
sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea trebuie
echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o
distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat.
Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi 0,5. se vor fixa pe intreaga
lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc.
Materiale utilizate la realizarea tamplariei din Al
-Profile PVC albe - sistem tricameral cu un coeficient de transfer termic minim K = 1,6 W/m²K.
Inaltimea minima a profilelor va fi 60 mm iar grosimea peretilor principali va fi de 3,0 mm (±0,2 mm).
Suprafetele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniforma, fara intreruperi si fara
impuritati mecanice.
-Profile de rigidizare - din otel zincat cu grosimea de min.1,5 mm si modul de elasticitate 250 KN/cm.
Materiale folosite pentru tamplaria din aluminiu
-Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu NE 573-3:2003.
Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile mecanice se
bazeaza pe NE 12020. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care, dupa
tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata.
Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura
(220°C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii.
Coeficientul de transfer termal este k = 1,6 W/m²K.
-Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati
intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele
care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru
gauri.
In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere
(diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm).
Contururile de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate in profilele de aluminiu.
Controlul calitatii
Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita
deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea
ambalajelor din carton si a distantierelor din carton.
Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat.
CORAL SRL TULCEA
In cazul suprafetelor vitrate foarte mari, ce implica o greutate sporita mai mare de 50g, se vor utiliza
dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.
Tamplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate in spatii protejate impotriva intemperiilor. Se vor
aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi
oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel incat tamplaria/geamul sa nu sufere deformari care ar
putea sa strice sau sa impiedice utilizarea.
Canalele de drenare si bavurile trebuie curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrazive trebuie
deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea.
Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte material
etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita
Tamplaria asamblata (partial), cat si geamul termoizolator, se vor livra in situ insotite de certificat de
calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv
Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu
trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel.
Executia lucrarilor
Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirile noi sau in golurile existente in zidarie dupa
demontarea tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare
sistem pentru a se asigura ca s-a comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt
finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie
admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul
nu este finisat si nu trebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie.
Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa
montarea lor.
Lucrari in afara santierului
Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea
protectiva).
Montarea garniturilor - imbinare “cap la cap” cu evitarea intinderii sau lipirii.
Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului.
Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre.
Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat PVC.
Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaza in camera profilului cu suruburi autoperforante la
40 cm. Sudarea profilelor PVC - termosudare cu masini speciale de sudura. Cordonul de sudura nu va
prezenta pori sau culoare gri-galbuie.
Tamplaria din Aluminiu:
*Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat aluminiu.
*Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal in canelura
unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele taiate unul de altul. Inainte de a fi presate
in unghiuri, capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu email uscat)
pentru a preveni patrunderea apei. In cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt,
colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic.
Toata tamplaria este livrata pe santier, montata si toate lucrarile in afara de montare se executa in afara
santierului.
Executia tamplariei din aluminiu pentru usi si ferestre
Montarea garniturilor - imbinare “cap la cap” cu evitarea intinderii sau lipirii.
CORAL SRL TULCEA
Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv.

Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata
de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Fixarea trebuie astfel facuta incat sa asigure
stabilitatea, sa permita dilatarea tamplariei.
Imbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a
greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Daca
tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.
Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie. Rostuirea intre tamplarie si
structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma
sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf
sau grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de
suprafata protector, permanent sau temporar, Antreprenorul va lua masurile adecvate pentru remedierea
situatiei.
Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita.
Montarea geamurilor - conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.
Lucrari pregatitoare (in reabilitare)
Demontarea tamplariei existente
Inainte de demontarea tamplariei existente, este foarte important sa se verifice urmatoarele:
* Sa se verifice structura interna si externa si in caz ca se gasesc deteriorari acestea trebuie raportate
inginerului inainte de inceperea lucrarilor;
*Sa se verifice daca tamplaria noua nu a fost deteriorate in timpul transportului si ca sunt fabricate
conform cerintelor Beneficiarului;
*Sa se verifice daca dimensiunile noilor ferestre sunt corecte astfel incat sa se potriveasca in gol dupa
demontarea tamplariei existente;
*Sa se mute orice mobila existenta langa gol pentru a evita deteriorarea in timpul demontarii tamplariei
existente si montarii celei noi;
*Sa se acopere covoarele si mobilierul pentru a minimiza posibilitatea deteriorarii si pentru a facilita
operatia de curatenie dupa finalizarea montarii.
*Sa se foloseasca un cutit sau ceva similar pentru a cresta in zona ramei existente pe interior, unde
tencuiala se intalneste cu rama. In majoritatea cazurilor acest lucru va minimaliza deteriorarea.
*Se demonteaza toate panouri mobile si geamul din rama.
*Se taie traversele si se scot din rama principala.
*Se taie prin traversele verticale ale ramei principale fara a cauza deteriorarea structurii.
*Se indeparteaza partile orizontale ale ramei exterioare din gol.
*Se curata golul si se indeparteaza masticul din structura.
Molozul se indeparteaza.
Principalele faze de realizare
Pregatirea ramei
Daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte strans de rama exterioara,
incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru.
Daca se monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura, atunci geamul se
demonteaza. Daca glafuri sunt necesare si s-au livrat separat de ferestre trebuie atasate acum conform
instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de dedesupt in cadru.
Este important ca sistemele de fixare sa nu penetreze canalele de drenare. Daca o fereastra sau o usa este
CORAL SRL TULCEA
prea grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoate geamul. Orice geam sau orice rama demontata
se depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru.
Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata
de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm
latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime.
*Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar pentru a vedea
daca este adecvata.
*Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin gaurire si fixare in rama
exterioara, gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nu la
mai mult de 600mm de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei
exterioare, unde se poate colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest mod
imbinarile temporale se pot desface.
*Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Daca tamplaria este fixata cu
elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.
*Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat pentru a permite
drenarea apei.
*Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform instructiunilor producatorului si
avand grija sa nu se deterioreze geamul.
*Se remonteza panourile mobile care au fost demontate.
*Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau finisare. Orice defect
trebuie rectificat.
Finisare
Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui
strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie
curata, uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa
deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, Antreprenorul va lua masurile
adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita.
Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termica. Se
termina de finisat partea exterioara a golului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe
suprafata ramei si de pe glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer.
Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele de
drenare trebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care contine
detergent. Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de apa si un
mop din lana, daca este necesar un finisaj lucios.
Finisarea si repararea externa a tamplariei sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Aspecte
importante sunt:
*Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru pentru a
elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna.
*Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi, se poate folosi
disc de polizare si se finiseaza cu perie.
*Toate partile mobile, trebuie unse dupa montare.
Siguranta pe santier
Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier.
CORAL SRL TULCEA
Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric si

imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri.
Asigurarea calitatii, abateri admise
Dupa ce structura de baza a fost terminata:
*Antreprenorul trebuie sa se asigure, inainte de fabricarea tamplariei, dimensiunile rezultate fizic (in
urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la receptia materialelor;
*Atunci cand furnizorul pentru tamplarie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de
baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Antreprenorului, va
indica masurile ce trebuie luate.
Verificarea pe parcursul executiei:
*Verticalitatea si orizontalitatea cat si pozitia in goluri
*Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati.
Verificarea dupa montaj:
*se vor verifica fixarea corecta a tocurilor, izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma
poliuretanica, etansarea cu silicon.
*verificarea aspectului, a pozitionarii corecte a garniturilor si baghetelor, a montarii feroneriei, a
montarii geamului, a functionalitatii ferestrelor;
*manerele usilor vor fi instalate in asa fel sa previna vatamari. Manerele verticale tip bara vor amplasate
la distanta suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa pentru a preveni vatamarea (>8cm).
Abateri admise:
Deformatia maxima:in directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.
Limite de toleranta pe verticala la tamplaria instalata:Cadru ferestre: 2 mm/m
Cadru usi: 1 mm/m
TAMPLARIE INTERIOARA DIN LEMN SAU METALICA
Generalitati
Prezenta cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj ale tamplariei interioare din lemn – usi
vitrate, cat si usi metalice pantru interior.
Elemente componente:
Tocuri de lemn pentru usi si partitii vitrate;
Tocuri metalice;
Foi/panouri usa din lemn, pervaz;
Partitii vitrate: normale, rezistente la foc si etanse la fum;
Usi interioare metalice: normale si respectiv rezistente la foc;
Baghete de fixare pentru geamuri;
Elemente de suspendare si inchidere.
SR EN 942:2007 Lemn pentru tâmplărie. Clasificare generală a calităţii lemnului
STAS 799 – 88 Ferestre si usi de lemn. Conditii tehnice generale
STAS 4923 – 89 Glasvanduri cu rame din lemn
STAS 466 – 92 Usi de lemn pentru constructii civile
STAS 3366 – 86 Obloane rulante. Prescriptii tehnice
Materiale si echipamente utilizate

CORAL SRL TULCEA
Materiale utilizate pentru usi interioare de lemn si glazvanduri

Confectiile de lemn vor fi executate conform tabelelor de tamplarie.
Usi interioare pline(Rw 40 db)- birouri .
* Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina; grosimea foii usii
min. 40 mm;
* Glafuri din lemn masiv sau profile de lemn liniare – respectiv profile metalice prefabricate vopsite;
* Feroneria aferenta tipurilor de confectie – silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu
buton.
Usi interioare cu panouri decorative (in cladiri monumente istorice)
La fel ca la punctul a) cu foaie de usa si toc din lemn masiv, cu panouri din placaje incluse, furniruite si
lacuite conform specificatiilor Proiectantului sau la fel ca cele existente;
Usi cu panouri vitrate integrate – pentru salile de clasa, conferinta, etc;
* Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina; grosimea foii usii
min. 40 mm;
* Panou de vizionare 10x40 cm, geam clar in grosime de 6 mm;
* Toc pentru usa din lemn / metalic - profile prefabricate ce se livreaza impreuna cu foaia de usa si
elemente de suspendare si inchidere (balamale, broasca);
* Feroneria aferenta tipurilor de confectie – silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu
buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte incaperi.
Usi vitrate sau glasvanduri (nerezistente la foc)
* Foaie de usa cu structura din lemn, min. 45x90 cm; glasvanduri cu structura din lemn, min. 45x50 cm,
cu geam clar in grosime de 6 mm, suprafata vitrata este divizata de baghete in diverse panuri, in
conformitate cu specificatiile Proiectantului,
Daca suprafata vitrata nu este divizata se va folosi geam securit sau laminat;
* Montanti si traverse pentru usi si partitii vitrate;
In cazul instalarii acestor tipuri de usi in interiorul unor pereti despartitori se vor utiliza tocuri standard
din lemn si glafuri;
*Feroneria aferenta tipurilor de confectie – silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu
buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte incaperi trebuie sa fie de calitate si sa reziste la
socuri repetate si la folosinta indelungata . Fiecare foaie de usa trebuie sa fie prevazuta cu cate 3
balamale .Usile vor fi pe captuseala si vor fi prevazute cu pervazuri .
Usi vitrate sau glasvanduri (rezistente la foc F30)la fel ca si la cele nerezistente cu exceptia suprafetelor
vitrate care se vor executa din geam armat (cu plasa din otel inoxidabil) in grosime de 6 mm, divizarea
acestor suprafete vitrate este obligatorie;
In cazul usilor etanse la fum acestea se vor echipa cu dispozitive de etansare si de auto inchidere;
Usi de toaleta semi solide
*Foaie de usa cu rama de lemn, celulara, cu insertii placaje, in grosime de min. 35 mm, vopsite sau
melaminate pe ambele fete, distanta de la podea la marginea inferioara 20 cm;
*Tocuri/glafuri din profile metalice (otel sau aluminiu) in cazul compartimentarilor usoare din panouri
compacte melaminate cu rame de aluminiu;
*Feroneria - silduri, manere din metale cromate sau materiale plastice cu incuietori specifice pentru
aceste locatii(cu blocare din interior si deschidere de urgenta din exterior), balamale metalice.
Usi duble batante (in bucatarii)
CORAL SRL TULCEA
*Foaie de usa cu balamale speciale, prevazuta cu placi subtiri din otel inoxidabil pe o inaltime de 30 cm
de la baza pe ambele fete;
Accesorii
-Chituri pentru conturile exterioare si interioare ale tocurilor;
-Spuma poliuretanica pentru montaj, intre tocuri si golurile unde se monteaza;
-Opritori pentru usi.
-Captuseala si pervazuri .
Materiale utilizate pentru usi metalice
Usi metalice(nerezistente la foc)
*Foaie de usa din tabla de otel galvanizata profilata/cutata rigidizata cu profile din otel galvanizat,
grosimea finita de 45 mm;
*Toc metalic din profile ambutisate de 2 mm din otel galvanizat, cu imbinari sudate la colturi si dispozi
tive de fixare rezistente, praguri metalice (drepte sau etanse);
*Feroneria aferenta tipurilor de confectie – silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoari
speciale, dim otel placat cu crom;
*Finisaj : grund anticoroziv
Usi metalice rezistente la foc (F60 si F90)
La fel ca la punctul a) dar foaia de usa este umpluta cu MDF, balamale galvanizate cu sistem de
securitate, dispozitiv de auto inchidere (amortizor), etansare cu garnituri rezistente la foc;
Optional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc;
Dispozitiv antipanica la usile de evacuare in caz de incendiu.
Rostul dintre toc si perete sa fie astupat numai cu materiale rezistente la foc, conform specificatiilor
producatorului sau cele specifice rezistentei la foc, nu se admite folosirea spumei poliuretanice pentru
etansarea acestui rost;
Controlul calitatii
Verificarea calitatii se va face pe faze: - Verificarea la livrare
- Verificarea inainte de punerea in opera
- Verificarea la receptia preliminara
Se vor verifica:*existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice;
*corespondenta cu prevederile proiectului;
*existenta si calitatea acesoriilor de prindere;
*verificarea in urma depozitarii / manipularii cu privire la deteriorari.
Livrare, manipulare, depozitare
Tamplaria se livreaza incheiata, pregatita pentru finisare sau gata finisata conform tabelelor de tamplarie,
insotita de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv.
Livrarea se receptioneaza conform STAS 799 – 86. Sefii echipelor de montaj vor participa la receptia
tamplariei si a accesoriilor.
Transportul si manipularea se vor executa manual.
Tamplaria trebuie depozitata in spatii protejate impotriva intemperiilor, in spatii incalzite cu o
temperatura si umiditate constanta. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. Depozitarea se va
face astfel incat tamplaria sa nu sufere deformari care ar putea sa strice sau sa impiedice utilizarea. Pe
timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie
sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel.
CORAL SRL TULCEA
Inainte de montaj, cu cel putin 24 h, tamplaria de lemn se va depozita in zona de lucru pentru a se realiza
aclimatizarea.
Executia lucrarilor, montare, instalare, asamblare
Urmatoarele precizari sunt valabile pentru usi de lemn, glasvanduri, usi metalice care nu sunt rezistente
la foc. In cazul usilor rezistente la foc se vor urma prescriptiile producatorului si/sau cele specifice
acestor tipuri de usi.
Operatiuni pregatitoare de lucrari ce trebuie a fi terminate inainte de inceperea montajuIui tamplariei:
*materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol;
*fixarea praznurilor pentru tamplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glafului;
*terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor precum si a pardoselilor si plafoanelor; imbracarea
in folie din plastic a tocurilor si marcarea pe acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul
golului, inaltime, adancime, verticalitate, centrare.
Pozarea si echiparea tamplariei:
*fiecare toc este adus in pozitie si fixat in prima faza prin pene la colturi si la interval de maximum 1,5
m, penele vor fi tratate in prealabil cu carbolineum sau ulei mineral;
*fixarea definitiva a tocurilor si spraituirea interioara pentru impiedicarea deformarii pana la momentul
intaririi spumei poliuretanice;
*injectarea cu spuma izolanta a spatiilor ramase libere intre toc si gol
*completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor rnetalice
*executarea finisajelor la spaleti si glafuri;
*inlaturarea protectiei din folie de plastic;
*retusuri si completari;
*inchiderea tamplariei in goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri simple sau tiocolice
Toate usile care atunci cand sunt deschise pot cauza deteriorari ale peretilor adiacenti, radiatoarelor,
panourilor de placare etc. Vor fi prevazute cu opritori ce se monteaza in pardoseala.
Controlul calitatii, abateri admise
Se vor verifica:
*existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice;
*verticalitatea tocurilor si captuselilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m;
abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de 1,5 m sa fie mai mici de 1% din
lungimea pieselor respective;
*intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant (3 – 8 mm);
*potrivirea corecta a foilor de usi (luft) precum si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului
respectiv; abaterea este de 2 mm;
*intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minim 3,5 cm;
*accesoriile metalice sa fie bine montate si sa functioneze perfect;
*balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la aceeasi inaltime (inaltime constanta) de la
pardoseala, pentru fiecare in parte;
EXECUTIA SI MONTAJUL PERETILOR CORTINA CU GEAM TERMOIZOLANT
Prevederi generale
Peretii Cortina sunt realizati din profile cu bariera pentru ruperea puntii termice.Profilele din aluminiu
au o latime vizibila de 55mm.
CORAL SRL TULCEA
Partea interioara reprezinta structura portanta a fatadei.Aceasta este alcatuita din profile verticale si
orizontale pe care vitrarea va fi sustinuta de profile presoare (sau alte modalitati de prindere) din
aluminiu.
La elaborarea prezentelor specificatii s-a avut in vedere :
Cerinte esentiale conform HG nr. 796/2005
Rezistenta mecanica si stabilitate a fatadelor ca cerinte privind siguranta in exploatare;
Securitate la incendii;
Igiena, sanatate si mediu inconjurator;
Protectie impotriva zgomotului;
Economie de energie si izolare termica.
Cerintele functionale (arhitectura, de exploatare, durabilitate)
Cerinte privind fabricarea
Cerinte privind punerea in opera.
Executia si montajul pereti cortina se va realiza conform tablou tamplarie, fatade si sectiuni verticale si
orizontale.
Prevederi obligatorii :
-Materialul utilizat : aluminiu;
-Compozitia aluminiului este in conformitate cu standardul EN573 partea a 3-a si a 4-a, conform
directivelor VMRG;
-Proprietatile mecanice respecta standardul EN755 partea a 2-a;
-Tolerantele respecta standardul DIN17615 si EN12020 partea a 2-a.
Se vor folosi profile din aluminiu din aliajul AlMgSi0,5 F 22.
Cerinte statice :Constructiile individuale inclusiv ancorarile se vor calcula in functie de greutate si
solicitari corespunzator normativului P100/92. Tinandu-se seama de aceste solicitari deplasarea maxima
a constructiei intre doua puncte de prindere nu trebuie sa fie mai mare de minimul dintre f=1/200 si
15mm.
Ca baza de masurare pentru rezistenta constructiei portante si a tuturor materialelor de fixare se aplica
normativul P100/92. Ancorarea elementelor de constructive se va face astfel incat sarcinile care apar sa
fie transmise sigur asupra corpului cladirii.
Profile:Se vor folosi profile de aluminiu de perete cortina cu latimea de 55mm vopsite in camp electro-
static, culoare RAL 7043, cu rupere de punte termica. Coeficientul de transfer termic K=2, grupa 2.1.
Geam termoizolant : Caracteristicile geamului termopan vor fi :
Exterior :geam cu autocuratare Bioclean CoolLite ST 120 6mm securizat;
Interior : geam 4mm LowE securizat;
Intre geamuri :strat de argon 20mm;
Alcatuirea astfel obtinuta va avea un coeficient K=1,1 si transmisia luminoasa de 17%.
Geamul este fixat de cadrul din aluminiu prin intermediul capacelor presoare care sunt la randul lor
fixate de cadrul din aluminiu cu suruburi. Capacele presoare si, implicit, suruburile de prindere a
acestora sunt acoperite cu capace ornamentale.
Montanti si traverse : Structura de baza a peretelui cortina este alcatuita din profile ce se dispun pe
vertical si orizontala, respectiv montanti si traverse. Legatura intre montanti si traverse se realizeaza cu
piese speciale denumite conectori. Montantii si traversele dispun de canale speciale pentru montarea
garniturilor de etansare. Intre acestea e dispusa zona de rupere de punte termica ce se realizeaza prin
intermediul unui profil special din poliamida armata cu fibra de sticla. Peste profilul din poliamida se
CORAL SRL TULCEA
aplica un profil special si cale de sustinere a geamului care permit transferarea greutatii acestuia pe
traversa. Capacele presoare sunt acele profile care fixeaza geamul pe pozitie si pe care clipseaza
capacele ornamentale.
Peretii profilelor au o grosime nominal variabila, in functie de dimensiunile profilelor. Grosimea
peretilor profilelor este in concordanta cu sistemul din aluminiu, este determinata de furnizorul
sistemului si depinde de geometrie, dimensiunile si functionalitatea profilului. Profilul trebuie sa
corespunda tuturor normelor in vigoare.
Ochiuri mobile: In cadrul sistemului de perete cortina se vor realiza ferestre cu deschidere oscilo-batan
ta, ruperea puntii termice efectuandu-se la acelasi nivel atat pe toc si peretele cortina cat si pe cercevea.
Garnituri de etansare :Toate garniturile destinate vitrarii si drenajului cat si mansetele de asamblare sunt
realizate din EPDM.
Garniturile de compartimentare din EPDM sunt montate continuu. Izolatorul impreuna cu garnitura de
compartimentare ghideaza apa de pe traverse catre profilele verticale portante sau direct catre exterior
prin canalele de drenaj, canale special frezate in presoare si capace ornamentale.
Vitrare : Pentru sustinerea si alinierea geamurilor se folosesc suporti din material plastic (cale)care
trebuie dispuse astfel incat sa fie evitata deplasarea involuntara. Constructorul trebuie sa acorde atentie
amplasarii calelor asfel incat acestea sa nu intrerupa drenarea apei de-a lungul profilelor din aluminiu
(distributie corecta in raport cu canalele de evacuare a apei).
Fixare si ancorare :Profilele portante din aluminiu sunt fixate de structura de rezistenta a cladirii cu
ajutorul unor piese de ancorare confectionate astfel incat incarcarile statice ale fatadei cortina sa poata fi
transmise in mod corespunzator catre structura de rezistenta a cladirii.
In functie de tolerantele impuse de structura de rezistenta a cladirii, este mentinuta o distanta de reglare
intre planul exterior al structurii de rezistenta si fata interioara a profilelor portante din aluminiu
corespunzatoare fatadei cortina.
MONTAJ
Se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a fi puse in opera zidariile. Nu se vor incepe
lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare.
Inainte de executarea lucrarilor de montare a geamurilor termopan vor fi executate urmatoarele lucrari
de constructii:- tencuieli interioare si exterioare;
- stratul suport al pardoselilor;
- montarea tamplariei din lemn, din aluminiu.
Generalitati
Geamurile se vor monta in ramele tamplariei cu ajutorul baghetelor, a garniturilor si a unui chit elastic.
Baghetele se vor strange in suruburi, astfel incat sa preseze suficient pe garnitura de etansare si ca
geamul sa nu prezinte joc in locas.
Curatare si protejare
Geamul se va proteja dupa montare cu folie, pentru mentinerea lui in stare curata pana la terminarea
lucrarilor. De asemeni se vor respecta toate instructiunile de executie si recomandarile producatorului in
ceea ce priveste intretinerea geamurilor termopan, pana la receptionarea definitiva a lucrarilor de
constructii.
Verificari si remedieri in vederea receptiei lucrarilor
Geamurile trebuie sa aiba dimensiunile din proiect si din tablourile de tamplarie, fara abateri de grosime
si culoare, fara zgarieturi, ciobituri sau alte defecte.
CORAL SRL TULCEA
Dupa montare, suprafata geamurilor trebuie sa fie curata, plana si fara pete sau defecte.
Se vor indeparta si inlocui orice geamuri ciobite, sparte, zgariate, crapate sau care au fost deteriorate in
decursul operatiunilor de montare sau pe parcursul executarii altor lucrari de constructii. In cazul
lucrarilor gasite necorespunzatoare acestea vor fi remediate.
Reguli si metode de verificare
La realizarea montajului geamurilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si
prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa
terminarea lor, privind cele spuse mai sus.
Verificarile dimensiunilor si calitatii materialelor se vor face conform specificatiilor si standardelor
pentru fiecare material si produs in parte.
Materialele folosite pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta indoieli in
aceasta privinta trebuie supuse incercarilor de laborator.
Controlul calitatii
Toate geamurile se vor pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele
corespund cu prevederile proiectului si prescriptiile tehnice.
Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare
(certificate de calitate, fise de transport) prin examinarea vizuala si masuratori.
S.C. CORAL
PTE 01-T3-00
S.R.L. TÂMPLĂRIE PVC – PTE 1-T3-00
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
1.SCOP
Procedura stabileşte responsabilităţile si prezintă condiţiile tehnice si succesiunea operaţiilor pentru
realizarea tamplariilor din aluminiu, precum si stabilirea masurilor de asigurare a calităţii, protecţiei
mediului, securităţii si sanatatii muncii si a responsabilităţilor in execuţie, supravegherea si recepţie
lucrărilor in conformitate cu legislaţia in vigoare si cu prevederile contractuale.
CORAL SRL TULCEA
2.DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplica la realizarea tamplariei din aluminiu. Procedura poate fi completata si cu cerinţele
documentate atunci cand este cazul.^
3.DOCUMENTE DE REFERINŢA
Agremente tehnice si Caiete de sarcini.
4.PROCEDURA
Cuprinde următoarele faze:
Faza 1.- Efectuarea măsurătorilor de execuţie: include măsurarea golurilor de tamplarie;
stabilirea tipologiei tamplariei.
Faza .2.- Confecţionarea tamplariei de aluminiu cuprinde :
alegerea profileleor in funcţie de destinaţia tamplariei
recepţie materii prime
depozitare materii prime
debitarea promeior din PVC
marcare profile PVC
debitare rigidizori metalici
prelucrare orificii de drenaj si ventilaţie
fixare rigidizori metalici
frezare si burghiere pentru mânere
frezarea montanţilor si traverselor la capete
sudarea profîleior de PVC
montajul traverselor si montanţilor
debavurarea sudurilor a canalelor pentru chedere si a colturilor
montarea montantului mobil
montarea chederului (pentru geam si de bătaie)
montajul feroneriei
verificare mecanism feronerie + marcare + montare
debitarea baghetelor de PVC pentru geam
debitare profile speciale PVC + aplicare
asamblare
verificare dimensiuni si aspect profile
control etansari si imbinari mecanice
livrare si montaj
Faza 3. Confecţionarea geamuriior cuprinde:
- geamuri simple:
efectuarea măsurătorilor pentru geam
tăierea sticlei
geamuri termoizolator:
recepţie materii prime
efectuarea măsurătorilor pentru geam
tăierea sticlei (debitare)
spălarea sticlei
debitarea baghetei distantier din aluminiu
umplerea baghetelor cu sita moleculara
CORAL SRL TULCEA
montajul coltarilor din aluminiu din baghete

prima sigilare cu şnur de butyl {etansare rama) si verificare
presare panou geam termopan
verificare grosimi pachet
a doua sigilare cu hot-melt+verificare – sigilare
verificare aspect ansamblu
control etansare si imbinari mecanice colturi
ambalare si livrare
Faza 4. -Montajul (instalarea) tamplariei cuprinde:
fixarea tamplariei in golul corespunzător prin impanare
montarea şuruburilor de fixare
umplerea golurilor cu spuma poliuretanica
montajul si calarea geamurilor
reglarea feroneriei
tăierea si fixarea spumei poliuretanice.
5.1 TIPUL VERIFICĂRILOR SI RECEPTIONAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE
5.1.1.Tăierea profilelor de PVC si a geamurilor se va face numai cu scule adecvate ;
5.1.2.Se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etan sarea rosturilor : mărimea rosturilor
necesare pentru asigurarea unei bune etanşeităţi, prevederea tuturor tipurilor de calitate, distantieri si
garnituri elastice, umplerea cu chit a tuturor rosturilor fara intreruperi cu cordon de grosime uniforma si
profilarea chitului din rosturi.
5.2.MASURI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
Straifurile rezultate din tăierea geamurilor, la dimensiuni fixe se
colecta si evacua in mod organizat la centrele de colectare, in măsura in
care nu pot fi folosite la lucrările de pardoseli din mozaic turnat.
5.3.MASURI PENTRU PROTECŢIA MUNCII
Se vor respecta următoarele reglementari tehnice si legislative :
-Legea nr. 90/1996-privind protecţia muncii;
-N.G.P.M./2002
-Legea 212/1997
-D.G.P.S.I. -01,002,005/2000
Şeful punctului de lucru :
verifica materialele (profîle PVC, geam) aduse in baza de producţie in ceea ce priveşte dimensiunile
si calitatea acestora prevăzute in documentaţia de execuţie. Materialele vor fi puse in lucrare numai daca
sunt insotite de certificatele de calitate ;
verifica calitatea lucrărilor pe parcursul execuţiei ,
asigura dotarea cu scule si unelte caracteristice lucrărilor de tamplarie de PVC;
ia masuri de cunoaşterea, de către cei interesaţi in detaliu a documentaţiei de execuţie, eventual de
obţinere a unor detalii-tip, daca este cazul;
verifica comandarea cu specificaţiile necesare a tamplariei de PVC si accesoriilor necesare in
vederea montajului;
CORAL SRL TULCEA
S.C. CORAL
PTE 6-Z5-02
S.R.L. EXECUŢIA PLAFOANELOR SUSPENDATE
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
1. Scop
Precizarea modului de execuţie a plafoanelor suspendate .Stabilirea masurilor de asigurare a calităţii si a
responsabilităţilor in execuţia, supravegherea si recepţia lucrărilor in conformitate cu cerinţele
de calitate prevăzute in proiect (contract).
2.Domeniu
CORAL SRL TULCEA
2.1. Procedura se aplica la realizarea plafoanelor suspendate care se folosec in amenajări

interioare la clădirile civile (inclusiv Încăperi umede).
3.Documente de referinţa ^
3.1. Proiect de execuţie.
3.2. Caiet de sarcini.
3.3. Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente - C
56/85.
4.Definiţii si prescurtări
4.1. PVRC-proces verbal de recepţie calitativa.
4.2. Resp. CQ - Responabil cu controlul calităţii.
5.Condiţii prealabile
5.1. Existenta la executant a proiectului de execuţie si a prezentei proceduri.
5.2. Existenta certificatelor de calitate pentru materialele utilizate.
5.3. Existenta agrementelor tehnice pentru toate materialele sau pentru sistemul pus in opera.
5.4. Instruirea personalului de execuţie pe linie tehnologica, protecţia muncii si PSI specifice
activităţii desfăşurate.
5.5. Echiparea personalului de execuţie cu sculele, dispozitivele si uneltele necesare precum si cu
echipament de protecţie adecvat.
6. Elemente componente
- panouri din gips carton,placi ipsos, lamele de aluminiu , placi de fibra menerala celulara,
lamele din lemn
- structura metalica de sustinere
- elemente de fixare
- elemente de prelucrare si etansare a rosturilor
7. Caracteristici
A. Panouri din gips - carton
a. Descriere – panoul este alcatuit dintr-un
miez de ipsos marginit de doua fete laterale
din carton special, de calitate superioara,
muchiile longitudinale sunt semicirculare si
aplatizate, imbrăcate in carton, muchiile
transversale sunt drepte de tip B.K.S.
- grosime 12,5mm
- latime 1,20m
- lungime 2,00/2,50/2,60/2,75/3,00m
-greutate 8-11,00 kg/mp
b. Rezistenta la foc :Este necesara rezistenta
la foc de cel putin 30min. Inainte de
inceperea lucrarilor se va inainta biroului
tehnic un protocol emis de un laborator
acceptat care sa demonstreze ca toata
constructia corespunde criteriilor de
exigenta.
CORAL SRL TULCEA
c.Izolare fonica :Panourile de gips-carton asigura scaderea nivelului de zgomot cu valori de pana la 8dB.
d.Accesorii :Sistemele de iluminat, ventilatie si climatizare vor fi montate in goluri decupate in
panourile din gips-carton, conform indicatiilor din proiect.
e. Finisaj :Conform indicatiilor din proiect
B. Structura metalica de sustinere
a. Elemente:- profil de baza C.D 60x27 mm
- profil portant – ancore de suspendare si piese de ancorare de colt
- piese de imbinare si de legatura
- piese de siguranta C.D. a legaturilor transversale pentru structuri cu inaltime constanta
b. Alcatuire: - tabla de otel zincata, cu grosimea de 0,6mm si cu protectie
C.Elemente de fixare si suspendare
Tija de suspenadre cu bucla
Lungimi standard:12,5/25/37,5/50/75/100/150 cm
Sistemul de fixare si suspendare va asigura o reglare orizontala perfecta a inaltimii plafonului
indiferent de neregularitatile din structura de care urmeaza sa fie suspendat plafonul.
D. Rosturi
Materialele de etansare:
- banda adeziva de 50mm latime
- profile de imbinare
- pasta de umplut rosturile
- profile de protejare a muschiilor din tabla zincata de 0,5mm grosime, tratata anticoroziv, in
forma de L sau U.
Antreprenorul va furniza inainte de fabricare, toate desenele detaliate, desenele de asmblare si notele de
calcul in legatura cu stabilitatea, valoarea K si rezistenta la difuzia vaporilor pentru plafoane si va
inainta aceste date spre aprobare biroului tehnic si proiectantului.
8 .Tehnologie
Fixarea suporturilor pentru panouri se va face de structura principala sau de structuri auxiliare prevazute
chiar de catre antreprenor, astfel incat plafonul sa fie stabil, omogen si perfect orizontal.
Plafoanele din panouri nu vor devia mai mult de 1/300 th din deschidere.
Se prefera panourile cu cea mai mare deschidere in vederea reducerii numarului de puncte de suspensie.
Toate colturile sunt asamblate conform descrierii din catalog de producator.
Toate imbinarile dintre panouri vor fi etansate cu benzi adezive si pasta de umplere a rosturilor, aplicate
la partea inferioara a plafonului.
In interiorul camerelor elementul de etansare a panourilor va fi de aceeasi culoare cu panoul sau
transparent cu conditia ca suportul elementului de etansare sa aiba aceeasi culoare.
Antreprenorul general va instala plafonul de comun accord si in cooperare cu antreprenorul care asigura
instalatiile electrice.
Instalarea plafonului se va efectua conform indicatiilor furnizorului si a proiectantului.
9. Aplicabilitate :Conform indicatiilor din planuri
10. Materiale
-Panouri din gips – carton (RB,RF) de 12,5mm gros.
- suruburi rapide de montaj
-Profile de sustinere, suspendare si fixare
-Banda de protectie a rosturilor
CORAL SRL TULCEA
- Pasta de umplere, etansare si finisare a rosturilor

B .PALFOANE DIN TEXTURA MINERALA
Structura panel 28.5 mm , usoara , 60x60 si 120 x120
Fonoasorbat 0,81 ASTM C423
Rezistenta la foc N/A
Rezistenta 95 % la uminditate
Rezistenta la mucegai ASTM C 13823
Greutate 1,3kg /mp
Structura de suspendare este in sistem cu placile de plafon fals.
Aplicabilitate
Plafonul fals din fibre menerale este usor , cu aspect cald , este fonoabsorbant , usor de igienizat
( prin spalare ) si va fi montat in procent de 50 % din birouri ( judecatori , grefiere)
C. PALFOANE DIN PLACI DE LEMN , ESENTA USOARA , paltin,mahon,venghe
Placile pot fi din panel furniruit , fara evidentierea fladerului . Nu este acceptat modelul tip “ parchet”.
Lemnul va fi ignifugat,tratat anticarii si antimucegai.
Fata vazuta a placilor nu va fi lucioasa , va fi semimata , tratate cu lac mat .
Aplicabilitate :Plafonul fals din lemn va fi folosit , in combinatie cu alte materiale in unele sali de
sedinta .
Executarea plaseelor false se va realize numai in baza planselor si specificatiilor tehnice , a detaliilor
puse la dispozitie de proiectant.
PALFOANE CASETATE STRECH METAL
1. Lay-In tigla
T-grilă
Umerase
A = 1200 mm (max)
B = modul
C = 250 mm (max)
DIMENSIUNI
CORAL SRL TULCEA
Lay-In Tiles 15/10 Lay-In Tiles 24/15 Lay-In Placi 24 / 0 Lay-In Tiles 15/10 *
Grid 15 mm, 10 mm Grid 24 mm, 15 mm Grid 24 mm, 0 mm 24 mm canal Grid
Reveal Reveal Reveal Modulul: 600 x 600
Modulul: 600 x 600 mm Modulul: 600 x 600 mm Modulul: 600 x 600 mm mm
* T-profil, cu posibilitatea de fixare integrate pentru partiţii
Consum materiale pe mp
Unitate
buc 2.78
Grila de profil Im 3.34
Suspensie buc 0.69
Sistemul va consta din PANOURI TIP MESHURI fixate pe un sitem modular 600x 600 sau 600 x1200
pecificaţii suplimentare
PROFILE
L-profil 25 x 25 mm, din oţel de 1,5 mm grosime
W-profil 25 x 25 x 8 mm din oţel de 1,5 grosime
F-profil, 35 x 40 mm, din oţel de 1,5 grosime
L profil în unghi, 40 x 30 mm (unghi de 12 °), din oţel de 1,5 grosime
TIPURI STANDARD MESH
LD6 Fe deschide zona de 23%, LS6 Fe deschide zona de 38%, LS8 Fe + Al deschide zona de
CORAL SRL TULCEA
62%,
1,7 mm grosime 1,7 mm grosime
grosime 1.9 mm
LS10 Fe deschide zona de 68%, LS12 Fe + Al deschide zona de LS16 Fe deschide zona de 66%,
grosime de 2,0 mm 72%, grosime de 2,0 mm grosime de 2,0 mm
Mesh-ul standard este o plasă standard este un pătrat (LS) sau o plasă în formă de diamant (LD), cu o
variaţie în deschiderea ochiului de plasă. Gama începe cu cea mai mică până la LS6/LD6 LS16. Toate
tipurile sunt disponibile în plasă din oţel, cu tipuri de LS8 şi LS12, de asemenea, disponibile în
aluminiu.
Cheie
LS = LW
LW = drum lung de a
ochiurilor de plasă
SW = mod succint a
ochiurilor de plasă
W = lăţimea
t = Strand grosime
L = dimensiune interioară
Special
Mai multe alte tipuri de ochiuri sunt disponibile la cerere, în funcţie de cerinţele tehnice şi de
disponibilitate. Ochiurilor de plasă hexagonal, plasă rotundă şi ochiuri de plasă ornamentale sunt
exemple de posibilităţi.
Fabricantul furnizează toate Metal Scratch Lay-in placi de aluminiu cu următoarele tipuri de plasă sau
din oţel:
 LD6, zonă deschisă 23%

 LS6, zonă deschisă 38%
CORAL SRL TULCEA

 LS 16, zonă deschisă 66%
ACOPERIRE
Acoperire va consta dintr-un finisaj din poliester rezistent şi durabil de vopsire,-electro-static aplicat pe
electro-galvanizat oţel sau aluminiu, tratate chimic în conformitate cu standardele industriale de mare
(DIN 1541 / standardele TAIM).
INSTALARE
Toate materialele vor fi instalate în strictă conformitate cu toate codurile locale, ordonanţe şi
recomandările producătorilor, inclusiv cerinţe specifice suplimentare care pot fi solicitat în caietul de
sarcini sau indicat pe desenele.
S.C.
PL.7
CORAL PROCEDURI de LUCRU
S.R.L. PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA SAU GRESIE
Ed. 1 Rev. 0
TULCEA
Plăcile de faianţă sau gresie ceramică vor fi aplicate în special pe pereţii încăperilor unde se desfăşoară
procese umede, unde se cere menţinerea unei stări de igienă deosebită, aşa cum se indică în proiect sau
acolo unde va fi indicat de către Consultant.
Standande şi normative de referinţă
Acolo unde exista contradicţii între recomandările prezentelor specificaţii şi cele din standardele
enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificaţii.
Standarde:
1.STAS 146-80- Var pentru construcţii.
2.SR EN 159 - 1996 - Plăci de faianţă.
3.STAS 388-95 - Ciment Portland gri.
CORAL SRL TULCEA
4.STAS 545/1-80 - Ipsos pentru construcţii.

