tie sovieticih RMNV 500, care pot debita in regim continuu curentul de 500 A, iar pentru sourts durat% (10 s) pot debita un curent dublu (1 000 A). Locomotivele absorb in regim normal curentul 1;,=850 A. In cele mai grele conditii, dupi o intrerupere a alimentirii, de exemplu presupunind ci 2/3 din locomotive pornesc simultan, iar restul de locomotive functioneazi in regim normal, locomotivele absorb curentul maxim Jmqay=1 800A, durata acestui. regim. nedepisind 10 secunde. Se intreabi, cite redresoare trebuie si aib& statia de redresare? Rezolvare. Deoarece curentul necesar in regim de durat% (J,=850 A) este mai mare decit curentul pe care-l poate debita redresorul in regim con- tinuu (500A), trebuie montate mai multe redresoare in parallel. Numirul de redresoare in paralel fiind m, rezultd: __curenlul la utilizare tnregim de duraté _ 850 __ m= =e curentul tn regim continuu al redresorului 500 1,7. Rezulti ci sint necesare m=2 redresoare, Aceste redresoare pot de- bita in regim continu 1000A si in regim de scurti durati ourentul 2X1000=:2 000A. Acest curent trebuie si fie mai mare decit curentul maxim absorbit de locomotive (Imax=1 800A), conditie care — in cazul de fati — este satisfacuti (2000 A >1800 A). Daci curentul maxim cerut de iocomotive ar fi fost mai mare de 2000 A, ar fi trebuit montate 3 redresoare in paralel.CAPITOLUL X TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE A. GENERALITATI 1. Transportul si distributia energiei electrice Producerea energiei electrice are loc in centrale mari, situate in apro- pierea surselor de energie naturale (cideri de api, mine de carbuni, gaze naturale etc.). In mod obisnuit, generatoarele electrice produc energia elec- trici sub tensiunea de 6 sau 10 kV. In figura 10-1 este reprezentatai centrala clectrick de la Parogeni — creajie a regimului nostru de democratie populari — care functioneazi cu c&tbuni din Valea Jiului. Pentru a fi utilizata, energia electrici produsi de centrale este transpor- tati la distante mari prin conductoarele liniilor electrice aeriene de tnalti tensiune. In acest scop, ling centrald (fig. 10-2) se instaleazi transforma- toare care ridic% tensiunea energiei electrice la valori mari, mai economice” (la noi in tera 85, 60 sau 110 kV). La punclul de sosire al liniei de tran- sport in centrele de consum se instaleazi statii de transformare coboritoare de tensiune, in care alte transformatoare reduc tensiunea la o. valoare de 35, 15, 10 sau 6 kV. De acolo pleact reteaua de distributie, care alimen. teazi mai multe posturi de transtormare intermediare (amplasate pe toati suprafata orasului sau a zonei de alimentat cu energie electric3), In aceste statii, tensiunea este transformata Ia o tensiune joasi, de utilizare, de 220/127 V sau 380/220 V. De la aceste statii porneste reteaua do utilizare, toarte intens&% si risfirat’ pe toate strizile, din care se derivi brangamentele pentru fiecare loc de consum. Consumatorij de energie electrici pot fi de doud feluri: consumatori de forti (metoare, “ascenscare, masini-uneite etc.) si consumatori de Jumind (iluminatul locuintelor, iluminatul public ete.). Bransamentele se termind: intr-o firid’ facut’ im zidul cl&dirilor, in care sint montate sigurante pentru protectia instalatie: si a cablurilor de distributie. De aici porneste instalatia inlerioard, care alimenteaza diferitele receptoare. Ramificarea conductei de alimentare in mei multe circuite in interiorul constructiei consumatorului se face prin tablouri de distributic, dupa ce conducta a fost trecuti in prealabil prin contoare (pentru miasu- rarea consumului de energie clectric’). Din circuitele care pleaci de la tablou se fac derivatii pini la aparatele receptoare: 1impi, motoare, aparate electrocasnice ete. * Tensiunile mari permit un transport economic, deoarece se stie cd in acest caz curentul de ilinie : foarte mic si deci, $1 pierderea de energie datorité incalzirii conductoarelor prin efect Joule-Lenz (RI!) este foarte mica. 329Fig, 10-1. Centrala termoelectric& de la Paroseni, creafie a regimului de democratie populara. Liniile de inalta tensiune sint in general cu trei fire, in curent trifazat. Liniile de joasi tensiune din retelele de utilizare pot avea doud, trei sau patru conductoare, dupa felul: receptoarelor pe care Jo deservesc, Sistemul de distributie cu dou& conductoare se intrebuinteazi in curent continuu (fig. 10-8,a) si im curent alternativ monofazat. In curent trifazat, sistemul cu doud ‘fire se toloseste sub forma unei faze cu conductor neutru sau doud faze pentru alimentarea de Kimpi sau motoare electrice mici (fig. 10-3, b). Sistemul de distributie cu irei conductoare se utilizeaz{ in ourent alter- nativ trifazat, capetele bobinajului secundar al transformatoarelor putind fi legate in stea (fig. 10-4, b) sau in triunghi (fig. 10-4, a). Sistemul de distributie cu patru conductoare este la fel cu sistemul de distributie trifazati in stea, la care se mai adaugi si un al patrulea con- ductor, conductorul neutru sau de nul, legat la punctul comun (neutru) al 330