5.STAS 790-84 - Apă pentru betoane şi mortare.
6.STAS 1500-78 - Ciment Pa35, ciment M30.
7.STAS 1667-76 - Nisip silicios din râu sau de carieră, bine spălat, grăunţos
8.STAS 5939-80 - Plăci de gresie ceramică.
9.STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.
10.STAS 7058-91 - Aracet DP25 sau D50.
11.SR EN 159 - 1996 - Plăci ceramice CESAROM.
12.STAS 9201-80 - Var hidratat în pulbere.
13.SREN 159 - 1996- Plăci de majolică.
Înainte de lansanea comenzilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, 3 mostre din
fiecare tip şi culoare de plăci propuse prin proiect spre a fi folosite.
Înainte de livrarea fiecărui lot de plăci de faianţă sau gresie, Antreprenorul va prezenta Consultantului
certificate în trei exemplare, care să ateste compoziţia fizică şi chimică a plăcilor, calitatea şi
conformitatea cu prezentele specificaţii.
Pentru încăperile unde prin proiect sunt prevăzute obiecte sanitare, furnizorul plăcilor de faianţă sau
gresie va prezenta spre aprobare Consultantului, seturi de obiecte sanitane asortate la culoare cu plăcile
de faianţă sau gresie.Antreprenonul va asigura pe şantier un surplus de 2% din cantităţile de plăci de
faianţă sau gresie din fiecare tip, mărime şi culoare utilizate la lucrări.
Plăci de faianţă, de forma pătrată sau dreptunghiulară, la dimensiunile, culorile şi calităţile prevăzute în
proiect şi conform SR EN 159 - 1996.
Plăci de gresie tip S (natur) sau tip F (gresie fină), de formă pătrată sau dreptunghiulară, la dimensiunile,
culorile şi calităţile prevăzute în proiect şi conform STAS 5939-80.
Cu acordul Consultantului, pe şantier pot fi livrate şi plăci de alte dimensiuni şi formate, în condiţiile
indicate în standardele celor două materiale (faianţă şi gresie).
Plăcile vor avea următoarele caracteristici fizico - chimice:
- coeficientul de absorbţie a apei: maxim 18% pentru plăcile de faianţă şi maxim 2,5% pentru plăcile de
gresie;
- la încercarea de rezistenţă la fisurare fină, mostrele nu vor prezenta nici o astfel de fisurare; la
încercarea de rezistenţă chimică, finisajul (glazura) va rămâne nedeteriorată.
Plăcile nu vor prezenta pete de culoare închisă cu aria mai mare de maxim 1,5 mmp la maxim 2% din
eşantion, fisuri în glazură, îngroşări ale glazurii sau zone insuficient glazurate, aspect de “îngheţat” sau
cristalin şi zone aspre.
Abateri limită admisibile de la dimensiunile normale de fabricaţie pentru plăcile de faianţă:
- la grosime nominală de 5,5 mm 0…+ 10%, iar pentru grosimea de 5 mm – 0…+10%
- la lungimi şi lăţimi nominale: + 0,6% ;săgeata: maxim 0,5% din lungimea laturii mari
Abateri limită admisibile de la dimensiunile nominale de fabricaţie pentru plăcile de
gresie ceramică:
- la grosimi nominale: + 10%
- la lungimi şi lăţimi nominale: + 2%
- săgeata: 0,35 mm pentru gresie fină şi 0,5 mm pentru gresie natur măsurată pe diagonală şi raportată la
lungimea laturii mari.
Livrare, depozitare, manipulare
CORAL SRL TULCEA
Plăcile de faianţă sau gresie vor fi depozitate în locuri ferite de umiditate,acoperite, în ambalajele
originale ale furnizorului, pe o platformă cu suprafaţa plană sau pe rafturi.
Nu se va aduce la punctul de lucru din şantier decât cantitatea strict necesară pentru executarea
placajului şi numai la momentul necesar, astfel încât cutiile cu faianţă sau gresie să nu fie depozitate în
locuri neadecvate.
Plăcile se vor manipula cu grijă pentru a nu fi lovite şi a nu se deteriora şi se vor feri de contactul cu
materiale care le pot păta.
Plăcile de faianţă sau gresie se vor transporta ambalate în cutii, cu mijloace de transport acoperite, curate
şi uscate.
În mijloacele de transport, cutiile se vor aşeza în stive, luându-se măsuri pentru împiedicarea deplasării
stivelor în timpul transportului, spre a se evita deteriorarea
ambalajului şi împrăştierea plăcilor.
Mortare pentru pozarea plăcilor la pereţi
1. Componentele mortarului vor fi bine amestecate înainte de adăugarea apei.
2. Se va adăuga cantitatea necesară de apă pentru a obţine consistenţa dorită. Se va evita excesul de apă.
3. Amestecul se va prepara cu atenţie pentru umidificare completă şi omogenizare.
4. Din timp în timp, amestecul va fi reagitat pentru menţinerea unei consistenţe adecvate, dar nu se vor
adăuga ingrediente.
Mortarul care a făcut priză, nu mai poate fi folosit.
Mortarul pentru şpriţ va fi mortar de ciment-nisip (granulaţii 0…3 mm), în dozaj volumetric de 1 : 2.
Mortarul pentru grund va fi mortar de ciment având dozajul de 400 kg ciment la mc nisip (granulaţie
1…3 mm), în dozaj volumetric de 1:3,5:0,05 (ciment, nisip, var pastă).Mortarul se va amesteca uscat,
apoi se va adăuga apă suficientă pentru un amestec omogen.
Mortar ciment, nisip (0...1 mm), var-pastă, în dozaj volumetric 2:1:1.
1.Stratul de amorsă va fi o soluţie de Aracet DP25(D50)cu apă, în dozaj volumetric de 1:3.
2. Plăcile se aplică cu următoarea pastă adezivă: ciment, nisip 0...1 mm, Aracet DP25, apă în proporţie
volumetrica 5:2:1:2…3.
3. După amestecarea componenţilor uscaţi (nisipul cu cimentul), se adaugă componenţii lichizi.
(Aracetul cu apă 1,5...2 părţi).
4. La prepararea compoziţiei pastei adezive se va folosi ciment PA35.
Operaţiuni pregătitoare :Înainte de începerea operaţiunilor de placare cu plăci de faianţă sau gresie, se
vor executa urmatoarele lucrari:
1. Învelitoarea clădirii, cu executarea scurgerilor în soluţia definitivă, astfel încât suprafeţele pe care se
execută placarea să fie ferite de acţiunea precipitaţiilor atmosferice.
2. Montarea tocurilor la ferestre şi a tocurilor şi căptuşelilor la uşi, în afara pervazurilor care se vor
monta după executarea placajelor.
3. Tencuirea tavanelor şi a suprafeţelor care nu se plachează, în încăperile unde se vor executa placaje.
4. Montarea conductelor sanitare, electrice, de încălzire, îngropate sub placaj şi probarea acestora sub
presiune.
5. Montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare,eventualele găuri ulterioare
urmând a fi date numai cu burghiul.
6. Executarea pardoselilor reci (mozaic turnat, plăci mozaicate, plăci de gresie,marmură, etc.).
7. Executarea pardoselilor calde (din lemn, din P.V.C. etc.) care se degradează la umiditate mare, se va
face numai după montarea placajului.
CORAL SRL TULCEA
Nu se va începe lucrul până ce lucrările deja executate (pardoseala) nu vor fi protejate satisfăcător.
Înainte de începerea lucrărilor de placare, se va face o inspectare a suprafeţelor ce urmează a fi placate.
Nu se va începe lucrul până ce nu vor fi îndreptate eventualele neregularităţi
constatate (abateri pe verticală şi orizontală, cât şi eventuale vicii sau degradări aparente).
Aplicarea plăcilor de faianţă sau gresie se va face numai pe suprafeţe uscate,
pregătite în prealabil şi care se înscriu în abateri de la planeitate cuprinse între 3 mm/m pe verticală şi 2
mm/m pe orizontală.
Eventualele neregularităţi locale nu vor depăşi 10 mm (umflături sau adâncituri).
În cazul când aceste abateri sunt depăşite, suprafeţele vor fi îndreptate prin completarea cu mortar sau
chit. Grosimea stratului de mortar nu trebuie să depaşească 1-2 cm.
Înainte de începerea lucrărilor de placare, se vor executa următoarele operaţiuni:
- îndepărtarea eventualelor resturi de mortar, praf, pete de grăsime, etc.
- rosturile zidăriei (orizontale şi verticale) trebuie să se cureţe bine pe o adâncime de cca 1 cm, pentru ca
mortarul de fixare să adere cât mai bine pe aceste suprafeţe.
- pe suprafeţele de beton turnat monolit sau pe suprafeţele de beton ale panourilor mari se va aplica un
şpriţ pentru obţinerea unei mai mari rugozităţi, necesară aderării mortarului de fixare a plăcilor.
Generalităţi
Nu se vor executa placaje în zone unde temperatura este sub + 5˚C.
Se va avea grija să se evite evaporarea rapidă a apei din patul de mortar.
Patul de mortar nu se va aplica mult înainte de aşezarea plăcilor de faianţă sau gresie şi, în nici un caz,
plăcile nu se vor aplica pe mortarul uscat.
Se va evita pe cât posibil tăierea plăcilor, astfel încât printr-o aşezare corectă a acestora, plăcile care vor
trebui să fie tăiate să nu fie mai mici de jumatate de placă.
Marginile plăcilor tăiate se vor poliza cu piatra de carborund.
Nu se vor aplica plăci nefinisate corespunzator, cu margini crăpate sau zimţate.
Rosturile între plăci vor fi realizate în continuitate, atât pe verticală cât şi pe orizontală şi vor avea
aceeaşi dimensiune - cca. 2 mm - pe ambele direcţii.
Abaterile admise pentru suprafeţele finisate vor fi de + 2 mm sub dreptarul de 1,20 m lungime.
Trasarea suprafeţelor pentru placare se va face atât faţă de orizontală,cât şi faţă de verticală.
Trasarea se va face cu dreptarul de lemn de maximum 2 m lungime şi cu ajutorul reperelor alcătuite din
bucăţi de faianţă sau gresie fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafaţa respectivă a tencuielii, în
imediata vecinătate a suprafeţei care se plachează.
Firul cu plumb, lăsat la faţa reperelor, trebuie să reprezinte linia suprafeţei placajului care urmează să se
execute.
Execuţia lucrărilor de placare
După terminarea operaţiilor de trasare se poate trece la executarea aplicării placajului în următoarea
succesiune de operaţii.Pentru pereţi din beton (panouri prefabricate sau turnate monolit):
- aplicarea spritului de mortar-ciment-nisip 1242 cu consistenţă fluidă (10-12 cm) pe
toată înălţimea peretelui şi drişcuirea sa de la tavan până la linia despărţitoare a zonei ce se plachează;
- aplicarea grundului de mortar de ciment-nisip 1243 cu consistenţă mai mare (6 cm) pe zona ce se
plachează;
- aplicarea pastei adezive şi a placajului;
- executarea scafei de racordare;
- aplicarea gletului pe zona superioară a peretelui;
CORAL SRL TULCEA
- aplicarea vopselei de ulei.

Pe pereţii din zidărie de cărămidă sau blocuri din beton:
- aplicarea şpriţului, grundului şi tinciului pe suprafaţa ce rămâne tencuită;
- aplicarea şpriţului din mortar de ciment-nisip şi grundului din mortar de ciment nisip pe suprafaţa ce
urmează a fi placată;
- executarea placajului.
Pe pereţii din elemente din b.c.a.:
a) Pe elemente plane din b.c.a.:
- aplicarea şpriţului din ciment în grosime de 2-3 mm preparat din ciment, nisip 0...1mm, Aracet DP 25
şi apă, în dozaj 1:3:0,15 şi până la consistenţa de 12-14 cm;
- aplicarea grundului din mortar adeziv în grosime de 8-10 mm, preparat din nisip 0...1mm, ciment, var
pasta, Aracet DP 25, în dozaj volumetric 2:4:2:0,50 şi apă până la consistenţa de 10-12 cm;
b) pe zidărie din blocuri mici de b.c.a.:
- aplicarea şpriţului de ciment în grosime de 2-3 mm, preparat din ciment, nisip 0...3mm, Aracet DP 25
şi apă, în dozaj 1:4:0,3, până la consistenţa de 11-13 cm;
- aplicarea grundului din mortar de fixare a plăcilor, preparat cu aceiaşi compoziţie ca la şpriţ, cu
consistenţa 7-8 cm şi grosimea stratului de 20 mm;
- aplicarea mortarului adeziv în grosime de 8-10 mm, preparat din nisip 0...1 mm,ciment, var pasta,
Aracet DP 25 şi apă, în dozaj 2:4:2:0,50, până la consistenţa 10-12 cm;
Suprafaţa grundului va fi zgâriată cu ariciul.
Plăcile de faianţă sau gresie se vor curăţa de praf şi impurităţi, se vor ţine în apă timp de 10-15minute
înainte de începerea placării şi apoi se vor scurge de apă timp de 5-10 minute.
Nu se vor folosi pentru placare plăcile ude.
Aşezarea plăcilor va începe de la nivelul pardoselii, având grija să corespundă rosturile pardoselii în cele
ale placajului dacă nu se specifică altfel şi corelându-se placajul (reglat perfect la orizontală) cu
pardoseala al cărei nivel poate fi înclinat.
Montarea plăcilor se va face prin aplicarea cu mistria pe dosul plăcii a mortarului sau a pastei adezive şi,
dupa caz, aplicarea plăcilor prin apăsare pe stratul suport.
După aşezarea fiecarui rând de plăci se va curăţa mortarul în surplus şi se va turna, în golurile rămase în
spatele plăcilor, lapte de ciment.Se controlează de fiecare dată cu dreptarul.
Rostuirea
După cca. 5-6 ore de la terminarea executării placajului, rosturile dintre plăci se vor curăţa prin frecare.
După această operaţie, rosturile se vor umple cu pastă de ciment alb, dacă nu se specifică altfel, la un
interval de timp de 6-8 ore de la terminarea executării placajului pe întreaga suprafaţă din încăperea
respectivă.
Protejarea lucrărilor
Spaţiile în care s-au executat placajele de faianţă sau gresie, vor fi închise şi se vor păstra astfel până la
uscarea perfectă a lucrării.
Placajele vor fi protejate de deteriorări până la recepţia lucrării.
În timpul sezonului călduros, suprafeţele expuse la soare vor fi acoperite cu foi de pânză de sac în fâşii
sau foi, care, timp de 2 zile, vor fi în permanenţă umezite.
Verificarea la recepţia lucrărilor
CORAL SRL TULCEA
Suprafaţa placajului se va verifica cu dreptarul de 1,20 m şi se va admite cel mult o undă cu săgeata de
maximum 2 mm.
Placajul trebuie să prezinte o uniformitate a culorii pe întreaga suprafaţă; nu se admit diferenţieri de
tonuri între panourile montate şi nici în cadrul aceluiaşi panou; nu se admit pete de murdărie, locuri
vizibile cu smalţ defect, etc.Rândurile de plăci trebuie să fie regulate, cu rosturi rectilinii în continuare
sau alternate, de lăţime uniformă şi bine umplute cu lapte de ciment alb.
Se vor considera defecţiuni ce trebuiesc remediate local sau total următoarele:
1. Nerespectarea prezentelor specificaţii.
2. Poziţionarea defectuoasă a plăcilor cu abateri faţa de verticală şi orizontală.
3. Nerespectarea continuităţii şi dimensiunilor rosturilor pe cele două direcţii.
4. Aplicarea la muchiile pereţilor sau stâlpilor a unor plăci normale şi nu a plăcilor speciale cu muchia
glazurată, aşa cum este specificat.Se vor înlocui aceste plăci cu unele potrivite.
5. Nivelul finisajului nu este conform cu cele specificate în planurile din proiect.
6. Deteriorări ale placajului rezultate din protejarea necorespunzătoare a lucrărilor până la recepţie:
fisurări ale plăcilor, desprinderi ale plăcilor de stratul suport, pete, etc.
Amploarea remedierilor sau înlocuirilor va fi hotarâtă de Consultant. Aceste operaţiuni nu vor antrena
costuri suplimentare, ele fiind suportate integral de Antreprenor.
S.C.
PROCEDURI de LUCRU PL.8
CORAL
ZUGRAVELI SI VOPSITORII
S.R.L.
Ed. 1 Rev. 0
TULCEA
Aceasta procedura cuprinde specificaţii pentru executarea zugrăvelilor interioare la pereţi şi tavane.
Zugrăvelile la interior se fac în culori de apă cu humă, calcio vechio de apă, cu vopsea pe bază de
poliacetat de vinil, aplicate pe pereţi şi tavane, pe rectificare şi glet de netezire.
Standarde şi normative de referinţă
Acolo unde există contradicţii între prevederile prezentelor specificaţii şi prescripţiile cuprinse în
standardele şi normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificaţii.
Standarde:
1. STAS 88-90 - Clei de oase
2. STAS 89-86 - Clei de piele
3. STAS 146-80- Var pentru construcţii
4. STAS 189-77 - Săpun de rufe
5. STAS 232/1-76 - Caolin spălat de Arghireş
CORAL SRL TULCEA
6. SR 388: 1995 - Ciment Portland gri

7. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru construcţii
8. STAS 790-84 - Apă pentru betoane şi mortare
9. STAS 1903-85 - Concentrat de grafit de Baia de Fier
10. STAS 2488-86 - Pigmenţi anorganici. Galben de crom
11. STAS 2539-79 - Pigmenţi anorganici. Albastru de fier
12. STAS 2706-86 - Cretă de Murfatlar Dobrogea. Cretă măcinată
13. STAS 4888-76 - Caolin spălat de Harghita
14. STAS 6632/2-91 - Oxid de fier roşu
15. STAS 6632/3-91 - Oxid de fier galben
16. STAS 6632/4-83 -- Oxid de fier negru
17. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase
18. STAS 7359-89 - Vopsele pe bază de dispersii apoase de poliacetat
19. STAS 9201-80 - Var hidratat în pulbere, pentru construcţie
20. STAS 9537-85 - Oxid verde de crom
Normative:
1. C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi completările ulterioare.
Mostre şi testări
Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, specificaţiile producătorului pentru materialele
utilizate la zugrăveli, precum şi certificate prin care se va atesta conformitatea cu condiţiile specificate.
Se vor furniza, de asemenea, instrucţiunile de manipulare, depozitare şi protecţie pentru fiecare material.
Panou martor
Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete mostră,utilizând
materialele, produsele, culorile şi tehnologia specificate în proiect pentru întreaga lucrare. Panoul se va
executa la şantier şi după aprobarea lui de către Consultant, acesta va constitui panoul martor, element
de comparaţie pentru întreaga lucrare. Pe durata întregii lucrări nu se va distruge sau deteriora panoul-
martor.
Livrare, depozitare, manipulare

Pentru recepţia fiecărui lot de materiale livrate, Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al
producătorului.
Produsele pe bază de poliacetat de vinil se vor depozita în ambalajul original-saci de polietilenă, bidoane
de carton sau P.V.C.
Se va controla ca bidoanele să fie închise ermetic pentru a se evita evaporarea apei din dispersie.
Ipsosul se va livra în saci de hârtie de 35 kg.
Varul bulgări şi huma se livreaza în vrac.
Coloranţii şi alţi compuşi chimici se livrează în bidoane metalice.
Cleiurile animale se livrează măcinat în saci de polietilenă sau sub formă de plăci.
Materialele se vor grupa într-un spaţiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de îngheţ
şi de variaţii de temperatură (+7 si +20˚C); materialele vor fi depozitate pe categorii, cu etichete vizibile
pentru a nu se confunda conţinutul.
Pentru manipulare şi transport la locul de lucru, se vor folosi cutiile de ambalaje,bidoanele cu toartă şi
găleţile şi se vor transporta numai cantităţile necesare unui schimb de lucru.
CORAL SRL TULCEA
EXECUTAREA ZUGRAVELILOR
Operaţiuni pregătitoare
Lucrările se încep numai la o temperatura a aerului mediului ambiant de – 5˚C.Acest regim se va
menţine cel puţin 8 ore după executarea zugrăvelilor.
Zugrăvelile se vor executa numai după terminarea următoarelor operaţiuni de finisaj:
1. Montajul tâmplăriei
2. Montajul instalaţiilor electrice, de apă şi canalizare, de încălzire.
3. Executarea pardoselilor reci(gresie ceramică,dale de mozaic,etc.), exclusiv lustruirea lor.
4. Lucrările de reparaţii la tencuieli.
5. Executarea placajelor la pereţi.
Executarea spoielilor
Pregătirea suprafeţelor se va face ţinând seama de natura suportului. Pe tencuieli noi, compoziţiile de
zugrăveli se aplică numai după întărirea şi uscarea acestora,admiţându-se o umiditate permanentă de
8%.
Supraţata va fi netezită cu grijă pentru înlăturarea asperităţilor, iar stropii şi scursorile de mortar se
freacă până dispar. Se curăţă de praf.
Prelucrarea suprafeţelor se va face la maximum 2-4 ore de la terminarea lucrărilor
pregătitoare, executându-se următoarele operaţiuni:
1. Umezirea intensă cu apă a suprafeţei suport.
2. Aplicarea grundului sau paciocul până la obţinerea unui aspect umed - lucios al suprafeţei grunduite,
fără urme sau dâre de bidinea şi fără asperităţi.
3. Chituirea fisurilor, rosturilor şi adânciturilor, numai după uscarea stratului de grund.
4. Şlefuirea şi grunduirea locurilor chituite.
5. Aplicarea straturilor de acoperire se va face numai după uscarea completa a stratului de grund,
începând cu tavanul şi apoi pereţii. Straturile succesive se aplică numai după ce se constată că cel
anterior este complet uscat.
Prelucrarea suprafeţelor se va face la maximum 2-4 ore de la terminarea lucrărilor pregătitoare, astfel:
1. Prima grunduire cu soluţie de săpun cu apă, aplicată manual cu bidineaua.
2. Chituirea crăpăturilor cu pasta de ipsos.
3. Şlefuirea locurilor chituite, ştergerea prafului şi grunduirea locurilor chituite.
4. Şpacluirea suprafeţelor (numai în cazul zugrăvelilor de calitate superioară), prin aplicarea
compoziţiilor de şpăcluit cu bidineaua, cu şpaclul de lemn sau de cauciuc.
5. Şlefuirea suprafeţei şpăcluite, ştergerea prafului şi aplicarea celei de a doua grunduiri.
6. Aplicarea compoziţiei de zugrăvit preparată pe bază reţetei: humă 100 kg, clei 6 kg, pigmenţi 12 kg,
apă 200 l. Aplicarea se va începe cu tavanul şi apoi cu pereţii. Straturile succesive se aplică numai după
ce se constată că cel anterior este complet uscat.
Pregătirea suprafeţelor de beton:
1. Se curăţă cu şpaclul toate neregularităţile suprafeţei şi se perie cu peria de paie.
2. Se completează adânciturile existente în stratul suport cu chit de mortar .
Mortarul se netezeşte cu şpaclul.
Fiecare strat va fi lăsat să se usuce minimum 16 ore înainte de aplicarea stratului următor.
3. Suprafaţa pregătită astfel nu va avea abateri mai mari astfel:
• la planeitate: maximum 5 mm sub dreptarul de 2 m;
• nici o undă mai mare de 2 mm sub dreptarul de 0,5 m.
CORAL SRL TULCEA
Pregătirea suprafeţelor tencuite:

1. Se rectifică tencuiala cu mortar de ciment-var, după ce în prealabil s-au îndepărtat bavurile şi dungile
ieşite în relief.
2. Se curăţă suprafata de praf, pentru a se asigura o bună aderenţă a stratului de finisaj pe suprafaţa
suport.
Prelucrarea suprafeţelor.
1. Grunduirea cu grund se va face prin aplicare cu bidineaua şi se va lăsa să se usuce timp de min.2 ore
la temperatura de – 15˚C şi de o oră la temperatura de + 25˚C sau mai mare.
2. Dacă după grunduire se observă neregularităţi ale suprafeţei nerectificate iniţial, se va face o chituire
cu chit de mortar şi apoi o şlefuire locală.
3. Gletul de netezire se execută acolo unde este specificat cu glet.
• Gletul se aplică întâi pe o suprafaţă de cca. 1 m p şi se netezeşte cu şpaclul de cauciuc şi după netezirea
completă, operaţiunea se continua pe restul suprafeţei.
• Se vor evita scurgerile de material spre partea de jos.
• Gletul se va aplica în grosime de 1 mm, adică 1200 - 1400 g/mp.
• Stratul de glet se va lăsa să se usuce minimum 16 ore înainte de aplicarea vopsitoriei.
Executarea vopsitoriei.
1. Vopsitoria se va realiza cu vopsea tip Vinarom diluata în apă în proporţie 4 : 1 (volumetric). Se vor
aplica 2 straturi, cca. 150 gr/mp pentru fiecare strat.
2. Înainte de aplicare, vopseaua se strecoară prin sita cu 900 ochiuri/cmp şi se amestecă cu apa necesară,
care va fi perfect curată.
Protejarea şi întreţinerea lucrărilor
Suprafaţa pardoselii în încăperile unde se execută zugrăveli, se va proteja cu hârtie sau folie de
polietilenă.
Pe suprafeţele învecinate: tâmplărie, placaje. vopsitorii, etc. se vor aplica plăci din PFL dur sau carton
pentru a se evita stropirea cu jetul de la pistol.
Pentru a împiedica uscarea bruscă şi cojirea zugrăvelilor, se va evita aplicarea acestora pe suprafeţe
expuse la soare puternic.
Zugrăvelile cu lapte de var şi humă se vor întreţine prin curăţirea de praf cu perii cu coadă lungă.
Suprafeţele finisate cu Vinarom se pot spăla cu o cârpă înmuiată în apă şi stoarsă. Este interzisă spălarea
unei vopsitorii cu o vechime mai mică de 30 zile.
Verificări în vederea recepţiei lucrărilor
Condiţii privind calitatea lucrărilor
1. Suprafaţa zugrăvită trebuie să aibă ton şi culoare uniformă, să nu aibă pete,scurgeri, stropi, cojiri, fire
de par. Nu se admit corectări sau retuşuri locale care distonează cu tonul general chiar la distanţe mai
mici de 1,00 m. Pe suprafetele stropite trebuie ca stropii să fie distribuiţi uniform.
2. Zugrăvelile şi vopsitoriile trebuie să fie uniforme, fără a lăsa să se vadă prin ele stratul suport.
3. Zugrăvelile şi vopsitoriile trebuie să fie aderente, iar la frecarea uşoară cu palma nu trebuie să se ia pe
palmă.
Remedieri:
1. În cazul gletului de netezire lipsă, se repară local suprafaţa cu glet şi se aplică manual straturile de
zugraveală sau vopsitorie necesare.
2. În cazul deteriorării ultimului strat vizibil, se vor aplica manual unul sau două straturi de zugrăveală
sau vopsitorie diluată cu apă, în aceeasi proporţie cu cea initială.
CORAL SRL TULCEA
3. În cazul că nuanţa zonei reparate nu este identică cu restul suprafeţei, ultimul strat de reparaţie se va
aplica pe întreaga suprafaţă a panoului respectiv.
În afară de defectele enumerate la 1351, se mai socotesc defecte următoarele:
1. Nerespectarea prezentelor specificaţii.
2. Lipsa de corespondenţă şi concordanţă dintre lucrările executate şi prevederile proiectului şi a
dispoziţiilor de şantier.
3. Nerespectarea tehnologiei de aplicare specificate în normativul C 3-76 şi a completărilor la acesta.
4. Nerespectarea dozajelor, numărului de straturi şi a matenialelor specificate.
La cererea Consultantului, Antreprenorul va executa remedierea acestor defecte fie prin remedieri locale,
fie prin refacerea lucrării pe suprafeţe mai mari, după cum va fi cazul.
VOPSITORII PE TAMPLARIE DE LEMN
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru executarea lucrărilor de vopsitorie la tâmplarie de lemn
interioară şi exterioarî.
Vopsitoriile la tâmplăria din lemn interioară se vor executa cu vopsele pe baza de ulei vegetal.La
tâmplăria exterioară se vor executa vopsitorii cu vopsele pe bază de ulei vegetal, vopsele pe bază de
răşini alchidice sau pe baza de răşini epoxidice.
EXECUTAREA LUCRARILOR
Lucrări ce trebuie terminate înainte de începerea executării vopsitoriei la tâmplaria de lemn.
1. Reparaţii la tencuieli.
2. Etanşarea în jurul tocurilor cu materiale de etanşare şi cu mortar de ciment şi pozarea (unde este
cazul) a baghetelor de etanşare.
3. Montajul instalaţiilor electrice şi sanitare.
4. Execuţia pardoselilor reci (gresie ceramică, dale de mozaic etc.), exclusiv lustruirea lor.
Tâmplăria trebuie să fie montată definitiv la începerea executării vopsitoriei;
accesoriile metalice ale tâmplăriei trebuie să fie montate corect şi buna lor funcţionare să fie venificată,
cu excepţia drucărelor şi şildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei.
Aplicarea ultimului strat de vopsitorie se va face numai după terminarea completa a zugrăvelilor şi
înainte de finisarea îmbrăcăminţilor la pardoseli (curăţire, lustruire,ceruire), luându-se măsuri de
protejare contra murdăririi acestora.
Pregătirea stratului suport
Tâmplăria va fi în prealabil verificată de tâmplar în privinţa bunei execuţii şi funcţionări, reparându-se
toate defectele constatate.
Se vor face remedierile la deteriorările survenite în timpul transportului, manipulării sau montajului.
Se vor tăia nodurile, pungile de raşină sau cuiele de lemn.
Se va adânci cu 2-3 mm prin batere floarea capetelor cuielor de metal.
Se vor netezi marginile pieselor de lemn.
Umiditatea lemnului tâmplăriei înainte de vopsire trebuie să nu depăşească media de 16% la tocurile
tâmplăriei şi media de 14%, la toate celelalte elemente.
Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt nichelate sau lăcuite din fabricaţie,vor fi grunduite cu
grund anticoroziv şi vopsite.
Executarea vopsitoriilor cu ulei
Prelucrarea suprafeţelor se va face imediat după pregătirea lor.
Lucrările de vopsitorie vor începe numai la o temperatură a aerului de cel puţin-15°C.
CORAL SRL TULCEA
Acest regim se va menţine în tot timpul execuţiei şi cel puţin încă 15 zile după executarea lor.Se
interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit.
Grunduinea şi şpacluirea.
1. Grundul va fi grund de îmbibare pe bază de ulei şi se va aplica manual pentru o mai bună aderenţă pe
stratul suport.
2. Tâmplăria se va livra la şantier gata grunduită cu grund de îmbibare.
3. După grunduire se vor chitui defectele locale cu chit pe bază de ulei şi se vor şleftui.
Se şterge praful, după uscare.
4. Dacă nu se specifică altfel, se vor executa două şpăcluiri complete ale suprafeţei,urmate de şlefuiri
după uscare şi ştergerea prafului rezultat.
5. Şpăcluirea se va face în straturi succesive, cu chit diluat cu un diluant special, aprobat de Consultant,
sau cu ulei sau cu vopsea la culoare.
Grosimea straturilor de şpăcluiala va fi de aproximativ 0,2-0,5 mm.
Aplicarea vopselei
1. Aplicarea vopselei se va face în 2-3 straturi conform indicaţiilor din proiect.
2. Vopseaua se va strecura prin sita fină cu 900 ochiuri la cm2 şi se va dilua cu diluant în proporţie de
5-10%.
3. Vopseaua se va aplica în straturi uniforme, fără a se lăsa urme mai groase sau mai subţiri de vopsea.
4. Vopseaua se va întinde până la o bună adeziune cu stratul inferior.
5. Straturile de vopsea se vor întinde pe direcţii perpendiculare unul faţă de celălalt,stratul ultim fiind
întins în lungul fibrelor.
6. Dacă va fi necesar după aplicarea flecărui strat se vor executa chituiri şi şlefuiri.
7. Ultimul strat nu se va şlefui ci, dacă este specificat, se tufuieşte cu pensula pentru a realiza o suprafaţă
cu aspect mat.
8. Cercevelele şi foile de uşi se vor vopsi în poziţie verticală.
Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe bază de răşini alchidice
Lucrările de vopsitorie exterioară şi interioară se vor executa la o temperatură de minim +15˚C şi în
condiţii de umiditate relativă a aerului de maximum 60%.
Se interzice utilizarea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit.
Prelucrarea suprafeţelor se va face prin aplicarea de compoziţii respectând riguros ordinea operaţiunilor
indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund de îmbibare.
2. Chituirea locala cu chit.
3. Şlefuirea locurilor chituite.
4. Grunduirea locurilor chituite cu grund pe bază de ulei.
5. Şpacluirea generala cu chit.
6. Şlefuirea suprafeţei şpăcluite.
7. Şpăcluirea, strat II.
9. Şpăcluirea strat III (dacă este specificat).
Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectându-se ordinea şi felul operaţiilor indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund de acoperire.
2. Şlefuirea peliculei grundului de acoperire.
CORAL SRL TULCEA
3. Aplicarea primului strat de email.

4. Şlefuirea.
5. Aplicarea celui de al doilea strat de email.
6. Şlefuirea (dacă este specificat).
7. Aplicarea celui de al doilea strat de email (la lucrări de importanţă deosebită).
Straturile succesive se vor întinde pe direcţii perpendiculare una faţă de cealaltă,iar ultimul strat se va
întinde în lungul fibrelor de lemn.
Straturile de email se vor şlefui cu hârtie sau pânză de şlefuit nr. 40 sau 32, după care se îndepărtează
praful cu o pensulă moale.
Ultimul strat nu necesită operaţia de finisare.
Timpul necesar unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de email, este de 24 ore.
Nu se va aplica un strat nou înainte de uscarea celui precedent.
Executarea vopsitoriilor pe baza de emailuri cu răşini epoxidice
Lucrările de vopsitorie interioară şi exterioară se vor executa la o temperatură de minim 18˚C şi în
Prelucrarea suprafeţelor se va face prin aplicarea de compoziţii respectând riguros ordinea operaţiilor
indicate mai jos:
1. Grunduinea cu grund de îmbibare G 005-2 3225.
2. Chituirea locala cu chit de cuţit conform STAS 6592-80.
4. Grunduirea locurilor chituite.
5. Şpăcluirea totală I cu chit de cuţit conform STAS 6592-80.
6. Şlefuirea.
7. Şpăcluirea generală II.
8. Slefuirea.
9. Şpăcluirea generală III (dacă este specificat).
10. Şlefuirea.
Acoperirea suprafeţelor prin aplicarea compoziţiilor pe bază de emailuri cu răşini epoxidice se va face în
ordinea operaţiilor de mai jos şi cu respectarea riguroasă a acestora:
1. Grunduirea cu grund de acoperire pe bază de răşini epoxidice.
2. Şlefuirea.
3. Aplicarea primului strat de email E 106.
4. Şlefuirea.
6. Finisarea peliculei de acopenire (numai dacă este specificat).
Înainte de aplicarea ultimului strat, se şlefuieşte uşor cu hârtie sau pânză de şlefuit nr. 8-4, rezistentă la
apa.
Fiecare strat aplicat va fi lăsat să se usuce timp de 24 ore.
Tâmplăria vopsită nu va fi dată în exploatare decât după minimum 7 zile de la aplicarea ultimului strat
de email pe bază de răşini epoxidice.
Condiţii de recepţie
Suprafeţele vopsite vor trebui să se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted şi care să acopere
perfect straturile inferioare.
Porţiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuităţi ale peliculei,
CORAL SRL TULCEA
aglomerări de pigmenţi, neregularităţi datorate unor chituiri sau şlefuiri necorespunzătoare, urme de fire
de păr din pensulă, nu vor fi admise.
Porţiunile remediate vor avea aceeaşi nuanţă cu restul suprafeţei.
Se vor considera defecte în plus faţă de cele enumerate mai sus, următoarele:
- nerespectarea tehnologiei de aplicare specificată în normativul C3-76, 3133;
- nerespectarea prezentelor specificaţii;
- lipsa de corespondenţă dintre lucrările executate şi prevederile proiectului;
- nerespectarea dozajelor, numărului de straturi şi a materialelor specificate.
Consultantul poate decide refacerea locală sau pe suprafeţe mai mari a lucrărilor de vopsitorie, de la caz
la caz, funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate.
VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru executarea lucrărilor de vopsitorii la elemente din metal (oţel):
tâmplarie din profile laminate sau tablă din oţel, scari,balustrade, grile, grătare şi alte confecţii metalice.
Acest capitol cuprinde, de asemenea, specificaţii privind condiţiile de protejare anticoroziva a unor
elemente de tinichigerie şi confecţii metalice.
Tâmplaria metalică se prevede a fi vopsită pe suprafeţele expuse cu vopsele pe bază de ulei vegetal,
vopsele pe bază de răşini alchidice sau pe bază de răşini epoxidice, iar feţele interioare ascunse vor fi
grunduite cu grund anticoroziv.
Toate confecţiile metalice, dacă nu se specifică altfel, vor fi vopsite cu vopsea pe bază de ulei vegetal şi
grunduite cu grund anticoroziv.
Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv prin galvanizare la cald.
EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrări ce trebuie terminate înainte de începerea executării vopsitoniei la tâmplăria de metal şi la
confecţiile metalice.
1. Reparaţii la tencuieli.
2. Etanşarea în jurul tocurilor cu mortar de ciment şi pozarea (unde este cazul) a baghetelor de etanşare.
3. Execuţia pardoselilor reci (gresie ceramică, dale de mozaic, marmură etc.),exclusiv lustruirea lor.
Tâmplăria trebuie să fie montată definitiv la începerea vopsitoriei; accesoriile metalice ale tâmplăriei
trebuie să fie montate corect şi buna lor funcţionare să fie verificată.
Montarea elementelor complementare la confecţiile metalice (mână curentă la balustrade de scări,
mânere de tragere, etc.) se va face după executarea completă a vopsitoriei, având grijă ca aceasta să nu
sufere degradări.
Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tâmplărie se va face numai după terminarea completa a
zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor la pardoseli (curăţire, lustruire, ceruire), luându-se
măsuri de protejare contra murdăririi acestora.
Pregătirea stratului suport
Tâmplăria şi toate confecţiile metalice vor fi livrate la şantier cu un strat de grund
anticoroziv 4225 aplicat pe întreaga suprafaţă, adică şi la interiorul profilelor închise.
Se vor îndepărta toate urmele de rugină, oxizi, pete de grăsimi, noroi, mortar, etc.,cu puţin înainte de
începerea aplicării straturilor de vopsea; aceste operaţiuni se fac în atelierele de confecţii metalice sau
uzinat.
Metalul curăţat se va grundui la maximum 2-4 ore de la curăţire. Suprafaţa pregătită pentru vopsire se va
curăţa până la luciu fie manual, prin ciocănire, raşchetare sau periere, fie mecanizat, prin periene cu
CORAL SRL TULCEA
scule electrice cu perie de sârmă sau disc abraziv; în cazuri deosebite, se va proceda la sablare, curăţire
cu flacără, decapare cu paste decapante sau degresare cu solvenţi.
Pe şantier se vor executa următoarele operaţiuni pregătitoare:
- verificarea tâmplăriei în privinţa bunei execuţii şi funcţionări;
- curăţarea de praf şi impurităţi prin periere;
- repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul;
- chituire şi şlefuire locală.
Executarea vopsitoriilor cu ulei
Lucrările de vopsitorie se vor executa la o temperatură a aerului de cel puţin 5°C, regim ce va fi
menţinut în tot timpul execuţiei şi cel puţin încă 15 zile după executarea lor.
Prelucrarea suprafeţelor se va face cu respectarea riguroasă a ordinii operaţiunilor
indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei şi miniu de plumb 1000 sau 1165, aplicat într-un strat subţire
continuu şi fără prelingeri, dâre sau fire de pensulă.
Tâmplăria şi confecţiile metalice se livrează pe şantier gata grunduite.
2. Chituirea locala se va face cu chit pe bază de ulei şi se vor acoperi zgârieturile, fisurile, adânciturile.
Locurile mai adânci de 1 mm se acoperă în mai multe reprize.
3. Şlefuirea locurilor chituite se va executa cu pânza de şlefuit; după şlefuire, suprafaţa se va curaţa bine
de praf.
4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1.
5. Şpăcluirea generală I se va face folosind chitul; chiturile se diluează fie cu diluant special (D-001-3),
fie cu ulei sau vopsea la culoare.
6. Şlefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de şlefuit cu disc de perie,pâslă sau hârtie
abrazivă cu o granulaţie fină. Se poate face umed sau uscat. După şlefuire, suprafaţa se va curăţa bine de
praf cu perii sau prin sablare cu aer comprimat. După şlefuirea umedă, suprafaţa se va spăla cu solvent şi
se va şterge.
Aplicarea vopselei
1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, în 3 straturi, fiecare strat aplicându-se
numai după uscarea completă a celui precedent.
2. Vopseaua se va strecura prin sita fină cu 900 ochiuri pe cm2 şi se va dilua cu diluant, în proporţie de
5-10%.
3. Vopseaua se va aplica în straturi uniforme fără a lăsa urme mai groase sau mai subţiri de vopsea.
4. Dacă va fi necesar, se vor executa chituiri şi şlefuiri după fiecare strat de vopsea.
5. Straturile de vopsea se vor întinde pe directii perpendiculare unul fată de celalalt.
6. Ultimul strat nu se va şlefui şi, dacă nu se specifică altfel, va fi finisat prin netezire pentru a căpăta
luciu.
Lucrările de vopsitorie exterioară şi interioară se vor executa la o temperatură de minim -5°C şi în
Prelucrarea suprafeţelor se va face prin aplicarea de compoziţii cu respectarea riguroasă a ordinii
operaţiunilor indicate mai jos şi a detaliilor indicate la 4333.
1. Grunduirea cu grund anticoroziv G 355-4 pe bază de răşini alchidice şi miniu de plumb.
2. Chituirea locala cu chit de cuţit, pe bază de răşini alchidice.
CORAL SRL TULCEA
4. Grunduirea locurilor chituite conform pct.1.

5. Şpăcluirea genenala cu chit de cuţit sau de stropit.
7. Şpăcluirea strat II (dacă este specificat).
Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectându-se ordinea şi felul operaţiilor indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund de acopenire.
2. Şlefuirea peliculei grundului de acoperire.
3. Aplicarea primului strat de email
4. Şlefuirea.
6. Şlefuirea (dacă este specificat).
7. Aplicarea celui de al treilea strat de email.
Straturile succesive se vor întinde pe direcţii perpendiculare una faţă de cealaltă.
Straturile de email se vor şlefui cu pânză de şlefuit nr. 40 sau 32, după care se îndepărtează praful cu o
pensula moale.
Ultimul strat nu necesită operaţia de finisare.
Timpul necesar uscării unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de email,este de 24 ore.Nu se va
aplica un strat nou înainte de uscarea celui precedent.
Condiţii de recepţie
Suprafeţele vopsite vor trebui să se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted şi care să acopere
perfect straturile inferioare.
Porţiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuităţi ale peliculei,aglomerări de
pigmenţi, neregularităţi datorate unor chituiri sau şlefuiri necorespunzătoare, urme de fire de păr din
pensulă, nu vor fi admise.
Porţiunile remediate vor avea aceeaşi nuanţă cu restul suprafeţei.
Se vor considera defecte în plus faţă de cele enumerate mai sus, următoarele:
- nerespectarea tehnologiei de aplicare specificată în normativul C3-76, 4133;
- nerespectarea prezentelor specificaţii;
- lipsa de corespondenţă şi concordanţă dintre lucrările executate şi prevederile proiectului;
- nerespectarea dozajelor, numărului de straturi şi a materialelor specificate.
Consultantul poate decide refacerea locală sau pe suprafeţe mai mari a lucrărilor de vopsitorie, de la caz
la caz, funcţie de natuna şi amploarea defectelor constatate.
Protejarea anticorozivă a elementelor metalice de tinichigerie
Elementele de tinichigerie se vor executa din tablă de oţel zincată la cald pe ambele fete. Stratul de zinc
va fi de 480 gr/m2 pe toate feţele.
Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv, la muchiile rezultate din tăietură, prin zincare cu
spray-ul de zinc.
Toate elementele de fixare a tinichigeriei vor fi zincate (şuruburi, agrafe, brăţări,piuliţe)
Toate elementele de fixare pentru confecţiile metalice vor fi protejate anticoroziv:
1. Praznurile, agrafele, armăturile, plăcuţele de prindere, precum şi faţa ascunsă a tocurilor metalice de
uşi, ferestre şi vitrine se vor proteja cu grund pe baza de ulei şi miniu de plumb, sau altul similar.
2. Şuruburile, piuliţele, şaibele, bolţurile împuşcate, diblurile metalice expandabile,şuruburile
autofiletante, cuiele, vor fi zincate la cald.
CORAL SRL TULCEA
S.C. CORAL
PTE IS 2-00
S.R.L. LUCRĂRI DE INSTALAŢII SANITARE
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
1. SCOP
Prezenta procedura de executie stabileşte principiile tehnice generale ce se aplica la execuţia instalaţiilor
sanitare.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Aceasta instrucţiune se aplica de către SC CORAL SRL TULCEA si subcontractorii sai.
Procedura se aplica la execuţia instalaţiilor sanitare, conform proiectului de execuţie.
STAS 1478/90 -Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii
proiectare.
STAS 1795/87-Instalatii sanitare interioare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale de
proiectare.
STAS 3051/91-Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii
fundamentale de proiectare.
STAS 1629/1-81 -Alimentare cu apa. Captari izvoare.
CORAL SRL TULCEA
STAS 1343/0-89 -Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare

STAS 10110/85-Alimentare cu apa. Statii de pompare
STAS 4165/88 -Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat.
STAS 6002/88 -Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa
STAS 2308/81-Alimentare cu apa si canalizari. Capac si rama de fonta pentru camine de vizitare
STAS 6675/1/92 -Tevi din policlorura de vinil. Conditii tehnice
ISO 3213/98 -Tevi din polipropilena. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei
STAS 7174/90 -Fitinguri din policlorura de vinil pentru imbinare prin lipire
STAS 6686/80 -Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din portelan sanitar. Conditii tehnice generale de
calitate.
STAS 1540/89-Obiecte sanitare ceramice. Lavoare. Dimensiuni.
STAS 2066/90-Obiecte sanitare ceramice. Vase de closet. Dimensiuni principale.
STAS 2383/73-Obiecte sanitare ceramice. Pisoar. Dimensiuni principale.
STAS 6054/77-Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea Republici Socialiste Romania.
STAS 9827/5/75-Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale, cabluri.
STAS 297/2/92-Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
I9-1994 -Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare
Legea 10/1995 -Calitatea in constructii
H.G.R. 766/1997 -Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.
H.G.R. 273/1994-Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora.
Legea 137/1995-Legea protectiei mediului
Legea nr. 90/1996-Legea protectiei muncii - Monitorul Oficial 157/1996
Ordinul MI775-98-Norme generale privind stingerea incendiilor
P118/99 - Normativ privind siguranta la foc
Ordonanta nr. 60/97-Ordonanta privind apararea contra incendiilor
C 56/1985 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
NGPM-1996 - Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
si Ministerul Sanatatii
Documentaţia tehnică
Proiectul de execuţie.
Caiet de sarcini.
4.1.Condiţii prealabile
Se verifica existenta certificatelor de calitate pentru materialele utilizate ;
4.2.Masuri preventive
4.2.1. Instruirea personalului de execuţie din punct de vedere tehnologic, al protecţiei, mediului si
securităţii si sanatatii muncii, specific activităţii.
4.2:2- Existenta si folosirea echipamentelor speciale specifice de proferi ia mimdă (casti, salopete,
palmare).
4.3.Responsabilităţi specifice
Şeful de lucrare asigura toate documentele necesare inceperii execuţiei (documentaţie de execuţie) si
răspunde pentru aplicarea Întocmai a documentaţiei de execuţie si a prezentei proceduri tehnice, precum
si de intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate. Şeful de lucrare asigura implementarea prevederilor
prezentei proceduri de lucru.
CORAL SRL TULCEA
4.3.3.Şeful de lucrare răspunde pentru :

-respectarea datelor de planificare cuprinse in graficele de execuţie, aferente;
-asigurarea desfăşurării lucrărilor, inclusiv condiţiilor de microclimat si de lucru;
-verificarea lucrărilor ;
4.3.4.Şeful de lucrare verifica in timpul si la terminarea executării lucrărilor de montaj instalaţii sanitare
următoarele :
-Aspectul si starea generala a materialelor, care se pun / puse in opera;
-Corespondenta cu proiectul
Şeful de lucrare participa la recepţia lucrărilor si răspunde pentru calitatea lucrărilor executate;
Responsabilul tehnic cu execuţia
-Asigura materialele necesare, instrucţiunile tehnice de execuţie
-Instruieşte personalul cu privire la executarea lucrărilor
-Efectuează controale pe parcursul execuţiei
-Verifica calitatea lucrărilor executate, întocmeşte PV de recepţie calitativa la terminarea lucrărilor.
5. DESCRIEREA PROCEDURII
Date generale
Instalaţiile sanitare cuprind in general:
Instalaţia de apa rece - distribuţie, coloane si legaturi de alimentare cu apa rece a obiectelor sanitare.
Instalaţia de apa calda - distribuţie, coloane si legaturi de alimentare cu apa calda a obiectelor sanitare.
Instalaţia de canalizare menajera - reluarea apelor uzate menajere de la obiectele sanitare interioare pana
la căminele de racordare cu canalizarea exterioara.
MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE
Pentru alimentarea cu apa rece si apa calda se folosesc tevi din PEHD STAS 7656- 9080, obiecte
sanitare STAS 6686-80 si armaturi STAS 9143-86.
Pentru instalatiile de canalizare menajera interioara s-au folosit tuburi, coturi si ramificatii in polipropile
na, si conducte PVC pentru tronsoane montate in exterior .
Alte materiale trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile minime:
* Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate, omologate.
* Conductele montate in pereti se vor izola cu izolatii din cochilii.
* Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: pana la presiuni
de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu cu ventil sferic, cu mufe filetate pentru asamblarea cu tevi
de PEHD (3/8" - 2") si robinete cu ventil sferic din alama sau otel (1/2" - 2").
* Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de serviciu) se vor monta
armaturi de inchidere si reglaj:
coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montate pe obiecte de portelan sau
M.P.)drept 1/2" - 3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de consum montate in perete).
* Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele de golire vor fi drepte
cu cep STAS 1602/80, cu corp de alama pentru turnat AmT1 si mufa filetata pentru racordarea la tevi,
din otel la un capat si racord olandez pentru racordul piesei port-furtun la celalalt capat.
* Prin proiect se solicita dop filetat din PP cu lant pentru protectia racordului pentru port-furtun.
Dimensiunea in proiect 1/2".
* Legaturile se vor executa din tevi din polietilena de inalta densitate, imbinate cu dispozitive adecvate.
* S-au prevazut conducte din polipropilena ignifuga pentru scurgerea apelor uzate menajere in
urmatoarele situatii: -legaturi de la obiectele sanitare, montate sub tencuieli la parter si etaj,
CORAL SRL TULCEA
- coloane, montate accesibil in ghene pe inaltimea parterului si a etajului,

- colectoare orizontale, montate in subsol.
*Colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor executa din tuburi si piese de legatura din
PVC greu, imbinate prin mufare avand inel de cauciuc pentru etansarea imbinarii si cu respectarea
stricta a instructiunilor producatorului.
*Toate obiectele sanitare vor avea culoarea indicata in proiect, si vor fi din portelan sanitar vitrificat cu
finisaj deosebit fara imperfectiuni, cu smaltul dens, lucios, fara porozitati, care sa permita mentinerea
igienei perfecte.
*In cadrul aceluiasi obiectiv, toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare trebuie asigurate de un
singur furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor furnizate.
*Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continuu, fara imperfectiuni si porozitati care sa
duca la aparitia ruginei in material.
*Izolatia termica a conductelor se va face cu cochilii izolatoare, iar protectia termoizolatiei se va face cu
folie de material plastic.
*Conducta de alimentare cu apā potabilā va fi din teavā de polietilenā de inaltā densitate PEHD-80,
SDR 17.6, din clasa de presiune Pn 6, avand Ø 90 x 5,1 mm .
Principalele caracteristici ale PEHD sunt :
Densitate…………………………………………………..- 945 – 960 kg/m³;
Limita de curgere………………………………………….- 20 – 23 N/mm²;
Alungirea la rupere ……………………………………….- > 600 %
Modulul de elasticitate de fluaj la pliaj ………………….- 1200 N/mm²;
Coeficientul de dilatare linearā ………………………….- 0,14 mm/m;
Coeficientul de conductibilitate termicā la 20°C………..- 0,4 W/m°K;
Rezistenta minimā echivalentā (MRS) ………………….- 8,0 MPa.
VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

Toate materialele aprovizionate trebuie sa fie insotite de Certificatul de calitate si agremente tehnice
respectiv Declaratie de conformitate ale producatorului. Materialele utilizate PEHD si PVC trebie sa se
incadreze , in ceea ce priveste rezistenta si conditiile de montaj, in prevederile normativului I 1 / 78.
Toate conductele sistemelor instalate apa rece, apa calda menajera, canalizare gravitationala, de la
punctul cel mai de jos, pana la invelitoare (inclusiv), vor fi supuse incercarilor: -de etanseitate,
-de rezistenta,
-de functionare.
Verificarea calitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documentatii de certificare
a calitatii care trebuie sa insoteasca lotul livrat.
Pe partea interioara si exterioara tevile nu trebuie sa prezinte fisuri, incluziuni sau alte defecte vizuale cu
ochiul liber.
Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea catorva manevre de inchidere deschidere
pentru constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente.
Tuburile din polipropilena/PVC se aranjeaza ordonat pentru transport/depozitare trebuie prinse
convenabil pe toata lungimea pentru evitarea deteriorarii la extremitati (mufe).
Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub in parte sau cu dispozitive pentru mijloace
mecanizate; pentru celelalte materiale utilizate(obiecte sanitare, etc.) manipularea se va face obligatoriu
CORAL SRL TULCEA
manual pentru evitarea oricaror deteriorari. Depozitarea se va face in locuri special amnajate, ferite de
intemperii, lumina solara directa, in locuri ferite de umezeala. Stivuirea se va face pe suprafete
orizontale si uniforme.
Tuburile nu trebuie depozitate la o inaltime mai mare de 1,50 m pentru evitarea posibilelor deformari in
timp.
La temperaturi joase operatiunile de transport, stivuire, instalare trebuie efectuate cu grija maxima
tinand cont de proprietatile/comportarea materialelor in aceste conditii climaterice.
EXECUTIA LUCRARILOR
Faze de lucru:
* Trasarea locatiei pentru conductele de apa , obiectele sanitare si a conductelor de canalizare ;
* Montarea conductele de apa si obiectele sanitare;
* Imbinarea si montarea conductelor de canalizare;
In retelele instalatiilor interioare de apa, comune pentru incendiu si consum menajer se vor folosi numai
tevi din OL Zn .In cazul in care se folosesc retele separate pentru incendiu fata de alte retele pentru care
se utilizeaza materiale plastice , acestea se vor separa din exteriorul cladirii. In caminul de ramificatie pe
conducta din material plastic se prevede un organ de inchidere care se va inchide in caz de incediu.
In aceasta din urma situatie instalatiile interioare de apa de consum se pot executa din PEHD dar
instalatiile interioare de incediu se executa numai din teava de OL Zn cu diametrul de 2“.
Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distributie se prevad tevi zincate.
Acest material este cerut de I9-1994 care nu permite folosirea altui material pentru conducte in cazul in
care cladirile sunt prevazute cu hidranti interiori.
La montarea conductelor zincate, imbinarea trebuie facuta prin fitinguri zincate si ca urmare urmatoarele
activitati trebuie executate cu atentie:
- Executarea filetului
- Polizarea filetului
- Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi.
- Inainte de inceperea executiei va studia cu atentie traseele conductelor de apa si canalizare prevazute in
proiect.
La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta instructiunile din I9/1995 .
Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte instalatii (termice, electrice).
Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de rezistenta
pe care executantul constructiei are obligatia de a le executa.
In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare.
Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele specificate.
Sustinerea conductelor se va face cu bratari.
Izolatia termica se va face cu material izolant montat prin lipire si protejata la exterior.
Pe coloanele de canalizare se va monta piesele ce curatire.
INSTALATII SANITARE INTERIOARE

Dezafectarea instalatiilor sanitare interioare existente
In general toate instalatiile sanitare existente vor fi dezafectate.
Se va prezenta modul de evacuare a materialelor dezafectate.
Se va prezenta in proiectul tehnic conductele ce se vor pastra pe pozitie si cele care vor fi inlocuite.
Montarea conductelor
CORAL SRL TULCEA
Conductele de apa potabila de distributie, racord si legaturi au fost prevazute din tuburi de polietilena de
inalta densitate.
Dimensiunile variaza intre 1/2" - 2"
In cazurile in care sunt necesare interventii frecvente in timpul exploatarii, se vor folosi imbinari
demontabile. Se vor face imbinari cu racorduri olandeze numai in locuri accesibile, vizitabile. In
portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii, nu se admit imbinari.
Instalatia de distributie se traseaza conform proiectului.
La montarea conductelor in plasa pe un singur rand sau pe mai multe randuri, se va lasa spatiu suficient
intre randurile de conducte si elementele de constructii pentru plecarile derivatiilor, manevrarea
robinetelor, precum si pentru intretinere, revizii, reparatii etc.
Distantele minime in cm intre conductele montate pe traseu paralel:
Intre conturul conductelor neizolate dist.min = 3,0 cm
Intre conturul conductei neizolate si constructia finita dist.min = 3,0 cm
Intre fetele exterioare a conductelor izolate dist.min = 4,0 cm
Intre fata exterioara a izolatiei si constructia finita dist.min = 4,0 cm
Intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate dist.min = 3,0 cm
La conductele izolate, pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa armaturii si
conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3 cm.
Fata de conductorii electrici (1.000V) sau conductele de gaze combustibile, traseele conductelor
instalatiilor de apa vor fi montate la distante normate prin normativul I.7, respectiv I.6/1986.
Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati, tipizati, asa cum se mentioneaza prin proiect.
Se pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor catre proiectant.
Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare fara
modificarea geometriei traseului.
Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (I.9/1994)
Diametrul nominal Conducte neizolate (m) Conducte izolate (m)

3/8" - 1/2" 3,3 2,0
3/4" - 1" 4,2 3,0
1.1/4" - 1.1/2" 5.1 4.0
2" - 2.1/2" 6.1 5.1
3" 6.7 5.7
4" sau peste 7.5 6.5
Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schimbari de directie si
schimbari ale nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazute prin proiect.
Suportii fixi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect, se vor monta dupa cum urmeaza
(I.9/1982):
Distanta intre suportii Distanta intre suportii
Diametrul nominal
ficsi.Temperatura 40ºC(m) ficsi.Temperatura60ºC(m)
3/4" - 1.1/4"" 100 90
2" 115 100
2.1/2" 125 110
3" 135 120
CORAL SRL TULCEA
4" 150 130

Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate. Se pot utiliza suporti propusi de constructor cu
conditia acceptarii lor de catre proiectant.
Daca nu se precizeaza altfel prin proiect, legaturile conductelor spre obiectele sanitare se realizeaza
ingropat in slituri orizontale sau verticale, in zidarie luandu-se la montaj masurile necesare pentru a
permite dilatarea conductelor ingropate.
Imbinarea conductelor si racordurilor de PEHD
Imbinarea conductelor PEHD se va face prin sudurā sau cu flanse in functie de recomandarile
producatorului .
Sudura se poate executa in douā moduri:
* cap la cap cu disc (oglindā) cu rezistentā, deci o sudurā prin fuziunea capetelor;
* cu termoelemente, pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane, coliere de prizā).
Factorii care conditioneazā realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interioarā sunt:
* temperatura exterioarā care poate influenta sudura, prin timpul de sudurā, pentru cazul temperaturilor
> 5°C sau in cazul temperaturilor < 5°C, prin necesitatea unei protectii (cort, prelatā sau folie de plastic)
care trebuie sā acopere masina de sudurā si sudorul si care va fi incalzitā cu ajutorul unui generator de
aer cald, pentru a evita rācirea bruscā, ce poate duce la fragilitatea sudurii;
* in caz de temperaturi > 40 – 45 °C si expunere directā la razele soarelui, protectia locului de muncā
prin acoperire, in scopul obtinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar in māsura in care
este posibil, extremitātile opuse ale tubului de sudat se obtureazā pentru a reduce cat mai mult posibil
rācirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer, vantului;
* compatibilitatea materialelor sudate, adicā indicele de fluiditate - topire MFI sā fie cuprins intre
0,4 – 0,7(1,3) gr/10 min. sau, acelasi tip de polietilenā PE 80, etc.;
* sudorii vor fi instruiti de producātori sau atestati de institutii autorizate;
* respectarea parametrilor de sudurā: presiune (apāsarea suprafetelor) si timp, precum si timpul de rācire
inainte de indepārtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare.
La efectuarea imbinārilor prin sudare este foarte important sā se realizeze o bunā aliniere axialā a
conductelor si se vor curāta bine capetele conductelor de impuritāti.
Sudura cap la cap cu rezistenta
Procedeul constā din pregātirea si apoi incālzirea pieselor de asamblat (conductā/conductā, conductā/
racord, racord/racord) in zona de sudurā la temperatura necesarā si din aplicarea asupra acestora a unei
presiuni necesare, sudura realizandu-se omogenā, fārā aport suplimentar de material.
Realizarea acestui procedeu trebuie sā se facā in conditiile verificārii temperaturii de sudare si prin
utilizarea aparatelor de sudurā, care permit controlul valorii presiunii aplicate.De regulā, factorul de
sudurā este egal cu 1.
Calitatea sudurii este determinatā de urmātorii factori:
*Cunoasterea procedurii de sudare si a aparaturii de sudurā de performantā corespunzātoare, care
presupune: obtinerea de la producātor a schemei si procedurii de sudurā; instruirea si verificarea
cunostiintelor sudorului de cātre producātor sau organisme autorizate, in prezenta beneficiarului retelei.
Acesti factori permit controlul temperaturii termoelementului (disc, oglinda) si al presiunilor (presārii)
indicate pe afisajul aparatului de sudurā;
*Examinarea vizualā a sudurii;
CORAL SRL TULCEA
*Testarea sudurii se poate realiza prin indoirea ansamblului sudat panā la un unghi de180°, proba
neprezentand semne de rupturā; sau la un test de tractiune a ansamblului sudat al cārui rezultat trebuie sā
fie o cedare a tevii, nu a sudurii;
*Testele de andurantā constau in incārcarea cu acelasi tip de sarcinā constantā a tevii si a sudurii.
Raportul rezistentelor realizate teavā/sudurā trebuie sā fie > 0,8;
*Probele de presiune trebuie sā asigure ca raportul rezistentelor la presiunea de probā si etanseitate
comparatā teava/sudura sa fie ≥1;
*Respectarea prescriptiilor privind factorii de mediu.
Sudura cu termoelemente a pieselor (mansoane, coliere de priza)
Procedeul constā din pregātirea si apoi electrosudarea pieselor (mansoane, coliere de prizā) pe tub, cu
ajutorul rezistentelor incorporate in piese. De regulā, factorul de sudurā este > 1.
In cazul acestui procedeu, conditiile mediului si pregātirea, sunt mai importante decat aparatul de
sudurā.
Calitatea sudurii este determinatā de urmātorii factori:
*Aparatul de sudura sā fie ales astfel incat sā aibā posibilitātile de autotestare si capacitate de
inmagazinare a datelor realizate la fiecare sudurā; instructiunile producātorului de teavā privind
procedeul de sudurā; specificatii de intretinere a aparatului; instruirea si verificarea cunostiintelor
sudorului de cātre producātor sau alte institutii autorizate, in prezenta beneficiarului retelei;
*Testele ce se pot realiza pot fi fācute prin citirea corectā a codurilor; prin testul de tractiune si/sau
indoire unde teava trebuie sā cedeze inaintea sudurii ;
*Probele de presiune.
Imbinarea cu flanse
La imbinarea cu flanse, prin intermediul adaptorului de flanse, (gat) se va avea in vedere corelarea flanse
lor metalice aditionale cu cele ale robinetelor, dupā standardele ISO, in functie de presiune. Procedeul de
imbinare cu flanse este cel clasic, folosindu-se suruburi si piulite din otel cadmiat si garnituri din carton
impregnat cu ulei grafitat
Armaturi
Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi:
*de trecere pentru montaj aparent sau ingropat,
*de inchidere si reglaj, drept sau coltar,
*de golire
*de retinere
*de siguranta
Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului.
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele de minim. Robinetele de golire vor fi drepte cu cep,
STAS 1602, corp din alama turnata AMT 1 si mufa filetata pentru racordarea la tevi de otel la un capat si
racord olandez pentru racordarea piesei portfurtun la celalalt capat.
Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP, cu lant pentru protectia racordului pentru
portfurtun.
Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:
*usor accesibile
*usor demontabile
*Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis.
Montarea obiectelor sanitare
CORAL SRL TULCEA
Obiectele sanitare si accesoriile acestora se pot monta numai dupa ce s-au efectuat proble de presiune ale
retelelor de distributie apei reci si calde ce consum si dupa ce s-au terminat lucrarile de finisare din
incaperi, pentru a se evita degradarea lor.
Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executate; inaltimea de montaj
prevazuta in proiect se masoara de la cota pardoselii finite. Montajul obiectelor sanitare se va face prin
intermediul consolelor, suruburilor cu dibluri, dupa caz.
Montarea lavoarelor
Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii, prin intermediul unor dispozitive tip.
Bateria trebuie montata pe lavoar dupa ce se monteaza lavoarele .
Aceasta va fi montata in conformitate cu instructiunile producatorului .
Montarea vaselor W.C.
Vasele de W.C. se vor prinde de pardoseala cu bolturi speciale si garnituri din cauciuc. Se verifica daca
bolturile respective se potrivesc cu pozitia gaurilor vasului.
Pozitia orizontala a vasului W.C. se verifica cu polobocul. Daca este nevoie, pentru a aduce vasul in
pozitie orizontala, intre vas si pardoseala se pun bucati de teava din plumb si locul se umple cu ciment
alb.
Bazinul se va monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din cauciuc.
Protectie
Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea. Toate capetele
conductelor trebuie astupate pentru a le proteja impotriva patrunderii de pamant, ipsos etc.
INSALATIILE DE CANALIZARE
Conducte de canalizare
Produsele trebuie sa corespunda normelor de calitate asa cum s-a specificat anterior si in STAS 1515/86,
iar piesele speciale vor fi conform STAS 1515/86 si STAS 1694/95.
La montarea tuburilor de scurgere, indiferent de materialele din care sunt facute, se vor respecta
urmatoarele:
*reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie;
*racordurile la coloane sau colectoare la un unghi de 45°;
*se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de 90°;
*se vor evita traseele pe sub utilaje.
La conducte se vor monta sustineri astfel:
*la traseele orizontale si veticale, la fiecare imbinare, minimum una pe metru de traseu;
Pentru suporturile conductelor pentru canalizare, se vor folosi suporturi galvanizate si omologate sau
cele propuse de furnizorul tubulaturii. Sustinerile propuse de Antreprenorul lucrarii vor fi supuse
aprobarii.
Scurgerea si colectarea apelor pluviale
Scurgerea apelor pluviale se realizeaza prin conducte si piese PEHD imbinate cu mufe cu electrofuziune
sau mufe cu garnituri. Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin receptoare de terasa din Ol inox
(optiunea proiectantului pentru fiecare lucrare) cu folie de contact si incalzire electrica.
Curatire si verificare
Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbarile de directie, ramificatii greu accesibile pentru curatire,
precum si pe traseele liniare lungi, la distantele urmatoare:
Diametrul nominal Distanta intre piesele de Distanta intre piesele de
(Dn) curatire, ape conventional curate curatire, ape uzate menajere
CORAL SRL TULCEA
50-70 15 6
100 20 12
Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii
si intre acestea la 2...3 nivele, daca nu se prevede altfel prin proiect. Inaltimea de montaj a pieselor de
curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8m la pardoseala.
Scurgeri de la pardoseli
Se monteaza sifoane de pardoseala pentru colectarea apelor accidentale sau de la curatenie in pozitiile
prevazute in proiect, dupa cum urmeaza:
*in grupuri sanitare, sifoane simple cu racorduri laterale;
*La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si instructiunile furnizorilor.
Ventilarea conductelor de canalizare
Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara, asa cum sunt prevazute
prin proiect:
*ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare,
*ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la acelasi nivel sau nivele
diferite, in vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare,
*ventilare secundara:separata pana deasupra invelitorii,prin racordare la o coloana de ventilatie
invecinata,prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa.
Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub un unghi ascutit cu
varful iin jos.
Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P.V.C. neplastifiat, asamblate si montate
conform I.1/1978 sau din fonta de scurgere.
IZOLATIE FONICA A CONDUCTELOR
Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect, impotriva transmiterii zgomotelor si
anume:
*Bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla 0,3 - 0,8mm),
*Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice,
*Izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice, de elementele
fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton etc.).
*Se vor aplica toate prevederile Normativului I 9-94, Cap. 10 si toate reglementarile tehnice la care se
refera acesta.
TESTE SI VERIFICARI
Conductele de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:
*Incercarea de etanseitate la rece;
*Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda;
*Incercarea de functionare a conductelor de apa rece si apa calda.
*Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se vor
executa inainte de montarea armaturilor de serviciu la obiectele sanitare, extremitatile conductelor fiind
obturate de dopuri.
Presiunea de incarcare va fi egala cu 1,5 presiunea de regim dar nu mai mica de 6bari.
Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 20 min. In acest interval nu se admite scaderea
presiunii.
Incercarea de functionare se va face dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare.
Verificarea se va face prin deschiderea simultana a robinetelor de consum.
CORAL SRL TULCEA
Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la:

*Incercarea de etanseitate
*Incercarea la functionare
Incercarea de etanseitate se va verifica pe traseul conductelor si la punctele de imbinare.
Incercarea de etanseitate consta in umplerea cu apa a conductelor pana la nivelul de refulare din
sifoanele de pardoseala si a obiectelor sanitare.
Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare, verificandu-se
conditiile de scurgere.
ABATERI ADMISIBILE
La instalatiile sanitare nu se admit pierderi de presiune in timpul testelor cu apa si nici scurgeri de apa la
canalizare.
VERIFICARI
*Daca toate robinetele, sistemele si obiectele sanitare sunt montate conform proiectului
*Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform proiectului.
*Montarea corecta a sistemelor pentru sustinerea conductelor, sistemelor si obiectelor sanitare
*Functionarea normala a obiectelor sanitare, robinetelor, cat si aspectul estetic general al instalatiilor
sanitare.
S.C. CORAL
PTE IT 1-00
S.R.L. LUCRĂRI DE INSTALAŢII TERMICE
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
1. Scop
1.1 Procedura stabileste principiile tehnice generale ce se aplica la execuţia instalaţiilor termice.
2. Domeniu
2.1 Procedura se aplica de S.C. CORAL S.R.L.Tulcea la realizarea instalaţiilortermice,conform proiec
tului de execuţie.
3.Documente de referinta
STAS 530/1-87 Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii.
STAS 7656 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii.
STAS 5560-81 Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni.
STAS 10400/1-87 Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate.
STAS 10400/2-76 Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie.
STAS 564 Profile metalice.
STAS 7132-86 Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire
CORAL SRL TULCEA
centrala cu apa avand temperatura maxima de 115°C.

EN 1057 Tevi de cupru pentru instalatii.
4.Materiale si echipamente
Principalele materiale utilizate sunt:
* tevi de otel pentru distributie si coloane;
* tevi de cupru pentru legaturile la radiatoare si coloane;
* piese de legatura intre cupru si otel;
* fitinguri, robineti;
* radiatoare din tabla de otel;
* termoizolatie pentru conducte;
* echipamentele centralei termice;
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor de incalzire vor avea
caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale
producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de incalzire.
Ele vor trebui sa fie insotite de:
-Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a
caracteristicilor tehnice prevazute
-Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se
mentioneaza aceste caracteristici
-Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului
-Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor
-Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute de
specialitate abilitate in acest scop.
-Elementele recomandate de ISCIR trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si conform celor care vor
fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML).
Verificarea materialelor
La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, agregate si aparate ce corespund cerintelor
proiectului.
Antreprenorul lucrarilor de instalatii se asigura de existenta certificarilor si de cunoasterea lor de catre
personalul specializat propriu.
Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul liber pentru a
constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari sau blocari la aparate,
starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa, etc.); se remediaza
defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare
corespunzatoare prin remediere.
Se verifica daca recipientele sub presiune (cazane hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse controlului
ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta.
La aparatele de masura si control, montate de Antreprenorul instalatiei de incalzire se verifica existenta
formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).
Depozitare si manipulare
Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea
masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului.
CORAL SRL TULCEA
Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta nefavorabila pe durata

depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special
amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica a securitatii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se depoziteaza sub
soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena.
Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate de masura
si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si produse din materiale
plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitatii muncii si in asa
fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile
(radiatoare, panouri incalzitoare, convectoare, prefabricate, etc.)
Instalatii termice din centrala termica
Pentru a executa adecvat activitatile ,aferente lucrarilor de instalatii termo-mecanice din centrala termica
,prevazute in proiectul tehnic, Antreprenorul are urmatoarele sarcini:
-Sa studieze proiectul (volumele scrise si desenate), standardele tehnice si instructiunile in vigoare la
data executarii.
-Sa ceara posibilele discrepante, schimbari ale solutiilor si detaliilor proiectantului, din timp.
Schimbarile din proiect trebuie facute doar cu aprobarea prealabila a proiectantului specializat.
-Previziuni din timp ale materialelor si a fortei de munca calificate, in concordanta cu cerintele tehnice
adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamentelor pe intreaga durata de
executare.
Daca apar probleme neclare in timpul lucrarilor, este necesara prezenta pe santier a unui proiectant
specializat.
-Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe etape sunt in
concordanta cu documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini si trebuie sa participe la controlul
calitatii si la confirmarea lucrarilor ascunse.
Materialele de baza prevazute in proiect:
Conducte si accesorii din otel;
Conducte si accesorii din cupru;
Conducte galvanizate, STAS 7656;
Armaturi de inchidere cu sertar cu flanse, Pn10;
Armaturi de inchidere cu bila, pentru apa calda, Pn 10;
Armaturi cu clapeta de retinere;
Materiale termoizolante;
Radiatoare din otel;
Manometru termometric cu contact electric;
Semnalizare (acustica si vizuala);
Coturi din otel pentru sudura;
Izolare termica cu vata de sticla pentru tevi si conductele de fum;
Termometre cu mecur, cu capac pentru citire directa;
Manometru cu elemente elastice si 2 scari barometrice, pentru instalatiile termice;
Folie de aluminiu pentru protejarea izolatiei termice a conductei de fum;
Diverse materiale conform standardelor citate in vigoare.
Echipamente functionale
CORAL SRL TULCEA
*Cazan de apa pentru incalzire centrala, 90°C - 70°C, echipat cu:

Arzator pentru gaze naturale;
Monitorizare si elemente automate de control;
Elemente pentru protectie automata;
Elemente pentru reglare automata;
*Cazan din fonta sau otel;
*Instalatie si echipamente de automatizare;
*Vas de expansiune tip inchis cu membrana;
*Pompe pentru circularea apei calde in circuitele termice;
*Robineti de reglare cu trei cai;
*Robineti de siguranta;
*Robinet pentru aerare automata sau dispozitiv de evacuare automata;
*Robineti motorizati.
Arzatorul se va instala conform proiectului elaborat de specialisti autorizati, in concordanta cu
standardele de instalare in vigoare, cat si cu normele specifice ale producatorului.
Arzatorul se va monta la instaltiile de incalzire centrala, prevazute cu vase de expansiune tip inchise sau
deschise. Prevederile de siguranta ale instalatiei de incalzire centrala trebuie sa fie in concordanta cu
STAS 7132-86, cu prevederile si indicatorii din diagrama de conectare a producatorului. Locurile de
depozitare trebuie sa fie uscate si fara expunere la conditiile climaterice.
Executia lucrarilor
Montarea conductelor
La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta a conductelor de minim 2 ‰ in sensul curgerii
fluidului prin conducte si se vor localiza astfel incat sa existe o distanta minima de 30 mm intre peretele
cladirii si suprafata izolatiei conductei.
Se va utiliza teava de cupru cu grosimea peretului de min 1 mm.
Tevile dure se vor indoi la rece pana la diametrul exerior de 18 mm numai cu ajutorul dispozitivului de
indoit cu r = 4,0 d.
Continutul materialului de lipit si al pastei decapante se vor stabili de care furnizorul de teava si fitinguri
de cupru.
Se va utiliza teava de cupru fara imbinare logitudinala. Tronsoanele de conducta vor fi marcate cu norma
EN 1057, diametrul exterior si grosimea peretelui, marca producatorului, data productiei , anul
trimestrul si luna.
Se vor utiliza tevi de cupru si fitinguri din acelasi material (de exemplu: cupru dezoxidat cu fosfor de
calitate.
Specificatiile de mai sus pentru imbinarea tevilor si fitingurilor sunt minimale, la montaj se vor avea in
vedere si alte precizari puse la dispozitie de furnizorul de cupru.
Executia instalatiilor de incalzire se face cu tehnologia clasica de imbinare, sudand conductele instalatiei
termice sau imbinand conductele si armaturile prin fitinguri.
La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care permit miscarea libera a
conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil. La iesirea conductei din fundatia
cladirii se va prevedea o fixare perfecta, conform detaliilor de executie ale proiectului.
Schimbarile de directie ale conductelor de otel se vor realiza prin indoirea conductelor cu diametre pana
la 2” si prin curbe de sudura pentru diametre mai mari. Curbele rezulate prin indoire vor avea r/d egal cu
1,5.
CORAL SRL TULCEA
Toate ramificatiile din conductele orizontale vor fi facute peste generatoarea superioara a conductei
principale.
Dilatarea se asigura prin trasee deviate ale conductelor si dispunerea judicioasa a punctelor fixe.
Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele.
Toate traversarile de conducte prin plansee si noduri se vor face in mansoane de protectie. Nu se admit
imbinari in portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructie.
Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele.
Inainte de inceperea asamblarii, fiecare element se va marca pe elementele de constructie, apoi
materialul tubular se va taia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar. Existenta gaurilor
de treceri prin pereti trebuie verificate.
Distantele minime intre conductele montate pe traseu paralel vor fi conform normativ I 13.
Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze traseele conductelor de incalzire vor fi montate la
distantele specificate in I 7.
Imbinarea conductelor
Majoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie. Conductele se vor imbina prin sudare, infiletare sau
flanse. Sudura se va folosi pentru imbinarea conductelor termice.
Infiletarea se va folosi la imbinarea conductelor din otel si a fiting-urilor la intrumente si armaturi
prevazute cu mufe infiletate.
Imbinarea cu flansa sudata se va face la la elementele prevazute in proiect cu acest sistem de imbinare .
Imbinarea prin infiletare se va face pe bancul de lucru sau pe pozitie.
Pentru etansare se va folosi fuior cinepa imbibat cu pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert.
In cazul imbinarii cu flansa, trebuie acordata atentie speciala in timpul fixarii flansei perpendicular pe
axa conductei si si se vor verifica planeitatea flansei si producerea corecta a garniturii in ceea ce priveste
diametrul. Se vor folosi garnituri.
Imbinarea conductelor de cupru se va realiza prin lipire sau sertizare.
Imbinare prin sudare
Sudarea va fi electrica sau cu autogen.
Se vor suda urmatoarele:Imbinari cap la cap, ramificatii, coturi, flanse ;
Calitatea sudurii trebuie sa fie conform clasei de calitate IV.
Pentru clasa de calitate IV pentru sudura, tehnologia de sudura trebuie elaborata de producator in
concordanta cu standardele in vigoare.
Calitatea este conditionata de urmatoarele:-Calificarea sudorului;
-Calitatea materialelor de baza (conducte, coturi, flanse);
-Calitatea materialului aditional (electrod, sarme);
- Tipul de imbinare;
- Procedura de sudura;
-Tehnologia de sudura.
Pentru a asigura calitatea, producatorul trebuie sa faca teste (probe) de sudura pe fiecare lot de conducte
pentru stabilirea materialului aditional, procedura si tehnologia de sudura.
Probele trebuie date pentru testare de radiatii penetrante si incercari distructive. Testele se vor face
conform STAS 4203 si vor fi pentru tractiune, indoire, rezistenta la soc si masurarea duritatii.
Imbinarea tevilor din cupru se va realiza prin lipire sau sertizare ( dupa caz ), in conformitate cu
tehnologia recomandata de producatorul materialului .
Imbinarea tevilor prin lipire
CORAL SRL TULCEA
Daca se foloseste acest procedeu succesiunea operatiilor este urmatoarea :

*tevile se taie perpendicular pe ax , cu ajutorul dispozitivului pentru taiat tevi;
*capatul de teava se debavureaza la exterior si interior;
*calibrarea capatului de teava;
*curatirea suprafetei de lipire a tevii si a fitingului( dezoxidare );
*aplicarea pastei de lipit pe capatul curatat al tevii;
*imbinarea tevii cu fitingul;
*incalzirea suprafetelor de lipit pana la temperatura prescrisa de producator cu ajutorul unei lampi cu
gaz;
*aplicarea materialului de lipit ( livrat de furnizorul tevii );
Imbinarea tevilor de cupru prin sertizare
Imbinarea prin sertizare se executa cu ajutorul unui dispozitiv electric de sertizare, cu cap orientabil la
360°. Acest echipament contine capete de presare interschimbabile , aferente fiecarui diametru de teava .
Modul de lucru este urmatorul:
-dupa taierea la dimensiune , teava se introduce in piesa de racord pana cand se ajunge la limita
opritorului;
-se desfac falcile capului de presare , se introduce piesa de racord si se executa operatiunea de sertizare
(strangere);
-se desfac falcile capului de presare si se elibereaza imbinarea;
Montarea echipamentelor din centrala termica
Arzatorul se va monta sub supravegherea directa a personalului calificat, desemnat de producatorul
arzatorului. Acesta va asigura supravegherea tehnica pentru fiecare faza de asamblare, pana la darea in
exploatare.
Asamblarea celorlalte elemente, cum ar fi pompele, vasele de expansiune, la centrala termica se va face
pe suporturile respective sau pe suporturi metalice.
Conectarea la instalatie se va face in concordanta cu instructiunile cartilor tehnice ale echipamentelor
respective, livrate de producator o data cu produsul.
Pompele care sunt folosite in centrala termica sunt pompe care se vor monta prin intercalarea printre
conductele instalatiei si trebuie sa fie fixate cu flanse pe conducte, sau prin insurubare cu fiting-uri tip
olandeze.
Asamblarea centralelor termice murale se va face doar in concordanta cu instructiunile din cartea
tehnica, de specialisti autorizati si instruiti.
Montarea generatoarelor de aer cald cu functionare pe gaz metan
Generatoarele de aer cald se instaleaza in totala concordanta cu instructiunile cuprinse in cartea tehnica a
echipamentului achizitionat.
Instalarea se efectueaza de o firma autorizata ISCIR, care la sfarsitul instalarii aparatului elibereaza
proprietarului un certificat de conformitate.
Dupa scoaterea ambalajului aparatului, se verifica integritatea continutului.
Se identifica valorile tehnico-functionale ale parametrilor tehnici de pe placa de timbru si se verifica sa
concorde cu datele din documentatia de achizitie.
Manipularea se efectueaza cu personal adecvat echipat si cu utilaje potrivite pentru greutatea aparatului.
Aparatele se manipuleaza cu motostivuitorul sau prin ridicare cu macara in functie de tipul aparatului si
locul de montaj.
Se vor folosi manusi protectoare.
CORAL SRL TULCEA
Aparatul se instaleaza in pozitie stabila pe un plan orizontal, la adapost de posibile lovituri sau
deteriorari, console bine fixate de o structura solida prin elemente de fixare corespunzatoare pe o
suprafata suport neteda si uscata.
Este interzisa amplasarea:
-in locuri cu atmosfera coroziva;
-in locuri stramte in care nivelul sonor al aparatului poate fi amplificat de rezonanta spatiului;
-in colturile unde se pot depune frunze, praf, etc. care pot reduce randamentul aparatului prin obturarea
conductelor de trecere aer.
Racordarea la instalatia de gaz metan se face numai de personal specializat si autorizat ANRGN. Se vor
respecta strict conditiile impuse in manualul arzatorului pe gaze naturale si normele in vigoare.
Se verifica:
* daca arzatorul a fost reglat pentru gaz metan;
*conducta de alimentare cu gaz trebuie sa fie de aceeasi dimensiune sau mai mare decat cea a racordului
la aparat;
*etanseitatea racordurilor;
*presiunea gazelor sa fie cea specificata la "parametrii tehnici"
Aparatul are in dotare kit evacuare gaze arse si aspiratie aer de combustie etans, concentric, avand
sistem special de imbinare si etansare la aparat.
Gazele de ardere se elimina numai la exterior.
Generatoarele de aer cald au din fabricatie, montat si cablat tabloul electric.
Se conecteaza tabloul de alimentare electrica si la alte eventuale accesorii: termostat de ambianta, tablou
de comanda la distanta, etc.
Este obligatorie realizarea unei impamantari eficiente a generatorului.
Conexiunile electrice se realizeaza de personal calificat si autorizat.
Prima punere in functiune se realizeaza numai de o firma autorizata (de furnizor generator + ISCIR),
care elibereaza Certificatul de Garantie.
Inainte de prima punere in functiune se verifica:
- au fost respectate conditiile de siguranta ;
- corecta pozitionare a aparatului;
- racordurile la reteaua de gaze sa fie corect executate;
-canalele de evacuare gaze arse si aspiratie aer de combustie sunt instalate corect;
-conexiunile electrice sunt corect executate;
-sunt montate grilele de protectie, panourile de inchidere, capac arzator.
Pe timpul primei puneri in functiune se pot degaja mirosuri si gaze arse din cauza evaporarii substantelor
de protectie a schimbatorului de caldura in faza de stocare; acestea vor disparea dupa o perioada de
functionare. Este necesara aerisirea corespunzatoare a spatiului incalzit.
Pentru buna functionare a generatorului se vor efectua periodic operatii de curatare si intretinere,
cuprinse in Cartea Tehnica.Orice interventie se efectueaza numai de personal autorizat.
Protectie:Protejarea echipamentului se va face adecvat prin conectare la priza de impamantare, conform
standardelor de siguranta.
Pentru orice elemente care folosesc energie trebuie sa se ia in considerare unele reguli fundamentale
cum ar fi:-Sa nu se atinga echipamentele cu parti ale corpului ude si/sau goale;
- Sa nu se scoata cablurile electrice ;
-Sa nu se lase echipamentele expuse la agenti atmosferici (ploaie, soare etc.);
CORAL SRL TULCEA
- Sa nu se permita ca echipamentele sa fie folosite de copii sau alte persoane care nu se pricep.
Punere in functiune a arzatoarelor
Se permite punerea in functiune a arzatoarelor doar dupa verificarea lor de echipa de asamblare cu
participarea clientului si a producatorului. Pentru arzatoarele importate trebuie prezentate Certificate de
Omologare in Romania.Verficarea va include:
*Verificarea producerii si asamblarii in concordanta cu cartea tehnica a arzatorului, examinand
componentele, in special piesele pentru presiune, fixarea pe circuitele de apa si gaz;
*Proba pentru presiune hidraulica;
*Proba la cald, prin verificarea functionalitatii adecvate a arzatorului, instrumentelor de masurare,
control, automatizare, a sigurantei unitatii de aerare si a centralei termice ca intreg;
Randament la tiraj natural de 2 -3 Pa.
Concluziile si rezultatele se vor inregistra in raport.
Defectiunile probabile se vor repara; altfel arzatorul nu se va pune in functiune. Arzatoarele proiectate
pentru supraveghere permanenta trebuie monitorizate si reparate doar de personal calificat. Instructiile
de exploatare se vor afisa intr-un loc vizibil in centrala termica.
Probe
Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe:
-Proba la rece;
- Proba la cald;
- Proba de eficacitate.
Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13/02.
Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se va verifica din punt de vedere
al calitatii, pe baza Certificatului de Calitate al producatorului. Materialele care sunt defecte sau
deformate accidental nu se vor utiliza. Altfel intraga responsabilitate va fi a personalului de executie.
Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va atesta calitatea de
catre laboratoare autorizate.
Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa remedierea eventualelor
defecte si poate incepe faza de intretinere. Intretinerea consta din grundire, vopsire, izolatie termica, si
se stie ca cerintele de calitate sunt mai importante decat criteriile estetice si organizatorice.
Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi intruit in prealabil, conform
prescribtiilor Art. 3.11 din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile de asamblarea in constructii.
Pentru echipamentele importate de beneficiar, acesta trebuie sa prezinte instructiunile de executie, de
asamblare, de testare, de verificare, de acceptare si punere in functiune. Arzatoarele importate de
beneficiar trebuie sa fie conform Normelor C31 ISCIR si trebuie sa fie autorizat de ISCIR inainte de
punere in functiune.
Vasele de expansiune inchise trebuie deasemenea sa fir conform Normelor ISCIR si trebuie autorizate de
ISCIR inainte de punerea in functiune.
Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat, conform instructiunilor CR 5-82 ale ISCIR-ului,
pentru exploatarea echipamentelor.
Probe de presiune si calitate
Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistenta mecanica si etansarea elementelor instalatiei si
consta din umplerea instalatiei cu apa si verificarea presiunii.
CORAL SRL TULCEA
Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face cand sunt conectate toate
echipamentele de la instalatiei termice, centralei termice, retelele de conducte, unitatile de consum
(radiatoare, agregate si arii de incalzire).
In cazul in care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie conform presiunii
maxime reduse decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a instalatiei se va face fara centralele
termice respective, fiind inlocuite cu radiatoarele din stoc (rezistente la presiune) sau conducte pentru
conectari tur-retur.
Proba de presiune se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie termica, etc.),
inchiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in pereti si in palsee sau incastrarea lor in
elementele constructiei, cat si inainte de finisarea constructiei. Proba se face cand temperatura aerului
este mai mare de +5°C.
Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie al
instalatiei astfel:
* o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile montate aparent
si la cele mascate sub finisaje uzuale;
* dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se mascheaza sub
finisaje deosebite;
* presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in elemente de
constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli realizate numai cu tevi trase);
* la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii care sint supuse prevederii
acestor prescriptii.
Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub
presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile sudate controlul se
face prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber.
Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se
face cu un manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de precizie 1.6 prin citiri la
intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei, manometrul nu a
indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la
imbinari si presgarnituri.
In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la
remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei.
Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus solutii
antiinghet.
Proba la rece
Aceste probe sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea elementelor. In
ceea ce priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea totala a robinetelor, cat si
inchiderea conexiunilor de aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la arzatoare si a vaselor de
expansiune inchise inainte de inceperea probelor.
Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin spalare hidraulica. Proba de presiune trebuie
sa fie de 6 bari.
Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina vizual.
Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatiei la presiune, cu ajutorul
unui manometru.
CORAL SRL TULCEA
Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satisfacatoare daca in timpul intregului test de presiune,
manometru nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri, crapaturi, pierderi de apa la
imbinari si garniturile pentru presiune.
Proba la cald
Probele la cald se vor face conform Normativului I13-02 – pentru proiectarea si executarea instalatiilor
de incalzire centrala, o data cu aceste probe se regleaza si instalatia.
Proba la cald se va efectua cu agent termic cu debitul, temperatura si presiunea de regim.
Dupa 2 ore de functionare se va verifica daca toate elementele instalatiilor de incalzire se incalzesc
uniform si nu se constata pierderi.
Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul calitativ al instalatiilor.
Proba la cald se face cu scopul verificarii etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-contractare si
la circulatia apei in instalatiile de incalzire.
Proba se efectueaza in doua faze: la temperatura de 50C in prima faza, in faza a doua la cea mai ridicata
temperatura de regim (90C).
Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-contractare si a
circulatiei agentului termic la temperatura cea mai inalta de functionare a instalatiei.
Proba la cald se va efectua inaintea vopsirii si izolarii termice a instalatiei si dupa inchiderea completa a
cladirii.
Proba se va executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5°C.
In timpul probelor se vor verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile, spre a se constata
eventualele pierderi. Se va controla daca dilatarile au fost preluate in bune conditii si se va verifica, de
asemenea, daca se face o buna aerisire a instalatiei.
Se va verifica daca temperatura corpurilor de incalzire nu prezinta diferente sensibile.
In cazul constatarii unor pierderi de presiune sau la aparitia pierderilor de apa se va proceda la
remedierea defectiunilor si repetarea probei. Dupa efectuarea probei golirea instalatiei este obligatorie.
Rezultatele tuturor probelor vor fi consemnate in procese verbale, semnate atat de executant cat si de
beneficiar, in care se vor consemna cu exactitate toate rezultatele inregistrate, constatarile facute, precum
si toate eventualele operatii de remediere care s-au efectuat.
Proba de eficacitate
Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza in incaperi
gradul de incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune si numai dupa ce
toata cladirea a fost terminata. Pentru ca verificarea sa fie cit mai concludenta, se va alege o perioada
rece, cind temperaturile exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0°C si valoarea lor
medie zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de ±3°C fata de temperatura exterioara medie a
celor doua zile precedente.
Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incalzitoare, se incalzeste
cladirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei, agentul termic se
regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de ±2°C. pe timpul probei instalatia trebuie
sa functionaze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise.
Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere,
verificindu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ.
Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul incaperii,
la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu o deschidere mai mare de 10 m citirile
se vor face pe zone cvasipatrate cu suprafete de maximum 100 m², tot la inaltimea de 0.75 m. In incaperi
CORAL SRL TULCEA
de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere la o distanta de cel putin 2 m
de la peretele incaperii si la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cadrul probei se urmareste
stabilirea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi si durata probei. Daca cladirea este expusa
soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11.
Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii
corespunzatoare si anume:
* pentru temperaturi exterioare 1/5°C;
* pentru temperaturi interioare 1/5°C;
* pentru temperaturile agentului termic 1/2°C.
Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite de
influente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana).
Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi:
* la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod obligatoriu, de asemenea, alte
camere dupa apreciere;
* la ultimul nivel: incaperile din colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa apreciere;
* la nivelurile intermediare: camerele dorite de Beneficiar, dar nu mai putin de 10% din ele.
La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel putin cite o masuratoare la fiecare nivel.
La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de incalzire, se fac pe langa
masuratorile de temperatura mentionate anterior, masuratori ale vitezei aerului, in conformitate cu
prevederile "Normativului pentru proiectarea instalatiilor de ventilare" I5.
Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturile aerului interior
corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la -0.5°C pina la +1°C, in cladirile civile si de la -1°C pina
la +2°C in incaperile de productie si daca viteza aerului satisface prevederile din prescriptiile de
protectia muncii; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei.
In afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de siguranta specifice:
- functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune;
- masurarea randamentului, consumului de combustibil, temperaturii si continutului gazelor de ardere
conform metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului cazanului;
-pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei termomecanice si de
automatizare adoptate;
- pornirea-oprirea pompelor de circulatie;
Se verifica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionarea sistemelor de
expansiune.
In vederea asigurarii dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica eficienta dezaerisirii in punctele cele mai
ridicate ale instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite.
La instalatia de automatizare se verifica:
- functionarea termostatelor;
- modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incat acestea sa dea informatii corecte;
- functionarea instalatiei de automatizare si a armaturilor motorizate, in toate regimurile prevazute
(nominale, reduse, sezoniere).
La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica:
- tirajul;
- etanseitatea canalelor si a cosurilor de fum;
- functionarea accesoriilor de reglare si siguranta.
CORAL SRL TULCEA
La instalatiile de combustibil se verifica:

- oprirea automata a arzatorului la intreruperea alimentarii cu combustibil sau a scaderii presiunii gazelor
sub valoarea minima sau a intreruperii alimentarii cu aer;
- oprirea arzatorului in cazul neinitierii flacarii;
- asigurarea trecerii automate de la un combustibil la altul in cazul arzatoarelor mixte;
- oprirea automata a alimentarii cu combustibil la atingerea presiunii si temperaturii limita a agentului
termic.
Inainte de punerea in functiune, conductele de gaze naturale sau GPL se supun la incercari de :
- rezistenta;
- etanseitate.
Probele se fac cu aer, la presiunile stabilite prin STAS 8281 in functie de destinatia si treapta de presiune
a conductelor.
Conductele de apa rece si apa calda de consum se supun la urmatoarele incercari:
- de etanseitate la presiune la rece
- de functionare la apa rece si calda.
Se respecta cu strictete specificatiile din standardul I9 referitoare la probe.
Norme de protectia muncii
Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari:
Norme generale de protectia muncii - NGPM-96
Normativul privind exploatarea instalatiilor de incalzire centrala I13/1-98
In toate etapele cuprinse in operatiile de executie ale instalatiilor de incalzire, vor fi respectate cerintele
esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:
* siguranta in exploatare;
* igiena si sanatatea oamenilor;
* protectia impotriva zgomotului;
* siguranta la foc.
Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de incalzire vor fi
efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie
de echipamente.
Conducatorii de intreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure:
* luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii;
* realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie la cel mult 30 de zile si
consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate
individual;
* controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor specifice;
* verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.
Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la
normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj individuale.
Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se
accesul altor persoane decat celor autorizate.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de
lucru.
Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul evitarii
producerii unor accidente.
CORAL SRL TULCEA
Masurile de protectia muncii indicate in prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmand a fi
completate de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.
Masuri de prevenire a incendiilor
Norme PSI:
* Ordinul pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor nr. 775/22.07.98
* Ordinul pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si
stingerea incendiilor nr.791/2.09.98
* HG nr. 678/30.09.98
* Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor, privind protectia la actiunea focului P118/93.
* Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/1994.
* Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire - I13/2002.
* Norme de prevenire si stingere a incendiilor 381/1219/MC/1994.
Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace si
echipamente de prevenirea si stingerea incendiilor.
Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care
executa aceste instalatii.
Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia atat la
nivelul central al unitatii care executa, cat si local, la unitatile specifice.
Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic in timpul executarii lor.
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform
prevederilor STAS 297/1-88 si 297/2-92.
In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si
se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari.
La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din “Normele generale de prevenire ti stingerea
incendiilor” (Ord.MI nr.381/4.03.94) a normativului C 300 (“Normativul de prevenire si stingere a
incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”), precum si alte
normative in vigoare.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice, topire de
materiale hidroizolante etc.), se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii.
In vederea prevenirii si propagarii incendiilor in cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare vor fi
realizate conform precizarilor din normativul I 5/1996.
Propagarea incendiilor prin tubulatura va fi impiedicata prin prevederea clapetelor antifoc.
Lucrarile de sudura vor fi executate astfel incat sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu
permis de lucru cu fos deschis.
Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica.
Spatiile in care se realizeaza sudurile vor fi imprejmuite cu panouri rezistente la foc evacuandu-se
materialele combustibile si interzicandu-se accesul altor persoane decat cele care efectueaza lucrarile.
Generatoarele de acetilena vor fi amplasate in spatii ventilate si la distante de minim 10 m de surse de
caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen. Generatoarele de
acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale
combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare
etc., in stare perfecta care sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie.
Spatiile in care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara
recircularea aerului.
CORAL SRL TULCEA
Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste zone vor
fi imprejmuite cu panouri de protectie.
In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot
produce scantei.
Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitata la
strictul necesar.
In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vantului astfel incat vaporii
substantelor sa nu fie indreptati spre sursa de foc.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante
inflamabile.
Masuri PSI:
* Instructajul tuturor muncitorilor din santier.
* Formarea unei echipe de pompieri civili, cu instructajul conform normelor.
* Echiparea santierului cu mijloace de stingerea incendiilor.
* Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari in caz de incendiu.
Se mentioneaza ca masurile PSI si normele PSI indicate nu sunt limitative, ele vor fi completate in
timpul executiei cu masurile necesare conform specificului lucrarii.
S.C. CORAL
PTE IV 1-00
S.R.L. INSTALAŢII DE VENTILATII
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
SCOP
Prezenta procedura teh.de executie stabileşte principiile tehnice generale ce se aplica la execuţia
lucrarile de ventilare-climatizare
DOCUMENTE DE REFERINŢA
STAS 4369 Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului. Terminologie.
STAS 6648/1 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior.
Prescriptii fundamentale.
STAS 6648/2 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori.
STAS 10750 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare.
STAS 12781 Instalatii de ventilare si climatizare. Determ.rea puterii termice a bateriilor de racire cu
apa.
STAS 12795 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de
incalzire si de racire.
STAS 9624-89 Tabla subtire din otel laminat la rece. Dimensiuni.
STAS 2028-80 Otel laminat la cald. Tabla zincata.
CORAL SRL TULCEA
STAS 7836/1,2-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi egale din otel cu
rezistenta la rupere peste 490 N/mm². Dimensiuni.
STAS 8250-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi neegale.Dimensiuni.
STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civile si social-
culturale. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica.
I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
O.G.60/1997 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor M.O. nr.225/97
P 118/99 Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea
focului
C300/94 Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de inst.si constructii
aferente
C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente
Ordinul nr. 775/22.07.98 al MI, Norme generale PSI
Ordinul MLPAT nr. 1219/MC/94 si nr. 381/94 pentru aprobarea normelor generale PSI
In restul cazurilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoarele norme si
prescriptii tehnice in vigoare:
Normativul I 5-98
Normativul I 13/02
Normativul I 9-94
Obligatiile si directivele ce decurg din:
Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-86; I22-84; C90-83; C107-82; C125-87; NP52-88; PE924/E-
35; C4-77; C56-85; I25-72; 273/1994 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora).
MATERIALE SI ECHIPAMENTE
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor avea caracteristicile si
tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau
externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect.
Ele vor trebui sa fie insotite de:
-Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a
caracteristicilor tehnice prevazute;
-Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se
mentioneaza aceste caracteristici;
-Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului ;
-Certificatul de garantie indicand perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor;
-Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute de
specialitate abilitate in acest scop.
-Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor ISCIR vor trebui sa corespunda si prevederilor
acestora, iar cele care sint supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman de Metrologie Legala
(BRML), sa fie insotite de certificatul de atestare.
Retelele de conducte se executa folosind tevi din otel, din materiale neferoase sau materiale plastice care
sa corespunda conditiilor mecanice, termice si de protectie anticoroziva a instalatiei.
CORAL SRL TULCEA
Aceleasi conditii se impun si pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale pentru anumite parti ale
instalatiei sau pentru un anumit tip de teava. Materialele folosite la executarea tubulaturii de ventilare
sunt
-Tabla zincata obtinuta prin laminare din OL 34 si zincata la cald. Grosimea stratului de zinc trebuie sa
corespunda unei cantitati depuse de minim 350 g/mp pe ambele fete. Continuitatea stratului de zinc
trebuie sa fie in conformitate cu stat 7221. Se foloseste la confectionarea canalelor de aer si pieselor
speciale.
-Otel cornier cu aripi egale, avand latimea aripilor 20 – 60 mm si grosimea aripilor de 3–5 mm. Se
foloseste la confectionarea flanselor de imbinare a tubulaturii.
-Otel lat ( platbanda ),cu latimea aripilor de 18-20 mm.
-Otel U cu inaltimea aripilor de 65-300 mm , latimea aripipilor de 42 – 100mm si grosimea inimii de 5 –
9 mm. Se foloseste la sustineri si console.
-Otel cu inaltimea de 80 – 400 mm , latimea talpii 40 – 155 mm si grosimea inimii 3,9– 14,4 mm. Se
foloseste la sustinerea aparatelor mai grele.
-Saltele din vata minerala cu coeficient de conductivitate termica 0,065 kcal/mp h grd, higroscopicitate
max. 0,5 %. Umiditatea nu trebuie sa depaseasca 2 %. Se folosesc la izolarea canalelor de aer si a
pieselor speciale.
-Banda de otel 20x2 mm (STAS 1945), folosite la inelele antiglisante si antitasante pentru sustinerea
termoizolatiei.
-Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la imbinarea tubulaturii prin flanse pentru
asigurarea unui etanseitati corespunzatoare.
TRANSPORT DEPOZITARE SI MANIPULARE
Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instalatii se va efectua cu mijloace
adecvate mecanizate acoperite, asigurate contra deteriorarilor datorate socurilor, vibratiilor, coroziunii si
temperaturii, in concordanta cu indicatiile producatorilor.
Pastrarea echipamentelor de instalatii se va face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest
scop, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in
conformitate cu instructiunile furnizorului.
Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe durata
depozitarii se vor depozita in aer liber, pe platforme special amenajate in acest scop, cu respectarea
normelor specifice de paza si tehnica securitatii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui se depoziteaza in
magazii inchise.Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane. Se
interzice asezarea foilor de tabla direct pe pamant.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel
incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile.
EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ
Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sint indicate in tabelul de mai
jos:
Diametrul sau latura ABATEREA MAXIMA ADMISIBILA (mm)
mare a canalului Canale din zidarie Canale din Placi Canale din Placi
Canale
(dimen.nominale) de caramida sau de materiale de fibre
din tabla
(mm) beton plastice minerale
100-250 2 5 3 4
CORAL SRL TULCEA
280-500 3 6 4 5
500-1000 5 8 6 7
1120-1400 8 12 10 -
1600-2000 10 15 12 -
Pentru canalele de ventilare din alte materiale decit cele specificate in tabel, tolerantele admise se vor
stabili asimiland materialele agrementate cu cele din tabel. Canalele de tabla trebuie sa respecte
dimensiunile standardizate.Grosimile canalelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5/79 ;
Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea tronsoanelor drepte sau
a pieselor speciale se vor realiza in urmatoarele moduri:
*prin falturi, pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1.2 mm inclusiv;
*prin sudura cu flacara fara material de adaos, pentru tabla neagra cu grosime de 1.5mm sau mai mare
*prin nituire, pentru tabla zincata a carei grosime nu permite imbinarea prin falt, precum si pentru tabla
din otel inoxidabil sau tabla de aluminiu.
Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum urmeaza:
*pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m:
-falturi duble, pentru grosimi ale tablei pina la 0.8 mm inclusiv;
-falturi simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari;
-falturi de colt, pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune
rectangulara.
*pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m:
-falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau sudura. In cazul sudarii prin
puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluiasi
sir fiind de 10 mm, iar distanta dintre siruri de 7 mm;
-falturi de colt pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara
avind latura mare pina la 1250 mm;
-falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara ondulatii. Pentru a se asigura o
suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior.
Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi de 17 mm pe o latura
si 8 mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28 mm si respectiv 15 mm.
Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic).
Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a
muchiilor foilor de tabla care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin
topirea muchiilor de sudura astfel indoite, fara material de adaos. Latimea cordonului de sudura realizat
in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate.
Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla, de
conditiile de transport si montaj, urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila.
Nu se admit deformari vizibile la peretii canalelor de aer. La canalele de aer rotunde nu se admit abateri
vizibile de la forma circulara a sectiunilor. La canalele regtangulare nu se admit laturi concave sau
convexe. Muchiile canalelor rectangulare vor fi drepte.
Rigidizarea canalelor de ventilatie
Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de presiunea
aerului in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri, realizate prin presare sau prin
alte sisteme agrementate.
CORAL SRL TULCEA
Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale prin nituri.
La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considera elemente de rigidizare.
Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii, etc.) nu se rigidizeaza.
Imbinarea tronsoanelor si a pieselor speciale
Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor
speciale) se pot realiza prin falturi, eclise mobile, flanse, mansoane de racord nituite sau prin alte
tehnologii agrementate.
Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace mecanizate si
daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca:
-la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca cel putin un punct
de reazem sau de suspendare
-la tubulatura verticala, prin modul de montare, imbinarea transversala sa fie solicitata la sarcini
admisibile.
Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, culcate, la orice grosime de tabla.
La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falturile pentru imbinare transversale vor
fi intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de 250 mm.
Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata interioara a canalului
sa fie cit mai neteda.
Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa, partea inferioara
a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor, dupa cum urmeaza:
-la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90°
-la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din
laturile verticale adiacente.
Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilatie-climatizare din tabla
neagra sau zincata, cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si se vor executa in
conformitate cu fisa tehnologica in vigoare.
Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare adecvata
(masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant).
Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte, a pieselor speciale ale
tuturor tipurilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer proaspat, recirculare, evacuarea
gazelor si vaporilor, desprafuire) in cazul in care particulele din aer au forma granulara.
Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri:
- la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la tubulatura flexibila, etc)
- la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate de conditio
nare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare) precum si la utilajele tehnologice
-la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talas, etc
-la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70°C
-in spatii cu pericol de incendiu sau explozie.
Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si imbinari cu flanse, pentru a
se crea posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu cerintele specificate ale
instalatiei. Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebite de rigiditate,
etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer, precum si pentru canale cu diametrul sau latura mare
peste 600 mm.
CORAL SRL TULCEA
Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie
de dimensiunile canalelor.
Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incat planul flanselor sa fie perpendicular pe axa
canalului.
Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montate intre flanse si confectionate din
carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4 mm.
Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate
si de gradul de etanseitate necesar.
Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul canalului de aer.
Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei conditii.
Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin flanse cu
suruburi, pentru a putea fi inlocuite cu usurinta.
Prevederi generale de montaj
La montarea instalatiilor de ventilarea se vor repecta prevederilor normativului I 5 / 79.
Constructia cladirii trebuie sa permita introducerea aparatelor si tubulaturii; trebuie sa fie practicate toate
golurile in fundatii, pereti, plansee prevazute in proiect. Daca unele goluri lipsesc, fiind omise de
proiectant sau de constructor spargerile care trebuie efectuate se vor face de catre constructor numai cu
avizul proiectantului.
Introducerea in centralele de ventilare a apratelor si masinilor care se monteaza pe postamente , fundatii,
console platforme, etc. se va face numai dupa executarea acestora si intarirea betonului.
Pentru realizarea unui montaj corect este necesara trasarea si insemnarea tuturor elementelor
componente.
Montarea canalelor de ventilare
Canalele de ventilare-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala, fara sageti sau
devieri. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2 - 3 mm pe 1 m
inaltime.
Inainte de montarea la pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru, numarul
maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avind forme si lungimi
determinate de conditiile locale de pe santier.
In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incit falturile longitudinale sa
fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua.
La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe alta a
tronsoanelor consecutive.
La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la
partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.
Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele orizontale,
sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabel:
Diametrul sau latura canalului rectangular(mm) Distanta maxima de sustinere
sub 400 3
peste 400 4
Nota: pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrementate, distanta dintre
suporti ve fi indicata in agrementul tehnic.
Capacele de vizitare se vor monta pe peretele inferior ( eventual lateral ) al canalului.
CORAL SRL TULCEA
Montarea utilajelor
* Montarea ventilatoarelor centrifugale
Inainte de montare ventilatorului se va face verificarea caracteristicilor inscrise pe placutele de
identificare datele proiectului, controlul exterior generat al starii agregatului, existentei vaselinei de
ungere in casetele rulmentilor , starea izolatiei motoarelor electrice.
Inainte de fixarea definitiva pe pozitie se va regla orizontalitatea asezarii ventilatorului si motorului.
Pentru asigurarea conditiilor normale de functionare a unui ventilator se vor lua urmatoarele masuri:
legarea la pamnt a motorului electric:
-verificarea legaturilor din cutia de borne a motorului electric astfel incat sensul de invartire a rotorului
ventilatorului sa fie corect.
Ventilatoarele centrifugale se pot monta pe fundatii asezate direct pe pamint, pe plansee, pe console
fixate in pereti, pe suporturi metalice, pe stilpi de beton armat, suspendate de plansee.
La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acestora la sarcinile statica si
dinamica, luindu-se eventual masuri de consolidare a lor.
Montarea ventilatoarelor pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli pe sol este
recomandata fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii transmiterii vibratiilor in intreaga
cladire.
Fundatiile si postamentele ventilatoarelor trebuie asezate distantat de elementele de constructie ale
cladirii.
Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse actiunii apei, uleiului sau caldurii.
*Montarea ventilatoarelor axiale
Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii. Pentru o functionare
normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse), se vor respecta urmatoarele masuri:
-axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect orizontale, flansa sa fie bine fixata
in perete sau pe canalul de aer;
-sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din cauciuc sau pisla de 3-5 mm
grosime;
-sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului, neparalela cu axul, asigurindu-se intre orice cot si
ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin patru diametre sau, daca aceasta nu este
posibil, sa se prevada intre cot si rotor un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer
-daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori de acizi, motorul trebuie
montat in exteriorul canalului de aer
-sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta avind o lungime de circa
1.5 - 2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului
-ventilatoarele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zapezii prin jaluzele si
vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma.
*Montarea echipamentelor de ventilatie si climatizare
Montarea si punerea in functiune se va efectua in conformitate cu prevederile din cartea tehnica a
produsului . Generatoarele de aer cald se vor verifica inainte de montaj daca indeplinesc conditiile de
siguranta la foc in privinta partilor componente.
Inainte de montaj este necesar un control pentru a se constata:
-starea generala (daca depozitarea sau transportul s-au facut corespunzator);
-starea de curatenie a interiorului bateriei, in special a spatiului dintre aripioarele tevilor;
-starea aripioarelor, care trebuie sa fie plane si perpendiculare pe axele tevilor;
CORAL SRL TULCEA
-rigiditatea sistemului de fixare a bateriei din tevi in rama;

-starea flanselor de racordare la canalele de aer, care trebuie sa fie perfect plane.
Sistemul de fixare al bateriilor trebuie sa fie solid si independent de canalele de aer si legaturile la
instalatia de incalzire, in care nu trebuie sa produca solicitari. Elementele de constructie pe care sint
fixate bateriile trebuie verificare printr-un calcul de rezistenta.
Racordarea bateriei la canalele de aer se face prin intermediul flanselor din otel cornier, prinse cu
buloane si prevazute cu garnituri din material rezistent la temperatura.
Racordarea bateriilor la conductele de incalzire (apa calda si supraincalzita sau abur de joasa sau medie
presiune) este de preferat sa se faca prin intermediul flanselor, care permit, fata de racordurile olandeze,
o manipulare mai usoara la montare si demontare.
Legaturile bateriei de incalzire trebuie prevazute cu posibilitatea de a se dilata, astfel incit sa nu produca
solicitari importante in armaturile ce se prevad la intrarea si iesirea agentului incalzitor.
Bateria se va monta astfel incit sa se asigure aerisirea, golirea si eliminarea condensatului.
Daca bateria se monteaza in goluri de zidarie, se va realiza si se va verifica dupa montaj etanseitatea
perfecta de-a lungul perimetrului golului.
Pozitia de montaj a bateriei va fi in toate cazurile cea indicata de fabrica producatoare.
Montarea filtrelor
Se va efectua in conformitate cu indicatiile sau instructiunile fabricii producatoare.
La montarea filtrelor de aer in goluri de zidarie, se va asigura etansarea rosturilor pe intreg perimetrul
filtrului.
Se vor verifica de asemenea: functionarea corecta a dispozitivelor pentru evacuarea prafului, etanseitatea
partilor tronsoanelor sau camerelor de colectare a prafului.
Masuri pentru atenuarea zgomotului si vibratiilor
Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea masurilor de izolare fonica
si a tratamentelor acustice in cladiri" - C125.
Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu:
-elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia pe care se aseaza. Elementele elastice
vor corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile, forma, duritatea, constanta elastica reiesite din
calcul sau indicate de firmele furnizoare in concordanta cu marimea, greutatea, centrul de greutate,
debitul, situatia aparatului, in cazul in care amortizarea vibratiilor nu s-a facut prin constructie.
-burdufuri elastice atat pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului) cu elemente de legatura
intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare.
VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE
Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inainte de predarea catre Beneficiar, toate instalatiile de
ventilare - climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avind drept scop verificarea
instalatiei executate in ceea ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului, performantele si
efectele scontate, precum si crearea tuturor conditiilor necesare unei functionari corecte.
Punerea in functiune si darea in exploatare va cuprinde operatiile specificate mai jos, care vor fi
efectuate in urmatoarea ordine:
-lucrari pregatitoare;
-verificarea instalatiei;
-punerea in functiune a instalatiei;
-reglarea instalatiei;
-probarea echipamentului din instalatie;
CORAL SRL TULCEA
-verificarea eficacitatii globale.

Lucrari pregatitoare
-cunoasterea si insusirea proiectului;
-cunosterea modificarilor date de proiectant pe parcursul executiei proiectului;
-examinarea atenta a instalatiei realizate;
-stabilirea operatiilor de verificare;
-procurarea aparatelor de masura necesare operatiilor de verificare;
-pregatirea fiselor de constatare pentru evidenta datelor culese in cadrul operatiilor de dare in exploatare,
precum si a documentatiei tehnice cu caracteristicile functionale ale echipamentului din componenta
instalatiei.
Verificare instalatiei de ventilare - climatizare cu privire la:
*corespondenta cu prevederile proiectului, cu prescriptiile din standardele in vigoare, precum si cu
prevederile din normativul I 5/98;
*corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute in proiect.
Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate la aparatele si masinile enumerate mai jos
si se vor confrunta caracteristicile indicate in aceste certificate cu cele din proiect precum si cu cele
scrise pe etichetele fixate pe echipamente, la:ventilatoare;pompe;filtre de aer;baterii de incalzire si de
racire;
camere de umidificare;aparate de conditionare;corespondenta dintre geometria instalatiei realizate si cea
proiectata;calitatea executiei;functionarea elementelor componente;alimentarea cu energie electrica, apa
rece, apa calda, agent frigorific;conditiile necesare pentru pornirea instalatiei;conditiile necesare in
vederea asigurarii unei durate de serviciu cit mai indelungate;conditiile necesare in vederea asigurarii
masurilor de tehnica securitatii indicate in proiect;conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea
incendiilor;nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate.
Verificarea instalatiei in detaliu
*Prizele de aer proaspat: pozitia prizei, dimensiunile, fixarea, existenta unor dispozitive de protectie
contra vintului si a patrunderii vietuitoarelor;
*Conductele de aer: materialul, izolatia termica, constructia pieselor speciale. Se va urmari daca au
aparut rezistente aeraulice suplimentare fata de cele prevazute in proiect;
*Capace de vizitare si curatire: pozitia, dimensiunile;
*Ventilatoare: amplasarea, verificarea, racordarea la tubulatura, pozitia de montaj, tipul constructiv,
debitul, presiunea, turatia, sensul, felul actionarii;
*Motoare electrice ale ventilatoarelor: pozitia, tipul, tensiunea, racordareala retea, fixarea, turatia si
punerea la pamint;
*Bateriile de incalzire si racire: pozitia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabarit, tipul
constructiv, fixarea si caracteristicile functionale;
*Filtrele de aer: pozitia in instalatie, modul de racordare la tubulatura, dimensiunile de gabarit, fixarea,
tipul constructiv, caracteristicile functionale;
*Atenuatoare de zgomot:locul de montare in instalatie, tipul, fixarea;
*Dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie, tipul, accesul la comenzi;
*Gurile de introducere: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de
montare, accesul aerului din conducta in gura de ventilare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de
reglare a debitului de aer si pentru orientarea jetului (daca au fost prevazute in proiect);
CORAL SRL TULCEA
*Gurile de evacuare: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de

montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer (daca au fost prevazute in
proiect);
*Dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in instalatie si fata de surse de
generare a noxelor, forma, dimensiuni, existenta dispozitivelor de reglare (daca au fost prevazute in
proiect);
*Filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie, modul de racordare la tubulatura, tipul
si caracteristicile functionale, sistemul de evacuare al prafului colectat, fixarea;
*Gurile de evacuare a aerului viciat: pozitia de montare, fixarea, protectia contra patrunderii
vietuitoarelor, tipul, dimensiunile;
*Sistemele de automatizare: schema, pozitia si tipul traductoarelor si a organelor, modul de actionare
asupra elementelor instalatiei;
*Aparate de masura si control: existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de unitatea
metrologica respectiva.
Controlul starii de curatenie a instalatiei :Se va asigura starea de curatenie in interior si in exterior a
tuturor elementelor instalatiei (conducte de aer, ventilatoare, guri de ventilare, aparate de climatizare,
centrale de ventilare-climatizare).
Inainte de montarea elementelor de filtrare, se vor verifica daca sint curate:
-conductele de aer, in interior;
-plasele de sirma si jaluzelele prizelor de aer;
-camerele de aer din centrala de ventilare si in special camerele de amestec;
-rigolele, canalele de scurgere, sistemele si elementele de golire;
-elementele interioare ale ventilatoarelor (in masura in care este posibil accesul in interiorul carcaselor
ventilatoarelor);
-bateriile de incalzire si de racire;
-tevile de colectare a apei de condensatie de la bateriile de racire;
-bazinele camerelor de umidificare;
-camerele de umidificare;
-separatoarele de picaturi;
-clapetele, jaluzelele cu reglare simultana si orice alt dispozitiv de reglare;
-gurile de ventilare;
-elementele sensibile ale traductoarelor.
La verificarea calitatii executiei se va observa daca:
*dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise;
*nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer, suprafete concave sau convexe, falturi
neetansate, neuniform presate sau cu ondulari;
*suruburile sint strinse suficient;
*garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale canalelor de aer;
*ramele de rigidizare sint fixate strins pe canale, fara joc intre profile si peretii canalelor.
Verificarea modului de montare al canalelor de aer se va face vizual, urmarindu-se daca exista curburi
sau sageti ale traseelor drepte.
Se vor verifica pantele canalelor indicate in proiect, precum si modul de evacuare al condensului.
Se va verifica prin sondaj soliditatea fixarii canalelor.
Verificarea calitatii izolarii termice se va face vizual.
CORAL SRL TULCEA
Verificarea calitatii sistemelor de izolare impotriva transmiterii vibratiilor.

Verificarea, motoarelor electrice, etc. se va face cu aparate de masura.
Verificarea calitatii dispozitivelor de reglare si inchidere se va efectua prin examinarea modului in care
isi indeplinesc functiunea.
Etanseitatea sistemului de conducte se va verifica prin proba cu fum, proba cu solutie de apa cu sapun
sau prin compararea debitelor de aer (debitele din ramificatii si in canalul principal, masurate cu acelasi
tip de aparat, vor putea diferi cu cel mult 10%: debitele din gurile de ventilare si in canalul principal,
masurate cu tipuri diferite de aparate vor putea diferi cu cel mult 15%).
Inainte de punerea in functiune a ventilatoarelor, bateriilor de incalzire/racire, filtrelor, a aparatelor de
conditionare a aerului, se vor efectua operatii de verificare a functionarii instalatiilor electrice aferente,
cu alimentarea intrerupta si cu instalatia sub tensiune.
Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica coordonarea si corelarea lucrarilor de montare a
instalatiilor de ventilare si climatizare cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme, postamente,
goluri).
Punerea in functiune a instalatiei de ventilare-climatizare comporta urmatoarele operatii:
-pornirea in sarcina redusa;
-pornirea in sarcina normala;
-functionarea de proba.
Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a saibarului sau a altui organ
de reglare, montat pe ventilator.
Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni excesive.
Se va verifica daca rotorul ventilatorului se invarteste in sensul corect.
Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina nominala, constatindu-se:
-lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator, motor si sistemul de transmisie;
-curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protectie;
-lipsa unor scantei la motor sau la aparatajul de pornire-protectie;
-lipsa unei incalziri anormale a motorului electric;
-lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere;
-lipsa de incalzire a lagarelor si palierelor;
-la motoare cu viteza variabila se verifica turatia la viteze reduse.
Se vor evita porniri repetate la intervale scurte a motorului electric pentru a evita supraincalzirea
acestuia.
Functionarea de proba se va stabili de la caz la caz, de la citeva ore la citeva zile.
Reglarea instalatiei
Toate instalatiile de ventilare-climatizare se vor regla inainte de predarea catre Beneficiar, astfel incit:
dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asigure debitele de aer indicate
in proiect la toate gurile de introducere si evacuare;
dispozitivele de reglare centrala montate la ventilator sa asigure debitul total al instalatiei indicat in
proiect;
organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare-climatizare cu energie electrica,
apa calda, apa rece, agent frigorific, la parametrii inscrisi in proiect (temperatura, presiune, etc.).
Probarea instalatiei
CORAL SRL TULCEA
Inainte de predarea catre Beneficiar a instalatiilor de ventilare-climatizare se vor verifica, prin masurari,
caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie normala de lucru si anume: ventilatoare,
baterii de incalzire sau racire, filtre de aer proaspat, separatoare de praf.
De asemenea se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor si
dispozitivelor de aspiratie la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de specificul
instalatiei.
La ventilatoarele centrifugale, precum si la cele axiale montate in canal se va masura debitul de aer
furnizat, in situatia racordarii lor normale la instalatie si cu toate dispozitivele de reglare din instalatie
fixate in pozitie normala de functionare. Intre debitul de aer masurat si cel prevazut in proiect se admite
o diferenta de ±5% … ±10% din debitul prevazut in proiect.
In cazul in care diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta in proiect este mai mare
decit cea admisa sa va adopta una din urmatoarele masuri:
- modificarea turatiei, in limitele admise de intreprinderea producatoare si cu acordul scris a acesteia;
-modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei, prin lucrari de corectare corespunzatoare;
-modificarea conditiilor initiale ale proiectului, numai cu acordul comun al Beneficiarului instalatiei si al
proiectantului.
Ventilatoarele axiale de perete, precum si ventilatoarele de acoperis (fara tubulatura de aer), nu vor fi
masurate la pozitia de montaj. La receptia instalatiei se vor admite caracteristicile certificate de
intreprinderea producatoare.
La bateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marimilor caracteristice care definesc
variatia temperaturilor aerului si ale agentului termic, in conditiile de functionare existente in momentul
efectuarii probelor si se vor confrunta cu valorile prescrise in proiect, corespunzatoare regimului
nominal de functionare.
La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu materialul filtrant in stare curata.
Rezistenta aeraulica astfel masurata poate fi cu cel mult 10% mai mare decit rezistenta initiala indicata
in norma interna de fabricatie.
In cazuri speciale, la cererea Beneficiarului sau in urma unor indicatii speciale date in proiect, se va
masura si gradul de retinere al prafului.
Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare.
Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate si neinstruite in centrala de ventilare-
climatizare, la organele de reglaj, control si comanda, prin dispozitii sau dispozitive mecanice sau
electrice de avertizare.
Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine, a precipitatiilor
atmosferice si a vietuitoarelor.
Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit sa fie asigurata protectia persoanelor
impotriva ranirii acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelor instalatiei.
In acest scop:
Suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite, taioase sau de rugozitati care pot provoca raniri;
Temperatura suprafetelor fierbinti ale instalatiei nu va depasi valorile maxime admise de NRPM;
Suprafetele accesibile ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive susceptibile de a fi emise, smulse
sau linse;
Se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii, conform Normativului I7.
In afara conditiilor specificate in documentatia de contractare a proiectului, pentru executia lucrarilor si
pentru materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele:
CORAL SRL TULCEA
-instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor;

-prescriptiile politiei sanitare din zona;
-prescriptiile de protectie contra accidentelor, ale furnizorilor de energie si pentru depozitarea
reziduurilor, -precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instalatorul.
Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratie, solicitarile de
controale si receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si din timp) de catre Antreprenor.
Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati.
Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare conducerii santierului,
inainte de inceputul lucrarilor de executie, o oferta suplimentara, cu probe de calculatie pe baza ofertei
principale.
Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot fi inlocuite numai in
cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se vor consemna in scris.
Norme de protectia muncii
Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari:
Norme generale de protectia muncii - NGPM-96
Normativul privind exploatarea instalatiilor de incalzire centrala I13/1-98
In toate etapele cuprinse in operatiile de executie ale instalatiilor de incalzire, vor fi respectate cerintele
esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:siguranta in exploatare;igiena si
sanatatea oamenilor;protectia impotriva zgomotului;siguranta la foc.
Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de incalzire vor fi
efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie
de echipamente.
Conducatorii de intreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure:
-luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii;
-realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie la cel mult 30 de zile si
----consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate
individual;
-controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor specifice;
-verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.
Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la
normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj individuale.
Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se
accesul altor persoane decat celor autorizate.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de
lucru.Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul evitarii
producerii unor accidente.
Masuri de prevenire a incendiilor-Norme PSI:
Ordinul pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor nr. 775/22.07.98
Ordinul pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea
incendiilor nr.791/2.09.98;HG nr. 678/30.09.98
Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor, privind protectia la actiunea focului P118/93.
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/1994.
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire - I13/2002.
Norme de prevenire si stingere a incendiilor 381/1219/MC/1994.
CORAL SRL TULCEA
Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace si

echipamente de prevenirea si stingerea incendiilor.
Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care
executa aceste instalatii.
Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia atat la
nivelul central al unitatii care executa, cat si local, la unitatile specifice.
Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic in timpul executarii lor.
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform
prevederilor STAS 297/1-88 si 297/2-92.In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate
echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de
pompieri si a pompierilor militari.La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din “Normele
generale de prevenire ti stingerea incendiilor” (Ord.MI nr.381/4.03.94) a normativului C 300
(“Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora”), precum si alte normative in vigoare.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice, topire de
materiale hidroizolante etc.), se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii.
In vederea prevenirii si propagarii incendiilor in cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare vor fi
realizate conform precizarilor din normativul I 5/1996.
Propagarea incendiilor prin tubulatura va fi impiedicata prin prevederea clapetelor antifoc.
Lucrarile de sudura vor fi executate astfel incat sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu
permis de lucru cu fos deschis.Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara
oxiacetilenica.Spatiile in care se realizeaza sudurile vor fi imprejmuite cu panouri rezistente la foc
evacuandu-se materialele combustibile si interzicandu-se accesul altor persoane decat cele care
efectueaza lucrarile.Generatoarele de acetilena vor fi amplasate in spatii ventilate si la distante de minim
10 m de surse de caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen.
Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de executie a sudurilor si de substante sau
materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii,
reductoare etc., in stare perfecta care sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie.
Spatiile in care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara
recircularea aerului.Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de
vopsire. Aceste zone vor fi imprejmuite cu panouri de protectie.
In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot
produce scantei.Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi
limitata la strictul necesar.
In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vantului astfel incat vaporii
substantelor sa nu fie indreptati spre sursa de foc.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante
inflamabile.
Masuri PSI:
- Instructajul tuturor muncitorilor din santier.
- Formarea unei echipe de pompieri civili, cu instructajul conform normelor.
- Echiparea santierului cu mijloace de stingerea incendiilor.
- Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari in caz de incendiu.
CORAL SRL TULCEA
Se mentioneaza ca masurile PSI si normele PSI indicate nu sunt limitative, ele vor fi completate in
timpul executiei cu masurile necesare conform specificului lucrarii.
S.C. CORAL PTE 3 -D1-00

S.R.L. LUCRĂRI DE DRUMURI
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
TERASAMENTE PENTRU DRUMURI

Prevederi generale
Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea lucrarilor de pamint constind in saparea, incarcarea in
mijlocul de transport, transportul, descarcarea ,imprastierea, nivelarea si compactarea pamintului,
executate in vederea realizarii infrastructurii si a celorlalte elemente aferente drumului.
In raport cu situarea platformei fata de linia terenului natural, terasamentele se executa:
*In rambleu sau umplutura
*In debleu sau sapatura
*In profil mixt
In raport scopul cresterii productivitatii muncii la executarea terasamentelor se va folosi o mecanizare
intensiva a lucrarilor. Utilizarea metodelor manuale de lucru se va putea face numai in mod
exceptional , atunci cind executarea mecanizata nu se justifica din punct de vedere al conditiilor locale si
de tehnica securitatii muncii;
Lucrarile de terasamente vor incepe dupa executarea operatiilor de pichetare, retrasare si lucrari
pregatitoare.
CORAL SRL TULCEA
Proiectantul va prevedea in documentatia tehnica a lucrarilor de drumuri metode si mijloace de executie

a terasamentelor. Aceasta documentatie va contine si studiile geotehnice intocmite la proiectare, de care
va tine seama constructorul in timpul executiei. Eventualele neconcordante intre situatia luata in
consideratie in proiect, pe baza studiului geotehnic si cea constatata de constructor pe teren la executarea
terasamentelor, vor fi semnalate Inginerului si Proiectantului pentru a stabili masurile corespunzatoare
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/2-76 - Teren de fundare. Determinarea densitatii scheletului pamantului
STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor
STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate
STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/6-76 - Teren de fundare. Determinarea permeabilitatii in laborator.
STAS 1913/8-82 - Teren de fundare. Determinarea inaltimii capilare in pamanturile necoezive. Metoda
coloanei de pamant.
STAS 1913/9-86 - Teren de fundare. Determinarea caldurii maxime de umezire a pamanturilor.
STAS 1913/12-88 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor
cu umflari si contractii mari.
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilorde compactare.Incercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice, pe teren
STAS 1709/1-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet
in complexul rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si
remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/3-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea
sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 2914-84 - Lucrari de drumuri.Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 2916-87 - Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor si santurilor. Prescriptii generale
de proiectare.
STAS 7107/1-76 - Teren de fundare. Determinarea materiilor organice.
STAS 7107/3-74 - Teren de fundare. Determinarea continutului de carbonati.
STAS 8840-83 - Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii
tehnice generale de calitate.
CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii
STAS 9824-0-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale.
STAS 9824-3-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
STAS 9824-4-83 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a lucrarilor de arta. Supraterane
MATERIALE FOLOSITE
PAMINTURI PENTRU TERASAMENTE
Clasificarea pamanturilor pentru terasamente
Determinarile de laborator asupra paminturilor, clasificarea lor si a altor roci ce se folosesc la
terasamente, calitatea ca material pentru terasamente, proprietatile constructive si modul de sapare sunt
reglementate in STAS-uri si normative.
Calitatea paminturilor folosite la terasamente se determina conform prevederilor STAS 2914
CORAL SRL TULCEA
Paminturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climatice si hidrologice , la orice
inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Paminturile clasificate ca bune pot fi deasemenea folosite ca si cele foarte bune, numai ca in procesul de
compactare intervine un utilaj de compactare mai special (utilaje vibratoare).
Paminturile clasificate ca mediocre si rele, in cazul cind conditiile hidrologice locale sunt mediocre si
nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709.
In cazul in care paminturile prafoase si argiloase sunt folosite in conditii hidrologice locale nefavorabile
se vor lua masuri de stabilizare a acestora cu var, zgura, stabilizatori chimici, pina la 30 cm, in partea
superioara a terasamentului .
Se recomanda ca partea superioara a rambleelor la drumuri, pe 0,5 – 0,7 m inaltime si pe toata latimea sa
se execute din paminturi neprafoase.
Nu se vor utiliza in ramblee paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si vegetale,
paminturi cu consistenta sub 0.75, precum si paminturile cu un continut mai mare de 5% de saruri
solubile in apa.Nu se vor introduce in umplutura bulgari de pamint inghetat sau cu continut de materi
organice putrescibile (brazde, frunzis, radacini, crengi..)
PAMINT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales
din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii
organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului” cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor
de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu
aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
PAMINTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa
aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile
aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
MATERIALE GEOCOMPOZITE
GEOGRILE
Generalitati
Pentru prevenirea aparitiei fisurilor, rosturilor si crãpãturilor de la suprafata imbrãcãmintii vechi pe
suprafata imbrãcãmintii noi sau armarea imbrãcãmintii asfaltice pe zonele de franare din vecinãtatea
intersectiilor si pe zonele ce vor deveni spatii de parcare este necesara folosirea geocompozitelor.
Utilizarea geocompozitelor pe aceste zone are ca scop prevenirea deformãrii imbrãcãmintii asfaltice la
actiunea fortelor tangentiale, de franare si accelerare, si a celor statice de lungã duratã (date de
vehiculele ce stationeazã).
In acest capitol sunt prezentate cateva prescriptii de executie, ce trebuiesc avute in vedere la punerea in
operã a unui geocompozit, prescriptii ce sunt valabile si pentru alte tipuri de materiale similare.
Transportul si depozitarea
Geogrila este protejata prin ambalaj impotriva deteriorarii in timpul transportului.
Rolele se vor depozita pe suprafete curate, drepte. Acestea pot fi suprapuse pana la max. 3, una peste alta
si se vor aseza paralel.
CORAL SRL TULCEA
Pregatirea stratului suport

Geogrilele se aseaza intotdeauna intre doua straturi de mixturi asfaltice. In cazul unui suport
nebituminos (beton) se recomanda asternerea unui strat de egalizare din mixturã asfalticã de min. 2 cm.
Suprafata va fi uscata, curata si plana. In cazul in care suprafata prezinta denivelari mari, aceasta se va
freza si readuce la profilul plan. Suprafetele frezate nu vor avea rizuri mai mari de 10 mm si vor fi
curatate de materialul frezat. Fisurile izolate cu o deschidere mai mica de 3 mm pot fi acceptate. Fisurile
transversale mai mari de 3 mm precum si cele longitudinale mai lungi de 3 m si cu dechideri mai mari
de 5 mm vor fi colmatate cu un mastic bituminos (dupa ce in prealabil au fost curatate).
Pentru a realiza un montaj corespunzator, suprafata astfel pregatita se va acoperi cu liant bituminos care
va asigura aderenta necesara. La suprafete frezate se va creste cantitatea cu 0,1 kg/ m². Stropirea cu
emulsie va fi uniforma pe toata suprafata. Inainte de asternerea geogrilei este necesar ca emulsia sa se
rupa. Ruperea emulsiei se recunoaste prin schimbarea culorii acesteia. Montarea geogrilei pe o suprafata
necorespunzatoare sau peste emulsie nerupta are efecte negative asupra rezultatelor operatiunii de
armare a imbracamintii asfaltice.
Montarea geogrilei
Se va fixa capatul rolei cu ajutorul cuielor de prindere cu saiba (50 mm lungime, diametru saiba 36 mm).
Pentru aceastã operatiune sunt necesare circa 8 cuie pentru o latime de 3,6 m. O altã fixare in lungul
rolei nu mai este necesara. Dupã fixare se va derula rola de geogrila in directia de turnare a mixturii
asfaltice. Derularea rolei se poate efectua mecanic sau manual, cu conditia sa se impinga egal pe toata
lungimea rolei pentru a nu se aseza cu pliuri. Geogrila se asterne cu geotextilul catre stratul de emulsie
(geotextilul la partea de jos). Pentru a impiedica lipirea marginii, aceasta este prevazuta cu o banda din
material geotextil. In timpul derulãrii rolei aceasta se va indeparta.
Nu este permis ca geogrilele sa aiba pliuri!
Suprapunerea geogrilei se va face pe 15 cm transversal (directie perpendiculara pe axul drumului) si 25
cm longitudinal (la terminerea unei role). In zona suprapunerii intre cele doua geogrile se va aplica
emulsie cationica (ca. 0,15 kg/m²). Suprapunerile de la capatul rolelor se vor face tinandu-se cont de
directia de turnare a asfaltului. Suprapunerile mai multor straturi se vor decala (sa existe doar intersectii
in forma literei „T“). In curba, materialul se va taia si se va suprapune in asa fel incat sã se adapteze la
de raza curburii.
O pretensionare a geogrilei nu mai este necesara.Peste geogrila nu se va circula inainte de a se turna
primul strat de mixturã.Imbinarile straturilor de mixturi nu se vor suprapune peste imbinarile geogrilei
Compactarea mixturii se face intai de catre grinda finisorului apoi cu cilindri usori, mijlocii sau cilindrii
compactori pe pneuri. Compactarea finala se poate face si cu cilindrii grei.
Folosirea cilindrilor vibratori la straturi de asfalt cu o grosime mai mica de 8 cm poate influenta negativ
legatura intre straturile de asfalt.
Cazuri de exceptie - In cazuri speciale cand se prevede o solicitare extrema a geogrilei prin intermediul
repartizatorului, ca de exemplu in pante sau la latimi extrem de mari, se recomanda protejarea geogrilei
inainte de turnarea asfaltului, prin intermediul unuei mixturi asfaltice sau a unui tratament de suprafata
cu criblura.
Mixtura asfaltica se va pune in opera manual sau cu ajutorul unei instalatii speciale, montate pe
camionul care in acest caz va merge cu spatele.
Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare, de ex. cu ajutorul cilidrului compactor de 2- 3
t. In final se poate turna asfaltul cu ajutorul repartizatorului de asfalt.
CORAL SRL TULCEA
Tratamentul cu criblura se va executa astfel: se va imprastia emulsia bituminoasa ca. 1,3 kg / m² U 70 K

dupa care se va imprastia direct criblura 5 / 8 , 7 kg / m² .
Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare cu ajutorul unui cilidru compactor pe pneuri.
GEOTEXTILE
Generalitati -executarea si receptionarea geotextilelor cu rol de filtrare si separare la fundatiile de
drumuri.
Prezentele specificatii se aplica pentru realizarea stratului de separatie geotextil la drumuri. El cuprinde
conditiile tehnice comune care trebuie indeplinite la proiectare, executie, controlul de calitate si
conditiile de receptie a acestor lucrari.
Realizand un strat continuu, intre doua materiale cu caracteristici mecanice diferite (cu sau fara cir-
culatie de apa), cel mai adesea intre un strat de agregate naturale granulare si un pamant fin, umed,
argilos, prafos sau nisipos, geotextilul impiedica interpenetrarea lor sub actiunea circulatiei vehiculelor,
a vibratiilor si compactarii. Prin aceasta actiune, geotextilul asigura conservarea proprietatilor mecanice
ale celor doua naturi de materiale aflate in prezenta documentatie
In afara de actiunea anticontaminanta, geotextilul asezat pe suprafata patului de pamant, la drumuri, prin
rezistenta sa la tractiune, suficient de mare, preia eforturile de intindere rezultate din solicitarea la
incovoiere a structurilor de deasupra; reduce si omogenizeaza deformabilitatea pamantului si creste
rezistenta la rupere a pamantului.
Principalele functii ale stratului de separatie geotextil pentru drumuri sunt:
*separarea, adica prevenirea penetrarii agregatelor naturale in patul de pamant al drumului si invers, a
pamantului in fundatie prin actiunea mecanica a circulatiei vehiculelor;
*filtrarea, prevenirea migrarii particulelor fine argiloase si prafoase din pat in fundatie atunci cand se
misca apa;
*ranforsarea, care determina schimbarea starii de solicitare a straturilor si preluarea de catre geotextil, a
solicitarilor de intindere, la care este supus. Ranforsarea este de doua tipuri:
cu retinerea miscarii laterale a agregatelor naturale din fundatie caracteristica drumurilor cu pat
rezistent. Este cazul drumurilor definitive, unde nu se admite formarea fagaselor, iar eforturile si
deformatiile de intindere la care este supus geotextilul, sunt mici;
ranforsare pe drumurile cu pat slab, cand, in timpul exploatarii drumului, geotextilul este supus mult mai
mult la intindere, interactiunea dintre patul deformabil si geotextil fiind mai insemnata si cu atat mai
eficienta, cu cat geotextilul are un modul de elasticitate mai mare. Este cazul drumurilor provizorii, unde
structura rutiera se taseaza sub actiunea traficului si determina formarea fagaselor, iar geotextilul este
supus la deformatii mari, fiind mult mai solicitat la intindere.
Folosirea geotextilelor, intre patul de pamant si materialul pietros, constituie un strat suport, care
prezinta si urmatoarele avantaje:
*previne producerea pierderilor de grosime ale stratului de fundatie, prin contaminarea cu pamant din
pat. Particulele fine de argila si praf, care avanseaza in fundatie, micsoreaza rezistenta acesteia,
reducandu-i unghiul de frecare interioara.
*actioneaza ca un container care, in afara de prevenirea infundarii granulelor de piatra, favorizeaza
consolidarea fundatiei;
*asigura eliminarea treptata a apei, din patul de pamant, determinand consolidarea in timp a patului.
Prevederi generale
CORAL SRL TULCEA
La executarea lucrarilor se respecta prevederile din proiect, din standardele si normativele in vigoare, in
masura in care completeaza si nu contravin prevederilor acestui caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilitati proprii, sau prin colaborare cu unitati specializate, efectuarea
incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini, care vor fi inscrise in
registrul de laborator.
Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor organizatorice si tehnologice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor acestui caiet de sarcini. Va avea un registru de santier unde vor fi
inscrise dispozitiile de santier emise de “Inginer”.
Nu se executa lucrari pe timp de ploaie si de nisoare. Executarea straturilor prevazute in acest caiet de
sarcini pe timp friguros, sub -5°C, se interzice.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a conditiilor de executie, cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor de laborator si teren efectuate. Se va mentiona
si starea vremii (temperatura atmosferica, ploi sau vreme uscata, etc.).
In cazul in care se constata abateri de la proiect si de la prezentul caiet de sarcini “Inginerul” va dispune,
prin dispozitie de santier, intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
GEOTEXTILUL CU ROL DE SEPARARE SI CONSOLIDARE.
Va avea urmatoarele caracterisitici:
*Rezistenta la perforare CBR: min 3300 N
*Rezistenta la tractiune longitudinala : 21.5 kN/m
*transversala : 21.5 kN/m
*Elongatia la incarcare max longitudinala: 100%
*transversala: 40 %
*Dimensiunea porilor O90 : 95 µm
*Permeabilitatea la apa, normal pe plan (Δh = 50 mm): 70 l/m²s
*Permeabilitatea la apa in plan (20 kPa): 6.8x10-6m²/s
*Durabilitate de minim 25 ani (va fi corelata cu PH – ul pamintului de fundare si temperatura solului)
Punerea in opera
Executia lucrarilor se face potrivit proiectului de executie ( desenelor), a recomandarilor producatorului
geosinteticului si a acestui caiet de sarcini, de unitati specializate.
Pregatirea suprafetelor:
*Gropile trebuie umplute pentru a evita tensionarea geotextilului la instalare
*Pietrele mari, crengile sau alte resturi se vor indeparta inainte de instalarea geotextilului
Inainte de inceperea lucrarilor, se face un plan de pozare a geotextilelor, care cuprinde dispunerea
benzilor, pozitonarea lor in plan si stabilirea ordinii de asezare in lucrare. Se va tine seama de directia
solicitarilor, de directia de circulatie a mijloacelor de transport si de basculare a materialelor pe pante, de
directia de scurgere a apelor si de posibilitatile de evacuare a apelor (Geotextilul se va instala relaxat (se
va evita tensionarea lui) astfel incat sa avem rezistenta la tractiune pe directia posibilelor miscari
(deplasari ulterioare) sau pe directia curgerii apei).
In zone cu vant sau pe timpul cand actioneaza vantul, care poate deplasa geotextilul, acoperirea acestuia
se va face imediat dupa intinderea fasiilor si fixand fasiile prin lestare cu material din stratul superior
respectiv sau cu bolovani, scoabe metalice sau ancorandu-le la margini, prin ingroparea lor.
Cand trebuie sa suporte circulatia autocamioanelor, alegerea geotextilelor se va face tinand seama ca ele
sa aiba o rezistenta suficienta pentru a nu se rupe. Se va interzice circulatia pe geotextile a vehiculelor
CORAL SRL TULCEA
care produc solicitari importante, cum sunt cele pe senile, carutele, camioanele, precum si circulatia
animalelor.
De asemenea, nu se va circula pe terenuri cu relief neregulat, acoperite cu geotextile. In acest caz,
suprapunerea saltelelor asamblate se poate face pe 0,5…2 m, astfel incat sa nu ramana portiuni
neacoperite cu geotextil si cu stratul de deasupra.
Coaserea sau suprapunerea geotextilului.
Suprapunere: min 30 cm. Suprapunerile trebuie sa fie realizate in directia scurgerii apei si deasemenea
trebuie fixate temporar cu capse sau scoabe (fixaje metalice) cu diametru de 5-6 mm, lungimea de 40-50
cm, cu rondele la capat. Fixajele metalice se monteaza de-a lungul suprapunerii din m in m.
Fixarea se va face astfel incat geotextilul sa ramana relaxat (lejer si nu intins), pentru a se asterne bine pe
toate neuniformitatile si pentru a se comporta bine atunci cand se vor instala blocurile de piatra.
Daca se va coase atunci rezistenta din cusatura trebuie sa respecte anumiti parametrii.
Acoperirea geotextilului se va face functiie de indicatiile din Certificatul de Conformitate care insoteste
produsul, la intervalul de timp specificat la capitolul cerinte de mediu si instalare’’.
GEOMEMBRANE
Etansarile din materiale sintetice trebuie sa fie construite cu geomembrane din polietilena de inalta
densitate (PEHD), de grosime mai mare sau egala cu 2,5 mm pentru depozitele de clasa a, respectiv 2,0
mm pentru depozitele de clasa b.
Straturi de etansare
Cerinte de ordin general
Straturile de etansare executate din materiale sintetice prefabricate sunt construite in concordanta cu
tabelul urmator:
Depozite pentru Depozite pentru Depozite pentru
Categoria
deseuri inerte deseuri nepericuloase deseuri nepericuloase
Etansare sintetica Nu se cere Se cere Se cere
Strat de drenaj Nu se cere Se cere Se cere
Se accepta solutii tehnice alternative de etansare cu ajutorul altor materiale, numai daca acestea respecta
conditiile necesare privind protectia subsolului si apei subterane, in mod echivalent cu etansarile cu
geomembrane.
Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determina in
conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de
constructii" indicativ, NP 075 - 2002.
Caracteristicile impuse pentru utilizarea geomembranelor la depozitele de deseuri trebuie sa fie in
conformitate cu SR EN 13257:2001.
a.CERINTE SPECIALE PENTRU GEOMEMBRANELE PEHD

CERINTE PRIVIND PROPRIETATILE FIZICE ALE GEOMEMBRANELOR
Proprietatea fizica Metoda de determinare Valori minime admise

SR EN ISO 9863-2:1999 2,5 mm (clasa a)
Grosimea (mm)
SR EN 1849-2:2010 2,0 mm (clasa b)
SR EN ISO 1183-3:2003
Densitatea (kg/dm3) 0,95 kg/m3
SR EN 1849-2:2010
CORAL SRL TULCEA
Masa pe unitatea de SR EN ISO 1183-3:2003

2.500 g/m²
suprafata SR EN 1849-2:2010
CERINTE PRIVIND REZISTENTELE MECANICE ALE GEOMEMBRANELOR

REZISTENTA LA INTINDERE
Rezistenta la intindere a geomembranelor se determina prin:
solicitare la intindere monoaxiala pe esantioane de forma in dublu T de latime constanta;

in conditii de solicitare tridimensionala.
In tabelul urmator sunt date cateva valori orientative ale rezistentei la intindere a geomembranelor din
PEHD.
Testul
Testul dublu Testul cu latime
tridimension
Teste U.M T constanta
al
Deformatii .
l=6,3mm l=25m l=200m Φ=610mm
m m
MPa 22 21 19 16
% 11 13 15 47
MPa 28 24 21 16
% 700 600 >500 47
Determinarea rezistentei la intindere se face in conformitate cu SR EN ISO 527.
REZISTENTA LA IMPACT (SOC)
Geomembranele sunt foarte sensibile la degradare ca urmare a actiunilor mecanice cum ar fi caderea
unor obiecte grele.
Rezistenta la impact se determina prin metoda Spencer, care consta prin caderea pe o mostra de
geomembrana a unui pendul prevazut la un capat cu un con, masurandu-se energia la care se produce
penetrarea. In tabelul urmator sunt prezentate rezistentele la impact ale unei geomembrane PEHD de
grosime g = 1 mm, in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare.
Unghiul conului (º) 15 30 45 60 90
Rezistenta la impact (joule) 7.6 9.3 11.2 11.2 8.7
REZISTENTA LA POANSONARE STATICA

Pentru determinarea rezistentei la poansonare a geomembranelor se utilizeaza o mostra circulara fixata
pe un inel, care este solicitata static la compresiune inregistrandu-se forta la care se produce ruperea.
Determinarea se efectueaza in conformitate cu EN 12730:2001.
Pentru geomembrane groase, forta la care se produce ruperea este de cca. 2.200 N.
UNGHIUL DE FRECARE LA INTERFATA DINTRE GEOMEMBRANELE NETEDE PEHD SI ALTE

MATERIALE
Rezistenta la forfecare exprimata prin unghiul de frecare la interfata dintre geomembranele PEHD si
diverse materiale este exemplificata in tabelul urmator:
Materialul cu care geomembrana vine in contact Unghiul de frecare
Nisip grosier (Φ = 30°) 18º
Nisip fin (Φ = 26°) 17 º
CORAL SRL TULCEA
Geotextil netesut impaslit 8º

Geotextil netesut termosudat 11 º
Geotextil netesut monofilament 6º
Geotextil tesut din benzi 10º
Determinarea unghiului de forfecare se face in conformitate cu prEN 12957-1.
REZISTENTA LA SFASIERE
Rezistenta la sfasiere se determina pe probe de forma trapezoidala cu taietura de initiere sau pe probe de
tip despicate. Valorile rezistentelor la sfasiere variaza intre 20 N si 130 N pentru epruvetele trapezoidale
confectionate din geomembrane subtiri si respectiv intre 90 N si 450 N pentru geomembranele groase
testate pe probe despicate.
Determinarea rezistentei la sfasiere se face conform:STAS 6127/87 si SR EN 12310-2:2001

REZISTENTA IMBINARILOR SUDATE
Testarea rezistentei sudurilor de imbinare a geomembranelor se face in conformitate cu:
SR EN 12316-2:2001 si SR EN 12317-2:2011
CERINTE PRIVIND STABILITATEA SI DURABILITATEA GEOMEMBRANELOR
CERINTE PRIVIND REZISTENTA LA DEGRADARE CHIMICA
Geomembranele PEHD se testeaza prin imersare in diverse substante chimice pe o perioada cuprinsa
intre 30 si 120 de zile. Dupa aceasta perioada se repeta testele pentru determinarea caracteristicilor fizice
si de rezistenta ale geomembranei.
Rezistenta la degradare sub actiunea agentilor chimici se determina in conformitate cu:
*SR EN 14030:2002
*SR EN 14030:2002/A1:2004
*EN 1847:2010
*SR EN ISO 175:2011
CERINTE PRIVIND REZISTENTA LA DEGRADAREA TERMICA SI PRIN OXIDARE
(REZISTENTA LA IMBATRANIRE)
Geomembranele sunt sensibile la variatiile mari de temperatura precum si la actiunea radicalilor de tip
hidroperoxid, care trec in structura moleculara a polietilenei. Pentru combaterea acestor efecte se
recomanda acoperirea cat mai rapida a geomembranei puse in opera.
Determinarea rezistentei la degradare termica si prin oxidare (imbatranire) a geomembranelor se face in
conformitate cu: SR EN 1107-2:2001 ;SR EN 1296:2003;SR EN 495-5:2003;ENV ISO 1438:1999
SR EN 12224:2001;SR EN ISO 13438:2005
CERINTE PRIVIND REZISTENTA LA DEGRADARE PRIN ACTIUNEA FACTORILOR
BIOLOGICI
Degradarea biologica se datoreaza in principal actiunii bacteriilor, ciupercilor si animalelor.
Geomembranele trebuiesc protejate impotriva actiunii factorilor biologici atat in perioada de executie cat
si in perioada de exploatare a depozitului de deseuri.
CERINTE CONSTRUCTIVE PENTRU BARIERA, IMPERMEABILIZARE SI SISTEMUL DE
DRENAJ PENTRU LEVIGAT
TERENUL DE POZARE AL ETANSARII SINTETICE
Stratul de baza pe care se aseaza stratul sintetic de etansare trebuie sa aiba toleranta la planeitate de
maximum 2 cm/4,0 m.
CORAL SRL TULCEA
Pantele se proiecteaza si se construiesc astfel incat, dupa stingerea tasarilor in terenul de fundare aceasta
sa aiba o inclinatie finala de cel putin 3% transversal pe reteaua de conducte de drenaj si cel putin 1%
longitudinal pe aceasta. Punctele cu adancimea cea mai mare trebuie sa fie amplasate in afara zonei
impermeabilizate.
PROTECTIA MECANICA A ETANSARII SINTETICE
Geomembranele PEHD din stratul de etansare de la baza depozitului se protejeaza impotriva penetrarii
mecanice provenite din incarcarea data de corpul deseurilor. Stratul de protectie poate fi constituit din
geotextile si/sau dintr-un strat de nisip mediu-fin (conform STAS 1913/5-85).
Geotextilele trebuie sa fie fabricate din fibre noi de polietilena sau polipropilena. Caracteristicile fizice,
mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilelor se determina in conformitate cu prevederile
"Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii", NP 075-02.
ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII
Inainte de fabricarea si comandarea stratului impermeabil de geomembrana, Antreprenorul va transmite
Inginerului urmatoarele:
*Mostre din materialul de geomembrana propus pentru lucrari.
*Proprietatile tipice ale materialelor.
*Calcule, teste si informatii care demonstreaza ca materialele sunt potrivite pentru a fi puse in opera, ca
au
rezistenta la strapungeri, permeabilitatea necesara si ca indeplinesc alte criterii din cadrul proiectului.
Asigurarea si controlul calitatii sunt definite in cadrul contractului.
In cadrul fabricarii si instalarii unui strat impermeabil:
*Asigurarea calitatii’ se refera la un tipar planificat de mijloace si actiuni sistematice, intreprinse pentru
a asigura conformitatea fabricarii si instalarii sistemului de impermeabilizare cu Desenele si
Specificatiile.
*Controlul calitatii’ se refera la acele actiuni intreprinse de producator pentru a se asigura ca respectivele
materiale indeplinesc cerintele specificatiilor.
Inainte de instalarea stratului de geomembrana, Antreprenorul va depune caietul de sarcini pentru
executia lucrarilor, care va descrie dispunerea instalatiilor, dispunerea propusa a panourilor, metodele de
sudare, materialele si detaliile legate de personalul de instalare (inclusiv experienta in lucrarile de
instalare a straturilor de impermeabilizare).
Cerinte pentru geomembrana-Toate materialele folosite ca parte a sistemului de straturi impermeabile
vor avea o durata de viata de cel putin 120 de ani, daca fac parte din lucrarile permanente. Se va tine
cont de faptul ca elementele granulare ale stratului de impermeabilizare pot fi expuse conditiilor de
vreme locale pentru perioade de pana la 6 luni.
Aceasta sectiune stabileste cerintele minime de asigurare si control ale calitatii care vor fi urmarite de
contrator pentru stratul de geomembrana.
Livrarea-La receptia materialului pe santier, Antreprenorul va furniza Inginerului un certificat de control
al calitatii pentru fiecare rola de geomembrana livrata. Certificatul de control al calitatii va fi inclus in
Raportul de Asigurare a Calitatii, elaborate la sfarsitul operatiunilor de aplicare a stratului impermeabil
si va include:Numarul de role si datele de identificare.
Rezultatele testelor de control al calitatii, conform tabelului de mai jos.
Tabelul 7.
Parametri Cerinte Toleranta Metoda de verificare
Aspect Fara defectiuni si defecte Inspectie vizuala
CORAL SRL TULCEA
Parametri Cerinte Toleranta Metoda de verificare

vizibile
Grosime 2,0mm -10 % ISO 4648:1991
Inaltimea asperitatii (pe fiecare 0,25mm (medie minima) nu GRI-GM 12
parte) pentru geomembrana
texturata
Densitate Min. 0,94 g/cm3 nu DIN 53479
Indicele de topire (190/5) 0,6–0,8 g/10 min nu ISO 1133/18
ASTM D-1238;Cond.
Continut de negru de fum Min. 2,0% nu
E
Deformatie bi-axiala la intindere Min. 15% nu ASTM D5617-94
Caracteristici de deformare:
- Alungire la rupere Min. 50% nu
- Tensiune de intindere la rupere min. 10 N/mm² nu ISO 527-3:1993
Deformatie si tensiune la nu ISO 37:1994
punctul de curgere care va
fi indicat
- Rezistenta la rupere 75 N/mm nu ISO 6383/1:1985
- Rezistenta la perforare Forta min. 500 N nu ASTM D5596
- Stabilitate dimensionala la DIN 169381986
max. +/-2% nu
temperatura ISO 11501:1995
ISO 974:1980;DIN
- Fragilitate la temperaturi scazute max. -20oC nu
16726
- Rezistenta chimica Modificarea proprietatilor nu ISO 175:1981
mecanice max. 20% dupa ISO 1817:1985
16 saptamani ASTM-D 3083
- Rezistenta biologica Modificarea proprietatilor nu DIN 53739:1984
mecanice max. 20% dupa
16 saptamani
Transportul si manevrarea
Antreprenorul va furniza un caiet de sarcini care va acoperi transportul in conditii de siguranta,
descarcarea si stocarea geo-membranei inainte ca materialul sa fie expediat catre santier. Caietul de
sarcini va include detalii legate de echipamentele care vor fi folosite pentru a preveni deteriorarea
geomembranei si de instruirea operatorilor.
La receptia geomembranei pe santier, Antreprenorul va efectua o inspectie a tuturor rolelor, pentru a
descoperi defecte sau deteriorari. Aceasta inspectie va fi efectuata initial fara a desface rolele, cu
exceptia cazului in care se gasesc sau se suspecteaza defecte sau deteriorari. Antreprenorul va comunica
deteriorarile rolelor Inginerului. Antreprenorul va inlocui materialul deteriorat.
Depozitarea
Antreprenorul va pregati o zona neteda, bine uscata, fara denivelari, pentru a fi folosita pentru
depozitare, amplasata intr-o zona sigura, protejata de furt, vandalism si trafic. Toate componentele
CORAL SRL TULCEA
geomembranei vor fi depozitate deasupra nivelului solului si mentinute in stare uscata. Locatia sau
locatiile de depozitare vor fi aprobate de Inginer.
INSTALAREA MEMBRANEI HDPE
SANTURILE DE ANCORARE
Santurile de ancorare pentru sistemul de impermeabilizare vor fi excavate conform detalierii din desene.
Inainte de plasarea membranei in santul de ancorare, Antreprenorul trebuie sa verifice urmatoarele:
Marginile unde stratul de impermeabilizare intra in sant nu prezinta neregularitati, denivelari etc., pentru
a evita eventualele deteriorari ale stratului.
Stratul de impermeabilizare poate fi amplasat fara a fi deteriorat de eventuale corpuri ascutite.
Santul si peretii santului nu prezinta denivelari care ar putea deteriora stratul.
Orice defecte aparute in constructia santurilor care ar putea reduce calitatea instalarii stratului de
impermeabilizare trebuie remediate imediat.
AMPLASAREA PANOURILOR
Un panou este o portiune de geomembrana, care urmeaza a fi sudata pe teren, de exemplu, un panou este
o rola sau o bucata taiata dintr-o rola. La momentul instalarii, Antreprenorul va da fiecarui panou un cod
de identificare (numar sau litera-numar). Acest cod de identificare va fi stabilit de Inginer. Acest cod de
identificare al panoului de teren va fi cat mai simplu si mai logic posibil.
Antreprenorul va furniza un desen care va detalia configuratia locatiilor pentru panourile folosite. Un
desen asa cum au fost amplasate panourile, care va include localizarea testelor si a reparatiilor, va fi
actualizat saptamanal si transmis Inginerului.
PREGATIREA STRATULUI DE ARGILA PENTRU APLICAREA GEOMEMBRANEI
Imediat inainte de aplicarea geomembranei, suprafata pregatita conform descrierii prezentelor
Specificatii va fi aprobata de Inginer. Orice masuri de remediere al stratului impermeabil de baza din
argila va fi stabilita de Inginer inainte de a fi executata de Antreprenor.
LOCATIA
Panourile vor fi amplasate de Antreprenor in concordanta cu desenele Antreprenorului pentru
pozitionarea panourilor si cu Specificatiile. Orice modificari aparute vor fi convenite cu Inginerul.
IDENTIFICAREA PANOURILOR PE TEREN
Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest cod de
identificare al panoului de teren va fi cat mai simplu si mai logic posibil.
PROGRAMUL DE INSTALARE
Panourile vor fi amplasate cate unul o data si fiecare dintre ele va fi sudat imediat dupa amplasare
(pentru a diminua numarul de panouri de teren nesecurizate). Antreprenorul va inregistra codul de
identificare, locatia si data instalarii pentru fiecare panou de geomembrana. Inginerului i se va transmite
un Raport
Zilnic de Progres, care va include, fara sa se limiteze la, urmatoarele:
*Numele personalului de pe santier.
*Detalii legate de evolutia lucrarilor.
*Detalii legate de panourile de teren instalate.
*Detalii legate de testele de teren si de reparatii.
METODA DE AMPLASARE
-Se va asigura ca geomembrana nu este deteriorata de echipamente in timpul manipularii acesteia, de
trafic, caldura excesiva, scurgere de hidrocarburi sau prin alte modalitati.
CORAL SRL TULCEA
-Se va verifica ca suprafata de sub geomembrana pregatita pentru a aplica geomembrana nu a fost
deteriorata din momentul in care a fost acceptata anterior si este inca in stare acceptabila imediat inainte
de aplicare.
-Se va asigura ca personalul care lucreaza la aplicarea geomembranei nu fumeaza, poarta incaltari
adecvate sau nu desfasoara activitati care ar putea deteriora geomembrana. Toate persoanele care vor
merge sau vor lucra pe stratul de impermeabilizarea din HDPE vor purta incaltaminte cu talpi usoare.
-Se va asigura ca metoda folosita pentru a desface panourile nu afecteaza stratul de argila. Se va acorda
atentie speciala sigurantei personalului atunci cand se desfac rolele pentru a fi plasate pe suprafete
inclinate.
-Se va asigura ca metoda folosita pentru a plasa panourile diminueaza cutele (mai ales cutele de la
imbinarea panourilor adiacente). Noului panou i se va permite sa ajunga la aceeasi temperatura cu
panoul deja asezat, in asa fel incat sa se intinda la fel.
Daca exista intarzieri in amplasarea geo-textilului si/sau a stratului de pietris pe membrana,
Antreprenorul va aplica sarcini temporare adecvate (cum ar fi nisip, saci, cauciucuri), in asa fel incat sa
nu deterioreze geomembrana, pentru a preveni ca aceasta sa fie ridicata de vant. Sarcinile temporare sau
ancorarea vor fi indepartate inainte de aplicarea geotextilului si/sau a stratului de pietris.
-Se va plasa geotextilul si/sau stratul de pietris imediat ce testul de verificare a calitatii specificat a fost
finalizat, pentru a miscora zona cu geomembrana neprotejata.
-Se va asigura ca intrarea in contact direct cu geomembrana a echipamentelor sau mijloacelor de
transport este diminuata in timpul aplicarii geotextilului si/sau a materialului pentru stratul de pietris si
va proteja geomembrana in caz de trafic excesiv.
REALIZAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE
DISPUNEREA SUDURII
In general, sudurile vor fi orientate paralel cu linia de inclinatie maxima a taluzului. In colturi si locatii
geometrice cu forma ciudata, numarul de suduri trebuie diminuat. Nici o sudura nu va trebui sa aiba mai
putin de 1,5m de la extremitatea inferioara a taluzului sau de zonele cu potentiale concentratii de
tensiune, cu exceptia cazurilor cand se autorizeaza astfel. Atunci cand intreaga lungime a rolelor nu se
intind dincolo de extremitatea inferioara a taluzului, capetele panourilor pot fi sudate in cazul in care
capatul panoului este taiat la un unghi mai mare de 45◦ pentru a diminua tensiunea sudurii.
Un sistem de numarare a sudurilor compatibil cu sistemul de numarare a panourilor va fi stabilit intre
Antreprenor si Inginer.
Imbinarile pe teren vor fi facute prin suprapunerea foliilor adiacente cu minim 75mm pentru sudarea cu
electrod (extrudare) si cu 100mm pentru sudura prin contact (fuziune).
ECHIPAMENT SI PRODUSE DE SUDARE
Procedeele aprobate pentru executia sudurilor pe teren sunt extrudarea si fuziunea. Procesele alternative
propuse vor fi sustinute cu documente si transmise Inginerului spre aprobare. Aparatele pentru sudarea
prin extrudare vor fi prevazute cu dispozitive de masurare a temperaturii aparatului la ajutaj si cu un
electrod de extrudare. Aparatul pentru sudare prin fuziune trebuie sa fie un dispozitiv vehicular automat
care produce o dubla sudure cu un spatiu de aer inchis. Aparatul de sudare prin fuziune va fi prevazut cu
dispozitive de masurare a temperaturilor aplicabile.
Antreprenorul se va asigura ca:
-Echipamentele folosite pentru sudare nu vor deteriora geomembrana.
-Aparatul de sudura prin extrudare este curatat inainte de a incepe o operatiune de sudare, pana cand tot
extrudatul degradat de caldura a fost indepartat din rezervor.
CORAL SRL TULCEA
-Generatorul electric este plasat pe o fundatie neteda, in asa fel incat geomembrana sa nu fie deteriorata.
-Slefuirea va fi finalizata cu cel mult o (1) ora inainte de sudarea prin extrudare (slefuirea nu este
necesara pentru sudarea prin fuziune).
-O folie neteda izolatoare sau o bucata de material vor fi puse sub aparatul de sudare la cald dupa
utilizare, pentru a se asiguara ca HDPE-ul nu este afectat.
-Geomembrana este protejata de deteriorari in zonele cu trafic intens.
PREGATIREA PENTRU SUDARE
Se va verifica ca:-Inainte de sudare, zona de sudare este curata, fara umezeala, praf, murdarie, moloz si
materiale straine de orice tip.
Orice agent de curatare folosit nu trebuie sa umfle sau sa dizolve polimerul, sa afecteze sanatatea umana
si sa polueze mediul.
Sudurile sunt aliniate cu cel mai mic numar posibil de cute.
CONDITII DE MEDIU PENTRU SUDARE
Sudarea sau amplasarea stratului de impermeabilizare nu vor fi efectuate in timpul sau dupa precipitatii,
in conditii de umezeala excesiva, acumulari de apa, spulberari de praf sau vant excesiv. Mai mult,
sudarea nu va fi executata in perioade cand temperatura la suprafata a HDPE este sub 5°C sau peste
35°C.
Conditiile normale de temperatura necesare pentru sudare sunt urmatoarele:
Sudarea nu va fi executata daca temperatura este destul de ridicata in asa fel incat sa afecteze personalul.
SUDURI DE TEST
Sudurile de test vor fi efectuate pe bucati din stratul de geomembrana pentru a verifica ca respectivele
conditii de sudare sunt acceptabile. Astfel de teste vor fi executate simuland toate conditiile posibile de
sudare (inceputul zilei, mijlocul zilei, dupa momentul in care echipamentul este inchis si lasat sa se
raceasca) pentru fiecare aparat de sudat folosit. Sudarile de testare vor fi efectuate in aceleasi conditii ca
cele de pe teren.
Mostrele pentru sudarile de testare vor fi lungi de aproximativ 1,0m si late de 300mm (dupa sudare) cu
sudura centrata pe lungime. Suprapunerea sudurii va avea o valoare nominala de 100mm; 75mm minim.
Doua mostre de imbinare, fiecare lata de 25mm, vor fi taiate din mostra pentru testul de sudura de catre
sudor. Specimenele vor fi testate prin incercarea de a le dezlipi manual sau prin folosirea unui
tensiometru de teren, pentru a verifica daca sudura rezista. Daca mostrele prezinta zone nesudate sau cu
rezistenta mica, atunci echipamentul va fi reajustat, iar testele vor fi repetate. Daca mostrele dau din nou
rateuri, aparatul de sudura si operatorul nu vor fi acceptati si nu vor fi folositi pentru sudare, pana cand
deficientele sunt corectate si doua teste de sudura consecutive reusite vor fi efectuate.
Inginerul va fi prezent la efectuarea testelor.
PROCEDURA GENERALA DE SUDARE
Cu exceptia cazurilor in care se specifica altfel, procedura generala de sudare folosita de Antreprenor va
fi urmatoarea:
*Rolele de geomembrana vor fi suprapuse cu minim 100mm pentru sudarea prin fuziune si 75mm
pentru sudarea prin extrudare.
*Cutele formate la suprapunerea sudurii vor fi taiate de-a lungul cutei pentru a obtine o suprapunere
plata. *Cutele taiate vor fi sudate si oricare portiune pe care suprapunerea este inadecvata se va aplica pe
ea o bucata ovala sau rotunda din aceeasi geomembrana, care se va extinde cu minim 150mm dincolo de
taietura, in toate directiile.
*Sudura se va extinde in susul panourilor de pe peretii celulei si cel putin la baza santurilor de ancorare.
CORAL SRL TULCEA
Toate sudurile transversale vor fi efectuate prin extrudare la locul de intersectare. Borul superior al
membranei este indepartat in zona care urmeaza a fi sudata prin extrudare, iar zona de sudura va fi
paralela cu solul inainte de sudare.
In cazul sudarii prin fuziune pe un teren ud sau namolos, un strat protector mobil din plastic ar putea fi
necesar pentru a fi aplicat direct sub membranele care sunt sudate. Aceasta masura este luata pentru a
preveni aparitia umezelii intre foliile care urmeaza a fi sudate si/sau pentru a furniza o viteza potrivita
pentru dispozitivul de sudura.
TESTAREA NEDISTRUCTIVA A CONTINUITATII SUDARII
Se va testa intr-o maniera nedistructiva toate sudurile pe intreaga lor lungime, folosind un aparat de
testare cu vacuum, incercarea materialului cu scantei, testul cu aer sub presiune sau alte metode
aprobate. Scopul testelor nedistructive este de a verifica continuitatea sudurii. Acestea nu ofera
informatii despre trainicia sudurii. Testarile de continuitate se vor desfasura pe masura ce lucrarile de
sudura avanseaza , si nu la finalizarea tuturor sudurilor pe teren.
Inginerul va primi o instiintare corespunzatoare inainte de desfasurarea oricaror teste. Toate rezultatele
testelor vor fi transmise Inginerului.
TESTUL CU VACUUM
Acest test este de obicei efectuat in cazul sudurilor prin extrudare si poate fi folosit in cazul sudurilor
prin fuziune atunci cand geometria sudurii face testarea cu aer sub presiune imposibila or nepractica sau
cand se incearca localizarea precisa a unui defect in urma testarii cu aer sub presiune.
Echipamentul va cuprinde urmatoarele:
*O cutie de vid care va fi o incinta rigida, cu o fereastra transparenta de vizionare, o garnitura de
neopren moale aplicata pe fund, hublou sau ansamblu de vane si un dispozitiv de masurare care sa indice
vidul din cutie.
*Un rezervor de vid din otel si un ansamblu de pompe prevazute cu un regulator de presiune si cu
legaturi ale conductelor.
*Un furtun de cauciuc sub presiune/in vid, cu garnituri si conexiuni.
*O galeata si o perie lata, un spalator pentru podele sau un spray.
*O solutie de sapun.
Testul trebuie desfasurat la minim 35 kPa vid si intre 10 si 15 secunde. Toate zonele in care apar bule de
sapun vor fi marcate si reparate in conformitate cu Specificatiile. Testul nu trebuie executat la mai putin
de o ora dupa sudura.
Sudurile testate la vid vor fi consemnate in Raportul Zilnic.
INCERCAREA MATERIALULUI PRIN SCANTEI
Echipamentul va cuprinde:
*Bobina de inalta frecventa cu un voltaj ajustabil intre 15 si 30 kV.
*Fir de cupru.
Testarea cu scantei se va desfasura cu folosirea urmatoarelor proceduri:
Un fir continuu de cupru va fi introdus in sudura pe toata lungimea sa. Sudura va fi pregatita prin
polizare.
Dupa finalizarea sudurii prin extrudare, aceasta va fi lasata sa se raceasca.
Echipamentul pentru testarea cu scantei va fi ajustat pentru un voltaj de aproximativ 10 kV pe milimetru
de grosime geomembrana testata.
Sonda pentru testul prin scantei se va deplasa incet la o inaltime adecvata de-a lungul fiecarei parti si in
centrul extrudatului.
CORAL SRL TULCEA
Daca sar scantei din sonda in sudura extrudata, acest lucru va indica zona in care sudura nu este etansa.
Se va marca zona in care apar scanteile si se va repara in conformitate cu specificatiile.
Zonele reparate vor fi retestate.
TESTAREA CU AER SUB PRESIUNE (DOAR PENTRU SUDURI CU DUBLA FUZIUNE)
Echipamentul va contine urmatoarele:
*O pompa cu aer (manuala sau motorizata) prevazuta cu un dispozitiv de masurare a presiunii intre 25 si
36 psi (160 si 250 kPa).
*Un furtun de cauciuc cu garnituri si conexiuni.
*Un ac ascutit sau alte dispozitive speciale de alimentare cu aer sub presiune.
*Inainte de testare, membrane va fi lasata sa se raceasca minim doua ore.
Executia etapelor de testare va fi evaluate in functie de urmatoarele criterii:
Tabelul 8.
Cadere permisa
Minim initial Maxim initial
Grosimea foliei Diferenta de Presiune maxima admisa
(kN/m²) (kN/m²)
dupa 5 minute(kN/m²)
2,0 mm 200 240 15
Daca o parte a testului nu indeplineste aceste criterii, zonele in cauza vor fi marcate si reparate in
conformitate cu aceste specificatii.
TESTAREA DISTRUCTIVA
DEFINITII
Testarea distructiva a sudurilor furnizeaza singura evaluare directa a rezistentei sudurilor si a eficientei
imbinaturilor, indicand durabilitatea sudurilor.
Testarea distructiva implica doua tehnici: 1) testare prin forfecare si 2) testare prin rupere.
Testele distructive de sudura vor fi executate de Antreprenor pe mostre luate din locatii alese la
intamplare de Inginer. Scopul acestor teste este de a verifica faptul ca sudurile sunt complet integrate
una in cealalta si de a evalua trainicia acestora. Testarea rezistentei sudurilor va fi executata pe masura
ce lucrarile de sudare avanseaza si nu la finalizarea tuturor sudurilor de pe teren.
LOCATII SI FRECVENTA
Inginerul va alege locatiile de unde se vor taia mostre de sudura.
Frecventa se va stabili intre Antreprenor si Inginer la incheierea contractului si/sau in cadrul Intalnirii de
Pre-constructie. In absenta altor specificatii, mostrele distructive vor fi luate cu o frecventa minima de 1
mostra pentru fiecare 150m de sudura.
Frecventa cu care vor fi prelevate mostrele va fi masurata ca medie pentru intreaga celula.
Sudorul nu va fi informat in prealabil in legatura cu locatiile de unde vor fi prelevate mostrele de sudura.
Procedura de prelevare a mostrelor
Mostrele vor fi taiate si testate de Antreprenor pe masura ce sudura avanseaza. Antreprenorului nu i se
va permite sa acopere straturile de impermeabilizare cu alte materiale pana cand procedurile si testele de
asigurare a calitatii nu au fost finalizate spre satisfactia Inginerului.
Antreprenorul va face urmatoarele:
*Va aloca fiecarei mostre un numar, in functie de sudura si de numarul de suduri si o va marca
corespunzator.
*Va consemna locatiile de unde au fost prelevate mostrele in Raportul Zilnic.
CORAL SRL TULCEA
*Va repara imediat toate orificiile din geomembrana, rezultate in urma prelevarii a mostrelor de sudura
in vederea efectuarii testelor distructive, in conformitate cu procedurile de reparatii descrise anterior.
Continuitatea noilor suduri in zona reparata va fi testata in conformitate cu procedurile descrise anterior.
DIMENSIUNEA MOSTRELOR
La o locatie data de prelevare a mostrelor, se vor preleva doua tipuri de mostre de catre sudor:
In primul rand, se vor preleva doua probe preliminare pentru testarea pe teren. Fiecare dintre aceste
probe va fi lata de 25mm si lunga de 150mm, cu sudura centrata transversal pe lungime. Distanta dintre
aceste doua mostre va fi de minim 1,1m.
Probele vor fi testate prin rupere. Daca vreuna dintre ele nu indeplineste conditiile testelor de teren, se
va aplica procedura specificata anterior. Daca ambele probe trec testul de teren, se va preleva o mostra
intre cele doua probe, aceasta fiind taiata in trei si distribuita dupa cum urmeaza:
O parte Antreprenorului pentru testare, 500mm x 300mm. Acest test va fi asistat si consemnat de catre
Inginer;
O parte pentru testarea in laborator a calitatii geomembranei, daca este cazul, 300mm x 300mm;
O parte pentru manualul de calitate si pentru inregistrarea in arhiva, 300mm x 300mm.
TESTELE DE TEREN
Antreprenorul va taia dintr-o mostra de testare, 10 probe late fiecare de 25mm. Probele vor fi testate
folosind tensiometrul de teren, cinci probe vor fi testate prin forfecare si cinci prin dezlipire. Valorile
minime pentru rezistenta sudurii sunt incluse in tabelul de mai jos:
Tabelul
Valori minime solicitate
Grosimea Dezlipirea in Forfecarea in
Dezlipirea in cazul Forfecarea in cazul
geomembranei cadrul cazul
fuziunii(kN/m) extrudarii(kN/m)
extrudarii(kN/m) fuziunii(kN/m)
2.0mm 18 23 29 29
Daca mai mult de o proba dintr-unul din grupurile de cinci probe pentru testarea prin forfecare sau
dezlipire nu respecta criteriile, atunci mostra nu se conformeza si vor fi intreprinse procedurile specifice.
Toate rezultate vor fi transmise Inginerului imediat ce acestea sunt disponibile.
PROCEDURILE IN CAZUL ESECULUI TESTULUI DISTRUCTIV
Daca o mostra nu trece testul distructiv, se vor aplica urmatoarele proceduri. Antreprenorul are doua
optiuni:
*Reconstruirea sudurii intre oricare doua dintre locatiile care au trecut testul.
*Sa localizeze canalul sudurii catre o locatie intermediara la maxim 3,0m in fiecare directie de punctul
care nu a trecut testul si sa prevaleze o mostra mica pentru un test suplimentar pentru fiecare locatie.
Daca aceste mostre suplimentare trec testul, atunci se vor prevala mostre complete. Daca si aceste
mostre trec testul, atunci sudura va fi reconstruita intre aceste locatii. Daca cel putin una din mostre nu
trece testul, atunci prodeul va fi repetat pentru a stabili zona in care ar trebui reconstruita sudura.
Inginerul poate opta sa reconstuiasca o intreaga sudura, daca numarul de reparatii pe un cordon de
sudura este considerat ca excesiv.
Toate sudurile acceptabile trebuie limitate de doua locatii de la care s-au prelevat mostre ce au trecut
testele distructive.
Antreprenorul va sprijini cu documente toate actiunile luate in legatura cu esecurile la testele distructive
(de exemplu, capetele zonelor de sudura care nu au trecut testul) si le va prezenta in Raportul Zilnic.
CORAL SRL TULCEA
Materialele cu defecte sau deteriorate vor fi identificate si detaliate in cadrul unui raport privind
defectele si consemnate in Raportul Zilnic. Actiunile intreprinse pentru a rezolva sau corecta problemele
vor fi de asemenea consemnate.
Defectele, orificiile, bulele de aer, materiile prime nefolosite, semnele de contaminare cu materie straina,
sudurile inaccepatabile ale geomembranei si alte conditii nesatisfacatoare vor fi identificate in Raportul
Zilnic. Actiunile de reparare/corectie ale problemei vor fi de asemenea consemnate.
Locatiile tuturor reparatiilor vor fi marcate zilnic pe Desenele Antreprenorului care vor reprezenta
situatia reala din teren. Astfel de desene vor fi disponibile pentru a fi inspectate de catre Inginerul de
Control si Asigurare a Calitatii in orice moment.
EVALUARE
Fiecare locatie suspecta, atat in zonele de sudura cat si in zonele fara sudura va fi testata nedistructiv,
folosind metodele descrise anterior. Fiecare locatie care nu trece testul nedistructiv va fi marcata de
Antreprenor si reparata. Lucrarile nu vor fi continua in locatii care au fost reparate, pana cand nu sunt
disponibile rezultatele testelor cu valori de trecere.
PROCEDURA DE REPARARE A GEOMEMBRANEI
Orice portiune a geomembranei care nu trece un test distructiv sau nedistructiv va fi reparata. Exista mai
multe proceduri pentru repararea acestor zone. Decizia finala referitoare la procedura de reparare
adecvata va fi convenita intre Inginer si Antreprenor.
Procedurile disponibile includ:
*Peticirea – folosita pentru a repara orificii largi, rupturi si contaminari cu materie straina.
*Polizarea si resudarea – folosite pentru a repara sectiuni ale sudurilor prin extrudare.
*Sudarea in puncte – folosita pentru a repara gaurile mici si alte defecte mici localizate.
*Acoperirea – folosit pentru a repara suprafete mari cu suduri nereusite.
Topping - folosit pentru a repara zone de suduri inadecvate in care folia are o muchie expusa, cum ar fi
surdura prin fuziune.
In plus, se vor indeplini urmatoarele prevederi:
*Suprafetele geomembranei care vor fi reparate vor fi polizate cel mult o ora inainte de reparatii.
*Toate suprafetele trebuie sa fie curate si uscate la momentul reparatiei.
*Tot echipamentul de sudura folosit in procesul de reparare trebuie aprobat.
Metodele de reparatie, materialele si tehnicile vor fi aprobate inaintea executarii reparatiei de catre
Inginer.
Peticele sau invelisurile se vor extinde cel putin 150mm dincolo de muchia defectului si toate colturile
peticelor vor fi rotunjite la o raza de cel putin 75mm.
VERIFICAREA REPARATIILOR GEOMEMBRANEI
Fiecare reparatie va fi testata nedistructiv, cu ajutorul metodelor descrise in anterior ca fiind posibile.
Reparatiile care trec testul nedistructiv vor fi considerate ca fiind adecvate. Testele netrecute vor indica
ca reparatia trebuie refacuta si ca este necesara o noua retestare pana testul este trecut.
ACCEPTAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE
Sistemul de impermeabilizare cu geomembrana va fi acceptat cand:
Toate materialele pentru stratul de impermeabilizare sunt expuse si sudate.
Rapoartele Zilnice sunt complete.
Desenele cu dispunerea reala a panourilor sunt complete si aprobate.
Verificarea acceptabilitatii sudurilor si reparatiilor, inclusiv a testarilor asociate, este finalizata.
Antreprenorul va informa Inginerul in legatura cu aranjamentele de demobilizare.
CORAL SRL TULCEA
PRESCRIPTII DE EXECUTIE:
TRASAREA
Operatiunea de trasare:
Pichetajul axei traseului. Sunt materializate pe teren punctele importante ale traseului prin picheti cu
martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton, legate de reperi amplasati in afara amprizei strazii.
Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabilit, din borne de beton, amplasati in afara
zonei strazii/drumului cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este inlocuita pe planuri fotogrametrice traseul strazii/drumului proiectat nu
este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe
baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profol in lung de aceiasi
reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Reperii vor fi amplasati in afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati si utilizati la restabilirea axului
si cotelor drumului.
Trasarea se va face in conformitate cu prevederile standardelor si normativele in vigoare.
MATERIALIZAREA PE TEREN A LUCRARILOR
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara axului drumului, Antreprenorul va materializara prin tarusi
si sabloane urmatoarele:
*inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
*punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
*inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si a reperilor, de a le stabili sau de
a le reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe
cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24
ore in avans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de
telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora
conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului.
LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei
expropriate:
*defrisari;
*curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni (unde este cazul) ;
*decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
*asanarea zonei strazii/drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime ;
*demolarea constructiilor existente (unde este cazul).
PREGATIREA TERENULUI
Defrisarea vegetatiei consta in taierea arborilor, pomilor, arbustilor, scoaterea radacinilor si indepartarea
materialului lemnos;
Scoaterea buturugilor si a radacinilor se face obligatoriu pentru ramblee cu inaltimea mai mica de 2 m
precum si la ramblee;
CORAL SRL TULCEA
Gropile ce raman dupa scoaterea buturugilor sau a radacinilor din amplasamentul rambleelor vor fi
nivelate prin adaugare de pamint si compactare.
In cazul rambleelor mai inalte de 2 m buturugile pot fi retezate de la cel mult 0.1m deasupra suprafetei
terenului.
Curatirea terenului de frunze,crengi, iarba, buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a
amprizei.
Decopertarea stratului vegetal se executa mecanizat. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga
suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut si este folosit mai departe conform prevederilor
din proiect unde si daca este cazul.
Pamantul decapat care nu este reutilizat va fi transportat si depozitat in depozite definitive, evitand orice
amestec sau impurificare a terasamentelor drumului.
Pamantul vegetal care este folosit ulterior conform proiectului, va fi pus intr-un depozit provizoriu in
vederea reutilizarii.
Lucrarile de taiere a arborilor vor fi devansate fata de cele de scoatere a radacinilor cel putin 50 m,
acestea tot cu 50 de m fata de lucrarile de curatire a drumului.
In portiunile de drum/strada unde apele superficiale se scurg spre rambleul sau debleul drumului acestea
trebuie abatute prin santuri de garda, care sa colecteze si sa evacueze apa inafara amprizei drumului.
Aceste santuri se executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei
terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor
precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai
apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
LUCRARI DE TERASAMENTE
Procesul de executie a lucrarilor de terasamente se compune din urmatoarele operatii de baza:
*Saparea pamintului
*Incarcarea pamintului/produse provenite din demolari in mijlocul de transport
*Transportul pamintului
*Descarcarea din mijlocul de transport a pamintului/ produse provenite din demolari
*Imprastierea pamintului in umplutura si nivelarea
*Compactarea pamintului
*Finisarea terasamentelor
Lucrarile de terasamente pot fi:
*Concentrate (ramblee si deblee mari, rampe de acces poduri, gropi mari de imprumut);
*Lineare, continue in lungul drumului , in spatii largi, utilajele pot intra direct, sau in spatii inguste
inainte de executarea rambleelor:
*se face compactarea pamintului natural, sub viitorul rambleu, pe o adincime de 30 de cm;
*se compacteaza patul drumului situat in debleu sau la nivelul terenului inconjurator pe o adincime de
30 de cm, la gradul de compactare prevazut in STAS 2914 – 84.
Asternerea si compactarea pamintului se face potrivit prevederilor STAS 2914-84
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii umpluturilor,
precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite pentru ca sunt
improprii ca si teren de fundare, vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut.
CORAL SRL TULCEA
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa
fie supusa aprobarii Inginerului.
Suprafata fiecarui strat compactat si suprafata patului drumului vor avea , spre taluzuri inclinari conform
STAS 2914
Umiditatea pamintului pus in opera va fi cit mai apropiata de umiditatea optima de compactare, in
limitele admisibile conform normativelor in vigoare.
Daca umiditatea pamintului depaseste umiditatea optima de compactare in scopul obtinerii unor
umiditati optime la executie se recomanda:
*Cind se conteaza pe un timp uscat, pamintul se disloca si se transporta in amplasamentul rambleului cu
citeva zile inainte de compactare ,astfel incit umiditatea sa se piarda prin procesul de evaporare;
*Cind se prevede timp ploios se lucreaza pe tronsoane limitate, astfel incit executia sa se termine in
aceeasi zi
*La punerea in opera a paminturilor argiloase prafoase cu umiditate ridicata se recomanda sa se
intercaleze la fiecare 0,8 – 1 m inaltime de rambleu cite un strat filtrant de 0.2-0.3 m material granular
(nisip,balast) sau alt material permeabil care sa fie inclinat catre taluzuri.
*Se indeparteaza stratul mocirlos
*Se adauga materiale care reduc umiditatea pamintului (zgura , var)
Daca umiditatea pamintului este mai mica decit umiditatea optima de compactare in scopul obtinerii
unor umiditati optime la executie se recomanda:
*Preumezirea locului de unde se extrage pamintul cu 2 - 3 zile inainte;
*Compactarea se face dupa uniformizarea umiditatii in strat;
*Se asterne pamintul in strat si se umezeste pina la umiditatea optima de compactare.
Pentru a se asigura scurgerea apelor , la intreruperea lucrarilor de pe o zi pe alta, se vor lua urmatoarele
masuri:
*Se prevad in punctele joase locuri de evacuare a apei;
*Se mentin in stare buna pantele si se evita fagasele formate de mijloacele de transport, eroziunile ,
gropile;
*Finisarea suprafetei compactate .
Suprafetele straturilor intermediare ale umpluturi se vor compacta astfel incit sa nu ramina denivelari,
gropi in care sa se stringa apa in balti sau pungi care umezesc excesiv pamintul.
Umpluturile alcatuite exclusiv din materiale granulare pietroase (blocuri mici de piatra, grohotis, deseuri
de cariera) se vor executa cu materiale de dimensiuni descrescinde de jos in sus pina la dimensiuni care
sa impiedice antrenarea in adincime a materialelor din sistemul rutier.
Se va evita in toate cazurile formarea unor pungi de paminturi necoezive in corpul drumului, in care s-ar
putea aduna apele de infiltratie sau meteorice.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile
blocurilor constituente ale rambleului
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare
in caietul de sarcini speciale.
Cind prin executarea sapaturilor pentru fundatii se ajunge la retelele de instalatii subterane existente,
care ramin in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea lor impotriva deteriorari.
Cind prin executarea sapaturilor pentru fundatii se ajunge la retelele de instalatii subterane existente,
care nu sunt prevazute in proiect dar apar intimplator se va proceda astfel:
*Se vor opri lucrarile la terasamente
CORAL SRL TULCEA
*Se va sesiza Proiectantul si Inginerul in vederea luarii masurilor necesare

Atunci cind apar elemente care indica pierderea stabilitatii sapaturilor ( umeziri locale accentuate,
curgeri de taluz) pentru evitarea accidentelor se vor opri lucrarile si se vor lua de catre conducerea
santierului si proiectant masurile tehnice considerate ca necesare.
CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE
RAMBLEURI DIN MATERIAL STINCOS
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura
omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si
posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80
m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate.
“Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea
straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat,
este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25
tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita
aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita
pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari
cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport
E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul
de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material
stancos.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din
grosimea lor.
RAMBLEURI DIN MATERIAL NISIPOS
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a
le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de
compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru
obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene
pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele din caietul de sarcini. Aceste tolerante se
aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
RAMBLEURILE DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (CULEI, ARIPI, ZIDURI DE SPRIJIN)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor
fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor
CORAL SRL TULCEA
stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din
cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din caietul de sarcini si cu asigurarea integritatii lucrarilor
de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului acestuia,
care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
LUCRARI ASOCIATE LUCRARILOR DE TERASAMENTE
GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMINT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul
de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul “Inginerului”. Acest acord va
trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a
depozitelor. Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
*un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului
4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru
acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
*acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru
gropile de imprumut;
*un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
*Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor
proiectului;
*Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la
o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
*taluzurile gropilor de imprumut;
*sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota
santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o
bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1….3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de
1:1.5…..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel
de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
*in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a
acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei
rambleului drumului proiectat;
*la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si
in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru
ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
*La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace
inzapezirea drumului.
CORAL SRL TULCEA
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea

masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse
motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice si particulare. In acest caz,
Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
“Inginerul” se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati
aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea
fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor
necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
IMBRACAREA TALUZELOR CU PAMINT VEGETAL
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in
trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa.Aceste trepte sau
caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de
raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate
gravitational Responsablitatea pentru asigurarea conditiilor de punere in opera cade in sarcina exclusiva
a Antreprenorului.
SANTURI SI RIGOLE
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota
fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat
ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei
vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de
bulgari si blocuri cazute.
UTILAJE TERASIERE
LIMITARI IN FUNCTIE DE DOTARILE EDILITARE (CAZUL STRAZILOR IN GENERAL)
Inainte de inceperea lucrarilor cetatenii de pe strada respectiva vor fi anuntati prin fluturasi sau verbal de
inceperea lucrarilor si vor fi rugati sa elibereze carosabilul de autovehicule si sa-si parcheze masinile in
alta parte, mai departe de zona de lucru pentru a se evita eventuale accidente si pentru a se elibera
frontul de lucru.
NU SE VOR folosi utilaje de mare capacitate .
NU SE VOR folosi cilindrii compactori vibratori, doar cilindrii compactori lis.
Trotuarele vor fi compactate cu cilindrii compactori de dimensiuni mici.
Utilajele folosite in lucru vor fi de generatie noua si nepoluante.
Nu se vor folosi in lucru utilaje cu defectiuni care sa pericliteze siguranta cetatenilor.
Lucrarile trebuie sa fie in flux continuu, fara intreruperi si pe termen scurt pentru reducerea stresului
cetatenilor si pentru reducerea pe cat posibil a poluarii.
Depozitarea materialelor folosite in lucru trebuie sa se faca organizat fara a se obtura accesul cetatenilor
la proprietati.
CORAL SRL TULCEA
Deasemenea daca utilajele stationeaza pe timp de noapte in zona de lucru acestea vor fi parcate
corespunzator fara a ingradi in nici un fel accesul pompierilor, salvarii etc.
Toate punctele de lucru trebuie sa fie imprejmuite, iluminate pe timp de noapte si bineinteles
semnalizate corespunzator conform Metodologiei MTMI.
Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se va face functie de urmatorii factori:
*Posibilitatile de lucru ale utilajelor
*Pozitia frontului de lucru fata de nivelul terenului
*Concentrarea si caracterul lucrarilor de terasament
*Amplasarea sursei de pamint fata de locul de executare a terasamentelor, distanta de transport
*Consistenta pamintului de sapat, respectiv dificultatea de sapare
*Durata de executie pe care este esalonata realizarea lucrarii si anotimp
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE TERASAMENTE
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
▪verificarea trasarii axului, amprizei si a tuturor celorlalti reperi de trasare ale strazii ;
▪verificarea pregatirii terenului de fundatie( de sub rambleu);
▪verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
▪verificarea grosimii straturilor asternute;
▪controlul compactarii terasamentului ;
▪controlul caracteristicilor platformei strazii ;
▪controlul capacitatii portante.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra
calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor
efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si
aprobat de Inginer.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul
urmator.
Verificarea trasarii axului si amprizei strazii si a celorlalti reperi se va face inainte de inceperea lucrarilor
de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului.
Verificarea pregatirii terenului de fundare.
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul si s-a compactat pamantul, se
determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.
Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare.
Natura si starea solului.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse
specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghii, conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la maxim 25 m unul dupa
altul in trei puncte (dreapta, ax, stanga ) de pe ampriza strazii.
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia
elastica corespunzatoare vehiculului etalon de 10KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-
CORAL SRL TULCEA
se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul
terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel 9.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu
deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi consta in determinarea principalelor
caracteristici ale pamantului
Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata
trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si
utilajele folosite la compactare.
Verificarea compactarii umpluturilor
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in
opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, cand
acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai
mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care
trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 - 84 cap.7. Pentru pamanturile
stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit caiet de sarcini.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu
densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13-83.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax,
dreapta, distribuite conform caiet de sarcini.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare
realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel
putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare, se va dispune fie continuarea
compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare prescris,
compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie.
Controlul caracteristicilor patului drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in
verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la
nivelul patului drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt conform caietului de sarcini. In ce
priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele din caietul de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la distanta specificata in caietul de sarcini.
Deformabilitatea patului drumului, daca si unde este cazul, se va stabili prin masuratori cu
deflectometrul cu parghie.
RECEPTIA LUCRARI
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie),
unei receptii preliminare si unei receptii finale.
RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
CORAL SRL TULCEA
In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind
controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul
Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat
conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de
sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibitatea trecerii
executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a
receptiei va purta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu conform programului de urmarire a calitati in executie
elaborat de proiectant si dintre care amintim:
-trasarea si pichetarea lucrarii;
-decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
-compactarea terenului de fundatie;
-in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub
cota stratului de forma sau a patului drumului;
-in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a
comisiei de receptie preliminara sau finala.
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
-concordanta lucrarilor cu prevederile caietului de sarcini si a proiectului de executie;
-natura pamantului din corpul drumului.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
-nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
-nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
-lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
-nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
-se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale
taluzurilor, etc.;
-nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de
remediere.
RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului
de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.
RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea
au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii
prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
CORAL SRL TULCEA
S.C. CORAL
LUCRĂRI DE RETELE DE ALIMENTARE CU APA SI PTE -H 01
S.R.L.
RETELE DE CANALIZARE
TULCEA Ed. 1 Rev. 0
1. SCOP
1.1. Procedura stabileşte principiile tehnice generale ce se aplică la executarea conductelor de aducţiune
şi a reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare ale localităţilor.
2 DOMENIU
2.1. Procedura se aplică la realizarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi
decanalizare ale localităţilor, conform proiectului de execuţie.
* I9-1994 -Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare
* Legea 10-1995-Legea privind calitatea în construcţii
CORAL SRL TULCEA
* HG 273-1994-Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferenteacestora.

Anexă: Cartea tehnică a construcţiei
* Legea 50-1991-Legea privind autorizarea executării construcţiilor cu toatemodificările şi completările
din aferente
* C56 -02/2002Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de instalaţii
* SR 4163/1-95-Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare
* SR 4163/3-96-Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şiexploatare
* SR ISO 3607 – 95 -Ţevi de polietilenă PE. Toleranţe la diametrele exterioare şi grosimile de perete
* STAS 6054–77-Teren de fundare. Adâncimea de îngheţ
* STAS 8591–97-Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare
* SR ISO 3458-95-Asamblări între fitinguri şi ţevi de polietilenă sub presiune.Încercarea de rezistenţă la
smulgere
* SR ISO 3503-95-Asamblări între fitinguri şi ţevi de polietilenă sub presiune.Încercarea de etanşeitate
la presiune interioară.
* SR ISO 3663-95-Ţevi şi fitinguri de polietilenă sub presiune, serie metrică.Dimensiunile flanşelor.
I 22-1999 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice la consumator cu tensiuni până
la 1000 V
SR EN 10226 - 1/2004Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 - filete exterioare conice si filete
interioare cilindrice. Dimensiuni, tolerante si notare.
SR EN 10226 - 1/2004Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 3 - Verificarea cu ajutorul calibrelor
SR ISO 7-1/2000Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 - Dimensiuni, tolerante si notare
STAS 2308-81Alimentari cu apa si canalizări. Capace si rame pentru cămine de vizitare
SR EN 124-96 Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru cămine de vizitare si guri de scurgere in
zone carosabile si pietonale. Principii de constructive, incercari tip, marcare, inspecţia calităţii
SR EN 598/2004Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblările lor pentru lucrări de
canalizare. Condiţii si metode de incercare.
SR EN 681/2002Parti 1-4. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinţe de material pentru garnitura de
etansare a îmbinărilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizării).
SR EN 10240/2000Acoperiri de protecţie interioara si exterioara pentru tevi de otel. Conditii tehnice
pentru acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe instalaţii automate)
SR EN 1264-3/2001 Cupru si aliaje din cupru. Racorduri. Partea 3. Racorduri cu compresiune pentru
conducte de material plastic.
SR EN 1092 Flanse si imbinarile lor. Flanse rotunde pentru conducte, robinete, racorduri si accesorii
desemnate prin PN. Partea 1/2002 - Flase din otel; Partea 2/2003 - Flanse de fonta; Partea 3/2004 - Flase
de aliaj de cupru; Partea 4/2003 - Flase de aliaj de aluminiu
SR EN 13101/2003Trepte pentru cămine de vizitare. Cerinţe, marcare, incercari si evaluarea
conformităţii
SR EN 10240/2000Acoperiri de protecţie interioare si/ sau exterioare pentru tevi de otel. Condiţii
tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald
SR EN 1452/2003Partea 1 - 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu apa.
Policlorura de vinii neplastifiata PVC-U. Generalităţi, tevi, fitinguri, robinete si echipamente auxiliare,
aptitudine de utilizare a sistemului.
CORAL SRL TULCEA
SR EN ISO15439/2004Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicaţii industriale.

Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de vinii neplastifiata (PVC-U) si policlorura de vinii
clorurate (PVC-C). Specificaţii pentru componente si sistem. Serie metrica.
SR EN 1401-1/2003 Sisteme de canalizare de material plastic ingropate pentru branşamente si sisteme
de evacuare fara presiune. Policlorura de vinii neplastifiata (PVC-U). Partea 1. Specificaţii pentru tevi,
fitinguri si sistem.
SR EN 1916/2003Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat
SR EN 1916/2003/AC - 2004 Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat
4.DESCRIEREA PROCEDURII
1.Generalitati
Montarea conductelor la retele exterioare se face in principal pe urmatoarele faze si operatiuni:
Faza premergatoare
*pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a lungul traseului pentru
aprovizionarea si manipularea materialelor;
*marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrarilor in vederea executiei lucrarilor la
cotele din proiect;
*receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia conductei;
Faza de executie
*Saparea transeelor;(ulterior desfacerii sistemului rutier si a trotuarelor)
*Lansarea tuburilor sau conductelor;
*Imbinarea tuburilor sau a tronsoanelor de conducta;
*Umplerea partiala a transeii;
*Montarea armaturilor, pieselor speciale, a gurilor de scurgere si executia caminelor si a racordurilor
Faza de probe si punere in functiune
*Verificarea conductei cu sistem optic,camera video;
*Inlaturarea defectiunilor;
*Executarea umpluturilor si refacerea terenului (conform destinatiei sale initiale);
*Legarea tronsoanelor;
*Verificarea si Proba generala a conductei si completarea umpluturilor;
*Spalarea generala a conductei;
*Punerea in functiune la presiunea de regim si verificarea capacitatii de transport;
*Readucerea terenului la situatia initiala si refacerea carosabilului si a trotuarelor.
Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorul va monta indicatoare pentru dirijarea circulatiei,
parapeti de-a lungul transeei, podete pietonale.
Pe timpul noptii, zona de lucru va fi semnalizata luminos
Se va materializa pe teren traseul conductei, conform planselor din proiect, marcand punctele
caracteristice (varful de unghi, cãmine, etc.), prin borne sau tãrusi. In cazul in care elementele de trasare
din proiect sunt insuficiente, sau apar neconcordante intre situatia din teren si proiect, se vor solicita
clarificãri din partea proiectantului.
De-a lungul aliniamentelor se vor bate tãrusi din 50 in 50 m., de o parte si de alta a traseului, la o
distantã suficientã pentru a rãmane nedeplasati in timpul lucrãrilor, pentru materializarea permanentã a
axului conductei in timpul executiei.
CORAL SRL TULCEA
Determinarea adancimii sãpãturii se va face cu aparate topografice sau cu rigle de nivel si cruci de
vizare, pentru a asigura cotele din proiect si pante continue. Avand in vedere cã realizarea pantelor de
pozare ale canalului are o importantã deosebitã in asigurarea functionalitãtii acestuia, se va da o atentie
sporitã trasãrii si stabilirii cotelor de nivel de referintã.
Acolo unde o conducta noua se intersecteaza cu una existenta, se va localiza conducta existenta inainte
de excavare si inainte de materializarea traseului si radierului noii conducte.
Se va folosi un detector electromagnetic sau alt echipament similar pentru a determina exact pozitia
conductelor existente. Antreprenorul va sapa un sant de sondaj, daca e cazul, pentru a determina pozitia
conductei existente.
Antreprenorul va masura cota radierului conductei existente si diametrul ei exterior si va solicita
asistenta tehnica din partea detinatorului.
Pentru traseele de conducte sub drumuri si trotuare, Antreprenorul va programa lucrarile astfel incat sa
reduca la minimum intreruperile traficului rutier.
La executia retelei de canalizare, distantele minime intre conductele de canalizare si alte retele edilitare
vor fi conform prevederilor SR 8591 : 1997.
-La realizarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare ale
localităţilor se pot utiliza tuburi din:- fontă ductilă (FD);- polietilenă de înaltă densitate (PEID);-
poliester armat cu fibre de sticlă şi inserţie de nisip (PAFSIN);- beton precomprimat (BP);- beton armat
(BA);- beton simplu (BS);- gresie ceramică (GC).
-La realizarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare ale
localităţilor, se pot utiliza tuburi şi din altemateriale agrementate pentru alimentarea cu apă şi pentru
evacuarea apelor de canalizare.
-Prevederile prezentei proceduri se aplică la realizarea lucrărilor noi, precum şi la refacerea, reabilitatea
şi modernizarea lucrărilor existente.
-În cazul tronsoanelor de conducte amplasate în terenuri cu capacitate portantă redusă (mâluri, nămoluri,
turbă etc.), prin proiect se precizează măsurile necesare în vederea asigurării rezemării corespunzătoare
şi a stabilităţii conductelor.
-În pământuri sensibile la umezire se respectă prevederile Normativului P.7.
-În pământurile agresive, pentru tuburile din fontă ductilă, beton precomprimat, beton armat şi beton
simplu se aplică măsuri de protecţieanticorozivă exterioară, conform datelor producătorilor.
-Tuburile din PEID şi PAFSIN nu se utilizează la reţelele amplasate în locuri în care în timpul
exploatării pot fi deteriorate prin lovire (atunci când sunt montate aerian) şi nu se poate asigura protecţia
împotriva loviturilor accidentale;
-La tuburile din PEID şi PAFSIN, pentru reţelele montate îngropat în terenuri cu conţinut de substanţe
agresive, se iau măsuri de protecţieconform datelor producătorilor.
CERINTE TEHNICE PENTRU CONDUCTE SI INSTALATII TEHNOLOGICE
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea caracteristici si
tolerante conform standardelor in vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate in domeniu si
agrementate tehnic. Materialele si produsele utilizate trebuie insotite de certificate de calitate, cu toate
rezultatele verificarilor si incercarilor la care se supun conform standardelor. In caz de neclaritati privind
certificatele de atestare a calitatii, materialele nu se vor receptiona decat dupa inlaturarea incertitudinii,
prin probe suplimentare
CORAL SRL TULCEA
Inainte de introducerea in lucrari, fiecare conducta va fi curatata si examinata din punct de vedere al
integritatii. Conductele avariate, care nu pot fi reparate satisfacator, vor fi respinse si indepartate de pe
santier.
Conductele vor fi executate din urmatoarele materiale:

MATERIALUL CLASA DE PRESIUNE
Gravitational sau PN4
Policlorura de vinil PVC, SN4 PN6
PN10
Polietilena de inalta densitate PEID, PE 100 PN 10
Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip PAFSIN PN 6 / SN 10000 in zonele carosabile
Fonta ductila K9 PN10
Tuburi din beton armat (pentru „Pipe Jacking”) -
2. Domeniul de utilizare şi caracteristici principale ale tuburilor

Conductele din PVC
Acestea vor fi realizate din material PVC 100 (SN4).
Conductele de PVC sunt realizate cu mufa la un capat, iar etanseitatea lor se realizeaza cu inele de
cauciuc (inele de etansare profilate pentru Dn 200 mm si inele de etansare si fixare pentru Dn > 200
mm).
Datorita greutatii mici se pot monta conducte si de 5 – 6 m lungime.
Incarcarea autovehiculelor trebuie facuta astfel incat sa nu se produca nici o deteriorare a tuburilor, a
racordurilor si a accesoriilor in timpul transportului: nu se admite nici un contact intre tuburi si
racorduri, cu piesele metalice proeminente ale vehiculului, intrucat tuburile sunt prevazute cu mufe
fasonate in uzina, acestea trebuie fixate in timpul transportului conform instructiunilor date de fabricant.
Cand tuburile sunt livrate in paleti, acestea trebuie mentinute ca atare pana la punerea lor in opera.
Descarcarea brutala a tuburilor si a racordurilor pe pamant este interzisa, tuburile fiind prevazute cu
mufe fasonate in uzina, fixarea acestora se va face alternand capetele drepte PVC cu capetele cu mufe,
acestea depasind suprafetele laterale ale stivei de tuburi.
De asemenea, se poate intercala un pat de scanduri intre doua straturi de tuburi, evitand in felul acesta de
a le stoca cap-coada. Inaltimea stivei nu va depasi 1,50 m. Tuburile si racordurile trebuie stocate la
adapost de soare (sub un coviltir, de exemplu, sau intr-o magazie de santier apropiata) si utilizate la
locul de montaj in functie de inaintarea executiei. Trebuie sa se evite asezarea tuburilor pe o durata lunga
pe malul sapaturii.
Pentru a evita riscul de deteriorare si al unui incident ulterior, tuburile si racordurile trebuie purtate si nu
tarate pe pamant sau pe obiecte sau suprafete dure.
Pe timp friguros este necesar sa se ia masuri de prevedere suplimentare, in special pentru evitarea
socurilor violente.
La tuburile cu pereti grosi este important sa se degajeze lama fierastraului pentru a evita o frecare
puternica intre fetele elementului. Daca aceasta precautie nu este respectata, incalzirea care se produce
poate conduce la o imbatranire a PVC-ului, conducand chiar la blocarea fierastraului.
Grosimea tubului Instrumente de taiat

1 – 2 mm Fierastrau metalic cu dantelura fina
CORAL SRL TULCEA
2 – 6 mm Fierastrau metalic cu dantelura mare

> 6 mm Fierastrau de mana sau mai bine fierastrau cu panglica
1 - 6 mm Taietor de tuburi cu roata dintata, special pentru PVC
Daca fetele tubului nu au fost taiate rectangular trebuie reparate cu ajutorul unei pile si bavurile
indepartate cu o razatoare sau cu glaspapir.
Extremitatea tubului ce a fost taiat trebuie sanfrenata cu o pila, sau cu ajutorul unei scule speciale.
Asamblarea tuburilor din PVC, intre ele, sau intre tuburi si racorduri din PVC, se poate realiza prin
lipire, cu ajutorul unui adeziv sau prin inel de etanseitate.
Asamblarea prin lipire se utilizeaza curent la instalatiile din cladiri. La executia canalelor stradale se
utilizeaza tuburi din PVC, cu mufa, a caror imbinare se face prin inel de etansare.
Lipirea cu adeziv se face, la canalele subterane executate din PVC, numai pentru solidarizarea piesei de
legatura tip “sa” de tubul de canalizare pentru executia racordurilor.
Se recomanda executia racordurilor prin intermediul ramificatiilor.
In eventualitatea ca va fi necesara o refacere a unei mufe pe santier se aminteste ca reglementarile in
vigoare permit fasonarea acesteia in atelierul santierului (bineinteles, aceasta numai in cazul cand
unitatea de executie nu dispune de mansoane de racordare). Este interzisa lipirea a doua piese cap la cap.
Asamblarea prin lipire se efectueaza cu ajutorul unui adeziv avizat tehnic, care se bazeaza pe solventi
PVC (temperatura de utilizare normala este cuprinsa in ecartul - 5ºC la + 30º C).
Natura adezivului utilizat (foarte importanta functie de tipul de imbinare) realizeaza o veritabila sudura
la rece prin actiunea de interpenetrare superficiala a peretilor in prezenta si sub actiunea dizolvantului
adezivului.Pentru a realiza o buna lipire este indispensabil de a respecta, in ordine, operatiile de reperaj
si depolarizare.
Reperajul se va face foarte atent in cazul solidarizarii piesei tip “sa” pentru executia racordurilor, avand
in vedere faptul ca o greseala nu se poate remedia usor.
Depolarizarea are rolul de a elimina luciul suprafetelor ce urmeaza sa fie imbinate pentru ca adezivul sa
actioneze mai repede si se realizeaza prin frecarea suprafetelor, ce urmeaza sa fie lipite, cu glaspapir sau
panza de slefuit. Pentru aceasta operatie nu se vor utiliza pilele sau panzele de bonfaier. Se freaca
elementele ce urmeaza sa se imbine cu o carpa cu decapant, recomandat de fabricantul tuburilor.
Cu ajutorul unei pensule, se aplica adezivul (fara a face exces, intr-un strat minim) pe suprafetele ce
urmeaza sa fie solidarizate prin lipire.Un exces de adeziv in interiorul mufei conduce la aglomerarea
acestuia, ceea ce poate afecta rezistenta tubului slabit de o degradare locala. Adezivul poate de
asemenea, sa curga si in cazul diametrelor mici sa reduca sectiunea de scurgere.
In general, adezivii ce sunt recomandati de producatorii de tuburi si piese speciale din PVC contin un
solvent pe baza de PVC. Se interzice diluarea si folosirea lui in continuare.
Cutiile de adeziv trebuie insotite de certificatul de calitate si de instructiuni de utilizare si pastrare.
Adezivul se va pastra la loc racoros si trebuie stiut ca este inflamabil. In acest sens se vor respecta
normele de protectie a muncii si PSI, atat la depozitare, cat si in timpul utilizarii. De asemenea, trebuie
cunoscut ca vaporii adezivului sunt toxici si mai grei decat aerul. Solutia de lipit in contact cu pielea
produce eczeme, fapt care impune folosirea manusilor de cauciuc in timpul utilizarii. Imediat dupa
aplicarea adezivului se imbina cele doua elemente prin presare. Cu ajutorul unei carpe curate se curata
adezivul in exces de la exteriorul mufei. Se va respecta timpul de uscare indicat de catre furnizorul de
adeziv.
CORAL SRL TULCEA
In ceea ce priveste lipirea ce se executa pe elementele de la canalizare, destinata a transporta fluide sub
presiune, durata de uscare cuprinsa intre ultima lipire si punerea sub presiune este in general:
*15 ore minim pentru presiunea de incercare de 15 bar;
*24 ore minim pentru presiunea de incercare de 21 bar;
Daca, in urma unei reparatii sau modificari, conducta nu trebuie sa suporte decat presiunea de serviciu,
se poate aplica, pentru timpul de uscare, regula empirica urmatoare: 1 ora pentru 1 bar din presiunea de
serviciu.
Asamblarea cu inel de etansare, utilizata in majoritatea cazurilor pentru conductele ingropate, cere
urmatoarele precautii:
*verificarea sanfrenului la capatul drept al tubului, refacerea acestuia daca este cazul;
*transpunerea cu un creion pe capatul drept al tubului a adancimii mufei;
*se vor curata bine partile ce se vor asambla; se vor inlatura in special urmele de noroi sau de pamant;
*se va asigura, in special, curatirea lacasului mufei si al inelului de etansare, chiar daca acesta este livrat
in mufa tubului;
*se va verifica pozitia corecta a inelului in lacasul sau;
*se va unge, cu un lubrifiant recomandat de fabricant, capatul drept al tubului si in special sanfrenul; (nu
*se va utiliza decat lubrifiantul precizat de fabricant; alte produse pot conduce la riscul de a afecta inelul
de etansare din elastomar);
*nu se lubrifiaza nici inelul de etansare, nici lacasul acestuia(in afara indicatiilor speciale ale
fabricantului
*se imbina cele doua elemente pana la reperul trasat in prealabil pe capatul drept al tubului.
Tuburi din poliester armat cu fibră de sticlă cu inserţie de nisip (conducte PAFSIN)
Domeniul de utilizare:Tuburile din PAFSIN se folosesc la transportul apei sub presiune, sau cu nivel
liber, în domeniul alimentărilor cu apă potabilă, industrială şi latransportul lichidelor corozive şi pentru
canalizări.
Caracteristici fizico-mecanice:Conductele pot fi utilizate la presiuni de exploatare între 4 şi 25 bar, iar la
comandă specială până la 35 bar.
Tuburile din PAFSIN sunt fabricate in 5 clase de rigiditate RN 2.500; RN 5.000; RN 10.000; RN 15.000;
RN 15.000; RN 20.000. Pentru conductele de canalizare gravitationalã se folosesc tuburile din clasele
SN 5.000 si SN 10.000 (in zonele carosabile).
Conductele se produc cu diferite grade de rigiditate, în funcţie de condiţiile de exploatare, după cum
urmează:- rigiditate SN 2500 N/mp şi se folosesc în principal pentru reabilitări de conducte vechi, prin
introducerea celor noi în interiorul conductelor existente;- rigiditate SN 5000 N/mp, şi se folosesc pentru
sarcini medii, pentru conducte îngropate în terenuri mixte, până la o adâncime de 3 m şisuprasarcină de
trafic de 60 kN/roată.- rigiditate SN 10000 N/mp, şi se folosesc pentru sarcini medii, pentru conducte
îngropate în terenuri mixte până la o adâncime de 6 m şi suprasarcină de trafic de 60 kN/roată; În cazuri
speciale (adâncimi mult mai mari sau suprasarcini peste 60 kN/roată), se pot asigura tuburi cu rigidităţi
mai mari.
Caracteristicile dimensionale:Tuburile din PAFSIN se fabrică în gama diametrelor nominale Dn 150
mm până la Dn 2400 mm şi la comandă specială până la Dn 3000 mm.
Lungimea efectivã (nominalã) standard a tuburilor din PAFSIN este de 6 m sau 12 m. Unele tuburi pot fi
livrate in lungimi mai scurte. Toleranta la lungime este de ± 60 mm.
CORAL SRL TULCEA
Sistemul de îmbinare se realizează prin mufe executate din tronsonul de conductă şi prevăzut cu
garnituri EPDM (polimer de etilen propilenă).Tuburile din PAFSIN se fabrică şi cu sisteme de îmbinare
speciale.
Tuburile standard din PAFSIN se imbinã intre ele cu mansoane din PAFSIN. Mansoanele contin ca parte
integrantã o garniturã in intregime din elastomeri (propilenã etilenã). Imbinarea se realizeazã cu usurintã
si va fi perfect etansã, echivalentã cu performantele tubului.
Imbinarea cu manson din PAFSIN si garniturã din elastomer intruneste cerintele standardului ISO 8639.
Suprafata exterioarã netedã si diametrul exterior constant al tubului din PAFSIN fac posibilã tãierea si
imbinarea in orice punct din lungimea sa .Tuburile in lungime standard sunt livrate cu un singur racord
gata montat la unul din capete, adicã, efectiv un tub cu un capãt drept si mufã.
Tuburile din PAFSIN sunt livrate cu mansoane de imbinare montate la un capãt.In timpul transportului
trebuie sã se previnã miscarea tuburilor.
Inainte de descãrcarea tuburilor se asigurã personalul necesar si se verificã dacã echipamentul mecanic
are capacitatea adecvatã de ridicare si cã reglementãrile privitoare la protectia muncii vor fi
respectate.Cand se ridicã tuburile din PAFSIN, cablurile trebuie sã fie cãptusite cu cauciuc pentru
prinderea tuburilor si evitarea deteriorãrii acestora.Suportii de lemn ai cadrelor nu trebuie sã fie
niciodatã folositi la ridicarea tuburilor.Nu se folosesc carlige pentru ridicarea tuburilor de la capete.
Tuburile se pot depozita pe santier cu conditia ca solul sã fie plat, fãrã pietre sau alte materiale care pot
prduce deteriorarea acestora. Acolo unde suprafata este denivelatã trebuie folositi suporti de lemn, cu o
lãtime minimã de 20 cm.
In multe cazuri tuburile nu trebuie depozitate si pot fi aprovizionate direct pe santierul de executie al
canalului, caz in care, tuburile vor fi descãrcate din mijlocul de transport in lungul traseului transeei:
*tuburile vor fi descãrcate cat mai aproape de transee, pentru a se evita manevrãri ulterioare;
*se descarcã tuburi la interval de 6 m sau in stive cu numãrul de bucãti multiplu de 6.
*tuburile se descarcã pe partea opusã depozitelor de materiale rezultate din sãpãturã, pentru a facilita
coborarea acestora in transee
Operatia de taiere se face cu un polizor unghiular cu disc abraziv. Se va da atentie la trasarea tãieturii pe
exteriorul tubului, iar operatorul va fi instruit sã se protejeze impotriva nisipului din structura tubului din
PAFSIN antrenat de discul abraziv in timpul operatiunii de tãiere.Sanfrenarea capãtului tãiat al tubului
se poate efectua folosind acelasi polizor tinut intr-un anumit unghi. Se recomandã viteza de 6.000
rot./minut.
Inainte de coborarea tuburilor in transee, inelul de cauciuc al racordului si capãtul drept trebuie sã fie
curãtate. De asemenea, tot inainte de coborarea in transee, se recomandã sã se asigure o adanciturã de
imbinare sau “clopot” pe fundul transeei (in dreptul imbinãrii) pentru a permite asamblarea corectã si a
asigura cã greutatea tubului sã nu fie suportatã numai de imbinare.
Imbinarea cu mufã de PAFSIN solicitã presiuni mari de contact asupra inelului de elastomer astfel cã, de
regulã, este necesarã asistentã mecanicã la imbinarea tuburilor.
Dacã la capatul liber se afla un racord, trebuie sã se plaseze un suport, astfel incat, forta de imbinare sã
se aplice asupra capãtului drept fãrã sã se deplaseze racordul.
Inainte de efectuarea imbinãrii propriu zise, inelul de etansare al racordului si capatul drept pereche
trebuie sã fie unse generos cu pastã de imbinare precizatã de producãtorul materialelor din PAFSIN.
Ungerea se va face chiar inainte de imbinare pentru a nu se usca pasta lubrifiantã. Cantitatea de
lubrifiant necesarã/ numãr de tuburi pentru un litru de lubrifiant.
CORAL SRL TULCEA
Nr tub/l. Nr.tub./l.lubr
Dn Dn Nr.tub/l. lubr. Dn Nr.tub./l.lubr. Dn
lubr. .
150 56 400 21 900 9 1.800 4
200 42 500 17 1.000 8 2.000 4
250 33 600 14 1.200 7 2.200 3,5
300 28 700 12 1.400 6 2.400 3,5
350 24 800 11 1.600 5
Coborarea tuburilor in transee se face cu o macara. Tubul va fi prins in zona centrului de greutate cu o
chingã de material textil sau sintetic, rezistentã la greutatea tubului si care nu deterioreazã peretii
acestuia.
Tuburi din fontă ductilă (FB) conductele din fonta ductila K9
Domeniul de utilizare
Tuburile, piesele de legătură şi accesoriile din FD, montate îngropat sau aerian, se uilizează la
transportul apei sub presiune, sau cu nivel liber, cu temperaturi între 0˚C şi 40˚C .
Tuburile, piesele de legătură şi accesoriile sunt fabricate de regulă:
•cu mufă la o extremitate şi cu capăt drept la cealaltă;
•cu flanşe la ambele capete;
•cu mufă şi capete drepte speciale, zăvorâte, care pot prelua eforturi axiale;
Pentru tuburile din FD se folosesc numai armături din fontă şi oţel.
Prevederile prezentelor instructiuni se vor aplica la executarea si exploatarea retelelor exterioare de
transport si distributie de apa potabila, tehnologica si de incendiu care se realizeaza cu tuburi si racorduri
din fonta ductila.
Tuburile si racordurile (piese de imbinare) din fonta ductila se vor folosi astfel:
la retelele exterioare de transport si distributie de apa rece potabila, tehnologica si de incendiu, inclusiv
bransamentele ele se vor utiliza in raport cu presiunea si temperatura apei din retea:
Temperatura°C Presiunea maxima
Material
optima maxima (bar)
Fonta Ductila 20° 45° 25
In terenuri sensibile la inmuiere se vor folosi numai in cazurile si conditiile de executie precizate in
"Normativul pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe" indicativ P 7.
Domeniul de utilizare a tuburilor si racordurilor din fonta ductila este foarte larg si se refera la pozare
ingropata, traversari de poduri, pozare aeriana, in galerie, in tunel sau in panta. In functie de metoda de
imbinare, se acopera intreaga gama de utilizare a tuburilor si racordurilor din fonta ductila:
*conductele cu imbinari automate se preteaza cel mai bine la pozare ingropata, in panza freatica sau la
presiuni puternice;
*in conditii de restrictii generate de aglomerari sau in terenuri cu coeziune mica se monteaza cu succes
conductele cu imbinari zavorate;
*imbinarile mecanice asigura montarea racordurilor cu mare usurinta, ca si imbinarea tuburilor in
subsoluri aglomerate si in galerii;
*tuburile imbinate cu flanse isi gasesc intrebuintarea la statii de pompare, camere de vane a
rezervoarelor, pasaje aeriene, galerii tehnice, rezervoare;
CORAL SRL TULCEA
*se recomanda protejarea tuburilor, racordurilor si imbinarilor cu mansoane din polietilena cand acestea
sunt utilizate in soluri cu rezistivitate mica, in zone traversate de curenti vagabonzi, in soluri cu continut
ridicat de sulfati sau cloruri sau care prezinta o activitate bacteriana.
Caracteristici dimensionale
-Valorile nominale ale diametrelor interioare ale tuburilor centrifugate, exprimate în milimetri, sunt
egale cu numărul care exprimă diametrul nominal Dn.
-Diametrele nominale Dn standardizate ale tuburilor şi pieselor de legătură, în fabricaţie pentru apă
potabilă sau industrială sunt cuprinse între 40 şi 2000 mm.
-Diametrele nominale Dn standardizate ale tuburilor şi pieselor, în fabricaţie, pentru ape uzate sunt
cuprinse între 100 şi 1800 mm.
-Lungimile standardizate ale tuburilor cu mufă şi capăt drept pentru alimentări cu apă sunt:
Dn(mm) Lungimi standardizate(fără lungimea mufei)

40 si 50 3,00
60-500 5,0 ; 5,5 ; 6,0
700 si 800 5,5 ; 6,0 ; 7,0
900- 1400 6,00 ; 7,00 ; 8,15
1500-2000 8,15
Abateri: - pentru lungimea standardizată 8,15 m - abatere ± 150 mm- pentru celelalte lungimi
standardizate - abatere ± 100 mmAlte lungimi se pot realiza prin acord cu producătorul
-Lungimile standardizate ale tuburilor cu flanşe sunt:

Tipul tubului Dn (mm) Lungimi standardizate (m)
Tuburi cu flanşe turnate 40-2000 0,50;1,0;2,0;3,0
Tuburi cu flanşe sudate sau 40-500; 2,0;3,0;4,0;5,0
asamblate cu şuruburi40 700-1000; 2,0;3,0;4,0;5,0;6,0
1000-2000 4,0;5,0;6,0;7,0
Lungimile standardizate ale tuburilor cu mufă şi capăt drept pentru canalizare sunt:
Dn(mm) Lungimi standardizate

(fără lungimea mufei)
100-500 6,00
700-1000 7,00
1200 8,26
1400 8,19
1600 8,18
1800 8,17
CORAL SRL TULCEA
Alte lungimi se pot realiza prin acord cu producătorul.

Caracteristicile fizico-mecanice
-Tuburile şi racordurile fabricate din fontă ductilă trebuie sa aiva caracteristicile conform SREN 545 .
Ţevi din polietilenă de înaltă densitate (conductele din PEID)
Vor fi realizate din material PE 100, dupa cum este clasificat de Raportul Comitetului Tehnic European
CEN/TC 155.
Dimensiunile tevilor din PEID vor fi conform DIN 8074 sau echivalent. Fitingurile pentru conducte vor
fi conform DIN 19533 sau echivalent.
Incarcarea in vehicule trebuie sa se efectueze astfel incat nici o deteriorare sau deformare a tuburilor si
racordurilor sa nu se produca in timpul transportului. Se va da atentie deosebita evitarii:
*manipularilor brutale, formarii unor sageti importante, balansului;
*oricarui contact al tuburilor si racordurilor cu piese metalice proeminente.
Cand tuburile au un capat fasonat in uzina, asezarea lor se va face in functie de instructiunile
furnizorului. Daca tuburile se livreaza paletizate, aceasta conditionare trebuie mentinuta pana in
momentul folosirii lor.
Descarcarea brutala a tuburilor si racordurilor pe sol este interzisa.
Este necesar sa se pregateasca un loc de depozitare situat cat mai aproape de locul de montaj. Suprafata
destinata sa primeasca tuburile si racordurile trebuie sa fie nivelata pentru a evita deformari ale
materialului, ce pot deveni permanente.
Inaltimea unui depozit trebuie limitata la 1,50 m.
Tuburile si racordurile trebuie depozitate la adapost de soare (sub o prelata sau un sopron) sau intr-o
magazie de santier.
Pentru a evita orice risc de deteriorare si de incidente ulterioare, tuburile si racordurile trebuie sa fie
purtate si nu tarate pe sol sau pe obiecte dure. Pe timp friguros, este necesar sa se ia precautii
suplimentare si sa se evite orice soc.
Pana la Dn 250 mm, manipularea tuburilor din PEID se poate face manual, greutatea acestora
nedepasind 50 kg. Pentru manipularea tuburilor cu diametre mai mari, se va utiliza o macara. Prinderea
tuburilor in macara se va face cu chingi textile sau de cauciuc.
Transportul tuburilor se va face cu camioane speciale, tuburile sprijinindu-se, pe cat posibil, pe toata
lungimea.
Tuburile si piesele speciale din PEID se vor feri de contactul cu fluide care pot deteriora materialul
(solventi sau produse similare).
Tuburile si piesele speciale din PEID vor fi aprovizionate pe santier cu putin timp inainte de a fi
montate.
Depozitarea inelelor de imbinare trebuie sa se faca avand in vedere caracteristicile elastomerilor.
Conditiile de depozitare vor tine seama de: temperatura de depozitare, umiditatea mediului, expunerea la
lumina, durata depozitarii.
Trebuie sa se evite deformarea inelelor de imbinare la temperatura scazuta. Inainte de punerea in opera,
temperatura lor trebuie sa fie adusa la +200C timp de cateva ore pentru ca acestea sa-si regaseasca
supletea initiala (de exemplu, sa fie inmuiata in apa calda).
Inelele de imbinare pe baza de elastomeri vulcanizati trebuie sa fie depozitate intr-un mediu cu umiditate
potrivita.
CORAL SRL TULCEA
Elastomerii sunt sensibili la razele ultraviolete si la actiunea ozonului. Trebuie deci ca inelele de
imbinare sa fie depozitate la adapost de lumina directa a razelor solare sau artificiala.
Se considera optima utilizarea inelelor si garniturilor de imbinare intr-un termen de 6 ani dupa fabricarea
lor, acestea fiind depozitate in conditiile prevazute prin norma ISO 2230 (Conditii de depozitare a
produselor pe baza de elastomeri vulcanizati).Garniturile de etansare si inelele de etansare se vor
depozita la intuneric, ferite de inghet sau suprainalzire, libere de orice tensiune.
Incercarile pentru determinarea calitatii tevilor se vor face in fabrica conform DIN 8075 sau echivalent.
Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la
furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare.
Domeniul de utilizare-Ţevile şi racordurile din PEID se folosesc în sistemele de transport ale apei sub
presiune sau cu nivel liber, ele se montează îngropat.
-Atunci când sunt montate aerian, conductele din PEID se amplasează numai în locurile unde este
posibil să se asigure protecţie împotriva lovirilor şi a radiaţiei solare.
-Conductele din PEID pot fi montate şi în galerii edilitare, sub nivelul cablurilor, asigurându-se o
distanţă pe verticală de minimum 0,50 m.
-Pentru tuburile din PEID se folosesc armături din mase plastice, din fontă ductilă, fontă cenuşie sau
oţel.
Caracteristicile dimensionale: Caracteristica dimensională de referinţă pe baza căreia se aleg ţevile şi
racordurile din PEID este diametrul exterior al tronsonului tubului(cotat ca diametru nominale, Dn).
-Corespunzător unui diametru exterior de ţeavă, se produc diferite grosimi de perete grupate în serii
unitare tipo-dimensionale. Elementul dimensional de referinţă în cadrul unei serii unitare este raportul
dimensional standard (SDR) exprimat prin relaţia:SDR = Diametrul nominal (valoare minimă)/Grosime
perete (valoare minimă)
Acest raport este constant pentru seria unitară corespunzătoare
Valorile medii uzuale ale acestui raport sunt: SDR = 6,0; 7,5; 9,0; 11,0; 14,0; 17,0; 21,0; 26,0; 33,0.
-Gama uzuală de diametre pentru ţevile din PEID este:Dn = 16 mm până la 1600 mm, cu clase de
presiune cuprinse între 3,2 şi 16 bari;Ţevile până la Dn 110 mm se livrează fie în bare de lungimi
diferite, fie în colaci.
-Lungimile uzuale de livrare ale ţevilor în bare sunt 6 m, 8 m şi 12 m.
Caracteristici fizico-mecanice
-Clasificarea mărcilor uzuale de PEID, conform ISO 12162 şi ISO 4427, utilizate în fabricaţie, are la
bază rezistenţa minimă echivalentă (MRS)şi este ilustrată în tabelul următor;
Clasificarea mărcilor de Rezistenţa minimă Rezistenţa hidrostaticăde

(PEID) echivalentă (MRS)(MPa) proiectare (HDS) (MPa)
PE 100 100 8,0

PE 80 8 6,3
PE 63 6,3 5
PE 40 4,0 3,2
PE 32 3,2 2,5
CORAL SRL TULCEA
Rezistenţa minimă echivalentă (MRS) reprezintă rezistenţa echivalentă a tubului, pentru care ruperea se
produce după 50 de ani sau mai mult.HDS = MRS/C, în care C este coeficientul de operare.
-Coeficientul de operare ia în considerare condiţiile de aplicare, pozare etc.Valoarea minimă a

coeficientului de operare pentru aplicaţii în domeniul alimentării cu apă este C min= 1,25.
-Principalele caracteristici ale PEID sunt:
Caracteristica U/M PEID

Densitate kg/mc 945-960
Limita de curgere N/mm 20-23
Alungirea la rupere % > 600
Modulul de elasticitate de fluaj la pliaj N/mm 1200
Coeficientul de dilatare lineară mm/m 0,14
Coeficientul de conductibilitate termică la 20˚C CW/mK 0,4
Tuburi de beton precomprimat (BP)

-Tuburile din BP se utilizează la aducţiuni şi reţele de distribuţie sub presiune pentru alimentarea cu apă
potabilă, industrială şi irigaţii
-Tuburile BP nu se utilizează la:- transportul apelor uzate;- conductele pe care se prevăd un mare număr
de piese speciale (mai mult de 25 bucăţi pe km);- conductele cu regim de lucru la presiuni mai mici
decât presiunea atmosferică);- conductele care transportă apă cu temperatura mai mare de 30˚ C;
-La realizarea conductelor se utilizează:- tuburi de presiune din beton precomprimat de dimensiuni şi
presiuni conform STAS 7039;- piese speciale din oţel sau fontă de dimensiuni şi presiuni
corespunzătoare tuburilor utilizate;- armături metalice (vane, compensatoare, hidranţi, aerisiri, etc.)
-Tuburile de beton precomprimat se fabrică între dimensiunile de 100 mm şi 1500 mm, diametru
nominal.
-Tunurile din beton precomprimat se produc pentru clasele de fabricaţie: 7; 8,5;10;13; 16 şi 19. Cifra
caracteristică clasei de fabricaţie (Po )reprezintă presiunea interioară maximă la care tubul poate fi
folosit, fără alte solicitări decât această presiune şi fără ca în pereţii acestuia să apară efortul de
întindere.
-Alegerea clasei de fabricaţie, se face conform datelor producătorului.
Tuburi din beton armat (B.A.)

-Tuburile din beton armat se utilizează la:- aducţiuni pentru alimentări cu apă potabilă şi industrială, sub
presiune sau cu nivel liber;- canalizări cu nivel liber.
-Tuburile din beton armat nu se utilizează în regim de lucru la presiuni mai mici decât presiunea
atmosferică.
Tuburile din beton armat se fabrică între dimensiunile de 800 mm şi 2200 mm, diametrul nominal.
Tuburi din beton simplu (B.S.)
CORAL SRL TULCEA
-Tuburile din beton simplu, circulare sau ovoide, se utilizează la:- canalizarea cu nivel liber a apelor
uzate şi meteorice;- transportul cu nivel liber a apei potabile sau industriale.
-Tuburile din beton simplu prefabricate nu se utilizează la presiuni mai mici decât presiunea atmosferică.
-La realizarea conductelor de alimentare cu apa potabilă sau industrială care funcţionează cu nivel liber
sau a canalelor şi colectoarelor decanalizare care funcţionează cu nivel liber, se utilizează tuburi din BS
şi piese de îmbinare cu inel de cauciuc.
-Tuburile din beton simplu se fabrică între dimensiunile de 100 mm şi 1500 mm cele circulare, şi între
300 x 450 mm şi 1000 x 1500 mm cele ovoide.
Tuburi din gresie ceramică (G.C.)
-Tuburile din gresie ceramică se utilizează la canalizarea cu nivel liber a apelor uzate agresive chimic, în
limitele de agresivitate stabiliteconform STAS 3050 "Gresie ceramică încercări fizice, mecanice şi
chimice"
-Tuburile din gresie ceramică nu se utilizează la:- conductele de refulare a apelor uzate;- conductele cu
regim de lucru în presiuni mai mici decât presiunea atmosferică.
-La realizarea reţelelor se utilizează:- tuburi din gresie ceramică, conform STAS 1743;- piese speciale
din gresie ceramică, conform STAS 1743 "Ramificaţii-dimensiuni" şi Coturi-dimensiuni";- piese
speciale metalice izolate anticoroziv;- armături metalice izolate anticoroziv sau din materiale
anticorozive.
-Tuburile din gresie ceramică se fabrică între dimensiunile de 75 mm şi 1000 mm, diametru nominal.
Alte materiale
Se vor folosi numai materiale care corespund din punct de vedere calitativ cu normele CEN, DIN, ISO,
UNI si care au agrementul tehnic MLPAT, precum si avizul Ministerului Sanatatii in cazul tuburilor,
racordurilor si pieselor pentru apa potabila.
Se va urmari sa existe corespondenta intre racorduri, tuburi si piese, atunci cand producatorii sunt
diferiti.
De regula, se vor utiliza acele tuburi care au piese de imbinare compatibile pentru imbinarea cu PEID,
fonta ductila, PAFS1N, otel, PVC si eventual beton.
Pentru solventi degresanti, adezivi, garniturii scule si dispozitive de montaj sl intretinere se vor lua in
considerare indicatiile producatorului de tuburi si racorduri.
Tuburi cu mufa
Tuburile din fonta ductila sunt produse prin centrifugare in conformitate cu standardul international ISO
2531-1991.
Rezistenta minima la tractiune este de 420 N/mm².
Limita conventionala de elasticitate de 0,2% este de minimum 300 N/mm².
Alongatia minima la ruptura este de 10% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm si 7% pentru
diametrele.nominale DN 1200 la 2000.
Valorile limitei conventionale de elasticitate de 0,2 % cuprinse intre 270 N/mm² si 300 N/mm² sunt
admise atunci cand alongatia la rupere este mai mare sau egala cu 12% pentru diametrele nominale DN
60 la 1000 mm si cu 10% pentru diametrele nominale DN 1200 la 2000 mm.
CORAL SRL TULCEA
Tuburile centrifugate trebuie sa fie supuse in uzina Ia o proba hidrostatica de cel putin 10 secunde, la o
presiune minima indicata in tabelul urmator pentru tuburile din clasa de grosime K9:
Presiunea minima de proba hidrostatica

Diametrul nominal (mm)
pentru tuburile din clasa K9 (bari)
60 la 300 50
350 la 600 40
700 la 1000 32
1100 la 2000 25
Tip de imbinare
Imbinarile cu mufa sunt de tip automat. Materialul utilizat pentru inelele de imbinare este elastomer
EPDM sau echivalent in conformitate cu standardul international ISO 4633.
Conditiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizati sunt stabilite prin standardul
international ISO 2230.
Grosimea peretilor tuburilor

Grosimea tuburilor este in general de clasa K9 in concordanta cu standardul international ISO 2531
Protectii
Izolatia interioara
Tuburile sunt izolate in interior cu mortar de ciment in conformitate cu standardul international ISO
4179.
Cimentul este un ciment produs in furnal inalt sau echivalent. Grosimile mortarului de ciment sunt
definite in tabelul care urmeaza:
Grosimi (mm)
DN
Normala Valoare medie minimala Valoare minima intr-un punct
60 - 300 3 2,5 1,5
350 - 600 5 4,5 2,5
700 - 1200 6 5,5 3,0
1400 - 2000 9 8,0 4,0
Izolatia exterioara
Tuburile sunt. izolate la exterior cu zinc metalic in conformitate cu standardul international ISO 8179;
cantitatea de zinc depusa nu este mai mica de 130 g/m². Dupa zincare, tuburile sunt acoperite cu un strat
de vopsea bituminoasa; grosimea medie a stratului bituminos nu este mai mica de 70 microni in
conformitate cu standardul international ISO 8170.
Protectia pe santier cu manson de polietilena
Daca se cere prin lista pieselor, tuburile sunt protejate pe santier cu un manson din polietilena in
conformitate cu standardul international ISO 8180; grosimea minima a mansonului este de 200 microni.
Tuburi cu flanse
Fabricarea tuburilor
Tuburile din fonta ductila sunt centrifugate si au flanse sudate, in conformitate cu standardul
international ISO 2531-1991.
Imbinare cu flanse
CORAL SRL TULCEA
Garnitura imbinarii cu flanse are o grosime minima de 3 mm si la nevoie este armata (intarita).
Materialul utilizat pentru garniturile de imbinare cu flanse este un elastormer EPDM sau echivalent, in
conformitate cu standardul international ISO 4633-1983.
Conditiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizati sunt stabilite prin standardul
international ISO 2230.
Grosimea tuburilor
Grosimea tuburilor este in conformitate cu standardul international ISO 2531 clasa K9.
Protectii
Protectiile sunt aceleasi ca cele definite pentru tuburile cu mufa
Conducte din beton ce se vor utiliza la executia canalului cu metoda „ Pipe Jacking”
Specificatiile generale ale tuburilor de beton armat care se vor utiliza:
Tehnologia de fabricare: cofrare umeda in cofraj vertical din tabla de otel;
Diametrul tubului: Dn 120 cm, cu diametrul exterior al tubului 149 cm
Lungimea unui tub: L = 3.0 m;
Imbinare intre tuburi: cu cep si buza;
Capatul tubului: contine integrat inel de otel (ST 37.2, sau Fe 360) ancorat in beton si etansare contra
scurgerilor de apa;
Inel de transfer presiune: placa aglomerat de lemn, 25 mm grosime;
Etansare: in forma de pana glisanta (DIN EN 681-1);
Sistem de instalare: 2 ancore rotunde;
Sistem lubrifiere: inel de lubrifiere cu conexiune 1";
10
Calitatea betonului C 40/50; P 12
Clasa de expunere: XA 1;
Armatura utilizata: BST 500/500;
Acoperirea de pamant: 3.0 - 6.0 m;
Tipul de teren: nisipuri mijlocii si mari, slab coezive, gamma = 17,5 – 19,8 kN/m3, =28o;
Confectii metalice
Gratarele dese si vanele de perete (stavilele) se vor executa uzinat, si vor avea urmatoarele caracteristici:
Material: otel inox
Elemente de fixare: otel inox, cf. DIN 267
Etansare tip UPAT – pentru stavile
Fabricatie cf. ISO 9001
Probe de etanseitate cf. ISO 5208-2, DIN 3230 partea 5 – pentru stavile
Conditii de garantie: 12/18 luni de la punerea in functiune/ livrare
Asistenta tehnica: la montaj, in garantie si dupa garantie
Pentru actionarea armaturilor amplasate la nivel inalt, sunt prevazute platforme realizate din confectii
metalice, folosindu-se profile laminate si tabla.
Platformele se vor suda, grundui si vopsi in aceleasi conditii ca suporturile.
Suduri
Sudurile se vor efectua de sudori autorizati, in conformitate cu prevederile PTCR 9 - colectia ISCIR,
marcand pe piesã cu poansonul celui ce a efectuat sudura.
CORAL SRL TULCEA
Se vor folosi electrozi adecvati materialului pieselor ce trebuiesc sudate, pentru care Antreprenorul va
emite certificat de calitate. Materialele de adaos vor corespunde prevederilor SR EN 12070:2001, cu
referire la verificarea calitatii, marcarea si livrarea lor.
Toate sudurile vor trebui pãtrunse pe intreaga sectiune sudatã, aspectul lor fiind conform cu CTE - RG.
Se va acorda o grijã deosebitã alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a perpendicularitãtii
flanselor pe conductã.
Personalul care executã operatia de control nedistructiv al sudurilor, trebuie sã fie autorizat in
conformitate cu PTCR II.
Verificarea sudurilor se va face prin metode nedistructive in volum de 100% si va pune in evidentã
starea suprafetelor sudurilor si a zonelor adiacente, forma si dimensiunile cordonului de sudurã si
defectele de suprafatã, conform tabel 1 si 2, Instructiunile I 27 - 82. Verificarea defectelor interioare se
va face prin metoda radiatiilor penetrante.
Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletine de examinare si vor fi prezentate la receptii ale
lucrãrilor.
Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisã sudarea cu
electrozi umezi.
Defectele cordoanelor de sudurã depistate la controlul vizual, vor fi indepãrtate cu mijloace mecanice
panã la materialul sãnãtos, dupã care vor fi resudate.
Modul si conditiile de reparare, vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologatã. Sudurile de reparatii
vor fi executate prin aceleasi procedee care au fost folosite la realizarea sudurilor initiale.
Portiunile din imbinãrile sudate care au fost reparate, vor fi verificate dupã remediere ca si sudurile
initiale.
Flanse si garnituri
Flansele se vor procura gata uzinate in conformitate cu prevederile privind presiunea nominalã (cu
suprafata de etansare plana cu umar conform SR ISO 7005-1)
Nu se admit flanse cu alte caracteristici sau a cãror suprafatã de etansare prezintã abateri de executie
mari.
Garniturile necesare la imbinãrile cu flanse pot fi din marsit sau cauciuc.
Pentru dimensiuni de legatura intre flanse si intre flanse si armaturi, pompe, compensatori, se va
respecta standardul DIN 2501
EXECUTAREA CONDUCTELOR DE ADUCŢIUNE ŞI A REŢELELOR DE ALIMENTARE CU

APĂ ŞI DE CANALIZARETRANSPORTUL, MANIPULAREA ŞI DEPOZITAREA
*Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor se face astfel încât acestea să nu se deterioreze în
timpul transportului, la încărcare,descărcare şi la depozitarea pe şantier sau în depozitele special
amenajate.
*Transportul se asigură cu vehicule dotate cu dispozitive sau elemente care să asigure stabilitatea
încărcăturii, integritatea, protecţia la lovituri atuburilor sau a izolaţiei lor, evitarea frecării de platformele
de transport sau ghidaje.
*Încărcarea şi descărcarea se asigură cu dispozitive adecvate, utilizând cabluri metalice sau lanţuri,
învelite în cauciuc sau plastic, care să nudeterioreze protecţia interioară sau exterioară a capetelor care se
îmbină şi să împiedice frecarea de ghidaje sau de sol etc.
CORAL SRL TULCEA
*Depozitarea tuburilor, pieselor de îmbinare şi a accesoriilor se face pe diametre în stive omogene,

stabile, pe suprafeţe plane, cu palete, suporţişi/sau distanţieri, amplasate în exterior sub copertine sau în
magazii pe înălţime şi la temperaturi conforme cu datele producătorilor.
*Tuburile se descarcă direct din mijloacele de transport de-a lungul tranşeei cu respectarea următoarelor
reguli:- descărcarea cât mai aproape de tranşee pentru a se evita manevre ulterioare suplimentare;-
descărcarea pe partea opusă depozitelor de pământ rezultate din săpătură, astfel încât să poată fi uşor
coborâte peste marginea tranşeei pentrupozarea lor;- respectarea distanţelor prevăzute în normele de
protecţie a muncii;- aşezarea tuburilor pe generatoare, fără să se sprijine pe mufe sau pe capetele drepte.
Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din fontă ductilă (FD)
-Transportul tuburilor din fontă ductilă se efectuează cu ajutorul vehicolelor cu platforme, tuburile fiind
împănate sau ancorate pentru reducereariscurilor de deterioare în timpul transportului.
-Vehicolele trebuie să fie corespunzătoare transportului şi operaţiunilor de încărcare-descărcare a
tuburilor şi pieselor de îmbinare din fontăductilă.
Se respectă următoarele reguli de bază:
- evitarea oricărui contact între elementele de conducte şi suprafeţele metalice;
- evitarea oricărui contact direct ale tuburilor cu planşeul remorcii prin aşezarea de scânduri de lemn pe
platformă;
- asigurarea încărcării şi descărcării tuburilor în condiţii de siguranţă, folosindu-se chingi textile sau
cârlige acoperite cu materiale care să nu deterioreze tuburile;
- fixarea încărcăturii cu ajutorul unor chingi textile şi a unor sisteme de extensoare cu levier.
-La manevrarea tuburilor se evită:
- târârea tuburilor pe sol pentru a nu se degrada izolaţia exterioară;
- căderea tuburilor pe sol, chiar interpunând elemente elastice;
- depozitarea tuburilor în locuri cu factori de risc de lovire, izbire etc.;
- depozitarea tuburilor pe pietre mari sau instabile.
La manevrarea şi transportul tuburilor cu izolaţie specială la exterior, se respectă măsurile prevăzute de
furnizor.
Depozitarea pe şantier a tuburilor, pieselor de legătură şi a accesoriilor trebuie să permită gestionarea
acestora şi facilitarea operaţiilor demanevrare, ţinând seama de următoarele:
- suprafaţa de depozitare trebuie să fie plană;
- trebuie să se evite terenurile mlăştinoase, solurile mişcătoare, solurile corozive;
- tuburile se depozitează pe diametre în stive omogene şi stabile, urmând un plan raţional de stocare;
- folosirea intercaloarelor (suporţi sau distanţieri) din lemn (scânduri, colţari);

- reducerea la minim a duratei de depozitare;
- pentru tuburile cu izolaţii speciale, se respectă datele producătorilor.
Tuburile livrate în pachete se depozitează în stive pe intercaloare de 80 x 80 x 2600 mm, cu trei sau
patru pachete pe rând şi nedepăşind o înălţime de stocare de 2,50 m. Se controlează periodic starea
pachetelor, în special starea şi tensiunea fier-balotului, ca şi stabilitatea generală astivelor.
Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din polietilenă de înaltă densitate (PEID)
-Tuburile din PEID se livrează şi se transportă orizontal, în pachete ambalate, pentru diametrele de la
Dn>110 mm, iar pentru Dn110 mm încolaci sau pe tamburi. În timpul anotimpului călduros, tuburile,
racordurile şi piesele din PEID se transportă acoperite cu prelate.
-Tuburile din PEID cu Dn>110 mm se aşează în stive cu înălţimea maximă de 1,0 m.
CORAL SRL TULCEA
-Tuburile din PEID se depozitează în magazii sau locuri acoperite şi ferite de soare. Depozitarea se face
pe suprafeţe orizontale betonate sau balastate, folosindu-se palete. Se respectă prevederile legale privind
depozitarea materialelor combustibile.
-Piesele de legătură şi accesoriile se depozitează în rafturi, pe sortimente şi dimensiuni.
-Este interzisă târârea sau rostogolirea tuburilor din PEID, manevrându-se numai prin ridicare.
-Pentru transportul tuburilor se folosesc camioane cu platforme, care să asigure materialele
impotriva eventualelor deteriorări.
-În timpul transporturilor se recomandă protejarea tuburilor împotriva căderilor pe pietriş sau gudroane.
-Pe şantier, tuburile se stochează pe suprafeţe plane şi amenajate (fără pietre ieşite în afară). Pentru
stocarea mai lungă este indicat să se evite contactul direct cu solul, folosind palete.
-Colacii din PEID se stochează de preferinţă culcaţi. În acest caz, suprapunerea colacilor nu va depăşi
înălţimea de un metru.
-Pentru tuburile înfăşurate pe tamburi aşezaţi pe suprafeţe plane este obligatorie sprijinirea de o parte şi
de alta a tamburului, atât pentruambalajele pline cât şi pentru cele goale. Pe şantier sprijinirea se poate
realiza cu ajutorul penelor sau a cărămizilor.
-În timpul transportului cu camionul tamburul se aşează astfel încât să se sprijine în patru puncte de
platformă şi totodată, legat cu chingi,pentru ca eforturile să se exercite asupra tamburului şi nu asupra
tubului.
-Legarea în chingi a tubului, înfăşurat pe tambur, realizată strat cu strat, se păstrează până la utilizarea pe
şantier. În caz de utilizare parţială extremitatea exterioară liberă, se ancorează înainte de orice
manevrare.
Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din poliester armat cu fibre din sticlă şi inserţie de
nisp (PAFSIN)
-Tuburile din PAFSIN nu trebuie să suporte sarcini de impact, fiind coborâte fără a se lăsa să cadă.
Manipularea tuburilor trebuie realizată astfel încât acestea să nu fie rostogolite sau târâte pe teren dur
sau cu pietre care pot produce deteriorări.
-Tuburile standard din PAFSIN sunt livrate cu piesele de legătură corespunzătoare. Tipul de ambalare
depinde de mijlocul de transport (rutier,ferorviar sau naval). Tuburile din PAFSIN sunt de obicei
ambalate astfel ca să menţină tuburile într-o poziţie care să asigure sprijinirea pegeneratoare şi să le
protejeze împotriva sarcinilor exterioare.
-La expedierea tuburilor cu diametre diferite, se poate utiliza "telescoparea" (tuburile cu diametrul mai
mic sunt introduse în interiorul celor cudiametrul mai mare), prevăzându-se, după caz, pene pentru
fixare. Descărcarea tuburilor pe şantier (scoaterea unora din celelalte) trebuie să sefacă astfel încât să se
evite orice deterioare a suprafeţelor atât ale tuburilor cu diametrul mai mic, cât şi a celor cu diametrul
mai mare. Înainte dedescărcarea tuburilor, trebuie să se asigure personalul necesar şi echipamentul
mecanic corespunzător.
-Pentru ridicarea tuburilor din PAFSIN nu se folosesc suporţii de lemn ai cadrelor în care se transportă
tuburile. Nu se permite folosirea cârligelor pentru ridicarea tuburilor de la capete.
-Depozitarea tuburile din PAFSIN se face asemănător cu depozitarea tuburilor din PEID, drepte,
conform prevederilor de mai sus
Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din beton precomprimat (BC)
-Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din beton precomprimat se face în conformitate cu
prevederile STAS 7039.
Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din beton armat (BA)
CORAL SRL TULCEA
-Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din armat, se face în conformitate cu prevederile

STAS 9530.
Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din beton simplu (BS)
-Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din beton simplu se face în conformitate cu
prevederile STAS 816.4.32. Tuburile vor fi aşezate în zona de lucru de-a lungul şanţului, astfel încât să
reazeme pe talpă (în cazul tuburilor cu talpă) sau pe generatoare încazul tuburilor cu mufă.
Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din gresie ceramică (GS)
-Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din gresie ceramică, se face în conformitate cu
TRASAREA LUCRĂRILOR ŞI EXECUTAREA SĂPĂTURILOR
Trasarea pe teren a conductelor se face conform prevederilor STAS 9824-5.4.35.
Trasarea lucrărilor
Trasarea conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe axul viitoarelor trasee la
intervale de cca. 25÷50 m şi la toate punctele caracteristice (la cotiri în plan şi în profil, în vârfurile de
unghi ale acestora, la tangentele de intrare şi ieşire din curbele realizate prin pozarea tuburilor,
în axul căminelor, în punctele de branşament, în punctele deschimbare a diametrului sau tipului de
conductă, în punctele cu masive de probă şi de ancoraj)şi marcaţi în conformitate cu notaţiile punctelor
de pe planşe.
Fiecare ţăruş va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe ax la o distanţă care să-i asigure împotriva
degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului şi alcirculaţiei pe marginea şanţului.
De asemenea se plantează ţăruşi pe porţiunile de aliniament, din 50 în 50m, pe axul traseului.
Respectarea întocmai a cotelor de pozare prevăzute în proiect prezintă o deosebităimportanţă pentru a nu
se crea între căminele de golire şi de aerisire puncte înalte sau joaseintermediare, ceea ce provoacă
formarea unor pungi de aer şi diminuarea debitului conductei,sau împiedică golirea completă a
conductei în caz de avarii şi reparaţii.
Lucrările pregătitoare vor cuprinde pregătirea şi curăţarea traseului de orice ar putea împiedica buna
desfăşurare a lucrărilor.
Constructorul va lua toate măsurile necesare pentru a nu murdări drumurile şi spaţiileadiacente
(trotuare, spaţii verzi), iar dacă această murdărie se va produce, va asigura curăţareaurgentă a lor.
Înaintea începerii lucrărilor se va încheia un proces verbal între beneficiar şi constructor în care se va
menţiona starea terenului ce va fi afectat de lucrările de bază şi deorganizare de şantier, urmând ca
acesta să fie refăcut la starea iniţială după terminarealucrărilor.
Execuţia tranşeelor pentru pozarea conductelor se face cu respectarea prevederilor proiectului, a
normelor de protecţie a muncii în construcţii,a condiţiilor locale de teren, precum şi a datelor
producătorilor.
Executia sapaturii se va incepe numai dupa completa organizare a santierului si aprovizionarea cu tuburi
si cu celalalte materiale necesare,pentru evitarea ramanerii santului deschis mai mult timp decat strictul
necesar.
-Săpătura la tranşee se constituie patul de pozare (definit conform SR 4163-3) se execută exclusiv
manual şi cu puţin timp înainte de montarea tuburilor, pentru a evita înmuierea terenului prin apa de
ploaie sau de infiltrare.
-Patul de pozare, precum şi gradul de compactare al acestuia se stabilesc pe baza datelor producătorilor.
-Pentru pozarea tuburilor, în vederea respectării pantei longitudinale, se poate adopta una din
următoarele metode:
CORAL SRL TULCEA
- jaloane de nivel (teuri);

- nivele cu luneta;
- aparate cu laser
-Tranşeele se execută pe traseul, lăţimea panta şi adâncimea indicate în proiect.
- Sprijinirea pereţilor tranşeei se face conform prevederilor din proiect cu recomandarea ca elementele
de sprijinire să fie astfel fixate încât să permită montarea elementelor de conductă, fără pericol de
prăbuşire a malurilor.
-Fundul tranşeei trebuie să respecte panta şi adâncimea indicată în proiect. În caz de teren instabil, prin
proiect se specifică lucrărilesuplimentare pentru realizarea unei fundaţii stabile.
-La fundul tranşeei se realizează un pat de pozare cu o grosime conform datelor producătorului. În solul
nisipos, se poate profila fondul tranşeiifără a mai fi nevoie să se realizeze un pat de pozare. Se
recomandă ca circa 2 cm din patul de pozare să rămână necompactaţi, astfel încât tubul săse aşeze pe
pat.
-Materialul pentru patul de pozare se selectează cu grijă, astfel încât să răspundă cerinţelor din proiect,
recomandându-se folosirea numai dematerial granular. Nu se folosesc materiale din soluri organice sau
soluri cu granulaţie fină, cu plasticitate de la medie la mare.
-Suprafaţa patului de pozare trebuie să fie continuă, netedă şi să nu conţină particule mari care pot
produce încărcări punctiforme asupratubului.
-Respectarea unghiului de rezemare a conductei pe patul de pozare şi realizarea umpluturii în zona
specială sunt obligatorii la conductele dinPEID, PAFSIN şi beton simplu.
-Se asigură rezemarea conductei pe toată lungimea acesteia, respectându-se panta de montaj proiectată şi
iau măsuri împotriva alunecării încazul pantelor pronunţate.
-Executarea patului de pozare şi montarea conductelor se vor face numai în absenţa apei.
-. Se evită inundarea accidentală a tranşeelor când conducta este montată şi neacoperită, situaţie care
poate conduce la flotarea conductei.
-Până la efectuarea probei de presiune, se face o umplutură parţială lăsând îmbinările libere pentru a se
controla etanşeitatea acestora
-Schimbările de direcţie se execută în funcţie de materialul conductei şi de sistemul de îmbinare, prin:
- montarea curbelor prevăzute în proiect;
- montarea tuburilor înclinate în mufe până la unghiul maxim admis de producător;
- folosirea capacităţii de curbare a ţevilor din PEID
Pentru adâncimea şanţului până la 5,00 m, în care se pozează tuburile din beton sau beton armat, se
recomandă următoarele lăţimi de şanţ:
- la săpături cu taluz, lăţimea fundului va fi: Dexterior + 50 cm;
- la săpături verticale, lăţimea fundului va fi: Dexterior + 80 cm, exclusiv grosimea sprijinilor.
Pentru tuburile din alte materiale, lăţimea şanturilor se stabileşte pe baza datelor producătorilor.
Pentru adâncimea şanţului mai mare de 5,00 m, lăţimea şanţului se determină pe baza tehnologiei
adoptate pentru execuţie.
În dreptul mufelor se adânceşte săpătura, realizându-se groapa cu lungimea şi adâncimea calculată în
funcţie de dimensiunile mufei.
În terenuri stâncoase sau cu portanţă redusă, la montarea tuburilor, se prevede executarea unei săpături
mai adânci, sub cota de pozare şi seumple cu nisip sau balast compact, respectându-se condiţiile de
pozare prevăzute de SR 4163-3.
CORAL SRL TULCEA
Ultimul strat de săpătură a tranşeii, de aproximativ 25 cm în cazul terenurilor argiloase, se execută cu

puţin timp înainte de montarea tuburilor,pentru a evita înmuierea acestuia prin apa de ploaie sau de
infiltraţii.
În cazul terenurilor cu apă subterană, ultimul strat de săpătură se execută obligatoriu concomitent cu
epuizarea apelor sub cota de pozare atuburilor.
Pe durata execuţiei, conductele trebuie protejate împotriva pătrunderii corpurilor străine, prin dopuri,
panouri, flanşe oarbe.
Armăturile grele se vor sprijini, de regulă, pe masive de rezemare, iar montarea acestora se face fără a
supune conductele la eforturi.
LANSAREA TUBURILOR
Verificarea materialelor
Materialele si produsele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si agremente tehnice.
Certificatele de calitate vor fi emise si semnate de catre producator.
Elementele componente ale unei conducte care vor fi supuse presiunii trebuie sa aiba aplicat marcajul,
care sa coincida cu certificatele de calitate aferente.
Utilizarea altor materiale, in afara celor specificate in proiect, se va face numai cu avizul proiectantului,
care va stabili si conditiile de acceptare.
Componentele de conducte(tevi,fitinguri,armaturi,etc.)vor fi in conformitate cu cerintele proiectului.
Inainte de a fi montate, tuburile si piesele din polietilena vor fi verificate vizual si dimensional.
La examinarea vizuala tuburile si piesele trebuie:
- sa fie liniare;
- sa fie colorate uniform;
- sa prezinte suprafata interioara si exterioara neteda, fara denivelari, necojita, fara fisuri, arsuri,
incluziuni sau zgarieturi;
- sa prezinte intacte capsulele de protectie ale bornelor electrice ale mansoanelor si colierelor de priza;
- sa prezinte sectiunea transversala a peretelui tubului fara goluri de aer sau alte neomogenitati.
La examinarea geometrica tuburile si piesele trebuie:
- sa nu prezinte abateri de la forma si dimensiuni;
- sa aiba dimensiunile specificate prin normele ISO.
Procurarea materialelor din import se va face pe baza unui agrement tehnic.
Toate tuburile si piesele din polietilena necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se vor
introduce in lucru.
*Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se face atât la primirea acestora pe şantier, cât şi
la depozitarea pe marginea şanţului.Verificarea are ca obiect: aspectul, dimensiunile tuburilor,
eventualele degradări din transport sau manevrări anterioare.
*Verificările pe şantier se efectuează cu şabloane speciale şi se referă în special la extremităţile tubului,
în scopul realizării corecte a îmbinării.Verificarea pe şantier nu scuteşte producătorii de obligaţia
verificării tuburilor.
Lansarea în tranşee a tuburilor se face astfel încât să se evite orice ciocnire a acestora.
Nu se utilizează cabluri sau lanţuri neprotejate. Se recomandă folosirea chingilor late, evitându-se astfel
deteriorarea stratului superficial altuburilor. Pentru dirijarea tuburilor grele se pot folosi funii legate de
capetele tubului
În funcţie de condiţiile de montare, de greutatea tuburilor şi de utilajele utilizate, prin proiect, se prevede
modul de lansare a tuburilor, în funcţiede felul tranşeii şi a tehnologiei de sprijinire a pereţilor.
CORAL SRL TULCEA
Tuburile cu diametrul mai mare de 400 mm se trag pe orizontală (pe fundul tranşeii) cu ajutorul unor
cărucioare.
ÎMBINAREA TUBURILOR
Îmbinarea tuburilor din fontă ductilă (FD)
Îmbinarea tuburilor din fontă ductilă se realizează cu mufe:
- automate, tuburi şi racorduri cu Pn de la 60 la 600;
- mecanice, tuburi şi racorduri cu Dn de la 60 la 1000;
- zăvorâte, tuburi şi racorduri cu Dn de la 60 la 1000;
cu flanşe:- flanşe libere (orientabile) pentru racorduri cu Dn de la 60 la 600
- flanşe fixe pentru tuburi cu Dn de la 60 la 1000 şi racorduri cu Dn de la 700 la 1000.
Îmbinările cu mufe automate se realizează prin introducerea capătului drept al unui tub în mufa altui tub
cu o forţă de împingereproporţională cu diametrul tubului.Etanşarea îmbinării este asigurată de inelul de
elastomeri care se montează într-un lăcaş din interiorul mufei tubului. Se recomandă fixarea ineluluide
etanşare, înainte de montarea tubului pe poziţie.
Îmbinările cu mufe mecanice se utilizează în situaţiile în care împingerea tubului în mufă este greu de
realizat (subsoluri, aglomerate, galeriietc.).Etanşeitatea la îmbinările cu mufe mecanice este asigurată
prin comprimarea axială a unui inel de îmbinare din elastomeri prin intermediul uneicontraflanşe şi a
unor buloane ce se sprijină pe gulerul exterior al mufei. Caracteristicile sale principale sunt:- realizarea
fără efort a montajului;- posibilitatea de orientare a pieselor;- joc axial şi devierea unghiulară Îmbinările
cu mufe mecanice se utilizează la conducte îngropate sau aeriene.
Îmbinările cu mufe zăvorâte asigură forţele axiale din conducte.Asamblarea îmbinărilor zăvorâte se
realizează prin introducerea capătului drept într-o mufă şi montarea sistemului de zăvorâre constituit
dintr-uninel şi o contraflanşă fixată cu buloane.
La conductele executate din tuburi cu mufe, automate şi mecanice, punctele prevăzute cu dispozitive de
închidere (robinete, clapete, flanşe-oarbe etc.) precum şi schimbările de direcţie se consideră puncte
fixe. În aceste puncte se prevăd construcţii corespunzătoare de ancoraj, ţinându-se seama de presiunea
de probă a conductei.
La schimbările de direcţie, ramificaţii, capete de conducte, reducţii etc., pentru preluarea eforturilor
suplimentare la conducte cu mufe automateşi mecanice se execută masive de ancoraj conform
prevederilor proiectului.
Îmbinările cu flanşe sunt constituite din două flanşe care se strâng cu buloane ale căror număr şi
dimensiuni depind de Pn şi Dn.Etanşeitatea este asigurată prin compresiunea axială a unei garnituri din
elastomeri prin strângerea buloanelor. Îmbinările cu flanşe se prevăd în lucrările de suprafaţă şi în spaţii
vizitabile (camere de robinete, galerii tehnice, staţii de pompare, rezervoare etc.).
Montarea conductelor din polietilenă de înaltă densitate (PEID)
Pozarea tuburilor în tranşee se realizează în ondulaţii, cu scopul de a compensa dilatarea acestora.
Îmbinarea tuburilor şi racordurilor din polietilenă se face uzual prin sudură sau cu flanşe.
Sudura se poate executa în două moduri:- cap la cap cu disc (oglindă) cu rezistenţă, o sudură prin
fuziunea capetelor;- cu termoelemente pentru sudura pieselor electrosudabile (manşoane, coliere de
priză);
Sudura cap la cap cu disc, cu rezistenţă electrică constă din pregătirea şi apoi încălzirea pieselor de
asamblat (tub/tub, tub/racord,racord/racord) cu ajutorul unui disc cu rezistenţă în zona de sudură, la
temperatura necesară şi din aplicarea asupra acestora a unei presiuni(presare) necesare, sudura
realizându-se omogenă, fără aport suplimentar de material.
CORAL SRL TULCEA
Sudura cu termoelemente a pieselor (manşoane, coliere de priză) constă în pregătirea şi apoi

electrosudarea pieselor (manşoane, coliere depriză) pe tub cu ajutorul rezistenţelor încorporate în piese.
Realizarea sudurii cap la cap sau cu termoelemente, condiţiile în care se execută şi aparatura utilizată
trebuie să corespundă datelor producătorilor.
Îmbinări cu flanşe se utilizează pentru intercalarea armăturilor la conductele de PEID (frecvent
robinete), în care caz se sudează la conductă opiesă cu flanşe. Se recomandă folosirea manşonului
electrosudabil, pentru sudarea piesei cu flanşe.
Este obligatorie corelarea flanşelor metalice adiţionale cu cele ale armăturilor, în funcţie de presiunea de
calcul a conductei.
Tehnologia de sudare
Sudarea cap la cap este adecvata pentru asamblarea tuburilor si armaturilor cu diametre >de 63 mm.
Tuburile cu grosimea peretelui mai mica de 20 mm pot fi asamblate prin sudare cap la cap si cu ajutorul
echipamentelor manuale cu functionare intr-un singur ciclu.
Tuburile cu grosimea peretelui de 20 mm sau mai mare trebuie asamblate numai cu ajutorul tehnologiei
de sudare cap la cap, prin intermediul echipamentelor automatizate avand ciclu dublu de functionare.
Sudura cap la cap se realizeaza cu ajutorul unei placi electrice cu suprafata incalzita. La aceasta
tehnologie este esentiala verificarea independenta a temperaturii la suprafata.
Pentru asamblarea cap la cap a elementelor din PEID - PE80 se vor respecta instructiunile
producatorului echipamentelor de sudura.
Etapele procedurii de sudare cap la cap prin presare manuala sunt urmatoarele:
* Se verifica daca echipamentul este complet, curat, fara defectiuni si in stare de functionare.
* Prima sudura va fi una de incercare. Pentru diametre mai mari de 180 mm se executa doua suduri de
incercare. Astfel se asigura faptul ca placa de incalzire este curata.
* Se verifica daca tuburile (sau tubul si fitingul) ce urmeaza sa fie asamblate au acelasi diametru interior,
presiune de calcul si sunt realizate din acelasi material.
* Se curata tuburile (sau tubul si fitingul) care urmeaza sa fie asamblate.
* Se separa complet colierele de fixare si se pozitioneaza echipamentul de taiere.
* Se pozitioneaza tuburile (sau tubul si fitingul) chiar in dreptul lamei echipamentului de taiere si se
strang colierele de fixare.
* Se pune in functiune echipamentul de taiere si se preseaza capetele tuburilor (sau ale tubului si
fitingul) contra lamei dispozitivului, pana ce extruziunea incepe sa se detaseze continuu din ambele
componente de asamblat.
* Se continua taierea, pe masura ce tuburile (sau tubul si armatura) se separa. Se opreste echipamentul
de taiere si se indeparteaza, dupa ce lamele de taiere s-au oprit.
* Se indeparteaza bavurile. Nu se ating capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului). Se verifica daca
diferentele sunt in limite acceptabile.
* Se aduc in contact capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) si se verifica daca intre ele nu este
un interstitiu vizibil. Piesele se reajusteaza, daca este necesar. Se verifica daca diferentele sunt in limite
acceptabile.
* Se verifica nivelul combustibilului in generatorul electric. Capetele sunt in contact strans (fara joc).
* Se pune in functiune generatorul si se asteapta ca placa de incalzire sa ajunga la temperatura de
operare.
* Se selecteaza regimul adecvat de crestere a presiunii de sudare. Se preseaza piesele contra placii de
incalzire utilizand acest nivel de presiune.
CORAL SRL TULCEA
*Se verifica dimensiunea initiala a bordurii de sudat.

* Dupa bordurarea initiala, presiunea din sistem trebuie adusa la nivelul corespunzator termofuziunii.
Capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) trebuie sa ramana in contact cu placa de incalzire pe o
durata corespunzatoare timpului de termofuziune.
* Se deschid colierele, se indeparteaza placa de incalzire si se verifica daca pe ea a ramas material topit.
Daca se constata existenta acestuia, nu se efectueaza imbinarea.
* Daca placa de incalzire este curata, cele doua capete se aduc imediat in contact, timp de 10 secunde,
printr-o miscare lina. Materialul topit trebuie sa se ruleze in mod uniform inapoi, fata de linia de contact.
* Se lasa imbinarea sa se raceasca pe durata specificata, mentinand-o in tot acest timp la presiunea de
racire.
*Dupa racire (temperatura sudurii trebuie sa fie mai mica de 40°C), se desfac colierele.
* Se scot din coliere tuburile asamblate.
* Se verifica imbinarea.
* Daca este necesar, dupa racire se indeparteaza materialul in exces.
* Se indeparteaza orice impuritate de pe fetele de incalzire.
Pozarea tuburilor in transee

La pozare se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Retele de distributie STAS 6819-97 - Aductiuni si
STAS 8591/97- Amplasarea in localitati a retelelor subterane.
Inainte de pozarea conductelor, transeea se va verifica astfel incat sa se evite prezenta in patul de asezare
sau in umplutura a unor corpuri tari (pietre, roci, etc.) cu muchii taioase sau colturi ascutite. Acestea pot
produce fisuri in cadrul unui proces de abraziune in conditii de dilatatie si contractie a conductei.
Tubul va fi verificat pentru descoperirea eventualelor defecte, iar, in cazul imbinarii prin electrofuziune,
se va verifica daca gradul de racire al tubului este satisfacator.
Daca conductele au fost depozitate la o temperatura diferita de cea a mediului ambiant se va avea grija
ca inainte de instalare in sant aceasta sa corespunda mediului de lucru.
Conductele vor fi coborate in mijlocul santului, avand grija sa nu fie deteriorate.
Este interzis contactul uneltelor de fier si a obiectelor grele cu tronsoanele de conducta.
Trebuie luate toate masurile de siguranta pentru a evita patrunderea materialelor straine in interiorul
tevilor si fitingurilor. In timpul montajului nu se permite introducerea in conducte a uneltelor sau a altor
materiale.
Schimbari ale directiei tronsonului de conducta de PEID pot fi permise de capacitatea de indoire a
tuburilor. Cu toate acestea trebuie mentinut tubul pozitionat central in sant prin compactarea corecta a
materialului de umplutura de pe margine.
Daca este necesara realizarea imbinarilor in interiorul santului, trebuie asigurat un mediu de lucru
propice in ceea ce priveste spatiul, temperatura si protectia impotriva intemperiilor.
Capatul liber al conductei in curs de montare va fi protejat cu un capac, care va fi deplasat inainte pe
masura ce progreseaza lucrarile. Atunci cand lucrarile sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale
conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etans. Tronsonul va fi fixat in sant pentru a se evita
plutirea lui in cazul in care santul este inundat.
Pentru a impiedica scurgerea apei de ploaie prin sant, acesta se va astupa la anumite distante ce nu vor
depasi 250 m. Aceste obstacole vor fi indepartate atunci cand operatiunile de montaj ajung in dreptul lor.
Este necesara tinerea unei evidente complete si clare a instalarii inainte de acoperirea conductelor.
CORAL SRL TULCEA
Îmbinarea tuburilor din poliester armat cu fibră de sticlă şi inserţie de nisip (PAFSIN)
Tuburile din PAFSIN se livrează în lungime standard de 6 m şi se furnizează în general cu piesa de
racord corespunzătoare la unul din capete.
Se recomandă ca avansarea săpăturilor să se execute corelat cu montarea tuburilor
Pentru respectarea prevederilor proiectului privind montarea armăturilor şi a pieselor speciale, tuburile
din PAFSIN pot fi tăiate la lungimea necesară.
Înainte de coborârea tubului în tranşee în timpul instalării, se realizează o groapă de îmbinare (sau
clopot) în dreptul racordării, pentru apermite asamblarea corespunzătoare a îmbinării, astfel ca greutatea
conductei să fie preluată de corpul conductei şi nu de racord.
Pentru îmbinări unde nu se pot folosi piesele de racord obişnuite, se pot folosi:- piesa de racord tip
Gibault pentru PAFSIN;- manşon dublu de îmbinare;- coliere de racord.
Îmbinările tip Gibault constau dintr-un manşon, două flanşe, două inele de cauciuc, buloanele şi piuliţele
necesare. Pentru montare seajustează manşonul astfel încât să fie plasat central peste capetele de tub. Se
trag flanşele Gibault şi inelele de cauciuc până la manşon, se introducbuloanele şi se înşurubează
piuliţele care comprimă inelele de cauciuc pe capetele manşonului din conductă şi capătul drept al piesei
de legătură.
Îmbinarea cu manşon dublu constă din două semicoliere din fontă încorporând două inele din cauciuc
mulat, care strânse împreună asigurăetanşarea.
Colierele de racord nu se dezasamblează înainte de folosire, slăbindu-se buloanele, pentru a permite ca
racordul să alunece pe capeteledrepte. Ambele capete drepte trebuie să fie marcate cu o linie pe
circumferinţă, pentru a permite ca racordul să fie amplasat central peste îmbinare.
Îmbinarea tuburilor din beton precomprimat (BP)

Pentru realizarea îmbinării, primul tub cu mufă se aşează pe toată lungimea lui inclusiv mufa, pe fundul
săpăturii, iar al doilea se suspendă pechingi pe toată durata executării şi verificării îmbinării.
Înainte de montare, se verifică starea garniturii de cauciuc care nu trebuie să prezinte bavuri, fisuri,
goluri aparente, zone arse etc. şi se curăţăinteriorul mufei şi capătul drept al tubului cu care se face
îmbinarea, după care se montează garnitura de cauciuc pe capătul drept al tubului.Capătul drept al
tubului suspendat se apropie până la distanţa de circa 1 cm de mufa tubului aşezat pe pământ, se
centrează şi se introduce în mufă.
Împingerea tubului suspendat în mufa tubului aşezat pe pământ se face cu o pereche de scripeţi de
tracţiune cu lanţ sau cabluri, evitându-seciocnirea sau lovirea tuburilor. În timpul montării unui tub, cele
două tuburi anterioare rămân ancorate de dispozitivul de tragere.
Pe parcursul executării îmbinării se urmăreşte ca garnitura să ruleze în mufă în mod egal pe toată
lungimea ei. În cazul în care se constată că garnitura nu se rulează uniform, se scoate tubul suspendat şi
se repetă operaţia de îmbinare.
Îmbinarea tuburilor din beton armat (BA)

Îmbinarea tuburilor din beton armat se realizează ca la tuburile din beton precomprimat, conform
prevederilor de la articolele 3.88-3.91.
Îmbinarea tuburilor din beton simplu (BS)

Îmbinarea tuburilor din beton simplu se realizează ca la tuburile din beton precomprimat, conform
prevederilor de la articolele 3.88-3.91.
CORAL SRL TULCEA
Tuburile cu diametrul mai mic de 400 mm pot fi împinse în mufa tubului aşezat pe pământ cu o pârghie
şi doi scripeţi de tracţiune, dispuşi câteunul pe fiecare parte laterală a tubului. În zona de contact a
braţului de pârghie se pune o scândură, pentru evitarea degradării tubului.
Îmbinarea tuburilor din gresie ceramică (GC)

În cazul îmbinărilor uscate, a tuburilor cu garnituri speciale de cauciuc sau din răşini sintetice (poliesteri
şi poliuretani), se face ca la tuburile dinbeton simplu, conform prevederilor articolelor 3.93 şi 3.94.
În cazul îmbinării tuburilor în sistem umed, realizată cu frânghie gudronată şi bitum turnat la cald, sau
cu chituri speciale, se dă atenţie centrăriituburilor în vederea realizării etanşeităţii pe toată zona
îmbinării.]
Tipul de îmbinare şi marca chitului folosit (în cazul etanşărilor umede) se stabileşte prin proiect în
funcţie de caracteristicile apei transportate şia terenului în care se amplasează conducta.
PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DE ADUCŢIUNE ŞI A REŢELELOR DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI DECANALIZARE
Proba de presiune a conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă
 Proba de presiune a conductelor se execută conform prevederilor SR 4163-3 şi STAS 6819.
Înainte de punerea în funcţiune, conductele se supun următoarelor încercări de presiune:- încercarea pe
tronsoane a conductelor;- încercarea pe ansamblu a conductelor. Încercările la presiune a conductelor se
fac numai cu apă.
 Proiectele pentru conducte precizează condiţiile de efectuare a probei de presiune, având în vedere
tipul conductei, reglementările tehnicespecifice în vigoare şi prevederile producătorului de material.
Tronsonul de probă nu va depăşi 500 m. Lungimea acestuia poate fi mai mare la propunerea
antemăsurătorului, cu acordul beneficiarului.
Se supun la probă numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:- au montate toate
armăturile;- s-a realizat o acoperire parţială a conductei lăsându-se îmbinările libere;- s-au executat
masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale;
Înainte de umplerea tronsonului cu apă, se închid capetele tronsonului cu capace asigurate, sprijinite,
conform detaliilor prevăzute în proiect.Nu se folosesc robinete ca piese de închidere a capetelor
tronsoanelor supuse probei.Umplerea tronsonului cu apă se face prin punctul cel mai de jos al acestuia
după ce, în prealabil, s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute înpunctele înalte şi care se închid
treptat, numai după ce prin robinetele respective se evacuează apă fără aer.
 Presiunea de probă se măsoară şi se realizează în punctul cel mai coborât al reţelei. Se vor utiliza
pompe cu piston.
Proba de presiune pentru conductele din PEID şi PAFSIN se face conform datelor producătorilor
Presiunea de probă şi durata de probă se stabilesc prin proiect avându-se în vedere prevederile de la
punctele 4.1. şi 4.3.
 Pentru verificarea presiunilor obţinute se montează manometre la toate punctele caracteristice ale
tronsonului (capete, puncte înalte şi joase,ramificaţii, cămine).
 Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp răcoros, dimineaţa sau seara, pentru ca
rezultatele să nu fie influenţate de variaţiilemari de temperatură.
 Proba se consideră reuşită pe tronsonul respectiv, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:- la
examinarea vizuală să nu prezinte scurgeri vizibile de apă, pete de umezeală pe tuburi şi în special în
zona mufelor, la îmbinări;- pierderea de presiune să nu depăşească valorile prevăzute în proiect.
CORAL SRL TULCEA
După terminarea probei pe tronson, acesta se umple cu pământ şi se execută legătura cu tronsonul
adiacent, probat anterior, îmbinările întretronsoane rămânând descoperite până la proba generală a
conductei de aducţiune.
 Încercarea definitivă, pe ansamblul conductei se face în regim de funcţionare a acesteia, prin
observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintretronsoane, care nu trebuie să prezinte pierderi vizibile de
apă.
 Probele de presiuni se execută numai la temperaturi minime de 5˚C, prognozate pe o durată de 3
zile.
 În cazul când proba de presiune nu este corespunzătoare se iau măsuri de remediere necesare şi
se reface proba de presiune.
Încercarea de etanşeitate a reţelelor de canalizare
Încercarea de etanşeitate a reţelelor de canalizare se efectuează conform STAS 3051.
Încercarea de etanşeitate se execută pe tronsoane, maxim500 m.
Înainte de încercarea de etanşeitate se efectuează:- umpluturile parţiale lăsându-se îmbinările libere;-
închideri etanşe a tuturor orificiilor;- blocarea extremităţilor şi a punctelor susceptibile de deplasare în
timpul probei
Reţelele de canalizare din beton se menţin pline cu apă cel puţin 24 ore înainte de efectuarea probei de
presiune.
Pierderile de apă admisibile la încercarea de etanşeitate se prescriu în proiect avându-se în vedere şi
În cazul când proba nu reuşeşte se iau măsuri de remediere şi se reface proba
VERIFICĂRI, ÎNCERCĂRI ŞI PROBE ÎN VEDEREA PUNERII ÎN FUNCŢIUNE A
CONDUCTELOR DE ADUCŢIUNE ŞIA REŢELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE
Verificările, încercările şi probele punerii în funcţiune se fac la conductele noi şi la înlocuire de
conducte.Acestea se pot efectua la întreaga reţea prevăzută în documentaţia de investiţie, sau pe
tronsoane de conducte ce pot fi puse în funcţiune.
Verificările, încercările şi probele se execută conform Legii 10/1995, privind calitatea construcţiilor,
Regulamentului de recepţie a lucrărilor deconstrucţii şi instalaţii aferente acestora (HG nr. 273/94),
STAS 4163 şi altor reglementări specifice.
Înainte de efectuarea probei de presiune se verifică:- concordanţa lucrărilor executate cu proiectul;-
caracteristicile robinetelor, hidranţilor, golirilor, ventilelor de aerisire-dezaerisire, reductoarelor de
presiune, clapetelor, altor armături etc.;- poziţia hidranţilor şi a vanelor îngropate;- poziţiile şi execuţia
căminelor, echiparea acestora;- protecţia anticorozivă şi termoizolaţiile, unde este cazul;- calitatea
sudurilor şi a îmbinărilor;- execuţia masivlor de ancoraj.
Proba de presiune, spălarea şi dezinfectarea conductelor se execută conform prevederilor STAS 4163-3,
STAS 3051 şi caietelor de sarcini întocmite de proiectant în conformitate cu prevederile producătorului
de materiale.
Verificări şi probe după efectuarea probei de presiune
După efectuarea probei de presiune se vor efectua următoarele verificări şi probe:
- întocmirea procesului
-verbal a probei de presiune;
- umplerea tranşeii în zona îmbinărilor;
- umplerea tranşeii;- verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
- refacerea părţii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;
CORAL SRL TULCEA
- refacerea trotuarelor;
- refacerea spaţiilor verzi;
- executarea marcării şi reperării reţelelor conform STAS 9570/1.
Înainte de execuţia umpluturilor la cota finală se execută ridicarea topografică detaliată a conductei
(plan şi profil în lung) cu precizarear obinetelor îngropate, căminelor (echiparea acestora), hidranţilor,
branşamentelor etc.Releveele reţelelor se anexează Cărţii Constructiei
Realizarea umpluturilor
Umplutura transeei cuprinde doua zone bine definite si anume:
Zona de acoperire - pana la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei, necesara asigurarii
stabilitatii conductei.
Zona de umplutura - necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care actioneaza asupra
conductei si protejarea acesteia.
Zona de acoperire trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de material si executie:
* materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri sau materiale solidificate;
* pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare, trebuie sa se utilizeze
materiale friabile de adaos (nisipuri, pietrisuri, pamant) sau o protectie de beton;
* nu se vor utiliza materiale agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezinta tasari
ulterioare;
*compactarea straturilor acestei zone se face in straturi succesive de maxim 15cm.
Compactarea se va face manual sau cu echipament usor pentru a nu periclita stabilitatea tubului.
Zona de umplutura va fi executata in general cu material similar celui folosit pentru acoperirea tubului.
Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 30 cm, astfel incat tuburile sa nu sufere
nici o deteriorare.
Prezenta ocazionala a unor particule cu dimensiuni cuprinse intre 20 si 40 mm este acceptata in procente
foarte mici pentru zona de umplutura. In cazul in care exista si particule de peste 40 mm, materialul
trebuie refuzat.
Înainte de punerea în funcţiune, se face spălarea şi dezinfectarea reţelei, conform normelor specifice.
Punerea în funcţiune a reţelei se face decătre personalul unităţii de exploatare a reţelelor, asistat de
constructor, conform prevederilor STAS 4163-3, art. 4.1.
Recepţia lucrărilor
Recepţia reprezintă acţiunea prin care investitorul acceptă şi preia lucrarea, aceasta putând fi dată în
funcţiune, certificându-se faptul căexecutantul şi-a îndeplinit obligaţiile conform prevederilor
contractuale şi ale documentaţiei de execuţie
Recepţia conductelor pentru alimentare cu apă rece a consumatorilor din localităţi se efectuează atât la
lucrări noi, cât şi la înlocuiri sau devierilocale de conducte.
Recepţia se face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, "Regulamentului de recepţie
a lucrărilor de construcţii şi instalaţiiaferente acestora" (HG nr. 273/94) şi altor reglementări specifice.
5.11. Etapele de realizare a recepţiei sunt:
- recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract;
- recepţia finală
- după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în proiect.
CORAL SRL TULCEA
RETEA DE CANALIZARE DIN PVC

Prezenta procedura cuprinde instructiunile tehnice pentru montarea subterana a conductelor din PVC cu
mufa, aferente retelei de canalizare.
Nota
a)Prezenta procedura se va citi impreuna cu caietul de sarcini al proiectantului si cu instructiunile date
de furnizorul conductelor pentru :
* Transportul conductelor si pieselor de legatura din PVC;
* Stocarea si manipularea lor, la locul de punere in opera;
* Pregatirea conductelor, pieselor de legatura si garniturilor de cauciuc pentru montare;
* Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor, etc.;
* Proba de etanseitate;
* Instructiuni pentru conditii speciale (de calitate a terenului de fundatie, de pante accentuate, etc.).
b) Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la
furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare.
Generalitati
La fabricarea produselor PVC se prepara un amestec corespunzator, care pe langa pulberea PVC, contine
diferiti aditivi si materiale auxiliare necesare unei prelucrari optime (fiind cunoscut faptul ca, felul si
cantitatea aditivilor influenteaza proprietatile produsului).
Din amestecul PVC descris se produc prin extrudare tevi, iar prin turnare sub presiune toata gama de
fitinguri.
1.1. Propietatile materialului PVC dur
Densitatea: 1,38 - 1,53 g/cm3
Rezistenta la rupere: 45 - 55 N/mm2
Alungirea la rupere: 10 - 60 %
Rezistenta la incovoiere: 90 - 100 N/mm2
Modulul de elasticitate: ~ 3000 N/mm2
Coeficientul de transmitere a caldurii: 0,15 W/mk
Coeficient de dilatare liniara: 0,08 mm/mC
Proprietatile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura.
La viteza mica de deformare (incarcare treptata), PVC-ul se comporta plastic, iar la viteza mare de
deformare (incarcare cu socuri) ca un material de comportare elastica. In privinta termodependentei
PVC-ului, se poate afirma ca acesta are o comportare plastica la temperaturi inalte si elastica la
temperaturi joase.
Duritatea de suprafata la PVC dur - dupa metoda Brinell - 120 N/mm2.
Limita inferioara a temperaturii de utilizare este de + 1 0C (sub aceasta temperatura, PVC-ul dur este
casant, devenind sensibil la solicitari sub forma de lovituri).
Limita superioara de temperatura este de 60 0C. Intre 400C si 600C caracteristicile mecanice scad. Peste
600C se poate solicita 2-3 min, iar peste 800C PVC-ul dur devine moale.
Rezistenta la intemperii: cateva luni se pot depozita in aer liber, intr-un loc ferit de razele solare.
PVC-ul dur nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de rozatoare. Este rezistent fata de
saruri, acizi si substante alcaline diluate, uleiuri (vegetale, animale sau minerale), rezistenta la agentii
chimici, depinzand de temperatura si incarcarea mecanica.
1.2. Caracteristicile conductelor si pieselor de legatura pentru canalizarea din PVC
Durata de viata
CORAL SRL TULCEA
In cazul unei utilizari optime, durata de viata este de 50 de ani.

Greutate mica
Fiind de 20 de ori mai usor decat betonul, se poate transporta si manevra mai usor.
Montare rapida
Datorita greutatii mici si simplitatii imbinarii, se pot executa in timp scurt, retele de canalizare fara sa fie
necesara o calificare superioara.
Lungimi mari de montare
Datorita greutatii mici se pot monta conducte si de 5-6 m lungime.
Reteaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etansa la apa si la patrunderea
radacinilor.
Radacinile nu pot patrunde prin conducte sau prin imbinari, neavand loc nici infiltratii si nici exfiltratii.
Proprietati de rezistenta
Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare.
Rezistenta la coroziune
Conductele de canalizare impreuna cu garniturile de etansare rezista bine la actiunea substantelor aflate
in apele uzate, menajere si freatice.
Rezistenta la uzura
Substantele solide in apele reziduale produc o uzura mai mica asupra conductelor PVC, decat asupra
conductelor de beton si azbociment.
Perete interior neted
Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea de transport este mai mare
si nu au loc depuneri pe peretele conductei.
1.3. Conducte si piese de legatura, pentru canalizare, din PVC
Mod de prezentare si domeniu de utilizare
Conductele din PVC pentru canalizare sunt executate din PVC rigid si au rolul de a colecta si evacua
apele uzate menajere si meteorice.
Gama de diametre pentru realizarea retelei exterioare de canalizare (gravitational - presiune de utilizare
max. 4 bar):
Dn 160 mm - 160 x 3,6 mm
Dn 200 mm - 200 x 4,5 mm
Dn 300 mm - 315 x 7,7 mm
Dn 400 mm - 400 x 9,8 mm
Dn 500 mm - 500 x 12,2 mm.
Conductele de PVC pentru canalizare se fabrica cu urmatoarele lungimi: 1,2,3,5 si 6m. Sunt realizate cu
mufa la un capat, iar etansarea lor se executa cu inele de cauciuc (inele de etansare profilate pentru Dn
200 mm si inele de etansare si fixare pentru Dn> 200 mm).
Conductele de canalizare din PVC impreuna cu garniturile de etansare au o rezistenta buna la actiunea
substantelor aflate in apele meteorice si menajere si la actiunea coroziva a solului.
1.4. Prelucrarea conductelor din PVC dur
La montarea conductelor din PVC dur, de cele mai multe ori este necesara prelucrarea lor.
1.4.1. Prelucrarea prin aschiere
1.4.1.1. Pilire, rectificare
CORAL SRL TULCEA
Tevile din PVC dur se pot prelucra bine cu scule atat manual cat si mecanic. La prelucrarea manuala cu
bune rezultate se va folosi pila, in timpul operatiei
Diametrul Latime minima de pilire impunandu-se ca din cand in cand sa se
h
conductei D sapatura curete de pilitura suprafata acesteia.
[m]
[mm] [m] Operatiile de pilire si rectificare, se pot executa cu
160 x 3,6 0,90 0,20 masina de rectificat cu diametrul pietrei de 250 mm,
200 x 4,5 0,90 0,22 cu turatie de circa 300-400 rot/min, in conditii
315 x 7,7 1,30 0,25 asemanatoare prelucrarii metalelor usoare.
500 x 12,2 1,50 0,30 Trebuie evitata apasarea puternica a tevii pe piatra,
deoarece, din cauza incalzirii rapide, PVC-ul se intinde pe piatra.
Operatia trebuie executata cu intreruperi repetate, astfel incat temperatura materialului sa nu depaseasca
600C.
1.4.1.2. Debitare cu fierastraul
Tevile din PVC dur se pot debita atat manual, cand se foloseste fierastraul in coada de vulpe, cat si
mecanic, cand se foloseste fierastraul din industria lemnului.
In cazul debitarii cu fierastraul, se vor indeparta periodic aschiile formate.
1.4.2. Deformare la cald
Deformarea la cald este o tehnologie speciala si se bazeaza pe proprietatea PVC-ului, care, in urma
solicitarilor mecanice la o temperatura mai mare decat cea de vitrificare, se deformeaza plastic,
ireversibil. Cu aceasta metoda se realizeaza largirea capetelor tevilor si curbarea tevilor drepte.
Temperatura optima pentru deformare la cald este intre 130-140 0C. Daca temperatura de deformare este
D sub aceasta valoare, sau neomogena, iau nastere tensiuni in
160 200 315 500 sectiunea tevii care deterioreaza teava in aceste portiuni.
[mm]
b 15 17 18 22 Se recomanda ca aceste operatii sa fie executate de firma
producatoare.
1.5. Transport si depozitare
In timpul transportului, tevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor. Se interzice incarcarea lor
folosind piese cu muchii ascutite.
In cazul depozitarilor tevilor si fitingurilor in aer liber, pentru un timp mai lung de 2-3 luni, acestea se
vor proteja contra razelor solare, prin acoperire. La depozitarea in vrac, inaltimea de asezare in stiva nu
va depasi 1,5 m.
La depozitarea tevilor trebuie asigurata asezarea acestora pe toata lungimea lor.
Garniturile de etansare din cauciuc se depoziteaza in locuri uscate si ferite de lumina soarelui si se
protejeaza sa nu vina in contact cu substante chimice, uleiuri, combustibili.
Produsele din PVC sunt livrate in ambalaj special de protectie recomandandu-se depozitarea lor pe
suprafete plane si rigide.
1.6. Tehnica montarii in santuri
Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din PVC comporta urmatoarele faze si operatiuni:
a) Faze premergatoare:
a.1. Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului,
pentru aprovizionarea si manipularea materialelor)
a.2. Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in vederea executiei lucrarilor.
a.3. Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia lucrarilor.
b) Faza de executie:
CORAL SRL TULCEA
b.1. Saparea transeelor manual, sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect.
b.2. Pregatirea patului de pozare a tuburilor.
b.3. Lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor si fitingurilor, etc., necesare.
b.4. Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicatiilor furnizorilor de tuburi.
b.5. Imbinarea tuburilor din PVC cu mufa si inel de cauciuc.
b.6.Umplerea partiala a transeei cu pamant (lasand mufele sau zonele de lipitura descoperite).
b.7. Executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.
c) Faza de probe si punere in functiune:
c.1.Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta
proiectata, inainte de executia finala a umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate a canalelor
inchise pe portiuni.
c.2. Prevederea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate.
c.3. Efectuarea probei de etanseitate, executata in conformitate cu normativele in vigoare.
c.4. Inlaturarea defectiunilor (in caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei.
c.5. Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii rutiere (conform destinatiei
initiale).
c.6. Punerea in functiune.
c.7. Receptia generala a canalului.
1.7. Instructiuni de montaj
1.7.1. Trasarea si nivelmentul
Avand in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului au o importanta deosebita in asigurarea
functionarii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de nivel de referinta.
Operatia de trasare se executa in urmatoarea ordine:
1)se picheteaza axul canalului;
2) se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice permanente (capace, camine,
constructii, etc).
3) se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului;
4) se monteaza o scandura asezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecarui camin.
Scandura numita si rigla se fixeaza pe doi stalpi de lemn, fixati in pamant, prin nivelment de precizie si
se verifica din timp in timp, si in special inainte de turnarea fundatiei canalului.
Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui batut.
In cazul in care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa dupa terminarea
lucrarilor cu utilaje, dar inaintea inceperii finisajului sapaturii, care se face manual.
Tot in cadrul operatiunii de trasare se vor materializa prin tarusi si pozitia intersectiilor canalului ce se
executa cu alte retele existente in zona.
Pentru identificarea traseelor exacte ale retelelor existente se vor executa sondaje in prezenta delegatilor
detinatorilor de retele, conform avizelor.
In timpul executiei canalului se vor respecta intocmai de catre antreprenor conditiile prevazute in avizele
detinatorilor de retele edilitare din zona lucrarilor pentru a se evita deteriorarea sau producerea de
accidente.
1.7.2. Executia canalului
Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect fundul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si
radacini; se realizeaza patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1...7 mm, compactat cu mijloace
manuale sau mecanice (grad compactitate 90%).
CORAL SRL TULCEA
Grosimea stratului de nisip este de minim 15 cm sub generatoarea inferioara a tubului de PVC.
Langa si deasupra conductei se pune un strat gros de 30 cm de material granular cu granulatie maxima
de 20 mm (nisip), fara corpuri dure, compactat manual pana la atingerea compactitatii de 85%.
Astuparea transeei si compactarea mecanica a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m
deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC.
Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran si deformatia sunt influentate de felul in
care sunt ingropate, se recomanda ca unghiul de ingropare sa fie intre 90 0 si 1800. Cantitatea de nisip
necesara realizarii patului de pozare este prevazuta pentru un unghi de ingropare de 1200.
Diametrul Latime minima

h
conductei D sapatura
[m]
[mm] [m]
160 x 3,6 0,90 0,20
200 x 4,5 0,90 0,22
315 x 7,7 1,30 0,25
500 x 12,2 1,50 0,30
Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in contra
sensului de curgere al apei.
Conductele se pot asambla si pe marginea santului.
Coborarea conductelor in sant se va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe
pamant sau obiecte dure.
Imbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor de etansare.
Capatul tubului care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 150.
Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la pozitie, taierea se va realiza cu un
fierastrau cu pasul dintelui de 2-3 mm.
Capatul debitat se teseste cu ajutorul pilei, respectandu-se urmatoarele dimensiuni:
D
160 200 315 500
[mm]
b 15 17 18 22
La capatul tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul tuburilor.
Garnitura de etansare, cat si peretii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, dupa care garnitura de
cauciuc se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza asezarea in canelura. Se
unge cu un strat subtire de sapun capatul tubului (nu se vor folosi produse derivate titeiului).
Capatul tubului pregatit, se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa fie coaxiale).
Pe retea sunt prevazute camine de vizitare din beton STAS 2448 /82 la o distanta de maxim 60 m.
Racordarea tubului PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese
speciale din PVC care asigura o etanseitate corespunzatoare.
Suprafata exterioara a "piesei de acces la camin" (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre
suprafetele interioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc .

I. Anexa 1 - PTeh.m.n

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

I. Anexa 1 - PTeh.m.n

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

CORAL SRL TULCEA

I. Tehnologie de executie lucrari – Proceduri de lucru

2. AMENAJAREA TERENULUI Şl A PLATFORMEI DE LUCRU

Cuprinde următoarele categorii de lucrări:

Cuprinde 2 faze: * fixarea poziţiei construcţiilor pe amplasamentele proiectate;

De la caz la caz, marcarea axelor se poate face prin:

4. TRASAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

Liniile principale de referinţă se raportează la reperele bazei construcţiei şi se materializează într-

7. TRASAREA COTELOR DE NIVEL Şl POZIŢIONAREA PE VERTICALĂ A

Trasarea cotei de nivel a oricărui element component al construcţiei se execută în raport cu un

Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator .

7.LUCRARI DE EXCAVATII GENERALE

tehnologie de excavare, se recomanda sa se ia in considerare urmatoarele distante optime de transport

Utilajul de sapare Distantele optime de Volumele minime

Excavatiile vor fi realizate la dimensiuni1e proiectate in conformitate cu tolerantele admise.

Sapaturile trebuie atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se va realiza si

Daca constata ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, trebuie sa ia de urgenta masuri de

Denumirea incercarii Frecventa minimala a incercarilor Observatii

PROFILUL TOLERANTE ADMISE

Argile prafoase sau argile nisipoase 6

B. Protejarea lucrarilor de terasamente prin inierbare si brazduire

Pentru a se asigura protectia rapida a taluzurilor impotriva eroziunii se recomanda sa se folosesca

Tabelul 2. Alegerea orientativa a utilajului de sapare si transport

Transportul pamantului rezultat din sapatura.

necesar ca la alegerea mijloacelor de transport sa se tina seama de multitudinea factorilor tehnico-

In functie de locul de depozitare al pamantului se disting depozite apropiate si depozite indepartate.

Felul terenului Umiditatea optima pentru

Mijloace si metode de compactare a terasamentelor

Tipul pamantului Utilajul de compactare Grosimea Nr.de Viteza de

-modul de organizare al lucrului

CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

1.3 TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE COFRARE CU PANOURI

1. Analiza proiectului de execuţie şi a condiţiilor specifice de execuţie, urmărind în special :

 demontarea eşafodajului, şi anume: demontarea grinzilor, a contravântuirilor şi a popilor.

1.3. EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE ARMARE A BETONULUI

 pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurităţi;

Tabelul 2: Grosimea necesară a stratului de beton

Stâlpi 25 Se poate menţine acoperirea normală dacă se

C. BETOANE SIMPLE ŞI ARMATE

1.0 MATERIALE SI PRODUSE

2. Pregătirea turnării betonului

Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:

1.4 REGULI GENERALE DE BETONARE

1.5 BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE ŞI PĂRŢI DE CONSTRUCŢIE

1.6 COMPACTAREA BETONULUI

1.7 TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE

 evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii, etc.).

În cazurile în care se constată deficiente în executarea structurii, se vor stabili măsurile de

A. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT

1.0 TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A CADRELOR

1. Turnarea şi compactarea betonului

2. Decofrarea cadrelor turnate monolit

TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A PLANŞEELOR DIN BETON ARMAT

3. Turnarea şi compactarea betonului

S.C. CORAL CONFECŢIONAREA, MANIPULAREA, PTE1.01

Barele cu diametre mici se pot îndoi cu ajutorul a două chei.

Schema de principiu pentru fluxul tehnologic in atelierele de fasonat armature

Descarcarea otelului-beton din mijloacele de transport

Depozitarea otelului-beton in colaci Depozitarea otelului-beton in bare

Linie pentru otel-beton Linie pebtru otel- beton

Descolacire, indreptare Indreptare

Sudare cap la cap